Revista Luminătorul Anul 2005 Nr.5 (mai)

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada Anul LXXXXI Nr. 5 - Mai 2005

Din cuprins <Luminqtorul> Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din USA wi Canada. 48 biserici - 5500 de membrii Legqmkntul de membru 3 Prewedinte: Viorel Clintoc Teocrayie sau democrayie ? 4 (330) 896-1552 [email protected] Evoluyia unei minciuni 6 Principiul acceptqrii 8 Viceprewedinte Est: Titi Cocian Interviul lunii 11 (770) 640-7460 [email protected] Guvernul mondial 12 La altar 14 Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea Cknd femeile vorbesc ... 16 (626) 839-5432 [email protected] Maxime wi cugetqri 18 Wtiri de pretutindeni 19 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui Sq ne cunoawtem Asociayia 22 (519) 743-4736 Cqryi care vq awteaptq 24 Secretar: George Dancea Calendarul Asociayiei (847) 774-6199 [email protected] Wcoala Duminicalq: Nelu Ciorba (360) “ntklnirea de primqvarq a pqstorilor de pe coastq de est Pastorii si Comitetul Executiv se ‘ntklnesc skmbqtq, 28 Mai 2005, la ora 694-5127 [email protected] 11:00 a.m. ET, ‘n clqdirea bisericii din Tro]: First Romanian Baptist Church, Departamentul de misiune 3244 John R., Tro] Mi. 48083, (248)524-2160 Ioan Gug (916) 480-9693 Programul serviciilor este dupq cum urmeazq: Departamentul de sfqtuire - 28 Mai, Skmbqtq seara, la ora 7:00; - 29 Mai, Duminicq dimineayq la ora 9:00 wi dupq masq la ora 4:00, cknd va Geabou Pascu (623) 486-1465 avea loc wi programul tineretului. [email protected] Toate serviciile se vor tine la: Tro] Seventh-da] Adventist Church, 2775 Croo\\s Rd, Tro], MI 48084, (248) 643-6766 Iosif Serac (510) 351-1329 Directii : Biserica se gaseste pe Crooks Rd. , intre 15 Mile (Maple St.) si 16 Vasile Branzei (714) 776-8828 Mile (Big Beaver Blvd.) (Intre Butterfield Dr si Kirts Blvd). Pentru informatii suplimentare va rugam sa contactati pe pastorul bisericii Casier administrativ: ,Sorin Covaci, la (248) 231-5026 sau Ion Cotarla la (248) 875-4486. Ion Cotarla (248) 373-7324 Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an). [email protected] “ncurajqm abonarea <in bul\\> - pe biserici. Casier misiune: Abonementele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Moise Filipescu (818) 240-5119 3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 drfilipescu@]ahoo.com [email protected] Departamentul de literaturq Editor al revistei: Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected] Tipar wi expediere Titus Cocian - Atlanta Corespondenyi: Titus Cocian - Atlanta Teofil Ciortuz - Ne[ }or\\ Narcis Pasca - Cleveland Nelu Ciorbq - Portland Nelu Wtir - Houston Liviu Tiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara Gicu Cotley - A\\ron Alin Cristea - Oradea Geabqu Pascu - Phoenix

Editorial Legqmkntul de membru Nu este obligatoriu, dar este strict esenyial; nu II. Voi ‘mpqrtqwi responsabilitatea bisericii mele: poate fi impus nimenui, dar fiecare am face bine sq-l adoptqm! Ce este un <legqmknt de membru> ? - Rugkndu-mq pentru crewterea ei - <Mulyumim totdeauna lui Dumnezeu pentru voi toyi, pe care vq John MacArthur spunea: <Mi-e teamq cq noi nu pomenim necurmat ‘n rugqciunile noastre – I Tesaloniceni prezentqm oamenilor Evanghelia suficient de clar ca 1:2 sq o ... refuze. Asta ‘i ‘nwealq wi pe ei wi ne ‘nwealq wi pe noi, bisericile ajungknd pline de nenqscuyi din nou care - Invitknd necredinciowii la bisericq - <Wi stqpknul a zis vin ca la magazin, doar sq primeascq fqrq sq slujeascq. robului: <Iewi la drumuri wi la garduri, wi pe cei ce-i vei gqsi, Christos nu-yi poate fi Mkntuitor dacq nu-L primewti silewte-i sq intre, cq sq mi se umple casa> – Luca 14:23 ‘n acelawi timp wi ca Domn personal peste ‘ntreaga ta viayq.> - Primind cu cqldurq pe cei care ne viziteazq - <Awa dar, primiyi-vq unii pe alyii, cum v-a primit wi pe voi Christos, Pe alocuri, ne-am grqbit sq botezqm oameni care spre slava lui Dumnezeu> – Romani 15:7 nu au ‘nyeles de ce o fac sau ce ‘nseamnq sq te faci una cu Christos wi cu Biserica Sa slqvitq. Un leac ‘ncercat III. Voi participa la slujire ‘n biserica mea: acum ‘n multe din bisericile Americii este revenirea la niwte clarificqri necesare. Se elaboreazq documente care - Descoperindu-mi darurile wi talentele - <Ca niwte buni trebuiesc citite, ‘nyelese, ‘nsuwite wi semnate. A fi crewtin ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi ‘nseamnq a avea anumite drepturi, dar wi o gamq largq sq slujeascq altora, dupq darul pe care l-a primit> – I Petru de responsabilitqyi. Biserica <nu este o salq de awteptare 4:10 de garq ‘n care fiecare vine, stq ckt vrea, face ce vrea wi apoi pleacq>, cum spunea Simion Cure. Ea este o - Pregqtindu-mq sq slujesc ‘mpreunq cu pqstorul familie sfkntq, o preoyie aleasq, un neam ales. De - <Wi El a dat pe unii apostoli; pe alyii prooroci; pe mqrturia ei depinde imaginea pe care o are Dumnezeu alyii evangheliwti; pe alyii pqstori wi ‘nvqyqtori, pentru ‘naintea lumii. “n veacul acesta superficial, acest obicei desqvkrwirea sfinyilor, ‘n vederea lucrqrii de slujire, pentru de a citi cu voce tare ‘n bisericq sau de a semna un zidirea trupului lui Christos> – Efeseni 4:11, 12 astfel de angajament este bine venit wi a dat rezultate bune ‘n multe biserici. Angajamentul de fayq este de la - Strqduindu-mq sq slujesc din toatq inima - <… Fiecare Saddlebac\\ Church din sudul Californiei. sq priveascq pe altul mai presus de el ‘nsuwi. Fiecare din voi sq se uite nu la foloasele lui, ci la foloasele altora. … Legqmknt solemn Sq aveyi ‘n voi gkndul acesta, care era wi ‘n Isus Christos … care a luat un chip de rob. …> - Filipeni 2:3, 4-7 Avkndu-L pe Christos ca Domn wi Mkntuitor ‘n inima mea, botezat fiind wi ‘n deplinq armonie cu afirmayiile, IV. Voi susyine mqrturia bisericii mele: strategiile wi structura de la Saddlebac\\, simt cum Duhul Sfknt mq conduce spre unificarea cu familia - Participknd cu regularitate - <Sq nu pqrqsim adunarea bisericii Saddlebac\\. Ca urmare, mq angajez ‘n faya lui noastrq, cum au unii obicei; ci sq ne ‘ndemnqm unii pe Dumnezeu wi a celorlalyi membri sq fac urmqtoarele: alyii> – Evrei 10:25 I. Voi proteja unitatea bisericii mele: - Trqind o viayq duhovniceascq -<Numai purtayi-vq ‘ntr- un chip vrednic de Evanghelia lui Christos …> - Filipeni - Avknd o relayie de dragoste fayq de ceilalyi membri 1:27 - <… ca sq aveyi o dragoste de frayi neprefqcutq, iubiyi- vq cu cqldurq unii pe alyii, din toatq inima> - I Petru - Dqruind cu regularitate: <”n ziua dintki a sqptqmknii, 1:22 fiecare din voi sq punq deoparte acasq ce va putea, dupq ckwtigul lui …> - I Corinteni 16:2 - Refuzknd bkrfa - <Nici un cuvknt stricat sq nu vq iasq din gurq; ci unul bun, pentru zidire, dupq cum e <Orice zeciuialq din pqmknt, fie din roadele nevoie, ca sq dea har celor ce-l aud> - Efeseni 4:29 pqmkntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului> - Leviticul 27:30 - Ascultknd de conducqtorii mei - <Ascultayi de mai marii vowtri, wi fiyi-le supuwi, cqci ei privegheazq asupra Cknd ai ‘ntklnit ultima oarq un critic ‘nfocat al Bisericii, sufletelor voastre, ca unii care au sq dea socotealq de care sq ‘ncerce din toatq inima sq o facq mai bunq? Nu te ele; pentru ca sq poatq face lucrul acesta cu bucurie, plknge prea mult cq stai ‘ntr-o Bisericq plinq de oameni nu suspinknd, cqci awa ceva nu v-ar fi de nici un folos>- cu lipsuri. Gkndewte-te ce singur te-ai simyi ‘ntr-una Evrei 13:17 <perfectq>! Puterea ta spiritualq wi atawamentul tqu fayq de Bisericq sunt determinate nu de pqrerile tale despre predicator, ci de ceea ce crezi despre Domnul Isus! Ar trebui sq ‘nyelegem, cum spunea Ric\\ {arren, cq: <Noi nu mergem la Bisericq, noi suntem Biserica!> LUMINQTORUL - Mai 2005 3

Este biserica o <teocrayie> sau o “ntrebarea din titlu reprezintq <democrayie> ? una din eternele dezbateri din adunqrile generale ale bisericilor. Revenind la ‘ntrebarea din titlu, deschide inima, voi cina cu el wi el cu eu cred cq este artificial sq credem Mine> (Apoc. 3:20). Aceastq ‘ntrebare trebuie cq avem de ales doar ‘ntre cele douq rezolvatq ‘n perimetrul Scripturii, alternative prezentate. Dar dacq Tot despre <democrayie> ca semn nu ‘n domeniul sociologiei crewtine existq wi o a treia? final de decadenyq al bisericii ne sau al dinamicilor eclesiastice vorbewte wi apostolul Pavel ‘n epistola istorice. Una din caracteristicile vieyii Falimentul celor douq sa cqtre Timotei: bisericewti este cq ea a <imitat fidel> alternative structurile din instituyiile societqyii <”wi vor da ‘nvqyqtori dupq poftele contemporane cu ea. Primele douq posibilitqyi sunt lor. ...etc. (2 Tim. 4:3). prezentate negativ ‘n textul Noului Exemple istorice Testament: Existq wi o a treia alternativq? Istoric vorbind, wi <teocrayia “n biserica primului secol, este eclesiasticq> wi <democrayia cunoscut cazul lui Diotref, despre Eu cred cq da! Ea este autoritatea eclesiasticq> au fost falimentare, care aflqm de la apostolul Ioan. Cuvkntului lui Dumnezeu! Am putea- dknd nawtere la mai multe probleme “n cazul acela, <teocrayia> a fost o numi <Bibliocrayie>! deckt au putut soluyiona. materializatq printr-un numqr cu adevqrat restrkns: <unul singur>: Reformatori, ‘n frunte cu Luther, Ierarhiile <teocratice> care au au numit-o <Sola Scriptura>! Ei au produs clerul preoyesc wi structurile <Am scris ceva Biseiricii, dar refuzat atkt dominayia sistemelor piramidale ale bisericilor tradiyionale Diotref, cqruia ‘i place sq aibq ierarhice piramidale tradiyionale catolice wi ortodoxe au fqcut ca masa ‘ntkietatea ‘ntre ei, nu vrea sq wtie cu dominayia unei cete <elitiste>, mare de credinciowi sq fie aservitq de noi. ... Nu se mulyumewte numai ckt wi haosul miwcqrilor bazate pe unui numqr restrkns de <specialiwti- cu atkt; dar nici el nu primewte pe <experienyele> spirituale ale celor administratori> ai tainelor divine. frayi wi ‘mpiedicq wi pe cei ce vor sq-i mulyi. Bibliocrayia ‘l scoate pe om Rezultatul a fost o autoritate care primeascq,wi-i dq afarq din bisericq> din centrul de autoritate wi reaweazq a corupt pe cei din frunte wi i-a (3 Ioan 9-10.) acolo <voia lui Dumnezeu exprimatq prqbuwit ‘ntr-o apatie neputincioasq ‘n ceea ce a fost scris>. pe cei din mulyime. Varianta <democrayiei> este ilustratq plenar ‘n cazul celei De fapt, aceasta este formula <Democrayiile eclesiastice> haotic de a waptea biserici cqreia ‘i recomandatq de apostolul Pavel. El impuse ‘n urma unor lupte fraticide scrie Domnul Isus ‘n cartea scrie despre ea bisericii din Corint, au produs ‘n bisericile protestante Apocalipsei. Acolo, existq chiar care trecea printr-o perioadq tulbure wi neo-protestante un climat de wi termenul de <democrayie> sub din cauza diferitelor personalitqyi continuq fqrkmiyare wi de un vinovat forma echivalentului <Laodicea> care sfkwiau adunarea wi care trebuia voluntariat ‘n care <cine a strigat mai (<conducerea aparyine poporului>). reawezatq pe temeiuri mult mai tare> a ajuns deobicei mai sus wi ... Dintre cele wapte, aceastq <Laodicea> stabile deckt voia oamenilor. mai ‘n fayq. este singura la care Domnul Isus este yinut <afarq> din sistem, de unde “n structura <Sola Scriptura!>, Ce-i de fqcut ? bate la inimile indivizilor dispuwi scrie Pavel, <pot sq vorbeascq doi “n ce mq privewte, nu mi-aw da ‘ncq sq-L accepte <’nquntru>: sau trei, wi ceilalyi sq judece> (1 Cor. soarta nici pe mkna unui om, nici 14:29). pe mkna unui grup de oameni! Mai <Iatq, Eu stau la uwq wi bat. bine, awa cum era de pqrere wi foarte Dacq aude cineva glasul Meu wi-mi Formula <sq judece> ‘nseamnq inspiratul David, <sq cad ‘n mkinile aici <sq verifice> dacq este conform Domnului, cqci ‘ndurqrile Lui sunt cu Scriptura, ca ‘n cazul crewtinilor nemqrginite; dar sq nu cad ‘n din Berea, care aveau o inimq mai mkinile oamenilor> (2 Sam. 24:14). aleasq, adicq <cercetau Cuvkntul ‘n 4 LUMINQTORUL - Mai 2005

