Revista Luminătorul Anul 2006 Nr.11 (noiembrie)

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada Anul 92 Noiembrie 2006 - http://[[[.romanianbaptists.org - Cum sq fii o bisericq adevqratq? Schimbqrile climatice ‘nvie ciuma! <LAUDQ MIELULUI> TURNEU MUZICAL-EVANGHELISTIC “N EUROPA http://[V[i[z.itraoyi-mnaenipaen Ibantpetirsntse.torg

<Luminqtorul> Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din USA wi Canada. 48 biserici - 5500 de membrii Din cuprins Dragostea Atotputernicului 4 Prewedinte: Cum sq fi o bisericq adevqratq? 7 Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@ Duhul Sfknt wi reaprinderea 8 Rqspunsul meu 10 verizon.net Tipare profetice 11 Viceprewedinte Est: A.D.N. 14 George Dancea (847) 774-6199 Maxime, cugetqri 18 [email protected] Wtiri de pretutindeni 19 Viceprewedinte Vest: <Laudq Mielului> ‘n Europa 20 Daniel Branzai (714) 670-7772 Misiuni pe care le recomandqm 23 [email protected] Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui Criza financiarq (519) 743-4736 Revista aceasta se aflq ‘n crizq financiarq. Dumnezeu nu este ‘n crizq Secretar: financiarq. Dumneavoastrq nu sunteyi ‘n crizq financiarq. Revista are ‘nsq nevoie de fonduri. Sau mqrim costul revistei sau reducem calitatea Petre Ordeanu wi numqrul paginilor. Ca sq ne apropiem de paritate (cost-abonamente) Departamentul de misiune preyul ar trebui sq creascq de la $2 la $3 exemplarul. Asta ar face ca un Teofil Cocian (770) 640-7460 abonament sq coste $36 pe an. Dacq o asemenea alternativq vq sperie, vq rog sq-mi spuneyi (714) 670-7772 sau [email protected] [email protected] Sandu Popa, Nelu Brisc, Mar\\ Existq wi propunerea ca preyul sq fie de $4 wi astfel sq faceyi automat wi o donayie la fondul Asociayiei. Cine este de acord, poate trimite deja $48 Hobafcovici pentru un abonament anual la adresa de mai jos. Departamentul de sfqtuire Viorel Clintoc (330) 896-1552 Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\\> - pe biserici. [email protected] Dan Paul (216) 642-3131 Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Octavian Dobow (623) 376-6808 3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 [email protected] Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324 Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202 [email protected] Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-6368 drfilipescu@]ahoo.com Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rus (503)-521-9853 erusu50@]ahoo.com Editor al revistei: Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected] 15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638 Tipar wi expediere Teofil Cocian - Atlanta Corespondenyi: Teofil Cocian - Atlanta Nelu Ciorbq - Portland Liviu Yiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara Gicu Cotley - A\\ron George Dancea - Chicago

Ziua Mulyumirii Primul prewedinte al Statelor Unite, George {ashington, Doamne, Yie mq ‘nchin a proclamat <Ziua Mulyumirii> ‘n 1789. Cel ce este <Da> wi <Amin>. Aduc jetfa mulyumirii <”ntruckt este datoria tuturor nayiunilor de a confirma Pe altarele iubirii providenya Atotputernicului Dumnezeu, a se supune Pentru harul Tqu bogat voii Sale, a fi recunoscqtori pentru facerile Lui de bine wi Ce din cer s-a revqrsat, smeriyi a implora protecyia wi sprijinul Squ>, {ashington Pentru dealul Golgota, a chemat Americanii sq fie devotayi <’n slujba acestei Pentru crucea-nfiptq-n ea mare wi glorioase Fiinye, care este Autorul binefqcqtor a Pentru trupul ce s-a frknt tot binelui care a fost, care este sau care va fi>. “ntre cer wi-ntre pqmknt, Pentru skngele vqrsat Seceriwul este un har acordat de bunqtatea lui Dumnezeu Pentru viaya ce Yi-ai dat, oamenilor de dupq potop: Doamne, vewnic Te mqresc Wi-n genunchi “yi mulyumesc. <Ckt va fi pqmkntul, nu va ‘nceta semqnatul wi seceratul> Avalanwe de-ndurqri, - Geneza 8:22 Ploi de binecuvkntqri, Orice rqsqrit de soare, Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu al blestemului, Orice susur de izvoare, ci un <Domn al seceriwului.> Asta ‘nseamnq cq El nu ne Orice tril prin rqmurele vrea rqul, ci ne dorewte binele nostru suprem. Metafora Orice zbor de pqsqrele, semqnatului wi a seceratului este folositq de Biblie wi ca un Orice floare parfumatq ‘ndemn la pocqinyq wi sfinyire: “n smaralde ‘mbrqcatq, Orice arc de curcubeu  Semqnayi potrivit cu neprihqnirea wi veyi secera potrivit Penelat de Dumnezeu cu ‘ndurarea. Desyeleniyi-vq un ogor nou! Este vremea sq Este-un imn al biruinyei, cqutayi pe Domnul, ca sq vinq wi sq plouq mkntuire. Ayi arat O-nqlyare a credinyei rqul, ayi secerat nelegiuirea, wi ayi mkncat rodul minciunii. Pentru care Te slqvesc (Osea 10:12-13). Wi smerit “yi mulyumesc. Pqrintele meu ceresc, Femeia aruncatq ca o zdreanyq dispreyuitq la marginea Vin apoi sq-Yi mulyumesc societqyii dupq o viayq dezmqyatq, bqrbatul cu creierii Pentru pkinea ce-o avem, prqjiyi de arwiya drogurilor luate ‘n tinereye, bolnavul cu Pentru apa care-o bem, cirozq hepaticq dupq o viayq de beyie secerq amqrqciunea wi Pentru aerul curat, deznqdejdea. Pentru pacea ce ne-ai dat, Pentru frayi, pentru surori, Rqscrucea pocqinyei poate frknge aceastq traiectorie Pentru lacrimi deseori, tragicq wi ne poate ‘ndrepta spre limanuri mai bune. Seminyele Pentru hrana din Cuvknt neprihqnirii, chiar wi atunci cknd semqnate dupq seceta unei Pentru Duhul Tqu cel Sfknt, vieyi de necredinyq, pot produce un seceriw de care sq ne Care ne cqlquzewte, bucurqm vewnic! Trupul ni-l tqmqduiewte Wi ne-ndeamnq ca-n iubire, Sq-Yi aducem MULYUMIRE. Paraschiva Marandiuc LUMINQTORUL - Noiembrie 2006

Dragostea Atotputernicului Dumnezeu de R.C. Sproul adevqrul nu este Christos. Wi totuwi, ‘n ca sq ne mai facem zei din piatrq sau acelawi timp, atunci cknd Isus spune din lemn. Zeii pe care ni‑i facem azi Orice studiu despre dragostea lui <Eu sunt Adevqrul>, El afirmq cq ‘i facem din propriile noastre minyi Dumnezeu trebuie sq ‘nceapq cu o rqdqcinile wi temelia ‘ntregului adevqr atunci cknd privim la teologie ca la scurtq examinare a primei epistole sunt ‘n El. Prin urmare, atunci cknd un bufet cu autoservire. Mergem la o a Sfkntului Ioan, capitolul patru, Ioan vorbewte aici despre Dumnezeu, autoservire sau la o cantinq, ne luqm ‘ncepknd cu versetul wapte, unde el el ne spune cq toatq dragostea care o tavq wi ne awezqm la rknd, apoi ne transmite mandatul squ apostolic existq ‘n lume ‘wi are rqdqcinile wi luqm puyinq dragoste, puyinq milq, despre cum trebuie sq ne comportqm temelia ‘n caracterul lui Dumnezeu. puyin har, nu‑i awa? Puyinq iertare, dar unii fayq de ceilalyi: De aceea e atkt de important pentru lqsqm neatinse farfuriile cu dreptate, noi, cei care suntem credinciowi, sq suveranitate, sfinyenie, neprihqnire <Prea iubiyilor, sq ne iubim unii demonstrqm acea dragoste, pentru cq, wi mknie, pentru cq nu ne place sq pe alyii; cqci dragostea este de la fqcknd astfel, noi arqtqm lumii ceva servim awa ceva. O astfel de hranq ne Dumnezeu. Wi oricine iubewte, este nqscut despre caracterul lui Dumnezeu. arde la inimq. Astfel alegem dintre din Dumnezeu, wi cunoawte pe Dumnezeu. atributele lui Dumnezeu prezentate Douq pericole ‘n Biblie pe cele care ne plac wi le Cine nu iubewte, n‑a cunoscut pe respingem pe celelalte. Cknd facem Dumnezeu; pentru cq Dumnezeu este Sunt 35 de ani de cknd predau awa ceva, noi suntem idolatri. dragoste. teologia wi am descoperit cq ori de ckte ori vorbesc despre dreptatea Practicqm idolatria ‘n fiecare zi. Dragostea lui Dumnezeu fayq de noi lui Dumnezeu, despre mknia lui Pentru cq, dacq permitem minyilor s‑a arqtat prin faptul cq Dumnezeu a Dumnezeu sau despre suveranitatea wi inimilor noastre sq gqzduiascq o trimis ‘n lume pe singurul Squ Fiu, ca noi lui Dumnezeu, inevitabil se gqsewte distorsiune a revelayiei biblice cu sq trqim prin El. Wi dragostea stq nu ‘n cineva ‘n adunare sau ‘n sala de curs privire la caracterul lui Dumnezeu, faptul cq noi am iubit pe Dumnezeu, ci ‘n care obiecteazq. Astfel de persoane atunci noi am ‘nlocuit adevqrul lui faptul cq El ne‑a iubit pe noi, wi a trimis ridicq mkna wi spun: <Dar, Dr. Sproul, Dumnezeu cu o minciunq. Asta e o pe Fiul Squ ca jertfq de ispqwire pentru Dumnezeul meu este un Dumnezeu al problemq serioasq. pqcatele noastre. dragostei.> Armonia atributelor divine Prea iubiyilor, dacq astfel ne‑a iubit Cknd oamenii vin cu aceastq Dumnezeu pe noi, trebuie sq ne iubim wi obiecyie ‘naintea mea, eu ‘i aud Atunci cknd ne uitqm la atributele noi unii pe alyii.> spunknd de fapt: <Cred cq Dumnezeu lui Dumnezeu, e foarte periculos este dragoste, dar nu cred cq poate fi sq stabilim o ierarhie a atributelor “n acest pasaj vedem o dragoste mknios. Nu cred cq e drept. Nu cred ‘n cadrul divinitqyii wi sq favorizqm de la Dumnezeu. Asta ‘nseamnq cq cq El e suveran.> un atribut ‘n defavoarea altuia. dragostea pe care trebuie s‑o arqtqm Dragostea lui Dumnezeu este o noi ‘wi are rqdqcinile ‘n El wi El ne Eu ‘i ‘ntreb: <Ckyi Dumnezei dragoste omniscientq, o dragoste oferq posibilitatea sq ne ‘mpqrtqwim existq? Existq oare un Dumnezeu omniprezentq, o dragoste vewnicq, din ea, ‘n mqsura ‘n care acest fel pentru tine, unul pentru fratele tqu o dragoste suveranq, o dragoste de dragoste este turnatq ‘n inima wi altul pentru omul de pe stradq?> neprihqnitq, o dragoste sfkntq, o credinciosului prin Duhul Sfknt. Amintiyi‑vq, pqcatul primordial dragoste neschimbqtoare. al omenirii cqzute este pqcatul Ioan ne spune nu numai cq idolatriei. Iar pqcatul care este cel mai Iar imutabilitatea lui Dumnezeu dragostea este de la Dumnezeu, ci el rqspkndit ‘n cultura noastrq este tot (faptul cq natura Lui este ‘n mod face afirmayia dramaticq wi radicalq cq idolatria. absolut neschimbqtoare) este o Dumnezeu este dragoste. Cum trebuie imutabilitate plinq de dragoste. sq ‘nyelegem noi aceastq afirmayie? “mi veyi rqspunde: <Stai puyin, noi nu suntem idolatri. Nu suntem ca Fiecare atribut este interconectat “nseamnq cq Dumnezeu, ‘n acei oameni din antichitate care ‘wi wi mqrturisewte despre celelalte persoana Sa, ‘n caracterul Squ, e fqceau statui de piatrq sau de lemn, atribute. Este o grewealq sq pui atkt de plin de dragoste ‘nckt putem cu care vorbeau, la care se rugau wi se atributele lui Dumnezeu ‘n contrast spune chiar cq <El este dragoste>. ‘nchinau. Suntem departe de astfel de unele cu altele. De aceea, atunci lucruri.> cknd Biblia ne spune cq Dumnezeu Scriptura vorbewte ‘n acelawi fel, este dragoste, ea nu ne spune cq de exemplu, atunci cknd “l vedem Idolatria nu ‘nseamnq ‘nsq Dumnezeu este dragoste, dar nu wi “l auzim pe Isus fqcknd afirmayii numai astfel de lucruri. Idolatria dreptate. Nu poate fi iubitor fqrq sq ca acestea: <Eu sunt Calea. Eu sunt ‘nseamnq sq ‘nlocuiewti adevqrul lui fie mknios. Nu poate fi iubitor fqrq sq Adevqrul. Eu sunt viaya.> Acum, nu Dumnezeu cu o minciunq, sq slujewti fie sfknt. Dragostea Sa e ‘ntotdeauna orice adevqr pe care ‘l auzim este wi sq te ‘nchini unui zeu care nu este inerent legatq de sfinyenia Sa, de Christos. De aceea nu putem inversa Dumnezeu. Suntem prea sofisticayi lucrurile wi sq spunem: <Adevqrul este Christos.> Christos este adevqrul, dar  RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

