Voia lui Dumnezeu în familie Nr.5 din 2008

Voia lui Dumnezeu în familie EDITORIAL Dacă ai ceva de spus, scrie! Cred că una dintre cele mai mari nevoi ale românilor Scriu aceste rânduri evanghelici este să-şi formuleze credinţa în scris. Avem cu scopul de a te provoca nevoie de o luare de poziţie scrisă faţă de marile probleme să reevaluezi prejudecăţile ale societăţii contemporane. Familia este asaltată de tale, să confrunţi neputinţa concepţiile şi practicile acestei lumi seculare şi trebuie să ta şi să faci „un mic gest” confruntăm cu tact şi eleganţă şi, mai ales, cu discernământ pentru a schimba ceva, bazat pe principiile Scripturii, provocările care ne sunt pentru a transmite un ridicate. Este nevoie de un discurs relevant, argumentat, mesaj lizibil în cercul tău un discurs care să nu fie cotat drept retrograd, ilogic, de prieteni şi cunoştinţe. habotnic, dogmatic sau rigid. Crezi în moralitate? Afirm-o! Justifică-o! Scrie despre asta! Abordează problema specific! Asumă-ţi poziţia! Răspunsul pe care l-au dat înaintaşii noştri creştini nu este suficient. Ei au vorbit generaţiei lor cu un limbaj Dacă ai ceva de spus, scrie. Nimic nu este spus potrivit contextului lor, noi trebuie să vorbim generaţiei cu adevărat, până nu este scris... şi semnat! Mulţi noastre cu un limbaj adaptat cadrului în care trăim. Trebuie vorbesc, puţini scriu. Vorbele zboară, scrisul rămâne. să avem propriul discurs, propria abordare. Principiul Noi avem o mare cultură a predicării, a vorbirii, însă Biblia relevanţei poate fi sumarizat astfel: „probleme vechi, înseamnă mai mult scris decât vorbit, de aceea încurajez abordări noi; probleme noi, abordări noi”. pe orice creştin să scrie. Putem profita de respectul pe care îl au românii faţă de ceea ce este scris, ca să transmitem Care este concepţia noastră despre avort? Nu mesajul nostru cu mai mare impact. Sunt reviste creştine, este suficient doar să o afirmi, ci şi să o explici. Care sunt site-uri care pot publica ceea ce scrii. Foloseşte orice este concepţia noastră despre sinucidere? Despre cale pentru a lua atitudine. homosexualitate? Despre practicile sexuale nenormative? Despre prostituţie? Despre alcool? Despre implicarea Poţi să promovezi, să încurajezi şi să susţii scriitura prin politică? Despre război? Despre globalizare? Nu este banul tău. Investeşte în cărţi, în edituri şi tipografii. Atât suficient doar să te plângi, sau să protestezi, trebuie să ai editura Metanoia, cât şi Conferinţa „Voia lui Dumnezeu în o poziţie apologetică clară. familie” şi revista care o însoţeşte, doreşte să fie o lucrare făcută de români pentru români. Românul evanghelic Nu putem să confruntăm concepţia seculară despre trebuie încurajat. Creativitatea trebuie încurajată. Scriitura... lume şi viaţă până nu confruntăm dogmatismul nostru, Poezia... Dacă vezi o revistă făcută de români, dacă ai tabuurile noastre, propria noastră orbire... Desigur, găsit o carte scrisă de un român, cumpără-o, chiar dacă primul pas spre reuşita acestui demers este exerciţiul numai în virtutea încurajării fenomenului creaţie literară şi sincerităţii. Înainte de activism şi abordare manifestă, trebuie artistică în lumea evanghelică românească. să îţi formulezi un discurs care să reziste contraatacului. Te simţi neputincios? Asta pentru că nu ţi-ai propus să-ți Pilat a spus: „Ce am scris, am scris!” Ce înseamnă recunoşti limita şi să ţi-o depăşeşti. aceste cuvinte? Scrisul rămâne. Are autoritate. Trebuie asumat. Te descrie şi comunică mesajul tău. Poate Lumea evanghelică se află în pragul în care se afla intriga şi poate fi contestat, dar cu siguranţă este mai mult literatura română atunci când Iulia Haşdeu spunea: „Scriţi, decât o vorbă spusă în treacăt. românilor, dar numa’ scriţi”. Acelaşi lucru este valabil şi pentru noi. Trebuie să punem pe hârtie ce gândim sau Dacă ai ceva de spus, scrie! afirmăm, să supunem testului logicii, dar şi al dezbaterii. Un discurs conştient, logic, asumat, deschis dezbaterii este o Valentin Dedu nevoie şi un câştig pentru lumea evanghelică românească. Problema nu este că nu avem concepţii solide şi argumentate, sau că nu avem ceva de spus acestei lumi, ci că acestea nu sunt spuse, adică scrise. Prea mult aşteptăm ca totul să se întâmple în urma „rugăciunii”. Eu cred în valoarea rugăciunii, dar nu cred în rugăciune pentru a justifica pasivitatea şi lipsa de implicare socială sau creştină. 03

... ! interviu probleme în familie, în biserică, în societate, în comunitatea românească din America. Până şi Biserica Ortodoxă din America îşi păstrează obiceiurile din momentul emigrării, din anii ‘70, ‘80. Fratele Lazăr Gog este pastor în biserica Din consilierea pe care o faceţi, care sunt Emanuel din oraşul Anaheim, de lângă Los cele mai frecvente şi mai grele probleme ale Angeles, dar slujirea lui se întinde dincolo de vieţii de familie din România şi America? graniţele Americii, peste tot în lume unde există români. Este căsătorit cu Magdalena de 32 de Lazăr: Problemele sunt aceleaşi pretutindeni. ani, iar Dumnezeu i-a binecuvântat familia cu Există multă rigiditate în familie, soţul şi soţia sunt doi băieţi, Flavius şi Călin. A terminat Liceul de inflexibili, necooperanţi, soţul nu ştie să comunice, Muzică din Cluj în 1973, apoi Seminarul Teologic soţia doreşte sau comunică prea mult, din nefericire Penticostal în perioada 1976-1980, obţinându-şi şi probleme de infidelitate. licenţa la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie Catolică. Masterul i-a fost acordat în Spre deosebire de România, noi nu avem SUA, la „Church of God Theological Seminary”, problema de a vedea la televizor ceea ce nu te între anii 1981-1983. Primul doctorat în Teologie aştepţi să vezi. În America, când deschizi televizorul, Biblică l-a terminat la Facultatea de Teologie nu ai surprize de a vedea în mijlocul ştirilor tot felul Ortodoxă din Sibiu, Universitatea „Lucian de reclame cu conţinut licenţios. Poţi sta cu copiii Blaga”. De asemenea, în curând va obţine liniştit la televizor şi să nu ai teamă de ce poţi vedea doctoratul la „Oral Roberts University”. la televizor. Puteţi să faceţi o comparaţie dintre cum Azi, tinerii sunt invadaţi de un val informaţional, era viaţa de familie atunci când aţi plecat dar nu întotdeauna cel mai bun. În România eşti din România şi cum aţi găsit-o acum? Puteţi invadat din toate părţile de reviste, reclame, imagini, să faceţi o comparaţie între stilul de viaţă al o avalanşă de care nu poţi scăpa. În America trebuie familiilor românilor din America şi al familiilor să plăteşti special pentru astfel de canale Tv, pe din România? stradă sunt magazine speciale, în magazinele obişnuite sau pe programele generale nu găseşti Magdalena: Eu vreau să vă laud pentru aşa ceva. Astfel, familiile din România au fost schimbările ce s-au făcut aici şi cred că sunteţi mult afectate din cauza acestui val de senzaţionalism. mai deschişi la nou decât sunt fraţii din America. Ce am văzut aici la conferinţa de familie m-a făcut să lăcrimez mult pentru multe biserici româneşti din State, care nu acceptă schimbarea. Slavă Domnului că soţul meu a pregătit biserica Emanuel să fie deschisă la nou, desigur, nu prea mult că este periculos. De ce sunt mai rigizi românii din America decât cei din România? Lazăr: Este o problemă complexă şi pentru cei din emigraţie. În primul rând, e o problemă de identitate, luptă pentru ea luând decizii ciudate. Bisericile româneşti sunt comunităţi închise. Acum a apărut o televiziune creştină. Accesul la viaţa publică era limitat. Le este frică să nu-şi piardă identitatea de limbă, cultură, stil de închinare. Le este frică de americanizare. Sunt efecte ale vieţii legaliste pe care au adus-o cu ei în America, din România. Este şi fenomenul că tot ceea ce nu au ştiut sau e nou, li se pare rău. În al doilea rând, avem de-a face cu frica de schimbare. Această rezistenţă la schimbare creează 04

