Revista Luminătorul Anul 2004 Nr.9-10 (septembrie-octombrie)

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada Anul LXXXX Nr. 9-10 Septembrie - Octombrie 2004

Editorial <Luminqtorul> Vorbe, vorbe, Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste vorbe ... Romkne din USA wi Canada. Prewedinte: Viorel Clintoc Vorbe, vorbe, vorbe ... (330) 896-1552 V-ayi gkndit vreodatq ckte vorbe circulq ‘n spayiul care ne ‘nconjoarq, [email protected] ckte sunete cu mesaj ne bombardeazq timpanul wi ckte semne cu semnificayie ni se expun darnice ‘n faya ferestrelor ochilor ? Viceprewedinte Est: Titi Cocian Mai venim wi noi cu aceastq culegere de vorbe ... (770) 640-7460 tcocian@hotmail. Sarah, fata mea pseudo-romkncq, obiwnuia sq se roage: <Domne, “yi mulyumim pentru Vorba Ta ...> “i era greu sq facq distincyia ‘ntre <vorbq> com wi <Cuvknt>. Sper ca toyi colaboratorii wi cititorii mei sq wtie s-o facq. Viceprewedinte Vest: Liviu Yiplea Dacq vom turna ‘n formq vorbe din Cuvknt, ‘n slujirea Cuvkntului fqcut (626) 839-5432 liviutiplea@verizon. trup, mesajul nostru va sparge pknq wi piatra cea mai tare! Nu sunt primul care se trudewte ca editor al acestei reviste. Mq uit la net o colecyie monumentalq care cuprinde speranyele, lacrimile, strigqtele Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui wi bucuriile cktorva generayii ‘nainte de noi. Ce s-a ales din revistele din trecut ? (519) 743-4736 Unele vorbe plutesc asemenea frunzelor uscate wi moarte pe care Secretar: George Dancea vkntul rece le-a desprins de pe crengile zgribulite ale copacilor intrayi ‘n (847) 774-6199 gdancea@comcast. toamnq. Le privewti melancolic, nqdqjduiewti cq vor face peste timp patul germinator din care va rqsqri iarqwi viaya. Cred cq la fel este wi cu revistele net trecutului. Conyinutul lor curge astqzi durabil, discret wi dumnezeiesc Scoala Duminicalq: Nelu Ciorba prin vinele noastre. (360) 694-5127 [email protected] Cuprins <Rubrica pqstorului 26 Departamentul de misiune Rqspunsul meu> 28 Ioan Gug (916) 480-9693 Lucrurile de sus 29 Departamentul de sfqtuire Editorial 3 Poezia numqrului 35 Geabou Pascu (623) 486-1465 Convenyia de la Los Angeles 4 36 Rubrica familiei 11 Wtiri de pretutindeni 38 [email protected] Sq ne cunoawtem Asociayia 42 Iosif Serac (510) 351-1329 Diaspora 15 Proiectele Asociayiei 44 Vasile Branzei (714) 776-8828 Revista revistelor 20 Perspective profetice 22 Cqryi care vq awteaptq Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324 Preyul unei reviste este de $2.00 ($24.00 pe an) plus [email protected] expedierea. Incurajqm abonarea <in bul\\> - pe biserici. Casier misiune: Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Moise Filipescu (818) 240-5119 3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 drfilipescu@]ahoo.com [email protected] Departamentul de literaturq Editor al revistei: Daniel Branzai (714) 670-7772 barzilai@earthlin\\.net Corespondenyi: Teofil Ciortuz - Ne[ }or\\ Nelu Ciorbq - Portland Nelu Wtir - Houston Liviu Tiplea - Los Angeles Ion Ciuboatq - Timiwoara Ailn Cristea - Oradea

Este rkndul nostru ... O verigq de lany nu este tot lanyul, dar pqrere. Nu-i nimic! Gkndiyi-vq ce wansq aveyi ca sq tot lanyul este doar atkt de tare ckt de ‘nvqyayi de la cineva cu un alt punct de vedere. Dacq rezistentq este fiecare verigq a lui. ne-am ‘nconjura infantil doar cu oameni care suntem ‘ntotdeauna de aceiawi parere, ne condamnqm singuri A venit rkndul nostru. Cei care ne-au fost ‘nainte sq nu ‘nvqyqm niciodatq ceva dincolo de limitele au dus lucrarea pknq la noi. Cei ce ne urmeazq, cunoawterii noastre actuale. nqdqjduiesc sq o putem duce cu bine pknq va veni vremea lor. Editarea wi rqspkndirea unei reviste ca Am vqzut la televizor un interviu cu extrem de Luminqtorul a fost de-a lungul generayiilor ca o talentatul wi enorm de bogatul Bill Gates. Un reporter veritabilq <wtafetq>. care dorea sq afle ckteva amqnunte mai <picante> despre echipa de conducere a companiei Microsoft, l-a Doresc sq vq comunic ceva din viziunea celor care ‘ntrebat pe Bill Gates: scot acum aceastq revistq. <Mi s-a spus cq nu aveyi ‘ntotdeauna aceleawi pqreri Teologia este <atemporalq>. Ea se ocupq cu cu partenerul dumneavoastrq Tim Allen. Credeyi ca v-a Dumnezeu wi de Cuvkntul Squ minunat. Din acest supravieyui ‘n viitor aceastq asociere ?> motiv, multe din articolele care vor apare aici sunt, au fost wi vor fi valabile ‘ntotdeauna wi oriunde trqiesc Rqspunsul a venit direct, clar wi ... evreiewte: copii ai lui Dumnezeu. Veyi ‘ntklni aici wi scrieri ale <Dacq am gkndi absolut la fel, unul dintre noi ar unor autori de acum ckteva sute de ani. Ca wi aurul fi ‘n plus wi ar lua bani degeaba. Colaborarea noastrq wi ca wi diamantele, adevqrul Scripturii nu-wi pierde va supravieyui wi chiar va avea succes tocmai pentru valoarea, ci rqmkne mereu la fel de valoros wi de cq eu wi cu Tim gkndim de foarte multe ori diferit ‘n necesar. anumite probleme. Asta dovedewte cq avem nevoie unul de altul wi cq suntem ‘n stare sq privim wi sq Viaya bisericii se desfqwoarq ‘n circumstanyele analizqm o problemq din toate punctele de vedere.> sociale ale prezentului. Iatq de ce, pe lkngq Pentru cq dorim ‘mbunqtqyirea continuq a revistei materialele menyionate mai sus, veyi gqsi ‘n paginile Asociayiei, avem nevoie ‘n paginile ei de lucruri revistei wi articole care nu ar fi putut fi scrise acum controversate, de articole wi de informayii care sq ne ckteva sute de ani wi ‘wi vor pierde actualitatea peste miwte puyin din conformismul nostru steril wi din numai ckteva decenii. O revistq crewtinq este o triumfalismul nostru copilqresc. Avem nevoie sq intersecyie ‘ntre etern wi temporar. Ne vom strqdui cunoawtem wi ce gkndesc alyii. Ne este de folos sq ne sq gqsim articole wi teme care sq <tqlmqceascq> wi sq confruntqm convingerile cu ale lor wi sq le verificqm <aplice> la condiyiile contemporane mesajul etern al astfel valabilitatea. Scripturii. Ca sq fim siguri cq suntem ‘nyelewi ‘n ceea ce dorim sq facem, vom cquta sq ‘ntreyinem ‘n fiecare numqr Ca sq ne orientqm ‘n cotidian trebuie sq al revistei o paginq a dialogului continuu ‘ntre cei ‘nyelegem <semnele timpului>, pentru orientarea care scriu ‘n revistq wi cei care o citesc. Avem nevoie ‘n vewnicie ne trebuie sq deosebim <semnele de confirmqrile wi criticile voastre. Cele dintki ne vremurilor>. ‘ncurajeazq sq mergem ‘nainte, cele din urmq ne corecteazq traiectoria pe care mergem. “n paginile revistei veyi gqsi din cknd ‘n cknd wi Adresa la care ne puteyi scrie: articole sau pasaje cu care nu sunteyi de aceioawi barzilai@earthlin\\.net

CCoonnvveennyyiiaa ddee llaa LLooss AAnnggeelleess Toatq lumea wtie, ‘n Los 2. Programele au fost “n afarq de aceste formayii Angeles, California, primele douq repartizate pe trei zile, dupq cum au participat trei grupe de sqptqmkni din luna septembrie urmeazq: ‘nchinare de la Portland, de la San sunt cele mai fierbinyi din tot anul. Bernardino wi unul din Romania, “n 2004, atmosfera a fost wi mai  - Vineri searq (de la 7 la 9:30) precum wi alyi soliwti cu vocea sau ‘ncqlzitq din cauza celor peste o a fost programul corurilor reunite cu instrumentul. mie wase sute de romkni veniyi sq din Los Angeles. participe la convenyia RBA. 3. Predicatorii principali au - Skmbqtq searq (de la 5 la fost: Nelu Gug, vineri seara, Vasile Pentru cei ce nu ayi fost aici, 8) a fost o orq pentru asociayia Talpow, din Bucurewti, skmbqtq surorilor wi douq ore pentru iatq ckteva constatqri: asociayia tinerilor. seara, Pavel Nicolescu, 1. Convenyia a mers bine, duminicq dimineaya wi - Duminicq dimineaya (de la 9 Valentin Popovici duminicq dupq un program nou, care cred la 12) a fost programul corurilor seara. “n afarq de ei au mai cq a fost mai eficient. Condiyiile bqrbqtewti. adus saluturi wi scurte mesaje: ‘ntrunirilor au fost excepyionale. Teofil Ciortuz, din Ne[ Atmosfera a fost plinq de o - Duminicq searq (de la 5 la }or\\, Vasile Tqmqwan, cel bucuroasq anticipare. 9) a fost o orq a orchestrei, una a mai recent pqstor ordinat tinerilor wi douq ale corului mixt al la cea mai bqtrknq bisericq  Convenyiei.  din Chicago, Titus Cocian din Atlanta, Sorin Covaci wi Cornel Drqgoi din Detroit. Au mai vorbit ‘n cadrul orelor destinate departamentelor lor, Aurelia Gabor, prewedinta surorilor, Gaius Vqduva, prewedintele tinerilor wi Viorel Clintoc, prewedintele Asociayiei.   4. Am avut la dispoziyie douq sqli foarte mari wi frumoase, de peste 1500 de locuri. Cei mai mulyi am fost duminicq seara, cam 1600, cknd au fost cu noi wi mulyi invitayi din bisericile pentecostale cu care avem o frumoasq prietenie aici.   5. Conducerea Asociayiei a primit extinderea mandatului cu ‘ncq un an. Cei ce au luat cuvkntul au apreciat cq Viorel

Clintoc, ‘mpreunq cu toyi cei alewi Teologic Baptist de grad universitar <Do[nto[n Disne] Land>. Scriu la Convenyia de anul trecut din de la Bucurewti, rectorul Vasile <propusq> pentru cq majoritatea Cleveland, au fqcut o treabq foarte Talpow, ne-a adus la cunowtinyq tinerilor s-au simyit atkt de bine bunq. amqnunte wi date statistice (270 la Bethel cq au rqmas acolo pknq - 300 de studenti) despre lucrarea dupq miezul nopyii. 6. Au fost douq mese comune de acolo. Pentru prima datq, organizate la biserica Bethel, douq Seminarul de la Bucurewti are Duminicq dimineaya, tinerii mese la restaurant, plus una la parc autoritatea de a acorda doctorate s-au ‘ntklnit ‘mpreunq cu Viorel wi una la ocean pentru cei tineri. ‘n teologie. Clintoc, prewedintele Asociayiei, la un <brea\\fast de lucru> la Bethel. 7. Ca de obicei ‘n ultimii ani, Pe de altq parte, fratele a A urmat apoi serviciul festiv de ‘n sqlile Convenyiei au fost plasate confirmat ‘ncq o datq cq <fiii duminicq dimineaya wi seara. Seara standuri pentru vknzarea de cqryi proorocilor> nu sunt bogayi wi tkrziu a fost programatq o excursie wi de casete. Am remarcat numqrul trebuie ckteodatq sq umble cu la <Ne[port Beach>. mare de apariyii recente, semn cq securi ‘mprumutate, ceea ce, wi azi, Asociayia noastrq continuq sq se creiazq situayii stknjenitoare ... Luni, toyi tinerii au avut <o zi la maturizeze. bici> (este vorba despre <beach>, 12. Tinerii conduwi de Gaius nu de bici-ul romknesc care lovea 8. Ca wi la ultima Convenyie de Vqduva wi de Cristi Hoble de la spatele robilor). Se pare cq plaja la Cleveland, secretarul wi arhivarul Bethel au avut un program demn Californianq i-a pqcqlit pe unii Asociayiei, George Dancea wi de toatq admirayia. Ca sq vq dayi dintre ei cu aparenta ei rqcoare Nelu Ciorbq au adunat, tipqrit wi seama ckt de organizayi au fost, wi <s-au ars> pe piele. A urmat distribuit un dosar cu rapoartele ar fi suficient sq spun doar cq binecunoscutul tratament cu venite din diferitele departamente <nominalizqrile> pentru poziyiile <iaurt.> ale Asociayiei. “n plus, anul acesta din cadrul Asociayiei lor au fost s-a iniyiat adqugarea unui scurt fqcute din vreme ... pe Internet! 13. Surorile wi-au yinut lucrqrile istoric al Asociayiei. Proiectul acesta Skmbqtq dimineaya wi-au yinut Convenyiei lor de lucru la Bethel a fost preluat de fratele Cockryqu sesiunea de lucru ‘n clqdirea skmbqtq dimineaya. A surprins din A\\ron, care dorewte sq Bisericii Betania, dupq care au numqrul wi amploarea lucrqrilor tipqreascq un <Album al Asociayiei>, plecat la parc, unde au luat wi masa. fqcute de ele ‘n timpul anului. o mqrturie pentru generayiile Dupq sesiunea festivq de seara, Raportul lor misionar, enumerarea viitoare (vezi proiectele Asociayiei a urmat o altq masq la Biserica proiectelor iniyiate a fost mai bun prezentate la sfkrwitul revistei). Bethel wi o propusq plimbare prin ca raportul Asociayiei. Vorba aceea: <Noi, bqrbayii, le ‘nvqyqm wi ele fac 9. Tinerii au avut o prezentare mai bine ca noi!> a misiunii lor de varq ‘n Moldova. Am aflat cu aceastq ocazie cq  au fost aproape douq sute de tineri wi cq ‘n toatq acyiunea s-au investit aproape $200.000 ! Cea mai frumoasq veste a fost cq au fqcut aceastq misiune ‘mpreunq cu tinerii din bisericile romkne pentecostale din America. Este cam neplqcut, dar trebuie sq recunoawtem cq tinerii ne-au cam ... luat-o ‘nainte. 10. La lucrqrile Convenyiei au venit wi reprezentanyii stayiei de Radio <Trans[orld Radio>. Ei au distribuit douq CD-uri cu programe lucrate pentru publicul de limba romknq. 11. Reprezentantul Institutului

Concluzia tuturor celor bisericile, ‘mpreunq cu ‘nlesnirile Nu-i loc mai sfknt ... enumerate mai sus este cq doar de comunicare pe care ni le ckteva zile dintr-un sfkrwit de pune la dispoziyie spayiul virtual Nu-i loc mai sfknt deckt acela sqptqmknq la ‘nceputul lunii al Internetului ne pot ajuta sq Unde-I Christos wi-unde-s ai Sqi septembrie au ajuns mult prea <rqmknem ‘mpreunq> , chiar wi Acolo-i Duhul Sfknt putere, insuficiente pentru a coordona wi atunci cknd lucrqm la mii de mile Acolo-i dragostea vqpqi ... a ‘ncuraja lucrqrile din bisericile distanyq, fiecare ‘n biserica noastrq. Asociayiei. Cuvkntul Sfknt acolo-i soare, Slavq Cu puyin sacrificiu wi cu o Credinya umblq fericit Domnului Iar pqrtqwia sfinyitoare cq mai avem minimq investiyie financiarq, E-avutul cel mai strqlucit. ‘ntrunirile de revista aceasta poate sq ne punq primqvarq wi la dispoziyie punyile de care avem Nu-s stqri mai sfinte ca acelea de toamnq nevoie pentru ‘ntrunirile noastre. De pe Taborul luminos ale pqstorilor, Cknd e Christos ‘n toyi ce ckntq slavq Domnului Pentru o asemenea realizare, Wi toyi ce ckntq-s ‘n Christos pentru rqmkne sarcina celor ce o editeazq ‘ntrunirea sq o facq vrednicq de dorit, iar a Cknd de Christos e plin Cuvkntul de lucru a celor ce o comandq sq o facq ‘n Wi-n rugqciune-i plin de El, pqstorilor de stare sq aparq mereu ‘n straie de Atunci wi-afarq wi-nlquntru la Florida din sqrbqtoare. Christos strqluce-n orice fel. luna Februarie, slavq Domnului Viorel Clintoc, Daniel Branzai Nu-i ceas mai sfknt deckt acela pentru multele ‘ntruniri ale “n care-s frayii adunayi tineretului wi ale surorilor. Ca sq Wi inimi lkngq inimi una yinem socotealq de activitqyile wi “n duh se roagq-ngenunchiayi; deciziile tuturor acestor ‘ntruniri ar fi necesarq o Convenyie ... Cknd rugqciunea lor se-nalyq continuq! Scqldatq-n lacrimi prin Christos “ngerii-s frayi, iar frayii-s ‘ngeri, Nu zkmbiyi. Cred cq o wi Pqmkntu-i sus, iar ceru-i jos. avem deja. Cred din toatq inima cq paginile revistei Asociayiei Nu-i har mai sfknt deckt acela pot wi trebuie sq fie o astfel de Sq fii cu Domnul wi cu-ai Sqi, Convenyie continuq. Revista “n rugqciune wi-n ckntare tipqritq wi distribuitq la toate Wi-n lacrimi lkngq frayii tqi; Oriunde-s ei fq tot wi du-te, Orickyi sunt ei fq tot wi stai, Oricum sunt ei fq tot wi-i cautq, Cq unde-s ei e-un coly de rai. Traian Dorz

Impresii de la Convenyie <Cineva, cu ceva timp ‘n urmq, ‘nsq sub 200 sau chiar sub 100 muzicale. I-am vqzut grupayi ‘n sala mq sfqtuia (fqrq ‘ndoialq, cu cele de membrii. Nimeni nu se poate Convenyiei, dar nu-i cunoawtem pe mai bune intenyii), sq nu am nevoie awtepta ca o astfel de bisericq sq fiecare> - Anonim de nimeni, sq fiu singur wi sq mq poatq fi suficientq financiar wi uman sfqtuiesc doar cu Domnul. Am mers pentru gqzduirea a peste 1200 de <A trecut wi cea de-a 92 la Convenyia din Los Angeles cu musafiri. Va trebui sq facem un Convenyie, dar au rqmas amintirile. bucuria wi nerqbdarea ‘nt’lnirii cu proiect la nivelul Asociayiei prin Organizatorii (Biserica Betel) frayii pqstori din Asociayie wi am dat care cheltuielile Convenyiei sq fie respirq uwurayi, satisfqcuyi cq totul slavq lui Dumnezeu ca ‘n Psalmul susyinute de toate bisericile (‘n jur s-a ‘ncheiat cu bine, iar participanyii 133, spun’nd: Iatq ce plqcut wi de $12,000.00). “n felul acesta, nqdqjduiesc cq s-au ‘ntors la casele ce dulce este sq locuiascq frayii colectele de la Convenyie ar putea lor cu ceva care sq le fi fost de folos. ‘mpreunq! M-am ‘ntors acasq ‘ntqrit, redeveni <colecte misionare>. Personal, mi-au trebuit ckteva zile ‘mbqrbqtat, energizat, entuziasmat, sq-mi revin dupq maratonul de ca dupq o ploaie de har wi un ospqy Anul acesta am ‘ncercat sq ducem patru zile care a ‘nceput joi, cu regesc cum rar se ‘nt’mplq. Laudq <americanizarea> noastrq un pas mai wedinya executivului wi s-a ‘ncheiat Domnului!> - Teofil Ciortuz, pqstor departe. Pentru prima datq gazdele duminicq seara cu serviciul festiv. Ne[ }or\\ doritoare sq primeascq musafiri au Ckte dureri de cap o fi avut fr. Daniel fost mai numeroase deckt musafirii Brknzei, wi ckt de ‘ndelungate? <N-am vqzut de mult atkyia tineri care nu wi-au rezervat din vreme Oricum, cred cq s-a meritat, pentru romkni adunayi la un loc! Vq laud cq camere la hoteluri. cq am avut o convenyie frumoasq, le-ayi rezervat ‘n program douq ore atkt ‘n wedinyele de lucru ale skmbqtq wi o orq duminicq seara. Tot pentru prima datq s-a pqstorilor, delegayilor, ckt wi la Deasemenea mesele date pentru rezervat un timp de odihnq ‘ntre serviciile de ‘nchinare. “n numele ei la parc, la biserica Bethel wi la serviciile de duminicq dimineaya bisericii Betania din Los Angeles, wi ocean. Sperqm sq se lase cu ceva wi duminicq seara. Nu cred cq am ‘n numele bisericilor de pe Coasta nunyi ... - Un tknqr venit de curknd petrecut mai puyin timp ‘n sala de Vest doresc sq mulyumesc fr. din Romknia Convenyiei, dar am ckwtigat mult Daniel Brknzei ckt wi bisericii Bethel mai mult timp pentru a sta de vorbq pentru bunqvoinya de a gqzdui <Asociayia noastrq crewte wi se unii cu alyii wi pentru a ne vizita pe aceastq convenyie wi pentru maniera maturizeazq cu fiecare an care trece. la casele noastre> - Daniel Brknzei, ‘n care au fqcut-o. Domnul sq le Hainele de odinioarq i-au rqmas pqstor Los Angeles mici wi trebuie adaptate la noua rqsplqteasca osteneala. situayie. S-a dus vremea cknd orice <Pqstorii au vorbit prea lung. Am fost plqcut surprins sq vqd bisericq putea organiza o Convenyie. Cred cq n-au ‘nyeles sau nu li s- Numqrul mare de biserici de astqzi a spus cq trebuie sq se adapteze cq existq ‘n continuare o bucurie a a adunat ‘n America o mulyime de la atmosfera unei Convenyii unde revederii, a pqrtqwiei, wi cq suntem peste 5.000 de romkni baptiwti. trebuie sq participe wi formayii din ce ‘n ce mai bogayi ‘n talente de Majoritatea bisericilor locale au muzicale wi soliwti veniyi de excepyie. Am mulyumit Domnului wi pretutindeni. Se vede cq le place sq pentru bqrbayii care s-au ridicat ‘n predice> - Anonim numele Lui wi plini de autoritatea Duhului ne-au ‘mpqrtqwit Cuvkntul. <Pqstorii n-au vorbit toyi wi au Am realizat, poate pentru prima vorbit puyin ‘n raport cu programele datq, ce binecuvkntayi suntem sq avem un echilibru sqnqtos ‘n ceea