neprihqnirea Sa, de natura tuturor plqcerea ‘n moartea pqcqtosului>, din viaya ta. Pentru cq ori de ckte ori atributelor Sale. iar atitudinea Sa este ‘n esenyq una Dumnezeu ‘yi dq un dar din bunqtatea de bunqtate chiar fayq de o creayie Sa, iar tu rqmki nerecunoscqtor wi Dragoste necondiyionatq? cqzutq. despqryit de El, tu ‘yi aduni o comoarq de mknie pentru ziua mkniei. Iar “n zilele noastre existq o doctrinq Bunqvoinya lui Dumnezeu se ‘n acea zi a judecqyii vei vedea cq ciudatq care a devenit foarte popularq manifestq ‘n aceastq lume prin ar fi fost mai bine pentru tine sq ‘n bisericq. “mi place wi mie, cu toate ceea ce noi numim dragostea nu fi primit nici un dar de la El, cq este neadevqratq. E doctrina binefqcqtoare a lui Dumnezeu. deckt sq fi primit un dar pe care sq‑l despre dragostea necondiyionatq a lui Dragostea binefqcqtoare a lui dispreyuiewti. Dumnezeu. Ea spune cq Dumnezeu Dumnezeu are de‑a face cu faptele ‘i iubewte pe toyi oamenii ‘n mod Lui bune sau acyiunile Lui bune Al treilea fel de dragoste despre necondiyionat. ‘ndreptate cqtre lume wi pe care El le care vorbewte Scriptura este cea face fqrq discriminare. De exemplu, pe care noi o numim ‘n teologie E cu adevqrat o idee minunatq. E Dumnezeu “wi trimite ploaia peste cei dragostea mulyumirii de sine. S‑ar o idee fantasticq. “mi place! Singura drepyi wi peste cei nedrepyi. Ideea pe putea ca acesta sq fie un concept nou problemq este cq aceastq idee nu este care o prezintq Biblia este cq atunci pentru mulyi dintre voi. Dragostea adevqratq, nu o gqsesc niciunde ‘n cknd doi fermieri merg sq‑wi planteze mulyumirii de sine poate fi cu Scripturq. pqmknturile (unul poate fi credincios uwurinyq ‘nyeleasq grewit, pentru cq ‘n iar celqlalt nu), amkndoi beneficiazq mod normal atunci cknd noi folosim Stai pe o bancq ‘n bisericq de bunqtatea wi generozitatea lui termenul <mulyumire de sine> sau sau privewti la televizor wi auzi un Dumnezeu. predicator spunknd: <Dragq prietene, <automulyumire> le folosim ‘n sens am o veste bunq pentru tine. Din punctul acesta de vedere, negativ, referindu-ne la cineva care Dumnezeu te iubewte necondiyionat.> nu trebuie sq fii crewtin ca sq este satisfqcut de propria-i persoanq, Ce ‘l auzi spunknd? <Nu trebuie sq fac primewti binecuvkntqri din mkna care se culcq pe proprii lauri, cineva nimic. Nu trebuie sq mq pocqiesc. Nu lui Dumnezeu. Cu toate acestea, care stq fqrq de grijq ‘n Sion, nu are trebuie sq alerg la cruce. Nu trebuie trebuie sq adaug o micq observayie un zel prea mare pentru nimic. sq “l ‘mbrqyiwez pe Christos. Acestea ‘n acest punct. Dacq nu ewti un ar fi condiyii. Iar eu aud ce spune credincios, orice lucru bun care yi s‑a Iniyial, aceastq expresie avea alt predicatorul. El spune cq Dumnezeu ‘ntkmplat vreodatq l‑ai primit din ‘nyeles. Dragostea mulyumirii de sine mq iubewte indiferent de ce fac.> cauza bunqvoinyei wi binefacerii lui este dragostea prin care Dumnezeu Dumnezeu, Creatorul tqu, fayq de este ‘nckntat wi privewte cu plqcere la Ar fi grozav dacq ar fi adevqrat! care tu rqmki departe wi indiferent. obiectul afecyiunii Sale. Dar nu este. Avem de a face cu una Wi, ‘n ciuda faptului cq Dumnezeu din cele mai rele distorsiuni ale yi‑a dat atktea daruri, yi‑a fqcut atkta Dumnezeu poate fi binevoitor adevqrului lui Dumnezeu pe care bine wi a turnat atktea binecuvkntqri wi binefqcqtor fayq de necredincios, le‑am auzit ‘n aceastq generayie. ‘n viaya ta, tu rqmki duwmanul Lui. dar nu‑wi gqsewte plqcerea ‘n el. Iar dacq vei continua ‘n aceastq Dumnezeu nu are pentru astfel de Singura explicayie pentru care stare (aici vine vestea rea), darurile oameni o ‘nckntare wi o afecyiune awa ceva este predicat este cq un wi binecuvkntqrile pe care yi le‑a dat deosebitq. predicator cautq sq fie pe placul vor deveni cele mai mari tragedii oamenilor. E o ‘ncercare de a vinde  Evanghelia prezentknd‑o ‘ntr‑un mod atractiv. “n realitate, e o negare a Evangheliei. Pentru cq, dewi Evanghelia e minunatq, ea ne cere ca rqspuns pocqinya wi credinya ‘n Isus Christos. Trei tipuri de dragoste Prima este ceea ce noi numim dragostea bunqvoinyei. Termenul <bunqvoinyq> vine din latinq. Bene ‘nseamnq, ce? <Bine> sau <bun>. La sfkrwitul serviciului din bisericq primewti o <binecuvkntare>, o benedicyie, o <vorbq bunq>. Iar noi spunem cq suntem fiinye cu voinyq proprie sau eu aw putea apela la ckyiva voluntari care sq ne ajute ‘n seara asta. Ne bazqm pe rqdqcina acestui cuvknt care are de‑a face cu exprimarea voinyei sau cu capacitatea de a alege. De aceea, atunci cknd vorbim despre bunqvoinya lui Dumnezeu noi vorbim despre voia bunq a lui Dumnezeu, despre faptul cq Dumnezeu are o voie bunq, o bunq dispoziyie, o atitudine bunq fayq de ‘ntreaga lume. El nu “wi <gqsewte LUMINQTORUL - Noiembrie 2006

Dragostea mulyumirii de sine a lui cred. Eu, sq fiu numit un copil al lui fi putut adqposti vreun fugar din casa Dumnezeu spune cq Dumnezeu ”wi Dumnezeu!> lui Saul. Iar Biblia ne spune cq era gqsewte plqcerea ‘n obiectul afecyiunii un fiu al lui Ionatan, olog de ambele Sale, iar exemplul ei suprem este Noi credem cq suntem copiii picioare, al cqrui nume era Mefibowet. dragostea pe care Tatql o are pentru lui Dumnezeu prin natura noastrq. El a fost scos din ascunzqtoarea lui, Fiul. Scripturile ne ‘nvayq ‘nsq cq existq a fost dus la palat wi prezentat lui un singur mod ‘n care putem deveni David. Mefibowet este ‘nfricowat de “n Noul Testament ni se spune de copii ai lui Dumnezeu, prin adopyie. moarte. El crede cq va fi executat. trei ori cq Dumnezeu a putut fi auzit Dumnezeu are un singur copil vorbind din ceruri. “n toate cele trei natural, Isus Christos Cel <singurul David ‘l vede wi spune: ocazii El mqrturisewte despre Fiul Squ. nqscut din Tatql>. Toyi ceilalyi copii ai <Tu ewti Mefibowet!> Lui devin copiii Lui prin adopyie. <Da, Domnul meu.> <Acesta este Fiul Meu preaiubit ‘n David poruncewte gqrzilor: care “mi gqsesc plqcerea.> O ilustrayie <”mbrqcayi‑l cu hainele regale. Sq‑i dayi un loc la masa regelui, ‘n fiecare Dacq ne gkndim bine, nu pot Una din cele mai bune mqrturii zi, pknq la sfkrwitul zilelor sale.> gqsi vreun alt motiv pentru care lui ‘n privinya aceasta, pe care o gqsim Mefibowet este adus ‘n casa wi Dumnezeu I‑a fqcut plqcere sq mq ‘n Scripturq, este ce scrie Vechiul ‘n familia lui David, nu din cauza mkntuiascq ‘n afarq de acesta: pentru Testament despre Mefibowet. vreunui merit pe care l‑ar fi avut, a‑Wi onora Fiul. Atunci cknd Biblia ci doar pentru cq David ‘l iubea pe vorbewte despre dificila doctrinq a Vq amintiyi de dragostea pe care Ionatan. Din cauza acestei mari iubiri alegerii, ‘ntotdeauna ea vorbewte David o avea pentru Ionatan, fiul lui el l‑a cinstit pe fiul lui Ionatan ca pe despre alegerea ‘n Christos, prin care Saul wi de dragostea pe care Ionatan un membru al propriei sale case. Dumnezeu ne dqruiewte Fiului Squ o avea pentru David. De fapt, Ionatan Acesta este wi statutul nostru ‘n ca dar din partea Sa. Noi suntem l‑a iubit pe David atkt de mult ‘nckt, familia lui Dumnezeu. Suntem niwte darurile din dragoste pe care Tatql le dewi Ionatan era prinyul mowtenitor, el ologi spirituali wi nu avem nici un dq Fiului. era gata sq‑l vadq pe David ‘ncoronat drept sq fim ‘n familia lui Dumnezeu. ca rege ‘n locul lui. Singurul nostru merit este dragostea Dragostea divinq a mulyumirii cea mare a Tatqlui fayq de Fiul Squ de sine ‘wi are rqdqcinile wi temelia Citim apoi despre bqtqlia care a preaiubit. ‘n dragostea pe care Tatql o are avut loc ‘n care Saul wi Ionatan au fost Nu‑mi pot imagina ceva mai pentru Fiul. El mq iubewte, “wi gqsewte uciwi. David a fost anunyat de moartea groaznic ‘n toatq lumea asta deckt plqcerea ‘n mine wi este ‘nckntat de lor wi a spus: sq trec prin viayq cu ameninyarea mine din cauza lui Christos. Iar dacq mkniei lui Dumnezeu atkrnknd eu nu sunt legat de Christos, dacq <Fala ta, Israele, zace ucisq pe deasupra capului meu. Singurul care nu sunt ascuns ‘n Christos, dacq nu dealurile tale! Cum au cqzut vitejii! poate ‘nlqtura aceastq mknie este sunt ‘n Christos wi Christos nu este Nu spuneyi lucrul acesta ‘n Gat, nu Fiul lui Dumnezeu. De aceea, dacq ‘n mine, atunci eu nu am parte de rqspkndiyi vestea aceasta ‘n uliyele alerg la Fiul Squ, dacq mq pocqiesc dragostea mulyumirii de sine. Iatq de Ascalonului...> de pqcatele mele, dacq mq ‘ncred ‘n ce sunt atkt de ‘ngrijorat cknd ‘i aud Isus Christos wi numai ‘n El, atunci pe unii vorbind despre <dragostea El compune aceastq ckntare care‑yi dragostea pe care Tatql o are pentru necondiyionatq a lui Dumnezeu>. sfkwie sufletul, un ckntec funebru Fiul se va revqrsa wi asupra mea, pentru pierderea prietenului squ, mq va ‘nvqlui wi voi fi adoptat ‘n “n aceeawi Epistolq din care Ionatan. Asta dupq ce mesagerii au familia Sa, alqturkndu‑mq tuturor am citit, ‘n al treilea capitol, Ioan venit wi i‑au spus plini de bucurie: sfinyilor din toate veacurile, care vorbewte despre dragostea mulyumirii <Hei, David, duwmanii tqi au murit. spun ‘mpreunq cu Ioan, ‘ntr‑o uimire de sine dinquntrul nostru. Capitolul De‑acum ai drumul deschis pknq la apostolicq: <Vedeyi ce dragoste ne-a trei ‘ncepknd cu versetul unu. tron. Totul e cum nu se poate mai arqtat Tatql! Sq ne numit copiii ai lui bine.> “n loc sq se bucure, David e Dumnezeu. Wi suntem!> <Vedeyi ce dragoste ne‑a arqtat nenorocit. “ntre timp, generalii sqi Tatq, iartq‑ne, Te rugqm, pentru Tatql, sq ne numim copii ai lui ucid toyi membrii supravieyuitori ai cq n‑am pus prey pe dragostea Ta Dumnezeu!...> casei lui Saul, ca nu cumva vreunul wi ne‑am considerat ‘ndreptqyiyi sq din ei sq revendice tronul lui David. o primim, ca wi cum ai fi fost dator Observayi cq atunci cknd Ioan Dar David spune: <Awteptayi, a mai sq ne‑o arqyi. Tu nu ewti dator sq vorbewte despre dragostea mulyumirii rqmas cineva din casa lui Saul?> iubewti pe cel nevrednic sq fie iubit. de sine, el ‘wi exprimq uimirea Iar ‘n starea noastrq fireascq noi nu apostolicq. Nu wtim ce vkrstq avea Ce urmeazq este un fel de meritam sq fim iubiyi de Tine. Wi Ioan atunci cknd a scris aceastq <povestea Cenuwqresei> ‘n Vechiul totuwi, Tu ne‑ai iubit ‘ndeajuns ca Epistolq, dar cu siguranyq cq era un Testament. David ‘wi trimite gqrzile wi sq‑L trimiyi pe Christos. Mq rog, o ucenic al lui Isus de mulyi, mulyi, soldayii ‘n toatq yara ca sq caute peste Dumnezeule, dacq este cineva care mulyi ani, wi totuwi ‘i venea greu tot, ‘n fiecare ascunzqtoare, ‘n fiecare n‑a experimentat niciodatq dulceaya wi sq creadq. El spune: <Ascultayi! E pewterq, ‘n fiecare vizuinq ‘n care s‑ar superioritatea dragostei lui Christos, incredibil. Ce fel de dragoste este sq o poatq cunoawte acum, sq vinq la aceasta, ca noi sq ne numim copii ai Christos wi sq rqmknq strkns lipit de lui Dumnezeu?> El, ca sq poatq primi ‘n locul mkniei Tale, dragostea Ta. Oamenii de azi nu mai vorbesc (Tradus de Florin Vidu) ‘n felul acesta, pentru cq noi am fost ‘nvqyayi ‘ncq din copilqrie ‘n aceastq yarq pqgknq cq toyi suntem, prin natura noastrq, copii ai lui Dumnezeu. Pentru bqtrknul apostol Ioan a fi un copil al lui Dumnezeu era un lucru mare. El spune: <Nu ‘mi vine sq  RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Pentru noi Cum sq fii o bisericq adevqratq? Cum sq ne descurcqm ‘n cazurilor, ‘ncq nici nu au clqdiri tot mai coborkt. Grupul devine mulyimea de <denominayii crewtine> proprii. reticent ‘n a mai exclude pe membri de astqzi? Cum se face cq bisericile nepracticanyi sau <cqzuyi ‘n pqcat>. socotite la vremea lor purtqtoarea Grupul are standarde wi reguli Liderii studiazq metode pentru focului trezirilor spirituale wi al de comportare stricte. Predicatorii, propagarea credinyei lor, dezamqgiyi revenirii la adevqratul crewtinism deseori fqrq pregqtire teologicq, cq majoritatea membrilor nu mai sunt astqzi la fel de <’ngheyate> se ridicq dintr-un ‘ndemn interior. au nici un fel de influenyq ‘n jur. wi goale ca wi bisericile istorice, Existq puyin interes pentru relayiile Tineretul ajunge sq se ‘ntrebe de ce catolice wi ortodoxe ? publice cu <lumea> din afarq. sunt ei <diferiyi> de alyii din celelalte denominayii crewtine wi se cqsqtoresc De ce nu mai sunt luteranii wi Se ajunge apoi la cea de a doua cu cei de alte credinye. metodiwtii la fel de persecutayi ca generayie. Odatq cu crewterea altqdatq? numqrului de membri, apare “n generayia a patra, mawinqria nevoia de forme de organizare organizatoricq este stufoasq; numqrul Ce se va ‘ntkmpla cu miwcqrile mai sofisticate wi de clqdiri administratorilor crewte, ‘n timp ce <de trezire> de astqzi? Ce va ajunge adecvate. Ca rezultat al spiritului numqrul lucrqtorilor de la bazq scade biserica baptistq peste ckteva ‘ntreprinzqtor wi al economiei, proporyional. Se cautq o iewire din veacuri? Cum am putea ‘nvqya din unii membri devin prosperi. Pe impas, dar metodele nu mai sunt grewelile celor care au trqit ‘naintea mqsurq ce prosperitatea crewte, cele de altqdatq. Se organizeazq noastrq? biserica dobkndewte un statut de mari conferinye ale bisericii pentru respectabilitate ‘n societate, iar a defini doctrine. Se organizeazq La toate aceste ‘ntrebqri puteyi persecuyia ‘ncepe sq slqbeascq. multe wcoli, universitqyi wi seminarii gqsi rqspunsuri ‘ntr-un material Copiii din noua generayie nu mai teologice. Acestea awteaptq acreditare scris iniyial de Robert H. Pierson trebuie sq ia decizii personale de din partea lumii wi tind sq devinq care a circulat pe Internet wi pe aderare. Ei nu wtiu neapqrat ceea lumewti. Are loc o reexaminare care l-am prelucrat ca sq aparq ce cred. Nu au aderat din proprie a poziyiilor wi o modernizare a ‘n revista noastrq. Sper sq putem convingere wi nu trebuie sq-wi metodelor. “ncepe sq se dea atenyie ‘nvqya din grewelile altora: structureze propriile poziyii. Ele culturii contemporane, cu accent pe au fost deja exprimate de alyii. artq, muzicq, arhitecturq, literaturq. <Iatq care cred eu cq este calea Predicatorii apar mai mult prin Miwcarea religioasq ‘ncearcq acum tipicq prin care o bisericq rezultatq selecyie wi dintre ucenicii vechilor sq fie <relevantq> pentru societatea dintr-o miwcare de trezire spiritualq lucrqtori, deckt din impuls personal contemporanq prin implicare ‘n cauze se transformq cu vremea ‘ntr-o interior. populare. Serviciul divin devine bisericq-instituyie osificatq din formal wi rece. Nu activeazq deckt cei punct de vedere spiritual, dar cu Intrqm apoi ‘n cea de a treia <cu wcoalq teologicq> sau cu pregqtire statut oficial. generayie. Formele de organizare profesionalq adecvatq. ale bisericii devin foarte Pentru ‘nceput, biserica importante. Deciziile wi iniyiativele Grupul se bucurq acum de <treziyilor> este socotitq de se iau acum <de la centru>. acceptare deplinq din partea bisericile majoritare drept o Apar tot felul de funcyionari lumii. Biserica <sectq> de altqdatq <sectq>. Ea ‘ncepe adesea la pricepuyi la reglementarea tuturor a devenit acum bisericq <oficialq> iniyiativa unui conducqtor talentat, departamentelor de funcyionare a deplin recunoscutq. “n ciuda tuturor extrem de motivat wi de dedicat, colectivitqyii de credinciowi. drepturilor pe care le are ea astqzi ca un protest ‘mpotriva spiritului ‘nsq influenya ei de altq datq wi lumesc wi formalismului bisericilor Biserica devine o adevqratq spiritualitatea fierbinte din vremurile oficiale majoritare. La biserica <instituyie>. Apare nevoia de wcoli de <trezire> au dispqrut. Au rqmas nou formatq aderq, ‘n general, cei care <sq ducq mai departe> credinya doar ... amintirile. “n ciuda belwugului sqraci. Cei bogayi wi personalitqyile pqrinyilor. Nimeni nu se mai material wi al comfortului, clqdirile lor vieyii publice ar pierde prea bazeazq acum doar pe entuziasmul sunt din ce ‘n ce mai goale. Mulyimile mult, deoarece este nepopularq, <maselor>. Miwcarea are o s-au dus spre locuri ‘n care noi lideri, batjocoritq wi, ‘n general, nesqyioasq nevoie de <specialiwti.> aprinwi de flacqra trezirii rqspkndesc persecutatq de societate. Tknqra Se ‘nfiinyeazq facultqyi. Se acordq ‘n noua generayie cqldura unei bisericq are credinye clar stabilite <doctorate.> spiritualitqyi proaspete. Ei ‘nchiriazq wi pqzite ferm de membri zelowi. wcoli, hale comerciale wi industriale pe Fiecare membru ia personal decizia Membri trebuie ‘ndemnayi care le prefac apoi ‘n ne’ncqpqtoare de aderare wi wtie bine ce crede. mereu sq iasq din apatie wi sq ... case de rugqciune.> Forma de organizare este modestq, trqiascq la nivelul standardelor patrimoniul la fel. “n majoritatea de altqdatq. Paradoxal, nivelul cerinyelor pentru aderare este LUMINQTORUL - Noiembrie 2006

