ADEVĂRULUI Revistă creştină · Iulie 2011 · Gratis În acestnumăr Dovezi în sprijinul credinţei Parabola de pe zidul închisorii Un cămin fericit Diferită, dar specială Trebuie ca Dumnezeu să spele vasele?
Sămânţa adevărului Cuprins 3 Publicată lunar de: Rubrica editorului 5 7 Christian Aid Ministries Dovezi în sprijinul credinţei 10 O. P. 1 - Gh. P. 1, Rubrica ‘nvqyqtorului 11 C. P. 1 Suceava 720300 13 [email protected] “Nu aveţi pentru că nu cereţi” Acest lucru numit echilibru 15 România Parabola de pe zidul închisorii 21 Comitetul executiv: Rubrica părinţilor 23 David Troyer Amărăciune 24 Paul Weaver Un cămin fericit 26 Roman B. Mullet James R. Mullet Rubrica istorică 29 David King 31 Reforma Bisericii începe în Elveţia 32 Comitetul de îndrumare: Rubrica practică 34 42 Ernest Hochstetler Identificarea şi eliminarea insectelor din casă James Mullet Cum să cultivi şi să îngrijeşti varza chinezească 43 Johnny Miller 44 Jonas Miller Rubrica tineretului Perry Troyer Natan Bange Problemele mucii la câmp Primul client al zilei Editor Rubrica pentru copii Alvin Mast Diferită, dar specială Editor adjunct Un prieten pentru Robert Trebuie ca Dumnezeu să spele vasele? James K. Nolt Rubrica ,,O carte în serial” Grafica Chinurile dragostei - Partea a IV-a Gicu Cotleţ Pagină publicitară - cărţi cu conţinut creştin Kristi Yoder O poezie pentru azi Coordonator traduceri Valentin Hrihorciuc Nu dispera... Foto copertă: Psalmul 15 Megan Yoder © 2011 de Christian Aid Ministries. Nici un text din această publicaţie nu poate fi folosit fără aprobarea scrisă. Toate drepturile rezervate.
„Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să vă luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna.” Iuda 1:3 Rubrica Editorului Dovezi în sprijinul credinţei —Alvin Mast „Cel care sunase fusese nepoliticos. Mă apela în viaţă. Suntem noi „proşti” cum a spus de pe o linie telefonică evanghelistică specială. bărbatul din conversaţia de la telefon? Asaf, Mi-a pus întrebări cu privire la crezul meu, în Psalmul 73, a spus: „…mă uitam cu jind dar când am încercat să-i explic, a întrerupt la cei nesocotiţi, când vedeam fericirea celor nepoliticos conversaţia.” răi... N-au parte de suferinţele omeneşti, şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni... Li se bulbucă „Mi-a spus că sunt prost dacă mai cred într-o ochii de grăsime, şi au mai mult decât le-ar carte veche, depăşită ca Biblia, afirmând că ea dori inima.” nu conţine altceva decât poveşti de adormit copiii. La sfârşitul conversaţiei de vreo treizeci Atât cei credincioşi cât şi cei necredincioşi de minute, mi-a spus că nu e de acord cu crezul construiesc case, au slujbe bune, râd, plâng, meu, dar îmi doreşte numai de bine. Am îi pierd pe cei dragi, au cancer şi se vindecă terminat conversaţia noastră într-o manieră de cancer. Care este avantajul credinţei politicoasă.” în Dumnezeu? De ce să-L mai slujim pe Dumnezeu? Se pare că tot mai mulţi oameni cad de la credinţă. Din Uniunea Europeană până în Ateismul se face tot mai auzit, este radical Statele Unite şi până la declaraţia preşedintelui şi se află în creştere. „Nu cred în Dumnezeu” Obama că Statele Unite a încetat să mai – aceasta este expresia cu care Julian Barnes fie o „ţară creştină”, se pare că încrederea în îşi începe cartea sa Nothing to be Frightened creştinism se află serios în declin. Of (N-ai niciun motiv să te temi, n.t.) – şi continuă: „dar mi-e dor de El”. Barnes, care Mai este vreo dovadă în sprijinul credinţei? afirmă că este agnostic, mărturiseşte că îi este Mulţi din cei ce neagă existenţa lui Dumnezeu groază de refluxul progresiv al creştinismului. sau sunt de acord cu existenţa Lui, dar refuză să Îi lipseşte sentimentul de „scop al existenţei” devină creştini, par destul de fericiţi şi împliniţi “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 3
pe care scrierile creştine îl evocă, sentimentul sens. de uimire şi credinţă care sălăşluiesc în Aleg să cred fiindcă Dumnezeu a pus în mine arta şi arhitectura creştină. „Mi-e dor după Dumnezeul care a inspirat pictura italiană, sămânţa credinţei. A crede în Dumnezeu are precum şi vitraliile franţuzeşti, muzica mai mult sens decât a nu crede în El. Întrebările germană şi capelele englezeşti ale canonicilor, legate de crearea lumii, de problema suferinţei, şi bucăţile acelea de pietre vechi desprinse de moarte şi veşnicie, primesc toate răspuns din falezele celtice, care au fost odată faruri în Cuvântul lui Dumnezeu. „Prin credinţă simbolice în întuneric şi furtună.” Acestea pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul sunt gândurile pe care le exprimă Barnes în lui Dumnezeu...” (Evrei 11:3) Dumnezeu nu s-a timp ce încearcă să îşi confrunte teama de schimbat. Duhul Sfânt încă mai atrage oameni moarte în acest memoriu. El este de părere la Hristos, dar este trist că mulţi Îl resping, că religia creştină este o minciună prostească, alegând în schimb să creadă o minciună. dar insistă: „Este o minciună frumoasă.” [Foolish Nu trebuie neapărat să fim în stare să Stories „Povestiri prosteşti”, n.t.; Copyright © 2009 Ravi Zacharias răspundem oricăror întrebări pe care ni le pun agnosticii. Poate că nu suntem în stare International Ministries.] să explicăm din punct de vedere ştiinţific de ce stelele se află la milioane de ani lumină Este creştinismul o minciună? Nu! De o mie depărtare de pământ, când pământul are doar de ori, nu! Există dovezi în sprijinul credinţei? şase mii de ani vechime, sau de unde a apărut Da, de o mie de ori, da! Când mă gândesc apa pe planeta Marte. Noi ştim că Dumnezeu la felul în care a luat fiinţă lumea, are sens să are răspuns la orice. Avem o credinţă care are cred în Dumnezeu. Când mă uit la fosilele sens şi răspunde oricărei întrebări pe care şi-o îngropate în reziduurile de cărbuni, ideea unui poate imagina omul. potop universal are sens. Suferinţa omenească are sens când mă gândesc la căderea lui Adam Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu. şi a Evei din grădina Edenului. La fel, şi S-a născut din fecioară, a fost botezat de Ioan, moartea are sens. a fost omorât, a înviat din morţi şi S-a înălţat la ceruri. El va reveni. „Iată că El vine pe nori. Asaf era tulburat. „...era să mi se îndoaie Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. piciorul şi era să-mi alunece paşii! Căci mă Şi toate seminţiile pământului se vor boci din uitam cu jind la cei nesocotiţi, când vedeam pricina Lui! Da, Amin.” (Apocalipsa 1:7) fericirea celor răi... M-am gândit la aceste lucruri ca să le pricep, dar zadarnică mi-a fost Ori de câte ori văd un alcoolic pe genunchi, truda, până ce am intrat în Sfântul Locaş al pocăindu-se şi trăind o viaţă cumpătată mai lui Dumnezeu şi am luat seama la soarta de la departe, când văd un soţ ce îşi abuza soţia, urmă a celor răi.” (Psalmul 73: 2, 3, 16, 17). dar acum o iubeşte, sau când îl văd pe copilul Şi noi tragem concluzia ca şi Asaf că pacea rebel care se întoarce şi îşi cinsteşte părinţii, pe exterioară şi prosperitatea celui necredincios oamenii care se iartă unul pe altul şi sunt buni nu este decât o faţadă temporară. Într-adevăr, unul cu altul, când îl văd pe cel bolnav cum lumea necredincioasă este plină de disperare, se vindecă, pe cel ce suferă cum este atât de divorţ, patimi, cruzimi şi violenţă. răbdător, şi pe cei în vârstă trăind în pace, sunt aşa multe motive ca să credem în Dumnezeu. Răspunsul la întrebarea dacă există dovezi Cel mai mare motiv în sprijinul credinţei este în sprijinul credinţei nu constă în ceea ce spun acela că Biblia pe care o iubim este adevărată sau fac alţii, ci în ceea ce spune Cuvântul lui şi pacea de care ne bucurăm este reală. Aleluia! Dumnezeu. Dacă privim în jur, ne putem Isus Hristos Domnul este real! Amin. îndoi, dar când privim la Dumnezeu, toate au 4 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
„Aşadar, fraţilor, rămâneţi tari, şi ţineţi învăţăturile, pe care le-aţi primit fie prin viu grai, fie prin epistola noastră.” 2 Tesaloniceni 2:15 Rubrica Învăţătorului “Nu aveţi pentru că nu cereţi” Învăţătorii erau în pragul disperării. —Harold M. Weaver Încercaseră toate remediile posibile cu băiatul acela, dar niciun rezultat. Nu-i „Nu aveţi pentru că nu cereţi.” (Iacov ajutase prea mult nici consultarea cu 4:2) Ce dilemă teribilă şi, totuşi, ce părinţii copilului. Şi tatăl băiatului bâjbâia remediu simplu! Ne facem şi noi vinovaţi după răspunsuri care păreau imposibil de de lipsa comunicării cu Stăpânul Învăţător? găsit. Iar lucrurile păreau că se înrăutăţesc Am încercat toate ideile care ne-au venit din ce în ce mai mult. Numeroşi oameni în minte, am consultat învăţători mai importanţi şi-au dat cu părerea, învăţătorii experimentaţi, am discutat problema cu au evaluat situaţia, dar cazul devenea din păstorul, cu directorul şcolii, la întâlnirile ce în ce mai disperat. de la facultate – toate acestea înainte de a ne face timp să venim în rugăciune În acest scenariu, aparent lipsit de înaintea Tatălui nostru omniscient pentru speranţă, apăru dintr-odată Stăpânul a cere înţelepciune. Învăţător. Câteva întrebări simple, o provocare aruncată tatălui şi o mustrare Abandonarea sau minimalizarea vieţii de care a atins duhul copilului au readus rugăciune scoate în evidenţă o atitudine liniştea în mijlocul haosului. Ucenicii au numită autosuficienţă. Resursele lui rămas muţi de uimire. De ce eşuaseră toate Dumnezeu nu se epuizează niciodată. El eforturile lor? De ce le-a lipsit puterea de ştie exact de ce are nevoie fiecare copil al a îndrepta situaţia? Său înainte ca nevoia să apară la iveală. Dar El ne spune să cerem cu umilinţă Învăţătorul a răspuns simplu: „Acest soi ceea ce ne trebuie. „Orice lucru veţi cere de draci nu poate ieşi decât prin rugăciune când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi post.” (Marcu 9:29) şi-l veţi avea.” (Marcu 11:24) Cum credem că putem avea victoria fără să ne plecăm întâi genunchii? Cea mai “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 5
înverşunată bătălie din istoria omenirii (Efeseni 3:20)? Poate că minţile noastre a fost purtată şi câştigată de Stăpân pe sunt atât de preocupate, încât uităm să genunchi, în grădina Gheţimani. Pe cerem. Cel mai probabil, cea mai mare genunchi a găsit puterea de a se supune slăbiciune a noastră este că suntem prea voii Tatălui. Şi tot acolo au venit îngerii şi siguri de noi înşine. La urma urmei, am I-au slujit. Cum credem noi că vom putea avut succes în trecut, iar dacă vom rămâne găsi răspunsuri la tragediile vieţii prin în pană de idei, se va găsi cineva care să propriile resurse şi vom avea curajul de a ne furnizeze câteva. Poate că stresul din înfrunta ziua de mâine, când Isus însuşi şcoala vieţii ne-a obosit prea tare pentru nu a făcut acest lucru? Cel îngenuncheat a mai comunica în mod eficient cu Tatăl umblă cel mai bine. nostru ceresc. Fii convins că va fi un stres mult mai mare să cari o povară menită să Merită să petrecem timp în rugăciune, stea pe umerii lui Dumnezeu! nu doar pentru că Dumnezeu a promis să răspundă rugăciunii, ci şi pentru ceea A transforma problemele în rugăciuni ce o viaţă de rugăciune face pentru suflet. reprezintă o experienţă a învăţării. Comuniunea strânsă cu Dumnezeu ne va Un compozitor nota: „Dumnezeu s-a face să reflectăm gloria Sa. Rugăciunea specializat în lucruri crezute imposibile.” duce la îndepărtarea păcatului, detronează Dar El aşteaptă ca tu să ceri imposibilul. eul şi neutralizează eşecul, aducându-ne în Dedicarea lui Isus pentru o viaţă de armonie cu voia perfectă a lui Dumnezeu. rugăciune a însemnat nopţi târzii şi dimineţi începute devreme. Fără o Dumnezeu nu vrea să fie folosit ca un dedicare asemănătoare, nu ne putem ultim resort. De fapt, dacă nu venim la El aştepta să avem succes în cariera de ca la unica sursă, nu putem să ne aşteptăm educatori. să lucreze pentru noi. Faptul însuşi că nu putem găsi singuri soluţii şi răspunsuri Persistaţi în a cere. Profetul Ilie a trebuit la problemele noastre demonstrează să ceară de şapte ori înainte să apară cel umanitatea noastră. Când cei care lucrau mai mic norişor. Apostolul Pavel a cerut la redactarea Constituţiei americane să-i fie îndepărtat ţepuşul din carne de au trudit o lună fără să înainteze prea trei ori înainte ca Dumnezeu să-i dea un mult, Benjamin Franklin a propus ca răspuns. Dumnezeu vrea să ştie cât de mult fiecare sesiune de lucru să fie deschisă cu îţi doreşti răspunsul la cerere. Şi când te-ai rugăciune. Spunea el: „Puţinele progrese rugat cu credinţă, aşteaptă-te să primeşti pe care le-am făcut şi ideile diferite pe care răspuns. Priveşte cum îşi împlineşte le avem aproape în toate chestiunile sunt Domnul planurile şi slăveşte-L pentru o dovadă a melancoliei imperfecţiunii credincioşia Lui. Spune-le prietenilor şi înţelegerii umane. Cum de nu ne-am familiei ce lucruri mari a făcut Domnul gândit să-L rugăm pe Tatăl Luminilor pentru tine. să ilumineze înţelegerea noastră? Dacă o pasăre nu cade la pământ fără ca El să Dumnezeu aşteaptă să răspundă! De ce ştie acest lucru, se poate ridica oare un aştepţi să ceri ceva? imperiu fără ajutorul Lui?” Din The Christian School Builder, oct.2008 De ce ezităm să cerem ajutorul Tatălui Rod and Staff Publishers, Inc. nostru care este nerăbdător „să facă mai mult decât cerem sau gândim noi” Tradus şi folosit cu permisiune. 6 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
Acest lucru numit echilibru —Michael S. Martin Unul din înţelesurile cuvântului prăbuşirea structurii. Când o parte echilibru este „o aranjare sau o din adevăr lipseşte, niciuna din proporţionare armonioasă a celelalte rămase nu poate fi elementelor”. Eforturile pentru pe deplin îndeplinită sau trăirea unei vieţi spirituale propovăduită. armonioase – o viaţă în De aceea lucrătorii care sfinţenia şi adevărul spirituali şi fiecare frate se împletesc în mod divin care învaţă pe alţii în – sunt în concordanţă cu biserică trebuie să fie Sfânta Scriptură. Totuşi, cu adevărat condus o focalizare greşită în de Duhul Sfânt în tot privinţa echilibrului adevărul (Ioan 16:13). aduce după sine unele Atunci când suntem pericole. Unul dintre călăuziţi de raţiunea acestea ar fi: Importanţa umană şi nu de Duhul prea mare acordată lui Dumnezeu, cei din raţiunii umane jur vor recunoaşte idei personale şi surse repetate De exemplu, oamenii de iritare în învăţătura au contrabalansat învăţătura noastră. Nu ne vor inspira biblică referitoare la decât câteva subiecte. Predicile acoperământul femeii creştine cu tradiţie bisericească, cu studii vor avea sens doar dacă vor ţine etimologice şi cu tendinţe contemporane. de acele subiecte. Nu vom avea acea Comparând apoi propriile lor păreri asupra încurajare şi preocupare totală pentru biserică. subiectului în cauză cu ceea ce spune Scriptura, Nu putem susţine adevărul concentrându-ne ei au anulat punctul de vedere biblic. pe ideile noastre proprii privitoare la echilibru. În momentele când în biserică apar nevoi Este uşor să considerăm o doctrină biblică specifice, trebuie să ne ferim să direcţionăm mai importantă decât alta pe baza judecăţii sau toată învăţătura înspre acea nevoie. Trebuie să experienţei noastre proprii. O atenţie sporită propovăduim „toate lucrurile” cu ardoare, la acordată unor doctrine şi o abordare superficială timpul şi în felul în care ne călăuzeşte Duhul a altora vor duce la eşec, pentru că doctrinelor Sfânt. Domnul zideşte şi îndreaptă biserica biblice li se stabileşte o ierarhie valorică după cumpăna Lui. întocmită de om. Totodată este foarte important să facem faţă provocărilor şi întrebărilor, folosind Scriptura. Biblia spune: „Orice cuvânt al lui Dumnezeu Citaţi şi învăţaţi adevărul în loc să încercaţi este încercat” (Prov. 30:5) şi „Toată Scriptura să ajungeţi la echilibru contrând opoziţia cu este insuflată de Dumnezeu” (2 Tim. 3:16). argumente la fel de puternice. În chestiuni Aşadar, care are o importanţă mai mare – Cina spirituale, Raţiunea umană este mama Domnului sau disciplina în biserică? Botezul Controversei, iar copiii celei din urmă sunt sau purtarea crucii? Raiul sau nonrezistenţa? Rigiditatea şi Amărăciunea. Mulţi păcătoşi s-au Separarea de lume sau evanghelizarea? Toate depărtat de un om religios zâmbind satisfăcuţi reprezintă trăsături integrante ale adevărului. că au câştigat o dispută. Multe discuţii religioase Dumnezeu le-a întreţesut desăvârşit şi a clădit raţionale i-au adus pe fraţi în situaţia de a fi mai biserica atât de bine, încât lipsa oricărui element are ca rezultat imediat deformarea sau chiar “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 7