ce privewte generayiile de pqstori. SLUJITORII ALEWI Frayii din Romknia se plkng de LA CEA DE-A 92 CONVENYIE absenya unei generayii de lucrqtori care sq facq tranziyia ‘ntre cei COMITETUL EXECUTIV DE LUCRU tineri wi cei ‘n vkrstq, o situayie care este un motiv de ‘ngrijorare PREWEDINTE Viorel Clintoc pentru mulyi. Aceastq generayie de VICEPREWEDINTE EST    Titi Cocean mijloc, absentq ‘n Romknia, nu este VICEPREWEDINTE VEST    Liviu Yiplea absentq ‘n bisericile din asociayia VICEPREWEDINTE CANADA    Ion Pqsui noastrq. Avem un numqr frumos de SECRETAR EXECUTIV    George Dancea pqstori tineri, apoi pqstori care sunt SECRETAR WEDINYE EST    Dan Paul la mijlocul slujirii lor, wi avem wi SECRETAR WEDINYE VEST  Victor Braica pqstori cu ani mulyi de slujire. Este CASIER ADMINISTRATIV    Ion Cotârlq adevqrat cq avem un potenyial mare, CASIER MISIUNE        Moise Filipescu dar lucrul care mq ‘ngrijoreazq este CENZOR Florin Yunea cq nu am reuwit ‘ncq sq concentrqm COMISIA DE SFQTUIRE   Pascu Geabou, wi sq canalizqm acest potenyial ‘n vederea lqrgirii ‘mpqrqyiei lui Iosif Sqrac, Dumnezeu, la parametri posibili. Vasile Brânzei Ne trebuie multq rugqciune ‘n Cornel Drqgoi sensul acesta, multq ‘nyelepciune wi DEPARTAMENTUL MISIUNE        Nelu Gug dedicare. DEPARTAMENTUL LITERATURQ    Daniel Brânzei Aw dori sq ‘nchei cu o observayie. DEPARTAMENTUL WCOLILOR DUMINICALE  Nelu Ciorba Am constatat cq practica de a delimita programul de ‘nchinare COMITETUL UNIUNII SURORILOR ‘n <programul surorilor> sau <programul tinerilor> creazq o PREWEDINTQ Aurelia Gabor imagine de fragmentare ‘n asociayia VICEPREWEDINTQ EST Mimi Burciu noastrq. Cred cq ar fi mai potrivit VICEPREWEDINTQ CANADA Florica Ardelanu pentru viitor ca atkt tinerii ckt wi SECRETARQ Stela Cotârlq surorile sq se integreze ‘ntr-un CASIERQ Elena Pahomi <program general> care sq exprime CORESPONDENTQ LUMINQTORUL Stela Cocian unitatea noastrq. Domnul sq fie TEHNOREDACTOR: Marinella Jiganie slqvit pentru tot ce a fost bun la Los CENZORI Cristina Cqpqyînq, Angeles> - Liviu Tiplea, pqstor Los Adriana Drqgoiu, Angeles. MEMBRE Adriana Bota, Florica Burca Sunt pentecostal, dar n- Etelca Clintoc am putut merge anul acesta la Ani Lungu Convenyia noastrq. Nu regret. Ayi avut niwte programe foarte bune. COMITETUL ASOCIAYIEI TINERETULUI Ayi fqcut totul pentru ca cei veniyi sq se simtq foarte bine. Cris Hoble PREWEDINTE Gaius Vqduva wi tineretul au fost grozavi ‘n felul ‘n VICEPREWEDINTE EST Buni Ionescu care au planificat wi au slujit la toate VICEPREWEDINTE VEST Octavian Pop activitqyile foarte bine rknduite DEPARTAMENT ACTIVITQYI EST Oliver Bujdei ‘n fiecare din zilele Conventiei. DEPARTAMENT ACTIVITQYI VEST Dani Ciorba Trqim ‘ntr-adevqr vremuri de har!> DEPARTAMENT MISIUNE Liviu Cimpoiew - George Puraci. DEPARTAMENT ADOLESCENYI Alice Bujdei DEPARTAMENT FONDURI EST Dani Bora <Nu sunt un talent la muzicq. “i DEPARTAMENT FONDURI VEST Flav Brisc admir ‘nsq pe cei ce au. Poate de DEPARTAMENT INSTRUIRE Viorel Clintoc Jr. aceea mi-a pqlcut foarte mult cum CASIERQ Ana Maria Ghiyq DEPARTAMENT PUBLICAYII Ruben Mocuya  DEPARTAMENT COMUNICAYII Oana Neidoni CENZOR Eugene Bolla

au fost conduse ckntqrile comune. <Mi-a plqcut enorm faptul cq s-au Mai toyi eroii cqryilor Echipa compusq din pianistul afiwat anunyurile wi textul ckntqrilor evanghelice din limba care a ckntat (Adrian Stoi) wi comune pe cele douq ecrane marr romknq sunt figuri de pe Wtefan Fericeanu este un exemplu din sala Convenyiei.> - un musafir alte meleaguri, de parcq de ceea ce ar trebui sq avem ‘n din Ne[ }or\\. neamul nostru n-a fost fiecare bisericq>. - Nelu Gug, pqstor lucrat de Dumnezeu wi din Sacramento. <Participarea romknilor la un plqmada lui n-au iewit sfinyi. astfel de eveniment dq o notq de <Sqlile au fost foarte frumoase unitate. Unitatea ‘nsq nu o dq atkt Cartea aceasta, un wi elegante. Duminicq a fost ‘nsq de mult tipicul sau stilul nostru, adevqrat serial din care iese mult prea cald, ‘n jur de 104 grade! ci persoana ‘n jurul cqreia ne-am acum de la tipar volumul Bine cq n-aveyi umiditate. Slavq adunat: Domnul Isus. III, se vrea o cronicq cu Domnului pentru aerul condiyionat> douq destinayii: un prinos - un vizitator din Florida. Tema Convenyiei a fost ckt se de recunowtinyq fayq de <mai poate de necesarq pentru zilele marii din generayiile trecute> <Awteptayi-vq la critici. Suntem noastre. Dumnezeu este SFKNT wi care ne-au vestit credinya wi o un popor balcanic. A fost ‘nsq parcq nimic nu dorewte mai mult de verigq provocatoare pentru minunat! M-am simyit excelent, la copiii Sqi deckt sq-L imite ‘n acest cei chemayi ‘n generayiile de iar tema Convenyiei a fost aleasq atribut. Prezentarea ‘n lume a unui azi wi de mkine sq le calce pe extraordinar. Avem nevoie de Dumnezeu sfknt nu poate fi fqcutq urme. sfinyenie. Pqcat cq nu ne putem deckt de oameni sfinyi. Wi sfinyii ‘ntklni awa mai des> - vizitator din acewtia trebuie sq fie vii, nu moryi. Citind cartea veyi Sacramento. Cei care au fost la Convenyie trebuie ‘ntklni nume de oameni sq fi luat o decizie ‘n vederea unei cunoscuyi wi necunoscuyi, <Nu ‘nyeleg de ce suntem trqiri sfinte, demne de Dumnezeul unii celebrii ‘n memoria sfqtuiyi sq nu batem din palme! O pe care “l avem wi de numele pe care noastra colectivq, ca Richard facem din dorinya de a ne exprima ‘l purtqm. {urmbrand, Pitt Popovici, sentimentele de laudq wi adeziune la Simion Cure, Iosif Trifa, o idee. Awa este ‘n America wi am ales Partea de ‘nchinare, ‘n special Tudor Popescu, Marcu de bunq voie sq venim aici. Trqim prin muzicq, meritq sq fie apreciatq. Nichifor, alyii trecuyi pknq ‘nsq cu sechelele comunismului Muzica trebuie sq te ‘nalye wi sq “l acum doar ‘n cartea vieyii wi echivalqm bqtutul din palme ‘n aducq pe Dumnezeu mai aproape Mielului. bisericq cu <idolatria impusq> de pe de om. Cred cq cei care au participat vremea <marelui conducqtor>. Am wi condus aceasta parte a ‘nchinqrii, Cartea se poate obyine fie mers la wedinye wi ‘n comunism wi au coborkt ceva din cer ‘n adunarea de la editura Multimedia din ‘n America. Asta nu ‘nseamnq cq wi noastrq. Pentru critici, ‘i las pe alyii. Arad, fie de pe lista de cqryi aici facem ... comunism. La noi nu Eu prefer sq vqd jumqtatea plinq a de la sfkrwitul acestei reviste. s-a scandat: <Prewedintele ales la paharului. al 92-lea Congres!>. Dacq n-avem  voie sq batem din palme pentru cq Doresc binecuvkntqri de sus awa se fqcea ‘n comunism, atunci n- celor care sunt ‘n conducere, ‘n avem voie nici sq avem wedinye wi special, wi har bogat ‘n bisericile Convenyii! Domnului - Dani Sarlea, pqstor San Bernardino. Ca wi wedinyele, ca wi Convenyiile wi bqtutul din palme are o altq Mi-a plqcut foarte mult semnificayie ‘n America. Nu trebuie organizarea wi participarea frayilor sq trqim ca niwte <prizonieri ai mei de aici. Am sq duc ‘n Romknia trecutului>. “n adunarea copiilor multe impresii frumoase wi ckte ceva lui Dumnezeu, awa cum vedem wi ‘n din ceea ce am ‘nvqyat. Vq asigur cq textul Vechiului Testament se poate reprezint frqyietatea din yarq cknd bate din palme.> - o sorq ‘ntre douq vq spun cq apreciem foarte mult vkrste wi ... ‘ntre douq culturi. eforturile dumneavoastrq misionare fqcute pentru lucrarea din Romknia. - Vasile Talpow, Romknia

Rezoluyiile Convenyiei Definim o rezoluyie ca wi expresia opiniei sau a punctului de vedere asupra unor realitqyi cu care ne confruntqm ca wi români crewtini în America. Rezoluyia nu este o moyiune, care cere o acyiune imediatq. Rezoluyia este comunicarea opiniei wi a punctului de vedere al Asociayiei. Emitem aceste rezoluyii în baza a ceea ce ne cere Scriptura care pe de o parte spune: Când zic celui rqu: ,Rqule, vei muri negrewit!^ wi tu nu-i spui, ca sq-l întorci de la calea lui cea rea, rqul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sângele lui îl voi cere din mâna ta. Dar dacq vei înwtiinya pe cel rqu, ca sq se întoarcq de la calea lui, wi el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îyi vei mântui sufletul. (Ezechiel 33.8-9) wi pe de altq parte statutul Asociayiei stipuleazq ca unul din scopurile Asociayiei: Sq fie mijlocul de reprezentare al bisericilor membre în faya forurilor guvernamentale, sociale wi politice. (Nelu Ciorbq) REZOLUYIA NR. 1 - ÎN FAVOAREA REZOLUYIA NR. 2 - ÎN FAVOAREA REVENIRII AMENDAMENTULUI REFERITOR LA CQSQTORIE AMERICANE LA VALORILE CREWTINE Întrucât: Întrucât: • Cqsqtoria este fundamentul instituyiei create de • America a fost fondatq pe principii luate din Dumnezeu numitq familie (Genesa 2.18-25, Matei 19.4- Scripturq wi exprimate în valoare crewtino-iudaicq; 6, Marcu 10.6-8). Unirea dintre un bqrbat wi o femeie este singura formq de cqsqtorie prescrisq în Sfânta • Singura nqdejde a Americii este trezirea Scripturq (Genesa 2.24, Evrei 13.4); spiritualq prin puterea lui Dumnezeu, prin Evanghelia lui Isus Christos; Noi cei peste 1200 de participanyi ai celei de-a 92-a Convenyii Anuale a Asociayie Bisericilor Baptiste • Dumnezeu a rânduit guvernele sq promoveze Române din SUA wi Canada reuniyi la Los Angeles, binele wi sq pedepseascq rqul (Romani 13.1-5); California, în zilele de 3-5 Septembrie 2004 • Dumnezeu va judeca lumea cu dreptate (Genesa 6.1-13, 18.20.21, 19.12.13, Ioan 1.1-2); Declarqm urmqtoarele: Noi cei peste 1200 de participanyi ai celei de-a • Suportqm Amendamentul Federal al Cqsqtoriei 92-a Convenyii Anuale a Asociayiei Bisericilor Baptiste atawat la Constituyia SUA; Române din SUA wi Canada reuniyi la Los Angeles • Suportqm Amendamentul Cqsqtoriei atawat la California în zilele de 3-5 Septembrie 2004 Constituyia fiecqrui stat american care nu are definitq clar cqsqtoria în constituyie; Declarqm urmqtoarele: • Cerem Camerei Reprezentanyilor sq dea • Sq promovqm ‘n bisericile Asociayiei principiile curs aprobqrii de introducere pe lista de votarea al crewtine exprimate de Scripturq wi prezentate în Amendamentului; Mqrturisirile de Credinyq ale Asociayiei; • Vom suporta prin mijloacele ce le vom avea • Cq este datoria fiecqrui cetqyean american ca reprezentanyii la nivel de stat wi federal sq dea curs sq se intereseze de valorile morale promovate de amendamentului; candidayii la alegerile din anul 2004; • Cerem românilor din America de Nord, • Cq este datoria crewtinilor sq voteze în cetqyeni americani sq se înregistreze pentru vot wi sq conformitate cu valorile Scripturii indiferent de voteze pentru a-wi putea spune cuvântul referitor la afilierea candidayilor unui partid sau altul; cqsqtorie; • Wi încurajqm cetqyenii americani de origine • Apreciem declarayia prewedintelui George românq sq foloseascq votarea prin absenyq, (absente {. Bush în suportul cqsqtoriei wi amendamentului la balot) ceea ce le dq posibilitate ca din timp sq se roage, constituyie; sq se gândeascq wi sq voteze conform luminii ce o • Cerem pqstorilor wi slujitorilor din biserici primewte din partea lui Dumnezeu; ca împreunq cu Trupul lui Christos sq suportqm wi sq • Cq ne vom ruga pentru cei înqlyayi în promovqm Amendamentul Constituyiei referitor la dregqtorii. cqsqtorie. 10

Interviu - Vocea Evangheliei Interviu cu Petru Popovici Reporter - Ioan Cioboatq Corespondenya de azi este pe Bun]an ‘n cartea sa <Cqlqtoria ‘mpreunq cu tata la radio, la marginea unei vizite a pastorului crewtinului> spune cq Crewtinul Trans {orld Radio din Monte Pitt Popovici ‘n orawul de pe wi Cel Credincios au trecut fqra Carlo Monaco, predici cu Pitt Bega. sq asculte glasul wi chemqrile Popovici. Ce sentimente ayi avut celorlalyi. Awa am fqcut wi atunci? Pitt Popovici este una eu. Am trecut prin Bklciul dintre vocile cele mai respectate, dewertqciunilor aici ‘n Romknia P.P.: iubite wi cunoscute de romknii wi am trecut prin <Bklciul - Nu e uwor sq predici la neoprotestanyi de pe ‘ntreg dewertqciunilor> din Statele radio. E una sq predici ‘n faya mapamondul. Unite, dar am mers ‘nainte wi poporului wi alta sq predici la nu m-am oprit la tarabele cu radio, sq nu ai pe nimeni ‘n fayq. S-a nqscut ‘n 1918 ‘n chemqrile pqcqtoase. A fost puyin cam greu la ‘nceput. Statele Unite, din pqrinyi romkni Pe de altq parte, ‘n yarq am fost emigrayi acolo, dar ‘n 1921 a I.C.: urmqrit ‘ndeaproape. Toate revenit ‘n yarq ‘mpreunq cu ‘ncercqrile de intimidare din ‘ntreaga familie. - Dupa ce ayi ajuns ‘n partea vrqjmawului, prin oameni, America, ayi continuat sq lucrayi, m-au fqcut sq mq apropii Tknqr copil fiind, wi-a dedicat ayi ‘nceput sq scrieyi wi sq mai mult de Dumnezeu wi “i viaya lui Dumnezeu, wi a intrat traduceyi cqryi. mulyumesc pentru aceasta. cu toatq energia ‘n lucrarea de Dumnezeu “wi <’nhamq> la predicare a evangheliei. P.P.: carul Lui de biruinyq uneori - Am fost pqstor la Timiwoara chiar wi pe Satana. Eu n-aw Pe vremea comunismului, 14 ani. Regimul comunist nu fi plecat ‘n America. Eu eram a fost silit sq plece ‘n Statele s-a ‘mpqcat cu mine, nu ne cetqyean american, dar n-am Unite, unde a tradus 7 cqryi wi a puteam ‘nyelege. M-au destituit vrut sq plec ‘n America. La 49 scris alte 27 de cqryi, a predicat pentru 4 ani wi 6 luni. Atunci, de ani, din cauzq cq mi s-a luat la 6 stayii de radio din lumea pentru cq aveam cetqyenia dreptul de a vesti Evanghelia, ‘ntreagq wi mulyi oameni au fost americanq, Dumnezeu i-a folosit Dumnezeu m-a determinat sq atinwi ‘n inimq wi ‘n suflet de pe comuniwti sq mq trimitq ‘n plec ‘n America. Era voia Lui mesajele acestui om micuy de America. Comuniwtii au ‘nchis aceasta wi “i mulyumesc cq staturq, dar mare ‘n ochii lui gura mea pentru Timiwoara, dar s-a folosit chiar de comuniwti Dumnezeu wi cu o inimq dupq Dumnezeu mi-a deschis o gurq ca sq mq determine sq plec. voia lui Dumnezeu. largq ‘n Statele Unite. “n 1967 Nimic altceva nu fericewte viaya am plecat ‘n Statele Unite, iar noastrq cum fericewte dragostea La vkrsta de 12 ani s-a decis ‘n 1968 am ‘nceput lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta este sq-L urmeze pe Dumnezeu toatq prin stayii de radio. Am vestit fericire pentru timp wi eternitate. viaya. Au trecut de atunci 74 de Cuvkntul Evangheliei prin 6 “ntoarceyi-vq la Dumnezeu. ani. Astqzi fratele Pitt Popovici stayii de radio wi am tipqrit 27 de avknd venerabila vkrstq de 86 de cqryi scrise de mine, cu ajutorul Prietenul meu care auzi ani. lui Dumnezeu. aceastq chemare, ascultq-L pe Dumnezeu wi vei fi fericit, aici pe Ioan Ciobota: I.C.: pqmknt, ‘n mijlocul pqcqtoweniei - Frate Pitt Popovici, cum ayi - “n 1968, cknd ‘ncepeayi wi a stricqciunii de astqzi, wi vei fi putea descrie aceastq cqlqtorie lucrarea dincolo, eu mq nqwteam. fericit pentru veci de veci. fascinantq de 74 de ani de “mi amintesc cknd eram de 5, umblare cu Domnul prin <groapa 6 sau 10 ani cum ascultam 11 dewertqciunii>? Pitt Popovici: - Despre umblarea prin <Bklciul dewertqciunii>,

Rubrica familiei Ghidul familiei crewtine Introducere vieyii de familie. Omul nu poate trqi cqsnicia, care devenise ‘ntre timp numai cu regrete. Suntem fqcuyi sq <Ori te cqsqtorewti, ori nu te bem din <apele vii> ale ‘nyelepciunii <cqznicie>, awezknd-o pe temelii cqsqtorewti, tot o sq-yi parq rqu!> Cuvkntului lui Dumnezeu wi sq ajungem sq experimentqm viaya sfinte de sinceritate, stimq wi iubire La aceastq concluzie a lui Socrate <din belwug> (Isaia 55 wi Ieremia au ajuns mulyi, dar ecoul gla­surilor 2:13). reciprocq. lor nu se armonizeazq prea bine cu mesajul wi experienya crewtinq. Experienya crewtinq presupune <Cknd nu reuwewti altfel, consultq Socrate nu l-a cunoscut pe Domnul ‘ntklnirea, ‘mpqcarea wi ‘ntovqrqwi- Isus Christos. El a experimentat rea cu Christos. Ca wi cei de la nunta instrucyiunile de folosire>, spune numai dimensiunea omeneascq a din Cana Galileii, mulyi L-au primit experienyei vieyii, a meditat asupra pe Domnul ‘n casa lor wi au primit o glumq occidentalq. Este timpul ei wi a scos la suprafayq adevqruri de prin El rezol­varea problemelor lor. necontestat. sq ne ‘ntoarcem la Biblie wi la o Trqim ‘n vecinqtatea unor Separatq de comuniunea cu cqsnicii fqrq Dumnezeu. Multe din­ viayq de ascultare. Scriptura este Dumnezeu, experienya umanq este tre ele sunt ucise sau muribunde. dureroasq wi, ‘n general, absurdq. Invitat ‘n astfel de familii, Domnul o carte pe care Creatorul a pus-o Isus se apucq imediat de lucru Prin cartea de fayq vq punem wi, <piatrq cu piatrq>, reclqdewte la dispoziyia creaturii, pentru ca ‘nainte o alternativq crewtinq a aceasta sq afle <cine> este, <cum> 12 este wi <pentru ce existq>. Nu existq nici o altq carte care sq ne poatq da aceste informayii. Ne-am strqduit sq awezqm informayiile biblice, pentru viaya de familie, ‘n capitole care sq ne cqlquzeascq spre o mai bunq cunoaw­ tere a voii lui Dumnezeu pentru familiile noastre. Atitudinea lui Dumnezeu fayq de o yarq este determinatq wi de calitatea relayiilor vieyii de familie. “n organismul social, familia este celula cea micq de sqnqtatea cqreia depinde ‘ntreaga viayq a trupului. Dedicqm aceastq carte tuturor familiilor de romkni care nqzuiesc spre mai bine wi spre mai sfknt. De obicei, lucrurile elementare le ‘nvqyqm ‘n primii ani de viayq. Existq ‘nsq o altfel de crewtere, pe care nu o ‘ncepem deckt atunci cknd ne ‘ntoarcem la Domnul, cknd ne nawtem <din nou> wi cknd ‘ncepem sq existqm pentru cer. Perspectiva vewniciei modificq profund toate trqirile umane wi ne aduce ‘n viayq o

