Felinarul copiilor Anul 2006 Nr.4

4/2006 R E V I S T Å C R E Ç T I N Å

PREÑUL PRIETENIEI de Elena MICULA Marcel a intrat în claså cu inima cât un purice. Oare cum aveau så se poarte noii colegi de claså cu el? Diriginta l-a prezentat celorlalñi copii. Apoi i-a spus cu voce blândå: – Îndråzneçte! Nu te teme! – Açazå-te lângå mine! – Ba nu! Lângå mine! auzi Marcel din toate pårñile, aça cå se zåpåci complet. Nu se açteptase så fie primit cu atâta prietenie. S-a açezat în banca a treia, lângå o fatå cu pårul blond. În pauzå, colegii de claså l-au încercuit çi l-au întrebat de unde vine, unde locuieçte, care îi sunt hobby-urile çi multe altele. Apoi, fårå så-çi dea rând, noii colegi de claså i-au povestit despre çcoalå çi despre cluburile sportive la care se poate înscrie. Toñi vorbeau entuziasmañi chiar çi despre profesori, dar mai ales despre doamna dirigintå Hañegan. – Ea ne duce în excursie aproape în fiecare sâmbåtå. În plus, în curând vom avea un concurs de abilitåñi practice, iar peste douå såptåmâni plecåm într-o drumeñie! Marcel a fåcut repede cunoçtinñå cu toñi colegii, iar cu unii s-a çi împrietenit. Cel mai mult îi plåcea de George, çeful clasei. Era un båiat înalt, care zâmbea mereu çi era foarte simpatic. Marcel se bucura 2

acum så aibå un prieten atât Sinceritatea este de grozav. probabil forma cea mai îndråzneañå de Curând înså s-a întâmplat curaj. un lucru care l-a determinat William Sommerset pe Marcel så mediteze la Maugham preñul pe care trebuia så-l plåteascå pentru aceastå prietenie. Odatå, dupå ore, båieñii s-au dus pe terenul de sport din faña çcolii, ca så joace fotbal. În plinå fazå de joc, George a tras un çut atât de puternic în minge, încât aceasta a zburat peste gard çi a aterizat în geamul unei såli de claså de la etajul întâi. Marcel a ob- servat cum George s-a albit la fañå la auzul zgomotului produs de cioburi. – Dacå aflå tata… ! a suspinat George. Geamul trebuie plåtit çi eu n-am bani. Marcel a ezitat doar câteva clipe, apoi a spus: – Am eu bani. Îi strâng pentru o pereche de rolleri, dar acum vom plåti gea- mul, este mai important. George a strâns cu putere mâna lui Marcel çi i-a spus: – Eçti un prieten adevårat! Lui Marcel nu i-a pårut deloc råu dupå banii lui, chiar dacå visa de ceva timp så aibå o pereche de rolleri. Pårinñilor le-a spus cå, din neatenñie, a spart un geam împreunå cu prietenul lui. Ce-i drept, Mar- cel a trebuit så asculte un discurs nu tocmai plåcut din partea tatålui såu, dar se simñea fericit pentru cå îçi putuse ajuta prietenul. Împreunå cu tatål såu, a dus geamul cel nou la çcoalå çi l-au înlocuit pe cel spart. În drum spre caså, Marcel l-a våzut pe George în capåtul stråzii. S-a bucurat çi i-a spus tatålui såu: – Tatå, hai så-ñi fac cunoçtinñå cu prietenul meu cel mai bun! Atunci ei au gråbit pasul. Marcel a våzut cå George se duce la chioçcul de unde se puteau cumpåra jocuri pentru calculator. George a ales trei CD-uri çi a scos banii din buzunar, ca så le plåteascå. Preñul acestora era mai mare decât cel al geamului înlocuit, pe care-l plåtise Marcel. Când George s-a întors çi l-a observat pe Marcel, a ascuns repede banii în buzunar. – Hei, tinere, ai de plåtit 60 de lei, a spus vânzåtorul. – Påi... eu... vå dau mai bine CD-urile înapoi, s-a bâlbâit George, în timp ce fråmânta în buzunar bancnotele, preñul este... – Preñul este preñul prieteniei, a spus Marcel. Tatål lui Marcel çi-a privit fiul curios çi a spus: – Unde este prietenul tåu cel mai bun? Nu vrei så-mi faci cunoçtinñå cu el? – Iartå-må, tatå, probabil m-am înçelat. Påcat, dar pe George nu-l mai pot numi prietenul meu cel mai bun. 3 Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

CCee eessttee Biblia? Råzvan are opt ani. Familia lui nu are o Biblie acaså. Când a venit pentru prima datå la bisericå la ora pentru copii, el l-a întrebat pe învåñåtor: R: Ce este Biblia? Î: Biblia este Cuvântul Lui Dumnezeu. R: La ce foloseçte Biblia? Î: Ea ne spune despre dragostea lui Dum- nezeu çi cum putem deveni copiii Lui. R: De unde a apårut Biblia? Î: Din cer; cred cå acesta este cel mai potrivit råspuns. R: A fost scriså în cer? Î: Nu, profeñii çi bårbañii credincioçi ai lui Dumnezeu au scris-o. R: Dacå au scris-o bårbañi credincioçi, cum a venit Cuvântul lui Dumnezeu din cer? Î: Pentru cå Duhul Sfânt le-a spus acestora ce så scrie. R: Au våzut ei Duhul Sfânt çi acesta le-a vorbit? Î: Nu, dar acesta le-a insuflat gândurile lui Dumnezeu. Regele David a fost unul dintre acei bårbañi pe care Duhul Sfânt l-a folosit la scrierea Bibliei. El a spus BibiluipabeinNtt1oîrnuiItÎoâclaiå.inuEb4li:mn19e-a astfel: „Duhul Domnului vorbeçte prin mine, çi cuvântul Lui este pe limba mea” (2 Samuel 23:2). 4 Ilustrat de Elena MICULA

PRIETENIE ˆIN PRIMEJDIE Sfânta Scripturå ne învañå så ne påstråm prietenii çi så evitåm tot ce ar putea pune prietenia în primejdie. Dacå tu crezi cå prieteniile tale nu pot fi ameninñate de nimic, e bine. Pentru ca o prietenie så råmânå cu ade- vårat trainicå çi de duratå, ar trebui så çtii la ce pri- mejdii ar putea fi expuså. Så nu mårturiseçti Existå foarte multe primejdii posibile. De exemplu, dacå eçti de strâmb împotriva pårere cå prietenul tåu trebuie så se joace numai cu tine sau cå prietena aproapelui tåu. ta trebuie så-çi petreacå timpul liber numai cu tine, atunci så çtii cå (Exod 20:16) pui în pericol prietenia voastrå. Nu ai voie så-ñi ñii prietenul sau prie- tena legat(å) de tine. Într-o prietenie, fiecare trebuie så-i lase libertate celuilalt. Så nu crezi cå tot ce-i aparñine prietenului tåu sau prietenei tale îñi aparñine în mod automat çi ñie. Fiecare are dreptul la ceva care så fie numai al lui. Nu-ñi bate joc niciodatå de prietenul tåu în faña altora, cåci prin aceasta pui în pericol prietenia voastrå. La fel se întâmplå çi atunci când îñi vorbeçti prietenul de råu. Biblia ne interzice acest lucru: „Så nu umbli cu bârfe în poporul tåu” (Levitic 19:16). ... çi încå ceva. Dacå îl minñi pe prietenul tåu, el îçi va pierde încrederea în tine, iar încrederea este foarte importantå într-o prietenie. Dumnezeu pedepseçte minciuna. El ne spune prin prorocul Ieremia: „Limba lor este o sågeatå ucigåtoare, nu spun decât minciuni; cu gura îi vorbesc aproa- pelui lor de pace, çi în fundul inimii îi întind curse. Så nu-i pedepsesc Eu pentru aceste lucruri, zice Domnul?” (Ieremia 9:8-9) Dacå prietenul tåu te-a rånit din neatenñie, fii gata så-l ierñi. Acesta este un lucru foarte frumos. Iar dacå ai greçit tu fañå de prietenul tåu, nu amâna, ci cere-ñi iertare imediat de la el çi de la Dum- nezeu. Domnul så vå ajute så påstrañi prietenia voastrå, cât timp veñi tråi. El poate så facå acest lucru, dupå cum ne-a promis. Vorbesc din proprie experienñå: am un prieten de când am fost la çcoalå çi suntem prieteni de peste 40 de ani. Cultivå-ñi prieteniile. Ele sunt de mare preñ. de Waldemar ZORN 5 Ilustrat de Elena MICULA

