Eclesiastul - În căutarea sensului vieţii

["Alternativa 1: S\u0103 experimentezi siguran\u021ba temporar\u0103 dat\u0103 de bog\u0103\u021bia material\u0103 Prosperitatea material\u0103 nu este neap\u0103rat un lucru r\u0103u. Ea \u00eens\u0103 se poate transforma u\u0219or \u00eentr-o povar\u0103, o ispit\u0103, chiar o pricin\u0103 de c\u0103dere. Mul\u021bi boga\u021bi au uitat de Creatorul lor! Sentimentele de nesiguran\u021b\u0103 \u0219i de ne\u00eemplinire sunt adesea \u00eent\u00e2lnite la oamenii boga\u021bi. Eclesiastul a v\u0103zut cum un om singur, de\u0219i a str\u00e2ns bog\u0103\u021bii \u00een via\u021b\u0103, se bucur\u0103 de ele doar din priviri (4:8). \u00centrebarea 6: De ce crezi c\u0103 apostolul Pavel afirm\u0103 c\u0103 iubirea de bani este r\u0103d\u0103cina tuturor relelor (1 Tim. 6:10)? Tu cum stai vis-a-vis de acest lucru? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Alternativa 2: S\u0103 experimentezi pacea permanent\u0103 ca ispravnicul de \u00eencredere al bunurilor primite de la Dumnezeu Includerea lui Dumnezeu \u00een planurile tale financiare aduce echilibrul \u0219i \u00eemplinirea sufleteasc\u0103. C\u00e2nd recuno\u0219ti c\u0103 tot ce ai este de la Dumnezeu, nu te vei considera st\u0103p\u00e2n peste lucruri, ci doar ispravnicul lor. Iar ce se cere de la ispravnic este credincio\u0219ie (Luca 19:17). C\u00e2nd vezi via\u021ba de sus, din perspectiva lui Dumnezeu, munca \u0219i banul t\u0103u primesc semnifica\u021bie. Conteaz\u0103 ce faci cu bog\u0103\u021biile tale. Le vei investi \u00een ceva ziditor, frumos \u0219i bun? 49","\u00centrebarea 7: Crezi c\u0103 ar trebui s\u0103 schimbi ceva \u00een modul \u00een care \u00ee\u021bi administrezi averea\/c\u00e2\u0219tigurile? Ce anume? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Bog\u0103\u021bie c\u00e2te suflete-am\u0103gite ai pierdut tu pe vecie, De Traian Dorz fum \u015fi \u015farpe, \u015fi-am\u0103gire, demon groaznic \u2013 bog\u0103\u0163ie! Bog\u0103\u0163ie, lan\u0163 al mor\u0163ii ce tragi sufletu- Omule ce-n lumea asta \u00eenc\u0103 n pierzare, st\u0103p\u00e2ne\u015fti avere, cu p\u0103m\u00e2ntul sau cu banii, nu uita, sau cu slava-n\u015fel\u0103toare, prin ea-\u0163i str\u00e2ngi ast\u0103zi tu despar\u0163i pe veci de Domnul fericire sau durere! mii de suflete-n\u015felate De-o p\u0103strezi zg\u00e2rcit \u015fi care-\u0163i str\u00e2ng mereu gunoiul, lacom, \u00eengrop\u00e2ndu-se-n p\u0103cate! ai s-o pierzi pe ve\u015fnicie, dar de-aju\u0163i cu ea pe al\u0163ii, Bog\u0103\u0163ie, vei g\u0103si-o-n bucurie! vis de-o clip\u0103, a pieirii neagr\u0103 \u015foapt\u0103, somn vr\u0103jma\u015f din care moartea \u015fi sicriul mai de\u015fteapt\u0103, 50","NOTEAZ\u0102 PRINCIPALA LEC\u021aIE PERSONAL\u0102 \u00ceNV\u0102\u021aAT\u0102 DE TINE AZI ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Rug\u0103ciune: Prov. 30:7-9 \u2013 Dou\u0103 lucruri \u00ce\u021bi cer; nu mi le opri \u00eenainte de moarte! Dep\u0103rteaz\u0103 de la mine neadev\u0103rul \u0219i cuv\u00e2ntul mincinos; Nu-mi da nici s\u0103r\u0103cie, nici bog\u0103\u021bie, d\u0103-mi p\u00e2inea care-mi trebuie. Ca nu cumva \u00een bel\u0219ug, s\u0103 m\u0103 lep\u0103d de Tine \u0219i s\u0103 zic: \u201eCine este Domnul?\u201d Sau nu cumva \u00een s\u0103r\u0103cie s\u0103 fur \u0219i s\u0103 iau \u00een de\u0219ert Numele Dumnezeului meu. NOTI\u021aE: 51","52","LEC\u021aIA 6 Titlul lec\u021biei: LOCUL \u0218I LIMITELE \u00ceN\u021aELEPCIUNII Textul de baz\u0103: 6:10-7:14; 2:12-16 Am ajuns la jum\u0103tatea jurnalului lui Solomon. \u00cen primele 6 capitole Solomon se concentreaz\u0103 pe c\u0103utarea scopului \u0219i sensului vie\u021bii sub soare. El \u00ee\u0219i d\u0103 seama c\u0103 via\u021ba este goal\u0103 \u0219i inutil\u0103 f\u0103r\u0103 Dumnezeu. \u00cen urm\u0103toarele capitole preocuparea lui se mut\u0103 dinspre inutilitatea ap\u0103s\u0103toare \u0219i trist\u0103 a vie\u021bii f\u0103r\u0103 Dumnezeu. Vom \u00eencerca s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine ce ne transmite acest pasaj focaliz\u00e2ndu-ne mai apoi pe ceea ce ne spune Solomon despre \u00een\u021belepciune \u00centrebarea 1: Citi\u021bi \u00eentregul pasaj \u0219i nota\u021bi ideile principale abordate \u00een acest pasaj. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ \u00cen primele 14 versete din capitolul 7, Solomon formuleaz\u0103 c\u00e2teva proverbe care se focalizeaz\u0103 pe lucruri din via\u021b\u0103 care sunt mai bune dec\u00e2t altele. Aceste proverbe demonstreaz\u0103 de fapt \u00een\u021belepciunea lui Solomon. 53","\u00centrebarea 2: Enumer\u0103 aceste proverbe-compara\u021bii. Men\u021bioneaz\u0103 m\u0103car una care te-a intrigat\/te-a surprins. Explic\u0103 de ce? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ CUGET\u0102RI DESPRE \u00ceN\u021aELEPCIUNE O ultim\u0103 \u00eencercare a Propov\u0103duitorului \u00een g\u0103sirea sensului vie\u021bii este \u00een\u021belepciunea. Mare parte din medita\u021biile lui sunt despre \u00een\u021belepciune. El \u00eensu\u0219i a fost socotit un om \u00een\u021belept, care a \u00eenv\u0103\u021bat \u0219tiin\u021ba pe popor, a cercetat \u0219i a aprofundat via\u021ba (12:9). Chiar de la \u00eenceput, el scrie c\u0103 \u0219i- a propus s\u0103 studieze ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sub soare (1:13) \u0219i s\u0103 cunoasc\u0103 esen\u021ba \u00een\u021belepciunii (1:17). \u0218i-a dat seama devreme \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een\u021belepciunea \u0219i nebunia sunt \u00een opozi\u021bie: \u00een\u021beleptul \u00ee\u0219i are ochii \u00een cap, iar nebunul umbl\u0103 \u00een \u00eentuneric (2:13-14). F\u0103r\u0103 lumina care vine din \u00een\u021belepciune, nebunul se \u00eempiedic\u0103 \u00een \u00eentuneric. Doar \u00een\u021belepciunea te \u021bine \u00een via\u021b\u0103, func\u021bion\u00e2nd ca un ghid (7:12). \u00centrebarea 3: Cum \u00een\u021belegi expresia: \u00een\u021belepciunea \u021bine \u00een via\u021b\u0103 pe cei ce o au (7:12)? Care crezi c\u0103 e de mai mare folos \u00een\u021belepciunea sau bog\u0103\u021bia? De ce? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 54","Dilemele Eclesiastului \u00eencep atunci c\u00e2nd observ\u0103 c\u0103 \u00een\u021beleptul \u0219i nebunul au aceea\u0219i soart\u0103: moartea. Ba mai mult, dup\u0103 moarte, ambii sunt uita\u021bi (2:15-16). Atunci de ce s\u0103 mai fii \u00een\u021belept? Eclesiastul recunoa\u0219te c\u0103 \u0219i-a dorit cu ardoare \u00een\u021belepciunea, dar ea a r\u0103mas departe de mine (7:23). Credea c\u0103 prin \u00een\u021belepciune va \u00een\u021belege cum lucreaz\u0103 Dumnezeu \u00een lume, de ce exist\u0103 at\u00e2ta r\u0103utate \u0219i prostie etc. \u2013 dar nu a fost a\u0219a (7:25). A dat de un nou tip de de\u0219ert\u0103ciune: s\u0103 \u00ee\u021bi folose\u0219ti \u00een\u021belepciunea pentru a \u00een\u021belege c\u0103 \u00een\u021belepciunea nu se poate dob\u00e2ndi! Dar chiar \u0219i o astfel de concluzie te face mai \u00een\u021belept. Tot mai motivat \u00een a c\u0103uta \u00een\u021belepciunea, Propov\u0103duitorul recunoa\u0219te c\u0103 ea este complex\u0103, misterioas\u0103 \u0219i dincolo de capacitatea omului de a o \u00een\u021belege total. Puterea \u00een\u021belepciunii este demonstrat\u0103 ca fiind superioar\u0103 puterii militare sau politice: \u00een\u021belepciunea face pe cel \u00een\u021belept mai tare dec\u00e2t zece viteji care sunt \u00eentr-o cetate (7:19-22). Oceanul ei este prea larg \u0219i prea ad\u00e2nc (7:23-25). Eclesiastul afirm\u0103 c\u0103 \u00een\u021belepciunea este mai bun\u0103 dec\u00e2t puterea \u0219i este mai de pre\u021b dec\u00e2t armele de r\u0103zboi (9:18). La acest punct, Eclesiastul folose\u0219te o ilustra\u021bie plin\u0103 de substrat. \u00centrebarea 4: \u00cen ce moduri practice o via\u021b\u0103 de \u00een\u021belepciune are mai mult sens dec\u00e2t o via\u021b\u0103 de nebunie? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Spre finalul c\u0103r\u021bii, Eclesiastul confirm\u0103 concluzia anterioar\u0103 \u0219i d\u0103 exemple despre discrepan\u021ba din societate, mai ales atunci c\u00e2nd liderii care conduc sunt ne\u00een\u021belep\u021bi \u0219i \u00eei dispre\u021buiesc pe semeni. Ceea ce \u00eei va 55","distruge pe ace\u0219ti lideri nebuni se va putea vedea din timp, mai ales atunci c\u00e2nd urm\u0103re\u0219ti ce vorbesc (10:12-14). A\u0219adar, spectrul de\u0219ert\u0103ciunii nu a disp\u0103rut. Urm\u0103rirea \u00een\u021belepciunii este f\u0103r\u0103 sens dac\u0103 a\u0219tep\u021bi de la ea un sentiment constant de siguran\u021b\u0103 sau o c\u0103l\u0103uzire permanent\u0103. DILEMELE \u00ceN\u021aELEPCIUNII Dilema Eclesiastului este expus\u0103 din nou. - Pe de o parte, Eclesiastul vede \u00een\u021belepciunea ca un lucru bun. Cunoa\u0219terea uman\u0103 are avantaje \u00een via\u021b\u0103 \u00een toate sectoarele ei. De pild\u0103, un folos major \u00een a avea \u00een\u021belepciune este s\u0103 dea direc\u021bie \u00een via\u021b\u0103. - Pe de alt\u0103 parte, \u00een\u021belepciunea este limitat\u0103 \u0219i adesea accidental\u0103. Eclesiastul are grij\u0103 ca \u00een mod constant s\u0103 ne previn\u0103 c\u0103 \u00een\u021belepciunea lucreaz\u0103 cu parametri fic\u0219i. Deci, a te baza pe \u00een\u021belepciune ca scop \u00een via\u021b\u0103 nu garanteaz\u0103 fericirea. \u0218i totu\u0219i, cum putem face \u00een\u021belepciunea de folos? (1) \u00cent\u00e2i, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Dumnezeu a creat \u00een\u021belepciunea. Este lucrarea \u0219i darul Creatorului pentru om. De aceea, nu se poate folosi aparte de El. Oric\u00e2t de mult am folosi \u00een\u021belepciunea \u00een c\u0103utarea sensului vie\u021bii, universul nu func\u021bioneaz\u0103 predictibil, mecanicist. El a fost creat de un Dumnezeu personal. De aceea, \u00een\u021belepciunea nu este ceva magic, pentru c\u0103 nu poate descoperi instantaneu cum lucreaz\u0103 Dumnezeu \u00een univers. \u00cen universul Lui, Dumnezeu face ce vrea, c\u00e2nd vrea. O persoan\u0103 \u00een\u021beleapt\u0103 accept\u0103 universul \u0219i via\u021ba din el a\u0219a cum este, cu bine \u0219i r\u0103u. 56","(2) \u00cen al doilea r\u00e2nd, Eclesiastul surprinde apoi prin a \u00eendemna s\u0103 avem o \u00een\u021belepciune prudent\u0103 (7:16). \u00cen\u021belepciunea e atractiv\u0103, mai ales pentru c\u0103 ofer\u0103 posibilitatea unui control asupra vie\u021bii. Poate de aceea Eclesiastul ne \u00eendeamn\u0103 la pruden\u021b\u0103. Acumularea de cuno\u0219tin\u021be poate duce la m\u00e2ndrie, la arogan\u021b\u0103, la un fel de auto-\u00eendumnezeire. \u00cens\u0103 a\u0219a cum s-a specificat \u00een cazul neprih\u0103nirii, orice om trebuie s\u0103 accepte universalitatea p\u0103catului, deci orice om lucreaz\u0103 \u00een limitele naturale. Limitele sunt date de acceptarea sfin\u021beniei lui Dumnezeu \u0219i a p\u0103c\u0103to\u0219eniei omului. \u00centrebarea 5: Pe baza versetelor 7:16-18 cum ai defini \u00een\u021belepciunea prudent\u0103? Po\u021bi da exemple din via\u021ba cotidian\u0103? Dar din via\u021ba bisericeasc\u0103? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ (3) \u00cen al treilea r\u00e2nd, \u00een\u021belepciunea uman\u0103 trebuie s\u0103 se subordoneze voii divine. Am men\u021bionat faptul c\u0103 \u00een\u021belepciunea aduce puterea. De aceea este atractiv\u0103 pentru mul\u021bi oameni. Puterea const\u0103 \u00een sugerarea controlului asupra destinului, nu numai destinul t\u0103u, ci \u0219i al altora. Acesta poate fi motivul pentru care \u00een\u021belepciunea poate deveni periculoas\u0103 \u00eentr-o lume afectat\u0103 \u00een toate domeniile de p\u0103cat. Ispita const\u0103 \u00een a oferi iluzia c\u0103 po\u021bi controla via\u021ba, c\u0103 po\u021bi fi un mic dumnezeu. Dar, de fapt, ce poate s\u0103-\u021bi aduc\u0103 \u00een\u021belepciunea, de ce ne-a fost dat\u0103? Biblia nu afirm\u0103 nic\u0103ieri c\u0103 \u00een\u021belepciunea din om ar putea decide destinul acestuia. Doar Dumnezeu controleaz\u0103 vremurile, doar El conduce universul \u0219i c\u0103ile Lui sunt de 57","nep\u0103truns (Rom. 11:33). Dac\u0103 cineva dore\u0219te \u00een\u021belepciunea adev\u0103rat\u0103, atunci este esen\u021bial s\u0103 accepte adev\u0103rul c\u0103 \u00een\u021belepciunea ofer\u0103 doar c\u0103l\u0103uzire \u00een via\u021b\u0103, nicidecum control asupra vie\u021bii. ALTERNATIVELE \u00ceN\u021aELEPCIUNII Eclesiastul credea c\u0103 \u00een\u021belepciunea \u00eei va asigura priceperea lucrurilor, g\u0103sirea sensului vie\u021bii. Dar, el constat\u0103 c\u0103 scopul final al \u00een\u021belepciunii nu este s\u0103-\u021bi procure un anumit tip de siguran\u021b\u0103. Atunci mai merit\u0103 s\u0103 urm\u0103re\u0219ti c\u00e2\u0219tigarea \u00een\u021belepciunii? Sunt dou\u0103 alternative: Alternativa 1: A \u00eencerca s\u0103 controlezi via\u021ba prin puterea \u00een\u021belepciunii \u00ee\u021bi va aduce o nou\u0103 frustrare \u00een suflet Care este summum bonum, scopul ultim al existen\u021bei sub soare? Eclesiastul spera s\u0103 fie \u00een\u021belepciunea. Dar s-a \u00een\u0219elat. C\u00e2nd cau\u021bi s\u0103-\u021bi r\u00e2nduie\u0219ti via\u021ba bazat pe propria-\u021bi \u00een\u021belepciune, vei fi tot mai dezam\u0103git. Ilustra\u021bie: \u0218tefan Zweig a fost un evreu austriac, scriitor \u0219i filozof, dar care s-a sinucis la v\u00e2rsta de 60 de ani (\u00een anul 1942), \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia lui, \u021bin\u00e2ndu-se de m\u00e2n\u0103, lu\u00e2nd am\u00e2ndoi supradoze de medicamente. Motivul g\u0103sit \u00een scrisoarea de plecare din lumea aceasta: nu vedeau niciun viitor al omenirii \u00een urma cre\u0219terii intoleran\u021bei \u00een lume, a nazismului, a lipsei speran\u021bei... Alternativa 2: A c\u0103uta s\u0103-\u021bi subordonezi Creatorului toat\u0103 \u00een\u021belepciunea \u00ee\u021bi va aduce siguran\u021b\u0103 \u0219i c\u0103l\u0103uzire \u00een via\u021b\u0103 Reveren\u021ba fa\u021b\u0103 de Dumnezeu te face s\u0103 evi\u021bi nebunia \u0219i s\u0103 urm\u0103re\u0219ti \u00een\u021belepciunea. Dac\u0103 motiva\u021bia adev\u0103rat\u0103 \u00een urm\u0103rirea \u00een\u021belepciunii este 58","frica de Dumnezeu, atunci omul scap\u0103 de sentimentul de de\u0219ert\u0103ciune. Biblia vorbe\u0219te de multe ori despre o \u00een\u021belepciune opus\u0103 Creatorului. \u00cen\u021belepciunea pe care Dumnezeu ne-a ar\u0103tat-o manifestat\u0103 \u00een lucrarea Fiului S\u0103u Isus Cristos este opus\u0103 \u00een\u021belepciunii lumii (1 Cor. 2:6-8). \u00centrebarea 6: Unde vede apostolul Pavel diferen\u021ba fundamental\u0103 \u00eentre \u00een\u021belepciunea lumii \u0219i \u00een\u021belepciunea lui Dumnezeu? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Singura \u00een\u021belepciune omeneasc\u0103 care poate oferi siguran\u021b\u0103 este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een Dumnezeu. Pentru cre\u0219tini, Cristos adun\u0103 \u00een El toate comorile \u00een\u021belepciunii \u0219i ale \u0219tiin\u021bei (Col. 2:3). A-L cunoa\u0219te personal pe El te face cu adev\u0103rat \u00een\u021belept. C\u00e2teva defini\u021bii ale \u00een\u021belepciunii: - Adev\u0103rata \u00een\u0163elepciune \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i recuno\u015fti propria ignoran\u0163\u0103. \u2013 Socrate - \u00cen\u0163elepciunea este g\u00e2ndire care doboar\u0103 lucrurile inferioare pentru a \u00een\u0103l\u0163a sufletul c\u0103tre cele superioare. \u2013 Plotin - \u00cen\u0163elepciunea este ceea ce r\u0103m\u00e2ne dup\u0103 ce am epuizat p\u0103rerile personale. \u2013 Cullen Hightower - \u00cen\u0163elepciunea nu este produsul \u015fcolariz\u0103rii, ci al \u00eencerc\u0103rii de o via\u0163\u0103 pentru a o c\u0103p\u0103ta. \u2013 Albert Einstein - \u00cen\u0163elepciunea este fiica experien\u0163ei. \u2013 Leonardo da Vinci - \u00cen\u0163elepciunea este calitatea care te p\u0103ze\u015fte s\u0103 ajungi \u00een situa\u0163ii \u00een care ai nevoie de ea. \u2013 Doug Larson - \u00cen\u0163elepciunea este punctul de \u00eent\u00e2lnire dintre \u00eendoial\u0103 \u015fi certitudine. \u2013 Leonid Sukhorukov 59","- \u00cen\u0163elepciunea este via\u0163\u0103 organizat\u0103. \u2013 Immanuel Kant - \u00cen\u0163elepciunea \u00eenseamn\u0103 a te descotorosi de ceea ce este inutil. \u2013 Lin Yutang - \u00cen\u0163elepciunea este capacitatea de a identifica la timp ideile care nu merg! \u2013 Octav Bibere - \u00cen\u0163elepciunea e numai adev\u0103r. \u2013 Goethe - \u00cen\u0163elepciunea nu const\u0103 \u00een a distruge idolii, ci const\u0103 \u00een a nu-i crea vreodat\u0103. \u2013 Umberto Eco - \u00cen\u0163elepciunea e o marf\u0103 pe care cine o vinde a cump\u0103rat-o. \u2013 Nicolae Iorga - \u00cen\u0163elepciunea este cunoa\u015fterea care a devenit o parte a fiin\u0163ei tale. \u2013 Orison Swett Marden - \u00cen\u0163elepciunea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u015ftii c\u00e2nd nu po\u0163i fi \u00een\u0163elept. \u2013 Paul Engle - \u00cen\u0163elepciunea este aerul pe care-l respir\u0103 adev\u0103rul. \u2013 (Costel Z\u0103gan?) - \u00cen\u0163elepciunea nu e altceva dec\u00e2t durere vindecat\u0103. \u2013 Robert Gary Lee Exerci\u021biu personal: Analizeaz\u0103-\u021bi via\u021ba \u0219i enumer\u0103 c\u00e2teva decizii pe care le-ai luat cu \u00een\u021belepciune \u0219i c\u00e2teva care s-au dovedit ne\u00een\u021belepte. Explic\u0103 de ce le-ai pus \u00eentr-o categorie sau cealalt\u0103. Alege una din ambele situa\u021bii \u015fi fii preg\u0103tit gata s\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219ti cu cei din grup. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 60","NOTEAZ\u0102 PRINCIPALA LEC\u021aIE PERSONAL\u0102 \u00ceNV\u0102\u021aAT\u0102 DE TINE AZI ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Rug\u0103ciune: - Roag\u0103-te pentru o \u00een\u021belepciune curat\u0103, de sus, cum spune Iacov 3:17, care s\u0103 fie curat\u0103, pa\u0219nic\u0103, bl\u00e2nd\u0103, u\u0219or de \u00eenduplecat, plin\u0103 de \u00eendurare, f\u0103r\u0103 p\u0103rtinire, nef\u0103\u021barnic\u0103! - Ruga\u021bi-v\u0103 pentru conduc\u0103torii bisericii \u0219i ai \u021b\u0103rii ca s\u0103 fie oameni \u00een\u021belep\u021bi! NOTI\u021aE: 61","62","LEC\u021aIA 7 Titlul lec\u021biei: LOCUL \u0218I LIMITELE NEPRIH\u0102NIRII Textul de baz\u0103: 7:15-8:15 Cu toate c\u0103 Solomon parc\u0103 trece \u00eentr-un registru mai optimist, continu\u0103 sinusoida \u00een exprim\u0103rile sale, continu\u0103 s\u0103 oscileze \u00eentre optimism \u0219i dezn\u0103dejde. \u00centrebarea 1: Cite\u0219te \u00eentregul pasaj \u0219i noteaz\u0103 care sunt versetele care vorbesc despre neprih\u0103nire. Ce alte teme abordeaz\u0103 Solomon \u00een pasaj? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Pe l\u00e2ng\u0103 teme abordate deja \u00een pasaje anterioare, cum ar fi \u00een\u021belepciunea, dreptatea sau frica de Dumnezeu, Solomon abordeaz\u0103 \u0219i problema autorit\u0103\u021bii \u0219i a raport\u0103rii la autoritate. \u00centrebarea 2: Ce ne spune textul despre autoritate \u0219i raportarea la autoritate \u00een capitolul 8? Cum corel\u0103m ce spune Solomon cu alte pasaje din Scriptur\u0103 pe aceea\u0219i tem\u0103? 63","________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Tu cum te raportezi la autoritate (p\u0103rin\u021bi, profesori, \u0219efi, administra\u021bie local\u0103, guvern, Dumnezeu)? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ \u00cen continuare vom \u00eencerca s\u0103 pricepem ce ne spune Solomon despre neprih\u0103nire \u0219i nu doar ce spune el. CUGET\u0102RI DESPRE NEPRIH\u0102NIRE Eclesiastul \u00eencearc\u0103 o alt\u0103 variant\u0103 de localizare a sensului vie\u021bii, de data aceasta \u00een neprih\u0103nire. Aici are sensul de puritate, sfin\u021bire, f\u0103r\u0103 pat\u0103. Textul studiului nostru se uit\u0103 la dou\u0103 c\u0103i \u00een via\u021b\u0103: calea neprih\u0103nirii \u0219i calea \u00een\u021belepciunii. O avertizare vine chiar de la \u00eenceput: dac\u0103 le urmezi \u00een mod fanatic, este o \u00eencercare riscant\u0103. Cu siguran\u021b\u0103, la final, te vor dezam\u0103gi. A crede c\u0103 scopul vie\u021bii se g\u0103se\u0219te \u00een urmarea unei c\u0103i perfecte, des\u0103v\u00e2r\u0219ite, are cel pu\u021bin dou\u0103 minusuri de care s\u0103 \u021bii cont: - Sunt oameni neprih\u0103ni\u021bi care pier \u00een neprih\u0103nirea lor (7:15), cu aluzie la faptul c\u0103 \u0219i cei neprih\u0103ni\u021bi sunt muritori. Eclesiastul mai pomene\u0219te acest principiu c\u00e2nd constat\u0103 c\u0103 at\u00e2t cel drept, c\u00e2t \u0219i cel \u00een\u021belept vor avea aceea\u0219i soart\u0103 (9:1-2). 64","- Pe p\u0103m\u00e2nt nu este niciun om f\u0103r\u0103 prihan\u0103 (7:20), cu aluzie evident\u0103 la universalitatea p\u0103catului. Principiul care func\u021bioneaz\u0103 pentru cel neprih\u0103nit \u0219i pentru cel \u00een\u021belept este cam acela\u0219i: virtutea extrem\u0103 \u0219i viciul extrem sf\u00e2r\u0219esc \u00een autodistrugere \u0219i moarte prematur\u0103 (nu \u0219tim exact la ce se refer\u0103, doar c\u0103 le prezice un final dezolant.) Un exemplu este dat din via\u021ba social\u0103. Dac\u0103 e\u0219ti st\u0103p\u00e2n \u0219i te consumi pentru faptul c\u0103 cineva te-a vorbit de r\u0103u, vei g\u0103si c\u0103 nu doar str\u0103inii, dar chiar slujitorul t\u0103u o face. Ba mai mult, dac\u0103 e\u0219ti onest \u00een tine \u00eensu\u021bi, recunoa\u0219te c\u0103 \u0219i tu ai vorbit de r\u0103u pe al\u021bii (7:21-22). Adic\u0103, tu pretinzi perfec\u021biune de la al\u021bii, dar descoperi c\u0103 \u0219i tu faci acelea\u0219i gre\u0219eli sau p\u0103cate ca ei. \u00centrebarea 3: Cite\u0219te \u0219i Matei 7:3-5. \u00ce\u021bi aduci aminte \u0219i de alte texte care abordeaz\u0103 aceea\u0219i tem\u0103? Le po\u021bi enumera? Ce ai \u00een\u021beles c\u0103 \u00ee\u021bi transmite Dumnezeu prin aceste pasaje? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ \u00cen fa\u021ba acestei noi demonstra\u021bii de de\u0219ert\u0103ciune, sugestia Eclesiastului este o alternativ\u0103 la extreme. \u201eNu fi nici peste m\u0103sur\u0103 de r\u0103u \u0219i nu fi f\u0103r\u0103 minte\u201d (7:17); ba chiar este bine s\u0103 le \u021bii pe am\u00e2ndou\u0103. Important este altceva: cine se teme de Dumnezeu scap\u0103 din curs\u0103 (7:18). Cheia, deci, este s\u0103 \u021bii \u00een echilibru cele dou\u0103. Adic\u0103: (a) s\u0103 fii devotat fa\u021b\u0103 de cele duhovnice\u0219ti \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile pline de \u00een\u021belepciune; (b) s\u0103 te bucuri de via\u021b\u0103. \u021aine minte \u00eens\u0103 c\u0103 numai frica de Dumnezeu le va p\u0103stra pe cele dou\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i \u00een echilibru. 