(Continuare din pag. 11) ‘n care wi soyul wi soyia vor ‘nyelege spune: <Bucuria Domnului va fi scarq de valori cu totul deosebite de cq Dumnezeu ‘i vrea fericiyi. Avem tqria voastrq!> (Neemia 8:10). valorile lumii. suficiente motive ca sq fim fericiyi. Iatq numai cinci dintre ele: Pentru cei din jurul nostru. “n acest <ghid crewtin> vom Lumea celor din jurul nostru zqbovi puyin asupra unor astfel Pentru cq Dumnezeu ne-a ‘ncepe de la <omul de lkngq noi>, de <‘nvqyqturi ‘ncepqtoare>, pe poruncit aceasta: de la tovarqwul nostru de viayq. Apoi care trebuie sq ni le ‘nsuwim cknd <Bucurayi-vq ‘ntot­deauna ‘n vin la rknd copiii pe care-i crewtem. devenim <cetqyeni> ai “mpqrqyiei Domnul> - 1 Tes. 5:16 Gkndiyi-vq wi dumneavoastrq: lui Dumnezeu. Bucuria nu este opyionalq, ci Este plqcut sq ai de-a face ‘n fiecare rezultatul ascultqrii de o poruncq a dimineayq cu unul care este mereu Vq invitqm sq parcurgem Domnului! trist wi vewnic nemulyumit? Cu ‘mpreunq o serie de principii crewtine A tolera, a ‘ntreyine tristeyea wi siguranyq cq nu! care dau farmec vieyii noastre de a o rqspkndi ‘n jur ‘nseamnq a te Priviyi ‘n jur wi veyi vedea cq fiecare zi. Nimeni nu trebuie sq ‘mpotrivi conwtient lui Dumnezeu lumea se adunq mai ales ‘n jurul confunde aceste principii cu un wi a-L ‘ntrista pe Duhul Sfknt, care celor veseli wi <plini de viayq>. Faceyi cod de legi. Principiile sunt doar este numit: <Duhul bucuriei> (Rom. din bucuria dumneavoastrq un un ‘ndemn spre o realitate la care 14:17). Cel ce se com­place ‘ntr-o mesaj optimist pentru cei din jur. avem dreptul sq aspirqm. Rqmkne stare sufleteascq tulbure este departe la latitudinea fiecqruia dintre noi sq de a face voia lui Dumnezeu! Pentru slava Domnului wi aplice sau nu ‘n viaya lui principiile spre mkntuirea celor ‘ncq vieyuirii crewtine. Opyiunile noastre Pentru cq Dumnezeu ne-a pierduyi. personale nu modificq ‘n nici un pus la dispoziyie suficiente Un crewtin trist este o proastq fel etica wi valorile lui Dumnezeu, resurse reclamq pentru mkntuire. Mulyi dar determinq ‘ntotdeauna accesul Dumnezeu nu ne pretinde sq psihiatri rkd pe ascuns de clienyii sau lipsa noastrq de acces la facem ceea ce nu putem. Fericirea crewtini, care, dewi wi-au lipit pe fericire. Dumnezeu nu ne dq niwte pe care ne-a poruncit-o este posibilq bordul mawinii: <Isus este izvorul regulamente, ci dorewte sq zideascq datoritq climatului de binecuvkntqri fericirii>, suferq ei ‘nwiwi de depre­ ‘n noi un caracter, iar aceasta se ‘n care ne ‘ntreyine: <Dumnezeu, siune nervoasq. realizeazq ‘ntotdeauna ‘n wuvoiul care ne dq toate lucrurile din belwug, Un crewtin trist este o proastq turbulent al vieyii, printre lovituri wi ca sq ne bucurqm de ele> (1 Tim. mqrturie despre felul ‘n care-Wi binecuvkntqri. 6:17). Aici nu este vorba numai de ‘ngrijewte Dumnezeu copiii. binecuvkntqrile materiale, ci wi de Cu siguranyq, existq wi lacrimi Parafrazknd titlul unui film, cli­matul spiritual, ‘n care Duhul lui justificate. Chiar wi Domnul Isus a <Privewte ‘napoi cu mknie>, Dumnezeu rodewte ‘n noi o stare plkns, cknd s-a apropiat de Ierusalim inaugurqm itinerarul nostru cu ‘naltq de fericire: <Roada Duhului wi cknd a ajuns la mormkntul lui ‘ndemnul: <Privewte ‘nainte cu dimpotrivq este dragostea, bucuria, Lazqr. Un pasaj din Noul Testament nqdejde>, anticipknd cu bucurie ...> (Gal. 5:22). ne ‘ndeamnq sq plkngem <cu cei ziua de mkine. Dumnezeu este deja ce plkng>. Acestea sunt tristeyi acolo! Pentru noi ‘nwine, pentru inerente vieyii. Dumnezeu nu ne-a sqnqtatea sufletului wi a rknduit sq fim un fel de clovni ai 1. Obligayia de a fi fericit trupului nostru. vieyii, cu un zkmbet etern atkrnat Se spune cq optimiwtii se vindecq pe buze. Noi ne pronunyqm ‘nsq <Bucurayi-vq ‘ntot­deauna ‘n mai repede. Wi este adevqrat! aici ‘mpotriva tristeyii ca stare Domnul, iarqwi zic: Bucurayi-vq!> Medicii wi psihologii au observat predominantq ‘n existenya noastrq - Filip. 4:4. cq un spirit optimist este un ajutor de fiecare zi, ‘mpotriva stqrilor de nepreyuit pentru vindecarea bolilor. mknie, a revoltei necontrolate wi Fericirea nu este opyionalq, ci “n anumite cazuri, doctorii prescriu a suferinyei care refuzq sq se lase un climat obligatoriu pe care tre­ chiar anumite medicamente care consolatq. Un crewtin sincer wtie buie sq-l ‘ntreyinem ‘n familiile ‘i smulg pe pacienyi din stqri cknd suferq <dupq voia Domnului> noastre. Bucuria va fi ‘ntronatq ca o depresive wi-i ajutq sq ‘ntreyinq wi cknd suferq pentru cq este ispitit <reginq a cqminului>, doar ‘n clipa un tonus sufletesc pozitiv. Biblia wi biruit de pqcatul ckrtirii. 13

Vreyi sq fiyi fericiyi ? Atunci iarna nu a trecut ‘ncq. O sq vedeyi capitolul laude. Preocupq-te sq-i ascultayi de ckteva sfaturi cq va ninge de Pawti!> faci pe ceilalyi fericiyi wi vei constata elementare: cq ai gqsit wi tu ‘nsuyi fericirea. “nvayq sq te bucuri de lucrurile 1. “ncredinyeazq-yi mqrunte. Un om scos, dupq o muncq 4. “nvqyq sq iei partea Domnului poverile wi de wase ore, de sub dqrkmqturile bunq din tot ceea ce yi se descarcq-te ‘n rugqciune. produse de cutremur a rostit bucuros ‘ntkmplq. Refuzq sq te lawi strivit de de pe targa improvizatq: <Ce frumos Un tablou este fqcut din lumini ‘ncercqri, fie ele boli sau necazuri, se vede cerul albastru!> Cautq wi din umbre, dar umbrele existq nedreptqyi strigqtoare la cer, un motive de bucurie wi mulyumire ‘n acolo doar pentru a scoate mai bine climat lipsit de ‘nyelegere, un ewec toate lucrurile din jur. Mulyumewte-I ‘n relief pqryile lumi­nate. De ce sq surprinzqtor sau o vorbq aruncatq lui Dumnezeu pentru soare, pentru ne agqyqm mereu de ceea ce este ‘n batjocorq. flori, pentru sqnqtate, pentru un sumbru wi mohorkt? De ce sq nu Dq-I lui Dumnezeu necazurile cadou de curknd primit wi ... pentru cqutqm faya plqcutq a lucrurilor? tale. Lasq-L sq se implice ‘n viaya ta. atktea altele. De ce sq nu luqm ceea ce ne este Nu uita ce yi s-a promis: <Am fost de folos pentru crewterea noastrq trimis (Isus Christos) ca sq dau o Nu purta astqzi - adqugknd-o la spiritualq? hainq de laudq ‘n locul unui duh cea de azi - povara zilei de mkine. mkhnit> (Isaia 61:3). Nimqnui nu i s-a dat sq trqiascq Dacq plouq afarq, nu regreta Slqvit sq fie Domnul! douq zile dintr-o datq. Ajunge zilei cq nu poyi merge la plimbare, ci necazul ei. Ziua de mkine se va gkndewte-te cq yi s-a dat o ocazie 2. Concentreazq-te asupra ‘ngriji de ea ‘nsqwi. nemaipomenitq sq citewti o carte prezentului. bunq, sq-yi pui rknduialq ‘n dulapuri Fii conwtient cq trebuie sq fii 3. Aruncayi peste bord sau sq-yi vizitezi un prieten. fericit <acum wi aici>. lucrurile care aduc Un proverb ‘nyelept spune tristeyea. 5. “nvayq sq zkmbewti ... wi-yi cq: <Nu putem schimba trecutul, Nu faceyi nici o concesie. va lqsa gura apq ! dar ne putem nenoroci prezentul Declarayi un rqzboi sfknt ‘mpotriva Medicina ne spune cq, atunci ‘ngrijorkndu-ne exagerat pentru insultelor, a criticilor ascuyite, a cknd zkmbim, glandele salivare viitor>. ironiilor usturqtoare care produc sunt mai active, mqrturisind prin Nu zice: <Cum se face cq zilele durere. Cknd te ispitewte rqutatea, aceasta cq un nou influx vital a de mai ‘nainte erau mai bune deckt ckntq! “mprietenewte-te cu muzica. inundat ‘ntregul organism. acestea?> Cqci nu din ‘nyelepciune Awa fqcea ‘mpqratul Saul wi ckntqrile Mknia este, prin contrast, o ‘ntrebi awa - Ecles. 7:10 tknqrului David ‘i redau liniwtea wi frknare a vieyii. De aceea ni se Nu spune: <Unde sunt zilele de echilibrul sufletesc. <usucq gura> cknd ne ‘nfuriem. altqdatq>, cqci Biblia ‘i numewte Preocupayi-vq sq gqsiyi ceva care pe astfel de oameni <ne’nyelepyi> sq facq plqcere celor din jur. Faceyi Yi-a spart copilul, din neatenyie, (Ecles. 7:10). Nu da nici frku complimente wi nu fiyi zgkrciyi la o farfurie? Nu fq din asta o tragedie, liber imaginayiei, cqreia ‘i place sq ci zkmbewte ‘ngqduitor. Vei evita dramatizeze ameninyqtor viitorul. astfel un sfert de orq de agonie. Un ‘ncqpqyknat al ‘ngrijorqrii Oferq celor din jur partea frumoasq protesta rostind ironic: <Nu-mi a caracterului tqu. Zkmbewte wi spuneyi cq ‘ngrijorarea nu ajutq la rqspkndewte ‘n jur optimism wi nimic! Majoritatea lucrurilor de seninqtate. Ceilalyi se vor destinde care m-am ‘ngrijorat ‘n viayq nu mi wi-yi vor fi recunoscqtori, dar cel s-au ‘ntkmplat niciodatq! Vedeyi cq mai ckwtigat dintre ei toyi vei fi ... ajutq!> tu ‘nsuyi! “nvayq sq te bucuri de fiecare clipq a existenyei, iar dacq soarele strqlucewte ‘n Februarie, nu-yi alunga bucuria spunknd: <Da, dar 14

Lumea ‘n care trqim Diaspora romkneascq Lansqm un ‘nceput de dialog cu uwor sq spargi o cqrqmidq cu capul exprimare, de la judecqtorii acestei toyi aceia cqrora le pasq de soarta deckt sq poyi avea o conversayie cu societqyi, pentru cq le cerem de la romknilor plecayi de acasq unii oameni. Aceastq problemq Judecqtorul acestei lumi, wtiind cq nu este doar cu cei care provin EL este singurul care judecq dupq Iubiyi frayi wi surori, din clasa muncitoare a romknilor Dreptate. Cknd Domnul mi-a dat viziunea care locuiesc aici, ci opoziyie lucrqrii cu romknii din Londra, ‘ntkmpinqm wi din partea celor “mpreunq cu celelalte biserici nu am crezut cq va fi awa de dificil. care se cred intelectuali, dar care evanghelice de aici din Londra,- “mi fqceam iluzii cq Romknii odatq se pare cq trqiesc tot ‘ntr-o lume ‘n Londra mai sunt 2 Biserici ajunwi ‘n afara graniyelor yqrii, vor comunistq, dominatq de <singura> Penticostale wi una Crewtinq Dupq iewi din structurile <religioase> pe credinyq adevqratq <Ortodoxismul>. Evanghelie- am decis sq avem care le-au <mowtenit> ‘n yara natalq “ncercqm sq pubilicqm wtiri despre ckteva seri ‘n care sq ‘ncercqm sq wi “l vor cquta pe Dumnezeu cu anumite evenimente care se transmitem mesajul Evangheliei adevqrat. ‘ntkmplq ‘n lumea Evanghelicq acestor romani care locuiesc ‘n Marea majoritate a romknilor de aici, ‘n singurul ziar romknesc Londra. “n serile de 16, 17, 18 wi ajunwi pe aceste meleaguri nu <Diaspora Romkneascq> wi apoi pe data de 19 Septembrie numai cq nu se mai gkndesc la ‘ntkmpinqm o opoziyie enormq, la amiazq, vom avea ‘ntklniri bruma de religiozitate <mowtenitq>, chiar aici ‘ntr-o lume civilizatq unde speciale ‘n care se va cknta muzicq dar ei nici mqcar nu se mai ocupq ai drepturi legale sq publici articole romkneascq crewtinq, wi mesajul de sufletul lor (cel puyin vizibil), de acest gen, nu ni se dq voie, pe Evangheliei va fi transmis celor iar durerea cea mai mare este cq motiv cq ‘ncercqm sq corupem prezenyi. nici unii dintre cei care provin romknii de la <credinya lor din familii de pocqiyi, care au adevqratq>, cq facem propagandq Ne rugqm ca Domnul sq ne frecventat cu regularitate bisericile religioasq wi multe alte <motive> scoatq ‘n cale ckyi mai mulyi romkni evanghelice din Romknia, acum de acest gen. L-am ‘ntrebat zilele care sq asculte mesajul Evangheliei cknd au ajuns aici wi vqd cq nu mai acestea pe directorul ziarului ce wi ‘n felul acesta Domnul sq le duc lipsq de foarte multe lucruri, ar prefera mai mult : sq vadq cq schimbe inimile wi sq se ‘ntoarcq de ‘ncep sq wchiopqteze, nu mai vin romknii se omoarq ‘ntre ei, cq furq la cqile lor rele. Dorim ca romknii la bisericq, se ocupq de lucruri pe din magazine, cq furq din bqnci, de aici sq ckwtige mai mult deckt care nici mqcar o persoanq moralq sau fqcknd alte crime care sunt doar bani, sq ‘wi ckwtige sufletele nu ar trebui sq le facq. ‘mpotriva legilor yqrii acesteia sau pentru eternitate. “n acest context ‘n care sq ‘i vadq ‘ntr-o bisericq Baptistq. lepqdarea de credinyq este ‘n Fqrq sq se uite la faptul ca romknii Rugayi-vq, frayi wi surori, pentru floare, wi oamenii (romknii) acewtia nu au nici o credinyq, lucrarea Domnului de aici, rugayi- pretind cq nu mai au nevoie rqspunsul a fost cq: romknii trebuie vq pentru noi lucrqtorii de aici, de Dumnezeu, ne aflqm aici sq rqmknq la credinya lor wi sq nu rugayi-vq pentru romknii crewtini ‘n Londra. Este o mare bqtqlie wi-o schimbe. care se ‘nchinq ‘n bisericile spiritualq care se dq aici, puterea Evanghelice de aici wi nu ‘n ultimul ‘ntunericului este atkt de mare “n aceastq bqtqlie spiritualq rknd rugayi-vq pentru mkntuirea ‘nckt progresele care se fac nu se avem nevoie de ajutorul vostru, romknilor din Londra. Mq rog ca prea vqd, sunt aproape invizibile. frayi wi surori, pentru cq noi wtim Domnul sq vq punq pe inimq wi sq Cknd mergem ‘n tkrguri sq cqci puterea RUGQCIUNII poate vq aducq aminte sq vq rugayi pentru vorbim cu romkni wi sq ‘i invitqm schimba vieyi wi atitudini. Nu noi. la bisericq, uneori parcq ar fi mai este nevoie ca noi sq ne cerem drepturile, pe care yara aceasta Fiyi binecuvkntayi de Tatql. le acordq libertqyii de vorbire wi Fratele vostru ‘n Hristos Teofil Harii - pqstor la Biserica Baptistq Speranya Londra [email protected] 15

EASTERN EUROPE: OSCE CONFERENCE ON DISCRIMINATION – A REGIONAL SURVEY By Felix Corley Ahead of the OSCE Conference on Tolerance and the Fight against Racism, Xenophobia and Discrimination on 13-14 September 2004 in Brussels, Forum 18 News Service http://www.forum18.org surveys some of the more serious discriminatory actions against religious believers that persist in some countries of the 55-member OSCE. Despite their binding OSCE commitments to religious freedom, in some OSCE member states believers are still fined, imprisoned for the peaceful exercise of their faith, religious services are broken up, places of worship confiscated and even destroyed, religious literature censored and religious communities denied registration. Forum 18 believes most of the serious problems affecting religious believers in the eastern half of the OSCE region come from government discrimination. Inchiziyia Bisericii au intimidat sau au bruscat religiile, wi nu existq semnale de Ortodoxe Romknq membrii unor religii minoritare. elaborare a unui proiect legislativ Departamentul de Stat al SUA ‘n acest sens ‘n viitorul apropiat>, Criticq asprq a Departamentului acuzq totodatq guvernul Romkniei se aratq ‘n raport. de Stat al S.U.A. privind libertatea de favorizare a Bisericii Ortodoxe. religioasq din Romania “n yarq sunt recunoscute Acelawi raport incrimineazq 17 religii: cea ortodoxq, cea Biserica Ortodoxq Romknq Biserica Ortodoxq din greco-catolicq, religia Romano- a fost aspru criticatq ‘ntr- Romknia(BOR) ca fiind un catolicq, ortodoxismul de rit un raport privind libertatea opozant ‘nverwunat al restituirii vechi, protestantismul, Biserica religioasq din Romknia elaborat lqcawelor de cult ale Bisericii Evanghelicq, Biserica Evanghelicq de Departamentul de Stat al Greco Catolice, nayionalizate ‘n Romknq, Biserica Evanghelicq guvernului SUA, dat publicitqyii 1948, wi un beneficiar prioritar al Augustinianq, Biserica Luteranq, miercuri. Raportul aratq cq fondurilor guvernamentale. cea Unitarianq, cea Baptistq, religia Biserica Ortodoxq s-a aratat ostilq penticostalq, cultul adventist, ‘n faya <prozelitismului agresiv> Raportul incrimineazq wi cel armenian, Islamul, wi cultul al religiilor neo-protestante, wi guvernul Romkniei, care <nu a „Martorii lui Iehova>. Raportul publicq o listq de situayii ‘n care fqcut nici un efort pentru a adopta aratq cq membrii altor religii reprezentanyii Bisericii Ortodoxe o nouq lege care sq reglementeze sunt liberi sq-wi exprime credinya, 16

‘nsq nu se bucurq de sprijinul Autoritqyile romkne sunt National ‘n ce privewte construcyia guvernamental. <supuse presiunilor wi intimidate de de locawuri de cult. Astfel, din clerul ortodox> cele 197 de solicitqri aprobate de Guvernul Romaniei comisie anul trecut, mai bine de pune piedici De aceeawi influentq negativq jumqtate au fost emise pentru de care este acuzat guvernul se face BOR. “n plus, religia ortodoxq minoritatilor vinovatq wi BOR, prin <rolul squ este favorizatq ‘n penitenciare. religioase dominant ‘n majoritatea populayiei Preoyii ‘nchisorilor sunt numai de wi a liderilor de opinie, inclusiv ‘n religie ortodoxq, wi au fost acuzayi Raportul Departamentului comisiile pentru construcyia de noi de minoritqyile religioase citate de Stat al SUA acuzq guvernul lqcawe de cult>, se precizeazq ‘n ‘n raport de refuzul accesului romkn cq exercitq o <influenyq raport. Potrivit Departamentului clerului wi deservenyilor acestora ‘n considerabila> asupra vieyii de Stat care citeazq unele relatqri, penitenciare. religioase prin legi wi decrete. BOR se mai face vinovatq wi de Cel mai relevant dintre acestea tensiuni religioase, cauzate de Dewi legea permite religiilor sq este decretul 177/1948, ‘ncq incitqri ale preoyilor ortodocwi. <Mai aibq cler militar care sq furnizeze neabrogat, care permite un multe grupqri religioase minoritare, servicii religioase ‘n unitqyile control vast al libertqyii religioase. care includ atkt religii recunoscute militare, cu douq excepyii, clerul Cu toate acestea, dewi nici un ckt wi nerecunoscute oficial au militar este format exclusiv din articol din decretul respectiv nu fqcut plkngeri credibile potrivit preoyi ortodocwi. “n plus, <’n ciuda a fost abrogat, o serie de legi wi cqrora oficiali guvernamentali wi deschiderii declarate spre dialog, ordonanye emise ulterior combat preoyi ortodocwi le-au ‘mpiedicat sub variate pretexte Biserica o parte dintre articolele decretului eforturile de prozelitism, au Ortodoxq a demolat biserici greco- 177. intervenit ‘n activitqyi religioase wi catolice>, se mai aratq ‘n raport, i-au discriminat (...) Autoritqyile exemplifickndu-se cu cazurile “n plus, guvernul ‘mpiedicq locale tind sq fie tolerante, dar bisericilor din Vadu Izei (MM), religiile minoritare prin deseori sunt supuse presiunilor wi Bqiwoara (CJ), Smig (SB), Tritenii cerinyele impuse ‘nregistrqrii wi intimidate de clerul ortodox (...) de Jos (CJ) wi Craiova (DJ). recunoawterii oficiale. <Guvernul solicitq grupurilor religioase sq In unele cazuri, poliyia wi Contactat pentru a prezenta se ‘nregistreze, dar nu existq autoritayile locale au sprijinit poziyia oficialq a BOR, purtqtorul nici o procedurq clarq pentru tacit campanii sociale, din care de cuvknt al Patriarhiei Ortodoxe, ‘nregistrarea grupurilor religioase unele au fost violente, ‘mpotriva pqrintele consilier Constantin ca religii. Guvernul a refuzat sq prozelitismului>, se aratq ‘n Stoica, s-a abyinut de la comentarii. recunoasca o serie de grupqri raportul respectiv, care recunoawte <Am intrat wi noi ‘n posesia religioase ‘ncq din 1990>, se aratq ‘nsq cq <nu existq o inyelegere clarq acestui document azi (ieri-n. ‘n raport, care exemplificq situayia din partea autoritqyilor asupra red.), ‘l traducem, urmknd ca cu cazul organizatiei religioase activitayilor care se constituie ‘n ‘n ckteva zile sq avem o poziyie <Martorii lui Iehova>. Dupq mai prozelitism>. Raportul exemplificq oficialq consistentq>, a declarat multe refuzuri explicite de a cu cazul „Martorilor lui Iehova>, Stoica, adqugknd cq <nu am ce sq pune ‘n aplicare o hotqrkre a cknd autoritayile locale i-au comentez ‘n momentul de fayq>. Curyii Supreme de Justiyie emise ‘mpiedicat ‘n construirea lqcawelor De precizat cq vicarul administrativ ‘n 2000 care solicitq ca Martorii de cult ‘n Balw wi Feldioara. “n al Episcopiei Ortodoxe a Vadului lui Iehova sq fie ‘nregistrayi, wi aceste douq cazuri, primarii au Feleacului wi Clujului, preotul dupq mai multe intervenyii din refuzat sq semneze autorizayiile de Iustin Tira, a catalogat cazurile exterior, inclusiv ale ambasadei construcyie. Biserica adventistq a punctuale de instigare prezentate SUA la Bucurewti, guvernul a raportat un caz similar ‘n Carlibaba. de raportul Departamentului de ‘nregistrat cultul la trei ani dupq Stat al SUA ca fiind <afirmayii emiterea hotqrkrii de cqtre Curtea BOR se abtine de la gratuite>. <”n ce privewte eparhia Supremq. <Martorii lui Iehova> comentarii noastrq, care se rezumq la judeyele sunt primul grup religios care a Nqsaud wi Cluj, nu existq nici un primit acest statut dupa 1989, dupq BOR a fost principalul caz de instigare>, a mai precizat Biserica Greco-Catolicq. Ambele beneficiar al Comisiei pentru Tira. au fost adaugate listei de 14 religii religie din cadrul Ministerului recunoscute oficial prin decretul pentru Culte, Culturq wi Patrimoniu (Mihai PRODAN - Ziarul BUNA 177 din 1948. ZIUA ARDEAL din 16 Septembrie) 17