preocupaţi de pregătirea următorului unghi de faţă de lucrurile acestei lumi. Iar Isus n-a afirmat atac, decât de a se ruga în smerenie şi a accepta niciodată că trebuie să menţinem un echilibru îndemnul Cuvântului şi al Duhului. între a-L urma pe Dumnezeu şi pe Mamona. Pavel a spus: „Propovăduieşte Cuvântul!” Iar Folosiţi Cuvântul lui Dumnezeu, linia îndemnul lui Ioan a fost: „Nu iubiţi lumea, nici verticală a adevărului ordonat şi armonios. lucrurile din lume.” Din nou, Isus este foarte Când cineva justifică păcatul spunând că ceea ce categoric: „Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui contează este inima, oferiţi-i Matei 12:35. Unii Mamona.” oameni se tem să mărturisească în public, să evanghelizeze şi să se îmbrace modest, deoarece În viaţa spirituală nu putem echilibra balanţa ei cred că aceste lucruri pot ascunde o inimă şi concorda registrele, pentru simplul fapt ipocrită. Confruntaţi-i cu versete precum Matei că acestea nu există. Dumnezeu nu ne-a dat 28:19, 20, Luca 12:8 şi Filipeni 1:27. nici măcar o singură valoare comparativă în Cuvântul Său, spunând, de exemplu, că oferirea Un alt pericol ce derivă dintr-o abordare unei anumite sume de bani va înlocui jertfa de greşită în ceea ce priveşte echilibrul este: timp sau că educarea cu sârguinţă a copiilor în ceea ce priveşte munca suplineşte lipsa Justificarea sinelui învăţăturii despre bunele maniere. S-ar putea să strângem fânul cu spor sau să construim case toată săptămâna, dar, cu oarece Strădaniile noastre, oricât de mari şi de asidue mustrări de conştiinţă, să refuzăm să împărţim în toate domeniile vieţii, nu vor compensa în nici tractate sau să vizităm pe vecinul bolnav. La un fel neascultarea. Evanghelizarea nu va scuza urma urmei, ne-am putea disculpa, Solomon liberalismul. Conservatorismul nu va aplana cu a zis: „Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru nimic faptul că ne iubim ferma sau afacerea prea de sub ceruri îşi are ceasul lui” (Ecl. 3:1). Când mult pentru a renunţa la ea. Bănuţul în plus la munca mai slăbeşte, pe la sfârşit de an, ne vom colectă n-are nici o valoare, dacă în noi domneşte face atunci timp pentru Domnul, echilibrând păcatul lăcomiei. Distribuirea de tractate nu balanţa… va compensa mândria religioasă. Respectarea Sau am putea încerca să găsim echilibru între standardelor bisericeşti nu înseamnă mai nimic, bunurile pământeşti şi viaţa spirituală. Ne dorim dacă stăm departe de inima autentică a bisericii confortul unei vieţi tihnite, dar şi sentimentul spirituale. plăcut de a fi sănătoşi spiritual. Aşa că decidem cum să ne cheltuim timpul şi banii pe baza ideii Înaintea lui Dumnezeu suntem un singur de a echilibra aceste două ţeluri şi de a încerca trup spiritual. Până şi „candela celor răi nu să avem ce-i mai bun din ambele domenii. Ne este decât păcat”, ceea ce înseamnă că, dacă uităm la prietenii noştri din biserică şi la alţi în viaţa noastră totul nu e cum trebuie din oameni religioşi şi trăim cu conştiinţa împăcată punct de vedere spiritual, nimic nu e. Sinele că oferim o mai mare importanţă lucrurilor nu poate fi acoperit, contrabalansat şi netezit. spirituale decât alţii. El este zgrunţuros, strâmb şi instabil. Trebuie Sau s-ar putea să încercăm să găsim o cale să-I permitem lui Dumnezeu să-l reteze şi să de mijloc între propovăduirea adevărului încetăm a-l mai completa noi cu eforturi făcute şi a fi o persoană bine privită în public. În în alte domenii. privinţa mărturiei noastre faţă de lume sau a responsabilităţilor în biserică, încercăm să Cheia echilibrului biblic este: adoptăm acele metode care să ne aducă o mai puţină respingere din partea altora. Folosirea şi împlinirea întregii Evanghelii Însă Pavel nu i-a spus lui Timotei: „Găseşte Îi putem noi predica şi pe Pavel şi pe Iacov în echilibrul între imaginea ta publică şi predicarea acelaşi timp? Este posibil a predica Evangheliile Cuvântului.” Ioan nu ne-a zis să găsim şi a uita de Epistole sau invers? Se poate să ne echilibrul între dragostea de Dumnezeu şi cea concentrăm atât de mult pe subiectul mântuirii, încât să uităm de cel al uceniciei? Sau se poate 8 Sămânţa adevărului • Iulie 2011 să acordăm o aşa de mare atenţiei îngrijirii alor
noştri, încât să uităm să evanghelizăm lumea? doctrinelor şi păcatelor, în viziune protestantă Afirmaţii precum: „Trebuie să găsim şi catolică, dacă ne străduim să promovăm abilitatea noastră de a-i convinge pe oameni, un echilibru între grija faţă de familie şi dacă mintea ne e mai mult la propriile tradiţii, responsabilitatea de a evangheliza lumea” şi culturi şi gânduri, vom considera necesară „Predicaţi-L pe Isus Hristos, dar contrabalansaţi contrabalansarea concepută de om. cu Epistolele” sugerează faptul că am fi traşi în două direcţii de învăţăturile biblice. Însă Biblia Viaţa spirituală armonizată este: este unitară. Cine tăgăduieşte învăţătura lui Iacov, face acelaşi lucru şi cu o mare parte din O cale îngustă, nu o sârmă pentru echilibrişti învăţătura lui Pavel şi invers. Propovăduirea Unele afirmaţii referitoare la echilibru indică mântuirii autentice necesită predicarea despre faptul că noi, creştinii, mergem pe sârmă şi ucenicie, iar propovăduirea adevăratei ucenicii stăm cu spaima că vom călca un pic mai la necesită predicarea despre mântuire. Grija dreapta sau mai la stânga şi ne vom pierde veritabilă faţă de nevoile spirituale ale familiei echilibrul căzând. Dacă aceasta e experienţa implică evanghelizarea sufletelor din jur, iar noastră, atunci umblăm pe o linie trasată de evanghelizarea adevărată implică rezolvarea om. Calea spre cer este îngustă, dar nicidecum nevoilor spirituale ale familiei. o sârmă pentru echilibrişti. Nu păşim pe ea cu teamă, tremurând şi cu respiraţia tăiată, până ce Aproape întreaga apostazie a bisericii secolului ajungem la ţărmul ceresc. Ea este suficient de trecut poate fi rezumată în două moduri. Cea îngustă încât sinele s-o considere prea restrictivă, mai mare parte a bisericii a pus accentul exclusiv însă îndeajuns de largă pentru ca cei spirituali şi pe slujire şi pe evanghelizare, uitând aproape cu sfinţi să păşească cu încredere. Este suficient loc totul de sfinţenie. O parte mai mică a respins pe ea, astfel încât creştinii de multe origini să slujirea şi misiunile, accentuând exclusiv se unească şi să crească, cât timp ţelul lor unic sfinţenia. Astăzi, ambele grupări sunt practic este acela de a-L sluji pe Dumnezeu. Ne putem neputincioase din punct de vedere spiritual. vedea în linişte de biruinţa personală şi de binele Preocuparea noastră pentru rămăşiţa de astăzi spiritual al altora, preocupaţi de împărţirea este să evităm aceste cărări ce au dus în jos. binecuvântărilor şi a bogăţiilor spirituale cu Biblia afirmă clar că sfinţenia include slujirea alţii, fără a ne îngrijora că, în timp ce încercăm şi evanghelizarea. Iar slujirea şi evanghelizarea să fim credincioşi, am putea cădea în nu ştiu ce sunt nimic fără sfinţenie. Cele două concepte abis. nu se opun. În fapt, ele au atât de mare nevoie Sârmele pentru echilibrişti sunt întotdeauna unul de celălalt, încât forma autentică a făcute de om. Strădanii de a părea umil, când fiecăruia nu poate prinde viaţă decât în uniune. mândria domină de fapt fiinţa, simularea Avem nevoie de sfinţenie pentru a evangheliza ascultării cu o inimă răzvrătită, ori încercarea de şi trebuie să evanghelizăm pentru a fi sfinţi. O a trăi pentru Hristos când viaţa este controlată mentalitate de slujire care exclude sfinţenia este de sine, de tradiţii şi de lucrurile acestei lumi, greşită, iar o sfinţenie care nu implică slujirea nu iată ce produce „teoria echilibrului”! e sfinţenie. Să comparăm pasaje biblice, cum ar Când Dumnezeu se află pe primul loc, fraţii fi 1 Tesaloniceni 4:7 şi Evrei 12:14 cu Romani mai apoi, iar noi la urmă, vom deveni ceea ce 10:14-17, Coloseni 1:27, 28 şi Marcu 16:15. Dumnezeu ne doreşte a fi – oameni spirituali, după voia Sa. Atunci vom poseda cu adevărat În viaţa spirituală adevărată, fiecare parte toate aspectele pozitive ale conceptelor despre din Cuvântul lui Dumnezeu este importantă. echilibru. Urmându-L pe El alături de fraţii noştri, cufundaţi în Cuvânt şi atenţi la şoapta Din The Christian Contender, mai 2006 Duhului Sfânt şi la exemplul sfinţilor, nu mai Rod and Staff Publishers, Inc. simţim nevoia aplicării cu conştiinciozitate a principiului echilibrului. Tradus şi folosit cu permisiune. Însă dacă acordăm o mai mare prioritate “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 9
Parabola de pe zidul închisorii —John Zimmerman Pictura de pe zidul cenuşiu al închisorii este împărăţia Sa. Iată scopul pentru care a venit impresionantă: un lac liniştit, copaci în culori El: „Domnul M-a uns să aduc veşti bune nuanţate, dealuri domoale şi cerul albastru şi celor nenorociţi: El M-a trimis să vindec senin. Întemniţaţii au muncit ore-n şir ca să pe cei cu inima zdrobită, să vestesc robilor picteze scena aceasta. slobozenia, şi prinşilor de război izbăvirea.” (Isaia 61:1) „Deci, dacă Fiul vă face slobozi, Apoi au adăugat încă un detaliu extraordinar. veţi fi cu adevărat slobozi.” (Ioan 8:36) Lăudat Au pictat cu îndemânare marginile crestate fie Domnul! Putem fi eliberaţi de sub robia în jurul tabloului ca să arate ca un perete păcatului prin lucrarea Fiului Său Isus! spart. Acum pare ca şi cum cineva s-ar uita prin spărtura din peretele gros la frumuseţea Schimbă-ţi povara apăsătoare a păcatului cu care se află dincolo de el. Se pare că locatarii jugul uşor a uceniciei creştine. Prin Hristos îşi aduceau aminte că adevărata realitate a poţi experimenta libertatea de sub robia în peisajului putea fi conştientizată numai în afara care te afli şi poţi avea nădejdea veşniciei în pereţilor închisorii; lor le era interzisă adevărata ceruri. bucurie a acelei frumuseţi. Din Star of Hope, Aug. 2009 Rod and Staff Publishers, Inc. Ce lecţie pentru noi! Fără Hristos, suntem Tradus şi folosit cu permisiune. legaţi într-o închisoare a păcatului şi a viciului. Din interiorul închisorii, încercăm să găsim plăceri şi satisfacţie. Ne creăm iluzii şi ne imaginăm tot felul de lucruri care ne-ar putea aduce împlinire. Suntem pasionaţi de sport şi distracţii. Căutăm bogăţie şi încercăm să cumpărăm fericirea cu bani. Dar din nou şi din nou suntem aduşi la realitatea crudă si rece a peretelui închisorii. Locatarii artişti ai închisorii au înţeles un aspect important al condiţiei lor. Ei pot avea un moment de satisfacţie la vederea scenei de pe perete, dar adevărata frumuseţe este dincolo. Ei nu pot să experimenteze pacea lacului liniştit, măreţia falnică a copacilor şi a dealurilor domoale. Ei pot doar să-şi imagineze cum ar fi acolo şi să tânjească după experienţa aceasta. La fel, nici noi nu putem găsi pacea adevărată şi fericirea în interiorul închisorii personale a păcatului. Numai prin Isus putem pătrunde prin peretele închisorii ca să fim eliberaţi în frumuseţea de afară — frumuseţea vieţii în Hristos şi slujba aducătoare de bucurie din 10 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
„Numai, ia seama asupra ta, şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii, şi să-ţi iasă din inimă; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi.” Deuteronom 4:9 Rubrica Părinţilor Amărăciune —Walter F. White „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele, şi nu ţineţi ea, ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin necaz pe ele.” (Coloseni 3:19) botezul cu apă prin Cuvânt, ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără Există multe lucruri care ne deranjează în pată, fără zbârcitură sau altceva de felul inima noastră, pe care trebuie să le scoatem acesta, ci sfântă şi fără prihană. Tot aşa dacă vrem să umblăm în libertate. Un astfel trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, de lucru, ce pare adânc înrădăcinat în noi, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, este amărăciunea. Este precum cancerul. Ne se iubeşte pe sine însuşi. Căci nimeni nu determină să rupem relaţia cu Dumnezeu. şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, Ne distruge bărbăţia şi dărâmă căsnicia. îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului „Amar” înseamnă: „ascuţit, crud, grav, Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele sarcastic, care produce răni, care provoacă Lui.” (Efeseni 5:22-30) dureri minţii” (Dicţionarul Webster din 1828). Iată cum trebuie să-şi trateze soţii soţiile, iubindu-le ca pe ei înşişi. Căci, de vreme ce Biblia ne spune că secretul unei căsnicii un bărbat şi soţia lui sunt una, bărbatul îşi reuşite este să ne iubim soţiile aşa cum face lui însuşi o favoare şi se iubeşte pe sine Hristos Şi-a iubit Biserica. atunci când îşi iubeşte soţia. Nimeni nu îşi urăşte propriul trup, ci îl îngrijeşte cu drag, „Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca întocmai cum Hristos îngrijeşte de trupul Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, Său, Biserica, din care suntem şi noi parte. după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mântuitorul trupului. Şi după cum Biserica Trebuie să ne iubim soţiile la fel cum Isus este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele Îşi iubeşte Biserica. Când Isus a venit pe să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. pământ, a fost un slujitor umil, smerit. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 11
„Pentru că nici Fiul omului n-a venit să vorba despre moartea faţă de sine şi despre I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea o dezbrăcare de ceea ce este firesc. Este viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.” (Matei dureros. 20:28) Dicţionarul Webster din 1828 spune. Isus nu a fost un bărbat centrat pe „eu”. „Egoismul este obiceiul de a folosi prea Nu era preocupat de eul şi mândria Sa. frecvent cuvântul „eu”, a vorbi sau a scrie mult despre sine, lauda de sine sau obiceiul „Slugilor, fiţi supuse stăpânilor voştri cu de a se înălţa pe sine sau de a-şi da importanţă toată frica, nu numai celor ce sunt buni şi sieşi.” blânzi, ci şi celor greu de mulţumit. Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul Eul nostru este întotdeauna terenul lui faţă de Dumnezeu, suferă întristare, şi prielnic pentru seminţele de amărăciune. suferă pe nedrept. Într-adevăr, ce fală este Aceste seminţe pot prinde rădăcini şi s-ar să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi, când putea ca nici să nu ştim că există. Devin astfel aţi făcut ce este rău? Dar dacă suferiţi cu nişte poveri în inimă şi trebuie îndepărtate. răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu. Şi la Cum scăpăm de ele? aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi, şi v-a lăsat o pildă, ca să 1. Îi cerem lui Dumnezeu să ne arate călcaţi pe urmele Lui. «El n-a făcut păcat, domeniile în care simţim amărăciune. şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug.» Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocori; şi, 2. Recunoaştem că ele sunt o problemă când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea pentru noi. dreptului Judecător.” (1Petru 2:18-23) 3. Discutăm despre ele cu soţia. Privind la versetele de mai sus, vedem că Petru se referă la răstignirea lui Isus. Vorbeşte 4. Ne rugăm împreună pentru aceste despre a face bine şi a suferi pentru bine, iar domenii. dacă primim totul cu răbdare, acest lucru Îi este plăcut lui Dumnezeu. 5. Ne cerem iertare că am permis amărăciunii să intre în inimă. El spune că şi noi am fost chemaţi la aceasta căci Hristos a suferit pentru noi, 6. Încredinţăm aceste domenii lui lăsându-ne un exemplu ca şi noi să călcăm Dumnezeu. pe urmele Lui. Continuă spunând că El nu a făcut niciun păcat, că în gura Lui nu 7. Îi mulţumim pentru eliberare şi iertate. s-a găsit vicleşug, când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri. Apoi, în capitolul Aceste seminţe de amărăciune pot fi 3, versetul 1 spune: „Tot astfel, nevestelor” plantate în noi cu mare uşurinţă prin faptele şi iarăşi, în versetul 7: „bărbaţilor, la rândul şi vorbele altora. vostru”. Ce se spune aici este că soţia, ca să se supună soţului, s-ar putea să aibă de suferit. De exemplu, iată câteva gânduri secrete pe Iar, ca un bărbat să poată trăi cu soţia lui care bărbaţii ar putea să le aibă, care se pot în înţelegere, dându-i respect, ar putea să transforma în lăstari de amărăciune: sufere şi el. M-a forţat să mă căsătoresc ea. Această suferinţă nu este una fizică. E o durere provocată mândriei şi eului nostru. E Pune poveri financiare asupra mea. 12 Sămânţa adevărului • Iulie 2011 A cheltuit banii pe care vroiam să-i economisesc, să-i investesc sau să-i folosesc pentru concediu. M-a oprit să accept un post care mi se părea potrivit. Nu mi-a dat voie să-mi termin şcoala. A râs de sexualitatea mea.