fiecare zi, ca sq vadq dacq ce li se la limba latinq. Poporul trebuie sq de primirea, ‘nyelegerea wi trqirea spunea, este awa> (Fapte 17:11). citeascq wi sq decidq pentru ei ‘nwiwi. adevqrului, indiferent de ceea ce vor Nici mqcar apostolul Ioan, rqmas spune sau face presbiterii. Cum funcyioneazq activ dupq moartea celorlalyi apostoli <bibliocrayia>? wi rknduit de Dumnezeu sq <repare> Reciproca acestei realitqyi se mrejele unei biserici sfkwiate de vede din altq ciudqyenie, epistolele Cine trebuie sq aibq ultimul erezii, nu ‘ndrqznewte sq se prezinte pastorale le sunt adresate direct cuvknt ‘n probleme de disciplinq, de pe sine drept o autoritate awezatq unor presbiteri, fqrq sq-i aweze ‘n ‘ndreptare, de mustrare? Presbiterii de Dumnezeu deasupra celorlalyi contextul ascultqrii de o anumitq sau Biserica ‘n adunare generalq? crewtini: bisericq sau de un grup de biserici!!! Iatq ce spune Noul Testament: Pavel le scrie de parcq ei ar fi <V-am scris aceste lucruri singurii rqspunzqtori de primirea, <Toatq Scriptura este insuflatq ‘n vederea celor ce cautq sq vq ‘nyelegerea wi aplicarea adevqrului de Dumnezeu wi de folos ca sa rqtqceascq. Ckt despre voi, ungerea ‘n viaya practicq a fiecarei biserici. ‘nveye, sq mustre, sq ‘ndrepte, sq dea pe care ayi primit-o de la El, rqmkne (<Poruncewte wi ‘nvayq aceste lucruri. ‘nyelepciune ‘n neprihqnire, ...etc.> ‘n voi, wi n-aveyi trebuinyq sq vq Nimeni sq nu-yi dispreyuiascq (2 Tim. 3:16). ‘nveye cineva; ci, dupq cum ungerea tinereyea. ...etc.> - 1 Tim. 4:11; Lui vq ‘nvayq despre toate lucrurile >”nvayq pe oameni aceste lucruri Cine trebuie sq fie autoritatea wi este adevqratq, wi nu este o wi spune-le apqsat> - 1 Tim. 6:2; finalq ‘n problemele Bisericii? minciunq, rqmkneyi ‘n El, dupq cum <Propovqduiewte Cuvkntul, stqruiewte vq va ‘nvqya ea> (1 Ioan 2:27). asupra lui la timp wi ne la timp, Iatq ce gqsim scris: mustrq, ceartq, ‘ndeamnq cu toatq <Dreptarul ‘nvqyqturilor Pqrerea mea este cq presbiterii blkndeyea wi ‘nvqyqtura> - 2 Tim. 4:2; sqnqtoase, pe care l-ai auzit de la nu trebuie sq se supunq adunqrii <Spune lucrurile acestea, sfqtuiewte wi mine, yine-l cu credinya wi dragostea generale wi cq adunarea generalq nu mustrq cu deplinq putere. Nimeni sq care este ‘n Christos Isus. Lucrul trebuie sq se supunq presbiterilor. nu te dispreyuiascq. Mustrq, ceartq, acela bun care yi s-a ‘ncredinyat, Wi presbiterii wi adunarea generalq a ...> - Tit 2:15; <”n adevqr, ..., sunt pqzewte-l prin Duhul Sfknt, care bisericii trebuie sq se supunq numai mulyi nesupuwi, flecari wi amqgitori, locuiewte ‘n noi> (2 Tim. 1:13). wi numai Scripturii wi prin ea lui cqrora trebuie sq li se astupe gura> <Dreptarul> are aici sens de Dumnezeu. - Tit 1:10). <etalon>, de <manual>. El trebuie pqzit prin Duhul Sfknt care este Dacq preferayi exprimarea Un lucrqtor care stq lkngq (nu ‘ntr-unul, nici ‘n toyi, adicq ‘n afirmativq ‘n locul celei negative, cuvkntul Adevqrului este un om care <adunarea generalq>, ci <’n noi>, am putea spune: presbiterii trebuie trebuie sq se bucure de o autoritate adicq ‘n cei direct rqspunzqtori sq se supunq ‘ntotdeauna adunqrii supremq. Un astfel de om, Martin fayq de Dumnezeu, ‘n cei care nu generale, cu condiyia ca aceasta sq Luther, a stat ‘naintea ‘ntregii pot wi nici nu trebuie sq se ascundq aibe suportul Scripturii wi adunarea Bisericii catolice wi a spus rqspicat: ‘n spatele unei responsabilitqyi generalq trebuie sq se supunq <Aici stau wi nu pot altfel!> Persoana aruncate asupra unui sprijin exterior ‘ntotdeauna presbiterilor, cu condiyia wi poziyia lui au fost balamaua care (presbiteri sau adunare generalq). ca acewtia sq fie cqlquziyi ‘n deciziile a schimbat direcyia crewtinismului De ce <Bibliocrayie> ? lor nu de propria lor autoritate, mondial. Trebuie sq o spunem clar, nimic ci de autoritatea Cuvkntului lui omenesc nu poate fi luat ca sprijin ‘n Dumnezeu. Un alt pqstor obiwnuia sq spunq: problemele de autoritate spiritualq <Dumnezeu wi cu mine facem finalq. Wi <omul la singular> wi <omul <La lege wi la mqrturie!> Cqci dacq ‘ntotdeuna majoritatea!>. Ceea ce la plural> sunt supuwi cqderii wi pot nu vor vorbi awa, nu vor mai rqsqri uita el sq spunq este cq Dumnezeu produce ‘n crewtinism <’ndepqrtarea zorile pentru poporul acesta.>- Isaia fqcea majoritatea chiar wi fqrq el !!! de adevqr>, numitq pe alocuri 8:20 <erezie>, iar ‘n altele <apostazie>. Situayiile acestea ciudate din “n materie de autoritate Evidenye Nou Testamentale epistolele N. T. scot wi mai mult ‘n spiritualq, crewtinismul se sprijinq evidenyq responsabilitatea personalq numai wi numai pe Biblie (Sola Una din ciudqyeniile din pe care Dumnezeu, ‘n nemqrginita Scriptura!). epistolele Noului Testament este Sa ‘nyelepciune, a ‘ncredinyat- Pqstorul (presbiterii) trebuie sq cq ele au fost adresate <bisericilor> o deopotrivq wi presbiterilor wi ‘ndemne crewtinii <dupq Scripturq> (adunqrilor generale) fqrq sq bisericilor locale. Wi unii wi ceilalyi (1 Cor. 15:11-5), iar crewtinii au ‘ntklnim prea mult ‘n text numele trebuie sq asculte <de Scripturq>. datoria sq supravegheze wi sq presbiterilor locali. O astfel de Numai atunci lucrarea lor va rezista corecteze pqstorii, atunci cknd ei practicq nu ar fi admisq ‘n viaya ‘n timp wi va primi aprobarea din se abat de la Scripturq. Acesta este bisericilor locale de azi. Cine ar partea <Dreptului Judecqtor>. motivul pentru care reformatorii au ‘ndrqzni sq-i scrie bisericii <Speranya> tradus Biblia ‘n limba poporului de wi sq-i dea ‘nvqyqturq fqrq sq se Ca de obicei, vq supun aceste rknd. Ca ea sq nu rqmknq un apanaj adreseze mai ‘ntki pqstorilor acestei rknduri spre examinare wi corectare. al <specialiwtilor eclesiastici> cu acces biserici? Awtept pqrerile voastre. - Daniel Branzai Din faptul cq apostolii au scris direct credinciowilor dintr-o anumitq localitate putem deduce cq ei i-au socotit pe acewtia direct responsabili LUMINQTORUL - Mai 2005 5

Lumea ‘n care trqim Evoluyia unei minciuni O ‘ntreagq maimuyqrealq mai moderne wi ne-am deplasat havaneze wi pentru mawinile Porshe wtiinyificq ‘ncearcq sq ne convingq cq pentru aceasta la Universitatea din n-a comentat ‘n nici un fel verificqrile ne tragem din maimuyq! Oxford>, a declarat unul din cei fqcute lucrqrilor sale, ci s-a mulyumit doi ziarului englez <The Sunda] sq declare ‘n luna Ianuarie ziarului Sub titlul <Un antropolog Telegraph>. Era o verificare de rutinq. <Fran\\furter Neue Presse> cq <A fost demisioneazq ‘ntr-un dezastru al Nu ne-am gkndit nici un moment un tribunal al inchiziyiei. De fapt, n-au datelor>, (Antropologist resigns in sq discreditqm un expert de talia nici o singurq dovadq ‘mpotriva mea.> <dating disaster>) revista americanq profesorului von Zieten.> {orld Net Dail] publicq ‘n numqrul Urmqrile descoperirii acestor din 19 Februarie, 2005 urmqtorul “n raportul pe care l-au falsuri grosolane sunt numai la articol: ‘ntocmit, cei doi declarq activitatea ‘nceput. profesorului Protsch pe durata a 30 <Panelul specialiwtilor de la o de ani <un dezastru de datare>. Chris Stringer, un specialist universitate din Germania a ajuns ‘n <epoca de piatrq wi weful la concluzia cq renumitul profesor Printre erorile gqsite de ei se departamentului <originea omului> de Reiner Protsch von Zieten a falsificat aflq wi cazul scheletului unei femei la muzeul britanic de istorie naturalq datele experienyelor lui wi a plagiat <Bischof-Spe]er>, gqsit ‘n mod a spus: <Ceea ce a fost considerat de lucrqrile altora. Rezultatul a pus excepyional ‘n nordul Germaniei multq vreme wi de foarte mulyi ca fiind ‘n umbrq ‘ntregul ewafodaj al alqturi de un set de dinyi complet wi dovada cq <omul de Neanderthal> a construcyiilor evoluyionismului datat de profesor ca avknd vkrsta de trqit wi ‘n partea nordicq a Europei s-a mondial. Lucrqrile ‘n discuyie au fost 21.300 de ani, dewi toate verificqrile dovedit a fi un fals grosolan. Trebuie citate ca pietre de temelie pentru l-au datat la numai 3.330 de ani. sq ne apucqm sq rescriem ‘ntreaga o seamq ‘ntreagq de cercetqri wi preistorie>. concluzii legate de existenya omului O altq eroare de datare a fost <de Neanderthal> ‘n nordul Europei. identificarea unui craniu gqsit lkngq Thomas Te[rberger, antropolog Publicitatea negativq fqcutq de Paderborn, Germania, catalogat de la universitatea din Greifs[ald, a panelul de experyi l-au obligat pe Protsch ca vechi de 27.400 de ani. adqugat: <Antropologia trebuie sq-wi profesor sq demisioneze ‘n ruwine. Se presupunea cq este vorba despre revizuiascq imaginea despre omul cel mai vechi craniu gqsit vreodatq ‘n care a trqit ‘ntre 40.000 de ani wi Reiner Protsch von Zieten a aceastq regiune, pknq ce verificqrile 10.000 de ani ‘nainte de Christos.> minyit ‘n fixarea vkrstei craniilor efectuate la Oxford au stabilit cq a ‘ncredinyate lui spre analizq, aparyinut unei bqrbat care a murit Rudolf Steinberg, prewedintele datkndu-le la zeci de mii de ani, dewi prin anul 1750. Universitqyii din Fran\\furt, wi-a cerut ele sunt cu mult mai recente. iertare pentru lipsa de integritate Muzeul de antropologie din wi pentru neputinya universitqyii de Comisia a constatat cq profesorul Herne, care deyinea craniul din a controla activitatea profesorului Protsch a falsificat wi manipulat date Paderborn, a verificat rezultatele Protsch: <Foarte mulyi oameni care au wi interpretqri wtiinyifice ‘n ultimii 30 de la Oxford folosind metode bqnuit ckte ceva au preferat sq se facq de ani de activitate. El trecuse drept proprii wi a ajuns la concluzii foarte cq nu observq nimic.> un expert ‘n problema datqrii cu neliniwtitoare: <Am secyionat craniul carbon. wi am constatat cq ‘ncq mai miroase>, Pe lkngq fraudele datqrilor cu a declarat directorul muzeului. carbon, progresele <wtiinyelor grele>, Caracterul dubios al lucrqrii <Firewte cq suntem foarte dezamqgiyi ale geneticii moleculare, embriologiei lui Protsch a iewit la ivealq prima de cele ‘ntkmplate>. etc., puneau mari dificultqyi datq anul trecut ‘n timpul unor savanyilor ‘n a ‘mpqca datele lor cu verificqri de rutinq efectuate de alyi Protsch, renumit pentru modelul neodar[inist. Au apqrut doi antropologi asupra unor relicve slqbiciunea lui pentru yigqrile cqryi wtiinyifice ce criticau teoria lui preistorice. <Ne-am decis sq supunem rezultatele lui la o serie de procedee 6 LUMINQTORUL - Mai 2005

Dar[in, printre care <Implications (Ceasornicarul orb), wtiinyifice, a serioaselor dificultqyi ale of Evolution> (Implicayiile evoluyiei) a observat cq ele se teoriei... (1961) de G. A. |er\\ut, profesor ‘ntemeiau mai curknd pe de fiziologie wi biochimie la retoricq deckt pe wtiinya “n 1991 profesorul Johnson a scos Universitatea Southampton, Anglia, exactq. cartea Dar[in on Trial (Dar[in sub wi <L^Evolution du vivant> (Evoluyia acuzayie). Limpezimea gkndirii sale organismelor vii) (1973) de Pierre <Am putut vedea>, ‘n strqbaterea retoricii dar[inismului P. Grasse, unul dintre cei mai mari ‘wi amintewte el, <cq wi expunerea temeiurilor logice ale biologi ‘n viayq, fost prewedinte al Da[\\ins wi-a realizat controversei i-au adus rapid respectul Academiei Franceze de Wtiinye. Dr. magia discursului cu creayioniwtilor wi necreayioniwtilor Grasse ‘wi ‘ncheia cartea cu acest aceleawi mijloace ce ne deopotrivq, ca wi resentimentul nimicitor rechizitoriu al evoluyiei sunt atkt de familiare evoluyioniwtilor ‘nrqiyi, care nici pknq dar[iniste: nouq, avocayilor... azi n-au reuwit sq-i respingq nici Am luat la rknd mqcar unul din argumente. <Prin uzul wi abuzul unor toate cqryile, ajungknd tot mai postulate ascunse, al unor ‘ndrqzneye fascinat de evidentele dificultqyi Lucrarea lui Johnson a dat wi adesea ne’ntemeiate extrapolqri, ale cazului dar[inist - dificultqyi ce imbold mai multor savanyi sq dea s-a creat o pseudo-wtiinyq. Ea prinde fuseserq depqwite printr-o retoricq la ivealq propriile ‘ntrebqri dificile rqdqcini ‘n chiar miezul biologiei, ‘nwelqtoare wi o repetiyie emfaticq.> despre teoria evoluyiei. Cel mai fqcknd sq rqtqceascq numerowi (Tim Staftbird, <The Ma\\ing of a renumit dintre ei este profesorul biochimiwti wi biologi, ce cred ‘n mod Revolution>, Christianit] Toda] (8 de biochimie Michael Behe, care ‘n sincer cq acurateyea conceptelor Decembrie 1997). <Dar[inists S`uirm cartea sa din 1996, Dar[in^s Blac\\ fundamentale a fost demonstratq, under Spotlight: Intervie[ [ith Box (Cutia neagrq a lui Dar[in) aratq ceea ce este departe de realitate.> Phillip E. Johnson>, Citizen Magazine cq uimitoarele descoperiri recente (Am citat dupq traducerea englezq a (Ianuarie, 1992). ale biochimiei nu se ‘mpacq cu nici cqryii lui Pierre P. Grasse, Evolution un fel de dar[inism. El ‘nfqyiweazq of Living Organisms, Academic Press, Johnson a observat wi felul cum dovezi din domeniul squ, conform Ne[ }or\\, 1977, p. 202.) rqspundeau colegii sqi din domeniul cqrora mecanismele biochimice wtiinyei atunci cknd le punea ‘ntrebqri interdependente trebuie sq fi fost Evenimentul cel mai important dificile despre dar[inism: proiectate, dewi, nefiind creayionist, wi mai neawteptat ‘n dezbaterile nu-l identificq ‘n mod direct pe asupra evoluyiei din ultimii ani <”n loc sq ia ‘n serios problemele Proiectant. a fost apariyia unui profesor de intelectuale wi sq riposteze, ei rqs wtiinye juridice, Phillip E. Johnson, pundeau de obicei prin tot felul de ca unul dintre principalii critici divagayii wi un limbaj imprecis, ceea mondiali ai dar[inismului. Johnson, ce fqcea cu neputinyq discutarea care predase dreptul la Ber\\ele] obiecyiilor reale fayq de dar[inism. Universit] din California vreme de Este exact felul ‘n care vorbesc aproape treizeci de ani, spune cq oamenii ce ‘ncearcq cu tot dinadinsul una dintre specializqrile sale este sq nu ‘nyeleagq un lucru. <analizarea logicii argumentelor wi identificarea presupunerilor aflate Un alt mod de a evita problema ‘ndqrqtul acelor argumente>. “n era marele contrast pe care l-am 1987, citind argumentele ‘n favoarea observat ‘ntre tonul extrem de evoluyiei din cartea lui Richard dogmatic folosit de dar[iniwti cknd Da[\\ins, The Blind {atchma\\er se adresau publicului obiwnuit wi recunoawterea pe fayq, ‘n cercurile Pentru cei care doriyi sq citiyi mai mult despre acest subiect, vq recomandqm douq excelente cqryi scrise de James Perloff: <The Case Against Dar[in> wi <Tornado in A Jun\\]ard: The Relentless M]th of Dar[inism>. Autorul face o analizq zdrobitoare a teoriei pe care a ‘mbqyiwat-o wi chiar a predat-o o vreme chiar el ‘n wcolile americane. Lipsa formelor tranziyionale ‘n fosilele descoperite, dar mai ales minciunile deliberate rqspkndite de susyinqtorii teoriei evoluyioniste l-au determinat sq plece ‘ntr-o cercetare personalq. Le puteyi gqsi la Boo\\store sau pe Internet la http://amazon.com LUMINQTORUL - Mai 2005 7