IOV S, I PRIETENII LUI Fiul meu, Cristi, care citise în revista „Felinarul copiilor” despre prietenia dintre David çi Ionatan, a venit la mine çi m-a întrebat: – Aceçti doi tineri au fost prieteni foarte buni, înså nu pentru mult timp. Cum este de fapt prietenia adulñilor? Au adulñii prietenii de duratå? – Întrebarea ta este interesantå, i-am råspuns eu çi am înce- put så meditez la întrebarea lui. Atunci mi-a venit imediat în minte Cartea lui Iov. Ea se aflå în Biblie în Vechiul Testament, chiar înaintea Psalmilor. – Ai citit vreodatå despre Iov, bårbatul din ñara Uñ, çi despre prietenii lui: Elifaz, Bildad çi Ñofar? l-am întrebat eu pe fiul meu. – Nu, n-am citit încå. – Atunci am så-ñi povestesc despre ei. Iov çi prietenii lui erau adulñi. Aveau familii çi mulñi copii. Iov se bucura peste tot de un respect deosebit, cåci era un om foarte bun. Pe lângå aceasta, avea averi mari çi era bogat. Dar çtii cum e: oamenii bogañi sunt adesea invidiañi de ceilalñi. Aceçti oameni individioçi erau de pårere cå Iov nu era atât de drept çi de cucernic dacå n-ar fi avut un motiv. Dumnezeu îi påzise toate averile, deci Iov era mulñumit çi de aceea Îl glorifica pe Dumnezeu în viaña lui. – Dar nu putea fi verificatå cumva aceastå afirmañie? – Ba da, putea fi verificatå. Iov a fost încercat prin niçte evenimente îngrozitoare, am suspinat eu. Imagineazå-ñi: mai întâi, locuitorii din Saba çi haldeenii i-au alungat toate turmele çi i-au omorât robii. Tot în aceeaçi zi, s-a iscat o furtunå puter- nicå. Clådirea, în care erau adunañi fiii lui Iov la sårbåtoare, s-a pråbuçit peste ei. Toñi copiii lui au murit în ziua aceea. – O, ce nenorocire! Çi Iov nu a fost deznådåjduit? m-a întrebat Cristi curios. – În mod uimitor, nu. Profund îndurerat, Iov çi-a sfâçiat hainele çi apoi a spus: „Gol am ieçit din pântecele mamei mele, çi gol må voi întoarce în sânul påmântului. Domnul a dat, çi Domnul a luat, – binecuvân- tat fie Numele Domnului!” (Iov 1:21) – Ce atitudine demnå de admirat! Am deschis Biblia la povestea lui Iov çi l-am rugat pe Cristi så citeascå pasajul în care Iov a fost lovit de leprå. Lepra este o boalå care atacå pielea, muçchii çi 6 organele interne.

– Cum au reacñionat prie- tenii lui Iov când au våzut Prietenul adevårat ce i se întâmplå? a întrebat la nevoie se Cristi curios. cunoaçte. – Am så-ñi povestesc. Cicero Când au aflat cât de mult a fost încercat Iov, prietenii lui s-au dus în mare grabå la el, ca så-l mângâie. Asta este o intenñie bunå, nu-i aça? Timp de çapte zile, ei nu au scos nici un cuvânt, din cauza tristeñii. Asta se întâmplå mai rar. De cele mai multe ori, oamenii vor så dea imediat sfaturi bine intenñionate. Dar apoi Elifaz, unul din prietenii lui Iov, a considerat cå a suferit destul alåturi de el çi a început så-i spunå lui Iov cå Dum- nezeu este drept çi cå Dumnezeu îi pedepseçte pe cei påcåtoçi – lucru pe care Iov îl çtia deja. Cu alte cuvinte, îl considera pe Iov vinovat fañå de Dumnezeu. Iov l-a contrazis pe prietenul lui çi i-a cerut så-i spunå måcar o faptå greçitå pe care ar fi fåcut-o el. La aceasta înså Elifaz nu i-a putut da niciun råspuns. – Tatå, dar ceilalñi doi prieteni cum au fost? Lor le-a fost milå de Iov? – Bildad a încercat så-l convingå pe Iov cå nenoro- cirea lui va trece curând çi cå Dumnezeu avea så-l råsplåteascå mai târziu pentru faptele lui bune. Ñofar a spus cå Iov nu se poate cunoaçte mai bine decât îl cunoaçte Dumnezeu. De aceea, Iov nu ar trebui så spu- nå cå nenorocirea care a venit peste el este nedreaptå. Cuvintele lui Ñofar nu au fost sincere çi nici corecte. Dacå i s-ar fi întâmplat lui însuçi o asemenea nenorocire, în mod sigur s-ar fi împotrivit! Existå un proverb care spune: „Durerea altuia nu-ñi merge la inimå”. Toñi cei trei prieteni ai lui Iov au fost deci niçte egoiçti, chiar dacå au fost oameni credincioçi. – Dar ce poruncå au încålcat prietenii lui Iov? m-a întrebat Cristi. Nu au fåcut de fapt niciun råu: nu au furat, nu au ucis, çi în plus, au fost foarte cucernici. – Cred cå pe a opta. Çtii care este? – O clipå... „Så nu mårturiseçti strâmb îm- potriva aproapelui tåu.” – Exact! Corect! Ne-am açezat atunci la maså çi am deschis Biblia la 1 Corinteni 13:4-8 çi am citit încå o datå porunca despre care Domnul Isus a spus cå este cea mai importantå: porunca dragostei, care nu este invidioaså çi încrezutå, care nu se bucurå de nedreptate, ci de adevår, care este prietenoaså çi care nu cautå numai avantajul ei. Aceasta este dragostea care consolideazå o prietenie. de Alexandru SEMIONOV 7 Ilustrat de Ina COZINA

E GREU SA˘ FII SINCER de Angelika BLUM A fost o perioadå în care Verena nu era prea iubitå de colegii ei de claså, pentru cå îi plåcea så triçeze. Întotdeauna când situañia devenea incomodå pentru ea, îi minñea pe ceilalñi copii. Un timp lucrurile au mers bine aça çi copiii nu i-au observat minciunile. Odatå Verena a fost prinså cu un neadevår. Câteva zile mai târziu a fost prinså din nou çi apoi încå o datå. Copiii çi-au povestit între ei minciunile Verenei. Nimeni nu a mai vrut så se joace cu ea. Verena s-a mirat de faptul cå, dintr-odatå a fost nevoitå så stea singurå în curtea çcolii, în timp ce ceilalñi copii se jucau împreunå în timpul Prietenii adevårañi îñi våd pauzelor. Odatå, s-a dus la Susanne çi i-a spus: greçelile çi ñi le spun în – Hei, laså-må så må joc çi eu cu voi! Dar Susanne a dat numai din cap çi i-a spus: fañå, dar prietenii falçi îñi – Nu se poate, suntem deja destui. våd greçelile çi te vorbesc Verena a plecat dezamågitå mai departe, muçcând fårå poftå din corn. pe la spate. „Oare de ce nu se joacå nimeni cu mine?” s-a întrebat atunci. „Sunt toñi niçte proçti”, çi-a zis ea. (Autor necunoscut) Situañia aceasta a durat destul de mult timp, pânå când a venit un båiat nou în claså, pe nume Udo. Verenei i-a plåcut imediat de Udo. Era sincer çi spunea întotdeauna ce gândea. Te puteai înñelege bine cu el. Asta-i plåcea Verenei, dar çi celorlalñi copii. Când Udo a descoperit cå Verena minñea frecvent, s-a postat într-o zi în faña ei, çi-a vârât mâinile în buzu- nare çi i-a zis: – Cred cå eçti o fatå foarte dråguñå, dar minñi prea mult. Çtii, eu nu pot så suport min- ciuna. Au, au! Asta a durut. Deo- datå Verena s-a simñit prost çi parcå i-a fost ruçine. A medi- tat mult timp la cele spuse de Udo çi apoi s-a decis så nu mai mintå. Dupå câteva zile, Verena a constatat cå sinceritatea nu este atât de uçoarå ca minciuna, dar a råmas pe poziñie, iar copiii au înce- put s-o lase din nou så se joace cu ei în pauze. Întot- deauna când Verena era tentatå så mintå, îçi amin- tea de cuvintele lui Udo çi prefera så spunå ade- vårul. – Hei, Verena, vrei så te joci de-a prinselea cu noi? – Sigur cå da! Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA 8

1 INIMA INVMIDÂRINEÅIRZEÅBGUUETNLLAÅAOTVCRZEIOEOIUEMLREIÅENÑÅ GRLBBBITFVIZIOCRALGEVNCÑEUCÅOATOHFRSWZTRÅSRELONANBBNCSNÅIORIUUBSCEVCEFOKPNDINHBOAEONRAEERLIMRAEOSTGRRMOGOASIUPTFOGEUZFMUETMUCSGCZEFDCNVNBKTDÂYEHRAVLKUÂEIOUVENÅZVOUATINRARLSÅVTHHUICAZTJQAZTINSTIPEVLCSXTIMDUSGUHIDRPEHPEOOULDAVICPSETTOCPBXLRVIURARBMZDSESFCZAET Rådåcinile certurilor STÅRI le gåseçti în inima de alåturi. Ilustrat de Victoria DUNAIEVA SUFLETEÇTI Å FURIE FRICÅ De multe ori se vede pe faña omului în ce stare sufleteascå se aflå. Le TRISTEÑE recunoçti? BUCURIE JIGNIRE 1 2 3 9 45

1De câte ori este scris P B PMNOC PM cuvântul PRIETENIA CRRNS V X RS în careul alåturat? PR I ETEN I A Atenñie: îl gåseçti scris VXEEYZXEV pe orizontalå, pe verticalå SCTVTZ L TZ çi pe diagonalå. X L ECYEKEX ZANL KVNNY 21 PR I ETEN I A 2 SVAXYZSAA 3 4 1. Iacov çi Ioan erau … 5 2. Ionatan çi David erau … 6 3. … a fost înålñat la cer printr-un 7 8 vârtej. 9 4. Daniel era în groapa cu … 5. Pavel trimite epistola sa cåtre Efeseni prin … 6. A doua carte din Biblie este ... 7. Påstorul cel … 8. Tatål påmântesc al Lui Isus a fost ... 9. … a fost numit prietenul lui Dumnezeu. Rezolvare: „Nu çtiñi cå … lumii este vråjmåçie cu Dumnezeu?” 10 Integrame realizate de frañii Denisa, Beniamin çi Salomea STRAVU, jud. Bihor

