Dialogul dintre exegeză şi teologie în predicarea biblică

["Profilul slujitorului duhovnicesc conform epistolelor pastorale DUMITRU PISCUC Introducere \u00cen scrierile Noului Testament tema conducerii Bisericii ocup\u0103 un loc aparte. Iar o prim\u0103 caracteristic\u0103 a conducerii biserice\u0219ti, conform Noului Testament, este diversitatea, \u00een ce prive\u0219te forma \u0219i structura aceasta diferind de la o comunitate cre\u0219tin\u0103 la alta. Aten\u021bia cercet\u0103torilor s-a concentrat \u00een special pe probleme precum succesiunea apostolic\u0103, formarea structurii de conducere \u00een bisericile primare, precum \u0219i pe rolurile celor din oficiile biserice\u0219ti.1 \u00cen ce prive\u0219te tema conducerii biserice\u0219ti \u00een epistolele pastorale (Tit, 1 \u0219i 2 Timotei), aceasta ocup\u0103 un loc important \u00een viziunea teologic\u0103 a autorului. Printre cele mai frecvente interpret\u0103ri, privitoare la motivul pentru care autorul epistolelor aduce \u00een discu\u021bie conducerea bisericeasc\u0103, sunt cele orientate spre apari\u021bia fal\u0219ilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori. La fel de prezent\u0103, \u00eens\u0103, este \u0219i interpretarea conducerii \u0219i organiz\u0103rii bisericii din perspectiva socio-istoric\u0103. Sus\u021bin\u0103torii primei abord\u0103ri, consider\u0103 c\u0103 autorul scrie aceste epistole ca urmare a apari\u021biei \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor fal\u0219i; prin urmare, formarea conducerii biserice\u0219ti are drept scop \u00eendep\u0103rtarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor fal\u0219i \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii false.2 Cea de-a doua abordare, analizeaz\u0103 tema conducerii biserice\u0219ti prin prisma metodei socio- istorice \u0219i concluzioneaz\u0103 c\u0103 epistolele pastorale reprezint\u0103 ultimul nivel de institu\u021bionalizare a Bisericii. Din acest punct de vedere, comunit\u0103\u021bile c\u0103rora le sunt adresate epistolele pastorale seam\u0103n\u0103 cu comunit\u0103\u021bile c\u0103rora li se adreseaz\u0103 P\u0103rin\u021bii Apostolici.3 Aceste 99","100 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 abord\u0103ri sunt str\u00e2ns legate \u0219i de faptul c\u0103 epistolele pastorale sunt considerate scrierile cele mai t\u00e2rzii din Noul Testament, scrieri ce ofer\u0103, \u00eens\u0103, cel mai amplu material cu privire la conducerea bisericeasc\u0103. \u00cen acest context, studiul de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze profilul slujitorului bisericesc,4 construind argumentul din perspectiva eclesiologic\u0103 a autorului. \u00cen vederea \u00eendeplinirii acestui obiectiv, se identific\u0103 trei dimensiuni fundamentale ale profilului slujitorului, \u0219i anume: (1) comportament\/etic\u0103 (2) educa\u021bie\/preg\u0103tire \u0219i (3) fidelitate\/devotament. Aceste componente sunt rezultatul faptului c\u0103 \u00een viziunea autorului Biserica este \u201eCasa lui Dumnezeu\u201d (1 Timotei 3:15), o comunitate public\u0103 ce-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00eentr-o comunitate mai mare, care este lumea. Autoritatea ultim\u0103 fiind Dumnezeu, slujitorii, ca reprezentan\u021bi ai acestei autorit\u0103\u021bii, au menirea de a reprezenta Biserica \u00een societate \u0219i de a p\u0103stra \u0219i transmite mai departe nealterat\u0103 adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 evanghelic\u0103. Metodologic, \u00een prima parte, voi face o scurt\u0103 prezentare a eclesiologiei \u00een epistolele pastorale \u0219i a implica\u021biilor acesteia pentru profilul slujitorului bisericesc. Voi argumenta c\u0103, din perspectiva eclesiologic\u0103 a autorului, reies cele trei dimensiuni care formeaz\u0103 profilul slujitorului. Importan\u021ba acestui studiu const\u0103 \u00een faptul c\u0103 organizarea \u0219i structura Bisericii, precum \u0219i profilul slujitorilor ei, sunt rezultatul direct al modului \u00een care este definit\u0103 Biserica. Apoi, din aceast\u0103 perspectiv\u0103 eclesiologic\u0103, profilul slujitorului prezentat \u00een epistolele pastorale reprezint\u0103 modelul care sluje\u0219te la \u00eendeplinirea misiunii \u00eencredin\u021bate. \u00cen partea a doua, voi prezenta cerin\u021bele pentru slujitorul eclesial, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: (1) comportament\/etic\u0103, (2) educa\u021bie\/preg\u0103tire \u0219i (3) fidelitate\/devotament. \u00cen sec\u021biunea final\u0103, voi oferi c\u00e2teva concluzii.","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 101 EPISTOLELOR PASTORALE Elemente eclesiologice introductive \u00een epistolele pastorale Pentru mul\u021bi cercet\u0103tori, eclesiologia epistolelor pastorale se rezum\u0103 la probleme ce \u021bin de organizarea \u0219i conducerea bisericii, ca \u0219i de oficiile ei conduc\u0103toare, ace\u0219tia nefiind preocupa\u021bi de modul \u00een care autorul define\u0219te biserica.5 De aceea, consider c\u0103 este important s\u0103 subliniez \u00een\u021belegerea pe care autorul o are cu privire la natura Bisericii, \u00een epistolele pastorale, datorit\u0103 implica\u021biilor pe care eclesiologia le are \u00een aceste epistole. De pild\u0103, eclesiologia joac\u0103 un rol semnificativ \u00een procesul de (re)profilare a identit\u0103\u021bii cre\u0219tine, a rela\u021biei dintre cre\u0219tini \u0219i societate, dar \u0219i a modului de rela\u021bionare din s\u00e2nul comunit\u0103\u021bii, \u00een special \u00een privin\u021ba rela\u021biilor \u00eentre genuri sau \u00eentre diferitele clase sociale.6 Consider, \u00eens\u0103, c\u0103 cea mai important\u0103 implica\u021bie o are asupra conducerii comunit\u0103\u021bilor cre\u0219tine7, precum \u0219i asupra form\u0103rii ei. Pe de o parte, interdic\u021bia adresat\u0103 femeilor de a oferi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u00een spa\u021biul Bisericii (1 Timotei 2:9-15) reprezint\u0103 o implica\u021bie a modului \u00een care autorul define\u0219te biserica.8 Pe de alt\u0103 parte, autoritatea de a oferi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 este oferit\u0103 exclusiv anumitor b\u0103rba\u021bi, \u00een anumite condi\u021bii: (1) aderarea la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura adev\u0103rat\u0103, (2) asumarea eclesiologiei autorului, (3) \u00eenvestitura apostolic\u0103 (ordinarea), v\u00e2rsta, sexul \u0219i standardul moral ridicat.9 \u00cen epistolele pastorale, referin\u021bele cu privire la natura bisericii nu sunt at\u00e2t de numeroase, cum sunt de pild\u0103 cele din epistolele pauline timpurii. Eclesiologia acestor epistole combin\u0103, \u00een principal, conceptele de \u201eekklesia lui Dumnezeu\u201d \u0219i cel de \u201eCas\u0103 a lui Dumnezeu\u201d.10 Ambele concepte prin care autorul define\u0219te Biserica se refer\u0103 la dimensiunea ei public\u0103 \u0219i se afl\u0103 \u00een centrul epistolei 1 Timotei, \u00eentr-un context \u00een care Timotei prime\u0219te sfaturi pentru comportamentul s\u0103u \u00een cadrul bisericii.11 \u00cen mod obi\u0219nuit, se consider\u0103 c\u0103 termenul de ekklesia provine din Septuaginta (LXX) \u0219i c\u0103 desemneaz\u0103 adunarea credincio\u0219ilor lui Hristos, poporul \u00eennoit a lui Dumnezeu. Aceast\u0103 \u00een\u021belegere, \u00eens\u0103, nu \u021bine cont de toate implica\u021biile pe care termenul ekklesia le","102 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 avea \u00een lumea Greco-Roman\u0103. De aceea, putem considera, av\u00e2nd \u00een vedere sensurile pe care i le ofer\u0103 autorul \u00een epistolele pastorale, c\u0103 el \u00eemprumut\u0103 aceast\u0103 metafor\u0103 din sfera profan\u0103. Pe scurt, ekklesia \u00eensemna o adunare public\u0103, fiind compus\u0103 din mai multe categorii sociale, av\u00e2nd scopuri politice, economice \u0219i religioase comune. \u00cen epistolele pastorale, autorul define\u0219te comunitatea cre\u0219tin\u0103 ca fiind \u201eBiserica Dumnezeului Celui viu\u201d (1 Tim. 3:15b), fapt care arat\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, dimensiunea ei public\u0103, \u00een care Dumnezeu este prezent \u00een calitate de autoritate ultim\u0103; iar liderii comunit\u0103\u021bii sunt reprezentan\u021bi ai autorit\u0103\u021bii divine. Strict legat de dimensiunea ei religioas\u0103, \u00een 1 Timotei, ekklesia reprezint\u0103 adunarea credincio\u0219ilor pentru a s\u0103v\u00e2r\u0219i acte liturgice.12 Al doilea concept important care modeleaz\u0103 perspectiva eclesiologic\u0103 a autorului este conceptul de \u201ecas\u0103\u201d (oikos). Date fiind numeroasele referin\u021be la acest termen \u00een epistolele pastorale, consider c\u0103 autorul \u00eel folose\u0219te prelu\u00e2ndu-i \u00eensemn\u0103tatea din contextul Greco-Roman.13 \u00cens\u0103, pentru autor, oikos nu este o simpl\u0103 cas\u0103, chiar dac\u0103 acesta este sensul de baz\u0103, ci este comunitatea credincio\u0219ilor lui Hristos care-\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een public \u0219i care se bucur\u0103 de prezen\u021ba lui Dumnezeu \u00een calitate de M\u00e2ntuitor. Aceast\u0103 concep\u021bie eclesiologic\u0103 se bazeaz\u0103 pe \u00een\u021belegerea comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine ca o \u201eCas\u0103 a lui Dumnezeu\u201d, adic\u0103 o comunitate public\u0103 \u00een care locuie\u0219te Dumnezeu \u0219i care \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 existen\u021ba \u00eentr-o comunitate mai mare, care este cea a \u00eentregii cet\u0103\u021bi sau chiar a \u00eentregii umanit\u0103\u021bi.14 Comune ambelor metafore sunt, at\u00e2t ideea apartenen\u021bei la sfera divin\u0103 a Bisericii, c\u00e2t \u0219i ideea locuirii lui Dumnezeu \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii (Deuteronomul 26:15) \u0219i a revel\u0103rii Sale c\u0103tre credincio\u0219i (Psalmul 29:9). R\u0103spunsul credincio\u0219ilor la o asemenea perspectiv\u0103 presupune asumarea unei func\u021bii publice. Prin aceste metafore, autorul nu are \u00een vedere comunitatea cre\u0219tin\u0103 \u00een experien\u021ba ei interioar\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een 1 Corinteni, de exemplu. Comportamentul credincio\u0219ilor \u0219i organizarea vie\u021bii comunit\u0103\u021bii sunt prezentate \u00een perspectiva prezen\u021bei acestei","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 103 EPISTOLELOR PASTORALE comunit\u0103\u021bi \u00eentr-un spa\u021biu mai mare, adic\u0103 vizeaz\u0103 rela\u021bia ei cu exteriorul. Prezen\u021ba soteriologic\u0103 a lui Dumnezeu \u00een mijlocul comunit\u0103\u021bii sale semnaleaz\u0103 una dintre func\u021biile Bisericii, aceea de a fi un agent al m\u00e2ntuirii \u00een lume, care este comunitatea mai mare.15 \u00cens\u0103, \u00een viziunea autorului, \u00eendeplinirea misiunii Bisericii este str\u00e2ns legat\u0103 de comportamentul integru \u0219i conduita etic\u0103 a slujitorilor \u0219i a membrilor comunit\u0103\u021bii cre\u0219tine. \u00cendemnul specific adresat lui Timotei \u00een 1 Timotei 3:14 (\u0219i implicit credincio\u0219ilor) vizeaz\u0103 comportamentul adecvat \u201e\u00een Casa lui Dumnezeu\u201d.16 \u00cen aceast\u0103 scurt\u0103 prezentare a eclesiologiei epistolelor pastorale am observat c\u0103 modul \u00een care autorul define\u0219te Biserica are implica\u021bii majore asupra form\u0103rii identit\u0103\u021bii cre\u0219tine, asupra rela\u021biilor cre\u0219tinilor cu cei din afara bisericilor, dar \u0219i a rela\u021biilor din cadrul bisericii; \u00een mod special, are implica\u021bii asupra modului \u00een care Biserica este organizat\u0103 \u0219i condus\u0103. \u00cen continuarea acestui argument, autorul impune celor ce doresc s\u0103 conduc\u0103 Biserica norme etice, morale \u0219i identitare solide. To\u021bi cei ce sunt reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bii divine \u00een Biseric\u0103 sunt reprezentan\u021bii Bisericii \u00een societate, av\u00e2nd misiunea de a p\u0103stra \u0219i transmite mai departe, genera\u021biilor urm\u0103toare, tradi\u021bia apostolic\u0103 nealterat\u0103. Comportament integru \u0219i etic\u0103 personal\u0103 \u00een familie Spre deosebire de alte texte canonice, textele epistolelor pastorale accentueaz\u0103 dimensiunea etic\u0103 \u0219i comportamentul integru al cre\u0219tinilor. Aceast\u0103 preocupare are dou\u0103 dimensiuni importante: (1) autorul folose\u0219te o varietate de concepte etice specifice contextului \u0219i le transfer\u0103 supra eticii cre\u0219tine \u0219i (2) el aplic\u0103 acest model etic, pe care \u00eel construie\u0219te la situa\u021bii concrete, a\u0219a cum se poate vedea \u00een \u00eendemnurile sale parenetice (etice).17 Preocuparea sa intens\u0103 pentru etic\u0103, at\u00e2t cea privat\u0103, c\u00e2t \u0219i cea public\u0103, pentru toate categoriile de cre\u0219tini, \u0219i \u00een special pentru cei ce slujesc \u00een mod public, trimite c\u0103tre unul dintre scopurile pe care","104 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 le are biserica \u00een epistolele pastorale. \u00cen 1 Timotei 2:1-3, autorul \u00eendeamn\u0103 comunitatea cre\u0219tin\u0103 s\u0103 se roage pentru to\u021bi oamenii \u0219i \u00een special pentru \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i pentru cei ce conduc destinele societ\u0103\u021bii, pentru a putea duce o via\u021b\u0103 \u201elini\u0219tit\u0103 \u0219i pa\u0219nic\u0103 cu toat\u0103 evlavia \u0219i cu toat\u0103 demnitatea\u201d. Putem \u00een\u021belege din acest text c\u0103 etica devine o component\u0103 important\u0103 a misiunii \u0219i este str\u00e2ns legat\u0103 de teologia autorului. \u00cen ce prive\u0219te comportamentul integru \u0219i etica personal\u0103 a slujitorului, \u00een epistolele pastorale se pot distinge trei medii \u00een care slujitorului i se cere comportament integru \u0219i etic\u0103 irepro\u0219abil\u0103. Ca prim mediu, familia reprezint\u0103 locul \u00een care liderul comunit\u0103\u021bii trebuie s\u0103-\u0219i valideze at\u00e2t comportamentul integru, c\u00e2t \u0219i capacit\u0103\u021bile manageriale. Apoi, comunitatea cre\u0219tin\u0103 reprezint\u0103 al doilea mediu \u00een care slujitorul este chemat s\u0103 dea dovad\u0103 de caracter irepro\u0219abil \u00een felul de conducere, de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de rela\u021bionare la diferitele categorii de cre\u0219tini. Ultimul mediu, element de noutate \u00een epistolele pastorale, slujitorului i se cere s\u0103 aib\u0103 o bun\u0103 m\u0103rturie \u00een fa\u021ba celor care nu sunt parte a Bisericii. Acest aspect subliniaz\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 faptul c\u0103 Biserica este o comunitate ce \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00een spa\u021biul public, iar liderul este reprezentatul ei \u00een societate. Pentru conturarea profilului moral \u0219i etic al slujitorului, voi face trimitere la cele dou\u0103 texte care \u00eensumeaz\u0103 cerin\u021bele pentru slujitorii Bisericii (1 Timotei 3:1-13 respectiv Tit 1:6-9). O prim\u0103 cerin\u021b\u0103, care deschide vasta list\u0103 de \u00eendatoriri pentru cei ce doresc s\u0103 fie slujitorii-conduc\u0103tori ai comunit\u0103\u021bii, apare sub forma unei defini\u021bii care are rolul de a sumariza toate aspectele care formeaz\u0103 un caracter integru. \u201eA fi deasupra oric\u0103rui repro\u0219\u201d sau \u201ea fi f\u0103r\u0103 repro\u0219\u201d, reprezint\u0103 emblema comportamentului slujitorului, din toate punctele de vedere: at\u00e2t \u00een mediul privat, c\u00e2t \u0219i \u00een cel public. Aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 are \u00een vedere rezultatele observabile ale comportamentului, dar \u0219i un indiciu m\u0103surabil \u00een baza c\u0103ruia un slujitor poate fi sau nu \u00eenvinuit.18 O idee similar\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u0219i \u00een Tit 1:6, \u0219i apare tot ca prim\u0103 cerin\u021b\u0103 pentru accederea \u00een func\u021bia de","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 105 EPISTOLELOR PASTORALE conducere, fapt ce poate fi interpretat ca o condi\u021bie eliminatorie a celor care vor s\u0103 fie parte a oficiului bisericesc. Prin men\u021bionarea celei de-a doua cerin\u021be, autorul exemplific\u0103 aspectele importante a ceea ce \u00eenseamn\u0103 a fi deasupra oric\u0103rui repro\u0219. \u201eCump\u0103tarea\u201d sau \u201ecaracterul lucid\u201d19 este o dimensiune a caracterului care se manifest\u0103 prin echilibru \u00een judecat\u0103 \u0219i prin g\u00e2ndire moral\u0103. A doua caracteristic\u0103, \u201echibzuin\u021ba\u201d, \u201eauto- controlul\u201d, reprezint\u0103 una din virtu\u021bile cardinale \u00een g\u00e2ndirea etic\u0103 greco-roman\u0103, fiind emblema comportamentului prudent, moderat, atent