A opus rezistenţă din punct de vedere M-a influenţat să merg la biserica la care sexual. nu vroiam. Mi-a fost necredincioasă. Se poartă ca o mamă cu mine. Are o atitudine de superioritate spirituală Mă necăjeşte şi mă pune în încurcătură faţă de mine. în prezenţa altora. Refuză să meargă cu mine la întâlniri sau Refuză să iasă cu mine sau să mergem evenimente sociale. în concediu împreună pe motiv că se Nu-i place de mama pe care eu o iubesc. plictiseşte. A divulgat problemele mele personale mamei ei sau altor prietene ale ei şi asta Îmi spune mereu ce să fac şi, indiferent mă face să mă simt prost. ce aş face, nu este mulţumită. Insistă să iasă cu prietenele pe care nu i le accept. Oricare dintre aceste gânduri şi multe Îmi aminteşte în mod repetat de greşelile altele pot semăna o sămânţă de amărăciune şi de eşecurile mele. în inima noastră şi se pot transforma într-o Nu mi-a dat voie să achiziţionez povară, ca să devină apoi o enormă piatră proprietăţi. de poticnire, nu numai pentru căsnicia M-a influenţat să mă mut într-un loc noastră, ci şi pentru relaţia cu Dumnezeu. unde nu vreau să locuiesc. Amărăciunea ne face să ne concentrăm A fost de acord să se mute, dar nu s-a asupra greşelilor unei persoane şi, prin adaptat niciodată şi a avut o atitudine urmare, mintea nu mai este centrată pe negativă. Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos. A făcut presiuni să le permit copiilor să facă lucruri cu care nu sunt de acord. Trebuie să vrem să fim cinstiţi cu noi A făcut presiuni să pun mai multe înşine şi cu Dumnezeu. Poate că ne-am restricţii copiilor noştri decât credeam eu acomodat cu unele dintre aceste răni, dar că trebuie. amărăciunea a rămas, este acoperită sau A refuzat să aibă copii. îngropată. Rănile acoperite şi ascunse stau A făcut un avort împotriva voinţei mele. în întuneric. Satan domneşte în întuneric. Adu rănile şi amărăciunea la lumină. Isus locuieşte în lumină. Din Sons of Abraham ©1998 Brentwood Christian Press Tradus şi folosit cu permisiune. Un cămin fericit —James M. Sensenig Căminul ar trebui să fie un loc plăcut. Ar vesele „în mijlocul copiilor [lor].” (Psalm trebui să ne bucurăm „de nevasta tinereţii 113:9) Scriptura mai spune: „Bucuraţi-vă [noastre]” (Proverbele 5:18). Mamele ar totdeauna în Domnul.” (Filipeni 4:4) trebui să-şi găsească împlinirea ca mame Atmosfera din cămin lasă urme de “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 13
neşters în vieţile celor care trăiesc acolo. la ceea ce constituie o atmosferă frumoasă Influenţează perspectiva pe care o are în familie. Părinţii care sunt împăcaţi cu cineva asupra vieţii. Poate fi încurajatoare ei înşişi şi cu alţii au, de obicei, o familie sau descurajatoare, paşnică sau stresantă, de fericită. încredere sau deprimantă. Un cămin fericit aduce curaj şi siguranţă copiilor aflaţi în Discuţiile plăcute din timpul mesei creştere. Casa părintească devine un loc adaugă un plus la atmosfera din familie. dorit cu drag şi nu unul evitat de copii. Ora mesei ar trebui să fie un timp minunat de petrecut împreună. Ar trebui să Un cămin fericit se află acolo unde Îl împărtăşim din evenimentele interesante căutăm zilnic pe Domnul. Când li s-a adus de peste zi. Discuţiile pe subiecte educative păstorilor vestea aducătoare de bucurie, pot contribui la atmosfera plăcută din L-au căutat şi L-au găsit pe Mântuitorul de timpul mesei. Interacţiunile în jurul mesei curând născut. Rezultatul a fost multă slavă ar trebui să fie o experienţă plăcută. şi laudă aduse din inimile lor. Când Hristos este Domn în inimile şi casele noastre, va fi Căminele fericite sunt cele care dăruiesc. prezentă şi o atmosferă plăcută, de bucurie Când înţelegem că împlinirea rezultă din în familie. ajutorarea altora şi satisfacerea nevoilor lor, avem bucurie. Probabil că trebuie să-i Un cămin fericit se află acolo unde sunăm ca să ne arătăm interesul faţă de soarta lor, sau să le ducem de mâncare celor păstrăm perspectiva credinţei în mijlocul aflaţi în nevoie. Vizitele în alte familii, mai încercărilor din viaţă. Impulsurile noastre ales în cele cu nevoi speciale, sunt un câştig ar trebui cumpănite de credinţă. Aceasta pentru casă. Când întindem o mână altora, risipeşte norul de îngrijorări şi ne fereşte primim în schimb binecuvântări şi bucurie. de controlul încercărilor amare ale vieţii. Credinţa îşi găseşte odihna în providenţa Un cămin fericit are o perspectivă divină. pozitivă asupra muncii. O mamă bucuroasă şi harnică aduce lumină şi bucurie în familie Un cămin fericit este posibil atunci în ciuda responsabilităţilor ei mari. Un tată când se învaţă ce este mulţumirea. Pavel a mulţumit face ca munca să fie o plăcere şi arătat bucurie pe faţa lui chiar şi atunci când nu invers. O familie mulţumită învaţă să se se afla în temniţă. El a scris: „Căci m-am bucure de rutina şi responsabilităţile vieţii. deprins să fiu mulţumit cu starea în care mă găsesc.” De aceea a putut spune: „Am Un cămin fericit înfruntă presiunile, avut o mare bucurie în Domnul.” (Filipeni iar bucuria Domnului este prezentă în 4:10) Mulţumirea cu privire la starea în ciuda apăsărilor. Un cămin fericit asigură care ne găsim face posibilă o atmosferă de o atmosferă favorabilă creşterii copiilor, bucurie în familie. Părinţii mulţumiţi sunt ca aceştia să se dezvolte şi să ajungă la cheia unui cămin fericit. potenţialul pe care Dumnezeu îl are în vedere pentru ei. Un cămin fericit înseamnă părinţi fericiţi. O mamă care cântă aduce bucurie Din Home Horizons, în familie. Aceasta aduce siguranţă unui Eastern Mennonite Publications copil aflat în necaz. Saluturile calde adresate Tradus şi folosit cu permisiune. unul altuia aduc o rază de soare în cămin. Un tată iubitor şi echilibrat contribuie mult 14 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
„Şi tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învăţătura noastră, pentru ca, prin răbdarea şi prin mângâierea pe care o dau scripturile, să avem nădejde.” Romani 15:4 Rubrica Istorică Reforma Bisericii începe în Elveţia Parte I a —Michael S. Martin Zurich a fost principalul oraş din interesat de scrierile lui Desiderius cantonul Zurich, Elveţia. Un canton Erasmus (circa 1466-1536). Acesta era era împărţit în comune, fiecare având o un învăţat din Europa de Nord, care biserică, un pastor local şi un magistrat. scrisese împotriva corupţiei din societatea Consiliul oraşului Zurich stăpânea peste renascentistă şi împotriva Bisericii întreg cantonul şi numea magistraţii Catolice. Deşi învăţătura lui Erasmus şi pastorii. Ţăranii nu aveau nici un a avut câteva greşeli, el a pus accent pe reprezentant în guvern. Ca mai peste tot studiul Bibliei şi întoarcerea la modelul în Europa medievală, Biserica Catolică şi simplu de închinare din Noul Testament. guvernatorii civili îi exploatau pe oamenii Datorită influenţei lui Erasmus, Zwingli de rând. a citit Scriptura cu inima deschisă şi interesul pentru lucrurile spirituale a Ulrich Zwingli, părintele Reformei crescut. din Elveţia În cadrul serviciilor de închinare Ulrich Zwingli (1484-1531) a slujit catolice tradiţionale, liderii evitau unele ca preot şi predicator în câteva oraşe pasaje din Scriptură, iar pe altele le elveţiene înainte de oferta concilului din interpretau greşit, în favoarea bisericii Zurich de a fi pastor principal în biserica corupte. Din 1516, Zwingli a renunţat la lor. El a acceptat această ofertă şi s-a acest fel de slujbe şi a predicat mai mult mutat în Zurich în 1519, la vârsta de 35 din Biblie. Când a ajuns în Zurich, a de ani. început să predice din Evanghelia după Cu câţiva ani înainte, Zwingli a fost “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 15
Matei şi a predicat din multe cărţi din plătească taxe mari pentru călugării şi Noul Testament. călugăriţele leneşe. El spunea că liderii catolici, care au folosit sabia să forţeze În acest timp, Zwingli a auzit despre pe alţii să se alăture sistemului lor, erau poziţia lui Martin Luther împotriva lupi, nu păstori. Mai mult de trei ani el a greşelilor Bisericii Catolice. Iniţial, toţi predicat unor adunări mari, iar audienţa trei, Erasmus, Luther şi Zwingli, au lui a cerut reforma. sperat să reformeze Biserica Catolică prin învăţătura biblică. Dar, în 1521, când Pastorii mai în vârstă şi unii din Luther a fost excomunicat din Biserica membrii consiliului din Zurich s-au Catolică, aceşti oameni şi-au dat seama opus cu vehemenţă mesajului lui că biserica nu era interesată în eforturile nonconvenţional. Călugării au văzut că lor de a o reforma.1 Erasmus a rămas în statutul lor era ameninţat şi au reacţionat cadrul Bisericii Catolice , dar Luther şi la fel. Oricum, cei mai mulţi din membrii Zwingli au fost hotărâţi să aibă o biserică consiliului erau de partea lui Zwingli. biblică.2 Pentru că biserica şi statul erau mână în Chiar dacă Erasmus şi Luther l-au mână, liderii religioşi erau foarte puternici influenţat pe Zwingli să studieze Biblia şi biserica de obicei avea ultimul cuvânt. şi să reformeze biserica, zelul lui Zwingli Conducătorii călugărilor şi autorităţile pentru reforma bisericii a provenit în oraşului apelau întotdeauna la puterea cea mai mare parte din studiul personal cea mai înaltă. De multe ori, majoritatea al Bibliei. Şi ce a descoperit în Biblie? A membrilor din Consiliul din Zurich erau descoperit mântuirea prin har, nu prin de partea lui Zwingli mai mult din motive faptele unor ritualuri nesfârşite. A mai politice decât scripturale. De exemplu, descoperit că Duhul Sfânt locuieşte în Zwingli învăţa că în creştinismul biblic inima credinciosului spre deosebire de nu era nevoie de călugări, aşa că oamenii conformarea la nişte tradiţii corupte. de rând îi dispreţuiau pe aceştia. Apoi, Aceasta este ceea ce el a predicat, iar Consiliul oraşului a folosit această mesajul simplu al Evangheliei a atins situaţie ca o metodă de a câştiga putere şi inima ascultătorilor. bani pentru ei înşişi. Zwingli, plin de zel, a început să atace Reforma elveţiană începe autorităţile religioase corupte. Nu găsea Mesajele lui Zwingli au început să niciun motiv pentru ca ţăranii săraci să afecteze oraşul Zurich în moduri practice. Respectul Consiliului pentru Zwingli 1. Initial, liderii Bisericii Catolice au arătat puţin interes pentru a devenit evident după ce a predicat reformă. Dar imediat, aceasta a început să piardă teren din cauza împotriva luptei mercenarilor, practica Reformei. De asemenea, Reforma ameninţa stabilitatea politică a de a trimite soldaţi elveţieni la luptă în Europei şi chiar guvernele catolice au început să constrângă Biserica războaie străine, în schimbul banilor.3 Catolică să înlăture corupţia din biserică. Ca rezultat, catolicii au început ceea ce s-a numit Contra Reforma, o mişcare care promova 3. Învăţătura lui Zwingli împotriva luptei mercenarilor nu îmbunătăţiri în Biserica Catolică, incluzând şi o moralitate mai ridicată se datora credinţei sale în nonrezistenţă, ci a faptului că el, a liderilor bisericii. ca cetăţean elveţian patriot, s-a opus ideii ca papa să oblige pe soldaţii elveţieni să lupte în războaiele catolice. Unii din 2. Ca şi majoritatea umaniştilor, Erasmus a crezut în reformă elveţieni aveau dubii în privinţa acestei chestiuni de mult prin educaţie şi s-a opus cu vehemenţă unor reformatori ca Luther, timp. Cât timp catolicismul controla ţara, papa avea mai Zwingli şi anabaptiștii, care dezbinau biserica. Cu toate că Eramus a multă autoritate decât guvernul elveţian. Dar, când au văzut rămas în Biserica Catolică a criticat multe abuzuri care se făceau asupra că Biserica Catolică pierde teren, mulţi lideri au fost gata Scripturii şi pe care biserica le promova. Din această cauză, mulţi să nu asculte cererile papei şi să-şi întărească propria lor catolici înrăiţi îl urau şi-l acuzau că „calcă pe urmele lui Luther”. Totuși autoritate. Eramus a fost tolerat, deoarece a apelat la comunitatea învăţaţilor şi nu a încercat să facă o reformă între oamenii de rând. 16 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
Curând după aceasta, Consiliul a dat fim atenţi să nu-i ofensăm pe alţii dacă o lege care interzicea această practică nu înţeleg libertatea creştină. El spunea străveche. Aceasta era un semn că membrii că urmașii lui Hristos nu ar trebui să Consiliului îl ascultau pe Zwingli mai respecte legi nescripturale, dar nici nu mult decât de Biserica Catolică. ar trebui ca cineva să calce regulile vechi bisericeşti după poftele lui. Un eveniment mai important a avut loc pe 5 martie 1522, când câţiva cetăţeni din Când episcopul catolic al oraşului Zurich au călcat o regulă foarte strictă a Zurich a auzit aceasta, a trimis trei delegaţi Bisericii Catolice. În timpul Postului, să-l convingă pe Zwingli şi pe membrii catolicii nu aveau voie să mănânce carne, Consiliului să ia credinţa catolică mult exceptând peştele. Circa zece oameni, mai serios. Delegaţii plănuiau să ameninţe inclusiv Zwingli, erau împreună într-o Consiliul în mod privat şi să-i convingă tipografie. Soţia proprietarului a gătit să zdrobească „erezia”, dar Zwingli a cerut doi cârnaţi prăjiţi şi fiecare din oameni, şi a obţinut să fie audiat. El a argumentat cu excepţia lui Zwingli, au mâncat câte convingător împotriva delegaţilor, iar o bucată. Consiliul a hotărât să-l lase pe Zwingli să predice cum vrea. Biruinţa aceasta l-a Vestea s-a răspândit repede şi Consiliul înălţat pe Zwingli şi pe susţinătorii lui.4 a hotărât că lucrurile au mers prea departe. Au pus în închisoare pe câţiva Opoziţia călugărilor faţă de din cei cu pricina. Câteva cantoane Evanghelie elveţiene care erau vecine cu Zurich erau Zwingli a continuat să predice şi să înrădăcinate în catolicism şi ar fi declarat scrie cu îndrăzneală, iar călugării locali război oraşului Zurich, dacă acesta se s-au împotrivit cu vehemență. Existau îndepărta prea mult de catolicism. Aşadar, trei ordine monastice locale şi toţi se pentru siguranţă, Consiliul a respectat foloseau de poziţia lor pentru a denunţa catolicismul şi i-a pedepsit pe cei care, în ideile reformei. Oricum, aceasta călca o mod deliberat, nu au ascultat de regula regulă mai veche a Consiliului, conform catolică. Ei i-au scos din închisoare pe cei căreia predicatorii puteau predica doar care au mâncat cârnaţi, dar le-au cerut mesaje bazate pe Scriptură. Călugării să se mărturisească şi să renunţe la aceste şi-au dat seama că susţinerea din partea fapte radicale. autorităţilor civile locale slăbea şi au început să caute tot mai mult suport de la Zwingli nu a avut probleme pentru că autorităţile papale din afara cantonului. nu mâncase cârnaţi, dar el i-a susţinut Unii din adepţii tineri ai lui Zwingli, în mod deschis pe cei incriminaţi. În printre care şi Conrad Grebel, au întrerupt mai puţin de trei săptămâni după aceea, predicile călugărilor când aceștia afirmau el a predicat un mesaj cu titlul „Despre doctrine nescripturale. Zwingli le-a urmat alegerea şi libertatea mâncării”, în care a exemplul. Cel puţin o dată, asta a făcut declarat clar că este de partea celor care ca un călugăr să părăsească mănăstirea şi au călcat postul. Trebuie să înţelegem că Zwingli predica faptul că Împărăţia 4. Acest luncru nu însemna că reforma religioasă radicală lui Dumnezeu nu este o chestiune de era susţinută de consiliu, ci că ei alegeau să fie de partea lui mâncare şi băutură. Oricum, ar trebui să Zwingli în anumite chestiuni. Era un prim pas care ducea în cele din urmă la suţinerea fermă din partea Consiliului a scopurilor reformatoare ale lui Zwingli. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 17