Sq fii crewtin ‘nseamnq, ‘n istorie, cq am fost un ateu, cq am fost un Maxime wi cugetqri sq-yi asumi anumite riscuri, sq poyi agnostic, cq am fost pqcqtos, dar ‘nfrunta pericole de pe poziyii n-am auzit ‘ncq de nimeni care sq Dacq nu te simyi la fel de de tqrie sufleteascq. Curajul, frayi fi spus pe patul moryii: <“mi pare aproape de Dumnezeu ca pe crewtini, se dovedewte pknq la urmq rqu cq am trqit o viayq crewtinq.> Wi vremuri, nu te mai ‘ntreba degeaba a fi wi calea cea mai ‘nyeleaptq wi e ceea ce spunem pe patul moryii care dintre voi doi v-ayi mutat. nu numai o virtute, ci wi o datorie este singurul lucru care conteazq. crewtineascq. Crewtinismul nu falimenteazq Pentru omul obiwuiut, nu este niciodatq, doar unii crewtini Ceilalyi sunt holograme, umbre, numai greu sq trqiascq o viayq falimenteazq. fantowe: vii sunt numai cei care-wi crewtinq; este imposibil! prefac ideile ‘n fapte, dau realitate <Patapievici vorbewte despre cuvintelor rostite, trec pe plan Crewtinismul este greu numai crewtinism cu o naturaleye pe care existenwial conceptele wi visqrile cknd este o meserie, nu un stil de nu putem, neo-protestanyii, sq planului ideativ – wi sunt deciwi a viayq. nu o invidiem: <Toate religiile de plqti, la nevoie, cu preyul ce nu pknq acum au deschis un spayiu poate fi tocmit, pretul maxim, O viayq sfkntq are glas. Ea wi s-au instalat ’n ceva de ordinul singurul care nu ‘nwealq niciodatq, vorbewte chiar wi ‘n momentele lui. Singur crewtinismul a deschis cel bun, pe nume: viaya. (...) de tqcere, fiind sau o continuq un prilej, un timp wi o ocazie, wi Punerea ‘n joc a libertqyii wi a vieyii, atracyie sau o perpetuq de aceea <locul> crewtinismului mai mult deckt semn de yinutq condamnare. nu este o substanyq, ci o formq moralq, e semn al trqirii. - Nicolae a trecerii. Vechile religii aveau STEINHARDT Dumnezeu a pus Biserica sanctuare, temple, locuri sacre: ele ‘n lume; Satan a pus lumea ‘n ’l duceau pe om undeva, fixin- Credinya este coloana vertebralq Bisericq. du-l. Crewtinismul invocq un timp a fiinyei noastre lquntrice. sacru, al ’ntrupqrii wi al parousiei, Poyi fi confucianist fqrq wi pretinde sq ne preia din locul ’n Crewtinismul, dacq este fals, n-are sq-l cunowti pe Confucius, care ne aflqm, pentru a ne schimba nici o importanyq. Dacq este ’nsq mahomedan fqrq sq-l fi cunoscut definitiv situarea. Crewtinismul nu adevqrat, crewtinismul este de cea pe Mahomed wi budist fqrq sq-l te confirmq niciodatq, nici mqcar mai mare importanyq! Ceea ce nu cunowti pe Buda, dar nu poyi pe sfinyi, ci te smulge din ceea poate fi crewtinismul este ceva de fi crewtin dacq nu te-ai ‘ntklnit ce ewti, pentru a te ’mbrqca ’n importanyq medie. - C.S Le[is personal cu Christos! duhul pe care nu ’l poate controla nimeni. Crewtinismul nu este o Am auzit despre muribunzi care pace a locului, ci un scandal al au zis: regret cq am fost un alcoolic, prefacerii.> - Alin Cristea O viayq condusq de scopurile lui Dumnezeu Poate mai fericit numitq <O viayq netrqitq la ‘ntkmplare>, aceastq carte vq este recomandatq de Asociayie pentru studiul individual sau cu ‘ntreaga bisericq (patruzeci de zile consecutive de studiu). Cartea a fost tradusq prin iniyiativa fratelui Nelu Ciorbq din Portland. O puteyi cumpqra tot de la el pentru preyul de $12 (ieftiniri pentru cumpqrarea ‘n numqr mare). Vq rugqm sq consultayi rubrica <Cqryi care vq awteaptq> de la sfkrwitul revistei. 18

Din revistele lui De dincolo de ocean, ne vin cu regularitate revistele Cqryi “n rezumat electronice ale unui truditor pentru frumos. Se numewte Alin Cristea, stabilit la Oradea. Pentru prospeyime, am Pierre Brunel (coord.), sq le las fqrq diacritice, awa cum le primim pe Internet. Miturile secolului XX, 2 vol., Dacq aveyi posibilitatea, aceste extrase sunt un ghid spre Editura Univers, Bucuresti, 2003 cqryile care meritq comandate din Romknia. Miturile secolului XX, apqrut ‘n Reviste electronice 1999 la Editions du Rocher, aduce ‘n atenyia publicului personaje, idei wi confesional@ – revista lunara cu informatii si comentarii din evenimente interpretate prin grila unei spatiul confesional neo-protestant (100-150 K). Se distribuie la lecturi mitologice. Dacq imaginarul 4.000 de adrese la inceputul lunii. oamenilor din alte vremuri a plqsmuit mituri wi personaje fabuloase, apetenta bibliotec@ – buletin informativ despre cartile din Biblioteca lui pentru mituri nu a dispqrut ‘n Noe, infiintata la 1 iunie 2003 (100-150 \\). Se distribuie prin email vremurile moderne: Peter Pan, Asterix, in data de 6 a fiecarei luni la 150 de adrese. Biblioteca lui Noe este o Tarzan wi Fran\\enstein, Superman, ca colectie de carti pusa la dispozitia publicului pentru imprumut. Oare wi Maril]n Monroe sau Elvis Presle], ce carti ar fi luat Noe cu el pentru a-i convinge pe supravietuitori si sunt creayii ale publicului, indiferent pe urmasi de istoria rascumpararii pe care Dumnezeu a inceput-o dacq au avut o existenyq realq ori s-au inainte de darul frunzei de maslin si al curcubeului? Ce carti ti-ai lua nqscut ‘n imaginayia unui scriitor sau a intr-un sejur lacustru de cel putin 40 de zile sau chiar de jumatate unui creator de benzi desenate. Pierre de an? Ce carti ti-ai lua sa-i citesti fiului ce o sa-ti duca numele sau Brunel explicq formarea miturilor fetei pe care o pregatesti pentru viata pe aceasta planeta? Alaturi prin cristalizarea unor idei care plutesc de cartile de teologie/religie se gasesc pe raft romane de referinta, ‘n inconwtientul colectiv, puternic dictionare si carti pentru copii. influenyate de fascinayie sau repulsie. revist@ – grupaj din principalele reviste culturale (22, Dilema Internetul, clonarea, algele uriawe, veche, Romania literara, Ziarul de duminica, Observator cultural, nazismul, stalinismul, pericolul galben, Adevarul literar si artistic) (100-150 \\). Se afiseaza saptaminal (de broscuya (Vol\\s[agen), femeia fatalq, obicei lunea) pe portalul cultural Liternet. <Revista lui Alin este un motocicleta, Visul American, toate soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii acestea wi-au pus amprenta asupra ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!> (Alex. Leo secolului XX la fel de puternic cum Serban). Se distribuie la 400 de abonati in [ee\\end. vechile civilizayii au fost marcate de miturile lor. no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 \\) <Fiecare manipulat trebuie Visul American sa aiba cel putin un minut pe zi de <No comment>, intr-o tara ca a <The American dream> este o noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ^manipulantul nu expresie consacratq a folclorului sta de vorba cu pasagerii^.> (Radu Cosasu) Se distribuie la 500 de ideologic american, vehiculat de ckteva abonati in [ee\\end. decenii de oratori politici, editorialiwti sau istorici. <The American dream> Pentru abonament gratuit mentionati optiunile intr-un desemneazq un proiect nayional precum wi o mulyime de aspirayii mesaj la alinpm@]ahoo.com individuale de realizare personalq, awa cum au toyi oamenii. Visul american a fost prezent chiar din momentul stabilirii primilor coloniwti: fiecare urma sq trqiascq ‘ntr-o libertate biblicq wi sq se consacre ‘n sfkrwit misiunii sale pqmkntewti fqrq piedicile puse de 19

societatea decadentq wi coruptq a Cartea de fayq nu-wi propune sq Aceasta este pedeapsa pe care o Vechiului Continent. “n acest fel relateze povestea perioadei de care primim pentru cq am trqit ‘ntr- ar contribui la crearea unei mari se ocupq Durata Scurtq a Secolului un secol al rqzboaielor religioase. nayiuni al cqrei exemplu le-ar al XX, adicq din 1914 pknq ‘n 1991, Intoleranya este caracteristica cuceri pe celelalte. Toate acestea ar dewi cei care au fost ‘ntrebayi de principalq. Chiar wi cei care fac caz fi comparabile cu stabilirea evreilor ckte un student american dintre de pluralismul non-ideologiilor nu pe Pqmkntul Fqgqduinyei: mai mulyi cei mai inteligenyi dacq expresia considerq cq lumea este suficient autori au pus ‘n evidenyq aceastq cel de-al doilea rqzboi mondial‑ de mare pentru coexistenya similitudine, amintind cq primii ‘nseamnq cq a existat wi un prim permanentq cu religiile rivale americani ‘ncercau din rqsputeri rqzboi mondial‑ ‘wi dau seama cq, de secole ‘ntregi. Confruntqrile sq se conformeze modului de viayq uneori, nici cele mai elementare religioase sau ideologice, ca descris ‘n Vechiul Testament. Wi cunowtinye cu privire la faptele wi cele care au format conyinutul faptul cq un oraw ‘ntemeiat ‘n 1700 evenimentele din secolul XX nu secolului, construiesc baricade ‘n ‘n Connecticut se numewte Ne[ sunt cunoscute. Scopul meu este sq calea istoricului, a cqrui sarcinq Canaan nu e deloc ‘ntkmplqtor. ‘nyeleg wi sq explic de ce lucrurile principalq nu este sq judece, ci sq au luat ‘ntorsqtura pe care au luat-o ‘nyeleagq ceea ce putem ‘nyelege Chiar de la origini, visul wi cum depind unele de altele. cel mai puyin. Dar ceea ce stq american era deci marcat de ‘n calea ‘nyelegerii noastre nu un simy al predestinqrii care Lumea care s-a fqrkmat la sunt numai convingerile noastre a influenyat puternic politica sfkrwitul anilor ^80 a fost lumea pqtimawe, ci wi experienya istoricq americanq de dupq rqzboiul de modelatq de impactul revoluyiei ce le-a format. Primele sunt mai Independenyq wi i-a conferit acea ruse din 1917. Toyi am fost marcayi uwor de depqwit, pentru cq nu existq nuanyq arogantq care ‘i surprinde de ea ‘n awa mqsurq, ‘nckt ne-am nici un pic de adevqr ‘n expresia atkt de mult pe strqini. De aici obiwnuit sq ne gkndim la economia francezq atkt de des citatq <tout provine acel sentiment ‘nnqscut la industrialq modernq ‘n termenii comprendre c^est tout pardonner> toyi locuitorii Lumii Noi cq tot ce unei opoziyii binare, capitalism‑ wi (a ‘nyelege totul ‘nseamnq a ierta este american e superior tocmai socialism‑ fiind alternative care totul). pentru cq este american. se exclud reciproc, cqci una este identificatq cu economiile Nu numai cq a fost, Eric Hobsba[n, Secolul organizate dupq modelul URSS, ne’ndoielnic, cel mai ucigaw dintre extremelor, Editura Lider, cealaltq, dupq modelul american. toate secolele cunoscute, atkt Bucurewti, 1994 Acum ar trebui sq ne fie clar faptul prin scara, frecvenya wi durata cq a fost o construcyie arbitrarq wi, rqzboaielor de care a fost plin wi Distrugerea trecutului squ, ‘ntr-o oarecare mqsurq artificialq, care au ‘ncetat pentru scurt timp mai degrabq, a mecanismelor care nu poate fi ‘nyeleasq deckt ‘n anii ^20, dar wi prin amploarea sociale care leagq experienya ‘ntr-un anumit context istoric. nemai’ntklnitq a catastrofelor contemporanq de cea a generayiilor umane pe care le-a provocat, mai vechi este unul dintre cele Chiar wi lumea care a de la cea mai cumplitq foamete mai caracteristice fenomene de supravieyuit dupq Revoluyia din din istoria omenirii la genocidul la sfkrwitul secolului al XX-lea. Octombrie este o lume ale cqrei sistematic. Spre deosebire de Cea mai mare parte a tinerilor instituyii wi funcyiuni au fost durata lungq a secolului al XIX- wi tinerelor de la acest sfkrwit de modelate de cei care s-au aflat ‘n lea, care a pqrut wi chiar a fost o secol trqiesc ‘ntr-un fel de prezent tabqra ckwtigqtorilor celui de-al perioadq aproape ne’ntreruptq perpetuu, lipsit de orice relayie cu doilea rqzboi mondial. Cei care de progres material, intelectual trecutul istoric al epocii prezente. au fost de partea ‘nfrknyilor sau wi moral, adicq de ‘mbunqtqyire Aceasta face ca istoricii a cqror au avut vreo legqturq cu acewtia au a condiyiilor de viayq civilizatq, meserie este sq yinq minte ceea fost nu numai reduwi la tqcere, ci el a marcat, ‘ncepknd din 1914, ce uitq alyii sq fie cu atkt mai au fost, practic, wterwi din istorie wi o regresie fayq de standardele necesari la sfkrwitul mileniului al din viaya intelectualq, rqmknknd considerate atunci drept normale doilea. Dar tot din acest motiv, sq joace numai rolul duwmanului ‘n yqrile dezvoltate wi ‘n sknul clasei ei trebuie sq fie mai mult deckt ‑ ‘n drama mondialq a ‘nfruntqrii de mijloc wi despre care se credea niwte simpli cronicari, memoratori dintre Bine wi Rqu. (Acelawi lucru s- cu convingere cq se vor rqspkndi wi compilatori, dewi wi acestea fac ar putea sq se ‘ntkmple acum cu cei wi ‘n regiunile mai ‘napoiate wi ‘n parte din funcyiile inerente ale care au pierdut rqzboiul rece din pqturile mai puyin luminate ale istoricului. cea de-a doua jumqtate a secolului, populayiei. dewi probabil cq nu ‘n aceeawi 20 mqsurq wi nici pe aceeawi duratq.)

Perspective profetice Chuc\\ Missler, un teolog wi un de wtiinyq american pasionat de de ‘naltq tehnicitate ca: ochelari profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece de vqzut pe ‘ntunerec, mijloace miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului. de supraveghere wi urmqrire prin Site-ul se numewte <|oinonia> wi poate fi accesat la adresa: satelit, camere de supraveghere, http://[[[.\\house.org/strategictrends/ computere de pqstrarea datelor Vom prelua de la acest student al profeyiilor articole pe care le wi tot felul de alte dispozitive pot socotim de interes general pentru noi toyi. fi procurate de pe piaya liberq wi Iatq ‘n primul rknd care sunt cele zece miwcqri mondiale de care transformate foarte uwor pentru este vorba: folosirea ‘n domeniul militar sau poliyienesc. Zece perspective profetice Zilele Rqzboiului Rece 1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22 par blknde ‘n comparayie cu nesiguranya de astqzi, ‘n care nu 2. Ameninyarea Islamului Dan. 11 mai wti cu certitudine cine este asociat, ci cine wi ‘mpotriva cui. 3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 Nayiunile ‘wi schimbq direcyia wi alianyele peste noapte, dupq cum 4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 le dicteazq propriile lor interese. Totul se vinde wi totul este de 5. Apariyia superstatului european Dan. 2:7 vknzare. 6. Ameninyarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 Lumea bipolarq de pe vremea celor douq supraputeri, America 7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 wi Uniunea Sovieticq, a dispqrut, fqcknd loc nesigurelor alianye de 8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 astqzi. Pknq wi awa ziwii aliayi de azi au ajuns ‘n pragul de a declara 9. Guvernul mondial Apoc. 13 rqzboi unul altuia. 10. Wansa Americii 2 Cron 7:14 Nayiuni care erau ‘n trecut ne’nsemnate wi nu contau ‘n Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica balanya mondialq de putere yin specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se astqzi ‘n wah invincibilii giganyi de ‘ncadreazq altqdatq, America wi Rusia. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurce ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie. Pe mqsurq ce tehnologia devine din zi ‘n zi mai sofisticatq, 1. Arme de distrugere poate permite sq cumpere arme este din ce ‘n ce mai uwor sq-yi Tehnologia modernq a care ‘n urmq cu 50 de ani nu erau poyi imagina cum un om de talia pus la ‘ndemkna nayiunilor de ‘ncq nici imaginabile. <omului fqrqdelegii> profeyit ‘n pretutindeni mijloce pentru Biblie se va putea ridica sq domine controlarea populayiei prin armele Acest arsenal de distrugere wi sq supravegheze toatq populayia de distrugere ‘n masq. modern nu include numai arme pqmkntului, ca un dictator Nu numai nayiunile bogate clasice ca: rachete, tancuri, planetar. ‘wi pot permite aceasta, ci wi cele avioane, vapoare wi submarine, sqrace. Astqzi, aproape oricine ‘wi dar wi alte arme mult mai puyin Este suficient sq ne ‘ngrozim costisitoare, ca cele de naturq gkndindu-ne ce ar fi putut face chimicq, de exemplu. “n plus, arme Hitler ‘n cel de al doilea rqzboi mondial, dacq ar fi avut la ‘ndemknq mijlocele pe care le va stqpkni viitorul dictator anunyat de Biblie. Pentru confirmarea curentului profetic numit <Pericolul armelor de distrugere ‘n masq>, este suficient sq citiyi ‘n marile 21

cotidiene. ElBardei, weful agenyiei sq conducq la o cunoawtere mai chiar cauzându-le moartea. de veghere din cadrul Nayiunilor deplinq. Numai cq, awa cum s-a Dewi cercetqrile asupra acestor Unite declarq cq nu mai puyin ‘ntâmplat ‘n multe cazuri celebre, de 40 de state au sau sunt foarte cauyi ceva wi dai peste altceva. Este arme sunt plasate ‘n timp pe la aproape de a avea arme atomice. modul ‘n care a fost descoperitq wi ‘nceputul secolului XX, ele s-au bomba atomicq, ce trebuia de fapt dezvoltat ‘n douq direcyii conform Orickt de ‘nfricowqtoare este sq fie un generator de energie mai situayiilor ce apar ‘n societate: aceastq perspectivq, noi dorim sq eficient decât cele existente. Awa pentru grupuri de oameni ce vq atragem atenyia asupra unei s-a ‘ntâmplat wi cu creierul uman. trebuie controlayi ‘n stradq, alte arme. De data aceasta nu este Pornind de la realizarea unor mijloacele de care dispun foryele vorba despre una de distrugere ‘n dispozitive de analizq a creierului de ordine sunt de tipul coercitiv, masq, ci una de control ‘n masq. care au un scop pozitiv, cum ar fi dar nu letal, cum sunt jeturile de Ceea ce se urmqrewte nu este nici RMN (dispozitivul cu rezonanyq apq sau spuma imobilizatoare, mai mult, nici mai puyin deckt un magneticq) sau cele care fac plasele, electrowocuri aplicate pe control mondial asupra minyilor electroencefalogramele, ‘ntrebarea scurtq duratq; a doua categorie, oamenilor. care s-a pus la un moment dat, armele psihotronice, este ceva datq fiind depqwirea oarecum a mai specialq wi ea a fost testatq Armele psihotronice erei atomice ‘n sensul influenyei mai ‘ntki pe animale (‘n numele radiayiilor nucleare asupra corpului <respectului fayq de viayq>, mai Influenya câmpurilor uman, a fost: <Dacq pericolul ales a oamenilor). Din rkndul electromagnetice asupra creierului uzitqrii armelor nucleare duce la lor putem aminti aparate cu uman dispariyia oamenilor, de ce sq nu infrasunete pentru alungarea cqutqm mijloace non-letale de a câinilor. Aceastq categorie de arme Creierul uman este centrul controla masele de oameni ce se este destinatq acyionqrii asupra tuturor sferelor de creayie wi de pot ‘mpotrivi unei direcyii impuse; individului. Rafinamentul acestor simyire, este generatorul de idei, adicq, sq ne folosim eficient de arme este greu de evaluat, dar de emoyii, este centralizatorul acele mase de oameni, wi nu sq le trebuie precizat ‘n spiritul celor necesitqyilor wi senzayiilor ‘ncercate distrugem, cqci ‘n cazul armelor spuse mai devreme cq destinayia de om. Sintagma celebrq wi folositq nucleare nici oamenii nowtri n-ar initialq nu a fost aceea de armq, extensiv ‘n ultimii 50 de ani <Cine putea popula un mediu afectat>. ci de instrument medical pentru detine informayia, deyine puterea> tratarea afecyiunilor neuronale sau a devenit insuficientq ‘n zilele Iatq cum principiul eficienyei psihiatrice (‘n URSS, ‘n anii ^20 noastre. Poyi sa deyii informayia, - considerat ‘ncq din anii ^70 cq se folosea aparatul LIDA pentru dar dacq modul de folosire nu va poate conduce la distrugerea tratarea nevrozelor wi depresiilor ‘n fi eficient ‘n scopul de a canaliza creativitqyii wi adevqratului progres cadrul unui spital de veterani). Dar comportamentul uman? Atunci, (Bertrand de Jouvenal), alqturi de cum mintea umanq a dualizat orice trebuie localizat centrul care deyine <apqrarea drepturilor omului> - nu creayie transformând totul wi ‘n acea informayie astfel inckt printr- mai vrem sq vedem sânge vqrsat la tratament wi ‘n armq, urmqtorul pas o prelucrare adecvatq a acestui televizor, au condus la dezvoltarea a fost dezvoltarea armelor speciale centru, el sq ofere decizia doritq unor subtile metode de a controla care sq acyioneze asupra voinyei de cel ce urmarewte un anumit lumea prin oamenii care o umane, asupra organismului etc. scop. Sau poyi sq extragi mai usor reprezintq. Astfel au apqrut armele informayia din acel centru, dacq non-letale, care nu distrug, nu Printr-o documetare sumarq este stimulat awa cum trebuie. rqnesc vizibil oamenii, constituind pe Internet, oricine poate afla Acest centru nu este altul deckt o metodq <mai umanq> de a reduce istoria acestor arme, felul ‘n care creierul uman, ultima barierq la tqcere glasurile care strigq din ele au evoluat odatq cu dezvoltarea ‘n calea influenyelor exterioare. stradq ‘n numele unor revendicqri. tehnologicq, mai ales ‘n domeniul Noua sintagmq va fi definitq cam radio. O carte asupra acestui ‘n felul urmator: <Cine stqpknewte Un exemplu notabil al subiect este publicatq pe site-ul mijloacele de influenyq asupra influentei electromagnetice organizatiei CAHRA (Citizens creierului uman, va stapkni lumea.> asupra organismului uman este Against Human Rights Abuse <Experimentul Philladelphia>, care http://[[[.dcn.davis.ca.us/ Desi ignoranya noastrq, ca speculat ‘n diverse moduri nu a `[elsh/index.htm) wi este numitq: umanitate, ‘n ceea ce privewte putut autentifica teleportarea, dar cunoawterea propriului creier este efectele asupra echipajului au fost <THE 1950^s SECRET destul de mare, acest lucru nu a extraordinare, lqskndu-i afectayi DISCOVER} OF THE CODE ‘mpiedicat experimentele care neurologic pe tot restul vietii, sau OF THE BRAIN: U.S. and Soviet 22