Rubrica familiei Principiul acceptqrii Bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele cum punct de vedere fizic wi psihic, ckt wi Dupq o viayq de familie de a iubit wi Christos Biserica - Efes. 5:25. duhovnicesc. aproximativ 20 de ani, un soy mi-a spus cu rqcealq: <Nu mai simt nimic Iubirea este un act al voinyei. Mi-au trebuit ani de zile ca sq mq pentru soyia mea. N-am nimic sq-i Am citit ‘ntr-un articol de ziar: conving pe mine ‘nsumi cq dragostea reprowez, dar pur wi simplu nu o mai <Dragostea este ... o tandreye nu depinde ‘n primul rknd de iubesc>. inexplicabilq>. Wi ‘n altq parte: <celqlalt>, ci de mine ‘nsumi. Astqzi <Dragostea este ... un lucru foarte wtiu cq nu yine deckt de mine sq-mi “mi vorbea de parcq dragostea mare!> Wi ‘ncq: <Dragostea este un iubesc din toatq inima soyia pe care ar fi fost pentru el un obiect pe care foc care ne cuprinde pe negkndite ‘n mod deliberat mi-am ales-o; s-o ‘l pierduse din grewealq wi cqruia wi care se stinge pe neawteptate> sau iubesc ‘ntotdeauna wi necondiyionat, nu-i mai da de urmq, o substanyq <Dragostea este o foame hormonicq nu pentru cq ea ar rqspunde iubirii miraculoasq, care s-ar fi evaporat niciodatq sqturatq>. mele, ci pentru cq eu vreau s-o fqrq ca cineva sq fie vinovat pentru iubesc wi m-am angajat ‘naintea lui aceasta. Wi, vai, ckt de vinovat era el Awa sq fie? Nu! Dumnezeu ca sq-i asigur fericirea. pentru tot ceea ce i se ‘ntkmplase! Dragostea, adevqrata dragoste, este altceva, cu totul altceva, mult Atunci cknd un bqrbat cere mkna Iatq ce le spune Biblia acelor mai mult deckt un sentiment trecqtor celei care ‘i va deveni apoi tovarqwq pretinwi <nevinovayi>: sau deckt o pornire instinctualq a de viayq, el se angajeazq moral sq o trupului. iubeascq ‘ntotdeauna, cu slqbiciunile <Ce am ‘mpotriva ta este cq yi- Sentimentele se schimbq wi wi calitqyile ei, wi chiar cu capriciile ai pqrqsit dragostea dintki. Adu-yi instinctele amoryesc cu timpul. ei. Datoria de a iubi vine dintr-o aminte de unde ai cqzut; pocqiewte-te Dragostea ‘nsq trebuie sq dureze, poruncq biblicq adresatq bqrbatului, wi ‘ntoarce-te la faptele tale dintki> sq rqmknq cu noi wi, mai ales, sq o poruncq fqrq clauze secundare. (Apoc. 2:4-5). creascq. Altfel, trqirea laolaltq devine Nicqieri nu este scris: <Bqrbayilor, o obligayie, iar nedespqryirea ... un iubiyi-vq nevestele ... numai cknd Altfel spus, dragostea nu se poate cowmar cotidian. ele meritq dragostea voastrq> sau pierde, ci ... se pqrqsewte. Eu sunt A iubi este un derivat al verbului <bqrbayilor, iubiyi-vq nevestele numai vinovat dacq nu mai iubesc sau chiar <a voi>; ‘nseamnq a dori cu orice chip atunci cknd ele sunt drqguye cu voi dacq iubesc mai puyin ca altqdatq. fericirea celuilalt wi a te preocupa wi cknd acceptq cu plqcere sq vq fqrq odihnq ca el sq ajungq la asculte; iubiyi-le numai dupq ce ‘wi Iubirea este o plantq delicatq, fericire. vor cere scuze wi doar dupq ce ‘wi vor care, dacq nu crewte, se ofilewte wi lua angajamentul sq se schimbe>. moare. Chiar wi atunci cknd sentimentele cedeazq, voinya de a iubi rezolvq Dragostea soyului pentru <“ntoarce-te la faptele tale toate problemele. soyie trebuie sq fie o dragoste dintki>. Gkndewte-te la perioada necondiyionatq, asemqnqtoare logodnei wi la luna de miere. Poyi Un soy iubitor cautq bucuria wi ‘ntocmai cu dragostea Domnului spune cq ai wi astqzi aceeawi iubire, folosul soyiei sale, el vrea sq o wtie Isus fayq de Biserica Sa. Mkntuitorul cq ‘yi dai aceeawi ostenealq ca sq-i fericitq, liniwtitq wi ‘mplinitq, atkt din <S-a dat pe Sine ‘nsuwi pentru ea> placi partenerului tqu? Nu cumva te- (Efes. 5:25). Atunci cknd alyii “i ai <maturizat> wi ai ajuns sq consideri luau hainele cu sila wi L-au atkrnat <caraghioase> declarayiile fierbinyi de pe cruce, El a acceptat de bunq voie dragoste? sacrificiul: <Eu “mi dau viaya. Nimeni nu mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Ckt nu este ‘ncq tkrziu, ‘ntoarce- Mine> (Ioan 10:17-18). te la <faptele tale dintki>. Se poate ajunge sq fie <prea tkrziu>? A iubi ‘nseamnq a te dqrui pe tine ‘nsuyi. Ca sq citez un alt autor: Da, din pqcate se poate. Omul <A iubi ‘nseamnq a iewi din mine nu poate trqi fqrq dragoste. Soyul ‘nsumi, a cquta sq mq apropi de indiferent, de care v-am vorbit, celqlalt, a cquta sq-l conving cq nu- ajunsese de fapt ‘ntr-o astfel de mi este indiferent wi apoi a face totul situayie. “n inima lui intrase deja o pentru a-l scoate din singurqtate, <altq> femeie. unindu-l cu mine. De aceea, ‘n viaya de familie, dragostea soyiei nu poate Iatq ce spune Biblia: fi deckt un rqspuns la iniyiativa de <Ckt pe ce sq mq nenorocesc ‘n iubire a soyului ei>. mijlocul poporului wi adunqrii!> <Bea apq din fkntkna ta wi din izvoarele puyului tqu. Ce, vrei sq yi se verse izvoarele afarq? Wi sq-yi curgq rkurile ‘n pieyele de obwte? Lasq-le sq fie numai pentru tine wi nu 8 LUMINQTORUL - Mai 2005

pentru strqinii de lkngq tine. Izvorul <nemulyumiyilor>. Lasq-yi inima Cu <omul idealurilor tale>. tqu sq fie binecuvkntat wi bucurq-te deschisq pentru ca Duhul Sfknt de nevasta tinereyii tale. Cerboaicq sq foloseascq mesajul ei pentru Acesta este chipul iluziilor iubitq, cqprioarq plqcutq; fii ‘mbqtat <limpezirea> ta. wi produsul basmelor auzite ‘n tot timpul de drqgqlqweniile ei!> copilqrie. Din cea mai fragedq Acceptarea partenerului pruncie noi ‘ncepem sq ne yesem <Wi pentru ce, fiule, ai fi imaginea fantasmagoricq a unui ‘ndrqgostit de o strqinq, wi ai oferit de Dumnezeu partener ideal, fqrq cusur wi fqrq ‘mbrqyiwa sknul unei necunoscute?> asemqnare. <Fqt Frumos wi Ileana (Prov. 5:14-20) Introducere: La vkrsta cknd Cosknzeana> sunt mirajele care ne ‘ncepea sq ‘nveye viaya, fiica mea aprind imaginayia. Fiecare dintre noi Bqrbayi crewtini, nu vq mai cea micq, Sarah, se poticnea ‘n intrqm ‘n adolescenyq cu niwte tipare chinuiyi zadarnic sq gqsiyi mijlocul numirea tuturor gradelor de rudenie pe care ni le-am stabilit singuri ‘n pentru a vq <re’ndrqgosti> wi nu din familia noastrq cea mare. I-a mintea noastrq. De aceea prima vq mai ‘ntrebayi platonic dacq trebuit un timp ‘ndelungat pknq ce noastrq iubire, prima ‘ndrqgostire ceea ce simyiyi astqzi pentru soyiile sq accepte cq bunicul avea dreptate: este de fapt o ‘ndrqgostire de noi dumneavoastrq mai poate fi numit tatql ei era ‘ntr-adevqr wi fiul lui. ‘nwine, de produsul imaginayiei pe drept cuvknt, <dragoste>. De obicei, Sarah nu renunya prea noastre. Apoi, vom umbla Preocupayi-vq mai degrabq sq wtiyi bucuroasq la ceea ce era al ei, pretutindeni cqutknd sq identificqm dacq acum sunteyi la fel de hotqrkyi spunknd: <Ba nu, e tatql meu wi e acea persoanq perfectq, pe care o ca wi altqdatq sq le faceyi bucurie, fiul meu; nu e al tqu!> cunoawtem atkt de bine, cq doar am dacq vq mai preocupq la fel de mult creat-o noi ‘nwine ‘n mintea noastrq. dorinyele wi plqcerile lor? Pe scurt, Dupq o vreme deci, ‘ncepuse fiyi gata sq le ‘nconjurayi iarqwi cu sq realizeze deosebirile dintre Cqutqrile sentimentale din atenyie wi cu gingqwie, ‘ntreyinknd ‘n diferitele grade de rudenie. “ntr-o adolescenyq nu sunt altceva deckt dumneavoastrq o iubire autenticq, dupq-amiazq, cknd Dana, soyia mea, ‘ncercqri de a fixa acest personaj al cqreia i se va rqspunde apoi pe tocmai venise de la servici wi ne imaginayiei pe chipul unor oameni mqsurq. aflam toyi trei ‘n casq, Sarah a spus reali din anturajul nostru. de la sine, ca wi cknd ar fi vrut sq Sentimentele sunt sclavele voinyei mai verifice o datq corectitudinea Vai de ei! Ei nici nu wtiu cq noastre. Faceyi mai ‘ntki <faptele celor ‘nvqyate: <Mama, el e tatql noi nu-i iubim de fapt pe ei, ci iubirii> wi sentimentele nu vor meu wi e ... hoyul tqu, nu-i awa?> pe <altcineva> de care ei n-au nici ‘ntkrzia sq aparq. Spre uimirea wi nemulyumirea ei, am cea mai vagq idee. Ei nu wtiu cq ‘i izbucnit amkndoi ‘n rks. confruntqm mereu cu noi ‘nwine, La rkndul vostru, soyiilor, fiyi gata cerkndu-le cu disperare sq fie ceea ce sq iertayi wi sq uitayi tot trecutul, Situayia aceasta amuzantq poate nu sunt wi nici nu vor putea vreodatq nemaifqcknd din el un pretext ca sq sq ne serveascq drept punct de sq fie. Crezknd cq-i iubim pe ei, noi vq ‘ndoiyi de viitor. “ncredinyeazq-i plecare ‘n incursiunea noastrq ‘n ne iubim de fapt pe noi ‘nwine. lui Dumnezeu ceea ce nu-yi place universul familiei. la soyul tqu: egoismul lui revoltqtor Cu <omul real de lkngq tine>. wi lipsa lui de atenyie. Acceptq Cu cine ne cqsqtorim noi de fapt? apoi hotqrkrea lui sincerq de a se Cine-i om cinstit wi cine-i <hoyul> ? Iluziile sunt condamnate sq nu schimba. “mpreunq cu el wi la fel de trqiascq mult. Curknd, bate miezul hotqrktq ca wi el, strqduiewte-te sq “n capitolul 2 din cartea Genezei, nopyii pentru toate <cenuwqresele> ‘nveyi cum sq vq faceyi fericiyi unul Dumnezeu promite omului cq ‘i va wi pentru toyi <prinyii> din povewtile pe celqlalt. Nu vei avea deckt de face <un ajutor potrivit>. Nu unul copilqriilor noastre. Ne trezim ckwtigat. frumos, nici unul foarte dewtept, atunci lkngq niwte <necunoscuyi> nici mqcar unul bogat. Doar atkt: reduwi la dimensiunile realitqyii. “n cqutarea <idealului>! un ajutor potrivit. De ce atunci sunt Este ceasul dewteptqrii din visare, atktea tensiuni wi frecuwuri ‘ntre soy ceasul spulberqrii iluziilor. Unii Multe cqminuri sunt doar wi soyie? Cum se face cq majoritatea nu-l acceptq, wi preferq sq se niwte magazii de <idealuri> ajunse dintre noi avem problemele noastre refugieze ‘ntr-o perpetuq continuare cioburi. “n locul iubirii fierbinyi de cknd este vorba sq-l acceptqm pe a copilqriei, luptknd mereu sq- altqdatq, soyii au ajuns doar la un celqlalt awa cum este el, fqrq a l ‘mbrace pe cel de alqturi ‘n fel de convieyuire de compromis. ‘ncerca sq-l schimbqm dupq gustul costumele imaginayiilor lor de basm. Dezamqgirile wi certurile au awternut nostru? Ce se ‘ntkmplq de fapt ‘n Alyii acceptq realitatea ca pe un woc peste sentimente un strat gros de universul acesta delicat wi complicat dureros. Reacyia lor este <panica>: praf. Cine va face curat wi va reda al cqsqtoriei? <M-a ‘nwelat, nu era el cel awteptat trqirilor sclipirile de altqdatq? de mine. Impostorul, prefqcutul, m-a Sq ‘ncercqm ‘mpreunq sq gqsim pqcqlit ‘n tot timpul logodnei!> Hai sq stqm puyin de vorbq ckteva rqspunsuri la ‘ntrebarea: <Cu sincer: <Ewti la fel de ‘ndrqgostit cine te cqsqtorewti?> Criza se sfkrwewte uneori ‘n divory. de partenerul tqu ca ‘n perioada Alteori fata se ‘ntoarce pentru o logodnei?> Dacq, nu, atunci cine este Iatq trei rqspunsuri distincte: vreme ... la mama. De cele mai multe de vinq? Oare <baiul> nu este la tine? ori ‘nsq, situayia se acceptq ca atare, “yi propun sq citewti o predicq de nuntq pe care o recomand tuturor LUMINQTORUL - Mai 2005 9

