Revista Luminătorul Anul 2006 Nr.8 (septembrie-octombrie)

LUMINQTORUL Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada Anul 92 Nr. 8 - Septembrie - Octombrie 2006

<Luminqtorul> Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din USA wi Canada. 48 biserici - 5500 de membrii Din cuprins Convenyia de la Sacramento 3-9 Prewedinte: Nu-yi irosi cancerul 10 Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@ Cum sq fii un adevqrat crewtin 12 Hollo[een 13 verizon.net De ce se rqcewte dragostea ? 14 Viceprewedinte Est: Rqspunsul meu 16 George Dancea (847) 774-6199 Rqzboiul culturilor lumii 17 gdancea@comcast.net Mama nu avea nevoie de mine 22 Viceprewedinte Vest: Maxime, cugetqri 26 Daniel Branzai (714) 670-7772 Wtiri de pretutindeni 27 danbranz@sbcglobal.net Bisericq din Modesto 30 Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui Misiuni pe care le recomandqm 31 (519) 743-4736 Criza financiarq Secretar: Revista aceasta se aflq ‘n crizq financiarq. Dumnezeu nu este ‘n crizq Petre Ordeanu financiarq. Dumneavoastrq nu sunteyi ‘n crizq financiarq. Revista are Departamentul de misiune ‘nsq nevoie de fonduri. Sau mqrim costul revistei sau reducem calitatea Teofil Cocian (770) 640-7460 wi numqrul paginilor. Ca sq ne apropiem de paritate (cost-abonamente) preyul ar trebui sq creascq de la $2 la $3 exemplarul. Asta ar face ca un tcocian@hotmail.com abonament sq coste $36 pe an. Dacq o asemenea alternativq vq sperie, vq Sandu Popa, Nelu Brisc, Mar\\ rog sq-mi spuneyi (714) 670-7772 sau danbranz@sbcglobal.net Hobafcovici Existq wi propunerea ca preyul sq fie de $4 wi astfel sq faceyi automat wi Departamentul de sfqtuire o donayie la fondul Asociayiei. Cine este de acord, poate trimite deja $50 Viorel Clintoc (330) 896-1552 pentru un abonament anual la adresa de mai jos. vclintoc@hotmail.com Preyul unei reviste este de $2.00 ($25.00 pe an). Dan Paul (216) 642-3131 “ncurajqm abonarea <in bul\\> - pe biserici. Octavian Dobow (623) 376-6808 Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ Casier administrativ: 3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306 Ion Cotarla (248) 373-7324 Ioncotarla@hotmail.com ioncotarla@hotmail.com Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu Casier misiune: Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202 Moise Filipescu (818) 240-6368 drfilipescu@]ahoo.com Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rus (503)-521-9853 erusu50@]ahoo.com Editor al revistei: Daniel Branzai (714) 670-7772 danbranz@sbcglobal.net 15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638 Tipar wi expediere Teofil Cocian - Atlanta Corespondenyi: Teofil Cocian - Atlanta Nelu Ciorbq - Portland Liviu Yiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara Gicu Cotley - A\\ron George Dancea - Chicago

La dispoziyia lui Dumnezeu pentru vremuri ca acestea La dispoziyia lui Dumnezeu ‘n vremuri ca acestea Liviu Yiplea considere misiunea o prioritate. Pentru bisericile din Asociayia noastrq posibilitqyile de misiune sunt enorme. La doar ckteva zile dupq Convenyia de la Pknq acum am fost obiwnuiyi cu misiunea localq, ‘n Sacramento, eram lkngq patul unui frate muribund Romknia, Moldova wi Ucraina. Mai nou, Dumnezeu a wi mq ‘ntrebam de ce gqsim atkt de greu motivayia sq deschis uwi uriawe pentru misiune ‘n Europa de Vest. Ayi trqim pentru lucrurile care au valoare vewnicq wi sq ne wtiut cq ‘n Italia sunt ‘n jur de un milion de romkni cu implicqm ‘n misiunea ‘ncredinyatq nouq de Domnul acte regulamentare, wi ‘ncq un milion de romkni fqrq Isus? “n acele momente, ‘mi ‘nchipuiam cum va fi cknd acte? La ora aceasta sunt 8 biserici baptiste ‘n Italia, voi ajunge wi eu ‘n pragul vewniciei? Voi fi satisfqcut cq biserici coplewite de enormitatea sarcinii care le stq viaya mea s-a cheltuit pentru ceea ce este etern, sau ‘nainte. Ca sq nu mai vorbim de Spania, cu 12 biserici voi avea regrete pentru o viayq risipitq ‘n lucruri de baptiste romkne wi cine wtie ckyi romkni care muncesc importanyq secundarq? ‘n aceastq yarq? Europa de Vest a devenit un ckmp misionar foarte important, wi timpul pentru implicare Pentru credinciowi, misiunea este unul din este acum. Dumnezeu ne-a deschis uwi pentru misiune lucrurile importante. Toatq Scriptura, de la Geneza wi ‘n Africa, la Pigmei, un popor mic de staturq care pknq la Apocalipsa, este marcatq de tema misiunii. trqiewte ‘n condiyii greu de imaginat pentru noi. Ca sq Dumnezeul Vechiului Testament este un Dumnezeu nu mai vorbim de atkyia misionari, bqrbayi wi femei, misionar. Unul din textele cele mai unificatoare ‘n plecayi din mijlocul nostru, care fac o lucrare deosebitq, Biblie este Geneza 12:1-4, unde avem sumarizat scopul wi care au nevoie de sprijinul nostru. istoric wi escatologic al lui Dumnezeu, care promite sq binecuvinteze toate nayiunile pqmkntului prin Christos, Mq ‘ntreb dacq generayia noastrq de credinciowi sqmknya lui Avraam. Christosul Evangheliilor este un romkni, ‘n Statele Unite wi Canada este gata sq spunq Christos misionar. Evanghelia dupq Matei se ‘ncheie <DA> lui Dumnezeu ‘n faya acestor oportunitqyi mari cu Marea Trimitere: <Mergeyi ‘n toatq lumea wi faceyi de misiune? Cred cq trebuie sq ne pocqim pentru ucenici.> “n cartea Faptele Apostolilor, Duhul Sfknt este atitudinea noastrq de indiferenyq sau chiar pentru un Duh misionar. El creeazq o bisericq misionarq pe sabotarea misiunii bisericii locale. Este timpul sq ne care o lanseazq ‘ntr-o cqlqtorie misionarq, ‘ncepknd de reevaluqm practica dqrniciei ca sq vedem dacq ea la Ierusalim wi pknq la marginile pqmkntului. Biserica reflectq prioritqyile lui Dumnezeu pentru noi. epistolelor Noului Testament este o bisericq misionarq. Toate cele 21 epistole sunt intenyionate sq zideascq Dacq pretinzi cq ewti dedicat lui Dumnezeu, nu biserica, atkt ‘n numqr ckt wi ‘n maturitate. uita, El este un Dumnezeu misionar. {illiam Temple a spus: <Biserica este singura Dacq pretinzi cq “l iubewti pe Isus, nu uita, El este un societate care existq pentru beneficiul celor care nu Isus misionar. sunt membri.> Noi nu existqm pentru noi ‘nwine, ci pentru gloria lui Dumnezeu wi pentru mqrturia care Dacq pretinzi cq ewti plin de Duhul Sfknt, nu uita, trebuie s-o avem ‘n lume. Cartea Apocalipsa are un Duhul Sfknt este un Duh misionar. apogeu misionar, pentru cq ‘n cer se va strknge rodul misiunii lui Christos, wi implicit al Bisericii Lui. Dacq pretinzi cq faci parte dintr-o bisericq localq, nu uita, biserica este misionarq. Convenyia de la Sacramento a adus ‘n atenyia participanyilor prioritatea misiunii. “n urma Dacq nqdqjduiewti sq ajungi ‘n cer, nu uita, este prezentqrilor legate de lucrarea misionarq a bisericilor un cer misionar, unde vor fi adunate roadele misiunii din Asociayie, participanyii la convenyie au fost bisericii. ‘ncurajayi, pe deoparte, sq vadq cq sunt biserici care fac misiune, iar pe de altq parte au fost motivayi sq Este timpul sq cerem lui Dumnezeu sq ne dea o pasiune mare pentru glorificarea numelui lui Isus, ‘n awa fel ‘nckt mai mulyi oameni <sq mqrturiseascq, spre slava lui Dumnezeu Tatql, cq Isus Christos este Domnul> (Filipeni 2:11). LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Convenyia de la Sacramento Numele orawului vine de la Scopul Convenyiei a fost ‘ntreit, lkngq aceste trei direcyii foarte cuvkntul latin <sacramentum>, care sq informeze, sq asocieze wi sq bine motivate sentimental, la definewte, ‘n religia catolicq, cele intensifice. Cei care au venit wi-au Convenyie s-au prezentat wi misiuni wapte taine prin care ‘wi sfinyewte prezentat activitqyile misionare, au care se ‘ndreaptq spre zone mai Dumnezeu Biserica. descoperit modalitqyi prin care se ‘ndepqrtate. Prin romknii Mia wi pot asocia ‘n lucrqrile pe care le fac Costel Oglice, romknii din America Poziyia orawului, la mijlocul wi au fost ‘ndemnayi <la dragoste wi au fost deja ‘n peste 35 de yqri ale coastei de vest a Americii ‘i conferq la fapte bune>. lumii. Prin Lidiana wi Florin Blaj- avantajul de a fi preferat pentru Pindic de la <Micul Samaritean> ‘ntklnirile bisericilor romkne din “ncet, ‘ncet s-a clarificat aria de wi prin romknii care lucreazq la aceastq regiune. misiune a Bisericilor romkne din <Trans {orld Radio> acoperim cu America wi Canada: vecinqtatea undele de radio mare parte din Prin poziyie wi nume, orawul localq ‘n care ne ducem traiul de continentul European. “mpreunq cu acesta, prin bisericile baptiste fiecare zi, care, cumulatq la numqrul Eusebiu Rus, wi cu alyi doi romkni romkne din el, wi-a ‘mplinit anul de biserici alcqtuiewte mare parte din biserica din Portland am fost acesta menirea wi a fost gazda uneia din continentul american, yara din anul acesta pentru prima datq ‘n dintre cele mai frumoase Convenyii care venim, care ‘nseamnq deja Republica Africa Centralq. “mpreunq din istoria Asociayiei noastre. nu numai Romknia, ci wi Moldova, cu societatea misionarq din Arad, wi, mai nou, yqrile Europei, care biserici ale Asociayiei trimit astqzi Tema Convenyiei, <>nnoirea gqzduiesc azi sute de mii de misionari ‘n China ... Bisericii prin lucrarea de misiune>, vorbitori de limbq romknq. Pe a fqcut ca toate participqrile sq fie interesante wi atractive.  LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

America, Romknia-Moldova, apucqm wi noi de treabq. Se pot face corul mixt, corul de tineret wi Europa wi ... restul lumii! awa de multe lucruri ...> numerowii soliwti. Dumnezeu a awezat ‘naintea noastrq un uriaw ckmp de misiune, iar O sorq m-a bqtut pe umqr wi mi-a Fanfara a ckntat la fiecare Convenyia de la Sacramento ne-a spus de pe banca din spate: <Sq-mi ‘nceput wi ‘ncheiere de serviciu spus odatq mai mult cq trebuie sq faceyi cunowtinyq cu Wtefan Fericeanu divin. Ea nu este o formayie <de iewim din universul nostru, uneori din Anaheim care a ‘nfiinyat umpluturq>! Armata, echipele awa de ‘ngust wi egoist, pentru ca sq acele douqsprezece orchestre ‘n sportive wi marwurile politice wtiu dobkndim o viziune mai largq, cu Oltenia. Vrem sq ne asociem wi sq-i foloseascq din plin influenya. dimensiuni mondiale. noi cu lucrarea lui.> Biserici mai Fanfara <’nsufleyewte wi ‘ncoloneazq.> mici au aflat cq se pot asocia wi ele Fanfara Convenyiei wi-a fqcut din la lucrqrile misionare fqcute de plin datoria. bisericile mai mari wi mai puternice. Ele plqnuiesc sq contribuie cu bani Singurii puyin nedreptqyiyi au wi cu doi, trei frayi la misiunile fost ... predicatorii. Corul lor n-a planificate deja pentru anul viitor. mai ‘ncqput pe bogatul program, iar predicile lor au fost date la o parte De departe, cea mai mare wi ‘n ckwtigul prezentqrilor misionare. mai spectaculoasq misiune de anul A fost ‘nsq aceasta o pierdere? O acesta din cadrul Asociayiei noastre sorq pe care o cunosc bine mi-a Tot la Convenyie am aflat wi cq a fost cqlqtoria corului bqrbqtesc spus: <A fost pentru prima datq cknd mugurele Institutului Teologic din <Laudq Mielului> prin ckteva din am stat patru ore ‘n bisericq fqrq cadrul Asociayiei a luat forma unei yqrile europene care gqzduiesc sq mq plictisesc wi fqrq sq obosesc. wcoli gata sq pregqteascq pe toyi romkni. Bqrbayi Chiar wi predicile au fost pline aceia care intrq ‘n lucrare. Ioan Stir, din majoritatea de ilustrayii despre misiune wi cu Petru Cockryqu, Pavel Nicolescu, bisericilor ‘ntkmplqri trqite pe viu!> ‘mpreunq cu numerowi alyi pqstori baptiste romkne wi teologi din cadrul Asociayiei de pe coasta Nu pot sq ‘nchei fqrq sq Bisericilor Baptiste Romkne au de vest s-au amintesc ceva wi despre eforturile definitivat deja o structurq wi o organizat, au celor care ne-au gqzduit, bisericile programq de ‘nvqyqmknt wi sunt ‘n plecat wi au baptiste romkne din Sacramento. stadiul de a afilia instituyia lor sau ckntat sub Dewi au organizat o asemenea cu un Seminar din America sau cu bagheta fratelui Convenyie pentru prima datq, o una din instituyiile de ‘nvqyqmknt Prelipceanu. cei din Sacramento au depqwit din Romknia. I-au ‘nsoyit ca toate awteptqrile noastre wi ne-au evangheliwti “n ce mqsurq wi-a ‘mplinit aceastq doi din pqstorii Convenyie menirea? Dacq este sq ne Asociayiei: luqm dupq ceea ce am auzit wi am Nelu Brisc din vqzut la Sacramento, putem spune Portland wi cq ‘ntr-o foarte mare mqsurq! Valentin Popovici din Chicago. L-am auzit pe unul din lucrqtorii Muzica este unul din <punctele uneia din bisericile Asociayiei forte> ale bisericilor noastre. O spunknd: <Abia awtept sq mq ‘ntorc doamnq adventistq, care este wi acasq cu ceea ce am ‘nvqyat aici. profesoarq de muzicq, nu wi-a putut Am ‘nvqyat atktea lucruri despre reyine uimirea fayq de nivelul ridicat misiunea pe care o fac alyii ... Noi al pregqtirii wi execuyiei formayiilor am tot bqtut pasul pe loc, bqltim care au lqudat pe Dumnezeu la wi cred cq de aceea am avut ‘ntre Scaramento: corurile bqrbqtewti, noi atktea conflicte. Trebuie sq ne LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

doar ca sq-mi acopqr au motivat audienya la lucrqri cheltuielile.> speciale fqcute ‘n numele Domnului. <Lumina care Mulyumesc Bunului Dumnezeu strqbate pknq departe, pentru cq a ‘ngqduit sq ne revedem strqlucewte cel mai wi sq fim ‘mpreunq pentru un puternic ‘n imediata ei congres de neuitat. Apreciez wi eu apropiere.> ospitalitatea wi buna organizare a frayilor wi surorilor din Sacramento. <Dumnezeu este Au fost la ‘nqlyime. Domnul sq le liderul miwcqrii de rqsplateascq. misiune, Diavolul este weful opoziyiei.> Ioan Stir, Houston Doi din departamentul de misiune: Iatq reacyiile Congresul a fost frumos. Brisc Ioan, Teofil Cocian cktorva Felicitqri bisericilor din loc pentru asigurat un cadru perfect pentru buna organizare. Aflkndu-mq pentru desfqwurarea lucrqrilor. De la dintre participanyii la Convenyie: prima datq ‘n Sacramento m-am echipele de copii de ordine care <Consider cq tema congresului bucurat sq vqd un awa mare numqr ne-au dirijat dimineaya ‘n locurile de frayi. de parcare wi pknq la frayii, mulyi a fost una binevenitq. “ntr- membri ‘n comitetele locale, care adevqr, biserica poate fi ‘nvioratq Mulyumesc Domnului pentru au luat sacii de plastic wi mqnuwi pe spiritual prin dedicare misionarq. pqrtqwia avutq cu pqstori din diferite mkini ca sq adune gunoaiele lqsate Prezentqrile despre diferitele locuri ale Americii wi Europa. de noi peste tot; de la pilduitoarea metode wi proiecte de misiune ale Duminicq seara ‘nsq ne-au scqpat prietenie a pqstorilor locali, Nelu bisericilor ‘nsoyite de imagini wi lucrurile din mknq wi cuvkntul Aninoiu wi Claudiu Vklcu wi pknq mqrturii practice au fost foarte Domnului nu a fost predicat din la contopirea membrilor bisericilor relevante. Sper cq implicarea cauza timpului. Problema aceasta locale ‘ntr-o frumoasq <echipq> de ‘n acyiuni misionare a tuturor care plagiazq convenyiile noastre de organizare; de la sacrificiul surorilor membrilor bisericilor noastre sq bucqtqrese care wi-au petrecut devinq realitate. ani de zile trebuie rezolvatq. noaptea de skmbqtq ‘n bucqtqria Domnul sq binecuvinteze bisericii wi pknq la casele care ne-au A iewit ‘n evidenyq lucrarea de gqzduit confortabil wi cald, totul a misiune ce poate fi iniyiatq la nivel pe frayii din conducere cu har fost fqrq cusur. Poate cq singurul de familie. Mia wi Costel Oglice wi energie ca sq poatq conduce defect al celor din Sacramento a din Chattanooga TN au oferit un asociayia cu ‘nyelepciune. fost cq n-au lqsat loc pentru ... <mai bun exemplu ‘n sensul acesta. De bine> data viitoare. asemenea fam. Petrilq din Hol][ood Dan Paul, Cleveland Am plecat de la Sacramento cu FL, wi fam. Oprean din San Antonio Poate cq sunt subiectiv fiind ecoul cktorva din adevqrurile mari ‘ncq sub impresia proaspqtq a care ne-au fost spuse: <Biserica ce nu misioneazq, demisioneazq!> <Biserica ce nu misioneazq, fosilizeazq!> <Fiecare baptist, un misionar!> <Pentru pescarii de oameni nu existq sezon ‘nchis.> <Ckwtigqtorii de suflete obyin cele mai bune rezultate cknd se apropie de oameni nu doar cu argumente pe buze, ci wi cu lacrimi ‘n ochi.> <Cknd Biserica nu-i mai cautq pe cei pierduyi ... este pierdutq.> <Rugqciunea nu rezolvq nimic atunci cknd “i cerem lui Dumnezeu sq facq El ceea ce El nu vrea sq facq deckt prin intermediul nostru.> <Meseria mea>, a spus {illiam Carre], <este sq lqyesc “mpqrqyia lui Dumnezeu. Repar pantofi  LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

