Sămânţa adevărului, An 2010, Nr.04

ADEVĂRULUI Revistă creştină  ·  Aprilie 2010  ·  Gratis În acest număr “S-a auzit că este în casă...” Relaţii sănătoase între părinţi şi copii Johannes Gutenberg Testul temperaturii Un pahar cu apă rece

Sămânţa adevărului Cuprins Publicată lunar de: Rubrica editorului 3 Christian Aid Ministries “S-a auzit că este în casă...” 5 O. P. 1 - Gh. P. 1, 10 Rubrica ‘nvqyqtorului C. P. 1 Suceava 720300 12 [email protected] Importanţa ospitalităţii creştine 14 România Reguli practice pentru împăcarea cu ceilalţi 16 Comitetul executiv: Rubrica părinţilor 18 19 David Troyer Poporul lui Dumnezeu la râul Ahava 20 Paul Weaver Relaţii sănătoase între părinţi şi copii Roman B. Mullet Iov - rugăciunile unui tată 22 James R. Mullet 24 David King Rubrica istorică 25 Comitetul de Casa zidită pe stâncă rezistă 28 îndrumare: O împărăţie veşnică Johannes Gutenberg 30 Ernest Hochstetler 33 James Mullet Rubrica practică Joe Peachey 34 Johnny Miller La început Dumnezeu a creat... vrabia cu gâtul alb Jonas Miller Testul temperaturii 43 Perry Troyer 44 Phil Beiler Rubrica tineretului Editor Jay Paul învaţă despre durere Un pahar cu apă rece Alvin Mast Rubrica pentru copii Editor adjunct James K. Nolt Să fii prieten Lowell perseverează Grafica Rubrica ,,O carte în serial” Gicu Cotleţ Gloria Miller În căutarea unui cămin - Partea a I-a Coordonator traduceri O poezie pentru azi T.M.P. România Vine Paştele Foto copertă: B­ enjamin Beachy Comori zilnice pentru rugăciune © 2010 de Christian Aid Ministries. Nici un text din această publicaţie nu poate fi folosit fără aprobarea scrisă. Toate drepturile rezervate.

,,Puneţi-vă dar în inimă şi în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. Să le legaţi ca un semn de aducere aminte pe mâinile voastre, şi să fie ca nişte fruntarii între ochii voştri.” Deut. 11:18 Rubrica Editorului “S-a auzit că este în casă...” Îmi aduc aminte şi astăzi cu multă plăcere de —Gicu Cotleţ bisericuţa mică din satul meu natal. Eram copil dar nu lipseam de la serviciile de închinare. oare ce i-a determinat pe aceşti oameni să Atmosfera din adunare era înălţătoare, cântările vină la adunarea din casa lui Simon? Oare nu erau cântate cu atâta ardoare de parcă se mişcau erau şi alte adunări în tot Capernaumul? Nu şi geamurile casei. Rugăciunile erau pline de erau oare şi alte adunări în care oamenii să fie putere iar prezenţa Duhului Sfânt era simţită adunaţi pentru a învăţa cum să facă afaceri, sau de întreaga adunare. Timpul nu era o problemă să discute diferite probleme sociale ce privesc pentru nimeni, toţi sorbeau Cuvântul Scripturii comunitatea? De ce au ales totuşi adunarea din cu mare sete. În toate duminicile biserica era casa lui Simon? Ei au ales adunarea din casa lui arhiplină cu toate că condiţiile din interior nu Simon pentru că Isus era prezent acolo şi erau erau dintre cele mai bune. Oamenii de atunci nerăbdători să-L asculte vestindu-le Cuvântul erau mult mai săraci din punct de vedere şi să vadă minunile pe care le făcea. material dar erau mult mai bogaţi din punct de vedere spiritual. Lucrul acesta îl puteai citi pe Astăzi majoritatea caselor de închinare au feţele lor ridate de poverile vieţii dar udate cu inscripţii scrise cu litere mari de-o şchioapă iar lacrimile bucuriei pentru că prezenţa Duhului unele chiar luminate cu lumini multicolore şi lui Dumnezeu era în locul acela şi-n sufletele totuşi puţini sunt cei care sunt curioşi să afle lor. ce se petrece înlăuntru. În alte locuri sunetul strident al muzicii scoală din somn chiar şi Dus de aceste amintiri m-am oprit cu pe cei ce dorm somnul nepăsării, dar totuşi gândul la adunarea din Capernaum descrisă de nu sunt curioşi să afle ce se petrece înlăuntru. apostolul Marcu în capitolul 2. După descrierile Ceva lipseşte, ceva îi împiedică pe oameni să apostolului se pare că adunarea aceasta era în intre în casă. Cel care lipseşte din multe case casa lui Simon şi Andrei. Vestea că Isus este în este Isus, dar mulţi nu vor să recunoască lucrul casă s-a răspândit cu repeziciune în toată cetatea. acesta. Nu puţine sunt locurile unde Isus este Toţi au lăsat la o parte orice altă preocupare şi au lăsat afară la uşă iar înlăuntru a pătruns lumea venit să-L asculte pe Isus. M-am întrebat singur cu tot alaiul ei. Poate unii din cei dinlăuntru ar dori ca Isus să intre în casă dar să nu stea prea mult deoarece timpul este preţios şi costă. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  3

Alţii nu-L vreau pe Isus în aşa zisele case de în această lume este indiferenţa. Întotdeauna am închinare deoarece consideră că învăţăturile crezut că opusul iubirii nu este ura, ci indiferenţa. Lui sunt învechite şi nu mai corespund cu Că opusul vieţii nu e moartea, ci indiferenţa. vremurile noastre. Alţii ar putea fi deranjaţi de Că opusul păcii nu e războiul, ci indiferenţa faţă prezenţa lui Isus din cauza ţinutei indecente de pace şi indiferenţa faţă de  război. Că opusul sau a altor obiceiuri împrumutate de la lumea culturii, opusul frumuseţii, opusul generozităţii dinafară. este indiferenţa. Indiferenţa este duşmanul!” Pe de altă parte m-am întrebat oare credinţa Necredinţa în Domnul Isus. - Întrebarea se celor din casa din Capernaum se potriveşte cu pune oare nu mai erau şi alţi slăbănogi în cea din Bisericile timpurilor noastre? Puţini Capernaum sau în împrejurimi care să aibă mai sunt cei care sunt gata să ducă tărgile nevoie de vindecare? Putem fi mai mult ca cu slăbănogi. Îmi place să cred căci credinţa siguri că slăbănogi erau pretutindeni dar ori le oamenilor care-l purtau pe slăbănog a fost lipsea credinţa ori nu avea cine să-i ducă la Isus. poate mai mare decât cea a slăbănogului. Apostolul Matei însuşi mărturiseşte că … “n-a Credinţa lor a fost observată de însuşi Domnul făcut multe minuni în locul acela, din pricina Isus care le-a cunoscut chiar şi inima. Puţini necredinţei lor.” (Mat. 13:58) Dacă avem ochii mai sunt cei care sunt gata să spargă acoperişul deschişi putem observa slăbănogi la fiecare colţ casei numai să poată ajunge la Isus. Cred că de stradă dar ne lipseşte credinţa cât grăuntele nu exagerez când spun că sunt mulţi în zilele de muştar să-i aducem la Domnul Isus. Acest noastre care construiesc catedrale şi le fac tot zid al necredinţei nu poate fi dărâmat de unul mai înalte pentru ca slăbănogii să nu ajungă la singur, avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Isus şi să-L deranjeze. Ei au nevoie de mine şi tine să-i ajute să ajungă la Isus. Au nevoie ca cineva să le desluşească Ca şi în Capernaum şi astăzi sunt multe tainele ascunse ale Cuvântului lui Dumnezeu. Şi piedicile care-i opresc pe oameni să ajungă la nu este lipsit de importanţă fapul că pentru a fi Domnul Isus. Voi încerca pe scurt să enumăr vindecaţi ei au trebuit să fie “în casă” unde erau doar câteva lucruri care-i împiedică pe oameni şi alţi urmaşi a lui Isus. Astăzi sunt mulţi care ar să ajungă la Isus. vrea să fie vindecaţi dar stau afară din Biserica lui Hristos. Ei desconsideră părtăşia şi prezenţa Nepăsarea faţă de Cuvântul Scripturii. - Astăzi Duhului Sfânt din locurile de închinare. este tot mai greu să-i atragi pe oameni la Biserică. Oamenii au devenit foarte individualişti, Negarea puterii divine a Domnului Isus. - Şi fiecare parcă încearcă să agonisească mai mult astăzi ca şi atunci sunt mulţi cărturari şi farisei decât vecinul de alături. Alţii se bucură dacă care neagă puterea Divină a Domnului Isus. Şi ar putea ca ei să aibă cea mai frumoasă maşină cei din Capernaum ca şi filozofii zilelor noastre din cartier sau din Biserică. În unele cazuri îl consideră pe Isus ca un prooroc simplu care pentru ai atrage pe oameni la Biserică trebuie a trăit cândva pe meleagurile Nazaretului. Nu să foloseşti fel de fel de evenimente sportive puţini sunt cei care consideră că astfel de minuni sau cântăreţi de valoare pentru ai motiva să s-au petrecut doar pe vremea Apostolilor. Este vină să asculte Cuvântul Scripturii. Nepăsarea surprinzător să observi astăzi cât de mulţi cred în pentru suflet şi mântuire a cuprins ca o mreajă Mahomed, în Alah sau Buda fără să-L cunoască omenirea şi încetul cu încetul se răspândeşte pe Cel care are puterea să vindece şi trupul şi tot mai larg şi-n lumea creştină. Ellie Wiesel, sufletul. Există astăzi oameni care pretind că au un evreu supravieţuitor al Holocaustului şi puteri divine cu care fac fel de fel de minuni câştigător al premiului Nobel pentru Pace, însă marea deosebire este că la atingerea unora scria: „Cred că cea mai mare sursă a pericolului continuare la pagina 13 4  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

,,Dreptarul învăţăturilor sănătoase, pe care le-ai auzit de la mine, ţine-l cu credinţa şi dragostea care este în Hristos Isus.” 2 Tim. 1:13 Rubrica Învăţătorului Importanţa ospitalităţii creştine —Daniel Good Ospitalitatea creştină înseamnă mai mult acoperă o sumedenie de păcate. Fiţi primitori decât să ai o atitudine caldă şi generoasă faţă de oaspeţi între voi, fără cârtire.” (1 Petru de alţii pentru că aşa e obiceiul. Ospitalitatea 4:8, 9) creştină e un dar pe care Dumnezeu aşteaptă să-l practicăm indiferent de societatea sau „Şi oricine va da de băut numai un pahar zona în care am crescut. Ascultaţi următoarele de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele cuvinte rostite de Dumnezeu Însuşi: unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.” (Matei 10:42) „Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele, şi unul dintre voi Ospitalitatea nu e un simplu cuvânt; a le zice: «Duceţi-vă în pace, încălziţi-vă şi fi ospitalier înseamnă a pune în practică săturaţi-vă!» fără să le dea cele trebuincioase principiile dragostei şi ale dăruirii. Dragostea trupului, la ce i-ar folosi?” (Iacov 2:15, 16) „fără prefăcătorie” înseamnă dragostea curată, lipsită de ipocrizie. Ne putem preface „Dragostea să fie fără prefăcătorie (...). uneori? Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. În cinste, fiecare să dea întâietate altuia Practicăm ospitalitatea pentru că aşa ştim (...). Ajutaţi pe sfinţi, când sunt în nevoie. Fiţi că trebuie să facem, sau pentru că e rândul primitori de oaspeţi (...). Bucuraţi-vă cu cei nostru, sau o facem doar ca să fim „amabili”. ce se bucură; plângeţi cu cei ce plâng. Aveţi Surorilor, de câte ori nu v-aţi dorit ca un aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu anume frate să nu fi venit la biserică – pentru umblaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la că nu era o zi „potrivită” pentru vizitatori? cele smerite.” (Romani 12:9-16) Aveţi grijă: aceasta e ospitalitatea „cu cârtire”. Ospitalitatea creştină se naşte din dragostea „Mai presus sus de toate, să aveţi o dragoste frăţească, din mila şi bunăvoinţa inimilor fierbinte unii pentru alţii, căci dragostea “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  5

noastre care ne îndeamnă să împărţim ceea ce Dar mesajul era urgent, aşa că, din bunătate avem cu ceilalţi. creştină, s-a dus. A ciocănit la uşă şi, în cele din urmă, un bărbat extrem de neprietenos Matei ne dă un exemplu de ospitalitate pe s-a ivit în prag. Fratele i-a transmis mesajul. care n-o pot practica decât cei ce sunt creştini, Apoi, bărbatul s-a întors ca să intre în casă şi, deşi e un lucru atât de simplu. Putem oferi surpriză, la spate ascundea un cuţit mare şi o cană de apă rece. Şi lumea poate să facă lung. Dumnezeu a avut grijă de acel frate şi acest lucru, dar nu-l poate face „în Numele ne va proteja şi pe noi dacă suntem ospitalieri lui Isus”. Surori dragi, puneţi câteva cuburi de într-o lume periculoasă. gheaţă în apă. Biblia spune „apă rece”. Şi mai spune „unuia din aceşti micuţi ai mei” – nu Ospitalitate înseamnă şi întreţinerea preşedintelui, regelui sau reginei. Câte răsplăţi oaspeţilor. Nu e vorba de un joc de volei, ai în banca spirituală pentru paharele de apă de instrumente muzicale, suc sau îngheţată. rece pe care le-ai dat? Înseamnă să-ţi tratezi oaspeţii în aşa fel încât timpul să treacă în mod plăcut. Şi atunci Ospitalitatea înseamnă să-i primeşti sau să-i când pleacă din casa noastră, ar trebui să tratezi pe ceilalţi cu căldură şi dăruire. Mai poată spune: „A fost o seară minunată. Am presupune şi bunătate şi curtoazie. Şi e o mare fost binecuvântat să mă aflu aici.” Arătăm diferenţă să fii ospitalier pentru că vrei să fii dragoste faţă de musafirii noştri şi îi facem să aşa. Considerăm un privilegiu posibilitatea de se simtă bine dacă ne arătăm interesaţi de ei a-i sluji pe ceilalţi? Ne e deschisă casa, suntem şi de preocupările lor. fericiţi să ne întâmpinăm oaspeţii cu căldură, indiferent dacă sunt prieteni sau străini? Atunci când suntem cu adevărat captivaţi de ceea ce a făcut şi face Dumnezeu pentru Ospitalitatea înseamnă dragoste pentru noi – ştiind că n-am meritat deloc aceasta străini. Se cuvine să ne simţim binecuvântaţi – din inimile noastre se va revărsa dragostea pentru că putem face ceva pentru cineva. pentru ceilalţi. De asemenea, trebuie să ne Mulţi dintre noi suntem atât de preocupaţi amintim că şi fraţii au făcut pentru noi multe cu problemele noastre, încât am prefera mai lucruri pe care, poate, nu le-am meritat! Câtă degrabă să fim lăsaţi în pace. „Nu mă deranja” dragoste trebuie să întoarcem! Trebuie să strigă vieţile noastre. „Am o grămadă de lucruri fim buni unii cu alţii, miloşi, preocupaţi de pe cap. Să se ocupe fratele cutare de vizitatori. ceilalţi. Trebuie să ne slujim unul altuia în Au o casă mai mare şi mai multe posibilităţi!” dragoste. Trebuie să ne iubim aproapele ca Ce multe binecuvântări pierdem atunci când pe noi înşine şi să le facem aşa cum am vrea gândim în felul acesta! să ni se facă nouă. (Cum te-ai simţi dacă ai merge în biserică şi după terminarea slujbei Ospitalitatea se mai poate defini ca fiecare ar ieşi pe uşă şi te-ar lăsa singur?) De „primind pe oricine”. Desigur, trebuie să asemenea, trebuie să-i slujim pe toţi în mod fim precauţi. Dar ne încredem în Domnul, egal. Nu contează cine sunt, de unde au venit urmăm Cuvântul Lui şi ne închinăm vieţile sau cum se numesc! Lui. Cu câţiva ani în urmă, lucram împreună cu alţi fraţi printre indienii Navaho. La un Pavel îi scria lui Tit că episcopul, trebuie moment dat, un frate a trebuit să meargă în să fie primitor de oaspeţi. Dar, sigur, rezervaţie pentru ca să transmită un mesaj. Se aceasta nu e numai pentru ei. Te-ai rugat întreba dacă e înţelept să meargă într-un loc sincer ca Dumnezeu să te ajute să-ţi placă unde bătăile şi beţiile erau atât de frecvente. să fii ospitalier? Să nu ne găsim scuze: „Nu 6  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