pespectiva petrecerii restului vieyii ‘ntrebat elevii: <Pentru data viitoare o binecuvkntare cereascq. Dupq o lkngq <acest necunoscut> rqmknknd aveyi o temq specialq: fiecare va vreme, mai scurtq sau mai lungq, sq pluteascq deasupra, asemeni unui trebui sq scrieyi pe hkrtie ce vreyi sq vom ajunge sq ne dqm seama cq cowmar nedorit, dar ... suportabil. vq dea Dumnezeu ‘n viayq. Scrieyi Dumnezeu a avut dreptate! totul. Chiar dacq aveyi nevoie de un Cknd am explicat aceste realitqyi caiet de 100 de pagini, scrieyi tot ce “ncet, ‘ncet, vom descoperi ‘n unui grup de fete cu care cqlqtoream vq dorewte inima wi mintea.> Peste o <omul de lkngq noi> calitqyi ascunse, ‘n aceeawi mawinq spre una dintre sqptqmknq erau iarqwi ‘mpreunq wi nebqnuite, sclipiri de diamant taberele de varq ale tineretului, am profesorul le-a spus: <Vqd cq ayi lucrat nevisate wi neimaginate. Un farmec fost surprins de reacyiile lor violente: mult wi sunt gata sq strkng toate nou va ‘nsoyi atunci cqsnicia noastrq. <Nu se poate sq fie awa! Nu se poate caietele. Vreau ‘nsq sq vq ‘ntreb ceva sq nu existe persoana aceea pe care ‘nainte de a le strknge: <Ce preferayi? O continuq aventurq ‘n doi ne o awteptqm cu atkta anticipayie! Dacq Sq iau caietele voastre wi sq le pqstrez va fi umblarea, descoperind mereu nu existq <el>, atunci mai bine sq nu ca pe o mqrturie a ceea ce ayi cerut cq iubirea yese punyi trainice spre ne mqritqm niciodatq!> voi de la Domnul wi sq-L rugqm sq zqri de ‘mpliniri desqvkrwite wi spre facq exact dupq dorinyele voastre, maturizqri nevisate. Adevqrul e cq vina nu este a celui pornite din minyile voastre limitate, cu care ne cqsqtorim, ci a noastrq! sau preferayi sq renunyayi la toate Nu, cqsnicia nu trebuie sq fie un Se cuvine ca sq ne pregqtim pentru cererile voastre wi sq ne rugqm cu toyi cowmar sau un compromis sqrqcqcios cqsqtorie nu citind basme cu Feyi astqzi o singurq rugqciune: <Doamne, ‘ntre vis wi realitate. Dumnezeu vrea Frumowi wi Ilene Cosknzene, ci facq-se voia Ta> ? Cum vreyi, sq vq sq ne dea o <realitate> plqcutq. Cine awteptknd wi crezknd ‘n ‘nyelepciunea dea ce credeyi voi cq ar fi bine sau crede ‘n Dumnezeu wi-L awteaptq ‘n planurilor pe care le are Dumnezeu sq vq dea ceea ce wtie El cq este mai hotqrkrile Lui, va avea cu siguranyq pentru viaya noastrq. Se poate sq te bine?> <Acesta este examenul vostru parte de fericire. cqsqtorewti ... la clasa mea. Wi nu numai la clasa mea, ci la clasa <vieyii>. Cu Dumnezeu toate lucrurile sunt Cu <omul pe care yi-l oferq frumoase. Dumnezeu>. Nu este greu de bqnuit cq, unul dupq altul, toyi studenyii au bqgat Anecdotq: Cknd tinerii cqsqtoriyi Dumnezeu a spus: <Nu este bine caietele ‘n bancq wi s-au aplecat s-au ‘ntors ‘n sfkrwit la bisericq, ca omul sq fie singur. Am sq-i fac un ‘mpreunq pe genunchi ca sq se pqstorul i-a ‘ntkmpinat bucuros ajutor potrivit>. Nu <cel mai frumos>, roage. Venise timpul cknd peste clasa spunknd: <Hei, hei s-a terminat luna nu <cel mai dewtept>, nici mqcar aceea adia o boare sfkntq wi-un susur de miere!> Reacyia celor doi a fost <un ajutor sqnqtos>, ci doar atkt: <un duios, din care se desluwea clar un contradictorie. Unul a zis: <Care ajutor potrivit>. singur cuvknt: <Ghetsimane>. Locul lunq?>, iar celqlalt: <Care miere?> acceptqrii wi supunerii. Numai Dumnezeu wtie ce yi Cum vreyi sq fie cqsnicia voastrq? se potrivewte. Numai El poate sq ”ncheiere: Metoda dupq care Cine acceptq ceea ce vrea sq ne dea croiascq un om al cqrui caracter wi lucreazq Dumnezeu nu este numai Domnul va avea parte de fericire. Iar personalitate sq te completeze. diferitq de a noastrq, ci wi mult <mai cqsnicia lui, ca wi iubirea divinq va fi: bunq>. Pentru cel ce are ‘nyelepciunea <Mai dulce din an ‘n an!> La sfkrwitul unui curs despre sq accepte darul oferit de Dumnezeu <cunoawterea voii lui Dumnezeu>, ‘n cqsqtorie, va urma ‘ntotdeauna un bqtrkn wi poznaw profesor wi-a MAXIME Se cer doi ca sq facq o cqsqtorie: Orice bqrbat care crede cq este o fatq necqsqtoritq wi ... o mamq mai dewtept deckt nevasta lui este Secretul vieyii de cqsnicie: nerqbdqtoare! cqsqtorit cu o femeie inteligentq. Alege ce iubewti, iar apoi iubewte ceea ce ai ales. Se spune cq dragostea este oarbq; Cu cqsqtoria este ca wi cu dar cqsqtoria este ce cea mai sigurq cumpqrarea pe credit: vezi ceva, ‘yi Se pare cq vremea ‘n care ne cale de vindecare. place, o iei wi mai tkrziu ... plqtewti. apreciem cel mai mult partenerul este ‘nainte de cqsqtorie wi dupq Cqsqtoria va fi fericitq nu doar Un om ar trebui sq se funeralii. dacq vei gqsi persoana potrivitq, cqsqtoreascq numai cu acea femeie ci wi dacq tu ‘nsuyi vei fi persoana pe care wi-ar fi ales-o drept prieten, Majoritatea femeilor yin foarte potrivitq. dacq ar fi fost bqrbat. bine minte <unde?> wi <cum?> s-au cqsqtorit; ceea ce se pare cq au Dacq te cqsqtorewti cu o fatq care Cqsnicia noastrq merge <ca uitat este ... <de ce?> nu-L are pe Dumnezeu ca tatq, sq wti ceasul>: ea spune <tic>, eu ... <tac>. cq-l vei avea drept socru ... pe Dracu! 10 LUMINQTORUL - Mai 2005

Interviul lunii RADIO <VOCEA EVANGHELIEI> - TIMIWOARA REPORTER - IOAN CIOBOTQ <OAMENI, MAIMUYE WI de nedemonstrat. Deci ‘n mintea avea mari probleme pe parcurs. DUMNEZEU CREATORUL> ar putea multora, ‘n mintea multor romkni, Dacq n-am semqnat ‘n inima copiilor fi sinteza evenimentului intitulat dupq zeci de ani de comunism, existq nowtri gkndul acesta cq Dumnezeu <Sqptqmkna creayionistq>. Eveniment aceastq separare. Evoluyionismul este a creat omul, cq El este ‘n control, unic ‘n yarq, organizat de studioul legat de wtiinyq wi poate fi verificat... repercursiunile vor fi subtile dar de televiziune Alfa & Omega TV din greu de controlat dupq aceea ‘n Timiwoara, ‘wi propune sq prezinte Reporter: domeniul avorturilor, a eutanasiei, a pe larg argumentele wtiinyifice ale Afirmq cei care susyin homosexualitqyii. teoriei creayioniste cu privire la evoluyionismul... apariyia omului. Tudor Petan, Alfa Omega: Intrqm ‘n Uniunea Europeanq, ...dar creayionismul este ceva care iar toleranya la tot felul de ‘nvqyqturi L-am ‘ntrebat pe domnul Tudor yine de mistic, nu are nici o legqturq este deja <obligatorie>. Dacq nu Petan, directorul studioului Alfa & cu wtiinya, este doar pentru fanatici avem o bazq solidq care ‘ncepe cu Omega de ce crede cq este important credinciowi, wtiu eu, are o dimensiune acest lucru elementar de A,B,C, acest demers. misticq. Tocmai acest lucru vrem wi anume cq Dumnezeu a creat sq-l dovedim. Faptul cq suntem o lumea, cq suntem creayi dupq chipul Tudor Petan, Alfa Omega: yarq crewtinq - zicem noi, 99% fiind wi asemqnarea Lui, cq Biblia este Dupq ani ‘n care, zicem noi, am crewtini - trebuie wi este absolut adevqratq, atunci vom rezista cu iewit din comunism, ‘ncq sistemul obligatoriu sq abordqm problema greu presiunilor wi alternativelor care educayional din Romknia este apariyiei omului, apariyiei lumii ni le oferq deschiderea cqtre Europa. tributar perspectivei evoluyioniste. dintr-o perspectivq creayionistq. Dacq Reporter: spunem cq suntem crewtini, dacq nu Reporter: Evoluyionismul, chiar wi pentru ... Existq o mare problemq pentru profesori de biologie sau pentru elevi Reporter: cei care acceptq creayionismul, este ca un fel de ‘nvqyqturq pe care ...dacq nu, putem sq trqim ca wi anume faptul cq am fost creayi o primewti ‘n cei 7 ani de-acasq. Face strqmowii nowtri pe care ni pretindem, de Dumnezeu, wi anume faptul cq parte din <zona de boot a hardului> ca maimuyele. atunci cknd accept cq am fost creat wi foarte greu mai intri acolo sq mai De ce credeyi cq este important de Dumnezeu, trebuie sq accept wi schimbi ceva. acest subiect - creayionismul. Sunt faptul cq trebuie sq dau socotealq Tudor Petan, Alfa Omega: multe subiecte mult, mult mai pentru ceea ce fac. Da, este o chestiune de importante ‘n acest moment wi mult Este mult mai simplu sq afirm mentalitate. Noi ne-am izbit mai stringente. Care sunt implicayiile cq am apqrut din maimuyq, de pregqtind aceastq emisiune de gkndirii evoluyioniste? fapt dintr-o supq primordialq, din un lucru paradoxal. Profesori Tudor Petan, Alfa Omega: amoeba, din dezvoltarea celulei. de biologie pe care-i pomeneayi, Sunt implicayii nebqnuite pe Pentru cei care sunt evoluyionisti credinciowi, oameni sinceri cu termen lung, pentru o societate sinceri, am avea un argument Dumnezeu, spuneau: da sunt care propagq aceste ‘nvqyqturi. foarte simplu. Cqrqmida de bazq credincios, merg la bisericq Dacq aceastq societate nu ‘wi a evoluyionismului este mutayia duminicq, cred ‘n Dumnezeu, bazeazq ‘nvqyqturile, tot setul de geneticq. Totul se bazeazq pe mutayii toatq familia mea este o familie de ‘nvqyqturi, pachetele de informayii genetice. DAR !!! Mutayiile genetice, credinciowi. care le transmit copiilor, credinya ‘n ‘n proporyie de 99% sunt distructive, Dar la wcoalq, ‘n viaya de zi cu zi, Dumnezeu, pe faptul cq Dumnezeu a doar 1% pot fi constructive. Este ca evoluyionismul este ceva wtiinyific, creat lumea, pe faptul cq Dumnezeu wi cum am merge 99 de pawi ‘napoi, poate fi explicat wtiinyific, pe cknd este ‘n control, cq El dq viaya, cq unul ‘nainte, 99 ‘napoi, unul ‘nainte. creayionismul este ceva mistic, El guverneazq toate lucrurile, vom Apoi spunem cq ajungem la gkndirea obscur, din domeniul nedefinit, umanq wi la complexitatea creierului uman, sau la sunete articulate, la continuare ‘n pag. 17 LUMINQTORUL - Mai 2005 11

Perspective profetice Chuc\\ Missler, unul din teologii americani pasionat de lui Dumnezeu ‘ncq de pe vremea profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece Psalmului 2. Neamurile descrise acolo miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. se rqscoalq ‘mpotriva lui Dumnezeu wi a <unsului Squ> (Ps. 2:2). “ntr-o Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: extraordinarq expresie pentru Vechiul http://[[[.\\house.org/strategictrends/ Testament, textul ne vorbewte chiar de ‘mpotrivirea Neamurilor fayq de Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le <Fiul>, adicq de Isus Christos (Ps. socotim de interes general pentru noi toyi. 2:12). 1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22 “n scurgerea celor douq mii 2. Pericolul Islamic Dan. 11 de ani de crewtinism, guvernul 3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 antichristic a stat ascuns, ‘nvewmkntat 4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 ‘ntr-un climat de tainq, fiind redus 5. Apariyia superstatului european Dan. 2:7 la neputinyq de prezenya wi lucrarea 6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 Duhului Sfknt: 7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 <Wi acum wtiyi bine ce-l oprewte 9. Guvernul mondial Apoc. 13 (pe Antichrist) ca sq nu se descopere 10. Rolul Americii 2 Cron 7:14 deckt la vremea lui. Cqci taina fqrqdelegii a wi ‘nceput sq lucreze; Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica trebuie numai ca cel ce o oprewte specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se acum, sq fie luat din drumul ei. Wi ‘ncadreazq. atunci se va arqta acel Nelegiuit, pe care Domnul Isus ‘l va nimici cu Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge suflarea gurii Sale, wi-l va prqpqdi cu ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie. arqtarea venirii Sale> (2 Tesal. 2:6- 8) . Guvernul mondial este astqzi o mult vorbewte foarte puyin. Doar din cknd ‘n cknd apar unele articole Numirea de <tainq a fqrqdelegii> 9realitate ‘ncq secretq. Mkine, el va iewi de presq care ‘ntredeschid puyin ne aratq cq Dumnezeu a wtiut mai fereastra dinspre realitatea temutq a dinainte despre aspectul ascuns, la ivealq ca sq conducq lumea rqmasq conducqtorilor din umbrq. secret al lucrqrii antichristice din fqrq Dumnezeu. Va fi teribila epocq a epoca bisericii. Antichristului! Din perspectiva crewtinq, Biblia ne-a avertizat cq duhul lui Antichrist Dumnezeu a ‘ngqduit acestei Adevqrata istorie a lumii nu este deja ‘n lume wi mulyi oameni ‘i miwcqri sq se manifeste mai puternic se scrie ‘n manualele de wcoalq, fac deja jocul: odatq cu miwcarea numitq <a ci ‘n camerele unde se adunq Renawterii> care a pus capqt Evului reprezentanyii societqyilor secrete. < ... orice duh, care nu mqrturi- Mediu, numit de <intelectuali>, din “n ce le privewte pe acestea, cine wtie sewte pe Isus, nu este de la Dumnezeu, cauza caracterului predominant puyin vorbewte multe, iar cine wtie ci este duhul lui Antichrist, de a cqrui crewtin, wi <’ntunecat>. Aceastq venire ayi auzit. El chiar este ‘n lume miwcare a inaugurat vremea unei acum> (1 Ioan 4:3). lupte ideologice prin separarea Bisericii de Stat wi scoaterea societqyii <Copilawilor, este ceasul cel de pe civile de sub tutela instituyiilor urmq. Wi, dupq cum ayi auzit cq are sq religioase. <Renawterea> a urmqrit vinq antichrist, sq wtiyi cq acum s-au renunyarea la valorile sistemului ridicat mulyi antichriwti: prin aceasta ideologic crewtin wi revenirea la cunoawtem cq este ceasul de pe urmq> valorile socratice wi platonice ale (1 Ioan 2:18). filosofiei grecewti precrewtine. Disiparea acestor vechi-noi valori <Cine este mincinosul, dacq a fost urmqritq apoi wi finanyatq de nu cel ce tqgqduiewte cã Isus este Stat ‘n epoca numitq <clasicism> Christosul? Acela este Antichristul, wi <iluminism>. Abandonarea care tqgqduiewte pe Tatql wi pe Fiul> crewtinismului ca ideologie de bazq (1 Ioan 2:22). a societqyii a dus la awa-numita eliberare a <wtiinyei> wi filosofiei. Miwcarea secretq a noului guvern Iewitq de sub controlul temerii de mondial, alcqtuit din reprezentanyi ai Dumnezeu, lumea a intrat apoi sub marilor loje masonice este cunoscutq tirania unor experimente sociale catastrofale: fascismul, socialismul wi comunismul. “n fiecare dintre acestea, 12 LUMINQTORUL - Mai 2005