Se duc familiile în America la consiliere? Voia lui Dumnezeu în familie Lazăr: În America da, se duc, sunt deschişi, sunt conştienţi de nevoia de consiliere. Care sunt concepţiile care împiedică familia din România să trăiască o viaţă deplină? Lazăr: O viaţă deplină este împiedicată de legalismul Care este opinia dvs. despre raportul psihologie- teologie? Lazăr: Mă deranjează foarte mult când unii conferenţiari au o tendinţă extraordinară de a psihologiza familia. Biblia conţine multă psihologie, psihologia este un instrument modern, însă prea mult accent pe metodele ei nu este foarte sănătos. Se poate face o îmbinare armonioasă între psihologia creştină şi teologia biblică, însă trebuie păstrat echilibrul. Cum vă pregătiţi materialul pe care exagerat. Introducerea în viaţa de familie şi biserică a unor îl prezentaţi la o conferinţă de familie? aspecte culturale moştenite, pe care oamenii le-au ridicat în De la nevoile pe care le vedeţi, sau de la rang de credinţă. Şi pe vremea Mântuitorului era aşa. Mulţi contextul biblic şi dezvoltaţi ideile? credincioşi evanghelici au vorbit foarte mult de o sfinţenie aparentă, îmbrăcăminte, tradiţii iudeo-ortodoxe, acoperirea Lazăr: Mă uit la probleme, acesta este capului ca formă de evlavie. Sunt pentru îmbrăcămintea stilul meu, şi încerc să răspund la ele. Ar decentă şi pentru respectarea regulilor şi autorităţilor fi irelevantă predica mea dacă le-aş vorbi Bisericii, dar dacă aceste reguli locale sunt instituţionalizate numai despre venirea Domnului, iar tinerii ar fi şi universalizate este legalism, împărăţia legii, nu a lui complet dezorientaţi din cauza problemelor cu Dumnezeu. care se confruntă în jurul lor: sex, droguri şi altele. În principiu, mă rog Domnului şi încerc să aflu care Apoi, oamenii se tem să îşi deschidă mintea pentru nou, sunt problemele actuale ale Bisericii şi ale tinerilor şi pentru schimbare. Acest legalism duce, din nefericire, la vreau să am călăuzirea Domnului, mă documentez ca să necreştere, la nematurizarea Bisericii şi, în al treilea rând, la fiu pregătit pentru nevoile lor. În Fapte 13:36, se spune că complacerea în starea în care se află o familie şi o biserică. David a slujit generaţiei sale. La fel şi eu trebuie să slujesc Şi totul se ruinează când se întâmplă asta. generaţiei mele. În biserică aveţi o lucrare specială pentru familii? Vă place profeţia biblică, cum vedeţi familia în Lazăr: Da. Am început cu studii, conferinţe, întâlniri context profetic? speciale (de exemplu, am avut o croazieră în Pacific de trei zile pe un vapor, de ziua mamei. Am avut 118 familii). Este Lazăr: Sunt un cercetător al profeţiilor biblice, eu nu fac un timp de reîmprospătare spirituală pentru familii. Avem o disociere între familie şi vremurile din urmă. Familia are o lucrare cu bărbaţii, apoi cu femeile, lucrări pentru tineri, tineri dimensiune profetică şi creşte în aceasta zilnic. Când predic căsătoriţi, tineri căsătoriţi cu copii, lucrări pentru creşterea despre venirea Domnului, nu o fac pentru a speria oamenii, copiilor. Mai avem de lucrat... ci pentru a-i ajuta să înţeleagă mesajul Bibliei. Mesajele Am avut şi o piedică prin faptul că nu am avut o clădire despre venirea Domnului nu sunt pentru speriat oamenii, a noastră şi nu ne-am putut desfăşura cum ne-am dorit. ci pentru motivarea lor să se pregătească mai mult, să se Într-un an şi jumătate sperăm să avem clădirea noastră şi gândească la prezent şi la viitor. astfel vom mai stratifica şi diversifica activităţile. Conceptul de familie şi noţiunea de cuplu este Au redactat: Corina şi Valentin Dedu redefinit în ziua de azi. Lazăr: Societatea este confruntată cu două lucruri: corectitudinea politică (politically corect) şi adevărul Scripturii. Conform corectitudinii politice toate drumurile duc la Roma, totul este bun, viciul este stil de viaţă. Dacă vrei să fii acceptat şi populat, trebuie să defineşti familia după definiţia societăţii, dacă vrei să fii corect din perspectivă biblică, nu te vei speria de conflictul politic (political conflict). Eu contest corectitudinea politică în biserică. Probabil că e bună la nivel politic, dar nu în biserică. Adevărul rămâne adevăr. Dumnezeu urăşte minciuna şi ipocrizia. Dumnezeu nu Îşi schimbă niciodată principiile după politica nimănui. El a spus că omul va lăsa pe tatăl şi pe mama sa şi se va lipi de nevasta sa, nu de un alt om. Unora le este frică să spună adevărul Scripturii din cauza dorinţei de a fi populari şi spun lucruri pe care oamenii doresc să le audă. Acesta este un lucru pe care îl detest, şi anume să predic pe placul oamenilor. 05

... ! copii Modelarea comportamentului copiilor este Imitarea preocuparea vitală a părinţilor. Am discutat despre câteva căi de a realiza aceasta, dar care este cea mai În procesul de educare a copilului, avem la dispoziţie o potrivită metodă într-o anumită situaţie? Metode care metodă care nu presupune niciun efort din partea noastră: dau rezultate bune în anumite împrejurări eşuează în imitarea. O folosim constant cu rezultate variate. Când noi altele. Trebuie să ştim când să aplicăm o strategie sau înşine ne purtăm cum se cuvine, copiii noştri învaţă să se poarte frumos. Când actele noastre comportamentale alta. Deşi nu există soluţii universal valabile, avem dovedesc lipsă de maturitate, ce altceva pot învăţa copiii de la dispoziţie o serie de principii pe care la noi? Imitarea se situează mai presus de orice altă „metodă” ne putem baza pentru alegerea de educare. În cea mai mare parte a sa, comportamentul metodelor de disciplinare. Acest copilului este o oglindă a celui părintesc. Unicul mare dar pe articol îşi propune să ofere care îl putem oferi copiilor noştri este exemplul personal. câteva linii orientative în Alte „metode” de disciplinare sunt, în realitate, descrieri de acest sens. bună purtare în folosul părinţilor. Ele nu înlocuiesc exemplul, doar ne ajută să-l dăm copiilor noştri. 06

Comunicarea Voia lui Dumnezeu în familie Copilul nu poate răspunde la cerinţele noastre, dacă nu înţelege ce Fără dragoste!? aşteptăm de la el. Aceasta înseamnă că disciplinarea trebuie să înceapă cu o bună comunicare între părinţi şi copii. Uneori este de ajuns să Conştiinţa datoriei fără dragoste stăm de vorbă cu ei. În alte situaţii, trebuie folosite metode diferite. Oricum te face morocănos. ar sta lucrurile, începem întotdeauna cu comunicarea. Ţelul nostru final este autodisciplina, iar comunicarea este primul pas spre realizarea Răspunderea fără dragoste te autocontrolului. face brutal. Comunicarea poate să fie un simplu „nu” adresat unui copil de 10 luni Dreptatea fără dragoste te face care-şi aruncă mâncarea pe podea. Dar, întrucât un simplu „nu” este rareori dur. suficient la această vârstă, trebuie să fim gata să continuăm cu altă metodă. Mintea unui copilaş de 9 luni nu poate pătrunde sensul consecinţelor logice, Priceperea fără dragoste te face întrucât el nu face nicio legătură între actul lui şi al părintelui. În acest caz ipocrit. se foloseşte pedeapsa corporală. Dar, dacă-i dăm peste mânuţă copilului pentru că aruncă mâncarea pe jos fără să-i spunem mai întâi „nu”, facem Cunoaşterea fără dragoste te o nedreptate. Întâi trebuie să vină avertismentul verbal şi apoi pedeapsa face încăpăţânat. corporală. Stăpânirea fără dragoste te face Consolidarea avar. Următoarea etapă în procesul de formare a comportamentului la Credinţa fără dragoste te face copil este consolidarea cu ajutorul recompenselor. Un compliment, o fanatic. îmbrăţişare sau o îngheţată, toate acestea sunt posibilităţi de stimulare a comportamentului dezirabil. Oricare din aceste stimulente sporeşte şansa O viaţă fără dragoste nu are repetării lui! Şi banii constituie un mijloc eficace de stimulare, dar prezintă sens. dezavantaje, cum ar fi imposibilitatea de a-i acorda în cantităţi mari. Chiar în privinţa principiilor există dispute. Majoritatea părinţilor nu vor să-i înveţe pe 07 copii să facă totul pentru bani. Cu toate limitele sale, principiul consolidării cu ajutorul recompenselor joacă, desigur, un rol important în controlul procesului de modelare a comportamentului copilului. Cred că cea mai bună întrebuinţare a recompensei financiare este acordarea acesteia ocazional, pentru acte deosebite, nu pentru îndeplinirea sarcinilor obişnuite în cadrul familiei. Astfel, se împiedică formarea ideii că „este îndreptăţit să primească plată”, precum şi a motivaţiei greşite. Banii devin astfel un fel de primă acordată pentru purtare excepţională. Consecinţele naturale Dacă comunicarea nu şi-a atins scopul, putem apela la consecinţele fireşti. Această metodă este eficientă pentru stingerea oricărui comportament negativ, dar este, desigur, contraindicată atunci când există riscul să provoace vătămare corporală gravă. Problema noastră, a părinţilor, este că ne ferim de aplicarea consecinţelor fireşti ca metodă de disciplinare; ne este teamă să nu-i facem rău copilului şi nu putem suporta să-l vedem suferind. Ne gândim: „Nu pot lăsa să se întâmple aşa ceva copilului meu”, aşa că intervenim. Vă sfătuiesc, totuşi, să nu permiteţi temerilor personale să vă împiedice să faceţi ceea ce trebuie pentru educarea copilului. Este mai bine să sufere puţină durere fizică, decât să fie în permanenţă cicăliţi, loviţi peste mână şi angrenaţi în lupta pentru putere. Durerea temporară provocată de urmările fireşti ale unui act comportamental negativ este cel mai bun mijloc de a preveni ani întregi de nefericire. Dă aproape întotdeauna rezultate mult mai bune decât toate vorbele şi pedepsele din partea părinţilor. Pedeapsa corporală La pedeapsa corporală se apelează în ultimă instanţă, atunci când au dat greş toate celelalte metode care încurajează formarea autodisciplinei. Aplicarea pedepsei cu bătaia uşoară dezvoltă sentimentul de dependenţă la copii. Deşi este necesară uneori, să nu uităm că nu slujeşte la dezvoltarea autodisciplinei, ceea ce constituie o limită. Dumnezeu Se foloseşte de provocarea durerii fizice pentru a-i ajuta pe fiii Săi să tragă învăţăturile cuvenite. Şi noi trebuie să procedăm la fel. Să limităm folosirea acestei metode de disciplinare numai în cazurile în care toate celelalte au dat greş. Cusman Cionca