INDICATOARELE – Cunoçti aceste indicatoare? Gåseçte AJUTOR ÎN semnificañia corespunzåtoare fiecårui CIRCULAÑIA indicator. RUTIERÅ – Circulañia interziså în ambele sensuri – Accesul interzis bicicletelor – Întoarcerea interziså – Cedeazå trecerea – Intersecñie cu sens giratoriu – Oprire – Trecere pentru pietoni DIN COMOARA BIBLIEI – AJUTOR PENTRU VIAÑA NOASTRÅ Pe muntele Sinai, Dumnezeu Dar çi în Noul Testament, Isus ne i-a dat prorocului Såu Moise cele då reguli de mare ajutor pentru 10 porunci ca reguli importante o bunå convieñuire (de exemplu în pentru viañå (Exod 20). Predica de pe munte din Matei 5 çi 6). La ce porunci se referå textele? Nu trebuie så må ostenesc în ziua de sårbåtoare Spre exemplu: (duminica) cu lucruri cotidiene, ci pot så må odihnesc Când cineva må supårå sau må råneçte, eu så nu-i çi så ascult împreunå cu alñii Cuvântul lui Dumnezeu. plåtesc cu aceeaçi monedå, ci cum spune Isus în Porunca: Matei 5:44 Adu-ñi aminte ................................................................. Iu_ _ñi-i _e vr_ _m_ _ii _ _çtr_ ç_ r_ _a_ _-vå ....................................................................................... p_ _ _ _u c_ _ c_ _ _ vå a_ _pr_ _c ç_ v_ (Exod 20:8) pe_ _ec_ _å. Dintre toate poruncile, Isus subliniazå una, ca fiind Nu trebuie så fiu nemulñumit. Nu trebuie så må com- cea mai importantå! Care este ea? par tot timpul cu ceilalñi çi så-i invidiez. Vreau så fiu recunoscåtor pentru tot ce-mi dåruieçte Dumnezeu. Så-L i_ _e_ _i p_ Do_ _ul, Du_ _ _ _eul t_ _, Porunca: Så nu ............................................................................. c_ t_ _tå i_ _ _ _ t_, c_ t_ _ s_ _ _ _ _ _ _ t_ _ ....................................................................................... (Exod 20:17) ç_ c_ t_ _ _å m_ _ _ _ _ t_. Så-L iu_ _ _ti p_ a_ _ _ _ _ele t_ _ c_ p_ ti_ _ în_ _ _i. (Matei 22: 37-39) 11

de Catherine MARSHALL Familia Enache a fost la un picnic. În drum spre caså, Mihaela întreabå, aråtând cu degetul spre un fel de voal care plutea în våzduh: – Ce este asta, tati? – Este ceañå, a råspuns tatål. Este foarte greu så conduci pe vreme de ceañå. El conducea foarte încet, pentru cå abia vedea carosabilul. Deodatå, l-a depåçit o altå maçinå care mergea mult mai repede. – Acest om se pare cå çtie încotro merge, a afirmat domnul Enache. Cred cå vom urma luminile roçii ale maçinii lui. Astfel çi-au continuat drumul pentru câtva timp, pânå când, dintr-odatå, luminile roçii au dispårut. O loviturå! Mihaela a cåzut în fañå, dar nimeni nu s-a accidentat. Ce se întâmplase? Îl urmaserå pe çoferul maçinii din faña lor pânå la garajul acestuia çi loviseserå maçina acestuia, împingând-o prin peretele garajului. Domnul Enache ståtea çi privea peretele spart al garajului çi maçinile avariate. Apoi a spus trist: – Vezi, Mihaela? Nu este bine så urmezi oamenii fårå så çtii încotro merg. Avea dreptate. Existå doar un conducåtor pe care-l poñi urma întotdeauna încrezåtor. Acesta este Isus Cristos. Laså-te condus(å) de El çi totul va fi bine. Ilustrat de Alexandru BASS 12

ቢብ ባ ቤ CamionulActivitate practicå Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA Te-ai gândit vreodatå cum ajung cele aproximativ 10.000 de reviste 13 „FELINARUL copiilor” din Germania, unde sunt tipårite, în România? Acestea sunt încårcate în camioane care le aduc la Sibiu, de unde sunt expediate prin poçtå în toatå ñara. Dacå vrei så vezi cum aratå un astfel de camion, atunci urmeazå instrucñiunile de mai jos, ca så-ñi confecñionezi unul. Copiazå fiecare parte a camionului pe hârtie, coloreazå-le dupå cum îñi place, apoi lipeçte foaia pe un carton çi decupeazå pe linia de contur. Linia punctatå este locul de îndoire. Partea 3 este suportul pe care se lipesc pårñile 1 çi 2 pe lateral çi partea 4, cea mai lungå, se lipeçte deasupra camionului.

pådurle-anaeluidinnuinsztçtveisrtouvfnis:tonipacånreotdçrieub-Msusa-lmEreouuelarltdsroeeaåplspaevpeaMis.letoualzoifAulpectdrt.na.ruuaiatnaApCnclocumiiorsiuiuñicpcadotmufoâpeñrîantåpdeniionaddtutinarume-uKrm.licarioaoa.iluerVdnçkpiuåeemcåçssaiumtadñpsmaeîvlueâmea,ranåienlaezisaadecmiuåscttmatutrdrñeîrieuePueñåanvånliiubålsaite,tnuAuarlduiofaåltcarreaeiilatuzd-odscriå-eaçeåaeni, ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPS Dupå ce soarele a asfinñit, animalele pådurii de Werner LUTZ POVESTEA 4 s-au îndreptat spre Stejarul Judecåñii çi s-au separat în douå partide. De o parte s-au adu- Ilustratå de Poveste serial începutå nat råpitorii: vulpile çi jderii, bursucul, nevås- Iulia PRAVDOCHINA în nr. 1/06 tuica çi dihorul. Deasupra lor, pe ramuri, s-au strâns gaia De cealaltå parte ståteau animalele paçnice: pra lor multe påsåri cântåtoare, din ale cåror roçie, uliul, çoimul çi bufniñele çi multe, multe cerbi çi cåprioare, iepuri, çoareci çi arici, ciocuri nu se auzea acum nici un ciripit, cåci ciori. Aceastå laturå a Stejarului Judecåñii era veveriñe çi cârtiñe, påsåri din bålñi çi lacuri, erau îngrozite så stea atât de aproape de în întregime neagrå. gâçte çi rañe, liçiñe, sitari çi nagâñi, iar deasu- råpitori. La urmå de tot a venit în zbor corbul Kolk, Împåratul s-a apropiat, påçind maiestuos, çi Inima puiului de maimuñå båtea cu putere, purtând la piept puiul de maimuñå. A coborât s-a oprit lângå trunchiul noduros al stejarului. gata-gata så-i sarå din piept. Apoi împåratul lin pe lângå crengile Stejarului Judecåñii spre Puiul de maimuñå Fips nu mai våzuse nicio- çi-a ridicat capul çi a scos un muget puternic locul liber unde ståteau acuzañii. datå un animal atât de puternic. Împåratul s-a çi prelung. Strigåtul lui a råsunat pânå departe oprit måreñ çi impunåtor în faña lui, privindu-l printre copacii båtrâni pânå la Stâncile Ascu- 14 pe Fips de sus, cu ochi severi. Coarnele lui ñite. De acolo, strigåtul s-a întors în ecou la puternice erau ca niçte arme strålucitoare. animale. Judecata începuse.

– Corbule Kolk, zise împåratul, uitându-se cu Cu mulñi ani în urmå, te-ai mutat la noi venind Tu ai fost înså çi un pericol pentru noi toñi, gravitate la pasårea neagrå, care se afla în faña dinspre råsårit, iar noi te-am låsat så locuieçti cåci am observat cå de multe ori Omul Verde lui çi care-l cuprinsese protector cu aripa lui aici, pentru cå erai o pasåre modestå çi paç- te-a cåutat cu Ñeava Morñii, iar atunci când dreaptå pe Fips. Tu eçti un stråin în pådurea nicå çi un bun vestitor, care ne avertiza când nu te gåsea, în mânia lui omora un alt animal. noastrå. Înaintea ta, nici un alt corb nu a locuit veneau oamenii în pådure. vreodatå aici, la noi. Acest reproç a fost o loviturå grea pentru Împåratul a continuat så vorbeascå: Corbul çi-a ridicat aripa, låsându-l pe împårat corb. Dacå aça se punea problema, atunci nu – De ce ai adus acest animal stråin în så vadå mica maimuñå care tremura. Cerbul avea decât så påråseascå pådurea çi så plece pådure? Nu çtim nimic despre el: nici måcar a spus: departe. dacå este un pui de om sau un pui de animal. – Are mâini ca ale oamenilor, are picioare ca Aratå-ni-l! ale oamenilor çi are o fañå ca a oamenilor. Omul Verde cu Ñeava Morñii va veni çi-l va cåuta, dar nu-l va gåsi, întrucât va fi ascuns bine de Peste Stejarul Judecåñii plin de frunze veç- – Maiestatea Voastrå, zise Kolk. Nu este corb... çi din nou vor muri animale lovite de tede s-a låsat întunericul. Ochii galbeni çi adevårat cå Omul Verde va veni dupå micul furia omului. roçii ai animalelor de pradå au început så meu prieten, cåci Fips nu este un pui de om. luceascå periculos. Este un pui de animal din neamul maimuñe- – Ce ai de spus la toate acestea, corbule lor, din familia maimuñelor Rhesus. Kolk? 15