manifestat \u00een toate domeniile vie\u021bii. \u00cen contextul epistolelor pastorale, chibzuin\u021ba este caracteristica vie\u021bii cre\u0219tine, posibil\u0103 doar prin credin\u021ba \u00een Hristos.20 Ea mai apare ca cerin\u021b\u0103 pentru v\u00e2rstnici (Tit 2:2) \u0219i posibil pentru unele femei, cu aluzie la comportamentul sexual (Tit 2:5). Chibzuin\u021ba trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i ca pruden\u021b\u0103, fiind abilitatea de a lua decizii \u00een\u021belepte. Ca manifestare \u00een sfera social\u0103, noteaz\u0103 Korinna Zamfir,21 chibzuin\u021ba implic\u0103 \u0219i auto-control, fapt care-l ajut\u0103 pe om, \u00een general, \u0219i pe un conduc\u0103tor, \u00een particular, s\u0103-\u0219i \u00eenfr\u00e2neze pasiunile \u0219i s\u0103 dea dovad\u0103 de re\u021binere \u00een via\u021ba civic\u0103. Aceast\u0103 virtute \u00eei d\u0103 posibilitatea conduc\u0103torului s\u0103-\u0219i administreze prudent casa \u0219i comunitatea (ora\u0219ul). Cerin\u021ba care \u00eencheie acest prim m\u0103nunchi de condi\u021bii are menirea de a ar\u0103ta rezultatul chibzuin\u021bei \u0219i a cump\u0103t\u0103rii. Comportamentul integru, cump\u0103tat \u0219i chibzuit este cel \u201evrednic de cinste\u201d. \u00cen epistolele pastorale, a fi \u201evrednic de cinste\u201d mai apare ca cerin\u021b\u0103 privitoare la \u00eembr\u0103c\u0103mintea femeilor \u00een cadrul \u00eenchin\u0103rii publice (1 Timotei 2:9). Urm\u0103toarea cerin\u021b\u0103 vizeaz\u0103 un domeniu sensibil al vie\u021bii morale a slujitorului, deoarece aduce \u00een discu\u021bie rela\u021biile conjugale. \u00cen 1 Timotei 3:2, 12 \u0219i Tit 1:6 autorul impune cerin\u021ba ca liderul s\u0103 fie \u201eb\u0103rbatul unei singure so\u021bii\u201d. Expresia a fost \u00eendelung dezb\u0103tut\u0103,22 exist\u00e2nd mai multe puncte de vedere cu privire la sensul inten\u021bionat de autor. Pentru comentatori, autorul le interzice b\u0103rba\u021bilor accesul la func\u021bii de conducere atunci c\u00e2nd (1) au mai multe so\u021bii (interzice","106 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 poligamia), (2) atunci c\u00e2nd nu sunt c\u0103s\u0103tori\u021bi (interzice celibatul ca r\u0103spuns la erezia din 1 Timotei 4:3), (3) interzice rec\u0103s\u0103torirea dup\u0103 ce so\u021bia a murit, (4) interzice divor\u021bul.23 Toate aceste puncte de vedere sunt posibile, \u00eens\u0103 consider\u0103m c\u0103 ele nu \u021bin cont de perspectiva de ansamblu a autorului. Neav\u00e2nd spa\u021biu suficient pentru a analiza fiecare punct de vedere, sugerez c\u0103 aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 trebuie interpretat\u0103 \u00een acord cu statutul de persoan\u0103 public\u0103 a slujitorului. \u00cen aceast\u0103 viziune, slujitorului i se cere fidelitate conjugal\u0103, care include interdic\u021bia oric\u0103rei imoralit\u0103\u021bi sexuale, inclusiv a poligamiei,24 fapt care corespunde standardului inten\u021bionat de autor. Nu trebuie s\u0103 omitem aspectul prescriptiv al acestor cerin\u021be, prin care autorul reglementeaz\u0103 etica \u0219i comportamentul potrivit cu specificul eclesiologic.25 Tot legat de comportamentul integru \u0219i de etica \u00een familie, autorul cere ca slujitorul s\u0103-\u0219i \u021bin\u0103 copiii \u201e\u00een supunere cu toat\u0103 demnitatea\u201d (1 Tim. 3:4b); iar \u00een Tit 1:8 s\u0103 aib\u0103 \u201ecopiii credincio\u0219i, care s\u0103 nu fie \u00eenvinui\u021bi de destr\u0103b\u0103lare \u0219i neascultare\u201d. \u00cen lumea greco-roman\u0103, tat\u0103l (pater familias) era autoritatea absolut\u0103 \u00een familie, de el depinz\u00e2nd bun\u0103starea familiei. Tot el era responsabil de religia pe care membrii familiei o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219au; prin urmare, toat\u0103 familia trebuia s\u0103 adere la zeul pe care-l alegea tat\u0103l. Cele dou\u0103 cerin\u021be reflect\u0103 din plin viziunea ierarhic\u0103 pe care autorul o are cu privire la familie \u0219i la societate, \u00een care supunerea este un concept fundamental. Ideea pe care o sugereaz\u0103 autorul este c\u0103 nimeni din familie, incluz\u00e2ndu-i aici pe copiii26 slujitorului, nu trebuie s\u0103 aib\u0103 un comportament destr\u0103b\u0103lat ori rebel, care s\u0103 poat\u0103 fi blamat de cei din afara bisericii, sau de cei din biseric\u0103.27 Aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een contextul \u00een care familia ocupa un loc central \u00een via\u021ba comunit\u0103\u021bii \u0219i \u00een viziunea autorului. Urm\u0103toarele cerin\u021be pe care trebuie s\u0103 le \u00eendeplineasc\u0103 slujitorul comunit\u0103\u021bii duhovnice\u0219ti, sunt formulate \u00een sens negativ, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: \u201es\u0103 nu fie nici dedat la vin\/dependent de vin, nici b\u0103t\u0103u\u0219, nici doritor de c\u00e2\u0219tig m\u00e2r\u0219av, nici g\u00e2lcevitor, nici iubitor de bani\u201d (1 Timotei 3:3), \u201enici \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat, nici m\u00e2nios\u201d","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 107 EPISTOLELOR PASTORALE (Tit 1:7). Interdic\u021bia de a nu fi \u201ededat la vin\u201d \/ dependent de vin este pus\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu excesul de b\u0103utur\u0103 care conduce la un comportament violent,28 dar \u0219i la alte forme de imoralitate, men\u021bionate imediat dup\u0103 aceast\u0103 interdic\u021bie.29 \u201eDorin\u021ba de c\u00e2\u0219tig m\u00e2r\u0219av\u201d, care are ca metod\u0103 de lucru \u00een\u0219el\u0103toria, este \u0219i ea condamnat\u0103 de autor; tenta\u021bia \u201el\u0103comiei\u201d \u00een cazul \u00eenv\u0103\u021b\u0103torilor este criticat\u0103 la scar\u0103 larg\u0103, viciul acesta fiind condamnat at\u00e2t \u00een literatura greco-roman\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een cea iudaic\u0103, \u00een compara\u021bie cu generozitatea.30 Chiar \u00een epistolele pastorale, autorul are c\u00e2teva referin\u021be extrem de importante cu privire la boga\u021bi, ace\u0219tia fiind \u00eendemna\u021bi s\u0103 nu se \u00eencread\u0103 \u00een bog\u0103\u021biile nestatornice, ci s\u0103 se \u00eencread\u0103 \u00een Dumnezeu, s\u0103 fac\u0103 bine, s\u0103 fie darnici \u0219i s\u0103 fie gata de a ajuta oric\u00e2nd (1 Timotei 6:17-19). De asemenea, un slujitor nu trebuie s\u0103 iubeasc\u0103 \u201eg\u00e2lceava\u201d, violen\u021ba, ci s\u0103 fie cuprins de bun\u0103tate \u0219i bl\u00e2nde\u021be, care sunt virtu\u021bi cre\u0219tine importante. Dreptatea \u0219i adev\u0103rul cer bun\u0103tate \u0219i bl\u00e2nde\u021be, chiar \u0219i fa\u021b\u0103 de cei ce propov\u0103duiesc \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi gre\u0219ite. Tot legat de caracterul nobil (dar \u0219i de statutul social) este \u201eprimirea de oaspe\u021bi\u201d ca form\u0103 a dedic\u0103rii totale \u00een slujba lui Hristos. De\u0219i, \u00een Noul Testament, aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 le este adresat\u0103 cre\u0219tinilor \u00een general (Romani 12:13; Evrei 13:2; 1 Petru 4:9), conduc\u0103torii biserice\u0219ti sunt chema\u021bi s\u0103 fie un exemplu \u0219i la acest capitol. Comportament integru \u0219i etic\u0103 \u00een Biseric\u0103 Al doilea mediu \u00een care slujitorului bisericii \u00eei este cerut un comportament adecvat, etic, este spa\u021biul eclesial, fiindu-i adresate cerin\u021be despre modul \u00een care trebuie s\u0103 se rela\u021bioneze la membrii Bisericii din diferite categorii sociale. \u00cendemnul principal, exprimat \u00een termeni generali, se afl\u0103 \u00een miezul epistolei 1 Timotei (3:15): \u201es\u0103 \u0219tii cum s\u0103 te compor\u021bi \u00een Casa lui Dumnezeu\u201d. Detalierea comportamentului slujitorului se afl\u0103 \u00een textele 1 Timotei 5:1-2 \u0219i Tit 2:7-8, texte care redau modul \u00een care slujitorul trebuie s\u0103 rela\u021bioneze cu diferitele categorii de membri din","108 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 comunitatea cre\u0219tin\u0103. 1 Timotei 5:1-2 prezint\u0103 rela\u021biile dintre slujitori \u0219i membri comunit\u0103\u021bii \u00een termenii rela\u021biilor dintr-o familie. B\u0103tr\u00e2nii trebuie sf\u0103tui\u021bi a\u0219a cum este sf\u0103tuit un tat\u0103, tinerii ca ni\u0219te fra\u021bi, femeile \u00een v\u00e2rst\u0103 ca ni\u0219te mame, iar tinerele ca ni\u0219te surori. De\u0219i slujitorul are autoritate \u00een comunitate, rela\u021biile trebuie s\u0103 fie modelate de dragostea, modelul \u0219i c\u0103ldura dintr-o familie. \u00cen Tit 2:1-10, pasajul are \u00een aten\u021bie dinamica rela\u021bional\u0103 dintre membrii comunit\u0103\u021bii, iar la finalul lor slujitorul (Tit) este \u00eendemnat s\u0103 fie exemplu de fapte bune \u201e\u00een toate privin\u021bele\u201d (\u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, integritate, demnitate) pentru ceilal\u021bi membri, inclusiv pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii fal\u0219i. Potrivit lui S. Verzan,31 verbul folosit aci \u00eenseamn\u0103 \u201ea (se) prezenta\u201d, \u201ea (se) ar\u0103ta\u201d, \u201ea (se) oferi\u201d, iar \u00eempreun\u0103 cu pronumele \u201epe sine\u201d transmite ideea dimensiunii publice pe care trebuie s\u0103 o aib\u0103 exemplul personal al slujitorului bisericesc. O idee similar\u0103, referitoare la activitatea public\u0103 a slujitorului, este cea de \u201ecitire \u00een spa\u021biul public\u201d, pe care o reg\u0103sim \u00een 1 Timotei 4:13. Textele aduse \u00een discu\u021bie reliefeaz\u0103 un aspect important al rela\u021bion\u0103rii slujitorului la membrii comunit\u0103\u021bii. De\u0219i acesta este \u00eenvestit cu autoritate, rela\u021biile lui cu diferitele grupuri sociale din Biseric\u0103 trebuie s\u0103 fie asem\u0103n\u0103toare cu rela\u021biile dintr-o familie, \u00een care el este exemplul central de integritate, etic\u0103 \u0219i demnitate. Comportament integru \u0219i etic\u0103 \u00een societate O alt\u0103 cerin\u021b\u0103 care se adaug\u0103 la profilul slujitorului din epistolele pastorale, conform cu 1 Timotei 3:7, vizeaz\u0103 m\u0103rturia \u00een afara Bisericii: \u201etrebuie s\u0103 aib\u0103 o bun\u0103 m\u0103rturie din partea celor de afar\u0103, pentru ca s\u0103 nu ajung\u0103 de ocar\u0103 \u0219i s\u0103 cad\u0103 \u00een os\u00e2nda diavolului.\u201d De ce este nevoie ca slujitorul Bisericii s\u0103 aib\u0103 o m\u0103rturie bun\u0103 \u00een fa\u021ba celor din afar\u0103, dac\u0103 el este doar conduc\u0103torul celor credincio\u0219i? \u00cen ce const\u0103 m\u0103rturia lui? De ce doar el trebuie s\u0103 aib\u0103 m\u0103rturie bun\u0103? Prima \u00eentrebare poate primi cel pu\u021bin dou\u0103 r\u0103spunsuri, unul de ordin teologic \u0219i unul practic, care \u021bine de integritate \u0219i de etic\u0103: (1)","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 109 EPISTOLELOR PASTORALE Este necesar ca slujitorul s\u0103 aib\u0103 un comportament integru \u00een afara Casei lui Dumnezeu, pentru c\u0103 Biserica este protectorul adev\u0103rului, care este Evanghelia (3:16). (2) Este o modalitate practic\u0103 prin care slujitorul trebuie s\u0103 arate c\u0103 este deasupra oric\u0103rui repro\u0219 (1 Timotei 3:2; Tit 1:7).32 Consider totu\u0219i c\u0103 argumentul teologic primeaz\u0103 pentru autor (\u00een epistolele pastorale, etica este ancorat\u0103 \u00een teologie), deoarece acesta reiese din viziunea sa eclesiologic\u0103 \u0219i din rolul \u0219i statutul slujitorilor \u00een comunitate. A avea o m\u0103rturie bun\u0103 \u00een fa\u021ba celor necredincio\u0219i poate reprezenta cel mai \u00eenalt standard de integritate la care este chemat un slujitor.33 Necesitatea acestei cerin\u021be reiese logic din faptul c\u0103 activitatea slujitorului este una public\u0103, iar \u00eentr-o societate \u00een care onoarea \u0219i ru\u0219inea erau elemente definitorii ale comportamentului social (1 Timotei 6:1), celui care reprezenta Biserica \u00een societate nu \u00eei era permis un comportament \u00eendoielnic. Educa\u021bia \u0219i preg\u0103tirea slujitorului duhovnicesc Cu toate c\u0103, \u00een conturarea profilului slujitorului bisericesc, domin\u0103 \u00een aparen\u021b\u0103 cerin\u021bele ce \u021bin de comportament \u0219i etic\u0103, autorul adaug\u0103 la aceste cerin\u021be \u0219i dimensiunea form\u0103rii profesionale, caracterizat\u0103 de educa\u021bie solid\u0103 \u0219i preg\u0103tire temeinic\u0103. Slujitorul bisericii nu trebuie s\u0103 corespund\u0103 doar \u00een domeniul moral \u0219i etic, ci el trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103 conduc\u0103, s\u0103 ofere \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 la dep\u0103rtare orice form\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 care nu este \u00een acord cu Evanghelia. Pentru a exemplifica acest aspect, autorul aduce \u00een discu\u021bie conceputul de \u201ecas\u0103\u201d (oikos), reprezentativ pentru via\u021ba social\u0103 de atunci. Logica argumenta\u021biei sale const\u0103 \u00een faptul c\u0103, cine nu d\u0103 dovad\u0103 de abilit\u0103\u021bi \u00een conducerea propriei case, nu poate emite preten\u021bii \u00een a sluji biserica lui Dumnezeu. Printre elementele care arat\u0103 o bun\u0103 organizare spiritual\u0103 a propriei case, autorul enumer\u0103 rela\u021bia fidel\u0103 cu so\u021bia, \u00eendrumarea copiilor \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura Evangheliei, chibzuin\u021ba \u0219i cump\u0103tarea personale. \u021ain\u00e2nd cont de toate implica\u021biile","110 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 conceptului de \u201ecas\u0103\u201d din lumea greco-roman\u0103, putem spune c\u0103 cei mai mul\u021bi slujitori proveneau din r\u00e2ndul celor ce erau st\u0103p\u00e2ni \u00een caselor lor,34 ceea ce presupune un anumit statut social \u00een societate. Slujitorii din \u201eCasa lui Dumnezeu\u201d au autoritatea divin\u0103 primit\u0103 de la Dumnezeu, pentru a conduce \u0219i oferi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103. At\u00e2t exerci\u021biul conducerii, c\u00e2t \u0219i cel al oferirii \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii publice \u021bin de capacitatea, poten\u021bialul \u0219i abilit\u0103\u021bile cu care un slujitor este \u00eenzestrat \u0219i pe care trebuie s\u0103 le dezvolte continuu. \u00cens\u0103, aceste elemente trebuie validate; \u00eent\u00e2i, \u00een propria familie. Prin faptul c\u0103 autorul pune drept condi\u021bie conducerea irepro\u0219abil\u0103 a familiei, el arat\u0103 c\u0103 familia este mediul de validare pentru slujirea public\u0103 din Biseric\u0103. A doua cerin\u021b\u0103 care \u021bine de capacitatea intelectual\u0103 \u0219i oratoric\u0103, dar \u0219i de integritatea slujitorului, este capacitatea de a oferi \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103. \u201eA fi \u00een stare s\u0103 \u00eenve\u021be pe al\u021bii\u201d (pe cei din comunitatea peste care este responsabil) presupune, mai \u00eent\u00e2i, aderarea la adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 (Tit 1:9); apoi, dob\u00e2ndirea abilit\u0103\u021bilor de dasc\u0103l, pentru a putea s\u0103-i \u00eenve\u021be pe membrii comunit\u0103\u021bii \u00een care sluje\u0219te.35 Aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 nu putea lipsi din profilul slujitorului \u00een epistolele pastorale, deoarece a \u00eenv\u0103\u021ba\/a propov\u0103dui Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu este principala activitatea a slujitorilor, prin care tradi\u021bia apostolic\u0103 este p\u0103strat\u0103 \u0219i transmis\u0103 mai departe,36 activitate care presupune asumarea \u0219i cunoa\u0219terea adev\u0103ratei \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi, maturitate, \u00een\u021belepciune \u0219i integritate. \u00cen final, autorul adaug\u0103 la profilul slujitorului \u0219i o dimensiune apologetic\u0103: slujitorul trebuie s\u0103 fie bine preg\u0103tit din punct de vedere doctrinar, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi \u00een stare s\u0103 \u00eenfrunte pe potrivnici, pe \u00eenv\u0103\u021b\u0103torii fal\u0219i, cei care vorbesc \u00eempotriva adev\u0103ratei \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi (Tit 1:9). Slujitorul trebuie s\u0103 aib\u0103 capacitatea \u0219i abilitatea de a le ar\u0103ta eroarea, de a-i corecta \u0219i de a-i mustra.37 Slujitorul comunit\u0103\u021bii trebuie s\u0103 dea dovad\u0103 de abilit\u0103\u021bi intelectuale alese, pentru a proclama adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i pentru a ap\u0103ra adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, \u00een fa\u021ba diver\u0219ilor \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori fal\u0219i. De aceea, el nu trebuie s\u0103 fie \u00eentors de cur\u00e2nd la Domnul (neofit).","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 111 EPISTOLELOR PASTORALE Fidelitatea \u0219i devotamentul slujitorului duhovnicesc Un ultim\u0103 aspect din care se alc\u0103tuie\u0219te profilul slujitorului Bisericii, pe l\u00e2ng\u0103 comportamentul integru, etica irepro\u0219abil\u0103, preg\u0103tirea \u0219i educa\u021bia, este acela al fidelit\u0103\u021bii \u0219i devotamentului fa\u021b\u0103 de misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103. Acesta este un alt element distinctiv pentru slujitorii autentici ai Bisericii, \u00een contrast cu cei fal\u0219i \u0219i corup\u021bi. \u00cen epistolele pastorale, ni se aminte\u0219te \u00een dese r\u00e2nduri c\u0103 cei ce proclam\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi gre\u0219ite sunt cei ce s-au \u00eendep\u0103rtat de la credin\u021b\u0103 (1 Timotei 1:19) \u0219i de la adev\u0103r (2 Timotei 2:18). Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 textele referitoare la acest subiect sunt numeroase, ne vom limita la a men\u021biona principala activitate prin care slujitorul \u00ee\u0219i manifest\u0103 fidelitatea \u0219i devotamentul \u00een slujirea sa. Din textele epistolelor pastorale, se poate desprinde u\u0219or adev\u0103rul c\u0103 principala activitate public\u0103 a slujitorilor Bisericii este proclamarea Evangheliei. \u00cendemnul de \u201ea se \u021bine de Cuv\u00e2ntul adev\u0103rat, care este potrivit cu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura\u201d (Tit 1:9) subliniaz\u0103 aspectul continuit\u0103\u021bii \u0219i cel al pasiunii pentru lucrarea \u00eencredin\u021bat\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 o asumare profund\u0103 \u0219i o identificare \u00een toate privin\u021bele cu temeiurile credin\u021bei apostolice, Evanghelia. Fidelitatea slujitorului fa\u021b\u0103 de adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 este o condi\u021bie eliminatorie pentru slujirea lui public\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 formarea lui din punct de vedere teologic trebuie s\u0103 fie \u00een acord cu Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu. \u00cen privin\u021ba devotamentului, slujitorii primesc nenum\u0103rate \u00eendemnuri prin care sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 continue slujirea lor, \u00een ciuda diverselor piedici. Pasajele din 1 Timotei 4:14 \u0219i 2 Timotei 6 reprezint\u0103 imbolduri de \u00eencurajare, eviden\u021biind \u00eenzestrarea duhovniceasc\u0103 de care au parte slujitorii. \u00cen 2 Timotei 1:7, Timotei este \u00eendemnat \u201es\u0103 nu-i fie ru\u0219ine de m\u0103rturisirea Domnului nostru\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el trebuie s\u0103 se identifice cu activitatea \u0219i misiunea lui Hristos, chiar dac\u0103 aceasta presupune suferin\u021b\u0103 \u0219i primejdie (2 Timotei 4:5). \u00cen ansamblul lor, \u00eendemnurile care","112 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 vizeaz\u0103 fidelitatea \u0219i devotamentului liderilor au \u00een centrul lor ca activitate principal\u0103 predicarea Evangheliei. Concluzii Acest studiu a subliniat importan\u021ba temei conducerii biserice\u0219ti \u00een epistolele pastorale, \u0219i faptul c\u0103 ea este str\u00e2ns legat\u0103 de perspectiva eclesiologic\u0103 a autorului. Elementul specific al acestei perspective const\u0103 \u00een faptul c\u0103 Biserica este \u201eCasa lui Dumnezeu\u201d, o comunitate public\u0103 ce \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oar\u0103 activitatea \u00eentr-o comunitate mai mare, lumea. Ea este proprietatea lui Dumnezeu, El fiind autoritatea suprem\u0103; iar slujitorii sunt reprezentan\u021bii autorit\u0103\u021bii divine \u0219i au menirea de a p\u0103stra \u0219i transmite mai departe, nealterat\u0103, tradi\u021bia apostolic\u0103. Am ar\u0103tat, apoi, c\u0103 autorul construie\u0219te profilul complex al slujitorului Bisericii tocmai prin aceast\u0103 perspectiv\u0103 eclesiologic\u0103. Necesitatea cerin\u021belor pentru slujitor vine din faptul c\u0103 activitatea lui este una public\u0103, el fiind reprezentantul Bisericii \u00een societate, dar \u0219i cel care vegheaz\u0103 la \u00eemplinirea misiunii Bisericii. A\u0219adar, profilul slujitorului este zugr\u0103vit pe trei coordonate fundamentale: (1) comportament integru sau etic\u0103; (2) educa\u021bie\/preg\u0103tire; \u0219i (3) fidelitate\/devotament. La r\u00e2ndul s\u0103u, comportamentul integru trebuie s\u0103 devin\u0103 realitate \u00een trei domenii importante: familie, biseric\u0103 \u0219i societate. \u201eA fi deasupra oric\u0103rui repro\u0219\u201d reprezint\u0103 defini\u021bia prin care autorul \u00eensumeaz\u0103 toate cerin\u021bele care formeaz\u0103 un caracter integru \u0219i apt pentru slujirea public\u0103 a Bisericii. \u00cen acela\u0219i timp, slujitorul trebuie s\u0103 adere la adev\u0103rata \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 apostolic\u0103 \u0219i s\u0103 fie \u00eenzestrat cu abilit\u0103\u021bi didactice \u0219i apologetice de necontestat. Pe l\u00e2ng\u0103 dimensiunea moral\u0103 \u0219i abilit\u0103\u021bile didactice, el trebuie \u00een mod continuu s\u0103 arate fidelitate \u0219i devotament pentru misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103. Acest devotament se manifest\u0103 prin pasiunea cu care predic\u0103 Cuv\u00e2ntul \u0219i prin grija pastoral\u0103 sau familial\u0103 pentru cei credincio\u0219i. Ca urmare a acestor concluzii pe marginea temei conducerii biserice\u0219ti, cu specific pe profilul slujitorului bisericesc,","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 113 EPISTOLELOR PASTORALE consider\u0103 c\u0103 toate acestea ne ofer\u0103 un suport solid, dar \u0219i o invita\u021bie deschis\u0103, pentru a (re)analiza dimensiunile multiple ale vie\u021bii cre\u0219tine \u00een general. Pe scurt, m\u0103 voi limita la doar dou\u0103 dintre cele mai importante. Prima dimensiune vizeaz\u0103 etica \u0219i integritatea cre\u0219tinilor, a rela\u021biilor din cadrul familiilor, a rela\u021biilor cu cel\u0103lalt. Toate acestea sunt necesare av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 noi, cre\u0219tinii, suntem membri ai \u201eCasei lui Dumnezeu\u201d, locuim \u00een prezen\u021ba lui Dumnezeu \u0219i ni s-a \u00eencredin\u021bat misiunea lui Dumnezeu. Pentru aceasta, este nevoie ca toate aspectele care formeaz\u0103 caracterul integru sau etica personal\u0103 \u0219i rela\u021bional\u0103, s\u0103 izvorasc\u0103 din dimensiunea teologic\u0103 a planului lui Dumnezeu. A doua dimensiune asupra c\u0103reia textele epistolelor pastorale ne invit\u0103 s\u0103 reflect\u0103m, este modalitatea \u00een care comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine de ast\u0103zi \u00een\u021beleg misiunea cre\u0219tin\u0103 \u0219i rela\u021bia lor cu mediul exterior. Prezen\u021ba Bisericii \u00een lume presupune dob\u00e2ndirea unei con\u0219tiin\u021be publice, disponibilitatea angaj\u0103rii continue \u00een dialog \u0219i participarea activ\u0103 la dramele \u0219i nevoile lumii. Acest aspect trebuie dublat de mijlocirea continu\u0103 pentru to\u021bi oamenii, \u00een special pentru conduc\u0103torii societ\u0103\u021bii, pentru c\u0103, \u00een mijlocirea Bisericii, Dumnezeu se descoper\u0103 ca M\u00e2ntuitor. Cre\u0219tinii sunt invita\u021bi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een lume fiind implica\u021bi activ \u00een societate, \u00eemplinind astfel planul lui Dumnezeu pentru lume. 1 Vezi Ciprian-Flavius Terinte, Conducerea bisericeasc\u0103 \u00een scrierile Noului Testament, Oradea, Casa C\u0103r\u021bii, 2016. 2 William D. Mounce, Pastoral Epistles, WBC, 46, Grand Rapids, Zondervan, 2000, p. lxix-lxxvii; Philip Towner, The Goal of our Instruction: The Structure of Theology and Ethics in The Pastoral Epistles, JTSNTS 34, London\/New York, Bloomsbury Academic, 2015, p. 21-45, sugereaz\u0103 c\u0103 ereziile reprezint\u0103 cel mai important aspect aflat \u00een spatele textelor epistolele pastorale. La aproape fiecare pas, ele \u00eei ofer\u0103 autorului motive pentru \u00eendemnurile pe care le ofer\u0103, dar \u0219i pentru temele teologice prezentate. Astfel, epistolele pastorale reprezint\u0103 un r\u0103spuns la situa\u021bia periculoas\u0103 \u00een care se aflau comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine. 3 Margaret Y. MacDonald, The Pauline Churches: A Socio-historical Study of Instutionalization in the Pauline and Deutero-Pauline Writings, Cambridge, CUP, 1988, p. 2-28.","114 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 4 \u00cen epistolele pastorale, conduc\u0103torii (slujitorii) bisericilor sunt numi\u021bi \u201eepiscopi, prezbiteri \u0219i diaconi\u201d. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 obiectivul acestui studiu este de a creiona profilul slujitorului \u00een general, voi folosi termenul generic de \u201eslujitor\u201d, \u00een care sunt incluse toate categoriile de slujitori: predicatori, pastori, prezbiteri, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori. 5 Georg Strecker, Theology of the New Testament, New York\/Berlin, Walter de Gruyter, 2000, p. 586. Mai mult, \u00een Frances Young, The Theology of the Pastoral Letters, Cambridge, CUP, 1994, eclesiologia nici nu este men\u021bionat\u0103 \u00eentre temele teologice ale epistolelor pastorale. 6 Korinna Zamfir, Men and Women in the Household of God: A Contextual Approach to Roles and Ministries in the Pastoral Epistles, G\u00f6ttingen, Vandenhoeck & Ruprecht, 2013, p. 60. 7 Zamfir, Men and Women in the Household of God, p. 60. 8 Un studiu recent, realizat dintr-o perspectiv\u0103 clasic\u0103 (ordinea crea\u021biei), este Andreas J. K\u00f6stenberger \u0219i Thomas Schreiner, eds., Women in the Church: An Interpretation and Application of 1 Timothy 2:9-15, Wheaton, Crossway, 2016. 9 Zamfir, Men and Women in the Household of God, p. 160-164. 10 Potrivit cu Zamfir, Men and Women in the Household of God, p. 69, autorul epistolelor pastorale alege s\u0103 defineasc\u0103 astfel Biserica pentru c\u0103 perspectiva sa eschatologic\u0103 este diferit\u0103, cum sunt \u0219i convingerile sale teologice: Biserica este Casa lui Dumnezeu, o comunitate cre\u0219tin\u0103, un ora\u0219 condus de Dumnezeu, format de credin\u021ba \u00een Hristos, \u0219i nu doar un construct social. 11 Prin formularea \u201eacestea \u00ee\u021bi scriu \u021bie\u201d, autorul are \u00een vedere at\u00e2t textul de p\u00e2n\u0103 la 3:14, c\u00e2t \u0219i restul epistolei 1 Timotei. Pasajul 1 Tim. 3:14-16 este considerat centrul epistolei. 12 Pentru o analiz\u0103 extins\u0103 a originii \u0219i sensului termenului ekklesia, vezi Zamfir, Men and Women in the Household of God, p. 60-74 13 Vezi David C. Verner, The Household of God: The Social World of the Pastoral Epistles, SBL 71, Chico, Scholars Press, 1983. 14 Ca studiu recent, vezi Korinna Zamfir, \u201eIs the Eklesia a Household of God? Reassessing the Notion of \u03bf\u1f36\u03ba\u1f79\u03c2 \u03b8\u03b5\u03bf\u1fe6 in 1 Tim 3:15,\u201d NTS 60, 2014, p. 511-528. Pentru o interpretare a epistolelor pastorale din perspectiv\u0103 eclesiologic\u0103, vezi Piscuc Dumitru, Roluri ale conducerii biserice\u0219ti \u00een p\u0103strarea \u0219i transmiterea tradi\u021biei apostolice, conform epistolelor pastorale \u0219i 1,2 Clement \u0219i Ignatiu, Tez\u0103 de doctorat UBB, Cluj- Napoca, 2018. Teza de doctorat a fost realizat\u0103 sub \u00eendrumarea prof. univ. dr. Jano\u0219 Molnar. 15 Dumitru Piscuc \u0219i D\u0103nu\u021b Jemna, \u201eRug\u0103ciunea public\u0103 a Bisericii pentru autorit\u0103\u021bi, conform 1 Tim. 2:1-4\u201d \u00een Hans Klein, ed., Poporul lui Dumnezeu \u0219i societatea: Cercet\u0103ri biblice, Sibiu, Astra Museum, 2018, p. 107-122 (p. 110). 16 Verbul folosit aici \u00eenseamn\u0103 \u201ea se comporta\u201d; av\u00e2nd \u00een vedere, \u00eens\u0103, prezen\u021ba codurilor de legi din epistolele pastorale, consider c\u0103 acest verb este folosit ca s\u0103 marcheze limitele comportamentului. Verbul presupune un anumit comportament care \u00eensumeaz\u0103 identitatea, responsabilitatea \u0219i modul nou de via\u021b\u0103 cerut \u00een \u201eCasa lui Dumnezeu\u201d. Vezi Philip Towner, The Letters to Timothy and Titus, NICNT, Grand Rapids, Eerdmans, 2006, p. 273. 17 Towner, Goal of our Instruction, p. 143. 18 Towner, Letters, p. 249-250. 19 A fi temperat \u00eenseamn\u0103 \u201ea nu bea vin\u201d. \u00cens\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 autorul men\u021bioneaz\u0103 separat (1 Timotei 3:3) faptul c\u0103 episcopul nu trebuie s\u0103 fie be\u021biv, consider\u0103m c\u0103 sensul este unul figurativ \u0219i se refer\u0103 la a fi liber de orice exces sau patim\u0103. Vezi Fee, 1 and 2 Timothy, p. 81.","PROFILUL SLUJITORULUI DUHOVNICESC CONFORM 115 EPISTOLELOR PASTORALE 20 I.H. Marshall \u0219i Philip H. Towner, The Pastoral Epistles, ICC, London\/New York, T&T Clark 2004, p. 182-191, 21 Zamfir, Men and Women in the Household of God, p. 101-102. 22 Pentru o istorie a interpret\u0103rii acestei expresii, \u00een primele veacuri cre\u0219tine, vezi David G. Hunter, \u201e,A Man of One Wife\u2019: Patristic Interpretations of 1 Timothy 3:2, 3:12, and Titus 1:6 and the Making of Christian Priesthood,\u201d ASE 32\/2, 2015, p. 333- 352. 23 Marshall \u0219i Towner, Pastoral Epistles, p. 155-159. 24 Este dificil de spus de ce autorul nu men\u021bioneaz\u0103 divor\u021bul \u0219i rec\u0103s\u0103torirea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 lipsa moralit\u0103\u021bii Greco-Romane. De asemenea, este dificil de spus c\u00e2nd anume, \u00een istoria Bisericii timpurii, lucrurile au devenit a\u0219a cum sunt prescrise \u00een epistolele pastorale, \u00een ce \u00eei prive\u0219te pe conduc\u0103torii biserice\u0219ti. 25 Este posibil ca autorul s\u0103 nu aib\u0103 \u00een vedere interdic\u021bia de rec\u0103s\u0103torire a slujitorilor, dat fiind faptul c\u0103 v\u0103duvele tinere sunt \u00eendemnate s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103, s\u0103 aib\u0103 copii \u0219i s\u0103 revin\u0103 la voca\u021bia lor principal\u0103 (1 Timotei 5:13). 26 Din aceste referin\u021be, se poate \u00een\u021belege \u0219i c\u0103 episcopul trebuie s\u0103 fie c\u0103s\u0103torit \u0219i s\u0103 aib\u0103 copii. Este dificil, totodat\u0103, s\u0103 stabilim ce \u00een\u021belege autorul prin \u201ecopii\u201d, deoarece v\u00e2rsta lor nu este men\u021bionat\u0103. 27 Towner, Goal of our Instruction, p. 233. 28 Towner, Letters, p. 253 29 Timotei este \u00eendemnat s\u0103 foloseasc\u0103 vinul doar ca medicament (1 Timotei 5:23). 30 Towner, Letters, p. 254. 31 Sabin Verzan, Epistola Sf\u00e2ntului Apostol Pavel c\u0103tre Tit: Introducere, traducere, comentariu \u0219i teologie, Bucure\u0219ti, IBMBOR, 1994, p. 200. 32 Mounce, Pastoral Epistles, p. 183. 33 Towner, Letters, p. 258, sugereaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 cerin\u021b\u0103 \u00eenchide paranteza \u00eentregii sec\u021biuni despre cerin\u021bele privitoare la comportament. 34 Verner, Household of God, p. 128. 35 \u00cen 2 Timotei 3:24-25, autorul include \u00een lista celor c\u0103rora slujitorul trebuie s\u0103 le ofere \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 \u0219i pe potrivnici. \u03b4\u03c5\u03bd\u03b1\u03c4\u03cc\u03c2 \u00eenseamn\u0103 \u201eputernic, apt\u201d. \u00cen Luca 24:19, termenul face referire la puterea care st\u0103 la baza \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor \u0219i a faptelor lui Isus. 36 1 Timotei 1:3; 4:6; 11,13,16; 5: 1-7; 6:17,20; 2 Timotei 2:13-14; 2:2; 14; 2:1-6; Tit 2:1-10; 3:1-2 37 Towner, Letters, p. 693.","","Teme teologice pentru predicarea din Evanghelia dup\u0103 Marcu DANIEL G. OPREAN Introducere Nu au fost pu\u021bini cei care au considerat Evanghelia dup\u0103 Marcu, cea mai scurt\u0103 dintre Evanghelii,1 o scriere nu foarte elaborat\u0103, poate scris\u0103 de un autor mai pu\u021bin dotat din punct de vedere intelectual sau teologic. O lectur\u0103 atent\u0103 \u00eens\u0103 a acestei prime Evanghelii scrise vreodat\u0103, reveleaz\u0103 un spirit profund, al unui om care \u0219tie ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103l\u0103toria dureroas\u0103 a uceniciei, de la imaturitatea care renun\u021b\u0103, la maturitatea care persevereaz\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it. Evanghelia dup\u0103 Marcu poart\u0103 aceast\u0103 amprent\u0103 a unei personalit\u0103\u021bi profund transformate de exemplul lui Hristos. Scopul acestei lucr\u0103ri este s\u0103 ofere lumin\u0103 asupra modului \u00een care teme teologice importante pentru g\u00e2ndirea primului secol cre\u0219tin, sunt reg\u0103site \u00een scrierea lui Marcu, \u00een urma influen\u021bei incontestabile a doi dintre mentorii s\u0103i: apostolii Pavel \u0219i Petru. Astfel, aceste teme teologice devin importante pentru predicarea din textul evangheliei dup\u0103 Marcu, mai specific pentru respectarea primului principiu al predic\u0103rii expozitive, cel al credincio\u0219iei fa\u021b\u0103 de text.2 Metodologic, vom observa cum Evanghelia dup\u0103 Marcu, fiind prima evanghelie scris\u0103 \u0219i, pentru o scurt\u0103 vreme \u00een istorie, chiar singura Evanghelie existent\u0103, ocazioneaz\u0103 \u0219i \u00eenregistreaz\u0103 o serie de premiere. Pentru prima dat\u0103 \u00een cre\u0219tinism sunt consemnate evenimente semnificative teologic, at\u00e2t din via\u021ba lui Iisus Hristos, din vie\u021bile ucenicilor S\u0103i, c\u00e2t \u0219i din via\u021ba comunit\u0103\u021bii c\u0103reia \u00eei este adresat\u0103 Evanghelia dup\u0103 Marcu. 