Statul wi Guvernul wi-au asumat rolul Un haos bine organizat continua sa forteze pentru o influenta wi poziyia lui Dumnezeu, cqutknd mai mare pe scena internationala; in sq-L elimine pe acesta din conwtiinya “n 1859, un anume Albert Pi\\e cazul in care scopul Teheranului de publicq. Templele Masonice se aflq devenea weful francmasoneriei a instala un guvern siit in Ira\\ va fi astqzi ‘n majoritatea marilor orawe ale americane. El ‘wi va consacra ‘ntreaga atins, atentia se va reintoarce asupra lumii. Nu ‘ncercayi ‘nsq sq intrayi ‘n viayq promovqrii unei viziuni globale programului de inarmare nucleara. ele. Sunt rezervate unei elite secrete asupra rolului pe care trebuie sq- Economia precara a Chinei va care conduc ‘n plan local wi din care, l aibq francmasoneria ‘n treburile determina Partidul Comunist Chinez ca dintr-o pepinierq se vor ridica omenirii wi a prevqzut trei rqzboaie sa lupte pentru pastrarea puterii. liderii societqyii de mkine. mondiale necesare pentru stabilirea unei Noi Ordini Mondiale. Primele Mare parte a previziunilor Ultimul pas din evoluyia douq s-au desfqwurat conform Stratfor s-au adeverit: un nou guvernului mondial antichristic, imaginayiei diabolice a celui ce va atac al retelei teroriste Al-~aeda al cqrui iewire din domeniul lojelor rqmkne ‘n istorie drept principalul impotriva Occidentului a avut loc in masonice secrete se pregqtewte sub Mare Maestru al Francmasoneriei martie 2004, in Spania, iar Rusia s-a titulatura de <guvernul mondial> va fi Mondiale. Pi\\e mai prevedea wi un al retras geopolitic din Caucaz si Asia <soluyionarea> unor conflicte wi crize treilea rqzboi generat de disensiuni Centrala. mondiale, artificial creiate wi regizate ‘ntre sioniwti wi arabi, cu implicayii la prin pkrghiile economice, politice wi scarq planetarq. Atacand Ira\\ul in 2003, Statele militare formidabil de puternice care Unite au atins orgoliul si interesele stau astqzi la dispoziyia masoneriei. In ce priveste conflictul din Frantei si Germaniei; atacand “n haosul general, omenirea va fi Orientul Mijlociu - dureroasa Iranul in 2005, America va lovi in coaptq pentru instaurarea unui mostenire a secolului trecut -, orgoliul si interesele Marii Britanii; guvern mondial wi va cere ea ‘nsqwi inceputul acestui secol, chiar wi fqrq Siria spera in protectia Rusiei - o apariyia unei personalitqyi ‘n stare sq }asser Arafat, nu aduce nici macar un fosta putere mondiala ranita, care facq ordine, indiferent dacq acesta va iz de voinyq politicq de rezolvare, ci accepta cu greu suprematia politica fi om sau demon. dimpotrivq! si economica a SUA. In lipsa unei politici externe si de securitate Iatq mai jos, citat <in extenso>, Vazand ce se intampla in Ira\\, comune, membrii Uniunii Europene un articol apqrut ‘n cotidianul putem spune, din pacate, ca atacarea vor actiona individual in acest <Lumea Magazin> din Romknia, sub acestei tari de SUA lui George nou razboi mondial, gestionat semnqtura lui Marian Oprea. {. Bush este momentul pe care de neoconservatorii americani istoria viitoare il va contabiliza reconfirmati la Casa Alba, astfel incat drept inceputul celui de al treilea fragila constructie europeana va fi razboi prevazut de Albert Pi\\e. Un pusa la grea incercare in acest an. razboi atipic, cu totul diferit de primele doua, dar cu beligeranti Instituirea haosului - cerinta bine identificati, cu planuri de front fundamentala a lui Pi\\e pentru si victime directe, pe langa cele reusita rasturnarii vechii ordini colaterale. mondiale, dominate, in opinia acestuia, de „iudeo-crestini> - a Cat de constienta era comunitatea ramas, din pacate, un deziderat internationala, in 1939, de faptul ca urmqrit cu consecvenyq ‘n ultimii invadarea de catre Hitler a Poloniei ani de responsabilii ‘ntr-ale politicii va marca inceputul celui de al doilea mondiale. Un haos tot mai bine razboi mondial? Nu o interesa deloc, organizat, astfel ‘nckt omenirea insa cele ce au urmat au facut ca sq rqmknq neputincioasq ‘n faya omenirea sa se trezeasca, la apelul necesitqyii de a lqsa teren de final, cu sute de milioane de suflete desfqwurare foryei binelui. lipsa. Masonul ... George {ashington Reputatul institut american Stratfor, specializat in informatii sensibile, alcatuieste, incepand din 1996, anual, previziuni de politica internationala. Ce contine raportul Stratfor pentru 2005: Ira\\ul va deveni al doilea Vietnam; razboiul dintre SUA si extremistii islamici, care se va intinde din Maroc pana in Bangladesh, va continua; fundamentalistii extremisti din Ira\\, Arabia Saudita, Afganistan si Pachistan vor continua sa execute atacuri impotriva fortelor americane si a propriilor guverne; Iranul va LUMINQTORUL - Mai 2005 13

LA ALTAR Nelu Ciorbq Studiind Vechiul Testament gqsim - jertfa pentru lunile noi – un semn Apropiere de Dumnezeu ‘n mod douq elemente de importanyq deosebitq al opririi din cursul normal al vieyii cu totul special dimineaya wi seara. ‘n relayia Domnului Dumnezeu cu wi rededicqrii lui Dumnezeu pentru poporul Israel. “ncepknd cu Noe urmqtoarea lunq. (Ezra 3:5); Sunt o mulyime de versete ale gqsim cq, din timp ‘n timp, relayia cu Scripturii care ne cer apropiere de Dumnezeu a fost evaluatq wi refqcutq - jertfa pentru toate sqrbqtorile Dumnezeu ‘n special dimineaya wi la altar. “n prezentul studiu vq aduc ‘n anului = expresia relayiei cu Dumnezeu seara. Le voi cita fqrq a fi nevoie de atenyie refacerea relayiei lui Dumnezeu wi un test al acestei relayii. Oprirea din comentarii: cu poporul Israel la ‘ntoarcerea din orice lucrare, cu o atitudine corectq, robia babilonianq. Dupq cinci luni de cu un suflet smerit wi ‘ntklnirea cu Dimineaya: cqlqtorie, din Babilon la Ierusalim, au poporul Domnului la Casa Domnului. <Doamne, auzi-mi glasul, dimi- urmat douq luni de awezare a fiecqrei (Ezra 3:5). neaya! Dimineaya eu ‘mi ‘ndrept seminyii la adqpost. “n luna a waptea rugqciunea spre Tine, wi awtept> (Ps. (septembrie) ‘ncepe reconstrucyia Studiind cu atenyie aceste cinci 5:3). Doamne, eu ‘yi cer ajutorul, wi altarului. Avknd altarul construit evenimente relatate de cqrturarul Ezra, dimineaya rugqciunea mea se ‘nalyq la sqrbqtorile puteau sq-wi aibq cursul wi cqutkndu-le ‘n Noul Testament am Tine. (Psalm 88:13). <O iau ‘naintea normal exceptknd Ziua Ispqwirii care descoperit ce este altarul pentru noi strqjilor de noapte, wi deschid ochii, ca cerea prezenya Templului, a Sfintei cei din Bisericq wi ckt de necesar este sq mq gkndesc adknc la Cuvkntul Tqu> Sfintelor wi a Chivotului Domnului, altarul pentru refacerea wi ‘ntreyinerea (Psalm 119:148). <Fq-mq sq aud dis- sau mai pe ‘nyelesul nostru Casa relayiei cu Dumnezeu. Fiecare element de-dimineayq bunqtatea Ta, cqci mq Domnului. de definire al altarului este o jertfq. ‘ncred ‘n Tine. Aratq-mi calea pe care trebuie sq umblu, cqci la Tine ‘mi ‘naly Ordinea lucrqrilor de refacere Pentru o ‘nyelegere mai uwoarq sufletul> (Psalm 143:8). a relayiei era <Altar> wi apoi <Casa folosesc procedeul acrostih. “n Seara: Domnului>. contextul prezentat ‘n cartea lui Ezra <Mq gkndesc la ckntqrile mele iatq ce ‘nseamnq ALTAR: noaptea, cuget adknc ‘nquntrul inimii Cinci evenimente care s-au mele> (Psalm 77:6). <Isus S-a dus ‘n petrecut dupq dregerea altarului wi care A propiere de Dumnezeu ‘n mod munte sq Se roage, wi a petrecut toatq de fapt definesc funcyia wi necesitatea cu totul special dimineaya wi noaptea ‘n rugqciune cqtre Dumnezeu> altarului: seara. (Luca 6:12). Isus, noaptea Se ducea de o petrecea <‘n rugqciune> (Luca - arderea de tot dimineaya wi L audq adusq Domnului zilnic, ‘n 21:37). arderea de tot seara. (Ezra 3:3) Cknd mod continuu. Rezultatul cqutqrii Domnului Moise a terminat Cortul “ntklnirii, seara, ‘nainte de culcare este fantastic: slava Domnului s-a coborkt peste T rupul adus ca o jertfq <Cknd mq trezesc, sunt tot cu Tine> cort ‘n momentul aducerii arderii de necurmatq, o jertfq vie. (Psalm 139:18). Culcq-te meditknd la tot. Nu cortul ‘n sine, ci arderea de un verset wi vei avea parte de un somn tot fqcea simyitq prezenya Domnului. A ducerea, prezentarea lui liniwtit wi de binecuvkntarea specialq a (Exod 40:29-34); Dumnezeu a unui nou Domnului. ‘nceput. Laudq adusq Domnului zilnic, - sqrbqtoarea corturilor - laudq ‘n mod continuu. Israeliyii au adus Domnului bucurkndu-se de prezenya R espectarea sqrbqtorilor. arderi de tot zi de zi. Lui, zi de zi. (Ezra 3:4); Dumnezeu vrea o comunicare zilnicq. Printr-o conversayie continuq - jertfa necurmatq = valida, dqdea construim prietenie cu Dumnezeu. certitudinea, siguranya acceptqrii. Niciodatq tu nu vei ajunge la o relayie Pe aceastq jertfq erau aduse toate celelalte jertfe. (Ezra 3:5); 14 LUMINQTORUL - Mai 2005