... ! retrospectivă Rolul de părinte este unul „Învăţătura pe care complex şi plin de imprevizibilitate. Oricât de am primit-o aici, la conferinţă, vrem să o punem în practică, multe ştie un părinte despre calitatea şi rolul său, totdeauna pentru că ne-a motivat să ne creştem copiii pentru gloria lui este binevenită o învăţătură care să aprofundeze problemele Dumnezeu. Vrem să ducem mesajul acesta şi altor familii legate de domeniul creşterii copiilor. Aceasta a fost tema din biserica din care venim şi să îi invităm la alte ediţii ale conferinţei de familie din perioada 12-14 octombrie 2007, conferinţei.” organizată la Băile Felix. Pastorul Lazăr Gog a prezentat celor peste 150 de familii mai multe teme, care au provocat părinţii Familia Burtea, să-şi evalueze rolul şi să ia decizii noi de a-şi împlini mai bine Motru responsabilitatea. „Sunt încântat să fiu la ediţia XXI a conferinţei „Voia lui Fiecare părinte trebuie să fie pregătit să răspundă nevoilor Dumnezeu în familie” şi Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu copiilor săi, dar în acelaşi timp să le ofere şi o ţintă în viaţă. pentru harul acesta. În această perioadă mi-am adus aminte Copiii cresc, vremurile se schimbă, iar părinţii trebuie să îşi de sloganurile reformatorilor. Ei spuneau „numai Scriptura”. În facă treaba, nu instinctiv, ci competent. Oricum, adolescenţii aceste zile ne-am întors numai la Scriptură în ceea ce priveşte au vocaţia să le dovedească părinţilor că nu sunt buni părinţi, relaţia soţ-soţie, părinţi-copii. Un alt lucru care i-a ghidat pe indiferent de cât de mult s-ar strădui ei. reformatori a fost „numai credinţa”. Am ales să credem toate promisiunile lui Dumnezeu pentru copiii noştri şi relaţiile de Îmbinând experienţa şi învăţătura Scripturii, pastorul Lazăr familie. Familia este colţul de rai sau colţul de iad. Familiile Gog a abordat teme precum: „Părintele care învaţă din greşeli”, românilor pot să fie un colţ de rai. În al treilea rând, „numai „Părintele şi disciplina copiilor săi”, „Tati şi mai sunt prea mare harul”. Trebuie să recunoaştem că numai harul lui Dumnezeu acum”, folositoare pentru fiecare părinte. Chiar dacă este vorba ne-a condus de 12 ani de când există această conferinţă. Noi de creşterea unui ţânc, sau a unui adolescent sau a nepoţilor, nu am făcut aproape nimic, decât am crezut şi ne-am supus fiecare poate beneficia de aceste seminarii practice. harului lui Dumnezeu, care a lucrat cu tărie în noi.” „Am participat la mai multe conferinţe de familie, şi Familia Cusman şi Cheţi Cionca, organizatori Dumnezeu ne-a vorbit şi de data aceasta, mai ales că tema Biserica Metanoia, Timişoara a fost foarte importantă pentru noi. Avem două fete, două prinţese. Fiecare părinte trebuie să se dedice în a-şi câştiga „Vreau să felicit familia Cionca şi biserica Metanoia pentru copiii pentru ceruri, nu numai să îi pregătească pentru viaţă.” organizarea acestor conferinţe. Cred că sunt foarte bune, foarte practice şi credincioşii noştri din România au nevoie Familia Petru şi Monica Murza, de ele. De-a lungul anilor, de când particip, am observat că Bistriţa interesul este tot mai mare. Lucrul acesta vorbeşte despre faptul că oamenii vor să cunoască mai mult şi vor să se „Fratele Lazăr Gog, prin experienţa dumnealui, ne-a învăţat înnoiască în familie.” foarte multe lucruri în ceea ce priveşte creşterea copiilor.” Lazăr Gog, conferenţiar, Familia Valentin şi Elisabeta Kulcsar, SUA Timişoara „Ne-am simţit foarte bine şi am învăţat lucruri noi. De fiecare dată avem ceva de învăţat.” Familia Tarău, Cluj-Napoca 08

Voia lui Dumnezeu în familie Spre deosebire de Uniunea Europeană („UE”), în Dacă politicienii României par indiferenţi, publicul nu e. România situaţia e incertă. În faţa pericolului evident care În 2006 a început în România o mişcare constituţională confruntă familia şi căsătoria, politicienii României nu au de revizuire a Constituţiei prin interzicerea poligamiei luat nicio măsură de protejare, dar în acelaşi timp nu au şi a căsătoriilor unisex. Peste 650.000 de cetăţeni cu legiferat nici parteneriatele homosexuale. De fapt, pe lângă drept de vot au semnat petiţia cerută de lege pentru decriminalizarea sodomiei, în urmă cu mai mulţi ani, şi organizarea unui referendum constituţional. Proiectul interzicerea prin ordonanţe guvernamentale a discriminării constituţional a fost avizat favorabil de către Comitetul pe baza orientării sexuale, România nu a acordat drepturi Legislativ al Parlamentului României în iunie 2006, dar sau privilegii specifice homosexualilor din România. Pe nefavorabil de către Curtea Constituţională pe 4 iulie în plan internaţional, mişcarea homosexuală din România e acelaşi an. Decizia Curţii a fost publicată în Monitorul Oficial privită ca fiind „mică, dar gălăgioasă” („small, but vocal”). La din 2 august 2007. Cu toate că numărul de 500.000 de ultima paradă din iunie 2007, au participat doar aproximativ semnături pentru iniţierea referendumului a fost depăşit, 200 de persoane. Împreună cu Polonia, Ţările Baltice, Curtea a determinat că doar 10 judeţe au trecut baremul de Grecia, Ungaria şi alte câteva ţări Europene, România este semnături necesare, din cele 21 de care era nevoie pentru văzută de mişcarea internaţională homosexuală ca o ţară declanşarea referendumului. Este de remarcat însă, că, pe „homofobă”. de altă parte, Curtea a acceptat argumentele legale şi sociale 09

... ! semnal de alarmă Olanda, spre exemplu, care apoi s-ar întoarce în România cerând recunoaşterea în dreptul român a căsătoriei lor încheiată ale mişcării constituţionale în favoarea amendamentului. în străinătate. Singura modalitate profilactică este adoptarea unui Curtea a remarcat că acţiunea civică nu încalcă legile amendament constituţional. Instructiv, în sensul acesta, este României, drepturile omului, sau dreptul internaţional, faptul că Statele Unite se confruntă tocmai cu aceeaşi problemă şi că naţiunea are autoritatea să îşi exprime poziţia la ora actuală. Cu toate că majoritatea statelor din Statele Unite privind căsătoria şi familia în conformitate cu valorile ei ale Americii nu recunosc căsătoriile unisex, statele care nu le fundamentale. interzic la nivel constituţional vor fi obligate să le recunoască dacă ele sunt încheiate în Massachusetts, unicul stat din Uniune Aceasta dă oportunitate Parlamentului şi care le permite. preşedintelui României să preia amendamentul constituţional sau să îl reiniţieze în conformitate cu Un alt pericol previzibil este că tribunalele României, sau chiar Articolul 150(1) din Constituţie. Majoritatea partidelor ale altor state membre UE, vor putea interpreta Articolul 48 din politice din România favorizează protejarea familiei Constituţia României, care prezintă căsătoria ca fiind o relaţie şi căsătoriei prin amendament constituţional, însă le „liber consimţită între soţi”, îngăduind astfel căsătoriile unisex lipseşte voinţa politică de a acţiona. Poziţia generală şi poligamia. În limba română, cuvântul „soţ” e masculin, iar a clasei politice din România este că România e o cuvântul „soţi” nu limitează numărul persoanelor care simultan, societate pro-familie, o ţară creştină în care nu se sau succesiv, pot contracta aceeaşi căsătorie. Clarificarea vor putea ivi sau manifesta tendinţele dăunătoare constituţională a definiţiei căsătoriei ca „soţ şi soţie” e metoda familiei şi căsătoriei ce se manifestă în Europa de preventivă cea mai adecvată pentru protejarea căsătoriei.1 Vest. Consolarea aceasta este, însă, efemeră. În absenţa măsurilor constituţionale profilactice, căsătoriile Din fericire însă, în ultimele luni au început să se audă voci unisex, parteneriatele homosexuale, poligamia, şi în rândurile parlamentarilor români care cer protejarea familiei adopţiile homosexuale, sau îndoctrinarea într-un spirit şi căsătoriei prin Constituţie. În iunie 2007 au avut loc marşuri necreştin şi dăunător valorilor familiei şi căsătoriei, pro-familie şi în favoarea legislaţiei pro-familie în opt oraşe vor putea fi recunoscute legal în România indirect, din România (Alexandria, Arad, Bistriţa, Bucureşti, Constanţa, prin extinderea în România a deciziilor judecătoreşti Neamţ, Turnu Severin şi Timişoara). La aceste marşuri au şi actelor legislative ale altor state din UE, care deja participat aproape 5.000 de cetăţeni în toată ţara, cărora li s-au au legiferat aceste plăgi sociale. Legislaţia curentă a alăturat şi un număr de parlamentari care au pledat public în României nu poate împiedica încheierea căsătoriilor favoarea protejării familiei şi căsătoriei în Constituţie. Este un unisex între cetăţeni români domiciliaţi în Spania sau început bun, având în vedere că România a irosit peste 20 de milioane de euro în mai 2007 organizând un referendum naţional pentru demiterea preşedintelui. Referendumul nu a fost necesar, şi în loc să unească, a divizat societatea. Privind protejarea căsătoriei şi familiei însă, societatea română e cvasi- unanimă. Ca atare, Parlamentul României poate uşor organiza, la un cost similar, dar cu consecinţe inestimabile şi de lungă durată pentru bunăstarea morală şi socială a României, un referendum naţional pentru protejarea căsătoriei şi familiei, şi, în fapt, al viitorului ei. Spre deosebire de SUA, în România nu se poate vorbi încă de o mişcare naţională pro-familie sau pro-life (pro vita). România nu este integrată în mişcarea mondială de protejare a familiei şi căsătoriei. Ministerele Educaţiei şi Familiei din România nu sunt preocupate de fenomenele care subminează căsătoria şi familia. La fel, spre deosebire de Franţa, care e preocupată de tendinţele negative demografice ale ţării, guvernul României nu pare îngrijorat de iarna demografică ce se îndreaptă spre România cu paşi grăbiţi. De câţiva ani instituţiile de specialitate din România conchid că la mijlocul secolului 21 România va avea doar 16 milioane de locuitori. În România una din trei sarcini e avortată. Guvernul ţării pare indiferent faţă de acest fenomen îngrijorător pe care, de fapt, el l-a iniţiat prin una din primele legi adoptate după revoluţia din 1989, libertatea avortului. Eforturile Bisericii Ortodoxe şi ale Bisericii Greco-catolice pentru reducerea avortului şi promovarea abstinenţei în generaţia tânără sunt 1. În data de 4 februarie 2008, Comisia Juridică a Senatului României a aprobat anumite modificări la Codul Familiei. Cea mai importantă este înlocuirea, în definiţia căsătoriei şi familiei, a termenului ambiguu „soţi” cu expresia „un bărbat şi o femeie”. Practic, se elimină astfel posibilitatea ca activiştii homosexuali să pretindă că, în România, Codul Familiei permite căsătoria între persoane de acelaşi sex - termenul „soţi” neimplicând o diferenţă de sex. Cu alte cuvinte, aceste modificări au un caracter profilactic. (Sursa: http://www.protejarea-familiei.com) (n. ed.) 10