În cålåtoriile mele dincolo de mare am våzut – Dacå vine de dincolo de mare, cum a ajuns – Fips a fost prins de oameni çi a fost trans- multe asemenea animale. Maimuña este un pânå aici? întrebå împåratul neîncrezåtor. portat prin pådure într-o cuçcå. Eu am våzut animal paçnic. Nu omoarå pe nimeni. Nu furå cum a ieçit din cuçcå çi cum a evadat. Uliul ouå. Månâncå numai plante. Nu va face se rotea deasupra lui. De aceea am luat puiul nimånui nici un råu. la mine. Îndurare, mårite împårat! Este un pui! Tremurå! Înså împåratul nu s-a aråtat înduråtor çi a Oamenii vor afla cå ceea ce le aparñine este – Când am så må înalñ în zbor, så sari la spus: aici. pieptul meu çi så te prinzi cu toatå puterea – Deci micul animal a fugit de la oameni. Tu Împåratul çi-a ridicat din nou capul måreñ çi a de mine. Trebuie så-mi dai avânt, så må însuñi ai spus-o, corbule Kolk. Indiferent dacå mugit nåvalnic, puternic çi înspåimântåtor. împingi în sus. Totul depinde de cum ne vom este un pui de om sau un pui de animal, este Niciunul dintre animale nu a putut så audå ce lua zborul. Te scot eu de aici. al oamenilor. Îl vor cåuta. i-a çoptit Kolk micuñei maimuñe: Dupå ce ecoul a amuñit, împåratul a dat ver- În clipa aceea, corbul s-a împins cu toatå Kolk s-a ridicat direct în sus, în spañiul îngust dictul: puterea în sus. Când a lovit cu ambele aripi dintre Stejarul Judecåñii çi câñiva mesteceni. – Puiul de maimuñå trebuie så moarå! Jderul aerul, Fips a sårit la pieptul lui. Ghearele jde- – Dupå el! ñiparå ciorile. Stolul croncånitor så-l execute! rului au apucat în gol. çi-a luat zborul, pentru a-l vâna pe corb. 16

Kolk çtia cå exista o singurå salvare: så zboa- Aceastå pådure nu avea loc pentru ei doi. Acolo ciorile nu-l mai puteau ajunge. Deodatå re atât de sus, încât ciorile så nu-l poatå Acolo sus ar fi fost loc, mult loc, çi atâta simñi trecând pe lângå capul lui ceva micuñ, ajunge. Çi-a ridicat privirea spre cerul înstelat pace... Ñipåtul påtrunzåtor de vânåtoare al iar un tunet bubui în aer. Ciorile se împråçti- al nopñii. Poate s-ar putea opri pe una din stolului de ciori l-a determinat pe Kolk så se arå, ñipând speriate. Kolk avusese de mai luminile de pe cer. forñeze la maxim. Çi-a întins sub el picioarele multe ori o astfel de experienñå: ca omul så lungi, cu gheare ca niçte lånci çi a înaintat tot tragå în el. Aça cå a råmas liniçtit. Mai mai departe, lovind aerul cu aripile. Tot mai departe, în sus! sus. O loviturå groaznicå i-a întrerupt înså båtaia – Ñine-te bine! strigå el. Må pråbuçesc! Çi-a A båtut disperat aerul cu aripile çi a ajuns cu aripii drepte çi un al doilea bubuit de tunet i-a strâns aripile çi s-a låsat så cadå ca o piatrå chiu cu vai pe vârful Marelui Molid, fâlfâind asurzit urechile. Urmåtoarea båtaie din aripi la påmânt. Când vârfurile copacilor au înce- ca o potârniche bolnavå. Din locul unde nu l-a mai fåcut så înainteze. Corbul a våzut put så se apropie de ei, Kolk çi-a întins din fusese pana lui mare de zbor picurau acum îngrozit cå pana mare din mijloc a aripii lui nou aripile. Dar nu a putut decât så înceti- stropi mici de sânge. drepte s-a desprins çi a cåzut la påmânt. neascå pråbuçirea. ÎÎ 1. Cine era împåratul pådurii? NN TT 2. Care a fost verdictul dat de împårat referitor la RR puiul de maimuñå? EE BB 3. Cum a salvat corbul Kolk viaña lui Fips? ÅÅ 4. Cum trebuie så reacñionåm, când cineva este RR jignit sau asuprit? II Båtrânul corb n-a scos niciun sunet. Çi-a întins aripa rånitå peste puiul Biblia spune: de maimuñå, de parcå nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar puiul s-a uitat la pådurea întunecatå çi duçmånoaså prin gaura låsatå de pierderea penei „Faceñi dreptate çi judecatå; scoateñi pe cel asuprit 17 mari de zbor. A våzut stropii mici de sânge çi a simñit cum plânge inima din mâinile asupritorului; nu chinuiñi pe stråin.” båtrânului såu prieten, pentru cå acum nu mai putea nici zbura, çi nici (Ieremia 22:3) lupta; çi nici pentru Fips nu mai era loc în pådure. „Cåci Tu eçti ajutorul meu, çi sunt plin de veselie la umbra aripilor Tale. Sufletul meu este lipit de Tine; (va urma) dreapta Ta må sprijineçte.” (Psalmul 63:7-8)

de Ludmila STORC PUIUL DE VEVERIT‚ A˘ Puiul de veveriñå Riñi era singur la pårinñi. Celelalte familii de veveriñe aveau mai mulñi pui. Vecina de lângå ei avea doi, iar în familia de la capåtul celålalt al pådurii tråiau çapte pui de veveriñå. Riñi înså era singur-singurel. Uneori se plictisea îngrozitor. Desigur cå se juca adesea cu puii de veveriñå ai vecinilor, dar când toñi plecau acaså, Riñi se întrista. Pe lângå toate acestea, toate animalele, pe care le întâlnea în pådure, se låudau cå aveau mulñi prieteni. Asta îl fåcea pe Riñi så fie çi mai trist. El credea cå nu are niciun prieten. Desigur cå avea prieteni de joacå, înså aceçtia erau dintre rudele lui. Riñi voia så aibå prieteni adevårañi. Ce-i drept, nu prea çtia el exact ce în- seamnå un prieten çi cum trebuie så fie prietenii, dar voia neapårat så aibå câñiva. Într-o zi, Riñi i-a spus mamei lui: – Acum am så-mi caut prieteni! Toñi au prieteni, numai eu nu. Cred cå la çcoalå, acolo unde învåñåm gramatica pådurii, aç putea gåsi câñiva. – Bine, i-a spus mama, încearcå. Dar fereçte-te så faci cunoçtinñå cu animale din alte specii. Încå nu çtii destul despre locuitorii pådurii. Existå animale care vâneazå veveriñe. Ai grijå çi nu te juca cu copiii lor, altfel îñi pui viaña în pericol. – Bine, mami, a råspuns Riñi gråbit çi a dispårut în pådure, sårind cu dibåcie peste ramurile subñiri ale copacilor. Dupå ce a alergat mult timp, a våzut un grup de veveriñe care se zben- guiau vesele çi se întreceau în salturi lungi. – Pot så må joc çi eu cu voi? întrebå Riñi timid. – Nu primim stråini, îi råspunse o veveriñå. Riñi a fost rånit, pentru cå l-au respins. Çi-a ascuns înså lacrimile çi a luat-o la goanå. A alergat mult timp prin pådure, mereu în cåutare de prie- teni. Aça a ajuns la un moment dat într-un luminiç, unde se jucau câñiva pui de jder. Aceçti pui nu mâncaserå niciodatå o veveriñå çi nu çtiau încå ce pradå bunå era. Nici Riñi nu çtia lucrul acesta. Deoarece jderii semånau destul de bine cu veveriñele, Riñi a decis så se prezinte: – Bunå, pe mine må cheamå Riñi. – Bunå, eu sunt Luc. Iar aceçtia sunt frañii mei, Cic çi Res, îi råspunse cel mai dezgheñat dintre cei trei jderi. – Vreñi så ne jucåm împreunå? întrebå Riñi. – Da, så ne jucåm de-a prinselea, zise Luc. – Ce idee bunå! 18 – Tu ia-o la fugå çi noi te prindem.

