Revista Luminătorul Anul 2007 Nr.10 (octombrie)

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada Anul 93 Octombrie 2007 - http://[[[.romanianbaptists.org Convenyia de la |itchener, Canada, Septembrie 2007 http://[V[i[z.itraoyi-mnaenipaen Ibantpetirsntse.torg

<Luminqtorul> Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din USA wi Canada. 48 biserici - 5500 de membrii Din cuprins Privind spre viitor 3 Prewedinte: Convenyia RBA 4 George Dancea (847) 774-6199 Cartea Genezei 10 Ira\\ul - ‘ncotro? 12 [email protected] Ecumenism la Sibiu 14 Viceprewedinte Est: Un crewtinism fqrq coloana vertebralq 18 Sorin Covaci [email protected] Servicii de laudq nepregqtite 19 Un rege cu patru soyii 20 Viceprewedinte Vest: Misiune cu mandoline 21 Octavian Dobow (623) 376-6808 Articol din Romknia 22 Viceprewedinte Moldoveni wi Ucraineni: Bisericile Asociayiei 23 Simion Plqcintq [email protected] Maxime, cugetqri 24 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui Wtiri de pretutindeni 25 Internetul - serv sau stqpkn 26 (519) 743-4736 Secretar executiv: Asociayia nu sunt <ei>, Teofil Cocian (770) 640-7460 nici <noi wi ei>, ci <eu wi cu tine> [email protected] Departamentul de misiune Nu uitayi sq vq abonayi la <Luminqtorul>! Mar\\ Hobafcovici - (678) 524-5025 Eusebiu Rus, Petricq Matcqu Preyul unei reviste este de $2.50 ($30.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\\> - pe biserici. Departamentul de sfqtuire Nelu Gug Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ 3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 Viorel Clintoc, Cornel Drqgoi [email protected] Dan Paul Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu Comisia de rezoluyii: Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202 Nelu Ciorbq Comisia Wcolilor duminicale: Liviu Perc] Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324 [email protected] Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-6368 drfilipescu@]ahoo.com Wcoala Duminicalq: Editor al revistei: Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected] 15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638 Tipar wi expediere Teofil Cocian - Atlanta

Privind spre viitor “nainte de a face ceva, privewte bine ‘n jur, wi mai Atotputernic, iar ales ... ‘n sus. La ‘nceput de mandat, George Dancea, experienya confirmq cq noul prewedinte al Asociayiei ne-a trimis acest mesaj: este awa cum a spus: Cel Atotputernic. Lui “nainte de a privi spre viitor sq privim ‘n urmq, wi Avraam, Dumnezeu ‘i sq vedem cum Dumnezeu a lucrat printre noi ‘n cei 95 spune, wi este valabil de ani de existenyq a Asociayiei Baptiste Romkne din wi pentru noi: <este ceva prea greu pentru Domnul?> America wi Canada. Dumnezeu este neschimbqtor, wi de aceea, noi ne ‘ncredem ‘n promisiunile fqcute de El! Nu ar fi oare Mq uit cu bucurie wi dau slavq Domnului pentru vremea, ca privind ‘n istorie, la mkna lui Dumnezeu ‘naintawii nowtri, care s-au lqsat la dispoziyia lui care a lucrat ‘n existenya noastrq pknq acum, sq ne Dumnezeu. Lucrarea sfkntq nu se face prin puterea ‘ntoarcem inima spre Dumnezeu? Oamenii se schimbq, omului, ci prin puterea Duhului Sfknt, awa cum spune dar Dumnezeu rqmkne Acelawi! Despre Domnul se Domnul Isus ‘n Faptele Apostolilor 1:8 „ Ci voi veyi spune ‘n Psalmul 102:7 : „Tu rqmki Acelawi!> primi o putere de sus cknd se va pogor’ Duhul Sfknt peste voi wi-Mi veyi fi martori ‘n Ierusalim, ‘n toatq Vedem mkna lui Dumnezeu la lucru ‘n cele peste Iudea, ‘n Samaria wi pknq la marginile pqmkntului.> 50 de biserici wi misiuni de astqzi wi privim cu bucurie la viitorul ce ne stq ‘nainte. Privind ‘n istoria bisericii, Cu umilinyq wi adkncq recunowtinyq ‘n faya Celui la istoria lucrqrii lui Dumnezeu, ‘mpotriva cqreia s-au ce ne-a chemat ‘n slujba minunatq a rqspkndirii luptat awa de mulyi, nu putem deckt sq tragem concluzia Evangheliei, doresc sq mulyumesc Domnului pentru cq Dumnezeu este Domn wi al istoriei. Este adevqrat harul pe care ni l-a dat, sq continuqm frumoasa lucrare cq, cercetknd istoria lumii, analizknd istoria Bisericii, care este cea mai importantq din tot ce facem aici putem vedea clar cq Dumnezeu S-a implicat wi cq a fost pe pqmknt. “n vizitele pe care le voi face, unde va la lucru, dar vrem sq vedem mkna lui Dumnezeu wi ‘n ‘ngqdui Domnul, voi cquta sq ‘mplinesc lucrarea la bisericile din Asociayie. care am fost chemat, de a sluji wi ‘ncuraja pe frayii mei, cu toate lipsurile wi neputinyele mele. Voi urmqri pe Nu mai putem schimba trecutul. Ce a fost a fost, lkngq vestirea Evangheliei wi ‘ncurajarea bisericilor, sq succese sau regrete, dar vrem ca viitorul nostru sq-L prezint proiectele Asociayiei wi sq ‘ntqresc relayiile dintre ‘nchinqm Domnului. Nu wtim ce aduce viitorul, dar wtim Biserici wi Asociayie, wi ‘n acelawi timp sq fiu alqturi de foarte bine cine este ‘n controlul viitorului. Dumnezeu pqstorii locali. are ‘n control viitorul. “n Isaia 41:10 este scris un verset, care ‘ntotdeauna m-a ‘ncurajat cknd am trecut Vrem sq vedem la faya locului bucuriile wi nevoile prin situayii dificile wi grele. Iatq ce spune Cuvkntul bisericilor, avknd posibilitatea, mai tkrziu, ca Asociayie, lui Dumnezeu: „ Nu te teme, cqci Eu sunt cu tine; nu sq ajutqm acolo unde este nevoie sau sq ‘nvqyqm unele te uita cu ‘ngrijorare, cqci Eu sunt Dumnezeul tqu; lucruri de la bisericile unde sunt proiecte care dau Eu te ‘ntqresc, tot Eu ‘yi vin ‘n ajutor. Eu te sprijinesc rezultate. cu dreapta Mea biruitoare.> Iar ‘n Ieremia 29:11-13, Dumnezeu spune awa: <Cqci Eu wtiu gkndurile pe care Proiectele Asociayiei sunt simple, dar de mare le am cu privire la voi, zice Domnul, gknduri de pace wi valoare: nu de nenorocire, ca sq vq dau un viitor wi o nqdejde. Voi Mq veyi chema wi veyi pleca; Mq veyi ruga, wi vq voi - “ntqrirea bisericilor locale existente. asculta. Mq veyi cquta wi Mq veyi gqsi, dacq Mq veyi - Echiparea slujitorilor. cquta cu toatq inima.> - Plantarea de noi biserici ‘n localitqyile din SUA wi Canada, unde sunt comunitqyi de romkni, dar nu existq Pentru cei ce suntem credinciowi wi credem ‘n biserici romknewti. Dumnezeu wi ‘n Cuvkntul Sfknt, existq bucurie cknd - Misiune ‘n Romknia wi ‘n alte pqryi unde sunt privim spre viitor. Dumnezeu cunoawte viitorul, El wtie romkni. Rugqciune pentru programul de radio al totul. El wtie ce se va ‘ntkmpla ‘n viaya mea wi ‘n viaya Asociayiei. ta. Sfknta Scripturq aratq cq Dumnezeu a fqcut multe - Rqspkndirea revistei „Luminqtorul>, care este promisiuni cu privire la viitor. Aw dori sq amintesc cartea de vizitq a Asociayiei. ckteva dintre acestea. Pentru viitorul care ne stq ‘nainte, ne bazqm pe promisiunile wi ajutorul Lui wi ‘n alte lucrqri pe care Dumnezeu va fi cu noi cknd suntem ‘n nevoi, cknd Domnul ni le va da. suntem descurajayi. Toyi trecem, ‘ntr-un fel sau altul, Multe voci ale trecutului mqrturisesc cq El a ‘mplinit toate fqgqduinyele fqcute. El este El-Shadai, Dumnezeu (continuare ‘n pag. 6) LUMINQTORUL - Octombrie 2007 3

Convenyia RBA - 2007 |itchener, Canada Dupq aproximativ 27 de ani credinciowii baptiwti “n cadrul wedinyei de lucru a pqstorilor wi delegayilor au romkni din Canada au avut din nou bucuria sq gqzduiascq fost primiyi ‘n rkndul pqstorilor Asociayiei urmqtorii frayi ‘ntklnirea de sqrbqtoare, manifestarea pqrtqwiei frqyewti, pqstori: Daniel Pripon pqstor asociat la F.R.B.C |itchener ‘mpqrtqwirea biruinyelor wi ‘ntkmpinarea nevoilor, ‘n cadrul Canada, wi Nelu Urs pqstor la Biserica Baptistq Hic\\or], celui de al 95-lea Congres al Asociayiei Baptiste din SUA wi urmknd ca alyi doi pqstori sq fie primiyi la urmqtoarea Canada. Convenyie. Congresul s-a desfqwurat la |itchener, Ontario, Canada “n cadrul sesiunii de dupq masq au fost validayi de gazdele bune fiind cele trei biserici baptiste din oraw: First congres frayi care au fost <puwi deoparte> pentru slujbele de Romanian Baptist Church, Bethel wi Speranya. conducere preluknd responsabilitqyile mandatului ‘mpreunq cu noile provocqri ale lucrqrii bisericilor din asociayia Au participat delegayi wi invitayi la Congres, ckt wi noastrq. Delegayii au mulyumit lui Dumnezeu pentru cei prieteni wi musafiri din toatq America, Canada wi Romknia. ce au slujit, ‘ncredinykndu-i ‘n brayul Domnului pe cei ce vor sluji. Dupq acelawi program s-au desfqwurat lucrqrile ‘n Tema Congresului a dat subiect atkt serviciilor de departamentul tinerilor wi ‘n departamentul surorilor. ‘nchinare wi laudq, mesajelor aduse, ckt wi ‘ntklnirilor de lucru a delegayilor wi invitayilor din toate departamentele, Ckteva din sublinierile majore ca obiective de lucru, fiind rqspunsul la una din provocqrile majore pe care prezentate ‘n cadrul wedinyelor: Biserica contemporanq le are: Cum sq pqstrqm adevqrul Scripturilor neschimbat, ‘ntr-o lume mereu ‘n schimbare. - Amendarea unor atitudini wi practici care stricq Tema a fost inspiratq din ( 1Timotei 3:15 ) <Biserica Stklpul legqturile de unitate ‘ntre slujitori, biserici wi Asociayie, cu wi Temelia Adevqrului>. dorinya de a ‘ntqri disciplina wi rknduiala biblicq ‘n relayii wi practicq – sq gkndim, sq simyim ‘mpreunq chiar dacq uneori Frqmkntarea majorq ‘n bisericile noastre este: Sq vedem diferit. pqstrqm neschimbat ceea ce nu trebuie sq schimbqm: principiile wi adevqrul Scripturilor, manifestarea biblicq - Folosirea eficientq wi cu dqruire a tuturor a unei ‘nchinqri autentice, relayii motivate de dragostea oportunitqyilor de misiune ‘n comunitatea romkneascq wi ‘n lui Christos wi o pqrtqwie vie cu Mkntuitorul nostru wi nu afarq (fratele Mar\\ Hobavcovici). ‘n ultimul rknd manifestarea unei slujiri jertfitoare ‘n interiorul wi ‘n afara bisericii. “n acelawi timp sq folosim - Aprofundarea colaborqrii cu Uniunea Baptistq din cqlquzirea lui Dumnezeu pentru a avea impact wi relevanyq Romknia (fratele Ilie Tinco, viceprewedinte ‘n domeniul pentru generayia noastrq, schimbknd wi adoptknd <formele> pastoral al Uniunii Baptiste Romkne wi reprezentantul ei la pentru a sluji funcyiei wi scopurilor Bisericii lui Christos. acest congres). Programul Congresului a avut urmqtoarea desfqwurare: - Suport wi implicare ‘n Seminarul Teologic Baptist - Joi 30 August 2007, dupq masq, frayii pqstori din Romkn wi prezentarea lucrqrii academice <Istoria Baptiwtilor executivul Asociayiei s-au ‘ntklnit ‘ntr-o wedinyq de lucru, Romkni> ( perzentate de fratele Petru Cockryeu). ‘n dorinya de a rqspunde nevoilor urgente dar wi celor importante pe care le avem ‘n cadrul bisericilor noastre. - Susyinerea proiectelor Asociayiei, punknd mai mult - Vineri 31 August 2007, a inclus atkt ‘nainte de masq ‘mpreunq valorile spirituale ckt wi resursele materiale, ckt wi dupq masq, ‘ntklnirea pqstorilor. Discuyiile din cadrul necesitatea implicqrii fiecqrei biserici dupq potenyialul ei. ‘ntklnirii au marcat problemele actuale, au adus ‘ncurajare prin ‘mpqrtqwirea experienyelor, wi au conturat cadrul Programul Congresului ‘n ziua de Skmbqtq s-a ‘ncheiat hotqrkrilor wi rezoluyiilor ce aveau sq fie luate ‘n plenul printr-un serviciu divin ‘ntr-o atmosferq de laudq wi Congresului. ‘nchinare pentru Dumnezeu ‘n sala |.C.I. din |itchener. Programul de Vineri s-a ‘ncheiat ‘n pqrtqwia frqyeascq wi ‘nchinare ‘n cadrul serviciului divin la Prima Bisericq Corul, fanfara, grupul tinerilor, corul de camerq Baptistq din |itchener. Serviciile au fost conduse de frayii ProDeum dirijat de fratele Puiu Caciora, alte formayii wi pqstori John Pqsui wi Daniel Pripon ‘n calitate de gazde. soliwti au ckntat glorie Domnului, mulyi frayi pqstori au adus Fanfara wi corurile reunite au ckntat laudq Domnului, scurte mesaje cu observayii profunde la tema Congresului. iar mesajele scurte aduse de frayii pqstori prezenyi au Mesajul a fost adus de fratele pqstor Ilie Tinco din Romknia binecuvkntat atmosfera de ‘nchinare wi pqrtqwie. Mesajul invitat la aceastq Convenyie din partea Uniunii Baptiste final adus de fratele pqstor Nelu Brisc, a ‘ncurajat biruinya Romkne. bisericii ‘mpotriva atacurilor satanice, awa ‘nckt biserica lui Christos sq-wi ‘ndeplineascq chemarea wi mandatul. Bucuria sqrbqtorii wi pqrtqwia frqyeascq au continuat - Skmbqtq 1 Septembrie 2007, atkt ‘n prima parte a zilei Duninicq 2 Septembrie 2007, ‘n acelawi loc la |.C.I. ckt wi dupq masq s-au desfqwurat wedinyele pe departamente: |itchener. departamentul surorilor, departamentul tinerilor wi bine’nyeles wedinyele pqstorilor wi delegayilor. Serviciul de dimineayq a ‘nceput cu un timp de “n fiecare secyiune s-au prezentat rapoartele rugqciune, apoi un scurt program al surorilor timp ‘n care prewedintelui, a secretarului wi casierului urmknd <predarea a avut loc prezentarea pe scurt a proiectelor ‘n care se vor wtafetei> ‘n slujbele de conducere pentru un nou mandat de implica acestea. Rugqciunea de binecuvkntare pentru noul lucrare. comitet al surorilor a fost rostitq de fratele pqstor Liviu Yiplea. 4 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/ Serviciul a continuat prezentat de fratele pqstor Sorin Covaci, cu scurte gknduri de ‘ncurajare aduse de cqtre mai