O carte ‘n serial <DRAGOSTEA> MAREA FORYQ A BISERICII DUHUL SFKNT wi nu mai avea vreme sq meargq sq-wi lipsit de putere, de dragoste. Atunci WI REAPRINDEREA umple stropitorul. s-a plecat pe genunchi, cu Biblia ‘n fayq wi cu o concordanyq, a citit wi a SPIRITUALQ “ngerul bisericii din Efes wi cugetat ‘naintea Domnului la tot ce a celei din Laodicea, erau prea scrie ‘n Biblie despre dragoste. El a Fapt. 4:23-31 ocupayi cu lucrurile exterioare devenit awa de coplewit de dragoste, ‘nckt nu mai wtiau care e starea acum ‘i iubea pe toyi wi plkngea pe Data trecutq am arqtat cq spiritualq a bisericii lor, a trebuit sq-i genunchi cq nu ‘i putea ajuta pe toyi. dragostea Bisericii, a membrilor ei, strige Domnul, sq-i smuceascq, sq-i Dar Domnul l-a ‘nvrednicit de sfinte poate rqci. Biblia spune cq o bisericq trezeascq. O, Doamne, fq sq vedem puteri ‘n lucrarea Sa. rece ‘n dragoste e ‘ntr-o stare rea. criza spiritualq, lipsa de dragoste, Biserica din Ierusalim ‘n lupta cu trezewte-ne pe fiecare! Prin Cuvkntul Sfknt noi puterile ‘ntunericului s-a istovit wi facem contact cu Izvorul puterilor a avut nevoie de o re’ncqrcare de nemaipomenite. Astfel sufletul puteri sfinte. O baterie se descarcq Reaprinderea ‘n dragoste ‘ncepe nostru se ‘ncarcq. Wi atunci nimic nu wi trebuie pusq la ‘ncqrcat la sursa cu pocqinyq. Aceasta e reyeta divinq. e prea mult, nimic nu e prea greu. de energie. Biserica din Ierusalim Atkt bisericii din Efes, ckt wi celei din Cuvkntul Lui ‘wi face lucrarea Lui prin a recurs la rugqciune wi a fost din Laodicea Domnul ‘i strigq: <pocqiewte- noi. Gura noastrq devine un simplu nou umplutq de Duhul Sfknt pentru te>. Aceasta ‘nseamnq sq ne doarq cq instrument ‘n mkna Lui. Cuvkntul lucrarea wi lupta care-i stqtea ‘nainte. n-am yinut cont de Duhul Sfknt, ci am Lui ‘nquntru e un foc ‘nchis ‘n oasele ‘ncercat ‘n puterea firii pqmkntewti sq noastre - cum zicea Profetul Ieremia Recunoawterea rqcirii dragostei. trqim voia lui Dumnezeu, sq facem - wi focul lumineazq wi aprinde pe Aceasta e o greutate pentru mulyi. lucrarea sfkntq de ‘nviere a celor alyii cu dragoste pentru Dumnezeu. Fiindcq forma a ‘nlocuit fondul, moryi ‘n pqcate. Sq luqm pentru noi ‘ndemnul fratelui pqstori wi biserici nu ‘wi vqd lipsa de A fost o nesocotire a Duhului Pavel scris frayilor din Colose: dragoste. Sunt ‘n totul ca biserica Sfknt. Ne-am bizuit pe puterile <Cuvkntul lui Christos sq locuiascq din Efes wi ca cea din Laodicea. Toate noastre, pe cunowtinyele noastre, pe din belwug ‘n voi> (Col.3:16). Sq ne serviciile decurg bine, e popor mult, ‘nyelepciunea noastrq. Wi ce falimente facem timp pentru aceasta wi vom ckntq corul excelent, ckntq fanfara, au urmat! Ce istovire! Eram lipsiyi de ajunge coplewiyi de dragoste. orchestra, se predicq Evanghelia orice vlagq. Wi ne mirqm cq oamenii cu argumente wi ornamentayii, dar nu se pocqiesc! lipsewte puterea Duhului Sfknt, care Pocqinya trebuie sq ‘nceapq Reaprinderea ‘n dragoste se face miwcq oamenii. cu noi, poporul lui Dumnezeu. prin rugqciune. Sq stqm mai mult Ce durere adkncq ar trebui sq de vorbq cu Dumnezeu. El este foc. E o lucrare fqcutq ‘n puterea firii, avem! Ce lacrimi! Ce prqbuwire ‘n El sq ne vorbeascq nouq wi noi sq-I ‘n puterea minyii. Wi cum azi nu se faya Celui Prea “nalt! Copii ai lui vorbim Lui. Toyi ‘nflqcqrayii vestitori prea yine ‘n seamq Duhul Sfknt, totul Dumnezeu, auzi, sq nu yinq seama ai Evangheliei wi toyi sfinyii Domnului ‘n aparenyq merge bine, toyi sunt de Dumnezeu! Acewtia am fost noi. care au fqcut lucrqri mari, au fost mulyumiyi. Nimeni sau foarte puyini Am avut timp pentru toate, numai oameni ai rugqciunii. Spurgeon se ‘wi dau seama de starea de rqcire pentru Dumnezeu nu am avut timp! necqjea cknd fierarul de lkngq casa spiritualq. De aceea, El nu ne poate folosi. Sq lor ‘ncepea sq batq la fiare wi el era ne aducem aminte de unde am cqzut ‘ncq ‘n pat. John {else] petrecea Vestitorii Evangheliei sunt prea wi sq ne pocqim cu adevqrat. Sq ne primele douq ore ale dimineyii ‘n ocupayi cu lucrqri administrative, nu dewertqm de noi ‘nwine, de mkndria rugqciune. Charles Simon petrecea au timp sq stea ‘n faya Domnului. noastrq, ca El sq ne poatq umple. patru ore ‘n rugqciune, de la ora Mulyi sunt ca mow Gheorghe, care Reaprinderea ‘n dragoste se patru dimineaya la ora opt. Luther a luat stropitorul cu apq sq ude face prin Cuvkntul sfknt. “n cartea trei ore, iar cknd avea mult lucru, plantele din grqdinq, wi dewi apa se proorocului Ieremia 23:29, Domnul petrecea mai mult, cqci avea nevoie terminase din stropitor, el ‘i dqdea zice: <Nu este Cuvkntul Meu ca un de mai multq putere. John Nelson ‘nainte cu stropitorul, cqci se grqbea foc ?> Mood] ‘ntr-o vreme s-a vqzut wi-a fqcut deprinderea sq se scoale la  RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