sunt tipul acela de persoană.” „Nu-mi vine gătise, şi l-a pus înaintea lor. El însuşi a stat uşor.” „La noi în casă nu se obişnuia.” „Casa lângă ei, sub copac, şi le-a slujit până ce au noastră nu e foarte frumoasă.” Trăim într-o mâncat.” lume extrem de egoistă, unde e uşor să spui: „Dumnezeu să te binecuvânteze. Să- Să ne gândim puţin la contextul acestei ţi meargă bine! Pa!” Şi-i lăsăm altui frate relatări. Afară era foarte cald. Avraam se odihnea treaba cu împlinirea nevoilor. Aceasta nu e la umbră, dar nu a dat nici un semn că s-ar fi ospitalitate creştină şi, potrivit cu cuvintele simţit ofensat de „deranj”. Ce s-ar fi întâmplat din Iacov capitolul 2, Dumnezeu nu poate la tine acasă? „Sara, vin nişte musafiri, dar nu binecuvânta o asemenea atitudine. avem deloc timp să mai pregătim ceva. Tu eşti ocupată, iar eu am ceva treabă de făcut. Şi e Gândiţi-vă la cuplurile care se întâlnesc aşa de cald afară! Trebuie să le dăm drumul înainte să se căsătorească. Tânăra soră depune când bat la uşă, dar hai să scăpăm repede de toate eforturile ca să fie sigură că tânărul chestia asta.” O, nu, Avraam nu s-a comportat va fi plăcut impresionat. Casa e curată, e deloc ca un ipocrit. Nu a cârtit. S-a bucurat pregătită o mică gustare, surorile şi fraţii mai din plin de vizita primită. S-a grăbit să alerge mici sunt instruiţi cum să se poarte, iar fata în toate părţile, dând instrucţiuni. îl întâmpină, cu o inimă mare, la uşă. Totul e bine şi frumos. În mod asemănător, acelaşi Surorilor, ce privire i-aţi fi aruncat soţului efort trebuie prelungit şi în căsnicie atunci vostru dacă el v-ar fi cerut nişte lucruri aşa când vine momentul să fie primiţi oaspeţii. cum i-a cerut Avraam Sarei? El i-a spus ce să pregătească, cât de mult şi să termine cât se poate În Genesa 18 găsim un exemplu remarcabil de repede. Soţilor, ce-aţi fi găsit în cort, dacă de ospitalitate: „Domnul i S-a arătat la stejarii aţi fi mers să vorbiţi cu soţia dumneavoastră? lui Mamre, pe când Avraam şedea la uşa Dezordine or ordine? Oare Sara ar fi fost gata cortului, în timpul zădufului zilei. Avraam a să primească musafiri, ori ar fi fost complet ridicat ochii şi s-a uitat: şi iată că trei bărbaţi nepregătită? Oare Sara citeşte prea mult, sau stăteau în picioare lângă el. Când i-a văzut, a petrece prea mult timp la cumpărături, sau alergat înaintea lor, de la uşa cortului, şi s-a vorbeşte prea mult la telefon cu prietenele? Şi plecat până la pământ. Apoi a zis: «Doamne, ce aţi fi ales dacă v-aţi fi dus în grajd? O vită dacă am căpătat trecere în ochii Tăi, nu trece, şchioapă sau una care nu a crescut cum trebuie rogu-Te, pe lângă robul Tău. Îngăduie să se şi pe care oricum aţi fi tăiat-o? aducă puţină apă, ca să vi se spele picioarele; şi odihniţi-vă sub copacul acesta. Am să mă Putem învăţa foarte mult de la Avraam. Nu duc să iau o bucată de pâine, ca să prindeţi ştim cât de diferită ar fi fost relatarea dacă la inimă, şi după aceea vă veţi vedea de Avraam ar fi fost rece şi distant sau dacă şi-ar fi drum; căci pentru aceasta treceţi pe lângă grăbit oaspeţii spre uşă. Dar ştim că ei au fost robul vostru.» «Fă cum ai zis», i-au răspuns mesageri cereşti, iar Avraam şi Sara au fost ei. Avraam s-a dus repede în cort la Sara, şi răsplătiţi din plin pentru eforturile pe care a zis: «Ia repede, trei măsuri de făină albă, le-au făcut. Cine ştie câte binecuvântări am frământă, şi fă turte.» Şi Avraam a alergat la pierdut pentru că nu am fost ospitalieri. vite, a luat un viţel tânăr şi bun, şi l-a dat unei slugi să-l gătească în grabă. Apoi a luat În 2 Împăraţi 4:8-10, citim despre femeia unt şi lapte, împreună cu viţelul pe care-l sunamită. „Într-o zi Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănânce la ea. Şi ori de câte “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  7

ori trecea, se ducea să mănânce la ea. Ea a zis şi bunăvoinţa lui Dumnezeu Însuşi. bărbatului ei: «Iată, ştiu că omul acesta care trece totdeauna pe la noi, este un om sfânt al În Faptele Apostolilor capitolul 16 ni lui Dumnezeu. Să facem o mică odaie sus cu se oferă o altă relatare despre cineva care a ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o practicat ospitalitatea. „Una din ele, numită masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea când va veni la noi.»” Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia Sunamita şi-a împărţit hrana şi confortul aminte la cele ce spunea Pavel.  După ce a fost casei cu acest om călător al lui Dumnezeu. botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: În casa ei, el a găsit pace, iar nevoile lui au «Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, fost împlinite. Femeia aceasta se bucura de un intraţi şi rămâneţi în casa mea.» Şi ne-a silit prestigiu în mijlocul societăţii în care trăia, dar să intrăm.” (Fapt. 16:14) s-a remarcat şi prin felul în care a oferit din ceea ce avea. Cuvântul „a sili” înseamnă „a forţa”. Ai forţat pe cineva în ultima vreme să intre în În Luca capitolul 7 ni se vorbeşte despre o casa ta? familie care nu a arătat ospitalitate şi despre o femeie care s-a ocupat din toată inima de În Faptele Apostolilor capitolul 28, citim nevoile Oaspetelui. Potrivit versetului 36, despre băştinaşii de pe Insula Malta. Vasul cu un anumit Fariseu L-a invitat pe Isus în casa prizonieri, cu destinaţia Roma, a naufragiat în lui. Dar nu s-a deranjat să respecte normele apropierea unei coaste. „Barbarii ne-au arătat obişnuite, acceptate, ale ospitalităţii. O femeie o bunăvoinţă puţin obişnuită; ne-au primit pe din cetate a intrat în casă chiar atunci când toţi la un foc mare, pe care-l aprinseseră din oaspeţii erau la masă. Aşa cum era obiceiul, pricină că ploua, şi se lăsase un frig mare.” Ce Isus stătea întins pe un pat. Ea s-a aşezat în ai fi gândit la vederea unui grup de deţinuţi? spatele Lui, în timp ce lacrimile de iubire şi S-ar putea să fie periculoşi. S-ar putea să ne căinţă cădeau pe picioarele Lui. Apoi femeia facă robi. Să fugim cât de departe putem! i-a şters picioarele cu părul ei şi I le-a uns cu mir. Isus s-a întors către gazdă şi i-a adresat Într-o asemenea situaţie, ar trebui să ne câteva cuvinte. „Vezi tu pe femeia aceasta? Am simţim constrânşi, determinaţi, de dragostea intrat în casa ta, şi nu Mi-ai dat apă pentru lui Isus şi de dragostea noastră pentru toţi spălat picioarele; dar ea Mi-a stropit picioarele cei pierduţi să le împlinim toate nevoile. cu lacrimile ei, şi Mi le-a şters cu părul capului Oamenii de pe insulă nu erau creştini, şi, ei. Tu nu Mi-ai dat sărutare; dar ea, de când totuşi, cu câtă bunătate s-au ocupat de am intrat, n-a încetat să-Mi sărute picioarele. nevoile supravieţuitorilor. Şeful insulei, Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Publius, i-a primit cu multă bunăvoinţă şi i-a Mi-a uns picioarele cu mir. De aceea îţi spun: găzduit timp de trei zile. Apoi, când a venit Păcatele ei, care sunt multe, sunt iertate; căci timpul ca ei să plece, cei de pe insulă „le-au a iubit mult. Dar cui i se iartă puţin, iubeşte dat tot ce le trebuia pentru drum.” Putem puţin.”  Apoi a zis femeii: „Iertate îţi sunt învăţa ceva din bunăvoinţa şi amabilitatea păcatele!” (Luca 7:44b-48) Femeia aceea a acestor oameni? primit cea mai mare răsplată dintre toate pentru bunătatea şi ospitalitatea ei – iertarea păcatelor Când ar trebui să ne arătăm ospitalieri şi unde? Simplu: tot timpul şi faţă de toţi. (Desigur, există excepţii, şi trebuie să ne folosimdebunulsimţşicălăuzireaDomnului.) 8  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

Practicăm ospitalitatea în familiile noastre, ca exprimăm ospitalitatea nu determină în mod fraţi şi surori, cu vecinii sau prietenii noştri. În necesar unde ne vom petrece veşnicia, pentru special, ar trebui să ne arătăm ospitalieri faţă că aceasta implică şi alte lucruri. Isus chiar a de cei care vor să cunoască adevărul. Primele accentuat foarte mult ospitalitatea. impresii determină atât de des cât de departe putem ajunge cu Evanghelia în vieţile lor. „Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de Ospitalitatea noastră faţă de aceşti oameni ne mâncat; Mi-a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; oferă cea mai bună cale să ni-i facem prieteni. am fost străin, şi M-aţi primit; am fost gol, Iar prietenia noastră cu ei e oportunitatea de şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi aur de a câştiga suflete pentru Hristos. venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.” Atunci cei neprihăniţi Îi În relatarea despre Isus şi Zacheu, din Luca vor răspunde: «Doamne, când Te-am văzut capitolul 19, Isus s-a autoinvitat în casa lui noi flămând, şi Ţi-am dat să mănânci? Sau Zacheu. Lucrurile au mers foarte bine şi, fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut?  Când datorită bunăvoinţei lui Zacheu de a-L primi Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau pe Isus, mântuirea a intrat în casa lui chiar în gol, şi Te-am îmbrăcat? Când Te-am văzut ziua aceea. Nu ştim cât de diferită ar fi fost noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la relatarea, dacă Zacheu I-ar fi spus lui Isus că Tine?» Drept răspuns, Împăratul le va zice: fusese ocupat în ziua respectivă şi că nu-L «Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi putea primi la masă în casa lui. făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi În Evrei capitolul 13, autorul ne încurajează: făcut.»” „Stăruiţi în dragostea frăţească.  Să nu daţi uitării primirea de oaspeţi, căci unii, prin ea Pe aceştia Isus îi va invita în Împărăţia au găzduit, fără să ştie, pe îngeri,” referindu- Sa. Dar celor din stânga Lui le va zice: „Ori se la ospitalitatea lui Avraam şi la răsplătirea de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia ce a urmat. Pavel nota în 1 Timotei 3:2 că dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, episcopul trebuie să fie „primitor de oaspeţi”. Mie nu Mi le-aţi făcut.” Iar aceştia vor suferi În 1 Timotei 5:10, el le menţiona pe văduvele pedeapsa veşnică. cunoscute „pentru faptele lor bune”. Faptele bune includeau găzduirea străinilor, spălarea În calitate de creştini, iubim noi „primirea picioarelor sfinţilor şi uşurarea celor aflaţi în de oaspeţi”? Cu siguranţă, vor fi răsplătiri necaz. pentru noi. Dar, mai presus de orice, trebuie să ne arătăm ospitalieri de dragul celorlalţi, Ospitalitatea trebuie să vină din inimă. „Şi pentru încurajarea şi binecuvântarea lor. Nu orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi ştim niciodată dacă nu cumva ospitalitatea totul în Numele Domnului Isus, şi mulţumiţi, pe care o oferim nu va contribui la mântuirea prin El, lui Dumnezeu Tatăl.” (Coloseni 3:17) cuiva. Şi, la urma urmelor, pentru asta Versetul 23 din acelaşi capitol afirmă: „Orice suntem în lume. faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni”. Suntem Din The Christian Contender, martie 2006 bucuroşi să putem fi ospitalieri şi ne place să Rod and Staff Publishers, Inc. facem ceva pentru slava lui Dumnezeu. Tradus şi folosit cu permisiune. În Matei capitolul 25, Isus ne-a oferit o scenă care ilustrează judecata finală. Felul în care ne “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  9

Reguli practice pentru împăcarea cu ceilalţi —Harold S. Martin A avea relaţii paşnice cu alţi oameni este un celuilalt. Fiecare om este unic în felul său, iar lucru ce se poate învăţa. Sunt câteva reguli de unii au personalităţi diferite de ale noastre. bază care să ne ajute „să urmărim lucrurile, Dăm de necaz când aşteptăm ca alţii să fie care duc la pacea … noastră.” exact aşa ca noi. Amprentele noastre nu sunt identice. Constituţia organismelor diferă 1. Decide-te să ai o atitudine smerită. (unii se simt bine la 25o C, alţii doar la 20o Biblia spune: „Şi toţi în legăturile voastre, să C). Diferă şi ceea ce ne place ori nu ne place fiţi împodobiţi cu smerenie.” (1 Pet. 5:5b) (unii preferă mâncarea simplă, alţii pe cea Trebuie să-i întâmpinăm pe cei ostili cu un condimentată). Şi totuşi, în ciuda acestor spirit copleşitor de bunăvoinţă. Trebuie să fim diferenţe, Dumnezeu are un loc pentru toţi. calmi, maleabili, curaţi şi smeriţi – decişi să Când Isus i-a ales pe cei doisprezece ucenici, trăim în pace cu toţi oamenii – chiar şi cu cei ei aveau personalităţi diferite. Petru era direct, mai arţăgoşi. Noul Testament ne porunceşte alţi doi erau numiţi „fiii tunetului”, Andrei de peste douăzeci de ori să arătăm o bunătate era tăcut, Toma un îndoielnic, Simon fusese şi o generozitate permanentă. chiar un zilot. Şi totuşi, fiecare Când Isus a avut rolul său important în 2. Roagă-te ca Dumnezeu să i-a ales pe cei planul lui Dumnezeu. aducă schimbarea. Dumnezeu doisprezece vrea ca noi să ne înţelegem bine 4. Veghează atent la felul în care- unii cu alţii. El îi îndeamnă pe ucenici, ţi foloseşti limba. Limba este în creştini să trăiască „în pace” gură, ea se află într-un loc umed şi poate luneca uşor. Amintindu- între ei. (2 Cor. 13:11) Romani ei aveau ne că omul obişnuit rosteşte 12:18 spune că trebuie să trăim personalităţi peste 20.000 de cuvinte zilnic „în pace cu toţi oamenii.” În (după un studiu al Universităţii Matei 5:9, Isus a spus: „Ferice de diferite. Minnesota), ne dăm seama că nu cei împăciuitori.” Romani 14:19 ne sfătuieşte „să urmărim lucrurile, care duc este deloc uşor să ne păzim limba. Bârfelile, la pacea … noastră.” Trebuie să ne rugăm denigrările, exagerările şi împroşcările cu specific pentru aceasta, cerându-i Domnului noroi nu trebuie pomenite printre copiii să ne ajute să găsim modalităţi prin care să Domnului. ne înţelegem mai bine cu membri familiei, 5. Învaţă arta comunicării mărinimoase. cu şeful la lucru, cu cei mai respingători şi Trebuie să confruntăm persoana care ne-a cu alţi oameni din biserică. Uneori pare că greşit. În Matei capitolul 18 ni se spune: stăruinţa noastră în rugăciune nu aduce nici „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du- un rezultat, însă Dumnezeu poate să schimbe te şi mustră-l între tine şi el singur (v. 15). atitudini şi să transforme comportamente – În loc să-ţi pierzi cumpătul, să ridici tonul şi de multe ori El face aceasta ca răspuns la şi să izbeşti cu pumnul, abordează persoana rugăciunile noastre. ofensatoare deschis şi cu bunătate şi încearcă 3. Încearcă să înţelegi punctul de vedere al reconcilierea. În timpul conversaţiei: nu 10  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

întrerupe vorbirea celuilalt, stăpâneşte-te Îl primim pe El ca Mântuitor personal. El emoţional, rosteşte problemele clar şi nu bate ne şterge trecutul şi ne pune într-o poziţie câmpii, spune adevărul, dar „în dragoste” restaurată înaintea Tatălui. Acum El ne cere (Efes. 4:15), fă-l pe celălalt să te îndrăgească, să-i iertăm pe cei ce ne-au greşit. E prea nu neapărat pentru ce spui, cât mai degrabă mult? pentru cum o spui. De obicei, când doi oameni comunică, descoperă 7. Fii conştient că unele conflicte nu vor că ofensa n-a fost chiar atât de dispărea. Îndemnul din Romani Cum pentru 12:18 spune că trebuie să trăim mare pe cât au crezut, ba uneori o neînţelegere în pace cu toţi – dar porunca nici nu a existat vreo ofensă. Iar e nevoie de nu este absolută. Spune acolo: alteori, ei se pocăiesc şi totul se „întrucât atârnă de voi, trăiţi în poate îndrepta fără alte demersuri doi oameni, de pace cu toţi oamenii.” Aceasta ulterioare. tot atâţia este implică faptul că uneori nu nevoie pentru a 6. Practică îngăduinţa şi se putea rezolva este posibil să ne înţelegem iertarea. Biblia spune: „Îngăduiţi- perfect cu alţii. Cum pentru vă unii pe alţii, şi, dacă unul are o problemă. o neînţelegere e nevoie de pricină să se plângă de altul, doi oameni, de tot atâţia este iertaţi-vă unul pe altul” (Col. nevoie pentru a se putea rezolva 3:13). Îngăduinţă înseamnă „a suporta”, o problemă. Dacă încerci reconcilierea, „a îndura”. Aceasta implică probabilitatea dar celălalt nu cooperează, va trebui poate ca fiecare din noi, într-un fel sau altul, să să accepţi că (cel puţin pentru moment) facă ceva care să-i pună pe alţii la încercare. tensiunea va continua. Însă nu renunţa. Venim din locuri diferite, culturi diferite – Continuă să încerci să îndrepţi situaţia nu ne înţelegem întotdeauna unii pe alţii şi alături de cel ce îţi este critic. Niciodată să nici nu suntem mereu de acord unii cu alţii: nu încetezi să-l tratezi cu respect, dar nu te în privinţa metodelor de educare a copiilor, lăsa prins de el într-o ceartă de vorbe. Ţine timpul de începere a serviciilor bisericeşti minte că Dumnezeu poate interveni şi aduce etc., dar trebuie să „ne îngăduim” reciproc. pace mai târziu, chiar dacă o soluţie pare Uneori preferăm ca un lucru să fie făcut improbabilă acum. într-un mod diferit, dar de dragul armoniei Întreaga biserică trebuie să urmărească nu spunem nimic. Îngăduinţa înseamnă pacea. Cele de mai sus au fost doar câteva reţinere. Iertarea, prin contrast, înseamnă „a sfaturi practice menite să ne ajute în această nu ţine nimic împotrivă.” A ierta înseamnă privinţă. „a da drumul” altuia, a elibera pe cineva de greşelile făcute împotriva noastră. Dumnezeu Tradus şi folosit cu permisiune ne iartă complet când venim la Hristos şi de la BRF Witness Vol. 40, No. 1 (Ianuarie, Februarie 2005). Dacă tu ai aşa de multe afaceri de care să te ocupi încât nu mai ai timp să te rogi, înseamnă că tu ai mai multe afaceri la dispoziţie decât a intenţionat Dumnezeu să-ţi dea. —D. L. Moody “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  11