65","DILEMA NEPRIH\u0102NIRII Neprih\u0103nirea \u0219i \u00een\u021belepciunea sunt de dorit, dar, \u00een final, ele mul\u021bumesc par\u021bial. Eclesiastul ridic\u0103 dou\u0103 enigme spre rezolvare: dilema nedrept\u0103\u021bii \u0219i dilema fanatismului. Dilema nedrept\u0103\u021bii O prim\u0103 dilem\u0103 a Eclesiastului: pe de-o parte, neprih\u0103nitul caut\u0103 toat\u0103 via\u021ba binele \u0219i adev\u0103rul, dar tr\u0103ie\u0219te pu\u021bin sau sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een anonimat; pe de alt\u0103 parte, nelegiuitului \u00eei merge bine toat\u0103 via\u021ba \u0219i chiar tr\u0103ie\u0219te mai mult ca neprih\u0103nitul. Iov sau David (Ps. 73) \u0219i-au pus aceea\u0219i \u00eentrebare legat\u0103 de nedreptate fa\u021b\u0103 de cel neprih\u0103nit. Eclesiastul \u00eens\u0103 respinge teoria retribu\u021biei \u0219i de aceea nu pune \u00eentreb\u0103ri, ci relateaz\u0103 fapte observabile. Dac\u0103 este s\u0103 alegi o teorie dup\u0103 care s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, aceasta s\u0103 fie una moderat\u0103, \u00een care accep\u021bi existen\u021ba r\u0103ului \u0219i nedrept\u0103\u021bii ca ceva \u00eeng\u0103duit de Dumnezeu \u00een lumea Lui. Comentariu teologic: Teoria r\u0103spl\u0103tirii Teoria r\u0103spl\u0103tirii afirm\u0103 c\u0103 to\u021bi cei ce fac binele vor fi automat r\u0103spl\u0103ti\u021bi de Dumnezeu, iar cei ce fac r\u0103ul vor fi pedepsi\u021bi. Teoria are aplica\u021bii rare \u0219i specifice \u00een Biblie. Da, Dumnezeu permite existen\u021ba r\u0103ului \u0219i binelui \u00een lumea Lui, \u00eens\u0103 motivul acestei permisivit\u0103\u021bi nu este explicat omului. Poate pentru c\u0103 nu l-ar putea \u00een\u021belege sau accepta. Acesta a fost cazul prietenilor lui Iov, care au gre\u0219it. Via\u021ba trebuie privit\u0103 ca un amestec de r\u0103u \u0219i bine, de neprih\u0103ni\u021bi \u0219i nelegiui\u021bi. Lucruri rele se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i oamenilor buni, nu doar celor r\u0103i. Oric\u00e2t de \u00een\u021belept ai fi \u00een via\u021b\u0103, exist\u0103 dileme, \u00eentreb\u0103ri, paradoxuri care nu vor putea primi explica\u021bie ra\u021bional\u0103. Pur \u0219i simplu, 66","sugereaz\u0103 \u00eentreaga Biblie, trebuie s\u0103 supor\u021bi via\u021ba cu toate absurdit\u0103\u021bile ei. \u00cencrede-te \u00een Dumnezeu pentru c\u0103 El \u0219tie de ce \u00eeng\u0103duie anumite rele. Exerci\u021biu personal: Analizeaz\u0103-\u021bi modul de g\u00e2ndire cu privire la dilema neprih\u0103nirii \u0219i teoria r\u0103spl\u0103tirii. Ce te-a provocat lec\u021bia aceasta s\u0103 schimbi \u00een g\u00e2ndirea ta? Explic\u0103 \u0219i fii gata s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219ti. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Dilema fanatismului O a doua dilem\u0103 deriv\u0103 din concluzia Eclesiastului c\u0103 nu trebuie s\u0103 fii nici prea neprih\u0103nit, nici prea \u00een\u021belept. De ce aceast\u0103 precau\u021bie? Unii au interpretat pasajul ca trimitere la indiferen\u021ba moral\u0103, al\u021bii la legalism. Credem c\u0103 ceea ce Eclesiastul a avut \u00een vedere aici este mai degrab\u0103 o ironie la atitudinea de auto\u00eendrept\u0103\u021bire a unora \u00eenaintea lui Dumnezeu. Atitudinea fariseilor din timpul lui Isus poate fi o ilustra\u021bie tipic\u0103 (Mat. 23), un bun exemplu de zel religios foarte periculos. Comentariu teologic: Fanatismul religios Zelul sau fanatismul religios este acea atitudine prin care dai de \u00een\u021beles c\u0103, dac\u0103 ascul\u021bi toate legile morale \u0219i dac\u0103 \u021bii toate regulile religioase, vei avea asigurat\u0103 m\u00e2ntuirea sufletului. Ascetismul poate fi nominalizat ca o form\u0103 concret\u0103 a acestei filozofii de via\u021b\u0103. Argumentul Eclesiastului \u0219i al Domnului Isus 67","Cristos este c\u0103 neprih\u0103nirea, atunci c\u00e2nd ia o form\u0103 extrem\u0103 de justificare pe baza propriilor eforturi de sfin\u021bire, se poate u\u0219or transforma \u00een arogan\u021b\u0103. Nimeni nu poate pretinde o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 p\u0103cat care s\u0103-l justifice. Obsesia de a demonstra c\u0103 po\u021bi tr\u0103i perfect sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een autodistrugere spiritual\u0103. Ideea te orbe\u0219te \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai vezi c\u0103 e\u0219ti slab \u0219i p\u0103c\u0103tos ca to\u021bi oamenii. Sau s\u0103 pretinzi altora s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la standarde morale \u0219i spirituale pe care tu niciodat\u0103 nu le-ai atins. Eclesiastul tran\u0219eaz\u0103 lucrurile: neprih\u0103nirea care conduce la auto\u00eendrept\u0103\u021bire este o iluzie. Nimeni nu poate pretinde o via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 p\u0103cat. \u00centrebarea 4: Ne amintim c\u0103 \u0219i Pavel abordeaz\u0103 subiectul auto\u00eendrept\u0103\u021birii \u00een epistolele lui. Ce ne spune el \u0219i unde? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Cum se manifest\u0103 ispita auto\u00eendrept\u0103\u021birii \u00een via\u021ba ta? Cum te p\u0103ze\u0219ti de ea? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ALTERNATIVELE NEPRIH\u0102NIRII Ce variante avem \u00een fa\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la via\u021ba religioas\u0103? 68","Alternativa 1: S\u0103 crezi c\u0103 religiozitatea \u00ee\u021bi asigur\u0103 pacea \u0219i m\u00e2ntuirea Avertizarea Eclesiastului este s\u0103 nu fii prea neprih\u0103nit. Trei interpret\u0103ri gre\u0219ite: - Nu e un \u00eendemn la a mai p\u0103c\u0103tui din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. - Nu e \u00eendemn la a face p\u0103cate moderate. - Nu este vorba de p\u0103catele personale. Interpretarea corect\u0103, \u00een context, se refer\u0103 la o filozofie de via\u021b\u0103 prin care crezi c\u0103 \u021bi se va asigura via\u021b\u0103 lung\u0103, prosperitate sau fericire personal\u0103 dac\u0103 \u021bii doar regulile religioase. Ca \u0219i cum ele \u00een sine te pot face fericit sau te pot m\u00e2ntui. Acest tip de g\u00e2ndire este o de\u0219ert\u0103ciune. Excesul religios \u0219i \u00een\u021belepciunea necump\u0103tat\u0103 produc acela\u0219i tip de frustrare. A te crede perfect duce la auto\u00een\u0219elare \u0219i te poate face s\u0103 pierzi \u0219i minima \u00een\u021belegere asupra vie\u021bii. \u00centrebarea 5: Care este locul ritualurilor \u0219i regulilor religioase \u00een via\u021ba ta? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Alternativa 2: S\u0103 crezi c\u0103 reveren\u021ba fa\u021b\u0103 de Creator aduce pace \u00een suflet \u0219i d\u0103 sens vie\u021bii Singura variant\u0103 mul\u021bumitoare, care te \u021bine \u00een echilibru, este s\u0103 \u00eei dai respect lui Dumnezeu \u0219i s\u0103 te \u00eencrezi \u00een El. Tr\u0103ie\u0219te o via\u021b\u0103 de credin\u021b\u0103 normal\u0103 \u0219i accept\u0103 limitele eficien\u021bei neprih\u0103nirii. Via\u021ba neprih\u0103nit\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de evlavie este combina\u021bia dorit\u0103 de Dumnezeu. 69","\u00centrebarea 6: Cum \u00ee\u021bi ar\u0103\u021bi tu respectul fa\u021b\u0103 de Dumnezeu? D\u0103 c\u00e2teva exemple. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ NOTEAZ\u0102 PRINCIPALA LEC\u021aIE PERSONAL\u0102 \u00ceNV\u0102\u021aAT\u0102 DE TINE AZI ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Rug\u0103ciune: - Roag\u0103-te ca s\u0103 ai o atitudine de evlavie corect\u0103! Noti\u021be: 70","71","72","LEC\u021aIA 8 Titlul lec\u021biei: SENSUL VIE\u021aII \u00ceNTRE SOART\u0102 \u0218I PROVIDEN\u021aA DIVIN\u0102 Textul de baz\u0103: 8:16-9:12 Am ajuns la momentul \u00een care Solomon vorbe\u0219te despre un lucru de care nu putem sc\u0103pa \u0219i nici nu-l putem evita: realitatea mor\u021bii. Aceast\u0103 realitate ne influen\u021beaz\u0103 perspectiva asupra vie\u021bii \u0219i a sensului vie\u021bii. \u00centrebarea 1: Cite\u0219te textul lec\u021biei \u0219i sumarizeaz\u0103 ce spune Solomon: despre \u00een\u021belepciune (8:16-17) ________________________________________________________ ________________________________________________________ despre cel drept \u0219i cel r\u0103u (9:1-3) ________________________________________________________ ________________________________________________________ despre speran\u021b\u0103 (9:4-6) ________________________________________________________ ________________________________________________________ 73","despre via\u021b\u0103 (9:7-10) _______________________________________________________ _______________________________________________________ despre soart\u0103 (9:11-12) _______________________________________________________ _______________________________________________________ \u00cenainte de a discuta despre sensul vie\u021bii, soart\u0103 \u0219i providen\u021ba divin\u0103 merit\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare sfaturile lui Solomon cu privire la lucrurile simple ce \u021bin de via\u021ba noastr\u0103 sub soare. \u00centrebarea 2: De ce ne \u00eendemn\u0103 Solomon s\u0103 ne bucur\u0103m de experien\u021bele vie\u021bii pe acest p\u0103m\u00e2nt? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ C\u00e2nd vei pleca din lumea aceasta (\u0219tiind c\u0103 pleci \u00eentr-o lume mai bun\u0103, dar acolo nu mai po\u021bi experimenta multe lucruri din aceast\u0103 via\u021b\u0103) \u00ee\u021bi va p\u0103rea r\u0103u dup\u0103 ceva? Explic\u0103 de ce. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 74","CUGET\u0102RI DESPRE SENSUL VIE\u021aII Eclesiastul repet\u0103 din nou imposibilitatea omului de a \u00een\u021belege tot ce face Dumnezeu sub soare. C\u00e2nd omul crede c\u0103 a ajuns s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, de fapt a ajuns s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 nu poate \u00een\u021belege totul. \u0218tiin\u021ba \u0219i \u00een\u021belepciunea au limite v\u0103dite. \u0218i aceasta este de\u0219ert\u0103ciune \u0219i goan\u0103 dup\u0103 v\u00e2nt. Tema destinului \u0219i tema providen\u021bei domin\u0103 finalul c\u0103r\u021bii. Soarta omului La finalul capitolului 8 \u0219i \u00eenceputul capitolului 9, Eclesiastul se uit\u0103 retrospectiv la tot ce a observat p\u00e2n\u0103 atunci \u0219i are urm\u0103toarele concluzii de baz\u0103: - Puterea de p\u0103trundere a omului este limitat\u0103 (8:17) - Toate faptele oamenilor, c\u0103 sunt neprih\u0103ni\u021bi sau \u00een\u021belep\u021bi, r\u0103i sau nebuni sunt \u00een m\u00e2na lui Dumnezeu (9:1a) - Oamenii nu pot prevedea viitorul (9:1b) - Soarta oamenilor este aceea\u0219i, indiferent de statutul lor moral sau religios (9:2) Eclesiastul a mai \u00eencercat s\u0103 explice soarta sau destinul omului, dar f\u0103r\u0103 succes. Mereu ajungea la aceea\u0219i concluzie: to\u021bi oamenii au aceea\u0219i soart\u0103, pentru c\u0103 to\u021bi vor muri. Indiferent de starea lor social\u0103 sau chiar spiritual\u0103, nimeni nu este scutit (9:2,12). Moartea niveleaz\u0103 oamenii. Realiz\u0103rile lor \u0219i pomenirea lor se uit\u0103 dup\u0103 ce mor (9:5-6). Uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een istorie, descop\u0103r c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce e\u015fti mai l\u0103udat c\u00e2nd tr\u0103ie\u015fti, cu at\u00e2t e\u015fti mai uitat dup\u0103 moarte. \u2013 Neagu Djuvara 75","Providen\u021ba divin\u0103 Este adev\u0103rat c\u0103 destinul omului nu \u00eei este cunoscut, dar ce trebuie s\u0103 \u0219tie cu certitudine omul este c\u0103 tr\u0103ie\u0219te sub providen\u021ba divin\u0103. Providen\u021ba \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Dumnezeu guverneaz\u0103, conduce \u0219i sus\u021bine \u00een existen\u021b\u0103 tot ce a creat. Principiul este valabil \u0219i pentru om. Deci, dac\u0103 Dumnezeu mai d\u0103 via\u021b\u0103 oamenilor este un dar de la El (2:24; 3:13; 5:19). Comentariu teologic: Providen\u021ba \u201eProviden\u0163a este cel mai comprehensiv termen folosit \u00een limbajul teologic. Este fundalul celorlalte departamente ale adev\u0103rului religios, fundalul misterios \u00een amestecul de str\u0103lucire \u015fi \u00eentuneric. Penetreaz\u0103 \u015fi umple \u00eentregul spectru al rela\u0163iilor dintre om \u015fi Creatorul s\u0103u. Conecteaz\u0103 Dumnezeul nev\u0103zut cu crea\u0163ia vizibil\u0103 \u015fi crea\u0163ia vizibil\u0103 cu lucrarea r\u0103scump\u0103r\u0103rii, \u015fi lucrarea r\u0103scump\u0103r\u0103rii cu m\u00e2ntuirea personal\u0103, \u015fi m\u00e2ntuirea personal\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul tuturor lucrurilor. Ne duce g\u00e2ndurile \u00eenapoi la scopul suprem care a fost la \u00eenceput cu Dumnezeu \u015fi \u00eenainte la sf\u00e2r\u015fitul anticipat \u015fi la consumarea tuturor lucrurilor, \u00een timp ce include \u00eentre ele variet\u0103\u0163i infinite ale leg\u0103turilor dintre Dumnezeu \u015fi om\u201d \u2013 W. B. Pope, Compendium of Christian Theology, I, p. 456. Prelungirea vie\u021bii \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Dumnezeu \u00eeng\u0103duie omului s\u0103 se bucure \u0219i s\u0103 se veseleasc\u0103 de tot ce a adunat. Providen\u021ba lui Dumnezeu asigur\u0103 toate aceste bucurii temporare \u00eeng\u0103duite de Creator. Aceasta este \u201epartea\u201d sau por\u021bia de satisfac\u021bie din via\u021ba omului (9:9). Eclesiastul \u00eencurajeaz\u0103 fiecare om s\u0103 lucreze cu toat\u0103 puterea, pentru c\u0103 dup\u0103 moarte nu vom mai putea lucra, g\u00e2ndi, descoperi, cunoa\u0219te (9:10). 76","\u00centrebarea 3: Ce afirm\u0103 textele de mai jos despre providen\u021ba divin\u0103? Ecl. 2:24-26 _______________________________________________________ _______________________________________________________ Ecl. 3:16-24 _______________________________________________________ _______________________________________________________ Ecl. 9:1 _______________________________________________________ _______________________________________________________ Providen\u021ba divin\u0103 se refer\u0103 la guvernarea lui Dumnezeu peste tot ce a creat. Totu\u0219i, \u00een\u021belepciunea omului este p\u0103strat\u0103 ca necesar\u0103, poate s\u0103 fac\u0103 diferen\u021ba \u00een momente critice (10:4). \u00cen\u021belepciunea te ajut\u0103 s\u0103 navighezi printre aceste evenimente imprevizibile, \u00eens\u0103 nu te poate sc\u0103pa de toate problemele, accidentele sau efectele negative. Omul trebuie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 lupte \u00eempotriva relelor, dar nimeni nu garanteaz\u0103 eliminarea riscurilor. Exist\u0103 domenii \u00een via\u021b\u0103 unde nu po\u021bi prevedea reguli, desf\u0103\u0219ur\u0103ri sau finaluri. Via\u021ba este plin\u0103 de surprize \u0219i de riscuri, de aceea Eclesiastul face o list\u0103 cu ele. \u00centrebarea 4: Ce faci tu pentru a \u00eenfrunta situa\u021biile grele din via\u021b\u0103? Cum te preg\u0103te\u0219ti? Ce te ajut\u0103 s\u0103 treci peste ele? 77","________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ DILEMELE VIE\u021aII Una din dilemele \u00eent\u00e2lnite constant de Eclesiast vizeaz\u0103 viitorul. Exist\u0103 o vreme \u0219i o \u00eemprejurare pentru toate evenimentele de sub soare (3:1-8). Oamenii cred c\u0103 ei c\u00e2\u0219tig\u0103, \u00een\u021beleg via\u021ba, dar, de fapt, omul nu poate cunoa\u0219te viitorul, totul at\u00e2rn\u0103 de providen\u021ba divin\u0103. Eclesiastul, ca de altfel toat\u0103 Biblia, nu \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 omul va cunoa\u0219te doar binele, va avea doar bucurie, prosperitate. Fiecare om va experimenta binele \u0219i r\u0103ul, dragostea \u0219i ura, mizeria \u0219i bucuria. Dumnezeu care d\u0103, poate oric\u00e2nd s\u0103 \u0219i ia ce vrea. Vremurile \u0219i \u00eemprejur\u0103rile sunt \u00een m\u00e2na lui Dumnezeu (9:11). Eclesiastul vrea s\u0103 spun\u0103 c\u0103 un credincios nu tr\u0103ie\u0219te via\u021ba prin a o explica sau controla \u00een totul. El nu poate s\u0103-I porunceasc\u0103 lui Dumnezeu ce s\u0103 fac\u0103. Doar un om idolatru vrea s\u0103 aib\u0103 control pe ceea ce face Dumnezeu. Via\u021ba trebuie tr\u0103it\u0103 prin credin\u021b\u0103, nu prin control. \u00centrebarea 5: Cite\u0219te Romani 1:18-25. Care sunt motivele pentru care oamenii \u00eencearc\u0103 mereu s\u0103 ia locul lui Dumnezeu? _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ _______________________________________________________ 78","O a doua dilem\u0103 constant\u0103 \u00een carte este e\u0219ecul omului de a \u00eencerca s\u0103 explice modul \u00een care lucreaz\u0103 Dumnezeu. Nu doar logica omului e neputincioas\u0103, dar p\u00e2n\u0103 \u0219i anticip\u0103rile lui sunt inexacte. De exemplu, te po\u021bi g\u00e2ndi c\u0103 Dumnezeu garanteaz\u0103 \u00eemplinirea celui mai \u00een\u021belept, sau celui mai curajos, sau celui mai experimentat dintre oameni. Dar realitatea arat\u0103 altfel. Dumnezeu nu lucreaz\u0103 dup\u0103 cum b\u0103nuiesc oamenii. De altfel, totul \u00een via\u021b\u0103 este supus schimb\u0103rii. Oamenii nu pot controla timpul \u0219i nu-\u0219i pot determina singuri soarta. Moartea poate veni pe nea\u0219teptate, deci nimeni nu este sigur pe ziua mor\u021bii. Nu exist\u0103 formule de a evita acest final. Omul nu poate s\u0103 p\u0103trund\u0103 ce se face sub soare... (8:17) Modul \u00een care lucreaz\u0103 Dumnezeu \u00een lumea Lui r\u0103m\u00e2ne o enigm\u0103. Omul trebuie s\u0103 se mul\u021bumeasc\u0103 cu c\u00e2t i se \u00eeng\u0103duie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103. ALTERNATIVELE VIE\u021aII Alternativa 1: S\u0103 crezi c\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi decide singur soarta A\u021bi auzit expresia: \u201eOmul trebuie s\u0103-\u0219i ia \u00een m\u00e2n\u0103 soarta!