mulyi pqstori, iar mesajul final a fost vestit de frayii pqstori Mulyumim wi pe aceastq cale frayiilor wi surorilor din Levi Marian wi Livius Perc]. Tot ‘n cadrul serviciului de Canada pentru frumoasa lucrare care au fqcut-o pentru dimineayq a fost prezentatq noua conducere a Asociayiei Domnul. Au fost zile binecuvkntate cu mult har wi cu o Baptiste Romkne, iar rugqciunea de binecuvkntare a fost primire plinq de dragoste sfkntq. Am plecat de acolo cu o rostitq de cqtre fratele pqstor Nelu Brisc. “n ‘ncheierea nouq viziune din partea Domnului. Dupq zilele de Congres programului de dimineayq fratele Nelu Ciorbq a prezentat mai mulyi frayi wi surori din toate pqryile au mers sq viziteze wi la acest congres ckteva rezoluyii, aprobate ‘n plenul cascada Niagara. Congresului. Pqrtqwia wi bucuria frqyeascq a continuat ‘n jurul mesei, oferitq de gazdele ‘ntklnirii noastre ‘n acelawi George Dancea loc. Asociayia Bisericilor Baptiste, USA, Canada “n cadrul serviciului de dupq masq, condus de noul prewedinte ales, fratele pqstor George Dancea, dupq un 1. Prewedinte: George Dancea scurt program al tinerilor, fratele Dan Paul a invitat noua 2. Vice-Prewedinte - Est: Sorin Covaci conducere a tinerilor, peste care s-a cerut binecuvkntarea 3. Vice-Prewedinte - Vest: Octavian Dobow prin fratele pqstor Sebi Rusu. A urmat prezentarea 4. Vice-Prewedinte - Canada: Ionel Pqsui frumoasei lucrqri de misiune pe care o susyine familia 5. Vice-Prewedinte pentru romknii veniyi din Costel wi Mia Oglice. Rep. Moldova wi Ucraina: Simion Plqcintq 6. Secretar Executiv: Teofil Cocian Noul prewedinte a continuat programul cu prezentarea 7. Secretar de wedinye - Est: Dan Paul cqryii <Albumul Istoric al Asociayiei Bisericilor Baptiste 8. Secretar de wedinye - Vest: Nelu Pqscuy Romkne> wi a altor cktorva proiecte pentru a fi susyinute de 9. Casierul Administrativ: Ion Cotkrlq Bisericile din Asociayie: 10. Casierul fondului de misiune: Moise Filipescu 11. Editorul revistei Luminqtorul: Daniel Brknzei • ‘ntklnirile de pqrtqwie wi zidire spiritualq a pqstorilor, 12. Prewedinyii comisiilor de lucru • consolidarea misiunii wi plantqrii de biserici ‘n 13. Comisia de sfetnici pastorali: Nelu Gug, comunitqyile romknewti, Viorel Clintoc, Cornel Drqgoi • proiectul radio Vocea Evangheliei pentru Europa la 14. Comisia de misiune: Mar\\ Hobafcovici, Sebi Rusu, care a fost chemat fratele Clintoc Viorel Jr. sq prezinte Petricq Matcqu proiectul la care dorim wi noi sq ne implicqm, 15. Comisia de rezoluyii: Nelu Ciorbq • Alianya Evanghelicq Romknq pentru susyinerea 16. Comisia wcolilor duminicale: Liviu Perc] drepturilor credinciowilor evanghelici prezentat de fratele 17. Cenzori: Wtefan Fericeanu, Florin Yunea Petru Cockryeu. “n continuarea programului, dupq ckntarea de laudq a Asociayia Tineretului corului wi a altor formayii muzicale, Cuvkntul lui Dumnezeu a fost predicat de fratele pqstor Nelu Gug, wi ‘n ‘ncheiere de Prewedinte- Oliver Bujdei - Chicago fratele pqstor Valentin Popovici. Activitqyi Est - Emil Clintoc - A\\ron Daniel Pripon, pqstor |itchener Misiune Est - Carina Dudaw - San Antonio Publicayii - Claudia Costiuc - Cleveland Biserica pqstoritq de fr. Ionel Pqsui wi Daniel Pripon Adunarea Fondurilor: Est- Beatrice Hana - Detroit au pus la dispoziyie localul bisericii pentru desfqwurarea Echipare Est - Mircea Bunian Ionescu Chicago lucrqrilor. Toate Bisericile din |itchener, ‘mpreunq cu toyi fr. “nregistrqri - Sorin Borlodan - Detroit pqstori, au avut o dragoste wi ospitalitate deosebitq pentru Finanye: Est - Andrea Teodosiu - A\\ron toyi cei ce au participat. Cenzori: Est- Mihai Marinescu - |itchener Viorel Clintoc, A\\ron Asociayia surorilor Prewedintq : Geanina Mariya, |itchener, Canada Viceprewedintq Est: Mimi Burciu, Ne[ }or\\ Viceprewedintq Vest: Aurelia Gabor, Portland Viceprewedintq Canada: Adriana Pripon, |itchener Secretarq: Mioara Pop, Cleveland Casierq: Stela Cotarlq, Detroit Cenzor: Florica Ardelean, Detroit Membre comitet: Valentina Bona, Toronto; Bec\\] Micch, Hic\\or]; Eugenia Taraburcq, Greenfield; Maria Dobow, Phoenix; Elena Mqduya, Texas LUMINQTORUL - Octombrie 2007 5

(continuare din pag. 3) De la Prewedinta surorilor prin situayii dificile ‘n viayq. Nu wtim ce va fi peste o Har wi Pace de la Domnul, orq, sau mkine, sau peste un an. Dar indiferent ce va Credinciowii baptiwti din |itchener au awteptat cu fi ‘n viitor, ia-L pe Dumnezeu alqturi de tine. Cred cq bucurie sq fie gazdele Congresului. “n |itchener sunt omul nu se apropie niciodatq mai mult de Dumnezeu numerowi vorbitori de limba romknq, comunitatea deckt atunci cknd trece prin necazuri wi prin dureri. Cu romkneascq e puternicq ‘n aceastq zonq wi e ‘n crewtere, Dumnezeu este mai uwor. multe familii de romkni care emigreazq ‘n Canada (wi ‘n Canada ‘ncq se mai poate emigra cu acte ‘n regulq) se Iatq ce spune psalmistul ‘n Psalmul 46:1-7: stabilesc ‘n |itchener. „Dumnezeu este adqpostul wi sprijinul nostru, un Am salutat din toatq inima o participare frumoasq ajutor care nu lipsewte niciodatq ‘n nevoi. De aceea a surorilor din Asociayie. Astfel la wedinya de lucru a nu ne temem, chiar dacq s-ar zgudui pqmkntul wi s-ar surorilor de skmbqtq dimineaya au fost prezente surori clqtina munyii ‘n inima mqrilor. Chiar dacq ar urla wi din Ne[ }or\\, Portland, Detroit, Cleveland, ar spumega valurile mqrii wi s-ar ridica pknq acolo de A\\ron, Sacramento, Phoenix, Hic\\or], Philadelphia, sq se cutremure munyii. Este un rku ale cqrui izvoare Greenfield, {indsor, Toronto, Montreal la care ‘nveselesc cetatea lui Dumnezeu, Sfkntul locaw al s-au adqugat surorile din |itchener. La ‘ntrunirea locuinyelor Celui Prea “nalt. Dumnezeu este ‘n mijlocul surorilor am ‘nvqyat din Cuvkntul lui Dumnezeu prin ei: ea nu se clatinq; Dumnezeu o ajutq ‘n revqrsatul studiul biblic prezentat de sora Mia Oglice, wi au fost zorilor. Neamurile se frqmkntq, ‘mpqrqyiile se clatinq, prezentate: Raportul financiar al Asociayiei surorilor dar glasul Lui rqsunq wi pqmkntul se topewte de groazq. pe perioada 1 Septembrie 2006 – 31 August 2007; Domnul Owtirilor este cu noi, Dumnezeul lui Iacov Raportul privind revista <Fecioarele “nyelepte> precum este un turn de scqpare pentru noi.> Oamenii se duc, wi rapoartele cenzorilor, stabilindu-se wi noile proiecte pqrinyii, prietenii pleacq, Dumnezeu ‘nsq, rqmkne! “n de lucru. Evanghelia dupq Ioan 16:33, Domnul Isus le spune “n bisericile locale surorile au activitqyi wi proiecte ucenicilor: „“n lume veyi avea necazuri; dar ‘ndrqzniyi, misionare wi de caritate pe care le ‘ndeplinesc cu Eu am biruit lumea.> Cknd Domnul este lkngq noi, frica credinciowie, dar sunt wi proiecte care depqwesc dispare wi este pace wi liniwte. posibilitqyile unei singure biserici. De aceea este necesarq asocierea mai multor biserici care sq suporte Domnul n-a promis numai cq va fi cu noi, dar wi financiar wi ‘n rugqciune realizarea anumitor proiecte cq va veghea asupra noastrq. Psalmul 32:8 spune: la nivel de Asociayie, iar aceastq colaborare sq apropie <Eu - zice Domnul - te voi ‘nvqya wi-yi voi arqta calea surorile mai mult una de alta. Avknd ‘n vedere pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfqtui wi voi avea proiectele deosebite pe care surorile le-au susyinut ‘n privirea ‘ndreptatq asupra ta.> “n multe situayii nu anii precedenyi, s-a hotqrkt sq preluqm aceste proiecte wtim ce sq facem, unde sq ne ducem sq primim sfaturi. ‘n continuare precum wi alte douq noi proiecte ‘ncepknd Dar cel mai bine este sq asculyi vocea lui Dumnezeu. cu acest an. Singura autoritate ‘n materie de viitor este Cuvkntul lui Astfel s-a hotqrkt pentru anul de lucru septembrie Dumnezeu. 2007 – august 2008 finanyarea urmqtoarelor proiecte: Sponsorizarea a douq familii de misionari (Fam. “n Proverbe 3:5,6 se spune: <”ncrede-te ‘n Domnul Cornel wi Pompilia Samoilq wi Fam. Costel wi Mia din toatq inima ta wi nu te bizui pe ‘nyelepciunea Oglice), Seminarul Teologic Baptist de la Bucurewti, ta! Recunoawte-L ‘n toate cqile tale wi El ‘yi va netezi Orfelinatul de la Beiuw, M.A.M.I. ( Merc]^s Action cqrqrile.> O altq promisiune pe care Dumnezeu o face Mission Inc., Bec\\]^s Hope, Let the Children Come, este cq va merge ‘naintea noastrq. Biblia ne aratq Revista <Fecioarele “nyelepte> wi cele douq noi proiecte: credinciowia lui Dumnezeu ‘n Deuteronom 31:8: Grqdiniya Crewtinq Samariteanul din Bocwa (Caraw- <Domnul “nsuwi va merge ‘naintea ta, El “nsuwi va fi cu Severin) wi Romanian Media Ministries. tine, nu te va pqrqsi wi nu te va lqsa; nu te teme wi nu te Acestea sunt proiectele pe care surorile au decis sq le ‘nspqimknta!> A fost promisiunea lui Dumnezeu, fqcutq susyinq wi ‘n acest an atkt ‘n rugqciune ckt wi financiar. poporului Israel. Ar fi multe de spus despre fiecare proiect wi despre cum Dumnezeu folosewte surori wi frayi de ai nowtri ca Dumnezeu a fqcut lucrul acesta ‘n vechime wi ‘l face sq ajungq la inima wi la sufletul celor nemkntuiyi wi sq-i wi acum. Dumnezeu merge ‘naintea noastrq. Asta nu ‘ntoarcq la Christos dar spayiul nu ne permite. Pentru ‘nseamnq cq nu vom avea necazuri sau probleme, ci fiecare dintre aceste proiecte Asociayia surorilor va ‘nseamnq cq Dumnezeu va fi cu noi wi ne va da putere contribui cu $100/lunq. sq trecem mai mult deckt biruitori prin viaya aceasta Aducem mulyumiri lui Dumnezeu pentru timpul ‘mpreunq cu El. Dumnezeu wtie de ce avem nevoie wi ne de har pe care ni l-a dat la Congres, mulyumim va da. participanyilor wi gazdelor care s-au strqduit wi au fqcut ca acest Congres sq fie un adevqrat succes pentru slava Privim cu bucurie spre viitor, pentru cq Dumnezeu lui Dumnezeu. Au fost zile binecuvkntate de pqrtqwie este cu noi, El nu ne pqrqsewte niciodatq. Unii au wi re’ncqrcare spiritualq, ‘n care am simyit prezenya lui plecat, alyii vor mai pleca, dar Dumnezeu va rqmkne. “n Psalmul 23:1, Cuvkntul Domnului spune: <Domnul este Dumnezeu. Geanina Marita Pqstorul meu, nu voi duce lipsq de nimic!> Doresc ca Dumnezeu sq binecuvinteze poporul romkn wi pe cei ce sunt romkni oriunde ar fi, sq le dea o istorie frumoasq wi sq-Wi reverse harul wi binecuvkntarea peste noi ! . George Dancea 6 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Ne[ }or\\, Ne[ }or\\ ! D uminicq, 16 Septembrie colecta de 1,300 de dolari caseriei a fost cq a sosit timpul sq trecem la 2007, fratele George asociayiei. fapte wi sq concretizqm acest proiect. Dancea prewedintele Cu aceastq ocazie frayii lucrqtori wi Asociayiei a vizitat bisericile: First “ncurajqm cu aceastq ocazie comitetul bisericii l-au asigurat pe Romanian Baptist Church precum wi celelalte biserici sq facq la fel wi chiar prewedinte de ajutor financiar concret Biserica Maranata din Ne[ mai bine, dealtfel nu trebuie sq uitqm la timpul necesar. “ncurajqm toate }or\\. Vizita fratelui Dancea a fost cqci suntem ‘ndemnayi prin Cuvknt; bisericile sq se implice ‘n aceastq un prilej de ‘nviorare wi ‘ncurajare. Sq fim cei dintki ‘n fapte bune. lucrare pentru ca acest proiect sq devinq o realitate foarte curknd. “n cadrul serviciilor divine de La ‘ncheierea serviciului divin de dimineayq wi de searq de la First searq a avut loc o pqrtqwie frqyeascq “ntklnirea s-a ‘ncheiat cu un timp Romanian Baptist Church fratele cu comitetul bisericii, frayii lucrqtori special de rugqciune, pentru bisericile Dancea i-a salutat pe frayi din wi prewedintele asociayiei. Cu aceastq din asociayie, wi pentru lucrarea partea Congresului de la |itchener, ocazie s-au discutat ckteva proiecte de misiune internq a asociayiei. Canada, wi din partea bisericilor din printre care amintim nevoia susyinerii Continuqm sq avem ‘n rugqciune asociayie. concrete prin abonamente wi suport toate bisericile din asociayie, pe toyi financiar a revistei asociayiei, frayii pqstori wi lucrqtori din biserici. Prewedintele a ‘ndemnat biserica, Luminqtorul. O problemq discutatq ‘n predicile de la cele douq servicii, a fost ca Luminqtorul sq fie distribuit Ne rugqm ca Domnul sq la o colaborare mai activq ‘n cadrul wi la bisericile din Europa, Australia, binecuvinteze cu ‘nyelepciune, asociayiei ‘ncurajknd misiunea ‘ntre wi Romknia, fie prin abonamente viziune, dragoste wi putere prin romknii din USA wi Canada. Mesajul misionare sau prin donayii speciale Duhul Sfknt pe fratele George predicii de dimineayq a fost din a bisericilor cqtre asociayie ‘n acest Dancea pentru slujirea de prewedinte Faptele Apostolilor capitolul 9, tema context. al asociayiei la care l-a chemat predicii a fost: Minuni care au loc ‘n wi pentru care l-a ales prin votul viaya celui ce-L ‘ntklnewte pe Domnul Frayii l-au ‘ncurajat pe fratele frayilor delegayi de la congresul de la Isus. prewedinte sq acyioneze pentru |itchener, Canada. stabilire de contacte wi de concepere a A fost o bunq ocazie de unui cadru de conlucrare cu bisericile Frate prewedinte dorim sq puteyi retrospectivq wi analizq pentru cei din Europa, Australia, respectiv vizita ckt mai curknd wi alte biserici prezenyi, am fost provocayi sq ne alte comunitqyi care sunt ‘n afara din asociayie. Vq dorim binecuvkntqri gkndim la transformqrile minunate graniyelor Romkniei. sfinte wi alese de la Domnul nostru ‘n care au avut loc ‘n viaya noastrq slujire wi vq awteptqm din nou la Ne[ dupq ce ne-am ‘ntklnit cu Domnul O problemq mult amintitq wi }or\\. Isus wi L-am primit ‘n viayq ca Domn discutatq, aceea de cumpqrare al wi Mkntuitor. Predica ne-a ‘ndemnat unui camp al asociayiei, a constituit Pqstor: Levi Marian. deasemenea la mulyumire pentru deasemenea obiectul acestei pqrtqwii viaya nouq ce am primit-o ‘n dar prin de lucru. Concluzia celor prezenyi LUMINQTORUL - Octombrie 2007 credinyq wi prin har. Mesajul de la serviciul divin de searq a fost tot din Faptele Apostolilor din capitolul 1. Am vqzut din Cuvknt cum Domnul Isus a dat ucenicilor: O nouq viziune, un nou plan wi putere prin Duhul Sfknt pentru concretizarea wi materializarea acestei viziuni noi wi a planului de misiune wi rqspkndire a Evangheliei. Fratele George Dancea a actualizat acest mesaj ‘n mod particular pentru noi romknii din America wi Canada. La serviciul de searq biserica a hotqrkt ca ‘nchinarea cu darurile de bunq voie sq fie destinatq pentru asociayie ‘n vederea sprijinirii misiunii interne din USA wi Canada. Biserica a donat cu generozitate wi bucurie 7