Voia lui Dumnezeu în familie lăudabile, dar insuficiente. Organizaţii ca Pro-Vita şi Darul Vieţii educă publicul privind efectele nefaste ale avortului şi promiscuităţii, dar ele nu pot lupta singure. Statul român trebuie să fie în avangarda efortului de protejare a căsătoriei şi familiei, mai ales având în vedere că este obligat prin Constituţie să promoveze şi să protejeze moralitatea tinerei generaţii. Un aspect încurajator în România este poziţia constantă şi consecventă a Bisericii în favoarea căsătoriei şi familiei creştine, şi împotriva tuturor manifestărilor imorale care le subminează, inclusiv a avortului. Toate cultele religioase din România au susţinut proiectul constituţional. Spre deosebire de Biserica luterană sau episcopală din Statele Unite, în România Biserica e un reazăm al căsătoriei şi familiei. Organizaţia Accept Mişcarea internaţională homosexuală, antifamilie şi anticăsătorie, e transsexuale, inclusiv schimbarea sexului prin reprezentată în România de organizaţia Accept, cu sediul la Bucureşti. proceduri medicale, cu acoperirea cheltuielilor Finanţată în mare măsură de mişcarea internaţională homosexuală, aferente din fondurile publice. Toate aceste Accept este o organizaţie non-profit cu un buget anual de 750.000 obiective sunt promovate în numele toleranţei, de dolari şi 52 de membri. Rolul ei primordial este să promoveze în al inclusivităţii şi al diversităţii. România agenda mişcării homosexuale internaţionale, antifamilie şi anticăsătorie. Lista ei de doleanţe este interminabilă.Accept promovează Cu toate că este reprezentată de un număr libertatea de manifestare pentru „minorităţile sexuale”, face presiune în nesemnificativ de indivizi, mişcarea Accept Parlamentul României pentru legiferarea căsătoriilor unisex, legiferarea este gălăgioasă. Prezenţa ei la programele parteneriatelor sau uniunilor homosexuale, adoptarea minorilor şi a de dezbateri în mass-media este frecventă orfanilor de către homosexuali, propaganda homosexuală în mass- şi reprezentanţii ei sunt bine pregătiţi în arta media românească, în şcoli, în universităţi, sau adoptarea de către argumentaţiei. Parlament a legislaţiei „hate crimes” şi „hate speech”2. Îngrijorător pentru creştini este promovarea îngrădirii libertăţilor religioase, pe Accept foloseşte fiecare pârghie instituţională baza invocării principiului separării Bisericii de stat, în măsura în care şi legală din România pentru promovarea altarul sau amvonul sunt folosite pentru a predica împotriva imoralităţii agendei ei. O instituţie propice scopurilor ei sexuale, inclusiv a homosexualităţii sau avortului. este Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În numele „Drepturilor omului”, În România, Accept e peste tot şi îşi lasă amprenta pe toate. Se Accept obiectează la orice manifestare care ar profilează pe îndoctrinarea tinerei generaţii, numindu-şi propaganda putea să îi lezeze interesele. Un tipic exemplu „educaţie”. În ultimii ani a încercat, până acuma fără succes, să introducă recent sunt reglementările emise de Ministerul cursuri de homosexualitate în şcolile din judeţul Iaşi. De asemenea, Sănătăţii care interzic homosexualilor din Accept combate agresiv publicaţiile din România care se opun România să doneze sânge. Văzut ca un act de manifestărilor sexuale imorale. Nu o dată a cerut retragerea publicaţiilor „discriminare”, Accept a reacţionat prompt şi care explică homosexualitatea ca un act nenatural sau neînnăscut. Se viguros cu argumentele ei obişnuite, dar lipsite opune abstinenţei şi promovează mişcarea homosexuală din România de raţiune: discriminare, intoleranţă, ură şi ca o „victimă” a unei societăţi intolerante. Când apar articole în presa aversiune faţă de homosexuali, etc. românească pe care Accept le interpretează ca lezând interesele mişcării homosexuale, îşi mobilizează membrii să adreseze scrisori şi Petre Costea comentarii virulente autorilor. Intimidarea şi înjosirea fac şi ele parte din strategia lui Accept. Creştinii sunt numiţi „cre(ş)tini”, şi publicului român 11 i se aminteşte în mod constant că e intolerant, „medieval”, „exclusivist”, şi că are nevoie să se adapteze lumii moderne în privinţa moravurilor sexuale. În ultimii trei ani, Accept a organizat marşuri homosexuale la Bucureşti, la care participă mulţi străini şi personalităţi homosexuale importante din Parlamentul European. Accept, de asemenea, caută să promoveze protejarea prin legislaţie a tuturor manifestaţiilor queer3 şi 2. Legi „hate speech” şi „hate crimes” - Adoptate în unele ţări europene (Ex. Suedia). Prin aceste legi se interzice incitarea la ură împotriva minorităţilor. Astfel, legile hate speech sunt folosite de mişcarea homosexuală internaţională să elimine orice referinţă negativă privind homosexualitatea la orice nivel social. (n. ed.) 3. Queer este un cuvânt englezesc care înseamnă „ciudat”. În ultimele decenii a devenit un termen colectiv pentru minorităţi sexuale şi pentru comunităţi cu practici sexuale considerate non-normative. Termenul este deseori folosit şi în alte limbi, precum româna. În limba română, sintagma minorităţi sexuale are un înţeles similar cu cel al cuvântului “queer”. Termenul queer nu se referă doar la persoane lesbiene, gay, bisexuale şi transgen, queer include şi persoane intersexuale, heterosexuali cu practice sexuale considerate non-normative, precum sadomasochism, fetiş, etc. În acest sens, „queer” poate fi folosit pentru a se referi la toate persoanele care nu se conformează structurii heteronormative. – Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Queer (n. ed.)

... ! femei M-am gândit cum ar fi arătat lumea pe care nimic şi nimeni nu-l poate noastră fără femeie: casa mea fără mine; ocupa; casa părinţilor fără mama… Desigur, nu-i • EA este creată pentru că lucrurile prea greu să-ţi imaginezi. Eu, care sunt nu erau complete fără ea. Genesa femeie, am găsit rapid un răspuns. Ar arăta 2:18 „Nu este bine ca omul să fie fără culoare, fără căldură, fără frumuseţe, singur.” fără zâmbet, fără iubire, fără sens… Ce onoare! Însă, după ce citesc aceste lucruri, mă întreb: cum se face că prea Elimină cuvântul „fără” şi vei observa puţine femei trăiesc această realitate? EA, acele caracteristici tipice care alcătuiesc femeia, a fost aşezată în lume ca întrupare a femeia: culoare, căldură, frumuseţe, zâmbet, unui Dumnezeu frumos, dătătoare de viaţă, iubire, lumină, sens… Toate acestea, şi încă iubită, atrăgătoare, tandră. multe altele, Dumnezeu le-a pus în femeie Pregătindu-mă pentru acest articol, cu un scop: să facă lumea mai completă, femeie fiind, am descoperit un lucru pe mai frumoasă, mai proaspătă. care-l văd mereu în jurul meu, îl văd în viaţa oricărei femei pe care o ascult cu atenţie; Oare e aşa de importantă Ea? Da, şi anume, aceeaşi temă: atacul asupra pentru Dumnezeu Creatorul, femeia are un inimii, asupra feminităţii. Deci, femeia are loc special în planul Său. Am înţeles de ce un duşman! Gândeşte-te că inima ta este Creatorul, în Genesa 1, după ce descrie lucrul cel mai important din tine. Acolo este opera măreaţă a creaţiei... lumină, apă, centrul emoţiilor, centrul fiinţei, al identităţii uscat, verdeaţă, luminători, vieţuitoare... tale. În Proverbe 4:23, Solomon spune: creează Omul, însă capodopera nu este „Păzeşte-ţi inima mai mult decât orice, căci completă. Domnul Dumnezeu spune că din ea ies izvoarele vieţii.“ Acolo Dumnezeu lipseşte CEVA. Acel ceva este FEMEIA! a pus feminitate, frumuseţe, însă diavolul, (Genesa 2:21-23). duşmanul lui Dumnezeu şi al femeii, atacă dur. Relatările despre abuzuri fizice, verbale De ce credeţi că Dumnezeu a desăvârşit sau sexuale sunt evidente. Avem tendinţa, opera Lui prin crearea femeii? Pentru că ca femei, să punem vina pe noi, să ne EA este replica umană a puterii şi voinţei învinovăţim (ex. dacă nu eram acolo..., nemăsurate a lui Dumnezeu de a stabili unde mi-o fi fost capul, etc. ), însă scopul relaţii personale. diavolului este să ne îndoim în inima noastră de feminitatea pusă de Creator în noi. • EA reprezintă ultima trăsătură de • Am citit despre fetiţele născute în condei a Creatorului; China. Li se legau picioarele pentru a rămâne micuţe. Era un semn de frumuseţe • EA este cununa Creaţiei; feminină. Acestea şchiopătau de durere • EA nu este o idee întârziată sau o toată viaţa, fiind incapabile să meargă liber sau să „grăbească pasul”. adăugire plăcută - ca un glob • Apoi, de-a lungul mileniilor de istorie a într-un brad, ci reprezintă evreilor, femeile erau considerate proprietăţi accentul final, piesa lipsite de drepturi legale (aşa cum mai sunt de rezistenţă a lui încă tratate în multe culturi). Lor nu li se Dumnezeu în permitea să studieze Legea şi nici să le dea creaţie!; educaţie şcolară propriilor copii. În Sinagogă • EA ocupă aveau un loc separat. Bărbaţii mulţumeau un loc în în rugăciunea de dimineaţă în felul lume următor: „Mulţumescu-Ţi Ţie, Dumnezeule, că nu m-ai făcut dintre Neamuri, femeie sau sclav!” 12