Scientists Have Developed arme, sunt: <Cum au putut fi Cortex-ul vizual este afectat the |e] to Consciousness for ascunse cercetqrile de un asemenea de frecvenye pknq la 25 Hz wi Militar] Purposes. Ho[ The U.S. fel?> coordoneazq imagini transmise Government {on the Arms Race creierului eludând ochii to Control Man>. Cum? Este simplu: prin (halucinayii). negare, prin manipularea Este scrisq de Cher]l {elsh, teoriilor wtiinyifice, astfel ‘ncât Sistemul senzorial somatic este constituind un document relevant sq nu fie nimic transparent afectat de frecvenye de pknq la 9 wi foarte cuprinzqtor ‘n ceea ‘n ceea ce privewte scopurile Hz, care dau nawtere la senzayia de ce priveste istoria, structura wi finale. De exemplu, SUA nega atingere - fantomq. cazurile ce afirmq existenya wi teoria efectelor <non-termale> modul de folosire a acestor arme. a radiayiilor electromagnetice Centrul gândirii este afectat Vom ‘ncerca sq sintetizqm mai jos (ea a devenit transparentq de frecvenye de pknq la 20 Hz wi unele informayii din aceastq carte, paryial datoritq comercializqrii influenyeazq gânduri induse ‘n precum wi din alte surse, astfel tehnologiei GSM, prin avizqrile subconstient. ‘ncât sq deschidem opiniei publice date de unii oameni de wtiinyq posibilitatea de a vedea o parte din despre efectele pe care le au Datele de mai sus aratq efectele viitorul potenyial al omenirii. radiayiile electromagnetice de armelor electromagnetice secrete o anumitq putere wi frecvenyq asupra oamenilor conform unor Dat fiind interesul guvernelor, asupra creierului uman, efectele rapoarte cunoscute. Se presupune manifestat prin intermediul neurologice resimyite de utilizatori ca Agenyia de Securitate Americanq fortelor de ordine ‘n care sub forma depresiilor, oboselii (ASA) dispune de aceasta includem wi zonele militare, de cronice, irascibilitqtii, devenind tehnologie ‘nca din anii ^60 wi una a avea controlul absolut asupra prea vizibile pentru opinia dintre dovezi este procesul lui oamenilor, s-a produs acea masivq publicq), pe când ‘n literatura John St.Clair A\\[ei care a fqcut o infuzie de capital ‘n cercetqrile wtiinyificq ruseascq existq dovezi plângere contra Agenyiei Nationale de gqsire a cheii conwtiinyei publicate ‘nca din 1920, alte de Securitate (NSA), acest proces umane. Scopul final este de exemple fiind legate de tratarea fiind ‘ncq ‘n derulare. Site-ul citire, decodare wi de simulare a victimelor care au avut curajul sq de mai sus precizeazq cq aceastq semnalelor creierului uman vizat semnaleze aceste experimente tehnologie este folositq ‘n aviayia pentru a fi transmise victimei, ilegale ca <nebuni>, discredi- militarq. Existq bqnuiala cq astfel astfel procesul de control a tându-i astfel ‘n viaya socialq. de dispozitive sunt folosite la baza victimei este total. Cei mai mulyi Aceastq atitudine de ascundere a militara din }ncirli\\, Turcia. Un oameni de wtiinyq sunt de acord cq informayiilor wtiinyifice nu poate caz celebru menyionat este cel al determinarea codului cerebral ar decât sq sugereze dezvoltarea unei ambasadorului SUA la Moscova fi o descoperire extraordinarq, awa tehnologii militare. ‘ntre anii 1960-1965, a cqrui moarte cum au fost proiectul Manhattan ‘n ambasadq a fost pusq pe seama pentru dezvoltarea bombei Pentru a aduce câteva dintre unor efecte electromagnetice ‘ncq nucleare, sau proiectul Star[ars concluziile wtiinyifice wi pentru necunoscute. Alte documente aratq pentru dezvoltarea tehnologiilor a nu lqsa cititorul fqrq repere derularea unor proiecte care au ca militare spayiale. In 1940, atât Rusia concrete ‘n ceea ce privewte aceste scop influenyarea metabolismului cât wi SUA au lansat aceastq cursq, wi arme psihotronice, dqm mai uman de la distantq (320 \\m) wi cum Rqzboiul Rece nu a constituit jos ckteva date cu frecvenyele la chiar cauzarea moryii. decât premiza vizibilq a acestei care rqspunde sistemul cerebral curse wi care avea responsabilitatea uman wi formele simptomatice de Controlul silenyios al minyii wi asigurqrii informayiilor de o manifestare (Date preluate de pe super-calculatoarele parte wi de alta a stqrii curente site-ul http://[[[.tuvpo.com/ren/ ‘n ceea ce privewte stadiul ren2e.html). Mecanismul de alterare a acestor cercetqri, putem spune minyii se bazeazq pe tehnologia cq acest rqzboi a fost un razboi Cortex-ul controlului motrice purtqtoarei subliminale: Spectrul al inteligenyei, al cunoawterii, al este afectat de frecvenye de pknq la Imprqwtiat de Sunete Tqcute spionajului industrial wi politic, iar 10 Hz wi coordoneazq impulsurile (Silent Sound Spread Spectrum ‘n momentul de fayq trqim faza motorii. - SSSS), numit uneori <S-`uad> sau de experimentare a noutqyilor <S`uad>. Acesta a fost dezvoltat tehnologice destinate rqzboiului. Cortex-ul auzului este afectat de cqtre Dr. Oliver Lo[er] din “ntrebqrile care apar ‘n momentul de fracvenye de pknq la 15 Hz Norcross - SUA, wi este descris ‘n ‘n care cineva aflq de asemenea wi coordoneazq sunete care brevetul american #5,159,703, traverseazq (eludeazq) urechea <Sistem silenyios, Subliminal Silent, internq. 23

de Prezentare>, brevet datat 27 Departamentului de Stat american, frecvenyei purtqtoare pentru a octombrie 1992. Din rezumatul desigur... Sistemul a fost folosit ‘n produce tot felul de efecte asupra brevetului citim: operayiunea <Furtunq ‘n Dewert> unei yinte umane individuale sau (Ira\\) cu un succes destul de colective. <Un sistem de comunicayie mare.> silenyios ‘n care purtqtoarele Se pare cq existq douq metode nonaurale, ‘n domeniul Ilustrarea graficq <Manipularea folosite ‘n asemenea sisteme. Una frecvenyelor audio foarte joase setului de reacyii induse alfa se referq la inducerea directq sau foarte ‘nalte sau ‘n spectrul pânq la teta> (<Induced Alpha a microundelor ‘n creierul adiacent de frecvenye ultrasonice to Theta Biofeedbac\\ Cluster subiectului, pentru operayiuni de sunt modulate ‘n amplitudine Movement>) care ‘nsoyeste la distanye mici. Cealaltq, ca ‘n sau ‘n frecvenyq cu informayia documentayia este etichetatq #AB descrierea de mai sus, folosewte doritq wi apoi propagate acustic 116-394-95 NESECRET wi este un frecvenyele purtqtoare folosite sau prin vibrayii, pentru a fi induse extras despre <cea mai versatilq uzual ‘n radio wi televiziune. ‘n creier, ‘n mod uzual prin wi mai sensibilq mawinq pentru intermediul boxelor, cqwtilor sau electroencefalografie>. Mawina Departe de a considera traducqtoarelor piezoelectrice. are posibilitatea de a amplifica necesitatea folosirii unor asemenea Purtqtoarele modulate pot fi semnalul de 200.000 de ori sisteme ca armq contra unei transmise direct wi ‘n timp real comparativ cu alte mawini limitate persoane, sistemul descris are sau pot fi ‘nregistrate wi stocate la nivelul de circa 50.000 de ori. aplicayii pozitive nelimitate. Totuwi, convenabil pe medii mecanice, Super-mawina este controlatq faptul cq sunetele sunt subliminale magnetice sau optice pentru o de <cel mai rapid calculator> le face virtual nedetectabile transmisie ulterioarq sau repetatq folosind o tehnologie ce filtreazq wi posibil periculoase pentru cqtre receptor.> zgomotul, similarq cu cea folositq publicul larg. “ntr-o aplicayie mai pe submarinele nucleare pentru convenyionalq, SSSS poate folosi Conform documentayiei de la detectarea obiectelor mici la comenzi vocale ca un fel de asistent firma Silent Sounds, Inc., acum distanye foarte mari. pentru sistemele de securitate. este posibil ca prin folosirea super- Dincolo de difuzarea muzicii pe calculatoarelor sq fie analizate CLONAREA EMOYIILOR care o auziyi ‘n magazine pot exista modelele emoyionale umane Prin folosirea acestor mesaje ascunse pentru a ‘ncuraja ‘ncifrate ‘n electroencefalograme, calculatoare care amplificq cumpararea unui anumit produs. sq fie reproduse aceste modele, EEG oamenii de wtiinyq pot Rezultatul este coplesitor. apoi sq fie ‘nregistrate ca <set de identifica wi izola <seturile de semnqturi emoyionale> ‘ntr-un alt semnqturi emoyionale> de joasq Uzul acestei tehnologii pe calculator wi, dupq dorinyq, <sq fie amplitudine, sq le sintetizeze piaya liberq este ‘n forma benzilor induse silenyios pentru a schimba wi sq le ‘nregistreze pe un alt pentru auto-’ncurajare; benzile cu starea emoyionalq a fiinyei umane calculator. Cu alte cuvinte, prin afirmayii pozitive, pentru relaxare yintq>. studierea caracteristicii subtile a wi meditayie, precum wi metode de modelelor creierului uman la un mqrire a capacitqyii de memorare. Silent Sounds, Inc. susyine cq moment când subiectul trqiewte o este interesatq doar ‘n inducerea anumitq emoyie, cercetqtorii au “ntr-un context medical, aceste emoyiilor pozitive, dar perspectiva fost ‘n stare sq identifice modelele sisteme pot fi folosite cu mari militarq nu este chiar atât de concomitente de unde cerebrale wi avantaje ‘n tratamentele psihiatrice limitatq. Dovada este cq acest acum pot sq le reproducq. <Aceste wi a problemelor psiho-somatice. proiect aparyine Departamentului seturi sunt apoi folosite pentru a Ca sistem de remediere a surzeniei Apqrqrii Americane. Ed[ard modula frecvenyele purtqtoare de este de neegalat. Tilton, presedintele lui Silent tip silentios ‘n scopul de a produce Sounds Inc. spune urmqtoarele <yintei umane> aceeawi emoyie la un (Promisiuni, promisiuni. despre S-`uad ‘ntr-o scrisoare moment de timp ales!> Aceasta este cea mai pozitivq datatq 13 decembrie 1996: APLICAYIILE SISTEMULUI folosire a acestei tehnologii in Aici sunt implicate mult ultimii 30 de ani. Dar surzii sunt tot <Toate documetele tehnice, au mai multe lucruri decât un surzi, iar armata are acum o armq fost clasificate de cqtre guvernul simplu sistem subliminal. Existq pentru a o experimenta pe oameni american wi nu avem permisiunea numeroase tehnologii brevetate cu un auz perfect.) .... sq dezvqluim detalii exacte... care pot suporta modularea ‘nregistrqm benzi wi CD-uri pentru (Continuare ‘n numqrtul viitor) guvernul german, wi chiar pentru N.E. - Din <Pelerinaj acasq> fostele yqri ale Uniunii Sovietice! - martie 2002 Toate acestea cu permisiunea 24

Rubrica Pqstorului De pe masa de lucru a lui John rodnicq dacq aw continua sq predic <Veniyi sq ne ‘nchinqm wi sq ne MacArthur la conferinye, sq scriu cqryi wi dacq smerim, sq ne plecqm genunchiul mi-aw continua lucrarea la radio ‘naintea Domnului, Fqcqtorului Zece motive pentru care wi evitknd astfel <tensiunile wi nostru! Cqci El este Dumnezeul sunt Pqstor ne’nyelegerile> din lucrarea directq nostru, wi noi suntem poporul cu oamenii. Reacyia mea interioarq pqwunei Lui, turma pe care o Yin minte cq atunci cknd a fost cq am cel puyin zece motive povqyuiewte mkna Lui ... Oh, de ayi am citit excelenta biografie a lui pentru care mq simt consacrat asculta azi glasul Lui! (Ps. 95:6-7). Jonathan Ed[ards scrisq de Iain lucrqrii pastorale. Murra] am ajuns sq mq identific 3. Cel mai de seamq mijloc foarte mult cu suferinyele ‘ndurate 1. Biserica este singura prin care Dumnezeu a ales timp de 25 de ani ca pqstor la instituyie pe care a promis Christos sq rqspkndeascq harul este aceiawi bisericq de acest om al lui cq o va zidi, o va ‘ngriji wi o va predicarea Cuvkntului. Apostolul Dumnezeu. Mai ales cq dupq toatq binecuvknta El ‘nsuwi. Domnul Pavel ‘i poruncewte lui Timotei: aceastq slujire, turma lui a votat Isus n-a spus nici <Voi veyi zidi <Propovqduiewte Cuvkntul> (2 sq-l dea afarq ... Biserica Mea> wi nici <Eu am sq Tim. 4:2). “n fiecare duminicq am zidesc bisericile voastre>. Relayia privilegiul de a predica mesajul Sunt pqstor la biserica Grace Lui cu Biserica este una directq wi lui Dumnezeu cqtre poporul Squ, Communit] (Los Angeles) de personalq, fqrq intermediari: un mesaj de har, prin care El ‘i aproape treizeci wi cinci de ani. Cu mkntuiewte wi-i transformq pe toate cq nu-mi ‘ntrevqd o soartq ca <Eu voi zidi Biserica Mea wi oameni. a lui Ed[ards, wtiu pe pielea mea poryile locuinyei moryilor nu o vor ce ‘nseamnq sq trqiewti ‘n conflicte, putea birui> (Matei 16:18). 4. Sunt un ‘mpqtimit al atkt ‘n bisericq, ckt wi ‘n afara ei. studiului wi al pqrtqwiei personale Scopul lui Christos ‘n lumea cu Dumnezeu. Existq o parte a M-am gkndit vreodatq sq- de astqzi este sq cheme la Sine un lucrqrii pqstorului pe care o pot mi dau demisia ? Trebuie sq popor rqscumpqrat care sq existe vedea oamenii wi una intimq pe admit cq sunt ocazii ‘n care pknq pentru lauda slavei Sale. Simt o care numai Dumnezeu o wtie. S-ar wi alternativa de a-mi ckwtiga mare cinste wi o mare recunowtinyq putea sq nu predic deckt trei ore existenya sqpknd la wanyuri este sq activez alqturi de El ‘n aceastq pe sqptqmknq, dar studiez trei zeci mult mai uwoarq wi mai de preferat. glorioasq lucrare. de ore pentru aceasta, iar acele Totuwi, mulyumesc Domnului care treizeci de ore petrecute ‘n fiecare m-a chemat sq fiu pqstor cq n-am 2. Nu cred cq poyi sluji lui sqptqmknq numai cu Dumnezeu ajuns niciodatq sq mq gkndesc Dumnezeu ‘n afara Bisericii. sunt pentru mine un sfknt wi scump serios la pqrqsirea lucrqrii. Toate funcyiunile planului pentru privilegiu. rqscumpqrarea alewilor Lui sunt De curknd, cineva mi-a sugerat active numai ‘n sknul acestei 5. Sunt direct rqspunzqtor cq wi dacq ar fi sq renuny la congregayii de oameni. Nu poyi ‘naintea lui Dumnezeu pentru pqstorire, aw avea ‘ncq o slujire lucra pentru Mirele etern dacq sufletele celor pe care mi i-a te separi de Mireasa Lui care ‘ncredinyat sq-i pqstoresc. Ca umblq deocamdatq prin praful predicator la radio nu rqspund pqmkntului. Nu poyi lucra <pentru de felul ‘n care oamenii ascultq Bisericq> dacq nu poyi sta <’n wi ‘mplinesc cuvintele mele. Ca Bisericq>. Adunarea este locul ‘n pqstor al bisericii ‘nsq am o relayie care Dumnezeu vrea ca cei din asemqnqtoare cu aceea dintre un familia Sa sq se ‘ntklneascq, sq cioban wi oile sale. Trebuie sq le celebreze Cina Domnului, sq laude ‘ngrijesc ca unul <care are sq dea Numele Lui, sq se sprijineascq socotealq de ele> (Evrei 13:17). wi sq se ‘ncurajeze unii pe alyii. Simt o deosebitq bucurie sq chem, 25 asemenea psalmistului, poporul la ‘nchinare:

6. Sunt deasemena direct moment. “n clipele acelea lucrarea \\ilometrii pe orq wi am aterizat rqspunzqtor oamenilor din unui pqstor trece dincolo de lumea direct pe asfalt. Numai ‘ndurarea biserica mea. Tot ce sunt wi fac predicilor ridickndu-se la ‘nqlyimea lui Dumnezeu a fqcut sq nu fiu este ‘naintea ochilor lor. Pqstorul poziyiei unui mijlocitor ‘ntre ucis de impact. Cknd m-am ridicat trqiewte ca ‘ntr-o casq de sticlq. Dumnezeu wi vieyile oamenilor. ‘n picioare pe woseaua aceea, fqrq sq-mi fi pierdut mqcar o clipq Oamenii pot vedea viaya mea wi 9. Rqsplqtirile slujbei de pqstor, cunowtinya, m-am predat viaya ‘n a familiei mele, cu toate calitqyile chiar wi cele din viaya aceasta, slujirea lui Christos. I-am spus cq wi cu toate slqbiciunile noastre. Mq sunt excelente. Simt cq sunt iubit, n-am sq mq mai ‘mpotrivesc sq bucur sq fiu cunoscut de toyi wi sq apreciat, dorit, considerat de fac ceea ce wtiam deja cq este voia simt din partea tuturor ‘ncurajarea ‘ncredere wi chiar admirat. Toate Lui pentru viaya mea, sq vestesc de a deveni cu fiecare zi mai mult acestea pentru faptul cq m-am Evanghelia. un om dupq inima lui Dumnezeu. lqsat sq fiu un instrument folosit de Dumnezeu pentru ‘naintarea Dumnezeu m-a chemat sq fiu 7. “mi place provocarea de spiritualq a poporului Squ. pqstor wi ‘nvqyqtor ‘ntr-o bisericq a alcqtui o echipq puternicq de localq <pentru desqvkrwirea conducere spiritualq din oamenii Wtiu cq cei din adunare se roagq sfinyilor, ‘n vederea lucrqrii de pe care Dumnezeu mi i-a dat ‘n pentru mine wi le pasq foarte mult slujire> (Efes. 4:12). Rqsplqtirile bisericq. Cknd cineva ‘ncepe o de ceea ce se ‘ntkmplq cu mine. Mq pentru viaya de pqstor sunt mult companie ‘n societate, el are luxul simt ‘nvrednicit de o mare cinste mai mari deckt toate frustrqrile de a angaja pe cine-i place wi de a sq fiu omul prin care harul lui pe care voi ajunge vreodatq sq le face o selecyie necruyqtoare. Este Dumnezeu, dragostea Lui Christos experimentez ‘n aceastq slujire. cu totul altfel sq ‘ncerci sq zidewti wi mkngkierea Duhului Sfknt devin Awa cq pot spune ‘mpreunq cu o echipq de succes cu oamenii reale pentru cei din jur. apostolul Pavel: <Alerg spre yintq, chemayi de Dumnezeu, ‘ntre pentru premiul chemqrii cerewti care <nu sunt mulyi înyelepyi în 10. Mi-ar fi fricq sq nu mai fiu a lui Dumnezeu, ‘n Christos Isus> felul lumii, nici mulyi puternici, pqstor. Cknd aveam optsprezece (Filipeni 3:14). nici mulyi de neam ales> (1 ani, Domnul m-a aruncat afarq Cor. 1:26). Dumnezeu ‘wi aratq dintr-o mawinq care mergea cu 120 puterea demonstrknd lumii cq cei considerayi <ciurucuri> ‘n societate sunt pietrele Lui cele mai preyioase: <Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca sq facq de ruwine pe cele ‘nyelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca sq facq de ruwine pe cele tari. Wi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii, wi lucrurile dispreyuite ...> (1 Cor. 1:27-28). 8. Lucrarea de pqstor te face Nevasta m-a pqrqsit, m-au dat afarq de la servici, trebuie sq am o sq cunowti wi sq guwti viaya ‘n operayie, am ajuns la capqtul puterilor ! Frate pqstor, toate dimensiunile ei. Eu pot sq ‘mpqrtqwesc bucuria unor pqrinyi trebuiesq mq ajuyi. Care este diferenya ‘ntre pre-, post- wi amilenism ? la nawterea copilului lor wi durerea unor copii la moartea mamei sau tatqlui lor, amplific bucuria de la nunyi wi ofer mkngkiere la ‘nmormkntqri. Trqiesc ‘ntr-un factor de imprevizibil care-mi ‘nsoyewte slujirea - un factor care- mi transformq existenya ‘ntr-o aventurq continuq care poate lua ‘ntorsqturi neawteptate ‘n fiecare 26