Impresii nu la mare departare de |itchener. pe pqstori wi participanyi la o de la Biserica Bethel din |itchener se mobilizare fqrq rezerve ‘n cqutarea ConVENYIE ‘ndreaptq ’nspre orawul Guelph, wi ‘nyelegerea nevoilor reale ale care este spre drumul care duce oamenilor din generayia noastrq. C ongresul de la |itchener a ‘nspre Toronto wi frayii doresc sq Nu trebuie sq uitqm ‘nsq sensul fost o ‘ncurajare pentru mine ‘nceapq lucrarea de evanghelizare dual al acestei acyiuni; ‘nyelegerea personal precum wi pentru a romknilor de acolo. Frayii de la nevoilor celor din jur este doar ‘ntreaga frqyietate care a participat biserica din Toronto se ‘ndreaptq o parte a problemei. Societatea la lucrqrile din anul acesta. Dupq pune wi ea un mare accent pe acest mulyi ani, ‘ntklnirea frqyeascq a cqtre orawul demers wi mobilizeazq segmente avut loc ‘n aceastq zonq frumoasq, Missisauga wi importante ‘n vederea ‘ntkmpinqrii unde locuiesc mulyi romkni. Pe doresc sq deschidq nevoilor oamenilor. Misiunea lkngq bucuria de a ne revedea cu o lucrare de specialq a Bisericii ‘nsq este aceea frayii pe care pe unii nu i-am vqzut misiune ‘ntre de a se asigura cq nevoile acestea de mai multq vreme, anul acesta romknii de sunt cele reale, iar soluyiile sunt am simyit o ‘mbqrbqtare personalq acolo. Biserica cele pregqtite de Dumnezeu. Din vqzknd perspectiva pozitivq de din Montreal se punctul acesta de vedere, Biserica lucrare wi de dorinya frayilor pqstori ‘ndreaptq cqtre funcyioneazq ca un ferment al wi a liderilor cu care ne-am ‘ntklnit, Otta[a, capitala stabilitqyii (temelie) adevqrului dar de a continua activitatea misionarq Canadei, unde wi ca factor de progres (stklp) ‘n intensificknd lucrarea de cqutare a existq o comunitate cunoawterea celui ce este Adevqrul celor pierduyi spiritual din neamul de romkni. Toate ( Ioan 14:6). Dimensiunea socialq, nostru, cqutknd sq ajungem cu aceste sunt motive orizontalq, trebuie sq o ‘ntklneascq Evanghelia la romknii care sunt de bucurie wi pe cea spiritualq, verticalq, pentru rqspkndiyi pe aceste meleaguri ‘n acelawi timp a oferi soluyii relevante, eficiente, nord americane. de rugqciune dar mai ales, cu efect vewnic ca Domnul sq ‘n existenya semenilor nowtri. M-am bucurat de frayii pqstori wi continue lucrarea Nimeni nu se mai ‘ndoiewte de liderii din partea de est a Canadei pe care El a ‘nceput-o ‘n noi, ca complexitatea vremurilor pe care le vqzknd elanul cu care toyi lucreazq prin aceste activitqyi de misiune, trqim. “n paradigma posmodernistq la evanghelizarea romknilor oamenii pierduyi sq fie aduwi este ‘ncurajat tot ceea ce este din orawele unde avem biserici la Domnul wi astfel “mpqrqyia neconvenyional, novator, ne’ngrqdit romknewti precum wi dorinya lor Domnului sq creascq. de norme wi dogme. “n mare de a extinde lucrarea ‘n alte orawe, Cu bucurie ‘n Domnul, mqsurq aceasta a fost wi purtarea unde existq o comunitate de Mar\\ Hobafcovich, Atlanta Domnului Isus ‘n timpul ckt a trqit romkni wi nu existq biserici care sq-i [email protected] printre oameni. Ceea ce trebuie caute pe acewti confrayi ai nowtri. sq redescoperim noi credinciowii D upq planul lui este modul Squ de viayq wi lucrare. Astfel frayii de la prima Bisericq Dumnezeu!Despre Dvid, Cu toate cq le invocqm mereu, Baptistq din |itchener au ‘nceput omul dupq inima lui ‘nvqyqturile wi practicile Sale nu ‘wi procesul de a stabili o lucrare de Dumnezeu wi regele fqrq egal al gqsesc o expresie vie wi dinamicq ‘n evanghelizare ‘ntre romknii din Israelului, Sfknta Scripturq afirmq instituyii anchilozate wi fqrq vlagq zona orawului London, care este cq: „ a slujit celor din vremea lui, spiritualq. Biserica este promotoare dupq planul lui Dumnezeu>(F.A. a ‘nnoirii wi formqrii spirituale 13:36). “n cele din urmq acesta a individului wi a comunitqyii. este mandatul fiecqrui credincios Adevqrul este „liberator> wi ‘nnoitor – slujirea celor din generayia iar Biserica trebuie sq-i ‘nlesneascq sa ‘n conformitate cu planul acyiunea. Cu bucurie am constatat lui Dumnezeu. cq existq ‘ncq pasiune aprinsq Mesajele prezentate la cel de al 95- lea Congres al Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din Statele Unite wi Canada au reiterat aceastq imperioasq nevoie. “nsqwi tema congresului ‘i provoacq, ‘n egalq mqsurq, 8 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

pentru aceste acyiuni wi trebuie PUNYI PESTE TIMP pentru generayia prezentq wi pentru doar sq ne gqsim „fqgawul> ‘n Samuel a luat atunci o piatrq, generayiile urmqtoare pentru cq materializarea lor. Rugqciunea a awezat-o ‘ntre Miypa wi Wen wi i-a vedem ‘n el modul minunat ‘n care fiecqrui credincios, credinciowia ‘n pus numele Eben-Ezer, spunknd: Dumnezeu ne-a purtat ‘n carul Lui slujirea ‘ncredinyatq de Dumnezeu, „Pknq aici Domnul ne-a ajutat.> de biruinyq timp de aproape un conformq cu darul, chemarea wi (1 Samuel 7:12) secol. Aceastq mqrturie a credinyei caracterul fiecqruia, precum wi wi a credinciowiei Sale a adus spiritul colaborqrii ‘n unitate va T impul este pentru cei mai bucurie wi speranya cq Dumnezeu, face ca wi despre noi sq se poatq mulyi dintre noi una dintre care nu se schimbq va face aceleawi spune „au slujit celor din vremea cele mai pregnante evidenye lucrqri sau altele wi mai mari lor dupq planul lui Dumnezeu>. a limitqrii wi efemeritqyii existenyei pentru noi cei de astqzi. noastre pqmkntewti. Cineva a Sorin Covaci, Detroit mers pknq acolo ‘nckt a afirmat cq Am mai vqzut la |itchener [email protected] <timpul este cel mai mare duwman generayii diferite de lucrqtori avknd al omului.> acelawi foc pentru Dumnezeu, I -am auzit pe unii comparknd pentru Evanghelie wi pentru suflete. defavorabil Convenyia “n umblarea mea cu Domnul am Am simyit cum timpul poartq cu romknilor cu o Convenyie a ‘nvqyat ‘nsq cq timpul ‘wi schimbq el experinyele noastre ‘n slujba americanilor. Deosebirea este ca statutul wi primewte o semnificayie Domnului wi ‘mpreunq cu aceasta ‘ntre pere wi portocale! Convenyia deosebitq atunci cknd este trqit puterea mqrturiei noastre. Am noastra este una <etnicq> wi asta ‘i cu wi pentru Dumnezeu. El primit ‘nvqyqturq, ‘ncurajare wi dq niwte dimensiuni ‘n plus fayq de primewte o valoare vewnicq, ducknd suport prin mqrturiile wi mesajele orice Convenyie americanq. Unii se ‘mpreunq cu el lauda noastrq, frayilor nowtri. plkng cq prea mulyi oameni stau rugqciunea noastrq, mqrturia ‘n afara sqlii ‘n timpul lucrqrilor noastrq wi bucuria de a aparyine lui Cuvintele apostolului Pavel sau al programelor festive. Mie mi Dumnezeu. rqsunq peste milenii cu aceeawi se pare cq tocmai asta este plusul putere wi relevanyq: <Pentru pe care-l are o Convenyie etnicq! Sunt ‘n America de 3 ani wi mine a trqi este Christos> wi sunt La americani, delegayii vizitatori jumqtate wi am ‘nvqyat aici o provocarea cea mai mqreayq wi ‘n stau cuminyi wi foarte curiowi ‘n altq zicalq despre timp: <Time acelawi timp cea mai minunatq salq sq vadq ce direcyie ia gruparea is mone].> Aceastq chemare, care transformq timpul ‘n din care fac parte wi se bucurq societate pragmaticq motiv de laudq, de ‘ncurajare wi de de ‘nviorarea pe care le-o aduc mqsoarq timpul prin bucurie. mesajele wi ckntqrile. La romkni, ceea ce ‘nseamnq cel ca la oricare alt grup etnic de mai mult pentru ea wi Urs Nelu wi Adina, Hic\\or], NC altfel, pe lkngq aceste aspecte mai ‘ncearcq sq transmitq LUMINQTORUL - Octombrie 2007 existq wi altele. Convenyia noastrq tuturor acest sistem de este pentru unii singura ocazie ‘n mqsurq a timpului. care se pot vedea sau revedea cu prieteni, consqteni, concetqyeni, La |itchener a fost co-membrii din bisericile de unde prima mea participare au venit sau chiar rude din aceiawi la un Congres al familie! Sigur cq acewti oameni nu Asociayiei Baptiste sunt numai niwte simpli <delegayi>, Romkne din USA ci wi prieteni care se bucurq sq se wi Canada, fiind un revadq. La americani suntem <frayi timp deosebit pentru wi surori> ‘n Domnul. La noi suntem mine fiindcq acest <frayi wi surori> uneori din aceiawi eveniment a coincis cu mamq wi acelawi tatq, ca sq nu mai primirea mea ‘n rkndul pomenesc de gineri, cuscri, veriwori slujitorilor Asociayiei wi veriwoare ... wi cu celebrarea a 95 de ani de existenyq a Pe lkngq aceasta, tinerii cautq Asociayiei noastre. la Convenyii ckte un viitor partener de viayq. Pqrinyii i-au ‘mpuiat capul Am fost plqcut cq este mai bine sq ia <dintre ai surprins wi sufletul nowtri>, dar ‘n biserica lor n-au meu a fost ‘nviorat sq gqsit, awa cq ... vin la Convenyie. vqd cq prin credinya Nu-i de mirare cq nu-i prea vedeyi ‘naintawilor nowtri am uitkndu-se la predicatori ... ‘ntins puntea credinyei peste acewti 95 de ani A fost frumos, a fost frqyewte. wi lumina Evangheliei Mq rog sq fi fost wi ... folositor.> strqlucewte la fel de puternic acum ca wi atunci. “n cazul (Un anonim din mulyime) nostru timpul ‘nseamnq ‘ncurajare 9

Sq cunoawtem Biblia Cartea Genezei Titlul din limba autorul manifestq o cunoawtere foarte salvarea omului de la pierzarea romknq provine exactq asupra numelor, cuvintelor, vewnicq. de la cuvkntul obiceiurilor wi locurilor din Egipt (Gen latin <genesis> care 13:10; 16:1-3; 33:18; 41:43 cf. Fapte Sunt multe feluri ‘n care se ‘nseamnq <’nceput>, 7:22). poate face istorie; existq o istorie a <origine>. “n limba mijloacelor de producyie (tehnologie), ebraicq, cartea aceasta Conyinutul cqryii: o alta a formelor diferite de alcqtuire poartq numirea <berewit> - primul Cartea Genezei conyine a societqyii umane (sociologie), o alta cuvknt din debutul ei: <La ‘nceput>. informayii despre a diferitelor rqzboaie sau a cuceririlor Acest titlu este cum nu se poate <’nceputurile> multor teritoriale, o altq istorie a cuceririi mai nimerit pentru o carte ‘n care lucruri din lumea ‘n spayiului ‘nconjurqtor wi ‘ncq o alta a Dumnezeu a binevoit sq ne dea care trqim noi astqzi. abilitqyii omului de a-wi explica lumea informayii cu privire la ‘nceputurile Descrierea acestor wi rayiunea ei de existenyq (filosofie). tuturor lucrurilor necunoscute din <’nceputuri> este fqcutq concentric, Biblia este o carte de istorie ‘n lumea ‘n care deschidem ochii prin ‘ncepknd cu informayii globale despre mqsura ‘n care cuprinde evenimentele nawterea biologicq. realitatea creayiei wi apropiindu- cauzate de Dumnezeu pentru salvarea Biblia este o lucrare de <revelayie>, se apoi treptat, treptat, de lumea oamenilor de la pierzarea vewnicq de descoperire. Ea ‘ncepe cu o carte imediat ‘nconjurqtoare omului. produsq de neascultarea din grqdina de revelayie. Moise n-a fost acolo Aceastq apropiere cosmogonicq Edenului. “n lumina destinului nostru cknd s-au ‘ntkmplat lucrurile despre sugereazq cq ‘ntreaga carte este un vewnic, Biblia, wi implicit cartea care vorbewte la ‘nceputul Genezei rqspuns pe care Dumnezeu ‘l dq celor Genezei, este singura narayiune wi se terminq cu o carte de revelayie, mai arzqtoare ‘ntrebqri ale fiinyei istoricq care poate influenya soarta cartea Apcalipsei. umane: Cine sunt eu? Ce este lumea noastrq eternq. Ignorarea celorlalte Autorul: Cartea aceasta ‘n care m-am nqscut? Cine a cqryi de istorie ne poate dquna aceasta a fost scrisq fqcut-o? De ce m-am nqscut wi care relativ, dar ignorarea Bibliei ne poate de Moise wi, ‘mpreunq este rayiunea existenyei mele? atrage suferinya noastrq absolutq cu urmqtoarele patru Texte din Geneza apar de 60 de wi de ne’nlqturat. “n mod normal, scrise de el, face ori ‘n conyinutul Noului Testament dupq cqderea omului ‘n neascultare, parte dintr-o grupq dovedind ‘ntr-un sens profund Dumnezeu a trebuit sq exercite cunoscutq sub numele cq germenii tuturor revelayiilor pedeapsa wi sq refacq echilibrul de: <Pentateucul dumnezeiewti sunt plantayi aici wi dreptqyii. Dumnezeu a ales ‘nsq sq lui Moise>. Dovezi cq cine vrea sq ‘nyeleagq pe deplin nu ne distrugq vewnic; pedepsele Lui ‘n sprijinul pqrerii cq Moise a fost aceastq revelayie trebuie sq ‘nceapq sunt limitate ‘n mqsurq wi educative autorul acestor cqryi se gqsesc ‘n: cu aceastq carte. ‘n scop. Hotqrkrea lui Dumnezeu de (1) textul acestor cqryi (Exod 17:14; Geneza este o carte istoricq. Ea a restrknge <dimensiunile> pedepsei 24:4,7; 34:27; Num. 33:1-2; Deut. cuprinde evenimente din <protoistoria pentru a ne face bine este ilustratq 31:9), (2) alte cqryi ale Vechiului omenirii>. De fapt am putea ‘mpqryi ‘n cele 8 <legqminte> pe care El le-a Testament (Iosua 1:7-8; 8:32,34; ‘ntreaga Biblie ‘n douq secyiuni fqcut cu omul ‘n decursul istoriei 22:5; 1 “mpqrayi 2:3; 2 “mpqrayi 14:6; istorice distincte. Evenimentele (vezi Anexa: <Legqmintele divine>). 21:8; Ezra 6:18; Dan. 9:11-13; Mal. dinaintea cqderii omului (Geneza Primele 4 legqminte din aceastq serie 4:4), (3) ‘n cqryile Noului Testament cap 1:1 p’nq la Geneza 3:24) wi de 8 sunt redate ‘n cuprinsul cqryii (Mat. 19:8; Marcu 12:26; Ioan 5:46- evenimentele de dupq aceea (Geneza Geneza. 47; 7:19; Rom. 10:5), (4) faptul cq 4:1 p’nq la sfkrwitul Bibliei). “n cea descrierile par a fi ale unui martor de a doua secyiune istoricq sunt Contextul scrierii: ocular, nu a unuia care ar fi trqit la redate evenimentele din planul Awezatq la ‘nceputul multe secole dupq aceea (Exod 15:27; de <mkntuire> a fiinyei umane, celor 66 de cqryi ale Num. 11:7-8; 21:1-31), (5) faptul cq adicq acele evenimente cauzate de Bibliei, Geneza este wi Dumnezeu sq se ‘ntkmple pentru ‘nceputul <revelayiei de 10 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Sine> a lui Dumnezeu, a descoperirii asupra lui ca asupra singurului nume (Gen.15:2), El-Roi - Dumnezeul care fiinyei Lui cqtre fqptura creatq. veritabil al dumnezeirii. Este bine mq vede (Gen. 16:13), Iehova-Iire Aceastq descoperire treptatq este de wtiut ‘nsq cq evreii au pierdut ei - Domnul va purta de grijq (Gen. progresivq ‘n esenyq wi culmineazq ‘n ‘nwiwi pronunyarea corectq a acestei 22:14), El-Elohe-Israel - Domnul este Christos, Dumnezeu adevqrat fqcut perifraze notate ‘n textul vechi doar Dumnezeul lui Israel (Gen.33:20). trup wi coborkt printre oameni (14:8- prin consoanele HH wi semivocalele 10; Col. 1:15; 2:9; Evrei 1:1-3). },{ (lingviwtii de astqzi ‘nclinq Faptul cq Geneza ‘ncepe cu totuwi spre forma }ah[eh). “n timpul cuvintele acestea: <La ‘nceput Cunoawterea pe care oamenii Evului Mediu, rabinii au ‘nlocuit Dumnezeu a fqcut cerurile wi au primit-o despre Dumnezeu este vocalele originale cu vocalele din cel pqmkntul> este de o importanyq exprimatq ‘n <numele> cu care de al treilea nume pentru divinitate, covkrwitoare. Afirmayia limiteazq L-au identificat. “n mod absolut, Adonai. Astfel s-a ajuns la numirea rqtqcirile imaginayiei noastre care-L Dumnezeu nu poate avea un nume, de <Iehova>. Astqzi nimeni nu poate cautq pe Dumnezeu ‘n forme arbitrare deoarece orice cuvknt reprezintq o spune cq wtie cum a sunat vocea wi aberante. realitate staticq, iar Dumnezeu este din ceruri prin care S-a identificat infinit ‘n dimensiunile fiinyei Sale wi Dumnezeu ‘naintea lui Moise, iar <La ‘nceput Dumnezeu ...> - neagq ‘n posibilitqyile Lui de manifestare. faptul cq ‘n textul Bibliei au apqrut totodatq wi Ateismul wi Politeismul. Totuwi, cartea Geneza ne pune la apoi alte numiri pentru Dumnezeu ne “ntre vidul nimicului wi confuzia dispoziyie primele trei numiri cu aratq clar cq nu este bine sq ne legqm mulyimii de dumnezei, Geneza care L-au identificat oamenii pe prea mult de aceastq singurq numire. ni-L aweazq ‘nainte pe maiestuosul Dumnezeu: Elohim, Iehova wi Adonai. Dumnezeu unic care este sursa, Ele au fost date oamenilor ‘ntr-o Adonai, sau mai scurt <Adon> suportul wi scopul tuturor lucrurilor. ordine prestabilitq wi desqvkrwitq care este numirea veche pentru <Stqpkn> nu poate fi schimbatq fqrq a altera sau <Domn> wi este aplicatq ‘n textul <La ‘nceput Dumnezeu a fqcut ...> caracterul revelayiei lui Dumnezeu Vechiului Testament wi omului wi - neagq Fatalismul cu ‘nvqyqtura lui cqtre oameni (Exod 6:3). divinitqyii (Gen. 15:2). Atunci c’nd bazatq pe hazard. este aplicat oamenilor <adonai> se Elohim este o formq de plural care scrie cu literq micq. <La ‘nceput Dumnezeu a fqcut...> denumewte un aspect caracteristic al - neagq wi Evoluyionismul haotic, fiinyei divine: Dumnezeu ‘ntreit ‘n Cuvinte cheie wi mawinist wi impersonal. fiinyq (Gen. 1:26), dar unic ‘n naturq teme caracteristice: wi persoanq (Deut. 6:4). <La ‘nceput Dumnezeu a fqcut “n Geneza ‘ntklnim Cerurile wi pqmkntul> - neagq Iehova nu este un nume propriu wi cinci numiri Panteismul care susyine cq Dumnezeu zis, ci un grup de cuvinte care compuse ale numelui este tot una cu creayia Sa, dar neagq dezvqluie ceva din caracterul infinit lui Dumnezeu: El- wi Materialismul care, ameyindu-ne al prezenyei wi posibilitqyilor divine: Elion - Dumnezeul cu ceea ce se vede wi pretinzknd cq <Eu sunt Cel ce sunt> (Exod 3:11-15). Cel Prea “nalt (Gen. 14:18), Iehova materia este vewnicq, cautq sq ne Ocazia ‘n care a apqrut acest nume Elohim - Domnul Dumnezeu ascundq izvorul creator, ‘nceputul wi i-a fqcut pe mulyi sq se opreascq Judecqtorul desqvkrwit al tuturor celor create. Schiya PQCAT MKNTUIRE “mpqryirea cqryii CREAYIA Suveranitatea divinq asupra lumii fizice CQDEREA Suveranitatea divinq ‘n problemele umane POTOPUL Suveranitatea divinq ‘n pedepsire CRIZA DE LA BABEL Suveranitatea divinq ‘n divizarea oamenilor AVRAAM Chemare supranaturalq ISAAC Nawtere supranaturalq IACOV “ngrijire supranaturalq IOSIF Cqlquzire supranaturalq Text 1:1 - 2:25 3:1 - 5:32 6:1 - 10:32 11:1-9 12:1 - 20:18 21:1 - 25:18 25:19 - 36:43 37:1 - 50-:26 Teme Protoistoria omenirii Istoria patriarhilor Locul Timpul Evenimente principale Personaje principale Din Eden la Ur Din Canaan ‘n Egipt Peste 2.000 de ani Aproximativ 350 de ani LUMINQTORUL - Octombrie 2007 11