apropiatq cu Dumnezeu doar mergknd la mine spre Domnul. Yepuwul vine Orice ‘nceput trebuie adus la bisericq o zi pe sqptqmknq ori din de la Domnul spre mine (2 Corinteni ‘naintea Domnului. Plecarea de-acasq, cknd ‘n cknd. Prietenia cu Dumnezeu 12:7). ‘nceperea lucrului, servirea mesei, se construiewte ‘mpqrtqwind cu El toate ‘nceperea unei discuyii, etc. trebuie experienyele vieyii. <Noi, ‘n fiecare zi, De ce Dumnezeu vrea trupul? pornite wi continuate cu Dumnezeu. ne lqudqm cu Dumnezeu, wi pururea De ce nu spune: Aduceyi duhurile slqvim Numele Squ> (Psalm 44:8). voastre? Pentru cq trupul este ceea Respectarea sqrbqtorilor. ce de fapt ne yine ‘n jos, wi trupul Pe vremea lui Ezra, poporul a dat Desigur, este important sq stabilewti este ceea ce de fapt aparyine lui valoare altarului aducknd arderi de un obicei zilnic de timp de pqrtqwie cu Dumnezeu. “n eternitate nu vom tot pentru toate sqrbqtorile ‘nchinate Dumnezeu. El vrea dimineaya wi seara, avea acest trup pqmkntesc, ci un trup Domnului. dar mai mult ca atkt El vrea sq fie nou, transformat. “n acelawi timp pe Avem obiceiul sq spunem cq prezent, ‘n fiecare acyiune, ‘n fiecare altar, alqturi de trup trebuie pus wi venim la Casa lui Dumnezeu pentru activitate, fiecare conversayie, fiecare timpul dat nouq spre administrare. a ne ‘ntklni cu Dumnezeu. Dragul problemq wi fiecare gkndire. Tu poyi Ni s-a ‘ncredinyat trupul wi timpul wi meu mergi cu Dumnezeu la Casa lui avea o conversayie deschisq, Dumnezeu ne spune: „Dq-mi mie ceea continuq cu El toatq ziua, Dumnezeu, wi awa vei avea parte vorbind cu El, spunkndu-i ce yi-am ‘ncredinyat!>. de prezenya Lui. Tu nu poyi merge ceea ce faci ori gkndindu-te la Aducerea, prezentarea lui fqrq El. Pentru biserica localq e El ‘n mod continuu. <Rugayi- sqrbqtoare duminicq dimineaya vq ne’ncetat> (1 Tesaloniceni Dumnezeu al unui nou ‘nceput. wi dupq masq, wi ori de ckte ori 5:17), ‘nseamnq convorbire Pentru israelit sqrbqtoarea lunii noi hotqrkm sq ne adunqm ‘n Casa cu Dumnezeu cknd suntem la Domnului. Israeliyii veneau ‘n cumpqrqturi, cknd conducem era sqrbqtoarea unui nou ‘nceput. La fiecare Sabat wi era o sqrbqtoare mawina, cknd lucrqm, ori cknd ‘nceput era Dumnezeu. La ‘nceputul specialq, pentru a-L lquda pe desfqwurqm alte activitqyi oricqrei activitqyi wi acyiuni trebuie Domnul Dumnezeu. Cuvkntul zilnice. Una din metodele awezat Dumnezeu. Suntem frustrayi de ne ‘nvayq cq, ‘n Adunare, noi “l practice ale comunicqrii este multe ori de ce ni se ‘ntkmplq. Suntem sqrbqtorim ‘mpreunq pe Domnul prin adkncirea ‘n Cuvknt. produsul trecutului nostru, dar noi nu pentru cea ce El a fqcut pentru <Iudeii din Berea aveau o trebuie sq fim prizonierii lui. Scopul noi: <“n adunarea cea mare, Tu inimq mai aleasq deckt cei din lui Dumnezeu nu este limitat la vei fi pricina laudelor mele: wi- Tesalonic. Au primit Cuvkntul trecutul nostru. El vrea un nou ‘nceput mi voi ‘mplini juruinyele ‘n faya cu toatq rkvna, wi cercetau cu El. El a ridicat ‘n vechime oameni celor ce se tem de Tine>. (Psalm Scripturile ‘n fiecare zi, ca sq care au comis pqcate grave la nivel 22:25). <Şi eu Te voi lquda ‘n vadq dacq ce li se spunea, este awa> de slujitori ai Lui, oameni de care s- adunarea cea mare, wi Te voi slqvi ‘n (Faptele Apostolilor 17:11). a folosit. El poate face lucruri mqreye mijlocul unui popor mare la numqr>. wi cu restul vieyii tale. Dumnezeu (Psalm 35:18). <Vestesc ‘ndurarea Ta, Trupul adus ca o jertfq necurmatq, este specializat ‘n a da oamenilor un ‘n adunarea cea mare; iatq cq nu-mi o jertfq vie. ‘nceput proaspqt. Scriptura spune: ‘nchid buzele. Tu wtii lucrul acesta, <Ferice de cel cu fqrqdelegea iertatq Doamne>! (Psalmi 40:9). <Lqudayi pe Israeliyii la altar au adus arderea wi de cel cu pqcatul acoperit>! (Psalm Domnul! Ckntayi Domnului o ckntare de tot necurmatq. 32:1). Pavel scriind Filipenilor a nouq, ckntayi laudele Lui ‘n adunarea spus: <fac un singur lucru: uitknd ce credinciowilor Lui>! (Psalmi 149:1) Pavel ne ‘ndeamnq wi spune: <Vq este ‘n urma mea, wi arunckndu-mq De ce este important sq urmezi ‘ndemn dar, frayilor, pentru ‘ndurarea spre ce este ‘nainte, alerg spre yintq, o bisericq localq? Pentru cq ea lui Dumnezeu, sq aduceyi trupurile pentru premiul chemqrii cerewti a lui demonstreazq adevqrul cq nu ewti de voastre ca o jertfq vie, sfkntq, plqcutq Dumnezeu, ‘n Christos Isus>. (Filipeni unul singur ‘n Trup, demonstreazq lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea 3:13-14) devotamentul tqu pentru frayii wi voastrq o slujbq duhovniceascq> surorile spirituale, ‘n realitate, nu (Romani 12:1). numai ‘n teorie. Eu merg la bisericq ‘n ziua Domnului, ziua dintki a Ideia de jertfq vie este cq jertfa pe sqptqmknii, sqrbqtoarea destinatq altar, este legatq, dar se poate miwca, ‘nvierii Domnului, ca sq fiu martor desigur, foarte ‘ncet. Domnul Isus cq Isus Christos este viu wi ca sq mq vorbewte de a ne lua crucea ‘n fiecare ‘nchin Lui ‘mpreunq cu alyii care cred zi. Isus a zis: „Dacq voiewte cineva sq la fel ca mine. vinq dupq Mine, sq se lepede de sine, Altarul este locul de ‘ncepere a sq-wi ia crucea ‘n fiecare zi, wi sq Mq construirii relayiei cu Dumnezeu. Este urmeze>. (Luca 9:23). Jertfa vie a o acyiune personalq. Altarul reprezintq trupului este crucea noastrq de fiecare apropierea de Domnul ‘n mod special zi. Crucea este ceva benevol, ceva dimineaya wi seara, lauda adusq Lui luat de bunq voie. Crucea, din ckte ‘n mod continuu, trupul adus ca o ‘nyeleg nu este yepuwul, pe care mi-l dq jertfq vie wi respectarea sqrbqtorilor Domnul. Domnul Isus wi-a luat crucea rknduite. (O) conwtient fiind de ce se va ‘ntkmpla. Crucea este awezarea trupului meu pe altar ca o jertfq vie, wi asta pleacq de LUMINQTORUL - Mai 2005 15

Rubrica surorilor Cknd femeile vorbesc ... Aurelia Gabor <...femeile ‘n vkrstq...sq ‘nveye Multe femei tinere sunt de vreme? Cum va reacyiona o pe alyii ce este bine...sq ‘nveye pe nerqbdqtoare sq experimenteze ceea femeie care datoritq diferitelor femeile mai tinere sq-wi iubeascq ce are viaya de oferit. “ncepknd ‘ncq etape biologice din viayq (sarcini, bqrbayii wi copiii; sq fie cumpqtate, din adolescenyq, ele wi-au format tot ciclu menstrual sau menopauzq), va cu viaya curatq, sq-wi vadq de felul de visuri ‘n legqturq cu viaya: avea reacyii care vor afecta ‘ntreaga treburile casei, sq fie bune, supuse cum vor pleca de-acasq, ‘wi vor face o familie? Spre cine se poate ‘ndrepta bqrbayilor lor, pentru ca sq nu se carierq, vor cqlqtori, se vor cqsqtori, o femeie ‘n timpuri bune sau mai vorbeascq de rqu Cuvkntul lui vor avea copii precum wi o familie puyin bune? De la cine ar putea Dumnezeu.> - Tit 2:3-5 wi o viayq fericitq. Cknd vine timpul avea un sfat bun ‘n ceea ce privewte sq practice toate aceste oportunitqyi anumite decizii mai mici sau mai Versetele de mai sus reprezintq la care au visat, se vor arunca, fqrq mari, cu care este confruntatq ‘n unul dintre punctele de reper, teamq wi pline de ‘ncredere, ‘n viaya viaya de fiecare zi? Şi ‘ntrebqrile ar menyionat ori de ckte ori vine ce le stq ‘nainte. Din nefericire, putea continua la infinit. Iatq ‘nsq cq, vorba, despre rolul femeii crewtine cknd se izbesc de realitate, vor una dintre sursele cele mai preyioase ‘n familie, bisericq sau grupuri constata cq viaya nu este exact ceea de rqspunsuri la problemele acestea sociale. Sigur cq, ‘ncq din start, s-a ce ele au crezut. Vor fi surprinse de se poate gqsi la ‘ndemkna fiecqrei pus ‘ntrebarea, cine sunt <femeile ‘n suiwurile wi coborkwurile ei, precum femei wi anume, o femeie ‘n vkrstq, vkrstq> ? Existq o barierq de etate de wi de bucuriile wi dezamqgirile ei care a experimentat evenimente care sq yinem seama sau sunt wi alte inerente. Aflq, de asemenea cq, multe similare ‘n viaya ei, o femeie care considerente de care ar trebui sq dintre experienyele prin care trec le va putea oferi comfort, speranyq, nu uitqm? Şi, de ce neapqrat, doar provoacq mult dincolo de ceea ce ele sugestii de rezolvare a unor situayii <femeile ‘n vkrstq> pot sq ‘nveye pe au fost pregqtite sq confrunte. Pot ele wi toate acestea, pentru cq ea a alyii ? Ce poate califica pe o <femeie da sfaturi ‘n aceastq fazq? Se pare cq trecut pe acolo. “nvqyknd de la femei ‘n vkrstq> de a fi <‘nvqyqtoare> sau nu, dar vor putea beneficia de ele. care au trecut ‘naintea noastrq prin <sfqtuitoare> pentru restul lumii, ‘n situayii prin care trecem noi acum, comparayie cu o <femeie tknqrq> ? Cum va reuwi o mamq tknqrq sq poate constitui un ajutor nepreyuit ‘n facq fayq atunci cknd este ‘nconjuratq cqlqtoria noastrq prin viayq. Iatq ckteva considerente care de copii mici, veniyi unul dupq altul, ne vor ajuta sq ‘nyelegem de ce pe care ‘i iubewte dar care, ‘n acelawi Scriptura este atkt de precisq cknd timp, necesitq foarte multq atenyie wi ne comunicq, prin Tit, ‘n versetele muncq? Cum ‘wi va ‘ncuraja o soyie de mai sus, aceastq idee. soyul care wi-a pierdut serviciul wi este fqrq muncq de o bunq bucatq 16 LUMINQTORUL - Mai 2005

“n scopul de a materializa aceastq posibilitate, aw dori continuare din pag. 11 sq fac recomandarea sincerq de a ‘ncepe sq ne ‘mprietenim comunicarea cu ajutorul noyiunilor abstracte, wi toate unele cu altele. Privirea noastrq sq se ‘ndrepte, ‘n primul acestea printr-o evoluyie de la niwte sunete nedefinite rknd, ‘ntre surorile din bisericq. Atkt surorile tinere, ckt wi ale animalelor. cele mai ‘n vkrstq, sunt ‘ncurajate sq se apropie unele de altele, fiecare cu scopul ei: una <sq ‘nveye de la cealaltq>, Cum credeyi cq se poate rezolva dilema celor care iar cealaltq <sq ‘nveye pe cea ‘n nevoie>. Sq nu existe nici o acceptq evoluyionismul, wi anume nevoia wi datoria de ezitare, din nici o parte. Vom constata atunci cum Cuvkntul a da socotealq pentru fiecare aspect din viaya noastrq. lui Dumnezeu se va ‘mplini ‘n vieyile noastre pentru cq, pe lkngq cq este o poruncq pentru surorile mai ‘n vkrstq <sq Tudor Petan, Alfa Omega: ‘nveye> pe cele mai tinere, va fi wi o plqcere pentru ele. Este Datoria noastrq, ca oameni de media, este sq o bucurie sq poyi ‘mpqrtqwi experienyele vieyii tale cu cineva deschidem ochii oamenilor asupra Bibliei, asupra care poate beneficia de ele! Uimirea acestor surori va fi Cuvkntului lui Dumnezeu, sq le spunem cq este atunci cknd vor vedea foamea cu care surorile mai tinere vor adevqratq. Ca slujitori ai lui Dumnezeu, fie cq sutem <savura> sfaturile primite, care vor fi pline de ‘nyelepciunea preoyi, pqstori sau dascqli de religie, avem datoria ckwtigatq din experienye proprii de viayq. aceasta sq informqm, sq le deschidem ochii oamenilor asupra Bibliei. Dar cktq vreme sistemul educayional din “ntr-o astfel de legqturq, va trebui sq se yinq cont de Romknia, fie cq este vorba de biologie, fizicq, filozofie, ckteva reguli care vor ajuta ca relayia sq fie constructivq: este parcurs ca un fir rowu de perspectiva aceasta evolutionistq, asistqm la rqspkndirea unei minciuni. • Sq existe un sentiment de ‘ncredere reciprocq ‘ntre cele “ntr-o yarq declaratq crewtinq, credem cq acesta este douq surori; un paradox, un lucru care “l supqrq pe Dumnezeu ‘n Romknia. Trebuie sq oferim creayionismul, sq-L oferim • Discuyia sq fie deschisq, ‘n deplinq sinceritate; pe Dumnezeu ca perspectiva corectq asupra lumii. • Se va pqstra totul confidenyial, fqrq ca problemele Reporter: – atkt cele mqrturisite de sora ‘n vkrstq ckt wi cele spuse de Iar acum o considerayie de ordin sociologic. cea tknqrq – sq rqzbatq la alte urechi. Nici chiar familia, Diferenya dintre Europa, care acum este <post crewtinq> fqrq asentimentul sorei ‘n cauzq – nu va afla de discuyiile wi se apropie cu pawi repezi de a deveni <anticrewtinq> celor douq; orice mqrturisire personalq a unei probleme pe - ‘n acest moment Europa este condusq de guverne de care ai yinut-o ani de zile doar pentru tine, implicq o notq facturq socialistq, care, dacq ar crede ‘n Dumnezeu, de vulnerabilitate, de expunere ‘n faya altora. Sq respectqm ar trebui sq se schimbe complet - la fel Statele Unite. voinya sorei noastre de a ni se confesa, prin a-i pqstra Amkndouq entitqyile au decqzut foarte mult ‘n acest secretul. moment, wi Statele Unite, wi Europa. • Respect reciproc. Dar a fost o perioadq cknd nu se preda Pentru a ilustra mai bine beneficiul de a ‘mpqrtqwi evoluyionismul ‘n scoli. Atunci prezenya la bisericq experienyele noastre una cu cealaltq wi – ‘n felul acesta – de duminica era ‘n jur de 50%, wi ‘n Europa wi ‘n Statele a putea ‘nvqya una de la alta, ‘n numerele ce urmeazq vom Unite. prezenta, la Pagina surorilor, ckte o experienyq personalq Dupq o vreme, ‘n Europa s-a introdus ‘n wcolile precum wi felul ‘n care aceastq experienyq a avut un impact publice evoluyionismul, iar copiii erau ‘nvqyayi cq ne asupra celei ce a trecut pe acolo. Vom constata atunci cq, a fi tragem din maimuyq, deci nu trebuie sq dai socotealq <‘n vkrstq> nu ‘nseamnq neapqrat a fi trecutq de 50 de ani ci, dacq te comporyi ca o maimuyq sau ca un ckine cu mai important deckt asta, este sq fi capabilq sq ‘mpqrtqwewti cei de lkngq tine. Dupq o vreme de predare a acestei cu alyii ce a fqcut Domnul pentru tine atunci cknd ai trecut teorii, prezenya la bisericq ‘n Europa occidentalq prin <valea plkngerii> wi ce ai fqcut tu dupq ce ai fost eliberatq a scqzut la 5 %, pe cknd ‘n Statele Unite a rqmas de acolo, precum wi ‘nyelepciunea ce ai ckwtigat-o dupq ce ai oarecum constantq, pknq cknd se vor schimba wi acolo ajuns la liman. lucrurile... Am toatq speranya cq istorisirile din numerele viitoare ne Deci, teoria evoluyionismului sapq la temelia vor ajuta ‘n umblarea noastrq prin viayq. Sq luqm aminte la gkndirii crewtine. ceea ce aceste femei vor avea sq ne spunq wi sq ne gkndim Tudor Petan, Alfa Omega: ‘n ce mod experienyele wi ‘nvqyqturile lor vor putea avea un Credem cq Dumnezeu va ridica ‘n Romknia cadre impact asupra vieyii noastre personale. didactice, profesori, oameni de wtiinyq, care sq afirme Rugqciunea mea este sq fim inspirate wi ‘ncurajate de sus wi tare cq Dumnezeu este Creatorul, cq nu am aceste istorisiri wi apoi motivate, pe de o parte sq construim apqrut din maimuyq, ci Dumnezeu ne-a creat, a suflat relayii personale unele cu altele ‘n scopul de a beneficia duh de viayq ‘n noi. Pqmkntul wi tot ce existq au fost de experienyele noastre reciproce iar, pe de altq parte, sq create prin puterea lui Dumnezeu. ‘l lqsqm pe Dumnezeu sq ne foloseascq pentru a deveni o Reporter: binecuvkntare pentru multe femei din jurul nostru care trec OAMENI, MAIMUYE WI DUMNEZEU prin probleme wi au nevoie de noi. CREATORUL. Dragul nostru cititor, decizia ‘yi aparyine. LUMINQTORUL - Mai 2005 17