miezul nopyii wi sq petreacq douq ore rugqciunii din seara aceea. Nu DUHUL SFKNT cu Dumnezeu. {illiam Bram[ell, un trebuie sq predice, ci sq se insiste distins predicator metodist, petrecea ca rugqciunile sq fie direcyionate Duhul Sfknt s-a pogorkt ‘n patru ore pe genunchi, iar cknd pentru scopul indicat. Prin aceasta se ziua de Rusalii: mergea ‘n lucrarea sa misionarq, era ‘nlqturq formalismul, adicq aceleawi ca o flacqrq de foc, ‘i aprindea pe rugqciuni wi rugqciunile sq nu fie - cu un sunet ca sq-i toyi cu dragoste pentru Dumnezeu. lungi, obositoare. Rugqciunile lungi trezeascq; Sir Henr] Haveloc\\ se scula la se fac acasq ‘n cqmqruyq. Wi sq se ora 4 dimineaya wi petrecea douq evite discuyiile particulare, care - ca un vknt, ca sq-i miwte; ore ‘n rugqciune. David Brainerd, uneori duc la pqreri contradictorii wi - ca limbi de foc, sq-i misionar printre indienii pieile rowii, atunci fac rqu, nu bine. lumineze wi sq-i ‘ncqlzeascq; agoniza pe genunchi pknq era lac de - cu o vorbire ‘n limbi transpirayie. noi ca sq-i ‘ndemne la Wi re’nflqcqrarea ‘n dragoste propovqduire. Vance Havner spunea despre se face prin lucrarea de salvare a Ori de ckte ori spunem: multele treburi de azi cq ne iau pqcqtowilor. Cine stq pe loc rqcewte ‘n <Credem ‘n Duhul Sfknt!>, tot timpul, wi marea nevoie e de atmosfera de ger spiritual a vremii declarqm conwtienyi sau rugqciune. El a zis: <Suntem atkt de noastre. C. Sheldon ‘n cartea sa: nu, cq existq un Dumnezeu ocupayi cu tqierea unei pqduri, ‘nckt <Pe urmele pawilor Lui> sau <Ce ar viu doritor wi capabil sq nu mai avem timp sq ne ascuyim face Christos ‘n locul meu>, aratq intre ‘n fiinya umanq wi sq o securile>. cum o bisericq trezitq a pornit la ‘ndumnezeiascq. lucru ‘ntr-un cartier cu decqzuyi, wi Este mult mai uwor sq Leonard Ravenhill a scris: <Astqzi toatq biserica a devenit ‘nflqcqratq zidim temple, deckt sq avem mulyi organizatori dar puyini ‘n dragoste. Crizele spirituale se fim noi ‘nwine Temple ale agonizatori; avem multe temeri, rezolvq numai ‘naintea lui Dumnezeu Duhului Sfknt. dar puyine lacrimi>. Nu e mirare cq wi plecknd ‘ncqlziyi de dragostea lui azi biserica e ‘n crizq spiritualq, ‘i Dumnezeu vom face lucrarea lui lipsewte forya dragostei divine. Sq Dumnezeu de salvare a pqcotowilor, stqm noi mai mult ‘naintea Domnului dupq voia lui Dumnezeu, prin wi sq ‘ndemnqm wi pe alyii la aceasta. puterea lui Dumnezeu wi spre slava Bisericile trebuiesc reaprinse ‘n lui Dumnezeu. dragoste. O frumoasq ckntare de altq datq spunea: Suflet frknt de lupta grea, Atingerea!... Stai un ceas cu Isus; El odihnq ‘yi va da, Stai un ceas cu Isus. Chinul tqu El l-a purtat, Greul tqu l-a mqsurat, Dar primewti sfinte puteri de sus, Stknd un ceas cu Isus. Ca sq nu se ajungq la stqri joase, Pe bolta cereascq existq wi-un alt Soare, la rqcire a dragostei sau chiar dacq Ce-un spectru luminos diferit dq vieyii!... s-a ajuns la rqcire, este bine ca Nu-i pentru ochi, ci pentru duh spre-nwtiinyare; pqstorul sau membrii sq ia iniyiativa Din iubirea necuprinsq-a Trinitqyii!... sq formeze grupe de rugqciune ‘n El, duhul wi mintea yi le pune-nsfinyire, case, pe cartiere, unde sq se adune “n clipa atingerii, ca sq ‘nyelegi; frayi wi surori, 10-15 cel mult, Cq este Isus Domnul, ce-yi dq mkntuire; care sq mijloceascq pentru pqstor, De la crucea Golgotei!... Cu El vrea sq mergi. pentru curqyirea bisericii de orice pqcat, pentru ‘nflqcqrarea bisericii Amin! ‘n dragoste, pentru mkntuirea Vasile Ghiyq pqcqtowilor wi pentru unele nevoi urgente. 04-04-2006 Grupele de rugqciune au mare valoare ‘n menyinerea unei atmosfere calde wi ‘n propqwirea bisericii. “n bisericile unde am fost pqstor, grupele de rugqciune au adus mult har. La grupele de rugqciune e bine ca un frate sq fie responsabil, sq citeascq un text wi sq arate scopul LUMINQTORUL - Noiembrie 2006

Rqspunsul meu Sunt foarte neliniwtit de viaya aceasta, aduceyi-vq aminte mereu acestei idei. Cu siguranyq cq ai mea spiritualq. Uneori cred cq sunt cq <unde s-a ’nmulyit pqcatul, acolo multe motive sq fii dezamqgit crewtin cu adevqrat wi atunci mq s-a ’nmulyit harul wi mai mult> de partenerul tqu. Dq-mi voie sq bucur de toate lucrurile de care se (Rom 5:20). Poyi avea o victorie te sfqtuiesc sq-yi predai viaya ’n bucurq crewtinii. Apoi, deodatq mq deplinq! Este spus: <Sq ne supunem mkinile Domnului Isus wi sq devii simt ’mpins dinquntru spre o viayq Domnului wi atunci diavolul va fugi astfel un exemplu pentru colegul plinq de pqcat. Wtiu foarte bine cq de la noi>. Wi ’ncq: <Pqcatul nu va tqu. n-aw fi fericit dacq aw da frku liber mai domni peste voi.> acestui impuls, wi n-o fac. Totuwi Wi eu wi soyul meu suntem faptul cq din cknd ’n cknd simt Partenerul meu de afaceri este crewtini de foarte multq vreme. aceste porniri pqcqtoase mq tulburq un om care, dumineca, este foarte Avem o fiicq de peste 30 de ani wi mq ’ngrijoreazq. Cum explicayi activ ’n bisericq, iar ’n celelalte zile care stq ’mpreunq cu noi. Ne dumneavoastrq aceste lucruri? ale sqptqmknii ’wi furq wi-wi ’nwalq ckt ajutq pe acasq, dar nu are nici un poate mai mult clienyii. Atitudinea proiect pentru propriul ei viitor. Ce Problema ta nu este iewitq din aceasta a lui m-a dezgustat de responsabilitqyi avem noi fayq de ea? comun, cu toate cq cea mai mare crewtinism. parte a oamenilor sunt ’ntr-o stare Este evident cq fata voastrq de negare a ei. Este problema, S-ar putea ca ’ntr-o zi, unul din ’ncq nu a ’nyeles cq vine o vreme veche de cknd lumea, a conflictului clienyii vowtri sq vq plqteascq cu cknd fiecare dintre noi trebuie spiritual care se desfqwoarq ’n o bacnotq de douqzeci de dolari sq ne luqm viaya ’n serios wi fiecare din noi. Poate cq ’n cazul falsq. Oare din cauza aceasta nu sq ne strqduim sq facem fayq tqu ea se pune cu mai mare vei mai primi niciodatq bacnote de responsabilitqyilor care ne revin. activitate wi asta o face atkt de douqzeci de dolari? importantq wi de serioasq. Eu cred cq ayi fost niwte Dacq partenerul tqu este ipocrit, pqrinyi prea buni wi cq, cel puyin Apostolul Pavel a scris odatq: vinovat este el, nu crewtinismul. ’n aceastq situayie nu ayi wtiut sq <cqci firea pqmknteascq poftewte Mq ’ntreb, oare cum reacyionezi manifestayi fermitatea necesarq ’mpotriva duhului wi duhul tu fayq de ’nwelqciunile pe care trezirii fetei voastre la realitate. ’mpotriva firii pqmkntewti; sunt spui cq le face? Dacq profiyi de pe Vq sfqtuiesc sq stayi de vorbq cu ea lucruri potrivnice unele altora, urma lor, ewti la fel de vinovat ca ’n prezenya pastorului vostru sau awa cq nu puteyi face tot ce voiyi> wi el, iar dezgustul tqu ar trebui a altei persoane pe care wtiyi cq ea (Gal. 5:17). Vezi cq starea ta este sq se ’ntoarcq wi asupra ta. Ca sq o respectq. Faceyi-o sq ’nyeleagq cunoscutq wi explicatq ’n Biblie. vorbim deschis, mq ’ntreb dacq nu cq v-ayi asumat partea voastrq de cumva presupusul tqu dezgust fayq responsabilitqyi pregqtind-o pentru Aceasta nu ’nseamnq cq trebuie de crewtinism nu este cumva doar o viayq, dar cq, de acum, trebuie ca sq accepyi, considerkndu-l ca pe scuzq pentru a nu deveni tu ’nsuyi ea sq devinq independentq. ceva normal. Trebuie sq faci tot crewtin. Wtii cq toyi oamenii au ce-yi stq ’n puyinyq ca sq nu rqmki nevoie de Christos, El este singurul Ar fi foarte bine pentru ea sq-wi neutru, ci sq participi ckt mai care ne poate transforma inimile gqseascq o slujbq undeva departe efectiv la aceastq confruntare. De wi care poate sq ne dea prin har de voi wi sq poatq sq-wi facq acolo voinya ta va depinde rezultatul ei puterea de a trqi awa cum trebuie un rost al ei. Cu ckt va ’ntkrzia mai final. Biblia spune: < Luayi seama sq trqiascq un crewtin. mult sq ia aceastq decizie, cu atkt ’i deci sq umblayi cu bqgare de va fi mai greu. seamq, nu ca niwte ne’nyelepyi, ci Este foarte clar cq yi-ai fqcut ca niwte ’nyelepyi> (Efes. 5:17). o idee ’naltq despre ceea ce Poate cq fata voastrq se “n al waselea capitol al epistolei ’nseamnq crewtinism wi awa este ’ngrijoreazq prea mult de ceea ce cqtre Efeseni, Biblia spune cum bine. Conformeazq-yi viaya se va putea ’ntkmpla cu voi dupq trebuie sq ne pregqtim. Fqcknd plecarea ei. Asigurayi-o cq puteyi foarte bine sq vq purtayi singuri de grijq. 10 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Mknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui Perspective profetice planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20) drept pildq. Din aceastq cauzq Chuc\\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, wi armistiyiul actual este ‘ntr- ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care un fel o avertizare pentru noi. prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi Ca wi crewtini nu avem voie sub toyi. nici o formq sq ‘ncheiem vreun <armistiyiu> cu potrivnicul, cu 1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22 diavolul. Este foarte periculos 2. Pericolul Islamic Dan. 11 sq ne ‘ngqduim compromisuri ‘n 3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 lupta ‘mpotriva pqcatului. Prin 4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 armistiyiul ‘ncheiat, Hesbollah-ului 5. Apariyia superstatului european Dan. 7:7 i s-a dat rqgaz pentru reorganizare 6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 wi re’narmare. State ca Iranul wi 7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 Siria (care ‘wi propagq adesea 8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 public ura ‘mpotriva sionismului 9. Guvernul mondial Apoc. 13 wi a crewtinismului biblic) sunt 10. Rolul Americii 2 Cron 7:14 reprezentantele unui nou tip de colonialism islamic. Ura islamului Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul se ‘ndreaptq ‘nsq nu doar unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu ‘mpotriva celor ce <yin sabatul>, prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq ci wi ‘mpotriva celor ce <respectq studiile acestui om de excepyie. duminica>. “n ochii islamului, ‘ntreaga lume occidentalq este 2Tipare profetice cu venire a frayilor sqi ‘n Egipt, populatq de necredinciowi (evrei Iosif nu li s-a fqcut cunoscut wi crewtini), motiv pentru care wi ‘mplinire contemporanq deoarece Beniamin nu era cu ei, Europa se aflq pe ordinea de zi a nici astqzi Isus Christos nu li Se teroriwtilor musulmani. (Din revista <Strigqtul de la miezul face cunoscut frayilor Sqi de trup nopyii>, vol. 09/2006 - [email protected]) (evreilor), deoarece Beniamin Evenimentele actuale din (numqrul deplin al credinciowilor Orientul Apropiat nu sunt ‘n “n mesajul <Mqslinul cel nobil dintre neamuri) nu este prezent. cele din urmq deckt un rqzboi wi ramurile sale>, autorul folosewte Momentul revenirii Sale ‘n spiritual ‘ntre Biblie wi Coran. Toyi imaginea relayiei dintre Iosif wi glorie va ‘nsemna, pe de o parte credinciowii ‘n Iewua (din Israel wi Beniamin pentru a ne ajuta sq ‘mplinirea numqrului deplin al din ‘ntreaga lume) care studiazq ‘nyelegem planul lui Dumnezeu credinciowilor dintre neamuri, iar cu atenyie profeyiile biblice wi care cu evreii wi cu restul nayiunilor. pe de altq parte va fi clipa cknd awteaptq ‘mplinirea lor, trebuie sq Semnificayia numelui <Iosif> (<a Domnul Isus Se va face cunoscut aibq <ochi> wi <urechi>, pentru a ‘ndepqrta>) este valabilq pentru poporului Squ. Din acest motiv, putea aprecia corect desfqwurarea Domnul Isus, care a ‘ndepqrtat astqzi, pentru ca tot mai mulyi evenimentelor actuale wi viitoare. pqcatele noastre pe crucea de la evrei sq fie adqugayi Bisericii lui Wtim cq schimbqrile pot apqrea Golgota. El a ‘ndepqrtat ocara Christos, trebuie sq urmqm pilda foarte rapid, dupq cum ne-a wi a plqtit cu viaya Sa eliberarea lui Pavel din Romani 11: sq ne avertizat Dumnezeu ‘n Isaia 60:22: noastrq de sub robia pqcatului. lqsqm noi ‘nwine transformayi de <… Eu, Domnul, voi grqbi aceste De bunq voie a mers la moarte ‘n Evanghelie, astfel ‘nckt evreii sq lucruri la vremea lor>. locul nostru, dar nu a rqmas ‘n observe lucrul acesta wi sq doreascq mormknt, ci a ‘nviat wi trqiewte, ca la rkndul lor sq aiba o relayie Ca wi credinciowi nu trebuie prim rod dintre cei moryi. personalq cu Dumnezeul lui Iacov! sq ne lqsqm ‘nsq surprinwi de Lqsayi ca Duhul lui Dumnezeu sq-Wi rqzboaie wi de alte evenimente Dupq nawterea lui Iosif, facq nestingherit lucrarea ‘n inima asemqnqtoare, deoarece wtim ce Dumnezeu i-a dat ‘ncq un fiu dumneavoastrq, pentru ca astfel se va ‘ntkmpla. Trebuie sq fim Rahelei: Beniamin, cel mai tknqr sq aparq roadele Sale! Abia atunci ‘nyelepyi wi cu bqgare de seamq, – o imagine a faptului cq, dupq veyi ‘nyelege bogqyia coplewitoare trebuie sq ne pqstrqm candelele nawterea Mkntuitorului, poporului a ‘nyelepciunii wi cunoawterii lui aprinse pknq cknd Domnul nostru evreu i-a mai fost adqugat ‘ncq Dumnezeu, care stq ascunsq ‘n va reveni (Matei 25). Vremurile din un fiu spiritual – respectiv noi, Cuvkntul Squ. urmq wi evenimentele importante credinciowii dintre neamuri. Awa dupq cum, odinioarq, la prima Tot ce se ‘ntkmplq ‘n wi cu Israel 11 ne slujewte wi nouq, credinciowilor, LUMINQTORUL - Noiembrie 2006