Perspective profetice Mknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20) Chuc\\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care numele sistemului extraordinar prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi de ‘ntins wi cuprinzqtor sq fie toyi. <Babilonul cel mare>. 1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22 19. Patru ‘ngeri rqi sunt legayi la 2. Pericolul Islamic Dan. 11 rkul cel mare, Eufrat, ‘n Ira\\. Ei 3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 vor fi dezlegayi wi vor omor’ a 4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 treia parte din omenire. (Apoc. 5. Apariyia superstatului european Dan. 7:7 9:14). 6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 20. Apele Ira\\ului vor fi secate de 8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 Dumnezeu ca sq facq loc de 9. Guvernul mondial Apoc. 13 trecere pentru marea armatq din 10. Rolul Americii 2 Cron 7:14 Rqsqrit care va veni ‘n Israel (Apoc. 16:12). Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu 21. Ira\\ul va fi zguduit de cel mai prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq mare cutremur de pqmknt studiile acestui om de excepyie. din istorie, care va ‘mpqryi Babilonul reconstruit ‘n trei, 2Ira\\ul, ‘ncotro? 7. Iacob a ‘ntklnit-o pe Rahela ‘n iar undele de woc vor prqbuwi Ira\\. cetqyile Neamurilor (Apoc. Wtiyi ‘nsq care este cea de a doua 16:18-19) yarq a lumii ‘n ordinea menyionqrii 8. Iona a predicat Ninivitenilor ‘n numelui ei ‘n Biblie? Este Ira\\ul! Ira\\. 22. Prqbuwirea <Babilonului reconstruit> ‘n Ira\\ va marca Numele sub care a apqrut 9. Asiria, adicq Ira\\ul de azi, a dus triumful final al “mpqrqyiei lui aceasta au fost: Babilon, ckmpia ‘n robie cele zece seminyii ale Dumnezeu (Apoc.18-19). Winear wi Mesopotamia (yara dintre Israelului de nord. cele douq rkuri, Tigru wi Eufrat). “n Dintre toate yqrile lumii, oare traducere, numele <Ira\\> ‘nseamnq 10. Amos a proorocit ‘n Ira\\. ce-or cquta americanii tocmai ‘n … <yara cu rqdqcini adknci>. “ntr- Ira\\? Sq fie ... petrolul? Nu cumva adevqr, nici o altq yarq, ‘n afara 11. Babilonul, care este ‘n Ira\\, a ... profeyiile? Israelului, nu are asociatq cu ea mai distrus Ierusalimul wi a dus ‘n multq istorie biblicq wi mai multq robie regatul lui Iuda. “n ciuda faptului cq marile profeyie. puteri din Orient se numesc astqzi: 12. Daniel a fost aruncat ‘n groapa Arabia Sauditq, Egiptul wi Iranul, 1. Grqdina Eden a fost ‘n Ira\\. cu lei ‘n Ira\\. va sfqtuiesc sq fiyi cu ochii pe 2. Mesopotamia, modernul Ira\\, a Ira\\ wi sq awteptayi sq se ‘ntkmple 13. Cei trei tineri au fost aruncayi ‘n acolo lucruri surprinzqtoare wi fost leagqnul civilizayiei umane. cuptorul aprins ‘n Ira\\. spectaculoase. Lupta dintre cele 3. Noe wi-a fqcut corabia ‘n Ira\\. douq <cetqyi simbol> ale istoriei 4. Turnul Babel a fost ‘n Ira\\. 14. Beltwayar, ‘mpqratul Babilonului este pe cale sq se reaprindq! 5. Avraam a fost din Ur, adicq din din Ira\\, a vqzut capul de mknq Ierusalimul wi Babilonul sunt pe care a scris pe zid. cale sq ajungq cele mai importante sudul Ira\\ului. orawe din epoca modernq. Se prea 6. Rebeca, nevasta lui Isaac, era din 15. Ezechiel a fost dus de duhul poate ca istoria se va sfkrwi simetric lkngq rkul Chebar, ‘n Ira\\. tot acolo unde a wi ‘nceput, printr-o Nahor, ‘n Ira\\. intervenyie supranaturalq asupra 16. Se pare ca magii au venit din locurilor ‘n care a ‘nceput marea Ira\\. rqzvrqtire a omenirii, ‘n ckmpia Winear, din aria Ira\\ului modern. 17. Petru a misionat ‘n Ira\\. 18. “n Ira\\ va fi reconstruit Babilonul care va ajunge cel mai mare centru comercial al lumii, ne spune cartea Apocalipsei. Importanya regqsitq a cetqyii va face ca 12 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

13

Evenimente Care este poziyia noastrq fayq de ecumenismul de la Sibiu? N-am fost invitat la marea politice. Rqspkndit prin activitatea <Biserica Catolicq Ortodoxq adunare ecumenicq de la Sibiu ... milioanelor de anonimi, avansknd Rqsqriteanq.> Antagonismul Dacq aw fi fost acolo, cam acesta cu viteza deplasqrilor personale dintre cele douq ramuri ale este <referatul> pe care l-aw fi supus (<per pedes apostolorum>), bisericii <catolice> dqinuiewte wi atenyiei celor prezenyi. crewtinismul a fost rqspkndit de astqzi. Nu se poate spune deci cq <martori>, care nu de puyine ori <protestanyii> au ’nceput <sfkwierea Ce a mai rqmas din unitatea au fost gata sq devinq <martiri> trupului lui Christos.> Bisericii? ’n confruntarea cu Statul wi cu puternicii zilei. Prin Reformq, Luther n-a Una din criticile vehemente urmqrit sq formeze o altq aduse miwcqrii <protestante> wi Luat sub protecyia imperialq bisericq, ci doar sq o reformeze, <miwcqrii evanghelice> este cq a de Constantin, acest <crewtinism> din interior, pe cea existentq. produs <fracturarea> trupului lui a devenit <catolic> (universal, Biserica Protestantq s-a nqscut Christos. Oare awa sq fie? general), rkvnind sq-i aducq ’n doar din reacyia violentq a Romei. sknul Bisericii pe toyi locuitorii Ea i-a ’mpins afarq pe cei ce Privitq sub numirile ei istorice, pqmkntului. Pentru realizarea cereau Reforma. Treizeci de ani biserica a fost mai ’ntki <crewtinq>, acestui deziderat, Biserica de rqzboaie necurmate, uriawe apoi <catolicq>, apoi <ortodoxq>, <catolicq> nu a ezitat sq foloseascq dislocqri wi migrayii umane wi apoi <protestantq> wi mai de curknd forya de constrkngere pusq la milioane de moryi dovedesc cu <evanghelicq.> Ce a ’nsemnat dispoziyie de alianya cu <imperiul> prisosinyq cq <protestanyii> s-au aceastq succesiune de numiri? politic. nqscut doar din <intoleranya> Romei fayq de unii din cei mai “n primele trei veacuri, Cknd Imperiul Roman s-a spirituali fii ai ei. crewtinismul s-a aflat ’n faza scindat ’n cele douq ramuri, sa <expansionistq>, credincios Apuseanq wi Rqsqriteanq, cezarul Eliberat din chinga <tradiyiilor> misiunii de a ajunge <pknq la de la Constantinopol a creiat o wi <ritualismului> religios, marginile pqmkntului.> Sub Bisericq nedependentq de scaunul crewtinismul a redescoperit Biblia wi influenya lucrqrii apostolilor wi papal de la Roma. Adunayi ’n a devenit <evanghelic.> Autoritatea ’ncq sub extraordinarul impuls sinoade convocate <la comandq> eclesiasticq a fost ’nlocuitq cu dat de pogorkrea Duhului Sfknt, de ’mpqrayii Bizanyului, episcopii <autoritatea Scripturii.> S-a revenit crewtinismul a trecut, ’nskngerat au gqsit <nod ’n papurq> ’n astfel la vremea <crewtinismului wi persecutat, toate graniyele teologia Bisericii Catolice, au incipient>, cu biserici autonome, civilizayiei de atunci wi a devenit <afurisit>-o (excomunicat-o) wi s-au trqind ’ntr-o totalq separare de o <foryq> demnq de luat ’n autoproclamat pqstrqtorii <dreptei puterea politicq. seamq de cei care fqceau calcule credinye>. S-a nqscut astfel, dintr-un fel de decret politic, Odatq cu Reforma au fost declanwate energiile spiritului uman independent, yinute ’n 14 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

lanyuri de <opresiunea> inchiziyiei 1.Unitatea organizatoricq- Maxime atkta amar de vreme. Scqpatq instituyionalq. Orickt ar pqrea de sub constrkngerea Statului de neobiwnuit, eu cred cu tqrie cq Profesorul A.T. Robertson obiwnuia pseudocrewtin, societatea a produs Dumnezeu n-a vrut ca Biserica sq sq citeze ca dovadq despre inspirayia miwcqri de gkndire <alternative> fie <catolicq>, un fel de ’mpqrqyie divinq a Bibliei faptul cq a rezistat ca crewtinismului. Prin renawtere wi terestrq a tuturor crewtinilor. autoritate moralq ‘n lume ‘n ciuda iluminism s-a instaurat epoca “n spiritul acestei opinii citez predicatorilor care i-au schingiuit <rayionalismului umanist.> El a conyinutul tuturor cqryilor Noului mesajul. Tot awa wi Biserica este o produs apoi <materialismul> wi, o Testament. Ele ne vorbesc despre instituyie divinq pentru cq nu s-a datq cu el, progresul extraordinar o convieyuire terestrq perpetuq ruinat dewi a trebuit sq ne yinq pe toyi al tuturor ’ndeletnicirilor legate ’ntre <bine> wi <rqu>, ’ntre <grku> wi credinciowi ‘n rkndul mqdularelor ei. de <materie.> Omenirea s-a <neghinq>, ’ntre fiii lui Dumnezeu <tehnologizat> wi se grqbewte sq se wi fiii Diavolului, ’ntre fiii luminii wi Biserica crewtinq este singura <supratehnologizeze.> fiii ’ntunerecului. Ultimul capitol al instituyie din lume ‘n care intri numai Apocalipsei decreteazq profetic: dacq recunowti cq ewti total nevrednic Spiritul critic analist a invadat sq faci parte din ea! lumea Bisericii wi a produs valuri <Cine este nedrept, sq fie de <liberalism>, ’n care scepticismul nedrept wi mai departe; cine Cknd ai ‘ntklnit ultima oarq un critic general a erodat ’ncrederea ’n este ’ntinat, sq se ’ntineze wi mai ‘nfocat al Bisericii, care sq ‘ncerce din Biblie wi ’n trqirile <spirituale.> departe; cine este fqrq prihanq toatq inima lui sq o facq mai bunq? sq trqiascq wi mai departe fqrq Omenirea a trqit pentru o prihanq. Wi cine este sfknt, sq se Probabil cq biserica nu suferq awa vreme iluzia posibilitqyii de a aduce sfinyeascq wi mai departe!> (Apoc. mult pentru pqcatele lumii, cum suferq prin <wtiinyq>, fqrq ajutorul lui 22:11). lumea pentru pqcatele bisericii. Dumnezeu, <raiul pe pqmknt.> Au urmat ’nsq dezastruasele rqzboaie “ntr-o altq rostire escatologicq, Cele douq pericole care pasc astqzi mondiale, spulberarea oricqror trecutq cu vederea de mulyi, Biserica sunt acestea: cq ea ar putea ’ncrederi ’n <bunqtatea imanentq> profetul Daniel proclamq: accepta sq-wi schimbe mesajul, dar cq a omului wi, ’ncet, ’ncet, oamenii nu va accepta sq-wi schimbe metodele. au ’nceput sq caute iar ajutorul <Este hotqrkt cq rqzboiul va de <dincolo de sfera propriilor lor yinea pknq la vremea sfkrwitului wi Una dintre bolile moderne ale puteri.> ’mpreunq cu el wi pustiirile> (Daniel crewtinilor este <predicatorita>. Ei s-au 9:26). obiwnuit doar sq asculte predicile, nu Astqzi, ezitknd sq se re’ntoarcq sq le wi trqiascq. Dumnezeu nu este la <crewtinismul istoric> wi la Dumnezeu nu a intenyionat sq prea interesat ckt de atent ascultqm obsesivul <stat crewtin> sau lase pe seama oamenilor <awezarea predicile, ci ckt de repede ‘ncercqm <nayiune crewtinq>, oamenii au ’mpqrqyiei> (<Nu este treaba sq le punem ‘n practicq. Biserica cqutat sq pqtrundq ’n realitqyile voastrq sq wtiyi cknd ...> - Fapte ar trebui sq fie o echipq activq de spirituale individual, pe calea unor 1:7; <”mpqrqyia Mea nu este din oameni iubitori, ocupayi cu mkntuirea religii orientale exotice sau pe lumea aceasta> - Ioan 18:36). wi mkngkierea oamenilor din jur. Ea mai <tehnologizata> alternativq a Pqrerea mea este cq dacq Biserica nu trebuie sq fie doar o <galerie > de <extraterewtrilor.> “n plinq epocq de astqzi ar reuwi sq-i adune, prin suporteri care sq stea ‘n tribunq. modernq, asistqm la renawterea <ecumenism>, pe toyi crewtinii <pqgknismului antic>. ’ntr-o singurq <organizayie>, ea s-ar Astqzi avem predicuye, rostite de ’mbqta imediat de putere wi s-ar predicatorawi wi ascultate de crewtinuyi. Mai este oare posibilq o <unire> amesteca iarqwi ’n treburile politice a tuturor bisericilor pentru a reface ale societqyii. Doamne, ferewte! “n ultimii ani, biserica a avut prea unitatea <catolicq> dupq care multe celebritqyi wi prea puyini slujitori, ofteazq unii? Spre un asemenea Biserica a fost confundatq prea mulyi oameni cu pieptul plin de yel se ’ndreaptq toate miwcqrile adesea cu Israelul (vezi numirea medalii, dar fqrq cicatrici. <ecumenice> contemporane. Alyii de <noul Israel>) wi a ’ncercat se ’ntreabq ’nsq mai serios wi mai sq ’mbrace zadarnic destinul Orice Bisericq mulyumitq cu starea profund: <Ce a mai rqmas din wi prerogativele acestui popor ei se aflq pe drum ‘nspre cimitir. dorinya exprimatq de Domnul Isus terestru. Dumnezeu are ’nsq ’n Ioan 17, cknd a cerut Tatqlui planuri diferite cu Israelul wi cu Afiw deasupra uwii unei Biserici: ca urmawii Sqi sq fie <una> dupq Biserica. Dewi amkndouq au roluri <Intrq pe aici! Este un pas ‘n direcyia cum Tatql wi Fiul sunt <una>? A principale ’n economia <cunowtinyei bunq!> fost ascultatq aceastq rugqciune? mkntuitoare despre Dumnezeu>, “n caz cq rqspunsul este afirmativ Israelul wi Biserica au caracteristici (wi nu vqd cum ar putea cineva wi misiuni diferite (de aceea nici spune cq Tatql nu L-a ascultat pe nu au putut acyiona <concomitent> Domnul Isus!) ce fel de unitate este ’n economia divinq). Israelul are caracteristicq Bisericii? un destin terestru, cu o yarq aflatq ’ntre graniye bine precizate, cu o Avem la dispoziyie ckteva capitalq identificatq sub numele alternative: unitatea organizatoric- de Ierusalim, cu un sistem propriu instituyionalq, unitatea organicq, de guvernare, cu un sistem de unitatea spiritualq, unitatea taxare corespunzqtor, cu duwmani escatologicq. Sq le luqm pe rknd: wi aliayi politici. Prin contrast,