– Nu, nu se poate! Unul singur prinde çi ceilalñi trebuie s-o ia la fugå. Dacå alergañi toñi trei dupå mine, må veñi prinde mult prea repede. – Tocmai! Uite ce bine miroçi... Apetisant… Luc s-a lins instinctiv pe bot. Riñi s-a speriat. Çi-a amintit cuvintele mamei lui, cå nu trebuie så se împrieteneascå cu animale stråine çi… – M-am råzgândit. N-am så må joc cu voi. Mai bine plec acaså, spuse el çi o luå la sånåtoasa. – Ba da, hai så ne jucåm, insistå Luc, pornind în urma lui. Riñi a alergat cât de repede a putut. Luc, care se lingea întruna pe bot, a råmas mult timp în urma lui, la doar câñiva paçi. În cele din urmå înså, i-a pierdut urma în ramurile unui molid. – Mami! Mami! strigå Riñi. Ce spaimå am tras! Luc m-a vânat çi s-a lins pe bot. – Cine este Luc? întrebå îngrijoratå mama. – Noua mea cunoçtinñå. Aratå ca o veveriñå, dar e totuçi altfel. – A fost în mod sigur un jder! Mama se uitå speriatå în jur. Unde ñi-a pierdut urma? – În pådurea de molizi. – Acum nu mai pleci nicåieri. Altfel ai så mori sau ai så ne aduci jderul în caså. Dupå ce Riñi s-a mai liniçtit puñin, a început så se vaite: – Mami, de ce nu vrea nimeni så se împrieteneascå cu mine? Toñi cei pe care i-am cunoscut au fost ne- prietenoçi cu mine. De ce au toñi prieteni, numai eu nu? 19

– Cum n-ai prieteni? se minunå mama. Dar cum råmâne cu Coc çi Lic din molidul vecin çi cu Soca din pådurea de pini? Nu sunt ei oare prietenii tåi? – Ei sunt numai rude, råspunse Riñi trist. Prie- tenii sunt altceva. – Çi ce sunt prietenii, dupå pårerea ta? – Nu çtiu, zise Riñi puñin descumpånit. – Ai trei prieteni çi nici måcar nu preñuieçti lucrul acesta, spuse mama cu tristeñe. Multe veveriñe sunt bucuroase dacå au cel puñin un prieten adevårat. Unele nu au nici måcar un prieten. – Dar noi ne certåm uneori çi ne mai jignim câteodatå, zise Riñi cu o voce plângåcioaså. – Çi tu-i nedreptåñeçti uneori, zise mama. – Da, din când în când, recunoscu Riñi. – Când suntem råniñi de prieteni ne doare foarte mult. Este mai råu decât atunci când ne jignesc stråinii. Dacå vrei så ai prieteni, trebuie så çtii så te porñi cu ei. – Adevårat?! se bucurå Riñi. Atunci pot så-i numesc prietenii mei?! – Da, desigur, copile, zise mama lui Riñi râzând. – Atunci am trei prieteni adevårañi! De bucurie, Riñi fåcu un salt în aer. – Da, çi ar trebui så te stråduieçti så nu-i råneçti. Aça cum te simñi tu uneori rånit, la fel se pot simñi çi ei. Aveñi grijå ca prietenia voastrå så nu fie tulburatå de nimic! – Da, vreau neapårat så vorbesc despre asta cu prietenii mei, spuse Riñi vesel, accentuând în mod special cuvintele „prietenii mei”. Apoi se cåñårå pe molidul vecin, aça cum fåcea întotdeauna, ca så se joace. 20 Ilustrat de Elena CARTÇENCO

CINE SUNT EU? Fac parte din specia påsårilor, care au populat aproape tot påmântul. În regiunile polare ne este prea frig, de aceea cel mai mult ne place så locuim în ñårile calde. Acolo ne gåseçti în påduri çi în tufiçuri, în câmpii çi în munñi, pe stânci çi versanñi abrupñi, dar çi pe clådirile fåcute de mâini omeneçti. Existå aproape 300 de rase din specia noastrå. Suntem albi, negri sau gri-albåstrui. Ne cunoaç- teñi în mod sigur, cåci zburåm în fiecare zi prin oraçele voastre, în cåutare de hranå çi distracñie. Suntem consi- derate niçte påsåri foarte sociabile. Avem un corp puternic, un gât scurt, un cap mic, o coadå dreptunghiu- larå sau rotunjitå, gheare scurte çi ascuñite çi picioare mici. Ciocul nostru este de lungime mijlocie. Este destul de moale, drept, bont çi îngroçat la bazå. Nårile înguste de deasupra ciocului sunt acoperite cu o pieliñå. Penajul nostru este foarte des, înså penele noastre cad destul de uçor. Pe corpul nostru cresc pene deosebite, foarte fine, care produc o „pudrå” specialå menitå så ne protejeze penele de umiditate. În plus, suntem zburåtoare de excepñie çi, fårå prea multå ostenealå, putem face curbe grañioase în zbor. Ne hrånim cu gråunñe, fructe zemoase, çi uneori çi cu insecte. Suntem singurele påsåri care absorbim ca o pompå apa pe care o bem, în timp ce toate celelalte påsåri îçi laså capul pe spate pentru a o înghiñi. Tråim în stoluri, înså în perioada de împerechere formåm perechi. Ne facem cuiburile din crengi çi le construim în pomi, în peçteri sau în scor- buri, în funcñie de raså. Clocim adesea de mai multe ori pe an, de regulå câte douå ouå. De puii noçtri ne ocupåm noi, pårinñii. Mama cloceçte noaptea, iar tata ziua. Puii ieçiñi din ouå sunt goi çi neajutorañi çi råmân în cuib pânå ce le cresc toate penele. La început sunt hråniñi cu un „lapte” special, format din mucoasa de pe pereñii interiori ai guçei. Puii îçi „iau” acest lapte, introducându-çi ciocurile lungi în ciocul larg deschis al mamei sau al tatålui lor. Dupå douå-trei såp- tåmâni, pårinñii îçi obiçnuiesc puii cu hranå mai tare, sub formå de gråunñe. Creatorul nostru ne-a înzestrat cu o privire agerå çi un simñ de orientare incredibil din moment ce ne gåsim cu uçurinñå drumul spre caså. Oamenii au recunoscut acest lucru cu mult timp în urmå çi am fost folosiñi ca poçtaçi de cåtre popoarele din antichi- tate ca egiptenii, grecii sau romanii. Din noi provin çi rasele do- mestice. În Biblie suntem un simbol pentru viañå, pace çi curåñie. Acest sim- bol a fost folosit çi de scriitori în lucrårile lor. Cred cå ñi-ai dat seama cine sunt eu. Ai dreptate: sunt porumbelul. de Elvira ZORN Ilustrat de Iulia PRAVDOCHINA 21

DIN CARTEA NATURII CARE ESTE SCOPUL? de Elena MICULA Nu çtiu ce fel de gândac a fost cel pe care-l adânci çi cu izvoare împungea båiatul cu båñul lui pe mal, dar a fost proprii. Uneori, când unul foarte deosebit. Era destul de mare, de culoa- înotai, simñeai o apå re lila, çi foarte, foarte frumos. Timon, båieñelul de rece ca gheaña, care çapte ani al prietenei mele, a alergat spre båiat çi venea direct de la i-a strigat: izvor. Pe fund apa era neagrå, înså pe – De ce faci asta? Îl doare! malurile nisipoase se Båiatul era ceva mai mare çi mai înalt decât putea observa viaña Timon; aça cå nici måcar n-a reacñionat la strigå- vietåñilor din lac. Cel mai tele lui. Eram pe punctul de a interveni, când s-a mult ne plåcea la Lacul întâmplat urmåtorul lucru: dupå ce båiatul a mai Påstråvului. împuns încå o datå gândacul, acesta çi-a ridicat partea dorsalå çi a ñâçnit un jet de lichid închis la La marginea lui creçteau sålcii, culoare direct în faña celui care-l chinuia. Båiatul a ale cåror crengi atârnau pânå aruncat båñul, a început så urle çi çi-a acoperit deasupra apei. De-a lungul ma- ochii cu mâinile. Mama lui, care era întinså pe lului creçteau nuferi, care-çi nisip la o micå distanñå de el, s-a nåpustit spre fiul înålñau florile galbene – cu- ei, care se tåvålea pe jos de durere. Toatå plaja a rioase parcå – peste suprafaña început så se agite. Båiatul a fost dus de urgenñå la apei. Tot malul lacului era medic çi i s-au spålat ochii. înconjurat de frunzele plate çi Timon a våzut tot. Am observat la el o expresie mari ale nuferilor, care se deosebitå a feñei: pe de-o parte, bucurie çi mulñu- înçirau deasupra apei. La cotul mire, pentru cå se fåcuse dreptate, dar pe de altå lacului, aproape de vad, creç- parte çi milå fañå de durerea altuia. Un astfel de teau niçte nuferi albi, deosebit de frumoçi. Aråtau „atac” din partea gândacului nu este mortal pentru ca un buchet de flori. Frunzele lor nu erau plate, ca om, înså are un puternic caracter educativ. Cred cå ale nuferilor galbeni, ci se ridicau puñin deasupra acest båiat se va gândi bine data viitoare, înainte apei, de parcå ar fi ñinut florile albe, fermecåtoare, så enerveze, så striveascå sau så loveascå vreo cu grijå pe palme. Întotdeauna când ajungeam în vietate cu båñul. acest loc ne opream çi ne bucuram de priveliçte. Nu cu mult timp în urmå, am avut parte de o La început am putut vedea doar o singurå floare, situañie asemånåtoare, înså cu alñi oameni, într-un printre mai mulñi boboci. Mai târziu bobocii s-au alt loc çi cu un alt deznodåmânt. Împreunå cu prie- deschis çi s-au transformat într-un buchet frumos, tena mea, Nataça, am plecat în concediu undeva în format din çapte flori mari çi delicate, cu aspect apropiere de Kiev, capitala Ucrainei. Locuiam maiestuos. într-o cåsuñå de lemn, lângå o pådurice de pini. În spatele proprietåñii se întindeau câmpii, iar în mij- Era o zi cålduroaså. Era liniçte, doar greierii 22 locul câmpiilor erau multe lacuri de dimensiuni cântau. Deasupra noastrå se auzea o privighetoare diferite. Era iulie çi era cald, dar apa lacurilor çi uneori mai oråcåia çi câte o broascå adormitå. era clarå çi rece. Erau lacuri adevårate: foarte Brusc înså aceastå liniçte fu întreruptå de zgomo- tul a douå maçini care s-au apropiat çi au parcat