117","118 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 Scriind cu preocuparea \u00eencuraj\u0103rii bisericii din Roma,3 comunitatea-recipient a acestei evanghelii, Marcu dore\u0219te s\u0103 explice, \u00een lumina experien\u021bei lui Iisus Hristos, c\u0103 numai prin suferin\u021b\u0103 se poate ajunge la slav\u0103.4 Explicarea acestui precedent al suferin\u021bei fa\u021b\u0103 de slav\u0103, o suferin\u021b\u0103 asumat\u0103 pe coordonatele uceniciei,5 pare s\u0103 fie motivul scrierii Evangheliei, \u00een bun\u0103 armonie cu concep\u021bia \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de principalii mentori spirituali ai lui Marcu: apostolul Petru (1 Petru 1:11b)6 \u0219i apostolul Pavel (Faptele Apostolilor 14:22).7 Evanghelia dup\u0103 Marcu pare scris\u0103 cu graba celui care aude copitele cailor solda\u021bilor romani lovind caldar\u00e2mul str\u0103zilor Romei, \u00een c\u0103utarea lor febril\u0103 de a-i aresta pe ucenicii lui Hristos. Pare, de asemenea, scris\u0103 cu pasiunea slujitorului con\u0219tient de faptul c\u0103 s-ar putea ca acest text s\u0103 fie ultima lui posibilitate s\u0103 a\u0219tearn\u0103 \u00een scris, nu numai \u00een\u021belegerea sa cu privire la Hristos, dar \u0219i explica\u021bia propriei deveniri spirituale, ca ucenic al Lui. Din aceste motive, Evanghelia lui Marcu, pare o prezentare rapid\u0103 a unor instantanee \u00een premier\u0103.8 Debutul Evangheliei este brusc, focaliz\u00e2nd aten\u021bia, pentru cititorul atent, asupra nout\u0103\u021bii pe care apari\u021bia lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, o aduce pe scena istoriei (Marcu 1:1), \u0219i anume un Nou Exod \u0219i o Nou\u0103 Crea\u021bie,9 teme teologice subtil sugerate \u00een instantaneele introductive ale Evangheliei: propov\u0103duirea lui Ioan Botez\u0103torul (Marcu 1:2-8), botezul Domnului Iisus (Marcu 1:9-11) \u0219i ispitirea din pustie (Marcu 1:12-13). Dup\u0103 aceast\u0103 introducere, Marcu ofer\u0103 prima \u00eenregistrare \u00een scris a vreunei predici rostite de Iisus (Marcu 1:14-15). El scrie despre venirea lui Iisus \u00een Galileea, anun\u021bat\u0103 de Ioan Botez\u0103torul (Marcu 1:7) \u0219i declan\u0219at\u0103 de \u00eenchiderea lui Ioan (Marcu 1:14). \u00cen contextul \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei cezarului \u0219i a \u00eenchisorilor ei, destinate celor ce vestesc poc\u0103in\u021ba \u0219i \u00eentoarcerea la Dumnezeu, \u0219i \u00een mijlocul acestei \u00eemp\u0103r\u0103\u021bii, Iisus vine s\u0103 produc\u0103 un nou exod. Mesajul lui Iisus este Evanghelia lui Dumnezeu. El spune c\u0103 \u201es-a \u00eemplinit vremea\u201d (Marcu 1:15a) \u0219i \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu este aproape\u201d (Marcu","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 119 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU 1:15b). Acesta este mesajul rostit \u00eentr-o Galilee \u2013 spa\u021biu al contrastelor \u2013 dominat\u0103 de corup\u021bia generalizat\u0103 la nivel politic, economic, militar \u0219i religios; un spa\u021biu dominat de o frenezie t\u0103cut\u0103 pentru supravie\u021buire. Un mesaj cu un adev\u0103r crucial: \u00een mijlocul acestor realit\u0103\u021bi Iisus vine s\u0103 aduc\u0103 o nou\u0103 via\u021b\u0103 (Marcu 1:15b). Un mesaj care con\u021bine de asemenea o chemare a lui Iisus, la poc\u0103in\u021b\u0103: \u00eentoarcerea spatelui \u00eemp\u0103r\u0103\u021biei cezarului \u0219i \u00eembr\u0103\u021bi\u0219area \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu (Marcu 1:15c), prin credin\u021ba \u00een Evanghelie (Marcu 1:15d). Vestea bun\u0103 a predicii lui Iisus este aceea c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103\u021bia cezarului nu poate opri rostirea adev\u0103rului, c\u0103 \u00een mijlocul \u00eemp\u0103r\u0103\u021biilor cezarilor din toate timpurile chemarea lui Iisus la transformare radical\u0103 r\u0103sun\u0103 peste veacuri, din genera\u021bie \u00een genera\u021bie (poate ecou al metamorfozei spirituale de care vorbe\u0219te apostolul Pavel \u00een Romani 12:2). \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 predic\u0103 a lui Iisus este conturat \u00eenceputul c\u0103l\u0103toriei din sclavia cezarilor lumii acesteia \u00eenspre via\u021ba de ucenicie radical\u0103 cu El. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Marcu \u00eei prezint\u0103 dup\u0103 aceasta pe primii ucenici pe care \u00eei cheam\u0103 Iisus (Marcu 1:16-20). Primii ucenici nu sunt cei promi\u021b\u0103tori, ci cei ascult\u0103tori (Marcu 1:17-18), pentru c\u0103 condi\u021bia lor nu este limita Lui; nu sunt cei prezentabili, ci cei \u00eenv\u0103\u021babili, pentru c\u0103 ne\u0219tiin\u021ba lor nu este o problem\u0103 pentru El; \u0219i nu sunt cei interesa\u021bi s\u0103 primeasc\u0103, ci cei dispu\u0219i s\u0103 renun\u021be (Marcu 1:18 \u0219i 20), chiar dac\u0103 lucrurile la care au renun\u021bat pentru Iisus devin utile pentru El (Marcu 2:29-31 \u2013 casa; Marcu 4:36 \u2013 corabia; Marcu 10:28-31 \u2013 \u00eentreaga existen\u021b\u0103). Marcu continu\u0103 relatarea cu prima misiune a lui Iisus, \u00een Capernaum (Marcu 1:21-28), un loc al experien\u021bei f\u0103r\u0103 poc\u0103in\u021b\u0103,10 cu o sinagog\u010311 care a devenit un spa\u021biu al \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii care conformeaz\u0103, dar nu transform\u0103. Prima vizit\u0103 a lui Iisus \u00een sinagoga Capernaumului este chemarea pe drumul de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura conform\u0103rii (\u00eenv\u0103\u021b\u0103tura c\u0103rturarilor) la \u00eenv\u0103\u021b\u0103tura transform\u0103rii (\u00eenv\u0103\u021b\u0103tura lui Iisus). Omul care avea un duh necurat, cu o via\u021b\u0103 sc\u0103pat\u0103 de sub control, este imaginea fidel\u0103 a realit\u0103\u021bii produse de","120 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 a conform\u0103rii. \u00cencercarea demonilor s\u0103-L controleze pe Iisus, este imaginea \u00eencerc\u0103rii multora de a-L controla pe Dumnezeu. Confruntarea de care au parte reprezint\u0103 \u00eenceputul Exodului din exilul mai mare, al st\u0103p\u00e2nirii str\u0103ine de voia lui Dumnezeu. Omul acela este imaginea at\u00e2tor oameni a c\u0103ror via\u021b\u0103 a devenit un co\u0219mar total, a c\u0103ror personalit\u0103\u021bi par a fi controlate de puteri str\u0103ine. De fapt, aceasta e prima misiune a lui Iisus, pare s\u0103 ne spun\u0103 Marcu: s\u0103 salveze din dependen\u021ba de experien\u021ba f\u0103r\u0103 poc\u0103in\u021b\u0103 \u0219i din robia unei \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi care conformeaz\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 transforme. Este eliberarea de o tr\u0103ire haotic\u0103 \u0219i distructiv\u0103, controlat\u0103 de un sine bolnav sau parazitat de cel r\u0103u, un sine vindecabil doar \u00een prezen\u021ba \u0219i prin puterea lui Hristos. La un pas de sinagog\u0103, ne arat\u0103 apoi Marcu, este prima cas\u0103 \u00een care intr\u0103 Iisus (Marcu 1:29-31), casa ucenicilor transforma\u021bi \u00een mijlocitori (Marcu 1:29), a suferinzilor transforma\u021bi \u00een slujitori (Marcu 1:30-31) \u0219i a anonimilor transforma\u021bi \u00een m\u0103rturisitori (Marcu 1:32-34; 2:1-5; 3:20, 31-35; 7:1, 17; 9:33). Casa aceasta va deveni casa \u00een care Iisus va reveni constant din misiunile Sale \u00een Galileea.12 \u00cen casa aceasta au loc \u0219i primele vindec\u0103ri pe care le face Iisus (Marcu 1:30-2:5). Aceste vindec\u0103ri conduc la primele confrunt\u0103ri ale lui Iisus (Marcu 2:6-28), confruntarea cunoa\u0219terii f\u0103r\u0103 pricepere (Marcu 2:1-12), a sfin\u021beniei f\u0103r\u0103 dragoste (Marcu 2:13-17), \u0219i a religiozit\u0103\u021bii f\u0103r\u0103 spiritualitate (Marcu 2:18-28). Aici Marcu subliniaz\u0103 tema nout\u0103\u021bii \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu. Ascunse \u00een cele cinci istorisiri din capitolul 2, sunt afirma\u021biile lui Iisus despre Sine: El este Dumnezeu pentru c\u0103 este Fiul Omului care poate ierta p\u0103catele (Marcu 2:7); El este Dumnezeu pentru c\u0103 este Doctorul sufletelor (Marcu 2:17); El este Dumnezeu pentru c\u0103 este Mirele \u2013 o imagine vechi-testamentar\u0103 a rela\u021biei dintre Dumnezeu \u0219i poporul S\u0103u (Marcu 2:19, 20); El este Dumnezeu pentru c\u0103 este Domnul Sabatului (Marcu 2:25). Primele confrunt\u0103ri, cu \u00eempletirea subtil\u0103 a conflictelor \u0219i declara\u021biilor lui Iisus despre sine, sunt urmate de prima definire a cercului de \u00eencredere al M\u00e2ntuitorului (Marcu 3:7-35). Acum","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 121 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU ia contur Noul Israel, \u00een forma embrionar\u0103 a grupului celor doisprezece ucenici.13 Marcu clarific\u0103 faptul c\u0103, \u00een cercul de \u00eencredere al M\u00e2ntuitorului, se ajunge prin chemare, nu prin competen\u021b\u0103 (cf. Marcu 3:13 \u0219i 3:31), cuv\u00e2ntul de ordine fiind transformarea, nu stagnarea (Marcu 3:16-17). De asemenea, \u00een acest cerc de \u00eencredere se r\u0103m\u00e2ne prin ascultare, nu din interes. A se vedea contrastul dintre mul\u021bimi (Marcu 3:7-12), familia lui Iisus (Marcu 3:21-22, 32), farisei (Marcu 3:2, 22), \u0219i ucenici (Matei 3:34-35). \u00cen capitolul 4, Marcu \u00eenregistreaz\u0103 \u00een scris prima pild\u0103 rostit\u0103 de Iisus (Marcu 4:20), continuat\u0103 \u0219i explicat\u0103 de celelalte pilde ale capitolului (Marcu 4:21-34). Pilda sem\u0103n\u0103torului (Marcu 4:1-20), pilda cu lampa \u0219i m\u0103sura (Marcu 4:21-25), pilda semin\u021bei (Marcu 4:26-29) \u0219i pilda semin\u021bei de mu\u0219tar (Marcu 4:30-34) sunt adresate tuturor, dar \u00een\u021belese de pu\u021bini (norodul; Marcu 4:1-2); sunt auzite de mul\u021bi, dar explicate doar celor dispu\u0219i s\u0103 \u00eentrebe (ucenicii; Marcu 4:10); sunt \u00een\u021belese de cei ce aud ascult\u00e2nd \u0219i de cei ce privesc v\u0103z\u00e2nd (Marcu 4:11-12).14 Aici tema central\u0103 este receptivitatea \u0219i sensibilitatea spiritual\u0103, \u201ea auzi ascult\u00e2nd \u0219i a privi v\u0103z\u00e2nd\u201d. Astfel, pilda sem\u0103n\u0103torului imagineaz\u0103 patru tipuri de receptivitate spiritual\u0103: deviat\u0103, superficial\u0103, asfixiat\u0103 \u0219i productiv\u0103.15 Ultima parte a capitolului 4 \u00eenregistreaz\u0103 prima furtun\u0103 pe mare cu Iisus (Marcu 4:35-41), urmat\u0103 de prima deplasare \u00een teritoriile p\u0103g\u00e2ne (Marcu 5:1-20), capitolul \u00eencheindu-se cu prima incursiune a M\u00e2ntuitorului \u00een domeniile spirituale ale necur\u0103\u021biei, boala \u0219i moartea: femeia cu scurgerea de s\u00e2nge (Marcu 5: 21-34) \u0219i fiica lui Iair (Marcu 5:35-43). Furtuna de pe mare este descris\u0103 \u00een contextul unei \u00eentreb\u0103ri adresate lui Iisus: Doamne nu- \u021bi pas\u0103 c\u0103 pierim? (Marcu 4:38), \u0219i ofer\u0103 ocazia unei \u00eentreb\u0103ri despre Iisus Cine este acesta de \u00eel ascult\u0103 chiar \u0219i v\u00e2ntul \u0219i marea? (4:41), f\u0103c\u00e2nd posibile r\u0103spunsurile revelatorii ale lui Iisus (Marcu 5:1-43). La prima \u00eentrebare, Iisus r\u0103spunde prin ac\u021biunile Sale. Mai","122 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 \u00eent\u00e2i, prin vindecarea \u00eendr\u0103citului din Gadara (5:2-20). \u00cendr\u0103citul nu este altceva dec\u00e2t \u00eentruparea urii cet\u0103\u021benilor acelor teritorii; el este gol, ca o imagine a goliciunii sufletelor lor. Dup\u0103 cotropirile romane succesive, localnicii au internalizat patologia cotropitorilor, iar \u00eendr\u0103citul a devenit un simptom vizibil al realit\u0103\u021bii nev\u0103zute din existen\u021bele lor.16 Ei au rezolvat problema prin a-l marginaliza din societate, pentru a nu-i mai auzi strig\u0103tele. Iisus, \u00eens\u0103, l-a auzit; n-a auzit furtuna, dar a auzit strig\u0103tul omului pe care nu-l mai auzea nimeni. Acesta este primul r\u0103spuns la \u00eentrebarea ucenicilor, \u201e\u00cenv\u0103\u0163\u0103torule, nu-\u0163i pas\u0103 c\u0103 pierim?\u201d. Lui \u00eei pas\u0103, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd nim\u0103nui nu-i mai pas\u0103! Eliberarea \u00eendr\u0103citului din Gadara este urmat\u0103 de vindecarea femeii cu scurgere de s\u00e2nge (Marcu 5:21-34), o femeie care conform legii era considerat\u0103 necurat\u0103 (Leviticul 15:19-27). O femeie s\u00e2nger\u00e2nd, o femeie necurat\u0103, respins\u0103 de to\u0163i \u2013 cu o excep\u021bie, Hristos. Aici este doilea r\u0103spuns la \u00eentrebarea prim\u0103 a ucenicilor: C\u00e2nd e\u0219ti respins de oameni, e\u0219ti acceptat de Dumnezeu! Cel de-al treilea tablou, al feti\u021bei care moare (Marcu 5:35-42), ne arat\u0103 c\u0103, ceea ce poate fi prea t\u00e2rziu din perspectiva uman\u0103, nu este prea t\u00e2rziu din perspectiv\u0103 divin\u0103. Aici este cel de-al treilea r\u0103spuns la \u00eentrebarea ucenicilor: c\u00e2teodat\u0103 Dumnezeu poate \u00eent\u00e2rzia, dar niciodat\u0103 nu vine prea t\u00e2rziu! La a doua \u00eentrebare, r\u0103spunsul lui Iisus vine din demonstra\u021biile implicite ale ac\u021biunilor Sale: prin lini\u0219tirea m\u0103rii, El demonstreaz\u0103 domnia lui asupra lumii naturale; prin eliberarea \u00eendr\u0103citului, El demonstreaz\u0103 domnia Lui asupra lumilor spirituale; iar prin vindecarea femeii bolnave \u0219i \u00eenvierea feti\u021bei, El demonstreaz\u0103 domnia Lui asupra vie\u021bii \u0219i mor\u021bii. \u00cen capitolul 6, Marcu noteaz\u0103 prima vizit\u0103 a lui Iisus \u00een patria Sa (Marcu 6:1-6) \u0219i experien\u021ba respingerii Lui, care ocazioneaz\u0103 un comentariu \u0219ocant al evanghelistului (Marcu 6:5a). Marcu pare s\u0103 spun\u0103 c\u0103 Iisus nu poate face nici o minune, atunci c\u00e2nd auzirea despre Iisus nu duce la credin\u021ba \u00een Iisus. Exist\u0103 un contrast puternic conturat \u00eentre \u00eendr\u0103citul eliberat (Marcu 5:18-20), femeia","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 123 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU vindecat\u0103 de scurgerea de s\u00e2nge (Marcu 5:27), Iair (Marcu 5:36), \u0219i locuitorii Nazaretului (Marcu 6:2-3), acest contrast p\u0103r\u00e2nd a fi un ecou al textului paulin din Romani 10:16-21. Iisus nu poate face nici o minune atunci c\u00e2nd conversa\u021bia despre faptele lui Iisus nu conduce la \u00een\u021belegerea identit\u0103\u021bii lui Iisus (vezi contrastul dintre ucenici, \u00een 6:1, \u0219i nazarineni, 6:2-3). \u00cen al treilea r\u00e2nd, Iisus nu poate face nici o minune atunci c\u00e2nd familiaritatea cu Iisus produce dispre\u021buirea lui Iisus. Constan\u021ba dispre\u021buirii Lui vine din ad\u00e2ncimea necredin\u021bei lor (Marcu 2:6-7; 2:16; 2:25; 3:2, 6; 3:22; 5:40; 6:3), un posibil ecou al adev\u0103rurilor rostite \u0219i \u00een alte p\u0103r\u021bi de Scriptur\u0103, cu care Marcu a interac\u021bionat: Isaia 53:1-3, Evrei 2:17 \u0219i Filipeni 2:6-8. \u00cen concluzia sec\u021biunii, e clar c\u0103 necredin\u021ba, ignoran\u021ba \u0219i dispre\u021buirea, \u00eel alung\u0103 pe Iisus din via\u021b\u0103, a\u0219a cum l-a alungat de acas\u0103. Alungarea lui Iisus \u00eel transform\u0103 pe \u201eacas\u0103\u201d \u00een \u201eacolo\u201d, o vizibil\u0103 distan\u021bare sau \u00eenstr\u0103inare, dup\u0103 cum o red\u0103 contrastul dintre 6:1 (\u201epatria Sa\u201d) \u0219i 6:5 (\u201eacolo\u201d). Marcu \u00ee\u0219i continu\u0103 nara\u021biunea prin a ar\u0103ta c\u0103, dup\u0103 respingerea de \u201eacas\u0103\u201d, Iisus \u00ee\u0219i continu\u0103 misiunea \u00een Israel, cu ucenicii \u0219i prin ucenici (Marcu 6:6b-13). \u00cen ciuda uciderii lui Ioan Botez\u0103torul, \u00eenainte-merg\u0103torul S\u0103u (Marcu 6:14-29), Iisus este, pentru Marcu, un al doilea Moise,17 cel care transform\u0103 locul pustiu f\u0103r\u0103 resurse (Marcu 6:32) \u00een locul cu iarb\u0103 verde (6:39) al hr\u0103nirii miraculoase (Marcu 6:30-44). Contextul (Marcu 6:1-29) ne aminte\u0219te de suferin\u021ba P\u0103storului Cel Bun: suferin\u021ba respingerii Lui \u201eacas\u0103\u201d (Marcu 6:1-6); suferin\u021ba respingerii ucenicilor S\u0103i \u00een lume (Marcu 6:7-13); suferin\u021ba omor\u00e2rii \u00eenainte-merg\u0103torului S\u0103u (Marcu 6:14- 29). Textul (Marcu 6:30-40) ne descoper\u0103 mila P\u0103storului Cel Bun: mila Sa pentru ucenicii obosi\u021bi (Marcu 6:30-33); mila Sa pentru norodul risipit (Marcu 6:34); mila Sa pentru umanitatea pierdut\u0103 (cf. 1 Petru 3:25). Astfel, aceast\u0103 sec\u021biune este un ecou al adev\u0103rului \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de apostolul Petru ucenicului s\u0103u Marcu, adev\u0103r devenit apoi parte a textului epistolar petrin: \u201eC\u0103ci era\u021bi ca ni\u0219te oi r\u0103t\u0103cite. Dar acum v-a\u021bi \u00eentors la P\u0103storul \u0219i Episcopul","124 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 sufletelor voastre.