ale acestora ne stau ‘ncq ‘nainte. “n orice caz noi cq acestea sunt prima gazdq a bacteriei. Pentru a se trebuie sq rqmknem credinciowi pknq la sfkrwit, fqrq rqspkndi, ciuma are nevoie de un numqr abundent sq ne temem de nimic. Domnul are toate lucrurile ‘n de gazde wi de unul suficient de purici, ca vectori care control wi planurile Sale se vor ‘ndeplini. sq transmitq boala de la wobolani la om>, spune prof. Nils Stenseth de la Universitatea Oslo. Schimbqrile climatice ’nvie ciuma! Puricii devin activi atunci cknd temperatura depqwewte 10 grade 7De-a lungul secolelor, maladiile infecyioase, de Celsius, deci o primqvarq timpurie wi cqlduroasq sporewte wansele de la ciuma care a fqcut ravagii ‘n Europa medievalq, supravieyuire wi de ‘nmulyire ale la variola care a rqpus milioane de amerindieni wi malaria care ucide ‘ncq mii de oameni ‘n yqrile Africii, micilor creaturi. Dacq au fqcut zeci de milioane de victime, depopulknd vara ce urmeazq este yqri wi continente ‘ntregi. Chiar wi ‘n zilele noastre, bogatq ‘n precipitayii, ameninyarea este realq wi nu ne referim aici la boli populayia de purici „inventate>, precum gripa aviarq, ci la molime care wi- continuq sq creascq. au arqtat deja potenyialul letal ‘n trecut, cum ar fi de Este o combinayie exemplu „ciuma neagrq>, care - se tem specialiwtii - ar meteorologicq propice putea reveni, lqsknd ‘n urmq nenumqrate victime. ‘nmulyirii alarmante a wobolanilor wi insectelor, Dacq este sq ne luqm dupq studiile realizate ceea ce face ca riscul transmiterii bolii sq de Organizayia Mondialq a Sqnqtqyii, ciuma a fost creascq simyitor. Studiul, publicat sub egida eradicatq, apqrknd foarte rar, ‘n focare endemice doar Academiei Nayionale de Wtiinye a Statelor ‘n yqrile sqrace ale Asiei wi Americii de Sud. Chiar wi Unite, a demonstrat cq o crewtere de doar awa, ea face ‘ncq 3 000 de victime anual. Numqrul un grad Celsius a temperaturii medii din ar putea crewte ‘ngrijorqtor, avertizeazq oamenii primqvarq duce la o crewtere cu 59% a de wtiinyq, din cauza recentelor schimbqri, ‘ntruckt prevalenyei bolii, deci la un risc mai mare ca }ersinia pestis, bacteria care provoacq maladia, oamenii sq fie infectayi. Profesorul norvegian devine mult mai rqspknditq ‘n primqverile mai calde susyine cq situayia climaticq actualq este wi ‘n verile mai umede, awa cum a fost cazul ‘n ultimii comparabilq cu cea existentq ‘nainte de ani. declanwarea celor mai mari epidemii de ciumq din istorie, „Moartea neagrq> care a }ersinia pestis este consideratq responsabilq de afectat Europa ‘n Evul Mediu wi pandemia asiaticq din moartea a peste douqzeci de milioane de persoane secolul XIX. ‘n Evul Mediu wi specialiwtii se tem ca ea sq nu revinq Ambele perioade (1347-1350, respectiv 1855- la virulenya de atunci. O echipq internayionalq de 1870) au fost caracterizate de primqveri timpurii, savanyi a efectuat cercetqri ‘n |azahstan, yara unde foarte cqlduroase, wi de veri cu precipitayii abundente. au fost semnalate cazuri sporadice de ‘mbolnqviri de „Pericolul este real wi nu poate fi neglijat. “n condiyiile ciumq, ajungknd la concluzii ‘ngrijorqtoare. actuale, o eventualq pandemie de ciumq ar putea face milioane de victime ‘n yqrile sqrace ale lumii, dar nu „Din cauza vremii calde wi umede, numqrul doar aici, fiindcq s-au semnalat cazuri de infestare rozqtoarelor este ‘ntr-o crewtere alarmantq. Or, se wtie chiar wi ‘n Statele Unite!>, avertizeazq Stenseth. (Gabriel TUDOR) Program anti-tuberculozq ‘n Europa Crucea Rowie wi Organizayia Mondialq a Sqnqtqyii lanseazq un nou program de combatere a rqspkndirii tuberculozei ‘n Europa. Luna trecutq, Organizayia Mondialq a Sqnqtqyii a avertizat asupra apariyiei unei noi forme a bolii, aproape imposibil de tratat. Ritmul ‘n care se rqspkndewte tuberculoza pe continent este considerat cel mai rapid 12 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

de la cel de-al doilea rqzboi <Suntem cu toyii de acord cq a ‘ndemnat comunitatea mondial ‘ncoace. acyiunile anunyate de Coreea de internayionalq sq reacyioneze cu Nord sunt inacceptabile. Este calm. Europa riscq sq se confrunte vorba de o ameninyare la adresa cu o problemq majorq de pqcii wi stabilitqyii, wi e nevoie de Rusia a condamnat gestul Coreii sqnqtate publicq, susyin cele douq un rqspuns imediat>, a declarat de Nord wi a cerut Phenianului sq organizayii: dintre cele 20 de state prewedintele George Bush ‘n urma revinq la masa tratativelor. Statele ‘n care noul tip de TBC - rezistent testului nuclear efectuat de Coreea Unite au anunyat cq sunt ‘n contact la medicamente - se rqspkndewte de Nord. permanent cu China wi Coreea de cel mai repede, 14 se aflq pe Sud. Marea Britanie a descris testul continent. “n Coreea de Sud, foryele drept o provocare, iar premierul armate au intrat ‘n stare de alertq Australiei, John Ho[ard, a cerut Cel mai grav sunt afectate wi prewedintele yqrii, Roh Moo- Nayiunilor Unite sq ia mqsuri statele baltice, Ucraina wi Rusia. hyun, a convocat o reuniune de ‘mpotriva Coreii de Nord. 450 de mii de locuitori ai urgenyq a consiliului de securitate Europei se ‘mbolnqvesc anual de nayionalq. Un purtqtor de cuvknt al Anunyknd ‘ncheierea cu succes tuberculozq wi 70 de mii dintre ei prewedintelui sud corean a declarat a unui test nuclear subteran, mor. Combaterea noului tip al bolii cq s-a produs o modificare gravq ‘n televiziunea nord-coreeanq e ‘ngreunatq wi de ratele foarte situayia de securitate din peninsula adquga, ‘n afarq de detaliul cq s-a ridicate de infectare cu virusul HIV coreeanq. <Comportamentul Coreii folosit exclusiv tehnologie localq consemnate ‘n Europa rqsqriteanq. de Nord este o ameninyare gravq wi de afirmayia cq nu au fost nici la stabilitatea wi pacea din Asia de un fel de scurgeri radioctive sau Persoanele seropozitive sunt Nord Est wi diminueazq wansele ca pagube, ‘ncq un lucru: <Testul>, s-a mult mai expuse deckt celelalte problema nuclearq ‘n peninsula afirmat ‘n declarayie, <va contribui riscului de a se ‘mbolnqvi de coreanq sq fie rezolvatq pe calea la pacea ‘n Peninsula Coreeanq>. TBC. Crucea Rowie wi Organizayia dialogului>. Mondialq a Sqnqtqyii susyin cq maladia nu este nicidecum una a Vestea privind organizarea trecutului, ci una pe care Uniunea testului nuclear de cqtre Coreea Europeanq nu ‘wi permite sq o de Nord vine ‘n condiyiile ‘n care premierul Japoniei, Shinzo Abe, 6ignore. a sosit ‘n Coreea de Sud pentru Gravq ‘ngrijorare discuyii privind criza nuclearq ‘n dupq testul nuclear zonq. nord-coreean China s-a plkns cq Phenianul a ignorat ‘ngrijorqrile altor yqri Anunyul Coreii de Nord cq a prin efectuarea testului nuclear. testat o bombq nuclearq a stkrnit Beijingul a calificat acyiunea un val de reacyii internayionale. drept insolentq. Dar tot China, consideratq un aliat al Phenianului, Excepyional ! Printr-o providenyialq purtare de grijq, am reuwit sq descoperim singurele poezii scrise de Costache Ionid wi ‘nregistrate cu vocea autorului. Dupq ckte cunoawtem, aceastq culegere de poezii de Nawterea Domnului sunt singurele ‘nregistrqri existente ‘n lume. Dacq le comandayi din timp, le puteyi primi ‘n preajma sqrbqtorilor. Trimiteyi un chec\\ de $11 plus $4 taxa de transport la: Daniel Branzai, 15572 Ashgrove Dr, La Mirada CA 90638 LUMINQTORUL - Noiembrie 2006 13

A Dave Hunt concepyie intimq care depqşeşte D imaginayia. Cu privire la aceasta, cu N-ul <Te laud cq sunt o fqpturq awa de 3000 de ani ‘nainte, David spunea: minunatq. Minunate sunt lucrqrile „Te laud cq sunt o fqpturq awa de Tale wi ce bine vede sufletul meu lucrul minunatq. Minunate sunt lucrqrile acesta!> - Psalm 139:14 Tale ...> (Ps. 139.14). Cercetknd concepyia extraordinarq chiar la Inspirat de Duhul Sfknt, Pavel microbi sau la insecte, ca sq nu mai scria: „ ... ‘nsuwirile nevqzute ale Lui vorbim despre corpul omenesc, ..., se vqd lqmurit ... cknd te uiyi cu suntem nevoiyi sq recunoaştem cq bqgare de seamq la ele ‘n lucrurile David avea dreptate: nu se poate ca fqcute de El. Awa cq nu se pot noi sq fi evoluat, ci am fost creayi. dezvinovqyi> (Rom. 1:20). Chiar şi un ‘nfocat susyinqtor Dumnezeu le oferq observatorilor al evoluyiei, ca Richard Da[\\ins, smeriyi ai universului dovezi mqrturisea cq fiinyele vii „dau abundente despre existenya Sa, impresia cq au fost create cu un dovezi care pot fi gqsite ‘n orice anumit scop>. Şi el chiar admite culturq şi ‘n orice perioadq a istoriei. cq nucleul fiecqrei celule, cea mai Nu existq nici o scuzq pentru cei micq unitate vie (‘n corpul omenesc care resping mqrturia creayiei, aşa existknd mii de miliarde de celule), cq nu este de mirare cq, ‘n douq cuprinde „o bazq de date codificatq rknduri, Psalmii declarq direct cq digital cu un volum de informayie „nebunul zice ‘n inima lui: «Nu este mai mare deckt toate cele treizeci Dumnezeu!»> (Ps. 14.1; 53.1). de volume ale Enciclopediei Britanica ‘mpreunq>. Chiar şi numai Creştinii au arqtat de mult timp probabilitatea matematicq de a lucrqrile creayiei ca mqrturisind ajunge la milioane de litere puse ‘n despre un plan şi, prin aceasta, ordinea potrivitq iese din domeniul despre un arhitect care este posibilului. Creatorul. Ateii au insistat cq ştiinya va rqspunde la toate ‘ntrebqrile “n cazul vieyii este ceva mult mai despre cosmos şi astfel nu va mai fi uimitor ca numai din ‘ntkmplare sq nevoie de Dumnezeu ca explicayie fie puse ‘n ordinea potrivitq miliarde pentru vreun lucru. Şi ei persistq ‘n de molecule. Da[\\ins vorbea despre aceastq amqgire cu toate cq fiecare o bazq de date codificatq digital descoperire a ştiinyei este o dovadq ‘n – terminologie care nici nu putea fi sprijinul lui Dumnezeu. imaginatq ‘n vremea lui Dar[in! Nu este suficient numai ca moleculele Fiecare uşq pe care o deschide ADN sq fie aranjate corect, ci ele ştiinya ne pune ‘nainte alte zece mai trebuie şi sq exprime informayie, uşi care rqmkn de deschis şi dacq cum fac literele, ‘ntr-un limbaj care volumul cunoştinyelor creşte sq dea instrucyiuni. exponenyial, volumul necunoscutului creşte şi mai mult, cum este cu Un ‘nceput umil imaginile care se retrag ‘ntr-o galerie cu oglinzi. Descoperirile ştiinyifice cer Fiecare persoanq, ‘n momentul o putere şi o ‘nyelepciune deosebitq, concepyiei, ‘ncepe ca o singurq deci trebuie sq existe o putere şi celulq. o ‘nyelepciune fqrq ‘nceput şi fqrq sfkrşit şi care depqşeşte infinit de Cum ştie acea celulq sq mult ‘nyelegerea umanq, putere care construiascq trupul constituit din a dat fiinyq tuturor lucrurilor. mii de miliarde de celule cu diferite structuri şi funcyii? Cei mai mulyi Şi nicqieri nu gqsim dovezi copii de şcoalq ştiu rqspunsul: ‘n mai puternice pentru Dumnezeu acea celulq originarq sunt ‘nscrise deckt ‘n domeniul formelor de instrucyiunile pentru alcqtuirea şi viayq, mai ales de cknd au fost funcyionarea corpului omenesc, inventate microscoapele electronice instrucyiuni care sunt urmate şi calculatoarele. Cercetknd viaya ‘ntocmai. ADN-ul reproduce acest la nivel molecular am descoperit o plan ‘n fiecare celulq şi, ‘n mod uimitor, fiecare celulq ştie ce parte din acele instrucyiuni sq execute. Copilul de la şcoalq ştie azi despre capacitatea incredibilq a 14 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