lângå mal. Din maçini au ieçit çase copii, douå nele înñeleptului împårat Solomon. Cu gingåçia femei, care erau probabil mamele lor, çi doi bår- lor, ele vorbesc direct inimilor noastre. Dar sunt bañi. Femeile s-au dus så înoate cu copiii. Curând atât de lipsite de apårare! Nu ai fi putut så le ocro- au descoperit nuferii înfloriñi. Au înotat pânå la ei teçti? Îmi pare atât de råu de ele! Çi de femeile çi i-au cules pe toñi. Prietena mea a strigat: acelea îmi pare råu; ar trebui de fapt så-çi înveñe copiii cum så påstreze ceva frumos, în loc så – De ce faceñi asta?! Låsañi cel puñin câteva distrugå.” flori neculese, pentru ca oamenii så se poatå bucura de ele! Apoi mi-am amintit de båiatul cu båñul, care pri- mise atunci o lecñie çi mi-a pårut råu cå nuferii nu Femeile s-au uitat în direcñia noastrå, au spus pot så „atace” çi ei ca çi gândacii. Ei dåruiesc niçte cuvinte urâte, batjocoritoare çi au înotat îna- lumii frumuseñea lor çi nu se pot apåra singuri. Ei poi la mal. Ceva mai târziu s-au urcat în maçini çi nu sunt flori de grådinå sau de câmpie; la soare, au plecat. Când am pornit împreunå cu prietena nuferii se ofilesc foarte repede çi nici în vaze nu mea înapoi, spre cåsuña noastrå, am våzut pe locul rezistå mult, dacå sunt luañi acaså. Prin tulpina lor unde ståtuserå acei oameni câñiva nuferi albi, ofi- lungå, ei sunt legañi de fundul lacului. Dacå liñi. Atunci m-am gândit: „Doamne, Tu iubeçti flo- tulpina este ruptå, aceasta înseamnå moartea rile. Tu ai spus cå ele sunt mai frumoase decât hai- nufårului. Am privit florile moarte çi am auzit în adâncul meu ecoul întrebårii puse de Timon çi de Nataça: „De ce?” Înså câteva zile mai târziu am auzit ceva inte- resant. La sfârçit de såptåmânå am primit vizita rudelor noastre, Erich çi Erika. Am mers împreunå cu ei la lac çi ne-am oprit la nuferi, care între timp mai fåcuserå câteva flori. Nataça le-a povestit întâmplarea petrecutå în urmå cu câteva zile. Çi çtiñi cum a reacñionat Erich? A început så râdå çi apoi a spus: – Observañi cum tot buchetul de nuferi este înconjurat de alge mici? Acestea sunt ca niçte urzici; dacå le atingi, te alegi cu o alergie. Cu sigu- ranñå, femeile acelea nu au dormit toatå noaptea. Deci Dumnezeu aça a ocrotit nuferii! Nu mi-am putut vedea faña în oglindå, dar cred cå în momen- tul acela faña mea a semånat cu faña lui Timon, când a våzut suferinña înduratå de båiatul care chi- nuise gândacul. Pentru Dumnezeu, oamenii sunt cu mult, mult mai de preñ decât gândacul sau nuferii. Desigur, nu trebuie så ne bucuråm când alñi oameni suferå. Înså inimile acestor femei çi inima båiatului au fost atât de împietrite, încât Dumnezeu a trebuit så le dea o lecñie dureroaså. Ca så nu ajungi çi tu vreodatå într-o situañie asemånåtoare, te sfåtuiesc ca înainte så te 23 întrebi: „Care este scopul?” Foto: Constantin SULIMA

INSECTE ÇI REPTILE Cele mai multe vietåñi de pe påmânt sunt insectele. Existå peste Viaña în un milion de specii diferite. Cu toate acestea niciuna nu ocupå vremurile un loc de frunte în Biblie, deçi ele sunt amintite de multe ori. Din biblice familia reptilelor sunt amintite doar çopârlele çi çerpii. LÅCUSTELE ÇERPII Låcustele sunt insecte care sar În Grådina Edenului, Diavolul a luat înfåñiçarea unui prin iarbå. Într-o singurå invazie, çarpe, de aceea çerpii erau considerañi a fi råi. În ele pot nimici o recoltå întreagå de Vechiul Testament apar opt cuvinte diferite, care în- cereale. În vremurile biblice, seamnå toate „çarpe veninos”. În schimb, în Noul oamenii mâncau låcuste, pentru Testament, care a fost scris în limba greacå, toñi çerpii cå acestea conñineau multå albu- au o singurå denumire: viperå. În traducerile noastre minå çi multe gråsimi. Låcustele apar cuvintele: viperå, cobrå çi nåpârcå. se puteau mânca fierte sau fripte; În Biblie apare çi noñiunea de îmblânzi- se fåcea chiar çi pråjiturå din tor de çerpi. Autorul unui Psalm spune låcuste. Ioan Botezåtorul mânca cå oamenii råi, care nu vor så asculte de låcuste cu miere, astfel acestea Dumnezeu, sunt ca çerpii care nu ascultå aveau un gust mai puñin amar. de fluierul îmblânzitorului de çerpi. Låcustele månâncå recolta de cereale ALBINELE PAVEL ÇI NÅPÂRCA În vremurile acelea, oamenii nu Pavel a naufragiat pe ñårmul insulei Malta. Pe cunoçteau zahårul, de aceea foloseau când aduna lemne pentru foc, a fost mierea la îndulcirea mâncårurilor. muçcat de o nåpârcå. Locuitorii Albinele nu erau ñinute în stupine. insulei au crezut cå otrava avea så-l Din cauzå cå albinele erau sålbatice, oamenii atârnau coçuri sau oale, omoare, înså acest lucru nu s-a întâm- sperând ca vreun roi så se stabi- plat. Ei au fost foarte mirañi çi au crezut cå leascå acolo. Pavel este un zeu. de Mark WATER 24 Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA

CUM SE FACE MEÇTERI ÎN FACEREA de Mark Viaña în UN CORT WATER vremurile La confecñionarea unui cort, biblice Avraam çi fiii lui procedau CORTURILOR ÇI TÅBÅCARI probabil în modul urmåtor: În Grecia çi Roma, oamenii bogañi MUNCA GREA În primul rând, aveau nevoie çi influenñi îi dispreñuiau cu priviri A TÅBÅCARILOR de câteva piei de caprå sau trufaçe pe cei care trebuiau så mun- Chiar dacå iudeii erau de pårere cå ceascå pentru a-çi asigura traiul. În munca este un lucru bun, existau de cåmilå. Palestina înså, lucrurile erau cu totuçi anumite munci care erau mai totul altfel. „Cine nu-çi pune fiul så puñin preñuite decât celelalte. Munca Pieile se coseau unele înveñe o meserie, face din el un hoñ tåbåcarilor era cea mai dispreñuitå. de altele. Pe margine se çi un tâlhar”, spuneau iudeii. În munca lor, ei aveau de-a face cu prindeau inele de lemn. Apostolul Pavel a fost mândru cå animale moarte, care pentru iudei a putut câçtiga bani pentru nevoile erau „necurate”. Pe lângå aceasta, sale çi ale prietenilor såi, confec- tåbåcarii erau nevoiñi så lucreze ñionând corturi. Meseria lui a fost într-un miros îngrozitor. De aceea facerea corturilor. atelierele lor se aflau în afara oraçe- lor çi a satelor, în locuri unde vântul FOI DE CORT DIN ducea mirosul departe de oameni. PÅR DE CAPRÅ Çi iatå cum proceda un tåbåcar, În vremurile nou-testamentale, foile atunci când pregåtea pielea unui de cort nu se mai confecñionau din animal: piei de animale, ci din pår de caprå • mai întâi jupuia pielea de pe ani- çi de cåmilå, acestea fiind imper- meabile. Pårul era ñesut în fâçii lungi mal, de pânzå, care erau apoi cusute una • apoi rådea pårul de pe piele çi de alta. Pårul de caprå de cea mai bunå calitate era „cilicium”, pro- o freca cu calc, venind din Cilicia. Din acea provin- • pielea era puså în apå, dupå care cie, mai precis din oraçul Tars, se trågea Pavel. o prelucra cu o substanñå animalå, • în final båtucea pielea pânå deve- Cu toate cå pielea de animale nu a mai fost întrebuinñatå pentru cort, nea moale. meçteçugarii au început så prelucreze pielea çi în alte scopuri. De exemplu: curele, praçtii din piele, coifuri, scuturi, sandale çi burdufuri pentru apå. Apoi se båteau niçte pari în Tåbåcar în påmânt. timpul lucrului Foaia de cort din piele se întindea peste parii de lemn. Ilustrat de Natalia ÑURACOVSCA 25