\u201d (1 Petru 3:25; cf. Marcu 6:41-44) Minunea \u00eenmul\u021birii p\u00e2inilor prefigureaz\u0103 masa P\u0103storului Cel Bun, masa \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii euharistice a noului popor al lui Dumnezeu (Marcu 6:41-43) \u0219i misiunea holistic\u0103 a noului popor al lui Dumnezeu (Marcu 8:1-9), un ecou al adev\u0103rului paulin: \u201c\u00cent\u00e2i a iudeului, apoi a grecului\u201d (Romani 1:16). Dar avem \u0219i o anticipare a \u00eemplinirii ei eschatologice, \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u021bia lui Dumnezeu: \u201eDomnul o\u0219tirilor preg\u0103te\u0219te tuturor popoarelor [\u2026] un osp\u0103\u021b de bucate gustoase, un osp\u0103\u021b de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de m\u0103duv\u0103, de vinuri vechi \u0219i limpezite.\u201d (Isaia 25:6) \u00cen construc\u021bia mesajului evangheliei, rolul sec\u021biunii Marcu 6:45-52 este acela de a \u00eempleti teologia slavei \u0219i teologia suferin\u021bei. Ultima dat\u0103 c\u00e2nd ucenicii au \u00eenfruntat o furtun\u0103, Iisus a fost cu ei (4:39). C\u00e2nd s-a \u00eenserat (\u00eentre orele 6-9 PM), Iisus \u00eei vede pe ucenici c\u0103 se nec\u0103jesc cu v\u00e2slirea, dar vine umbl\u00e2nd pe ape abia \u00een \u201ea patra straj\u0103 din noapte\u201d (orele 3-6 AM). Iar atunci c\u00e2nd vine umbl\u00e2nd pe ape, scopul S\u0103u este \u201es\u0103 treac\u0103 pe l\u00e2ng\u0103\u201d ei (6:48). De ce? Pentru c\u0103 ucenicii s-ar prea putea s\u0103 fi \u00een\u021beles, ca mul\u021bi al\u021bii de- a lungul istoriei, c\u0103 hr\u0103nirea miraculoas\u0103 implic\u0103 faptul c\u0103 Iisus intervine imediat, \u00een orice situa\u021bie \u00een care via\u021ba devine dificil\u0103. Dac\u0103 a\u0219a au \u00een\u021beles lucrurile, nu este de mirare c\u0103 nu au priceput ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe mare: Iisus a inten\u021bionat s\u0103 treac\u0103 \u201epe l\u00e2ng\u0103\u201d pentru a-\u0219i asigura ucenicii c\u0103 Dumnezeu, \u00een persoana lui Iisus (vezi 6:50 \u201eEu sunt\u201d, ecou al Exod 3:14) , este prezent cu ei \u00een furtun\u0103. Dar ucenicii nu au \u00een\u021beles (6:52). Ei credeau c\u0103 \u201ee o n\u0103luc\u0103\u201d. Dac\u0103 ar fi \u00een\u021beles, ar fi auzit \u0219i pronun\u021barea de c\u0103tre Iisus a numelui divin. Astfel, al\u0103turi de portretul unui Iisus f\u0103c\u0103tor de minuni, dar \u00een intervalul de timp al lui Dumnezeu, Marcu portretizeaz\u0103 nevoia ucenicilor de a \u00eenv\u0103\u021ba adev\u0103rul c\u0103 prezen\u021ba lui Dumnezeu este cu ei, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd trebuie s\u0103 se lupte cu valurile o noapte \u00eentreag\u0103. \u00cen 6:53-56, Marcu portretizeaz\u0103 un Iisus flexibil, care r\u0103spunde spontan la nevoile ce \u00cei ies \u00een cale. \u00cen Marcu 6:34, El am\u00e2n\u0103 planul de a se odihni pentru c\u0103 trebuie s\u0103 slujeasc\u0103, plin de mil\u0103, \u201eoile care","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 125 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU n-aveau p\u0103stor\u201d. \u00cen Marcu 6:49, ca s\u0103 \u00eei ajute pe ucenicii care nu \u00een\u021beleg, El \u00ee\u0219i schimb\u0103 planul de \u201ea trece pe l\u00e2ng\u0103\u201d (6:48) \u0219i urc\u0103 la ei \u00een corabie (6:51). Apoi, din nou, mul\u021bimile sunt cele care \u00eei fac programul. Dup\u0103 ziua de dinainte, o zi de \u00eenv\u0103\u021bare (6:34), \u0219i dup\u0103 noaptea petrecut\u0103 \u00een rug\u0103ciune (6:47), ziua curent\u0103 este o zi de \u201eveste bun\u0103\u201d pentru bolnavi (Marcu 6:53-56). Prin reflectare, este clar c\u0103 cei care \u00eel urmeaz\u0103 cu adev\u0103rat pe Iisus cunosc teologia slavei: hr\u0103nirea a 5000 cu c\u00e2teva p\u00e2ini; umblarea lui Iisus pe ape; vindec\u0103rile lui Iisus printre cei din mul\u021bime. Ei cunosc, de asemenea, teologia crucii: o misiunea grea \u0219i obositoare; promisiunea odihnei ne\u00eemplinit\u0103; lupta pe o mare, \u00een furtun\u0103. Ace\u0219tia \u0219tiu c\u0103 nici una din teologii nu este corect\u0103 dac\u0103 nu este conectat\u0103 cu cealalt\u0103. Acest adev\u0103r pare a fi subliniat \u00een mesajul acestei sec\u021biuni din Evanghelia lui Marcu. \u00cen urm\u0103toarea sec\u021biune (Marcu 7:1-30) evanghelistul identific\u0103 problema real\u0103 a Fariseilor \u0219i c\u0103rturarilor, o problem\u0103 mai mare dec\u00e2t ceremonialele de sp\u0103lare ritual\u0103 (incluz\u00e2nd aici \u00eentreaga tradi\u021bie rabinic\u0103 ce reglementa obiceiurile culinare \u0219i puritatea ceremonial\u0103). Adev\u0103ratele lor probleme, diagnosticate de Iisus, sunt: ipocrizia, nerespectarea legii lui Dumnezeu \u0219i necur\u0103\u021bia interioar\u0103. Astfel, Iisus redefine\u0219te necur\u0103\u021bia ca fiind o problem\u0103 a inimii. Marcu zugr\u0103ve\u0219te aici portretul lui Iisus ca unul care d\u0103r\u00e2m\u0103 marile obstacole: obstacolele ceremoniale \u0219i legalismul, care \u00eei \u021bineau pe cei pio\u0219i separa\u021bi de cei obi\u0219nui\u021bi; dar \u0219i barierele ritualului \u0219i tradi\u021biei, care \u00eei \u00eempiedicau pe cei dintre Neamuri s\u0103 fac\u0103 parte din poporul lui Dumnezeu. Ca o posibil\u0103 concluzie a sec\u021biunii, este de notat contrastul inten\u021bionat de autor: \u00eentre \u00eempietrirea fariseilor \u0219i c\u0103rturarilor, evident\u0103 din \u00eempotrivirea lor, \u0219i credin\u021ba exemplar\u0103 a femeii canaanite,18 evident\u0103 din umilin\u021ba ei (Marcu 7:24-30). \u00cen sec\u021biunea urm\u0103toare (Marcu 7:31-8:26), Marcu selecteaz\u0103 cinci incidente prin care vrea s\u0103 dezvolte o tem\u0103 teologic\u0103 important\u0103, ce poate fi intitulat\u0103 \u201eurechi de auzit \u015fi ochi de v\u0103zut.\u201d","126 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 Cititorul este atras \u00een istorisire, auzind al\u0103turi de ucenici \u00eentrebarea lui Iisus: \u201eAve\u021bi ochi \u015fi nu vede\u021bi? Ave\u021bi urechi \u015fi nu auzi\u021bi?\u201d (Marcu 8:18). C\u0103l\u0103toria din Tir spre marea Galileii \u015fi Decapole, prin Sidon, era o rut\u0103 ocolitoare. Iar motivul acestei ocoliri este dat de dorin\u021ba lui Iisus de avea lini\u0219te (Marcu 7:24). Dar, a\u0219a cum am v\u0103zut, El a fost deja \u00eentrerupt de o femeie dintre neamuri (7:25-30). Aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een \u021binuturile Neamurilor se sf\u00e2r\u0219e\u0219te pe malul de est al M\u0103rii Galileii, \u00een Decapole. Marcu dore\u0219te, se pare, ca cititorii lui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 surdo-mutul \u015fi prietenii lui (Marcu 7:31- 37), cei care l-au adus la Iisus, sunt dintre neamuri. Termenul pentru \u201emut\u201d (mogilalos) este folosit doar de dou\u0103 ori \u00een Biblia greceasc\u0103: aici \u015fi \u00een Isaia 35:6, text care vorbe\u0219te despre speran\u021bele lui Israel, de la sf\u00e2r\u0219itul vremii. Marcu folose\u0219te aceast\u0103 coresponden\u021b\u0103 literar\u0103 pentru a ar\u0103ta faptul c\u0103, \u00een Iisus Hristos, aceste speran\u021be s-au \u00eemplinit. Minunea vindec\u0103rii surdo-mutului formeaz\u0103 o pereche cu cea a vindec\u0103ri orbului din finalul sec\u021biunii (Marcu 8:22-26). Am\u00e2ndou\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 deschiderea urechilor surde \u015fi a ochilor orbi poate fi un proces lung \u015fi dificil, mai ales atunci c\u00e2nd urechile \u015fi ochii sunt ale ucenicilor lui Iisus. Prin similarit\u0103\u021bile dintre cele dou\u0103 \u00eenmul\u021biri, cea de aici (Marcu 8:1-10) \u015fi cea din Marcu 6:30-44, ca \u0219i prin diferen\u021bele dintre ele, Marcu vrea s\u0103 transmit\u0103 faptul c\u0103 a doua hr\u0103nire este pentru Neamuri, ar\u0103t\u00e2nd simbolic c\u0103 harul lui Dumnezeu, prin Iisus Hristos, le este oferit \u015fi acestora. Dincolo de sensul imediat, prin aceast\u0103 a doua hr\u0103nire, a Neamurilor, Marcu vrea s\u0103 transmit\u0103 cititorilor s\u0103i provocarea privitoare la coordonatele misiunii Bisericii: \u00eentre iudei, dar \u015fi \u00eentre Neamuri. Iisus \u015fi ucenicii sosesc \u00een Dalmanuta, \u00eenapoi \u00een teritoriile evreie\u0219ti (Marcu 8:10), \u015fi sunt aborda\u021bi de un grup ostil de Farisei (Marcu 8:11-13). Apoi, Iisus \u0219i ucenicii traverseaz\u0103 din nou marea Galileii (Marcu 8:14-21). De data aceasta, criza nu este produs\u0103 de furtun\u0103, ci de absen\u021ba proviziilor. Ucenicii vorbesc despre lipsa p\u00e2inilor; Iisus vorbe\u0219te despre incapacitatea lor de a \u00een\u021belege semnifica\u021bia minunilor cu p\u00e2inile. Totodat\u0103, Iisus \u00eei avertizeaz\u0103 cu","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 127 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU privire la aluatul Fariseilor \u0219i al lui Irod, apoi le adreseaz\u0103 c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri, cele mai multe retorice. Marcu 8:15 este central pentru \u00een\u021belegerea semnifica\u021biei textului. \u00cen acest context, aluatul este ne\u00een\u021belegerea minunilor lui Iisus \u0219i presupunerea fals\u0103 c\u0103 El va produce minuni la cerere, ca semne (Marcu 6:14-16; Marcu 8:11). Din acest motiv, Marcu 8:15 este \u0219i o chemare; nu numai la a evita, ci \u0219i la a \u00eenv\u0103\u021ba din erorile Fariseilor \u0219i a lui Irod. \u00cen \u00eentreb\u0103rile Sale, Iisus subliniaz\u0103 nevoia de vedere ucenicilor. Exist\u0103 \u00eens\u0103 speran\u021b\u0103: Iisus poate vindeca nu numai urechi care nu aud \u0219i vorbiri incoerente (Marcu 7:31-37), El poate vindeca \u0219i ochii orbi (Marcu 8:22-26). S-ar putea s\u0103 fie nevoie de mai multe atingeri; dar, \u00een final, urechile aud \u0219i ochii v\u0103d. Minunea vindec\u0103rii orbului de la Betsaida (Marcu 8:22-26) este asem\u0103n\u0103toare cu cea a surdo-mutului din Marcu 7:31-37. Prin asem\u0103n\u0103rile \u0219i deosebirile dintre ele, Marcu ne transmite subtil c\u0103 \u0219i ucenicii, la fel ca cititorii Evangheliei, au nevoie nu doar de urechi s\u0103 aud\u0103, ci \u0219i de ochi care s\u0103 vad\u0103 (Marcu 8:18). F\u0103r\u0103 de care nu au cum s\u0103 evite aluatul Fariseilor \u0219i a lui Irod, \u0219i nu au cum s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 semnifica\u021bia celor dou\u0103 hr\u0103niri (Marcu 8:14-21). Sec\u021biunea urm\u0103toare are ca tem\u0103 principal\u0103 c\u0103l\u0103toria uceniciei (Marcu 8:27-10:52), care \u00eencepe \u201epe drum\u201d (8:27) \u0219i se sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u201epe drum\u201d (10:52). C\u0103l\u0103toria este, de fapt, drumul crucii \u0219i ea necesit\u0103 ochi care s\u0103 perceap\u0103 corect caracterul Celui care merge \u00eenainte pe acest drum; \u0219i mai necesit\u0103 dorin\u021ba de a-l urma pe El. Cititorului i se aminte\u0219te c\u0103, \u00een versetul de \u00eenceput al Evangheliei (1:1), Iisus are dou\u0103 titluri cruciale: \u201eHristos\u201d \u0219i \u201eFiul lui Dumnezeu\u201d. \u00cen Marcu 8:29, Iisus este pentru prima dat\u0103 m\u0103rturisit ca \u201eHristos\u201d. Mult mai t\u00e2rziu, El va fi m\u0103rturisit ca \u201eFiul lui Dumnezeu\u201d de c\u0103tre un suta\u0219 roman (Marcu 15:39). Plasarea acestor dou\u0103 m\u0103rturisiri nu este accidental\u0103. Prima este la \u00eenceputul unei c\u0103l\u0103torii, cealalt\u0103 marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u0219itul c\u0103l\u0103toriei. O adev\u0103rat\u0103 m\u0103rturisire a lui Iisus ca Hristos \u0219i Fiu al lui Dumnezeu, necesit\u0103 o recunoa\u0219tere \u0219i o acceptare a drumului crucii.19 Asta este ceea ce","128 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be ucenicii, pe m\u0103sur\u0103 ce c\u0103l\u0103toresc cu Iisus, de la popularitatea din nord (Galileea) c\u0103tre respingerea din sud (Ierusalim). De notat, \u00eens\u0103, loca\u021bia acestei prime m\u0103rturisiri a lui Iisus ca Hristosul: pe drum, \u00eentre Cezarea lui Filip (Marcu 8:27) \u0219i Ierusalim (Marcu 11:1); pe drumul din nordul extrem al declara\u021biei de for\u021b\u0103 a Cezarului spre sudul concret al crucific\u0103rii Hristosului lui Dumnezeu. Aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie devine simbolul c\u0103l\u0103toriei de la o g\u00e2ndire \u0219i existen\u021b\u0103 dominate de iluziile unei societ\u0103\u021bii inundate de personaje surogat, la o via\u021b\u0103 de dedicare \u00een urmarea Celui care este Hristosul: Domnul domnilor \u0219i \u00cemp\u0103ratul \u00eemp\u0103ra\u021bilor. De notat, de asemenea, contextul acestei prime m\u0103rturisiri a lui Iisus ca Hristosul: \u201eCine zic oamenii c\u0103 sunt Eu?\u201d (Marcu 8:28). Ucenicii navigheaz\u0103 printr- o varietate de opinii umane cu privire la identitatea lui Iisus: \u201eIoan Botez\u0103torul\u201d (6:14-29); \u201eIlie\u201d (cf. 1 \u00cemp\u0103ra\u021bi 17-19); \u201eunul din proroci\u201d (cf. Matei 13:31-33). Apoi, ucenicii c\u0103l\u0103toresc de la compromisul t\u0103cerii vinovate \u00een fa\u021ba p\u0103catului social, la pl\u0103tirea pre\u021bului proclam\u0103rii unei Evanghelii \u00eentregi. Astfel, c\u0103l\u0103toria \u00een care \u00eei poart\u0103 M\u00e2ntuitorul este simbolul c\u0103l\u0103toriei de la popularitatea compromisului la crucea integrit\u0103\u021bii. De aceea, \u0219i con\u021binutul acestei prime m\u0103rturisiri este important pentru c\u0103 trimite c\u0103tre o \u00eentrebare vital\u0103 uceniciei: Ce fel de Hristos urm\u0103m? (Marcu 8:29-31). Ucenicii sunt chema\u021bi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 de la un Hristos dup\u0103 chipul \u0219i asem\u0103narea irozilor, la Hristosul care este Chipul Dumnezeului nev\u0103zut. Astfel, aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie este simbolul c\u0103l\u0103toriei de la \u00een\u021belegerea fireasc\u0103 a c\u0103ilor lui Dumnezeu la \u00een\u021belegerea duhovniceasc\u0103 a planului divin: Marcu 8:32-38, 9:2-13, 14-32, 33-50; 10:1-16, 17-31, 32-52. \u00cen sec\u021biunea Marcu 11:1-15:47, evanghelistul \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 aten\u021bia asupra ultimei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni din via\u021ba Domnului Iisus. La intrarea \u00een Ierusalim (11:1-10), Marcu nu ne explic\u0103 semnifica\u021bia ac\u021biunii a\u0219ternerii hainelor \u0219i a ramurilor pe drum. Avem aici doar o recitare a textelor sacre, ca \u00een fiecare an la urcarea spre Ierusalim, pentru s\u0103rb\u0103toare; sau avem \u0219i o \u00een\u021belegere a faptului c\u0103 acolo,","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 129 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU \u00eempreun\u0103 cu ei, intra \u00een cetate \u201e\u00cemp\u0103ratul\u201d a\u0219teptat de veacuri? La fel, Marcu nu explic\u0103 nici semnifica\u021bia vizitei scurte a lui Iisus \u00een Templu (Marcu 11:11). Ne comunic\u0103 doar faptul c\u0103 era \u201et\u00e2rziu\u201d \u0219i c\u0103 Iisus \u201ese uit\u0103 de jur \u00eemprejur\u201d, adic\u0103 dincolo de aparen\u021be,20 la esen\u021ba vie\u021bii \u0219i activit\u0103\u021bii Templului, probabil preg\u0103tindu-se s\u0103 aplice judecata, \u00een baza acestei \u00een\u021belegeri profunde (11:15-17). Sec\u021biunea din Marcu 11:12-26, ocazioneaz\u0103 o serie de \u00eentreb\u0103ri pentru cititorul de atunci \u0219i de acum: Ce simbolizeaz\u0103 smochinul? Israelul, Templul, conduc\u0103torii religio\u0219i ai poporului, sau toate cele trei? Dar frunzele f\u0103r\u0103 rod, ce simbolizeaz\u0103? Via\u021ba poporului lui Dumnezeu, care a e\u0219uat s\u0103 fie lumina lui Dumnezeu \u00eentre neamuri; sau activit\u0103\u021bile religioase practicate la Templu, dar f\u0103r\u0103 roada spiritualit\u0103\u021bii dorite de Dumnezeu; sau ipocrizia, r\u0103t\u0103cirea \u0219i orbirea conduc\u0103torilor spirituali ai poporului; sau toate la un loc? Ce