reuwitului eveniment Wi eu vreau din Sacramento, dar sq mulyumesc cred cq a fost cel mai Domnului wi reuwit congres de pknq organizatorilor acum. De ce? Cred cq ‘n pentru tot ce au primul rknd tema a fost fqcut pentru noi. cea care a dat nu doar o Tema wi direcyie congresului, ci prezentqrile au fost a dat relevanyq. “n acest foarte provocatoare cadru s-au prezentat pentru mine wi lucruri concrete pe care sper sq pot motiva bisericile locale le fac ‘n biserica noastrq la extinderea “mpqrqyiei mai multq muncq lui Dumnezeu. Am putut pe Ogorul Sfknt. ‘nvqya din exemplul concret al colegilor Ce se ‘ntkmplq lucruri pe care ei le fac cu implicarea Doru Aninoiu tinerilor ‘n programele Claudiu Vklcu ‘n mod creativ wi cu dedicare. Fiecare membru a putut congresului? Nu credeyi cq tinerii sunt prea separayi de fi motivat de ceea ce a auzit wi vqzut. Pknq acum (‘n afara wedinyelor) accentul era pe <program> acum ‘nsq noi? Ei nu sunt numai viitorul, ci wi prezentul. Ar fi bine sq aibe mqcar 15 minute ‘n fiecare searq la programele conyinutul a fost de substanyq cu prezentqri de lucrqri festive. reale care le face Dumnezeu prin bisericile romknewti. Modul de prezentare cu imagini este un alt aspect care Radu Stir, Glendale, California de data aceasta a fost foarte bine folosit. Toate acestea Cred cq sqrbqtoarea de la Sacremento L-a onorat au fqcut oboseala sq fie simyitq mult mai puyin deckt la pe Domnul wi ne-a ‘ncurajat pe fiecare. Am fost congresele precedente. impresionat de liniwtea wi pacea cu care Dumnezeu a Calitatea muzicalq a corurilor, de asemenea a fost binecuvkntat atkt wedinyele Convenyiei ckt wi serviciile de toatq aprecierea. Apreciez cq nu au fost prezente de ‘nchinare. unele <puncte> ‘n program care funcyionau ‘n trecut ca un balast obositor. Organizatorii au fost la ‘nqlyime wi trebuie apreciayi Pentru anul viitor aw sugerea un subiect care sq aibe pentru sacrificiu wi ospitalitate. de-a face cu relevanya culturalq a bisericii ‘ntr-o lume mereu schimbqtoare. Nota 10 liderilor Asociayiei pentru ‘nyelepciunea cu Mulyumesc celor care v-ayi implicat ‘n pregqtire wi care au condus wedinyele. prezentare. Domnul sq vq rqsplateascq tuturor, Florin Vancea, Florida M-am ‘ntors acasq ‘ncurajat wi cu resurse pentru a merge ‘nainte. Daniel Sarlea, Colton, California LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Gigi Dobrin - Romknia Sami Saviuc - Torino Cornel Prejban - Austria Victor Crancen\\o - Moldova Mia Oglice Luci Petrila - M.A.M.I. Lidia Oprean Mimi Burciu Samuel Stoica Trio instrumental - Los Angeles Pavel Nicolescu - Ne[ }or\\ Familie Dragaru din Moldova Eusebiu Rus - Portland ~uartet vocal - Portland  LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Dragostea lui ‘nviorat pe toyi noi nu le cunoawtem. Sunt convins Christos ne strknge cei prezenyi. A cq pentru o lucrare mai eficientq ‘n atras atenyia ckmpul de misiune este nevoie, este Din America, Canada, Europa, prezentqrile chiar necesar, sq ne cunoawtem atkt Romknia, Moldova, am venit cu deosebit de bine nevoile unii altora, ckt wi biruinyele. mare bucurie la Sacramento ca pregqtite, dar mai Cunosckndu-ne nevoile putem sq ne sq serbqm al 94-lea Congres al ales sq auzim de ajutqm unii pe alyii, cunosckndu-ne Asociayiei Baptiste Romkne din lucrarea pe care biruinyele putem sq ne ‘mbqrbqtqm U.S.A. wi Canada. Mulyumim Duhul Sfknt o unii pe alyii. lui Dumnezeu pentru timpul de face prin bisericile har care ni l-a dat ‘n California. romknewti ‘n America, Canada, Un crewtin din Punjabi a venit la Totodatq mulyumim wi gazdelor care Africa, Europa, Romknia wi Moldova. prietenul squ american wi l-a rugat au lucrat cu devotament neobosit ca Auzind detalii ale acestor lucrqri sq-l ‘nveye geografie. Mirat acesta sq facq acest Congres un adevqrat fqcute ‘n puterea lui Dumnezeu, l-a ‘ntrebat: <De ce vrei tu, tocmai succes pentru slava lui Dumnezeu. am fost inspirayi la o lucrare wi mai acum, sq ‘nveyi geografie?> Acesta Apreciem sacrificiul fqcut de fratele mare wi la mai multq dqruire pentru a rqspuns: <Eu vreau sq studiez pastor Doru Aninoiu wi ceilalyi misiune wi susyinerea lucrqrii lui geografia pentru ca sq wtiu pentru ce pastori wi bisericile care au gqzduit Dumnezeu. sq mq rog!> atkt ‘ntrunirea de primqvarq pe Secretul de misiune este versetul coasta de vest ckt wi Congresul, tot 8 din Cartea Faptele Apostolilor Chiar dacq sunt awa de mari la Sacramento, dupq doar ckteva capitolul 1: <Ci voi veyi primi o distanyele ‘ntre bisericile noastre, cu luni. putere, cknd Se va pogor’ Duhul aceastq ocazie distanyele s-au topit Sfknt peste voi, wi-Mi veyi fi martori wi am putut sq vedem cq suntem La acest Congres, deosebit ’n Ierusalim, ’n toatq Iudea, ’n animayi toyi de acelawi dor: sq fim de frumos, a fost aleasq ca temq Samaria, wi pknq la marginile martori ai Mkntuitorului nostru principalq <Misiunea>, temq ce a pqmkntului.> “n acest verset Domnul Domnul Isus Cristos. Isus prezintq viziunea, planul wi puterea de a aduce la ‘ndeplinire Am scris la ‘nceput cq dragostea scopul Lui. lui Dumnezeu ne strknge, dar ea Personal ‘mi pare rqu cq aceste totodatq ne wi constrknge. Nu poyi sq evenimente nu sunt mai dese pentru rqmki indiferent fayq de o dragoste a avea mai mult timp la dispoziyie atkt de mare. Zelul misionar este ca sq ne cunoawtem wi mai bine. o consecinyq a faptului cq noi am Totul a trecut awa de repede… Parcq gustat din dragostea lui Dumnezeu. a fost ca un vis frumos. D. L. Mood] a oprit odatq un om pe Adunkndu-ne acolo wi auzind strqzile din Chicago wi l-a ‘ntrebat: prezentqrile fiecqruia, am ‘nyeles <Domnule, sunteyi crewtin?> <Ia cq sunt multe lucrqri care se fac wi vezi-yi tu de treaba ta!> a venit foarte acru rqspunsul. Mood] i-a spus acelui om: <Dar chiar asta este treaba mea!> LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Nu-yi irosi cancerul de John Piper Dragi frayi, apqrea cancerul, El ‘l poate opri sau nu. Dacq nu ‘l oprewte, Am avut privilegiul sq-l cunosc pe John Piper ‘nseamnq cq Dumnezeu are un scop. Wi cum Dumnezeu este personal, sq petrec un timp binecuvkntat ‘n biserica wi ‘n infinit ‘n ‘nyelepciune, este corect sq spunem cq acest scop familia lui. este planul Squ. Satan este real wi cauzeazq multe plqceri John Piper dorea sq vinq ‘n Romknia wi chiar se wi dureri ‘n viaya omului. Dar el nu ia ultima decizie. Cknd discuta planificarea unei Conferinye pastorale la Brqila, l-a lovit pe Iov cu bube (Iov 2:7), Iov i le-a atribuit ‘n final dar, datoritq bolii wi intervenyiei chirurgicale suferite, lui Dumnezeu (2:10) wi autorul inspirat de Duhul Sfknt acest lucru nu a mai fost posibil. confirmq: <Ei…l-au mkngkiat pentru toate nenorocirile pe Dupq atacul cerebral suferit, mesajul lui John Piper care le trimesese Domnul peste el…> (Iov 42:11). Dacq nu <Nu-yi irosi cancerul>, a fost o mare mkngqiere wi crezi cq Dumnezeu a plqnuit cancerul pentru tine, vei irosi ‘ncurajare pentru mine. cancerul. Cu dragoste ‘n Christos, Iosif Stefqnuyi Scriu aceste rknduri cu puyin ‘naintea operayiei de 2. “yi vei irosi cancerul dacq vei crede cq este un cancer la prostatq. Cred ‘n puterea lui Dumnezeu de a blestem wi nu un dar. <Acum nu este nici o oskndire pentru vindeca - prin minuni wi prin medicinq. Cred cq este corect cei ce sunt ‘n Christos Isus> (Rom 8:1). <Christos ne-a wi bine sq te rogi pentru ambele moduri de vindecare. rqscumpqrat din blestemul Legii, fqckndu-Se blestem pentru Cancerul nu este irosit atunci cknd este vindecat de noi> (Gal 3:13). <Desckntecul nu poate face nimic ‘mpotriva Dumnezeu. Dumnezeu primewte gloria, iar eu cred cq lui Iacov, nici vrqjitoria ‘mpotriva lui Israel> (Num 23:23). wi cancerul existq pentru gloria lui Dumnezeu. Awa cq, <Cqci Dumnezeu este un soare wi un scut, Domnul dq dacq nu te rogi pentru vindecare s-ar putea sq-yi irosewti ‘ndurare wi slavq, wi nu lipsewte de nici un bine pe cei ce duc cancerul. “nsq vindecarea nu este planul lui Dumnezeu o viayq fqrq prihanq> (Psalm 84:11). pentru fiecare. Wi sunt foarte multe cqi prin care-yi poyi irosi cancerul. Mq rog pentru mine wi pentru tine, ca nu cumva sq irosim aceastq durere. 3. “yi vei irosi cancerul dacq vei cquta alinare ‘n 1. “yi vei irosi cancerul dacq nu crezi cq el este wansele de supravieyuire wi nu ‘n Dumnezeu. Planul plqnuit de Dumnezeu pentru tine. Nu are sens sq spui lui Dumnezeu cu privire la cancerul tqu, nu este sq te cq Dumnezeu folosewte doar cancerul nostru, fqrq sq-l wi instruiascq ‘n modul rayional wi omenesc de a calcula wansele plqnuiascq. Ceea ce ‘ngqduie Dumnezeu, ‘ngqduie cu un de supravieyuire. Lumea se alimenteazq cu mkngkiere din anumit scop. Wi scopul acela este planul Squ. “n cazul ‘n wansele pe care le are. Dar nu wi crewtinii. Unii se bazeazq care Dumnezeu vede cq ‘n urma dezvoltqrii moleculare va pe carele lor (procentele de supravieyuire), alyii pe caii lor (efectele adverse ale tratamentului), dar noi ne ‘ncredem ‘n Numele Domnului, Dumnezeului nostru (Psalm 20:7). Planul lui Dumnezeu este clar din 2 Corinteni 1:9: <Ba 10 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

‘ncq ne spunea gkndul cq trebuie sq murim; pentru ca sq ne manifestqri pline de afecyiune. Epafrodit s-a ‘mbolnqvit punem ‘ncrederea nu ‘n noi ‘nwine, ci ‘n Dumnezeu care wi aproape cq era sq moarq cknd i-a adus lui Pavel darurile ‘nviazq moryii>. Planul lui Dumnezeu cu privire la cancerul trimise de biserica din Filipi. Pavel le spune filipenilor, tqu (pe lkngq o mie de alte lucruri bune) este sq ‘nlqture <Cqci dorea fierbinte sq vq vadq pe toyi; wi era foarte mkhnit, orice proptele de sub inima ta, pentru ca sq te bazezi ‘n pentru cq aflaserqyi cq a fost bolnav> (Filipeni 2:26-27). ‘ntregime numai pe Dumnezeu. Ce rqspuns uimitor! Nu spune cq ei erau mkhniyi pentru cq auziserq cq el era bolnav, ci spune cq el era mkhnit 4. “yi vei irosi cancerul dacq refuzi sq te gkndewti la pentru cq ei auziserq cq el era bolnav. Acesta este tipul de moarte. Toyi vom muri, dacq Isus nu va reveni curknd. Este inimq pe care Dumnezeu dorewte sq-l creeze prin cancer: o o nebunie sq nu te gkndewti la momentul ‘n care va trebui inimq plinq de afecyiune wi grijq fayq de oameni. Nu-yi irosi sq pqrqsewti aceastq viayq wi sq te ‘ntklnewti cu Dumnezeu. cancerul retrqgkndu-te ‘n tine ‘nsuyi. Eclesiastul 7:2 spune: <Mai bine este sq te duci ‘ntr-o casq de jale deckt ‘ntr-o casq de petrecere; cqci acolo ‘yi 8. “yi vei irosi cancerul dacq vei suferi ca cei care nu aduci aminte de sfkrwitul oricqrui om, wi cine trqiewte ‘wi au nici o nqdejde. Pavel folosewte aceastq expresie pentru pune la inimq lucrul acesta.> Cum sq pui la inimq acest cei care au pierdut pe cei dragi: <Nu voim, frayilor, sq fiyi ‘n lucru, dacq tu nici mqcar nu te gkndewti la el? Psalmul necunowtinyq despre cei ce au adormit, ca sq nu vq ‘ntristayi 90:12 spune, <>nvayq-ne sq ne numqrqm bine zilele, ca sq ca ceilalyi care nu au nqdejde> (1 Tesaloniceni 4:13). cqpqtqm o inimq ‘nyeleaptq.> A-yi numqra zilele ‘nseamnq Moartea aduce cu ea durere. Chiar wi atunci cknd moare un sq te gkndewti ckt de puyine sunt acestea wi cq la un moment credincios, existq o pierdere temporarq - pierderea trupului, dat ele se vor sfkrwi. Cum sq capeyi o inimq ‘nyeleaptq dacq pierderea celor dragi, wi pierderea lucrqrii de pe pqmknt. Dar refuzi sq te gkndewti la zilele tale? Ce mare risipq, dacq nu suferinya este diferitq pentru cel credincios - este ‘nsoyitq de ne gkndim la moarte. nqdejde. <Ne place mult mai mult sq pqrqsim trupul acesta, ca sq fim acasq la Domnul> ( 2 Corinteni 5:8). Nu-yi irosi 5. “yi vei irosi cancerul dacq vei gkndi cq <a ‘nvinge> cancerul suferind ca cei care nu au aceastq nqdejde. cancerul ‘nseamnq mai degrabq a rqmkne ‘n viayq deckt a-L preyui pe Christos. Planul lui Satan cu privire la 9. “yi vei irosi cancerul dacq vei trata pqcatul la cancerul tqu nu este unul wi acelawi cu planul lui Dumnezeu. fel de uwor ca wi ‘nainte. Consideri pqcatele atrqgqtoare Satan plqnuiewte sq-yi distrugq dragostea pentru Christos. ca wi ‘nainte, acum dupq ce ai aflat cq ai cancer? Dacq da, Dumnezeu plqnuiewte sq-yi adknceascq dragostea pentru atunci ‘yi irosewti cancerul. Cancerul este gkndit sq distrugq Christos. Cancerul nu iese ‘nvingqtor dacq mori. Ci iese pofta de pqcat. Mkndria, lqcomia, pofta, ura, neiertarea, ‘nvingqtor dacq nu-L preyuiewti pe Christos. Planul lui nerqbdarea, lenea - toate aceste lucruri sunt adversari Dumnezeu este sq te smulgq de la sknul acestei lumi wi sq te pe care cancerul este menit sq ‘i atace. Nu te gkndi sq sature cu suficienya lui Christos. Planul lui Dumnezeu este lupyi doar ‘mpotriva cancerului. Ci gkndewte-te sq lupyi wi menit sq te ajute sq spui wi sq simyi, <toate aceste lucruri ca ‘mpreunq cu cancerul. Pentru cq cele enumerate mai sus o pierdere, fayq de preyul nespus de mare al cunoawterii lui sunt inamici mai periculowi deckt cancerul. Nu irosi puterea Christos Isus, Domnul meu.> Wi sq wtii cq deaceea, <pentru cancerului de a zdrobi acewti inamici. Lasq ca prezenya mine a trqi este Christos wi a muri este un ckwtig> (Filipeni eternitqyii sq facq pqcatele acestui veac sq aparq inutile, awa 3:8; 1:21). cum wi sunt de fapt. <Ce folosewte unui om sq ckwtige toatq lumea, dacq s-ar prqpqdi sau s-ar pierde pe sine ‘nsuwi?> 6. “yi vei irosi cancerul dacq vei petrece prea mult (Luca 9:25). timp citind despre cancer wi nu ‘ndeajuns de mult timp citind despre Dumnezeu. Nu este nimic grewit sq 10. “yi vei irosi cancerul dacq nu vei reuwi sq-l acumulezi cunowtinye despre cancer. Ignoranya nu este o folosewti ca pe un mijloc de a mqrturisi adevqrul wi gloria virtute. Dar dorinya de a wti tot mai mult despre cancer wi lui Christos. “n viaya crewtinilor nu este nimic la ‘ntkmplare. lipsa de zel ‘n a-L cunoawte tot mai mult pe Dumnezeu, Sunt anumite motive pentru care ajungem unde ajungem. sunt simptome ale necredinyei. Cancerul este menit sq ne Gkndewte-te la ce a spus Isus despre circumstanyele trezeascq la realitatea lui Dumnezeu. Este menit sq punq dureroase wi neplanificate: >Vor pune mkinile pe voi, vq vor sentimentele wi forya noatrq ‘n srijunul poruncii primite, da pe mkna sinagogilor, vq vor arunca ‘n temniye, vq vor <Sq cunoawtem, sq cqutqm sq cunoawtem pe Domnul> tkr’ ‘naintea ‘mpqrayilor wi ‘naintea dregqtorilor, din pricina (Osea 6:3). Este menit sq ne trezeascq la adevqrul din Numelui Meu. Aceste lucruri vi se vor ‘ntkmpla ca sq fiyi Daniel 11:32, <Dar aceia din popor, cari vor cunoawte pe mqrturie> (Luca 21:12-13). Awa este wi cu cancerul. El va Dumnezeul lor, vor rqmknea tari, wi vor face mari isprqvi>. fi o oportunitate de a depune mqrturie. Christos este infinit Este menit sq ne transforme ‘n stejari indestructibili wi de vrednic. Wi aceasta este o ocazie rarq prin nezdruncinat: <Ci ‘wi gqsewte plqcerea ‘n Legea Domnului, care poyi arqta cq Christos preyuiewte mai wi zi wi noapte cugetq la Legea Lui. El este ca un pom sqdit mult deckt viaya. Nu-yi irosi cancerul. lkngq un izvor de apq, care ‘wi dq rodul la vremea lui, wi ale cqrui frunze nu vewtejesc: tot ce ‘ncepe duce la bun sfkrwit> (Psalm 1:2). Ce irosire a cancerului dacq citim zi wi noapte Adu-yi aminte cq nu ewti singur. despre cancer ‘n loc sq citim despre Dumnezeu. Vei avea ajutorul de care ai nevoie. <Wi Dumnezeul meu sq ‘ngrijeascq de toate 7. “yi vei irosi cancerul dacq ‘l vei lqsa sq te ducq trebuinyele voastre, dupq bogqyia Sa, ‘n ‘n singurqtate, ‘n loc sq-yi adknceascq relayiile prin slavq, ‘n Isus Christos> (Filipeni 4:19). LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 11