Biserica este compusq din oameni complexq: trupul lui Christos. Din nou wi a unui pqmknt nou. Dupq <din toate neamurile>, cu cetqyenie pqcate suntem de multe ori prea aceea, Dumnezeu se va odihni <’n ceruri>, ’n awteptarea unui individualiwti wi prea oportuniwti, iarqwi, de data aceasta <’mpreunq Ierusalim ceresc wi cu o nqdejde vrem sq se ’nvkrtq totul ’n jurul cu oamenii.> nestrqmutatq ’n strqmutarea nostru wi ’ntrebqm ’ngrijorayi: extraterestrq, pentru a intra ’n <Care este avantajul nostru?> “n desenul alqturat vedem odaia de nuntq a Mirelui, Isus “nsq Dumnezeu ne vede colectiv, cele douq triunghiuri awezate Christos. Caracterul acesta de El ne vede ca plinqtatea slqvitq unul peste celqlalt. Pe partea <intersecyie> ’ntre temporal wi a lui Christos, prin care El va mai latq a triunghiului de jos etern, ’ntre lumea de acum wi ’mplini odatq totul. Este absolut avem baza extinsq a cerurilor lumea viitoare, ’ntre loialitatea fayq esenyial sq putem vedea fiecare wi a pqmkntului primei creayii. de <cezarul> terestru wi credinciowia aceastq perspectivq a lui <noi>, a Partea latq a triunghiului de sus ne fayq de Capul suprem awezat la ansamblului ’n care trqiesc organic prezintq extinderea noului cer wi toyi copiii lui Dumnezeu. Privitq a pqmkntului nou din creayia cea dreapta Mqririi pe tronul ceresc, din acest punct de vedere, Biserica nouq. Punctul central wi de contact face din Bisericq o entitate cu o lui Christos existq astqzi ’n toate al celor douq triunghiuri este existenyq unicq ’n istoria lumii. bisericile <locale>, oricare le-ar fi Christos, ’ntrupat ’n chipul celui <Strqini wi cqlqtori> pe pqmknt, numele lor denominayional. dintki Adam. Imaginea ne prezintq membrii ei sunt destinayi, nu sq o dezvoltare diametral opusq wi conducq treburile societqyii, ci sq Pentru a ’nyelege mai bine, este confluentq a celor douq creayii, fie <prigoniyi wi urkyi> de oamenii instructiv sq comparqm istoria veche wi nouq, care se ’ntklnesc <’n din lume, asemenea <”nvqyqtorului> formqrii primei creayii cu cea de a Christos.> Cea veche culmineazq lor (Ioan 15:18-27). Nimic nu este doua, cea veche cu cea nouq, spre prin crearea lui Adam, cea nouq mai strqin de ’nvqyqtura Noului a arqta legqtura celei din urmq cu ’ncepe cu Christos, ultimul Adam. Testament deckt ideia unui Stat <trupul lui Christos.> La formarea creayiei noi, <trupul lui <crewtin> sau a unei societqyi Christos> va fi Organismul ceresc- mondiale <crewtine>. O <unitate> Prima creayie a ’nceput prin pqmkntesc, care, respins de creayia conceputq pe aceste coordonate a crearea cerurilor wi a pqmkntului. veche, o va zgudui din temelii wi va fost o aberayie istoricq wi o epocq Ele ’mpreunq (cerurile wi deveni <unealta> oricqrei ’nnoiri, a compromisurilor wi decadenyei pqmkntul) au constituit paryial conform lui Apoc. 2:15: <Iatq cq spirituale. marea wi ’ntinsa bazq (scena) pe Eu fac toate lucrurile noi!> (Fritz care s-au desfqwurat evenimentele Binde, Desqvkrwirea trupului lui 2.Unitatea organicq. Un ulterioare. Prin crearea lui Adam wi Christos). organism este compus a Evei, Dumnezeu a ’ncheiat prima dintr-un ansamblu de <organe> creayie. Textul Bibliei ne spune Unitatea organicq este o ce contribuie fiecare ’n parte cq, dupq ce a terminat de lucrat realitate spiritualq nevqzutq, la sqnqtatea wi bunul mers al <Dumnezeu S-a odihnit de toatq restrknsq la <Biserica adevqratq> ’ntregului. Noi suntem obiwnuiyi lucrarea Sa> (Gen. 2:3). care va fi Mireasa Mielului. “n sq vedem relayiile noastre cu planul <crewtinismului social> Dumnezeu wi cu Christos mai mult Cea de a doua creayie nu ’ncepe vizibil ’nsq, ezitqm sq spunem cq ’n mod individual, adicq numai cu ceruri noi wi cu un pqmknt nou. biserica are o unitate organicq ’n ce ne privewte pe noi personal. Acestea nu mai constituie baza deoarece ’ntre diferitele biserici Existq ’nsq o altq realitate, ’n pentru urmqtoarele evenimente denominayionale nu existq prea care Dumnezeu se gkndewte ale creayiei. Mai bine zis, creayia multe forme de colaborare sau ’ntr- la noi mai mult ’n colectiv, ne nouq ’ncepe ’n ordinea inversq. ajutorare reciprocq. vede ca pe o unitate compusq wi Ea ’ncepe cu Omul Isus Christos (1 Tim. 2:5). Acesta este al doilea 3.Unitatea spiritualq. Este Om, Omul din cer wi ultimul Adam evident cq, destinayi sq (1 Cor. 15:45,47). El este piatra trqiascq <’n lume>, fqrq a fi ’nsq din capul unghiului aleasq pentru <din lume>, rqspkndiyi printre toate creayia cea nouq (Isa. 28:16; 1 nayiunile pqmkntului, crewtinii Petru 2:7). “n El se continuq noua vorbesc despre o unitate la nivelul creayie. Pentru ’nceput se spune: unei trqiri mai adknci deckt trqirea < ... dacq este cineva ’n Christos, socialq, unitatea spiritualq. Ea este este o fqpturq nouq> (2 Cor. condiyia wi circumstanya ’n care 5:17). Orice om care “i aparyine putem vorbi wi despre unitatea lui Christos, devine o creayie <vizibilq> a bisericii locale. (<zidire> - ctisis) nouq. Aceasta ’wi gqsewte deci prima ei formq ’n Aceastq unitate este exprimatq <trupul spiritual al lui Christos>, ’n Noul Testament prin expresia: ’n Bisericq, ’ntr-un Om nou (Efes. <Este un singur trup, un singur 2:15). Apoi, ea se extinde ’n Duh, dupq cum wi voi ayi fost toatq natura ’nconjurqtoare, care chemayi la o singurq nqdejde a awteaptq cu o dorinyq ’nfocatq chemqrii voastre. Este un singur descoperirea fiilor lui Dumnezeu Domn, o singurq credinyq, un (Rom. 8:19-22). Aceastq creayie se singur botez> (Efes. 4:4-5). va ’ncheia prin realizarea unui cer 16 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Unitatea Bisericii este ilustratq Cknd a rostit aceste cuvinte, ale denominayiilor din crewtinismul ’n multe feluri: ca aceea existentq Domnul Isus era ’ncq pe pqmknt actual. ’ntre un soy wi o soyie, ca aceea wi-I cerea Tatqlui sq fie dus ’n slavq: prezentq ’ntre pietrele unei clqdiri <Wi acum, Tatq, proslqvewte-Mq Era <post-crewtinq>? <duhovnicewti>, ca aceea dintre la Tine ’nsuyi cu slava, pe care Cei din Europa anilor 1950 mlqdiye wi viya de vie. Este vorba o aveam la Tine, ’nainte de a fi s-au grqbit sq proclame intrarea de o unitate <funcyionalq> ’n planul lumea> (Ioan 17:5). societqyii contemporane ’ntr-o existenyei spirituale. epocq <post crewtinq.> Pentru Conceptul de unitate a Bisericii nereuwita revenire la <pre- Apostolul Pavel vede unitatea trebuie legat de aceastq awteptare crewtinism> din timpul <renawterii>, externq manifestatq ’n biserica escatologicq a clipei ’n care toate paradoxal, oamenii au dat vina localq ca o urmare fireascq a nedesqvkrwirile vor fi ’mbrqcate ’n tot pe bisericq. Nedorind sq se unirii pe care fiecare crewtin o slava viitoare. Toyi aceia care sunt ’ntoarcq la realitqyile Evului Mediu, are cu Christos. El vede aceastq acuma una cu Christos, Mirele lor, oamenii din societatea modernq unitate, nu ca pe ceva de dorit sau vor fi una ’n mireasa care va intra stau ’n cumpqnq. Ce-i de fqcut? de realizat, ci ca pe ceva deja ’n cu El ’n odaia de nuntq. Ce a mai rqmas neexplorat wi existenyq, ce trebuie primit prin neexperimentat? credinyq wi pqstrat printr-o viayq de <Pentru cq noi suntem mqdulare “n vidul ideologic produs ascultare: din mqdularele Lui, carne din de atktea deziluzii, oamenii au carnea Lui wi os din oasele Lui. De ’nceput sq creadq ’n bazaconii <Vq sfqtuiesc dar eu, cel aceea <va lqsa omul pe tatql sq wi <extraterestre>, ’n soluyii de ’ntemniyat pentru Domnul, sq vq pe mamq-sa wi se va lipi de nevastq- unificare spiritualq cu universul purtayi ’ntr-un chip vrednic de sa, wi cei doi vor fi un singur trup.> propuse de religiile orientale wi ’n chemarea pe care ayi primit-o, cu Taina aceasta este mare - vorbesc alternative ’ncq neexplorate. toatq smerenia wi blkndeyea, cu despre Christos wi despre Bisericq> “n plin veac al revoluyiilor ’ndelungq rqbdare; ’ngqduiyi-vq (Efes. 5:30-32). tehnologice, trqim, paradoxal, o unii pe alyii ’n dragoste, wi cqutayi ’ntoarcere la fundamentalismul SQ PQSTRAYI unirea Duhului, prin Dincolo de multele wi religios al islamului wi al altor legqtura pqcii> (Efes. 4:1-3). dureroasele conflicte care existq religii. Ele refuzq progresul steril ’n bisericile crewtine de astqzi, adus de <civilizayiile crewtine.> “n Biserica trqiewte ’n aceastq <unitatea aceasta escatologicq> Anglia modernq, scade numqrul unitate <a Spiritului> despre care poate fi gustatq oriunde se bisericilor, dar crewte numqrul apostolul Pavel vorbewte atkt de ’ntklnesc credinciowi maturi wi plini moscheilor! frumos ’n 1 Corinteni 12. de spiritualitate: Intrqm oare cu adevqrat ’ntr-o civilizayie <post crewtinq>? 4.Unitatea escatologicq. Chiar <Wi El a dat pe unii apostoli; Cuvintele acestei ’ntrebqri par un wi cel mai ’nflqcqrat susyinqtor pe alyii prooroci ... pentru ecou al unei ’ntrebqri retorice pusq al Bisericii trebuie sq recunoascq desqvkrwirea sfinyilor, ... , pentru de Domnul Isus: <Dar cknd va veni faptul cq Biserica crewtinq, awa cum zidirea trupului lui Christos, Fiul omului, va gqsi El credinyq pe am urmqrit-o de-a lungul secolelor pknq vom ajunge toyi la UNIREA pqmknt?> (Luca 18:8). wi awa cum se manifestq ea astqzi, credinyei wi a cunowtinyei Fiului lui Nqdejdea wi optimismul nostru nu reprezintq un exemplu ideal Dumnezeu, la starea de om mare, pentru viitorul crewtinismului nu se de <unitate.> Nici mqcar biserica la ’nqlyimea staturii plinqtqyii lui sprijinq nici pe <realizqrile> crewtine localq, restrknsq ’n perimetrul Christos; ca sq nu mai fim copii, din istorie wi nici pe <calitatea> aceleaiwi experienye sociale wi plutind ’ncoace wi ’ncolo, purtayi liderilor crewtini de astqzi. avantajatq de atktea lucruri de orice vknt de ’nvqyqturq, prin Certitudinea cq acest crewtinism va comune pe care le au membrii ei, viclenia oamenilor wi prin wiretenia dqinui pknq la sfkrwit, oferind pknq nu poate fi o pildq de <desqvkrwitq lor ’n mijloacele de amqgire, ci la capqt o uwq de mkntuire wi de unitate>, ca aceea despre care credinciowi adevqrului, ’n dragoste, iewire de sub mknia lui Dumnezeu vorbea Domnul Isus ’n capitolul 17 sq crewtem ’n toate privinyele, ca se reazqmq pe considerente mult al Evangheliei lui Ioan: sq ajungem la Cel ce este Capul, mai stabile. Christos> (Efes. 4:11-15). <Eu le-am dat slava, pe care Mi- Daniel Branzai ai dat-o Tu, pentru ca ei sq fie una O astfel de trqire spiritualq a ’n noi, cum wi noi suntem una. Eu unitqyii crewtine poate fi gustatq ’n ei wi Tu ’n Mine; pentru ca ei sq de fiecare crewtin, indiferent de fie ’n chip desqvkrwit una.> numirea bisericii lui locale. Ea trece peste orice bariere temporare LUMINQTORUL - Octombrie 2007 17