,,V-am scris, părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început. V-am scris, tinerilor, fiindcă sunteţi tari, şi Cuvântul lui Dumnezeu rămâne în voi, şi aţi biruit pe cel rău.” 1 Ioan 2:14 Rubrica Părinţilor Poporul lui Dumnezeu la râul Ahava Punându-L pe Dumnezeu pe primul loc Ezra 8:15-31 —James Schuler Ezra şi cei care-l însoţeau s-au strâns lângă a cere protecţia lui Dumnezeu şi călăuzire râul Ahava pentru a face ultimele pregătiri în pentru călătoria în care urmau să se angajeze. vederea călătoriei lungi ce-i aştepta. Sperau să Dumnezeu a ascultat rugăciunea lor înflăcărată ajungă la Ierusalim după câteva săptămâni şi şi le-a dăruit o călătorie în deplină siguranţă. după ce vor parcurge peste o mie patru sute patruzeci de kilometri. Uitându-se peste cei Atunci când facem din închinarea către adunaţi lângă râu, Ezra a observat absenţa Dumnezeu o prioritate, familiile noastre leviţilor. El le-a cerut liderilor religioşi prosperă. Un tată dedicat îşi va aduna în fiecare un număr de preoţi şi cântăreţi care să-l zi familia la închinare. Trebuie să organizăm însoţească. Dumnezeu le-a dăruit pe Serebia, aceste momente de părtăşie atunci când familia un „bărbat cu minte” şi cu el pe fiii şi fraţii e odihnită. Un timp regulat de închinare îi va lui în număr de optsprezece, pe Haşabia şi ajuta pe copii să deprindă de timpuriu obiceiul cu el pe fiii şi fraţii lui în număr de douăzeci închinării. Familiile care consideră că închinarea împreună cu 220 de cântăreţi. Dumnezeu a este importantă vor încerca să suprime lucrurile binecuvântat decizia lui Ezra de-a face din sau situaţiile care distrag. Telefoanele care sună închinarea divină o prioritate. Familiile noastre prosperă Călătoria nu era deloc uşoară: pericolele îi atunci când considerăm pândeau la tot pasul. Tâlharii ar fi putut jefui caravana încărcată cu talanţi de aur şi vase prioritară voia lui frumoase. Cum puteau ajunge la Ierusalim Dumnezeu. în siguranţă, fără o armată care să-i protejeze? Ezra a fost convins că e o contradicţie să ceară sau copiii dezordonaţi creează dificultăţi atunci un convoi de soldaţi după ce a mărturisit că când e vorba să primim putere şi inspiraţie binecuvântarea lui Dumnezeu este peste cei pentru ziua ce urmează. Închinarea familială care se încred în Providenţă. Aşa că i-a adunat oferă minunate oportunităţi de a-i învăţa pe pe toţi cei prezenţi la rugăciune pentru 12  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

copii istorioare biblice şi cântări care să le sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? [...] ofere structura, baza credinţei de mai târziu. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se Familiile noastre prosperă atunci când vor da pe deasupra.” Familia care caută mai considerăm prioritară voia lui Dumnezeu. întâi Împărăţia lui Dumnezeu se încrede în Ce direcţie dă Biblia familiei? Soţilor, iubiţi- Dumnezeu pentru împlinirea nevoilor ei. vă soţiile. Soţiilor, respectaţi-vă soţii. Copii, ascultaţi şi cinstiţi-i pe părinţii voştri! Taţilor, Familiile noastre nu-i provocaţi pe copiii voştri la mânie. prosperă atunci când Mamelor, fiţi mulţumitoare atunci când aveţi strălucim ca nişte grijă de casă şi familie. Părinţilor, creşteţi-vă lumini puternice în Familiile noastre lume. prosperă atunci când credinţa în providenţa lui Familiile noastre prosperă atunci când Dumnezeu devine o strălucim ca nişte lumini puternice în lume. Copiii creează adesea oportunităţile de prioritate. comunicare. Putem să arătăm lumii felul în care ne iubim copiii. Putem mărturisi despre copiii în calea pe care trebuie s-o urmeze. O bunătatea lui Dumnezeu care ne dă puterea viaţă de familie fericită reclamă ascultarea de de a-i creşte cu multă înţelepciune. Conduita aceste porunci biblice extrem de practice. copiilor noştri va vorbi despre educaţia impusă după principiile lui Dumnezeu. Chiar şi cei Familiile noastre prosperă atunci când micuţi pot să rostească mai gângăvit, mai peltic, credinţa în providenţa lui Dumnezeu devine Cuvântul lui Dumnezeu şi cântările Sionului. o prioritate. „Nu vă îngrijoraţi de viaţa Harul lui Dumnezeu dă putere familiilor voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, sau ce creştine să aducă o mărturie strălucitoare veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă pentru Dumnezeu în această lume întunecată. cu ce vă veţi îmbrăca. [...] Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă [...]; şi totuşi Din Home Horizons, martie 2008 Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu Tradus şi folosit cu permisiune. “S-a auzit că este în casă...” continuare de la pagina 4 dintrei ei, oamenii cad la pământ iar cei pe avem credinţă să spunem şi noi ca şi ucenicii care-i atinge Isus se ridică precum slăbănogul altădată: „măreşte-ne credinţa Doamne” E din Capernaum. timpul să nu lăsăm ca nepăsarea şi indiferenţa să cuprindă tot mai mult viaţa noastră, biserica Cred că a sosit timpul să nu mai stăm noastră, familia noastră. Să nu lăsăm ca lumea nepăsători de casa Domnului. Să încercăm să-i cu toate stricăciunile ei să inunde bisericile atragem pe oameni cu adevărul, cu Cuvântul noastre. Domnul Isus o vrea curată şi sfântă. Scripturii, cu puterea Evangheliei care are putere Eşti şi tu gata să duci mesajul Domnului Isus la şi astăzi să vindece şi să lege rănile slăbănogilor. cei slăbănogi şi necredincioşi? Doamne ajută! Să dărâmăm toate zidurile care-i împiedică Doamne dă izbândă! pe oameni să ajungă la Isus. Să-i căutăm pe slăbănogi şi să-i ducem la El, iar atunci când nu “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  13

Relaţii sănătoase între părinţi şi copii —C. N. Ca în celelalte domenii de viaţă, Biblia ţi-a cerut să asculţi doar dacă îţi convine ţie. oferă sfaturi bune şi pentru relaţii sănătoase Părinţii creştini sunt profund preocupaţi şi între părinţi şi copii. „Copii, ascultaţi de obicei au un motiv bun pentru ceea ce cer în Domnul de părinţii voştri, căci este de la voi, chiar dacă le e greu să vă explice. Pe drept. «Să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama măsură ce copiii ajung la adolescenţă, părinţii ta» …” (Efes. 6:1, 2). „Copii, ascultaţi de trebuie să le explice scopul poruncilor lor, iar părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul copiii să încerce să înţeleagă. acesta place Domnului.” (Col. 3:20) În „toate lucrurile” se includ şi cele pe care Aceste versete arată că planul divin este alţi părinţi nu le cer de la copiii lor. Nu toate ca părinţii să aibă autoritate şi control în căminele sunt la fel. Convingerile tuturor căminul lor. Dumnezeu i-a făcut pe părinţi părinţilor nu sunt identice, dar Dumnezeu responsabili de a trasa principii, restricţii şi v-a chemat să ascultaţi de părinţii voştri, nu reguli pentru binele fizic, spiritual şi social al familiei. Respectul afectează felul în care „Copii, ascultaţi de părinţii voştri” este asculţi. singura poruncă pe care Dumnezeu a dat-o exclusiv copiilor. Dragi copii, trebuie să de cei ai prietenilor. Copiii trebuie să evite acceptaţi autoritatea părinţilor ca plan al lui să-i înfrunte pe părinţi sau să protesteze, Dumnezeu pentru binele vostru. Aveţi nevoie cu scopul de a obţine ceea ce doresc. de aceasta pentru protecţia şi îndrumarea Aceasta pune o presiune enormă pe umerii voastră. Nu încercaţi s-o subminaţi sau s-o părinţilor. distrugeţi. „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta” ne „În toate lucrurile” nu înseamnă că trebuie îndeamnă la respect. Respectul afectează felul să ascultaţi de părinţii necredincioşi dacă în care asculţi. Copiii care-şi cinstesc părinţii caută să le fie pe plac. Poate că observi unele Dumnezeu nu ţi-a contradicţii evidente. Poate că nu par ei la fel cerut să asculţi doar de „scumpi” precum părinţii prietenilor. Şi dacă îţi convine ţie. ce dacă? Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Nu veţi regreta niciodată că v-aţi respectat aceştia vă poruncesc să faceţi ceva greşit. părinţii. Odată poate veţi avea şi voi copii. Aceasta înseamnă totuşi ascultare în lucrurile pe care nu le înţelegeţi. Uneori, copiii spun: „Dar mi se pare fără rost!” Dumnezeu nu 14  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

Respectaţi-vă părinţii în felul în care vreţi trecut, luându-i în derâdere sau comparându-i să fiţi respectaţi de copiii voştri. Pentru că, cu alţi copii (mai ales în prezenţa altora) probabil, aşa se va întâmpla. poate fi un fapt foarte descurajator. „Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie 4. Apostrofarea peste măsură, mai ales când pe copiii voştri.” (Efes. 6:4) nu e îmbinată cu aprecierea şi lauda poate fi deprimantă. „Nu, nu aşa!”, „De ce n-ai…?” „Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca trebuie îmbinate şi cu „Ai făcut o treabă să nu-şi piardă nădejdea.” (Col. 3:21) bună” sau „Mulţumesc pentru masă.” Felul în care noi, părinţii, ne raportăm 5. Inconsecvenţa. A-i pedepsi astăzi pentru la copiii noştri le va uşura sau îngreuna acelaşi lucru pe care ieri l-am trecut cu acestora îndatorirea de a ne respecta şi de a vederea, a-i disciplina în funcţie de starea avea atitudini corecte. Ce îi poate întărâta pe noastră sufletească, disciplina reacţionară copii la mânie şi descurajare? (sau la mânie), apostrofarea copiilor pentru ceva ce noi înşine facem şi nerespectarea în 1. Părinţii egoişti. Cerând mereu copiilor mod repetat a angajamentelor sunt toate să facă unele treburi neplăcute sau ceea ce lucruri ce afectează respectul. nu vrem noi personal să facem, punându-i să fie responsabili întotdeauna de treburile 6. Lipsa de interes şi implicare în viaţa lor. casei, fără ca noi să renunţăm la interesele Copiii noştri au nevoie să le fie recunoscute proprii pentru a le face şi lor uneori pe plac, hobby-urile şi alte lucruri de care sunt toate acestea reprezintă acţiuni egoiste ce-i interesaţi. provoacă pe copii. Deşi este bine ca ei să-şi ajute părinţii ocupaţi, trebuie ca şi părinţii 7. Lipsa de îndrumare şi călăuzire clară. să-şi arate uneori consideraţia, făcând ceva Copiii apreciază Reacţiile noastre venite regulile bine definite. din firea pământească Deşi copiii se mai revoltă uneori în privinţa tind să producă aceleaşi reacţii aceasta, ei apreciază regulile bine definite. Copiii se simt frustraţi dacă nu sunt siguri şi în copii. de ceea ce se aşteaptă de la ei. pentru copii, altfel aceştia din urmă s-ar Unor părinţi le e teamă să traseze reguli putea simţi exploataţi şi neapreciaţi. şi să-şi disciplineze copiii cum trebuie, ca nu cumva să-i provoace la mânie. Copiii 2. Mânia şi nerăbdarea. Copiii vor face răspund în general bine la disciplina şi greşeli sau nu se vor descurca aşa cum îndrumarea fermă, dacă observă dragoste, ne-am aşteptat. Ţipetele, cicălelile şi alte acceptare, înţelegere, respect şi apreciere şi expresii respingătoare au un mare potenţial atunci când părinţii dau dovadă de smerenia de a stârni mânia copiilor. Reacţiile noastre necesară pentru a-şi cere scuze pentru venite din firea pământească tind să producă propriile greşeli. aceleaşi reacţii şi în copii, lucru valabil şi în cazul reacţiilor bune. Din The Christian Contender, nov. 2005 Rod and Staff Publishers, Inc. 3. Neiertarea greşelilor lor. Înjosindu-i pe copii şi amintindu-le mereu de un eşec din Tradus şi folosit cu permisiune. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  15

Iov— rugăciunile unui tată —David Peachy Relatarea biblică despre Iov nu e un mit mult mai departe de cercul familiei lui. sau un fapt istoric lipsit de semnificaţie. Acest Dumnezeu a folosit exemplul de credinţă bărbat din Uţ era mai mult decât o persoană al lui Iov, dedicarea şi rugăciunile lui ca o cu un caracter evlavios: „fără prihană şi curat demonstraţie vie şi o manifestare evidentă la suflet... se temea de Dumnezeu şi se abătea a tăriei şi loialităţii divinităţii. Satan, lumea de la rău.” Iov era om al rugăciunii care se şi poporul lui Dumnezeu au rămas, veacuri trezea devreme în fiecare dimineaţă pentru a de-a rândul, uimiţi de credincioşia acestui tată mijloci pentru familia lui. neprihănit, dedicat rugăciunii. Credinţa, devotamentul şi preocuparea Rugăciunile lui Iov erau o parte din zidul de pentru sfinţenie, exprimate de rugăciunile protecţie pe care Satan l-a văzut construindu- de familie ale lui Iov, ar trebui să-i provoace se în jurul lui Iov şi al familiei sale. Zilnic, acest şi să-i inspire pe toţi taţii din zilele noastre. om cerea harul lui Dumnezeu peste sufletele Iov aducea zilnic „pentru fiecare din ei [fiii şi celor dragi lui şi protecţie peste lucrurile care îi fiicele lui] câte o ardere de tot”. Acest lucru fuseseră încredinţate. La prima vedere, aceste implică faptul că Iov se ruga pentru copiii rugăciuni par să nu fi valorat mare lucru în lui în mod individual, pe nume. Îl îngrijora perioada grea a încercării. Şi totuşi, „în cei din faptul că fiii lui ar fi putut păcătui sau că urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul „au supărat pe Dumnezeu în inima lor”. La mai multe binecuvântări decât primise în cei fel ca taţii duhovniceşti din toate timpurile, dintâi.” Iov ştia că una din cele mai mari tragedii ale vieţii ar fi să-şi vadă familia îndepărtându-se Niciun părinte nu ar trebui să raporteze de adevăr şi pierzându-şi spiritualitatea. valoarea rugăciunilor lui la circumstanţele prezente. A-L iubi pe Dumnezeu cu toată Rugăciunile din familie făcute cu inima, cu tot sufletul, mintea şi puterea regularitate constituie mai mult decât un noastră, nu ne va scuti de necazuri, împotriviri, suport, un sprijin oferit copiilor. Credinţa adversitate şi suferinţă. Experienţa lui Iov lui Iov, exprimată în rugăciunile din familie, ilustrează faptul că dificultăţile vieţii nu trebuie l-a ajutat să înfrunte încercarea şi suferinţele să înece credinţa tatălui şi în niciun caz nu pot care au venit odată cu pierderea bunurilor să anuleze valoarea rugăciunilor lui. materiale, a fiilor şi a fiicelor şi apoi şi a sănătăţii sale. În ciuda loviturilor care au venit Prin rugăciune, taţii duhovniceşti se una după alta, Iov şi-a păstrat integritatea şi a încredinţează lui Dumnezeu în fiecare zi. vorbit ca un erou al credinţei şi al curajului: Atunci când viaţa tatălui este pusă pe altar, „Domnul a dat, Domnul a luat, fie Numele el e gata să-şi încredinţeze şi fiii, şi fiicele lui Lui binecuvântat.” Hristos. Inima curată şi conştiinţa neîntinată a tatălui constituie o influenţă puternică asupra Iov a înţeles că forţele răului sunt pornite familiei lui. Totuşi, mântuirea copiilor vine să distrugă fiecare membru al familiei: soţ, atunci când ei îndeplinesc condiţiile cerute de soţie, fiu, fiică. Familia, biserica, naţiunea şi Dumnezeu. tot ce e bun se află sub asediul direct al celui rău. Atunci când tatăl neglijează rugăciunea, Când se formează un nou cămin, tatăl trebuie vrăjmaşul se poate bucura de o pradă să fie liderul spiritual al familiei. E important ca uşoară. tinerii să aibă o viaţă de rugăciune şi înainte de căsătorie. Astfel că, după căsătorie, când încep Influenţa unui tată care se roagă ajunge 16  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