simbolizeaz\u0103 blestemarea smochinului? Judecata lui Israel, a Templului, a conduc\u0103torilor poporului, sau toate trei? Ce simbolizeaz\u0103 muntele mutat? Templul care urma s\u0103 fie distrus \u00een anul 70? Care este motivul judec\u0103\u021bii lui Dumnezeu, simbolizat\u0103 \u00een blestemarea smochinului \u0219i \u00een ac\u021biunea lui Iisus din Templu? Necredin\u021ba lor, desacralizarea Templului, sau ambele? \u00cen Pilda vierilor, prin contextul (Marcu 11:27-33), con\u021binutul \u0219i mesajul ei (Marcu 12:1-9), Marcu ne l\u0103mure\u0219te c\u0103 Iisus vorbe\u0219te despre poporul Israel (via), dar \u0219i despre conduc\u0103torii lui (vierii), care au primit administrarea de la proprietarul de drept (Tat\u0103l ceresc). A\u0219adar, problema identificat\u0103 de pild\u0103 este una a conduc\u0103torilor religio\u0219i ai poporului Israel, care au \u00eenlocuit autoritatea Celui care le-a dat responsabilitatea poporului, cu propria lor autoritate; \u0219i astfel au devenit, din slujitori ai St\u0103p\u00e2nului, st\u0103p\u00e2ni \u00een locul Lui. R\u0103spunsul acestor conduc\u0103tori ai poporului lui Dumnezeu este unul trist. \u00cen loc de cercetare, ei demonstreaz\u0103 \u00eempietrire, fapt dovedit prin \u00eentreb\u0103rile-capcan\u0103 puse \u00een Templu (Marcu 12:13-27): una cu conota\u021bii politice, venit\u0103 de la farisei (conduc\u0103torii religio\u0219i) \u0219i de la irodieni (conduc\u0103torii","130 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 politici) (Marcu 12:13-17), una cu conota\u021bii spirituale venit\u0103 de la saduchei (Marcu 12:18-27), \u0219i una cu conota\u021bii etice, venit\u0103 de la unul din c\u0103rturari (Marcu 12:28-44) \u00cen Marcu 13:1-37, evanghelistul noteaz\u0103 perspectiva lui Iisus asupra unor realit\u0103\u021bi care trebuie \u00een\u021belese \u00een succesiunea lor: avertismentul cu privire la Templu (13:1); experien\u021ba continu\u0103 a necazurilor \u00een via\u021ba ucenicilor (13:5-13); distrugerea Ierusalimului (13:14-23); sf\u00e2r\u0219itul tuturor lucrurilor (13:24-27); \u0219i nevoia de veghere \u00een toat\u0103 perioada vremurilor din urm\u0103 (13:28-37). \u00cen Marcu 14:1-15:47, evanghelistul detaliaz\u0103 coordonatele \u201evegherii\u201d pentru ucenicii de atunci \u0219i de acum. Evenimentele sec\u021biunii 14:1-15:20, ca \u0219i evenimentele sec\u021biunii 15:21-47, sunt \u00eenf\u0103\u0219urate \u00een jurul celor patru timpuri de veghe (de noapte \u0219i de zi). Aceast\u0103 oglindire a vegherii din timpul nop\u021bii,21 cu vegherea din timpul zilei,22 \u00een \u00eempletirea experien\u021bei lui Hristos \u0219i a ucenicilor, este o frumoas\u0103 descriere a vie\u021bii ucenicului, \u00een urmarea M\u00e2ntuitorului, \u0219i deschide posibilitatea unor \u00eentreb\u0103ri foarte actuale pentru ucenicia cre\u0219tin\u0103. Iat\u0103 cele dou\u0103 texte, puse \u00een oglind\u0103: Marcu 14:12-15:20 Marcu 15:21-47 Marcu 14:12-25 Marcu 15:25 Cina din camera de sus are loc Condamnarea la moarte, biciuirea, seara, \u00een straja \u00eent\u00e2i, \u00eencoronarea batjocoritoare, drumul \u00eentre orele 18-21 spre Golgota se desf\u0103\u0219oar\u0103 Marcu 14:26-52 \u00eentre orele 6-9 \u00cen Ghetsimani, la miezul nop\u021bii sau Marcu 15:33 \u00een straja a doua, Crucificarea \u0219i batjocorirea lui \u00eentre orele 21-24 Iisus pe cruce are loc Marcu 14:53-72 \u00cen casa marelui preot, are loc \u00eentre orele 9-12 c\u00e2ntatul coco\u0219ilor, la straja a treia, Marcu 15:33 \u00eentre orele 0-3 \u00centunericul care acoper\u0103 \u021bara are loc \u00eentre orele 12-15","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 131 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU Marcu 15:1-5 Marcu 15:42-47 La palatul lui Pilat, diminea\u021ba, \u00een Moartea \u0219i \u00eengroparea lui Iisus au straja a patra, \u00eentre orele 3-6 loc atunci c\u00e2nd se apropie Sabatul, \u00eentre orele 15-18 Iat\u0103 \u0219i \u00eentreb\u0103rile care rezult\u0103 din aceast\u0103 citire paralel\u0103: 1. Care este diferen\u021ba dintre credincio\u0219ia ucenicilor (ilustrat\u0103 \u00een evenimentele veghilor de noapte) \u0219i credincio\u0219ia lui Iisus (ilustrat\u0103 \u00een evenimentele zilei crucific\u0103rii)? 2. Care sunt asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele dintre cina din camera de sus (straja \u00eent\u00e2i) \u0219i condamnarea, biciuirea \u0219i procesiunea spre Golgota a lui Iisus (orele 6-9)? 3. Care sunt asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele dintre Ghetsimani (straja a doua) \u0219i Golgota (orele 9-12)? 4. Care sunt asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele dintre evenimentele din casa marelui preot (straja a treia) \u0219i \u00eentunericul de pe Golgota (orele 12-15)? 5. Care sunt asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele dintre judecata din palatul lui Pilat (straja a patra) \u0219i moartea lui Iisus pe Golgota (orele 15-18)? Sec\u021biunea final\u0103 a Evangheliei ne invit\u0103 s\u0103 privim la trei tablouri ale \u00eenvierii, care devin metafore actuale ale drumului uceniciei cre\u0219tine.23 Primul tablou este cel al \u00eenvierii constatate \u00een absen\u021ba Hristosului crucificat (Marcu 16:1-8). Aici avem dovezile \u00eenvierii: piatra r\u0103sturnat\u0103 (16:4); morm\u00e2ntul gol (16:5) \u0219i m\u0103rturia tinerelului \u00een alb (16:6), care ne dau dimensiunea personal- transformatoare a uceniciei. Al doilea tablou este cel al \u00eenvierii s\u0103rb\u0103torite \u00een prezen\u021ba Hristosului \u00eenviat (16:9-14). Aici avem ar\u0103t\u0103rile \u00eenvierii: ar\u0103tarea Mariei din Magdala (16:9); ar\u0103tarea celor doi spre Emaus (Marcu 16:12) \u0219i ar\u0103tarea celor unsprezece (16:14), care ne dau dimensiunea comunitar-transformatoare a uceniciei. Al treilea tablou este cel al \u00eenvierii proclamate \u00een puterea Hristosului glorificat (16:15-20). Avem aici predicarea \u00eenvierii","132 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 cu: oportunitatea credin\u021bei \u00een proclamarea Evangheliei (16:15); importan\u021ba credin\u021bei m\u00e2ntuitoare (16:16); semnele credin\u021bei lucr\u0103toare (16:17-18), care ne dau dimensiunea misionar- transformatoare a uceniciei. Concluzii Am \u00eencercat, \u00een aceast\u0103 lucrare, s\u0103 ar\u0103t c\u0103 diverse teme teologice, importante pentru via\u021ba Bisericii de-a lungul secolelor, se reg\u0103sesc \u00een prima evanghelie scris\u0103, Evanghelia dup\u0103 Marcu. Scris\u0103 (a\u0219a cum am precizat la \u00eenceput) pentru o biseric\u0103 aflat\u0103 \u00een suferin\u021ba persecu\u021biei, biserica din Roma, mesajul Evangheliei Lui Marcu ne zugr\u0103ve\u0219te chipul Fiului lui Dumnezeu f\u0103cut om, pentru a ini\u021bia o nou\u0103 crea\u021bie \u0219i un nou exod, unul al poc\u0103in\u021bei \u0219i al transform\u0103rii. El, Hristos, este zugr\u0103vit ca fiind un alt David, unul care este Domn al Sabatului, un Domn al naturii, al vie\u021bii, biruitor al mor\u021bii; un alt Moise, care conduce un nou popor al lui Dumnezeu printr-o alt\u0103 pustie, cea a \u00eemp\u0103r\u0103\u021biilor cezarilor lumii acesteia; un M\u00e2ntuitor nu numai pentru ai S\u0103i, ci pentru to\u021bi, oferind o m\u00e2ntuire care poate fi dob\u00e2ndit\u0103 prin credin\u021b\u0103. Marcu ne arat\u0103 chipul Robului suferind, credincios \u00een veghea Sa, care devine nu numai modelul, dar \u0219i corectivul modului nostru de-a veghea. Tot Marcu ne reveleaz\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 o c\u0103l\u0103torie vital\u0103, de la ucenicia care este superficial\u0103 \u00een rostirile ei, dar care abandoneaz\u0103 la greu, c\u0103tre ucenicia re\u021binut\u0103 \u00een preten\u021biile ei, dar care persevereaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, pentru a putea deveni o ucenicie m\u0103rturisitoare \u0219i vrednic\u0103 de urmat. 1 Christopher J.H. Wright, Let the Gospels Preach the Gospel, Carlisle, Langham Preaching Resources, 2017, p. 49. El noteaz\u0103 c\u0103 Marcu este \u201ecea mai scurt\u0103 \u0219i mai alert\u0103 dintre evanghelii.\u201d 2 Jonathan Lamb, The Dynamics of Biblical Preaching, Carlisle, Langham Preaching Resources, 2016, p. 145-146. Lamb vorbe\u0219te despre trei criterii de evaluare a unei predici: fidelitate fa\u021b\u0103 de textul biblic, claritate \u00een prezentare \u0219i relevan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de audien\u021b\u0103. Aceste trei caracteristici sunt preluate din defini\u021bia dat\u0103 predic\u0103rii expozitive de c\u0103tre John Stott. 3 Alan R. Culpepper, Mark, Macon, Smyth & Helwys, 2007, p. 29.","TEME TEOLOGICE PENTRU PREDICAREA DIN 133 EVANGHELIA DUP\u0102 MARCU 4 Robert H. Gundry, Mark: An Commentary on His Apology for the Cross, Grand Rapids, W.B. Eerdmans, 1993, p. 3. Gundry scrie: \u201eMarcu incorporeaz\u0103 tradi\u021bia care con\u021bine teologia slavei, dar o corecteaz\u0103 prin a o cadra cu teologia suferin\u021bei, teologia crucii: crucea lui Iisus \u0219i a ucenicilor S\u0103i...\u201d. 5 Cristian B\u0103dili\u021b\u0103, Evangheliar: Cele patru evanghelii, Bucure\u0219ti, Ed. Vremea, 2016, p. 89. 6 Ciprian-Flavius Terinte, Scrierile Noului Testament: Context, Canon, Con\u021binut, Cluj-Napoca, Risoprint, 2016, p. 94. 7 David Pawson, Unlocking the Bible: A Unique Overview of the Whole Bible, London, HarperCollins, 2007, p. 790. 8 Mark Meynell, What Angels Long to Read: Reading and Preaching the New Testament, Carlisle, Langham Preaching Resources, 2017. p. 66. El spune c\u0103 \u201eMarcu este ca un regizor de film, care \u00eempinge constant ac\u021biunea \u00eenainte, din minuni \u00eenspre conversa\u021bii \u0219i spre ocazii de a \u00eenv\u0103\u021ba.\u201d 9 Tom Wright, Mark for Everyone, London, SPCK, 2004, p. 2, 6. 10 Evenimentele care s-au \u00eent\u00e2mplat \u00een Capernaum conform evangheli\u0219tilor sinoptici: eliberarea omului care avea un duh necurat (Marcu 1:26, Luca 4:31-37); vindecarea soacrei lui Simon (Marcu 1:31; Matei 8:14-17; Luca 4:38-39); vindecarea multor bolnavi din \u201etoat\u0103 cetatea\u201d (Marcu 1:33-34, Luca 4:40-41); vindecarea leprosului (Marcu 1:40-45; Matei 8:1-4; Luca 5:12-16); vindecarea sl\u0103b\u0103nogului (Marcu 1:1-12; Matei 9:1-8; Luca 5:17-26); vindecarea omului cu m\u00e2na uscat\u0103 (Marcu 3:1-6; Luca 5:6-11); vindecarea femeii cu scurgerea de s\u00e2nge (Marcu 5:21-34, Matei 9: 20-22); \u00eenvierea fiicei lui Iair (Marcu 5:35-43, Matei 9:23-26); vindecarea robului unui suta\u0219 (Matei 8:5); vindecarea a doi orbi (Matei 9:27-31); vindecarea unui mut \u00eendr\u0103cit (Matei 9:32-34). \u0218i cu toate acestea, Domnul Iisus condamn\u0103 Capernaumul: \u201e\u0218i tu Capernaume, vei fi \u00een\u0103l\u021bat p\u00e2n\u0103 la cer? Vei fi pogor\u00e2t p\u00e2n\u0103 la Locuin\u021ba mor\u021bilor; c\u0103ci dac\u0103 ar fi fost f\u0103cute \u00een Sodoma minunile care au fost f\u0103cute \u00een tine, ea ar fi r\u0103mas \u00een picioare p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi.\u201d (Matei 11:23) 11 \u00cen vremea Domnului Iisus, sinagoga era considerat\u0103 centru al spiritualit\u0103\u021bii iudaice la nivel local. Conceptul de sinagog\u0103 ia fiin\u021b\u0103 \u00een exilul babilonian, facilit\u00e2nd adunarea oamenilor pentru rug\u0103ciune \u0219i studiu al Scripturii. De atunci, sinagoga a r\u0103mas locul consacrat unde se citeau \u0219i se studiau Scripturile \u00een fiecare Sabat. 12 Pe parcursul Evangheliei dup\u0103 Marcu sunt mai multe case \u00een care a intrat Iisus: casa lui Simon \u0219i a lui Andrei (1:29) \u2013 casa uceniciei \u00een \u0219coala lui Iisus; casa lui Levi (2:15) \u2013 casa chem\u0103rii la poc\u0103in\u021b\u0103; casa \u00eendr\u0103citului din Gadara (5:1-3, 19) \u2013 casa izol\u0103rii; casa lui Iair (5:38-43) \u2013 casa t\u00e2nguirii, transformat\u0103 \u00een casa bucuriei de c\u0103tre Iisus; casa \u00een care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ucenicii (6:7-11) \u2013 casa primirii lui Iisus \u0219i a ascult\u0103rii de El; casa lui Irod (6:21) \u2013 casa uciderii \u00eenainte-merg\u0103torului lui Iisus; casa din \u021binutul Tirului \u0219i Sidonului (7:24) \u2013 casa rug\u0103ciunii ascultate de Iisus; casa l\u0103sat\u0103 pentru urmarea lui Iisus (10:28-30) \u2013 casa rec\u00e2\u0219tigat\u0103 prin Iisus; casa lui Dumnezeu (11.17) \u2013 Templul cercetat de Iisus; casa din Betania (14:3) \u2013 casa pre\u021buirii lui Iisus; casa cu odaia de sus (14:14) \u2013 casa \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii cu Iisus; casa marelui preot (14:53) \u2013 casa judec\u0103rii lui Iisus; casa lui Pilat (15:1) \u2013 casa condamn\u0103rii lui Iisus. 13 Timothy J. Geddert, Mark, BCBC, Scottdale, Herald Press, 2001, p. 86. 14 Ibidem, p. 104. 15 Andrei Ple\u0219u, Parabolele lui Iisus: Adev\u0103rul ca poveste, Bucure\u0219ti, Humanitas, 2015, p. 74-95. 16 Walter Wink, Unmasking The Powers: The Invisible Forces That Determine Human Existence, Philadelphia, Fortress Press,1986, p. 44-45. Vezi, de asemenea, De acela\u0219i autor: Naming the Powers: The Language of Power in the New Testament,","134 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 Philadelphia, Fortress Press, 1984; Engaging the Powers: Discernment and Resistance in a World of Domination, Minneapolis, Fortress Press, 1992. Pe aceea\u0219i tem\u0103, Hendrik Berkhof, Christ and the Powers, Scottdale, Herald Press, 1977, p. 32. 17 Geddert, Mark, p. 150. 18 Christopher J.H. Wright, Misiunea lui Dumnezeu: \u00cen\u021belegerea metanara\u021biunii Bibliei, Oradea, Casa C\u0103r\u021bii, 2016, p. 538. 19 Geddert, Mark, p. 202. 20 Verbul \u201ea te uita de jur \u00eemprejur\u201d este un verb important \u00een Marcu, fiind folosit de autor de \u0219apte ori (e.g., 3:34; 5:32; 10:23; 11:11). C\u00e2nd se refer\u0103 la Iisus, verbul descrie capacitatea de \u201ea vedea dincolo de ceea ce se vede cu ochiul fizic\u201d. 21 Geddert, Mark, p. 335, 345. 22 Ibidem, p. 362. 23 Donald English, The Message of Mark: The Mistery of Faith, Leicester, IVP, 1992, p. 241.","Ecouri ale teologiei exodului \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan TEODOR-IOAN COLDA Introducere Teologii biblici specializa\u021bi \u00een teologia Vechiului Testament, precum Walter C. Kaiser Jr.,1 W. Eichrodt,2 John H. Sailhamer,3 Bruce Waltke,4 W. Zimmerli5 \u0219i al\u021bii, sunt \u00een c\u0103utarea unei teme teologice unificatoare, a unui centru al canonului \u0219i teologiei Vechiului Testament.6 Se \u00eencearc\u0103 g\u0103sirea unui punct focal al teologiei vechi-testamentare, a unei teme care s\u0103 poat\u0103 fi urm\u0103rit\u0103 pe parcursul Vechiului Testament, dar care s\u0103 fie \u00een acela\u0219i timp identificat\u0103 \u0219i de Biseric\u0103 \u00een Noul Testament. Walter C. Kaiser Jr. a propus drept centru al teologiei Vechiului Testament \u0219i tem\u0103 unificatoare pentru ambele testamente \u201epromisiunea\u201d (epangelia), concept care \u00een Vechiul Testament a fost cunoscut sub o ,,constela\u0163ie de termeni.\u201d Au fost identifica\u021bi mai bine de 30 de astfel de termeni, printre care: \u0163ara (Exodul 12:25; Deuteronom 9:28, 12:20, 19:8, 27:3; Iosua 23:5, 10); binecuv\u00e2ntarea (Deuteronom 1:11, 15:6); \u00eenmul\u021birea lui Israel, care este posesiunea lui Dumnezeu (Deuteronom 6:3, 26:18); odihna (Iosua 22:4; 1 Regi 8:56); toate lucrurile bune (Iosua 23:15); tronul \u015fi dinastia davidic\u0103 (2 Samuel 7:28; 1 Regi 2:24, 8:20,24-25; 1 Cronici 17:26; 2 Cronici 6:15-16; Ieremia 33:14).7 Interesant este faptul c\u0103 o tem\u0103 major\u0103, identificat\u0103 peste tot \u00een canonul Vechiului Testament, dar \u0219i \u00een Noul Testament8 (mai ales \u00een evanghelii),9 care pare s\u0103 fie adesea omis\u0103, este tema exodului \u0219i a noului exod; aceasta \u00een ciuda faptului c\u0103 exodul este, potrivit opiniei lui D.T. Williams, \u0219i nu numai,10 o tem\u0103 de baz\u0103 a 135","136 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 Vechiului Testament, dac\u0103 nu chiar tema central\u0103 a \u00eentregii Scripturi.11 T.D. Hanks observ\u0103 c\u0103 nu crea\u021bia este tema central\u0103, ci exodul, \u00eentruc\u00e2t problema opresiunii este o tem\u0103 constant\u0103 \u00een Scriptur\u0103.12 Exodul reprezint\u0103 evenimentul teologic central pentru poporul lui Dumnezeu \u00een era Vechiului Testament, dar a devenit o tem\u0103 central\u0103 \u0219i \u00een scrierile cre\u0219tine canonice.13 \u00cen cuvintele bine alese ale lui N.T. Wright, exodul este \u201eistorisirea de deasupra tuturor istorisirilor.\u201d14 Exodul: tem\u0103 major\u0103 a \u00eentregii Biblii C. Westermann discut\u0103 despre structura \u015fi dezvoltarea Pentateuhului \u00een c\u0103utarea unui centru al evenimentelor istorice \u015fi a g\u00e2ndirii teologice ale primelor cinci c\u0103r\u021bi din canonul Vechiului Testament. El ajunge la concluzia c\u0103 Pentateuhul se dezvolt\u0103 \u00een jurul nucleului s\u0103u, care este \u201eeliberarea divin\u0103.