Un Crewtinism fqrq coloana vertebralq! (Biserici surori, probleme wi poziyii comune) Noi, bisericile surori care fac parte <Preocuparea noastrq nu este de Comentariu editorial - Dumnezeu din marea Bisericq, avem aceiawi a-i face pe pqcqtowi sq arate mai bine, nu binecuvinteazq <orice> facem Evanghelie, acelawi Domn, aclelawi de a-i face sq se simtq confortabil>, noi ‘n Numele Lui! Binecuvkntarea duwman wi ... aceleawi probleme. a mai amintit Tras\\ penticostalilor, Sa este rezervatq doar pentru aceia Am preluat acest articol de pe blogul spunkndu-le cq mulyimile L-au care fac voia Lui. Dumnezeu nu fratelui Ted Doru Pope (http:// urmat pe Isus ‘n pofida faptului cq S-a angajat niciodatq sq zideascq dorupope.com) El le-a confruntat cu privire la pqcat. <bisericile noastre>, ci doar Biserica Biserica va continua sq fie anemicq Lui. El o face cu noi, printre noi wi, Thomas E. Tras\\, superintendetul wi fqrq putere pknq cknd amvonul va nu de puyine ori, ‘mpotriva noastrq. asociayiei de biserici penticostale deveni o voce constantq ‘mpotriva Fratele Tras\\ wi fratele Doru Pope au Assemblies of God (AG) se retrage rqului. intrat ‘n rezonanyq cu acest apel fqcut din funcyia sa wi cu ocazia celui de-al de un om aflat la sfkrwitul slujirii, ca 52-lea Consiliu General al AG yinut Dupq Tras\\, cinci lucruri sunt un veritabil testament de activitate. anul acesta la Indianapolis, a spus vinovate de colapsul moral al urmqtoarele, ‘n ultima sa predicq ‘n Americii: Statisticile aratq limpede calitate de superintendent: crewterea bisericilor care se supun 1.O eticq de situayie, ‘n care necondiyionat Scripturii wi Duhului <Multe biserici americane ne oferq absolutul biblic este respins Sfknt wi descrewterea bisericilor ‘n azi o religie nouq care nu garanteazq chiar wi de cqtre unele care acestea au fost ‘nlocuite cu nici un iad wi nu cere nici o sfinyenie. biserici. ‘nyelepciunea omeneascq, oratoria Este un crewtinism olog, fqrq coloanq ieftinq wi mesajele care gkdilq vertebralq care nu confruntq pqcatul 2.Apoi este seducyia culturalq urechile celor ce zac bolnavi ‘n firea de teama de a nu fi considerat prea datoritq cqreia s-a wters pqmknteascq. Ferice de cei care stau intransingent. Este o evanghelie diferenya ‘ntre rolul sexelor treji wi vegheazq. Sqturayi vor fi doar impotentq care spune oamenilor cq ‘n familie wi societate, s-a admis cei ‘nsetayi dupq neprihqnire wi numai orice merge.> <cqsqtoria> ‘ntre oameni de acelawi cei ce wi-au spqlat hainele ‘n skngele sex wi s-a admis coabitarea ‘n afara Mielului prin pocqinyq vor avea Tras\\ a implorat pe cei prezenyi legqmkntului cqsqtoriei. <Sodoma wi dreptul sq intre pe poryi ‘n cetate! la adunare sq nu lase acest tip de Gomora au fost distruse pentru astfel crewtinism sq se strecoare ‘n bisericile de pqcate>, a adqugat Tras\\. Avem probleme comune, dar AG. biruinyele vor fi individuale, dqruite 3.Al treilea vinovat este numai celor ce vor auzi <ce spune <Fie ca (acest fel de crewtinism) complacerea. Scripturile sunt Bisericilor Duhul>. sq nu invadeze niciodatq AG!> privite ca fiind demodate ‘n a ‘ncheiat Tras\\, care ‘n timpul ceea ce privewte pqrerea despre avort, Iatq un extras din Raportul administrayiei sale a fost recunoscut bquturq wi divory. fostului prewedinte al Uniunii pentru pasiunea sa pentru sufletele Baptiste, Paul Negruy, ‘n publicayia pe pierdute. El a crezut dintotdeauna cq 4.Al patrulea vinovat este care au primit-o toyi participanyii la AG are responsabilitatea de a aduce mkntuirea inclusivq conform congresul de la Cluj Napoca, 2007. Evanghelia la milioanele care nu-l cqreia toatq lumea merge la cunosc pe Christos. ceruri. Tras\\ a amintit participanyilor <”n conformitate cu datele primite la conferinyq cq Dumnezeu ne va de la comunitqyi, la data de 17 mai trage la rqspundere pentru teologia 2007, ‘n cadrul Cultului Crewtin care mulyumewte pe pqcqtos ‘n timp Baptist din Romknia fiinyeazq 1821 ce el continua sq meargq spre iad. de biserici cu un numqr de 99.183 de membrii wi aproximativ 30.000 de 5.Ultimul lucru amintit de Tras\\ aparyinqtori. Prin harul lui Dumnezeu a fost nevoia de a deveni ‘ncq aceste biserici sunt slujite de 860 de o datq un popor pasionat pqstori wi misionari ordinayi. dupa Domnul, dupq o Evanghelie autenticq wi vestitori ai acesteia plini “n intervalul 2003-2007 au fost de Duhul Sfknt. plantate un numqr de 133 de biserici wi au fost ordinayi 154 pqstori wi Subscriu la ceea ce a spus misionari, iar numqrul credinciowilor Thomas E. Tras\\, pknq duminicq baptiwti a crescut cu 3.591 membri. prewedintele denominayiei care are peste 3 milioane de membri ‘n SUA Aspectul care trebuie subliniat wi aproape 60 de milioane ‘n lumea aici este o crewtere procentualq mai ‘ntreagq. mare a numqrului de pqstori fayq de numqrul de biserici wi credinciowi(!). De asemenea, ‘n conformitate cu rapoartele venite de la comunitqyi se poate remarca faptul cq unele biserici rodesc constant, indiferent de zona ‘n care se aflq, iar altele stagneazq de multq vreme.> 18 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

<Blestemat sq fie cel ce face vreme postmodernistq, cknd aproape nici vestitorii cu nebqgare de seamq lucrarea Evangheliei nu mai yin cont de Duhul Sfknt, cqci mulyi Domnului> - Ieremia 48:10. primesc mesajul de <sus> prin intermediul internetului. O, Doamne, cum ar trebui sq ne pocqim de pqcatul Noi citim Biblia wi trecem grqbiyi peste anumite nebqgqrii de seamq cu care facem lucrarea sfkntq. versete, wi facem aceasta de multe ori chiar ‘n Casa Domnului. Am vizitat multe biserici wi aproape peste Marea importanyq a acestor servicii tot am gqsit cq la serviciile de slqvire a Domnului Cknd se adunq poporul Domnului din frqmkntqrile sau programele de tineret, cum li se zice, se merge la acestei vieyi, trebuie sq fie ‘ndreptat spre Dumnezeul ‘ntkmplare. Sunt programe neprogramate, nepregqtite, mkntuirii naostre. Sq ne unim ‘n Duhul Sfknt. Sq-I dqm cq vezi, Domnul primewte wi awa. E o lucrare a Domnului voie sq ne foloseascq. Sq devenim cowtienyi cq suntem ‘n fqcutq cu nebqgare de seamq. Wi Cuvkntul Domnului faya Dumnezeului Prea “nalt. El meritq slqvirea noastrq. spune cq e blestemat cine face o awa lucrare. Cine Deci, sq-I dqm ce avem mai bun! e vinovat de aceasta: tineretul, conducqtorul lor, Aceste servicii sunt pentru edificarea bisericii, spre comitetul sau pqstorul? amintirea a ceea ce a fqcut Domnul pentru noi, spre cercetare, spre ‘ntqrire, spre deschiderea inimii wi Mulyi sunt sub blestemul nebqgqrii de seamq primirea Cuvkntului Sfknt ce urmeazq sq fie vestit de Chiar wi cea mai analfabetq gospodinq ‘wi pregqtewte pqstor, spre pocqinyq wi spre noi decizii. alimentele cknd vrea sq facq mkncarea. Nu pune Printr-o bunq pregqtire, ele ar trebui sq fie atractive zarzavaturile de-a valma, wi carne de pui, wi pewte, wi pentru alte suflete. Ceva bun, ceva frumos, e atractiv. ouq, wi oyet, wi zahqr, wi marmeladq, wi ardei iute ca Trebuie pregqtite nu numai formal, ci wi cu multq sq-i dea gust. Cine ar mknca o awa mkncare? De ce rugqciune, ca sq nu fie dominate de spirit de mkndrie, pqstorii nowtri sunt mai prejos deckt cea mai din urmq de arqtare a omenescului, ci a dumnezeiescului, sq gospodinq? De ce sunt cu nebqgare de seamq ‘n hrana fie cu har, cu atracyia Duhului Sfknt prin persoane ‘n spiritualq ce se dq poporului Domnului? Nu au timp? total predate Domnului. O atracyie pe care nu o poate Nu-wi pot rupe ckteva ore ca sq pregqteascq subiecte wi oferi lumea sufletului trudit wi ‘mpovqrat. De aceea, ‘n materialul necesar pentru trei luni, ca aceste servicii pregqtire sq se aibq ‘n vedere nu numai frumosul – ceea importante de slqvire a Domnului, care sunt tocmai ce are wi lumea – ci wi spiritualul dupq care tknjewte ‘nainte de predica lui, sq nu decurgq la ‘ntkmplare? sufletul omenesc. Cknd Ing. Vlad, decanul Facultqyii de <Domnul primewte orice wi oricum>. Awa credeau wi Construcyii din Timiwoara, a venit la noi la bisericq, wi cei din Israel cknd aduceau ca jertfq o vitq wchioapq poporul a izbucnit ‘n prima ckntare, el a fost coplewit wi sau bolnavq. De obicei, cu ckteva minute ‘nainte de lacrimile i-au curs wiroaie. Domnul Isus a spus cq cel ce ‘nceperea serviciului, tinerii sunt ‘ntrebayi ce au, wi a dat o cinq mare, a trimis pe robii sqi sq spunq: <Toate nimeni nu are nimic pregqtit, ei, hai, tu cknyi o ckntare, sunt gata!> Awa trebuie sq fie orice serviciu din Casa tu reciyi o poezie, tu spui un psalm. Wi nu se wtie ce Domnului. ckntare, ce poezie, totul e instant. Wi iese un program Dau aici ca model de subiecte: Roada Duhului. E un nepregqtit, fqrq nici o legqturq, fqrq nici un sens. Wi serial pentru nouq duminici: aceastq practicq nu e de ieri, ci de ani de wi ani. Alyii se considerq mai spirituali wi zic: <Noi 1. Roada Duhului este dragostea, textul Gal. 5:22,23 primim cum ne dq Duhul>. E adevqrat cq Domnul Poezia: Slqvitq e taina iubirii, de Dorz, urmatq de Isus a zis: <Duhul Mq va proslqvi>. Dar cum poate ckntarea. <Mai presus de orice>, Cknt.Slavei 76 Duhul Sfknt sq-L proslqveascq pe El prin niwte tineri Poezia: Iubesc pe ai mei, Tr. Dorz, ckntarea <Puteri care toatq sqptqmkna nici nu s-au gkndit la Duhul, de necrezut>, Cknt. Slavei 152 dar de cum sq se lase conduwi de Duhul, ‘n aceastq Poezia: Iubire, doar Iubire, ckntarea: <Iubirea-i ce ne face atkt de fericiyi>, Cknt. Slavei 52 Poezia: Poyi pqmkntu-n mkini sq-l yii, ckntarea: <Urmqriyi sq aveyi dragostea>, Osana 154 2. Roada Duhului este bucuria, textul Gal. 5:22,23 Poezia: Bucuria Ta, Isus, ckntarea: <Domnul sq-yi fie desfqtarea ta>, Cknt. Slavei 37 Poezia: Prima bucurie a mkntuirii, ckntarea: <Glorii din cer ‘n mine s-au revqrsat>. Cknt. Slavei 34 Poezia: Bucurayi-vq!, ckntarea: <Fiyi voiowi totdeauna>, Cknt. Slavei 17 Poezia: Bucuria nu-i deplinq, ckntarea: <O schimbare ‘n viaya mea s-a fqcut>, Cknt. Ev. 20 Poezia: Strigarea bucurie, ckntarea: <Ckt de fericit wi ckt de bine>, Cknt. Slavei 244 LUMINQTORUL - Octombrie 2007 19

Awa se poate proceda wi cu celelalte roade ale UN REGE CU PATRU SOYII Duhului Sfknt. Wi poeziile, wi ckntqrile se pot schimba cu altele potrivite, dar care sq arate acelawi sens. La fel se Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra soyie, pe care poate un serial din <Pildele Domnului Isus> pe timp de o ‘mbrqca cu straie din cele mai scumpe wi o trata cu o lunq; sau <”nvqyqturi ale Domnului Isus>; sau <Puterea cele mai fine delicatese. “i dqdea tot ce era mai bun. Cuvkntului Sfknt>; putere de trezire, de convingere, de sfinyire, de biruinyq, sau <Vremurile din urmq>, de mare De asemenea o iubea wi pe cea de-a treia soyie wi pqcqtowenie, de necredinyq, de luptq grea, de biruinyq, ea era cea cu care se mkndrea cel mai mult ‘n faya sau <”nvqyqtura harului>; s-o rupem cu pqgknqtatea, regatelor vecine. Totuwi, regele trqia cu teama cq cum sq trqim ‘n veacul de acum, wi sq awteptqm fericita aceastq soyie ‘l va lqsa ‘ntr-o zi pentru un altul. noastrq nqdejde. Regele o iubea wi pe cea de-a doua soyie. Ea era Cine face anunyarea punctelor, e bine sq nu dea confidenta lui wi era ‘ntotdeauna drqguyq, ‘nyelegqtoare numele, cqci menirea nu e sq ridicqm persoanele ‘n wi rqbdatoare cu el. De ckte ori regele avea o problemq, slavq, ci conyinutul a ceea ce urmeazq wi dacq adaugq putea avea ‘ncredere ‘n ea cq ‘l va ajuta sq treacq o frazq sau douq este de ajuns, nu sq facq predicuye la peste momentele grele. Prima soyie a regelui era foarte fiecare punct. Totul sq fie spre glorificarea Domnului wi loialq wi ‘wi adusese o mare contribuyie ‘n menyinerea iluminarea ascultqtorilor. regatului. Totuwi, regele nu o iubea pe prima soyie. Dewi ea ‘l iubea cu adevqrat, el de abia o observa! Aceste servicii de slqvire a Domnului pot fi pregqtite din timp pe clase de Wcoalq Duminicalq. “ntr-o zi, regele simyi cq sfkrwitul ‘i este aproape. Se Cqci ‘nvqyqtorul poate verifica mai bine pregqtirea lor gkndi la viaya lui wi ‘wi spuse: <Acum am 4 soyii cu mine, spre a fi binecuvkntare pentru Biserica Domnului wi dar cknd voi muri, voi fi singur.> ascultqtorii ce vin la Casa Domnului. El poate instrui pe elevi ‘n ce privewte intonayia, ca sq nu fie monotonie. O ‘ntrebq pe cea de-a patra nevastq: <Te-am iubit cel Astfel, sunt pqrtawi mai mulyi ‘n lucrarea sfkntq, nu mai mult, yi-am dqruit cele mai frumose haine wi yi-am doar doi, trei, care sunt talentayi wi mereu aceiawi. E arqtat cea mai mare grijq. Acum, eu am sq mor, vrei sq treaba pqstorului sq angreneze pe ckt mai mulyi ‘n vii cu mine wi sq-mi yii companie?> lucrare. Dacq el nu poate sau mai bine zis nu vrea, sq ‘nsqrcineze pe altul care e bun credincios wi dibaci, <Nici vorbq!> replicq cea de-a patra soyie, wi plecq care sq facq cu rqspundere aceastq importantq lucrare. fqrq un alt cuvknt. Rqspunsul ei strqpunse inima regelui Aw vrea ca sq nu faceyi cu nebqgare de seamq acest ca un cuyit. serviciu, ca sq nu cqdeyi sub blestemul Cuvkntului Sfknt. Cqutayi sq faceyi cu multq rqspundere lucrarea Regele o ‘ntrebq wi pe cea de-a treia soyie: <Te-am aceasta. Eu am practicat ‘ntotdeauna aceastq metodq. iubit toatq viaya mea. Acum cq mor, vrei sq vii cu mine Wi pe aceea vreme nu existau cqryi de poezii, dar am wi sq-mi yii companie?> colecyionat sute de poezii. “ncercayi sq osteniyi pentru Domnul wi bisericile vor fi ‘nviorate. “nlqturayi letargia! <Nu!> veni rqspunsul celei de-a treia soyii. <Viaya e Cknd muncesc, oamenii se ‘ncqlzesc, se ‘nflqcqreazq prea bunq! Cknd vei muri, mq voi recqsqtori!> pentru Dumnezeul nostru mare wi pentru salvarea pqcqtowilor. Pregqtiyi acestea prin multq rugqciune Inima regelui se strknse de durere. individualq wi ‘n grup. E vremea sq semqnqm cu lacrimi, Apoi o ‘ntrebq wi pe cea de-a doua soyie: ca sq secerqm cu ckntqri de veselie aici jos wi sq primim <”ntotdeauna am gqsit la tine ‘nyelegere wi ajutor wi coroana mqreayq ‘n <ziua aceea> din mkna lui Christos mereu ami foowsPt elktrnugqPompionveic. iCknd voi muri, vrei sq vii cu Domnul, marele nostru Mkntuitor. mine wi sq-mi yii companie?> <”mi pare rqu, nu te pot ajuta de data aceasta!> mow Petru Popovici replicq cea de-a doua soyie. <Te pot doar ‘nmormknta wi veni la mormkntul tqu.> Mulyumim fratelui Petru Popovici pentru rkvna Regele fu devastat wi de acest rqspuns. lui exemplarq wi pentru dezvqluirea <secretului> care Apoi se auzi o voce: <Eu te voi urma oriunde vei explicq succesul dknsului ‘n lucrare: MUNCA! merge!> Regele se uitq ‘mprejur wi vqzu cq cea care rostise aceste cuvinte era prima soyie. Era atkt de slabq, Dumnezeu se angajeazq sq binecuvinteze numai pentru cq suferise mult din cauza foamei wi a neglijqrii <rodul MUNCII mkinilor tale>. La unii, Dumnezeu, dewi sale. vrea, nu are ce sq binecuvinteze! Adknc ‘ndurerat, regele spuse: <Trebuia sq fi avut mult mai multq grijq de tine cknd am avut ocazia!> 20 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/ “n realitate, noi toyi avem patru soyii ‘n viaya noastrq: Cea de-a patra soyie este TRUPUL nostru. Indiferent ckt timp wi efort investim ‘n a-l face sq arate bine, el ne va lqsa cknd murim. Cea de-a treia soyie este AVEREA noastrq. Cknd murim, merge la alyii. Cea de-a doua soyie sunt FAMILIA WI PRIETENII. Indiferent ckt de apropiayi ne-au fost ‘n timpul vieyii, ei nu pot deckt sq vinq la mormkntul nostru dupq ce nu mai suntem. Prima soyie este SUFLETUL nostru. Adesea este neglijat ‘n goana dupq averi, bunqstare wi putere sau ‘n goana dupq iluzii dewarte, uitknd cq iubirea curatq wi sincerq ‘wi face viaya frumoasq wi spiritul sq trqiascq wi dupq. Wi totuwi, SUFLETUL este singurul care ne va urma oriunde vom merge.