să apară copiii, nu e o noutate să fii un tată al Să ne gândim şi la rugăciunile lui Avraam, rugăciunii. Nu putem supraestima valoarea şi „părintele celor credincioşi”. Când a auzit de influenţa rugăciunilor tatălui într-un cămin judecata ce stătea să cadă peste Sodoma, s-a creştin. gândit imediat la nepotul lui, Lot. O mare parte din rugăciunile tatălui se S-a simţit responsabil pentru salvarea lui desfăşoară în taină, în singurătate, dar la Lot şi a familiei lui şi a intervenit pentru el, închinarea din familie, el se poate ruga deschis. cerându-I lui Dumnezeu să cruţe cetatea şi Atunci când se roagă împreună cu ceilalţi să-l scoată pe Lot din Sodoma. Acest lucru l-a membri ai familiei, rugăciunile tatălui trebuie ajutat pe Avraam să se încreadă în Domnul să fie specifice, nu generale. Tatăl trebuie să şi să aibă sufletul liniştit atunci când cetatea se roage pentru fiecare copil pe nume, pentru a fost distrusă. nevoile familiei, pentru lucrătorii din biserică, Avraam ar fi putut vedea situaţia în care pentru văduve, orfani şi alte persoane dinafara se afla Lot şi întreaga cetate ca disperată. Ar cercului familial. Aceste rugăciuni exprimă fi putut gândi: N-are niciun rost să mă rog credinţa şi preocuparea pentru Lot şi familia lui. Lot spirituală a tatălui şi îi e aşa de prins în bogăţiile lui învaţă pe copii cum să se Iov şi Avraam din Sodoma, încât n-o să vrea roage. să-şi lase poziţia şi situaţia au experimentat realităţile materială la porţile cetăţii. Şi Mulţi oameni din dure ale vieţii, au îndurat totuşi, Avraam a continuat biserica de astăzi au simţit necazuri şi suferinţe şi s-au să mijlocească pentru Lot valoarea şi influenţa confruntat cu ceea ce pare şi pentru familia sa, iar rugăciunilor taţilor. Îmi o imposibilitate umană. amintesc că într-o zi, pe Dumnezeu a când eram elev la şcoală, onorat rugăciunea un coleg a venit să stea la noi până Dar, datorită credinţei şi lui. “Căci voi a doua zi. Ca de obicei, dimineaţa, rugăciunilor lor, au găsit cinsti pe cine Mă am avut timpul de închinare. Mai putere şi ajutor în Tatăl cinsteşte.” târziu, acest prieten de şcoală i-a spus fratelui meu că a fost foarte ceresc pentru a depăşi Iov şi Avraam adversităţile. sunt doar două impresionat să-l audă pe tata exemple de părinţi rugându-se; nu-l auzise niciodată pe tatăl său care se roagă. Aceşti bărbaţi au experimentat rugându-se sau iniţiind un timp de închinare realităţile dure ale vieţii, au îndurat necazuri în familie. şi suferinţe şi s-au confruntat cu ceea ce pare o Uneori, când treburile sunt urgente şi timpul imposibilitate umană. Dar, datorită credinţei este limitat, taţii sunt tentaţi să scurteze timpul şi rugăciunilor lor, au găsit putere şi ajutor de închinare sau să-l neglijeze. Totuşi, trebuie în Tatăl ceresc pentru a depăşi adversităţile. să ne găsim timp pentru această activitate Prin rugăciunile lor, taţii duhovniceşti de vitală pentru familia creştină. astăzi îşi conectează familiile la aceeaşi sursă Cu siguranţă, timpul pe care Iov îl petrecea de ajutor divin. în rugăciune pentru copiii lui putea fi alocat Fiecare tată trebuie încurajat să se roage altor îndatoriri – delegarea de responsabilităţi mereu şi să nu obosească. „Mare putere are servitorilor, administrarea turmelor de oi, vaci rugăciunea fierbinte a celui neprihănit.” şi cămile etc. Dar Iov, la fel ca taţii evlavioşi (Iacov 5:16) din zilele noastre, a înţeles că dezvoltarea Retipărit din Home Horizons spirituală a fiilor şi fiicelor lui este cea mai Eastern Mennonite Publications importantă lucrare. Tradus şi folosit cu permisiune. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  17

,,Când am auzit, Doamne, ce ai vestit, m-am îngrozit. Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne! Fă-Te cunoscut în trecerea anilor! Dar, în mânia Ta, adu-ţi aminte de îndurările Tale!” Hab. 3:2 Rubrica Istorică Casa zidită pe stâncă rezistă „A dat ploaia, au venit şuvoaiele, Domnul stă însă deasupra au suflat vânturile şi au bătut în potopului. El rămâne pentru casa aceea, dar ea nu s-a prăbuşit, totdeauna Împărat şi El le va zice: pentru că avea temelia zidită pe „Până aici trebuie să veniţi, şi nu stâncă.” (Matei 7:25) mai departe. Aici să rămâneţi, voi, valuri semeţe.” Vânturile vor Să nu se gândească nici sufla şi vor lovi casa ca s-o smulgă măcar cel care zideşte pe Stânca de pe temelie. Dar nu vor putea Veacurilor că nu va mai exista face aceasta; casa nu va cădea, nici o luptă. El sau ea nu se află în pentru că este zidită pe stâncă. afara ispitei. Dumnezeu continuă să-şi dovedească harul pe care l-a Cei înţelepţi construiesc pe dăruit. Chiar şi cei înţelepţi vor Hristos prin credinţă şi dragoste; fi încercaţi precum aurul în foc, ei nu vor fi doborâţi la pământ. ispitiţi nu mai puţin decât cei Deşi apele se frământă şi urlă, iar care nu-L cunosc pe Dumnezeu munţii se zdruncină în furtună, – poate chiar mai mult. Pentru că totuşi ei rămân în siguranţă sub Satan nu va înceta să-i încerce pe umbra Celui Atotputernic. cei pe care nu-i poate distruge. Preluat din Renew My Heart, Ploaia va cădea cu furie – Daily Wisdom from numai că la timpul şi în modul pe care le găseşte potrivite nu The Writings of John Wesley domnul văzduhului, ci Cel a Compilat de Alice Russie cărui împărăţie se întinde peste © 2002 by Barbour Publishing Inc., tot. Şuvoaiele, torentele vor veni; Tradus şi folosit cu permisiune. valurile se vor înălţa urlând. 18  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

O împărăţie veşnică „Acum dar rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea.” (1 Corinteni 13:13) Eşti flămând şi însetat după viaţa veşnică? Atunci calcă în picioare lumea şi lucrurile lumii – bogăţiile, slava, plăcerile. Ce înseamnă lumea pentru tine? Urmăreşte lucrurile lui Dumnezeu. Ai grijă să nu se stingă setea aceea binecuvântată, dacă Dumnezeu deja a aprins-o în sufletul tău. Nu o lăsa să dispară prin ceea ce se numeşte în mod obişnuit religie – o formă goală, o copie falsă, un spectacol exterior – care lasă inima lipită de ţărână, la fel de pământească şi plină de patimi ca întotdeauna. Să nu te împlinească nimic altceva decât puterea sfinţeniei, o religie care e duh şi viaţă, tu în Dumnezeu şi Dumnezeu în tine. Luptând ca să devii un locuitor al Cerului, intrând acolo prin sângele vărsat „care pătrunde dincolo de perdeaua dinăuntrul Templului”, stând „împreună în locurile cereşti, în Hristos Isus”. Fie ca dragostea ta să sufere totul şisă fie îndelung răbdătoare. Şi văzând că poţi face toate lucrurile prin Isus Hristos care te întăreşte, fii plin de milă aşa cum Tatăl tău din cer este plin de milă. Iubeşte-ţi aproapele – prieten sau vrăjmaş – ca pe tine însuţi. Fie ca dragostea ta să sufere totul şi să fie îndelung răbdătoare. Să fie bună, blândă şi binevoitoare, însufleţindu-te cu amabilitate şi o voinţă înflăcărată şi chibzuită. Bucură-te în adevărurile sfinţeniei. Acoperă toate lucrurile în dragoste, crede totul, doreşte tot binele aproapelui. Suferă toate lucrurile, triumfând asupra ostilităţii; pentru că dragostea adevărată nu piere niciodată – nici acum, nici în veşnicie. Preluat din Renew My Heart, Daily Wisdom from the Writings of John Wesley Compiled by Alice Russie © 2002 by Barbour Publishing, Inc. Tradus şi folosit cu permisiune. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  19

Johannes Gutenberg 1400-1468 Inventator german cea mai mare realizare: inventatorul procesului de tipărire cu matriţa Specialiştii sunt de acord că tiparul inventat —John Hudson Tiner de Johanes Gutenberg a avut un impact mai mare asupra omenirii în ultimul mileniu decât Cărţile erau puţine la număr şi mult prea oricare altă invenţie. scumpe pentru cei mai mulţi oameni. Numai guvernul, biserica şi universităţile puteau avea Gutenberg s-a născut în Germania în jurul biblioteci mari. Deţinătorul unei Biblii sau anului 1400. Ştim prea puţine lucruri despre a altor cărţi putea fi considerat o persoană perioada timpurie a vieţii sale. Şi-a câştigat bogată. Bisericile obişnuiau să ţină la vedere existenţa lucrând ca bijutier şi cioplitor în o Biblie deschisă. În fiecare săptămână se piatră. întorcea o altă pagină, astfel încât oamenii să poată citi. Gutenberg a trăit într-o vreme în care oamenii făceau cărţi, copiindu-le atent cu mâna. Cei care În 1436, Gutenberg a început să se copiau Biblia luau măsuri speciale pentru a nu gândească cum să folosească tiparul pentru a face greşeli de copiere. Ultima verificare consta tipări cărţi. Fiecare literă era aşezată la capătul în a număra fiecare literă de pe pagina copiată. unei tije separate. Astfel se puteau asambla Fiecare pagină trebuia să aibă acelaşi număr de litere individuale într-o matriţă pentru a tipări litere câte avea pagina din documentul original. o pagină de carte, după care tipărirea se putea O persoană care lucra singură avea nevoie de relua. Apoi urma ca literele pentru pagina şapte ani pentru a copia întreaga Biblie. următoare să fie rearanjate. Procesul avea ca rezultat tipărirea a sute de copii de carte. De asemenea, copierea se făcea prin încrustarea unei pagini pe o bucată de lemn, Gutenberg a lucrat câţiva ani pentru iar apoi, cu ajutorul lui, se imprima. Bucăţile a-şi perfecţiona invenţia. Partenerii lui au de lemn erau încrustate asemenea unei pagini, aşteptat să obţină un profit rapid de pe urma dar scrisul şi desenele erau inversate. Câteva investiţiei lor considerabile. Pe de altă parte, sute de pagini puteau fi imprimate cu ajutorul Gutenberg a preferat să-şi îmbunătăţească tiparul. Experimentele nereuşite i-au cheltuit Bisericile obişnuiau să ţină atât banii săi, cât şi pe cei ai investitorilor. la vedere o Biblie deschisă. În fiecare săptămână se întorcea Gutenberg a avut convingerea că ideea lui o altă pagină, astfel încât va izbuti. Avea nevoie de bani cu disperare. În oamenii să poată citi. 1450 a stabilit un alt parteneriat cu un om de afaceri din Mainz, Germania. unei singure bucăţi de lemn. Cerneala înmuia lemnul şi făcea ca paginile să iasă înnegrite şi Curând şi-a dat seama că tipărirea implica murdare. câţiva paşi separaţi. A început cu forţe noi şi a lucrat la fiecare pas până când a reuşit; matriţa, tiparul, cerneala şi suprafaţa de imprimat trebuia să facă parte toate din acelaşi proces. A început cu un tipar mobil. Literele micuţe de metal trebuia să fie toate de aceeaşi mărime astfel încât să le poată înlocui cu altele. Ele 20  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

trebuia să se potrivească perfect şi să formeze o şi demonstreze performanţa sa maximă chiar suprafaţă plană. Trebuia să rămână nemişcate în la debut. Realizarea sa nu a fost niciodată decursul mai multor imprimări. A confecţionat egalată. mici litere din cupru. De data aceasta, literele au lucrat perfect. Fiecare Biblie are 1282 de pagini şi 42 de rânduri pe pagină tipărite pe două coloane. Tiparul a făcut ca hârtia să ia contact cu A tipărit 300 de copii pentru fiecare pagină matriţa. Un mâner ajuta ca matriţa să se şi le-a pus împreună pentru a forma 300 de închidă şi să preseze bine hârtia de matriţă. Biblii identice. Din cele 300 de cărţi originale, Astfel se reuşea ca întreaga coală de hârtie să fie astăzi mai există doar 45. În prezent, fiecare imprimată la fel. exemplar este extrem de preţios. Foi rupte din unele Biblii Gutenberg incomplete se vând A făcut experimente cu cerneală. Aceasta pentru mii de dolari. trebuia să se prindă de metal şi apoi să lase urme pe hârtie. A creat o cerneală pe bază de Tiparul s-a răspândit în toată Europa. În 50 ulei pentru care şi-a ales singur ingredientele. de ani s-au tipărit mai mult de 9 milioane de cărţi. Tipografii au tipărit Biblii în limbile de Hârtia începuse să fie folosită în Europa circulaţie internaţională cum ar fi germana, pentru scris, doar cu câteva sute de ani înainte engleza sau franceza. Preţul lor a scăzut aşa de de vremea în care a trăit Gutenberg. Hârtia avea mult, încât chiar şi oamenii de rând puteau o suprafaţă netedă care absorbea cerneala. Ea a să-şi cumpere o Biblie. fost singurul lucru din procesul imprimării pe care Gutenberg nu l-a inventat. Chiar şi aşa, a Oamenii de ştiinţă, învăţaţii religioşi şi folosit cea mai bună hârtie pe care a reuşit s-o filozofii au putut să-şi împărtăşească ideile găsească. uşor şi repede. Invenţia lui Gutenberg a condus la trei revoluţii separate. Mai întâi, Procesul de tipărire complet pe care Gutenberg cărţile scrise de fondatorii ştiinţei moderne l-a inventat a fost cu mult superior oricărui cum ar fi Copernicus şi Galileo au răspândit altul pe care îl încercase. A găsit o metodă să informaţii despre descoperirile moderne. tipărească cărţi identice în număr mare. Aceasta a dus la apariţia revoluţiei ştiinţifice. În acelaşi timp, oamenii au început să În 1454, a avut loc unul dintre cele mai mari citească Biblia în propria lor limbă. Aceasta evenimente ale istoriei mondiale. Gutenberg a dus la o trezire spirituală care s-a întins în a început să tipărească prima carte cu ajutorul toată Europa. În cele din urmă, oamenii de rând au putut să se informeze în legătură cu uInnei 1m4at5riţ4e.,Aafoalovsuit tşalsoe ctipuarne.uAl pregătit evenimentele curente. Ei au cerut să aibă un dintre cele mai mari mai mare control asupra vieţii lor zilnice. Prin evenimente ale istoriei aceasta au făcut ca guvernul să devină mai mondiale. democratic. matriţa pentru cea mai nobilă misiune: tipărirea De ce Gutenberg a reuşit când mulţi alţii întregii Biblii. au încercat acelaşi lucru şi au eşuat? Ajuns la sfârşitul vieţii, Gutenberg a mărturisit de ce Gutenberg a vrut ca Biblia tipărită să fie a avut succes. În marele dicţionar publicat la fel de frumoasă ca oricare copie de mână. în 1460 el a explicat că munca lui s-a aflat A ales un design atractiv pentru tipărire şi a sub “protecţia Celui Preaînalt care adesea făcut eforturi ca fiecare pagină să arate perfect. descoperă celor smeriţi lucrurile ascunse celor Biblia lui Gutenberg nu a fost doar prima carte înţelepţi.” tipărită vreodată, ci mulţi o consideră şi cea mai frumoasă. Rareori se întâmplă ca o invenţie să- Tradus şi folosit cu permisiunea autorului. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  21

,,Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.” Ps. 37:25 Rubrica Practică La început dumnezeu a creat . . . —Kevin Shank vrabia cu gâtul alb De ce mănâncă vrăbiile cu gâtul alb înapoi la cuiburile de acasă. seminţe de păpădie? Pare o întrebare destul Uitaţi-vă cu atenţie la vrăbiile cu gâtul alb de logică. Lucram în subsolul casei noastre, când Bethany s-a oprit şi a privit pe fereastră. şi veţi vedea că dunga de pe capul unora e „Cincisprezece, şaisprezece, şaptesprezece...” albă, în timp ce la altele e bej. Credeţi că număra ea în timp ce vrăbiile cu gâtul alb în felul acesta se pot distinge masculii de veneau de după casa noastră, la doar câţiva femele? Nu, nu poţi deosebi un mascul de metri de fereastra de unde priveam. M-am o femelă după culoare. Variaţia de culoare e uitat pe fereastra din faţă în direcţia din care genetică. Asta înseamnă că se moşteneşte, aşa veneau şi am văzut aproximativ cincizeci de cum unii copii se nasc cu păr blond, iar alţii păsări în curtea din faţă. cu păr închis la culoare. Marlin s-a dus la o altă fereastră şi a Un lucru foarte interesant e că o pereche numărat peste şaptezeci de păsări până când de vrăbii cu gâtul alb e aproape întotdeauna a renunţat la numărat. Ce făceau aceste peste formată dintr-o pasăre cu dungă albă şi o o sută de vrăbii în curtea noastră? Ciuguleau pasăre cu dungă bej. O teorie legată de acest seminţe de păpădie din florile strâns închise. aspect susţine că femelele cu dungă albă Dacă florile erau mai greu de atins, săreau ca sunt mai agresive şi cântă mai tare decât să ajungă la ele. rubedeniile lor cu dungă bej. Le preferă oare masculii cu dungă albă pe femelele cu Imediat am deschis o fereastră şi am dungă bej, mai puţin agresive şi mai puţin fotografiat o păpădie. Păsările s-au întors în zgomotoase? O altă teorie afirmă că femelele câteva clipe, aşa că am putut face alte câteva cu dungă albă pe cap pot să aleagă, iar ele fotografii. preferă masculii cu dunga de altă culoare. O dată ce sunt împreună, vrăbiile cu gâtul alb Vrăbiile cu gâtul alb îşi au cuiburile în rămân parteneri pentru toată viaţa. Canada şi în partea de nord-est a Statelor Unite. Păsările din curtea noastră migrau Deci, de ce mănâncă seminţele de păpădie? Cred că fiindcă le este foame. 22  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

©istockphoto.com/Mr_Jamesy De ştiut: * Cântecul unei vrăbii cu gâtul alb e un * Păsările iernează în sudul Statelor Unite, fluierat pe care probabil l-aţi auzit. Începe dar îşi au cuiburile în Canada şi nord-estul cu două note cântate lent şi continuă cu mai Statelor Unite. Cuiburile, construite la nivelul multe note cântate „allegro”. Intensitatea lor solului, la marginea poienilor, sunt făcute variază. din ierburi şi rămurele şi sunt umplute cu păr de cerb, muşchi sau alt material moale. * Melodia e adesea descrisă ca ceva de felul: „Old Sam Peabody, Peabody, Peabody” sau * Privesc din nou pe fereastră şi văd multe „Oh, Sweet Canada, Canada, Canada”. (n. seminţe de păpădie. Ca să vezi, aş avea nevoie t. traducerea e irelevantă pentru că în limba de mult mai multe păsări! română corpul fonetic al acestor cuvinte „Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta e altul, iar sonoritatea lor nu mai aduce a stau în fiinţă şi au fost făcute!” (Apocalipsa melodie cântată de vrăbiile cu gâtul alb). 4:11 b) Chiar dacă melodia e descrisă în felul acesta, cred că cineva a dovedit o imaginaţie bogată închipuindu-şi-o aşa. Din Nature Friend Magazine © Dogwood Ridge Outdoors Tradus şi foolosit cu permisiune. „Tu ai făcut toate lucrurile, şi prin voia Ta stau în fiinţă şi au fost făcute!” (Apocalipsa 4:11 b) “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  23