1. De ce L-a trådat Iuda pe Isus? El a fost doar un ucenic al Fiului lui Dumnezeu çi nu un om simplu din popor. (Andrei M.) În Sfânta Scripturå citim cå nimeni nu poate så çtie ce se petrece în inima omului, numai omul însuçi çi Dumnezeu. De aceea nu cunoaçtem motivul exact al trådårii, iar Biblia nu spune nimic în aceastå privinñå. Çtim înså cå Iuda avea grijå de punga cu banii pe care-i primea Isus de la oameni pentru slujirea Lui çi cå a furat bani din ea (Ioan 12:6). Iar cine este predispus så fure, poate fi uçor ispitit så çi trådeze. Desigur, ne putem întreba: cum poate un ucenic al lui Isus så fie hoñ? Çi azi sunt înså mulñi ucenici care nu tråiesc aça cum doreçte Isus. Putem astfel învåña cât de important este ca, dupå ce omul devine un ucenic al lui Isus, så çi ducå o viañå de credinñå, cåci alternativa ar fi så-l trådezi pe El. 2. Cum a putut Cain så plece pur çi simplu, så se cåsåtoreascå çi så aibå copii, dupå ce l-a omorât pe fratele såu, Abel? Pe påmânt nu mai existau alñi oameni, în afarå de Adam, Eva çi cei doi fii ai lor. Cu cine s-a cåsåtorit Cain? (Lena D.) În Biblie nu se precizeazå ce vârstå au avut Cain çi Abel când s-a întâmplat incidentul. Çi nici nu este menñionat câñi copii au avut Eva çi Adam dupå naçterea lui Cain çi a lui Abel. Ce çtim înså este cå oamenii tråiau sute de ani (spre exemplu Metusala 969 ani) çi cå în antichitate ei se cåsåtoreau chiar çi cu rudele lor. Este deci posibil ca çi Cain, dupå mulñi ani, så-çi fi luat o soñie tot din familia lui. 3. De ce a plantat Dumnezeu aceçti doi pomi inutili çi apoi le-a interzis oamenilor så le månânce fructele? (Iulia G.) Dumnezeu a zis så nu se månânce din pomul cunoçtinñei binelui çi råului, nu din ambii pomi. De ce l-a plantat? Asta putem presupune doar, întrucât nu çtim sigur. Så încercåm împreunå. Copiii mici, nevinovañi, depind în întregime de voinña pårinñilor lor. Dupå doar câñiva ani de viañå, ei încep så-çi exprime propria voinñå, iar uneori sunt chiar neascultåtori. Când ajung apoi la 12-13 ani, adolescenñii cred adesea cå çtiu mai bine decât pårinñii lor ce este bine pentru ei. Te recunoçti? Nu este nimic råu în asta. Este înså important ca aceçti copii så nu uite så asculte de pårinñii lor. Nu este un lucru uçor de învåñat, înså este posibil çi util. Pårinñii se bucurå atunci când copiii lor lipsiñi de experienñå se maturizeazå çi devin adulñi care au o voinñå proprie, care se folosesc de libertatea lor, dar care în tot acest timp ascultå de pårinñi. Dumnezeul çi Creatorul nostru s-a gândit la ceva asemånåtor çi pentru noi. El i-a creat pe primii oameni direct adulñi çi le-a spus så nu månânce dintr-un singur pom din Paradis. Prin aceasta, El le-a dat oamenilor libertatea de a alege så-L asculte sau så nu-L asculte. Treapta urmåtoare a relañiei lor cu Dumnezeu depindea de atitudinea lor, o relañie construitå pe baza deciziei luate de oameni. Çtim ce au decis oamenii atunci. Înså oamenii au çi aståzi çansa de a lua aceastå decizie, cåci Isus Cristos i-a împåcat pe toñi oamenii cu Dumnezeu prin moartea Sa pe cruce. Noi putem deci alege: så credem în Dumnezeu çi så acceptåm ceea ce a fåcut Cristos pentru noi sau så refuzåm så credem; fiecare alegere are urmåri deja cunoscute. 26 Råspunsuri de Monica WETZLER çi Waldemar ZORN Ilustrat de Victoria DUNAIEVA

TIBERIADA Haifa Lacul Ghenezaret Isus a intrat în multe oraçe çi sate din Iudeea çi Galileea çi TIBERIADA le-a predicat oamenilor Evanghelia, înså în oraçul Tiberiada nu a intrat niciodatå. Pe vremea aceea, Tiberiada era un Nazaret oraç mare, frumos çi nou, construit pe malul sud-vestic al Lacului Ghenezaret, la încruciçarea drumurilor comercia- Peçtele lui Petru le. Clima de aici este foarte blândå, subtropicalå. Oraçul Tiberiada a fost construit de împåratul Irod Antipa çi a fost ñÂÍÓ‚¸ ‚ ÇËÙ҇ˉ închinat Cezarului Tiberiu. Oraçul a primit numele lui. Ti- beriada era conduså de un parlament, format din 600 de Tiberiada persoane çi de un consiliu oråçenesc format din 10 per- soane çi era capitala provinciei romane Galileea. Port în Tiberiada În Noul Testament, oraçul Tiberiada este menñionat doar Çtiañi cå… o singurå datå çi chiar çi atunci doar marginal. Dupå Puii mrenei din marea galileanå (pe- minunea înmulñirii pâinilor, prin care au fost såturañi 5000 çtele Sfântului Petru) sunt clociñi în de oameni, au venit bårci din Tiberiada în locul unde se gura femelei? Dupå o såptåmânå, ei afla Isus (Ioan 6:23). pot så-çi caute singuri hrana, dar nu Vechile scrieri susñin cå în acest oraç a existat o bise- se depårteazå prea mult de mama lor. 27 ricå creçtinå timpurie. Dupå distrugerea Ierusalimului (sub conducerea lui Titus, în anul 71 d.Cr.), Tiberiada a devenit În caz de pericol, intrå repede înapoi centrul spiritual al iudeilor. Aici s-a alcåtuit Talmudul çi în gura ei. mai târziu a fost prelucrat tot textul Vechiului Testament. Aståzi, ruinele cetåñii cruciañilor çi zidurile negru-albastre din bazalt ale oraçului medieval formeazå un contrast – probabil tipic pentru acest oraç – cu hotelurile moderne de aståzi. Oraçul Tiberiada se aflå pe un versant abrupt al unui munte de lângå lacul Ghenezaret. Am mers cu maçina pânå la un restaurant mic de pe malul lacului çi am co- mandat peçte fript, aça numitul „peçtele lui Petru”. Hhmmm, a fost un deliciu çi vi-l recomandåm cålduros. de Waldemar ZORN Vedere asupra Lacului Ghenezaret de lângå Tiberiada

Uzbecii Uzbekistan Unde este adevårul? – Da, tatå, dar tu çtii cå unchiul Karim are o familie Rahilia, o fatå de cincisprezece ani din Taçkent, foarte bunå çi sunt un exemplu pentru toñi çi cå fiul lui capitala Uzbekistanului, se întorcea acaså de la çcoalå. este prietenul meu cel mai bun. Înainte, unchiul Karim I se întâmplase ceva ce o fåcea så fie foarte bucuroaså. fuma haçiç. Çi-a terorizat familia çi tot cartierul. Înså Se simñea de parcå ar fi gåsit o comoarå nepreñuitå. acum, toñi cei din jurul lui spun cå prin aceastå credinñå Seara, când toatå familia s-a adunat la cinå, le-a nouå a devenit un cu totul alt om. povestit celorlalñi motivul bucuriei ei: Tatål çi-a privit uimit copiii çi a cåzut pe gânduri. Apoi – Aståzi am aflat cå Dumnezeu må iubeçte. El L-a a întrerupt tåcerea spunând: trimis pe Fiul Såu, Isa (aça Îl numesc uzbecii pe Isus – Noi, uzbecii, avem un trecut minunat. Så ne gândim Cristos) în lume, çi Isa a murit pentru påcatele mele. numai la medicul de excepñie Awizenna, la binecu- Tatål Rahiliei s-a supårat: noscutul astronom Ulugbek, la marele conducåtor de – Så nu mai spui niciodatå cå Isa este Fiul lui Dum- armatå Timurlan, care a înfrânt multe popoare. Oraçele nezeu. Este un påcat mare så pui pe cineva pe acelaçi noastre sunt recunoscute de UNESCO drept o moçte- nivel cu Dumnezeu. În Coran scrie: „Allah este unic. El nire culturalå mondialå. Poeñii noçtri ca Aliçer Nawoi, nu are nici un egal… el nu poate så aibå nici un fiu”. – Nisami, Firdousi çi Omar Hajam sunt citiñi în lumea Dar, ia spune, Rahilia, de unde ai mai scos-o çi pe asta? întreagå. – Så må dezic eu oare de toate acestea? – Prietena mea, Matluba, mi-a povestit acest lucru. Rahilia i-a råspuns: – Aha, aceastå Matluba, nu este cumva fiica lui Karim, cel care a devenit împreunå cu toatå familia lui un kafir (nelegiuit) çi a trådat credinña noastrå, cea islamicå? Erezia lui se råspândeçte în cartierul nostru, ca focul. Surprinzåtor, Farhot, fratele Rahiliei, a intervenit çi el în discuñie: 28