Rqspunsul meu Dialoguri cu Bill] Graham “n ultimii ani, am primit milioane de scrisori ’n care mi s-au pus toate ’ntrebqrile imaginabile, reflectknd toate sau cel puyin aproape toate situayiile posibile. Fiecqreia dintre aceste scrisori li s-a dat, la timpul potrivit, un rqspuns personal din partea unuia dintre colaboratorii mei sau din partea mea ’nsumi. Am citit numeroase cqryi, am consultat mulyi profesori de psihologie, de sociologie wi de filosofie, dar ’ntotdeauna, pentru a gqsi temelia unui rqspuns eficace, m-am ’ntors la Biblie. Am convingerea profundq cq toate problemele noastre sunt rezultatul ignoranyei noastre vinovate fayq de legea moralq divinq wi fayq de mkntuirea pe care ne-o oferq ’n dar Dumnezeu, prin Isus Christos. Greutqyile noastre se nasc din refuzul nostru de a aplica ’n practicq sfaturile date de Dumnezeu tocmai pentru a ne ’nlesni trqirea unei vieyi crewtine normale wi fericite. Am douqzeci wi patru de ani, wi cei ce ne-au dat fiinyq. De aceea, de categoric cknd i-ai propus sq o iubesc un tknqr, dar dacq ne vom Dumnezeu ne vorbewte de multe ori ’ngrijiyi ’mpreunq pe mama ta! cqsqtori, voi zdrobi inima pqrinyilor prin pqrinyi. Sunt sigur cq tu vrei mei. Mq zbucium foarte mult wi mq sq faci voia Domnului ’n alegerea Hotqrkrea ta nu este greu de luat, ’ntreb ’n ce mqsurq trebuie sq fiu soyului potrivit. Te sfqtuiesc sq dacq dorewti cu adevqrat sq fii awa supusq wi ascultq­toare pqrinyilor mei? analizezi cu atenyie punctul de cum te vrea viitorul tqu soy. Dacq el vedere al pqrinyilor tqi. Dupq aceea nu este o fire prea compqtimitoare Biblia ne ’nvayq cq trebuie sq ne ia tu singurq hotqrkrea. nici de la naturq wi nici prin harul cinstim pqrinyii, dar ea nu ne spune lui Dumnezeu, vei avea ’nsq de a nicqieri cq ei au dreptul sq dispunq <”mprejurqrile sunt numai uwi face toatq viaya cu un soy egoist wi de copiii lor deveniyi ’ntre timp pe care ni le pune ’nainte viaya. sever. adulyi. Atkta timp ckt erai copil, a “ntotdeauna ’nsq, noi suntem aceia trebuit sq le dai socotealq de faptele care hotqrkm pe care din ele sq Dacq tu ai fi fost invalidq, iar tale wi sq le fii supusq wi ascultqtoare. mergem mai departe. Iatq de ce mama ta sqnqtoasq, cum crezi cq Din pqcate, se pare cq ei au uitat suntem responsabili!> s-ar fi com­portat ea? Hotqrqwte-yi cq o astfel de relayie ’ntre tine wi ei atitudinea dupq acest criteriu. nu se poate menyine wi dupq ce ai Mama mea este invalidq wi, ’n devenit om ’n toatq firea. Trebuie sq afarq de mine, n-are pe nimeni care Cu toate cq nu mi-o spui, continui sq-yi respecyi pqrinyii, dar sq o ’ngrijeascq. De curknd, am fost presupun cq ewti crewtinq, cel puyin nu ewti obligatq sq renunyi, pentru cerutq ’n cqsqtorie de un bqiat. El nu cu numele. Biblia te ’nvayq cq ei, la bucuria de a te cqsqtori wi de vrea sq o luqm pe mama la noi, dacq trebuie sq-i fii supusq bqrbatului a avea o familie. ne cqsqtorim. Nu wtiu ce sq fac wi ’n tqu (Efes. 5:22). Nu trebuie sq te afarq de dumneavoastrq nu am pe cqsqtorewti cu bqiatul despre care Existq wi un alt aspect al nimeni care sq mq sfqtu­iascq. Puteyi mi-ai scris, dacq nu accepyi sq sq mq ajutayi? trqiewti ’n aceastq supunere wi sq-i problemei. Uneori, noi descoperim ’mpqrtqwewti atitudinea ’n cazul de Mie mi se pare cq te-ai ’mprietenit care mi-ai amintit. voia lui Dumnezeu urmknd sfaturile cu cineva care nu este prea milos din fire. Nu-mi place cq bqiatul Te sfqtuiesc sq ai o discuyie celor din jurul nostru, mai ales pe care-l iubewti te-a refuzat atkt deschisq cu logodnicul tqu, sq-i arqyi respon­sabilitatea pe care o ai atunci cknd acewtia sunt crewtini fayq de mama ta wi sq-i ceri sq o ia wi asupra lui. Puneyi apoi amkndoi adevqrayi. Nimeni nu ne iubewte problema ’naintea lui Dumnezeu, prin rugqciune. mai dezinteresat deckt Dumnezeu 27

Introducere ‘n pkntecele mamei O carte ‘n serial ne pregqtewte pentru o - <Vino jos!> existenyq ulterioarq, ‘ntr- spre o nouq nawtere wi - <Ba vino tu sus!> o lume cqreia ‘i suntem spre cir­cumstanye cu “n legqturile noastre cu ‘ncredinyayi de ‘ndatq totul diferite de ceea ce Dumnezeu avem un veritabil ce suntem capabili sq experimentqm azi. Ziua <conflict de interese>. Noi am vrea respirqm wi sq supravieyuim de care te temi cel mai sq-L implicqm mai mult aici jos independenyi, tot awa wi mult wi pe care o numewti pe pqmknt. El ne refuzq grayios, intervalul dintre pruncie wi <ceasul din urmq> nu este spunkndu-ne cq ne-a pregqtit un bqtrkneye ne este dat ca o altceva deckt ziua de naw­ loc sus ‘n cer, unde awteaptq sq ne pregqtire pentru viaya <de tere pentru eternitate.> petrecem ‘mpreunq vewnicia. dincolo>. Ne ‘ndreptqm - Seneca (sfetnicul lui “n acest conflict, am ajuns Nero) aproape sq-L mustrqm pe “mi aduc aminte cq nenea Dumnezeu pentru cq lumea aceasta este awa cum este, de parcq El nu s-ar implica destul. Rayionamentul nostru este simplu: <Dacq Dumnezeu este Atotputernic, atunci El nu este bun; iar dacq Dumnezeu este bun, atunci nu este semn cq El ar fi Atotputernic.> Ascultknd acest rayionament, Dumnezeu ne mustrq duios, atrqgkndu-ne atenyia cq, lumea de acum a ajuns mai mult creayia ... noastrq, deckt creayia Lui! Din cauza cqderii noastre ‘n pqcat, pqmkntul a intrat sub blestemul suferinyei, al dure­rii, al sudorii wi al nerodniciei. Aceasta a fost o hotqrkre a dragostei! Dumnezeu n-a vrut sq ne piardq pe vecie. Orickt de <bune> ar fi lucrurile de aici, El a hotqrkt ca ele sq ne fie mereu <insuficiente>, nedesqvkrwite, ca sq nqzuim mereu spre o ‘ntorcere cqtre ‘mplinirile vieyii cerewti. <Dupq cum o existenyq de nouq luni petrecute 28

Richard {urmbrand mi-a spus fost creayi pentru lumea vewniciei, subiectului wi lipsa de atenyie care odatq: iar fqrq perspectiva ei, fragmentul i-a fost acordatq, m-am decis sq o acesta de existenyq este doar o scriu eu ‘nsumi. Dr. Thomas Dic\\ <Dacq cineva ar caricaturq caraghioasq. Numai cel a observat pe bunq dreptate cq ‘ncerca sq scrie ‘n limba ce L-a primit pe Christos wi a ‘nyeles cea mai mare parte a crewtinilor ebraicq o carte ‘n care sq invitayia Lui la masa vewniciei poate se mulyumesc sq aibe o foarte dovedeascq faptul cq omul folosi la maxim potenyele wi puterea vagq wi incorectq idee despre cer. trqiewte doar o singurq aripilor cu care ne este ‘nzestrat Ei scriu wi vorbesc ‘n termeni awa viayq, aici pe pqmknt, spiritul nostru nemuritor. Privit ‘n de aproximativi wi de figurativi n-ar putea. “n ebraicq, aceastq perspectivq, un crewtin nu ‘nckt nu dau celorlalyi nici un fel cuvkntul pentru viayq este este niciodatq <cu capul ‘n nori>, ci de imagine clarq sau rayionalq. <haim>, o formq de plural. cu capul ... deasupra norilor! “n lumea noastrq materialistq, “n ebraicq este posibil sq subiectul cerului a fost pus pe spui doar: <Eu am vieyi>. <Dacq, deci, ayi ’nviat planul al doilea. Rareori mai este A spune : <Eu am o viayq, ’mpreunq cu Christos, sq temq de conversayie, wi chiar wi este imposibil>. Religia umblayi dupq lucrurile de mai rarq ajunge sq-wi gqseascq un evreilor este impregnatq sus, unde Christos wade la loc ‘n programele de radio sau cu concepyia vewniciei. dreapta lui Dumnezeu. de televiziune. Un reporter aflat Viaya  vewnicq  nu ‘ncepe ‘ntr-un aeroport a pus urmqtoarea ‘n momentul  moryii,  ci Gkndiyi-vq la lucrurile ‘ntrebare unui numqr de trei zeci ‘n  cel  al credinyei.> de sus, nu la cele de pe de persoane: <Sunteyi convins cq Viaya este o ecuayie cu soluyie pqmknt. Cqci voi ayi murit, atunci cknd veyi pqrqsi aceastq necunoscutq numai atunci cknd wi viaya voastrq este ascunsq lume veyi merge ‘n cer?> Spre vrem sq o rezolvqm fqrq Dumnezeu cu Christos ’n Dumnezeu. marea lui surprizq, el a primit wi nu luqm ‘n calcule vewnicia. Cknd Se va arqta Christos, numai rqspunsuri negative. De ‘ndatq ce-L includem wi pe viaya voas­trq, atunci vq veyi Dumnezeu ‘n cal­culele noastre, arqta wi voi ’mpreunq cu El Firewte cq trebuie sq scriem cu ecuayia vieyii capqtq o suluyie ’n slavq> (Coloseni 3:1-4) reyinere despre cer, pentru cq tot simplq wi clarq, iar viaya vewnicq Aceastq carte s-a nqscut din ceea ce wtim despre el nu ne-a fost devine nu doar o probabilitate, dorinya de a pune la dispoziyia dat ‘n termeni categorici, ci mai ci wi singura posibilitate prin care crewtinilor o documentayie despre mult printr-o sumq de negayii. De putem ‘nyelege viaya de acum. <realitatea de dincolo>. fapt, wtim cu mult mai multe despre ceea <ce nu va fi> acolo, deckt Unii din cei mai <plini de viayq> “n introducerea la cartea sa despre ceea <ce va fi> acolo. “ntr- scriitori pe care i-am citit s-au <Heaven-better b] far>, din care adevqr, dacq n-ar fi revelayia, n-am sinucis. Au fqcut asta nu pentru cq am preluat scheletul wi parte din putea cunoawte <nimic> despre ar fi fost bolnavi sau incapacitayi materialul pe care am clqdit aceastq lumea viitoare. Totul ar fi doar o ‘ntr-un fel, ci pur wi simplu pentru carte, Os[ald Sanders a mqrturisit: purq speculayie. Pentru cel ce are cq viaya li s-a pqrut dintr-o datq ‘nsq o nestrqmutatq ‘ncredere ‘n lipsitq de sens wi de semnificayii. <Acum cktva timp, mi-am data revelayia completq wi ‘n autoritatea Aw cita ‘ntre acewtia pe Heming[a] seama cq, apropiindu-mq foarte finalq a Bibliei, existq o cale spre o wi pe Jac\\ London. Amkndoi au periculos de a deveni un nonagenar bunq cunoawtere a cerului. Wi chiar ‘ncercat sq-wi deschidq larg aripile wi dkndu-mi seama cq urmqtoarea dacq Biblia nu ne spune tot ceea sufletului wi sq zboare. Lumea mea escalq va fi cerul, ar fi cum ce <am vrea sq wtim> despre cer, aceasta li s-a pqrut ‘nsq mult nu se poate mai nimerit sq mq ea ne spune foarte clar <tot ceea prea micq wi prea ‘ngustq pentru familiarizez cu viitoarea mea ce ne trebuie> sq wtim despre acest zborul lor. Amkndoi s-au sinucis. casq! M-am hotqrkt deci sq ‘ncep subiect. Iar imaginea desc­risq de Sqrmanii, aw fi vrut foarte mult sq un studiu pe aceastq temq pentru Biblie este awa de glorioasq ‘nckt ne am ocazia sq stau de vorbq cu ei propriul meu beneficiu. “n timp uimewte wi ne face sq ne pierdem wi sq le spun cq, ‘n fond, au avut ce cqutam material despre acest respi­rayia. dreptate, dar cq soluyia lor a fost subiect, am descoperit cq foarte grewitq. puyini au auzit o predicq despre “ntr-un numqr recent al cer. Am vizitat o librqrie crewtinq revistei <Living Toda]>, scoasq Lumea aceasta este ‘ntr-adevqr renumitq, dar n-am putut gqsi nici de Biserica Presbiterianq din mult prea strkmtq wi ‘ngustq pentru mqcar o singurq carte despre awa Australia, ‘ntrebarea era pusq ‘n tot ceea ce clocote­wte ‘n noi. Am ceva! Avknd ‘n vedere importanya 29

felul urmqtor: <De ce aveyi convingerea cq veyi simbolice wi alegorice, care nu pot fi traduse corect ‘n limba ajunge ‘n cer?> Iatq care erau acolo cele mai seacq a prozei. A trebuit sq yin seama de aceasta wi sq mq frecvente rqspunsuri: feresc de spiritualizqrile foryate. <Am trqit ‘ntotdeauna o viayq corectq.> Am ales pentru cartea mea titlul <Cerul, un loc cu mult <Am fost un bun om de familie.> mai bun>, pentru cq, din ceea ce ne spune Biblia, chiar wi <Nu sunt rqu ca ceilalyi oameni.> cea mai fericitq experienyq trqitq pe pqmknt va fi depqwitq <Mi-am dat mereu silinya sq fiu bun cu toyi.> cu mult de realitatea trqirilor noastre din cer. O simplq privire aruncatq asupra acestor rqspunsuri ne spune cq acei oameni aveau Unul din rezultatele faptului cq m-am cufundat ‘n acest convingerea cq <oamenii buni merg ‘n cer.> studiu o perioadq mare de timp este cq magnitudinea wi Un sondaj recent fqcut de agenyia Gallup a frumuseyea planului pe care-L are Dumnezeu cu viitorul scos la ivealq cq mai mulyi americani ca oricknd nostru m-a fqcut sq-l anticipez cu ‘nfrigurare, mi-a aprins cred astqzi ‘n existenya cerului wi a iadului. sentimentul de uimire wi m-a umplut de o foarte adkncq Waptezeci wi douq de pro­cente dintre acewtia recunowtinyq.> cred cq au toate wansele ca sq ajungq ‘n cer. Numai patru pro­cente dintre cei intervievayi Moartea - duwman sau erau ‘ngrijorate de posibilitatea ca ei ‘nwiwi sq binefqcqtor? ajungq ‘n iad. Infatuarea tineretului de astqzi cu domeniul Putem awtepta cu bucurie cerul ? wtiinyei, combinatq cu negativismul ateu a fqcut ca lumea de azi sq fie preocupatq aproape <Cqci pentru mine a trqi este Christos, iar a muri exclusiv cu viaya actualq. Viaya viitoare nu este un ckwtig. Dar dacq trebuie sq mai trqiesc ’n trup, existq deckt ca noyiune vagq wi este preferabil face sq trqiesc; wi nu wtiu ce trebuie sq aleg. Sunt strkns ignoratq de mai tknqra generayie. Apariyia din douq pqryi: aw dori sq mq mut wi sq fiu ’mpreunq nu de mult a unui anumit numqr de cqryi de cu Christos, cqci ar fi cu mult mai bine; dar, pentru senzayie ‘n care ckyiva medici au documentat voi, este mai de trebuinyq sq rqmkn ’n trup> (Filipeni existenya conwtientului dincolo de moartea 1:21-23). clin­icq a trezit fugar interesul pentru viaya Apostolul Pavel awtepta cu mare bucurie sq ajungq ‘n cer. de dincolo, dar numai arareori i-au fqcut pe Cel credincios are toate motivele din lume ca sq priveascq cei interesayi sq citeascq ceea ce spune Biblia. spre viitor cu o voioasq anticipare, fie cq va fi vorba de Una din consecinyele tragice ale acestei secete ‘ntklnirea cu Domnul la revenirea Sa, fie cq va fi vorba de adevqr biblic despre cer este crearea unui despre cealaltq alternativq, sq intre pe poryile slavei prin vacuum care tinde acum sq fie umplut cu moartea trupeascq. Aceasta nu este o nqdejde falsq sau o ‘nvqyqturi grewite propovqduite de wtiinyele evadare din realitate, ci o foarte ‘ntemeiatq certitudine. oculte, de miw­carea <Ne[ Age> wi de religiile Avem motive sq ‘mpqrtqwim convingerea lui Pavel cq a fi orientale. Bisericile plqtesc astfel din greu ‘mpreunq cu Domnul este cu mult mai bine deckt orice am pentru neglijenya lor vinovatq. Cknd apostolul putea experimenta aici pe pqmknt. Anii bqtrkneyii noastre Pavel <a fost rqpit ‘n cel de al treilea cer>, ‘n pot wi trebuie sq fie luminayi wi ‘nveseliyi prin contemplarea <rai> el a auzit <cuvinte care nu se pot spune, wi fericirii pregqtite pentru mireasa lui Christos ‘n cer. pe care nu-i este ‘ngqduit unui om sq le rosteascq> (2 Corinteni 12:2-4). <Gkndul la ceea ce ne awteaptq ‘n cer nu este Este clar cq lucrurile trqite de apostolul nicidecum un lux spiritual pe care nu ni-l putem Pavel erau prea glorioase wi prea fru­moase permite>, scrie {. H. Griffith Thomas, <nu este pentru a-wi gqsi corespondent ‘n limbajul o pqgubawq pierd­ere de timp, nici un exerciyiu experienyelor noastre limitate de pe pqmknt. fantezist al imaginayiei, ci o justificatq wi ‘ndreptqyitq Din cauza aceasta, multe din cele ce ni se spun despre cer sunt ‘mbrq­cate ‘n haina vorbirii 30

preocupare pentru oricine este implicat ‘n numeascq Dumnezeul lor, cqci le-a pregqtit o activitatea crewtinq ca wi pentru misticul cetate> (Evrei 11:13-16). contemplativ, cqci ceea ce gkndim wi credem Bqtrkneyea ar trebui sq fie un timp al realismului. despre viitorul etern are urmqri directe wi Arthur Shopenhauer, celebrul filosof german a spus: imediate asupra felului ‘n care ne trqim viaya de fiecare zi.> <Ultimii ani din viayq sunt ca sfkrwitul unui Mulyi dintre aceia care sunt acum <blazayi> la bal mascat, cknd toate mqwtile sunt date jos.> gkndul vewniciei vor ajunge odatq sq regrete din greu Viaya este doar un fragment de existenyq, o clipq cq nu s-au preocupat mai mult cu acest subiect wi nu awezatq ‘ntre douq eternitqyi. Singura wansq ca s-o s-au pregqtit mai bine pentru aceastq eventualitate, ‘nyelegi este s-o privewti ‘n contextul acesta al vewniciei. cqci fericirea wi rqsplata noastrq viitoare depinde ‘n cel mai real sens de cum am wtiut sq ne pregqtim Pknq wi filosofii greci, orickt de pqgkni au fost, viitorul: <Cum ‘yi awterni, awa dormi!> au vqzut ckt de important este sq petreci timp ‘n contemplarea vieyii viitoare. “n lucrarea <Faedo>, “n veacul nostru materialist nu mai este la modq ‘nainte de a bea din cupa cu mortala cucutq, Socrate sq te gkndewti la gloria cerului. Mulyi preferq sq fie spune: implicayi ‘n ‘mbunqtqyirea lumii ‘n care ne ducem viaya acum. Preocuparea este de ‘nyeles wi ‘ntrutotul <Probabil cq pentru unul gata sq plece ‘n justificabilq. Dar de ce ar trebui sq alegem una ‘n cqlqtorie cel mai bine este sq cerceteze despre detrimentul celeilalte? Nu le-am putea face oare pe cqlqtoria pe care o va face wi despre ceea ce-l va amkndouq deodatq wi deopotrivq de bine? “n priv­inya awtepta la destinayie. Ce rost ar mai avea sq se aceasta, Dr. J. H. Jo[ett a scris: preocupe de celelalte lucruri?> Socrate nu putea face mai mult deckt sq speculeze <Am simyit, ‘mpreunq cu alyi reformatori despre viitor. Noi ‘nsq putem cunoawte cu certitudine. tineri ca mine, cq ‘n loc sq tot ckntqm despre Cu Scriptura ‘n mknq, noi putem contempla viitorul, gloria lui Christos, fac mult mai bine dacq cqci textul ei ne ajutq sq vedem lucrurile nu din angajez adunarea pe care o pqs­toresc ‘n munca perspectiva ceyoasq a lumii, ci din perspectiva clarq a de ‘mbunqtqyire a condiyiilor de viayq pentru Sfkntului Dumnezeu. <Mkngkierea pe care ne-o dau cei din cartierele sqrace. Am descoperit ‘nsq Scripturile> micworeazq povara ‘ntristqrii wi ne ajutq sq cq, nici un om nu lucreazq cu mai multq rkvnq putem purta necazurile wi poverile din viaya aceasta. pentru cei necqjiyi wi obijduiyi, ca acela care are o viziune clarq despre cetatea cereascq Ckteva mituri despre cer pregqtitq pentru noi toyi de Dumnezeu.> <Ferewte-te de basmele lumewti ...> - 1 Timotei Un studiu al istoriei, atkt al celei seculare ckt 4:7 wi al celei sacre, scoate imediat la ivealq cq cei mai “nainte de a rqspunde acestei ‘ntrebqri referitoare la importanyi crewtini ‘n schimbqrile sociale majore au bucuria din cer este nevoie sq definim ce ‘nyelegem noi fost aceia care <au gustat puterile veacului viitor> prin <cer>. “n dicyionar, cerul este <locuinya lui Dumnezeu (Evrei 6:5). Influenya unor astfel de oameni ‘n wi a celor neprihqniyi, dupq moarte.> Termenul grec societate, aseme­nea sqrii, este ‘ntotdeauna beneficq. tradus la noi prin <cer> este folosit ‘n Biblie ‘n trei sensuri: El se poate referi la: Dacq vom arunca o privire asupra listei de eroi ai credinyei din Evrei capitolul 11 ne va fi foarte clar Cerul atmosferic ‘n care deja existqm. Aceasta a fost cq viaya wi comportamentul lor a fost fundamental una din ‘mpqryirile primordiale ale lumii descrise ‘n influenyat de perspectiva pe care au avut-o despre Geneza 1:1: <La ‘nceput, Dumnezeu a fqcut cerurile wi lumea viitoare: pqmkntul.> Cerul atmosferic este pqtura de gaze care ‘ntreyin viaya pe pqmknt. <”n credinyq au murit toyi acewtia, fqrq sq fi cqpqtat lucrurile fqgqduite: ci doar le-au vqzut Cerul astronomic sau cerul sistemelor stelare, despre wi le-au urat de bine de departe, mqrturisind care generayia noastrq a acumu­lat mai multe cunowtinye cq sunt strqini wi cqlqtori pe pqmknt. Cei ce deckt oricare alta. Cu toate acestea, n-am reuwit deckt vorbesc ’n felul acesta, aratq desluwit cq sunt ’n sq ne bqlqcim puyin la malul imensitqyii care ne stq cqutarea unei patrii. Dacq ar fi avut ’n vedere ‘nainte. Cerul astronomic a fost descris ca <cea mai pe aceea din care iewiserq, negrewit cq ar fi elocventq ilustrare a infinitului, o emblemq a vewnicului avut vreme sq se ’ntoarcq ’n ea. Dar doreau o patrie mai bunq, adicq o patrie cereascq. 31 De aceea lui Dumnezeu nu-I este ruwine sq Se