Tteemstpuelraturii cuvânt de mărturie din partea noastră? Pentru greier, temperatura ridicată înseamnă —Merle Sensenig un cântec mai rapid. Invariabil, creştinii Ai ascultat vreodată cu atenţie cântecul înfruntă perioade de persecuţie în viaţă. Potrivit unui greier? Dacă reuşeşti să localizezi sursa crezului greierului, mărturia creştinului trebuie cri-cri-ului, vei observa că greierul „cântă” să crească în rezonanţă atunci când opresiunea prin mişcarea aripilor. şi prigoana apasă. Exemplul înaintaşilor noştri plini de credinţă, cântând şi mărturisindu-L O examinare microscopică a aripii unui pe Hristos în faţa morţii crude, ne inspiră în greier mascul (numai masculii cântă) dezvăluie mijlocul mai puţin asprelor încercări din viaţa un instrument muzical încorporat. Aproape noastră. de capătul din faţă al aripii superioare, câteva zeci de spirale în formă de gogoaşă sunt fixate Greierii cântă peste tot şi pentru oricine. pe o prelungire în formă de băţ. Fiecare Poate că noi ne abţinem prea repede să-L aripă posedă şi un „dispozitiv de lovire”, mărturisim pe Hristos din cauză că ne e frică să în formă de semicerc. Greierul compune nu-i ofensăm pe alţii. Deşi nu dorim să intrăm muzica ridicându-şi aripile şi atingând inelele în conflict cu nimeni, nu putem promite că spiralate cu „dispozitivul” special. Biblia, Cuvântul Domnului, va fi întotdeauna uşor de acceptat. Indiferent de situaţie, este bine Tempoul cântecului său variază în să spunem de fiecare dată ceea ce Dumnezeu a funcţie de temperatură. S-a avansat ipoteza făcut pentru noi. că, numărând ţârâitul greierilor timp de treisprezece secunde, apoi adunând Se poate ca unii creştini să spună că ei n-au acel număr cu patruzeci, putem estima nici un motiv pentru care să-L mărturisească pe temperatura prezentă, în grade Fahrenheit. Domnul. Poate au fost crescuţi într-un mediu Deşi eficienţa metodei este cu semnul ocrotit, sănătos, care i-a apărat în mare parte de întrebării, cântecul greierului chiar are un nelegiuirea acestei lumi. Însă harul mântuitor tempo mai crescut la temperatură ridicată şi al Domnului este revărsat la fel de mult în viaţa unul mai coborât la temperatură scăzută. unui om ferit de rău ca şi în viaţa celui iertat de păcate grele. Indiferent care ne este poziţia, Ţârâitul greierului poate fi asemănat cu trebuie să spunem lumii despre Mântuitorul mărturia creştinului. Fiecare credincios nostru! trebuie să „cânte” lumii acesteia. Câtă mărturie şi laudă iese din gura noastră? Unui Isus a promis: „Ci voi veţi primi o putere, om care e plin de râvnă pentru Dumnezeu când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi nu-i vine deloc greu să vorbească despre El. veţi fi martori.” (Fapt. 1:8a) Mărturia noastră nu creşte şi descreşte o dată cu „temperatura Vorbirea noastră, indică ea căldura relaţiei fluctuantă” din jur, pentru că Duhul Sfânt cu Dumnezeu? Aşa ar trebui! Sau suntem atât ne oferă necontenit pace şi bucurii cereşti. de prinşi de grijile vieţii şi de problemele de În „frigul” descurajării sau al durerii, pacea şi afaceri, încât nu mai reuşim să împărtăşim credinţa în Dumnezeu ne întăresc să mărturisim Vestea Bună oamenilor cu care interacţionăm? despre harul Său. Şi chiar în momente de aspră Cei ce ne calcă pragul uşii aud vreodată un persecuţie, copiii Domnului, întocmai ca şi greierul, pot aduce o mărturie clară şi sonoră. Din Home Horizons, Eastern Mennonite Publications Tradus şi folosit cu permisiune. 24  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

,,Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie.” 1 Tim. 4:12 Rubrica Tineretului Jay Paul învaţă despre durere —C. Eberly Jay Paul visa că Bones, câinele său, îi — Ştiţi cum a început totul, cu o răceală mesteca urechea. „Încetează!”, îi strigă. Se şi durere de gât săptămâna trecută. Acum trezi brusc văzându-se în pat fără nici un am o durere groaznică de ureche. Dimineaţa câine prin preajmă, dar cu urechea dreaptă asta n-am putut dormi, aşa că am avut palpitându-i de o durere severă. Fratele său timp berechet de meditat. De ce îngăduie Lamar dormea nestingherit în celălalt pat, Dumnezeu durerea? în partea opusă a camerei care era rece şi întunecată. Acele iluminate ale ceasului Mama băgă în priză perna electrică. deşteptător de pe măsuţă indicau două fără — Îl las pe tata să-ţi răspundă. Pune asta la un sfert. ureche. O să sun la doctor să te vadă imediat ce deschide cabinetul. Se pare că ai o infecţie. S-o trezesc pe mama? Ea e o bună asistentă Azi nu mergi la şcoală. pentru noi, copiii, şi ştie cum să ia durerea, Tata se aşeză lângă băiat. gândi el. Dar poate că un băiat de 14 ani ca — Am auzit un prezbiter explicând în mine, cel mai mare în familie, ar trebui să felul următor: când Adam şi Eva trăiau în încerce să aştepte până dimineaţa. grădina Eden, nu cunoşteau nici suferinţa, nici moartea. Avem motive să credem că ei Răsucindu-se când pe-o parte, când pe nu ştiau ce este aceea, durere. După ce L-au alta, Jay Paul rezistă orelor lungi până la nesocotit pe Dumnezeu, păcatul, suferinţa ivirea zorilor. Se lumină până ce auzi paşii şi moartea au intrat în lume, iar Dumnezeu grei ai tatălui coborând scările, urmaţi de l-a izgonit pe om din grădină. El n-a dorit cei mai uşori ai mamei. Se îmbrăcă repede ca acesta să mănânce din pomul vieţii şi să şi coborî şi el. trăiască veşnic în această lume a durerii. — Deci, suferinţa n-a fost inclusă în planul Mama îşi ridică privirea de la ouăle pe care original al lui Dumnezeu pentru om? întrebă le agita în cratiţă, uitându-se spre fiul ei. Jay Paul. — Nu, îi răspunse tatăl. Dar suferinţa şi — Jay Paul, te-ai trezit devreme în durerea, prezente în lumea aceasta, ne fac pe dimineaţa asta! — Dar nu arată prea grozav, observă tata. Te simţi bine? “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  25

noi, creştinii, să dorim să ajungem în Rai. în neregulă, aşa că n-ai lua nici o măsură. — Să privim acum durerea din alt unghi, Uneori, puroiul apasă pe timpan până ce acesta este distrus. Dacă aceste infecţii ale sugeră mama. Ştii ce se întâmplă când un urechii de mijloc sunt neglijate, poate apărea copil mic atinge din greşeală ceva fierbinte? surzenia sau alte neplăceri. — Îl doare, ţipă şi îşi trage mâna înapoi. După ce tata plecă la serviciu iar copiii la — Exact. Dacă n-ar fi durerea, nu şi-ar şcoală, mama sună la doctor. trage mâna şi s-ar arde foarte grav. Când ţesutul organismului este afectat, simţim — Eşti programat abia la 1:45, spuse ea durere. Nervii duc impulsurile de durere la după ce închise telefonul. creier. Durerea îi protejează pe oameni de accidentări ulterioare mai grave. Dumnezeu — Ăsta-i un timp lung de aşteptare când n-a făcut nici o greşeală când a creat corpurile te doare ceva, se plânse Jay Paul. Se prăbuşi noastre cu capacitatea de a simţi durerea. pe canapea, privind fix pe fereastră la copacii Psalmul 139:14 spune: „Te laud că sunt o goi şi peisajul deprimant. făptură aşa de minunată.” — Ce s-ar întâmpla cu urechea mea dacă Mama se îndreptă spre bibliotecă, luând o n-aş simţi durerea? enciclopedie. — Durerea este ca un semnal de alarmă că ceva nu e în regulă cu urechea ta, explică — Iată ceva pentru tine cât timp mă duc mama. Dacă n-ai simţi-o, n-ai şti că e ceva sus la cel mic. Vezi ce poţi învăţa despre lepră. Aşa o să-ţi treacă timpul mai repede şi o să 26  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010 înveţi mai multe despre valoarea durerii. După un timp, mama se întoarse cu pruncul gângurind în braţe.

— Ei, ce-ai învăţat, Jay Paul? câteva săptămâni bune, rana refuza să se — Foarte interesant. Am aflat că lepra vindece. Drept rezultat, ea a căpătat o durere afectează terminaţiile nervoase, fapt ce duce la cronică, severă. Pentru o scurtă perioadă de pierderea simţului tactil. Pierderea degetelor timp durerea s-a ameliorat, însă a revenit şi de la mâini şi de la picioare nu este cauzată mai puternic când s-a tăiat la mână. Durerea de lepra în sine, ci de răni infectate, tăieturi cronică s-a răspândit din partea inferioară sau arsuri, care au fost neglijate pentru că a organismului în cea superioară. Acum n-au dat nici un semn de durere. întreaga ei parte dreaptă e afectată. În acea după-amiază, sora mamei veni să stea cu cel mic, iar mama merse la doctor — A fost o tăietură mare? cu Jay Paul. Stăteau în camera de aşteptare, — Nu, ceva obişnuit, cum ţi se întâmplă când băiatul auzi un bâzâit pe sală. Apoi, un şi ţie şi mie fără consecinţe grave. Doctorii tânăr zâmbitor aflat într-un cărucior rulant i-au spus că sistemul ei nervos a reacţionat electric intră înăuntru şi parcă lângă el. la o accidentare şi nu şi-a mai revenit, chiar — Salut, spuse. Se pare că nu sunt singurul după ce aceasta s-a vindecat. Ea are dureri pe care nu-l interesează revistele şifonate de întotdeauna. pe masă. — Azi am învăţat să fiu recunoscător că Jay Paul încetă să-şi mai frece urechea şi terminaţiile nervoase trimit mesaje ale durerii zâmbi, în ciuda disconfortului. care-mi dau de ştire că ceva nu e în regulă în — Îmi place să citesc, dar aleg cu atenţie. organism, spuse Jay Paul. Dar n-am ştiut că, Sunt Jay Paul. Tu? dacă nervii sunt tăiaţi sau afectaţi într-un fel, — Chad. Îşi scoase căciula, lăsând la vedere întregul sistem o ia razna. Pe mine mă doare o tunsoare îngrijită. Obişnuiam să citesc urechea, dar sunt recunoscător că o să scap toate gunoaiele înainte de a deveni creştin, curând de durere. dar acum gata. — Nimănui nu-i place durerea, mai ales — Când ai devenit creştin? cea cronică, admise Chad. Dar să-ţi arăt — În urmă cu un an, la scurt timp după un alt exemplu de ceea ce se întâmplă când ce am învelit un copac cu maşina mea. Arătă sistemul nu mai funcţionează. Chad se spre picioarele lui inerte. Am paralizat şi nu întinse şi-şi ridică puţin pantalonul, lăsând simt nimic de la mijloc în jos din acea noapte să se vadă o escară urâtă. Se poate să fi vărsat de când m-au scos dintre fiarele maşinii. ceva fierbinte pe picior. Nu ştiu exact când — Oh, îmi pare rău, îşi arătă afecţiunea şi cum s-a întâmplat, pentru că n-am simţit Jay Paul. nimic. — Nu mă compătimi. Mânam cu viteză. Asistenta intră şi întrerupse conversaţia. Domnul m-a oprit în acea noapte de mai — Jay Paul, doctorul vrea să te vadă. multe ori. Aş fi putut fi mort, dar mi s-a dat Băiatul se ridică. Îl privi peste umăr pe încă o şansă de a-mi schimba viaţa şi de a Chad. deveni creştin. — Mi-a plăcut să discut cu tine. Azi am — Deci, zici că durerea este întotdeauna învăţat multe despre durere. Dau slavă ceva bun? Domnului pentru înţelepciunea Lui! Chad clătină din cap. — Am o verişoară care şi-a luxat un os Din Partners, oct. 2005 de la picior sărind dintr-o căruţă. Timp de Tradus şi folosit cu permisiune. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  27

Un pahar cu apă rece În timp ce mulţimea o îmbrâncea, Janette —C. Eberly intră în piaţă. Atenţia i-a fost atrasă de o femeie în vârstă, îmbrăcată modest, care Locul tău nu este lângă nişte neisprăvite ca scotocea în poşeta ei mică, neagră. Căuta Noreen şi Janette. nişte mărunţiş cu care să plătească bucata de pâine. Dintr-o dată, Janette păşi lângă ea şi Janette rămase înmărmurită. Oare Linda îi dădu doi dolari vânzătorului impacientat, le va părăsi? Îşi aminti cât de grele au fost aflat dincolo de tejgheaua brutăriei. primele zile la această nouă şcoală. Era singura fată menonită din clasă. Nu avusese nicio — Dumnezeu să te binecuvânteze, spuse prietenă până când Linda s-a împrietenit cu Janette, zâmbindu-i femeii în vârstă. În ea. timp ce dădu mâna cu ea, îi puse în mâna zbârcită un tractat. Sămânţa ajutorării — Să ne prefacem că nu am auzit nimic, celorlalţi a încolţit în inima lui Janette în sugeră Linda. Eu aşa fac când ceilalţi îmi mod inconştient în urma unei întâmplări spun „slăbănoagă”. petrecute în 1958. Janette dispăru repede în mulţime, iar în minte îi reveni o zi mohorâtă În timpul ce-şi mâncau prânzul, Janette a de martie, de acum 40 de ani, pe vremea început să li se destăinuiască: când avea 12 ani. — Nu ştiu ce să fac. Am fost la bibliotecă În acea zi, profesoara de la clasa a şaptea şi d-na Rath mi-a spus că am împrumutat a terminat de strigat catalogul şi apoi a cartea Călătoria lui Judith. Am întârziat deja continuat cu câteva anunţuri de rutină: trei săptămâni. Ştiu că vroiam să o citesc, dar „Janette, ai o carte restantă, Călătoria lui nu am apucat. Nu ştiu unde este. Dacă nu Judith. Te rog să treci azi pe la bibliotecă.” o găsesc, trebuie să plătesc opt dolari pentru ea. Janette a rămas mirată pentru că, deşi împrumutase o grămadă de cărţi, le-a dus — Poate că e acasă, a consolat-o Noreen. înapoi la termen. Ea s-a gândit: „Ce să fac? Şi eu vroiam să citesc cartea asta odată. Nu ştiu ce s-a întâmplat cu cartea aceea şi nici nu vreau să cer părinţilor mei bani să o Janette a luat o gură de prăjitură. plătesc. Ei se chinuie să procure bani pentru — Vrea cineva cealaltă bucată? M-am spitalizarea mamei.” săturat deja. Janette ştia că părinţii Lindei îşi puteau permite să-i cumpere prânzul de la La ora prânzului, Janette se grăbi să le cantină, dar Linda prefera să-şi aducă prânzul ajungă pe colegele ei, Noreen şi Linda, de acasă pentru că aşa făceau şi prietenele ei. pe hol. Câţiva elevi care se îndreptau spre Janette mai ştia că Noreen nu avea niciodată cantină, le-au înconjurat cât timp cele trei destulă mâncare. prietene şi-au deschis dulapurile ca să-şi ia Noreen a întins mâna să ia prăjitura ei pacheţelele cu mâncare. favorită. — Mulţumesc! Tu faci cele mai bune În timp ce trecea pe lângă ea, una dintre prăjituri. amice i-a spus Lindei: În ziua următoare, Janette păşea grăbită în bătaia vântului rece şi tare, dinspre autobuz — Hei, Linda, de ce nu mergi să-ţi cumperi spre clasa ei. Nici nu se mai gândea că prânzul de la cantină şi să stai cu noi la masă? putea exista o soluţie pentru problema ei. A întâlnit-o pe Noreen care aştepta în hol şi 28  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

care i-a strâns mâna spunând: mele prietene. — O, Janette, îmi pare aşa de rău. Oare — Să-ţi aminteşti mereu că ceilalţi elevi mă vei ierta? râd de Linda pentru felul în care arată şi — Ia-o încet şi începe cu începutul. De ce de mine pentru că mă îmbrac diferit de ei, aşa că este ceva care ne leagă, a consolat-o îţi pare rău? Janette. Noreen a scos din ghiozdanul ei, aflat pe După ore, Janette i-a explicat cu emoţie podea, o carte ce părea murdară şi clătină din d-nei Rath ce s-a întâmplat cu cartea. cap. Ridicându-se pe tocurile sale înalte, d-na — Am Călătoria lui Judith. Îţi mai Rath a înşfăcat cartea care avea paginile aminteşti că ai împrumutat cartea de la pătate şi a aruncat-o în coşul de gunoi. Apoi bibliotecă, iar apoi te-ai gândit că nu aveai şi-a îndreptat degetul înspre Janette. atunci timp suficient să o citeşti? Ştiai că şi eu eram interesată şi mi-ai spus că o pot citi — Cartea este responsabilitatea ta. O eu prima. Am luat-o acasă, dar am uitat cu să plăteşti opt dolari înainte să se termine totul de ea până seara trecută, când am ajuns semestrul, dacă vrei să treci clasa. acasă. Janette a fugit la baie ca să şteargă urmele — Da, îmi amintesc acum, a răspuns de plâns de pe faţă. S-a simţit eliberată Janette privind paginile îndoite ale cărţii. când a ieşit din baie şi a văzut că prietenii ei Mila a luat repede locul supărării, când a plecaseră. Locuiau în oraş şi plecaseră acasă observat haina subţire şi învechită pe care o pe jos. A rămas mai în urmă pe holul gol ca purta Noreen. să nu fie nevoită să vorbească cu cineva. — Mă bucur că ai găsit-o. Deodată, s-a auzit motorul autobuzului — Da, dar e distrusă şi nu pot cu niciun care pleca din staţie. Fugind înspre uşă, a chip să o plătesc. aruncat o privire la numărul de pe autobuzul Janette se îndoi că d-na Rath va accepta care tocmai făcea colţul. Acum trebuia să cartea în starea în care era, dar a răspuns doar meargă pe jos. Până acasă era ceva mai mult atât: de un kilometru şi jumătate, dacă o lua pe — Spune-mi ce s-a întâmplat. scurtătură, pe câmp. — Tata a vărsat apă pe ea seara trecută, când era beat, a răspuns Noreen roşind. Janette s-a grăbit să o ia pe drumul care Când am început să plâng, s-a înfuriat şi m-a ducea în sat cu capul plecat şi lacrimi făcut în toate felurile. O să mă bată dacă aş pe obraz. Deodată, se izbi de o femeie încerca să-i cer bani pentru carte. necunoscută. Janette o cuprinse după umăr pe prietena ei. — Încet, domnişoară. Ce s-a întâmplat? — Poate că d-na Rath va înţelege dacă De ce plângi? îi voi explica cele întâmplate. Eu sunt cea care am luat cartea, deci eu sunt persoana Vocea blândă a femeii o făcu pe Janette responsabilă. Nu-ţi face probleme. să-şi dezvăluie necazul. — Rămânem prietene? — Bineînţeles! Nu e vina ta că tatăl tău se — Bibliotecara a spus, suspină ea, că dacă comportă aşa. nu plătesc cartea distrusă, nu mă vor lasă să — Ştiu. Dar nimănui nu-i place de mine trec clasa. din cauza asta. Tu şi Linda sunteţi singurele — Cât trebuie să plăteşti? — Opt dolari, dar părinţii mei abia se luptă să plătească pentru spitalizarea mamei. continuare la pagina 32 “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  29