Voia lui Dumnezeu în familie • O zicală indiană învaţă că „a educa o femeie este ca şi când ai uda grădina vecină”, ceea ce înseamnă că a educa o femeie este atât un lucru nesăbuit, cât şi o pierdere de vreme. • În Africa, operaţia de circumcizie a fetiţelor este absolut chinuitoare, sinistră, această procedură făcându-se cu ajutorul unei pietre ascuţite. De unde vin toate acestea? De ce feminitatea trebuie ţinută sub control? De ce atacul asupra femeii este aşa de dur? Suntem uimite să descoperim Forţa din spatele acestor atacuri asupra feminităţii. Pavel, în Efeseni 6:12, spune: „ ... noi luptăm împotriva stăpânitorilor nemernici ai lumii nevăzute, a acelor fiinţe satanice, grozave.” Da, noi suntem ţinta pentru că suntem fiicele lui Dumnezeu şi El a ales să ne transfere din frumuseţea Lui, frumuseţe pe care Lucifer o avusese - era Luceafărul Dimineţii, Purtătorul de Lumină – şi din cauza pierderii propriei frumuseţi, inima lui răzbunătoare avea să atace femeia, întruparea frumuseţii lui Dumnezeu. Cel rău urăşte femeia cu o vrăjmăşie greu de imaginat. O urăşte pentru că dă viaţă. Pentru el, Ea reprezintă cea mai mare ameninţare umană, căci aduce viaţa pe pământ. Eva înseamnă „viaţă”, sau „dătătoare de viaţă” (Genesa 3:20). Ai fost creată să fii ca un trandafir frumos, însă diavolul a rupt fiecare petală, dezbrăcându-l de frumuseţe, golindu-l de parfum, prin minciunile lui: mânie, ură, complex de inferioritate, răutate, neiertare. Însă, Hristos a luat toate aceste petale cu grijă şi a reabilitat viaţa ta, inima ta, redându-ţi frumuseţea iniţială. Sunt onorată că sunt femeie! Pentru că tu şi cu mine ducem - cum numai noi, femeile, o putem face - slava lui Dumnezeu în lumea întreagă. Bucură-te că eşti femeie ! (Sursă de inspiraţie: „Eu, Femeia. Revelaţii despre tainele sufletului feminin”, de John şi Stasi Eldredge) Elvira Lupăştean 13

... ! relații Zilele trecute vizitam câteva site-uri creştine pe Internet, persoane, însă, dintre toţi aceştia, doar maxim 7 persoane când un articol mi-a atras atenţia într-un mod deosebit. Era îi sunt prieteni. vorba despre prietenie. M-a atras, deoarece în ultimul timp, Iulia, fiica mea cea mare, a fost foarte preocupată de acest Prietenia, de fapt, este unul dintre cele mai frumoase subiect. Mi-a pus multe întrebări despre ceea ce înseamnă daruri pe care Dumnezeu ni le face în viaţă. În Biblie o adevărată prietenie. La vârsta ei este foarte preocupată există multe referinţe la prietenie, iar unul dintre cele mai de relaţii. frumoase exemple este acela despre relaţia dintre David şi Ionatan (1Samuel 18-20, 2 Samuel1). Această naraţiune a L-am citit şi am încercat să-l raportez la experienţele prieteniei lor este o adevărată delectare. David şi Ionatan au mele şi la valoarea ce i se dă în ziua de azi acestui cuvânt. ţinut unul la celălalt şi s-au respectat reciproc. Lumea foloseşte cuvântul „prieten” foarte des, însă, din păcate, acesta reprezintă doar o nuanţă din toată paleta pe Când am fost nevoită să-i explic fiicei mele despre care el o deţine. adevărata prietenie, am ţinut neapărat să fac diferenţa dintre amiciţie şi prietenie. Bineînţeles, cele mai relevante În Biblie, în Proverbe 17:17 scrie: „Prietenul adevărat pentru un adolescent sunt experienţele noastre de iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate.” familie. I-am reamintit unele dintre momentele fericite, sau mai puţin fericite, dintre noi şi cei care ne sunt cu adevărat Acum, se pare că sensul cuvântului „prietenie” nu prea prieteni sau aceia care s-au numit prietenii noştri doar până mai are credibilitate, sau a ajuns doar la nivelul unei amiciţii la un anumit punct. Faptele noastre, vorbele noastre sunt condiţionate, în continuă aşteptare, care nu prea are mare modalitatea vie prin care copiii noştri sunt educaţi. Ei pot lucru de oferit. Sondajele sociologilor au dus la concluzia că deveni la rândul lor fie nişte prieteni loiali sau, dimpotrivă, un om întâlneşte în decursul unui an între 500 şi 2500 de vor face din ei doar nişte persoane superficiale şi critice. Sunt partenerul meu de viaţă, pe acest pământ, Şi să mă amăgesc mereu, trecând pe lângă De aceea vreau să mă cunosc, să ştiu exact locul ferecat, cum sunt, Că nimeni nu mai ştie cine sunt cu-adevărat. Să fiu în stare drept în ochi să mă privesc Nu vreau cu false nestemate eu să mă În ceas de asfinţit, când voi fi nevoit să mândresc scotocesc. Cu fruntea sus vreau printre oameni să păşesc. Nu vreau s-ascund pe-un raft uitat de lume După respectul prietenilor mei tânjesc O tolbă plină cu secrete despre mine. Deşi sunt mulţi cei care la mărire şi arginţi se îmbulzesc 14

Voia lui Dumnezeu în familie Principiile care guvernează legăturile dintre persoane în Acest gen de relaţii îi surprind pe cei ce nu-L cunosc pe lumea din ziua de azi sunt: „Îţi dau dacă îmi dai!”, „Dacă Hristos. nu ai ce am eu, nu poţi să te numeri printre prietenii mei” şi altele de acelaşi gen. Îmi pare atât de rău atunci când În limba engleză există o zicală: “In the cookies of life, părinţii îşi sfătuiesc copiii să nu lege prietenii trainice doar friends are the chocolate chips” (Prietenii sunt bucăţile de fiindcă ei au avut anumite experienţe neplăcute. ciocolată din prăjiturile pe care ţi le oferă viaţa.) Prietenii sunt acea dulceaţă care ni se oferă suplimentar în viaţă. E adevărat că, la fel ca în cazul oricărei decizii pe care trebuie să o iei în viaţă, şi alegerea prietenilor cere Lumea nu mai crede în prietenii. „Nu mai există prieteni înţelepciune. Biblia aminteşte despre existenţa „prietenilor adevăraţi în ziua de azi!” Chiar mulţi dintre fraţii noştri în falşi” de care ar trebui să ne ferim. Ieremia 9:4 spune: Hristos nu mai cred în ele. Ba da, există, şi noi, în calitate de „Fiecare să se păzească de prietenul lui şi să nu se încreadă creştini, ar trebui să demonstrăm acest lucru. în niciunul dintre fraţii săi; căci orice frate caută să înşele, şi orice prieten umblă cu bârfeli.” Atunci când găseşti acei Suntem noi însă adevăraţi prieteni? Cum ar trebui să fie prieteni adevăraţi, eşti binecuvântat. un prieten pentru tine? Înainte de toate, analizează ce fel de prieten eşti tu pentru cei de lângă tine. Este frumos să ai prieteni şi, mai ales, să împărtăşiţi aceleaşi principii de viaţă. Prieteniile dintre creştini au un Investim noi în acest gen de relaţii? Îi preţuim noi pe parfum deosebit din pricina legăturii stabilite de Hristos. aceşti oameni care ne sunt aproape? În această relaţie, diferenţele nu reprezintă obstacole, ci calităţi apreciate şi acceptate. În acest context, prietenia Prieteniile sunt comori ce nu este un exerciţiu de slujire şi încurajare. Este un mod trebuie lăsate îngropate. prin care Dumnezeu te foloseşte. Într-o astfel de relaţie Dumnezeu ni le-a oferit poţi împărtăşi ceea ce ai citit, ceea ce ştii, ceea ce ca să ne bucurăm de crezi. ele. Suntem mai puternici datorită prietenilor, datorită Atunci când eşti rugăciunilor şi dragostei lor. Experienţele şi felul lor de viată un prieten adevărat, au un impact în vieţile noastre. Problemele şi necazurile sunt tu Îi aduci onoare mai uşor de purtat atunci când lângă tine ai nişte prieteni lui Dumnezeu şi Îi adevăraţi. Ei ştiu prin ce treci şi sunt gata să-ţi sară în ajutor mulţumeşti pentru atunci când ai nevoie de ei. Acesta este mediul din care acest dar pe care eu îmi încurajez copiii să lege prietenii. Noi, în calitate de ţi l-a dat. părinţi, jucăm un rol foarte important în luarea unei astfel de decizii. Mihaela Giurgiu „Fie ca Dumnezeul care dăruieşte răbdare, statornicie, şi îmbărbătare să vă ajute să trăiţi în armonie desăvârşită unul cu altul – fiecare din voi manifestând faţă de celălalt atitudinea lui Hristos. Şi atunci vom putea să-L lăudăm pe Domnul într-un singur glas, slăvindu-L pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos.” (Romani 15: 5, 6 - Noul Testament pe înţelesul tuturor). „Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos.” (Galateni 16:2) „Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten.“ (Proverbe 27:9) Eu vreau cu dragoste să pot să mă privesc. Pe scena vieţii rolul ce mi-e dat mi-l voi juca Într-un spectacol autentic, nu o cacealma. Nu pot, chiar dacă aş vrea, să mă ascund de mine Căci eu văd tot ce altora ascuns le va rămâne­; Nicicând nu voi putea să fug de ce-i adevărat Căci, orice-ar fi, ca să rămân cu mine împăcat Eu vreau să mă respect şi să am cugetul curat. 15

... ! familie roagă să nu fim luaţi din lume, ci păziţi de cel rău. Acest verset, corelat cu ideea exprimată în 2 Petru 3:11-12 „...ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă, aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu...”, ne duce Evoluţia tehnologică şi economică a ultimelor decenii a antrenat numeroase modificări la nivel social şi individual. la gândul că trebuie să ne implicăm activ în evenimentele Alvin Toffler a remarcat raportul dintre modificările pe plan economic şi consecinţele pe plan social, astfel că în societatea sociale, să fim un fel de catalizatori sociali, dând gust lumii, agricolă avem familia extinsă unde convieţuiesc mai multe generaţii sub acelaşi acoperiş. Odată cu revoluţia industrială, prezentând alternative la ceea ce este pe scena socială. generată după reforma lui Luther, apare familia nucleară. Brusc, societatea devine mai mobilă, bunicii rămân, oarecum, Rolul pe care l-a jucat religia în renaşterile culturale din trecut în afara scenei, nefiind foarte mobili, iar rolul lor este preluat de grădiniţe şi şcoli. A treia mare perioadă istorică este cea a este un argument puternic în a nu sta pasivi. Dacă religia nu informaticii. Tipul de familie care corespunde acestei perioade este greu de definit. Accentul nu mai cade pe familie, ci pe ar putea avea un rol central în reconstrucţia socială, atunci individ. Pentru prima dată se poate afirma că individul este celula de bază a societăţii, şi nu familia. Tendinţa evidentă este putem pune pe drept cuvânt întrebarea: mai este posibilă o aceea de separare, de fărâmiţare a structurilor, altădată foarte puternice. Consecinţele acestei fărâmiţări (fapt remarcat de reconstrucţie socială? marele gânditor Francis Fukuyama în cartea cu titlul sugestiv Marea Ruptură) se regăsesc la nivel psihologic, relaţional Dată fiind multitudinea de probleme generate de şi spiritual. Oare este întâmplător faptul că generaţia noastră consumă vagoane de anxiolitice şi că secolul dinamica socială, sunt necesare noi abordări a relaţiilor nostru este numit secolul anxietăţii, că rata divorţurilor este alarmant de mare, (nu copiii sunt aceia care fug de dintre membrii familiilor şi biserici, nevoia de echipare acasă, ci părinţii)? Moralitatea este în derivă, iar flagelul SIDA proliferează. a consilierilor specializaţi. Oricum, consilierea era o slujbă Este în natura umană ca, atunci când ceva se practicată de liderii religioşi ai unei comunităţi, dar odată dezmembrează, să reclădească altceva în loc, dar ordinea nu se reface pur şi simplu prin interacţiunile descentralizate ale cu industrializarea şi secularizarea societăţii ea a trecut în indivizilor. Este nevoie de acţiuni coordonate şi organizate. În rugăciunea Domnului Isus, relatată în Ioan 17, Domnul se mâinile „profesioniştilor”. De ce am trimite noi oamenii noştri la „profesionişti” seculari, agnostici sau ateişti, şi nu ne-am forma proprii noştri specialişti? În versiunea engleză a Bibliei, unul din numele atribuite Domnului Isus din Isaia 9:6 este „Counsellor”, ceea ce înseamnă consilier. România încă nu este obişnuită cu serviciile de consiliere şi psihoterapie, dar anticipăm că foarte curând va fi, şi în lumina acestei noi posibilităţi este necesar să avem oamenii noştri care să răspundă acestei nevoi din ce în ce mai mari. Este evident că nu e suficient să se propovăduiască Evanghelia de la amvon, lucrătorul creştin trebuie să coboare între oameni, iar consilierea creştină are tocmai această menire. Petru Mihenţ 16