\u201d Aceast\u0103 concluzie se bazeaz\u0103 pe concep\u0163ia c\u0103 ,,Pentateuhul s-a dezvoltat de la un nucleu, prima parte a exodului, cu relatarea eliber\u0103rii lui Israel din Egipt.\u201d Westermann aminte\u015fte de asemenea concep\u0163ia lui Von Rad despre Pentateuh: un Credo istoric, care sumarizeaz\u0103 actele salv\u0103rii lui Dumnezeu \u00een via\u0163a poporului S\u0103u.15 A\u015fadar, \u00een centrul Pentateuhului se afl\u0103 cel mai important act al salv\u0103rii din Vechiul Testament, eliberarea lui Israel din robia egiptean\u0103. \u00cen sensul acesta, conform lui Westermann, exodul devine nucleul Pentateuhului \u015fi punctul de plecare \u00een dezvoltarea unei teologii a Pentateuhului. Dac\u0103 este vorba de o descriere istoric\u0103 a evenimentului, exodul se refer\u0103 la trei momente sau evenimente majore din istoria m\u00e2ntuirii: 1) exodul din secolul al XIII-lea \u00ee.Hr. atestat \u00een Cartea Exodul; 2) \u00eentoarcerea din exilul babilonian din secolul al VI-lea \u00ee.Hr., interpretat de Ieremia, Ezechiel \u015fi Isaia 40-55 ca un nou exod (accentul este pus pe exil \u015fi restaurare); \u015fi 3) lucrarea Domnului Isus interpretat\u0103 de scriitorii Noului Testament tot ca un nou exod.16 De\u015fi s-au \u00eentors din exilul babilonian, iudeii nu au considerat c\u0103 robia lor a luat sf\u00e2r\u015fit. A\u0219adar existen\u0163a \u00een contextul","ECOURI ALE TEOLOGIEI EXODULUI \u00ceN EVANGHELIA DUP\u0102 IOAN 137 unui exil este un sentiment vechi \u00een iudaism, sentiment care se manifest\u0103 pe o perioad\u0103 ce se \u00eentinde de la Revolta Macabeilor \u015fi p\u00e2n\u0103 la revolta lui Simon Bar-Kochba, deci de la jum\u0103tatea secolului al II-lea \u00ee.Hr. \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 135-136 d.Hr.17 Pe acest fond exista o anticipare larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a re\u00eentregirii poporului Israel, care implic\u0103 faptul c\u0103 Israel se considera \u00eenc\u0103 \u00een exil.18 De aceea \u0219i cre\u0219tinii din Palestina secolului \u00eent\u00e2i au crezut c\u0103 Isus urm\u0103rea ini\u021bierea restaur\u0103rii eschatologice a lui Israel. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ei nu au f\u0103cut distinc\u0163ie \u00eentre primul exod \u015fi cel de-al doilea exod.19 \u00cen acest sens, \u00eensemn\u0103tatea primului exod \u015fi a celui de-al doilea au fuzionat \u00een g\u00e2ndirea cre\u015ftinilor \u015fi au condus la a\u0219teptarea unui nou exod, localizat \u00een istoria vie\u0163ii Domnului Isus Hristos. Acest aspect este vizibil \u0219i \u00een textul Evangheliei dup\u0103 Ioan. Exodul este paradigma salv\u0103rii oferite de Dumnezeu pentru poporul S\u0103u \u015fi nu numai, deoarece salvarea oamenilor este mereu o prioritate pentru Dumnezeu. Evanghelistul subliniaz\u0103 nevoia de salvare \u015fi o prezint\u0103 \u00eentr-un context al noului exod, un exod eschatologic, care este generat de venirea Fiului divin \u00een lume. Cel de-al patrulea evanghelist nu este unic din pricina aceasta, pentru c\u0103 \u00eentr-un fel sau altul to\u0163i evangheli\u0219tii adopt\u0103 o paradigm\u0103 a exodului \u00een scrierile lor. Modul \u00een care ei \u00cel prezint\u0103 pe Isus reflect\u0103 \u00een\u021belegerea lor cu privire la istoria lui Mesia, dar \u015fi cu privire la modul \u00een care ei au v\u0103zut aceast\u0103 istorie ca fiind bine ancorat\u0103 \u00een m\u0103rturia Scripturilor. Dincolo de baza biblic\u0103 pentru o astfel de prezentare din partea evangheli\u0219tilor, exist\u0103 un alt aspect care i-a determinat s\u0103 recurg\u0103 la aceast\u0103 interpretare a istoriei lui Isus. Este vorba de noua revela\u021bie a lui Iahve, manifestat\u0103 \u00een Isus ca Fiu al lui Dumnezeu \u0219i Logos \u00eentrupat.20 Tema exodului \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan Tema exodului sau a noului exod \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan a fost identificat\u0103 \u0219i dezvoltat\u0103 de relativ pu\u0163ini autori (e.g., J.J. Enz, R.H. Smith, J. Casselli)21 \u015fi este considerat\u0103 de cele mai multe ori ca fiind secundar\u0103 sau chiar periferic\u0103 \u00een studiile ioanine, de\u0219i to\u021bi","138 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 comentatorii fac referire la elementele temei exodului sau a noului exod eschatologic din textul evangheliei. Cauza principal\u0103 a acestei citiri periferice trebuie c\u0103utat\u0103 \u00een \u201eelenizarea evangheliei,\u201d dup\u0103 cum se exprim\u0103 T. Holland.22 De\u015fi Evanghelia dup\u0103 Ioan a fost abordat\u0103 pentru mult\u0103 vreme prin prisma influen\u021belor elenismului secolului \u00eent\u00e2i, sau a influen\u021belor gnostice din secolul al II-lea,23 studiile teologice ioanine din ultimele decade propun o abordare orientat\u0103 pe influen\u021ba iudaic\u0103 a evangheliei. Descoperirea manuscriselor de la Marea Moart\u0103 a \u00eensemnat \u00eent\u0103rirea noii perspective asupra Evangheliei dup\u0103 Ioan, care sus\u0163inea caracterul profund iudaic al acesteia.24 \u00cen multe locuri \u00een care cercet\u0103rile mai timpurii asupra evangheliei au vehiculat ideea c\u0103 paralelele eleniste sunt cele mai indicate, s-a constatat ulterior c\u0103 aceast\u0103 abordare nu a fost cea mai inspirat\u0103, deoarece nu lua \u00een seam\u0103 apari\u021bia \u0219i dezvoltarea evangheliei \u00eentr-un mediu iudaic.25 \u00cen acest sens S.S. Smalley este de p\u0103rere c\u0103 folosirea Vechiului Testament \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan poate fi un argument \u00een plus pentru a sus\u0163ine c\u0103 ethosul ioanin este, de fapt, mai mult iudaic dec\u00e2t grecesc.26 Mai mult, \u00een studiile recente, folosirea Vechiului Testament \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan a primit o aten\u0163ie din ce \u00een ce mai pronun\u0163at\u0103, at\u00e2t \u00een ce prive\u015fte analizarea citatelor directe, c\u00e2t \u015fi evocarea sau continuarea temelor din Vechiul Testament \u00een textul evangheliei.27 \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, paralelele eleniste p\u0103reau din ce \u00een ce mai lipsite de relevan\u0163\u0103. Evanghelistul se raporteaz\u0103 constant la Vechiul Testament, recurg\u00e2nd la imagini, aluzii \u0219i citate, folosindu-se totodat\u0103 de tradi\u0163iile exegetice iudaice. O astfel de perspectiv\u0103 faciliteaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine posibilitatea identific\u0103rii exodului ca tem\u0103 recurent\u0103 \u00een textul Evangheliei dup\u0103 Ioan, \u00een contextul unui continuu dialog apologetic cu Scripturile Vechiului Testament, cu scopul de a-L prezenta pe Isus ca personaj central al noului exod eschatologic. Exodul \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan este un eveniment eschatologic care \u00ee\u015fi are \u00eemplinirea \u00een via\u0163a lui Isus. \u00cen opinia lui S.J. Cassellli, \u00eentreaga Evanghelie dup\u0103 Ioan este","ECOURI ALE TEOLOGIEI EXODULUI \u00ceN EVANGHELIA DUP\u0102 IOAN 139 condi\u0163ionat\u0103 eschatologic. De fapt, Ioan este ,,un g\u00e2nditor cu totul eschatologic\u201d. El recite\u015fte scopul teologiei iudaice prin prisma mor\u0163ii, \u00eenvierii \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103rii lui Isus Mesia.28 Evanghelistul folose\u015fte un limbaj al exodului destul de variat, dar nu foarte frecvent. Pe de alt\u0103 parte, imagistica exodic\u0103 este \u015fi ea divers\u0103 \u015fi are un rol important \u00een mesajul lui Isus \u015fi \u00een teologia evangheliei. \u00cen urm\u0103toarele r\u00e2nduri, vor fi identificate c\u00e2teva situa\u0163ii \u00een care evanghelistul folose\u015fte vocabularul \u015fi imagistica specific\u0103 exodului, pentru a stabili o leg\u0103tur\u0103 cu noul exod eschatologic inaugurat de Isus. Limbaj specific exodului \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan Unul din termenii care s\u0103 fac trimitere la exod este esk\u0113n\u014dsen, utilizat \u00een Ioan 1:14 cu referire la \u00eentruparea Logosului \u015fi \u00eenseamn\u0103 a locui, a a\u015feza cortul, de la verbul sk\u0113no\u014d.29 Evanghelistul a preluat termenul din Septuaginta. \u00cen Psalmul 78:60 apare katesk\u0113n\u014dsen cu sensul de a se stabili, a se a\u015feza. Ioan extrage termenul dintr-un psalm care face referire la Exodul originar (v. 12-55), iar apoi la neascultarea \u015fi necredincio\u015fia poporului (v. 56- 58) \u00een contextul exodului. Imediat dup\u0103 aceste imagini, psalmistul face referire la locuin\u0163a lui Dumnezeu din \u0218ilo (v. 60). De dou\u0103 ori \u00een acest verset se specific\u0103 faptul c\u0103 Domnul locuia \u00eentr-un tabernacol, trimitere direct\u0103 la Cortul \u00cent\u00e2lnirii. \u00cen felul acesta Logosul, a c\u0103rui identitate va fi descoperit\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een Isus, este asociat \u00een mod direct cu gloria lui Dumnezeu manifestat\u0103 \u0219i descoperit\u0103 lui Moise \u00een tabernacol.30 De\u0219i verbul sk\u0113no\u014d nu apare \u00een relatarea exodului originar, a\u0219a cum remarc\u0103 G. Wheaton, sk\u0113n\u0113, adic\u0103 tabernacol, apare frecvent. Utilizarea lui esk\u0113n\u014dsen stabile\u0219te o leg\u0103tur\u0103 clar\u0103 \u00een g\u00e2ndirea evanghelistului \u00eentre \u00eentruparea Logosului \u0219i revelarea gloriei lui Iahve fa\u021b\u0103 de Moise la Sinai.31 De asemenea, termeni specifici exodului originar apar \u015fi \u00een capitolul 6: man\u0103 (6:31 \/ Numeri 11:6), p\u00e2ine (6:32-3 \/ Exodul 16:32), pustie (6:31 \/ Numeri 14:16, 22, 32), a c\u00e2rti (6:41, 43 \u2013","140 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 Numeri 14:27), semne (2:23; 3:2; 4:48; 6:2 \u015fi altele \/ Exodul 4:17, 28, 30; 7:3 \u015fi altele), iar \u00een capitolul 8 apare termenul robie (8:33 \/ Exodul 20:2). Mai mult, \u00een capitolul 5, am\u0103nuntul c\u0103 paraliticul era \u00een acea stare de 38 de ani, conform \u00een\u0163elegerii lui D.K. Clark, este o trimitere la perioada de 38 de ani a pribegiei prin pustie (perioada clasic\u0103 stabilit\u0103 este de 40 de ani).32 O expresie interesant\u0103 care apare la Ioan este \u201edincolo de Iordan.\u201d33 Aceast\u0103 expresie se g\u0103se\u015fte \u00een 1:28, 3:26 \u015fi 10:40. Este posibil s\u0103 fie vorba de un am\u0103nunt geografic, care s\u0103 transmit\u0103 o informa\u021bie despre autor, care se afla dincoace de Iordan, \u00een afara grani\u021belor \u021b\u0103rii \u015fi nu \u201edincolo de Iordan,\u201d adic\u0103 \u00een interiorul \u0163\u0103rii. O alt\u0103 posibilitate la fel de plauzibil\u0103 este evocarea unei realit\u0103\u0163i din experien\u0163a exodului originar. Poporul se preg\u0103tea s\u0103 intre \u00een \u0163ar\u0103, adic\u0103 \u201edincolo de Iordan\u201d (Numeri 32:19; Deuteronom 3:20, 25, 4:26, 11:30). Expresia este folosit\u0103 at\u00e2t pentru a exprima dorin\u0163a poporului de a intra \u00een Canaan \u00een a\u015fteptarea \u00eemplinirii promisiunii lui Dumnezeu, dar mai apoi \u015fi realitatea acestei \u00eempliniri, atunci c\u00e2nd poporul se afl\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, iar acum expresia desemneaz\u0103 spa\u021biul din afara Canaanului (Iosua 9:10, 22:4, 24:8). Chiar dac\u0103, pentru Ioan, expresia ar putea avea un simplu rol geografic, informa\u0163ia pe care o transmite descrie situa\u0163ia poporului la vremea scrierii Evangheliei dup\u0103 Ioan. Era dup\u0103 anul 70, vreme \u00een care iudeii experimentau un nou exil \u015fi aveau n\u0103zuin\u0163a unui nou exod, al c\u0103rui \u0163el era ajungerea \u00een spa\u0163iul desemnat de expresia \u201edincolo de Iordan.\u201d \u0218i mai important este faptul c\u0103, prin utilizarea acestei expresii specifice exodului originar, evanghelistul sugereaz\u0103 c\u0103 Isus este cel care \u00eempline\u0219te exodul eschatologic, chem\u00e2nd noul popor al lui Dumnezeu \u00eentr-o nou\u0103 experien\u021b\u0103 a exodului, care genereaz\u0103 credin\u021b\u0103 (10:40-42).34 Moise \u0219i Isus, exodul \u0219i noul exod eschatologic \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan Exist\u0103, pe parcursul Evangheliei dup\u0103 Ioan, situa\u021bii \u00een care se fac referiri directe sau indirecte la Moise, prin care autorul fie","ECOURI ALE TEOLOGIEI EXODULUI \u00ceN EVANGHELIA DUP\u0102 IOAN 141 creeaz\u0103 paralele \u00eentre Isus \u015fi Moise, fie creeaz\u0103 contraste.35 Moise este mediatorul dintre Dumnezeu \u015fi Israel la momentul primirii Legii (,,Legea a fost dat\u0103 prin Moise,\u201d 1:16:17 \/ Exodul 20:1; Deuteronom 4:44, 5:1, 33:4), un Moise care, de fapt, nu L-a v\u0103zut pe Dumnezeu (,,nimeni n-a v\u0103zut vreodat\u0103 pe Dumnezeu...,\u201d 1:18 \/ Exodul 33:20),36 dar Moise a dezv\u0103luit codul identific\u0103rii profetului eschatologic (1:45 \/ Deuteronom 18:15-18).37 Moise nu s-a urcat la Dumnezeu (,,nimeni nu s-a suit \u00een cer\u201d \/ Exodul 19:3, 20), dar Moise a dat Legea (,,Oare nu v-a dat Moise Legea?,\u201d 7:19 \/ Deuteronom 33:4). \u00cen Exodul lui Ioan, Domnul Isus apare mai degrab\u0103 \u00een contrast cu Moise, dec\u00e2t \u00een asem\u0103nare. Isus este, desigur, profetul eschatologic prezis de Moise.38 Alte trimiteri la Moise pot fi identificate \u00een contextul unor semne s\u0103v\u00e2r\u015fite de Domnul Isus, c\u00e2nd evanghelistul pare c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 realizeze ni\u015fte paralele mai stabile \u00eentre Isus \u015fi Moise. D.M. Smith vede semnele descrise \u00een evanghelie ca apeluri f\u0103cute la tradi\u0163ia exodului \u015fi la rolul lui Moise. Chiar dac\u0103 credin\u0163a \u00een semnele oferite de Isus nu este suficient\u0103 (Ioan 2:23), respingerea semnelor \u00eenseamn\u0103 respingerea misiunii Fiului. Oricine respinge semnele lui Isus, nu poate ajunge la credin\u0163\u0103. Cine crede aceste semne, poate face un pas mai departe \u00eenspre credin\u0163a profund\u0103 \u00een Fiul lui Dumnezeu, care este revela\u0163ia Tat\u0103lui (Ioan 5:37).39 Transformarea apei \u00een vin \u00een Cana din Galilea (2:1-12) este un astfel de exemplu, de\u015fi rareori acest eveniment este interpretat ca f\u0103c\u00e2nd referire direct\u0103 la Moise \u015fi la prima plag\u0103 asupra Egiptului.40 Asem\u0103narea cromatic\u0103 (vin \/ s\u00e2nge), evident\u0103 \u00een cazul ambelor semne, \u015fi asem\u0103narea de elemente (\u00een ambele cazuri fiind implicat\u0103 apa) stabile\u0219te un paralelism interesant. Totu\u015fi, R.H. Smith g\u0103se\u015fte \u0219i un corespondent lingvistic pentru apa transformat\u0103 \u00een s\u00e2nge, \u015fi anume ,,s\u00e2ngele strugurelui\u201d. Acest idiom apare at\u00e2t \u00een Deuteronom 32:14, c\u00e2t \u015fi \u00een literatura intertestamentar\u0103 (1 Macabei 6:34, ,,\u015ei elefan\u0163ilor li s-a ar\u0103tat s\u00e2ngele strugurelui \u015fi mure ca s\u0103-i \u00eent\u0103r\u00e2te la lupt\u0103.