Pentru prieteni Cum sq fii un adevqrat crewtin? Te-ai ‘ntrebat vreodatq ce prin Evanghelie. Poyi avea acest dar Christos a plqtit pentru noi! ‘nseamnq sq fii mkntuit wi cum poyi fi al iertqrii wi siguranya vieyii vewnice, un adevqrat crewtin? numai dacq ‘l primewti pe Christos ‘n Poate crezi cq trebuie sq faci fapte mod personal. bune, sq mergi la Bisericq, sau sq ai Aceasta este ‘ntrebarea la care o religie, ca sq poyi plqti pentru vina trebuie sq rqspundq fiecare om, Dumnezeu awteaptq acest rqspuns pqcatelor tale! Fiul lui Dumnezeu pentru a fi fericit wi a gqsi siguranya de la tine! Versetele urmqtoare aratq, deja a achitat preyul: <..Dumnezeu ‘wi vewniciei. care este partea lui Dumnezeu wi aratq dragostea fayq de noi prin faptul care este responsabilitatea ta ‘n acest cq, pe cknd eram noi ‘ncq pqcqtowi, Poate sunt lucruri ‘n viaya ta, care proces: Christos a murit pentru noi >. Rom par sq nu meargq bine. Ai ‘ncercat 5:8 multe soluyii, pentru a le ‘ndrepta, Dumnezeu te iubewte! dar acestea au dat grew. Dacq ‘ncq nu Salvarea este prin Har ! ai gqsit rqspunsul pe care ‘l awtepyi; Cel mai cunoscut verset al Bibliei, de ce n-ai lua aminte la ceea ce aratq ckt de mare este dragostea lui Cuvkntul <Har> ‘nseamnq Dumnezeu ar vrea sq-yi spunq? Dumnezeu: <dar nemeritat>. Acesta aratq cq Dumnezeu ‘yi oferq ceea ce nu meriyi, Cuvkntul lui Dumnezeu cuprinde <Atkt de mult a iubit Dumnezeu sau ceea ce nu poyi ckwtiga singur, rqspunsuri concrete la orice ‘ntrebare, lumea, cq a dat pe singurul Lui Fiu, fqrq sq te coste nimic; numai sq-l iar Domnul Isus, are soluyii wi pentru pentru ca oricine crede ‘n El, sq nu accepyi prin credinyq! <Cqci prin har problema cu care te frqmknyi astqzi ! piarq, ci sq aibq viayq vewnicq <Ioan ayi fost mkntuiyi, prin credinyq. Wi 3:16>. aceasta nu vine de la voi; ci este darul Poate cq povara sufletului tqu este lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca sq nu cauzatq de faptul cq: “n dragostea Lui, Dumnezeu vrea se laude nimeni >. Efeseni 2:8-9 sq-yi wteargq pqcatele wi sq-yi dea pace, - Te simyi vinovat wi nu wtii cum sq bucurie wi libertate, nu numai pentru Trebuie sq hotqrqwti acum ! gqsewti eliberare wi pace? viaya de aici ci wi pentru vewnicie. Isus Christos awteaptq hotqrkrea - Yi-ai fqcut planuri pentru viitor, Tu ewti pqcqtos! inimii tale. Primindu-L pe El ‘n inima dar n-ai siguranya cq se vor ‘mplini? ta, vei deveni copilul Lui, pentru Poate cq ai auzit pe unii spunknd: cq: <..tuturor celor ce L-au primit, - Ewti singur wi ai nevoie de cineva <Sunt un om obiwnuit, ca toyi ceilalyi; adicq celor ce cred ‘n Numele Lui, care sq te iubeascq wi sq te ‘nyeleagq? nimeni nu este perfect! Biblia aratq le-a dat dreptul sq se facq copii ai lui cq toyi oamenii, oricine s-ar pretinde Dumnezeu; nqscuyi nu din sknge, nici - Cauyi fericirea wi ‘mplinirea ‘n ei a fi, ‘naintea lui Dumnezeu sunt din voia firii lor, nici din voia vreunui viaya ta , dar nu o poyi gqsi? pqcqtowi: <cqci toyi au pqcqtuit wi om, ci din Dumnezeu> Ioan 1:12- sunt lipsiyi de slava lui Dumnezeu > 13. Ca wi copil a Lui Dumnezeu, ai - Dorewti sq wtii cum poyi sq ajungi Romani 3:23. siguranya mowtenirii. mkntuit wi cum sq fii un adevqrat crewtin? Cu toyii wtim cq am fqcut Ai vrea sq-I dai acest rqspuns lucruri grewite, care ne-au separat spunknd?: Rqspunsul Bibliei a cqrei de Dumnezeu. Pentru cq El este temq centralq este <Dragostea lui Sfknt, iar noi nu! Acest pqcat aduce <Doamne Isuse, recunosc cq sunt Dumnezeu> te include wi pe tine. pedeapsa: pqcqtos, dar cred cq Tu mq iubewti wi Aceastq dragoste a fost descoperitq ai murit pentru pqcatele mele. Iartq- atunci cknd Isus Christos, Fiul lui Dupq cum un wofer trebuie mi pqcatele wi dq-mi eliberarea Ta. Te Dumnezeu, a venit ‘n lume ‘ntr-un sq plqteascq pentru cq a ‘ncqlcat invit ca Mkntuitor wi Domn al vieyii chip asemenea nouq. El a trqit o viayq legea circulayiei, wi omul trebuie sq mele wi te rog sq mq ajuyi sq te urmez fqrq de pqcat, dar a murit pe cruce plqteascq pentru pqcatul sqvkrwit: cu credinyq pknq la capqtul vieyii pentru pqcatul meu wi pentru pqcatul wi <plata pqcatului este moartea > mele, avknd siguranya iertqrii wi-a tqu. A fost ‘ngropat, dar a ‘nviat Rom.6:23. vieyii vewnice. > dintre cei moryi wi este viu ‘n vecii vecilor. Aceastq pedeapsq, dacq continui sq pqcqtuiewti, ‘yi va aduce nu numai Fiindcq Christos a murit, pqcatele moartea fizicq, ci wi despqryirea de tale pot fi iertate. Wi pentru cq El a Dumnezeu wi osknda vewnicq ‘n iad. ‘nviat, biruind moartea, tu poyi avea viayq vewnicq. Aceasta este <Vestea Bunq> pe care Dumnezeu o descoperq 12 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Halloween <Nu luayi deloc parte la lucrqrile promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor neroditoare ale ‘ntunericului, ba ‘ncq mai moryi din familia lor. de grabq oskndiyi-le> - Efeseni 5:11 “n teorie, oamenii puteau preveni sq fie Celyii, care trqiau acum 2000 de ani ‘n zona care este pqcqliyi (tric\\) oferind copiilor sau celor care acum acoperitq de Irlanda, Regatul Unit wi nordul Franyei, le sunau la uwq costumayi o micq atenyie (treat) sqrbqtoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceastq - bomboane, dulciuri, mere. zi marcq sfkrwitul verii wi al recoltei wi ‘nceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea. Celyii credeau cq ‘n Obiceiul costumelor de Hallo[een are noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre tqrkmul celor rqdqcini adknci ‘n istorie, plecknd de la vechii moryi wi lumea lor devine neclarq wi cq fantomele celor celyi chinuiyi de gerul iernii, pknq la englezii decedayi se ‘ntorc sq bkntuie pqmkntul, creknd probleme care considerau cq ‘n noaptea ‘n care se wi stricknd recoltele. Tocmai de aceea, ‘n noaptea de 31 deschid poryile celor fqrq viayq, nu pot iewi octombrie, ei sqrbqtoreau Samhain, un festival pentru care afara din casq deckt costumayi pentru a speria, construiau altare pe care fqceau sacrificii zeitqyilor sub la rkndul lor, fantomele. forma de grkne sau animale. “n fapt, cuvkntul Hallo[een ‘wi are originea ‘n Biserica Catolicq. Pe 1 noiembrie catolicii sqrbqtoresc <Ziua tuturor “n timpul celebrqrii, celyii purtau costume ‘n general sfinyilor>, <All Saints Da]> sau <All Hollo[s Da]>. “nsq fqcute din piele wi capete de animale. Cknd sqrbqtoarea sqrbqtoarea ‘n sine, 31 octombrie, este ‘ncq de pe vremea lua sfkrwit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru vechilor Celyi, a cqror credinyq sqrbqtorea Anul nou la a-wi aprinde focurile stinse mai devreme ‘n aceawi searq. aceastq data. Poporul celt credea cq la aceastq datq toate Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care legile timpului wi ale spayiului erau anulate, permiyknd astfel urma. Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor tuturor spiritelor sq se ‘ntoarcq printre cei vii. Firesc, cei vii luminayi din interior. Ulterior cuceririi romane, Samhain-ul nu doreau sq fie posedayi, astfel cq ‘n data de 31 toyi celyii celtic a fost combinat cu douq sqrbqtori de origine romanq: ‘wi stingeau focurile din casq pentru a deveni neatrqgqtoare Feralia, o zi la sfkrwitul lui octombrie, ‘n care romanii ‘wi pentru orice spirit ce ar dori sq sqlqwluiascq acolo. Se comemorau moryii wi festivalul ‘n care o onorau pe Pomona, ‘mbrqcau ‘n costume fantomatice wi se plimbau prin sat zeiya romana a fructelor wi a copacilor. fiind ckt mai ‘nspqimkntqtori cu putinyq pentru a alunga spiritele celor morti care se re’ntorseserq printre ei. “n secolul VII, influenya crewtinismului se extinsese O datq cuceriyi de romani, ei le-au transmis acestora wi pe pqmkntul celtic. Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit obiceiurile lor. Deghizarea ‘n fantome wi vrqjitoare a devenit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicatq comemorqrii sfinyilor un adevqrat ritual pentru romanii ce credeau cu tqrie ‘n wi martirilor: <Ziua tuturor sfinyilor>, o sqrbqtoarea care posedarea de cqtre spirite malefice. aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnatq de Sqrbqtorirea Hallo[een-ului a fost adusq ‘n America bisericq. de cqtre mulyimea de imigranyi irlandezi ce a poposit pe yqrmurile continentului ‘n jurul anilor 1840. Pknq prin anii ^30, ‘n America, Hallo[een-ul adus de Tot din tradiyiile acestora a izvorkt wi obiceiul cioplirii coloniwtii englezi, devenise o sqrbqtoarea secularq, dar dovlecilor precum capete de monwtrii wi plasarea unei centratq pe comunitate, cu parade, wi petreceri rqspkndite lumknqri ‘n interior pentru a cqpqta o fayq demonicq. prin tot orawul. Tot cam ‘n acest timp a fost resuscitatq wi Tradiyia popularq irlandezq povestewte de un om numit tradiyia <tric\\ or treat> care dateazq probabil din vremurile Jac\\ care a reuwit sq ‘l pqcqleascq pe diavol, care intenyiona paradelor de Ziua tuturor sfinyilor din Anglia. “n timpul sq ‘i fure sufletul, spunkndu-i sq se cayere ‘n copac. O festivitqyilor, sqrmanii cerweau mkncare wi oamenii le datq urcat, Jac\\ a cioplit o cruce ‘n trunchi, pentru ca ofereau plqcinte numite <prqjituri de suflet> ‘n schimbul Satana sq nu se mai poatq da jos. Apoi l-a lqsat sq coboare doar dupq ce i-a promis cq nu va mai ‘ncerca niciodatq sq ‘l ademeneascq pentru a ‘i fura sufletul. La moartea sa, Jac\\ nu a fost primit nici ‘n Rai, din cauza cqilor sale <necrewtinewti> de a se apqra, dar nici ‘n Iad deoarece ‘l pqcqlise pe Satan. I s-a dat doar un tqciune pentru a ‘l cqlquzi ‘n ‘ntunericul dintre Rai wi Iad. “n faya acestor periculoase amestecuri de religii pqgkne wi tradiyii ne biblice cea mai bunq atitudine este refuzul wi neparticiparea! LUMINQTORUL - August 2006 13

O carte ‘n serial <DRAGOSTEA> MAREA FORYQ A BISERICII DE CE SE RQCEWTE Rqcirea bisericii din Efes bogqyiile wi plqcerile vieyii acesteia. DRAGOSTEA “N La mulyi dragostea este ‘nqbuwitq Biserica din Efes a fost ‘nfiinyatq de mediu. “n sqrqcia din Romknia BISERICI ? de Duhul Sfknt prin apostolul Pavel, au fost calzi ‘n dragoste, cu toate probabil prin anul 56 d.Hr. Ea a greutqyile wi necazurile, fqrq mawinq, Mat. 24:12 fost o bisericq foarte ‘nfloritoare wi credinciowii cqutau sq fie la timp ‘n ‘nflqcqratq ‘n dragoste. Apostolul casa Domnului. Au venit ‘n America La formarea Bisericii prin Pavel a stat trei ani la Efes. Dupq wi ‘ngrijorarea, sq poatq face bani, ‘i pogorkrea Duhului Sfknt la Rusalii, un an, el a ‘nchiriat probabil Wcoala determinq sq ia douq slujbe wi nu mai Biserica a ars ‘n dragoste pentru lui Tiran wi timp de doi ani acolo a au timp de Casa Domnului. Iar dupq Dumnezeu, se iubeau ‘ntre ei ca frayii, ‘nvqyat pe oameni Evanghelia. Era o ce au ajuns la unele realizqri, vreau trqiau ‘n pqrtqwia frqyeascq wi doreau poziyie centralq ‘n Efes. Mult popor mai mult, vreau bogqyie, altq casq, cu ‘nfocare mkntuirea celor pqcqtowi. s-a ‘ntors la Dumnezeu. Pknq wi altq mawinq, wi muncesc ca sclavii, Nimic nu era prea mult, nimic prea vrqjitorii wi-au ars ‘n public cqryile lor cqci de fapt sunt sclavii lui Mamona. greu ca sq-L asculte pe Domnul. <Toyi scumpe wi s-au alqturat bisericii. <Cu Eu mi-aduc aminte cq pqrinyii au fost erau nelipsiyi de la Templu>. Au fost atkta putere se rqspkndea wi se ‘ntqrea sqraci wi uneori miercurea eram la gata chiar sq-wi vkndq averile wi sq Cuvkntul Domnului.> Din pricina sqpatul porumbului sau la seceriw, dar punq banii la picioarele apostolilor, acestei forye a bisericii, s-a produs cknd soarele se apropia de asfinyit, spre a ajuta pe cei convertiyi la rqscoala lui Dimitrie. Apoi Pavel a ‘ncheiam orice lucru wi plecam sq fim Rusalii, dintre evreii veniyi din alte plecat. Timotei a lucrat pentru o la timp la serviciul de ‘nchinqciune. pqryi, ca acewtia sq-wi prelungeascq vreme la Efes. Apoi Apostolul Ioan. Wi de la holdq o luam pe jos pknq rqmknerea la Ierusalim, spre a putea acasq, ne spqlam ‘n fugq wi plecam la stqrui ‘n <’nvqyqtura apostolilor>. Dupq vreo 40 de ani ‘nsq, cknd bisericq. Nu era vorba de obosealq. Biserica trebuia sq asculte porunca apostolul Ioan era exilat ‘n insula Azi, unii sunt prea obosiyi sq se Domnului Isus: Patmos, Domnul i-a cerut sq scrie aweze ‘n mawinq wi sq vinq la Casa ‘ngerului bisericii din Efes: <Wtiu Domnului. Dar nu oboseala e cauza, <Wi ‘nvqyayi-i sq faptele tale, munca ta, rqbdarea ta… ci lipsa de dragoste pentru Domnul. pqzeascq tot ce v-am dar ce am ‘mpotriva ta este cq yi-ai La unii, dragostea este sedusq de poruncit>(Mat.28:20). pqrqsit dragostea dintki. Adu-yi deci, plqcerile vieyii, de excursii, de seriale Ce stare ‘naltq o fi fost acolo! aminte de unde ai cqzut, pocqiewte- de la televizor, spini care ‘nqbuwq Ce bucurie! Ce progres! Wi ce te…> “nyelegem de aici cq biserica wi-a crewterea spiritualq, crewterea ‘n credinciowie ‘n dragostea fayq de pqrqsit dragostea dintki wi a cqzut la dragoste pentru Christos Domnul. Domnul, gata sq ‘ndure arestqri, o stare joasq. Ea a rqmas bisericq ‘n Acewtia nu pot sq cknte <Preaiubitul ‘ntemniyqri wi bqtqi pentru Numele lucrare, ‘n muncq wi rqbdare, dar fqrq meu e Unul fqrq seamqn pe pqmknt>. Preaiubitului lor Mkntuitor! dragostea caldq de la ‘nceput. La ckyi Dragostea ‘i fqcea ne’nfricayi. Wtefan, frayi, la ckte biserici nu se potrivesc Domnul Isus precizeazq care un tknqr ‘nflqcqrat, devine primul cuvintele acestea ? Biserica nu a fost e vina acestora. El zice cq acewtia martir al crewtinismului. foryatq, nu a pierdut, ci wi-a pqrqsit, dupq ce au auzit Cuvkntul, <’wi vqd Dar ‘ncq ‘n primul veac, din deci o acyiune voitq, dragostea ei s-a de drum, wi-l lasq sq fie ‘nqbuwit>. Cuvkntul sfknt constatqm cq unii legat de altceva. Aceasta e neglijenyq de cele spirituale, crewtini au rqcit ‘n dragoste. Ce ei sunt vinovayi cq ‘l lasq sq fie s-a ‘ntkmplat ? De ce au rqcit? Influenya mediului ‘nqbuwit de spini, wi bobul de grku nu Cunoscknd cauzele care au aduce roadq. Gkndiyi-vq cum poate determinat rqcirea acelora, putem lua “n Ev. Luca 8:14, Domnul Isus unul care stq douq-trei ore la televizor mqsuri preventive ca noi sq nu rqcim vorbewte despre sqmknya cqzutq ‘ntre wi se distreazq cu artiwtii de toatq ‘n dragoste. spini cq nu a adus roadq, fiindcq pqcqtowenia veacului sodomic, cum a fost ‘nqbuwitq de spini. Wi El a ar mai putea el, care s-a dus la sfatul precizat cq spinii sunt: ‘ngrijorqrile, celor rqi, s-a oprit pe calea pqcqtowilor 14 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