Voia lui Dumnezeu în familie Naşterea unui copil este un moment de bucurie pentru este marcată de sentimente de mai mare intensitate de anxietate, fiecare mămică, un moment în care începe o nouă viaţă, instabilitate emoţională sau disperare, şi depăşesc un termen de o nouă aventură. Mama anticipează zâmbetul micuţului, două săptămâni, ceea ce are ca efect tulburarea capacităţii mamei drăgălăşenia lui, gânguritul lui, şi trăieşte sentimente de a funcţiona optim din punct de vedere puternice, contradictorii; entuziasm şi teamă în acelaşi timp, fizic, psihic şi relaţional. bună dispoziţie şi irascibilitate. Fără vreun motiv anume, mama se trezeşte că trăieşte o stare de proastă dispoziţie, îngrijorare, tristeţe, autocompătimire. Aceasta este depresia postnatală, însă puţine femei realizează că fragilitatea şi sensibilitatea lor e o stare relativ normală. Discuţia despre depresia postnatală este de dată relativ recentă şi a fost confirmată ştiinţific şi medical. Depresia postnatală e studiată de psihiatria prenatală, care se ocupă în special de sănătatea mintală şi tulburările care apar la părinţi în preajma naşterii (din perioada naşterii şi până la sfârşitul primului an de viaţă al copilului). Cunoaşterea acestui subiect este utilă tuturor mămicilor pentru a se înţelege pe sine, celor care vor fi mămici pentru a trăi cât mai natural fiecare sentiment, dar şi celor care doresc să ajute o nouă mămică pentru a depăşi perioada grea de la început, iar ajutorul să nu fie doar material, ci şi emoţional. Depresia postnatală1 se manifestă la un interval de două, trei zile după naştere. Aproape 70-80% dintre femei prezintă aceste stări caracteristice de inadecvare. Simptomele pot apărea în probleme legate de alimentaţie, somn, luarea deciziilor. Apar sentimente precum incapacitatea de a avea grijă de bebeluş, dorinţa de evadare, frica de necunoscut. Aceste sentimente pot dura câteva ore sau zile şi pot dispărea de la sine fără tratament, dar dacă starea depresivă durează mai multe zile la rând, cu diverse implicaţii, atunci trebuie contactată o persoană de specialitate pentru acordarea unui ajutor adecvat. Doar 10% dintre femei prezintă efectiv starea depresivă postpartum. Această stare 1 . În termeni de specialitate se numeşte depresia postpartum, sau starea depresivă postpartum. 17

... ! interviu Factori de natură medicală. Există mame care suferă de depresie înainte de naştere, iar naşterea le accentuează starea. Aici este vorba de o „psihoză postpartum”, care este „o reacţie depresivă acută declanşată de naştere”. Problemele din timpul sarcinii, stresul naşterii, o eventuală îmbolnăvire a copilului sau naşterea lui cu complicaţii pot determina stări de tulburare emoţională la mamă. Factori sociali. Antecedente în familie, relaţii proaste în familie, cu mama, maltratări, pierderea mamei de timpuriu... Factori de mediu. Evenimente negative importante, mult stres în acea perioadă şi în timpul naşterii, probleme financiare, starea vremii. Factori de natură psihologică. Pe lângă aceşti factori, se mai pot adăuga şi unele mituri pe care mamele le cred inconştient: Că instinctul de mamă se declanşează automat. Mamele cred că trebuie să se simtă într-un anume fel în ceea ce priveşte noul născut, sau altfel, nu sunt materne. De fapt, unele femei simt foarte puţin pentru bebeluşul lor la început, şi este nevoie de ceva timp ca să apară un sentiment. Este nevoie de sensibilitate şi înţelegere faţă de noua mămică, pentru ca sentimentele să fie menţinute şi dezvoltate. Bebeluşul perfect. Multe femei îşi imaginează că bebeluşul lor va fi într-un fel, când realitatea este de fapt alta. Unii copii sunt mai uşor de îngrijit, iar alţii sunt mai agitaţi. Apoi, adaptarea după bebeluş poate fi dificilă şi pretenţioasă, putând amplifica sentimentele de inadecvare şi depresie. Mama perfectă. Unele mame duc o luptă pentru perfecţiune, care pare a fi un scop de neatins şi distructiv, conducând la frustrare şi eşec. Cum se explică această stare? Ce se poate face? Sunt mai mulţi factori care favorizează depresia În cazul depresiei uşoare care apare în prima săptămână de postnatală: după naştere la majoritatea mămicilor, cel mai important lucru Factori biologici. Naşterea declanşează în corpul este crearea unui mediu plăcut, plin de dragoste, primitor şi mult mamei modificări fiziologice şi endocrine majore, care sprijin din partea soţului şi familiei. pot conduce spre o depresie postnatală. Unele femei În cazul depresiei postpartum, pe lângă sensibilitate, dragoste sunt mai sensibile decât altele la schimbările hormonale, şi încurajare, este nevoie de asistenţa unui specialist care va ceea ce poate favoriza stări de proastă dispoziţie, agitaţie, aplica metode şi tratament de specialitate. oboseală, insomnie, tensiune. Aici se mai adaugă vârsta, starea de sănătate şi maturitatea socială. Este nevoie de formarea unei noi viziuni asupra actului naşterii şi a modului în care el trebuie pregătit. În acest context trebuie să vorbim de nevoia de consiliere prenatală, care la noi în ţară nu se prea practică. Această nevoie reclamă formarea de specialişti care să pregătească prin consiliere părinţii care aşteaptă un copil. Totuşi, ceea ce putem face trebuie să facem... mai bine, mai conştient, intenţionat, cu empatie, la momentul potrivit. Corina Dedu Uneori, familia este compusă din mamă, tată, copii. încrâncenare? Şi ce le ridică mereu în fruntea listei de succes Foarte adesea, în „noua noastră lume”, familia înseamnă în lupta cu adversităţile vieţii? De ce majoritatea atacurilor mamă şi copii, tată şi copii, sau doar fraţi de diferite vârste. din lumea nevăzută, dar tot mai pregnant simţită, vizează Ce face, totuşi, familia să fie familie? În afară de legătura familia? Ce are familia atât de special încât distrugerea ei de sânge, care tot mai des pare a-şi fi pierdut valoarea în să fie un ţel primordial? Sunt dileme care, cu siguranţă, au Noua Ordine Mondială declarată sau nu, ce leagă membrii un răspuns, sau poate chiar mai multe de la caz la caz, dar unei familii împreună? Cum reuşesc familiile monoparentale cheia lor ţine nu doar de evidenţele lumii acesteia, ci şi de şi cele formate doar din fraţi să supravieţuiască? Ce forţă le Cel care a creat familia atât de complex şi uimitor… uneşte şi le aruncă în vâltoarea existenţei cu atâta curaj şi Fabiola Murariu 18