ADN-ului de a stoca informayie. şi nici una din acestea nu au putut chiar şi a unei singure celule, cu atkt Informayia cuprinsq de ADN ‘ntr un evolua. mai mult pentru miile de miliarde ale volum ckt un vkrf de ac ar fi cuprinsq corpului omenesc! Faptul cq ADN-ul ‘ntr-un teanc de cqryi a cqrui ‘nqlyime Un limbaj complex a fost conceput pentru a se reproduce ar depqşi de 500 de ori distanya de ‘ntocmai şi dq greş numai prin la pqmknt la lunq. Pentru stocarea Dar lecyia ADN-ului ne duce mult intervenyii distructive eliminq chiar şi şi prelucrarea unui asemenea volum dincolo de imposibilitatea statisticq ideea evoluyiei teiste. de date ar fi necesare zeci de mii de de a obyine acestea ‘n mod aleator calculatoare des\\top. ‘ntr-o mare perioadq de timp. Cele Ştiinya şi logica ne obligq sq trei miliarde de „litere> chimice admitem cq orice formq de viayq ‘şi Cel mai rapid supercalculator din exprimq informayie ‘ntr-un limbaj are originea numai ‘n Dumnezeu, lume, numit Blue Gene, poate efectua care trebuie sq fie citit pentru a fi care este independent de universul un milion de miliarde de operayii pe utilizat! “n mod necesar, un limbaj material. Şi faptul cq viaya nu poate secundq. El a fost construit pentru presupune idei prezentate dupq avea mai multe surse este dovedit a face harta genomului uman, care anumite reguli gramaticale şi poate fi de uniformitatea limbajului. Aceste cuprinde trei miliarde de litere, creat numai de cqtre o inteligenyq. Şi fapte dovedesc ca ne’ntemeiat nu echivalentul a 100.000 de pagini aceasta ne poartq dincolo de statisticq numai ateismul, ci şi panteismul şi de instrucyiuni de executat pentru a şi de materie, ‘ntr-un alt domeniu, politeismul, amqgirile pqgknismului. alcqtui o fiinyq umanq. Pot fi toate al ideilor, care nu pot fi ‘nyelese de acestea puse laolaltq din ‘ntkmplare? yesuturi vii. Sigur cq ADN-ul nu ‘nyelege informayia pe care o conyine, ci este Prima misiune a lui Blue Gene va Un un mecanism programat de Creatorul fi sq calculeze cum produce corpul o limbaj squ pentru a codifica limbajul ale singurq moleculq proteicq şi, pentru exprimq cqrui instrucyiuni sunt executate a rezolva aceastq problemq, el va gknduri, automat. Şi cel mai complex sistem rula 24 de ore din 24, şapte zile pe care nu alcqtuit pe baza instrucyiunilor sqptqmknq timp de un an ‘ntreg! Pe sunt fizice! din ADN este creierul uman, mult cknd corpul, urmknd instrucyiunile Acele mai puternic deckt orice calculator ‘nscrise ‘n ADN, produce o moleculq gknduri pot fqcut de om pknq ‘n prezent, care proteicq ‘ntr-o fracyiune de secundq. fi articulate cuprinde peste 100 de milioane de Este posibil ca aceste instrucyiuni, pe ‘n formq celule nervoase, conectate prin 380 care un calculator le poate „‘nyelege> fizicq, ca de \\m de fibre nervoase, ‘ntre care ‘n nu mai puyin de un an, sq fie sunete şi existq peste 100.000 de miliarde de produsul unui proces aleator? Şi propoziyii, conexiuni. toate acestea numai pentru o singurq pot fi scrise moleculq proteicq! pe o paginq Cu toatq complexitatea lui, sau pot fi creierul nu este la originea a ceea ce Probabilitatea ca o singurq codificate face şi nici nu ‘nyelege ce face mai moleculq proteicq sq aparq numai chimic mult deckt ADN-ul. Creierul nu este din ‘ntkmplare este estimatq ca fiind ‘n ADN. la originea gkndurilor, pentru cq, o şansq la 1 urmat de 43 de zerouri. Oricum, dacq ar fi, atunci noi am face orice Din vreme ce ‘n alcqtuirea unei este evident hotqrqşte creierul nostru. Dimpotrivq, singure celule intrq mii de molecule cq toate noi (persoana realq din interior) proteice complexe, probabilitatea iese gkndurile exprimate prin limbaj nu gkndim şi hotqrkm, iar creierul cu mult din domeniul posibilului. depind de materialul pe care sunt ‘nscrise. O propoziyie poate fi scrisq Pentru a decodifica informayia pe hkrtie, pe lemn, pe nisip, pe geneticq a ADN-ului sunt necesare discul unui calculator sau pe banda mai multe tipuri de enzime unei casete audio, dar nici unul din (constituite din proteine). Chiar dacq aceste suporturi nu sunt originea prin evoluyie s-ar putea „scrie> codul mesajului, ci trebuie sq existe o sursq genetic, aceasta nu ar fi suficient, inteligentq, nefizicq, independentq ci ar trebui sq fie create şi enzimele de mijloacele fizice folosite pentru care sq-l traducq. ADN-ul şi enzimele stocare sau transmitere. Biblia spune care ‘l decodificq nu este posibil sq fi cq Dumnezeu, Cel care a codificat „evoluat> ‘n timp, ci totul trebuie sq ADN-ul, este duh (Ioan 4.24). fi funcyionat de la ‘nceput. La nivel molecular, „evoluyia> este o glumq Faptul cq viaya este creatq şi proastq! funcyioneazq printr-un limbaj a cqrui origine este o inteligenyq Am auzit demult ‘ntrebarea: „Ce pune capqt pentru totdeauna a fost mai ‘nainte? Oul sau gqina?> teoriei evoluyioniste. Este imposibil Similar, am putea ‘ntreba acum: ca elementele chimice singure sq „Ce a apqrut mai ‘ntki? ADN-ul sau exprime gknduri inteligente ‘ntr-un proteinele?> Pentru a forma ADN-ul limbaj care sq conyinq instrucyiunile este nevoie de proteine, dar pentru pentru alcqtuirea şi funcyionarea a face proteine este necesar ADN-ul. Evident, ambele au fost create odatq LUMINQTORUL - Noiembrie 2006 15

A nostru ia acele gknduri nefizice şi Mai clar deckt cerurile ne vorbesc D le traduce ‘n acyiuni fizice printr-o Scripturile pentru a vedea rolul N-ul legqturq ‘ntre trup şi duh pe care esenyial al limbajului ‘n creayie şi prin ştiinya nu o poate cerceta. aceasta sq dqm glorie lui Dumnezeu. O mqrturie fermq Geneza ne spune cq Dumnezeu a zis: „Sq fie luminq>, iar ‘n Noul {ilder Penfield, unul dintre cei Testament citim: „Cuvkntul era mai mari neurochirurgi din lume, Dumnezeu. Toate au fost fqcute prin descrie creierul ca pe un calculator El> (Ioan 1:1, 2). programat de ceva independent de mintea omului. „Lumile au fost ‘ntocmite prin Cuvkntul lui Dumnezeu> (Evrei Ştiinya nu poate sq nu remarce 11:3). faptul cq omul, ca şi Creatorul lui, trebuie sq fie o fiinyq ne-materialq, „Cerurile şi pqmkntul de acum pentru a fi originea gkndurilor sunt pqstrate prin Cuvkntul Squ prelucrate de creier. Dar omul nu pentru foc, yinute pentru o zi a este el ‘nsuşi originatorul gkndului. judecqyii şi a pieirii oamenilor El nu s-a creat singur, nici nu şi-a neevlavioşi> (2 Petru 3:7). dat singur capacitatea de a gkndi. Biblia spune cq Dumnezeu, care este Domnul Isus a spus : „Cuvkntul pe duh, l-a creat pe om „dupq chipul care l-am spus, acela ‘l va judeca ‘n Lui> (Geneza 1:27) şi cq omul este ziua de apoi> (Ioan 12:48). un „suflet viu> (Geneza 2:7), adicq o fiinyq ne-fizicq, asemenea Creatorului O concluzie logicq squ, capabil sq gkndeascq şi sq ia hotqrkri. Şi aceastq capacitate ‘l face Capacitatea omului de a cerceta rqspunzqtor sub aspect moral fayq şi de a ‘nyelege limbajul ‘nscris ‘n de Dumnezeu; şi numai gkndul de a ADN dovedeşte cq el este o fiinyq scqpa de aceastq responsabilitate este ne-fizicq, asemenea Creatorului ADN- la baza ateismului. ului, putknd avea o relayie spiritualq cu Creatorul, mult diferitq de vreo Nu numai cq ştiinya n-a reuşit sq parte a trupului. Capacitatea omului “l elimine pe Dumnezeu, ci ultimele de a formula idei şi de a le exprima descoperiri fqcute cu ajutorul prin limbaj ‘i permite sq comunice calculatoarelor şi cercetarea vieyii cu Creatorul ‘ntr-un limbaj pe care la nivel molecular confirmq ceea ce numai omul ‘l poate ‘nyelege (nu şi spune Biblia. Creştinii s au ‘ntrebat animalele). timp de secole ce sq ‘nsemne „pknq la despqryirea sufletului Iar conştiinya ne spune cknd şi duhului, a ‘ncheieturilor şi a suntem neascultqtori. Biblia ne ‘nvayq mqduvei> (Evrei 4:12), dar acum cq a crede şi a asculta ceea ce ne ştim cq, prin limbajul codificat transmite Dumnezeu este esenyial ‘n ADN, Cuvkntul lui Dumnezeu pentru viaya spiritualq. Cu 3500 de face tocmai aceasta. Dumnezeu ani ‘n urmq, Moise spunea: „Omul comunicq cu omul ‘n duh, printr- nu trqieşte numai cu pkine, ci cu un limbaj de nivel mai ‘nalt, duhul orice cuvknt care iese din gura lui fiind „‘n stare sq judece gkndurile Dumnezeu> (Deuteronom 8:3). şi intenyiile inimii>. Cuvkntul lui Dumnezeu este „‘ntqrit ‘n ceruri O necesarq ‘ntoarcere pentru totdeauna> (Ps. 119:89). De la rqzvrqtirea lui Adam, Cu mult ‘nainte de ştiinya descendenyii lui sunt, prin firea lor, modernq, David scria: „moryi ‘n greşelile şi pqcatele> lor (Efeseni 2:1) şi trebuie sq fie nqscuyi „Cerurile spun slava lui din nou de Cuvkntul lui Dumnezeu Dumnezeu wi ‘ntinderea lor vestewte prin Duhul lui Dumnezeu, pentru a lucrarea mkinilor Lui. O zi istorisewte fi din familia lui Dumnezeu: „Ce este alteia acest lucru, o noapte dq de nqscut din carne este carne, iar ce wtire alteia despre el. Wi aceasta, fqrq este nqscut din Duhul este duh> (Ioan vorbe, fqrq cuvinte, al cqror sunet sq 3:6). Suntem „nqscuyi din nou ... fie auzit: dar rqsunetul lor strqbate prin Cuvkntul lui Dumnezeu cel viu tot pqmkntul wi glasul lor merge pknq şi care rqmkne pentru totdeauna ... la marginile lumii.> (Ps. 19:1-4). Iar acesta este Cuvkntul Evangheliei care v-a fost vestit> (1 Petru 1:23- 25), „Cuvkntul credinyei, pe care “l 16 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