\u201d Dac\u0103 sloganul trimite la stimularea voin\u021bei pentru a face lucruri bune \u00een via\u021b\u0103, este acceptabil. Dar, dac\u0103 trimite la o \u00eencercare de a tr\u0103i via\u021ba prin propriile puteri, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul providen\u021ba divin\u0103, este un e\u0219ec garantat. Alternativa 2: S\u0103 crezi c\u0103 Dumnezeul providen\u021bial \u00ee\u021bi decide soarta Un cre\u0219tin nu tr\u0103ie\u0219te dup\u0103 noroc, ci dup\u0103 providen\u021ba divin\u0103. Dumnezeu Creatorul respect\u0103 liberul arbitru al fiec\u0103rui om. Dar nimic nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een universul Lui f\u0103r\u0103 \u0219tirea Lui. Dumnezeu ne-a creat pentru un plan, iar acest plan se va duce la \u00eendeplinire. Noi nu 79","cunoa\u0219tem toate detaliile planului, dar cunoa\u0219tem suficient ca s\u0103 r\u0103m\u00e2nem \u00een el. Deciziile noastre afecteaz\u0103 destinele noastre. A tr\u0103i crez\u00e2nd \u00een providen\u021ba divin\u0103 este alternativa care \u00ee\u021bi d\u0103 siguran\u021b\u0103 pentru viitor. \u00centrebarea 6: Reaminte\u0219te-\u021bi \u0219i scrie mai jos c\u00e2teva exemple ale purt\u0103rii de grij\u0103 a lui Dumnezeu din via\u021ba ta. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Ilustra\u021bie: Un psihiatru evreu, Viktor Frankl, a fost arestat de nazi\u015fti. I s-a luat totul, proprietatea, familia. A petrecut ani de zile \u00een dorin\u0163a de a scrie o carte despre importan\u0163a g\u0103sirii sensului \u00een via\u0163\u0103. Conceptele lui au fost cunoscute ca logoterapie. Dar, atunci c\u00e2nd Frankl a ajuns la Auschwitz, \u00een lag\u0103rul de concentrare, manuscrisul lui, ascuns sub hain\u0103, i-a fost luat. Mai t\u00e2rziu, \u00een cartea Omul \u00een c\u0103utarea sensului vie\u021bii, Frankl a scris urm\u0103toarele: \u201ePermite\u0163i-mi s\u0103 amintesc aici despre, probabil, cea mai profund\u0103 experien\u0163\u0103 pe care am tr\u0103it-o \u00een lag\u0103rul de concentrare. \u015eansele de supravie\u0163uire erau de doar 1 la 28, fapt care poate fi u\u0219or verificat pe baza statisticilor precise. Nici m\u0103car nu p\u0103rea posibil, \u0219i deci cu at\u00e2t mai pu\u0163in probabil, ca manuscrisul primei mele c\u0103r\u0163i, pe care \u00eel ascunsesem sub hain\u0103 c\u00e2nd am ajuns la Auschwitz, s\u0103 poat\u0103 fi salvat. Prin urmare, trebuia s\u0103 \u00eendur \u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219esc pierderea acestui prunc al min\u0163ii mele. P\u0103rea deci c\u0103 nimeni \u0219i nimic nu-mi va supravie\u0163ui: nici 80","m\u0103car copilul propriei mele g\u00e2ndiri! A\u0219a c\u0103 m-am trezit confruntat cu \u00eentrebarea dac\u0103, \u00een astfel de \u00eemprejur\u0103ri, via\u0163a mea nu era cumva lipsit\u0103, \u00een cele din urm\u0103, de orice sens. Nici nu aveam m\u0103car habar c\u0103 la \u00eentrebarea cu care m\u0103 confruntam at\u00e2t de intens exista deja un r\u0103spuns care m\u0103 a\u0219tepta \u0219i care urma s\u0103-mi fie oferit \u00een cur\u00e2nd. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat chiar \u00een momentul c\u00e2nd a trebuit s\u0103-mi predau hainele, primind \u00een schimb zdren\u0163ele ponosite ale unui tovar\u0103\u0219 de lag\u0103r care fusese deja trimis la camera de gazare imediat dup\u0103 sosirea lui \u00een gara de la Auschwitz. \u00cen schimbul multelor pagini ale manuscrisului meu, am g\u0103sit \u00een buzunarul noilor mele haine o pagin\u0103 rupt\u0103 dintr-o carte evreiasc\u0103 de rug\u0103ciuni, pagin\u0103 pe care se afla cea mai important\u0103 rug\u0103ciune evreiasc\u0103: Shema Israel. Cum s\u0103 fi interpretat eu o astfel de \\\"coinciden\u0163\u0103\\\" altfel dec\u00e2t ca pe provocarea de a-mi tr\u0103i convingerile, \u00een loc doar de a le a\u0219terne pe h\u00e2rtie?\u201d (p. 127-128) NOTEAZ\u0102 PRINCIPALA LEC\u021aIE PERSONAL\u0102 \u00ceNV\u0102\u021aAT\u0102 DE TINE AZI ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Rug\u0103ciune: - Mul\u021bume\u0219te lui Dumnezeu pentru interven\u021biile lui providen\u021biale \u00een via\u021ba ta! 81","Noti\u021be: 82","83","84","LEC\u021aIA 9 Titlul lec\u021biei: SENSUL VIE\u021aII \u00ceNTRE BUCURIE \u0218I JUDECATA DIVIN\u0102 Textul de baz\u0103: 9:13-11:10 Finalul c\u0103r\u021bii Eclesiastului adun\u0103 mai multe teme men\u021bionate \u00eenainte, cu toate c\u0103 ideile nu apar prea conturate. Sf\u00e2r\u0219itul capitolului 9 ne descrie lumea compar\u00e2nd \u00een\u021belepciunea \u0219i puterea. \u00centrebarea 1: Citi\u021bi Cap. 9:13-18 \u0219i observa\u021bi cu ce este comparat\u0103 \u00een\u021belepciunea \u00een aceste versete. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ \u00cen ce moduri ai v\u0103zut aceste adev\u0103ruri ilustrate \u00een via\u021ba ta sau a celor din jur? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Aduc\u00e2nd un avertisment final \u00een ceea ce \u00eenseamn\u0103 via\u021ba sub soare, capitolul 10 este o tranzi\u021bie \u00eenspre dou\u0103 capitole \u00een care sunt prezentate 85","concluziile c\u0103r\u021bii. Aici autorul \u00eemplete\u0219te proverbe cu \u00eendemnuri \u0219i cu reflec\u021bii personale. Reformularea acestor afirma\u021bii scurte aduce o \u00een\u021belegere mai clar\u0103 asupra cuvintelor \u00een\u021beleptului. Exerci\u021biu personal: Afirma\u021bia din 10:5 ar putea fi reformulat\u0103 astfel: Am v\u0103zut persoane aflate \u00een pozi\u021bii de putere f\u0103c\u00e2nd gre\u0219eli grave. \u00cencearc\u0103 s\u0103 reformulezi alte afirma\u021bii din cap. 10 pentru a ob\u021bine o parafrazare modern\u0103. ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ \u00centrebarea 2: Rolul proverbelor\/\u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor din cap. 10 este s\u0103 ne ajute s\u0103 devenim mai \u00een\u021belep\u021bi. \u00cen conformitate cu tot ce ai \u00eenv\u0103\u021bat p\u00e2n\u0103 acum din cartea Eclesiastul, ce crezi c\u0103-l face pe un om nebun, iar pe altul \u00een\u021belept? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 86","CUGET\u0102RI DESPRE VIA\u021a\u0102 P\u00e2n\u0103 acum, Eclesiastul doar a descris via\u021ba. A sosit momentul ca el s\u0103 cear\u0103 o hot\u0103r\u00e2re. A sosit momentul verdictului. Sec\u021biunea din 11:1-10 este continuat\u0103 \u00een 12:1-8. Ambele \u00eendeamn\u0103 cititorul s\u0103 se analizeze pe sine \u0219i s\u0103 ia o decizie \u00een\u021beleapt\u0103 cu privire la cum \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba. Sec\u021biunile sunt dominate de g\u00e2ndirea teist\u0103, adic\u0103 credin\u021ba \u00eentr-un Dumnezeu Creator, care este \u00een controlul lumii. C\u0103 este vorba de o chemare a unui t\u00e2n\u0103r sau a unui b\u0103tr\u00e2n, Dumnezeu a\u0219teapt\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere \u0219i din toat\u0103 inima un r\u0103spuns de la fiecare. Pentru c\u0103 de felul \u00een care \u021bi-ai tr\u0103it via\u021ba \u0219i ai r\u0103spuns chem\u0103rii lui Dumnezeu depinde ve\u0219nicia ta. Proverbele \u00een\u0219irate la \u00eenceputul cap. 11 \u00eendeamn\u0103 toate la credin\u021b\u0103, la \u00eencredere. \u00centrebarea 3: Cum se verific\u0103 adev\u0103rul din proverbul: \u201eArunc\u0103-\u021bi p\u00e2inea pe ape, \u0219i dup\u0103 mult\u0103 vreme o vei g\u0103si iar\u0103\u0219i\u201d (11:1)? Po\u021bi da c\u00e2teva exemple? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Apoi, aplica\u021bia principiului credin\u021bei este f\u0103cut\u0103 direct pe om. Omul trebuie s\u0103 se bucure de via\u021b\u0103, t\u00e2n\u0103rul s\u0103 fie cu inima vesel\u0103, dar s\u0103 nu uite c\u0103 via\u021ba e scurt\u0103 \u0219i c\u0103 va da socoteal\u0103 de tot ce a f\u0103cut \u00een via\u021b\u0103 (11:8-9). Desigur, Eclesiastul nu \u00eendeamn\u0103 la hedonism, ci la partea de bucurie care i se cuvine omului. Oricum, indiferent ce faci \u00een via\u021b\u0103, spune Eclesiastul, s\u0103 nu ui\u021bi c\u0103 pentru toate acestea te va chema Dumnezeu la judecat\u0103 (11:9). Doar credin\u021ba \u00een Dumnezeu te va face s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een\u021belept, ponderat, evlavios, 87","chiar \u00een mijlocul bucuriei vie\u021bii. Bucuria \u0219i judecata nu se exclud, \u00eens\u0103 a te concentra pe prima uit\u00e2nd de a doua poate fi o gre\u0219eal\u0103 capital\u0103. \u00centrebarea 4: \u00cen\u021beleg\u00e2nd c\u0103 Dumnezeu este un Judec\u0103tor drept, care este de fapt motiva\u021bia unui credincios de a tr\u0103i \u00een\u021belept \u0219i evlavios? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Care este diferen\u021ba dintre o tr\u0103ire motivat\u0103 de frica fa\u021b\u0103 de acest Dumnezeu \u0219i o tr\u0103ire motivat\u0103 de dragostea fa\u021b\u0103 de acest Dumnezeu? Pe tine ce te motiveaz\u0103? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ DILEMELE VIE\u021aII Bucuria Pesimismul din primele medita\u021bii scade spre final \u00een intensitate. Eclesiastul repet\u0103 de \u0219apte ori ideea c\u0103 exist\u0103 o parte din via\u021b\u0103 pe care Dumnezeu a r\u00e2nduit-o spre a fi o bucurie, o \u00eemplinire. Propov\u0103duitorul \u00eencurajeaz\u0103 acceptarea unor pl\u0103ceri, bucurii, veselii ale vie\u021bii, m\u0103car c\u0103 scopul vie\u021bii nu este c\u0103utarea pl\u0103cerii. Argumentul Eclesiastului vine pe alt\u0103 linie de g\u00e2ndire. E adev\u0103rat, spune el, c\u0103 omul nu poate controla via\u021ba, \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd apare posibilitatea bucuriei \u00een via\u021b\u0103, omul trebuie s\u0103 profite, s\u0103 o experimenteze (11:8). Motivul principal st\u0103 \u00een faptul c\u0103 bucuria este un dar de la Dumnezeu. Eclesiastul spune c\u0103 Dumnezeu \u00eeng\u0103duie ca omul s\u0103-\u0219i ia partea lui din ce a adunat \u00een via\u021b\u0103, s\u0103 se bucure \u00een 88","mijlocul muncii lui, pentru c\u0103 aceasta \u00eel va ajuta s\u0103 nu se mai g\u00e2ndeasc\u0103 la scurtimea vie\u021bii. Este o simpl\u0103 acceptare a darului lui Dumnezeu. \u00centrebarea 5: Care sunt micile bucurii ale vie\u021bii pe care le ai acum? Nu uita s\u0103-i mul\u021bume\u0219ti lui Dumnezeu pentru fiecare dintre ele! ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Contrastul este clar, \u00eentre neputin\u021ba omului de a explica de\u0219ert\u0103ciunea vie\u021bii (din nou amintit\u0103 \u00een 11:8) \u0219i experimentarea binelui, frumosului \u0219i bucuriei. \u00cens\u0103 aceast\u0103 bucurie este posibil\u0103 doar atunci c\u00e2nd omul accept\u0103 c\u0103 Dumnezeu a creat lumea \u00eentr-un fel drept. Acela\u0219i Dumnezeu \u00eei asigur\u0103 partea de bucurie omului. Nu este vorba aici de experimentarea \u00eentregii bucurii, ci doar o parte din ea. Iar cel care are acces la ea nu poate determina care parte din via\u021b\u0103 s\u0103 o aleag\u0103; Dumnezeu decide care s\u0103 fie. Judecata A\u0219a dup\u0103 cum omul poate anticipa bucuria \u00een fiecare zi, el poate anticipa \u0219i judecata viitoare. Chiar dac\u0103 Dumnezeu i-a acordat omului posibilitatea de a se bucura \u00een via\u021b\u0103, omul nu are voie s\u0103 uite de scurtimea vie\u021bii \u0219i de judecata de la finalul ei, c\u0103ci tinere\u021bea \u0219i zorile vie\u021bii sunt trec\u0103toare (11:10). A\u0219a cum Dumnezeu a r\u00e2nduit o vreme pentru orice lucru \u0219i pentru orice fapt\u0103 (3:17), a\u0219a a r\u00e2nduit \u0219i o zi de socoteal\u0103 (11:9). Via\u021ba poate fi mai bine \u00een\u021beleas\u0103 anticipativ \u0219i retrospectiv. S\u0103 te ui\u021bi \u00een urm\u0103, s\u0103 vezi ce ai f\u0103cut bine sau r\u0103u, s\u0103 89","c\u00e2nt\u0103re\u0219ti lucrurile \u0219i s\u0103 te preg\u0103te\u0219ti de verdictul final primit de la Dumnezeu. Un om \u00een\u021belept \u021bine cont c\u0103 Dumnezeu este un Dumnezeu drept \u0219i va face dreptate. Crezul cre\u0219tin spune: \u015ei iar\u0103\u015fi va s\u0103 vin\u0103 cu slav\u0103, s\u0103 judece viii \u015fi mor\u0163ii, a C\u0103rui \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ie nu va avea sf\u00e2r\u015fit. \u00centrebarea 6: Privind \u00eenainte la ziua \u00een care Dumnezeu va judeca lumea f\u0103r\u0103 nep\u0103rtinire, credincio\u0219ii lui Dumnezeu ar trebui s\u0103 fie umplu\u021bi de bucurie sau de \u00eentristare? De ce? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Comentariu teologic: Judecata de apoi Nu exist\u0103 dubii despre ce va fi pe termen lung. Biblia, \u00een Evrei 9:27, spune c\u0103 omului \u00eei este r\u00e2nduit s\u0103 moar\u0103 o singur\u0103 dat\u0103, iar dup\u0103 aceea vine judecata. Unii spun c\u0103 o astfel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 este incompatibil\u0103 cu ideea de Dumnezeu dragoste. De aceea, au inventat doctrine precum anihilarea r\u0103ului sau universalitatea iert\u0103rii pe baza presupunerii c\u0103 Dumnezeu este prea milos ca s\u0103 lase oamenii \u00een iad. Poetul Heine scria ironic: \u201eDumnezeu m\u0103 va ierta! Aceasta e treaba Lui!\u201d Al\u0163ii ar fi de acord cu judecata particular\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 via\u0163\u0103, dar nicidecum cu judecata de apoi a tuturor oamenilor. Ei accept\u0103 judecata lui Dumnezeu \u00een istorie, \u00een particular, cu pedepse \u015fi r\u0103spl\u0103tiri, dar ce sens mai are judecata de apoi? Ce credem noi despre Dumnezeu conteaz\u0103 decisiv aici. Dumnezeu este dragoste, e adev\u0103rat, dar El este \u0219i dreptate. Dragostea presupune dreptatea, \u015fi invers. Nu po\u0163i iubi adev\u0103rat dac\u0103 nu e\u015fti \u015fi curat, sf\u00e2nt, drept \u00een g\u00e2ndire. Dumnezeu este \u201edragoste sf\u00e2nt\u0103\u201d. 90","Dumnezeu va face o judecat\u0103 pentru c\u0103 este logic s\u0103 fie o analiz\u0103 \u015fi o decizie la finalul istoriei. Este chiar \u00een structura fiin\u0163ei noastre s\u0103 vedem c\u0103 se face dreptate. Conform planului S\u0103u, istoria va avea un sf\u00e2r\u015fit. De aceea, Dumnezeu a hot\u0103r\u00e2t o zi \u00een care va judeca lumea cu dreptate (FA 17:31). \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura este \u00een perfect\u0103 armonie cu caracterul lui Dumnezeu \u0219i cu a\u0219tept\u0103rile noastre. ALTERNATIVELE VIE\u021aII Bucuria \u0219i judecata sunt realit\u0103\u021bi ale acestei forme de existen\u021b\u0103 \u00een care tr\u0103im. Ambele concepte ne spun cine suntem cu adev\u0103rat. Cum s\u0103 ne bucur\u0103m de via\u021b\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp s\u0103 nu uit\u0103m de judecat\u0103? Dou\u0103 alternative: Alternativa 1: S\u0103 te bucuri f\u0103r\u0103 nici o limit\u0103 \u00een via\u021b\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 crezi c\u0103 vei da socoteal\u0103 cuiva de ceea ce faci Mai ales tinerii trebuie s\u0103 vegheze asupra inimii lor, pentru c\u0103 pot fi \u00een\u0219ela\u021bi (Prov. 4:23). Este adev\u0103rat c\u0103 sunt bucurii pe care le au doar tinerii \u0219i cu care nu se vor mai \u00eent\u00e2lni. \u00cens\u0103 ei trebuie s\u0103 trag\u0103 linia atunci c\u00e2nd bucuriile tinere\u021bii devin p\u0103catele tinere\u021bii. Eclesiastul cere acestor tineri s\u0103 \u00eendep\u0103rteze r\u0103ul din trupul lor. P\u0103catele f\u0103cute con\u0219tient pot aduce judecata mai devreme. \u00centrebarea 7: Crezi c\u0103 e adev\u0103rat\u0103 avertizarea care spune c\u0103 p\u0103catele din tinere\u021be aduc regrete la b\u0103tr\u00e2ne\u021be? De ce? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 91","Dumnezeu avertizeaz\u0103 din timp omul s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 via\u021ba cu grij\u0103! Ilustra\u021bie: Spre sf\u00e2r\u015fitul secolului XIX, chimistul suedez Alfred Nobel s-a sculat \u00eentr-o diminea\u0163\u0103 \u015fi, ca de obicei, a luat ziarul local s\u0103 citeasc\u0103 \u015ftirile. Surprins, el a citit un epitaf (anun\u0163 cu prilejul mor\u0163ii cuiva): \u201eAlfred Nobel, inventatorul dinamitei, care a murit ieri, este cel ce a inventat o cale ca mai mul\u0163i oameni s\u0103 fie uci\u015fi \u00een r\u0103zboi dec\u00e2t p\u00e2n\u0103 acum; el a murit ca un om foarte bogat.\u201d De fapt, fratele lui cel mai mare a murit, iar autorul articolului din ziar a confundat persoanele. Aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 l-a afectat profund pe Nobel. El a decis c\u0103 vrea s\u0103 fie cunoscut pentru altceva dec\u00e2t c\u0103 a fost inventatorul dinamitei. A\u015fa c\u0103 a ini\u0163iat Premiul Nobel, un premiu pentru oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi scriitorii care promoveaz\u0103 pacea. \u00centr-o medita\u021bie personal\u0103, Nobel a spus: \u201eFiecare om trebuie s\u0103 aib\u0103 \u015fansa s\u0103-\u015fi corecteze epitaful \u00een miezul vie\u0163ii \u015fi s\u0103 scrie unul nou!\u201d Pu\u0163ine lucruri ne vor schimba mai mult dec\u00e2t atunci c\u00e2nd ne vom uita la via\u0163a noastr\u0103 ca \u015fi cum s-a sf\u00e2r\u015fit. Alternativa 2: S\u0103 te bucuri cump\u0103tat de via\u021b\u0103, \u0219tiind c\u0103 vei da socoteal\u0103 de ea \u00eenaintea Creatorului t\u0103u Dumnezeu ne-a pus \u00eentr-o lume complex\u0103, unde te po\u021bi bucura de via\u021b\u0103 \u00een fiecare etap\u0103 a ei. Acela\u0219i Dumnezeu \u00eens\u0103 a pus \u00een fiecare om sim\u021bul m\u0103surii. Cugetul este un astfel de sim\u021b, pentru c\u0103 te \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 deosebe\u0219ti binele \u0219i r\u0103ul. Cump\u0103tarea, modera\u021bia, echilibrul \u00een a te bucura \u00een via\u021b\u0103 este a\u0219teptarea Creatorului. Este un semn de respect pentru tot ce ne-a dat El. Ilustra\u021bie: \u00cen cel de-al Doilea r\u0103zboi mondial au fost dou\u0103 zile celebre: D-Day \u015fi V-Day. Prima era ziua debarc\u0103rii armatelor aliate \u00een Normandia, iar a doua a fost ziua victoriei finale, c\u00e2nd 92","armata german\u0103 s-a predat. \u00centr-un fel, noi ne tr\u0103im via\u021ba \u00eentre ziua debarc\u0103rii lui Isus \u00een lumea noastr\u0103 pentru a ne elibera de p\u0103cat \u0219i moarte, \u0219i ziua revenirii Lui \u00een glorie pentru a anun\u021ba finalul planului m\u00e2ntuitor \u0219i judecata final\u0103. Conteaz\u0103 cum tr\u0103im \u00eentre aceste zile. \u00centrebarea 8: \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Sfintei Scripturi suntem \u00eendemna\u021bi s\u0103 ne bucur\u0103m. \u00cen Romani 5:1-4, se vorbe\u0219te despre o surs\u0103 a bucuriei \u0219i de un context al bucuriei. Conform acestui pasaj, care este sursa bucuriei pentru un credincios \u0219i care este contextul \u00een care bucuria se poate manifesta? Din acest punct de vedere, ce d\u0103 sens vie\u021bii unui urma\u0219 al lui Cristos? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Singurul mod \u00een care noi ne putem bucura cu adev\u0103rat de via\u021b\u0103 este \u00een\u021beleg\u00e2nd judecata pe care Dumnezeu a f\u0103cut-o p\u0103catului \u00een crucea Domnului Isus Cristos. Elibera\u021bi de p\u0103cat, elibera\u021bi de frica mor\u021bii, noi primim o perspectiv\u0103 asupra vie\u021bii ce ne umple de pace, bucurie \u0219i speran\u021b\u0103 indiferent de circumstan\u021bele vie\u021bii. NOTEAZ\u0102 PRINCIPALA LEC\u021aIE PERSONAL\u0102 \u00ceNV\u0102\u021aAT\u0102 DE TINE AZI ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ 93","Rug\u0103ciune: - Mul\u021bume\u0219te-I lui Dumnezeu pentru bucuriile vie\u021bii \u00eeng\u0103duite de El! - Laud\u0103-l pentru c\u0103 prin crucea lui Isus Cristos, executarea \u201esentin\u021bei\u201d a fost mutat\u0103 de pe tine pe El! - Ruga\u021bi-v\u0103 ca s\u0103 ave\u021bi un duh de veghere p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it! Noti\u021be: 94","95","96","LEC\u021aIA 10 Titlul lec\u021biei: G\u0102SIREA SENSULUI VIE\u021aII: TEAMA DE DUMNEZEU Textul de baz\u0103: 12:1-14 CUGET\u0102RI DESPRE FINALUL VIE\u021aII Am ajuns la finalul unei c\u0103r\u021bi complexe despre c\u0103utarea sensului vie\u021bii. Propov\u0103duitorul era un om \u00eenv\u0103\u021bat, dornic de cunoa\u0219tere, care a c\u0103utat s\u0103 afle cuvinte pl\u0103cute \u0219i s\u0103 scrie \u00eentocmai cuvintele adev\u0103rului (12:9- 10). El a str\u00e2ns la un loc toate g\u00e2ndurile lui despre via\u021b\u0103 ca s\u0103 le transmit\u0103 genera\u021biilor de oameni care vor veni dup\u0103 el. \u00ce\u0219i recunoa\u0219te limitele din nou, nu doar \u00een \u00een\u021belepciune, dar \u0219i \u00een osteneal\u0103 trupeasc\u0103 (12:12). Are \u00eens\u0103 un ultim lucru de spus, o concluzie final\u0103: \u201eTeme-te de Dumnezeu \u0219i p\u0103ze\u0219te poruncile Lui. Aceasta este datoria oric\u0103rui om\u201d (12:13). Motivul fricii de Dumnezeu este a\u0219adar datoria oric\u0103rui om creat dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea Lui, sus\u021binut\u0103 \u0219i de perspectiva judec\u0103\u021bii de apoi (12:14). Eclesiastul ne cere fiec\u0103ruia s\u0103 ne aducem aminte de existen\u021ba Creatorului \u00een etapa tinere\u021bii, pentru c\u0103 vine etapa b\u0103tr\u00e2ne\u021bii, c\u00e2nd sentimentul de de\u0219ert\u0103ciune va fi tot mai prezent (12:1). 97","\u00centrebarea 1: Care sunt c\u0103ile prin care \u00eencerc\u0103m s\u0103 ignor\u0103m \u0219i s\u0103 sc\u0103p\u0103m de \u00eemb\u0103tr\u00e2nire? Care sunt c\u00e2teva motive pentru care tinere\u021bea este a\u0219a de pre\u021buit\u0103 \u00een cultura noastr\u0103? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Urmeaz\u0103 o list\u0103 de argumente pentru a fi alert \u00een tinere\u021be. A-L include pe Dumnezeu \u00een ecua\u021bia vie\u021bii este cu at\u00e2t mai de dorit cu c\u00e2t vezi cum se stinge via\u021ba unui om. Zilele bune ale omului sunt la tinere\u021be, zilele rele la b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Zilele rele sunt anun\u021bate de deteriorarea fizic\u0103. \u00centr-o suit\u0103 de metafore, sunt pomenite m\u00e2inile, picioarele, din\u021bii, ochii, buzele, inima \u2013 care anun\u021b\u0103 efemeritatea omului \u0219i inevitabilitatea mor\u021bii (12:2-6). \u00centoarcerea la casa ve\u0219nic\u0103 (12:5) ajunge \u00eentr-o zi la sf\u00e2r\u0219it. Trupul se \u00eentoarce \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103, pentru c\u0103 omul este din p\u0103m\u00e2nt (6:10), iar duhul se \u00eentoarce la Dumnezeu, care l-a dat (12:7). \u00centrebarea 2: Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti de Creatorul t\u0103u? Ce ar trebui s\u0103 faci? ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ ________________________________________________________ Evaluarea din final doar confirm\u0103 autoritatea autorului \u0219i sumarul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor sale: de felul \u00een care \u00ee\u021bi tr\u0103ie\u0219ti via\u021ba aici, \u00ee\u021bi este afectat\u0103 ve\u0219nicia. 98"]