<Isus a chemat la Sine pe copilaşi, şi a zis: <Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.” Luca 18:16 Rubrica pentru copii Să fii prieten Kayla intră în sufragerie şi se aşeză lângă —Ruth Cox Anderson mama, spunând: să rămân aici ca să am grijă de bunica, aşa că —Învăţătoarea mea de la şcoala duminicală nu pot merge prea des la ea. Tu poţi să-i faci a spus că Isus doreşte ca nouă să ne pese de vizite. Isus o să-ţi arate ce poţi face pentru ea. ceilalţi oameni. A spus că dacă ştim pe cineva care este singur, atunci ar trebui să încercăm — Da, aprobă Kayla. Mă gândesc la doamna să-i fim prieten. Campbell. Am să merg să-i fac o vizită. — Sună bine, zise mama. Un prieten care În următoarea după-amiază, Kayla spuse: să-I placă lui Isus. — Doamna Campbell m-a rugat să merg din nou şi azi. Pot merge? — Ştiu, spuse Kayla. Vorbea despre alţi — Da, răspuse mama, pentru o oră. băieţi şi fete. Am discutat despre jocuri şi Când Kayla era în apropiere, simţi mirosul împărţirea jucăriilor. biscuiţilor cu ginger, proaspăt copţi. Ieri, i-a spus doamnei Campbell că îi plac mult. — Tu eşti drăguţă când e vorba de împărţit, Doamna Campbell deschise uşa şi spuse: spuse mama. — Tu eşti, Kayla? Când fetiţa răspunse, doamna Campbell — Da, dar unica persoană despre care ştiu adăugă: că este singură este o bătrânică. Ce pot face — Intră! O, am un mare necaz. Mi-am pentru ea? Nu vrea să se joace. Nu pot găti pierdut ochelarii. Nu văd şi nu-i pot găsi. Am şi să-i duc de mâncare. Nu pot merge cu pipăit în jur, dar până acum nu am dat de ei. maşina ca s-o duc încolo şi încoace. Nu sunt Poate ochii tăi ageri îi văd. suficient de înaltă ca să-i spăl geamurile. Kayla privi în jur. Nu vedea nicăieri ochelarii. Se urcă în genunchi pe o băncuţă să poată — Uneori, spuse mama, trebuie să facem vedea mai bine căminul. Ca să coboare în puţinul pe care îl putem. Tu poţi să vorbeşti şi siguranţă, îşi aşeză mâna pe spătarul scaunului să asculţi. Te gândeşti la doamna Campbell, nu-i aşa? Ştiu că este singură, iar eu trebuie 30  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

doamnei Campbell. foarte buni, doamna Aici stă ea cel mai mult, se gândi Kayla. Îşi Campbell.” plimbă privirea pe mânerele scaunului, ridică Kayla zâmbi şi muşcă perna. Privi pe taburete. Apoi se uită din nou din biscuite. pe masa de lângă scaun. Acolo era doar o hârtie de la biserică. Apoi mai observă ceva — Sunt super- – o parte din braţul ochelarilor. Dădu la o buni, spuse ea. Sunt parte hârtia; iată ochelarii D-nei Campbell. biscuiţii mei preferaţi. Mulţumesc că i-aţi — Îmi aduc aminte acum, spuse doamna făcut. Campbell. Am fost obosită de la biscuiţi, aşa că m-am aşezat să citesc. Apoi mi-am dat jos — Mă bucur că am ochelarii, am pus foaia şi m-am culcat puţin. putut, răspunse doamna Îşi puse ochelarii. Nici nu ştii cât mă bucur Campbell. Am învăţat că ai venit. Data trecută, când mi-am pierdut să-i fac de la bunica ochelarii, mi-a luat trei zile ca să-i găsesc. Darcy. Dar asta-i o poveste întreagă. — Mă bucur că am venit, răspunse Kayla. Vreţi să mai fac ceva? — Spuneţi-mi-o, insistă Kayla. — Mi-ar plăcea să mâncăm împreună biscuiţi cu lapte, zise doamna Campbell. — Cam când eram Sper să-ţi placă biscuiţii. Aş vrea să mai aud de vârsta ta, începu pe cineva spunând: „Faceţi nişte biscuiţi doamna Campbell, tatăl meu mi-a spus să merg la bunica Darcy, peste drum, pentru că ea dorea să-mi pună biscuiţi cu ginger în pacheţelul meu cu mâncare şi apoi să iau autobuzul de acolo. L-am întrebat unde e mama, unde e Muffet. El mi-a răspuns că mama este cu Muffet. Mi s-a părut ciudat, dar pentru că trebuia să sosească autobuzul spre şcoală am plecat. Biscuiţii au fost buni. Am mâncat unul înainte să plec la şcoală şi alţi doi în pauză. Când m-am întors, căţelul meu Muffet avea şase căţeluşi. — Ce frumos! exclamă Kayla. Eu nu am avut niciodată căţeluşi. — Erau drăgălaşi, aprobă doamna Campbell – dar e mult de lucru cu ei. — Aţi învăţat repede să faceţi biscuiţi? întrebă Kayla. — Nu, răspuse doamna Campbell. Am învăţat abia când am fost mai mare. Nu o să uit niciodată ce buni erau. Când aveam 12 sau 14 ani, am rugat-o pe bunica Darcy să mă “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  31

înveţe. Mi-a plăcut să repovestesc întâmplarea. Poate despre căţeluşi. O să mă rog ca Isus să Mulţumesc că m-ai ascultat. Apoi, ea privi vă binecuvânteze. Pot să mai iau un biscuite, gânditoare. vă rog? — Mi-ai spus ieri despre Isus. Te rogi în Doamna Campbell întinse farfuria cu fiecare zi? biscuiţi. — Bineînţeles, răspuse Kayla, înainte să — Când o să mă rog, spuse ea, o să-I mănânc, să mă culc şi uneori şi atunci când mulţumesc lui Isus pentru că am o nouă simt. prietenă, pe nume Kayla. — O să te rogi şi pentru mine? întrebă În timp ce fetiţa se întorcea acasă, se doamna Campbell. Cred că nu m-aş simţi aşa gândea: O iubesc pe doamna Campbell. de singură uneori, dacă aş şti că cineva rosteşte Când am încercat să-L slujesc pe Isus, am fost numele meu înaintea lui Isus. răsplătită, exact cum mi-a spus învăţătoarea de la şcoala duminicală. — Bineînţeles că o să mă rog, doamna Campbell, răspunse Kayla. Îmi place să fiu Din Story Mates, dec. 2007 prietena dumneavoastră. Poate atunci când Tradus şi folosit cu permisiunea autorului. o să mai vin, o să-mi mai spuneţi o poveste. Un pahar cu apă rece continuare de la pagina 29 — Nu-ţi mai face griji. O să merg imediat exclamat Janette. la bibliotecară şi o să plătesc cartea. Cum te — Dumnezeu să te binecuvânteze, Janette, cheamă? iar tu să fii o binecuvântare pentru alţii! — Janette, dar nu trebuie să faceţi asta, se Janette reveni cu gândurile la cumpărăturile împotrivi Janette. pe care trebuia să le facă. Se opri la măcelărie — Cred că a fost voia Domnului să te să ia nişte jumări. Vânzătorul îi oferi ceea ce întâlnesc în timp ce-mi făceam plimbarea comandase. obişnuită. O să plătesc cartea, dar te rog să nu uiţi versetul acesta din Matei: „Şi oricine va da — Mulţumesc, spuse el. Să aveţi o zi de băut numai un pahar de apă rece unuia din bună. aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.” Îl poţi Janette zâmbi şi se gândi: Întotdeauna poţi ţine minte? avea o zi bună dacă faci ceva pentru ceilalţi, chiar dacă oferi doar un pahar cu apă rece. Janette a dat din cap. Mai auzise versetul şi Niciodată nu am aflat cine a fost femeia care altădată. a plătit pentru cartea mea de la bibliotecă, dar voi fi mereu recunoscătoare pentru lecţia pe — Îl iubeşti pe Isus? a întrebat-o femeia. care am primit-o de la ea.. — Desigur, a încredinţat-o Janette. — Atunci, va trebui să răsplăteşti bunătatea Din Partners, ianuarie 2005 mea şi să faci bine la alţii. Asta îl va bucura pe Tradus şi folosit cu permisiunea autorului. Isus şi te va face şi pe tine fericită. — Mulţumesc! O, mulţumesc mult! a 32  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

Lowell perseverează —Freda — Lowell, vino aici te rog, îl chemă mama — Ce înseamnă perseverenţă?, întrebă din bucătărie, unde spăla vesela de la cină. Lowell. — Da, ce este?, întrebă Lowell. — A persevera înseamnă să încerci Mama îşi ridică privirea. continuu, chiar şi atunci când ţi se pare greu. — Vom merge să vizităm şcoala în această Biblia spune în Proverbe 6 că trebuie să luăm după-amiază, răspunse ea. exemplul furnicii, spuse mama. — Foarte bine. Îmi place să vizitez şcoala, spuse Lowell. Lowell se uită nedumerit. — Mai întâi aş vrea să pui la loc jucăriile — Ce face furnica?, întrebă el. cu care tocmai te-ai jucat, continuă mama. — Odată, am văzut o furnică ce încerca Apoi ar trebui să-ţi schimbi hainele şi să-ţi iei să ducă o bucăţică de pâine în muşuroiul şosetele şi încălţămintea în picioare. ei peste o piatră. Bucăţica de pâine era la Vom vizita şi camera sorei Dorcas?, întrebă fel de mare ca ea. De câteva ori furnica a Lowell. Ea ne-a dat cărţi ca să ne uităm în ele scăpat-o jos. Apoi a ridicat-o şi a dus-o din când am vizitat-o. ce în ce mai aproape de muşuroi. Furnica Mama spuse: a perseverat şi, în final, a ajuns cu bucăţica — Da, ne gândim să vizităm fiecare sală de de pâine acolo unde şi-a dorit. Dumnezeu clasă. Acum du-te şi strânge-ţi jucăriile. foloseşte exemplul furnicii ca să ne arate că Curând, Lowell puse ferma şi animalele şi noi putem persevera. Dacă ai perseverenţă în ordine la locul lor. Apoi se grăbi spre vei încerca până vei reuşi. dormitorul lui. — Bine, voi face la fel ca furnica. Voi În scurt timp se îmbrăcă, mai trebuia să se încerca din nou şi din nou, spuse Lowell încalţe. Se încălţă şi încercă să lege şireturile. zâmbind, în timp ce se aplecă iarăşi asupra Legă unul dintre pantofi, dar nici după cinci pantofului. încercări tot nu reuşi să-l lege pe cel de-al — Mai încearcă, îl încurajă mama. Dacă doilea. Şireturile nu-i stăteau şi gata. tot nu poţi, te voi ajuta eu după ce o termin — Asta-i prea greu. Nu pot să le leg, de pieptănat pe Julie. îşi spuse Lowell. Încet, coborî scările cu Timp de încă un minut Lowell încercă încălţămintea atârnându-i. să-şi lege şiretul. Şiretul îi scăpa din degete — Mamă, spuse el, nu pot lega unul din tocmai când nu trebuia şi apoi o lua de la şireturi. capăt. În sfârşit, el făcu un nod. — Ieri le-ai legat pe amândouă aşa de — Mamă, am reuşit! exclamă el. frumos înainte de a merge la biserică, — Perseverenţa te-a ajutat, nu-i aşa? îl răspunse mama. întrebă mama. Practicând mai mult, vei — Dar am încercat şi de data aceasta şi reuşi să fii mai îndemânatic. De obicei, când numai nu reuşesc, continuă Lowell. insişti asupra unui lucru, reuşeşti să-l faci. Mama îl întrebă: — Ai nevoie de mai multă perseverenţă? Din Wee Lambs, dec. 2005 Rod and Staff Publishers, Inc. Tradus şi folosit cu permisiune. “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  33

,,Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.” Ecl. 12:13 Rubrica “O carte în serial” În căutarea unui cămin Partea 1 —Harvey Yoder În sunetul strident al clopoţelului ce anunţa semicerc în jurul celor doi. Monat se întoarse recreaţia, copiii dădură buzna pe holurile şcolii. ca să primească linguşirea tovarăşilor lui, Zgomotul oraşului, cu traficul lui intens, părea greşeală pe care avea s-o regrete imediat. departe şi, oricum, era acoperit de murmurul vesel al copiilor şi troncănitul papucilor din Zumrat îi aruncă o privire dispreţuitoare, picioare care alcătuiau o lume aparte, distinctă după care făcu un pas înainte, îl apucă de – lumea şcolii. cămaşă şi îl împinse cu putere până în peretele holului. Băiatul nu apucă să înţeleagă ce i se Din grupurile de elevi care traversau în grabă întâmplă. Ochii negri, din faţa lui, scăpărau coridoarele, se desprinse un băiat brunet, de scântei, în timp ce o voce îi şuieră în obraz: clasa a VII-a, care o luă spre grupul de fete ce se apropia. Una dintre ele îl interesa în mod — Să nu te mai iei de mine, mă auzi? Să nu deosebit. te mai prind că mă mai tragi de păr sau faci glume proaste la adresa mea! Spuse ea pe un Zumrat nu se uita la nimeni în timp ce ton mai jos dar destul de ferm. mergea. Figurile din jur făceau pur şi simplu parte din tabloul zilnic. Ca de obicei, se afla la Murmurul vocilor din jurul lor îi aminti marginea grupului de fete, fără să ia parte în lui Monat de ceilalţi elevi. Mândria lui rănită vreun fel la sporovăiala lor veselă. Dar liniştea se umflă brusc şi băiatul o lovi pe Zumrat, din jurul ei a fost spartă atunci când Monat se încercând s-o dezechilibreze. apropie de ea şi i se adresă cu neruşinare: Cu o mişcare rapidă, fata îi apucă piciorul, — Chiar mi-ar plăcea de tine dacă ai fi tot iar Monat căzu grămadă la pământ. Icni atât de drăguţă pe cât de bine arăţi. Pe dinafară surd când fata nervoasă sta cu genunchii pe eşti frumoasă, dar înăuntru eşti foarte rece. stomacul lui şi începu să-l lovească cu pumnii în cap şi umeri. Băieţii izbucniră în râs şi se adunară în —Dacă nu mă laşi în pace, o păţeşti şi mai 34  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

rău! îi strigă ea în culmea furiei. supărată pentru lipsa de respect pe care o arăta Apoi un braţ puternic o apucă pe Zumrat. fata ei. — Încetează imediat! Să te văd de îndată în — Îmi pare rău că am provocat agitaţie, biroul directorului! spuse repede Zumrat. Roşie la faţă, Zumrat îşi eliberă victima. Se vedea că se aşteptase la o asemenea Monat se ridică şi el şifonat de jos. situaţie şi era pregătită să-şi spună poezia. Atât voiau să audă: o propoziţie. Şi învăţase să ” Biroul directorului era mare şi spaţios. spună foarte politicos că-i pare rău, fără ca în Ferestrele înalte se închideau ermetic pentru realitate să aibă vreun regret. a oferi protecţie împotriva iernii grele şi a — Agitaţie! A fost mai mult decât agitaţie! vântului aspru ce se abătea din munţi asupra A fost bătaie în toată regula! Spuse directoarea Kyrgyzstanului şi asupra oraşului Osh. În cu voce tare. încăpere se aflau trei persoane. — O să mă ocup de această problemă, — Doamna Ivanov, fiica dumneavoastră doamna directoare. O să am grijă ca Zumrat să a fost mustrată de nenumărate ori pentru se poarte frumos, spuse ea privind ascuţit spre comportamentul ei. V-am chemat să vă fată apoi direct în ochii reci ai directoarei. transmitem că, dacă nu pune punct purtărilor Brusc, directoarea se ridică în picioare: ei incalificabile, va trebui să luăm măsuri —Păi să aveţi grijă! Şi le arătă, cu un gest, disciplinare severe. că pot pleca. Directorul şcolii era o femeie, însă era clar, Tot drumul spre casă, Zumrat simţi ca o din felul în care vorbea şi se purta, că era foarte povară supărarea mamei. Când intrară în potrivită pentru această poziţie. Îşi ţinea capul casă, furia acesteia se dezlănţui. Sub ploaia sus, privirea îi era semeaţă, umerii drepţi, în de cuvinte, Zumrat apucă să spună foarte timp ce i se adresa mamei lui Zumrat cu un puţin. Rămase în pragul uşii privind-o pe ton autoritar. mama sa care umbla de colo-colo, încercând — Îmi cer scuze pentru comportamentul să pregătească masa de seară. lui Zumrat, spuse femeia, evident deranjată Nimeni nu o întrebase de ce îl lovise pe de faptele fiicei ei. O să mă ocup imediat de Monat. Nimeni nu a fost interesat de partea incidentul acesta nefericit. aceasta a întâmplării. Părea să nu-i pese Zumrat stătea pe un scaun, lângă mama nimănui că Monat o hărţuia fără încetare ei, nedezlipindu-şi ochii de la mâinile pe care încă de la începutul şcolii. Cu o zi înainte o le ţinea pe genunchi, peste fusta de culoare trăsese de păr. Se hotărâse atunci să-şi facă bleumarin a uniformei. Părea că le studiază cu singură dreptate, de vreme ce ştia că nimeni foarte mare atenţie, iar faţa ei nu trăda nicio nu o va ajuta. Nu văzuse ea că bătăuşii din emoţie. şcoli le făceau viaţa mizerabilă victimelor — Zumrat! Se auzi vocea tăioasă a directoarei. lor? Păi, ea n-avea de gând în niciun caz să Nu vreau să mai aud de scandalurile şi bătăile devină una din acele fete timide care evitau pe care le provoci! Mă auzi? holurile şcolii şi erau mereu căutate de cei care le terorizau. A fost nevoie doar de câteva luni — Da, doamnă, răspunse fata cu o voce ca Zumrat să înţeleagă că profesorilor nu prea nici prea aspră, nici prea slabă. Mai degrabă le păsa de ceea ce se întâmpla printre elevi. sfidătoare, se gândi directoarea, uitându-se cu În clase, păstrau ordinea şi regulile erau foarte severitate la eleva din faţa ei. stricte, dar coridoarele şi terenul de joacă erau teritorii ale cruzimii şi ale bătăilor. Zumrat — Cere-ţi scuze, îi şopti mama, extrem de “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  35