să susţină învăţăturile Reformei. Citiţi cu şi pastor în oraşul Zurich şi mie mi s-a atenţie relatarea următoare. încredinţat grija pentru suflete. Eu am făcut acest jurământ şi nu călugării. Ei Sâmbătă, 12 iulie, un călugăr înalt... trebuie să fie atenţi la ce spun eu, nu pe nume Franz Lambert... venea din invers. Şi oricât de multă îndrăzneală au Avignon... dacă predică neadevărul, o să-i confrunt, chiar şi de la amvonul lor. Pentru că noi I s-a dat permisiunea să predice patru nu avem nevoie de nişte călugări cerşetori slujbe ... iar în al patrulea mesaj el a şi nici Dumnezeu nu ne spune că ar trebui făcut referire la mijlocirea Mariei şi a să avem nevoie de voi.”6 Consiliul a văzut sfinţilor ..., el a cerut o întrevedere cu că efortul lor de a media lucrurile nu a dat Învăţătorul Ulrich Zwingli, pentru că roade şi i-a dat dreptate lui Zwingli. Apoi, înainte şi în timpul ultimei predici, el primarul a reîntărit decizia prealabilă (Zwingli) l-a întrerupt în mod public conform căreia predicarea trebuie să fie şi a spus: „Frate, aici greşeşti!” Aşadar, în acord cu Scriptura şi i-a mustrat pe joi, 17 iulie, aproape la ora zece, ei au călugării care puneau accent pe tradiţie. început dezbaterea până după-amiază, la ora două. Învăţătorul Ulrich avea Vestea că Biserica Catolică pierde Vechiul şi Noul Testament în greacă şi teren îl alarmează pe episcopul latină şi l-a adus pe călugăr în situaţia că catolic a ridicat ambele mâini, mulţumindu-i Când vestea că biserica din Zurich lui Dumnezeu şi spunând că el va apela este nestatornică a ajuns la urechile numai la Dumnezeu pentru toate nevoile episcopului catolic, acesta a trimis o lui, va renunţa la toate rozariurile şi-L scrisoare către biserici şi către Consiliul va urma pe Dumnezeu. În dimineaţa oraşului în care spunea să suprime erezia următoare, el a călătorit la Basel să-l vadă şi să se supună doctrinelor şi ritualurilor pe Erasmus din Rotterdam şi de la Basel Bisericii Catolice. Ca răspuns, Zwingli la Wittenberg, la Dr. Martin Luther, care şi alţi zece predicatori reformatori au fusese un călugăr augustinian. Acolo şi-a trimis o petiţie episcopului. I-au cerut dat jos roba şi s-a căsătorit.5 să nu oprească progresul Evangheliei. Printre cerinţe, ei vroiau ca liderilor Consiliul a primit plângeri împotriva bisericii să li se dea voie să se căsătorească. celor care au întrerupt predicile şi Părea că Zwingli şi prietenii lui încercau i-au chemat să dea socoteală pentru să refomeze bisericile lor locale cu comportamentul lor. Conrad Grebel şi permisiunea autorităţilor catolice. Ulrich Zwingli erau printre cei chemaţi. La scurt timp după aceasta, Zwingli După ce a ascultat discuţia aprinsă între a scris o carte adresată episcopului în călugări şi reformaţi, primarul i-a certat care-şi apăra învăţăturile. A numit-o pe fiecare şi le-a spus să lucreze unul cu Archeteles (un cuvânt latin care înseamnă altul în pace. „începutul şi sfârşitul”) pentru că el spera că va recâştiga autoritatea de a continua să Zwingli nu putea suporta o astfel reformeze biserica şi va pune capăt luptei de atitudine faţă de călugări. Plin de sale cu episcopul. În cartea sa, Zwingli a indignare, a răbufnit: „Eu sunt episcop 6. Ibid., 176. 5. Georg Finsler, ed., Die Chronik des Bernhard Wyss 1519-1530 (Basel, 1901). Citat în Leland Harder, ed., The Sources of Swiss Anabaptism, 175. 18 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
afirmat răspicat cum stăteau lucrurile. bisericile din Zurich conform cu propria Deseori am afirmat că o mare parte din lui înţelegere a Evangheliei. Oricum, Consiliul oraşului se îndrepta încet episcopii din ziua de azi sunt episcopi falşi înspre reformă, iar Zwingli ştia că dacă şi nu cred că trebuie să mi se reproşeze ajută puţin lucrurile să se întâmple, ar asta pentru că Isaia îi numeşte „câini putea pune în pericol tot programul său muţi”7, iar Hristos „hoţi şi tâlhari”8. pentru reformă. Pe de altă parte, dacă nu Vorbesc despre cei care nu au intrat în punea în practică doctrinele biblice pe staul pe uşă. Pentru că o să găsiţi puţini care acum le predica, cei care îl susţineau care îşi îndeplinesc slujba de episcop cum îl puteau acuza că se teme de oameni mai trebuie şi se comportă ca stăpâni şi regi... mult decât de Dumnezeu. ... Ei îşi apără modul luxos de a trăi când După ce a pus în bilanţ opţiunile pe se raportează la simplitatea din Evanghelie ... care le avea, Zwingli s-a decis să convingă şi cred că e normal să rânduiască după bunul Consiliul să-l lase să continue reforma. plac lor chiar şi lucrurile clar stabilite de Primul lui pas a fost organizarea unei Dumnezeu... dezbateri doctrinare publice. El a cerut primarului şi Consiliului să-i dea voie ... Nu renunţ în favoarea voastră. Dacă nu să aibă o confruntare cu reprezentanții ne lăsaţi în pace şi linişte (pe mine şi pe turma catolici. Consiliul urma să aibă rolul de lui Hristos), voi începe să mă răfuiesc mai judecător în această dispută și să acorde dur cu voi, fără să-mi fie frică de cuvintele victoria părţii care îşi prezenta cel mai sau răutatea voastră... Trebuie să vorbim pe bine argumentele. baza Sfintei Scripturi pe care Dumnezeu ne-a încredinţat-o (şi nu uitaţi aspectul ăsta). Ea Membrii Consiliului și-au dat repede nu trebuie răstălmăcită. 9 acordul şi probabil că au fost flataţi de poziţia pe care urmau să o aibă în această Zwingli a mai scris şi împotriva dezbatere. Au fost invitați să participe greşelilor catolice, cum ar fi: practicarea locuitorii din cantonul Zurich, episcopul ceremoniilor nescripturale, vânzarea lor catolic şi liderii bisericii din cantoanele indulgenţelor, interzicerea clerului de a se învecinate. Cu această ocazie, Zwingli a căsători şi interzicerea oamenilor de rând scris şi a publicat 67 de articole. Acestea de a citi Biblia. „Trebuie să ascultăm mai conțineau adevărurile biblice pe care le-a mult de Dumnezeu decât de oameni”, considera că sunt în opoziţie cu doctrina a declarat el. „Cu cât un om este mai şi practica romano-catolică. neîndemânatic în slujbele umane... cu atât mai mult îl învaţă Duhul (lui Pe 29 ianuarie 1523, şase sute de Dumnezeu), aşa cum e demonstrat de spectatori s-au întâlnit în sala oraşului apostoli şi de lucrurile neînsemnate din pentru a urmări dezbaterea. Episcopul lume pe care Dumnnezeu le-a ales.”10 nu a venit, dar a trimis un om care mânuia bine cuvântul, ca reprezentant. Consiliul sau Evanghelia? Dezbaterea s-a sfârşit cu o victorie În anul 1523, ideile reformatoare decisivă a lui Zwingli. Consiliul a ale lui Zwingli au ajuns la punctul hotărât că reprezentanţii catolicilor nu culminant. Era gata să reformeze radical au prezentat argumente valide împotriva 7. Isaia 56:10. 8. Ioan 10:1 9. Ulrich Zwingli, Apologeticus Archeteles, publicat pe 22- 23/8/1522. Jackson, trans., 1912. Citat în Leland Harder, ed., The Sources of Swiss Anabaptism, 182-185. 10. Ibid., 185. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 19
învăţăturilor lui Zwingli. Încă o dată, ei au dezamăgit profund pe Zwingli. Până poruncit tuturor preoţilor şi predicatorilor în acel moment, Consiliul fusese de din canton să înveţe doar ceea ce putea fi partea lui pas cu pas. Acum refuza să demonstrat pe baza Bibliei. Ei au hotărât facă următorul pas. Fie Zwingli trebuia să înfrunte pe oricine se va împotrivi să renunţe la încrederea în Consiliu ca acestei reguli. susţinător al reformei sale, fie el trebuia să încetinească reforma pe care vroia ca ei să Această acţiune a fost pe placul lui Zwingli. o implementeze. El a ales a doua variantă. Consiliul a reîntărit hotărârea anterioară ce susţinea obligativitatea predicării biblice Câteva săptămâni după decizia şi înfruntarea predicatorilor care încălcau Consiliului, Zwingli a predicat un mesaj această regulă.11 Era primul pas pe care cu titlul „Despre justiţia divină şi umană”, Consiliul îl făcea pentru a aproba oficial în care învăţa că, deşi autorităţile civile reforma religioasă. nu puteau legifera credinţa adevărată, ei erau responsabili pentru implementarea Acum Zwingli avea sentimentul că este schimbărilor practice în domeniul urmat de Consiliu şi nu s-a mai îngrijorat religios. În acest fel, Zwingli a lăsat în de autorităţile bisericii catolice, ci a pus sub grija guvernului civil aspectul delicat al semnul întrebării şi alte tradiţii catolice. El schimbărilor practice, iar el şi-a luat doar a predicat în mod special împotriva taxelor responsabilitatea de a predica un mesaj costisitoare pe care oamenii de rând le spiritual.12 plăteau ca să susţină Biserica Catolică. Aceste învăţături au avut roade pentru că Această întorsătură de idei a făcut ca o mare parte din Europa suferea sub o grea Zwingli să fie în continuare favoritul povară a taxelor impuse de biserică. Consiliului, dar a stabilit ferm că autoritatea supremă în biserică îi revine Studii biblice în grupuri de casă Consiliului. Nu asta îşi dorea Zwingli, Mici grupuri au început să se adune dar nu a fost gata să accepte consecinţele în case pentru a studia Biblia şi pentru nesupunerii faţă de Consiliu. Anterior, a discuta schimbările practice pe care el predicase că noi trebuie să urmăm le cerea Biblia. Cele mai multe discuţii adevărul şi nu oamenii, oricine ar fi ei. erau doar despre susţinerea preoţilor şi a Dar acum, a început să predice tot mai călugărilor din bani publici. Mulţi oameni mult în favoarea bisericii de stat. În acest de rând au participat la aceste întâlniri şi moment, susţinătorii fideli ai reformei, s-au pronunţat împotriva nedreptăţilor cunoscuţi mai târziu ca anabaptişti, au sociale. Conrad Grebel şi Felix Mantz au început să fie dezamăgiţi de liderul lor. participat la astfel de întâlniri. În iunie 1523, ca rezultat al întâlnirilor Va urma... de casă şi a predicării lui Zwingli, locuitorii câtorva sate au cerut Consiliului să-i Din Cup & Cross scutească de la plata taxelor costisitoare. Rod and Staff Publishers, Inc. Consiliul a refuzat. Această decizie l-a Box 3, Crockett, Kentucky 41413 Tradus şi folosit cu permisiune. 11. Observaţi că Zwingli nu a renunţat niciodată la ideea 12. Chestiunile de ordin civil, precum taxele, sunt în unei biserici de stat, chiar dacă unele din afirmaţiile sale dădeau jurisdicţia statului, aşa că Zwingli avea dreptate să nu intervină impresia că el este gata să reformeze biserica indiferent de în problematica taxelor. Oricum, el a greşit când a lăsat alte ce zice Consiliul. El a continuat să creadă că oamenii pot şi chestiuni bisericeşti vitale în mâna statului. trebuie să fie obligaţi fizic să asculte de Biblie. 20 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
„Dimineaţa, seamănă-ţi sămânţa, şi până seara nu lăsa mâna să ţi se odihnească, fiindcă nu ştii ce va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.” Eclesiastul 11:6 Rubrica Practică Identificarea şi eliminarea insectelor din casă —Dennis and Eileen Nussbaum „Păianjenul îl poţi prinde cu mâinile, este cărat la muşuroi pentru ca furnicile să- şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.“ şi hrănească puii. Dar furnicuţele nu se prea (Proverbe 30:28) Chiar dacă este interesant împacă cu porumbul, iar în cele din urmă să urmărim şi să studiem insectele, totuşi, nu vor mai apărea. Capcanele pentru furnici când pătrund în casa noastră, pot deveni lucrează după acelaşi principiu şi poate cu dăunătoare. Dacă vrei să nu ai insecte în acţiune mai rapidă. Ambele modalităţi de casă, este important să elimini contextul care combatere funcţionează, mai repede sau le atrage sau le oferă un habitat prielnic. Dat mai târziu. Dar ele vor avea efect numai un fiind faptul că preferăm să nu avem insecte timp, după care este foarte probabil să vezi în casă, iar în general sprayurile insecticide din nou furnici de vreme ce ele pot fi doar sunt considerate dăunătoare când se află în controlate şi nu eliminate. preajma hranei, vă vom oferi câteva remedii împotriva insectelor. Termitele pot fi confundate cu furnicile, dar ele prezintă câteva diferenţe. O termită Furnicile sunt de obicei atrase de dulciuri are un trup gros care nu este subţire la sau grăsimi. Dacă păstrăm curate masa mijloc ca cel al furnicii, iar antenele ei nu şi duşumeaua din bucătărie, acest obicei sunt arcuite ca cele ale furnicilor. va descuraja micile creaturi. Pune două linguriţe de borax (borat de sodiu) în apă şi O termită va digera lemn şi poate strica spală masa, aragazul, sertarele şi dulapurile. mobila din lemn. Straturile de flori pot Boraxul nu dăunează oamenilor, dar adăposti termite şi furnici de lemn. Cel mai îndepărtează furnicile. O altă soluţie este să bine ar fi să foloseşti piatră în amenajările pui făină de porumb în nişte capace mici în grădinei pentru a descuraja invaziile de zonele unde vezi frecvent furnici. Porumbul termite sau de furnici dimprejurul casei tale. Cele mai multe termite nu pot trăi “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 21
fără umezeală. De obicei dacă eliminăm vreme, va trebui să pui făinoasele în frigider sursa umezelii, termitele mor. S-ar putea sau congelator. să fie nevoie să angajezi un profesionist în insecticide ca să elimine termitele şi Se pare că toamna apar invaziile de muşte furnicile de lemn. care seamănă cu buburuzele, dar de fapt sunt ploşniţe. Nişte ferestre bine chituite Familia albinelor cuprinde o varietate de s-ar putea să le ţină afară, dar totuşi ele pot specii: albinele de miere, bondari, viespi, intra în casă odată cu hainele uscate de pe gărgăuni şi altele. Dacă găseşti albine în sârmă. Scutură fiecare haină după ce o iei casă, caută-le cuibul lângă ferestre, burlane de pe sârmă. De asemenea, ele mor în apă sau acoperiş sau în tufişurile din apropierea călduţă în care am pus câteva picături de casei. Dacă elimini cuibul cu un spray de săpun lichid. Aşează această apă la lumină albine, e foarte probabil să nu mai vezi ca ele să fie atrase acolo. De fapt, aceste albine în casă. Albinele solitare, care nu insecte sunt foarte greu de controlat pentru trăiesc în roiuri şi care au propriile lor că ele se pot infiltra prin pereţii casei şi cuiburi sunt cele pe care le vei întâlni cel pătrunde înăuntru. mai frecvent într-o casă. Albinele de lemn, care arată ca nişte bondari, fac tuneluri în Gândacii de bucătărie îţi pot da multă lemn şi-şi construiesc acolo cuibul. Găurile bătaie de cap şi le vii greu de hac. Ei se săpate de ele se vor astupa cu chit. hrănesc cu mâncare, gunoi, cutii de carton, legăturile cărţilor şi alte insecte, inclusiv Muştele de fructe sunt atrase de fructele purici. De obicei, ei sunt înlăturaţi dacă coapte din casă, în special vara sau toamna. ne păstrăm camerele curate şi uscate. Se Umple un sfert de borcan cu apă, pune o înmulţesc acolo unde este mizerie, grăsime linguriţă de oţet şi trei sau patru picături de şi umezeală. Pudra pentru gândaci care detergent de vase sau alt fel de săpun lichid. conţine fluorură de sodiu şi borax poate să-i Muştele de fructe vor fi atrase de borcan şi ucidă. Pudra poate fi turnată în crăpături şi se vor îneca. Pune în frigider fructele coapte locuri ascunse, pe lângă chiuvetă şi tuburile şi du afară cojile fructelor. Astfel vei elimina de scurgere a apei. Gândacii pot fi prinşi în muştele de fructe. borcanele cu gură mare dacă pui o pâlnie de hârtie în fundul borcanului pe care au fost Moliile mici, zburătoare pot indica aşezate bucăţele de mâncare. prezenţa grâului stricat sau cu viermi. S-ar putea să fie vorba despre cereale, biscuiţi, Dacă vrei să înlături insectele de făină, amestecuri uscate variate şi chiar plante, în special în timpul iernii, presară mâncare de pisici sau câini. Aspiră praful într-o cana cu apă fierbinte jumătate de şi firimiturile de pe rafturile unde depui linguriţă de piper roşu şi las-o aşa timp de făinoasele. De asemenea, şterge frecvent jumătate de oră. Strecoară apa într-o sticlă aceste rafturi şi pune câteva frunze de dafin pulverizatoare. Adaugă câteva picături de printre alimente pentru a alunga aceste săpun lichid şi umple sticla cu apă. Agită insecte. Din când în când schimbă aceste sticla. Stropeşte planta infestată şi sub frunze cu altele proaspete, pe care le poţi frunze. Aceasta ar putea ajuta să înlături cumpăra de la orice magazin de legume sau păduchii de plante, căpuşele şi alte insecte de condimente. Pune făina în containere pe mici de pe plantele de exterior. care le poţi închide ermetic. În funcţie de Un posibil ajutor pentru a elimina 22 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