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc Un rqspuns de geniu <Bine’nyeles>, a rqspuns Un rqspuns care doare profesorul. (Vq propun sq asistayi la o scenq (O situayie ilarq cu o surprizq dintr-o universitate. Luayi loc wi <Nu, domnule profesor, nici de proporyii! Viaya ne pune uneori ascultayi cu atenyie. Sunt sigur cq ‘ntunerecul nu existq. “ncq o datq ‘nainte o oglindq necruyqtoare.) veyi avea parte de o surprizq) vq ‘nwelayi. “ntunerecul nu este altceva deckt absenya luminii. Un soy grijuliu s-a prezentat la <A fqcut Dumnezeu tot ceea Putem studia lumina, dar nimeni cabinetul medicului wi a zis: <Doctore, ce existq?> Profesorul universitar nu poate studia ‘n laborator cred cq nevasta mea surzewte. Trebuie ‘wi provoca studenyii cu aceastq ‘ntunerecul. Putem folosi prisma lui sq-i spun un lucru de trei, patru ori ‘ntrebare. <A fqcut Dumnezeu tot Ne[ton pentru a desface lumina ‘n pknq ‘mi rqspunde.> ceea ce existq?> diferitele ei frecvenye care ne dau senzayia culorilor. Nimeni nu poate Medicul l-a sfqtuit sq se ducq Un student mai curajos i-a ‘nsq mqsura ‘ntunerecul. Cea mai acasq wi sq stea cam la cinci metri de rqspuns: <Da, domnule profesor, El ne’nsemnatq razq de luminq poate soyia sa wi sq-i spunq ceva. Dacq nu le-a fqcut!> pqtrunde cel mai adknc ‘ntunerec wi-l rqspunde, sq se mai apropie un metru poate desfiinya. De unde poyi wti ckt wi sq-i mai vorbeascq o datq, dacq <Atunci, Dumnezeul tqu a creat de ‘ntunecat este un anumit spayiu? nici atunci nu rqspunde, sq se mai wi rqul, pentru cq wi rqul existq ‘n Poyi mqsura doar cantitatea de apropie la doi metri wi sq-i mai spunq universul creat de El. Concluzia, luminq care este prezentq acolo. Nu-i ‘ncq o datq. Dacq nici atunci nu-i va conform principiului cq ceea ce awa cq ceea ce am spus este corect? rqspunde, medicul l-a sfqtuit sq vinq facem ne caracterizeazq, este cq Noi am inventat iarqwi un termen, chiar ‘n spatele ei wi sq-i spunq ‘ncq Dumnezeul acesta este rqu.> ‘ntunerecul, pentru a exprima ce o datq. <”n felul acesta ne vom da se ‘ntkmplq atunci cknd lipsewte seama ckt de avansatq este surzenia Studenyii au amuyit ‘n faya unui lumina.> soyiei dumneavoastrq>. Zis wi fqcut. asemenea rayionament. Foarte plin Omul s-a dus acasq, s-a awezat cam de sine, profesorul a continuat “n tqcerea generalq, studentul a la cinci metri de masa unde soyia lqudkndu-se cq a reuwit odatq pentru continuat: <Domnule, vq ‘ntreb acum lui pregqtea ceva de mkncare wi a totdeauna, sq demonstreze cq eu: <Existq rqul?> ‘ntrebat-o: <Ce avem la masq, draga ponosita credinyq crewtinq este un mea?> N-a auzit nici un rqspuns. S-a simplu mit caraghios. Numai cq un Nesigur, profesorul a rqspuns: mai apropiat ‘ncq un metru. N-a auzit alt student a ridicat atunci mkna wi <Bine’nyeles. Aceasta este exact nici un rqspuns. S-a mai apropiat la a spus: <Pot sq vq ‘ntreb wi eu ceva, ceea ce am spus mai devreme. “l doi metri. Aceiawi situayie. S-a dus domnule profesor?> observqm ‘n jurul nostru ‘n ficare zi. atunci chiar ‘n spatele ei wi a repetat Se vede ‘n inumanitatea cu care se aceiawi ‘ntrebare. De data aceasta <Firewte>, a rqspuns profesorul. poartq omul cu oamenii. “l vedem a auzit-o pe soyia sa rqspunzknd: Studentul s-a ridicat ‘n picioare ‘n multitudinea de crime produse <Pentru a patra oarq dragq ‘yi spun cq wi a ‘ntrebat: <Domnule profesor, ‘n fiecare zi ‘n lumea aceasta. Toate vom avea supq de legume la masq.> credeyi cq frigul existq?> acestea dovedesc faptul cq rqul <Ce fel de ‘ntrebare este aceasta? existq.> Morala? Pe la noi circulq prin Bine’nyeles cq existq. Nu yi-a fost popor o vorbq: <Cine zice, qla e !> frig niciodatq?> Ceilalyi studenyi au Studentul a rqspuns: <Rqul nu chicotit pe ‘nfundate. existq, domnule profesor. Cel puyin, Tknqrul a continuat: <De fapt, rqul nu existq prin sine ‘nsuwi. El este domnule profesor, frigul nu existq! pur wi simplu absenya lui Dumnezeu Conform legilor fizicii, frigul este dintr-un anumit loc. Ca wi ‘n cazul ‘n realitate numai absenya cqldurii. cu cqldura sau cu lumina, absenya Orice corp sau obiect care poate a ceva bun, dq impresia cq opusul fi studiat este unul care face un acestuia existq. Rqul este wi el un anumit schimb de cqldurq cu mediul termen care a fost inventat pentru a ‘nconjurqtor. La zero absolut (- denumi absenya binelui. Dumnezeu 460 grade F) nu existq nici cea nu a creat rqul. Rqul nu este ca mai micq formq de cqldurq; toatq wi credinya sau ca wi iubirea, care materia devine inertq wi incapabilq existq tot awa cum existq wi cqldura wi sq ‘ntreyinq relayiii cu mediul lumina. Rqul se ‘ntkmplq atunci cknd ‘nconjurqtor. Frigul nu existq. Noi omul nu are ‘n inima lui dragostea am inventat acest termen pentru a lui Dumnezeu. Este ca frigul produs descrie ceea ce simyim atunci cknd de absenya cqldurii wi ca ‘ntunerecul nu avem suficientq energie caloricq.> produs de absenya luminii.> Studentul a mai pus o ‘ntrebare: <Domnule profesor, ‘ntunerecul Profesorul, turtit cumva de aceste existq ?> rayionamente, s-a awezat jos pe scaunul de la catedrq. Am uitat sq vq spun, numele studentului era Albert Einstein. 18 LUMINQTORUL - Mai 2005

Stiri de pretutindeni “ncotro, Europa ? a unor experienye cu Domnul. Aleg uriawei biserici din mulyimea de ‘ntkmplqri douq, pe baptiste Medicii care nu-wi ucid care le socotesc simbolice, una din americane pacienyii sunt investigayi. Detroit wi cealaltq din Atlanta. din Atlanta pqstoritq Un grup de activiwti pro-eutanasie Prima ‘ntkmplare s-a petrecut la de Charles au lansat o serie de investigayii, Detroit ‘nainte de vizita mea la ei. Stanle]. Am pentru a-i identifica pe medicii Mi se pare straniu cq nimeni nu s-a fost invitat de care ‘ntkrzie sau evitq sq ducq la grqbit sq ne ‘mpqrtqweascq la toyi Titi Cocian, ‘ndeplinire cererile de eutanasiere aceastq miraculoasq ‘ntkmplare. pqstor al din partea pacienyilor. Conform Prin luna Februarie 2002, o bisericq uneia din cele unor statistici ale guvernului, peste Ortodoxq Romknq era ‘n cqutarea patru biserici jumqtate din cererile de eutanasiere unui loc provizoriu ‘n care sq-wi baptiste primite de la pacienyi ‘n 2001, nu desfqwoare slujbele sqptqmknale. romkne din au fost duse la ‘ndeplinire. Din Cumnata mea, Gina Ban, le-a Atlanta. De cele 9.700 de cereri primite ‘n acel recomandat sq stea de vorbq cu fapt, ‘ntre an, <doar> 3.800 au fost duse la Cornel Drqgoi, pqstor la cea de a marea bisericq ‘ndeplinire, afirmq situl Expatica. doua bisericq baptistq romknq din americanq wi com. localitate. Aceastq bisericq cumpqrase biserica iniyiatq de familia Cocian un complex de douq clqdiri, una mai existq o legqturq de colaborare ‘ncq Medicii au rqspuns acuzayiilor micq dedicatq adunqrilor de duminicq de la sosirea acestei familii ‘n Atlanta. afirmknd cq o treime din pacienyii wi una mai mare asemqnqtoare lor au murit ‘nainte de efectuarea cu o salq de sport. Din dorinya Surpriza mare nu a fost calitatea eutanasiei; alyi 20% nu ‘ndeplineau de mai mult spayiu, sala de sport excepyionalq a producyiei, nici faptul cerinyele legale cerute de fusese transformatq acum ‘ntr-o cq absolut toyi <actorii> prezenyi pe eutanasie. Dar Asociayia Voluntarq foarte elegantq wi cochetq salq de scenq au fost membrii ‘n biserica pentru Terminarea Vieyii (NVVE) adunare, iar fosta clqdire de bisericq baptistq americanq, nici faptul cq intenyioneazq sq efectueze sondaje stqtea goalq la marginea woselei. evenimentul este considerat atkt de ‘n rkndul petiyionarilor pentru Preotul ortodox romkn Cristea a important pentru metropolq ‘nckt sq eutanasie. Directorul NVVE, Rob <’ncercat marea cu degetul> wi spre fie gqzduit de Centrul Civic. Surpriza Jon`uiere, afirmq cq, awa dupq cum surprinderea lui, biserica baptistq a fost sq vqd pe scenq, printre atkyia aratq rezultatele de pknq acum, se romknq a acceptat sq-i gqzduiascq americani wi pe doi din copiii fratelui pare cq unii medici <cautq scuze> pentru un an wi wase luni de zile. Titi, pe Eunice wi Nathanael Cocian. pentru a nu duce la ‘ndeplinire Cknd au discutat de preyul chiriei, Aveam sq aflu apoi cq wi ceilalyi eutanasia. <Dorim sq wtim ckt de des frayii baptiwti au mai venit cu ‘ncq o copii ai familiei au fqcut parte din se ‘ntkmplq aceasta>, a mai declarat surprizq, refuzknd sq ia bani de la distribuyie la reprezentayiile din Jon`uiere. Olanda a fost prima o bisericq de romkni. S-a lucrat pe anii trecuyi. “n 2005 a fost cea de a nayiune care a legalizat, ‘n 2001, principiul acceptqrii wi acomodqrii douqzeci wi noua reprezentare anualq eutanasia. Acum medicii probabil crewtine. La urma urmei, Biblia ne consecutivq a piesei. trebuie sq se teamq de urmqri juridice spune: <Prin aceasta vor cunoawte toyi dacq nu ‘wi ‘ndeplinesc wi noua cq sunteyi ucenicii Mei, dacq veyi avea De ce am ales aceste douq <vocayie> de a-wi ucide pacienyii. - dragoste unii pentru alyii>. Crewtinii ‘ntkmplqri? De ce le consider (http://[[[.catholica.ro/stiri/) romkni din Detroit practicq din toatq simbolice? Pentru cq ele marcheazq inima acest verset. Oare acesta este limitele existenyei noastre ca baptiwti Douq ‘ntkmplqri sugestive secretul pentru care majoritatea romkni ‘n Romknia wi America. meselor de la nunyile baptiwtilor wi “ntkmplarea de la Detroit ilustreazq “ntre ceea ce am fost wi ceea ce pentecostalilor romkni din Detroit necesitatea acomodqrii noastre nu suntem ‘ncq, romkno-americanii se fac la sala celei mai mari biserici cu existenya frayilor din bisericile baptiwti ‘wi trqiesc frumos devenirea. ortodoxe din urbe? ortodoxe, iar cea de la Detroit aratq integrarea noastrq ‘n marea miwcare Am petrecut douq sqptqmkni la Simbolul ‘ntkmplqrii este un baptistq americanq din continentul douq nunyi, una ‘n Detroit, MI, iar revers la situayia din Romknia, unde pe care am venit sq trqim departe de cealaltq ‘n Altanta, GA. Au fost douq bisericile romkne cautq acceptarea yarq. sqptqmkni de pqrtqwie cu romknii din necesarq funcyionqrii din partea aceste douq orawe, douq ocazii de cultului majoritar ortodox. “n Ca sq ‘nchei acest mesaj ‘n spiritul cunoawtere reciprocq wi de ‘mpqrtqwire America, o bisericq baptistq romknq acestei duble limite ale existenyei a arqtat prin fapte ce ‘nseamnq noastre aici, pot sq vq spun cq la una dragostea de sknge wi de neam ‘n din nunyi, Daniela Radoslavlevici contextul bunei convieyuiri crewtine. s-a cqsqtorit cu un bqiat venit din Romknia, Ruben, ‘n timp ce la “n cea de a doua ‘ntkmplare am cealaltq, un Tobias Ban s-a cqsqtorit fost sq vizionez o dramatizare a cu o fatq americanq, Stephanie. sqptqmknii mari numitq <The Atlanta Passion Pla]>. Iniyiativa i-a aparyinut A consemnat - Daniel Branzai LUMINQTORUL - Mai 2005 19

Anaheim, Los Angeles Colton, California “n chiar ziua de Pawte, 27 Martie Duminicq, 26 Februarie 2005, Biserica Baptistq <Calea Crucii> din 2005, ‘n Biserica <Bethel>, ziua Colton, California, s-a bucurat la mqrturisirea publicq a fr. Pavel Milincu ‘nvierii Domnului a fost sqrbqtoritq de acceptare a Domnului Isus Christos ca Mkntuitor al lui personal. La printr-un botez Nou Testamental. aceastq bucurie a cerului şi a noastrq au participat wi frayi wi surori din Au fost primite ‘n marea familie Biserica Baptistq <Bethel>, Anaheim, ‘nsoyiyi de fr. Daniel Brknzei, care a a copiilor lui Dumnezeu: Elena vestit wi Cuvkntul Domnului . Actul botezului a fost oficiat de fr. Daniel Pascaru, |inga wi Agota Birou, fiica Warlea, pastorul bisericii locale. wi mama. Cleveland, Ohio Sacramento, California “n zilele de 15-17 Aprilie 2005, la Cleveland La Sacramento s-a desfqwurat din iniyiativa inimosului Sami Prelipceanu s-a desfqwurat ‘ntrunirea cea de a treia ediyie a festivalului corurilor de tineret de pe coasta de vest. La Misionarq a tineretului din aceastq ediyie au participat wi douq coruri de tineret venite de pe coasta cealaltq a Bisericile de pe coasta de Est Asociayiei: din Chicago wi din Florida. a Asociayiei. “ntr-o gqzduire excepyionalq, tinerii L-au slqvit pe Dumnezeu wi au avut ocazia Cei peste 200 de sq se cunoascq mai bine unii pe ceilalyi. Au fost prezenyi pqstori wi un numqr participanyi au analizat frumos de dirijori wi responsabili cu muzica din bisericile de pe coasta de vest, ckt activitatea de pknq acum, au wi din Romknia. fqcut planuri pentru vacanya de varq wi pentru restul anului wi au lqudat pe Dumnezeu ‘n cadrul unor servicii speciale de ‘nchinare gqzduite de frumoasa casq de rugqciune a Bisericii din localitate, pqstoritq de fratele Dan Paul. A consemnat, Benea Aron. 20 LUMINQTORUL - Mai 2005