ştia ce trebuie să facă prima dată când i se dădea suplimentare erau întotdeauna binevenite. ocazia, iar astăzi fusese acea zi. Zumrat se aplecă să ia găleata goală ca să Fusese implicată în câteva dispute, de la aducă apă de clătit. Tată şi fiică au lucrat o începutul şcolii, dar acelea au fost doar cu fete bucată de timp împreună, în linişte. şi ea le-a învăţat repede să o lase în pace. Mintea fetei era însă plină de gânduri. Cum Sistemul politic sovietic care controla acum se face că mama ei nu-i înţelegea stările, în Kyrgyzstanul şi care îşi impusese valorile de-a timp ce tata părea să înţeleagă felul în care lungul a cincizeci de ani nu o interesa pe vedea ea lucrurile, viaţa? Mama ei fusese Zumrat. Ştia doar că la treisprezece ani, în atât de supărată în legătură cu încăierarea 1974, îşi construise propriul sistem de valori – cu Monat. Când tata a venit acasă, chiar în unul care o ajuta să supravieţuiască. momentul în care mama îşi spunea tirada, el i-a cerut să se oprească. Mai târziu a vrut să ştie Astăzi învăţase ceva în plus. Trebuia să se cu ce-o supărase Monat. A spus puţine lucruri asigure că toate disputele viitoare vor avea loc şi, chiar dacă simţea că nu e deloc încântat de în spaţii mai sigure. Era convinsă că va trebui să incident, contase mult faptul că a ascultat-o. se apere din nou. De obicei, victoria nu venea atât de uşor. În timp ce turna apă curată pe maşină, Zumrat se gândi că bătăuşii şcolii o lăsaseră în După ce aşeză mai bine arzătorul din soba pace după acea încăierare. Spre surprinderea cu petrol, Zumrat verifică temperatura apei ei, ajunsese chiar un fel de erou printre cei din găleată. Se uită pe fereastră la tatăl ei care dispreţuiţi. La numai două săptămâni după îşi spăla maşina. Mama nu ajunsese acasă de la incident, în timp ce ieşea din şcoală, văzu un şcoala unde lucra ca învăţătoare, iar Zumrat grup de fete între două clădiri. fusese singură până când tata a intrat cu maşina în curte. Surorile ei erau la bunica, vizavi de casa — Lăsaţi-o în pace, le porunci ea ferm, când lor. Dar pe această fată singuratică prin firea ei, văzu că fetele îşi băteau joc de o colegă a lor. nu o deranja să rămână singură. Petrecea ore întregi retrasă, citind sau hoinărind prin oraş. Fetele se întoarseră, surprinse de vocea ei Nu-i lua mult timp să-şi facă temele, învăţa autoritară. Văzând că ezită, fata îşi încleştă întotdeauna foarte uşor. pumnii, iar după ce grupul se împrăştie, îi spuse victimei înspăimântate: Când apa se încălzi, Zumrat luă găleata şi o duse afară, la maşină. După o iarnă friguroasă, — Trebuie să te aperi singură. Nimeni n-o vremea primăvăratică de afară era o adevărată să te ajute. încântare. Fata era prea speriată ca să spună ceva, dar — Mulţumesc, îi spuse tatăl zâmbind. Ştii veştile se răspândiră repede, iar elevii ajunseră întotdeauna ce am nevoie chiar înainte de a să se teamă de fata aceea distantă şi rece. În cere. ultimii ani de liceu, Zumrat se împrieteni cu câteva fete care o admirau pentru curajul şi Zumrat zâmbi. Semăna destul de bine cu hotărârea de a lupta pentru drepturile ei. tatăl ei: era tăcută şi foarte atentă la detalii. Între ei exista o legătură specială. — De ce nu poţi să vii cu noi la petrecere? se strânseră fetele în jurul lui Zumrat, Tata începu să spele maşina cu un burete. implorând-o care mai de care. Era taximetrist şi o maşină curată îi aducea mai mulţi clienţi. Salariul de la stat era bunicel, dar Petrecerea de absolvire din acea seară uneori clienţii mai lăsau şi bacşiş, iar veniturile urma să fie un eveniment important. Chiar şi Zumrat, care evita de obicei întrunirile şi 36  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

mulţimile zgomotoase, şi-ar fi dorit să meargă. Sopia îşi veni în fire şi intră în curte. O văzu — Am de lucru. Tata adaugă încă o cameră pe Zumrat roşie la faţă, punând una peste alta cărămizile care îi veneau la mână. la casa noastră, iar mama vrea să mut toate cărămizile în partea aceea a casei. Îmi va lua — Ce se întâmplă? întrebă Sopia. Cine în toată seara, le informă Zumrat pe un ton detaşat, lumea asta le-a făcut pe fetele astea să vină să nelăsând să se întrevadă vreun sentiment. te ajute? Bineînţeles că voia să meargă la petrecere, dar viaţa o învăţase să nu-şi lege inima de nimic. — Păi, nu eu le-am forţat să vină, răspunse Dezamăgirile ar fi fost mult prea mari. Zumrat privind-o pe mama sa în ochi. Ele au insistat. — O să te ajutăm noi, îi spuse Margreta şi se uită la celelalte fete, aşteptând confirmarea lor. — Nu-mi prea vine să cred, spuse Sopia Toate aprobară în cor. uitându-se nedumerită la fetele care lucrau grăbite, trecându-şi una alteia cărămizile grele. O clipă Zumrat rămase tăcută. Apoi întrebă. Cu viteza la care lucrau, se părea că treaba — Vreţi să veniţi să mă ajutaţă să mut urma să fie gata curând. Toată curtea era plină cărămizile? Dar sunt sute! de sporovăiala fetelor şi de râsete. Ca răspuns, fetele s-au strâns în jurul ei şi au luat-o împreună spre casa ei. — E ridicol, apucă Sopia să spună. Se uită din nou la fiica ei şi parcă o vedea acum într-o Preocupată de propriile gânduri, fără să dea altă lumină. Nu mai era o copilă de şcoală – atenţie la maşinile care treceau pe lângă ea, devenise o tânără atrăgătoare. mama lui Zumrat o luă spre casă din staţia de autobuz unde cobora de obicei. Fusese o zi ca — O să merg, mama, spuse calm Zumrat. toate celelalte: activităţi epuizante la şcoală, Ai vrut cărămizile mutate, uite, le-am mutat. lucrul cu copiii şi încercarea de a-i face să înveţe Ştii că tata mă va lăsa să merg. cât mai multe lucruri, deşi uneori mintea lor părea complet blocată, dar ea şi-a păstrat Sopia rămase fără cuvinte. Cum îndrăznea? întotdeauna o atitudine corespunzătoare, Dar când întâlni căutătura dârză a fetei, trebui profesională. să admită că fiica ei era acum o persoană adultă. Dacă cineva ar fi întrebat-o pe Sopia de Aproape că ajunsese acasă, când văzu o scenă ce nu voia ca fata ei să meargă la petrecerea de incredibilă în propria curte. Două rânduri lungi absolvire, n-ar fi ştiut ce să răspundă. Încerca de fete, poate mai mult de douăzeci, pe două într-un fel să oprească timpul, privind la copii şiruri care porneau din faţa casei, îşi treceau cum se maturizează? Voia şi ea, ca atâţia alţi din mână în mână cărămizi, până la Zumrat părinţi, să aibă controlul total asupra copilului care prelua cărămizile de la ultima fată, apoi le ei matur, aşa cum se obişnuise până acum? clădea pe toate într-o grămadă. Zumrat simţi ezitarea mamei ei şi spuse Ţinându-se de gard, Sopia surprinsă întrebă: încă o dată: — Ce se întâmplă? — O, am venit s-o ajutăm pe Zumrat ca să — Mă duc la petrecerea de absolvire. Fetele poată veni cu noi la petrecerea de absolvire, au venit să mă ajute la treabă ca să pot merge răspunse râzând o fată din grup, întinzându-i şi eu, aşa că n-o să le dezamăgesc. celeilalte o cărămidă. Nu ne-am putut împăca cu gândul că cea mai bună prietenă a noastră — Tot nu pot să-mi dau seama cum ai lipseşte de la un eveniment atât de important. convins aşa de multe fete să vină să te ajute la o treabă deloc plăcută! continuă Sopia, încercând să-şi lămurească nedumerirea. Nu ştiam că ai atât de multe prietene. Incredibil! “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  37

Zumrat nu spuse nimic, zâmbi doar, pentru Fata se duse la dulapul cu haine, scotoci că nici ea nu înţelegea prea bine cum de s-a ceva prin sertarul de sus, apoi se întoarse întâmplat aşa. Nu era sociabilă, nici prea triumfătoare cu o fotografie alb-negru. vorbăreaţă la şcoală, aşa că a fost o surpriză şi pentru ea să descopere că era respectată şi — Ăsta e verişorul meu, Abdullah, iar tu îndrăgită. trebuie să te măriţi cu el. Aşa vei fi ca sora mea, chicoti Rano punându-i fotografia sub Petrecerea de absolvire nu i-a plăcut în mod nas. deosebit, dar a mâncat şi a dansat cu colegii de clasă. Pe la miezul nopţii s-a scuzat şi a plecat Aruncând o privire peste ea, Zumrat ridică acasă. Îşi stabilise foarte clar că n-o să stea din umeri: prea târziu şi n-o să se amestece cu mulţimea gălăgioasă. — Nu mă interesează. Nu-mi place cum arată. A meritat? se întrebă ea în drum spre casă. Dădu din cap: Da, meritase. Acum, o parte din — Of, şi tu! spuse Rano prefăcându-se viaţa ei se încheiase, iar ea trebuia să-şi continue supărată. Nu-ţi place de nimeni. Băieţii te drumul spre viitor, oricare ar fi fost el. invită în oraş, şi tu-i refuzi întotdeauna. Uite, Abdullah arată foarte bine. E mai mare decât Umbrele serii se lungeau tot mai mult, în tine, dar tu ai părut întotdeauna mai matură timp ce soarele îşi trimitea ultimele raze călduţe decât noi toate. Ar trebui să te gândeşti serios prin fereastra camerei în care se aflau cele două la el. Vreau să-i spun despre tine. prietene. De la radio se auzeau cântece folk, iar fetele stăteau pe pat, uitându-se într-o revistă Zumrat încercă să zâmbească. Oricât de de modă şi fredonând câte ceva din ritmurile mult o iubea pe prietena ei, n-o s-o lase pe săltăreţe care le ajungeau la urechi. ea să-i aleagă viitorul soţ. Se uită încă o dată la fotografia din faţa ei. Păr negru, mustaţă Zumrat se uită admirativ la camera prietenei neagră, tunsă scurt, şi un aer serios – era cu ei, Rano. Îi plăcea la ea acasă. Şi casa ei era siguranţă din Kyrgyzstan, ca şi ea. Cam asta drăguţă, dar părinţii lui Rano se pare că se era tot ce putea obţine din fotografie. descurcaseră mai bine cu slujbele lor. Zumrat nu ştia unde lucrează tatăl lui Rano, dar îl vedea Dându-i-o înapoi lui Rano, Zumrat repetă: întotdeauna îmbrăcat în costum, afişând un aer — Nu mă interesează. Pare destul de important. comun. Apucând-o de umeri, Rano protestă: — La ce te gândeşti? o întrebă Rano râzând — Ce să ne facem cu tine? Eşti cea mai privind spre faţa serioasă a lui Zumrat.Te întrebi căutată din grup şi îi refuzi pe toţi. Ce-i cu ce băiat o să te ceară? Ai câţiva pretendenţi! tine? Râse ea scuturându-şi părul negru. Deşi tonul era mai degrabă jucăuş, Zumrat simţi nerăbdarea din vocea prietenei ei. Zumrat se strâmbă şi îi dădu un ghiont — Nu ştiu, răspunse calm ea. Nu ştiu ce-i prietenei ei: cu mine. Acordurile muzicii se auzeau în continuare, — Nuu! Mă gândeam ce cameră frumoasă dar o vreme fetele au rămas tăcute. Zumrat ai. De fapt ce casă frumoasă! adăugă ea. se gândea la sentimentul de singurătate care o copleşise săptămâna trecută în camera ei. — Mulţumesc. Da. Avem o casă frumoasă, Nu-şi explica ce se întâmpla cu ea. Deschisese dar uneori mi se pare tare pustie. radioul – orchestra sovietică interpreta o piesă muzicală clasică – şi începu să plângă. Nu — Am o idee, sări Rano. Trebuie să faci parte înţelegea de ce. Simţea doar un mare gol în din familia mea. În felul ăsta o să te văd mai des. 38  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

inima ei. Pe mine nu poţi să mă păcăleşti. După ce tipul — Deci când o să te măriţi? insistă Rano. ăsta a intrat, l-am întrebat cu ce-l pot ajuta, — O să-ţi spun exact ce i-am răspuns şi iar el m-a întrebat foarte politicos: „Zumrat e aici?” mamei mele când mi-a pus întrebarea, spuse Zumrat zâmbind forţat. Zumrat dădu din umeri şi se apucă să reaşeze un teanc de prosoape la care se uitase — Ce anume? întrebă Rano. cineva. În cele din urmă adăugă: — I-am spus că o să mă mărit cu un bărbat care lucrează în armată şi o să am zece copii. — Nu ştiu nimic despre asta. N-o să trăiesc în Osh toată viaţa mea. — Păi, râse Tania. Se pare că el ştia despre — Ce-ţi veni să-i spui asta? întrebă Rano tine. râzând. — Linişte-te, Tania. Nu există niciun — Habar n-am, replică Zumrat. Cred că bărbat în viaţa mea. Habar n-am despre cine m-am cam săturat să mă tot întrebe. vorbeşti, o asigură Zumrat. — Eşti o figură! Auzi, un bărbat din armată Mai târziu, în aceeaşi dimineaţă, Tania şi zece copii. Nimeni nu mai face atâţia copii. şuşoti: Cel puţin nu oamenii moderni. — Uite, a venit din nou. — Da, păi mama crede că e ceva ruşinos să Zumrat îl măsură dintr-o privire pe ai o fată nemăritată în casă. Chiar zilele trecute tânărul ce se uita la marfa expusă în vitrină, a făcut o remarcă de genul: „Ai deja douzeci şi apoi continuă să aranjeze rafturile. Îl ignoră doi de ani şi nu ţi-ai găsit un soţ.” complet, în timp ce tânărul se uita la diferite Păi, îţi spun, nici nu mă grăbesc. lucruri din magazin şi îi arunca din când în — Chiar ar trebui să te gândeşti la Abdullah, când câte o privire. insistă Rano ridicând fotografia ce alunecase pe — Scuzaţi-mă, vă rog, i se adresă el cu o duşumea. voce joasă, dar plăcută. Vreţi să mă ajutaţi cu După ce o studie o clipă, ridică din umeri şi nişte cumpărături? cu faţa ridicată spuse: — Ce anume vă interesează? întrebă Zumrat — Să ştii că arată mult mai bine în realitate. pe un ton indiferent. O licărire de lumină se zării în ochii ei în — Două perechi de şosete, vă rog. timp ce puse din nou fotografia în sertar. Zumrat căută şosetele şi i le aduse. Deşi îi Cu paşi repezi, Zumrat urcă grăbită scările simţea privirea îndreptată asupra ei, nu-l privi magazinului în care lucra ca vânzătoare. niciodată în faţă. Tania zâmbea din spatele Se întorcea din pauza de prânz. În timp ce tejghelei, atentă la toate detaliile „întâlnirii”. închidea uşa în urma ei, blocând zumzetul — Păstrează restul, îi spuse zâmbind oraşului, Tania, colega cu care lucra, i se adresă tânărul, în timp ce-i întindea banii pentru din spatele tejghelei: cumpărături. — Acuma vii, după ce băiatul acela chipeş Zumrat îl privi în ochi şi spuse scurt: a plecat! — Sunteţi un om ciudat. Zumrat nu spuse nimic, aşa că Tania În timp ce se întorcea să plece, Zumrat se continuă: uită la monedele din palma ei apoi îl văzu — Îi ţii la distanţă pe toţi băieţii ca să ieşi cu retrăgându-se. Când el se întoarse spre ea, îi ăsta, nu? Ce figură eşti! spuse: — Ce vrei să spui? întrebă Zumrat, obişnuită — N-am nevoie de mila nimănui, îi strigă cu tachinările fetelor cu care lucra. ea, aruncându-i banii. Asta ar trebui să-i — O, nu, acum vrei să spui că nu ştii nimic? taie orice ambiţie romantică, se gândi fata “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  39