Dumnezeu ‘n sfera spayiu-timp, tot awa cum curcubeul petrece ‘n veselie sau ‘n vaiete, nu este oare refu­zul de este o emblemq a Lui ‘n sfera legqmintelor vewnice.>1 a ne pregqti pentru ea tocmai o ‘ncercare de a evada din Orickt de imensq ne-ar pqrea ‘ntinderea cerurilor, realitatea care ne awteaptq? Oare nu este perspectiva de Solomon le-a redus la adevqrata lor valoare cknd a a ne ‘ntklni wi a fi cu Domnul suficient de importantq ca spus: <Iatq cq cerurile cerurilor nu pot sq Te cuprindq> sq o anticipqm cu bucurie? (1 Regi 8:27). Se spune cq ‘n cer n-am avea nimic interesant de Cerul divin sau Locuinya Dumnezeului vewnic. “n fqcut. Iatq o teamq nefondatq. Una din rqs­plqtirile care-i acest loc, ‘ngerii care nu au cqzut wi cei rqscumpqrayi vor awteaptq ‘n cer pe cei care au slujit cu credinciowie va fi, ‘mpqrtqwi viaya lui Dumnezeu wi bucuria Mkntuitorului ‘n cuvintele lui Christos, primirea unor nivele diferite de lor. Din acest loc s-a coborkt la noi Christosul preexistent autoritate. Iatq cuvintele acestei ilustrayii: ca sq ia chip de om wi sq sqvkrweascq rqscumpqrarea noastrq. Cknd S-a ‘nqlyat iarqwi, El <a strqbqtut cerurile> <Deci a zis: <Un om de neam mare s-a dus ’ntr- (Evrei 4:14) wi, ca rqsplatq a fost <‘nqlyat la dreapta o yarq depqrtatq, ca sq-wi ia o ’mpqrqyie, wi apoi sq lui Dumnezeu>(Fapte 2:33). Aceste expresii nu se ’ntoarcq. A chemat zece din robii sqi, le-a dat identificq niwte locuri la curtea cerului, ci mai degrabq zece poli (Grecewte: mine), wi le-a zis: <Puneyi-i funcyionalitatea regalq de care se bucurq. Prin aceastq ’n negoy pknq mq voi ’ntoarce.> Dar cetqyenii lui <‘nqlyare>, Domnul Isus Wi-a reluat prerogativele poziyiei ’l urau; wi au trimis dupq el o solie sq-i spunq: ‘nalte de care s-a bucurat din vewnicie. <Nu vrem ca omul acesta sq ’mpqrqyeascq peste noi.> Cknd s-a ’ntors ’napoi, dupq ce ’wi luase Adevqrul existq, minciuna trebuie inventatq. ’mpqrqyia, a spus sq cheme pe robii aceia, cqrora Limbajul plin de metafore wi simboluri folosit ‘n textele le dqduse banii, ca sq vadq ckt ckwtigase fiecare Bibliei atunci cknd se vorbewte despre cer a dus la apariyia cu ei din negoy. unor concepyii stranii pline de deformqri mitologice. Cele mai grotewti au fost fqcute de aceia care insistq Cel dintki a venit, wi i-a zis: <Doamne, polul sq interpreteze limbajul poetic dupq canoanele prozei, tqu a mai adus zece poli. El i-a zis: <Bine, rob dewi este evident din text cq o asemenea interpretare bun; fiindcq ai fost credincios ’n puyine lucruri, nu poate fi indicatq. Iatq aici ckteva din cele mai primewte ckrmuirea a zece cetqyi.> rqspkndite inter­pretqri grewite despre cer: A venit al doilea, wi i-a zis: <Doamne, polul tqu Se spune cq cea mai importantq ‘ndeletnicire a a mai adus cinci poli.> celor ajunwi ‘n cer va fi sq stea tolqniyi pe un nor wi sq ciupeascq tot timpul coardele unei harpe de aur. El i-a zis wi lui: <Primewte wi tu ckrmuirea a Aceastq perspectivq este pe ckt de rqspknditq pe atkt cinci cetqyi> (Luca 19:12-19). de grewitq wi trebuie negatq cu toatq puterea. Din cele de mai sus se vede cq nu vom sta de loc degeaba! Sq remarcqm ‘nsq cq mqsura de responsabilitate Se spune cq viaya din cer ar consta ‘n cea mai mare din cer este direct proporyionalq cu mqsura de credinciowie mqsurq ‘n ohihnq wi contemplare, fqrq nimic care sq cu care ne-am ‘mplinit slujirea aici pe pqmknt. Cerul nu ne pasioneze. Pentru activistul de pe pqmknt, odihna este un loc pregqtit pentru lenewi wi pentru dezordonayi. nesfkrwitq seamqnq mai mult cu iadul deckt cu raiul. Domnul Isus ni L-a prezentat pe Tatql drept un Dumnezeu O asemenea existenyq ar duce inevitabil la frustrare wi ‘n plinq activi­tate: <Tatql Meu lucreazq pknq acum; wi Eu plic­tisealq de moarte. Ar fi bine sq wtim cq, ‘n limbajul deasemenea lucrez> (Ioan 5:17). Cu siguranyq cq vor fi Bibliei, <odihna> ‘nseamnq cu totul alt­ceva deckt o destule activitqyi pe care va trebui sq le facem wi noi. tolqnealq necurmatq. Ea ‘nseamnq odihna ‘n activitate, Se spune cq muzica din cer va fi plicticoasq, nu odihna fqrq activitate. complicatq wi repetatq la nesfkrwit. Strqlucitul umorist american Mar\\ T[ain wi-a ‘nchipuit muzica din cer ca F. {. H. M]ers, autorul unui poem magnific intitulat foarte plicticoasq; <Yine ckt yine ziua de lungq wi se repetq <Sfkntul Pavel>, a ‘ntrebat odatq pe o mamq care-wi ‘n fiecare zi, ckte douqsprezece ore pe zi>, scrie el. <Se pierduse de curknd fiica ce presupune cq s-a ‘ntkmplat ckntq numai imnuri religioase, ba chiar mai rqu, se ckntq cu sufletul celei plecate. <Oh, cred cq a intrat ‘n bucuria numai un singur imn repetat la nes­fkrwit. Mereu aceleawi vewnicq>, a rqspuns ea, <dar te-aw ruga sq nu vor­bewti cuvinte, vreo douqzeci de cuvinte repetate; fqrq ritm wi cu mine despre subiecte awa de neplqcute.> Iatq ‘ncq o fqrq rimq, fqrq nici un fel de poezie ...> “n aprecierea dureroasq wi tragicq pqrere grewitq. pe care o face muzicii cerewti, inteligentul cinic se face vinovat de o grewealq de neiertat pentru un om de litere, Se spune cq preocuparea cu cerul ar fi un semn de el interpreteazq un pasaj apocaliptic simbolic dupq slqbiciune wi s-ar nawte doar din dorinya de a evada din regulile prozei. Biblia ne spune cq vom cknta mereu <o realitate. Oare n-am putea spune cq este tocmai invers? Atkta timp ckt existq o viayq viitoare pe care ne-o putem 32

ckntare nouq>. <Iatq cq toate lucrurile s-au fqcut noi> Sunt strkns din douq pqryi: aw dori sq mq mut ne-a spus Domnul. wi sq fiu ’mpreunq cu Christos, cqci ar fi cu mult mai bine; dar, pentru voi, este mai de trebuinyq Bertrand Russel a ‘mpqrtqwit pqrerea lui Mar\\ sq rqmkn ’n trup> (Filipeni 1:22-24). T[ain. El s-a ‘nspqimkntat la gkndul unei existenye Pavel era sfkwiat ‘ntre sentimentul responsabilitqyii nesfqrwite, fqrq yel, socotind-o plictisitoare. Oare n- pastorale wi dorinya de ‘mplinire wi bucurie personalq. am putea spune cq el s-a speriat tocmai pentru cq a Pentru el, n-avea nici o ‘ndoialq ce ar fi fost mai bine. proiectat la nesfkrwit propriul squ stil de viayq trqit pe Fusese doar unul din aceia care gustaserq ceva din pqmknt? Pentru el, celebra ckntare a lui John Ne[ton, dulceaya cerului. “ntr-un pasaj cu notq autobiograficq, el <Mqreyul Har>, nu i-ar aduce nici un fel de satisfacyie. scrie: <Prin har ajunge-voi ‘n cer <Cunosc un om ’n Christos, care, acum Cu slavq ‘mbrqcat patrusprezece ani, a fost rqpit pknq ’n al treilea Wi voi slqvi ‘n vewnicii cer (dacq a fost ’n trup nu wtiu; dacq a fost fqrq Pe Cel ce har mi-a dat> trup, nu wtiu; Dumnezeu wtie). Wi wtiu cq omul Cei ce se iubesc nu se plictisesc niciodatq sq stea acesta (dacq a fost ’n trup sau fqrq trup, nu wtiu; ‘mpreunq! “n cer vom fi ‘mpreunq cu Acela <pe care Dumnezeu wtie), a fost rqpit ’n rai, wi a auzit voi “l iubiyi fqrq sq-L fi vqzut, credeyi ‘n El, fqrq sq-L cuvinte, care nu se pot spune, wi pe care nu-i este vedeyi wi vq bucurayi cu o bucurie negrqitq wi strqlucitq> ’ngqduit unui om sq le rosteascq (2 Corinteni (1 Petru 1:8). 12:2-4). Martin Luther a spus: Cknd Pavel a scris cq cerul <ar fi cu mult mai bine> el a vorbit dintr-o experienyq per­sonalq. Cknd i s-a apropiat <Dacq n-aw wti cq ‘n cer este voie sq rkzi, n-aw ceasul sq moarq ca martir, el a ‘ntkmpinat moartea cu o dori sq ajung acolo.> bucurie seninq wi cu o siguranyq deplinq. N-a avut nici un fel de fricq. Sau cum spunea Andrei Plewu: <Cqci eu sunt gata sq fiu turnat ca o jertfq de <Crewtinismul este prea ades identificat de bquturq wi clipa plecqrii mele este aproape. M-am intelectualii <luminayi> cu o religie a cenuwiului luptat lupta cea bunq, mi-am isprqvit alergarea, lqcrqmos, cu o filosofie mohorktq sufocatq de am pqzit credinya. De acum mq awteaptq cununa culpabilitate, sckrbq de lume wi teamq de iad. neprihqnirii pe care mi-o va da, ’n <ziua aceea> De asemenea, existq destui crewtini care ‘nyeleg Dom­nul, Judecqtorul cel drept. Wi nu numai mie, sq-wi exprime evlavia adoptknd glasul stins, ci wi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui> (2 cqutqtura pleowtitq wi care, citind mereu pasaje Timotei 4:68). din Scripturq wi din sfinyii pqrinyi, recomandq Istoricii primelor veacuri au remarcat curajul wi indispoziyia ca virtute cardinalq. Rksul bucuria cu care crewtinii ‘ntkmpinau moartea crudq. “n neruwinat, al trivialitqyii, al deriziunii lumewti anul 125 d.Ch., ‘ntr-o scrisoare adresatq unui prieten, nu poate compromite wi anula, cu neantul lui, Aristide descrie <o nouq religie numitq crewtinism>: marea temq a bucuriei crewtine. Marii duwmani ai celui care ‘wi cautq mkntuirea sunt acedia wi <Dacq vreun om neprihqnit dintre crewtini trece disperarea. “mpotriva lor, umorul este o unealtq din lumea aceasta, ei se bucurq wi-I mulyumesc perfectq, dacq este supravegheat de o inimq lui Dumnezeu; apoi escorteazq trupul cu ckntqri dreaptq wi cuviincioasq. “n definitiv, adevqratul de mulyumire, de parcq s-ar muta doar dintr-un crewtin se distinge tocmai prin capacitatea de loc ‘ntr-altul din apropiere.> a rkde de lucruri de care ‘ndeobwte, nu rkde Acei sfinyi ‘n suferinyq au ajuns sq aibe o atitudine nimeni: moartea wi demonul>. triumfantq ‘n faya moryii pentru cq ei au crezut wi au experimentat puterea ‘nvierii lui Christos, dobkndind o Se spune cq Petru pqzewte poarta cerului. Aceasta ‘ncredere nestrqmutatq ‘n convingerea cq ‘i awteaptq de este o purq fantezie fqrq nici un suport biblic. Ea s- acum o mare bucurie ‘n cer. Contrastul evi­dent dintre a nqscut dintr-o interpretare grewitq a pasajului din bucuria wi biruinya lor pe de o parte wi vaietele tragice pe Matei 16:18-19. Se spune cq vom deveni cu toyi ‘ngeri, care le scoteau con­temporanii lor pqgkni ‘naintea moryii cu aureolq ‘n jurul capului wi cu aripi. Nu existq nici un se dovedea a fi o foarte bunq platformq evanghelisticq. fragment de Scripturq care ar putea suporta awa ceva. Ateul nu se aflq ‘ntr-o poziyie mai bunq deckt pqgknul. Cknd mama lui Huxle] a murit, asta a fost tot ce a putut “n ce sens este <cu mult mai bine> scrie marele om de litere cqtre sora lui: <Preaiubita mea ‘n cer? sorq, nu-yi ofer nici o consolare, pentru cq nu cunosc niciuna. Existq lucruri pe care fiecare trebuie sq le poarte <Dar dacq trebuie sq mai trqiesc ’n trup, face sq trqiesc; wi nu wtiu ce trebuie sq aleg. 33

ckt poate el mai bine cu puterea - Vom fi salvayi <ca sq nu mai transforma cerul ‘ntr-un minunat care i-a fost pusq la dis­poziyie.> pqcqtuim>. Orice fel de faliment loc de pqrtqwie. Cerul este cu mult mai bine deckt ‘mpreunq cu toate con­secinyele lui toate experienyele de pe pqmknt. va fi dat uitqrii. - Muzica din cer va ‘ntrece Iatq aici doar ckteva din beneficiile chiar wi cele mai desqvkrwite reuwite wi binecuvkntqrile pe care ni le - Nu vom mai fi ispitiyi nici de muzicale de pe pqmknt. aduce el: lume, nici de diavol, nici de firea pqmknteascq. - Va exista o deplinq ‘mplinire - Ne vom bucura de viaya vewnicq pentru orice aspirayie wi dorinyq ‘n imediata prezenyq a Dumnezeului - Cunowtinya nu va mai fi sfkntq. triun. limitatq. Pe scurt, ‘n cer va fi <cu mult - Tot ceea ce limiteazq calitatea - Vom depqwi toate limitqrile de mai bine>. vieyii pe pqmknt va fi inexistent ‘n astqzi ale trupului. cer. (Continuare ‘n numqrul viitor) - Ne vor sta la dispoziyie tot - Cele mai mari culmi de bucurie felul de lucruri care vor contribui la pe care le-am trqit pe pqmknt vor fi ‘mplinirea wi dez­voltarea noastrq. eclipsate de bucuriile cerewti. - Re’ntklnirea cu cei dragi wi noile prietenii stabilite acolo vor Ia Tu arcuwul ... V. Voiculescu Cum ‘nsuyi Tu, de veci Stqpkne, m-alcqtuiwi ca pe-o unealtq Pe care patima s-alerge ca un arcuw purtat de mknq, Azi simt ‘n suflet cum se-ncheagq wi cum nqvalnice tresaltq Ckntqri, ce nu mai vor ‘n noaptea vremelnicei sq rqmknq. De-aceea scoate-mi de pe coarde cqluwul care la sugrumq Wi lasq-mq sq yin arcuwul cu mkna mea tremurqtoare... Nu te uita cq sunt o biatq lqutq wubredq de humq, Eu simt, zbqtkndu-se ‘n mine adknci ckntqri nemuritoare! Dar ca sq poatq sq rqsune awa cum legea lor o cere, Din plin wi slobode, ca duhul ce le-a sqdit ne’nfrknate Stqpkne, pleacq-Te pe coarde...wi dacq vezi cq n-am putere Ia Tu, ‘n mkna Ta arcuwul wi ckntq ‘n eternitate! 34

ANUNY! Stiri de pretutindeni “ntrunirea de toamnq a pqstorilor va avea loc pe 6-7 Noiembrie, la Greenfield, MA ‘n biserica pqstoritq de Simion Plqcintq (413) 772-0121 Arad Atlanta Doresc sq vq ‘mpqrtqwesc bucuria Tot pe ogor ... Decanul pqstorilor bqptiwti din America wi-a serbat ziua de nawtere. Fratele Petru Popovici a ‘mplinit frumoasa vkrstq de 86 de primqveri. Poza a fost pe care am avut-o duminecq la Biserica luatq de unul din agenyii nowtri secreyi. “l puteyi felicita la numqrul de telefon: (770) Wega din Arad, unde am avut ocazia sq 237-8380 sqrbqtorim o sutq de ani de la prima atestare documentarq a Bisericii Wega. Ne[ }or\\ hotqrkt cq strada care duce la locul lor Am numit aceastq sqrbqtoare Centenarul Biserica Maranatha anunyq vizita de rugqciune trebuie sq arate bine, ‘n Bisericii, dar numai Dumnezeu wtie exact fratelui David Nicola la Ne[ }or\\. awa fel ‘nckt sq-yi fie drag sq mergi pe cknd a fost ‘ntemeiatq aceastq Bisericq. “ncepknd cu data de 9 septembrie ea. Zis wi fqcut; au adunat de unde au Cert este cq ‘n 1904, credinciowii din 2004, timp de o lunq, Biserica se va putut lopeyi, roabe, mqturi, vopsele wi Wega au dorit sq cumpere un local, wi bucura de slujirea fratelui Nicola, pensule wi au curqyat strada awa cum se tot ‘n acel an ‘n ‘nregistrqrile scrise ale pqstor al bisericii din Lugoj. Biserica cuvine. Singurii care au dat o mknq de consfqtuirilor frqtewti apar delegayi ai este ‘n pregqtire spiritualq, ‘n post wi ajutor au fost angajayii Serviciului de rugqciune. Dumnezeu sq reverse har. Gospodqrie Comunalq al Primqriei, care Bisericii Wega. Teofil Ciortuz, Ne[ }or\\ au transportat gunoiul. “n rest, nici un Avem deci peste 100 de ani locatar din zonq nu s-a sinchisit mqcar FQGQRAW sq ‘ntrebe dacq poate contribui cu ceva de existenyq wi 100 de atestare Pe vremurile <tristelor amintiri> din la acest gest frumos. documentarq. Ne rugqm ca Domnul sq vremea comunismului fiecare instituyie continue mqrturia prin noi, credinciowii avea o <gazeta de perete> pentru (Articol publicat in ziarul local) de astqzi, cel puyin awa cum i-a folosit pe educayia celor ce o citeau. Iatq o veste cei de care acum ne aducem aminte. care ar fi putut fi afiwatq la rubrica FLORIDA “n aceastq Bisericq au fost pqstori wi <Cinste lor! Ruwine lor!>: Slqvq Domnului pentru izbqvirile lucrqtori care au avut integritate wi au <O STRADQ MODEL > Lui! Uraganul a ocolit localitqyile unde respins compromisul, oameni care L-au locuiesc frayi romkni de ai nowtri. iubit pe Domnul wi au fost gata de jertfq O parte din str. Stejarului din Fratele George Dancea, secretarul pentru El. Credem ca mulyi credinciowi Fqgqraw, s-a transformat radical skmbatq Asociayiei, mulyumewte pe aceastq cale de astqzi (din yarq wi din afara yqrii) 4 septembrie, ‘n doar cateva ore. “nainte ‘n numele tuturor romknilor din Florida sunt ceea ce sunt astqzi datoritq lucrqrii era o uliyq plinq cu moloz wi gunoaie, pentru rugqciunile ‘nqlyate cu credinyq acestei Biserici. chiar dacq ‘n zonq locuiesc oameni cu ‘n timpul Convenyiei de la Los Angeles. stare. Sq nu mai vorbim de faptul cq “n acelawi timp, <izbqviyii> din Sqrbqtoarea noastrq a avut loc toatq luna august au fost nunyi ‘n fiecare Florida invitq pe toyi frayii lor sq vinq duminecq, 29 august atkt ‘n cadrul scarq de bloc , dar nimeni nu s-a gkndit anul viitor la ‘ntklnirea pqstorilor serviciului de dimineayq ckt wi ‘n cadrul sq dea un pic cu mqtura. Cktiva tineri, din luna Februarie wi la Convenyia din serviciului de dupq-masq. Pqstorii din membri ai Bisericii Baptiste Betania, au Septembrie. Arad au trecut cu toyii pe la noi wi ne- au adus ckte un salut, iar formayiile Bisericii au adus spre slava Domnului ce au avut mai bun. Ne-am bucura dacq toyi frayii nowtrii plecayi din Wega ar pqstra ‘n inima lor amintirile plqcute wi experienyele lor cu Domnul din aceastq Bisericq, wi dacq ar fi una cu noi ‘n bucuria avutq wi marturia ce dorim sq o avem ‘n continuare. Precizqm cq nici sqrbqtoarea aceasta, nici dorinya de unitate ‘n Duh cu toyi frayii nowtri plecayi din Wega, nu au nimic de a face ‘n mod direct cu proiectul de construcyie a noii case de ‘nchinare. Wi acolo lucrqrile merg ‘nainte, wi avem credinya cq dacq nu vine Domnul Isus curknd, ‘n ckyiva ani vom avea ocazia sq ne bucuram la sqrbqtoarea de inaugurare a noii clqdiri. Dorim ‘ntregii frqyietqyi binecu-vkntarea Domnului. Gelu Pqcurar, pqstor [email protected] 35

“ntr-o atmosferq de sqrbqtoare, adunatq pe malul din Timiwoara wi Dr. Vasile Talpow, rectorul Institutului Teologic lacului Lanier, ‘n nordul Atlantei, Prima Bisericq Baptist de grad Universitar din Bucurewti. Baptistq Romknq din Atlanta a participat cu bucurie la mqrturisirea publicq a credinyei ‘n Domnul Isus Christos ca “n fotografii sunt adunarea celor prezenyi pe malul lacului Mkntuitor personal, a wapte persoane, ‘mbrqcayi ‘n haine privind actul botezului wi cei wapte ‘mpreunq cu fr. Titi Cocian albe, care apoi au fost botezayi ‘n apele liniwtite ale lacului. care a oficiat actul botezului, ‘n timp ce famfara pe mal cknta O zi frumoasq de varq, cu umiditate scazutq wi refrenul: <Cine crede se boteazq, cine a crezut s-a botezat, temperaturq potrivitq, ‘mpreunq cu un peisaj ‘nckntqtor Aleluia, Aleluia, Aleluia!> au fost cadrul ‘n care cei peste 500 de participanyi s-au ‘nchinat ‘naintea lui Dumnezeu ‘n aer liber. Iatq numele celor ce s-au botezat, de la stknga la dreapta: A fost un timp de ‘nchinare prin rugqciune, ckntare wi Luca Ciprian, Dumitrescu Chiritza, Diana Tuplea, Adina Micula, prin mesaje. A fost un program de ckntqri wi recitqri, la care Ovidiu Muresan, Duane Jurma wi Florin Dirle. Domnul sq-i s-au adaos ckntqrile cu corul bqrbqtesc wi famfara bisericii. binecuvinteze! Au vestit Cuvkntul lui Dumnezeu frayii Adi Neiconi, pqstor La terminarea serviciului divin, biserica a invitat pe toyi cei prezenti la masq wi la un timp de pqrtqwie frateascq. Slqvit sq fie Domnul pentru toate binecuvkntqrile Lui ce le revarsq totdeauna, din belwug, peste noi! (Titi Cocian) Spania: Duminicq - 19 septembrie bine pentru viaya spiritualq a romilor etniei noastre, de a deschide sufletele s-a deschis Biserica baptistq Romknq din diaspora wi din Romknia sq facem oamenilor spre o viata nouq, de a fi din Zaragoza - Spania.  Deocamdatq aceastq conferinyq.> oameni manierayi, cizelayi, competenyi biserica are 20 membrii wi sericiile au pentru orice lucrare bunq. “n vremea loc duminica dupq masq ‘n biserica Ioan Ciobotq, reporter: - Cum este aceasta, romii de pretutindeni au o baptistq spaniolq. viaya spiritualq a romilor ‘n Germania, inima foarte deschisq spre Dumnezeu wi stiind cq ‘n general ‘n Europa bisericile au wi fapte de pocqinyq.> Cel ce s-a trudit pentru deschiderea sunt destul de moarte. acestei biserici a fost fr. Cornel Andea, Dolfi Stancu, biserica Penticostala de fel din Curtici, acum prezbiterul Pastorul Carpaci: <”n Germania a romilor - Timisoara: <Cqutqm sq Bisericii Baptiste Romkne din Castellon suntem 16 biserici ‘n Alianya ridicqm imaginea neamului nostru, - Spania. L-a deschidere au participat wi Pentecostala, ‘mpreunq cu bisericile chiar wi a celor din diaspora, cqutam 18 frati wi surori din Castellon. romknewti.> sq facem din oameni rqi niwte oameni buni. Wtim cq singurul care poate face Arad: La mijlocul lunii August a Pastor Gratian Caldaras, Munchen, schimbare este Cuvkntul lui Dumnezeu, avut loc la Arad o conferinyq a romilor Germania: <Slujesc ‘n Munchen de 8 Biblia, de aceea totdeauna premisa penticostali - a frayilor tigani pentecostali ani, acolo locuiesc, iar ‘n Romania sunt noastrq este cq noi nu invitqm oamenii din Romania wi din diaspora. cu inima, fayq de fratii mei romi. Aw la o religie, invitqm oamenii la cruce, dori ca ‘n fiecare an sq avem aceastq invitqm oamenii la Adevar.> Pastorul Carpaci al bisericii conferinyq-pqrtawie cu frayii romi. Penticostale a romilor din Fran\\furt- Germania: <Ne-am gkndit cq este Pastorul Stoica Gheorghe, zis Barcea, Alba Iulia: <Cu ocazia acestor conferinye 36 evanghelizqri avem posibilitatea de a modela, de a realiza ceva ‘n mijlocul