Misiunea cu nu vq este strqin sentimentul pe mandoline care ‘l are un lucrqtor ‘ntr-o zonq departe de casq. Dar nu suportul Dragq frate Daniel, aceasta este m-a convins sq vin la Pucuioasa, fizic ‘mi lipsewte ckt cel spiritual, o scrisoare de mulyumire. folosindu-mq la plantarea bisericii acela al unor oameni cu experienyq de aici. Acum la Pucioasa avem ‘n pastoralq, pentru ‘ncurajqri frqyewti, Sunt Vulpe Nicu, pqstorul jur de 35 de aparyinqtori, consultqri ‘n probleme de relayii bisericii baptiste din orawul ‘n bisericq, ‘mpqrtqwirea viziunii, Pucioasa, jud. Dkmboviya. 2 biserici filiale dialog etc. (misiuni) ‘n douq Printre alte biserici de pe lista localitqyi apropiate Cu inima deschisq wi fratelui Wtefan (un om minunat al wi ckte o familie ‘ncq mulyumitoare, Vulpe Nicu lui Dumnezeu!), am fost wi noi, awa ‘n 2 sate unde ne cq acum avem wi noi orchestrq de ‘ntklnim periodic “ntruckt sunt din Moldova wi, mandoline. A fost nemaipomenit acolo cu familiile din pqcate, cunosc fenomenul ca ‘n timp de o sqptqmknq, sq acestea, ‘n ideea migrayiei ‘n masq cqtre SUA, wi lase fratele ce a lqsat wi anume pqrtqwiei wi cultivqrii nu-l putem opri (chiar dacq e motivayia unei slujiri ‘ntr-un mod unei viziuni misionare ‘ngrijorqtor – 3 pqstori dintre nou – orchestra ; cunoawterea pentru acele sate. Dar, rudele mele au plecat deja ‘n State unui instrument, solfegiu, spirit frate, e ‘ncq atkt de wi wi-au gqsit diferite job-uri – o, de echipq wi nu ‘n ultimul rknd, mult de muncq aici... ckt e de trist...) tare mi-aw dori ca instrumentele. Awa cq salut cu toatq sq-i pun ‘n legqturq cu biserica recunowtinya orice dv. Ckt de mult au ei nevoie de O, ckt de mult am fost formq de ‘ncurajare a pqstorire ca sq nu se piardq ‘n binecuvkntayi de slujirea fratelui pe lucrqrii de aici. Formarea America. (Numai din localitatea de care, ca bisericq, wi sunt sigur cq wi unei orchestre aici este o unde sunt – Branza – va pleca anul personal, ayi ‘ncurajat-o! lucrare de ‘ncurajare a lucrqrii de acesta un grup de 5-6 familii) misiune ‘n judeyul nostru. Nu wtiu ckt wtiyi despre lucrarea Iatq, dupq ce am fost zidiyi de P.S.: Apqi, ... cei din Branza baptistq din jud. Dkmboviya, de mesajele dumneavoastrq pe care ar trebui, dupq socoteala mea, sq aceea vreau sq vq spun ckteva le-ayi distribuit ‘n Romania pe ajungq neapqrat la Branzai !!! cuvinte. casete, precum wi de pe internet, dupq ce am citit cu bucurie cqryile LUMINQTORULR- Octombrie 2007 21 Aici baptiwtii au o istorie pe care le-ayi scris, acum am scurtq. Pknq ‘n ^89 nu o fost nici beneficiat de ‘ncq o formq a slujirii o bisericq baptistq. Pentru prima dumneavoastrq. Dumnezeu sq vq datq, imediat dupq revoluyie a rqsplqteascq potrivit cu bogqyiile ajuns ‘n Tkrgoviwte fr. Ckmpeanu harului Squ wi awa cum scrie ‘n Ps. de la Ploiewti wi a deschis un punct 20, <El sq-wi aducq aminte de toate de misiune. Acum sunt 5 biserici darurile tale ... > wi vreo 7 puncte de misiune ‘n Eu am 30 de ani. Probabil tot judeyul. La Pucioasa am ajuns sunt cel mai tknqr pqstor din ‘n ^98 dupq terminarea wcolii. Dkmboviya. Am nevoie de Eu sunt din Rep. Moldova, ajuns multq ‘nyelepciune, iar ‘n Romknia pentru studii ‘n ^94. dumneavoastrq aveyi un Mi-am dorit foarte mult sq mq mare har la scris. Frate ‘ntorc ‘n Moldova ‘nsq Dumnezeu Daniel, vq cer prea mult dacq vq rog ca din cknd ‘n cknd sq ne acordayi puyinq asistenyq spiritualq (rugqciune pentru misiunea ‘n Pucioasa wi Nordul Dkmboviyei care este sec din punct de vedere spiritual; sfaturi; dacq aveyi un site pe care vq postayi ceea ce scrieyi, poate ...ar fi bine sq ‘l wtim wi noi). Frate Daniel, probabil cq

Ce este cel mai fain la Securitate? vocii…Ce v-am promis, <tovarqwe> wi izbucnewte ‘ntr-un r’s sacadat… Glumesc, domnu, ce v-am promis….?> Diavolul alege de multe ori sq fie evident. Apewi un buton wi-yi nqvqlewte ‘n casq. Dumnezeu este subtil, se <Wtiyi, deconspirarea… > aweazq nu ‘n tunet, nici ‘n cutremur, nici ‘n fulger, ci <Aha, eh, wtiyi s-au schimbat vremurile, nici ‘ntr-un susur de v’nt. Diavolul este scandalagiu, vocal, dumneavoastrq n-ayi mai trecut pe la noi, avem cadre isteric, ‘wi marcheazq prezenya. Dumnezeu este tqcut, tinere, de nqdejde, wtiu englezq, wtiu sq lucreze la discret, woptit, ‘wi face prezenya wi ‘n absenyq. Dar gata computer, vedeyi wi dumneavoastrq…. ‘nchide uwa, cu meditayia. Sq trecem la treabq: Ginuya, avem treabq cu domnul, dar nu-l reyinem mult…lqsayi, nu vq necqjiyi, wi awa acu vine pensia, E lucrul Satanei wi comportamentul slujbawilor de copiii vq iubesc, nepoyii habar-n-au ce-i aia, wtiyi dvs…. acolo, de la Securitate, este ‘ntocmai ca al Satanei: Timpul trece…. nu vq necqjiyi. Wtiyi wi cu deconspirarea <Fq-o, tqicq, cq nu wtie nime…Na, c-ai fqcut-o…..Yi-am asta. Trebuie sq jucqm wi jocul qsta. S’nt sacrificii, promis eu cq nu te dau ‘n g’t?>. Aia e! Te folosewte wi te wtiyi… trebuie… ‘nyelegeyi. > mototolewte ca sq te arunce la cow. Apropiindu-se de el ca sq ‘l ia de subray, pentru a-l conduce afarq… Pqlqria <Vq mai pot ajuta cu ceva?> <Deci…?> Scenq. Un singur act <Ginuya, condu-l pe domnu…> Colaboratorul, informatorul, urcq g’f’ind treptele <Dar, domnu colonel… wi cu mine, cu mine, cu instituyiei pe care n-o mai vizitase demultiwor. noi… cum rqm’ne?> Nu s-au schimbat multe lucruri. Mozaicul frecat <Puteyi declara ce vreyi dumneavoastrq, noi nu vom altq datq de soldayi cu cremq de ghete este ‘nlocuit contrazice ce spuneyi. Ne pare rqu, numai cadrele de podea melaminatq, fiwetele grele din fier s’nt active s’nt protejate de protocol….> ‘nlocuite de computerele destul de curqyele. Cam <Bun, wi cum pot deveni cadru activ… > acelawi miros greu de draperii impregnate cu fum de <Domnu, v-am spus, efectivele s’nt complete, ne yigarq. Au apqrut niwte f’ye care fumeazq ca turcii ‘n pare rqu … trebuie sq mergem ‘nainte, nu ne mai locul ordonanyelor ‘n termen de altq datq. Feyele s-au intereseazq obiectivul wi sectorul pe care <l-ayi lucrat> mai schimbat, unii au murit, alyii s-au pensionat, alyii dumneavoastrq… wi avem alte metode de lucru acum. au fost pensionayi, despre vreo doi se spune cq <au Vq rog!> fost sinuciwi>, ‘n rest cam toate la locul lor. Aceeawi Colaboratorul lor iese dezorientat. Toamna a venit atmosferq de <muncq cu mijloace specifice>. C’te un mai devreme. Dintr-o datq s-a rqcit. Sqptqm’nile conyopist se plimbq cu c’te un dosar sau c’te o foaie ‘n trecute erau temperaturi foarte mari. A pierdut mult m’nq numai awa, ca sq parq cq are treabq. calciu din pricina transpirayiilor abundente. Poate din Colaboratorul nostru (de fapt al lor) cere audienyq. cauza asta ameyewte acum. Se clatinq wi se aweazq pe Wtie procedurile. A rqmas cu acelawi reflex. Se uitq ‘n banca din faya instituyiei. Au ‘nlocuit-o pe cea masivq, st’nga ‘n dreapta cu emoyii, mqtur’nd holul ‘n st’nga grea din fontq, pe care s-a prqbuwit wi a stat patru ore, wi ‘n dreapta ca nu cumva sq se ‘nt’lneascq cu vreun prima datq c’nd a venit pe aici…Acum este una suplq, confrate <luat> pe nevestite din casq sau de la piayq din yeavq pqtratq, rece. Mai rece ca aia veche. Stq, wi adus pe-aici. De obicei wtia c’nd erau aduwi, dar ‘wi sprijinq capul ‘n m’ini. O doamnq care croweteazq acum… acum s-au stricat toate lucrurile. macrameu se uitq de c’teva ori lung la el wi, ‘ntr-un Awteaptq ore ‘ntregi. Nu mai este ca altq datq. Altq t’rziu ‘ntreabq: datq avea prioritate, era chemat de urgenyq ‘nquntru <Vq e rqu, domnu?> wi awteptat cu cafea bunq, cum nu prea era nici prin <Nnn, nu!> shop-uri. Ehe, nici Securitatea nu mai e la fel. <M-ayi speriat, s’nteyi galben. Nu vq doare brayul “n sf’rwit, vechea sa cunowtinyq ‘l primewte. Rece. st’ng? cq awa l-a durut pe bqrbatu-miu ‘nainte de <Da, spuneyi, despre ce este vorba?> infract, fie-i yqr’na uwoarq, cq bun om a fost… > wi Timid, colaboratorul lor, bine educat, nu ‘ncepe sq vorbeascq tot mai ascuyit ‘ntr-un ‘nceput de ‘ndrqznewte sq se aweze, pentru cq nici vechea pl’ns…. cunowtinyq nu se aweazq. . “wi ‘ntoarce pqlqria ‘ntre <Nu, lqsayi-mq doamnq-n pace…> degete tot timpul. Este ‘ntre revoltq nouq wi frica cea S-a scuturat, s-a ridicat, conwtient cq fusese veche. Amar amestec. Greu de ‘nghiyit. bqdqran, cq doar era bine crescut…A ‘ncercat sq <Domnu locotenent, ce este circul qsta din presq, alerge dupq autobuz, dar v’ntul i-a zburat pqlqria de domnule, doar mi-ayi promis, mi-ayi spus atunci, cq fetru wi i-a tqvqlit-o vreo c’yiva metri printre frunze wi nu va wti nimeni, ce este cu telefoanele, doar m-ayi noroi. promis….ne-ayi promis, noi am fqcut tot…. > A ridicat-o ‘nciudat, wi cq a pierdut autobuzul, dar “ncepuse hotqr’t, cu un ton ferm, care a degenerat wi cq s-a lipit m’zga wi gqinayii de porumbei de pqlqrie. spre sf’rwitul frazei ‘ntr-un fel de miorlqialq jalnicq. Era veche, dar bunq, material bun….A scuipat puyin <Domnu colonel, ‘l corecteazq ferm cunowtinya, pe ea ca s-o cureye. nu locotenent, atunci eram locotenent, cade briciul <Ptiu, awa rqm’ne, pqtatq, nenorocita…> 22 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/ Marius Cruceru (http://patratosu.[ordpress.com)

Sq ne cunoawtem Asociayia Bisericile Asociayiei - 2007 Sqrbqtoare la „First Romanian actual de ‘nchinare, de pe 2622 Fie ca Dumnezeu sq Baptist Church of Chicago> N. Ashland Ave. “n anul 1920, binecuvinteze ‘n continuare 2622 North Ashland Avenue biserica ‘wi alege primul pqstor al aceastq bisericq ‘n sknul Chicago, IL 60614 ei, ‘n persoana fratelui Dumitru comunitqyii romkne din aceastq INSTALAREA NOULUI Truya, care a pqstorit biserica pknq metropolq, cu mqrturie sfkntq, PQSTOR ‘n 1923. ca tot mai mulyi conayionali ai nowtrii sq-L cunoascq pe Domnul Prima Bisericq Baptistq Wi ultimul pqstor ce a slujit Isus Christos, Singurul Fiu al lui Romknq din Metropola Chicago, aceastq bisericq, pknq la sosirea Dumnezeu, ca Mkntuitor personal duminicq 15 Iulie 2007, a trqit fratelui Ionuy Deliu-Zaharie, a fost wi Stqpkn al vieyilor lor. momente de o realq sqrbqtoare, fratele pqstor Laurian Lqzqrescu, ce s-a dovedit a fi „o piatrq de ‘n perioada 1995-2002. Urmeazq LUMINQTORUL - Octombrie 2007 hotar> ‘n istoricul ei. Atmosfera o perioadq dificilq de aproape de sqrbqtoare constituitq de 5 ani fqrq pqstor, lucrarea fiind ceremonia instalqrii noului fqcutq prin cei 2 prezbiteri ce ‘i pqstor al bisericii, a fost sublim are biserica, ‘n persoana fratelui ‘mbinatq cu bucuria wi mulyumirea Gonczi Wtefan wi fratele Tqmqwan bisericii trqite ‘n prezenya lui Vasile, ‘mpreunq cu grupul de Dumnezeu, pentru rqspunsul lucrqtori ai bisericii. primit la rugqciunile lor ‘nqlyate Domnului timp de 4 ani, pentru “n toatq aceastq perioadq, un nou pqstor al bisericii. frayii nu au ‘ncetat sq se roage, Rqspuns materializat ‘n persoana sq posteascq, cerknd de la pqstorului IONUY DELIU- Dumnezeu un slujitor dupq voia ZAHARIE. Lui. Iar ziua de 15 Iulie 2007 nu e altceva deckt rqspunsul primit la Scurt istoric al bisericii rugqciuni, wi ‘mpreunq cu prieteni Prima Bisericq Baptistq wi cunoscuyi au vrut sq punq Romknq din Metropola Chicago, wi o piatrq de aducere aminte cq a patra Bisericq Baptistq Romknq Dumnezeu le-a auzit glasurile wi din Statele Unite, dupq Biserica rugqciunile lor au fost ascultate. Baptistq din A\\ron(1910), Cleveland(1911) wi Detroit(1911). Istoria consemneazq cq ‘n anul 1914, luna August, ia fiinyq prima bisericq baptistq romknq din Chicago, la iniyiativa lui Alexandru Ilaci. Datoritq poziyionqrii avute, din totdeauna biserica noastrq a fost o bisericq micq numeric, fiind mai mult o bisericq de tranziyie pentru cei nou veniyi din yarq. La ‘nceput ‘ntrunirile bisericii aveau loc ‘n case particulare, iar ‘ncepknd din 1917, biserica crescknd ca numqr, ‘n clqdiri ‘nchiriate. “n anul 1923, frayii baptiwti romkni au cumpqrat de la frayii luterani locawul 23