Voia lui Dumnezeu în familie Mila este un sentiment care se naşte în mine atunci cel mai dezirabil personaj al contextului social, dar se vrea când mă întâlnesc cu o persoană care se află într-o situaţie acceptat - nu tolerat, inclus - nu suportat, iubit - nu unul care indezirabilă. Mila este o provocare la acţiune. Mila dă să primească milă. Nu este un milog; este un om capabil, naştere unui disconfort psihic, care mă culpabilizează. Nu cu raţiune, sentimente şi determinare. Doreşte iubire, dar îmi doresc să fiu în situaţii care să atragă mila celorlalţi, nu o iubire generală, universală, abstractă, platonică, ci una dar nici în situaţii care să mă facă să experimentez mila. personală, concretă şi generoasă. Nu vrea să fie un „vampir Mila este însoţită de anumite reacţii viscerale, sentimente al societăţii”, o „legumă”, o „lipitoare”; nu vrea să i se acorde de vinovăţie şi ruşine. Ca să scap de aceste „dezechilibre”, şanse, nu vrea să fie înţeles, nu vrea să fie „diferit”. Vrea să încep să dăruiesc cerşetorului din metrou, să împrumut celui fie ce este şi, mai ales, să fie. Nu are nevoie de milă, dar flămând şi ultima bucată de pâine. tânjeşte după compasiune. Nu are nevoie de toleranţă, dar geme după acceptare. Nu are nevoie de ajutor, dar doreşte Mila este practicată din vanitate, nu din virtute. Devine să fie de folos; să fie observat, criticat, să fie ca ceilalţi. Nu un mecanism de apărare. Ne este teamă de situaţia care are pretenţia să fie pus în rândul celorlalţi, în locul care nu provoacă milă, de persoana vrednică de milă, şi atunci când i se potriveşte. Niciun orb nu va pretinde să fie şofer, niciun acţionăm în virtutea milei, sperăm să fim scutiţi de experienţa olog să joace fotbal, niciun mut să cânte în orchestră, însă care să ne poată pune în situaţia de a avea nevoie de mila toţi vor avea dorinţa de a nu fi discriminaţi atunci când pot semenilor. face ceva. Avem un cuvânt mai cald şi mai elocvent, considerat Nu cer decât să fiu, să exist, dar nu eu… orbul…, mutul…, sinonim cuvântului milă: compasiune. Compasiunea handicapatul…, ci eu… omul. Persoana cu dizabilităţi nu este implică empatie, angajare, responsabilitate şi iubire. un cerşetor. Cerşetorul speră să primească de la oamenii Mila nu se gândeşte la celălalt, ci la sine. Nu se angajează, milostivi. Îşi calcă pe demnitate şi se declară o victimă; ci se eschivează. Compasiunea nu este acelaşi lucru cu o victimă ce are nevoie de o mână întinsă şi generoasă. mila. Compasiunea îl preţuieşte pe cel în nevoie, mila îl Pentru Numele lui Dumnezeu, nu faceţi dintr-o persoană cu ignoră; pur şi simplu, nu-l vede. Pentru cel milos, nu există dizabilităţi un cerşetor! Această comparaţie este jignitoare... „Florin cel orb”, ci există „cel orb”. Compasiunea nu neagă Persoana cu dizabilităţi este un om cu raţiune, cu sentimente, problema, ci o recunoaşte şi o confruntă; dar în aşa fel cu voinţă, cu demnitate; iubeşte şi dispreţuieşte. „Nu cer încât să nu-l jignească pe cel care o primeşte. Valoarea milă, cer să fiu tratat ca un om. Scuză-mă, nu cer, afirm! morală a persoanei este mai importantă decât „darul” tău. Astfel, poate vei înţelege… că sunt om!” Dacă eşti în stare să ajuţi, cel mai mare ajutor este atunci când reuşeşti să transmiţi valoare şi preţuire. Privirea ta Valentin Dedu să-i întâlnească ochii, mâna ta să-i atingă pielea, iar gura ta să-i rostească numele. Cei mai mulţi nu se interesează de persoanele cărora le oferă ajutor, nu le cunosc, nu le ştiu numele, pentru că nu cel pe care l-au ajutat este important, ci actul pe care ei l-au făcut. Mila lor, mobilul carităţii, este vanitate, egoism, mândrie, ipocrizie… Articolul meu nu trebuie interpretat ca un protest făcut carităţii, ci ca unul îndreptat împotriva atitudinii care uneori o însoţeşte. Persoana cu dizabilităţi nu are nevoie de milă, are nevoie de preţuire. Ştie că este diferită şi că tu cunoşti acest lucru. Mai ştie că, uneori, te poate încurca. Nu este 19

... ! interviu Într-o relaţie creată de persoane echilibrate, fiecare este îndrăgostit de sinele autentic al celuilalt, nu de o proiecţie idealizată menită să-i suplinească frustrările izvorâte din netrăirea autenticităţii. Fiecare ar putea trăi fără celălalt, dar alege să trăiască împreună cu partenerul său. Fiecare partener este capabil de empatie şi de a oferi celuilalt libertatea. Dragostea autentică presupune libertate, nu poate fi vorba despre dragoste în absenţa libertăţii. Cele mai importante relaţii de familie sunt relaţiile conjugale. Ele au prioritate asupra tuturor celorlalte, incluzând relaţiile părinţi-copii. Atât calitatea legăturii părinte-copil, cât şi siguranţa copilului, sunt mult dependente de calitatea legăturii conjugale. Astfel apare foarte clar de ce trebuie să fie asigurată cea mai bună relaţie dintre soţ şi soţie, înainte de a aştepta să existe o relaţie bună cu copilul, într-un mod pozitiv pe mai multe planuri. Putem rezuma: cu cât relaţia de căsătorie este mai bună, cu atât mai eficientă şi mai satisfăcătoare va fi punerea în practică a informaţiilor de mai târziu. Odată ce se realizează acest deziderat, este foarte important să-i fie comunicată copilului dragostea necondiţionată. După cum a afirmat marele scriitor român Marin Preda: „Unde dragoste nu e nimic nu e.” La fel, în relaţia părinte-copil, fără un fundament de iubire necondiţionată, lucrarea părinţilor este confuză şi o sarcină zadarnică. Iubirea necondiţionată este cea care asigură copilului o inteligenţă emoţională, fără de care adultul de mai târziu nu poate răzbi în viaţă, cu toate că poate dispune de un coeficient de inteligenţă (IQ) de la mediu în sus. O relaţie care să ofere împlinire reciprocă partenerilor Pornim de la premiza că: presupune o comunicare profundă şi personalităţi echilibrate, 1. Un cuplu creştin are şanse mature. O relaţie este oarecum asemănătoare unui pod; mai mari să dezvolte o relaţie de cu cât pilonii care sprijină podul sunt mai puternici, lungă durată comparativ cu unul cu atât rezistenţa lui este mai mare. În acelaşi fel, cu fără preocupări spirituale. cât persoanele implicate în relaţie sunt mai mature, mai 2. Cu cât cei doi parteneri sunt mai maturi psihologic dezvoltate psihologic şi spiritual, cu atât relaţia este mai şi spiritual, cu atât relaţia lor are mai multe şanse să fie trainică, mai armonioasă şi mai împlinitoare. Persoanele armonioasă. imature creează relaţii codependente, încearcă să se 3. Comunicarea autentică la toate nivelurile asigură împlinească prin partener, căutând în el ceea ce lipseşte funcţionarea relaţiei. sinelui său, distrugându-i în acest fel unicitatea. Pentru o mai mare claritate privind comunicarea în relaţie, propunem un model de personalitate. Oamenii sunt creaturi complexe care încearcă să-şi împlinească nevoile prin spiritul lor, prin gândurile lor, prin comportamentul lor, în mod personal sau prin intermediul altora. Pentru că omul este un întreg, aceste „părţi” sunt doar unelte explicatorii. Comportamentul nu există în afara spiritului şi lumii gândurilor, nu apare într-un vacuum, ci într-un context fizic sau social şi poate fi înţeles doar în cadrul acestui context. Când un tânăr şi o tânără se căsătoresc, ei se unesc, 20

Voia lui Dumnezeu în familie iar unirea presupune o comuniune la toate nivelurile numeroase structuri cognitive. Această întâlnire a minţilor personalităţii: spiritual, psihologic şi fizic. poate fi fatală pentru destinul unor cupluri care nu reuşesc o armonizare la nivelul valorilor fundamentale, de aici rata Comunicarea la nivel spiritual mare a divorţurilor în primul an de căsnicie. Dinamica relaţiei presupune o continuă sincronizare şi adaptare la devenirea Sunt de remarcat două aspecte la acest nivel: personală şi relaţională a structurilor cognitive. • regăsirea propriei persoane sub aspect spiritual şi • comunicarea identităţii regăsite într-un mod care 2. Aspectul emoţional Sentimentele neplăcute (durere, amărăciune, mânie, scapă investigaţiei ştiinţifice. sentimente de vinovăţie, teamă, anxietate şi tensiune) le De aceea, a te regăsi la nivel abisal, implică o siguranţă pot înăbuşi pe cele plăcute şi pot pune relaţia sub o mare şi sentimentul valorii de sine. O astfel de persoană nu presiune. caută să-şi întregească fiinţa prin intermediul celuilalt, ci Durerea. Alături de supărare şi dezamăgire, durerea mai degrabă poate să se comunice pe sine. A se regăsi este tot un răspuns emoţional la nevoile neîmplinite. Chiar înseamnă, printre altele, şi a lua legătura cu identitatea dacă nu e conştientizată, durerea e prezentă. dobândită în Hristos (Galateni 2:20), dar şi a regăsi anima Mânia. Mânia maschează adesea durerea noastră când (varianta feminină în stare latentă existentă într-un bărbat) suntem răniţi. Sentimentele rănite ne deranjează şi ne fac sau animusul (varianta masculină în stare latentă existentă vulnerabili la alte răni. De aceea, ca să ne apărăm, răbufnim într-o femeie). şi ne descărcăm mânia asupra altora sau o înăbuşim în Este posibil ca un bărbat sau o femeie să fie atras sexual noi, pentru ca ea să se manifeste mai târziu ca nerăbdare, de cineva din anturaj, dar să conştientizeze că ceva nu face agitaţie, deprimare, gelozie, „clic” în suflet, iar pe de altă parte să întâlnească o persoană, care nu prezintă o aparenţă irezistibilă, dar la care acel ceva face „clic”. În acest ultim caz, anima sau animusul şi-a întâlnit corespondentul în partener/ă. Aceasta înseamnă construirea unei relaţii pe baze solide, profunde. Problema apare în momentul când încercăm să ne regăsim pe noi prin intermediul partenerului, adică în afara fiinţei noastre. Există o tipologie cunoscută a iubirii1, descrisă în cinci forme de manifestare. Se prea poate ca ultima descrisă să fie apanajul spiritului, al profunzimilor fiinţei. Acest tip de iubire, numit agape, se manifestă printr-un comportament altruist. Cel ce practică iubirea agape este cel mai îngăduitor şi iertător partener. El o face fără să pretindă ceva în schimb. Acest lucru este posibil numai dacă s-a adăpat mai întâi din sursa divină a iubirii.2 În relaţia de cuplu, agape intervine când eros are nevoie de refacere, iar fileo este obosit de aşteptarea unui răspuns prietenesc din partea partenerului. Comunicarea la nivel psihologic 1. Aspectul cognitiv suspiciune, Baza comportamentală îşi are sursa în evenimentele sarcasm sau tăcere. Dacă cognitive, care constau în gânduri şi imagini intrate (ponderat recunoaştem că în spatele mâniei se ascunde durerea, sau instantaneu) în sfera conştientului. Evenimentele vom înţelege că mânia poate fi atenuată atunci când ne cognitive sunt influenţate de lumea spirituală, evenimente menţinem durerea sufletească sub control. circumstanţiale ori de structuri cognitive. Structurile cognitive nu sunt aleatorii, ci organizate, şi cuprind: viziunea asupra Teama. Nevoile neîmplinite nu determină doar durere lumii, valorii, aşteptări, planuri de viaţă, norme culturale şi şi mânie, ci şi teamă. Nu simţim doar durere atunci când subculturale, stil de concentrare a atenţiei, procese cognitive suntem răniţi, ci şi frica de a nu suferi în viitor. Când suntem şi memorii. Structurile cognitive pot fi aduse în conştient criticaţi sau ridiculizaţi pentru ceva, suntem profund îndureraţi de: evenimente circumstanţiale, surse spirituale (lumea pe moment, dar ne vom teme şi de eventualele eşecuri din inconştientă) sau de un alt gând. viitor. Când partenerii intră în relaţia de cuplu, ei aduc laolaltă 1 . (Wheat,1980 p.46 ) Şi teama poate îmbrăca diferite forme: ne retragem, evităm situaţiile care ne-ar putea aduce supărare, încercăm 2 . Crabb L., Marriage Builder 1982, p 36 21