muştele obişnuite din casă poate fi iarba Când arunci la gunoi cutii goale, pune- de calapar plantată pe aleea din faţa casei. le capacul, aruncă apa stătută şi strânge Dacă nu vrei să foloseşti un spray insecticid, imediat firimiturile. vechea paletă de muşte funcţionează foarte bine; la fel şi benzile adezive pe care le În multe situaţii, cheia eliminării prinzi de tavan. Deşi nu sunt foarte estetice, insectelor din casă este să ne păstrăm casa benzile adezive atrag muştele care altfel ar curată şi uscată. Răsplata este o familie mai fi o pacoste pentru tine. Montează plase de veselă şi mai sănătoasă şi insecte mai puţine. insecte la uşile exterioare şi ferestre. Astupă „Să nu obosim în facerea binelui.” orice gaură existentă în plasele de insecte. Din Home Horizons, nov. 2009 Eastern Mennonite Publications Tradus şi folosit cu permisiune. Cum să cultivi şi să îngrijeşti varza chinezească —Sterling Carpenter Cultivăm multe plante în grădinile noastre, dar Dumnezeu este Cel care le face să crească. păstraţi ceva pământ pe rădăcini. Săpaţi un Una din legumele pe care ne place să le cultivăm şanţ puţin mai adânc decât înălţimea verzei este varza chinezească. Ca şi în cazul celorlalte şi suficient de larg ca să cuprindă mai multe soiuri de varză, varza chinezească creşte cel mai rânduri de plante. Jgheabul trebuie să aibă bine într-un timp răcoros. În zonele în care o scurgere bună, pentru ca apa să nu rămână anotimpul călduros durează mai mult, seminţele înăuntru. pot fi puse în pământul din care au fost scoase vrejurile de mazăre. De asemenea, pot fi Puneţi verzele în şanţul săpat, pe trei sau patru semănate în interior şi apoi plantate în grădină rânduri, cu rădăcinile în interior, adăugând mai la o distanţă de 35-50 cm una de alta. Atât mult pământ între plante ca ele să rămână vii. seminţele, cât şi răsadurile plantate în grădină Acest lucru diminuează posibilele daune din trebuie să fie protejate de fierbinţeala soarelui timpul „strămutării”. până când ajung plante mature. Au nevoie şi de foarte multă apă pentru a creşte sănătos. După ce aţi replantat varza în şanţuri, acoperiţi-o cu hârtie groasă sau cu carton pe Multe legume pot fi congelate sau conservate care puneţi pământ pentru a ţine părţile laterale în borcane pentru a fi consumate mai târziu, şi capetele. Pentru o mai bună izolare, acoperiţi în loc să profităm de belşugul anotimpului şi hârtia sau cartonul cu fân sau frunze şi adăugaţi să rămânem fără nimic sau să cumpărăm de la un al doilea rând de hârtie groasă. Dacă faceţi magazin în extrasezon. Varza chinezească e una lucrurile cum trebuie, varza chinezească va din legumele dificil de conservat pentru iarnă. putea rămâne vie şi proaspătă câteva luni bune Acesta poate fi un motiv pentru care mulţi nu pe durata anotimpului rece. Această metodă o cultivă. Dacă păstrarea sau congelarea ei nu e albeşte şi frăgezeşte fibrele din frunzele de varză, posibilă, atunci ce rămâne de făcut? făcându-le foarte uşor de mâncat. Tot ce ai de făcut, când ţi-e poftă de varză chinezească, este Noi folosim metoda jgheaburilor, să descoperi cu grijă o parte din jgheabul săpat şi asemănătoare cu cea folosită în cazul ţelinei. să iei de acolo o altă legumă delicioasă. Când căpăţânile de varză ajung la maturitate, Din Home Horizons, sept. 2008 iar îngheţul este iminent, dezrădăcinaţi-le prin Eastern Mennonite Publications tragere sau săpaţi-le cu o lopată, având grijă să Tradus şi folosit cu permisiune. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 23
„Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci, «Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.»” 1 Petru 5:5 Rubrica Tineretului Problemele muncii la câmp — Nu mă mai duc niciodată să culeg zmeură! —Sharlou Martin am explodat către Kara. îi ajutam. Încă încercam să analizez dacă merita — De ce nu, Megan? întrebă ea într-un mod atâta muncă grea doar ca să am în portofel atât de sincer, caracteristic celor zece ani ai săi. câteva monede care să sune. Tocmai terminasem de cules căpşunele şi acum zmeura era coaptă. — Păi, uite-te un pic şi tu la noi, vrei? Braţele Mătuşa Jean ne-a spus că nu ar fi avut nevoie de sunt zgâriate, rochia pătată, nasul ars de soare… ajutorul nostru, dacă nu ar fi primit o comandă aşa de mare. Aveam sentimentul că ea credea că Kara îmi întrerupse lista de nenorociri. suntem prea mici şi neexperimentate pentru a culege zmeură. — Da, dar plata a fost foarte bună. Şi, zicând aceasta, îşi atinse uşor nasul roşu şi se uită trist la o La cină, tata ne întrebă: zgârietură mare şi sângerândă de pe braţul ei. — Aşadar, cum a fost culesul zmeurii azi? — Nu prea cred, am contrazis-o eu. E nevoie de foarte multă zmeură pentru a umple o cană mare Înainte de a putea arunca o privire Karei, ea şi trebuie să fim foarte atente. Când culegeam spuse: căpşune, aveam nevoie doar de cutii de un sfert şi fructe mari. — Eu cred că a fost distractiv, dar Megan a zis că nu vrea să se mai întoarcă acolo. — Dar trebuia să ne aplecăm spatele şi gâturile ni se înroşeau. — Oh, spuse tata, uitându-se ţintă la mine. Poţi să ne spui care este motivul pentru care nu Am prevăzut că nu vom ajunge la nicio înţelegere mai vrei să continui, Megan? folosind asemenea argumente şi contraargumente, astfel că am repetat: — Tufişurile sunt foarte spinoase şi mă zgârie şi îţi ia foarte mult timp ca să onorezi o comandă. — În fine, eu nu vreau să mai merg. Ogoarele nu reprezintă decât o muncă foarte grea. Unchiul Tim şi mătuşa Jean aveau o fermă de legume şi fructe. Produceau de toate, de Tocmai în momentul când am spus acestea, la sparanghel la dovlecei. Toţi copiii lor erau am constatat ce slab era argumentul meu. căsătoriţi, astfel că ei depindeau de ajutorul nepoţilor, al tinerilor din biserică sau al copiilor — Hmmm, păi, astăzi a fost foarte cald şi am vecinilor. Aceasta era prima vară când eu şi Kara învelit cu ţiglă un acoperiş. Sunt aşa de obosit şi plictisit. Cred că pur şi simplu nu voi mai merge 24 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
mâine la lucru. Tata nu era serios, dar cu siguranţă — Dar noi am încercat să muncim cât mai făcuse o glumă bună. bine. Kara chicotea, iar eu mă uitam ţintă la piureul Apoi, săptămâna următoare, mătuşa Jean de cartofi şi simţeam că intru sub masă de ruşine. sună. — Megan, cred că un duş fierbinte şi un somn — Am nevoie de ajutor la culesul dovleceilor şi odihnitor te vor face să te simţi mai bine, spuse al fasolelor verzi. Pot veni Megan şi Kara? mama. Voi ştiţi de ce am insistat să lucraţi la unchiul Tim vara aceasta; am vorbit destul în acest Bineînţeles, răspunsul mamei a fost pozitiv. sens. Dacă mătuşa Jean sună mâine, veţi merge Mama mi-a ţinut un discurs despre ce înseamnă amândouă. Mama spuse acestea blând, dar pe un munca făcută cu bucurie. Ea a citat versetul ton hotărât. despre munca făcută din inimă, ca pentru Domnul. Eu hotărâsem deja să fiu o lucrătoare Era vorba despre a învăţa ce înseamnă mult mai dedicată, dacă mi s-ar fi dat din nou „responsabilitatea şi angajamentul”. Trebuie să ocazia. recunosc că simţeam o anumită satisfacţie când vedeam toate lăzile de zmeură cum erau încărcate Totuşi, hotărârea mea a fost testată când am pentru pieţele fermierilor. Era plăcut să îţi faci noi văzut rândurile de fasole. Erau aşa de lungi. prieteni şi să lucrezi pe câmp alături de celelalte Eram sigură că aş fi putut afla circumferinţa fete. Apoi m-am gândit cât de durduliu se făcea pământului! portofelul meu. — Megan, poţi să începi cu acest rând de În dimineaţa următoare, am stat pe lângă casă, fasole. Mă aştept ca Joyce şi Julie să apară şi ele aşteptând să văd dacă mătuşa Jean va suna. Şase curând. Mă gândesc ca fetele mici să culeagă şi jumătate se făcu 7:00 şi apoi 7:30. Mătuşa Jean dovleceii, iar tu şi Joyce să culegeţi fasolea. nu sună şi începeam să mă întreb dacă va mai suna. Se poate oare să-şi fi dat seama de starea mea — Sună minunat, m-am bucurat imediat în de apatie de ieri? Oare nu voia să ne mai ceară inima mea, la gândul că voi lucra cu alte verişoare. ajutorul, pentru că a văzut că eu nu eram dispusă, de fapt, să ajut? Sau poate a decis că nu vrea să Nu a durat mult până când ne aflam toate lucreze alături de o morocănoasă? Începeam să mă aplecate. În prima oră ne-am spus una alteia simt vinovată şi ruşinată. La scurt timp, mama noutăţile. Odată cu soarele care ardea din ce în găsise deja destulă treabă de făcut prin casă pentru ce mai tare, şi mâinile noastre lucrau mai încet. mine şi Kara. Găleata mea se umpluse din nou şi, în timp ce îmi îndreptam spatele, am scăpat un oftat puternic. Restul săptămânii trecu şi mătuşa Jean nu mai Când am revenit cu găleata goală, Joyce spuse: sună pentru a ne cere ajutorul. — Hai să cântăm. — Iată, Megan, ţi s-a îndeplinit dorinţa, spuse La început nu pricepeam cum aş putea fi în Kara într-o sâmbătă seara, în timp ce ştergea stare să cânt când afară era aşa de cald. Dar am vasele. N-a fost nevoie să mai culegi zmeură. Nu început amândouă şi am rămas plăcut surprinsă. te bucuri? Cântatul a făcut ca timpul să treacă mai uşor. Înainte de a ne da seama, ne aflam la sfârşitul — Nu ştiu, am răspuns sincer. Încetişor, am rândului de fasole şi mătuşa Jean tocmai anunţa trecut cârpa de şters prin clăbucii de săpun. Vreau pauza de masă. să cred că motivul pentru care nu a sunat nu e Am mâncat împreună sub o salcie, răcorindu- pentru că nu ne-am făcut treaba cum trebuie. Îţi ne picioarele goale la izvor. aminteşti cât de uşor puteai să striveşti zmeura? — Mi-a plăcut să vă aud cântând, ne lăudă Mă tem că mătuşa Jean nu a fost mulţumită de mătuşa Jean. munca noastră. — Ne-ai putut auzi tocmai de lângă recoltele de dovlecei? întrebă Joyce destul de stingherită. Ochii mari şi căprui ai Karei deveniseră serioşi. — Oh, da. Când atmosfera e aşa liniştită, “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 25
vocile se disting foarte bine. zâmbi mătuşa Jean în s-a sfârşit. timp ce ne servea cu chipsuri. Mă simţeam deja Kara şi cu mine am rămas ocupate cu recoltarea obosită când v-am auzit pe voi cântând. fasolelor şi a dovleceilor. Nu după mult timp, a — A fost ideea lui Joyce, m-am grăbit să explic. început culesul porumbului dulce, iar unchiul Tocmai mă pregăteam să mă plâng. Ea mi-a Tim împreună cu băieţii s-au ocupat de asta. schimbat starea de spirit. Am ghiontit-o uşor pe Câteodată, zilele păreau mult mai fierbinţi şi Joyce. mai lungi decât puteam suporta. Dar Joyce avea dreptate - cântatul ne muta atenţia de la — Am învăţat că atunci când cânt şi mă câmpurile ce păreau că nu se mai sfârşesc. Aşa concentrez asupra cuvintelor imnurilor, am o că, atunci când simţeam că vine nemulţumirea, atitudine mai bună cu privire la ce am de făcut. o alungam prin cântece. Joyce roşi puţin în timp ce împărtăşea ceea ce avea în inimă. Până la urmă, s-a dovedit a fi o vară foarte bună. Unchiul Tim a organizat un picnic pentru toţi — Noi fredonam alături de voi atunci când lucrătorii într-una din ultimele zile de vacanţă. cunoşteam cântecele, adăugă Julie. După masă, unchiul Tim sugeră: După puţină vreme, a sosit timpul să ne uscăm — Haideţi să cântăm un cântec. Voi, fetelor, picioarele, să apucăm găleţile şi să ne reîntoarcem sunteţi gaşca care a cântat cel mai mult dintre la câmp. toţi muncitorii pe care i-am avut. Când a venit vremea de plecat acasă, mătuşa — Da, starea mea de spirit se îmbunătăţea de Jean ne-a mulţumit pe un ton foarte amabil fiecare dată când mergeam prin câmpuri şi vă pentru ajutorul nostru acordat cu veselie. auzeam, adăugă mătuşa Jean. Deodată, am descoperit ocazia cea mai potrivită — Putem veni şi vara viitoare? întrebă Kara pentru a-mi cere iertare. nerăbdătoare. — Aaa, mătuşă Jean, îmi pare rău că am fost — Sigur că da. Şi să aduceţi cântece noi cu voi, morocănoasă la culesul zmeurii. veni răspunsul. — Oh, Megan, nu cred că ai fost mai ursuză Curios! Abia aştept vara următoare! decât noi toţi în acea zi de cules zmeură. Mătuşa Jean chicoti şi adăugă: Tradus şi folosit cu permisiunea autorului. — Am avut o comandă mare în acea zi şi a fost şi foarte cald. Chiar şi ceilalţi lucrători au avut porţia lor de nemulţumire până ce sezonul zmeurii Primul client al zilei În această povestire adevărată, Melindei —Autorul preferă să rămână anonim i s-au adresat o serie de întrebări, dintre care unele erau personale. Cum a răspuns ea? de floarea soarelui, completând astfel aranjamentul. Se dădu un pas înapoi ca să-l Îndemânatică, Melinda a aşezat în vaza vadă mai bine şi dădu din cap cu satisfacţie: de sticlă trei fire de gladiole înflorite şi apoi „Probabil că este cel mai frumos buchet al a adăugat şi câteva fire mici, îmbobocite, zilei”, îşi zise. „Cu siguranţă, unii clienţii vor fi încântaţi.” 26 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
Melinda fredonă o melodie scurtă în timp de durerea viselor ei spulberate. Dar nu, ea a ce puse buchetul lângă aranjamentele colorate lăsat totul în urmă – prietenia turbulentă cu de pe masă, sub un copac mare de arţar, afară, Samuel era de domeniul trecutului. Oricât lângă drum. „Totul este verde şi înflorit în acest de dureroasă a fost despărţirea şi oricât an”, se gândi ea. „Recolta pare promiţătoare, de întunecate au fost zilele următoare, cu câmpul de porumb este deja mai înalt decât ajutorul lui Dumnezeu, Melinda şi-a revenit mine şi este abia jumătatea lui iulie.” şi privea spre viitor cu o nouă credinţă şi încredere în Dumnezeu. Ca şi cum le-ar fi văzut pentru prima dată, Melinda se uită îndelung la şură şi la casa de De fapt, în această minunată dimineaţă, piatră a fermei, pe care le-au zidit bunicii ei răcoroasă după o furtună în timpul nopţii, şi le-au lăsat moştenire generaţiei următoare. Melinda se bucură mult de viaţă. Din Straturile minunate ale mamei şi gazonul motive pe care nu şi le putea explica, era îngrijit întregeau tabloul încântător. mulţumitoare pentru toate binecuvântările pe care Tatăl ceresc le-a revărsat asupra ei. „Nici măcar nu-mi amintesc de bunicii „Nu le merit, se gândi Melinda, nu am făcut mei”, se gândi Melinda, „dar sunt aşa de nimic să fiu înconjurată de oameni cu frica mulţumitoare că am posibilitatea să trăiesc lui Dumnezeu. Imaginează-ţi numai că m-aş la ferma la care au muncit ei aşa de mult. fi născut într-o familie lumească, iar părinţii Mai mult decât atât, Dumnezeu mi-a dat mei poate ar fi ajuns la divorţ! Poate că nu privilegiul să mă nasc într-o familie care aş fi învăţat niciodată cum să mă comport practică principiile biblice. Ce binecuvântare frumos şi ar fi trebuit să suport consecinţele să fiu parte a unui cămin aşa de minunat ca al dureroase ale alegerilor greşite. Dacă nu nostru!” aveam credinţă în Dumnezeu, ce aş fi învăţat eu după ce m-am despărţit de Samuel? Apoi, Melinda s-a gândit fericită la micuţa ei mai mult ca niciodată, mi-am dat seama câtă grădină unde erau plantate multe flori. Vindea nevoie am de Cuvântul lui Dumnezeu şi de flori de la vârsta de şaisprezece ani. Ceea ce la rugăciunea zilnică.” început a fost un hobby s-a transformat într-o afacere prosperă. Pe lângă faptul că a câştigat Melinda tresări când un microbuz argintiu ajutând la fermă, Melinda putea să-şi poarte se întoarse pe alee şi parcă. Ea aşeză repede singură de grijă, fără a se mai angaja departe ultimele vase pe masă şi ridică semnul de casă, aşa cum făceau multe din prietenele „Autoservire”. De obicei, nu venea nimeni ei. Întotdeauna i-a părut rău pentru Katie înainte de ora opt şi, după lumina soarelui, şi Susan, care munceau în fiecare zi într-o nu putea să fie mai târziu de opt. fabrică în care erau temperaturi înalte, unde abia puteau să vadă lumina soarelui sau să — Bună dimineaţa, spuse o femeie mai respire aer curat. plinuţă, cu părul cărunt, în timp ce se îndrepta spre masă. Nu-i aşa că briza asta e „Cel puţin amândouă îşi planifică să se minunată? căsătorească toamna asta”, se gândi Melinda cu durere. „Fără îndoială că numără zilele — E într-adevăr o dimineaţă superbă, până renunţă la slujbele lor.” încuviinţă Melinda. Gândul la prietenele ei care urmau să se — Da, este, spuse femeia. O, florile căsătorească o ameninţă pe Melinda să fie tale sunt aşa de drăguţe! O prietenă m-a cuprinsă de autocompătimire, amintindu-şi îndrumat la florăria asta. Vorbeşte mereu “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 27