\u201d).41 O modalitate mai simpl\u0103, \u015fi probabil mai plauzibil\u0103, de a explica","142 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 semnifica\u0163ia primului semn oferit de Isus este asocierea lui cu unul din semnele oferite de Moise israeli\u0163ilor pentru a le provoca credin\u0163a (Exodul 4:9). Transformarea apei \u00een s\u00e2nge era unul dintre semnele autorit\u0103\u0163ii lui Moise, care confirma faptul c\u0103 profetul este \u00eenso\u021bit de puterea lui Dumnezeu \u0219i care provoca poporul la credin\u021b\u0103. \u00cen mod similar, transformarea apei \u00een vin, acest ,,\u00eenceput al semnelor lui Isus,\u201d i-a determinat pe ucenici s\u0103 cread\u0103 \u00een El (Ioan 2:11).42 Autoritatea asupra elementelor naturii poate fi observat\u0103 at\u00e2t la Moise, \u00een cazul pl\u0103gilor43 Egiptului (Exodul capitolele 4-12) sau la trecerea M\u0103rii Ro\u015fii (Exodul 14), c\u00e2t \u0219i la Isus, la nunta din Cana (a\u0219a cum s-a v\u0103zut deja), la momentul \u00eenmul\u0163irii p\u00e2inilor sau \u00een cazul umbl\u0103rii pe mare (Ioan 6).44 \u00cenmul\u0163irea p\u00e2inilor (6:1-15) \u00eempreun\u0103 cu specifica\u0163ia c\u0103 ,,Pa\u015ftele, praznicul iudeilor, erau aproape\u201d \u015fi cu semnifica\u0163ia tipologic\u0103 oferit\u0103 de Isus (6:30-35, 40-51), tr\u0103deaz\u0103 o aluzie evident\u0103 la exodul originar.45 Nici F.F. Bruce nu crede c\u0103 men\u0163ionarea Pa\u015ftelor este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Ioan nu vrea s\u0103 plaseze evenimentul \u00een timp, ci asociaz\u0103 discursul Domnului din capitolul 6 cu Pa\u015ftele \/ exodul.46 Din nou Moise \u015fi Isus sunt pu\u015fi pe pozi\u0163ii contrastante: ,,Moise nu v-a dat p\u00e2ine din cer, ci Tat\u0103l Meu v\u0103 d\u0103 adev\u0103rata p\u00e2ine din cer\u201d (6:32). Mai mult, identificarea profetului asemeni lui Moise cu Isus (cf. Deuteronom 18:15-18), \u00een contextul s\u0103v\u00e2r\u015firii acestei minuni, reprezint\u0103 un argument \u00een plus pentru redescoperirea imaginii Exodului \u00een capitolul 6.47 Termeni precum marea, semne, p\u00e2ine, munte48 fac apel la experien\u0163a lui Israel din timpul pribegiei prin pustie. Mai mult, a\u015fa cum remarc\u0103 C.G. Kruse, mul\u0163imea care \u00cel urmeaz\u0103 pe Isus este \u00een c\u0103utarea Profetului (Ioan 6:14) care, asemeni lui Moise, va hr\u0103ni poporul cu man\u0103 (cf. 2 Baruch 29:3-30:1).49 Cel ce putea \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 dea poporului man\u0103 era profetul asemeni lui Moise.50 Noul R\u0103scump\u0103r\u0103tor trebuia s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 identitatea printr-un miracol, f\u0103cut asemeni vechiului r\u0103scump\u0103r\u0103tor, Moise.51","ECOURI ALE TEOLOGIEI EXODULUI \u00ceN EVANGHELIA DUP\u0102 IOAN 143 Umblarea pe mare (Ioan 6:16-20) poate fi un eveniment la fel de problematic ca transformarea apei \u00een vin, \u00een Cana. Totu\u015fi, \u00een cazul acesta, posibilitatea ca umblarea pe mare s\u0103 con\u0163in\u0103 o aluzie exodic\u0103 este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u015fi de al\u0163i autori, care identific\u0103 \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan tema Pa\u015fte-Exod, iar umblarea pe mare ar aminti cititorului de trecerea M\u0103rii Ro\u015fii de c\u0103tre poporul Israel, sub conducerea lui Moise.52 O. Baban remarc\u0103 aici un paralelism cu Moise \u015fi Iosua, prin faptul c\u0103 Isus asigur\u0103 trecerea apei. Isus dovede\u015fte c\u0103 are putere divin\u0103 asupra elementelor naturii.53 Tot \u00een rela\u021bie cu imaginea apei, Isus este apa vie\u0163ii \u015fi El ofer\u0103 ap\u0103 vie (7:37, 38; 4:10). Aceste calit\u0103\u021bi ale lui Isus stabilesc, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, o paralel\u0103 cu experien\u0163a lui Israel \u00een drum spre Canaan, c\u00e2nd Dumnezeu ofer\u0103 poporului ap\u0103 din st\u00e2nc\u0103 (Exodul 17; Numeri 20).54 Isus este lumina care lumineaz\u0103 \u00eentunericul lumii (Ioan 8:12). Israel a fost c\u0103l\u0103uzit de shekinah, acea form\u0103 (nor \/ st\u00e2lp de foc) a manifest\u0103rii slavei lui Dumnezeu; dar, \u00een realitatea noului exod eschatologic, Isus \u00eenlocuie\u0219te acea form\u0103.55 A\u0219adar, evanghelistul face un pas \u00eenainte, de la stabilirea unor paralele dintre Isus \u0219i Moise56 la stabilirea unor paralele \u00eentre Isus \u0219i Iahve. Tema exodului \u0219i structura Evangheliei dup\u0103 Ioan Un aspect important care poate s\u0103 influen\u021beze \u00een\u021belegerea temei exodului \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan este chiar structura evangheliei. Exist\u0103 un precedent la Matei, chiar dac\u0103 nu exodic, unde este vorba de o copiere simbolic\u0103 a Pentateuhului.57 Un altul poate fi identificat la Pavel, care \u00ee\u015fi structureaz\u0103 argumentul Epistolei c\u0103tre Romani tot dup\u0103 modelul Pentateuhului.58 \u00cen cazul Evangheliei dup\u0103 Ioan, a fost acceptat faptul c\u0103 evanghelistul \u015fi-a construit \u00eentr- o oarecare m\u0103sur\u0103 prezentarea dup\u0103 modelul nara\u0163iunii exodului; iar, \u00eentr-un fel sau altul, Isus este un nou Moise.59 Av\u00e2nd \u00een vedere observa\u021biile f\u0103cute de C.K. Barrett la Evanghelia dup\u0103 Ioan, este posibil ca evanghelistul s\u0103 fi inten\u021bionat adoptarea unei paradigme a exodului \u00een structura nara\u021biunii sale. Barrett observ\u0103 c\u0103 interesul evanghelistului este mai mult teologic dec\u00e2t cronologic. De","144 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 asemenea, autorul arat\u0103 o anumit\u0103 libertate \u00een punerea \u00eempreun\u0103 a posibilele surse existente, \u0219i nu ezit\u0103 s\u0103 comprime, s\u0103 revizuiasc\u0103, s\u0103 rescrie sau s\u0103 rearanjeze textul evangheliei.60 O \u00eentrebare potrivit\u0103 \u00een acest punct al studiului este dac\u0103 Evanghelia dup\u0103 Ioan reflect\u0103 (sau nu) o structur\u0103 care s\u0103 con\u0163in\u0103 implicit tema exodului sau, cel pu\u0163in, s\u0103 reflecte modelul oferit de c\u0103r\u0163ile lui Moise? Altfel spus, urm\u0103re\u015fte evanghelistul repetarea sau redarea paradigmei exodului originar \u00een evanghelia sa? Structurile propuse pornesc, \u00een general, de la o tem\u0103 major\u0103 a evangheliei, care are continuitate de la \u00eenceput p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. O structur\u0103 ar putea fi sus\u0163inut\u0103 de minunile \u015fi cuv\u00e2nt\u0103rile Domnului Isus. Aceste lucr\u0103ri nu sunt simple minuni, ci sunt semne ale mesianit\u0103\u0163ii Sale (Ioan 2:1-12; 20:30). Prima parte a evangheliei (1:19-12:50) a fost numit\u0103 de C.H. Dodd ,,Cartea semnelor\u201d, iar a doua parte (13-20) a fost numit\u0103 ,,Cartea patimilor\u201d sau, a\u015fa cum prefer\u0103 R.E. Brown, ,,Cartea Gloriei.\u201d61 Fiecare carte se \u00eencheie cu o declara\u0163ie conclusiv\u0103 (cf. 12:37-50 \/ 20:30-31).62 O astfel de structur\u0103 a devenit clasic\u0103. De asemenea, cuv\u00e2nt\u0103rile lui Isus sunt \u00een concordan\u0163\u0103 cu semnele \u015fi pot fi puncte de reper pentru o alt\u0103 structur\u0103. Chiar dac\u0103 ar fi adoptat\u0103 o structur\u0103 bazat\u0103 pe cuv\u00e2nt\u0103rile sau dialogurile lui Isus, aceasta nu scoate prea mult \u00een eviden\u0163\u0103 elementele exodului. O structur\u0103 alternativ\u0103 ar fi una care se bazeaz\u0103 pe descoperirea Fiului c\u0103tre poporul Israel, iar mai apoi c\u0103tre ucenici, noul popor al lui Dumnezeu: (1) 1:1-18, Prolog: \u00centruparea Logosului divin. (2) 1:19- 12:50, Revelarea Fiului lui Dumnezeu c\u0103tre Israel (3) 13:1-20:31, Revelarea Fiului lui Dumnezeu c\u0103tre ucenicii S\u0103i (4) 21:1-25, Epilog: confirmarea \u00eenvierii, reabilitarea ucenicilor, re\u00eennoirea misiunii.63 O alt\u0103 posibilitate ar fi structurarea evangheliei dup\u0103 paradigma oferit\u0103 de s\u0103rb\u0103torile iudaice, care apar frecvent \u00een nara\u021biune.","ECOURI ALE TEOLOGIEI EXODULUI \u00ceN EVANGHELIA DUP\u0102 IOAN 145 Exist\u0103 dou\u0103 cicluri a celor trei s\u0103rb\u0103tori cu pelerinaj, care \u00een cele din urm\u0103 culmineaz\u0103 cu \u00eenc\u0103 o s\u0103rb\u0103toare a Pa\u015ftelor, a\u015fa cum arat\u0103 E.P. Sanders:64 S\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelor Ioan 2:13 S\u0103rb\u0103toarea S\u0103pt\u0103m\u00e2nilor Probabil Ioan 5:1. (Cincizecimea) Nu este men\u0163ionat\u0103. S\u0103rb\u0103toarea Corturilor Ioan 6:4 (Sucot) Nu este men\u0163ionat\u0103 S\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelor S\u0103rb\u0103toarea S\u0103pt\u0103m\u00e2nilor Ioan cap. 7 S\u0103rb\u0103toarea Corturilor Ioan 11:55 S\u0103rb\u0103toarea Pa\u015ftelor Un astfel de tablou arat\u0103 fie spre o structur\u0103 incipient\u0103, nefinalizat\u0103 de evanghelist, fie spre o posibil\u0103 structur\u0103 definitivat\u0103, dar neobservat\u0103 de cercet\u0103tori. Dar mai poate ar\u0103ta \u0219i \u00eenspre centralitatea S\u0103rb\u0103torii Pa\u015ftelor \u015fi a semnifica\u0163iei cre\u015ftine pe care a primit-o s\u0103rb\u0103toarea, incluz\u00e2nd anticiparea patimilor lui Isus. Pentru c\u0103 primele dou\u0103 S\u0103rb\u0103tori ale Pa\u015ftelor anticipeaz\u0103 moartea \u015fi \u00eenvierea Sa (Ioan 2:19-22; 6:50-54). Pentru a gr\u0103bi g\u0103sirea unui r\u0103spuns la \u00eentrebarea dac\u0103 se reg\u0103se\u015fte exodul \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi concepe evanghelistul nara\u021biunea, se va face referire la studiul realizat de T.L. Brodie, studiu care arat\u0103 dependen\u021ba evanghelistului de Pentateuh, \u00een cea mai mare parte a evangheliei. Pentru a-\u0219i demonstra teoria, Brodie face o paralel\u0103 \u00eentre capitolul 4 al evangheliei \u015fi primele 4 capitole din Cartea Exodul. \u00cen dezvoltarea argumentului, acesta identific\u0103 dou\u0103 \u201econven\u0163ii literare\u201d, care accentueaz\u0103 \u201e\u00eent\u00e2lnirile\u201d \u00een Pentateuh. Mai \u00eent\u00e2i, este descris\u0103 scena logodnei, care are loc de obicei la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 (cf. Genesa 24, 29:1-30; Exodul 2:11-22); apoi este descris\u0103 viziunea profetic\u0103 (Exodul 2:23-4:31, cf. Isaia 6; Ieremia 1). Prima \u00eent\u00e2lnire este cu o femeie, a doua cu Dumnezeu. \u00cen Exodul, \u00een cazul lui Moise, cele dou\u0103 \u00eent\u00e2lniri sunt succesive: \u00eent\u00e2lnirea cu o femeie, viitoarea so\u0163ie (Exodul 2:11-22), apoi","146 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 \u00eent\u00e2lnirea cu Dumnezeu (Exodul 2-4). Accentul este pus pe a doua scen\u0103, acolo unde Dumnezeu i Se descoper\u0103 lui Moise ca ,,Eu sunt\u201d. Dac\u0103 este vorba de Evanghelia dup\u0103 Ioan, \u00een capitolul 4 pot fi reg\u0103site ambele scene. Prima parte a discu\u0163iei (Ioan 4:7-15) este focalizat\u0103 \u00een jurul f\u00e2nt\u00e2nii \u015fi apei. A doua parte (Ioan 4:16-26) nu are nici o referire la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 sau ap\u0103, aten\u0163ia fiind \u00eendreptat\u0103 spre muntele care nu fusese men\u0163ionat p\u00e2n\u0103 atunci (cf. Ioan 4:20-21), \u015fi spre calitatea de profet a Domnului Isus, care \u00een final declar\u0103 ,,Eu sunt...\u201d (Ioan 4:26).65 Brodie prezint\u0103 paralelele str\u00e2nse \u00eentre nara\u0163iunea din Exodul capitolele 1-4 \u015fi cea din Ioan capitolul 4: Exodul 1-4 Ioan 4 La f\u00e2nt\u00e2n\u010366 \u00cenmul\u021birea descenden\u0163ilor lui Iacov Domnul Isus face mai mul\u0163i \u015fi Iosif (pleious eginonto 1:12) ucenici (pleionas... poiei) \u015fi duce la opresiune \u015fi la necesitatea trebuie s\u0103 plece, vine \u00een Samaria, plec\u0103rii (cap. 1). \u00een locul pe care Iacov i l-a dat lui Moise pleac\u0103 din Egipt \u00een Madian Iosif (4:1, 5). Domnul Isus se opre\u015fte la f\u00e2nt\u00e2na \u015fi ajunge la o f\u00e2nt\u00e2n\u0103 (2:11-15). lui Iacov (4:6). \u00cent\u00e2lnirea cu femeia\/femeile Fetele preotului din Madian vin s\u0103 O femeie din Samaria vine la \u00ee\u015fi adape oile la f\u00e2nt\u00e2n\u0103 (2:16). f\u00e2nt\u00e2n\u0103 s\u0103 scoat\u0103 ap\u0103 (4:7). Din cauza ostilit\u0103\u0163ii p\u0103storilor fa\u0163\u0103 Domnul Isus ofer\u0103 ap\u0103 vie (4:10, de femei, Moise intervine \u015fi d\u0103 ap\u0103 13-14). (2:17). Ucenicii merg s\u0103 aduc\u0103 m\u00e2ncare Moise este invitat s\u0103 m\u0103n\u00e2nce (2:18-20). (4:8). C\u0103s\u0103toria Moise se c\u0103s\u0103tore\u015fte (2:21-22). C\u0103s\u0103toria spiritual\u0103 (4:40). Isus r\u0103m\u00e2ne cu poporul (la fel ca mirele cu o mireas\u0103, 3:29). Revela\u0163ia profetic\u0103 de pe munte Cunosc\u00e2nd problemele, durerile, Cunosc\u00e2nd via\u0163a amoroas\u0103 poporului, Dumnezeu Se ofer\u0103 s\u0103 \u00eel scandaloas\u0103 a femeii, Domnul \u00eei conduc\u0103 spre \u00eenchinare \u015fi \u00ce\u015fi vorbe\u015fte despre \u00eenchinarea dezv\u0103luie sf\u00e2ntul S\u0103u nume (2:13- autentic\u0103 \u015fi i Se descoper\u0103 (4:16- 3:15). 26).","ECOURI ALE TEOLOGIEI EXODULUI \u00ceN EVANGHELIA DUP\u0102 IOAN 147 Misiunea Moise va merge \u015fi va \u00een\u015ftiin\u0163a L\u0103s\u00e2nd g\u0103leata, femeia merge \u015fi poporul, iar Israel va r\u0103spunde \u015fi va vorbe\u015fte poporului ei, iar ei pleca. Femeile vor lua vase de la pleac\u0103 din cetate \u015fi vin la Isus egipteni (3:16-22). (4:28-30). Despre semne, minuni \u015fi credin\u0163\u0103 Vindecarea fiului unui slujba\u015f (4:1-26). \u00eemp\u0103r\u0103tesc \u015fi credin\u0163a \u00een Isus: ,,Dac\u0103 nu vede\u0163i semne \u015fi minuni cu nici un chip nu crede\u0163i\u201d (4:43- 54). Poporul prime\u015fte revela\u0163ia Moise \u015fi Aaron \u00een\u015ftiin\u0163eaz\u0103 Femeia \u015fi Isus vorbesc poporului. poporul. Ei se bucur\u0103 c\u0103 \u015ei mai mul\u0163i (...pleious) au crezut Dumnezeu a v\u0103zut necazul lor \u00een Isus ca M\u00e2ntuitor (4:39-42). (4:27-31). Aceste paralele las\u0103 impresia c\u0103 evanghelistul este deschis pentru o interac\u0163iune mai ampl\u0103 cu Pentateuhul \u015fi pentru adoptarea unui model bazat pe acesta. \u00cen opinia lui Brodie, dependen\u0163a capitolului 4 din evanghelie de alte surse face parte dintr-un model care integreaz\u0103 \u00eentr-un fel sau altul \u00eentreg Pentateuhul. La \u00eenceputul Evangheliei, la mijlocul ei \u015fi \u00een partea final\u0103, leg\u0103turile cu cele cinci c\u0103r\u0163i ale lui Moise sunt evidente: ,,La \u00eenceput...\u201d (cf. Genesa 1:1 \u0219i Ioan 1:1), \u00eenmul\u0163irea p\u00e2inilor (cf. Exodul 16; Ioan 6), cuv\u00e2nt\u0103rile finale ale Domnului Isus (cf. Deuteronom 1-30; Ioan 13-17). A\u0219adar, Brodie prezint\u0103 sumar modul \u00een care Pentateuhul se reflect\u0103 \u00een evanghelie, identific\u00e2nd exodul abia din capitolul 4.67 La nivelul acestui studiu, nu poate fi formulat\u0103 o concluzie cu privire la integrarea Pentateuhului \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, nici chiar a Exodului. Aceasta dep\u0103\u015fe\u015fte scopul stabilit de prezenta lucrare. Totu\u015fi, trebuie recunoscut faptul c\u0103 Brodie lanseaz\u0103 o ipotez\u0103 care nu trebuie neglijat\u0103 \u015fi care merit\u0103 s\u0103 fie cercetat\u0103, de\u0219i alte \u00eencerc\u0103ri similare au fost criticate.68 Totodat\u0103, aceasta atrage aten\u0163ia c\u0103 Exodul poate fi reg\u0103sit \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, nu doar la nivelul limbajului \u015fi al imaginilor exodice, ci \u015fi la nivelul g\u00e2ndirii teologice a evanghelistului \u015fi a inten\u0163iilor sale apologetice.","148 DIALOGUL DINTRE EXEGEZ\u0102 \u0218I TEOLOGIE \u00ceN PREDICAREA BIBLIC\u0102 Exodul, Isus \u0219i Pa\u0219tele \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan Tema Exodului persist\u0103 \u015fi spre finalul prezent\u0103rii lui Ioan. Patimile \u015fi moartea Domnului Isus la Pa\u015fte fac o conexiune clar\u0103 cu jertfirea mielului pascal \u00een Egipt. Cererea adresat\u0103 de popor lui Faraon a fost aceea de a face o c\u0103l\u0103torie de trei zile, pentru a merge \u00een pustie, la Muntele Domnului, s\u0103 se \u00eenchine. Se presupune c\u0103 dup\u0103 ie\u015firea din Egipt, c\u0103l\u0103toria p\u00e2n\u0103 la Sinai ar fi trebuit s\u0103 dureze trei zile, av\u00e2nd \u00een vedere nepl\u0103cerile provocate de urm\u0103rirea lui Faraon (Exodul 14:5-7) \u015fi a rutei ocolitoare indicate de Dumnezeu, cu scopul evit\u0103rii r\u0103zboiului (Exodul 3:17-18). Prin analogie, mai degrab\u0103 dec\u00e2t prin tipologie, se poate \u00een\u0163elege c\u0103 \u00eenvierea Domnului Isus dup\u0103 trei zile \u015fi \u00eent\u00e2lnirea cu ucenicii la munte \u00een Galileea (Matei 28:16-17) este o aluzie la \u00eent\u00e2lnirea poporului Israel cu Dumnezeu la Sinai, \u00een vederea intr\u0103rii \u00een leg\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 nu este foarte evident\u0103 \u00een Evanghelia dup\u0103 Ioan, comparativ cu evangheliile sinoptice, dar este sugerat\u0103 \u00een 2:20, c\u00e2nd Domnul vorbe\u015fte despre ,,templul trupului S\u0103u\u201d care va fi ridicat dup\u0103 trei zile. O astfel de analogie nu este una izolat\u0103, dac\u0103 se face referire la interpretarea perioadei de trei zile. Dac\u0103 este vorba de c\u0103l\u0103toria de trei zile a lui Avraam \u015fi a lui Isaac c\u0103tre Moria, locul sacrific\u0103rii \u015fi \u00eenvierii simbolice a lui Isaac, G. Wenham vede \u00een acest am\u0103nunt o trimitere la cele trei zile de c\u0103l\u0103torie a poporului Israel din Egipt p\u00e2n\u0103 la Muntele Sinai, locul \u00eent\u00e2lnirii cu Dumnezeu.69 Dac\u0103 \u00eent\u00e2lnirea lui Israel cu Iahve la Sinai a avut ca scop intrarea \u00een leg\u0103m\u00e2nt, \u00eent\u00e2lnirea dintre ucenici \u0219i Isus dup\u0103 \u00eenviere are un scop similar. Noul leg\u0103m\u00e2nt este \u00eencheiat dup\u0103 trei zile, \u00een baza jertfei Mielului lui Dumnezeu \u015fi promite, nu st\u0103p\u00e2nirea \u0163\u0103rii Canaanului, ci primirea Duhului Sf\u00e2nt (cf. Ioan 14; 16; 20:19-23) \u00een contextul noului exod eschatologic. Noul Exod adus de Isus se \u00eencheie prin repunerea lui Israel, sau mai bine spus noul Israel, adic\u0103 Biserica, \u00een rela\u0163ie cu Tat\u0103l, prin mijlocirea Duhului Sf\u00e2nt, \u00een baza jertfei Fiului. Revenind la aspecte ce \u021bin de structurarea materialului ioanin, evanghelistul reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze o structur\u0103 circular\u010370 pentru"]