... ! familie să menţinem totul sub control sau să fim perfecţi, crezând că Unirea la nivel fizic ar trebui să constituie încununarea, vom putea minimaliza posibilitatea de a fi răniţi. Din dorinţa apogeul comuniunii la celelalte nivele, fără de care actul de a-şi înăbuşi teama sau anxietatea, unii devin alcoolici, sexual este unul mecanic, fără conţinut. De multe ori dependenţi de droguri, bulimici (mâncat compulsiv sau însă, actul sexual este folosit pentru un scop anxiolitic. Când necontrolat) etc. oamenii se confruntă cu probleme existenţiale cauzate de respingere, sentiment de vid interior, frică, singurătate, sunt Sentimentul de vinovăţie sau de ruşine. Durerea şi tentaţi să recurgă irezistibil la stimuli fizici. Ronţăim seminţe mânia pot produce sentimente de vinovăţie. Dorind să ne când suntem plictisiţi, facem o baie fierbinte când suntem răzbunăm durerea, putem ajunge să-i rănim pe alţii, ca mai stresaţi, ne masturbăm când ne simţim singuri; facem orice apoi tot noi să ne simţim vinovaţi. Sentimentul de ruşine şi ca să înlocuim durerea existenţială cu senzaţii plăcute. autocondamnare pe care îl putem simţi nu este legat de un Rezultatul este o dorinţă mai adâncă după satisfacţii fizice anumit fel de comportament, şi de aceea nu se poate mărturisi şi un acut gol interior. Dacă sexul este folosit în acest fel, nu şi ierta precum sentimentul de vinovăţie, de exemplu. Atunci face decât să camufleze durerea cu o senzaţie, oferind o când ne condamnăm înseamnă că ne simţim vinovaţi pentru soluţie fizică la o problemă psihologică sau spirituală. ceva. Aceasta ne periclitează imaginea de sine şi ne face să ne simţim fără valoare, vinovaţi şi responsabili. Există mulţi oameni care încearcă mai degrabă să găsească persoana potrivită, decât să devină persoana Toate aceste emoţii, dacă sunt ignorate, reprimate, dau potrivită. Trebuie să ne confruntăm cu adevărul oricât de complicaţii la nivel somatic sau emoţional, creând un cerc dureros ar fi şi să încercăm să ne descoperim adevărata vicios. noastră identitate sau adevăratul sine, pe care mai apoi să-l „comunicăm” celuilalt. Fără acest lucru, relaţia de cuplu este Comunicare la nivel fizic mai mult o continuă frustrare decât o împlinire. Problemele de comunicare la acest nivel ocupă locul doi în Petru Mihenţ ierarhia cauzelor care duc la tensiuni în cuplu. Desigur, este importantă armonia la acest nivel, dar ea nu înseamnă totul. „Să aveţi în voi gândul care era şi în Hristos Isus“ justificată sau nu, te provoacă la autoevaluare. Soţul tău (Filipeni 2:5) sau soţia ta nu te poate schimba, deşi şi-ar dori. Singurul care poate determina schimbarea eşti tu. Membrii familiei Familia nu este câmp de luptă, nu trebuie să pot semnala nevoie de schimbare, şi cu puţină maturitate câştigăm pe seama soţului sau soţiei, sau pe seama te pot ajuta să o realizezi, dar nu pot decide în locul tău. copiilor. Nimeni nu trebuie să aibă de pierdut. Nimeni nu trebuie să trăiască sentimentul pierderii. În familie Atitudinile sunt tipare de gândire care s-au format într-un timp mai îndelungat, sunt nişte obiceiuri. Nu poţi să îţi schimbi atitudinile în câteva minute, poţi doar să le recunoşti pe cele care sunt greşite şi să le practici pe cele care sunt bune. Atitudinile nu sunt arbitrare, independente de voinţa noastră, ele sunt rezultatul alegerilor noastre sau al stilului de atitudinea este foarte importantă. viaţă pe care îl practicăm. Ceea ce dăm, aceea primim. Dacă primeşti ceea ce nu îţi doreşti, Felul tău de a gândi, felul tău de a reacţiona şi trăi înseamnă că trebuie să faci o îi influenţează pe membrii familiei tale. Poate că unei schimbare... de atitudine. lumi întregi nu-i pasă, dar lor le pasă, pentru că îi afectează. Nu subestima niciodată efectul pe care îl Este o diferenţă între a lua atitudine şi a-ţi schimba are o atitudine bună asupra familiei tale. Dacă vrei să atitudinea. A lua atitudine este sinonim de foarte multe ori devii un factor de schimbare pozitivă, mai întâi tu însuţi cu „a pune piciorul în prag”, cu acţiunea de a determina schimbarea în celălalt (soţ, soţie sau copii). A-ţi schimba trebuie să te schimbi. Nu eşti niciodată prea bătrân să faci atitudinea înseamnă a direcţiona acţiunea de schimbare către tine însuţi. Poţi lua atitudine faţă de atitudinea ta, asta. Schimbarea nu are niciodată de-a face cu vârsta, ci şi atunci avem de-a face cu o schimbare... de atitudine. Schimbarea în familie începe cu tine. cu atitudinea. Adesea, îndemnul la schimbare de atitudine din partea partenerului este rezultatul unei observaţii negative, care, 22

Voia lui Dumnezeu în familie În familie este locul cel mai potrivit, şi cel mai greu Schimbarea de atitudine, la început, poate părea probabil, să practici virtutea şi modelul lui Hristos. grea, asemenea unei perechi de pantofi noi, care nu Hristos era cunoscut şi recunoscut după atitudinea Sa. sunt comozi, dar devin odată cu folosirea lor. În acelaşi Atât în public, cât şi în prezenţa celor apropiaţi, El a dat fel, noul tău mod de viaţă, noile tale atitudini nu îţi „vor dovadă de purtare de grijă, bunăvoinţă, acceptare şi veni” comode de la început, dar practicarea lor va elimina iertare. Toţi cei din apropierea lui Isus ştiau că îi iubeşte şi disconfortul. Practică amabilitatea până vei deveni amabil că se pot încrede în cuvântul Lui. în mod instinctiv. Practică dărnicia până ce aceasta va deveni ceva natural. Practică adevărul spus în dragoste Dar... de ce trebuie să avem atitudini bune? De ce să până ce nu vei mai fi capabil să răneşti. Vei ajunge să faci fim atenţi la atitudinile noastre? De ce să ne ţinem firea sub lucrurile bine printr-o deprindere şi o disciplină care au control? „Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul şi în duhul intrat în felul tău de a fi. vostru.“ (1 Corinteni 6:20) Problema este că noi punem accent pe ceea ce facem noi, în loc să ne focalizăm pe De obicei, când suntem provocaţi să ne schimbăm Dumnezeu şi slava Lui. Trebuie să-L proslăvim pe El în atitudinile, descoperim că putem să o facem chiar faţa familiei noastre. Îndreaptă-ţi atenţia spre Dumnezeu. dacă ne sinţim bine cu vechile obiceiuri. Când nevoia Promovează-L într-un mod practic. Dumnezeu vrea să fie schimbării este mai mare decât durerea schimbării, cunoscut prin tine. Tu eşti faţa publică a lui Dumnezeu. te vei schimba. Dumnezeu este invizibil, dar te are pe tine ca slujitor, prin care El devine vizibil în primul rând în familia ta, Charles Swindoll a scris: „Cuvintele nu pot să cuprindă apoi în lumea aceasta. Într-un mod nereligios poţi face impactul incredibil pe care îl au atitudinile noastre... Cred ca familia ta să fie atrasă de El. O companie care vrea să că cea mai importantă decizie pe care pot să o iau zilnic fie cunoscută nu se rezumă la un anunţ mic şi ascuns, ci este aceea de a-mi alege atitudinile. Alegerea atitudinii face campanii mari de construire şi promovare a imaginii este mai important decât trecutul meu, mai important ei. Familiile creştine sunt „afişe” care fac reclamă harului decât educaţia, decât finanţele, succesele sau eşecurile lui Dumnezeu într-o lume pierdută. Dumnezeu Şi-a mele, mai important decât faima sau durerea, decât ceea încredinţat imaginea Sa ce cred sau spun oamenii. Atitudinile mă păstrează pe linia publică nouă. „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, de plutire sau îmi opresc progresul. fie că faceţi altceva: Atitudinea îmi alimentează pasiunea să faceţi totul pentru sau îmi distruge viitorul. Când slava lui Dumnezeu.“ (1 atitudinea mea este corectă, nu Corinteni 10:31) este barieră suficient de înaltă, nici vale destul de adâncă, nici vis Familia este cel mai imposibil, nici provocare care să mă frumos model prin care depăşească.” atitudinile creştine sunt revelate în această Trebuie să ne dorim să devenim lume. Lumea are nevoie creştini cu atitudine asemănătoare să vadă creştini care lui Hristos, în familia noastră, în au o atitudine pozitivă, comunitatea noastră, la locul de atitudine de compasiune muncă, între prieteni. În momentul în faţa durerii, de în care Cuvântul lui Dumnezeu se iertare în faţa trădării, întâlneşte cu o inimă sinceră, are de implicare în faţa loc schimbarea­ şi în atitudine. „... indiferenţei, de acceptare Cuvântului harului Său, care vă în loc de discriminare, poate zidi sufleteşte, şi vă poate de mulţumire în faţa da moştenirea împreună cu toţi cei neajunsurilor, de pace în sfinţiţi.“ (Faptele apostolilor 20:32) faţa adversităţii, de calm şi „... şi suntem schimbaţi în acelaşi în prezenţa frustrărilor, chip cu al Lui, din slavă în slavă, prin de speranţă în faţa Duhul Domnului.“ (2 Corinteni 3:18) panicii, de dragoste în faţa respingerii... Doreşte-ţi schimbarea... de atitudine! Noi trebuie să ne înţelegem scopul în viaţă, Livia Lungu şi acesta este în Hristos. Slujirea ta este să alegi doar acele lucruri care se armonizează cu El. Slujind familiei, slujeşti lui Dumnezeu. Slujeşti lui Dumnezeu prin modul în care îl tratezi pe „aproapele tău”, soţul sau soţia ta. Slujirea şi familia nu pot fi separate.