predicqm> (Romani 10:8). Şi psalmistul spunea: „cqci Yi s-a Ruta Romanq mqrit faima prin ‘mplinirea fqgqduinyelor Tale> (Psalmul 138:2). Scrisq ca o introducere la Evanghelie pentru cei din Roma anticq, epistola cqtre Romani conyine o explicayie a “n mod miraculos, copiii care au avut ca tatq pe diavolul mkntuirii. Iatq pe scurt, calea omului pierdut spre salvarea (Ioan 8.44) pot deveni „fii ai lui Dumnezeu prin credinya ‘n oferitq de Dumnezeu. Christos Isus> (Galateni 3:26). Da, „acum suntem copii ai lui Dumnezeu ...> (1 Ioan 3:2). 1. Starea realq a omului: toyi oamenii sunt pqcqtowi. Dupq primirea vieyii spirituale de la El prin credinya ‘n Cqci toyi au pqcqtuit wi sunt lipsiyi de slava lui Cuvkntul Lui, putem şi trebuie sq fim „‘nchinqtori ai Lui ... Dumnezeu (Romani 3:23) ‘n duh şi adevqr> (Ioan 4:24). Oricine ai fi, nu poyi sq negi realitatea pqcatului din Da, Domnul Isus a spus: „dacq nu veyi mknca deci viaya ta. carnea Fiului Omului şi nu veyi bea skngele Lui, nu aveyi viayq ‘n voi ‘nşivq> (Ioan 6:53), dar prin aceasta El Se 2. Consecinya pqcatului; toyi oamenii sunt condamnayi la referea la credinyq: „cine crede ‘n Mine nicidecum nu moarte. va ‘nseta, niciodatq>. Şi El le-a explicat celor care nu ‘nyelegeau: „carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele pe care Fiindcq plata pqcatului este moartea (Romani Eu vi le-am vorbit sunt duh şi sunt viayq> (v. 63). 6:23) Un sfkrwit mai presus de cuvinte Datoritq pqcatului din viaya ta, ewti sub pedeapsa moryii. Existenya omului ca fiinyq nefizicq nu se ‘ncheie prin 3. Soluyia lui Dumnezeu; Domnul Isus Christos a murit ‘n moartea trupului material. Pentru creştin, moartea este o locul nostru. despqryire temporarq pentru suflet şi duh: „sq fim departe de casq, afarq din trup şi sq fim acasq la Domnul> Dar Dumnezeu “wi aratq dragostea fayq de noi (2 Corinteni 5:8). Despqryirea se va ‘ncheia cknd „Domnul prin faptul cq, pe cknd eram noi ‘ncq pqcqtowi, “nsuşi va cobor’ din cer>, aducknd cu El sufletele şi duhurile Christos a murit pentru noi (Romani 5:8) celor care au fost prezenyi cu El ckt timp trupurile lor au fost adormite ‘n mormknt. Dumnezeu te iubewte wi a pregqtit soluyia salvqrii. Domnul Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu a murit ‘n locul „Cu un strigqt>, El va chema trupurile lor sq se uneascq tqu pe cruce. cu sufletele şi duhurile lor, iar credincioşii ‘n viayq vor fi luayi ‘mpreunq cu ei pentru a-L ‘ntklni pe Domnul ‘n 4. Condiyia salvqrii; sq crezi ‘n Domnul Isus Christos. vqzduh şi „aşa vom fi pentru totdeauna cu Domnul> (1 Corinteni 15:51-53; 1 Tesaloniceni 4:13-18). Fantastic? Dacq mqrturisewti deci cu gura ta pe Isus ca Nu mai puyin fantastic deckt creayia! Domn wi dacq crezi ‘n inima ta cq Dumnezeu L-a ‘nviat din moryi, vei fi mkntuit (Romani 10:9) Mireasa Lui, luatq de pe pqmknt şi adusq ‘n casa Tatqlui, aşa cum a promis El (Ioan 14:1-3), dupq judecata Tu poyi alege singura cale a mkntuirii. Condiyia mkntuirii de la „scaunul de judecatq al lui Christos> (2 Corinteni este sq crezi ‘n Domnul Isus Christos care a murit, a fost 5:10), va fi ‘nveşmkntatq ‘n in subyire şi strqlucitor şi ‘ngropat, a ‘nviat. Primewte-L ‘n viaya ta wi vei avea bucuria cqsqtoritq cu Domnul ei (Apocalipsa 19:7-8). mkntuirii wi siguranya vieyii vewnice. Cel care Se ‘ntoarce triumfqtor pe Muntele Mqslinilor Nu ai vrea sq-L primewti pe Domnul Isus Christos ‘n (de pe care S-a wi ‘nqlyat – Fapte 1:9-12) va conduce oştile inima ta ? Dacq da, spune o rugqciune din toatq inima ta. cerului ca „“mpqrat al ‘mpqrayilor şi Domn al domnilor>, Ai putea spune rugqciunea aceasta: purtknd „o hainq ‘nmuiatq ‘n sknge> (Apoc. 19:11-16). Doamne Dumnezeule, eu wtiu cq sunt un pqcqtos (http://[[[.VESNICIA.RO) wi pqcatele mele mq despart de Tine. Cred ‘n Fiul Tqu, care a murit pe cruce pentru pqcatele mele. Te rog frumos, iartq-mi pqcatele, mkntuiewte-mq wi fi Domnul wi Dumnezeul meu. “yi mulyumesc cq Tu m-ai mkntuit wi mi-ai asigurat viaya vewnicq. Amin. Dacq te-ai rugat, fii sigur cq Dumnezeu a auzit rugqciunea ta wi te-a mkntuit. Ne-am bucura dacq ai spune acest lucru celor din jurul tqu. Cautq o Bisericq unde cineva sq se roage pentru tine, sq te ‘ncurajeze wi sq te ajute sq ‘nyelegi Cuvkntul lui Dumnezeu. LUMINQTORUL - Noiembrie 2006 17

Phoenix, AZ unui club sportiv, Navobi Charit] Wtiri de pretutindeni “n data de 10 Sept. 2006, Cup Romania, care va fi deschis ‘ntr-o atmosferq cereascq, 8 suflete oficial astqzi. vechea Uniune Sovieticq rqsuna ‘n L-au mqrturisit pe Domnul Isus ca jurul Pieyei Rowii din Moscova. Salvator wi Domn, ‘n Prima Bisericq <Clubul, cu specialitatea volei Baptistq Romknq din Phoenix, AZ. fete wi fotbal Muzica, trkmbiyknd dintr-un bqieyi, se difuzor zimyat de era sovieticq pus Botezul a fost oficiat de adreseazq, undeva ‘n afara pieyei, comemora fr. pqstor Dobow Octavian, iar pentru ‘nceput, a 15-a aniversare a ‘ncercqrii Evanghelia a fost predicatq de fr. copiilor nqscuyi de loviturq ewuatq ‘mpotriva pastor Filip Mircea. ‘ntre anii prewedintelui sovietic Mi\\hail 1994-1996 la Gorbachev. La actul de punere a mkinilor fete wi 1993- s-au alqturat wi frayii pqstori: Gligor 1994, 1995- “n acest an, un grup mic de George wi Todor John. 1996 la bqieyi. comuniwti ‘naintayi ‘n vkrstq s- Copiii vor fi ‘ndrumayi de mine wi au adunat ‘n faya edificiului din A Domnului sq fie slava! Silviu Miron la fotbal wi de Carmen cqrqmidq rowie a Muzeului Lenin Petrica Andronache-secretar Profiri, la volei. Contribuyia pentru a marca aniversarea – wi lunarq a fiecqrui sportiv va fi de pentru a plknge finalul imperiului Moldova 40 RON (indiferent de numqrul Sovietic. Ckyiva adevqrayi Tineri din bisericile Asociayiei de antrenamente la care va fi credinciowi bqtrkni yineau Bisericilor Baptiste din USA wi prezent), costul real ‘n fiecare lunq steaguri rowii care aveau secera Canada merg ‘n fiecare varq sq fiind de 35$ de jucqtor>, a declarat wi ciocanul comunist, ‘n timp ce misioneze ‘n Moldova ‘mpreunq cu Ambrosie. Acesta a prezentat wi vorbitorii fqceau apel la revenirea tineri din bisericile pentecostale din ckteva repere ale clubului pe care-l comunismului. America wi cu tineri din Romknia conduce: wi Moldova. Iatq o veste care este „Leninismul! Stalinismul! urmarea acestor acyiuni misionare. <Asociayia Navobi Charit] Moarte capitalismului! Strigau ei la “n <Ziarul de Iawi>, sub titlul <Ayq, Cup ‘wi desfqwoarq activitatea sub un moment dat. Apoi au mqrwqluit prewedinte>, a fost publicat pe data patronajul organizayiei Charit] ‘n jurul exteriorului Pieyei Rowii, de 06/10/2006, urmqtorul articol: Cup, ‘nfiinyatq ‘n Statele Unite plkngkndu-se cu mknie atunci cknd <Dupq ce a abandonat cariera ‘n anul 1997 wi ‘n Romknia ‘n poliyia a refuzat sq permitq altora de jucqtor, fostul jucqtor al 2006, wi are ca scop promovarea sq-i urmeze. Politehnicii Iawi, Adrian Ambrosie, performanyei wi valorilor moral a rqmas ‘n continuare implicat crewtine ‘n toate domeniile vieyii Evenimentul a atras ckteva activ ‘n lumea sportului. sociale (culturq, educayie, sqnqtate, echipe TV wi ckyiva privitori Atacantul alintat <Ayq> de tifowii sport, artq, media etc.), la nivel curiowi, ‘nsq cei mai mulyi pqreau ieweni a demarat acum un proiect local, nayional wi internayional. “n mai interesayi ‘n nasturii wi important, devenind prewedintele istoria organizayiei, anual, s-au tricourile erei retro-comuniste derulat misiuni caritabile de varq de vknzare deckt oricare mesaj ‘n Republica Moldova, Honduras pe care-l rosteau vorbitorii. wi Romknia, prin care copii din Bqtrknii comuniwti pqreau teribil mediile defavorizate au putut sq ‘wi de iewiyi de la locul lor aici, o cunoascq wi sq ‘wi dezvolte talentul locayie care odinioarq era centrul ‘n competiyii sportive. Pentru comunismului lumii. „Suntem pe realizarea acestui scop, unul dintre stingere>, a raportat un pensionar obiectivele noastre este ‘nfiinyarea cqtre Mosco[ Times. unui complex sportiv ‘n Iawi, ‘n care sq se organizeze competiyii “ntre timp, Crewtinismul cautq sportive de toate genurile. viaya nouq ‘n capitala rusq, unde Misiunea noastrq declaratq este de odinioarq a fost persecutat wi a forma sportivi de performanyq wi aproape zdrobit. La o zi dupq de a dezvolta oameni de caracter>. demonstrayia comunistq care comemora a 15a aniversare, douq Moscova, Russia femei au fost botezate ‘n aer liber MOSCOVA (Aug 25, 2006 - ‘n Canalul Moscova – primele Baptist Press) – Soarele strqlucea botezuri ale unei biserici de casq aprins pe 19 august ‘n timp ce un Baptistq ‘nceputq acum un an ‘n imn maryial slqvea comunismul wi urmq ‘n partea de nord a orawului. “nchinqtorii s-au adunat pe malurile canalului ca sq urmqreascq wi sq celebreze ‘n timp ce persoanele erau scufundate ‘n apa rece. Mai apoi, mica congregayie a ckntat wi a servit Cina Domnului. 18 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Seceriw - Sqrbqtoarea mulyumirii Rqsunq trompetele pentru roadele anului 2006 Biserica Baptistq Romknq din Greenfield, Massachusetts Tinerii aduc mulyumire pentru Seceriw Casa de Rugqciune a Bisericii Baptiste din Binecuvknatarea copiilor Greenfield MA – SUA pqstoritq de fratele Simion Plqcintq. Biserica a luat fiinyq la 11 Februarie anul 2000 printr-un mic grup de emigranyi din aceastq regiune. Pe parcurs Dumnezeu ne-a crescut wi ‘nmulyit, am avut ckteva botezuri wi totodatq mulyi emigranyi au venit sq locuiascq ‘n aceastq regiune, care wi-au gqsit ‘mplinirea spiritualq ‘n Biserica Providenya. “n anul 2004 Dumnezeu ne-a trecut prin mari ‘ncercqri, dar la foarte scurt timp ne-a dat cea mai mare binecuvkntare pe care multe biserici wi-o doresc, un locaw de ‘nchinare, pe care l-am cumpqrat cu ajutorul Bisericilor Romkne din Statele Unite, pentru care din suflet le mulyumim. “n anul 2006, la 5 Februarie, pe lkngq slujitorii ordinayi ai Bisericii; - Simion Placintq- Pqstor Responsabil - Vasile Turcan – Pqstor Asistent - Tudor Lungu – Diacon Au mai fost ordinayi ‘ncq doi frayi la slujba de Diacon; - Elisei Tqrqburcq - Alex Comerzan Servicile au loc: - Duminica dimineaya 10-12 - Duminica seara 5-7 - Joi 7-9 - Skmbqta 6-9 wcoala duminicala, repetiyii, ‘ntrunire de tineret. 19