<Un leu pentru Ateneu !> Generayia de dupq cel de al din condiyiile apartenenyei la (deocamdatq doar 397 de doilea rqzboi mondial era familiarq aceastq convenyie este contribuyia abonamente la un numqr de 5.500 cu acest slogan lansat pentru la <Cooperativ Program>, programul de membrii ai Asociayiei). Compania salvarea Ateneului Romkn din comun de misiune. Nici o bisericq care tipqrewte revista ne-a impus Bucurewti de la distrugere. Fiecare nu-wi poate menyine membralitatea un numqr minim de 2.000 de cetqyean al urbei era ‘ndemnat sq- dacq nu participq financiar la acest exemplare pentru a ne da un prey wi dea mica lui contribuyie pentru program. minim pe exemplar. ca marea cetate a capitalei sq poatq avea un centru cultural pe mqsurq. Fratele Iosif Morcan, pqstor la - organizarea wi gqzduirea Baia Mare wi membru ‘n Comitetul Convenyiei de toamnq costq ‘n jur de Parafrazknd sloganul din titlu, Uniunii din Romknia, musafir printre $18,000. lansqm acum un altul: pqstorii veniyi la Sacramento, ne-a reamintit cq frayii din Romknia s- - susyinerea unor lucrqtori <Un dolar donayie au angajat sq dea ckte 30.000 de plantatori de biserici ‘n America wi pentru Asociayie !> lei pe an (peste un dolar) pentru a unor lucrqri misionare ‘n afara Uniunea Baptistq, 30.000 de lei Americii. Adunayi la Sacramento pentru Comunitate, 30.000 de lei pentru Convenyia de primqvarq a pentru Seminar, 30.000 de lei pentru Ca sq aflayi suma pe care sunteyi bisericilor de pe coasta de vest a Casa de Pensii, plus ckte o colectq pe invitayi sq o trimiteyi este suficient sq Americii, cei prezenyi au hotqrkt an pentru Uniune wi Casa de Pensii. ‘nmulyiyi numqrul de 12 cu totalul sq propunq contribuyia de un dolar La salariile lor, aceste contribuyii membrilor bisericii din care faceyi de membru pe lunq ca sq facem reprezintq un efort considerabil. parte. pentru prima datq un mic buget al Asociayiei. Ca fiecare Bisericq, Iatq ckteva din capitolele Nqdqjduim cq frayii adunayi Asociayia are wi ea nevoie de un micuyului nostru buget: la Detroit pentru Convenyia de fond administrativ wi misionar primqvarq de pe coasta de est a care sq-i facq posibilq activitatea. - Bisericile, azi ‘n numqri de Americii vor confirma aceastq Cei care faceyi parte din Southern peste 50, doresc sq fie vizitate de iniyiativq a celor de pe coasta de Baptist Convention wtiyi cq una prewedintele sau secretarul Asociayiei, vest. - revista <Luminqtorul> nu se - Viorel Clintoc, Daniel Branzai poate autosusyine din abonamente Awteptqm pqrerea dumneavoastrq ! La cererea unor cititori, vrem sq ‘ncepem ckt de curknd rubrica: <Cititorii ‘ntreabq, Luminqtorul rqspunde!> Awteptqm ‘ntrebqrile dumneavoastrq. Le vom afiwa ‘n numqrul viitor. Deasemenea, ‘i rugqm pe toyi cei care pot rqspunde, pqstori, ‘nvqyqtori de wcoalq duminicalq, etc. sq ne trimitq contribuyiile lor la: [email protected] LUMINQTORUL - Mai 2005 21

Sq ne cunoawtem Asociayia Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare. Bisericile Asociayiei - 2004 Grace Romanian Baptist Church fratelui Claudiu Vklcu, care se ocupq atkt pe plan spiritual ckt wi 3832 {hitne] Ave. ‘n deaproape numai de LUCRARE, administrativ. La biserica Sacramento, CA 95821 biserica s-a ‘nviorat wi a ‘nceput sq HARUL din Sacramento, Tel: 916-483-7744 creascq. Binecuvkntqm pe Domnul educayia teologicq wi elanul Fax: 916-987-4050 nu numai pentru vizitele pastorale pe tineresc fac casq bunq cu Scurt istoric al Bisericii Baptiste care le face, dar wi pentru mesajele ‘nyelepciunea, tactul wi Romkne <Harul> din Sacramento, binecuvkntate pe care le ascultqm experienya ‘n lucrare... California. ‘n fiecare duminecq. Slqvim pe <Binecuvinteazq suflete pe Domnul pentru relayiile bune dintre ”n privinya locawului Domnul wi tot ce este ‘n mine sq pqstorii nowtrii , care se reflectq de ‘nchinqciune, pentru binecuvinteze numele Lui cel Sfknt! nu numai ‘n comitetul bisericii ci ‘nceput ne-am adunat ‘n Binecuvinteazq suflete pe Domnul wi ‘n ‘ntreaga bisericq, bucurkndu- Biserica Nazarineanq de pe nu uita nici una din binefacerile Lui!> ne de pace, liniwte wi prosperitate strada Arden. Dupq doar 1 Bisericile etnice din America an wi 5 luni, ‘n aprilie 1992, sunt biserici care trec prin multe am cumpqrat un locaw de frqmkntari, dar ceea ce este ‘nchinqciune wi astfel ne- important, este faptul cq ‘n aceste am mutat ‘n propria noastrq clqdire valuri El, Christos Domnul, care a situatq ‘n <do[nto[n> unde ne-am zis cq <poryile locuinyei moryii nu o ‘nchinat pknq ‘n Octombrie 1996, vor birui>, a fost mereu alqturi de cknd cu un nou efort din partea biserica LUI. frayilor, s-a cumpqrat biserica care se Biserica Harul s-a format ‘n aflq la adresa care o avem wi astqzi. Decembrie 1990. “n primii wase De atunci ne ‘nchinqm ‘n aceastq ani, a fost pqstoritq de fratele Petru bisericq, cu o micq diferenyq: ‘n Popovici, pknq dknsul s-a mutat anul 2000 frayii, avknd viziune din ‘n Atlanta. Dupq plecarea fratelui partea lui Dumnezeu wi vqzknd cq Pitt, a rqmas fratele Tib] Rayq care sanctuarul bisericii este vechi, au a pqstorit biserica ‘n anii 1996 wi hotqrkt sq construiascq unul nou, 1997, dupq care wi dknsul s-a mutat ‘n Alabama, continukndu-wi studiile teologice. Pentru anul 1998 fratle Nelu Cintean a preluat pqstorirea interimarq a bisericii, iar din anul 1999 (Ianuarie) wi-a continuat slujirea ca pqstor asistent alqturi de fratele Mircea Filip, care a pqstorit biserica pknq ‘n ianuarie 2000 cknd wi dknsul s-a mutat ‘n Arizona. A urmat din nou o altq perioadq de pqstorire interimarq a fratelui Nelu Cintean pentru o perioadq de 6 luni, dupq care ‘n Iunie 2000 biserica alege pe fratele Claudiu Vklcu ca pqstor principal al bisericii, fratele Nelu Cintean slujind ‘n continuare ca pqstor asistent. Odatq cu venirea 22 LUMINQTORUL - Mai 2005

mai ‘ncqpqtor. Nu a fost uwor. Cu un bisericii). Alqturi de ei slujesc ca wi Sanda Vklcu, Ana Rayiu, Larisa efectiv de aproximativ 70 membri casier wi secretar frayii Dorel Costea Bisic wi Dori Albu. Slqvim pe (dintre care mulyi ‘n vkrstq), dar wi fratele Emil Dumitru, care atkt ‘n Domnul pentru spiritul de echipq cu un Dumnezeu mare, ‘n iulie care domnewte nu numai ‘ntre 10 anul 2000 dupq Christos, s-a timpuri uwoare ckt wi grele, ani pqstori, ci wi ‘n ‘ntrega echipq de ‘nceput lucrarea. Dupq un an wi o de zile au dus povoara lucrqrii conducere a lucrqrii din biserica lunq, ‘n August 19, 2001 am avut lui Dumnezeu slujind ‘n aceste Harul din Sacramento. Acest lucru serbarea de inaugurare a noului poziyii cheie ale lucrqrii. are repercursiuni frumoase privind locaw de ‘nchinqciune. Perioada crewterea bisericii Harul. aceasta (2000-2001) a fost perioada Frayii din comitet ‘n care l-am simyit pe Dumnezeu care slujesc ‘n celelalte Biserica vrea ca ‘mpreunq cu cel mai aproape. Adeseori eram compartimente ale bisericii sunt celelalte douq biserici baptiste wi noi asemenea celor din timpul : frayii Ben] Ploscariu wi Gelu romkne (Betel wi Speranya), wi lui Neemia <Puterile celor ce duc Dumitrqwcuyq, cu problemele cu toate bisericile romkne nou poveri slqbesc, dqrkmqturile sunt administrative , fratele Gelu testamentale din aria Sacramento, multe, nu vom putea sq ridicqm Pqdurar cu sq fie o oazq binecuvkntatq printre zidul...>(Neemia 4:10). “n post wi problemele cei aproximativ 30.000 romkni care rugqciune, strigam cqtre Domnul, tineretului, locuiesc ‘n aceastq zonq, unde cei iar El nu a ‘ntkrziat sq ne asculte. fratele Ion care “l au pe Christos ca Domn sq Experienyele avute ‘n acea perioadq Traian-senior, poatq crewte spiritual, iar cei care nu ne-au fortificat, ne-au apropiat promotorul unui “l cunosc sq poatq sq “l ‘ntklneascq. de Dumnezeu wi unii de alyii. “n grup de rugqciune wi ¤ acelawi Dumnezeu ne punem toatq responsabil cu timpul ‘ncrederea privind lucrqrile celorlalte de rugqciune, iar clqdiri anexe ale bisericii.Dupq ce fratele Eftimie Cristea zidurile noului sanctuar au fost este responsabil ridicate (250 locuri), am strigat cu misiunea. cqtre DOMNUL sq umple aceastq Dirijorul bisericii bisericq, iar El a lucrat ‘ntr-un mod este fratele Steve deosebit, awa cum wtie El sq o facq. Skrb, el conducknd Astfel ‘n ultimii 2 ani biserica s-a wi inchinarea cu dublat numeric, de la 70 membrii la ‘ntreaga bisericq. 165, iar cu aparyinqtori ajungknd la La dirijarea corului un frumos numqr de 250. Biserica fratele Steve Skrb acum este plinq. Am rqmas uimiyi de este ajutat wi de felul ‘n care Dumnezeu a lucrat wi fratele Gelu Pqduraru. Responsabil lucreazq ‘n biserica romknq <Harul>. cu literatura wi sistemul audio din bisericq este fratele Nelu Puha. Pqstorii bisericii sunt Claudiu- Ne bucurqm wi de un tineret Eugen Vklcu ca pqstor principal binecuvkntat. Corul tinerilor ‘n wi Ioan - Nelu Cintean, ca pqstor ultimii 2 ani a fost dirijat de sora asistent. Cei doi erau (sunt) Manuela Ojog, iar activitatea cu secundayi de fratele Gicu Bisorca, copiii este coordonatq de surorile un frate deosebit wi apreciat de bisericq, care ‘n ultimii doi ani a slujit, ocupkndu-se de educayia crewtinq ‘n bisericq (doctrinarul LUMINQTORUL - Mai 2005 23

Librqrie crewtinq CQRYI PE CARE LE PUTEYI PROCURA PRIN POWTQ. COMANDA WI PLATA SE FACE DIRECT LA PERSOANA MENYIONATQ . VA RUGQM, PE CKT POSIBIL, SQ FACEYI COMENZI <IN BUL|> (“N NUMAR MARE) WI APOI SQ LE DISTRIBUIYI INDIVIDUAL “N BISERICQ. VA FI MULT MAI UWOR WI VEYI OBYINE REDUCERI DE PREYURI. STQM LA DISPOZIYIE CELOR CE SE OCUPQ CU VKNZAREA CQRYILOR PENTRU CUMPQRAREA “N CANTITQYI MARI CU REDUCERI DE PREYURI (PKNQ LA 50%). De la Daniel Branzai - (714) 670-7772 15572 Ashgrove Dr La Mirada CA 90638 - Evanghelia pentru vremuri ca acestea (Petru Popovici) $2 - Harul lui Dumnezeu (Petru Popovici) $5 - Lumini peste veacuri (Petru Popovici) $5 - O revqrsare de viayq (Daniel Branzai) $2 - Chemare la ‘nyelepciune (Daniel Branzai) $7 - Amintiri cu sfinyi , vol.I sau II (Daniel Branzai) $7 - Identitate crewtinq ‘n istorie $7 - Lucrurile de sus (Daniel Brknzei) $8 - Ghidul familiei (diferiyi autori) $10 - Dumnezeu ‘mi cunoawte mqsura (Silvia Tqrniceriu) $12 - Elena - Strenghthened Trough Trials (eng.) $12 - Carte de cqntqri noi pe note (Daniel Stquceanu) $15 - Seminarul <Biserica cu scopuri> (DVD) $55 - Tortured for Christ - Richard {urmbrand (eng.) $5 - In God^s Underground - Richard {urmbrand (eng.) $5 - Victorious Faith - Richard {urmbrand (eng.) $4 - M] Corespondence [ith Jesus Richard {urmbrand (eng.)$3 - Marx&Satan - Richard {urmbrand (eng.) $6 - From Suffering to Triumph - Richard {urmbrand (eng.) $6 - Pol]ana vol. I, II, III fiecare $6 De la Christian Aid Ministries Gicu Cotley - (330) 893-2428 4464 SR 39 East Berlin, OH 44610-0360 - Romanian Stud] Bible, Vin]l Edition - Romanian Stud] Bible, Deluxe Edition cu fermoar - Romanian Large Print Bible - Viaya Familiei Crewtine - Grijq de Frayi - Nu Iubiyi Lumea - “n Awteptarea Zorilor - Iudita - Tiparul Divin Pentru Viaya de Familie - Ewti tu sigur cq ewti crewtin? - Laudele Domnului (Carte de ckntqri) (sunayi pentru preyuri) De la Ioan Ciorbq - (360) 694-5127 - Viaya condusq de scopuri (Ric\\ {arren) $11.95 De la Verit] Boo\\s - 1-800-859-8027 $13.95 - Biserica, o pasiune, o viziune - Ric\\ {arren $6.25 - Joni - Jon] Erec\\son Tada $49.50 - Biblia de studiu pentru o viayq deplinq $5.90 - Parteneri ‘n rugqciune - John Max[ell