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc bombastic: <Nu veni aici, proasto! Ferewte-te sq stai pe hkrtia maronie. E o cursq, nu vezi?> Presiunea prietenilor Ce bondar nesuferit! Auzi, ce tkmpenie! Nu se putea sq fie ceva periculos atkta vreme ce toate de Charles R. S[indoll muwtele alea erau deja acolo ... 1 Petru 2:20-24 A fost odatq un pqianjen care wi-a yesut pknza <Taci din gurq! Nu vezi suratele mele cum frumoasq ‘ntr-o casq veche. Pqianjezul o yinea foarte danseazq!>, zise musca noastrq inteligentq wi se curatq pentru cq vroia ca toate muwtele sq vinq wi sq awezq wi ea pe bucata de hkrtie frumos coloratq. se aweze pe ea. De-ndatq ce primea ckte-un <client>, ‘l <ascundea> repede pentru ca celelalte muwte sq Wtiyi ce s-a ‘ntkmplat mai departe. Musca noastrq gqseascq mereu pknza goalq wi sq nu bqnuiascq nimic. a fost prinsq de lipiciul cleios wi otrqvitor. A <dansat> “ntr-o bunq zi, o muscq <mai inteligentq>, trecu o vreme, dupq care a ... murit. ‘n zbor pe deasupra pknzei. Pqianjenul a ‘mbiat-o: <Vino wi ia loc>, dar musca dewteaptq i-a rqspuns: <Nu, Morala: Unii dintre noi wtim sq ne ferim cknd mulyumesc frumos, domnule, dar nu vqd nici o altq suntem singuri, dar ne lqsqm pradq anturajului muscq ‘n curtea dumneavoastrq. Mi-e fricq sq vin wi suntem atrawi de mulyime spre locuri care ne singurq.> otrqvesc sufletul. Wi musca zburq ‘n altq parte. Tocmai vqzuse pe podeaua de jos o mulyime de muwte care dansau Ce i-ar folosi unei muwte (sau unui om) sq scape ‘nprejurul unei hkrtii de culoare maronie. O petrecere! de plasa de pqianjen, dacq se aruncq nebunewte spre <Inteligenta> zburq glony ‘ntr-acolo fqrq nici o fricq. locurile la modq, care au ... lipici? Cknd era aproape, un bondar venind de-acolo bombqni Surprinzqtoarea Romknie - <Mania manelelor> wi <O companie de succes!> 24 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Wtiri de pretutindeni Stoc\\ton. California Iatq o pozq cu Misiunea <ROUA HERMONULUI> din Stoc\\ton, California, unde slujewte ca pqstor (pensionar) fratele Iosif Serac, iar ca responsabil fratele Ghiyq Croitoru. Fratele Iosif Serac fiind ‘n Romknia cu sora Emilia (pentru sora Emilia e prima datq dupq 24 ani...) ne-a rugat sq-l ajutqm ‘n aceste duminici. Duminicq 9 Septembrie, de dimineayq, am fost cu Mihaela, soyia mea. Ne-am bucurat sq gqsim 14 frayi dintre care 3 prieteni din Stoc\\ton. Sq ne rugam ca DOMNUL sq-i ‘nmulyeascq wi EL sq lucreze wi ‘n acest oras. - Nelu Cinteanu, Sacramento Michigan Prima rundq de convorbiri sfinyire wi a doua venire a lui a avut loc ‘n 2006 ‘n Praga wi Christos. Adventiwtii wi convorbirile recente au mers pe Alianya Evanghelicq linia recomandqrilor ‘ntklnirii din Puncte discordante s-au datorat A doua rundq de convorbiri 2006. Scopul principal al discuyiilor crediyei adventiwtilor cu privire la ‘ntre teologi adventiwti de ziua este de a elimina prejudecqyile judecata de dinainte de a doua a waptea wi teologi reprezentknd dintre evanghelici wi adventiwti. De venire, locul lui Ellen G. {hite {orld Evangelical Alliance ({EA) asemenea, adventiwtii au folosit (a cqrei scrieri a iniyiat wi inspirat s-au ‘ncheiat recent la Andre[s ocazia pentru a ‘wi explica teologia, miwcarea adventistq) wi rolul zilei Universit] din Berrien Springs, pentru a evita pe viitor pqrerile de sabat. Concluzia a fost cq ‘n Statul Michigan. “n urma ‘ntklnirii izvorkte din terye surse. Adventiwtii lucrurile ‘n care se crede la fel, se awteaptq ca ‘n urmqtoarele au cqzut de acord cu declarayia adventiwtii wi {EA pot coopera. luni participanyii sq semneze de credinyq a evanghelicilor care o declarayie comunq care sq declarq cq Biblia este Cuvkntul {EA se laudq cu 420 milioane identifice scopuri comune wi sq lui Dumnezeu, care declarq de membrii ‘n diverse denominayii comunice rezultatele discuyiilor credinya ‘n Trinitate, ‘n persoana wi rqspkndite ‘n peste 120 de yqri, purtate pknq acum. lucrarea mkntuitoare a Domnului adventiwtii se mkndresc cu 15 Isus Christos, ‘n justificarea prin milioane de membri ‘n peste 200 credinyq, ‘n rugqciune, pocqinyq, de yqri. Bec\\]^s Hope Ministr] - http://[[[.bec\\]shope.org/ LUMINQTORUL - Octombrie 2007 25

Internetul: centrul locuinyei. Iar uwa wi-a pierdut celqlalt neputknd sq-l vadq awa cum rolul de barierq ‘ntre interior wi este. Wi dacq mai apare ‘ncq un serv sau stqpkn? exterior. Omul (bqrbatul ‘n special) intermediar, cum sq ajungq sufletul nu mai trebuie sq meargq, sq iasq din celuilalt prin computer la mine? Cum Puteam pune un alt titlu: casq pentru a ajunge ‘n piaya (agora) sq mai zqresc prin golul pupilelor Internetul: soy sau hoy?, dar am gqsit cetqyii la consfqtuire, dezbatere wi privirea care mq privewte? Wi gesturile aceastq glumq wi m-am rqzgkndit ... informare, ci poate sq intre foarte involuntare ale sufletului care se bine ‘n casq – wi aici vorbesc doar manifestq ‘n trup cum sq le pot sesiza O tknqrq se adreseazq vknzqtoarei de casele care au computer conectat prin monitor? Suntem reduwi la o de la un magazin de cosmetice: la internet –, iar apoi pe pagini de aparentq wi mai sqracq ‘n semnificayii - Aw dori ca bqrbatul meu sq ‘mi wtiri, forum virtual, chat etc. Astfel deckt aparenta propriei apariyii. acorde mai multq atenyie. Aveyi cq din interiorul cel mai interior cumva un parfum care miroase ca al locuinyei, din zona de maximq Dar relayiile afectate ‘n primul un computer? Vq supun atenyiei un intimitate, se deschide poarta cqtre rknd wi, probabil, ‘n cea mai mare excelent articol al lui Claudia Dudaw un spayiu care este, de fapt, un gol, mqsurq sunt cele cu familia. Cum (http://recitirea.blogspot.com) un vid, ‘ntrucat internetul nu este o legqturile sociale cu exteriorul sunt realitate explorabilq senzorial. Chiar administrate, ‘n familia tradiyionalq, “n agora virtualq dacq putem atinge tastatura, mouse- de cqtre soy, cel care va sta mai mult ul etc, chiar dacq putem asculta la computer va fi, prin deducyie, tot Sq ‘ncep cu ‘nceputul (relativ ‘n muzicq sau viziona filme, nu putem el. Dacq Socrate, cknd pqrqsea agora sine, oricum), anume cu... Socrate. nici atinge, nici auzi, nici simyi ‘n sau Moromete, poiana lui Iocan, Dumnealui cknd avea chef de discuyii vreun fel internetul. Nici persoanele intrau pe uliya ce ducea spre casq – wi probabil cq avea destul de des, cu care comunicqm nu ne sunt cu wi totul devenea din ce ‘n ce mai dacq este adevqrat ce se spune despre mult mai accesibile pe aceste... cqi familiar, se ‘ndepqrtau de public wi soyia lui: cq era rea wi cicqlitoare de acces. Astfel internetul devine se apropiau treptat de intimitatea – iewea ‘n agora. Aceasta era locul agora publicq, ne-locul ‘n care se familiei, se regqseau cu soyiile lor nelocuit din mijlocul cetqyii, golul din poate ‘ntkmpla orice. Neaparyinknd orickt de pisqloage sau iubitoare, mijlocul plinului, posibilitatea tuturor nimqnui, aparyine tuturor wi tocmai azi interiorul are un statut ambiguu, posibilitqyilor, unde bqrbayii, mai ales, pentru cq nu este nimic anume poate din cauza cq internetul e oarecum puneau yara la cale. Centrul oricqrui fi orice. Intrarea ‘n acest interior, o uwq plasatq cu totul neawteptat – plin trebuie sq fie un gol, care singur ‘nlquntrul propriei case ‘ngqduie o ‘nquntru. Aceastq deschidere poate sq poate oferi posibilitatea ‘mplinirii. neawteptatq... iewire spre exterior, spre fie sau nu folositq, dar este perceputq un spayiu public mai larg (nelimitat de cqtre familie wi ‘n special de Mai aproape de noi – cronologic practic) deckt cel real. cqtre femei ca un potenyial pericol: mqcar – „intelectualul> Moromete, „computerul> necesitq atenyie, timp, sub pretext cq merge sq ‘wi ascutq Aceastq suprapunere a spayiului care este luat din timpul petrecut cu secerile, ajungea ‘n poiana lui Iocan public cu cel privat (public wi privat familia, cu toate cq se presupune cq, unde mai erau vreo doi-trei tot cu se referq aici la diferitele grade de facilitknd relayiile exterioare, orele treburi „fierqrewti>, citind ziarul wi intimitate dinspre exteriorul spre petrecute ‘n „exterior> ar trebui sq dezbqtknd chestiuni politice sau interiorul familiei) influenyeazq fie mai reduse ca numqr. Dimpotrivq, de interes pentru comunitatea wi modificq relayiile. “n loc de se ‘ntkmplq tocmai contrariul: avknd sqteascq. Iar dupq ce epuizau ‘ntklnirile publice fayq cqtre fayq internet acasq, familia sau unii subiectul sau dupq o pretinsq ceartq apar relayiile cu interfaya. Se inter- membrii ai familiei tind sq stea din ce ‘ntre Moromete wi Cocowilq plecau pune un mediator (care poate ‘n ce mai mult ‘n faya computerului. mulyumiyi wi informayi la casele lor. modifica mesajul) ‘ntre interlocutori, Dintr-o eroare care se petrece nu Dar cknd Moromete intra ‘n curtea care, dewi faciliteazq comunicarea, wtiu unde, probabil cq e vorba de o casei lui, renunya la masca publicq: ‘i diminueazq autenticitatea wi deficienyq majorq ‘n comunicare, se dacq feciorii nu-wi fqceau competent complexitatea. E, cu o expresie ajunge chiar la divoryuri. treaba ‘ncredinyatq erau cqsqpiyi awa, popularq, wi mumq wi ciumq pentru de ‘ndemn la muncq. legqturile interumane. Dincolo de Internetul, posibilitatea tuturor faptul cq existq posibilitatea creqrii posibilitqyilor (pentru cq se poate Cu timpul au apqrut, din mai unei identitqyi false, comunicarea ‘ncqrca wi descqrca orice), virtualitate multe motive, din ce ‘n ce mai multe pe internet nu mai „necesitq> nici purq, nu are sens deckt ‘n prezenya „centre> ale unei comunitqyi, pknq mqcar obiwnuita mascq adoptatq omului ‘n carne wi oase. Fiind potenyq aproape la dispariyia unui centru al implicit wi instinctiv la iewirea ‘n (posibilitate) desqvkrwitq nu poate sq orawului. “n zilele noastre centrul, fie spayiul public: poyi sq te ceryi cu aibq wi sq ofere ‘n sine ‘mplinire, este este atkt de aglomerat ‘nckt nu-l mai soyia ‘n timp ce rqspunzi amabil pe mijloc, nu scop. Fqrq lumea realq, cea deosebewti de alte zone, fie existq un messenger unei cunowtinye. Sau, cu virtualq nu wi-ar avea existenya. centru, dar care nu se aflq ‘n mijlocul toate cq ‘n spayiul virtual, ‘n discuyii orawului, deoarece orawul s-a extins aprinse cu un necunoscut poyi sq Platon voia sq se elibereze de nesimetric. Mai existq wi varianta nesocotewti orice etichetq de vkrstq temniya trupului care ‘nlqnyuie ‘n care centrul wi-a pierdut funcyia ori autoritate, cknd ‘l ‘ntklnewti ‘n sufletul. Se pare cq internetul este o de a aduna lumea pentru diferite lumea realq, faci, mqcar ‘n prima astfel de eliberare, o deschidere spre chestiuni. fazq, un pas ‘napoi. “n ‘ntklnirea fayq un alt nivel de realitate, o realitate cqtre fayq apare o stkngqcie care era din ce ‘n ce mai inteligibilq, dar O parte din caracteristicile agorei protejatq de medierea computerului. care riscq sq o ignore wi sq o uite au fost preluate de spayiul virtual. Poyi ascunde mult ‘n comunicarea pe cea sensibilq (trupul). Wi ar fi Acesta ‘nsq nu mai are un loc al lui, pe internet. Dar chiar dacq nu-yi pqcat de atkta frumuseye tangibilq/ precis, ci se poate accesa din chiar propui sq (te) ascunzi, nu te poyi materialq, ‘ntruckt am aflat, mai ales arqta ‘ntreg, deoarece sufletul se de la crewtinism ‘ncoace, cq lumea vede numai din gesturile trupului, materialq nu este chiar atkt de rea wi cq, dimpotrivq, ‘wi are locul ei ‘n economia lucrurilor. 26 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Prezenye pe Traduceri romknq-englezq, englezq-romknq Internet Documente, diplome, articole, etc. (714) 658-2302 http://[[[.theother[ords.com/ Asociatia Bisericilor Baptiste Romane RBC Dallas TX http://[[[.romanianbaptists.org http://[[[.romdallas.org/ Romanian Baptist }outh Association RBC of Ridge[ood, N} http://[[[.rb]a.org/ http://[[[.mrbcny.org Romanii Baptisti din America - Roboam RBC of Atlanta http://roboam.com http://[[[.frbcatlanta.org/ Vox Dei - Apologetica crewtinq RBC Vancouver, BC, Canda http://[[[.voxdeibaptist.com http://[[[.harul.bc.ca/ Predici audio RBC Montreal, Canda http://[[[.predici2.org http://[[[3.s]mpatico.ca/[ebimage-sol/Baptist/ roBaptist_ro/despreNoi_ro.htm RBC Betania L. A. http://[[[.bethan]romanian.com RBC Toronto, Canda http://[[[.bisericabaptistatoronto.org/ RBC Bethel, L. A. http://[[[.bethelanaheim.com Eu-Ro-Baptistii http://euro-baptist.com RBC of Chicago - video wi audio Clujul Evanghelic http://[[[.rbc-chicago.org/ http://decluj.wordpress.com RBC Portland - video wi audio CristiaNet http://cristianet.fr/index.php http://[[[.rbcportland.com RBC Eben-Ezer Atlanta Tknqr crewtin http://[[[.tanarcrestin.ro http://[[[.bisericaebenezer.org RBC of Tro] MI Resurse crewtine romknewti http://[[[.rcrwebsite.com http://frbct.net RBC of {arren MI Resurse crewtine ‘n limba romknq http://[[[.resursecrestine.ro http://biserica.com/ RBC of Charlotte NC Asociayia romknq de studii religioase http://[[[.rars.ro/rom/membrii_rom.php http://rombcc.com/ Bloguri Patratosu - Marius Cruceru http://patratosu.[ordpress.com/ Bloguri romknewti http://romblogdigest.blogspot.com/ Barzilai en Dan http://barzilaiendan.[ordpress.com/ Dezvaluiri, dezinformqri wi divagayii http://dezvaluiri.wordpress.com/ Semnele vremurilor http://semnelevremurilor.wordpress.com/ LUMINQTORUL - Octombrie 2007 27

CA PIETRE VII... E-aceeawi ca-ntrecut: distinsq E-o instituyie ce nu se va schimba Ca pietre vii ‘n Biserica iubitq C-o rkvnq pentru cei pierduyi nestinsq Ne facem datoria: o slujim Va transforma vieyi wi va misiona, Wi-o vrem ca la-nceput: albitq Va smulge suflete din degradare Cq-n ea ne odihnim, ne-adqpostim, Wi va sqdi ‘n ele simyul sfknt O vreme ca la-nceput: viteazq Va da multor ratayi recuperare Sq poatq ‘nfrunta orice puhoi, Wi-i va-ndruma spre Rai cu cknt. Sq ‘wi trimitq-n beznq sfknta Razq “n sknu-i primitor oricine poate Cu dulcele mesaj al vieyii noi. Afla odihnq, pace wi-adqpost Ea s-a format ‘n lupte grele Sq poatq depqwi teama de moarte Cu cetele de ‘ngeri ce-au cqzut, Wi sq-nyeleag-al vieyii rost. Ce-au locuit ckndva mai sus de stele Acei ce i-au descoperit comoara Dar nu s-au mulyumit cu ce-au avut. Au renuyat la lume, la pqcat A triumfat prin veacuri de prigoanq Pqstorul blknd le-a uwurat povara Purtknd al Sfintei Cqryi Cuvknt Wi cu cerescul Tatq i-a-mpqcat. Ce dq la oameni sfknta manq Veniyi, deci, s-o cinstim prin adorare, Wi ‘i ‘ndrumq spre noul legqmknt. Sq o pqstrqm curatq... ca-n trecut Divinul plan a conceput-o-n slavq Ea-nfqptuiewte cucernicq lucrare, Cu-n scop precis: s-atragq la Hristos Ea-i pentru noi Betel wi scut... Pe cei ‘nchiwi ca-ntr-o epavq Ne-a echipat sq ‘i purtqm solia Ce stau departe de neamul credincios. “n zonele urbane, ‘n zone de la sat Cu patos rqspkndewte Vestea bunq Sq aibq bune roade mqrturia, “n orice plai, ‘n orice continent S-accepte mulyi pe Cel ce-a ‘nviat. Proclamq Adevqrul, lovewte ‘n minciunq Ne dq la toyi luminq pe cqrare “n mediu-acesta rece, turbulent... Ce pqrtqwii ne dq, ce viziuni! Secularism, doctrine false, Hol][ood Wi wtim cq fqrq ea nu e scqpare Se nqpustesc cu urq s-o distrugq “n lumea ce abundq-n urkciuni. Dar ea ‘nvinge-n veacu-acesta crud Orice s-ar ‘ntkmpla nu ‘ncetqm Prin jertfq necurmatq wi prin rugq. Sq activqm, sq ‘i muncim ogorul A fost ziditq pe o temelie tare: Stindardul ei mai sus sq-l ‘nqlyqm, Divinul Logos, Cuvkntul revelat Sq ne urmqm cu drag Mkntuitorul. Sq poatq stinge sqgeyile-arzqtoare Ca pietre vii ne facem datoria Lansate din incintele negrului regat. Slujind Biserica prin darul dat E bastion ce apqrq credinya, C-awa putem continua cqlqtoria Principiile sacre din divinul Cod Pkn^ne-ntknim cu-al nostru “mpqrat. De-i ‘mplinim ‘n fiecare zi cerinya Vom beneficia de binecuvkntatu-i rod. George Cornici - 18 August,2007 Cu ocazia Convenyiei din |itchener, Canada, 31 August-2 Septembrie, 07 From: Romanian Baptist Association 1280 La[renceville-Su[anee Rd La[renceville, GA, 30043