– Nu, tatå. Adevårul nu ne cere så ne renegåm trecutul. Ar mai putea fi Roagå-te pentru uzbeci! atunci adevår? Cred cå adevårul trebuie så ne arate sensul çi calea pentru viañå. Doamne Isuse! Said, fratele mai mare al Rahiliei, a întrebat iritat: – Existå oare adevår în lumea aceasta? Çi dacå existå, unde-l gåsim? 1. Te rog, ajutå-i pe toñi Rahilia i-a råspuns: uzbecii så afle vestea bunå – Isa (Isus), El este adevårul, sensul çi calea pentru viaña noastrå. despre Tine. Zåpåcit çi nesigur, tatål a întrerupt aceastå discuñie. Le-a interzis strict copii- lor lui så mai abordeze vreodatå acest subiect. 2. Te rog, ajutå-i pe misionarii creçtini så nu fie nevoiñi så Interzicerea lucrårii misionare lucreze mereu în ascuns. Uzbekistan este o ñarå cu mari probleme economice. Munca grea la strânsul recoltei de bumbac, pe care mulñi oameni trebuie s-o facå pe o cåldurå toridå 3. Ajutå-i pe traducåtori så (40-45° C) sub soarele arzåtor, este plåtitå cu bani puñini. Salariul mediu este traducå Biblia în uzbecå cât între 5 çi 15 dolari pe lunå, o chirie normalå fiind de circa 10 dolari. Aproxi- mai curând posibil. mativ 4,5 milioane de oameni din Uzbekistan sunt çomeri. Tinerii nu-çi gåsesc un rost în viañå çi mulñi emigreazå în alte ñåri. Numai adevårul pe 4. Ajutå poporul uzbec, pe care-l oferå Isus, poate så le arate oamenilor o cale de ieçire din situañia lor. atei çi pe musulmani, så Din cele 25 de milioane de uzbeci, aproximativ 2-2,5% sunt creçtini. Ei s-au afle despre iertarea Ta çi convertit în ultimii 10 ani la credinña în Cristos. În Uzbekistan este interziså så primeascå pacea. orice activitate misionarå. Mulñi musulmani, care au venit la credinña în Cristos, sunt persecutañi. 5. Ajutå-i pe creçtinii uzbeci så scrie cårñi, care så le de Çirinai DOSOVA explice musulmanilor clar Ilustrat de Elena MIHAILOVA-RODINA çi concis adevårul despre Tine. 6. Ajutå-i pe creçtini så împartå multe exemplare Inçil (Noul Testament în limba uzbecå). 7. Deschide inimile uzbecilor, ca så fie dispuçi så creadå în Tine. 8. Influenñeazå conducerea ñårii, ca så permitå înregistrarea oficialå a bisericilor uzbece. 29

O fetiñå credincioaså Îngerul påzitor Damaris LECU, Prietenia 12 ani, Petrila Dragå Felinarule, PAGINA VOASTR ˘A Så çtii cå må bucur foarte mult de fiecare datå când soseçti çi pe la noi. Îmi plac foarte mult poveçtile çi ilustrañile din revistå. M-am hotårât så vå trimit çi eu niçte desene pe care dacå le-aç vedea în revista voastrå m-aç bucura enorm de mult. Emanuela LECU, Petrila Cosmin LEFTER, jud. Timiç Cristina BREDA, Trimite-ne scrisoarea ta pe adresa Braçov noastrå: Am aflat de apariñia acestei reviste de la Radio Asociatia LUMINA LUMII Vocea Evangheliei Oradea çi m-am bucurat OP 1 / CP 68 foarte mult de informañile primite despre conñi- 550 179 Sibiu nutul revistei. Må ocup de lucrarea cu copii România într-un sat de lângå Oradea çi aç dori så comand Sau poñi comanda FELINARUL aceastå revistå, pentru cå în baza a ceea ce am direct la: citit despre ea pe site-ul dumneavoastrå çi am Tel./Fax: 0269 21 85 11 auzit la radio cred cå va fi o realå binecuvân- [email protected] tare pentru copii. (Mihaela POLI, Oradea) www.luminalumii.ro FELINARUL doreçte så vinå în continuare la tine acaså. Dacå încå nu te-ai înscris, aboneazå-te ACUM!! FELINARUL poate fi comandat Nume, Prenume __________________________________________ GRATUIT. Dacå vrei, Strada, Nr. _______________________________________________ ne poñi ajuta Bloc ____________ Sc. __________ Et. _________ Ap. _________ trimiñându-ne timbre Cod______________ Localitate ____________________________ poçtale o datå pe an Judeñ _________________________________________________ (6 timbre a câte 0,50 Lei). Ñara __________________________________________________ Mulñumim çi pentru Tel. __________________________________________________ eventualele donañii pentru e-mail _______________________________________________ finanñarea revistei. Data naçterii _________________________________________

FELINARUL copiilor 4/06 (5) Revistå creçtinå pentru copii Apare de çase ori pe an Abonament pe bazå de donañii Tiraj: 7.500 Editor: Asociañia LUMINA LUMII OP 1, CP 68 550179 Sibiu Tel./Fax: 0269 218511 e-mail: [email protected] www.luminalumii.ro Tim VOGEL, Donañiile pentru acoperirea costurilor 8 ani, Germania pot fi virate în contul asociañiei: Asociañia LUMINA LUMII IBAN RO77.RNCB.4200.0001.7020.0001/RON sau RO50.RNCB.4200.0001.7020.0002/EUR Banca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala Sibiu, Cod Swift RNCBROBU Cu specificañia „FELINARUL” Redactori çefi: Elvira çi Waldemar Zorn Redactor al ediñiei în limba românå: Petra Påtraçcu Marius APIRCULESEI, Colectiv de redacñie voluntar: 10 ani, jud. Neamñ Monica çi Wolfgang Wetzler Magdalena Iacob Dragå FELINARULE, Doina çi Daniel Vasilca Må numesc Draghescu Lavinia. Vreau så må abonez çi eu la aceastå Luminiña Trif revistå. Am våzut-o la o fatå çi mi-a plåcut foarte mult. Ea mi-a zis så Narcis Cibu-Carciu må abonez çi eu la aceastå revistå, pentru cå este foarte fromoaså. Traducerea textelor din limba germanå: (loc. Cadår, jud. Timiç) Dorina Schinteie Tehnoredactare: Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania Pagina de titlu: LUMINA LUMII ACTNU FVTAX Indice bibliografic: Pagina 4: Din: „Das Wort Gottes”. Cu acordul Asociañiei pag. 9: VGORS V N I RQSU Bibel-Memory, Stuttgart. 1. Pagina 8: Din „Die hochmutige Hummel”. Cu acordul B I C H L Å COM I E K E Å I H A B Tipografiei St. Johannis-Druckerei, Lahr-Dindlingen. Pagina 9(1): Din: „Kiz für Kids”. Cu acordul Editurii Bundes- G I OERARONT F S Y VUPRS I E Verlag, Witten. Pagina 12(1): Din: „Weil Jesus mein Freund ist”. Cu acordul 2. Ståri sufleteçti: 1) fricå, 2) furie, 3) tristeñe, R T L UWB S D E GOC R A T C H E A F Libråriei Francke GmbH, Marburg. L I E T S C C H RO Z V U L AMOC B C Pagina 12(2): Cu acordul autorului Nicolae Moldovan. Paginile 14-17: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner Freund 4) jignire, 5) bucurie B Z NORN E A E AMNO T T U V X Z A Fips”. Cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart. BC Ñ SO I KOOPMÂN I E PC V D E Paginile 24-25: Din „Das große Buch des Bibelwissens” de Mark Water. Cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen. FRÅZBUNAREGH I J T P TRS T pag. 10: V A Å N E N LMUC Â N I UO P R Z 1. de 5 ori F E I F ERSUTUVNG I LM NOPRS TUE ZHVDPRS 2. 1) pescari, 2) prieteni, 3) Ilie, 4) lei, 5) Tihic, 6) Exodul, B I ERGE LOZ I E TU B I GFDEATDLO 7) Bun, 8) Iosif, 9) Avraam. Rezolvare: prietenia. AOTBVSS I D UCDÅHL E Z AUC S pag. 11: KRZ „Adu-ñi aminte de ziua de odihnå, ca s-o sfinñeçti.” (Exodul 20:8) Å „Så nu pofteçti casa aproapelui tåu; så nu pofteçti nevasta aproapelui tåu, nici robul Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din: lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici mågarul lui, nici vreun alt lucru, care este al Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Korntal: Editura LUMINA LUMII, 2003, çi Biblia, aproapelui tåu.” (Exodul 20:17) Traducerea D. Cornilescu. „Iubiñi-i pe vråjmaçii voçtri çi rugañi-vå pentru cei care vå asupresc çi vå persecutå.” (Matei 5:44) „Så-L iubeçti pe Domnul, Dumnezeul tåu, cu toatå inima ta, cu tot sufletul tåu çi cu toatå mintea ta. Så-L iubeçti pe aproapele tåu ca pe tine însuñi.” (Matei 22:37-39) pag. 32: © 2006 LUMINA LUMII 31 ISBN 3-935435-82-9 SlaOSjLOoUcLuUT,,rIT,iIILIELE la jocuri Pentru copii peste 6 ani

Descoperå 12 persoane din Biblie! Atenñie: le gåseçti ascunse pe orizontalå, pe verticalå, pe diagonalå, de la stânga la dreapta çi de la dreapta la stânga. T UG A G I P A B DC EMN A I BV I OP I LATARE I SMU S A L U I MG A A B UAGOA SUDCUAC I U J ARE TATAOSGV LC OCO T U E EMN I MR I A T I T A L A I AOAMU E D U C E L A M A R T M I WM N RASARA I ECUT LRE GETALA I GAL TUEÑ RRE SAOA F A I ACQA E FRENS SOSUGAHR L T A P A V R A AMX YWZ Rebus realizat de Anca Tabita FILIP, jud. Timiç