Sq ne cunoawtem Asociayia Aceastq rubricvq este destinqtq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare. Bisericile Asociayiei 2004 Debutqm aceastq rubricq cu ckteva date wi cifre statistice prezentate de George Dancea, secretarul Asociayiei, la Convenyia care a avut loc ‘n luna septembrie la Los Angeles. 37

ARIZONA 73 HAMILTON 30 86 40. Romanian Baptist Church 247 1. First Romanian Baptist Church, Phoenix 24 KITCHENER 60 2. Peace Romanian Christian Baptist Church, Phoenix 41. First Romanian Baptist Church 42. Hope Romanian Baptist Church 35 CALIFORNIA 43. Bethel Romanian Baptist Church 52 3. Bethel Romanian Baptist Church, Anaheim 187 43 57 4. The Way of the Cross Rumanian Baptist Church, Colton 50 QUEBEC 50 300 5. Faith Romanian Baptist Church 40 44. First Romanian Baptist Church of Montreal 65 30 6. Bethany Romanian Baptist Church, La Habra 240 5500 150 7. Maranatha Romanian Baptist Church, La Mirada 106 TORONTO 58 45. Romanian Baptist Church 8. Romanian Baptist Church, Modesto 50 9. Bethel Romanian Baptist Church, Sacramento VANCOUVER 46. Emanuel Baptist Church 10. Grace Romanian Baptist Church , Sacramento 47 Romanian Baptist Church 11. Romanian Baptist Church of the San Francisco 12. Golgota Rumanian Baptist Church, WINDSOR 48. Romanian Baptist Church 13. Speranta Romanian Baptist Church, Sacramento COLORADO 26 TOTAL 14. Romanian Baptist Church at Applewood Church FLORIDA 15. First Romanian Baptist Church 135 150 16. Grace Romanian Baptist Church 160 62 17. Bethel Romanian Baptist Church 21 + 4 Biserici noi primite 49. Bethel, Holywood, Florida 18. First Romanian Baptist Church, West Palm Beach 50. Philadelphia, Pennsilvanya 51. Emanuel, Vancouver, Canada 19. Grace Romanian Baptist Church of Naples 52. Good Sheperd, Portland, Oregon GEORGIA 350 180 20. First Romanian Baptist Church, Atlanta 21. Gwinnett Romanian Baptist Church, Atlanta ILLINOIS 43 Pe lkngq bisericile trecute ‘n aceastq evidenyq au mai fost 580 plantate ‘ncq 16 Misiuni: 22. First Romanian Baptist Church, Chicago San Diego, CA, 23. Romanian Baptist Church, Chicago Glendale, CA Aurora, CO MASSACHUSETTS 80 Jacksonville, FL Conyers, GA 24. Providence Romanian Baptist Church Greenwood, IND Portland, OR MICHIGAN Uniontown, OH Youngtown, OH 25. First Romanian Baptist Church, Detroit 267 Columbus, OH 80 Astoria, NY 26. Golgota Romanian Baptist Church, Detroit RB Mission, NC Charlotte, NC NORTH CAROLINA Pittsburg, PENN San Antonio, TX 27. Romanian Baptist Church, Hickory 90 Austin, TX NEW YORK 150 Asociayia s-a lansat ‘ntr-un program ambiyios de plantare 42 de noi biserici astfel ca la cea de a o suta aniversare a ei sq 28. First Romanian Baptist Church, New York existe un numar de 100 de biserici baptiste ronkne ‘n Canada 29. Maranatha Romanian Baptist Church, New York wi Statele Unite. OHIO 14 (Dacq aceastq statisticq este incompletq sau cu 73 greweli, vq rugqm sq ne ajutayi cu date precise trimise la: 30. Romanian Baptist Church, Canton 250 barzilai@earthlin\\.net) 31. Romanian Baptist Church, Akron 32. Romanian Baptist Church, Cleveland OREGON 91 33. Romanian Baptist Church, Beaverton 34. Romanian Baptist Church of Portland 369 TENNESSEE 35 35. Romanian Baptist Church, Nashville TEXAS 27 55 36. Bethesda Romanian Baptist Church, Porter 40 37. First Romanian Baptist Church, Houston 98 VIRGINIA 38. First Romanian Baptist Church, Washington DC WASHINGTON 39. Good News Romanian Baptist Church, Seattle 38

Orawe fqrq 39. Erie, PA 512 biserici 40. Colorado Springs, CO 510 41. Louisville, |}--IN 508 42. Scranton, PA 493 43. |noxville, TN 472 44. O\\lahoma Cit], O| 466 45. S]racuse, N} 452 “n procesul de plantare de biserici baptiste 46. Da]tona Beach, FL 432 romkne ‘n America, un studiu care sq ne arate unde 47. Greenville, SC 394 sunt plasayi romknii este strict esenyial. Iatq unul 48. Santa Barbara, CA 391 fqcut de Mar\\ Hobafcovici. Acestea sunt localitayi 49. Fresno, CA 388 unde sunt romkni, dar nu existq nici o singurq 50. |alamazoo, MI 385 bisericq baptistq romknq: 51. Reno, NV 382 52. Provo--Orem, UT 376 53. Melbourne-Palm Ba], FL 365 1. {ashington--Baltimore, 9,497 54. Gainesville, FL 357 2. Boston, MA 6,526 55. Lancaster, PA 353 2a. San Diego, CA 3,214 56. Madison, {I 341 3. Las Vegas, NV--AZ 2,405 57. Chico--Paradise, CA 325 4. St. Louis, MO--IL 2,177 58. Ba\\ersfield, CA 319 5. Cincinnati--Hamilton, OH 2,128 59. }or\\, PA 304 6. Columbus, OH 2,064 60. Punta Gorda, FL 295 7. Orlando, FL 1,705 61. Salinas, CA 290 8. Hartford, CT 1,637 62. Spo\\ane, {A 290 9. Mil[au\\ee--Racine, {I 1,378 63. Huntsville, AL 286 10. Buffalo--Niagara Falls, N} 1,123 64. Memphis, TN 286 11. Raleigh--Durham,NC 1,066 65. Burlington, VT 279 12. Sarasota--Bradenton, FL 1,063 66. Eugene--Springfield, OR 275 13. Rochester, N} 1,041 67. La\\eland--{inter Haven, FL 275 14. Tucson, AZ 1,036 68. Ne[ London--Nor[ich, CT 271 15. Norfol\\--Virginia Beach---NC 978 69. Tulsa, O| 271 16. Providence--Fall River, RI--MA 969 70. Sagina[--Ba] Cit]--Midland, MI 270 17. Salt La\\e Cit]--Ogden, UT 964 71. Roc\\ford, IL 262 18. Alban]--Schenectad]--Tro], N} 911 72. Lexington, |} 261 19. Grand Rapids--Mus\\egon, MI 850 73. Steubenville--{eirton, OH 259 20. Charlotte--Gastonia, NC--SC 842 74. Fort Pierce--Port St. Lucie, FL 250 21. Reading, PA 825 75. Davenport--Roc\\ Island, IA--IL 247 22. Fort {a]ne, IN 788 76. Duluth--Superior, MN--{I 245 23. Toledo, OH 731 77. Mansfield, OH 245 24. |ansas Cit], MO--|S 688 78. Tallahassee, FL 245 25. Da]ton--Springfield, OH 682 79. State College, PA 240 26. Austin--San Marcos, TX 680 80. Champaign--Urbana, IL 237 27. Harrisburg, PA 651 81. Birmingham, AL 235 28. Fort M]ers--Cape Coral, FL 615 82. Honolulu, HI 232 29. Lansing--East Lansing, MI 609 83. Bloomington, IN 230 30. Omaha, NE--IA 592 84. Binghamton, N} 228 31. San Antonio, TX 573 85. Benton Harbor, MI 223 32. Albu`uer`ue, NM 560 86. Santa Fe, NM 218 33. Boise Cit], ID 556 87. San Luis Obispo, CA 215 34. Ne[ Orleans, LA 555 88. Springfield, MO 213 35. Allento[n--Bethlehem, PA 543 89. El Paso, TX 210 36. Richmond--Petersburg, VA 534 90. Jac\\son, MI 210 37. Greensboro--{inston, NC 522 91. Lafa]ette, IN 209 38. Sharon, PA 521 92. Stoc\\ton--Lodi, CA 209 39

Proiectele Asociayiei Unde-i unul nu-i putere ... Asociayia Bisericilor Baptiste din SUA wi Canada nu existq ca sq ‘nlocuiascq Bisericile ‘n lucrarea lor misionarq. “ntr-un sens foarte real, ceea ce face fiecare bisericq membrq ‘n Asociayie, o face ca parte din Asociayia. Rubrica aceasta este rezervatq ‘nsq unor proiecte pe care o bisericq singurq nu le poate duce la ‘ndeplinire. “mpreunq, bisericile noastre pot face lucruri de care nici nu ne dqm seama ‘ncq. Vq stqm la ‘ndemknq ca sq visqm ‘mpreunq, ca sq plqnuim ‘mpreunq wi ca sq ‘nfqptuim ‘mpreunq. Paginile acestea vor populariza iniyiativele analizate wi aprobate de Comitetului Executiv al Asociayiei. Proiectul #1 proporyie de 10%. Rugqm bisericile aproximativ 5.500, ar fi suficient <Albumul Asociayiei> sau frayii sq trimitq contribuyia lor la ca bisericile sq trimitq la casierul La Convenyia yinutq ‘n luna acest proiect la Casierul misionar al administrativ al Asociayiei o sumq septembrie 2004 la Los Angeles, Asociayiei, Ioan Cotkrlq - (248) 373- echivalentq cu $3.00 pentru fiecare fratele Cockryqu a prezentat o 7324 [email protected]. membru ca orice bisericq localq sq iniyiativq validatq de Comitetul poatq gqzdui Convenyia. Executiv al Asociayiei wi anume: Proiectul #2 alcqtuirea unui <Album al <O tipografie a Asociayiei> La ora actualq, acest proiect este Asociayiei> din care sq se afle acum Avknd ‘n vedere ckt ne costq finanyat ‘n proporyie de 0%. wi ‘n viitor despre viaya wi activitqyile tipqrirea <Luminqtorului>, acest bisericilor baptiste romknewti de pe proiect este o strictq necesitate. Proiectul #4 aceste meleaguri. Pentru alcqtuirea Fratele John Stir, din Houston, <Tabqra de varq a tinerilor> acestui <Album>, fiecare bisericq este pe cale sq realizeze acest “n fiecare an, de obicei la este chematq sq trimitq fratelui deziderat. Cheltuiala iniyialq mare Colorado, a avut loc tabqra de varq Cockryqu sau fratelui George ($12.000.00) se va amortiza pe a tinerilor din Asociayie. Vq rugqm Dancea, secretarul Asociayiei, un parcurs. Proiectul este finanyat ‘n sq yineyi legqtura cu prewedintele material care sq cuprindq: proporyie de 20%. tineretului, Gaius Vqduva. - datele statistice ale bisericii respective (numele oficial, adresa, Proiectul #3 Proiectul #5 telefonul, numele wi adresa <Convenyia Asociayiei> <Tabqra de lucru a pqstorilor> pqstorului (pqstorilor), adresa de Este stknjenitor sq vezi ce puyine Suntem ‘n cqutarea unui loc E_mail) biserici se mai oferq sq gqzduiascq (Hume La\\e ‘n California ?) care sq - un scurt istoric al bisericii lucrqrile Convenyiei anuale. Cauza gqzduiascq o tabqrq de o sqptqmknq - o prezentare a lucrqrilor care se este dublq, numqrul potenyialilor la care sq participe pqstorii wi fac ‘n bisericq (wcoala duminicalq, participanyi s-a mqrit foarte mult, familiile lor. Awteptqm wi alte sugestii tineret, copii, societatea surorilor, ‘n timp ce bisericile locale, dewi pe care vq rugqm sq le trimiteyi cor, orchestrq, etc.) mai numeroase la numqr, trec prewedintelui Viorel Clintoc. - o listq cu lucrqrile misionare ‘n arareori peste 100-200 de membrii. care este implicatq biserica Se ajunge astfel la situayia ‘n care Proiectul #6 - o listq cu planurile misionare am fost wi anul acesta, o bisericq <Excursii turistice ‘n leagqnul viitoare ale bisericii de aproximativ 180 de membrii Pe mqsurq ce vor fi primite, este rugatq sq suporte cheltuielile crewtinismului> aceste materiale vor fi tipqrite wi ‘n legate de gqzduirea a peste 1400 de Unii pqstori wi grupuri din biserici revista <Luminqtorul>, la rubrica <Sq musafiri. au fost deja ‘n Israel, Turcia, Grecia ne cunoawtem Asociayia>, pentru o Avknd ‘n vedere cq preyul wi Italia. Folosind experienya lor, mai bunq cunoawtere reciprocq a organizqrii Convenyiei este ‘n jur de dorim sq extindem aceste excursii membrilor din bisericile noastre. $12.000 wi cq la ora actualq numqrul la toyi pqstorii wi toate bisericile Pentru finalizarea acestui proiect total de membri ai Asociayiei este de Asociayiei. Pqstrayi legqtura cu Nelu este necesarq o sumq de $3.000. “n prezent, proiectul este finalizat ‘n 40

Gug (916) 480-9693) wi Daniel building, and in 1996 orphans were ‘n numqr mare). Vq rugqm sq Brknzei (714) 670-7772. again brought in. In 2001, they had 27 consultayi rubrica <Cqryi care vq orphans there.) awteaptq> de la sfkrwitul revistei. Proiectul #6 <Un sediu permanent wi o casq Proiectul #8 Proiectul #11 <Euro - baptiwtii> <Casa Esterei> de vacanyq> Asistqm cu uimire la formarea Iniyiativq a bisericii <Bethel> Mai toate Asociayiile din America unei viitoare Asociayii a bisericilor din Anaheim, <Casa Esterei> cautq au awa ceva. A venit vremea ca wi baptiste romkne din Europa. “n mqtuwi wi unchi pentru orfanii noi sq ne gkndim sq localizqm wi viitor vor fi mai multe biserici din zona Lugoj, Caransebew wi sq cumpqrqm o proprietate care sq baptiste romknewti ‘n diaspora ‘mprejurimi. Copiii sponsorayi sunt, satisfacq aceste deziderate. europeanq deckt ‘n America sau de la caz la caz, scowi din orfelinate La aceastq orq, proiectul este Canada. Ei vor prelua ajutorarea wi readuwi ‘n familii, scowi din finanyat ‘n proporyie de 0%. wi misiunea ‘n yara mamq. Pknq orfelinat doar pe durata sfkrwitului atunci, Asociayia trebuie sq sprijine de sqptqmknq wi duwi ‘n familii Proiectul #7 material wi spiritual <nawterea> wi crewtine wi la bisericq, etc. <Susyinerea orfelinatului <crewterea> acestor biserici. Fiecare (Informayii wi contribuyii la: bisericq a Asociayiei (singurq sau Gavrilq Solomon (714) 449-9257 baptist de la Prelipey> ‘n parteneriat cu alte biserici din sau Daniela Branzai (714) 670- Chiar dacq nu putem lua Asociayie) este ‘ndemnatq sq se 7772 (310 S. Lemon St, Aneheim, asupra noastrq TOATE cheltuielile ‘nfrqyeascq cu o bisericq baptistq CA 92805). legate de buna funcyionare a romknq europeanq wi sq o ajute. acestor awezqminte, este evident Asistenya spiritualq prin vizite Proiectul #12 cq nu putem sta indiferenyi fayq de pastorale wi a grupurilor de tineret <Susyinerea Seminarului de la aceste lucrqri. “ndemnqm bisericile este cel puyin la fel de importantq Asociayiei sq treacq o contribuyie ca ajutarea financiarq. Bucurewti> la aceste instituyii ‘n bugetul lor anual. Orfelinatul de la Prelipey Proiectul #9 Majoritatea pqstorilor din este singurul orfelinat al crewtinilor <O ‘nchinare mai bunq> bisericile Asociayiei wi-au fqcut baptiwti din Romknia. Asociayia apreciazq efortul unor studiile la Seminarul de la Ion Dionisie (este cunoscut sub frayi de specialitate care au produs Bucurewti. Wi dacq ar fi vorba numele de NEWU) este din Bozovici, cqryi de ckntqri cu note. Preluqm numai pentru achitarea wcolarizqrii pensionar care are lucrarea cu copii activitatea lor wi recomandqm tuturor fayq de crewtinii din Romknia pe inimq. Domnul nu i-a dat copii ‘n bisericilor sq le cumpere pentru a- care au trimis bani la Seminar wi cqsnicie wi el a decis sq se ‘ngrijeascq wi ‘mbunqtqyi ‘nchinarea publicq. tot s-ar cuveni ca Bisericile din cu drag de acewti copii orfani. Awteptqm de la cei responsabili cu America sq trmitq ckte ceva pentru aceste lucrqri, titlul, preyul wi locul continuarea lucrqrii de acolo. ION DIONISIE din care pot fi procurate aceste cqryi Tudor Vladimirescu, Nr. 863, noi de ckntqri, corale, de grupuri Pentru acest proiect, vq BOZOVICI, 110, 1637, sau cu ‘ntreaga adunare. Aceste ‘ndemnqm sq centralizayii Telefon: 255.242106 informayii vor fi tipqrite ‘n rubrica contribuyiile dumneavoastrq prin <Cqryi care vq awteaptq>. trimiterea lor la casierul Asociayiei. (din istoric: In 1926 several pastors “n felul acesta vom avea toyi o in a southwestern Romanian region Proiectul #10 imagine corectq a susyinerii acestei decided to open an orphanage to care for <O viayq trqitq cu scopuri> pepiniere de noi lucrqtori pentru orphaned children. The orphanage grew Poate mai fericit numitq <O viayq bisericile din Romknia. over the years as more and more children netrqitq la ‘ntkmplare>, aceastq carte found a home there. In 1953 the Casa vq este recomandatq de Asociayie “n afara contribuyiilor Dorca was shut down by the communist pentru studiul individual sau cu financiare, pqstorii Asociayiei sunt government and all the children were ‘ntreaga bisericq (patruzeci de zile chemayi sq viziteze Seminarul put into state-run orphanages. After the consecutive de studiu). Cartea a ‘n vizitele lor prin Romknia wi sq revolution in 1989, the right to open the fost tradusq prin iniyiativa fratelui se punq la dispoziyia conducerii orphanage was again granted. Members Nelu Ciorbq din Portland. O puteyi Seminarului pentru ore de stat de and pastors of local Baptist churches cumpqra tot de la el pentru preyul vorbq cu seminariwtii. worked to improve the orphanage de $12 (ieftiniri pentru cumpqrarea 41

Librqrie crewtinq Cqryi pe care le puteyi procura prin powtq. Comanda wi plata se face direct la persoana menyionatq . Va rugqm, pe ckt posibil, sq faceyi comenzi <in bul\\> (in numar mare) wi apoi sq le distribuiyi individual ‘n bisericq. Va fi mult mai uwor wi veyi obyine reduceri de preyuri. Stqm la dispoziyie celor ce se ocupq cu vknzarea cqryilor pentru cumpqrarea “n cantitqyi marei cu mari reduceri de preyuri (pknq la 50%). De la Daniel Branzai - (714) 670-7772 15572 Ashgrove Dr La Mirada CA 90638 - Evanghelia pentru vremuri ca acestea (Petru Popovici) $2 - Harul lui Dumnezeu (Petru Popovici) $5 - Lumini peste veacuri (Petru Popovici) $5 - O revqrsare de viayq (Daniel Branzai) $2 - Chemare la ‘nyelepciune (Daniel Branzai) $7 - Amintiri cu sfinyi (Daniel Branzai) $7 - Ghidul familiei (diferiyi autori) $10 - Dumnezeu ‘mi cunoawte mqsura (Silvia Tqrniceriu) $12 - Carte de cqntqri noi pe note (Daniel Stquceanu) $15 - Seminarul <Biserica cu scopuri> (DVD) $55 De la Christian Aid Ministries Gicu Cotley - (330) 893-2428 4464 SR 39 East Berlin, OH 44610-0360 - Romanian Stud] Bible, Vin]l Edition - Romanian Stud] Bible, Deluxe Edition cu fermoar - Romanian Large Print Bible - Viaya Familiei Crewtine - Grijq de Frayi - Nu Iubiyi Lumea - “n Awteptarea Zorilor - Iudita - Tiparul Divin Pentru Viaya de Familie - Ewti tu sigur cq ewti crewtin? - Laudele Domnului (Carte de ckntqri) (sunayi pentru preyuri) De la Ioan Ciorbq - (360) 694-5127 - Viaya condusq de scopuri (Ric\\ {arren) $11.95 42

Yqrile Bibliei Doriyi sq cqlcayi pe urmele celor despre care ayi citit de atktea ori ‘n paginile Sfintelor Scripturi ? Vreyi sq faceyi turul pe care alte biserici l-au fqcut deja ‘n Israel, ‘n Egipt, ‘n Grecia sau ‘n Italia (“n ultimele douq yqri puteyi face wi misiune ‘n bisericile romknewti) ? Dacq rqspunsul dumneavoastrq la ‘ntrebqrile de mai sus este afirmativ, pqstrayi legqtura cu alyii care au aceiawi dorinyq. Unul din proiectele Asociayie noastre este sq organizeze tururi ‘n yqrile Bibliei pentru pqstori wi pentru biserici. (vezi proiectele de la sfkrwitul revistei) “nscrieyi-vq din timp la: Nelu Gug - [email protected] (916) 480-9693 Daniel Brknzai - barzilai@earthlin\\.net (714) 535-2550 43

44