wi s-a awezat pe scaunul celor ‘n biserici ! Pierim ‘n pustia lumii! De Ipocrizie religioasq batjocoritori, sq mai guste fericirea ‘n aceea dau alarmq ! “napoi la Izvor! Domnul? Dragostea pentru Christos Pe zidul catedralei din Lubec\\, Domnul a acestora a fost ‘nqbuwitq. Lipsa de veghere, de cercetare Germania, stq scris: De aceea, apostolul Ioan ne atrage de sine, ne face prieteni cu lumea, atenyia prin cuvintele: <Nu iubiyi dar prin aceasta devenim vrqjmawi <Mq numiyi Mkntuitor, dar nu lumea, nici lucrurile din lume. Dacq cu Dumnezeu (Iacov 4:4). Cum ar vreyi sq vq salvez. iubewte cineva lumea, dragostea trebui sq ne simyim ticqlowia ! Cum ar Tatqlui nu este ‘n el> (1 Ioan 2:15). trebui sq ne pocqim ‘n faya Domnului Mq numiyi Lumina, dar nu credeyi de orice rqcealq a dragostei ! Cum ar ce spun. Acceptarea pqcatului, duce la trebui sq folosim orice posibilitate ca rqcirea dragostei sq ne adunqm ‘n grup la rugqciune wi Ma numiyi Calea, dar nu Mq sq strigqm fierbinte cqtre Domnul ‘n urmayi. Dacq ‘ntr-un pahar cu apq caldq aceste zile de crizq spiritualq ! Vkntul pui douq cuburi de ghiayq, apa arzqtor de uscqciune suflq cumplit. Mq numiyi viaya, dar nu Mq doriyi. devine rece. Pqcatul e ghiayq. Pqcatul Venirea Domnului e foarte aproape. Mq numiyi “nvqyqtorul, dar nu mq minciunii ticluit de Anania wi Safira Toate evenimentele ne strigq aceasta. a rqcit dragostea lor pentru Domnul. Nu vrem sq rqmknem afarq nici noi, ‘ntrebayi. “n Ev.Matei 24:12, este scris: <Wi nici cei dragi ai nowtri. De aceea, sq Mq numiyi Minunat, dar nu Mq din cauza ‘nmulyirii fqrqdelegii, ne adkncim rqdqcina vieyii spirituale dragostea celor mai mulyi se va rqci>. ‘n dragostea lui Dumnezeu wi ea va iubiyi. Azi acesta e un semn al apropiatei coplewi inima noastrq. Atunci vom Mq numiyi “nyelept, dar nu stayi de veniri a Domnului. Dar cu ckt vedem cuoawte cq dragostea este mai tare ‘mplinirea aceasta ‘n viaya altora, cu deckt moartea. vorbq cu Mine. atkt noi trebuie sq cqutqm sq fim mai Mq numiyi Domn, dar nu mq fierbinyi ‘n dragoste fayq de Domnul. Doamne, awa vrem sq fim ‘n dragostea wi credinciowia noastrq fayq slujiyi. Atacul Satanei cu orbire spiritualq de Tine ! Ajutq-ne prin Duhul Sfknt ! Mq numiyi Atotputernic, dar e sq te crezi bine. Aceasta a fost starea bisericii din Laodicea. Ei erau n-aveyi ‘ncredere ‘n Mine. doar cqldicei, nici reci, nici ‘n clocot, wi ameninyarea a fost: <am sq vq vqrs Dacq odatq nu vq voi cunoawte, sq din gura Mea> (Apoc3:16). Atkyia nu vq mirayi atunci!> azi sunt mulyumiyi cu religiozitatea lor, nu cautq apropierea de Domnul. Maxime Se roagq formal wi citesc Biblia superficial. De aceea nu e nici o Wi minciuna <acopere o sumedenie de pqcate>, dar numai ... schimbare, nici o ‘ndreptare. temporar! Depqrtarea de Izvorul dragostei Cea mai bunq laudq pe care o putem face adevqrului este sq-l trqim! Aceasta se petrece pe nesimyite. Viaya nu stq pe loc, ori lupyi Biblia te va despqryi de pqcat sau pqcatul te va despqryi de Biblie. wi ‘naintezi contra valului de - D. L. Mood] pqcqtowenie, ori te lawi dus de val, wi valul lumii te depqrteazq de Probabil cq biserica nu suferq awa mult pentru pqcatele lumii, Dumnezeul cel viu, sursa Dragostei. cum suferq lumea pentru pqcatele bisericii. Un credincios, care nu cautq zi de zi sq se apropie tot mai mult de Una din cele mai rapide cqi de a <‘ncqlzi> o Bisericq Dumnezeu, fqrq sq-wi dea seama, zi este sq pui mai mult foc ‘n cel de la amvon. de zi va fi tot mai departe de Domnul. Un tqciune scos din foc, se stinge. Ispita este rqul care bate la uwq, pqcatul este zqvorul Wi ce mulyi credinciowi sunt doar pe care-l tragi tu cknd ‘l lawi sq intre. tqciuni stinwi ! Domnul Isus a zis: <Dacq cineva nu rqmkne ‘n Mine, este Dacq vrei sq stqpknewti ispitele, lasq-L pe Christos sq te aruncat afarq, ca mlqdiya neroditoare stqpkneascq. wi se usucq, apoi mlqdiyele uscate sunt strknse, aruncate ‘n foc wi ard> (Ev.Ioan 15:6). Aceastq ‘ndepqrtare o constatqm ‘n viaya lui Israel wi, vai, ce nenorociri a adus ! Mq doare de aceastq rqcire a dragostei ce se simte LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 15

Rqspunsul meu Sunt logoditq cu un tknqr foarte Acum ckyiva ani, m-am certat cu adu­nqrii nu sunt urmawi fideli ai simpatic. De cknd ne-am logodit ’nsq, cei din bisericq, din pricina limbii prea Domnului Isus, amintewte-yi cq wi am observat cq, din punct de vedere ascuyite a unuia dintre ei. De atunci, tu ai avut momente de neascultare. spiritual, nu ne potrivim de loc. Drept m-am retras complet din comunitate. “nvayq sq gqsewti o fericire nouq sq vq spun, ’mi este teamq sq-mi leg Ce putem face cu cei care sunt supunkndu-te cuvin­telor Domnului viaya de cineva care nu este un copil sarcastici, muwcqtori wi batjocoritori Isus: <Binecuvkntayi pe cei care vq al Domnului. Grewesc dacq rup un fayq de noi? blastqmq, rugayi-vq pentru cei care legqmknt fqcut cu toatq sinceritatea wi se poartq rqu cu voi> (Luca 6:28). dacq rup logodna? Cel mai bun lucru pe care ’l putem face este sq nu-i luqm ’n O recentq operayie mi-a scos la Nu voi fi niciodatq partizanul seamq. Biblia spune: <Dragostea ivealq un cancer atkt de avansat, <rqzgkndirilor> wi al ruperii este ’ndelung rqbdqtoare, este plinq ’nckt nu mai permite nici o speranyq de legqmintelor fqcute. Totuwi, dacq nu de bunqtate .... nu se mknie, nu se vindecare. Eu sunt crewtin wi mi-ar place abandonezi proiectele de cqsqtorie, gkndewte la rqu> (1 Cor. 13:4-5). sq arqt ’n aceste ultime luni lucrul te vei trezi curknd ’n situayia de acesta. a face alte legqminte care te vor Recunosc cq asta nu este prea obliga wi mai mult wi pe care nu uwor, dar, dacq vrem sq fim ucenicii Dumnezeu ’yi dq o minunatq le vei putea face deckt spunknd Domnu­lui Isus, trebuie sq ’ncercqm ocazie pentru a o face wi eu sunt adevqrul ... cel mai adevqrat. Dacq wi sq stqruim apoi ’n ’ncercqrile convis cq nu o vei lqsa sq-yi scape. logodnicul tqu este cinstit, va noastre. Timp de doi ani ’ntregi, Vezi, noi toyi trebuie sq ne ’ntklnim ’nyelege schimbarea petrecutq ’n yi-ai otrqvit trupul wi sufletul cu cu inevitabilul eveni­ment al moryii, atitudinea ta. Cknd ’wi va da seama sentimentul de duwmqnie. Oprewte- dar numai crewtinul este cel care wtie cq legqmkntul tqu de la cununie te acum! Ajunge! “ntoarce-te! cum sq moarq. Pentru el moartea va fi lipsit de sinceritate wi cq nu-l Urmeazq exemplul Domnu­lui Isus este ’nceputul unei existenye cu vei face deckt pentru a continua wi ’ncepe sq te rogi intens pentru mult superioarq, despre a cqrei angajamentul anterior, el ’yi va reda persoana care yi-a cauzat tot rqul mqreyie wi splendoare nici o fiinyq cu siguranyq libertatea. acesta. Privewte-o awa cum o privewte omeneascq nu-wi poate face nici cea Christos. Cknd o vei ’ntklni, fq ca wi mai vagq idee. Dacq, dimpotrivq, el refuzq cum ai fi uitat totul. Fii awa de plin s-o facq, continuq sq stqruiewti ’n de dragoste, ’nckt gkndurile rele Wi, pentru cq tu ai aceastq manifestarea crezului tqu crewtin sq nu mai aibq loc ’n sufletul tqu. nqdejde extraordinarq, eu te wi poate cq fidelitatea ta fayq de Vezi, existq douq motive pentru care sfqtuiesc sq le vor­bewti ckt mai mult Dumnezeu ’l va converti wi pe el. nu trebuie sq nutrim senti­mente oamenilor despre ea wi cere-I lui Wansele de a face din el un crewtin rele fayq de cei pqcqtowi. Dacq se Dumnezeu sq ’nsoyeascq cu puterea adevqrat vor scqdea considerabil pocqiesc, ei vor deveni frayii nowtri wi Lui mkntuitoare mqrturia ta. Adu-yi dupq cqsqtorie. Puneyi-vq de acord este bine sq ’ncepem sq-i iubim ’ncq mereu aminte cq viitorul pe care ’l ’n aceste puncte fundamentale, de pe acum. Dacq nu se pocqiesc, vei petrece cu Christos, va fi etern. ’nainte de a vq lega pe viayq. vai, vor ajunge ’n iad wi sunt “n ultimele douq capitole ale Bibliei, vrednici ’ncq de pe acum de mila Dumnezeu ne vorbewte despre <Merg oare doi oameni noastrq. vewnicie wi ’ncearcq sq ne descrie ’mpreunq, fqrq sq fie ’nvoiyi?> puyin cerul. Christos a venit ’n lume (Amos 3:3). Mergi iarqwi la bisericq ’n pentru a ne rqscumpqra wi pentru a prima duminecq. “ntoarce-te la ne duce acolo dar pknq atunci, El ’nchinqciune ’n pqrtqwie cu trupul vrea ca noi sq trqim aici pe pqmknt lui Christos. Cknd vei intra ’n pentru ’mplinirea pla­nurilor Sale Bisericq, fixeazq-yi gkndurile asupra de mkntuire a altora. Apoi El ne Domnului Christos wi, dacq yi se trece prin moarte, cu sentimentul va pqrea cq unii dintre membrii siguranyei cq dincolo de ea vom fi ’ntotdeauna cu El. 16 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Mknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui Perspective profetice planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20) puterilor ‘ntre civilizayii este Chuc\\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, modificat, cq influenya Occidentului ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care este ‘ntr-un relativ declin, cq prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi toyi. civilizayiile asiatice ‘wi extind forya economicq, militarq wi politicq; de 1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:22 asemenea, cq <islamul explodeazq 2. Pericolul Islamic Dan. 11 din punct de vedere demografic, 3. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 21 cu consecinye destabilizatoare 4. Invazia lui Magog Ezech 38, 39 pentru yqrile musulmane wi pentru 5. Apariyia superstatului european Dan. 7:7 vecinii acestora>. Apoi, politologul 6. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 19 american argumenteazq ‘n sprijinul 7. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:8 ideilor cq societqyi care ‘mpqrtqwesc 8. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 18 afinitqyi culturale coopereazq ‘ntre 9. Guvernul mondial Apoc. 13 ele wi cq <pretenyiile universaliste 10. Rolul Americii 2 Cron 7:14 ale Occidentului ‘l aduc din ce ‘n ce mai mult pe acesta ‘n conflict cu alte Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei civilizayii, ‘ndeosebi cu islamul wi wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya China>. recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie. Confruntqrile pe liniile de falie ‘ntre civilizayii pot duce, la limitq, Rqzboiul culturilor <Ipoteza mea este cq sursa la un rqzboi global. Pentru evitarea lumii fundamentalq a conflictului ‘n noua acestuia, soluyia propusq de Samuel lume nu va fi, ‘n primul rknd, de P. Huntington e aceea ca <liderii sq Cristian Patrasconiu naturq ideologicq sau economicq. accepte wi sq coopereze pentru a <Ciocnirea civilizayiilor> a fost Diviziunile majore ale omenirii menyine caracterul multicivilizayional wi, totodatq, sursa dominantq al politicii globale>. 10iniyial, ’n 1993, o idee pusq sub a conflictului vor fi culturale. Statele nayionale vor rqmkne cei Sub lupq: Islamul semnul ’ntrebqrii, nu o afirmayie mai importanyi actori ‘n relayiile tranwantq. Peste trei ani, cknd un internayionale, dar principalele Evaluarea <dosarului> Islam- articol devine carte, semnul de conflicte ale politicii globale vor Occident ‘l determinq pe politologul ’ntrebare dispare. ”ntre timp, ideea avea loc ‘ntre nayiuni wi grupuri american sq punq un diagnostic lui Samuel P. Huntington fqcuse aparyinknd unor civilizayii diferite. lipsit de echivoc: <problema ’nconjurul lumii de ckteva ori, Ciocnirea civilizayiilor va domina esenyialq a Occidentului nu este wi e din nou actualq ’n contextul politica mondialq. Graniyele dintre fundamentalismul islamic, ci Islamul, scandalului caricaturilor din civilizayii vor fi graniyele bqtqliei o civilizayie diferitq, ai cqrei membri Danemarca. viitorului> - awa sunq, ‘n formularea sunt convinwi de superioritatea iniyialq, modificatq numai paryial, culturii lor wi sunt obsedayi de ulterior, prin adqugarea mai multor inferioritatea puterii lor. Problema nuanye, ideea principalq ‘n jurul pentru Islam nu este CIA sau Departamentul de Apqrare al SUA, cqreia Samuel P. Huntington ci Occidentul, o civilizayie diferitq, ‘ncerca sq demonstreze ‘n ai cqrei membri sunt convinwi de numele cqror principii se universalitatea culturii lor wi cred cq va structura geopolitica puterea lor superioarq, chiar aflatq viitorului imediat. ‘n declin, le impune obligayia de a-wi extinde aceastq culturq pretutindeni Idei bune de afiwat ‘n lume>. Huntington spune cq, Nu este, ‘n viziunea lui <pentru prima datq ‘n Huntington, loc de iluzii. Occidentul istorie, politica globalq este nu e cu Islamul ‘ntr-un conflict ‘n acelawi timp multipolarq fragmentar wi de suprafayq wi nu e wi multicivilizayionalq>. urmarea unor fenomene tranzitorii. El adaugq cq echilibrul E un conflict de profunzime care va continua. “n cuvintele lui Huntington: <Atkt timp ckt Islamul va rqmkne Islam (ceea ce se va wi ‘ntkmpla) wi Occidentul va rqmkne Occident (ceea ce este mult mai nesigur), LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 17