despre buchetele tale şi acum înţeleg de ce. nespusă. Iar el a spus că rugăciunea lor l-a adus înapoi în biserică. — Ne-aţi găsit uşor? întrebă Melinda. — Cum vă simţiţi când cineva se — Da, am venit direct, răspunse femeia. pocăieşte? Alese câteva buchete şi îi înmână Melindei o bancnotă de douăzeci de dolari. Apropo, Această întrebare o surprinse pe Melinda. sunteţi creştini? — O, fiecare este aşa de bucuros! exclamă — Da, suntem, zâmbi Melinda, dându-i ea. Toţi ne bucurăm când cineva revine în restul corect. biserică. — Voi, fetele, purtaţi vreodată costume Femeia scăzu tonul vocii. de baie? întrebă femeia privind rochia lungă şi simplă a Melindei. — Nu sunt puţin prea stricţi părinţii tăi sau liderii bisericii tale? Nu te simţi Melinda se abţinu să nu zâmbească. îngrădită pentru că nu ţi se dă voie să trăieşti ca ceilalţi oameni? — Eu n-am purtat niciodată, răspunse ea. Melinda clătină din cap şi spuse categoric: Femeia se uită atent la fată. — Chiar nu mă simt îngrădită. Mă simt — Ce păcat. Eşti o fată drăguţă. ocrotită, protejată şi iubită. Oare cum ar putea ea exprima în cuvinte sentimentul Faţa Melindei roşi de stinghereală. Ce fel profund de mulţumire care clocotea de femeie era aceasta? Era doar fascinată înăuntrul ei, când citea ocazional un de creştinii conservatori sau căuta cu ziar sau o carte ce ilustrează foarte bine sinceritate răspunsuri la întrebările ei? stilul de viaţă „normal”? Ea era nespus de binecuvântată! Femeia continuă: Melinda studia faţa femeii. Ce exprima ea? — Aveţi televizor? După ce Melinda – mânie, frustrare sau milă? Melinda nu-şi negă, femeia întrebă: putea da seama. Orice ar fi fost, femeia se întoarse brusc să plece. — Ce faceţi în timpul vostru liber? Munciţi întruna toată ziua? — Ţine-te de ceea ce crezi, spuse ea deschizând uşa maşinii. Porni motorul şi, — Nu! protestă Melinda. Mulţi avem în timp ce microbuzul se întoarse pe alee, ea activităţi preferate cum ar fi: citim, coasem ridică mâna tremurând şi se şterse la ochi. sau cântăm pentru cei în vârstă. Părinţii ne sfătuiesc să nu facem lucruri pe care mai Melinda urmări maşina de culoare argintie apoi să le regretăm, continuă Melinda. Ei până aceasta dispăru. Era o dimineaţă a ne avertizează despre pericolele trăirii în mulţumirii pentru binecuvântările primite, păcat. Înăuntrul ei, Melinda tresări când iar primul client al zilei tocmai încununase rosti aceste cuvinte. Oare cum trăia această acea zi. În inima ei, Melinda şopti o femeie? Oare nu se supăra, oare nu se simţea rugăciune scurtă pentru străina pe care nu ofensată? o înţelegea, dar de ale cărei lacrimi rămase uimită. — Dar aveţi şi tineri care părăsesc acest stil de viaţă? insistă femeia. Se mai întorc Din Young Companion, sept.- oct. 2008 vreodată la credinţa voastră? Pathway Publishers — Unii da, din fericire. Melinda nu putea Tradus şi folosit cu permisiune. să-şi ascundă mulţumirea în vocea ei. Toată lumea s-a bucurat nespus când s-a pocăit vărul John. A fost un timp de bucurie 28 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
„Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagăţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.” Proverbele 3:3 Rubrica pentru copii Diferită, dar specială —Charlotte — Katelyn, strigă mama după ce puse ajutor la pus masa, după care toată lumea se telefonul în furcă. Pe lângă familia Lavern, pregăti să se aşeze. l-am invitat şi pe unchiul Jason împreună cu familia lui la masă, mâine seară. — Lila, nu vrei să stai lângă mine? întrebă Sheila cu amabilitate. — Dar, mamă, speram să o cunosc mai bine pe Sheila. E prima dată când vine la O, nu, mormăi Katelyn pentru sine. Acum noi, iar acum Lila va vrea să stea şi ea cu noi, Sheila o să vadă cât de nemanierată e Lila. protestă Katelyn, referindu-se la verişoara ei handicapată. Încercă totuşi să zâmbească politicos, în timp ce-şi ocupa scaunul lângă Sheila. — Katelyn, spuse mama pe un ton ferm, Lila se va bucura foarte mult să fie cu voi, După rugăciune, Sheila se întoarse din fetele. Ai grijă să se simtă bine. nou către Lila: — Bună dimineaţa, o salută Katelyn pe — Aveţi animale acasă? Sheila în dimineaţa următoare la biserică. Abia am aşteptat să te văd. — Da, câine, ham-ham, răspunse Lila cu un zâmbet larg. — Şi eu. Săptămâna asta a trecut foarte greu, răspunse Sheila. Timpul cât au stat la masă a trecut repede, dar lui Katelyn, care o vedea pe — Ne aşezăm pe bancă? întrebă Katelyn. Lila îndesându-şi mâncare în gură, i-a părut foarte lung. Cel puţin ar putea să mănânce — Sigur, vorbim puţin mai târziu. mai frumos, îşi spuse ea în gând. În cele din urmă, toţi terminară de mâncat, iar Katelyn După ce slujba de biserică se încheie, se oferi să spele vasele: Katelyn şi Sheila se întâlniră şi cu celelalte prietene. În curând sosi timpul să se despartă, — Mama, spălăm noi vasele. aşa că fetele îşi luară rămas bun. — Şi eu? întrebă Lila. Acasă, cele două prietene au dat o mână de — Poţi să ne ajuţi şi tu, îi răspunse Sheila, lăsând apa să curgă în chiuvetă. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 29
Katelyn îşi strânse buzele şi nu spuse — Asta a fost înainte să ne cunoaştem, nimic. Oare Sheila nu s-a săturat de verişoara mea handicapată? se gândea ea, în timp ce răspunse Sheila. ştergea cu gesturi mecanice vasele. — Vrei să-mi vorbeşti despre ea? întrebă — Uite, ultima farfurie, i se adresă Sheila apucându-se de şters chiuveta şi blatul din cu multă înţelegere Katelyn. jur. — Păi, îmi doream aşa de mult o soră, — Katelyn a tresărit şi a privit în sus. O, am terminat deja? Ce-ai zice dacă am merge încât, atunci când s-a născut Sandra, acum să ne plimbăm? sugeră ea. cinci ani, am fost foarte fericită. Dar a urmat — Sună interesant, aprobă Sheila entuziasmată. Vrei să vii şi tu, Lila? şocul. Avea sindromul Down. Am trecut însă — Ei îi place să se joace cu copiii mai mici, peste dezamăgirea provocată de diagnostic o întrerupse Katelyn. şi am început să ne bucurăm de tot ceea ce Pe faţa fetei apăru brusc o expresie de întristare. însemna Sandra. Era atât de drăgălaşă. Apoi, — Poate să vină şi ea, interveni repede acum un an, când Sandra avea patru ani, a Sheila, iar la auzul acestor cuvinte, Lila se lumină brusc şi o apucă de mână. luat o răceală foarte severă. Când era aproape Pe drum, Katelyn le ascultă pe Lila şi Sheila vindecată – continuă fata cu voce tremurândă vorbind despre florile şi păsările pe care le vedeau. De ce o fi Sheila atât de interesată de – doctorul a spus că are pneumonie şi că, de Lila? Presupun că dacă se bucură atât de mult de plimbarea asta, nu se cade să o stric eu. Îşi vreme ce nu e un copil normal, nu va trăi, alungă gândurile şi râse şi ea când văzu o veveriţă urcând în viteză într-un copac. mai ales că boala era într-o formă atât de — Ne întoarcem? o întrebă Katelyn pe gravă. Sheila după vreo oră. — Ce păcat! spuse Katelyn cu lacrimi în — Cred că da, răspunse Sheila. Lila a obosit. ochi. După ce au ajuns acasă şi au dus-o pe Lila — Dar, continuă Sheila, nu o vom uita înăuntru, Katelyn întrebă: niciodată. Cred că a fost bine să avem — N-ai vrea să ne aşezăm în leagăn? lângă noi pe unul din copiii speciali ai lui — Cum vrei. Îmi place foarte mult să stau cu Lila. Nu e nevoie de prea mult ca s-o faci Dumnezeu. Abia aşteptăm să o revedem pe fericită. Cred că e interesant să poţi avea grijă de copiii handicapaţi. Sandra în cer. Katelyn se uită lung la prietena ei. — Se pare că e timpul să plecăm, spuse — Persoanele cu sindromul Down îmi Sheila ridicându-se din balansoar. La aduc aminte de sora mea, continuă Sheila şi câteva lacrimi se iviră în colţul ochilor. revedere. A fost aşa de frumos! — Sora ta? N-am ştiut că ai avut o soră. — Pa, îi răspunse Katelyn. M-ai provocat 30 Sămânţa adevărului • Iulie 2011 să mă gândesc la ceva. Katelyn o privi pe Sheila îmbrăţişând-o cu căldură pe Lila şi urcând apoi în maşina familiei ei. Maşina dispăru, dar fata rămase cufundată în gânduri. O să fiu mai atentă, se hotărî ea. Fiţi buni unii cu alţii se referă şi la relaţia mea cu Lila. Se pare că îşi doreşte ca cineva să-i împingă balansoarul. Cu foarte multă convingere în gesturi, Katelyn se îndreptă spre leagănul de pe verandă. Din The Christian Pathway, 6 ian. 2008 Rod and Staff Publishers, Inc. Tradus şi folosit cu permisiune..
Un prieten pentru Robert — Jocul acesta cu mingea o să fie foarte —Lois Marie distractiv! exclamă Wendy către prietena ei, îmbrăcându-şi geaca. Avem o echipă — Hai să ne jucăm, Robert, spuse bună. Wendy. Chiar în acel moment, sora Amanda se Robert îi aruncă mingea lui Wendy, iar apropie de fete: aceasta i-o aruncă fără chef înapoi. — Al cui e rândul să se joace cu Robert Poc, poc, poc. Mingea făcea un du-te- pauza asta? întrebă ea. vino continuu. Wendy auzea strigătele de încântare ale celorlalţi copii şi devenea tot — Cred că... al meu, se dezumflă brusc mai nemulţumită şi mai încruntată. Wendy. — Nu-ţi place să te joci cu mine? întrebă — Ok, spuse sora Amanda şi se îndreptă Robert. spre uşă. — E în regulă, spuse ea, încercând să-şi — Da’ nu înţeleg de ce trebuie să ne ascundă nemulţumirea. jucăm cu Robert, spuse Wendy. Poate să bată mingea şi singur. — Fugi, Nathan, fugi! îi auzi ea pe colegi strigând. Oare când o să se termine Robert era un băiat în clasa a IV-a, cu şi rândul meu cu Robert? oftă ea. un handicap numit sindromul Asberger. Pentru el era foarte greu să se joace cu — E rândul meu acum, spuse Susanna şi ceilalţi copii. Nu prea înţelegea cum să îi luă mingea din mână. folosească mingea şi încotro să alerge. Strigătele celorlalţi copii îl derutau foarte Wendy o luă la fugă spre terenul de mult. Din când în când, sora Amanda îl joacă, dar echipa ei era în mijlocul jocului, ajuta să se integreze în jocul celorlalţi. aşa că fetiţa a trebuit să aştepte pe iarbă, Dar, de cele mai multe ori, ceilalţi copii se lângă celelalte colege. jucau pe rând cu el sau se luau la întrecere prin parc. În timp ce aştepta, se uită la Susanna şi Robert. — Sora Amanda a spus că e bine ca Robert să înveţe să se joace cu ceilalţi, — Prinde-o, Robert! striga Susanna. spuse Susanna. Şi că îl oboseşte să se joace cu mai mulţi copii deodată. De aia Cu un zâmbet larg, Robert se străduia ne pune să ne jucăm pe rând cu el. Dacă să prindă mingea, apoi o îmbrăţişa, după începi să te joci cu el acum, o să ai timp să care i-o arunca entuziasmat Susannei. De vii şi la fotbal. câteva ori, Susanna n-o prinse, iar mingea se rostogoli la vale. Wendy o putea auzi pe Wendy o luă fără chef spre ieşire. Robert Susanna râzând şi pe Robert bătând din stătea lângă peretele şcolii, cu mingea în palme. mână. Robert se distrează mult mai bine acum decât când m-am jucat eu cu el, se gândi Wendy. Cum poate să se distreze Susanna jucându-se cu el? De-abia vorbeşte. Nu ştie decât să râdă şi să bată din palme. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 31
— E rândul tău la fotbal, o anunţă Sara. îndrăgiţi. Iar cu Robert te poţi distra chiar foarte bine. Wendy se ridică şi intră pe terenul de joc. Cu o lovitură, trimise mingea departe. Chiar în acel moment, sora Amanda sună clopoţelul şi toţi copiii se îndreptară Nu după mult timp, se întoarse şi spre şcoală. Susanna. Wendy o abordă imediat: Robert şi-a dat seama că nu vreau să mă — Cum te poţi distra aşa de bine joc cu el, se gândi Wendy. Iar cu Susanna jucându-te cu Robert când toţi ceilalţi s-a simţit foarte bine. Data viitoare o să-i sunt aici? întrebă ea. Eu abia am aşteptat arăt că sunt încântată să mă joc cu el. să-mi treacă rândul. Când trecu pe lângă Robert, care se afla — Păăăi... spuse Susanna, ştii că frăţiorul deja în banca lui, observă că-şi scăpase meu mai mic are sindromul Down. Nu creionul. Îl ridică şi i-l puse pe bancă. poate învăţa lucrurile la fel de repede ca ceilalţi copii. Mama spune că atunci când — Mulţumesc, spuse băiatul simplu. va merge la şcoală, nu va putea face decât — Cu plăcere, răspunse Wendy cu un lucrurile extrem de simple. Poate că va zâmbet. putea să înveţe doar ceea ce fac şcolarii de Băieţelul îi zâmbi şi el, iar Wendy simţi clasa I, nimic mai mult. Şi mi-ar plăcea cum îi creşte inima. De acum încolo, ca toţi colegii lui să fie buni cu el. Aşa că Robert va avea un alt prieten. încerc să fiu şi eu bună cu Robert. Mama spune că şi copiii ca Robert şi David au Din Wee Lambs, sept. 2008 sentimente ca noi. Şi ei vor să fie iubiţi şi Rod and Staff Publishers, Inc. Tradus şi folosit cu permisiune. Trebuie ca Dumnezeu să spele vasele? —Carol Teichroeb Aşa de multe vase! Şi eu trebuie să le în chiuvetă. Apoi puse câteva căni spăl pe toate? Sue Ellen oftă în timp ce murdare în apă. Învârti buretele de vase îşi aşeză scăunelul lângă chiuvetă. Privi în spumă în timp ce privea pe fereastră. la mormanul de pe tejgheaua bucătăriei Aş fi dorit să fi fost afară, se gândi ea. Aş – căni şi farfurii, linguri şi furculiţe, fi vrut ca altcineva să fi spălat aceste vase castroanele pentru cereale şi o tigaie. în locul meu. Îmi va lua mult timp ca să spăl toate vasele, se gândi ea. Dar cine altul putea fi? Mama o ajuta deseori pe Sue Ellen, dar acum îl legăna Sue Ellen deschise robinetul de pe bebeluşul Timotei să adoarmă. Irene apă caldă. Pulveriză puţin detergent era la şcoală. Allen era prea mic. Sue 32 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
Ellen era singura rămasă. Spălă încet o — Pentru ca Dumnezeu să spele cană. vasele, suspină Sue Ellen. Pentru că tata a spus că dacă noi ne rugăm, atunci Oh! Sue Ellen încetă să mai spele. Ce Dumnezeu ne va ajuta. spusese tata la timpul devoţional? Dacă ne rugăm şi-I cerem lui Dumnezeu să ne — Oh! Mama tăcu timp de un minut. ajute, atunci El o va face. Ştii că Dumnezeu te ajută să speli vasele, Sue Ellen? Asta-i o idee bună! Ar putea Dumnezeu spăla vasele în locul ei! Atunci ea ar putea Sue Ellen se opri din plâns şi privi merge afară la joacă. repede către mormanul de vase murdare. Încă era acolo. Apoi se uită la mama. Era linişte deplină în bucătărie. Sue Ellen îşi împreună mâinile. Dragă — Cum mă ajută? se întrebă ea. Doamne, te rog spală vasele în locul meu. Apoi închise ochii şi aşteptă. Mama zâmbi. Sue Ellen nu auzea niciun zgomot. — Dumnezeu îţi dă putere şi sănătate. Dumnezeu spală vasele în linişte, se Crezi că ai fi putut spăla vasele dacă erai gândi ea. Dar voi ţine ochii închişi până bolnavă? când termină, şi apoi îi voi deschide şi voi vedea toate vasele curate! Sue Ellen îşi puse privirea în pământ. Sue Ellen mai aşteptă puţin. Eu cred — Bine, nu, dar... nu asta am vrut să că Dumnezeu putea spăla vasele repede, spun. decise ea. Nu cred că Lui i-ar trebui la fel de mult timp ca şi mie. Probabil că — Ştiu, Sue Ellen. Mama îi îndepărtă acum a terminat. Sue Ellen deschise o şuviţă de păr din ochi. Tu ai dorit ca încet ochii. Dumnezeu să-ţi spele toate vasele. Dar nu ar fi bine pentru noi dacă Dumnezeu Dar, oh! Ce vedea? Numai o singură ne-ar scuti de muncă. Dumnezeu ne cană curată era la uscat – cana pe care ajută, dar El face numai lucrurile pe ea o spălase. Vasele rămase erau încă pe care El consideră că sunt cele mai bune cealaltă parte a chiuvetei. Şi farfuriile pentru noi. erau murdare; lingurile erau lipicioase; cănile aveau picături de suc de portocale — Oh! Sue Ellen privi din nou la în ele şi erau chiar câteva cereale lăsate mormanul de vase. Mama se uita şi ea. în castronelul bebeluşului Timotei. De ce Dumnezeu nu mi-a spălat deloc — Sue Ellen, spuse mama, te voi vasele? Ce a fost greşit? ajuta să speli aceste vase acum, după care vei veni afară să mă ajuţi să lucrez — Sue Ellen! Apăru mama. Doar o la straturile de flori. singură cană spălată? — Bine! exclamă Sue Ellen. Îşi mută Sue Ellen abia se abţinea să nu plângă. scăunelul să-i facă loc mamei lângă ea. — M-am rugat lui Dumnezeu să spele — Ştii ce, mamă? spuse deodată vasele şi El nu m-a ajutat! Sue Ellen. Tu eşti exact ca Dumnezeu, pentru că şi tu mă ajuţi! Mama se apropie de chiuvetă. Din Home Horizons, dec 2009 — Pentru ce te-ai rugat? Eastern Mennonite Publications Tradus şi folosit cu permisiune. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 33