zâmbind în sinea ei. te place. Tânărul se întoarse şi ridică banii de pe jos. Zumrat inspiră adânc: — Mă place? spuse în şoaptă. Ai înnebunit? Apoi cu un zâmbet uşor privind spre ea, ieşi din magazin. Apoi se întoarse şi privi spre geam. Zumzetul vocilor din camera alăturată creştea, Tot restul zilei, Zumrat încercă să ţină piept tachinărilor Taniei. Voia să-şi scoată din minte semn că mai sosiseră şi alţi invitaţi. Apoi Zumrat întâmplarea. se întoarse către prietena ei: — La mulţi ani, Rano! strigă Zumrat — Plec, nu mai pot rămâne aici. deschizând uşa şi intrând în casa prietenei ei. Şi, înainte ca Rano să apuce să spună ceva, Zumrat era deja afară, aproape alergând pe — Ooo, mulţumesc! veni Rano să o aleea din faţa casei. întâmpine. Proastă! Proastă! Proastă! Spuse Zumrat murmurând în timp ce paşii ei repezi o depărtau — Ţi-am adus flori şi, uite, bomboane şi de casa lui Rano. Probabil crede că sunt cea şampanie! spuse Zumrat, îmbrăţişând-o strâns mai nepoliticoasă şi insensibilă persoană din pe prietena ei. lume. Cum a putut Rano să-mi facă una ca asta? Gândurile ei se succedau cu repeziciune: — Intră, o invită Rano. Sunt şi părinţii mei era supărată pe ea însăşi pentru felul în care aici, şi nişte rude. s-a comportat, dar şi pe Rano pentru că i l-a trimis pe bărbatul acela – care era numele lui...? Zumrat îi salută pe părinţii lui Rano, apoi Abdullah? – s-o spioneze, fără ca ea să ştie că e se aşeză pe canapea lângă prietena ei. După verişorul ei. Se simţea copleşită de ruşine. ce aruncă o privire la ceilalţi oaspeţi, îşi dădu Era derutată. Până la urmă, de ce o deranja seama că o faţă îi era familiară. Unde îl mai atât de mult treaba asta? Îi mai respinsese şi pe văzuse pe tânărul acela? Bărbatul din magazin! alţii. A dat de înţeles de mai multe ori băieţilor Cel căruia îi spusese că e ciudat...era aici, acasă care insistau că nu o interesa deloc atenţia lor. la Rano. De ce ar fi fost diferit acum? — Salut! i se adresă tânărul zâmbind. — Când o să fii liberă? Era prea încurcată ca să răspundă. Fără vreun Zumrat se uită în ochii negri ai tânărului din cuvânt, se ridică şi „evadă” în bucătărie. faţa ei şi îl recunoscu pe băiatul de la petrecere. — Ce s-a întâmplat? o întrebă Rano care se Abdullah intră pe uşa magazinului imediat ce ridicase după ea. acesta s-a deschis. — Cine e tipul ăla? întrebă Zumrat în — La ora închiderii, răspunse repede şoaptă. Zumrat, apoi se întoarse şi intră în camera din — E verişorul meu, Abdullah spuse ea spate. Când, în cele din urmă, se întoarse la întorcându-şi capul. Îţi mai aduci aminte? tejghea, tânărul dispăruse. Un alt val de ruşine Fotografia pe care ţi-am arătat-o. o copleşi. Zumrat simţea că se sufocă. E adevărat, era liberă la ora închiderii — Cum ai putut? Habar n-am avut... A magazinului, dar astăzi era ziua când lucra doar fost la magazin, iar eu m-am purtat urât cu el. până la prânz. Aşa că la amiază, ieşi din magazin Probabil crede că sunt îngrozitoare, spuse ea şi plecă grăbită spre casă. Poate că în felul acesta borborosind din gură. o să priceapă aluzia şi o s-o lase în pace. Faţa îi ardea gândindu-se la felul în care se purtase. — Nu, nu cred, chicoti Rano. Mi-a spus că te-a văzut şi nu părea deloc supărat. Cred că 40  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

Dar nu. Ziua următoare, spre seară, băiatul ei străluceau în timp ce vorbea. era din nou la magazin, chiar la ora închiderii. — Poţi să-l ţii liniştită. Nu vreau să fur Când Zumrat o întrebă pe Tania ce-i spusese aseară, Tania a ridicat din umeri, zâmbind cu prietenul nimănui, spuse iritată Zumrat, după inocenţă. care se întoarse şi plecă. Nu era una dintre acele fete care umblau înnebunite după băieţi şi în — Te-am aşteptat aseară, spuse calm niciun caz nu o interesau prietenii altor fete. Abdullah, când fata a ieşit din magazin. Aşa că, săptămâna următoare, când îl văzu — Am plecat la prânz, răspunse ea. pe Abdullah aşteptând-o în faţa magazinului, — Ştiu. Zumrat se comportă rece şi distant. Vorbi foarte Cei doi au mers o bucată de drum în tăcere. puţin şi încercă să-i arate că nu o interesează. Abdullah a încercat o conversaţie despre vreme În aceeaşi seară, când Rano a venit să vadă şi despre viaţa în oraş. Zumrat răspundea „cum merg lucrurile” şi-a dezamăgit prietena sporadic, iar înainte de a intra pe strada pe spunându-i că lucrurile nu merg nicicum. care locuiau, îi spuse: — Nu trebuie să mă conduci mai departe. În seara următoare însă, tânărul o aşteptă din Nu vroia ca nimeni din familia ei să-l vadă. nou şi o conduse încă o dată acasă. Abdullah nu insistă şi rămase privind-o cum se îndepărtează. — De ce nu mă laşi în pace? îl întrebă aspru În următoarea seară, o aşteptă din nou şi o Zumrat, după ce au străbătut câteva străzi. Era conduse până în acelaşi loc. Apoi, timp de o foarte sigură că el încerca să-i facă curte. De ce săptămână, a dispărut cu totul. nu te întorci la prietena ta? Zumrat încercă să-şi spună că în definitiv nu era mare lucru. În primele zile la serviciu nu Rămase tăcut pentru o vreme, doar zgomotul se uită să vadă dacă nu apare. În a treia zi însă, paşilor pe trotuar tulburară liniştea. privi în josul străzii. Nici urmă de Abdullah. Parcă se evaporase. — Nu am nicio prietenă, veni răspunsul Ah! Ce uşurare! Da, era o uşurare. Până la ferm, după câteva clipe de tăcere. Ce te face să urmă, episodul stânjenitor era lăsat în urmă. crezi că am pe cineva? Se simţea bine. O, grozav... se gândi ea. Pe altcineva. Nu doar — A, pe Abdullah...da! Îl cunosc, spuse că neagă, dar se mai şi consideră prietenul meu. Nadia repede. — Nadia mi-a spus să te las în pace. Mi-a Zumrat se întâlnise cu o fostă colegă de spus că încerc să-i fur prietenul. clasă şi, din una în alta, o întrebă dacă nu ştie un băiat pe nume Abdullah. Din nou tăcere. — Nadia e o fată naivă. Doar pentru că vrea — Lucrează în aceeaşi şcoală în care lucrez să fie prietena mea, nu înseamnă că şi eu vreau şi eu. E foarte inteligent, spuse admirativ acest lucru. E prostuţă, aşa cum sunt multe Nadia. fete. Zumrat încercă să-şi facă ordine în gânduri Următoarea dată când se întâlni cu colega şi sentimente. Cel puţin ştia că nu face un joc ei, tonul Nadiei era diferit. dublu. Oricum, restul plimbării fu destul de neplăcut, aşa că Zumrat răsuflă uşurată când — Ce faci, îmi furi prietenul? I-am spus ajunse aproape de casă. că m-ai întrebat despre el şi a început să-mi spună cât de drăguţă şi inteligentă eşti. Ochii Va urma... Din In Search of Home 2008 TGS International Subsidiar al Christian Aid Ministries “Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă, şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.” (Ps. 34:18)  41

Noul Testament Al Domnului Nostru Isus Hristos – Psalmii 
ëw
Y

žw

Y

NN

7FSTJVOFB
%VNJUSV
$PSOJMFTDV
DV

QBHJOJ

DPQFSUʅ
DBSUPOBUʅ
OFBHSʅ
JOTDSJQʴJPOBUʅ
DV
MJUFSF
BVSJJ
&YDFMFOU
QFOUSV
FWBOHIFMJ[BSF
ʰJ
NJTJVOF
RO1003 . . . 12 Lei Un stup de albinuţe harnice \"VUPS
o
E e M. Williams
.BNB
TF
ÔNCPMOʅWFʰUF
QF
OFBʰUFQUBUF
JBS
%PO
ʰJ
+PZDF
TVQʅSBʴJ
TF
NVUʅ
QFOUSV
TDVSUʅ
WSFNF
MB
CVOJDJ
1FOUSV
BJ
ÔOWʅʴB
BTDVMUBSFB
DJOTUFB
CVOʅUBUFB
ʰJ
NVMʴVNJSFB
CVOJDB
MF
QPWFTUFB
DPQJJMPS
EJGFSJUF
ÔOUÉNQMʅSJ
DV
BTUGFM
EF
UFNF
&EJʴJF
SFWJ[VJUʅ

QBHJOJ RO3008 . . . 5 Lei 70x7 Puterea de a ierta Johann Cristoph Arnold.
*FSUBSFB
FTUF
DBMFB
TQSF
QBDF
ʰJ
GFSJDJSF
&TUF
EF
BTFNFOFB
VO
NJTUFS
DBSF
WB
SʅNÉOF
BTDVOT
ÔO
OPJ
EBDʅ
OV
DʅVUʅN
TʅM
EFTDJGSʅN
$BSUFB
BDFBTUB
OV
JOUFOʴJPOFB[ʅ
Tʅ
FYQVOʅ
UFPMPHJB
JFSUʅSJJ
o
FTUF
JNQPTJCJM
TʅJ
TQVJ
DVJWB
DVN
Tʅ
JFSUF
o
EBS
JMVTUSFB[ʅ
OFDFTJUBUFB
JFSUʅSJJ
*FSUBSFB
FTUF
QPTJCJMʅ

QBHJOJ RO2010 . . . 9 Lei Chemarea cerească John Coblentz.
$F
ÔOTFBNOʅ
Tʅ
ĕ
VDFOJDVM
MVJ
)SJTUPT
ÔO
[JVB
EF
B[J
1FOUSV
B
SʅTQVOEF
MB
BDFBTUʅ
ÔOUSFCBSF
$IFNBSFB
DFSFBTDʅ
BQFMFB[ʅ
MB
$VWÉOUVM
MVJ
%VNOF[FV
\"DFTUF
TUVEJJ
CJCMJDF
EFTQSF
VDFOJDJB
DSFʰUJOʅ
OF
BKVUʅ
Tʅ
ÔOʴFMFHFN
DIFNBSFB
%PNOVMVJ
Tʅ
QSJWJN
MB
QSPCMFNFMF
PCJʰOVJUF
QF
DBSF
MF
ÔOUÉNQJOʅ
BEFWʅSBʴJJ
VDFOJDJ
ʰJ
Tʅ
OF
BTVNʅN
SFTQPOTBCJMJUʅʴJMF
VDFOJDJFJ

QBHJOJ
RO2016 . . . 12 Lei “Cumpără toate cele 4 cărţi pentru numai 32 de lei.” Produs # $BOU %FTDSJFSF Preţ Total Comandă astăzi prin poştă, fax, telefon sau e-mail! 5\"9&
10ɮ5\"-& 4VNB
UPUBMʅ
QSPEVTF 
-FJ 
-FJ 5BYF
QPʰUBMF  
-FJ
-FJ 
-FJ 505\"-  
-FJ
-FJ 
-FJ NBJ
NBSJ
EF

-FJ  /VNFMF
ʰJ
QSFOVNFMF
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ Nu expediem comenzi în Moldova şi $/1
/V
MJWSʅN
DPNFO[J
GʅSʅ
$/1@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ Ukraina. Trimitem în EU comenzi plătite în avans. 4US
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@/S
@@@@@ 1MBUB
TF
GBDF
3\".#634 #MPD
@@@@@@@@@@@@
4DBSB
@@@@@@@@
&UBK
@@@@@@@
\"Q
@@@@@@ $PE
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
-PDBMJUBUFB
@@@@@@@@@@@@@@@@@ *$\".

$\"3ɲ* +VE
4FDUPS
@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@
5FM
@@@@@@@@@@@@@@@@@ 01

o
(I
1
 1SPHSBN
EF
MVDSV
t

o

-VOJ
o
7JOFSJ $
1

4VDFBWB
 5FMFGPO



t
'BY



t
&NBJM
DPNBOEB!JDBNSPPSH \"DFTUF
QSFʴVSJ
TVOU
WBMBCJMF
QÉOʅ
MB
BQBSJʴJB
VOFJ
OPJ
PGFSUF
3PNBOJB 42  Sămânţa adevărului • Aprilie 2010

Vin Paştele Vin Paştele Isuse, din nou învii şi iară arăţi la lumea asta de orbi şi de orbiţi c-ai ispăşit păcatul prin Jertfa Ta amară şi c-ai adus viaţa la cei neprihăniţi. Privind cu ochii-n lacrimi Făptura Ta măreaţă ca mii de sori Isuse Te văd mai strălucit că-nvii cu Tine-o dată Slăvita Dimineaţă din care fericirea e fără de sfârşit. Îţi văd şi-n mine Chipul scăldat în foc de soare cu nimb de mii de lacrimi de drag încununat şi strâng în zări de suflet slăvita sărbătoare a zilei când Isuse şi-n mine-ai înviat. Ţi-a fost săpat mormântul de-atâţia ani şi-n mine, cu-atâtea lespezi grele fiind acoperit atâtea străji avut-a străinul lângă Tine, de-atâta întuneric ai fost pecetluit... Dar când sosit-a ceasul slăvit al Învierii ai rupt şi-ntunecarea şi lespzi şi peceţi şi-ai înviat, ca-n locul obidei şi durerii s-aduci minunăţia atâtor frumuseţi. ... Era-ntr-o primăvară ca asta de senină cu cer de sărbătoare şi strai de cireşar când ai adus în mine tot raiul de lumină cu toată revărsarea belşugului de har. Iar astăzi când cântarea prin lacrimi mi se cerne cu sufletul de mână îmi vine ruga-n Sus şi braţul plin de crinii luminii-n drum Ţi-aşterne prinos al fericirii pe care mi-ai adus. Şi vin cu mine-odată toţi vişinii din lume toţi piersicii şi merii împodobiţi cu flori s-aştearnă-n calea-Ţi sfântă petalele de spume podoaba cea mai nouă a Albei Sărbători. ... Învie iar Isuse cu slavă tot mai mare în sufletele albe a-ntregului norod ca-n toamnele chemării azi primul braţ de floare s-aducă-n calea-Ţi sfântă pe-atât belşug de rod. de Traian Dorz Notă: Pentru toate textele biblice din revistă s-a folosit traducerea Cornilescu cu textul corectat gramatical (BISI).

Comori zilnice pentru rugăciune —Lester Troyer Un soldat păgân l-a bătut pe un prizonier creştin până când acesta aproape şi-a pierdut cunoştinţa. În timp ce-l lovea, l-a întrebat: — Acum ce mai poate să facă Hristos al tău pentru tine? Creştinul a replicat cu blândeţe: — Poate să-mi dea putere să te iert. Ce trist este atunci când păcatul ne desparte de Tatăl nostru ceresc şi ne aflăm în imposibilitatea de a vorbi cu El. Ce trist când, din cauza păcatului nostru, Dumnezeu nu poate să aibă părtăşie cu copiii Lui! Prin urmare, veniţi să ne mărturisim păcatele pentru ca părtăşia noastră cu Dumnezeu şi a Lui cu noi să fie restaurate. După câteva zile petrecute la un hotel, un om se pregătea de plecare. Fusese un oaspete dificil. În timp ce se îndrepta spre ieşire, după ce îşi achitase nota de plată, funcţionarul de la birou strigă după el: — Domnule, aţi lăsat ceva... — Ce am lăsat? — O impresie proastă, răspunse funcţionarul. E nevoie de o credinţă creştină reală pentru a-ţi păstra demnitatea în condiţiile unor atacuri nedrepte, fără a riposta nici măcar prin cuvinte. Adesea, vieţile creştinilor îi determină pe oameni să-L accepte pe Hristos într-o măsură mult mai mare decât cele mai elocvente predici. În cazul multora dintre noi dragostea ne este testată în felul acesta, când cineva ne va răni în mod dureros, prin răspunsul nostru vom dovedi măsura dragostei noastre. Dacă putem spune cu reală sinceritate: „Tată, iartă-i!”, vom avea bucurie şi vom deveni martori puternici pentru alţii. Rugăciune: Tatăl nostru din ceruri, Îţi mulţumim pentru promisiunile din Cuvântul Tău. În special, Îţi mulţumim pentru asigurarea că prin Hristos păcatele noastre sunt iertate. Zideşte în noi inimi curate şi reînnoieşte-ne prin Duhul Tău. În Numele Lui Isus Hristos ne rugăm. Amin. Din Daily Devotional Treasures Tradus şi folosit cu permisiune.