acest conflict fundamental ‘ntre douq Contestarea nu atkt promovqrii deschise de cqtre mari civilizayii wi moduri de viayq va <ciocnirii civilizayiilor> un grup sau organizayie (din contrq, continua sq defineascq relayiile lor ‘n opoziyia la ele a fost wi rqmkne viitor awa cum le-au definit timp de O parte dintre criticii lui masivq), ci mai ales faptului cq paisprezece secole>. Huntington au spus cq teoria evoluyia evenimentelor le-a impus politologului american servewte ca agendei publice. Confesiunea autorului bazq argumentative ‘n mqsurq sq legitimize agresiunea Vestului, cu “nainte de 11 septembrie <“n vara lui 1993, revista <Foreign precqdere a SUA, ‘mpotriva Chinei wi Affairs> ‘mi publica un articol intitulat mai ales ‘mpotriva lumii Islamului. De O trecere ‘n revistq a principalelor <Ciocnirea civilizayiilor>. Acel altfel, Huntington ‘nsuwi a acceptat wcoli de gkndire geostrategicq articol, potrivit editorilor revistei, a cq, ‘n schema sa de interpretare a dominante ‘n {ashington ‘n anul stkrnit mai multe discuyii ‘n trei ani viitorului imediat al confruntqrilor 2000 ar fi constatat cq, la vkrful deckt orice alt articol pe care ei l-au globale, Vestul ‘wi va modifica piramidei, lupta pentru supremayie publicat ‘ncepknd cu anii ^40. “n mod ordinea prioritqyilor, abandonknd era datq ‘ntre neoliberalismul sigur a nqscut mai multe controverse universalismul democratic wi instituyionalist, geoeconomie wi ‘n trei ani deckt orice altceva permiyknd, ‘n acest fel, un grad sporit neorealism. Ideile huntingtoniene scrisesem. Replicile wi comentariile de intervenyionism. ale conflictului dintre civilizayii la acel articol au venit de pe toate strqluceau prin absenyq. Geoeconomia continentele wi dintr-un mare numqr Caricaturile scot sckntei noi din operayionaliza doctrina potrivit de yqri. Oamenii au fost impresionayi, ciocnirea civilizayiilor cqreia intram ‘ntr-o nouq epocq ‘n intrigayi, ultragiayi, speriayi wi aduwi ‘n care competiyia wi conflictul militar stare de perplexitate de argumentul Huntington e un politolog care a fac loc competiyiei wi conflictului meu potrivit cqruia dimensiunea revenit spectaculos ’n atenyia marelui economic. Confruntqrile nu mai sunt centralq wi cea mai periculoasq a public. ”n ce mqsurq teoria acestuia militare, ci <rqzboaie economice> politicii globale pe cale de apariyie va capqtq un plus de consistenyq ’n urma pentru <supremayie comercialq> fi conflictul ‘ntre grupuri ce aparyin ultimelor evenimente este ’ntrebarea la sau dominarea unor pieye. Crearea de civilizayii diferite. Orice altceva a care ’ncearcq sq rqspundq dosarul de unei economii competitive devine mai fqcut acest articol, ‘n mod sigur el fayq. Evaluqrile lui Traian Ungureanu, miza majorq a noului joc geopolitic. a cqlcat pe nervi persoane aparyinknd Vladimir Tismaneanu wi Horia-Roman Resursele statului (inclusiv spionajul) tuturor civilizayiilor>, povestewte, ‘n Patapievici sunt dublate de o amplq trebuiesc mobilizate ‘n acest chiar prefaya cqryii care s-a dezvoltat analizq care pune teza lui Huntington sens. Conceptele-cheie erau <stat din articolul invocat mai sus, Samuel ’n contextul  altor paradigme comercial> wi <competiyie economicq>, P. Huntington. geostrategice actuale. iar principalul promotor al doctrinei era Ed[ard Lutt[a\\, bine-cunoscut Cine este Huntington? Dragow-Paul Aligica, (Fello[, wi drept unul dintre strategii primului Hudson Institute, {ashington DC). rqzboi din Ira\\. Nqscut ‘n 1927, este unul dintre cele mai populare nume ale “n vreme ce teza potrivit cqreia Cooperare internayionalq politologiei mondiale. Actualmente omenirea este antrenatq ‘ntr-un profesor la Harvard, Huntington conflict global al civilizayiilor rqmkne “n vreme ce geoeconomia a ‘nceput sq devinq cunoscut una controversatq, existq un consens era o doctrinq a competiyiei, ‘ncq din deceniul al waptelea al ca {ashingtonul, capitala geopoliticq neoliberalismul instituyional era o secolului trecut, odatq cu publicarea a lumii, este teatrul unui continuu wi doctrinq a cooperqrii internayionale. cqryii despre <Ordinea politicq ‘n extrem de dur conflict al viziunilor El promova integrarea globalq sub o schimbarea societqyilor>. Vkrful de wi ideilor cu privire la modul ’n structurq de guvernare bazatq pe o notorietate ‘l atinge ‘n anii ^90, atunci care SUA ar trebui sq-wi organizeze complexq arhitecturq instituyionalq cknd ‘wi face publicq teoria cu privire strategia globalq. ilustratq de ONU, NAFTA, OMC etc. la <ciocnirea civilizayiilor>. Iniyial, un Unii adepyi mergeau pknq la ideea cq articol, devenit, la ckyiva ani distanyq, Numeroase wcoli de gkndire statele-nayiune, inclusiv SUA, trebuie o carte, <Ciocnirea civilizayiilor>, geostrategicq, susyinute de grupuri sq-wi cedeze treptat autoritatea ‘l face pe Huntington cunoscut ca wi organizayii mai mult sau mai puyin cqtre acest sistem de instituyii autorul ideii cq secolul 21 va fi unul formale, se luptq pentru supremayie, transnayionale. Alyii susyineau, ‘nsq, al civilizayiilor, nu al nayiunilor-state. ’ncercknd sq-wi impunq principiile cq, ‘ntr-o lume a globalizqrii, o wi soluyiile. Fiecare ‘ncearcq sq geopoliticq eficientq nu mai poate convingq de ce problemele sau fi exercitatq deckt prin intermediul conceptele-cheie ’n jurul cqrora ’wi acestor instituyii. De aici obiectivul construiesc paradigma sunt cele de a le ‘ntqri pentru a putea mai apoi adecvate intereselor SUA, comunitqyii avansa agenda prin ele. Conceptele- internayionale wi prioritqyilor cheie erau <instituyii internayionale> momentului. “n acest context este wi <globalizare>, iar liderii acestui foarte interesant cq ascensiunea grup veneau ‘n special din zona ideilor lui Huntington se datoreazq 18 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

academicq (Robert |eohane, Joe N]e) au fost mqturayi de pe scenq. mai ‘ntqrit wi mai ameninyqtor. Cu sau din ramura liberal democratq a Ideile neorealiste au fost ‘mpinse ultima crizq, spayiul de ambiguitate a establishmentului de politicq externq ‘n subsolul dezbaterilor, iar devenit wi mai restrkns. Indiferent de (Richard Holbroo\\e). geoeconomia a fost transformatq cum ar fi privitq, fie ca un dezastru, dintr-o doctrinq autonomq ‘ntr-o fie ca un fapt pozitiv, criza face ca o SUA ca joll]-jo\\er anexq a neoconservatorismului, confruntare cu ideea de conflict al nou-venitul care a apqrut ‘n foryq culturilor sq fie greu de evitat. Spre deosebire de neoliberali, pentru a dobkndi rapid supremayia neorealiwtii afirmau un scepticism ‘n {ashington. Pivotul gkndirii Test cu turnesol profund cu privire la instituyiile neoconservatoare ‘n politica externq internayionale wi, ‘n general, la este bine cunoscut: Democratizarea Consecinya logicq a noyiunii cq angajamente pe plan global, altele globalq wi interesul nayional <nu este un rqzboi cu islamul, ci deckt ‘n strict interes national. Pentru al Americii coincid. Pericolul cu terorismul> este cq musulmanii ei, SUA ar trebui sq facq ‘n lume jocul terorismului nu poate fi oprit moderayi sunt cheia victoriei. clasic al Marii Britanii ‘n Europa; deckt prin intervenyii directe wi Obiectivul Occidentului este sq-i facq sq monitorizeze oarecum detawayi democratizarea spayiilor aliayi sau sq-i menyinq neutri. Dacq balanya sistemului (‘n cazul SUA, cel ce-l alimenteazq. Este ‘n interesul este awa, actuala crizq reprezintq global) wi sq se implice doar pentru americanilor ca lumea sq fie populatq un dezastru. Incidentul aratq cq a o echilibra cknd situayia o cere. de state democrate wi capitaliste. premisa existenyei unei majoritqyi Statele aliate trebuie ‘mbrqyiwate wi Mai mult, aceastq democratizare nu musulmane moderate nu este validq. susyinute fqrq rezerve (fie cq sunt poate fi realizatq prin intermediul Administrayia Bush a fost pusq ‘n faya democrayii sau nu), iar intervenyiile instituyiilor internayionale sau prin unui test de turnesol. Esenya crizei umanitare, promovarea democrayiei jocul balanyei de putere. Intervenyia (libertatea de expresie occidentalq etc. de dragul lor ‘nsele sunt non- ‘n foryq este de multe ori necesarq. versus absolutismul religios islamic) necesare, chiar dqunqtoare. Obsesia a arqtat cq este vorba de un profund lor era wi rqmkne China, a cqrei Renawterea doctrinei conflict al valorilor: Islam versus crewtere este vqzutq ca un factor Occident. destabilizator al echilibrului global. Paradoxal deci, dewi doctrina Conceptele-cheie: <interes nayional> ciocnirii civilizayiilor pqrea un Democratizarea ‘n contextul wi <balanya de putere>, iar principalii candidat natural la supremayie dupq unei culturi ostile modernitqyii este promotori sunt Donald Rumsfeld wi 11 septembrie, evenimentul nu a o himerq. Pe de altq parte, se poate Condoleezza Rice. fqcut deckt sq o ridice din obscuritate. spune cq aceastq crizq este bine- Nu mai mult. Administrayia wi venitq. Ca manevra administrayiei Incorecte politic strategii americani au fqcut eforturi Bush de a separa rqzboiul ‘mpotriva supraomenewti sq se distanyeze de ea. terorii de problema islamului era Astfel, ‘n 2000, an electoral, tezele Arhicunoscuta mantrq <Nu este un oricum destinatq ewecului. Este bine care anunyau conflictul civilizayiilor ca rqzboi cu islamul, ci cu terorismul> cq am scqpat de aceastq iluzie - cu ckt element cheie ‘n definirea paradigmei este expresia acestui efort. Totuwi, dewi mai repede, cu atkt mai bine. geostrategice erau cu totul marginale. oficial toyi se fereau de ea, viziunea Teoria lui Huntington era consideratq lui Huntington ajunsese o prezenyq Conflictul valorilor o speculayie incorectq politic a unui sumbrq ce bkntuia comunitatea conservator notoriu, o aberayie strategicq. Dar odatq debarasayi, ‘n urmq insuficient documentatq wtiinyific, nu mai rqmkne deckt concluzia neracordatq la spiritul momentului Caracteristica principalq a relayiei inconfortabilq cq acest conflict (adicq <globalizare>, <optimism>, comunitqyii cu spectrul huntingtonian este unul al valorilor, culturii wi <noua economie>). era frica: <Sq sperqm cq nu este religiilor. “ntr-un cuvknt, un conflict adevqrat> wi mai ales <Sq sperqm al civilizayiilor. Pe scurt, indiferent 11 septembrie wi dupq cq nu e o predicyie ce se va ‘mplini de cum am privi lucrurile, ne lovim pentru simplul fapt cq gkndim ‘n de chipul indezirabil al doctrinei 11 septembrie a dus la o termenii ei. Deci, sq ‘ncercqm sq nu huntingtoniene. Cu el, o dilemq rqsturnare radicalq. Neoliberalii gkndim ‘n termenii ei!>. fqrq precedent pentru comunitatea strategicq. A nu o accepta ar putea Wi totuwi, evenimentele ce au ‘nsemna negarea realitqyii - o grewealq urmat par a ‘ntqri conjecturile fatalq ‘n strategie. A o accepta wi lui Huntington. Ca wi cum aceste a acyiona conform ei ar alimenta idei ar ‘nainta lent spre acceptare escaladarea conflictului – un lucru generalq, ‘n ciuda rezistenyei sincere nedorit. Mai mult, apare ‘ntrebarea: a majoritqyii experyilor. Acesta este ce este de fqcut dacq se dovedewte fundalul pe care trebuie privitq cq majoritatea musulmanilor situayia creatq de criza caricaturilor: considerq cq se afla ‘ntr-o confruntare Un nou puseu al realitqyii ce ‘mpinge civilizayionalq cu noi, ‘n ciuda spre suprafayq o doctrinq pe care toyi faptului cq noi nu vrem sq ne aflqm vor sq o evite sau sq o ‘ngroape. Un ‘ntr-o asemenea confruntare cu ei? spectru ce revine, de fiecare datq, LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 19

Scenariul cel mai negru americani ‘ncearcq disperayi sq-l evite. caricaturilor> a pus ‘n luminq, de Din pqcate, ‘nsq, evenimente precum o manierq ckt se poate de wocantq, “ntre timp, ‘n {ashington ideile criza caricaturilor par sq ne ‘mpingq aceastq tensiune deopotrivq politicq neoconservatoare trec printr-o din ce ‘n ce mai mult ‘n direcyia sa. • wi culturalq. Mq grqbesc sq spun cq mutayie. Cartea lui Thomas Barnett avem de-a face cu ckteva paliere ale <Noua hartq a Pentagonului>, lectura Nu e o discuyiei. Nuanyele sunt necesare obligatorie a comunitqyii strategice profeyie, ci wi etichetqrile ‘n bloc nu pot deckt ‘n ultimul an, reia wi redefinewte o relatare submina o discuyie pertinentq. “n teme ale mai multor wcoli anterioare primul rknd, cum observa Timoth] ‘n jurul unei diade de inspirayie <Teoria lui Garton Ash, cunoscutul istoric neoconservatoare. Astfel, lumea se Huntington britanic, ne ‘ntklnim cu o tensiune ‘mparte ‘n douq zone: un <nucleu a apqrut ‘ntre douq opyiuni esenyiale ale funcyional> al yqrilor dezvoltate wi ‘n 1993. civilizayiei democratic liberale: stabile politic, care se aflq ‘ntr-un Dewi scrisq la viitor, teoria nu era apqrarea libertqyilor civice (‘ntre proces de integrare globalq, wi, pe o profeyie, ci relatarea unui proces acestea, firewte, libertatea exprimqrii de altq parte, o <zonq neintegrantq> ‘n plinq desfqwurare. Ciocnirea era libere), pe de o parte, wi aspirayia sau un <gol> (Orientul Mijlociu, inevitabilq. Cultura modernq a spre multiculturalism, pe de Africa Subsaharianq, Caraibele wi Occidentului ce ‘nainteazq, pusq ‘n alta. Publicarea acelor caricaturi Asia Centrala wi de Sud-Vest), care miwcare de awa numita globalizare, considerate insultqtoare de cqtre reprezintq de fapt sursa principalq wi ‘nlocuiewte sau clatinq raporturile atkyia musulmani nu poate fi a ameninyqrilor la adresa securitqyii tradiyionale ale islamului. Din direcyie cenzuratq, dacq nu vrem sq ‘ngrqdim internayionale. Atkt timp ckt vor contrarq, valorile islamice au pqtruns dreptul la libertatea de exprimare. rqmkne necuplate la procesul de ‘n inima occidentului wi preseazq prin Pe de altq parte, existq anumite integrare globalq, acestea vor fi sporul demografic wi prin violenya sensibilitqyi care nu pot fi ignorate. o sursq de probleme. Obiectivul teroristq. Hutington a sesizat corect Chestiunea este cq tema caricaturilor strategic al SUA ar fi deci echivalentul natura conflictului. Confirmarea a a fost sustrasq din contextul mai larg al <democratizqrii> devenit mai vizibilq deckt oricknd iniyial wi a devenit subiectul unei neoconservatoare: integrarea <zonei> acum, odatq cu tulburqrile legate de ‘nfierbkntate campanii ‘n lumea ‘n <nucleu>. Noua doctrinq, cu mulyi caricaturile daneze. Dewi provocate islamicq, organizatq de factori politici adepyi ‘n Pentagon, coabiteazq deliberat de guvernele sirian wi (‘n Iran, Siria, Egipt wi nu numai). momentan cu neorealismul iranian, ele promoveazq o idee Extremismul religios este astfel Condoleezzei Rice la Departamentul extremq: pretenyia cq Occidentul sq utilizat wi direcyionat de factorii de Stat. Important, ‘nsq, este cq, din punq respectarea religiei islamice politici aflayi ‘n crizq (Iranul este tot nou, se poate vedea cum, ‘n ciuda mai presus de libertatea presei. Prin mai izolat, Siria bqnuitq de implicare presiunii evenimentelor, comunitatea urmare, substratul acestui conflict e ‘n asasinatele din Liban). Avem de- strategicq evitq sq accepte deschis o tensiune ‘ntre valori wi convingeri a face, simplu spus, cu organizarea teza ciocnirii civilizayiilor. vitale pentru douq civilizayii politicq a extremismului religios wi distincte. Din acest motiv, vorbim a unei stqri difuze de mknie. Este o Viitor sumbru de ciocnirea civilizayiilor. Faptul cq sfidare pentru moderayii din lumea organizayii wi guverne musulmane musulmanq, ale cqror voci sunt, cu Este puyin probabil cq lucrurile se ‘ncearcq sq impunq valori islamice unele excepyii, cam timorate, dar vor schimba ‘n viitor. Wtim cq forme prin foryq a transformat ciocnirea ‘n wi o invitayie la rayiune wi luciditate atenuate ale tezei huntingtoniene rqzboi al civilizayiilor>, e de pqrere pentru statele occidentale>, considera vor fi integrate ‘n sinteze de tipul comentatorul Traian Ungureanu (foto politologul Vladimir Tismaneanu celei a lui Thomas Barnett. Dar -sus). (foto - sus). nici un responsabil nu va ‘mbrqyiwa doctrina deschis wi public. Problema Valori liberale wi extremism Huntington primewte o este, ‘nsq, cq acest artificiu al religios amendq de la comunitqyii strategice nu va putea Patapievici ‘mpiedica pe tot mai mulyi din <Una afara acestei comunitqyi sq adopte dintre tezele <Totul ar pqrea sq-l confirme, dupq teoria conflictului civilizayiilor ca centrale ale 11 septembrie 2001, pe Huntington. principiu de interpretare a situayiei lui Samuel Wi totuwi, eu cred cq ‘n conflicte nu internayionale. Astfel, este foarte Huntington culturile se ‘nfruntq, ci lupta pentru posibil sq ajungem ‘n situayia constq ‘ntr- resurse. Resursa majorq, wi cea ‘n care nu numai majoritatea un probabil mai rarq, este puterea. Resursa cea musulmanilor vor considera cq se conflict ‘ntre Occident (cu ale mai rkvnitq ‘n trecut era teritoriul. aflq ‘ntr-un conflict civilizayional, sale valori liberal-burgheze, Astqzi este dezvoltarea economicq. dar wi majoritatea occidentalilor vor deci democratice wi centrate pe Wi teritoriul, wi economia ‘nseamnq considera, la rkndul lor, cq se aflq demnitatea individului) wi alte putere. Oamenii se luptq pentru ‘ntr-o astfel de situayie. Este vorba modele civilizayionale (Vestul putere. Firewte, invocknd ca esenyialq despre scenariul de cowmar planificat wi restul). Recentul <scandal al nu posesia puterii, ci asigurarea de al-~aeda wi pe care strategii supremayiei valorilor pentru care pretind cq doresc sq cucereascq 20 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