„Apoi mi-a zis: «S-a isprăvit! Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul. Celui ei îi este sete, îi voi da să bea fără plată din izvorul apei vieţii.»” Apocalipsa 21:6 Rubrica “O carte în serial” Chinurile dragostei Partea a IV-a —Edith Witmer Aşezată pe canapea, Mabel răsfoia un album sclipire de interes în ochi. cu fotografii. Erau poze cu Stephen si Helen, cu Lamar şi Ellen. Lamar părea mai tânăr în toate. — Da, răspunse mama. Îmi place. Chipul lui Ellen avea aceleaşi trăsături frumoase ca ale lui Helen acum şi era peste tot luminat de un — Mama era învăţătoare înainte de a-l întâlni zâmbet. Helen semăna aşa de mult cu mama ei! pe tata. Într-o zi, vreau să fac şi eu asta. Erau şi fotografii din care reieşea ce bine se Brusc, un nor umbri chipul lui Hellen şi fetiţa simţeau toţi împreună: Lamar bulgărindu-se cu nu mai participă aproape deloc la conversaţie. copiii şi Ellen surprinsă de aparatul de fotografiat în timp ce îl ţinea pe Stephen pe sanie. După o oră cam grea, Helen se ridică şi se duse la bucătărie ca să pregătească masa. Închizând albumul, Mabel se gândi la Helen care stătea de vorbă cu Kaye. Oare ce-ar fi putut — Putem să te ajutăm? întrebă mama să facă pentru ca această fetiţă să se simtă bine în politicoasă când intră în bucătărie împreună cu prezenţa ei? Cu o expresie binevoitoare pe chip, Kaye. întrebă: — Dacă vreţi, răspunse ea repezit. Trebuie — Câţi copii sunt în clasa ta, Helen? tăiată pâinea. (Era o bună ocazie de a scăpa de o treabă pe care oricum n-o făcea prea bine.) — Patru, răspunse ea. Şcoala noastră e destul de mică. Timpul trecea greu în casă. Mama şi Kaye încercară să abordeze un subiect de conversaţie, — Interesant, continuă mama conversaţia. Cu dar intervenţiile lui Hellen erau foarte rare. ani în urmă, am predat şi eu într-o şcoală mică, ce Mabel era dezamăgită. Sperase că Helen va fi avea doar opt elevi. Eram ca o familie. mai deschisă. Când auzi uşa de la intrare, răsuflă uşurată: vocea lui Lamar părea că alungă proasta Amintirea acelor vremuri o făcu pe mama să dispoziţie şi aerul posomorât din casă. Dwayne zâmbească. avea multe lucruri noi de povestit, iar faţa lui Stephen era îmbujorată de fericire şi frig. Michael — Vă place să predaţi? întrebă Helen cu o îşi scoase mănuşile şi îşi puse mâinile, ca să se 34 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
încălzească, pe soba cu lemne. devenit extrem de înverşunat şi morocănos. Chiar şi după ce a scăpat de amărăciune, tot nu — Miroase bine mâncarea, Helen, îi spuse a fost în apele lui o vreme. Acum, de curând, i-a Lamar fiicei sale. Văd că ai avut ajutoare în seara revenit toată buna dispoziţie. Michael e un om asta, mai adăugă el, zâmbindu-le lui Mabel şi Kaye. temperat şi echilibrat, aşa cum a fost şi tatăl lui. Cred că mă ajută s-o înţeleg pe Helen. — Ne-am bucurat să fim de folos, răspunse mama amabilă. Lamar rămase uimit de puterea de înţelegere şi de compasiune a femeii de lângă el. — Mabel, i se adresă Lamar după cină, probabil că sunteţi foarte obosiţi după călătoria lungă de — Îţi mulţumesc pentru tot altruismul tău, azi-dimineaţă. Vreţi să vă duc la mama acum? Mabel. Sper şi mă rog, continuă el, dregându-şi vocea, ca Helen să redevină în curând o persoană — Ar fi excelent, încuviinţă Mabel. Ora trei plăcută. pare că a trecut de mult. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Fratele Yutzy puse valizele în camionetă şi îi duse În casa de la fermă, Hellen, aşezată pe pat, câţiva kilometri până la o căsuţă din cărămidă, plângea în hohote. Nu voia o mamă vitregă. O pitită după copaci. voia doar pe Mama! Şi lucrul cel mai dezgustător era că n-o putea învinovăţi pe Mabel de nimic — Mama, întrebă el, după ce bagajele au rău, exceptând, fireşte, faptul că i-l lua pe tati. fost cărate înăuntru, iar copiilor li s-au arătat Mama se dusese, iar acum îl pierdea şi pe tata. dormitoarele, te deranjează dacă eu şi Mabel mai Nimănui nu-i mai păsa de ea. Suferinţa se stăm puţin de vorbă în living? transformă în lacrimi amare. Îngropându-şi faţa în pernă, Helen plânse până adormi. — Bineînţeles că nu, răspunse Lydia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Timp de câteva minute, conversaţia a fost una Zăpada începea să se topească şi, în pădurea obişnuită, dar Mabel simţea că ceva îl preocupă pe Lamar. În cele din urmă, acesta spuse: din spatele casei, copacii se împodobeau cu frunze noi. Michael se gândi la pădurile de lângă ferma — Mabel, îmi pare teribil de rău pentru lui Lamar Yutzy. Probabil că arătau splendid atitudinea lui Helen faţă de prietenia noastră. Ştiu acum. Ce va aduce noul an? că te-a făcut să te simţi inconfortabil şi habar n-am cum să procedez. Ultimul an de şcoală al lui Michael trecea repede. — Înţeleg, răspunse mama. Şi eu sunt dezamăgită că nu pot s-o abordez. Dar mai mult — Ştii, Ernest, îi spuse Michael într-o zi, în decât asta, sunt îngrijorată pentru ea. Cred că curând vom termina şcoala. poate fi o persoană foarte drăguţă. — Da, răspunse Ernest. Eu o să am mult de — Poate fi, aprobă Lamar. Mă rog să putem lucru la fermă. Tu ce-o să faci după terminarea vedea din nou această latură a ei. Ştiu că acum şcolii? se luptă şi cu ideea de a crede. Helen încă nu L-a primit pe Hristos. O să continuăm să ne rugăm — Înainte mă gândeam că o să-mi iau o slujbă pentru ea, nu-i aşa? pentru ca mama să nu mai meargă la serviciu în fiecare zi, spuse Michael. Aş fi foarte bucuros să — Cu siguranţă, spuse Mabel. fac asta, dar am sentimentul că o să lucrez şi eu la o fermă o bucată de vreme. Fratele Lamar vine După câteva clipe de linişte, femeia întrebă: din nou să ne viziteze în acest week-end. — Cum s-a descurcat Michael? I-a plăcut să — Oh, o să-mi fie dor de tine! exclamă Ernest. mulgă vacile cu tine? — Ştiu. Şi mie o să-mi fie dor de tine, dacă o — Părea că-i place foarte mult, răspunse Lamar. să plecăm de-aici. Dar mă bucur că i-ai cunoscut Michael e un băiat de treabă. Mi-a plăcut să-l am şi pe ceilalţi băieţi de la biserică de vreme ce vii cu mine. — Şi el a avut o perioadă de frământări, continuă încetişor Mabel. După ce a aflat că ne scriem, a “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 35
acum mereu. — E un cadou pentru ziua ta de săptămâna următoare. O iau înaintea tuturor şi îţi urez „La — Da, mă bucur şi eu că i-am cunoscut, întări mulţi ani!”. Ernest. Dar ei nu sunt tu. Va trebui să ţinem legătura prin scrisori. Michael desfăcu pachetul şi găsi înăuntru o cutie mare şi roşie cu unelte de pescuit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lamar Yutzy sosi, aducând cu el o bucurie în — În spatele casei noastre e un pârâu cu mulţi plus. Michael îşi dădu seama imediat, iar la masa peşti, spuse fratele Lamar. Sunt sigur că băieţii de seară, Lamar le spuse bucuros: vor vrea să-i însoţeşti. Îţi place să pescuieşti? — Rugăciunile noastre au fost ascultate. Helen Ochii tânărului se aprinseră: e acum o fată mult mai fericită. Mi-a cerut să vă spun că îi pare foarte rău pentru că nu a fost o — O, da, bineînţeles, mulţumesc mult, frate prezenţă agreabilă. Chiar dacă are încă urcuşuri şi Lamar. Pescuiesc cu plăcere ori de câte ori se coborâşuri, merge totuşi în direcţia cea bună. iveşte ocazia. Sunt convins că voi folosi trus cu scule şi o să-mi placă. — Sunt atât de fericită! spuse cu blândeţe mama. — Aştept cu nerăbdare să te primesc în familia Kaye şi Michael schimbară priviri pline de mea ca fiu al meu, Michael, adăugă cu glas blând bucurie unul cu celălalt. Numai Dwayne părea să bărbatul. nu înţeleagă nimic. Michael îl privi în ochi şi citi în ei o dragoste În ultima zi a vizitei lui, Lamar se afla împreună adâncă şi sinceră. Lacrimi de neoprit i se iviră în cu Mabel şi copiii la masa din bucătărie, mâncând ochi. împreună o gustare de seară. Michael se întinse să mai ia un pumn de popcorn, în timp ce mama şi — Îţi mulţumesc, frate Lamar. Eu.... şi eu te Lamar se priviră unul pe altul, iar Lamar dădu din iubesc. cap. Dragostea pe care i-o arăta Lamar Yutzy era — Copii, începu mama, ştiţi că L-am rugat pe minunată. Dar să fie fiul lui? Aceste cuvinte îl Dumnezeu să ne călăuzească de când eu şi Lamar şocară cumva pe Michael, dar îşi aminti că se am început relaţia de prietenie. Lamar s-a rugat şi resemnase... lucrurile puteau să meargă în această el pentru asta şi simţim că Dumnezeu ne conduce direcţie. unul spre altul, aşa că am plănuit să ne căsătorim la sfârşitul verii. Mai târziu, în acea seară, Michael se uită pe fereastră, la stelele de pe cer. — Felicitări! spuse Michael, ridicându-se şi dând mâna cu fratele Lamar. „Tată”, se gândi el, „te iubim din toată inima. Dar trebuie... trebuie să mergem mai departe.” — Oh, mama! exclamă Kaye îmbrăţişând-o. Sunt bucuroasă! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lamar Yutzy lăsă deoparte comentariul biblic Numai Dwayne stătea liniştit. Părea cumva pe care îl citea. Se duse în living şi se aşeză pe uimit. canapea între Stephen şi Helen. — Dwayne, spuse mama, te-ai rugat pentru un „Copiii stau singuri prea mult timp”, se mustră tată. Acum Lamar o să fie tatăl tău. el. Dar ce putea să facă? Slujirea din biserică era importantă şi îl solicita destul de mult. Ce bine Băieţelul făcu ochii mari şi se uită o clipă era că mama lui locuia aproape. O casă fără nedumerit la mama şi la fratele Lamar. Apoi, cu prezenţa unei mame era un loc pustiu. un strigăt de bucurie, se repezi în braţele lui Lamar şi se prinse cu mâinile de gâtul lui. Acesta, cu Deschise albumul de fotografii şi îl răsfoi alene. ochii înlăcrimaţi şi copleşit de emoţie, îl puse pe genunchii lui. Înainte de a se întoarce acasă, Lamar — Îmi amintesc momentul ăsta, zâmbi Helen îi dădu lui Michael un pachet. uitându-se la fotografia ce surpindea un picnic lângă un pârâu. Era ziua mea şi mama îmi făcuse o păpuşă nouă. 36 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
— Şi eu îmi aduc aminte, spuse tata cu un schimba cu nimic lucrurile. Dumnezeu a luat-o zâmbet pe chip. Ne-ai spus atunci că eşti cea mai ca să fie cu El. Mama trebuie să fie foarte fericită fericită fetiţă din lume. acolo. Îţi aminteşti cât de bolnavă era? Îi părea rău că trebuie să ne părăsească, dar era bucuroasă — Ăsta e primul meu viţel, spuse Stephen că va scăpa de durere şi va fi cu Domnul. arătând o altă fotografie. Acum e o juncă de toată frumuseţea. Fratele Lamar îşi şterse lacrimile de pe obraji şi continuă: Clipele treceau cu râsete şi bună dispoziţie. Oare acum era momentul să le spună? — Acum e fericită! E mult mai fericită decât suntem noi când totul merge bine. Helen, ai vrea — Copii, le spuse Lamar, luându-i de mână, vă să o aduci pe mama înapoi, dacă ai putea? iubesc pe amândoi foarte mult şi vreau doar ce e bun pentru voi. — Nu, cred că nu, spuse fetiţa ezitând. — Şi noi te iubim, tati, spuse Stephen şi îl sărută — Vezi, Helen, continuă tatăl. Mama a plecat, pe obraz. iar acum noi trebuie să ne ducem viaţa mai departe. Nu ne face deloc bine să ne tot gândim Helen îl strânse de mână ca expresie a iubirii ce la trecut şi să ne dorim să fie la fel. Trebuie să-L se revărsa din privirea ei. Ăsta era tatăl ei! lăsăm pe Dumnezeu să ne aşeze acolo unde vrea El să fim. — Copii, continuă Lamar cu voce nesigură, am încercat să mă îngrijesc de voi cât de bine am Fratele Lamar făcu o pauză, apoi întrebă cu putut, de când a murit mama, dar îmi e din ce în blândeţe: ce mai greu să mă ocup singur de toate lucrurile de care aveţi nevoie. Casa noastră pare aşa de goală, — Înţelegi ce-ţi spun, draga mea Helen? iar eu trebuie să vă las singuri prea mult timp. Singurul răspuns al lui Helen a fost un suspin Stephen se uită la tatăl lui întrebător, iar Helen înăbuşit. îşi plecă privirea. — Mă bucur aşa de mult că ai încercat să — Ştiţi că eu şi sora Mabel ne cunoaştem de priveşti lucrurile diferit, continuă Lamar. Ne-a aproape un an acum. Simţim că Dumnezeu ne făcut pe toţi fericiţi. Mă căsătoresc cu Mabel călăuzeşte spre a ne căsători. În felul acesta veţi pentru că credem că va fi un lucru bun pentru avea o mamă care să vă iubească şi să aibă grijă toţi. Vrem să vă facem fericiţi. Poţi să vezi de voi. Sora Mabel vă iubeşte pe amândoi. Mi-a lucrurile în felul ăsta? spus acest lucru. Vrea să vă facă fericiţi. Aş vrea ca Mabel să fie soţia mea. Cred că ne va face pe — O să încerc, tati, răspunse Helen ridicându- toţi foarte fericiţi. Am plănuit să ne căsătorim la se. sfârşitul verii. — Aşa te vreau, fetiţa mea, spuse tatăl zâmbind. Stephen se uită la tatăl lui, cu faţa luminată de Să vii să vorbeşti cu mine, dacă te preocupă ceva, un zâmbet. Helen. Vreau să te ajut. — Mie îmi place de sora Mabel, spuse el simplu. — Mulţumesc, tata, murmură fetiţa sărutându-l pe obraz. Mă străduiesc din răsputeri Câteva clipe, Helen nu scoase niciun cuvânt. să văd lucrurile altfel, dar mi-e greu. O să mai Apoi, îngropându-şi faţa în pieptul tatălui ei, încerc. începu să plângă. — Şi, Helen, trebuie să-L laşi pe Dumnezeu să — O, tati, dar eu o vreau pe mama! te ajute. I-ai cerut ajutorul? Lamar o mângâie pe mână şi îi spuse: — O să I-l cer diseară, spuse fata urcând scările. Noapte bună să aveţi! — Helen, îmi pare aşa de rău că ţi-e atât de greu. Ştiu cât de mult ţi-e dor de mama. Tuturor ne e Lamar rămase o clipă în tăcere lângă Stephen. dor de ea. Dar acum mama e în cer cu Domnul. Oricât de mult ne-am dori să se întoarcă, asta n-ar — La ce te gândeşti, fiule? — Mă gândeam la Dwayne. Îmi place să mă “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 37
joc cu el. vină? — Ţi-ar plăcea să-l ai ca frate? — Probabil, răspunse mama, scuturând uşor materialul. Ştiu că-i place şi lui culoarea albastră. — Da, spuse Stephen cu un zâmbet larg. — E frumoasă! aprecie Michael, intrând în — Şi o să ai şi o nouă mamă, Stephen. O să aibă cameră. Se uită la mama şi un zâmbet îi lumină grijă de tine şi o să te iubească. Nu-i minunat? chipul. Ochii mamei străluceau de bucurie şi fericire. — Ba da! exclamă Stephen. Îmi place mult de mama lui Dwayne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Lamar Yutzy se îndreptă cu paşi uşori spre Înainte de a se retrage la culcare, fratele Yutzy hambar. Fluiera încet o melodie care risipea deschise Biblia la Psalmul 107 şi citi: „Ei s-au liniştea dimineţii. Deasupra lui, stelele străluceau bucurat că valurile s-au liniştit, şi Domnul i-a adus încă pe cer. Se gândea la Mabel. În curând urma în limanul dorit.” să vină aici, ca să facă parte din viaţa lui. Ce mult îşi dorea prezenţa ei! „Îţi mulţumesc, Doamne, Un zâmbet înlocui expresia încruntată de pe pentru că m-ai călăuzit spre Mabel” se rugă faţa lui. O s-o încredinţeze pe Helen în braţele bărbatul. Domnului. Dumnezeu o putea ajuta să-şi găsească şi ea odihna. Gândurile lui se îndreptară apoi spre Stephen. Băieţelul era încântat că în curând va avea o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . mamă şi un frate. Când vorbea despre ei, ochii i Încă o vară! Şi ce ocupată va fi aceasta! se gândea se umpleau de dragoste. Michael în timp ce pedala pe bicicletă, cu părul răvăşit de adiererea uşoară a vântului. Îşi sprijini Dar Helen... Lamar se opri şi îşi ridică privirea bicicleta de peretele casei şi se auzi strigat. către cer. Cum putea fi ajutată să înţeleagă că nu pierdea lucrurile frumoase şi importante din — Bună! strigă mama din grădină. Vino să viaţa ei, ci câştiga mai multe binecuvântări? Cât vezi ce frumos cresc păstăile, Michael. Ar trebui să de greu făcea să-i fie! Nostalgiile legate de trecut avem aici tot ce ne trebuie. n-o vor ajuta niciodată. — E suficient pentru şapte persoane? În ultimii ani, fusese foarte singură şi retrasă şi cu greu se putea înţelege pe ea însuşi. Poate că — Cred că da, râse mama. prezenţa şi tovărăşia unei mame precum Mabel îi vor fi de folos. Helen părea că se străduieşte, Michael se opri şi smulse nişte buruieni ce dar eşuase din nou! Cu siguranţă se împotrivea creşteau lângă rândurile cultivate. ajutorului lui Hristos în viaţa ei. — Hai să intrăm în casă, pentru cină, spuse „Helen”, o întrebase el cu o seară înainte, „nu mama, îndreptându-şi spatele. Apoi, după ce ai vrea să-I dai viaţa ta Domnului Isus?” mâncăm, încerc să-ţi termin rochia, Kaye. A urmat apoi o discuţie lungă. Helen avea — Şi o s-o pot purta duminică? multe calităţi frumoase moştenite de la mama ei – numai dacă le-ar fi lăsat să strălucească! — Da, spuse mama. Sper să-ţi termin şi rochia pentru nuntă, săptămâna asta. Apoi, când se gândi la Mabel, faţa bărbatului străluci din nou. Bucuria i se aprinse în ochi. — Mai sunt şase săptămâni până s-o port, Cumva, vor găsi ei o cale, împreună se vor gândi mama, constată Kaye. la nişte soluţii. — Ştiu, încuviinţă mama. Dar avem timp să ne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ocupăm de ea acum. Vara aceasta vom fi aşa de — Numără borcanele, Michael, se auzi vocea ocupaţi, încât timpul va trece foarte repede. obosită, dar mulţumită a mamei. La sfârşitul săptămânii, rochiile lui Kaye erau gata. Mama călcă grijulie rochia bleu pe care fetiţa urma s-o poarte la nuntă şi o puse apoi pe un umeraş, în dulap. — O, mama, ce drăguţă e! exclamă Kaye, admirând-o. O să i-o arăţi şi lui Lamar când o să 38 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