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc Era toamnq, dar eu doream sq fie iarnq: cu zqpada albq wi pufoasq, cu perioada plinq de bucurii Omul mulyumit - autor necunoscut a Crqciunului. Un om a decis cq nu se va mai plknge de nimic ‘n viayq, ci va fi mulyumit cu soarta sa, oricare ar fi ea. Era iarnq, dar eu doream sq fie primqvarq: cu un “n acea clipq, o roatq de la cqruya lui s-a desprins wi soare blknd ce readuce natura la viayq. s-a rostogolit ‘n wany. <Nu-i nimic. Bicicletele au numai douq royi, dar eu mai am trei> wi-a zis omul. Apoi, Eram copil, dar mi-aw fi dorit sq fiu adult: sq mq i-a cqzut a doua roatq. <Roaba are numai o roatq. Eu bucur de libertate wi de respectul din partea altora. am ‘ncq douq!> Curknd ‘nsq i-a cqzut wi a treia roatq. <Ei, wi ce! Sania n-are nici o roatq wi totuwi circulq.> Aveam 20 de ani, dar mi-ar fi plqcut sq am 30: sq Iar cknd a mai rqmas wi fqrq cea de-a patra roatq a fiu copt la minte wi sq am experienyq de viayq. exclamat voios: <Ce bine! Tot mi-am dorit eu de multq vreme sq conduc o sanie!> Aveam 40 de ani, dar aw fi fost mai bucuros sq am 20: sq fiu tknqr wi lipsit de griji. Omul nemulyumit de Linda Dillo[, publicat ‘n revista <L]dia> nr. 13, 1999 Eram la vkrsta pensionqrii, dar ce mult mi-ar fi plqcut sq am 40 de ani: sq fiu cu mintea treazq wi Era primqvarq, dar eu doream sq fie varq: cu zile lipsit de poverile bqtrkneyii. lungi wi cqlduroase, cu viaya liberq ‘n mijlocul naturii. Viaya mea a trecut fqrq ca vreodatq sq fi avut Era varq, dar eu doream sq fie toamnq: cu frunze ceea ce ‘mi dorisem atkt de mult. multicolore wi vknt rqcoros de ‘nserare. Surprinzqtoarea Romknie - <Car cu fkn> 20 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

<LAUDQ MIELULUI> TURNEU MUZICAL-EVANGHELISTIC EUROPA Vrednic este Mielul care a fost la pian de fratele Felix Macovei, A doua zi am pornit sq vizitqm junghiat, sq primeascq bogqyia, corul a interpretat ckntqri din Madrid-ul. Dupq ce am admirat puterea, ‘nyelepciunea, tqria, cinstea, imnologia crewtinq romkneascq wi colecyiile muzeului Prado, ne-am slava wi lauda. - Apocalipsa 5:12 internayionalq. Pe parcursul acestui plimbat admirknd orawul, ‘n care se turneu corul a fost ‘nsoyit de frayii estimeazq cq trqiesc peste 320,000 Dupq Decembrie 1989, milioane pqstori: Ioan Brisc de la Biserica de rezidenyi romkni wi probabil cca. de romkni au pqrqsit Romknia Baptistq Romknq din Portland 200,000 de romkni fqrq rezidenyq ‘ndreptkndu-se ‘n alte pqryi ale lumii (Oregon), prezent pe ‘ntregul legalq. Seara am susyinut al doilea pentru a ‘ncerca sq trqiascq mai bine. parcurs al turneului wi Valentin serviciu evanghelic ‘ncepknd tot la Goana lor dupq un trai mai bun, Popovici de la prima Bisericq ora 8:30 pm pknq aproape de ora nu a ‘nsemnat ‘ntotdeauna cq wi-au Romknq din Chicago (Illinois), care 11:00 pm cu o audienyq de cca. gqsit ‘mplinirea wi pe plan emoyional s-a alqturat corului ‘n Roma. 600 persoane. Ne-am bucurat mult wi spiritual. Noi care cercetqm Sfknta Scripturq wtim din ‘nvqyqtura Acest turneu cknd la sfkrwitul programului s-au Domnului nostru Isus Christos, evanghelistic a avut predat Domnului trei suflete. A fost cq omul nu trqiewte numai avknd loc ‘n perioada 7 un serviciu binecuvkntat, iar frayii pkine suficientq, adicq hranq pentru – 27 Iunie 2006. romkni din Madrid s-au bucurat de ‘nviorarea trupului, ci cq el are Frayii din cor s-au vizita noastrq. nevoie wi de hranq spiritualq pentru ‘ntklnit ‘n aerportul sufletul squ. din Londra, Urmqtorul popas pe pqmkntul venind fiecare de Spaniei a fost la Valencia. Am Awa cq, fiind convinwi cq nevoia la rewedinya de vizitat orawul, am luat masa wi ne- lor cea mai mare este aceea a unde locuiewte. De am continuat cqlqtoria, astfel cq sufletului, adicq nevoia de a-L acolo am zburat spre searq am ajuns la Castellon. cunoawte personal pe Domnul Isus spre Spania, prima Dupq ce am fost cazayi la hotel, ne- ca Domn wi Mkntuitor, precum wi parte a cqlqtoriei din dorinya de a duce Vestea Bunq noastre. Spania a mkntuirii romknilor rqspkndiyi ‘n ne-a ‘ntkmpinat ‘n yqrile din Vestul Europei, s-a luat imensul aeroport al iniyiativa pregqtirii unui turneu metropolei Madrid. muzical-evanghelistic ‘n yqrile din Dupq ce ne-am Sudul continentului european. ‘mbarcat ‘ntr-un autobuz cu etaj, Pentru aceasta s-au implicat frayi special ‘nchiriat wi adus la dispoziyia predicatori ai Evangheliei wi corul noastrq din Romknia, am poposit la bqrbqtesc ,,Laudq Mielului>. hotel. Peste nici 2 ore am participat la primul serviciu divin, organizat Corul bqrbqtesc ,,Laudq Mielului> ‘n Madrid. Am fost awteptayi de o este format din membrii bisericilor audienyq de cca. 500 de persoane, din Los Angeles, Sacramento, San adunatq pentru ora 8:30 pm. Francisco , Portland, Chicago wi Programul a durat aproape 2 ore wi a chiar din ‘ndepqrtata Australie. cuprins: ckntqri ale corului, poezii wi Sub conducerea fratelui dirijor predica fratelui Ioan Brisc. Corneliu Samuel Prelipceanu, ajutat LUMINQTORUL - Noiembrie 2006 21

am odihnit. Duminicq dimineaya Miercuri am trecut prin Joi am vizitat Coloseum-ul wi am avut un prim serviciu dela minusculul principat Monaco. Am centrul orawului, iar seara de la ora ora 10:00 am pknq la ora 12:00. vizitat Monte Carlo, orawul renumit 7:00 la 9:00 pm, am avut serviciu Am avut la dispoziyie o salq mare prin cazinourile wi locurile de la o bisericq mare, aproape de wi frumoasq, oferitq gratis de distracyie, un Las Vegas european. Coloseum. Au fost prezente circa oficialitqyile orawului. 200 de persoane. Aici s-au atawat Am fost ‘ntkmpinayi Dupq o lungq wi obositoare grupului nostru, fratele Valentin de o audienyq de cca. cqlqtorie de cca 13 ore seara am Popovici wi sora Carmen. La acest 1,200 de persoane. ajuns la Roma. serviciu a predicat fratele Valentin A fost un serviciu Luminile orawului Popovici. A fost un serviciu frumos, frumos wi ‘nqlyqtor, ne-au ‘nckntat inspirativ wi ziditor. iar la terminare nouq privirile. Fiind suflete au mqrturisit cazayi la un hotel Vineri am vizitat muzeul cq doresc sq se predea de la marginea Vaticanului, unde a trebuit sq stqm ‘n mkna Domnului wi Romei, am cqlqtorit vreo 3 ore la rknd ca sq putem intra. Mkntuitorului nostru, cu metroul spre Seara am avut al doilea serviciu la Domnul Christos. centrul Romei. “n bisericq de la 7:00 la 9:00 pm. Au jurul Romei sunt fost prezente circa 250 persoane La prknz am fost circa 600,000 de wi s-au predat Domnului douq ‘mpqryiyi sq luqm masa romkni. Cqlqtorind persoane. ‘n familii. A fost un cu metroul am prilej de a-i cunoawte ‘ntklnit mulyi Am mai din aproape pe frayii romkni, iar ‘n stayii cqlqtorit ‘nspre nowtrii, preocupqrile lor, se gqsesc ziare Nordul Italiei speranyele wi nqzuinyele romknewti. pknq la Torino, lor. Awa am aflat cq ‘n unde am aria Castellon trqiesc ajuns Skmbqtq circa 40,000 de romkni, seara. care au fqcut o foarte Duminicq bunq impresie, motiv dimineaya pentru care sunt apreciayi am avut atkt de populayia spaniolq ckt wi de un serviciu autoritqyi. evanghelistic la bisericq. Seara a avut loc al doilea serviciu A predicat ‘ncepknd cu ora 5:00 pm, serviciul fratele durknd pknq la ora 7:30 pm. La Valentin acest serviciu s-au predat opt suflete. Popovici; a fost Frqyietatea de aici a cumpqrat un un program subsol pe care dorewte sq-l amenajeze bogat cu ca bisericq. Ei au nevoie de ajutor ckntqri de cor, financiar. poezii, solo- uri. Au fost Luni am plecat spre Barcelona, prezente circa unde dupq ce am vizitat orawul, 350 persoane. seara, am avut serviciu la bisericq, Masa de prknz de la ora 7:00 la 9:00 pm. Aici am servit-o la subsolul bisericii. Frayii pqstorewte fratele Tqmaw. Biserica are romkni baptiwti sunt pqstoriyi de cca. 150 persoane. fratele pqstor Samuel Saviuc. Dupq Maryi am plecat spre Franya, am poposit o noapte la Cannes, faimosul oraw al distracyiilor situate pe Riviera francezq.

masq am plecat cu toyii sq vizitqm persoane. Ei salutq pe romknii de ‘ncheiat practic turneul. Au predicat un castel situat pe un vkrf de munte pretutindeni cu Psalmul 147:1: ,,Cqci frayii pqstori Ioan Brisc wi Valentin de unde se vedea bine panorama este frumos sq lqudqm pe Dumnezeul Popovici. Au fost prezente circa 400 orawului Torino. Orawul Torino, care a nostru, cqci este plqcut wi se cuvine persoane wi s-au predat Domnului gqzduit recent o olimpiadq de iarnq, sq lqudqm pe Dumnezeul nostru.> Isus douq suflete. Pqrtqwia cu frayii este plin de romkni. Seara am avut al din Viena a fost minunatq, ne-am doilea serviciu la bisericq de la 6:00 Vineri am ajuns la Linz unde bucurat ‘mpreunq, aici gqsind mulyi la 8:00 pm. Au fost prezente circa am avut un serviciu divin de la romkni stabiliyi de mulyi ani ‘n 400 persoane. A fost o Duminicq 7:00 la 9:00 pm wi unde au fost Austria. binecuvkntatq ‘mpreunq cu frayii din prezente circa 250 de persoane. Torino. Salutul celor din Torino cqtre Salutul lor plin de dragoste “n loc de concluzie: Corul ,,Laudq romknii de pretutindeni este Evrei este de la 2 Petru 1:2: ,,Harul Mielului> a avut 15 ‘ntruniri la 13:24-25 ,,Spuneyi sqnqtate tuturor wi pacea sq vq fie ‘nmulyite prin biserici, a ckntat de circa 85 de ori, mai marilor vowtri wi tuturor sfinyilor. cunoawterea lui Dumnezeu wi a iar dupq estimqrile mele s-au predat Cei din Italia vq trimit sqnqtate. Domnului nostru Isus Christos >. Domnului, 27 suflete. S-au ‘mpqryit Harul sq fie cu voi toyi. Amin.> circa 1800 tractate, scrise ‘n mai Skmbqtq, 24 Iunie am ajuns multe limbi. Luni, 19 Iunie 2006, am ajuns la |rems, tot ‘n Austria. Acolo a wi am vizitat orawul Milano, centrul fost ‘nchiriatq o salq foarte mare Luni am avut o ‘ntklnire cu squ istoric precum wi renumitul Dom. wi foarte ‘naltq, cu o rezonanyq tot grupul la hotel wi s-a fqcut o Seara ne-am oprit la Verona, unde excepyionalq. Au fost prezente analizq a turneului. Rugqm pe bunul am yinut un serviciu ‘n bisericq de la circa 300 de persoane. A fost Dumnezeu sq binecuvinteze tot 7:00 la 9:00 pm. Au fost prezente un serviciu deosebit, corul s-a Cuvkntul ce s-a semqnat ‘n acest circa 200 persoane. Au participat auzit foarte bine. Cazarea s-a turneu wi ckt mai mulyi sq ‘wi predea frayi din jurul Veronei wi chiar de la fqcut la un hotel frumos, al cqrui viaya ‘n mkinile Sale de Tatq. o distanyq de circa 100 \\m. Ne-au personal de servire, la plecare, ne-a rugat sq le ckntqm pe holul O wtire de ultimq orq: Am aflat spus cq sunt multe biserici romkne mare de la recepyie. cq unii dintre cei care s-au predat ‘n jurul Veronei. A fost un program Duminicq, 25 Iunie 2006, ne- Domnului ‘n Castellon, pe data de ziditor la care a predicat fratele am petrecut-o la Viena. Wi aici frayii 8 octombrie a.c., L-au urmat ‘n apa Valentin Popovici. S-au predat au ‘nchiriat o salq frumoasq, iar botezului. A Lui sq fie slava, ‘n veci, Domnului, trei suflete. Frayii din programul a durat AMIN! Verona salutq frqyietatea romknq de de la 9:30 am-12:00 pretutindeni cu Iuda 20-21: ,,Yineyi- pm. A predicat Vladimir Pahomi vq ‘n dragostea lui Dumnezeu wi fratele Valentin awteptayi ‘ndurarea Domnului nostru Popovici, iar corul 23 Isus Christos pentru viayq vewnicq.> a ‘nckntat prin melodiile ckntate ‘n Maryi am plecat spre Austria, toatq gama stqrilor unde, dupq ce am trecut prin Alpii sufletewti. Au ‘nzqpeziyi, am ajuns la Salzburg, participat circa 400 cunoscut ca oraw natal al marelui de persoane. compozitor, Mozart. A doua zi am Dupq masq de vizitat orawul, chiar wi locul unde la 5:00 la 7:00 pm s-a fqcut filmul ,,Sunetul muzicii>. a avut loc ultimul Seara am mers 3 ore cu autobuzul serviciu, care a pknq lkngq Gratz, unde am avut un LUMINQTORUL - Noiembrie 2006 serviciu divin de la 8:00 la 10:00 pm. Au fost prezente circa 250 de 23