puterea. “n opinia mea, nu prestigiul trebuie sq fie, ‘n mod inevitabil, faptul cq o astfel de conflagrayie suveranilor, mkndria nayiunilor, ‘mplinirea prezicerii lui Samuel poate fi declanwatq de un asemenea exclusivismul ideologiilor ori Huntington despre viitoarea ciocnire eveniment minor aratq ckt de identitatea a civilizayiilor>, scrie Helle Dale ‘n puternice sunt sentimentele atkt culturilor articolul squ <Ciocnirea titanilor>, din yqrile musulmane, ckt wi din genereazq gqzduit de Fundayia Heritage. La comunitqyile din Europa>. conflictul: aceeawi concluzie ajunge wi Stephen toate acestea Bro[n, ‘n articolul squ <Ciocnirea Michel {ievior\\a avertizeazq ‘n sunt chemate civilizayiilor prin caricaturi>, apqrut articolul <Ciocnirea civilizayiilor?> din sq ‘l justifice, ‘n <Frontpage Magazine>: <“n ziarul spaniol <La Vanguardia> asupra a posteriori. primul rknd, trebuie ‘nyeles cq ‘n posibilitqyii ‘ndeplinirii profeyiei: actuala crizq este vorba mai puyin <Reacyionknd tot timpul ca wi cknd Iatq, despre sentimente religioase rqnite ciocnirea civilizayiilor ar fi o realitate bunqoarq, conflictul de azi. Lumea wi mai mult despre conflictul aflat prezentq, aceasta devine realitate>. musulmanq posedq o resursq ‘n desfqwurare dintre Vest wi lumea (petrolul) care are valoare numai islamicq. Samuel Huntington, autorul Ahmed Bedjaoui respinge ‘n <El ‘ntr-o economie avansatq, al cqrei <Ciocnirii civilizayiilor>, a spus mai de {atan>, cotidian algerian, teoria secret musulmanii nu ‘l au. Ei vor, mult cq ciocnirea ‘ntre Vest wi Islam lui Huntington, pe care o considerq pur wi simplu, puterea economicq <se va produce pe mai multe fronturi: extremistq: <De la prqbuwirea a lumii occidentale pentru ei, fqrq politic, diplomatic, economic, comunismului, America are nevoie de occidentali wi fqrq valorile acestora. militar, ideologic>. Pknq acum, un inamic, iar vulturii israelieni nu Wi ‘wi imagineazq cq vor putea obyine actualele evenimente au implicat ‘n pot deckt sq se bucure cknd vqd cq acest lucru prin rqzboi, pe care ‘l special agresiunea islamicq ‘n toate SUA ‘i transformq pe vechii lor aliayi justificq nu atkt religios, ckt printr-o categoriile, mai puyin ‘n cea militarq>. afgani ‘n pericol civilizayional…>. (L. ideologie religioasq foarte agresivq, Cernahoschi) chemarea la lupta islamicq ‘mpotriva <Primul front al ciocnirii infidelilor. Aici, dupq pqrerea mea, civilizayiilor>, titreazq cotidianul P.S. - Editor nu se confruntq douq culturi, ci douq spaniol <El Pais>, care aratq cq Este bine sq privim evenimentele justificqri de putere – e drept cq <desenele cu Mahomed au pus fayq ‘n descrise ‘n acest articol ‘n lumina foarte inegale. Dorinya de prosperitate fayq un guvern inflexibil ‘n apqrarea perspectivei profetice. Conflictul wi comfort social, care sunt ale libertqyii de expresie wi o comunitate civilizayiilor este unul din elementele occidentalilor: douq pasiuni lacome, islamicq hotqrktq sq ‘wi arate puterea.> prevestite ca semne ale sfkrwitului: dar slabe. Wi spiritul de jihad, care <Revoluyiile ‘ncep ‘n mod frecvent ‘n Isus a rqspuns: <Bqgayi de seamq este al musulmanilor, wi care este o locurile cele mai nebqnuite. Wi, dewi sq nu vq amqgeascq cineva. Cqci vor pasiune wi lacomq, wi agresivq, wi tare. recea, ordonata wi mica Danemarcq veni mulyi ‘n Numele Meu, wi vor zice: “n plus, Occidentul este demotivat nu pqrea scena propice pentru <Eu Sunt Hristosul> wi <Vremea se din interior de triumful relativismului prima bqtaie a ciocnirii civilizayiilor apropie.> Sq nu mergeyi dupq ei. Cknd postmodern wi de ideologia anunyate de Samuel P. Huntington, veyi auzi de rqzboaie wi de rqscoale, sq dezarmantq a multiculturalismului tot ceea ce s-a ‘ntkmplat ‘n ultimele nu vq ‘nspqimkntayi; pentru cq ‘ntki – ideologia pe care musulmanii luni ne face sq gkndim cq awa este>, trebuie sq se ‘ntkmple aceste lucruri. o pot oricknd invoca, ‘mpotriva continua articolul spaniol. Dar sfkrwitul nu va fi ‘ndatq. <Apoi> occidentalilor, pentru a-wi justifica le-a zis El <un neam se va scula atkt agresiunile, ckt wi pretenyia de Amaur] de Rochegonde ‘mpotriva altui neam, wi o ‘mpqrqyie a pune, ‘n Occident, ‘n locul culturii comenteazq pentru Radio France ‘mpotriva altei ‘mpqrqyii> (Luca 21:7- occidentale cultura lor. Chiar dacq Internationale: <Este vorba, deci, 10). invocate sunt valorile, lupta este de ciocnirea civilizayiilor, ‘ndrqgitq Ironia face ca civilizayia pentru putere…>, spune Horia de Samuel Huntington. De o parte occidentalq sq nu poatq sq ducq pknq – Roman Patapievici. (foto -sus) Islamul, lumea credinyei unde la capqt ‘nstrqinarea ei de Dumnezeu. primeazq religia, refuzul idolatriei, Dacq s-au lepqdat de crewtinism, Huntington ‘n presq respectul sacrului, de cealaltq, Dumnezeu le-a trimis pe cap islamul. Occidentul, unde primeazq libertatea Umanismul secular wi ateu care spera Prima reacyie a jurnaliwtilor de de expresie, chiar cu preyul lipsei de sq instaureze un paradis utopian fqrq pretutindeni, ‘n faya violenyelor din respect wi al caricaturii care rqnewte. Dumnezeu se vede astqzi contestatq wi lumea musulmanq, ca urmare a Partizanii unei astfel de lumi bipolare, declaratq <decadentq> de o civilizayie publicqrii unor caricaturi cu Profetul fqrq interstiyii, au de ce sq ‘wi frece rqmasq mult ‘n urmq din punct de Mahomed, a fost sq se ‘ntrebe dacq se mkinile de bucurie>. vedere tehnologic, fanaticq din punct aflq sau nu ‘n faya confirmqrii teoriei de vedere al valorilor spirituale wi care lui Samuel P. Huntington, cu privire la Stanle] Reed concluzioneazq ‘n se pretinde mult mai <moralq>. <ciocnirea civilizayiilor>. <Business[ee\\> cq nu este vorba de o astfel de ciocnire: <Sunt acestea <Interpretarea izbucnirii de primele bqtqlii din mult temuta violenyq, a demonstrayiilor wi a <ciocnire a civilizayiilor> asupra revoltelor din lumea islamicq cqreia a avertizat profesorul de ‘mpotriva celor 12 caricaturi la Harvard Samuel Huntington ‘n 1993? Rqspunsul este nu. Dar LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 21

Interviul lunii Radio <Vocea Evangheliei> - Timiwoara Reporter - Ioan Ciobotq Mama nu avea ‘ntrebat: <Ce faci? Cum ewti?>. Nu wtiu erau mai rqi cu noi. Dupq ce am mai nevoie de mine dacq a fost bucurie ‘n sufletul meu. crescut , au fost mai ‘ngqduitori… Poate cq dacq aw fi crescut ‘mpreunq CQTQLIN IONIYQ cu ea pknq ‘n acel moment, ar fi fost Dar la vkrsta de 18 ani fiecare altceva sau dacq aw fi re’ntklnit-o copil pleacq din Casa de copii. Mi-a Cqtqlin Ioniyq s-a nqscut ‘n 1981 dupq o despqryire mai scurtq, dar awa venit wi mie rkndul. Am ajuns acolo wi a crescut la Orfelinatul de Stat din crescknd fqrq pqrinyi… unde nimeni nu s-a awteptat. Dupq Beiuw, judeyul Bihor. Acum locuiewte atkta trai bun ‘n orfelinat, am ajuns ‘n Oradea. Dupq acest moment nu m-am mai sq dorm ‘n stradq. dus s-o vqd pknq ‘n anul 1999, cknd   am iewit de la Orfelinatul de Stat,   Reporter: sperknd cq mq va ‘ntreyine. Dacq nu Reporter: Ce wtii despre pqrinyii tqi? m-a crescut, ci m-a lasat la Orfelinat, De ce ai ajuns ‘n stradq?   speram cq mqcar acum mq va ajuta.   Cqtqlin Ioniyq: Dar n-a fost awa… Cqtqlin Ioniyq: O cunosc doar pe mama. Pe tatql La iewirea din orfelinat am meu nu ‘l cunosc pentru cq ea nu Nici atunci n-a fost bucurie… ‘ncercat sq stau la mama. Am locuit vrea sq-mi spunq cine este. deoarece ea era plecatq la Constanya, acolo ckt am putut suporta mediul   fugitq de acasq. A avut un scandal cu acela. S-a purtat foarte urkt. Nu Reporter: tatql vitreg. Cknd s-a ‘ntors, primele avea nevoie de mine. Se bucura de Cum ai cunoscut-o pe mama ta? cuvinte au fost: <Dar ce, nu te-au mai prezenya mea cknd aveam bani sau   yinut la Orfelinat?> Am ‘nghiyit ‘n sec cknd aduceam pkine. Cqtqlin Ioniyq: wi nu i-am rqspuns. Mai tkrziu m-am Tatql vitreg se ‘mbqta tot timpul Mama i-a dat wi pe ceilalyi copii la descurcat cum am putut. wi ‘n astfel de momente se descqrca Orfelinat. Awa a vrut ea. Suntem cinci pe mine. Mie nu mi-a plqcut acest frayi. Una dintre surorile mele era Dar vreau sq spun cq awa cum e, lucru wi m-am dus de acolo. Am stat cu mine la wcoalq la Beiuw, ‘n aceeawi acum o iubesc wi vreau sq mq duc la la mama o perioadq de 9 luni, dupq grupq de meditayii. Cknd mi-a auzit ea sq-i spun despre Domnul Isus. aceea am plecat de acasq. Stqteam numele, mi-a zis: <Mama ta este pe stradq, n-aveam alt loc unde sq wi mama noastrq, de fapt. Suntem   stau. Acolo ne-am refugiat mai mulyi frayi.> Eu am rqmas mirat. Ea wi ‘ncq Reporter: copii. o sorq a mea mi-au spus: <Hai acasq Ne ‘ntoarcem puyin la anii Dacq prindeam ceva de lucru, s-o vezi pe mama.> copilqriei… Cum a fost viaya ta la mergeam la lucru. Dacq nu, stqteam   orfelinatul din Beiuw? toata ziua sau ne plimbam. Mergeam Reporter:   la fotbal uneori ca sq treacq ziua. Cum a fost ‘ntklnirea cu mama Cqtqlin Ioniyq: Cknd aveam de lucru era o mare ta? A fost bunq. “n primele clase sqrbqtoare, deoarece aveam o ciorbq   mergeam la wcoalq dimineaya ‘n grup. caldq. Era un lucru rar o supq sau o Cqtqlin Ioniyq: doi ckte doi de mknq, prin tot orawul. mkncare caldq. Nu prea strqlucitq… Eram ‘n Orfelinatul era ‘ntr-o parte a orawului,   clasa a 7-a. Cknd m-a vqzut m-a wcoala ‘n altq parte a orawului. Reporter: Supraveghetorii mergeau ‘n faya wi ‘n Ce fel de munci fqceayi? spatele nostru. Dupq orele de wcoalq   mergeam la cantinq, apoi la meditayii, Cqtqlin Ioniyq: apoi la cinq, apoi la programul Mergeam la cules de porumb, de noapte. “nvqyam, studiam, ne tqiat de lemne, ‘ncqrcat buwteni, ‘n strqduiam sq avem note ckt mai bune. pqdure la tqiat de lemne, mergeam Cknd eram mici, supraveghetorii 22 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

la sapq, la cules de struguri. Primeam puyin, Fecioarq ’nyeleaptq ne plqteau slab pentru cq wtiau cq suntem de la Orfelinat. Foarte rar nimeream wi ckte un om mai Fecioarq ‘nyeleaptq cu candela aprinsq darnic. Odatq am descqrcat o mawina de lemne ‘n Drept untdelemn ‘n glastrq avknd Slqvitul Duh timp foarte scurt wi am primit 100.000 de lei. A fost De dor cutremuratq ‘n inima mea plknsq cea mai bine plqtitq zi. Awtept, awtept pe Mire s-aparq ‘n vqzduh. E-aproape dimineaya de veacuri awteptatq Ziua munceam wi noaptea ne refugiam ‘n Bat clopote bqtrkne ‘n aerul tkrziu. boscheyi, sau ‘n clqdiri pqrqsite, unde era mai cald. Cknd lumea pqcqtoasq de urq-i frqmkntatq Fecioarq ‘nyeleaptq, aceasta vreau sq fiu. “ntr-o zi, prin ‘ndrumarea unui prieten, orfan Strqjer al neprihanei menit din corn sq sune wi el, m-am dus la o bisericq de protestanyi. Ceva A mkntuirii veste s-aduc la toyi strqinii, parcq nu mq lqsa sq intru, dar am intrat totuwi. Strigknd cq Domnu-I gata pe-ai Sqi alewi s-adune Am ascultat ckntqrile wi predica wi Duhul Sfknt m-a Mq-ndrept, mq-ndrept ‘ncet spre poryile luminii … cercetat wi a vorbit inimii mele. Cu trkmbiya chemqrii, eu ‘ntrupez cuvknt Cq Harul salvator wi astqzi este viu; Atunci, dupq atkyia ani, am simyit acea chemare Cknd noaptea nepqsqrii se-awterne pe pqmknt a lui Dumnezeu ‘n sufletul meu. Parcq Cineva mq Strqjer al dimineyii, aceasta vreau sq fiu. striga. “i mulyumesc lui Dumnezeu cq mi-a vorbit wi Ispravnic credincios ‘n lucru-ncredinyat m-a cercetat ‘n acele clipe. Sunt awezat aici de ^Naltul Vistiernic. Talantul de negoy ce Domnul mi l-a dat Apoi timp de 3 luni am locuit la un azil de Eu nu-l ascund, ca robul cel netrebnic. noapte. “n tot acest timp frecventam o micq Şi nu mq ostenesc cu gknd de-mbogqyire bisericq evanghelicq. Dupq 3 luni m-am mutat ‘n Ci pentru El lucrez, cqci bine wtiu chirie cu ‘ncq doi bqieyi de la bisericq. Ei m-au Cq ‘n curknd primi-voi cereasca rqsplqtire. ajutat sq fac primii pawi pe calea credinyei. Ei ‘mi Ispravnic credincios, aceasta vreau sq fiu. spuneau cum sq mq port wi mq ajutau sq cresc Ostaw ‘n oastea sfkntq a Domnului Isus spiritual. De cknd locuiesc aici, am ‘nvqyat sq “n lupta cu vrqjmawul care nicicknd nu doarme mq administrez singur. O sorq credincioasq care “ncins cu adevqrul, cu platowa de sus locuiewte ‘n blocul nostru ne ajutq wi ne gqtewte Mq lupt, mq lupt acerb, cu-ale Scripturii arme. deseori. Am un loc nou de muncq - ‘n domeniul “naintknd spre yintq, sub flamura credinyei construcyiilor. Eu nu dau ‘napoi, mq-ndrept spre Cel ce-I viu. Prin valea umbrei moryii, ‘n carul biruinyei, Ziua cknd m-am hotqrkt sq-mi dedic viaya Ostawul lui Isus, aceasta vreau sq fiu. lui Dumnezeu a fost o zi minunatq, am simyit Mireasq-mpodobitq cu hainele de nuntq, ‘n mintea wi ‘n inima mea o cercetare deosebitq Cu alb de crin pe frunte wi brku de in subyire a Duhului Sfknt. A fost ca o sqrbqtoare pentru Neobositq-n veghe wi ne-’nvinsq-n luptq mine. N-am mai vqzut niciodatq ‘n viaya mea o Alerg, alerg spre ziua scqldatq ‘n iubire. sqrbqtoare ca aceasta. Nu voi uita niciodatq ziua Mi-e inima o floare din glia pamknteascq aceea. Mulyumesc Domnului cq m-a scos din robie. “n cupa ei, un tremur plutewte strqveziu Cqci ‘n curknd sosi-voi ‘n patria cereascq… Auzisem de Domnul Isus Cristos, dar nu mq Mireasa lui Christos, aceasta vreau sq fiu. interesa persoana Lui. De multe ori cknd ‘njuram, mq opream wi-mi spuneam: <Ce rqu mi-ai fqcut Tu Nicholas Dinu Isuse, ca sq vorbesc awa wi sq te ‘njur? Mi-ai dat 03-24-2006 viayq, mi-ai dat bucurie, sqnqtate, wi eu te ‘njur>. De la un timp m-am hotqrkt sq nu mai ‘njur wi m-am oprit… Acum, dupq ce L-am cunoscut pe Domnul, ‘i mulyumesc cq prin nawterea din nou mi-a curqyit vocabularul, l-a spqlat, l-a ‘nnoit. Dragul meu cititor, gkndewte-te la ce yi-am istorisit din viaya mea. Fie cq ewti tknqr sau bqtrkn, bogat sau orfan, gkndewte-te cq existq o bucurie vewnicq. Este mai bine sq pui mkna pe aceastq bucurie vewnicq deckt sq mergi ‘n chin vewnic. Aceasta este bucuria Tatalui nostru din Ceruri, pe care ne-a promis-o prin Cuvkntul Squ - Biblia. “i mulyumesc Domnului cq m-a salvat wi din viaya pe care o duceam wi de la iad, wi vreau sq-L slujesc pknq cknd El va veni ‘n slavq, pe norii cerului.  Interviu difuzat iniyial de Radio Vocea Evangheliei - Oradea, ‘n cadrul emisiunii <Nqscut din nou>. Realizator: Angela Gherasim. LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 23

A plecat acasq Cornel Dkrpew Amintiri despre tatql meu. Tatql meu a fost un om deosebit. plecat la facultate biroul meu a fost A fost foarte darnic wi foarte sqritor acoperit de formule de matematicq, A fost ziua de Duminicq, 14 mai la nevoile altora. A fost direct scrise de tatql meu. Dewi ne ne-a 2006, cknd Dumnezeu l-a chemat wi cinstit ‘n orice ‘mprejurare wi plqcut matematica a fost awa de acasq pe tqticul meu. indiferent cu cine era. Tatql meu mkndru de noi. a fost ‘ntotdeauna sincer. A urkt M-am strqduit acele zile sq absolut, absolut minciuna. Au fost wi momete mai dificile gqsesc cuvintele potrivite sq-l ‘n viayq, dar am fost ‘ntotdeauna descriu pe tatql meu. Ne-a ‘nvqyat sq mergem cu awa de fericitq sq fiu fiica lui. Nu de bicicleta, sq conducem mawina. Ne-a puyine ori, ‘n par\\ing-ul Bisericii am Mulyi dintre dumneavoastrq ‘l ‘nvqyat matematicq. Nu de puyine fost ‘ntrebatq <tu ewti a lui Dkrpew?> cunoawteyi de mult mai mult timp ori a fost frustrat cq nu am mowtenit Mi-a fost drag sq rqspund la aceastq deckt mine. L-ayi iubit pentru cine a de la el dragostea lui pentru ‘ntrebare. L-am vqzut pe tatql meu fost el, l-ayi ‘ndrqgit awa cum a fost matematici wi inteligenya lui. Cknd, awa de mare… “mi aduc aminte el. ‘n timpul liceului, am avut nevoie cum ‘l awteptam dupq serviciile de ajutor, nu a avut rqbdare sq iau de la Bisericq sq termine lucrul la Ayi rks la glumele lui, de multe o bucatq de hkrtie ci a luat pixul caserie sau sq se termine repetiyia ori, copilqrewti. Ayi plkns cu el la wi a scris formulele de matematicq de cor. Wi e awa de minunat sq am ora de rugqciune cknd mama, Chris direct pe biroul meu alb. Cknd am aceste amintiri cu tata, servindu-L wi cu mine eram ‘ncq ‘n Romknia. Ayi lucrat alqturi de el wi ayi vqzut ce mult a dorit sq se termine remodelarea bisericii, par\\ing-ul, holul de la intrare. Excepyional ! Printr-o providenyialq purtare de grijq, am reuwit sq descoperim singurele poezii scrise de Costache Ionid wi ‘nregistrate cu vocea autorului. Dupq ckte cunoawtem, aceastq culegere de poezii de Nawterea Domnului sunt singurele ‘nregistrqri existente ‘n lume. Dacq le comandayi din timp, le puteyi primi ‘n preajma sqrbqtorilor. Trimiteyi un chec\\ de $11 plus $4 taxa de transport la: Daniel Branzai, 15572 Ashgrove Dr, La Mirada CA 90638 24 LUMINQTORUL - August 2006

pe Dumnezeu, cu tot ce a putut wi cu awtepta, Domnul l-a chemat acasq. de sora lui. Identificarea lui deschisq tot ce a avut. Un soy loial, un tatq devotat, wi un cu Christos, wi rqdqcinile lui crewtine, bunic coplewit de dragoste pentru care mergeau pknq la bunici, i-au A fost un exemplu de credinyq nepoyica lui, fratele Cornel Dkrpew creat probleme ‘n facultate wi l-au pentru noi wi a avut mulyumirea a fost capabil de mari sacrificii cknd oprit din ascensiunea profesionalq, sufleteascq sq-wi vadq amkndoi copiii era vorba de familia lui. motiv pentru care a hotqrkt sq plece urmkndu-L pe Domnul Isus ‘n apa din yarq. botezului la Biserica din Bellflo[er. Acelawi fel de devotament wi A fost awa de fericit sq ne vadq dqruire le-a demonstrat fratele Ca student la Timiwoara, a cqsqtoriyi. Ne-a iubit pe toyi patru Cornel wi fayq de biserica Betania, cunoscut-o pe Cornelia, cea care i- mult dar cel mai mult pe micuya unde a fost membru. Numai a devenit soyie wi mamq la cei doi Amanda, pe care a adorat-o. Dumnezeu ‘i va putea rqsplqti copii: Cristi wi Julie. Plecarea lui din jertfa ‘n timp wi bani, oferitq pentru yarq i-a despqryit pentru o scurtq Am cqutat Biblia veche a nevoile bisericii. Un credincios vreme. Familia s-a reunit un an tatqlui meu sq gqsesc un pasaj care nu a cqutat aplauzele wi wi jumqtate mai tkrziu, ‘n Statele care a ‘nsemnat pentru el, ceva recunoawterea oamenilor, Cornel Unite, pe meleagurile Californiene. mai deosebit. Am gqsit ‘n schimb o Dkrpew a wtiut sq-L onoreze pe “n tot acest drum sinuos, Dumnezeu Biblie mare, cu scris puyin mai mare, Dumnezeu ‘n tot ceea ce a fqcut. le-a purtat de grijq. Cornel wi-a vqzut care o aveau de vreo doi ani pentru A yinut mult la bisericq wi ar fi fost copii cqsqtorindu-se wi awezkndu- citit acasq. Cknd am deschis-o wi am gata sq facq orice pentru binele ei. se la casele lor, familia lqrgindu-se ‘ntors paginile nu a fost o singurq cu Andreea, soyia lui Cristi wi cu paginq fqrq ‘nsemnqrile tatqlui Ca pqstor, am pierdut nu numai Beniamin, soyul lui Julie. Bucuria lui meu. Cu atkta rqbdare a subliniat un membru preyuit al bisericii, ci s-a ‘ntregit cknd ‘n familia lui Cristi cu liniarul ‘n diferite culori tot ce am pierdut wi un prieten bun. Unul wi Andreea a venit pe lume Amanda. a citit. Este Biblia care e pe sicriul care avea curajul sq mq corecteze ‘n Ultimele poze din viaya lui l-au tatqlui meu. Tatql meu a iubit, a particular, dar avea wi loialitatea sq surprins cu ea ‘n braye. cunoscut wi a ‘mplinit Cuvkntul mq susyinq ‘n public; un credincios Domnului. A fost deseori nerqbdqtor transparent, gata sq-yi spunq ce L-a caracterizat francheyea wi cu lucrurile mici din viayq. credea despre tine, dar fqrq rqutate. transparenya ‘n toate relayiile. A iubit Cornel Dkrpew nu a fost doar un mult biserica, pe frayii lui wi a cinstit Cu viaya lui spiritualq a awteptat bqrbat al virtuyilor, dimpotrivq, wi-a pe slujitorii lui Dumnezeu. Vorbea cu rqbdare wi ‘n ultimii ani din cunoscut wi slqbiciunile wi a fost gata cu multq bucurie de adunare. Dar viayq s-a apropiat wi mai mult de sq se pocqiascq pentru ele. Orice loialitatea lui era ‘mpqryitq ‘ntre Dumnezeu pregqtindu-se pentru pqstor wi-ar dori ‘n biserica lui un biserica de aici, cea din sat, pe care plecarea acasq.. bqrbat ca wi Cornel Dkrpew. o ‘nfiinyase bunicul lui wi cea din Curtici, biserica soyiei lui dragi. A Tatql meu a dat familiei awa de Cu tristeye ‘i spunem <la purtat pe inimq aceste locawuri de mult, dar credinya lui wi pacea care revedere> fratelui nostru, wi ne rugqciune wi s-a implicat cu toate ne-a lqsat-o wtiind cq e sus ‘n cer, e mkngkiem cu gkndul cq <ne vom darurile wi resursele pe care i le-a darul cel mai mare pe care un tatq vedea la-cele yqrmuri.> dat Dumnezeu pentru a le vedea poate sq ‘l lase copiilor sqi. terminate. A avut aceastq bucurie cu Bunul Dumnezeu sq continue privire la locawul de adunare din La Mulyi ani ‘n urmq Dumnezeu s-o mkngkie pe sora Cornelia wi pe Habra, cel de la Topley, fiind adus wi el i-a schimbat direcyia vieyii lui wi copii, Cristi wi Julie, ‘mpreunq cu pknq aproape de terminare. l-a adus ‘n America. “n Chicago familiile lor. - Liviu Yiplea a pus ‘naintea Domnului dacq sq Domnul l-a chemat acasq din stea acolo sau sq vinq ‘n California. Necrolog umblarea prin bucla fqrq wir a Dumnezeu i-a rqspuns prin versetul dewertqciunii, ‘n dimineaya unei zile din Ieremia 40:4; wi a venit aici. 20 Mai, anul de grayie 2006 de duminicq – 14 Mai – dupq o searq Cred cq la sfkrwitul vieyii lui, petrecutq cu familia, prietenii wi frayii Dumnezeu i-a dat tatqlui meu de Cornel Dkrpew, a vqzut lumina zilei lui. Moartea lui subitq, ne-a lqsat pe ales din nou. Tata a ales acum Yara la 29 Mai 1948, ‘n localitatea Topley- toyi ‘n inimq wi ‘n suflet cu seriozitatea de Sus, acolo unde nu mai sunt Bkrza, judeyul Caraw-Severin. A fost wi zkmbetul lui, cu ultimele imagini nici lacrimi, nici dureri, acolo unde ‘ntkiul nqscut al pqrinyilor credinciowi ale lui ‘n mijlocul frayilor, cu ‘ntr-o zi ne vom ‘ntklni din nou wi Ilie wi Paraschiva. La doar un an wi strkngerile de mknq cu care s-a vom petrece vewnicia toyi ‘mpreunq. jumqtate, s-a nqscut wi sora lui Ana. despqryit de ei. A plecat ‘mpqcat cu Dumnezeu wi cu toyi cei din jurul lui. - Julie Fqrqgau Şcoala primarq a fqcut-o ‘n satul A plecat iubit de toyi wi mai ales de cei natal, iar liceul la Orwova, dupq care a din casa lui, pentru care a fost ‘ntr- Amintirile unui prieten plecat la Timiwoara, unde a terminat o adevqr un patriarh: soy, tatq wi bunic, wcoalq tehnicq wi Institutul Politehnic. dar mai ales prieten. Pentru familie, bisericq wi prieteni, Ckt a fost ‘n yarq, a lucrat ca asistent plecarea fratelui Cornel Dkrpew ‘n universitar la Rewiya. A plecat ACASQ, la Dumnezeul lui vewnicie a ‘nsemnat o mare pierde- wi Dumnezeul nostru, la Tatql lui wi la re. Reacyia generalq a fost cq fratele “ntre timp, a fqcut pasul cel mai Tatql nostru. nostru a plecat <prea devreme>. important al vieyii lui, mqrturisindu-L La 59 de ani, cknd nimeni nu se pe Domnul ‘n apa botezului, alqturi LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 25

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc Gura lumii O alegere grea <Rkd wi vorbesc cu rqutate de asuprire: vorbesc de sus, ‘wi ‘nalyq gura pknq la ceruri wi limba le cu­treierq O femeie iese din casq wi vede 3 mownegi cu barbq pqmkntul.> - Psalm 73.8-9 albq stknd ‘n faya casei. Nu-i cunowtea dar, vqzkndu-i supqrayi, ‘i invitq ‘n casq sq mqnknce ceva. Un tatq wi fiul squ se duceau la tkrg cu “Sotul tau este acasa?> - intreaba ei. un asin sq-l vkndq. <Soyul este acasq?> Tatql wi fiul mergeau <Nu, e plecat.> pe jos pe lkngq <Atunci nu putem intra> - au rqspuns ei. animal. Seara, cknd soyul se ‘ntoarce acasq, ea ‘i povestewte despre cei trei mownegi. - Ce oameni prowti! <Du-te, spune-le cq am venit wi poftewte-i ‘nquntru.> ziserq unii trecqtori, Femeia se duce wi ‘i invitq. ‘wi rup ‘ncql­yqmintea <Nu putem intra toyi ‘n casq>, au rqspuns ei. ca sq cruye mqgarul. <Cum awa?> ‘ntreabq ea. Unul dintre mownegi ‘i explicq. <Eu sunt Atunci tatql BUNQSTARE, el este SUCCES iar celqlalt este IUBIRE. ‘ncqlecq pe asin. Acum du-te wi ‘ntreabq-l pe soyul tqu care dintre noi sq vinq ‘n casq?> - Ce tatq fqrq pic de inimq! grqirq alyi trecqtori. Femeia intrq ‘n casq wi ‘i spune soyului, care se Uite cq n-are milq de copilul lui; ‘l lasq sq batq bucura. <Ce bine!! “n acest caz invitq-l pe BUNQSTARE drumul pe jos. sq ne umple casa cu bunqstare!> Soyia nu a fost de acord. <De ce sq nu-l invitqm pe Tatql descqleca wi ‘l awezq pe copil pe spinarea asi­ SUCCES?> nului. Nora ‘i asculta dintr-un coly al casei. <N-ar fi mai bine sq-l invitqm pe IUBIRE? Casa noastrq ar fi atunci - Poftim! ziserq nu peste mult timp alyi trecqtori. plinq de iubire!> - a sugerat nora. Qsta-i copil cu crewtere? Bqtrknul lui tatq merge pe <Hai sq ne ghidqm dupq sfatul norei> ‘i zice soyul jos, iar el cqlare. soyiei. <Du-te afarq wi invitq-l pe IUBIRE sq ne fie oaspete.> <Ce-i de fqcut cu oamenii acewtia?> ‘wi zise ‘n sine Femeia iese afarq wi ‘ntreabq: <Care dintre voi este tatql... wi ‘ncqlecq wi el pe asin alqturi de copil ‘n spe­ IUBIRE? Pe el ‘l invitqm sq ne fie oaspete.> ranya cq va astupa gura lumii. Dar ce gkndiyi? Abia IUBIRE pornewte ‘nspre casq. Odatq cu el se pornesc fqcurq ckyiva pawi, wi oamenii ‘ncepurq: ‘n urma lui wi ceilalyi doi. Surprinsq femeia ‘ntreabq: <L-am invitat doar pe IUBIRE. Cum de veniyi wi voi - Uite ce tirani! Douq matahale de oameni cu el?> sqnqtowi cqlqtoresc pe spinarea asinului. Cei trei mownegi replicarq: <Dacq l-ai fi invitat pe BUNQSTARE sau pe SUCCES, ceilalyi ar fi rqmas pe loc, - Ascultq fiule, zise tatql, cu oamenii acewtia nu dar de vreme ce l-ai invitat pe IUBIRE, unde merge el mai iewim la cale. Sq ‘ncercqm altceva. mergem wi noi. Unde este IUBIRE este wi BUNQSTARE wi SUCCES !> Wi au luat amkndoi mqgarul ‘n spinare ... DORINYA MEA PENTRU TINE.... Coborkrq amkndoi de pe asin, luarq o prqjinq de Unde este durere, ‘yi doresc pace wi fericire. lemn de care ‘l legarq pe animal; ‘l ridicarq pe spate Unde sunt ‘ndoieli personale, ‘yi doresc re’nnoirea wi porni­rq cu el la drum. Trecqtorii ‘ncepurq sq rkdq ‘ncrederii ‘n abilitatea ta de-a trece peste greutqyi. ckt ‘i yinea gura. De supqrare, se spune, cq bqtrknul a Unde este obosealq sau blazare, ‘yi doresc aruncat asinul ‘ntr-un rku wi s-a ‘ntors acasq fqrq el. ‘nyelegere, rqbdare wi puteri re’nnoite. Iatq o istorioarq din care putem ‘nvqya multe. Gura Unde este fricq, ‘yi doresc iubire wi curaj. lumii este o mare putere. Ea stq de regulq ‘n slujba rqului, ‘n slujba diavolului. Gura lumii se amestecq wi ‘n mkntuirea sufletelor. Gura lumii este cea dintki armq pe care o ridicq diavolul ‘n calea mkntuirii unui suflet, ‘ndatq ce ewti hotqrkt sq pornewti pe calea pocqinyei, gura lumii rostewte mereu tot felul de vorbe ca aces­tea: sectar, yi-ai pierdut mintea etc. Ckt de repede ascultq mulyi oameni de gura lumii wi nu de Cuvkntul lui Dumnezeu! Este suficient ca gura lumii sq spunq cq Biblia este o carte sectarq, pentru ca unii sq fugq de ea. Cititorule! Vrei sq mergi pe calea mkntuirii? Nu as­culta de gura lumii! Ai ‘nceput sq mergi pe calea vieyii? Nu asculta de gura lumii, ci mergi ‘nainte; altfel yi se va ‘ntkmpla ca bqrbatului din istorioara de azi! Acela wi-a pierdut asinul ascultknd de gura lumii, iar tu ‘yi vei pier­de sufletul. 26 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Wtiri de pretutindeni Sqcele, Romknia din Romknia, (afiliate Assemblies of prezenyi ‘n cartierele populate de God). Rromi. Yigqnci ‘mbrqcate ‘n straie multicolore, ‘nsoyite de bqrbayi cu Cu sprijin masiv extern, s-au >Trebuie sq-i determinqm pe cei cqmqwi albe wi pantaloni ‘nchiwi se ridicat peste 500 de biserici ‘n care au grewit sq denunye faptele ‘ncoloneazq wi urcq treptele unei ‘ntreaga yarq, unde se ‘nchinq peste antisociale, ‘n scopul reducerii clqdiri noi. Nu se ‘mbulzesc, nu 170.000 de enoriawi, dupq spusele pedepselor wi iertqrii pqcatelor>, este ‘njurq. E chiar prea multq liniwte. sale. unul dintre punctele convenite ‘n Protocol. <Aici e bisericq>, ‘mi woptewte un Sqcelenii sunt mulyumiyi: >Avem trecqtor, vqzknd nedumerirea de pe tot mai puyine probleme de cknd Cearta pentru cimitire, chipul meu. Yiganii merg la Bisericq. Se furq mai cu preoyii ortodocsi puyin, nu mai sunt scandaluri ca “ntr-adevqr, din lqcawul (de cult) ‘nainte>, spune o bqtrknq iewitq la >Dacq scrieyi ceva la ziar, amintiyi rqzbate o melodie tknguitoare, ‘n poartq. wi de faptul cq (accesul) ‘n cimitire acordurile unui taraf lqutqresc. La Sqcele, lucrurile par sq se rqmkne marea noastrq problemq. Ckntecul este ‘nchinat ‘nvkrteascq altfel deckt ‘n yarq. Weful Am fqcut cereri la Primqrii, dar ei ne Mkntuitorului. Poliyiei din municipiu, comisarul spun cq vom primi teren (separat), George Cornel, a semnat, ieri - la dar nu se wtie cknd. Wi apar tot Curiozitatea mq ‘mpinge ‘nquntru. trei ani de la data cknd s-a oficiat felul de probleme. De la Sqcele, Un yigan bqtrkn spune >Tatql Nostru>, prima slujbq (religioasq) ‘n Bisericq moryii ‘i ducem sq-i ‘ngropqm ‘n limba romales. Dupq terminarea - un Protocol cu pastorul Ghica. tocmai la Brawov, la un cimitir rugqciunii, bqtrknul cade ‘n genunchi privat. Problemele au apqrut dupq wi implorq apqrare (protecyie) de Oamenii legii vor sq reducq ce a venit un preot ortodox nou ‘n la Tatql Ceresc, cu o voce care ‘i fenomenul infracyional cu ajutorul Sqcele, care nu ne mai dq voie sq face pe mulyi dintre cei prezenyi sq Domnului wi promit cq vor fi mai folosim cimitirul (orawului), dewi izbucneascq ‘n hohote de plkns. Apoi, plqtim toate taxele. pastorul ‘ncepe sq le desluweascq ‘nvqyqturile Vechiului wi Noului Awa cq acum sq duci mortul pknq Testament. la Brawov, ‘i costq mult pe oameni, care wi awa sunt necqjiyi. Oricine poate intra ‘n Biserica >Filadelfia> a Rromilor din municipiul Wi asta ‘ncq nu-i nimic, pentru Sqcele,(Jud. Brawov), unde predicq cq (wi mai grav), acum ckyiva ani, pastorul Vasile Ghica. >Fratele> preotul din Prejmer nu a vrut sq Vasile, dupq cum s-a prezentat, ‘ngroape mortul pknq nu l-a botezat este prewedintele nayional al dupq canoanele ortodoxe>, wi-a spus Uniunii Adunqrilor lui Dumnezeu, oful >fratele> pqstor Vasile. Penticostale wi Apostolice a Rromilor Destul ! (pentru cei din Florida) LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 27

Sqrbqtoare pe <Calea Crucii> wi este credincios promisiunilor aici va fi cu noi wi ‘n Sale cqlquzindu-Wi lucrarea wi continuare. “l slqvim pe Pe data de 21 Mai 2006 Biserica binecuvkntknd-o cu rod. “nvqyknd El wi ‘i aducem mulyumire Baptistq <Calea Crucii>, Colton, din experienyele trecutului putem pentru toate. California a sqrbqtorit 17 ani privi ‘n viitor cu speranya deplinq cq de existenyq. Dumnezeu a fost Dumnezeul care a fost cu noi pknq “n cadrul sqrbqtorii, patru persoane au depus mqrturie publicq prin botez cq wi-au predat viaya Domnului Isus wi cq El a devenit Domnul wi Mkntuitorul Lor: Emil wi Maria Stan, Mioara Mocanu wi Florin Nistor. Daniel Şarlea, pastorul bisericii locale a oficiat actul botezului wi a adus mesajul Scripturii. Mesaje scurte au fost transmise wi de Liviu Petrila wi Cristi Dugulescu. Atmosfera de ‘nchinare a fost creatq de ckntqrile Grupului Calea Crucii condus de Sami Vesa wi de corul bqrbqtesc al Bisericii Bethel – Anaheim condus de fratele Solomon Gavrilq. Pqrtqwia bisericii a continuat la masa pregqtitq cu aceastq ocazie. Coordonator: Ana Rqdoi. Domnul sq dea izbkndq wi spor lucrqrii Sale ‘n continuare. Botez la Betania 10 Septembrie, cknd wase suflete Cociw, Ruthie L-au mqrturisit pe Domnul Isus ‘n Ceauwu, Adriana Biserica Betania din Los Angeles apa botezului: Maria Marian, Joshua Bahnean, Ioana s-a bucurat de sqrbqtoare, duminicq, Cobianu wi Ana Ardelean. Serviciul de botez a fost oficiat de pqstorul bisericii, Liviu Yiplea, iar Cuvkntul Domnului a fost predicat de cqtre fratele Mihai Skrbu. Dumnezeu sq consolideze credinya tinerelor vlqstare. “n fotografie mai apar wi Liviu Olah, pqstor onorific wi Moise Filipescu lucrqtor ordinat al bisericii. 28 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

DECESE  Biserica din Brqila era o Cluj, ‘ntr-o familie cu mai mulyi copii, bisericq veche, avea local propriu rqmknknd orfan de mamq la vkrsta Trif Ioan (1942 - 2006) wi casq pastoralq, dar era o bisericq de 3 ani. Proaspqt cqsqtorit, pleacq ‘mbqtrknitq pentru cq n-a avut pqstor la seminarul Teologic Baptist din   din 1946. Dar prin venirea fratelui Bucurewti, seminar pe care l-a absolvit (Ioan Bunaciu, Otniel Bunaciu, Trif biserica s-a ‘nviorat, repetkndu-se ‘n 1974 slujind ‘n Romknia pe Istoria rqsp’ndirii credinyei baptiste, wi aici succesul de la Iawi. Domnul ‘n 9 biserici din judeyul Arad Editura Universitqyii din Bucurewti, pknq cknd a ajuns ‘n America ‘n anul 1997)  Dupq multe anchete autoritqyile 1985. A slujit la Detroit, Michigan   au ajuns la concluzia ca Trif sq pknq ‘n anul 1992 cknd ‘mpreunq cu >Trif Ioan s-a nqscut la 31 ian. pqrqseascq Brqila, iar Uniunea familia s-au mutat ‘n sudul Floridei. 1924 ‘n Almawul Mare, jud. Alba, Baptistq a hotqrkt sq-l transfere ‘ntr-o familie cu 10 copii. La v’rsta disciplinar ca pqstor la Biserica Cqsqtorit cu sora Ana Petruw de 7 ani a plecat cu pqrinyii ‘n jud. Baptistq din Timiwoara str. Romulus din Periam, Judeyul Timiw, la data Constanya, fiind colonizayi ‘n comuna 34, dupq ce lucrase 14 ani la Brqila. de 9 August 1970, Domnul i-a Grqdinari. “n aceastq comunq s-au binecuvkntat cu 12 copii, 3 bqieyi wi colonizat 16 familii de credinciowi  Biserica din Timiwoara era o 9 fete: Ana, Cornelia, Monica, Ionel, baptiwti din Transilvania. S-a bisericq mare, probabil sq fi avut Elizabeta, Samuel, Tabita, Estera, organizat aici o bisericq baptistq, ‘n acel timp 800 de membri. Trif a Eunice, Maria, Marta wi Joshua. av’ndu-l ca pqstor pe Cristea Gligor, lucrat wi aici cu mult succes wi jertfire care wi el era venit aici ca wi colonist de sine. Astfel, biserica a cumpqrat A slujit ‘n sudul Floridei la tot din Transilvania. un imobil ‘n str. Herqstrqu ca wi casq Prima Bisericq Baptistq Romknq din  Trif Ioan wi-a petrecut copilqria ‘n pastoralq. Aici s-a mutat familia Holl][ood wi a misionat ‘n zona acea bisericq, fiind elev skrguincios Trif, dar ‘n scurtq vreme au cedat de nord a metropolei Miami, unde ‘n wcoala duminicalq, apoi foarte o camerq ca sq se deschidq a treia ‘mpreunq cu ckteva familii, a ‘nceput activ la ora tineretului, awa cq ‘n bisericq ‘n Timiwoara, apoi a cedat biserica Maranatha la First Baptist 1940, la v’rsta de 17 ani a primit a doua wi a treia camerq, ca la urmq Church of Greater Miami de pe North botezul nou-testamental, dar a fost sq se mute ‘n alt loc wi tot imobilul a Miami Avenue. “mpreunq cu ‘ntreaga botezat noaptea la orele 24, deoarece rqmas la dispoziyia bisericii. Astqzi familie slujeau pe Dumnezeu, toyii bisericile erau ‘nchise wi credinciowii acestq bisericq are 800 de membri. copii fiind implicayi ‘n serviciile de ameninyayi cu ducerea la Bug ‘nchinare cu ckntqri, versete biblice, – Transnistria, sub ‘nvinuirea cq ar fi  Tot din biserica din str. Romulus, poezii wi ckntknd ‘n orchestra Capotq. comuniwti. cu consimyqmkntul lui Trif, s-a A mai slujit ‘n multe alte pqryi ‘n  Dupq ce s-au deschis bisericile desprins ‘ncq o bisericq care pknq la diferite ocazii, mergknd ‘n misiune ‘n toamna anului 1944, Trif Ioan, revoluyie a funcyionat ilegal. Aceastq ‘mpreunq cu ’ntreaga familie prin ‘ndemnat de pqstorul Cristea Gligor, a bisericq are acum peste 300 de bisericile din Romknia wi Statele Unite ‘nceput sq predice Evanghelia. membri. avknd o ckntare specialq a familiei:  “n 1949 s-a ‘nscris la seminarul <Ce fericiyi sq vieyuim uniyi> fqcknd teologic baptist din Bucurewti. “n  Trif n-a fost un predicator mare, mare bucurie cerului wi tuturor celor acest timp era membru ‘n biserica dar a fost un pqstor consacrat, el a prezenyi la ‘nchinare. baptistq din Constanya, fiind foarte wtiut sq ’nyeleagq pe fiecare dintre activ la ora tineretului wi slujind ca membrii bisericilor pe care le-a Serviciul de priveghi a fost evanghelist ‘n bisericile de la sate. pqstorit, folosind duhul blkndeyei a duminicq seara la Prima Bisericq Dupq ce a terminat anul II la seminar wtiut sq-wi apropie oamenii wi la Iawi wi Baptistq Romknq din Holl][ood, a fost repartizat ‘n practicq la biserica la Brqila wi la Timiwoara. Urmele bune FL, bisericq pqstoritq de frayii baptistq din Iawi. Aici a fost ordinat pe care le-a lqsat ‘n cele trei biserici George Dancea wi Cristian Paul. ca pastor ‘n 8 iulie 1953. Dupq pe care le-a pqstorit sunt o dovadq a “nmormkntarea a avut loc Luni, 28 mutarea bisericii ‘n localul nou s-a credinciowiei cu care wi-a ‘ndeplinit August, 2006 la Evergreen Historical produs o adevqratq trezire, ‘n scurtq slujba>. Cemeter] ‘n Fort Lauderdale, Florida. vreme sala a devenit ne’ncqpqtoare, Pe lkngq familie au participat frayi din lumea stqtea wi pe la ferestre, aceasta Ioan Capotq (1943 - 2006) bisericile locale precum wi frati din a atras atenyia autoritqyilor, preoyii alte orawe ale Floridei, Naples, Fort deasemeni i-au fqcut fel de fel de (August 28, 2006, M]ers, Melbourne wi Jac\\sonville. wicane, awa cq autoritqyile au cerut Mar\\ Hobafcovich) Prezenyi au fost wi urmqtorii frayi Ministerului Cultelor sq-l destituie din slujitori: Cristian Paul, Holl][ood funcyie pe pqstorul Trif Ioan. Pentru Fratele Ioan Capotq din Florida FL; Titus Sfirlea, Holl][ood, FL; salvarea lui a intervenit conducerea wi-a sfkrwit alergarea pe data de 24 Florin Vancea, Holl[]ood, FL; Victor Uniunii Baptiste transferkndu-l pe August 2006. Dupq o grea suferinyq Braica, Phoenix, AZ; Daniel Hoduy, Trif ca pqstor la Biserica Baptistq din de aproape 20 de luni, ‘nconjurat Greenville, SC; Marian Chirla, Brqila. Awa cq dupq 9 ani de pqstorire de soyie, copii wi familia lqrgitq care Holl][ood, FL; Traian Capotq, Dallas, a bisericii din Iawi, Trif e transferat, ckntau lin, ‘n pace wi cu sufletul TX; Petrica Gruia, Pojejena, Romknia; awa-zis disciplinar, la Brqila. ‘mpqcat cu Dumnezeu wi cu semenii, Mar\\ Hobafcovich, Atlanta. a trecut pragul vewniciei. Domnul sq mkngkie ‘ntreaga familie. S-a nqscut la data de 28 Iulie, 1943 ’n comuna Margqu, judeyul LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006 29

Sq ne cunoawtem Asociayia Bisericile Asociayiei - 2006 Biserica din Modesto “n seara aceea, ‘n salq erau aproximativ 20 persoane ‘mpreunq cu ... surprizq, fratele Bote Iosif wi soyia care 230 Autocenter Court venise de la Portland cu ocazia Convenyiei wi venise wi Modesto, CA 95356 dknsul la Modesto sq-wi vadq grupul de rude wi prieteni. Prin deosebitul plan divin wi prin har dumnezeiesc, Am ‘nyeles cq majoritatea bqrbayilor lipseau, fiind Biserica din Modesto a fost deschisq la data de 8 plecayi la slujbe prin San Francisco. Ianuarie 1987, ca misiune a Bisericii din San Leandro (San Francisco), pqstoritq de Serac Iosif. Biserica din Orawul Modesto este awezat ‘n inima zonei agricole Modesto a funcyionat sub pqstorirea fratelui Iosif Bote din mijlocul Californiei wi nu are de oferit prea multe de la data deschiderii ei wi pknq ‘n 31 Decembrie 2003, locuri de muncq. Mai nou, zona trqiewte o prefacere cknd dknsul s-a retras la pensie. majorq wi ckteva companii americane wi japoneze plqnuiesc sq deschidq ‘n oraw ckteva secyii subsidiare La deschiderea punctului de misiune, ‘n Modesto care vor oferi ckteva zeci de mii de locuri de muncq. Se locuiau numai douq familii de baptiwti romkni: Boyan plqnuiewte chiar wi construirea unei linii de transport Elisei wi Ionescu Marian. rapid ‘ntre San Francisco wi Modesto. De fapt, ‘ntre Sacramento, Stoc\\ton wi San Francisco va fi ‘n viitor o “n anul 1990, cu 30 de membrii, Biserica a devenit singurq wi uriawq zonq economicq cu un extraordinar de sine stqtqtoare. Prin venirea altor familii ‘n oraw wi potenyial industrial. prin botezurile care au urmat, Biserica a crescut wi a cunoscut perioade de bucurii wi ‘nqlyare sufleteascq. “n comparayie cu supra-aglomerayia marilor orawe, Domnul Isus a vegheat asupra ei cu toatq dragostea Sa. Modesto oferq ‘ncq locuitorilor wi vizitatorilor sqi un aer provincial liniwtit wi ‘mbelwugat. “n ultima vreme, Biserica a scqzut la numqr din cauza mutqrii unora ‘n alte state ale Americii. “n toatq “n seara aceea de vineri, fratele George Dancea existenya sa, Biserica pqstoritq de fratele Bote Iosif a a predicat cu mare entuziasm, iar cei prezenyi pqstrat o foarte bunq legqturq wi colaborare cu celelalte l-au ascultat cu mare atenyie. Am remarcat numqrul biserici din Asociayia Baptistq Romknq. mare de copii cuminyi wi bucuria cu care wi-au primit musafirii. Cu ‘ncq trei puncte de misiune care s-au ivit Dqm slavq lui Dumnezeu pentru tot harul wi ‘n apropiere, Lodi, Fresno wi Stoc\\ton, orawul Modesto dragostea arqtatq fayq de Biserica noastrq. A Lui, care prezintq un important prospect de lucrare wi este ne-a iubit wi ne iubewte, sq fie slava wi cinstea, acum wi ‘n cqutarea unui pqstor care sq vinq wi sq ducq mai ‘n vecii vecilor. departe lucrarea lui Dunezeu pe aceste frumoase wi bogate meleaguri. Pqstor Iosif Bote P.S. - “n zilele Convenyiei de la Sacramento (1-3 Septembrie 2006) profitknd de proximitatea orawului Modesto, fratele Dancea George wi-a exprimat dorinya de a vizita adunarea de acolo. “n felul acesta dorea sq-wi ‘mplineascq planul de a vizita toate bisericile baptiste romkne din Asociayia noastrq. L-am ‘nsoyit cu plqcere pentru serviciul de vineri. Cknd am ajuns la Modesto, i-am gqsit pe localnici adunayi ‘n clqdirea unui fost <dealer> de mawini, transformat ‘ntre timp de o Bisericq americanq ‘ntr-o clqdire de bisericq. Adunarea romknilor ‘nchiriazq o salq de la biserica americanq. 30 LUMINQTORUL - Septembrie-Octombrie 2006

Misiuni pe care le recomandqm wi le sprijinim Percept Ministries Mia wi Costel Oglice organizeazq conferinye, seminarii, cqlqtorii misionare wi ‘nfiinyeazq institute de studiu biblic inductiv. “n prezent existq 46 institute de studiu inductiv, iar alte 21 sunt ‘n proces de ‘nfiinyare. De asemenea, au fost formayi peste 125 de profesori din diferite yqri, care predau ‘n aceste centre ale Cuvkntului lui Dumnezeu spre slava lui Dumnezeu. http://[[[.precept.ro/site/primulcuvant.htm Email: romprecept@]ahoo.com Telefon: +40-256-352 996 +40-722-436 143 Micul Samaritean Astqzi, organizayia <Micul Samaritean> are 85 de lucrqtori angajayi ‘n Moldova, Romknia wi Siberia. Mai mult de 30 de orfelinate de stat sunt ajutate cu ‘mbrqcqminte, ‘ncqlzire, generatoare electrice wi mkncare. Lucarea de ajutor material este suplimentatq cu lucrarea spiritualq de rqspkndire a Evangheliei. Aceasta se face mai ales prin cele 13 stayii de emisie radio din Moldova wi prin stayiile de emisie mai noi din Romknia. Puteyi afla mai multe vizitkndu-i pe Internet la: http://[[[.littlesamaritan.org/ Sediul organizayiei se aflq la: - LSM, 50 Jordan LN, Granite Falls, NC 28630 Adresa lor de powtq este - LSM, PO Box 969, Hic\\or], NC 28603 Tel 828.396.2220 Fax 828.396.5579 email: Contact@LittleSamaritan.org Orchestre pentru Oltenia Din iniyiativa fratelui Wtefan Fericean din Los Angeles, ‘n cinci ani de zile au fost ‘nfiinyate nu mai puyin de 12 orchestre ‘n localitqyi din Oltenia. Efortul face parte dintr-o strategie misionarq prin care se urmqrewte aducerea copiiilor wi tinerilor ‘n bisericile baptiste wi ‘nviorarea lucrqrii ‘n bisericile locale din Oltenia. Oricare persoanq sau bisericq din America se poate asocia acestei lucrqri prin donayii materiale sau prin participarea directq la misiunea din Romknia. “n fiecare varq, timp de o lunq sau wase sqptqmkni puteyi sq mergeyi ‘mpreunq cu Wtefan Fericean ‘n Oltenia. “l puteyi contacta la tel. (714) 522-2032. Adresa de powtq este: 15565 Illora Dr, La Mirada, CA 90638 Adresa de Email: stefanferi@aol.com Bec\\]^s Hope Familia Oprean a demarat o misiune pentru ajutorarea copiilor handicapayi. Persoana centralq ‘n misiune este Bec\\] Oprean, ea ‘nsqwi o fatq cu probleme de sqnqtate. Familia Oprean a fqcut numeroase vizite ‘n Romknia wi a contribuit din toate puterile la educayia populayiei largi ‘n problema oamenilor cu handicap (Bec\\] a apqrut chiar wi la televiziune) wi a organizat tabere de asistenyq pentru pqrinyii care au copii cu handicapuri de sqnqtate. Puteyi face donayii la: Bec\\]^s Hope, 6231 John Chapman, San Antonio, TX. 78240 Email: opreans@bec\\]shope.org Email Bec\\]: rebeccaoprean@sbcglobal.net