— 39, răspunse Michael. Asta înseamnă vreo asupra tânărului şi un sentiment cald îl copleşi pe sută de kilograme de fasole verde, nu-i aşa? Michael. Simţi un nod în gât şi se gândi: Ce mult îl iubea pe omul acesta! Astăzi, familia lui intra — Da, Michael. Şi Lamar a spus că porumbul într-un viitor necunoscut alături de el. Oare ce lor arată foarte bine. O să trebuiască să mai aştepte urma să le aducă? până după nuntă. Altfel ar fi multă treabă pentru Helen. — Bună dimineaţa, Mabel, o salută Lamar cu o strălucire în ochi. Eşti gata? — Bine, probabil că o ajută şi bunica ei, adăugă Kaye. — Da, sunt, îi zâmbi mama apropiindu-se de el. — Hei, ia gândiţi-vă! spuse Michael. Mai e o lună până la nuntă. După ce maşina se îndepărtă, Michael începu să măsoare livingul în lung şi în lat. Kaye se juca — Şi, după ce mama şi fratele Lamar se întorc cu o pernă, în timp ce Dwayne aştepta la fereastră din călătorie, o să putem să ne mutăm la fermă. maşina bunicului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . — Cum te simţi, Kaye? o întrebă Michael Michael se uita la ceas. Ora opt, iar nunta era la aşezându-se lângă ea. zece. Se uită la toată agitaţia din jurul lui. Dwayne spăla vasele, iar Kaye mătura podeaua. Ce goală Fetiţa lăsă perna şi îl privi în ochi: părea casa, cu toate lucrurile împachetate! — Oh, încântată şi emoţionată, răspunse ea. Şi — Hai, Dwayne, îl strigă mama, după ce din nu ştiu ce motive şi puţin speriată. Lucrurile zgomotul farfuriilor spălate în chiuvetă încetă, vor fi diferite, ştii? e timpul să te îmbraci. O să ai grijă să nu te murdăreşti? Te rog să nu te joci pe jos. — Ştiu, dădu Michael din cap. Va fi ceva nou. Cum crezi că se simte Helen? Cu atenţie, mama îşi desfăcu părul şi îl pieptănă uşor. În curând era şi ea gata. — Sper că fericită, spuse Kaye, dar nu ştiu sigur. Michael aranjă livingul şi se duse să se îmbrace şi el. În inima lui, Michael rosti o rugăciune pentru Helen. La nouă fără un sfert, toată lumea era în living, gata să plece la biserică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Michael îl luă pe Dwayne de mână şi păşi în — Copii, spuse mama, cu glasul uşor tremurând. biserică, împreună cu Kaye, spre rândurile din Astăzi este pentru noi un nou început. Aş vrea să-l faţă. Se uită în jur. O parte din rude erau deja punem în mâna lui Dumnezeu. Haideţi să facem acolo. Aruncă o privire şi spre Helen şi Stephen. o rugăciune. În ochii băieţelului se citea bucuria când întâlni privirea lui Michael. „Doamne Isuse”, se rugă Dwayne, „Îţi mulţumesc mult pentru că mi-ai dat un tată.” Zgomotul paşilor îi spunea lui Michael că biserica se umplea din ce în ce mai mult. În cele Fiecare, pe rând, Michael, Kaye şi mama, au din urmă, intrară mama şi Lamar. Cântarea ce încredinţat viitorul în mâna lui Dumnezeu, marca începutul slujbei religioase îi încălzea cerându-I să-i binecuvânteze. inima lui Michael. Îl ascultă cu atenţie pe fratele Gerald care conduse timpul de închinare. Urmă — O să vină bunicul să vă ia, le spuse mama apoi fratele John Hearst, colegul de lucrare al lui după rugăciune. Nu cred c-o să aşteptaţi prea Lamar, care rosti predica de nuntă. mult, adăugă ea, apropiindu-se de fereastră. O, a sosit Lamar! „În această dimineaţă”, începu el, „vom analiza calităţile dragostei, aşa cum sunt prezentate în 1 Michael se uită la fratele Yutzy care apăru în Corinteni 13.” cadrul uşii. Ce bine arăta în costumul acesta bleumarin. Nicicând înainte nu-l mai văzuse Un lucru pe care fratele John l-a spus l-a marcat Michael atât de fericit. Privirea lui se opri o clipă “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 39
în mod deosebit pe Michael. „Pentru copiii afectaţi Helen şi Stephen vorbesc despre mami, vom de această căsătorie, am un mesaj special. Şi voi va şti că e vorba de Ellen. Când Michael, Kaye şi trebui să exersaţi calităţile dragostei enumerate în Dwayne vor vorbi despre tati, se va şti că e vorba acest capitol. Va trebui să fiţi răbdători cu ceilalţi şi de Louis. să vă autocontrolaţi, să ştiţi când să daţi şi când să vă plecaţi. Dragostea suferă totul. Abia aşa veţi găsi Stephen se aşeză o clipă lângă Mabel, se uită la adevărata fericire. ea şi îi zâmbi. „Să dai şi să te pleci”, se gândi Michael. — Acum am şi eu un tata, spuse încântat Dwayne. Stephen îi oferi un zâmbet larg. După ce fratele îşi încheie predica, mama şi Lamar se apropiară de pastor pentru a rosti În sinea lui, Michael se simţea uşurat. Deşi îl legămintele. Vocea gravă a lui Lamar se auzi în iubea pe fratele Lamar, i-ar fi fost mai greu să ia toată biserica, în timp ce a mamei era firavă, dar numele lui tati şi să i-l dea lui. clară. Helen rămăsese fără cuvinte. Da, voia să fie — Vă declar acum soţ şi soţie, spuse pastorul. politicoasă cu Mabel, iar tata le-a spus că vor trebui să asculte de ea. Dar să-i spună mama? Michael se uită la mama. Ce frumos îi strălucea Oricum, tata nu le-a cerut în mod obligatoriu să faţa! folosească aceste nume. De ce să nu se abţină s-o numească pe Mabel în vreun fel? O să folosească Apoi toată biserica îngenunche pentru ea sau pe ea, dacă va trebui să se refere la Mabel. rugăciune. Un frate a început o cântare, iar mama şi Lamar au ieşit din biserică. — Mama, întrebă Kaye, aşezând masa, unde vreţi să staţi, tu şi tata? O, e aşa de amuzant să- Când Michael o îmbrăţişă, ochii mamei se ţi spun tata. Mă obişnuisem cu fratele Lamar, umplură de lacrimi. Băiatul simţi că-i vine şi lui să adăugă râzând fetiţa. plângă şi îşi şterse repede ochii umezi. Zâmbi când îi întinse mâna lui Lamar. Ce soţ bun avea mama! — O să te obişnuieşti în curând şi cu asta, spuse cu blândeţe Lamar. Într-adevăr, copii, Întorcându-se, îi văzu pe Helen, Kaye şi pe continuă el, sunt multe lucruri cu care va trebui băieţi. Ce ciudat i se părea! Helen şi Stephen, pe să vă obişnuiţi. Dar să ne amintim că dăruind care îi văzuse doar de câteva ori, erau acum fratele şi supunându-ne unii altora vom fi cu adevărat şi sora lui. fericiţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Helen se încruntă. Se putea obişnui s-o După ce recepţia ce a urmat ceremoniei numească pe Mabel mama? Niciodată – nu atâta religioase s-a încheiat, cuplul proaspăt format a vreme cât o iubea pe mami. Şi asta va fi pentru urcat împreună cu cei cinci copii ai lor în maşina totdeauna. încăpătoare pe care Lamar o adusese. Momentul cinei trecu într-un mod plăcut. — Unde mergem acum? întrebă Dwayne, stând Băieţii discutară aprins între ei, mama şi tata pe marginea scaunului. au vorbit despre mutare, iar ceilalţi copii făceau şi ei din când în când câte un comentariu. Un — Mergem acasă, spuse Lamar. sentiment de bucurie plutea în sufletele lor şi îi trăgea mai aproape unul de altul – doar Helen — La casa ta? întrebă el. nu-l putea simţi. — Nu, la casa ta. Dar cu familia noastră. Fericit, dar obosit, Michael îşi pregăti patul la unchiul Mark în acea seară. Se gândi la Kaye şi la Dwayne râse. Dwayne care dormeau cu Cindy şi Leon. Tata şi mama erau probabil la cabana lor acum. Mâine, — Acum, spuse fratele Lamar când familia Stephen şi Helen urmau să se întoarcă la bunica se adună în living, iată-ne împreună, ca familie lor, dar săptămâna viitoare trebuiau să fie toţi întregită. Dumnezeu a răspuns rugăciunilor noastre. Se uită la mama, iar mama îi zâmbi. — Eu şi mama am hotărât să ne spuneţi mama şi tata. În felul acesta, lucrurile vor fi clare. Dacă 40 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
împreună. Michael îi aruncă o privire recunoscătoare lui Lamar. Fusese o zi lungă şi încărcată, iar inima lui Michael era plină. Îi făcea bine să mai stea câteva — O, bineînţeles că aş putea veni, spuse zile cu unchiul Mark înainte de plecare. Păruse bucuros Ernest. A spus tata că aş putea merge şi întotdeauna că-i înţelege pe tineri şi sentimentele eu? lor. — Exact aşa, râse Lamar. Du-te şi vorbeşte cu „Îţi mulţumesc, Doamne”, murmură Michael. el. Închise ochii şi căzu într-un somn adânc. În cele din urmă, au fost gata de plecare. Fratele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gerald s-a apropiat de Michael: — A fost frumos la cabană? îi întrebă Kaye când mama şi tati se apucară de descărcat bagajele din — Michael, o să mă rog pentru tine. Fie ca maşină. Domnul să-ţi stea alături în zilele care vor urma. — Da, a fost superb, răspunse mama. Frunzele — Îţi mulţumesc, frate Gerald, răspunse copacilor erau minunate. Şi era şi un mic pârâiaş Michael. Mă bazez pe El. în apropiere. Michael rămase puţin descumpănit. Oare ce a — Am văzut şi un cerb în pădure, adăugă tata. vrut să spună fratele Gerlad? S-a purtat de parcă Altădată, un cerb şi două căprioare s-au apropiat la ar fi vrut să-i arate compasiunea lui. câţiva metri de noi. — La revedere, Michael, îi spuseră unchiul — V-aţi plimbat prin pădure? întrebă Dwayne. Mark şi mătuşa Betty, după ce au dat mâna cu el. Ce rău îmi pare că n-am fost şi eu acolo! Ne vom ruga pentru tine. O să ne fie dor de tine, dar suntem bucuroşi acum că ai o nouă familie şi — Da, ne-am plimbat foarte mult, spuse mama. o nouă casă. Cred că o să te bucuri de amândouă. — Cred că va trebui să ne luăm şi familia cândva Unchiul Mark părea foarte încrezător şi aerul într-o excursie la munte, nu-i aşa, mama? întrebă acesta de siguranţă şi încredere era vizibil în Lamar. comportamentul lui. — O, sigur că da, răspunse mama zâmbind. — Şi mie o să-mi fie dor de voi, spuse Michael strângând cu putere mâna unchiului său. Vă Ziua următoare, toţi au fost ocupaţi cu mulţumesc pentru tot ce aţi însemnat pentru împachetatul lucrurilor şi încărcatul lor în mine. camionul pentru vite al domnului Lawrence Swope. A doua zi dimineaţa, pieselor de mobilier Unchiul Nathan porni camionul încărcat din şi cutiilor din camion li s-au adăugat şi paturile. plin. Ernest venise şi el să dea o mână de ajutor. — Ai suficientă motorină? întrebă Lawrence. — Michael, spuse el, când au rămas singuri. — Da, strigă tare Ernest, ca să acopere zgomotul Vreau să-ţi spun o veste minunată. Tata şi-a motorului. Am făcut plinul azi-dimineaţă. închinat din nou viaţa Domnului. Acum ne pregătim să devenim membri la biserica voastră. Michael se uită în jos din cabina înaltă şi îşi luă rămas-bun de la toţi cu o fluturare de — Sunt aşa de fericit! exclamă Michael. Domnul mână. Unchiul Nathan o luă spre autostradă, a răspuns rugăciunilor noastre, nu-i aşa? iar din urmă, veneau cu busul mama şi tata. Un sentiment de încântare şi surpriză îi copleşi fiinţa. — N-o să te uit, Michael, continuă Ernest. Tocmai începea o viaţă nouă! Cândva o să vin să te vizitez. Şi, când o să mai revii pe-aici, să faci în aşa fel încât să dormi la mine. Va urma... Din The Anguish of Love Rod and Staff Publishers, Inc. — Băieţi, se apropie Lamar de ei, i-am spus lui Box 3 Crockett, Kentucky 41413 Lawrence că vom avea nevoie de un om în plus la Tradus şi folosit cu permisiune descărcat mobila în Wisconsin. El s-a gândit că ar putea veni şi Ernest cu noi. “Te laud că sunt o făptură aşa de minunată, Minunate sunt lucrările Tale . . .” (Psalmul 139:14a) 41
NOU! Instrucţiuni pentru noii creştini. Autor– Ernest Strubhar– Cartea Instrucţiuni pentru noi creştini este un manual de cateheză. Domnul Isus a spus: „Duceţi-vă... faceţi ucenici din toate neamurile... Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit.” El a încredinţat îndeosebi liderilor bisericii responsabilitatea ucenicizării noilor convertiţi. Studiile de faţă vă pot ajuta la îndeplinirea acestei responsabilităţi. 113 pagini. RO2020...7 Lei 70x7 Puterea de a ierta Johann Cristoph Arnold. Iertarea este calea spre pace şi fericire. Este de asemenea un mister care va rămâne ascuns în noi dacă nu căutăm să-l descifrăm. Cartea aceasta nu intenţionează să expună teologia iertării – este imposibil să-i spui cuiva cum să ierte – dar ilustrează necesitatea iertării. Iertarea este posibilă. 150 pagini. RO2010...9 Lei Eliberează-te de Mânie John Coblentz. Cartea aceasta explică de ce oamenii ajung mânioşi şi efectul dezastruos pe care mânia îl are asupra celui ce-a ajuns în această stare. Dar mai mult, această carte arată cum credinţa, iertarea şi dragostea pot învinge această plagă. 139 pagini. RO2011...9 Lei Copiii beţivanului De Mrs. M. P. J. S. O povestire adevărată pentru toate vârstele. Marcia şi Elen au trăit zile grele după moartea mamei lor. Ochiul Domnului însă este asupra celui neprihănit şi urechea Lui le aude strigătul şi-i izbăveşte. 158 de pagini. RO3007...9 Lei Un stup de albinuţe harnice Autor – Effie M. Williams. Mama se îmbolnăveşte pe neaşteptate iar Don şi Joyce supăraţi se mută pentru scurtă vreme la bunici. Pentru ai învăţa ascultarea, cinstea, bunătatea şi mulţumirea, bunica le povestea copiilor diferite întâmplări cu astfel de teme. (Ediţie revizuită) 76 pagini. RO3008...5 Lei “Cumpără toate cele 5 cărţi pentru numai 33 de lei.” Produs # Cant. Descriere Preţ Total Comandă astăzi prin poştă, fax, telefon sau e-mail! TAXE POŞTALE Suma totală produse 0-20 Lei 4 Lei Taxe poştale 20,01 Lei-50 Lei 6 Lei TOTAL 50,01 Lei-125 Lei 8 Lei mai mari de 125 Lei 10% Numele şi prenumele ________________________________ Nu expediem comenzi în Moldova C.N.P. Nu livrăm comenzi fără CNP_______________________ şi Ucraina. Trimitem în EU comenzi plătite în avans. Str. _______________________________________Nr. _____ Plata se face RAMBURS. Bloc ____________ Scara ________ Etaj _______ Ap. ______ Cod ____________________ Localitatea _________________ ICAM (CARŢI) Jud./ Sector ____________________ Tel. _________________ O.P. 1 – Gh. P. 1, Program de lucru • 8:00 – 17:00 Luni – Vineri C. P. 1 Suceava 720300 Telefon: 0230/ 533 032 • Fax: 0230/ 533 000 • E-mail: [email protected] Aceste preţuri sunt valabile până la apariţia unei noi oferte. Romania 7/11 42 Sămânţa adevărului • Iulie 2011
Nu dispera... Nu dispera în ceasul de-ncercare! Doar grâul e ales spre-a fi cernut. Tu n-ai să pieri ca pleava dusă-n zare, când eşti suflare sfântă şi nu lut. Priveşte norul martorilor, mare. E drumul greu, dar e bătătorit. Răcneşte leul fioros de tare, Dar aminteşte-ţi că-i înlănţuit! Nu vezi tu peste vălul de-nnorare cununa biruinţei strălucind? E scris că cine rabdă până moare acela numai fi-va mântuit. Şi Domnul a trecut prin suferinţe şi a răbdat ocară şi dispreţ. De-aceea este Domnul biruinţei- comoara Cerului, cea mai de preţ. În seceta-ncercării, tu ascultă cum clipoceşte apa de izvor. De n-ar fi încercări, de n-ar fi luptă, n-ar fi cunună pentru - nvingători. O, nu dori în ceasul de-ncercare - chiar veac de-ţi pare, nu dori să mori. Te-aşteaptă răsplătirea ta cea mare: Cununa Vieţii, cea de-nvingător. De Tatiana Topciu Notă: Pentru toate textele biblice din revistă s-a folosit traducerea Cornilescu cu textul corectat gramatical (BISI).
Psalmul 15 —Lester Troyer “Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt? - Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu, şi spune adevărul din inimă. Acela nu cleveteşte cu limba lui, nu face rău semenului său, şi nu aruncă ocara asupra aproapelui său. El priveşte cu dispreţ pe cel vrednic de dispreţuit, dar cinsteşte pe cei ce se tem de Domnul. El nu-şi ia vorba înapoi, dacă face un jurământ în paguba lui. El nu-şi dă banii cu dobândă, şi nu ia mită împotriva celui nevinoavat. Cel ce se poartă aşa, nu se clatină niciodată.”
Search
Read the Text Version
- 1 - 46
Pages:
