Felinarul copiilor Anul 2008 Nr.3

copiilor3/2008 R E V I S T Å C R E Ç T I N Å

Kari VINJE Traducere din limba norvegianå Ilustrañii de Victoria DUNAIEVA ÇI PRIETENUL INVIZIBIL Ce ai face dacå ai descoperi o gaurå în gardul viu din gradinå? Ai trece prin ea? Ei, tocmai asta a fåcut çi Paul. Çi apoi... Nu, nu-ñi spun mai multe acum. Ce i s-a întâmplat lui Paul de cealaltå parte a gardului viu, vei afla citind mai departe. POVESTEA 1 Vreau så-ñi povestesc despre un båiat pe care-l cheamå Paul. Paul are o måmicå, un tåtic çi o surioarå pe care o cheamå Mia. Dar fiindcå Mia este încå foarte micå, toñi îi spun doar „Micuña”. Familia lui Paul s-a mutat de numai câteva såptåmâni în Finkenbull. Ei locuiesc într-o cåsuñå cu grådinå, în care Paul poate alerga dupå placul inimii. Între grådina lor çi cea a vecinilor se aflå un gard viu – foarte înalt çi foarte des. Dar într-o dimineañå, Paul a descoperit o gaurå în gardul viu. Çi atunci a fåcut ceva nepermis: a tras de crengi în dreapta çi în stânga, lårgind gaura... A, încå un pic... Çi încå un pic... pânå s-a fåcut o gaurå mare de tot. – Hei, strigå deodatå cineva de cealaltå parte a gardului viu. 2 – Salut! råspunse Paul surprins. Hm, se pare cå dincolo e un båiat, se gândi el.

– Vino så ne jucåm, îi strigå vocea. Hai, treci prin gaura din gard. Çi Paul nu s-a låsat rugat de douå ori. Cu grijå, ca så nu rupå crengile, a trecut prin gaura din gardul viu în grådina vecinå. Iar acolo s-a trezit fañå-n fañå cu un båiat, cam cât el de mare. Ei bine, poate un pic mai mare. – Pe mine må cheamå Ionatan, se prezentå båiatul. Dar pe tine? – Pe mine, Paul. Din ziua aceea, Paul çi Ionatan au devenit cei mai buni prieteni. Iar prietenii buni se joacå adesea împreunå. Cum? Nu çtii de ce? Fiindcå bucuria pe care o simt e mult mai mare decât dacå s-ar juca fiecare de unul singur. Çi acolo, la Ionatan, Paul a auzit pentru prima datå despre Prietenul invizibil. Poftim? Un prieten invizibil? Precis te gândeçti acum cå glumesc çi cå vin cu basme. Dar crede-må, totul este cât se poate de adevårat! Va urma Cine-o fi acest Prieten invizibil? 3 Ñi-am trezit cumva curiozitatea? Foarte bine! În numerele viitoare ale FELINARULUI, vei afla cum a continuat povestea celor doi prieteni, Paul çi Ionatan.

Çtim cum e cu voinña omului çi cu DUMNEZEU PROMITE S¸I multele promisiuni pe care le fac oamenii. Adesea råmânem dezamå- giñi. Înså la Dumnezeu este altfel. ÎMPLINES¸ TE!Eu nu te voi påråsi. (Iosua 1:5) „Cåci Cuvântul Domnului este adevårat... Eu te voi binecuvânta. Eu nu te (Geneza 12:2) voi uita. (Isaia 49:15) Eu te voi salva. (Psalmul 50:15) Eu voi pune Duhul Meu în Eu te voi izbåvi. tine. (Ezechiel 36:29) (Ezechiel 36:27) ....ççiittooaatteell Eu îñi voi ierta nelegiuirea. uuccrråårriillee LLuui Eu te voi învåña çi (Ieremia 31:34) Eu voi sse îîmmplinescc (PPsalmul 33::4)) te voi sfåtui. fi (Psalmul 32:8) Eu te voi ccredinncioçiee..” mângâia. cu (Isaia 66:13) Dumnezeul tåu. Eu må voi întoarce. (Ezechiel 36:28) (Ioan 14:3) CRIPTOGRAMA˘ Magdalena CROVACEK - 1237227 12 6211737217 5251 11 2117 12 15276 Dacå råspunzi 1. Lucrarea 2. Opusul minciunii 3. Deasupra unei clådiri Scrie în corect la întrebåri, vei Duhului cu suspine (Geneza 42:16) (Judecåtori 9:51) cåsuñe dea- afla ce litere corespund supra cifrelor (Romani 8:26) 16722221 15117212 literele cores- diferitelor cifre. punzåtoare çi vei afla versetul biblic. 1111157227 4. Cuvântul lui Dumnezeu 5. Pasåre necuratå în Biblie 6. I s-a aråtat în vis lui Iosif Sfânta Scripturå (Leviticul 11:19) (Matei 1:20) 4 414111 121231 11972 Adaptare de Elena BRAUN dupå Vica GARBUS çi Iulia CURACI

Ilustrañii de ARDE s, COALA! Iulia PRAVDOCHINA Într-o çcoalå din New York, sirena care avertizeazå în cazuri de incendii a început dintr-odatå så sune. Toñi s-au speriat çi au intrat în panicå. Copii çi adulñi au încercat disperañi så ajungå cât mai repede la ieçirea din clådire. Unii copii s-au lovit de alñii çi s-au rånit uçor. Pentru a se salva, un profesor a sårit pe geam de la etajul întâi. Cu toate acestea, o fetiñå a råmas liniçtitå în banca ei. E drept cå faña ei era palidå, buzele îi tremurau uçor çi în ochi avea lacrimi. Înså ea nu s-a miçcat de la locul ei. Din fericire, s-a constatat curând cå a fost doar o alarmå falså. În çcoalå s-a reinstalat în scurt timp ordinea. Revenind în claså, copiii au våzut-o pe fetiña care nu se miçcase de la locul ei çi au întrebat-o cum de a putut så råmânå atât de calmå, atunci când toñi – atât adulñii, cât çi copiii – intraserå în panicå. Fetiña a råspuns: – Tatål meu este pompier çi mi-a spus aça: Când începe så sune alarma de incendiu la çcoalå, så råmâi pe loc çi så nu te sperii. Ce mare încredere a avut fetiña aceasta în tatål ei! Poate cå çi tu te-ai aflat vreodatå într-o situañie pericu- loaså, în care viaña ñi-a fost în primejdie çi abia dacå a mai existat vreo speranñå de salvare. Vreau så çtii înså un lucru: dacå îñi încredinñezi viaña în mâna lui Dumnezeu, Tatål ceresc, El te va ocroti. El a promis cå îi va ajuta pe copiii Såi çi cå nu-i va låsa niciodatå singuri. Crezi tu în promisiunile Lui, aça cum a crezut fetiña de mai sus în vorbele tatålui ei? Psalmistul David spune în Psalmul 37: „Încredinñeazå-ñi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, çi El va lucra.” Andrea BLANC 5

DUMNEZEU ESTE SPERANT¸ A MEA – DOAR ÎN EL MA˘ ÎNCRED În Biblie, în cartea prorocului Ieremia, gåsim scrise exact cuvintele lui Dumnezeu: „Bine- cuvântat så fie omul care se încrede în Domnul çi a cårui nådejde este Domnul!” Poñi så-ñi imaginezi ce a însemnat pentru prorocul Ieremia så audå aceste cuvinte, venind de la Însuçi Dumnezeu, çi så le scrie într-o carte, ca ele så se påstreze pentru generañiile urmåtoare?! Ieremia nu a avut o viañå prea uçoarå. El a fost deseori flåmând, båtut, aruncat în închisoare çi zvârlit într-o groapå adâncå, plinå cu noroi. Oamenii nu l-au ascultat çi au râs de vorbele lui. Împåratul din vremea lui Ieremia a cerut så i se citeascå prorociile scrise de Ieremia, iar apoi a poruncit ca sulul de carte pe care erau scrise acestea så fie ars în public. Timp de patruzeci de ani, prorocul Ieremia a avertizat poporul så-çi punå speranña numai în Dumnezeu çi nu în propria lui putere. El i-a îndemnat pe oameni så nu se bazeze pe puterea cailor çi a carelor, ci pe puterea Duhului Sfânt; nu pe Egipt çi nici pe armata egip- teanå, mare çi puternicå, ci numai pe puterea lui Dumnezeu. Poporul înså nu l-a ascultat çi ca urmare a acestui fapt, a ajuns în robie. Prorocul Ieremia a fost omorât cu pietre în Egipt. Da, el s-a încrezut mereu în Domnul çi a chemat poporul så facå la fel, înså oamenii l-au ucis. A fost oare speranña lui zadarnicå? Nu! Ieremia L-a cunoscut pe Domnul çi s-a încrezut în El în toate situañiile din viaña lui. Tu ce crezi? Este mai important så fii ca toñi ceilalñi sau så fii de partea lui Dumnezeu, chiar çi atunci când pare a fi în dezavantajul tåu? Så îñi pui toatå speranña în Domnul înseamnå så te încrezi în Dumnezeu în toate situañiile, så-I spui Lui tot ce te fråmântå çi så-I ceri sfatul în orice problemå. Cu ajutorul lui Dumnezeu, Ieremia a putut så-I råmânå credincios toatå viaña. Prorocul Ieremia este acum în cer, la Domnul. Poate så existe un loc mai bun? Dar oare unde sunt cei care s-au bazat pe ei înçiçi? Este îngrozitor så ne imagi- nåm unde sunt ei acum! Biblia este plinå de exemple de oameni care, în loc så se încreadå în Dumnezeu, s-au dus la vråjitori çi la prezicåtori. Ei s-au încrezut în ei înçiçi sau în alñi oameni. Mai târziu le-a pårut råu çi au vårsat lacrimi amare. În Biblie ni se relateazå înså çi despre mulñi oameni care pe parcursul vieñii lor s-au bazat întotdeauna pe Dumnezeu. Un astfel de om a fost Ieremia. La fel a fåcut çi împåratul David, despre a cårui viañå putem citi în Biblie. El l-a învins pe uriaçul Goliat, a fost prigonit de împåratul Saul, çi-a biruit duçmanii çi a trebuit så se prefacå în faña altor oameni cå este nebun, ca så-çi salveze viaña. Înså în toate situañiile, David s-a încre- zut în Domnul. Citeçte Psalmul 23, scris de el. Câtå încredere în Dumnezeu exprimå David în acest psalm! Ai vrea så tråieçti çi tu sub ocrotirea Domnului? Atunci ia hotårârea de a te încrede numai în El, aça cum au fåcut David çi Ieremia. Poñi så iei azi aceastå decizie. Spune-I lui Dumnezeu în rugå- ciune cå vrei så-ñi pui speranña numai în El. Dum- nezeu îñi vede inima çi Se va bucura de hotårârea ta. Fii sigur cå El te va ocroti toatå viaña. 6 Waldemar ZORN Ilustrañii de Larisa GOROÇCO

UN SFAT BUN Înçirå iniñialele urmåtoarelor imagini în cåsuñele albe çi vei obñine un verset biblic. Å- 1 23 = 4 56 7 89 R SEKR *0 # Â 1 23 = 4 56 7 89 R SEKR *0 # Ilustrañii de Elena MICULA (Psalmul 55:22) 7 Paginå adaptatå din limba germanå de Elena BRAUN

„Încredeñi-vå în Domnul pe vecie, cåci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.” Isaia 26:4 Pe când era încå påstor la oi, David a fost uns ca împårat de cåtre prorocul Samuel. Asta s-a întâmplat când în Israel domnea încå împåratul Saul, aça cå ciobånaçul David nu a ajuns imediat så împåråñeascå. Dupå ce l-a învins pe uriaçul Goliat, David a devenit conducåtorul armatei împåratului Saul çi omul lui de încredere. Apoi a devenit chiar ginerele împåratului, cåsåtorindu-se cu fiica împåratului, prinñesa Mical. Împåratul Saul l-a invidiat înså mult pe David pentru cå era îndrågit de popor çi pentru cå era foarte talentat, puternic çi îndemânatic. Socotindu-l un adversar, Saul a luat hotårârea så scape de el, aça cå într-o bunå zi l-a invitat la cinå, cu gând så-l omoare. David a aflat înså despre intenñia împåratului çi a fugit în pustiu. Saul a pornit dupå el, ca så-l prindå. Deçi l-a cåutat cu-nverçunare, nu l-a putut gåsi nicåieri, cåci David se ascundea în munñii greu accesibili din En-Ghedi. Dupå o vreme, Saul a aflat cå David este în En-Ghedi, a luat cu el trei mii de soldañi çi a plecat în cåutarea lui. Spre searå, împåratul Saul a vrut så se odihneascå. A våzut lângå drum niçte stâne de oi çi în apropiere o peçterå. A intrat în peçterå, fårå så çtie cå David se ascundea çi el acolo. Când prietenii lui David au våzut cå Saul era singur çi fårå apårare, i-au çoptit lui David: – Omoarå-l! Iatå cå Domnul îl då pe vråjmaçul tåu în mâinile tale. Ilustrañii de Ina COZINA 8

Waldemar ZORN Dar David a råspuns: – Cum pot så ridic mâna asupra celui pe care Dumnezeu Însuçi l-a fåcut împårat? Nu voi face acest lucru. David s-a furiçat pânå la Saul çi i-a tåiat cu sabia un colñ din mantie. Spre dimineañå, Saul a ieçit din peçterå pentru a-çi continua drumul. Când a fost suficient de departe, a ieçit çi David din peçterå çi i-a strigat lui Saul: – Uitå-te la mantia ta. Vezi bucata asta din mâna mea? Dacå aç avea ceva împotriva ta, nu ai mai fi acum în viañå. De ce må urmåreçti? Så judece Dumnezeu între noi doi, dar eu nu voi ridica mâna împotriva ta. Îngrozit de cuvintele lui David, Saul a început så plângå. El i-a spus lui David: – Eçti mai drept decât mine, cåci tu mi-ai fåcut bine, dar eu ñi-am råsplåtit binele cu råu. Domnul este de partea ta. Înñeleg acum cå tu va trebui så fii cu adevårat împåratul lui Israel. Împåratul David nu s-a bazat pe sine însuçi, ci çi-a pus speranña în Domnul, iar Domnul l-a ocrotit. El a spus despre David cå este un om dupå inima Lui. Dumnezeu îi preñuieçte foarte mult pe oamenii care-çi pun toatå încrederea în El. Împåratul David a fost cel mai cunoscut împårat al poporului Israel. Poñi citi despre viaña lui David în Biblie, în cartea 1 Samuel. 9

Învañå teza a nouåzeci çi çasea, Cum Martin Luther, iatå, a-nvåñat! Cetatea Wartburg, Turingia Stå fråmântat, cuprins de-ngrijorare S-a pus pe studii; multe ipoteze La vârsta lui, de tânår teolog… Så îl convingå tot nu reuçeau …Tot ce-nvåñase-n clasele primare, Çi fost-a nevoit curând så contureze Dar mai ales în cele superioare, Acele nouåzeci çi cinci de teze, Nu se-mpåcau cu sine chiar deloc. Gândind: „În timp scurt le voi afiça...” În suflet, luptå mare se-nteñeçte: Urmarea? Cum çi cine-o poate spune? Cu cât tradiñia pare-a-l liniçti, Ce controverse, câte fråmântåri! Cu-atât adâncu-n marea-i deznådejde „Recent” fusese „uns” de preoñime, Çi Adevårul care încolñeçte Dar care dintre preoñi çtiut-a spune Stârnesc în sine mari nedumeriri. Ce chinuri îndurase, ce mustråri, Martin Luther (10 noiembrie 1483 – 18 februarie 1546), preot çi doctor în teologie, cunoscut ca „pårintele Reformei”, a fost primul reformator protestant. În data de 31 octombrie 1517 a afiçat pe uça principalå a bisericii din Wittenberg o listå cu 95 de teze care l-au adus în conflict cu papa, acesta cerând în 1521 împåratului Carol 10 al V-lea så-l execute. Ca så scape de pedeapså, guvernatorul Saxoniei l-a ascuns în castelul din Wartburg, unde Luther a început så traducå Noul Testament în limba germanå.

Când Adevårul Veçnic çi tradiñia „Uitañi-vå la påsårile Ilustrañii de Iulia Pravdochina cerului: ele nici nu seamånå, În cugetu-i ajuns Armaghedon nici nu secerå, [...] çi totuçi Tatål Se råzboiau çi-i distrugeau fiinña: vostru cel ceresc le hråneçte. Oare S-accepte indulgenñele-ori credinña, nu sunteñi voi cu mult mai de preñ S-accepte „falsul” sau pe al såu Domn? decât ele? [...] Nu vå îngrijorañi, dar, de ziua de mâine; [...] Nedumerit, continuå så ofteze… Ajunge zilei necazul ei.” Ar fi dorit o PACE-n ABSOLUT… (Matei 6:26, 34) Prin minte i se perindau doar „teze”, Pe-o „uçå”-ar fi dorit så le fixeze… 11 …Çi totul reluå de la-nceput… Dar cum ståtea el abåtut çi jalnic Lângå fereastra din chilia lui, Când tot ce cugeta pårea zadarnic Çi-n loc de pace, suflet mai amarnic Îl chinuia ca focul iadului, O påsåricå dând din aripioare Pe-o råmuricå, într-un cuibuçor, Din cioculeñu-i – cât fu el de „mare” – C-un gråuncior, o porñie de mâncare, Hråni gingaçii, dragii-i puiçori. Apoi prea ostenitå, dar zglobie, Ea ciocul în aripå-çi adânci Çi ciripitu-i plin de måiestrie – Când ziua-i duså çi vremea-i târzie – Se stinse-n liniçtire… çi-adormi… Dar cui i-a dat prin gând ori så viseze C-o påsåricå-n cuibu-i liniçtit, Pe lângå nouåzeci çi cinci de teze Cu fråmântåri ce-aveau så mai dureze, Pe-a nouåzeci çi çasea i-o va låmuri? Petricå PLEÇA

INCREDI BIL, D A R A D E V A˘ R A T ! 1. Isus a spus cå o våduvå såracå poate så aducå o jertfå mai mare decât un om bogat. Oare cum a ajuns El la aceastå concluzie? Våduva avea cu mult mai puñin decât omul cel bogat, dar I-a dat tot ce a avut lui Dumnezeu. Ast- fel, jertfa pe care a dat-o ea a fost mult mai mare decât jertfa omului bogat. (Luca 21:1-4) 2. Care oraç a fost „încålñat” de Dum- nezeu? Ierusalimul. Dumnezeu a purtat de grijå acestui oraç. (Ezechiel 16:10) 3. Întristarea Mariei çi a Martei a fost schim- batå în bucurie atunci când L-au primit în vi- zitå pe Isus. Oare de ce? Când a ajuns Isus la Maria çi Marta, ele I-au povestit cå fratele lor, Lazår, murise în urmå cu patru zile. Atunci, Isus S-a dus la mormânt çi l-a înviat pe Lazår! (Ioan 11:17-44) 4. De câtå mâncare era nevoie pentru a såtura toñi oamenii din palatul împåratului Solomon? Printre altele, era nevoie zilnic de 90 de saci de fåinå (aproximativ 12 tone) çi se tåiau 30 de boi çi 100 de oi. (1 Împårañi 4: 22-23) 12 Ilustrañii de Elena MICULA

RUNTARAMBI S unetul puternic al tobei l-a trezit pe Runtarambi dintr-un Bertold DOWERK somn adânc. Ar fi vrut så mai doarmå puñin, cåci era un båieñel doar de çapte ani, dar aça era obiceiul în partea aceea a Indoneziei (în nordul insulei Celebes, ñinut numit Minahasa). Oamenii se trezeau cel târziu la ora patru çi jumåtate, iar un sfert de orå mai târziu plecau deja la câmp. Dimineaña era încå råcoare çi se putea lucra mai bine. La fel a fost çi când bunicul çi stråbunicul lui Runtarambi au fost de vârsta lui. Dintotdeauna oamenii fuseserå treziñi din somn aça de devreme. Ei nu au avut niciodatå destul timp pentru a se spåla liniçtiñi. Timpul le ajungea numai pentru a se çterge la ochi, a-çi trage cåmaça pe ei, pentru a-çi lua sapa sau cuñitul çi pentru a intra în çirul lung de oameni care mårçåluiau în ritmul båtåilor de tobå. 13

Runtarambi çtia cå mama lui împreunå cu toate celelalte mame se sculaserå çi mai devreme decât el. Ele au fiert orezul, au fript peçtele çi au împachetat mâncarea în frunze de bananier. Pe jumåtate încå adormit, Runtarambi a plecat cu adulñii çi cu alñi copii spre câmp. Nu a reuçit så vadå prea multe pe drum, deoarece mai era încå o orå bunå pânå la råsåritul soarelui. Înså cunoçtea drumul cu ochii închiçi. Pårinñii lui, la fel ca çi ceilalñi såteni, aveau un ogor pe dealul de la poalele unuia dintre cei doi vulcani învecinañi. Oamenii mergeau întot- deauna împreunå la câmp çi se întorceau tot împreunå acaså. Cu toñii lucrau împreunå un ogor, apoi treceau la urmåtorul. Astfel se împårñea oboseala muncii câmpului çi era mai plåcut aça, decât dacå fiecare çi-ar fi fåcut treaba de unul singur pe ogorul lui. Runtarambi nu trebuia încå så lucreze cu sapa cea grea, înså çtia deja destul de bine så lucreze cu cuñitul. El tåia iarba, tufiçurile, rådåcinile çi le cåra pe toate într-o gråmadå, la uscat, pentru ca mai târziu så fie arse. Da, båieñelul de çapte ani putea deja så ajute mult. Dupå câteva ore, toba råsuna pentru a doua oarå. De data aceasta, oamenii reacñionau cu bucurie la sunetele ei. Toba anunña ora mesei. Fiecare îçi lua din coç o porñie de orez în frunzå de bananier çi dintr-un alt coç o bucatå de peçte fript. Copiii aveau pregåtitå apå proaspåtå çi bunå de båut în tulpini de bambus. Dupå ce mâncau, båieñii çi fetele intonau un cântec. Cântau despre cei doi vulcani care încadrau satul. Cuvintele cântecului spuneau ceva despre teama cå muntele ar putea så erupå çi cå lava încinså ar putea så cadå peste sat. În acelaçi timp înså, cântecul glorifica munñii a cåror cenuçå fierbinte îngråça påmântul, fåcându-l foarte bun çi roditor. Cân- tecele intonate de copii erau açadar un amestec ciudat de teamå çi speranñå, de bucurie çi suferinñå. Copiii cântau pânå la pauza de prânz, iar pårinñii lor, în måsura în care munca nu-i låsa fårå suflu, îi însoñeau cu drag. La prânz mâncau din nou orez cu peçte çi ceva legume, dupå care urma mult açteptata pauzå de dupå-amiazå. Copiii se 14

mai jucau un timp cu mingile pe care çi le împletiserå singuri, în timp ce adulñii moñåiau la umbra colibelor improvizate din bambus. Abia spre searå se întorceau cu toñii în sat. Copiii dådeau fuga så se scalde la râu, în timp ce pårinñii spålau rufe çi pregåteau cina. Înså Runtarambi voia så fie singur çi nu s-a dus la râu, ci s-a îndepårtat de grup. Îi încolñise un gând important în minte. Çi-a ridicat privirea spre cei doi vulcani çi a continuat så fredoneze cântecul pe care îl cântaserå copiii mai devreme. Povestea lui era legatå de aceçti doi vulcani, çi anume de perioada dinaintea ultimei erupñii a vulcanilor. Zile în çir se auziserå atunci zgomote din interiorul muntelui. Såtenii s-au adunat pentru a se sfåtui împreunå. Unul dintre ei a afirmat cå spiritele muntelui ar fi fost supårate çi cå din aceastå cauzå tot muntele era neli- niçtit. Dar cum puteau oare så îmbuneze spiritele muntelui? Ce-i drept, aproape toñi fåceau parte din biserica creçtinå, dar se alåturaserå acesteia abia de curând çi nu erau siguri dacå trebuiau acum så apeleze la Dumnezeu sau la spiritele muntelui. În cele din urmå, au hotårât så le facå pe amândouå: så le aducå spiritelor o jertfå çi så se roage la Dumnezeu. Înainte de a deveni creçtini, obiçnuiserå så jertfeascå o fatå frumoaså. Acum înså nu mai voiau så facå lucrul acesta. Înså trebuia totuçi jertfit ceva viu, cel mai bine un porc sau o caprå. Tatål lui Runtarambi refuzase atunci så participe la acea jertfå. – Eu vreau doar så må rog la Dumnezeu, spusese el. Ceilalñi l-au certat çi l-au ameninñat, dar tatål lui Runtarambi nu s-a låsat in- fluenñat. În final, a reuçit så-i convingå pe toñi så fie de aceeaçi pårere cu el. Înså dacå lucrurile nu aveau så meargå bine, era numai din vina lui. Din nefericire, lucrurile nu au ieçit bine. Marea nenorocire nu s-a låsat prea mult açteptatå. Mama lui Runtarambi 15

a fost prima care a observat petele apårute pe spatele fiului ei. Ea cunoçtea acest gen de pete. Erau semne clare cå båiatul se îmbolnåvise de leprå. Mama çtia exact ce va urma. Curând vor apårea pete asemånåtoare çi în alte pårñi ale corpului. Nervii din regiunile respective vor deveni in- sensibili, iar în cele din urmå, båiatul nu va mai simñi nicio durere la acel nivel, în ciuda nenumåratelor infecñii de pe tot corpul. Mama lui Runtarambi mai çtia înså ceva: såtenii vor asocia aceastå nenorocire cu refuzul tatålui de a aduce o jertfå spiritelor muntelui. Ei vor considera îmbolnåvirea båiatului o pedeapså din partea spiritelor çi îl vor alunga din sat. Nimeni care suferea de leprå nu avea voie så råmânå în sat. Dar båiatul ei era încå atât de mic! Cum ar fi putut el så tråiascå singur, departe de pårinñii lui? Mama lui Runtarambi discutå atunci situañia cu soñul ei. Båiatul nu çtia încå nimic despre boala lui. În aceeaçi searå, tatål s-a uitat la semnele de pe spatele fiului såu, dându-çi seama imediat cât de îngrijoråtoare era situ- añia lor. Oare era aceasta cu adevårat pedeapsa spiritelor cårora le refuzase jertfa? Era Dumnezeul, în care-çi pusese încrederea çi despre care çtia cå îi iubea pe toñi oamenii în Isus Cristos, cu adevårat mai slab decât spiritele? Nu, el nu putea crede asta, dar nu voia nici så tråiascå ziua în care fiul lui avea så fie alungat din sat. În ziua urmåtoare, Runtarambi se trezi mai devreme decât de obicei. De data aceasta, nu sunetele tobei i-au speriat somnul, ci glasul tatålui. Acesta era deja îmbråcat çi pregåtise provizii pentru o cålåtorie lungå. Fårå prea multe explicañii, îi ceru fiului så se îmbrace çi så ia în spate bocceaua pregåtitå de mama. Nu îçi luarå råmas-bun la despårñire, ci plecarå fårå så spunå un cuvânt. Tatål çi fiul merserå toatå ziua. Peste noapte dormirå undeva în pådure, iar ziua urmåtoare merserå mai departe, pânå când ajunserå la un izvor cu apå fierbinte. Era un izvor cu apå sulfuroaså, care ñâçnea fierbinte din interiorul unuia dintre vul- cani. Tatål fåcu acolo o colibå micuñå din bambus. Båiatul trebuia så facå zilnic mai multe båi în apa sulfuroaså, dupå care tatål îl fricñiona cu sucul unor frunze çi rådåcini. Båiatul nu înñelegea rostul acelor proceduri, dar 16

nici nu îndråznea så întrebe. Seara, când Runtarambi se culca într-un colñ al colibei, putea så-l observe pe tatål lui care îngenunchea în celålalt colñ çi se ruga. Adesea îl auzea gemând çi o datå îl våzu chiar çi plângând. Ce mult ar fi vrut så çtie ce-l întrista atât de mult pe tata! Aflå la scurt timp, când într-o noapte se trezi speriat de glasul tatålui såu care se ruga aça: „O, Doamne, salveazå-mi fiul de leprå. Salveazå-l çi nu låsa så fie alungat din sat.” Runtarambi înñelese atunci de ce-l adusese tatål lui în acel loc. Acum çtia de ce era tatål lui atât de trist çi îl cuprinse çi pe el aceeaçi tristeñe. Auzise deja despre leproçi, cât tråiau de singuri çi ce mult sufereau. Îl mai auzi pe tatål såu spunându-I lui Dumnezeu: „Doamne, dacå îmi vei vindeca fiul, atunci Ñi-l voi închina Ñie. Dacå ne iubeçti, nu-Ñi lua mâna de peste noi çi nu låsa så devenim de batjocura oamenilor, ci fii alåturi de noi. Îñi mulñumesc, Doamne, din toatå inima!” De atunci încolo, Runtarambi a avut coçmaruri în fiecare noapte. Råmase multe såptåmâni împreunå cu tatål lui în singuråtate. Îi era dor de mama çi de frañii lui. Dacå nu se vindeca, nu avea så-i mai vadå niciodatå, pentru cå urma så fie alungat din sat. Curând va trebui så-l påråseascå pânå çi tatål lui, ca så nu se molipseascå çi el de 17

leprå. În tot acest timp, îçi våzu tatål mereu concentrat, de parcå s-ar fi rugat necurmat. Ce tatå bun avea Runtarambi! Çi într-o zi s-a produs minunea! Când tatål vru så fricñioneze din nou spatele fiului såu cu sucul frunzelor çi al rådåcinilor, petele dispåruserå. Nu mai apårurå nici a doua zi, nici a treia zi! Oare cum era posibil aça ceva? Tatål înñelese primul çi recunoscu cå Dumnezeu folosise izvorul fierbinte çi plantele ca så-i ajute çi så-i vindece fiul. Cåzu în genunchi, proslåvindu-L pe Dumnezeu, iar Runtarambi i se alåturå cu mulñumire. Bucuroçi, pornirå spre caså. În seara în care ajunserå în sat, tatål îi adunå pe toñi båtrânii satului. Le povesti despre îmbolnåvirea fiului såu çi despre vindecarea lui miraculoaså. Le aråtå spatele lui çi le spuse despre pro- misiunea pe care el, ca tatå, I-o fåcuse lui Dumnezeu. – De azi înainte, zise el, fiul meu se va numi We-Enas, care înseamnå „adu o jertfå”. Voi çtiñi cå eu nu am vrut så le aduc nicio jertfå spiritelor muntelui, ci am vrut så-I råmân credincios lui Dumnezeu. Aståzi Îi aduc o jertfå lui Dumnezeu, care mi-a vindecat fiul. I-L predau Lui pe fiul meu, så fie un slujitor al Dumnezeului viu çi adevårat. We-Enas sau Wenas, aça cum a fost numit mai târziu, a devenit un slujitor al lui Dumnezeu. Ca pastor, el a fåcut mult bine oamenilor din ñara lui. Dragostea lui Dumnezeu îl însoñise prin våile întunecate ale vieñii, ajutându-l så devinå luminå. Båieñelul de odinioarå simñise într-un mod atât de real dragos- tea lui Dumnezeu, încât acum le putea mårturisi tuturor cu putere despre aceas- tå dragoste nemårginitå çi statornicå. Ilustrañii de Alexandru BASS 18

PPRRIIEETTEENNIIII LLUUII DDAANNIIEELLPagcionlåordaet Când împåratul Nebucadneñar a våzut cå prietenii lui Daniel, care se încrezuserå în Domnul, au fost ocrotiñi de Dumnezeu în mijlocul focului, a trebuit så recunoascå: „Binecuvântat så fie Dumnezeul lui Çadrac, Meçac çi Abed-Nego, care I-a trimis pe îngerul Såu çi i-a izbåvit pe slujitorii Såi care s-au încrezut în El, au încålcat porunca împåratului çi çi-au dat mai degrabå trupurile lor, decât så-i slujeascå çi så i se închine altui dumnezeu decât Dumnezeului lor!” Poñi citi despre cei trei prieteni în cartea prorocului Daniel, în capitolul 3. 19 Ilustrañii de Larisa GOROÇCO

DESPRE OSETINI UN POPOR DIN NORDUL MUNÑILOR CAUCAZ O tragedie de neuitat – Am açteptat pânå ce ai mai crescut, îi – Artur, hai, trezeçte-te! strigå mama pentru a råspundea mereu tatål. treia oarå. Peste douåzeci de minute plecåm toñi la çcoalå. Este 1 septembrie, ziua în care începi clasa a Båiatul era un ajutor de nådejde pentru tatål lui. treia. Nu avem voie så întârziem la serbarea de Uneori i-ar fi plåcut så se plimbe cu bicicleta sau så început de an. se joace cu båieñii din vecini, dar familia lui nu avea Artur ar fi vrut så mai doarmå, dar trebuia så se nicio bicicletå pentru copii. Çi ei nu aveau nici scoale. Soarele strålucea pe cer çi razele lui cådeau materialele necesare ca så termine cåsuña. Acesta era pe munñii maiestuoçi ai marelui Caucaz. În timpul motivul pentru care construcñia dura atât de mult. De vacanñei de varå, Artur se trezise adesea foarte obicei, familiile numeroase abia se ajung cu banii, devreme. Pentru a nu trezi pe nimeni, se ducea încet iar familia lui Artur nu era o excepñie în aceastå în camera bunicii, care çedea deja la maså. Ea citea privinñå. Çi totuçi, ei erau cei mai bogañi oameni din din Noul Testament, care fusese tradus de curând în Beslan çi ar fi vrut atât de mult så-çi împartå bogåñia osetå, limba lor maternå. Deseori, atunci când ploua cu cât mai mulñi oameni. Comoara lor era påstratå în afarå çi nu putea så îçi ajute tatål la lucrurile cer pentru ei. Din nefericire înså, mulñi dintre cei cu gospodåreçti, ståtea cu bunica çi o asculta citindu-i care ei ståteau de vorbå doreau mai degrabå så aibå istorisiri biblice. Personajul lui preferat din Biblie bogåñie påmânteascå, decât bogåñia cereascå despre era tânårul çi curajosul David. Dupå ce îi citise deja care le povestea cu atâta înflåcårare familia lui de patru ori la rând întâmplårile celor doi prieteni Artur. David çi Ionatan, bunica îi fåcu într-o zi o propunere lui Artur. În casa încå neterminatå era cald çi toñi se simñeau – Hai så citim azi despre Lazår, cel pe care Isus bine. Chiar dacå vacanña se sfârçise, Artur îi pro- l-a înviat din morñi! misese tatålui såu så-l ajute în fiecare zi, dupå orele Artur n-a prea fost de acord, dar el era osetin, iar de çcoalå. Iar când casa va fi gata, întreaga familie un tânår osetin nu contrazice niciodatå o persoanå va pleca în concediu la mare. mai în vârstå. Se açezå açadar mai aproape de bunica lui, care îçi puse brañul în jurul lui çi începu så Înså aceste planuri au råmas neîmplinite. Pe data citeascå din Noul Testament istorisirea despre Lazår de 3 septembrie 2008 vor fi patru ani de când Artur çi cele douå surori ale acestuia. s-a mutat în locuinña cereascå. În acea zi însoritå de – Bunico, o întrerupse Artur, dacå Isus l-a înviat septembrie, în care ar fi preferat så råmânå culcat în pe Lazår, poate så må ajute çi pe mine la ceva? Çi eu pat, el, mama lui çi fratele lui Marc au fost luañi am douå surori, exact ca Lazår, doar cå eu sunt cel ostatici. Niçte teroriçti au nåvålit în çcoala lui Artur çi mai mare. Probabil cå sunt ca Marta. Ea a fost cea au luat ostatici 1230 de persoane. Timp de trei zile, mai mare din caså çi a trebuit mereu så munceascå, teroriçtii nu le-au dat nici apå, nici mâncare. Artur, la fel ca mine, sublinie Artur cu voce gravå çi Marc çi mama lor, Irina, çi-au pus speranña în serioaså. Dumnezeu. Pe toatå perioada cât au fost ñinuñi osta- Într-adevår, acest båiat de nouå ani ducea pe umeri povara întâiului nåscut din familie. Tatål lui apela întotdeauna la el, când avea nevoie de ajutor. De câñiva ani, familia construia o cåsuñå nouå. 20 Artur îçi întreba adesea tatål de ce vecinii înaintea- zå mult mai repede cu construcñia lor.

tici, au cântat împreunå cântåri creçtine – cu voce POÑI SÅ TE ROGI PENTRU OSETINI scåzutå, ca så nu fie auziñi de cel care îi supraveghea. În ziua în care au fost eliberañi, Artur a fost rånit Doamne Isuse! mortal la cap. A murit în brañele mamei lui. Acum este la Domnul, Cel despre care bunica îi povestise 1 Te rog, få så fie pace în aceastå micå republicå, în care atât de des. tråiesc atâtea nañionalitåñi. Viaña familiei lui Artur merge mai departe. Marc, 2 Te rog, mângâie inimile celor care au avut de suferit din fratele mai mic, îl ajutå acum pe tata så termine de cauza teroriçtilor. construit casa. Da, viaña este durå în Oseñia, iar copiii sunt obiçnuiñi încå de mici så munceascå çi så-çi ajute 3 Te rog, ajutå-i pe copiii din Osetia de Nord, care au pårinñii. supravieñuit atacului, så-çi depåçeascå frica datoratå incidentului prin care au trecut. Poporul „Iron” Osetia de Nord sau Alania se aflå în partea nor- 4 Te rog, binecuvânteazå-i pe cei 5000 de copii, care s-au dicå a Munñilor Caucaz. Ea face parte din Federañia decis så participe la cursul pentru copii „Urmeazå-må” Ruså. Natura este aici nespus de frumoaså. Munñii al Çcolii Biblice „Felinarul” din Rusia. Digoria, valea îngustå a râului Ardon, defileul Zeiss cu gheñarii lui, pådurile de pin, cascadele çi vârfurile 5 Te rog, ajutå-i pe toñi osetinii så Te primeascå în vieñile acoperite cu zåpadå ale impunåtorilor Gimarai lor pe Tine, singurul Dumnezeu adevårat çi veçnic. Choch, Adai-Choch, Uilpata çi Tepli atrag prin frumuseñea lor neatinså çi sålbaticå. 6 Te rog, binecuvânteazå bisericile creçtine din Osetia de Limba osetå face parte din familia de limbi indo- Nord çi då-le putere så vesteascå Evanghelia cu mult germanice. Osetinii s-au autodenumit cu mult timp curaj. în urmå „Iron Adam”, care înseamnå „poporul 7 Te rog, binecuvânteazå conducerea acestei republici çi då-i înñelepciune så ducå o politicå de pace. iron”, iar ñara lor o numeau „Iriston”. În prezent, în Osetia de Nord tråiesc aproximativ 100 de nañionalitåñi diferite cu religii diferite. Cele mai importante religii sunt creçtinismul çi islamul, dar existå çi adepñi ai obiceiurilor locale, tradiñionale. În Osetia de Nord tråiesc 445 000 de osetini (2002), în toatå Rusia existå în jur de 515 000. Petru LUNICICHIN Osetia 21

Sub forma cårui animal a venit Satan, Ce fel de pasåre a låsat Noe de trei ori Pentru care animale a scos Rebeca 1 când a amågit-o pe Eva? 2 så zboare din arcå? 3 apå din fântânå? a) vulpe b) çarpe a) corb b) porumbel a) cåmile b) oi Paginå realizatå de Liliana SUÇCOVA (11 ani) Cu pielea cårui animal çi-a acoperit Iacov brañele çi gâtul când a vrut så fie CARE ESTE RA˘SPUNSUL CORECT? binecuvântat de tatål lui, Isaac? 4 Ilustrañii de Victoria DUNAIEVA a) ied b) viñel Ce fel de påsåri i-au adus lui Ilie Ce animale a påzit tânårul ciobånaç Ce fel de animale au apårut în primul 7 carne çi pâine la pârâul Cherit? 6 David? 5 vis al Faraonului Egiptului? a) ulii b) corbi a) oi b) capre a) bivoli b) vaci Ce fel de animale erau în groapa Din pieile cåror animale era Pe spinarea cårui animal a încålecat 8 în care a fost aruncat Daniel? confecñionatå îmbråcåmintea Domnul Isus înainte de Paçte, 9 lui Ioan Botezåtorul? 10 în drum spre Ierusalim? 22 a) tigri b) lei a) cåmile b) oi a) mågar b) cal

SIHEM Lacul Ghenezaret Nazaret ORAÇUL PATRIARHILOR Sihem Iordan Au trecut aproape 4000 de ani, de când un grup mare de poarta poarta oameni, cålare pe cåmile, mågari sau mergând pe jos, s-a nordicå esticå apropiat de un oraç înconjurat de un zid de piatrå. Påstorii veneau mai în urmå çi mânau turme mari de oi. Conducåtorul templul era Iacov, unul dintre patriarhii lui Israel, poporul lui Dumnezeu. El s-a stabilit în apropiere de Sihem. Pentru turmele lui uriaçe a açezarea actualå cumpårat un ogor, pe care a såpat o fântânå çi a ridicat un altar Ruinele oraçului Sihem pentru Dumnezeu, în semn de mulñumire. Ruinele porñii vestice De-a lungul anilor, în oraçul Sihem s-au întâmplat multe. Zidurile oraçului au fost asaltate de filistenii råzboinici, de 23 soldañii egipteni çi asirieni, de trupele babilonienilor, ale grecilor çi ale romanilor. Împåratul Hyrkanos I. a fost cel care a distrus La „Fântâna lui Iacov” definitiv Sihemul. Sihem se aflå la 65 km nord de Ierusalim, în valea dintre Muntele Garizim çi Ebal. În drumul nostru de la Ierusalim la Sihem, ajungem în oraçul palestinian Nablus. Apoi, dupå aproximativ un kilometru, ajungem în Balata, nume care în limba arabå înseamnå ghindå. Tabåra de refugiañi Balata se aflå la poalele unui deal, care aratå de parcå sute de oameni ar fi cåutat acolo cine çtie ce comori. Acest deal ascunde de fapt stråvechiul oraç biblic Sihem. Arheologii au dezgropat stråzile çi zidul vechiului oraç, zid care a fost construit din pietre uriaçe çi necioplite. Dacå ne cåñåråm pe una dintre aceste pietre, putem vedea în apropiere mormântul lui Iosif. Este vorba de locul în care Iosif i-a rugat pe frañii lui så-l îngroape în Ñara Promiså, imediat ce Dumnezeu îi va scoate din Egipt. La o oarecare depårtare se aflå o bisericå. Ea a fost ziditå exact deasupra unei fântâni. Este vorba de fântâna la care S-a odihnit Isus çi unde a întâlnit-o pe femeia samaritean- cå. Numele fântânii a råmas pânå în ziua de azi „Fântâna lui Iacov” (în arabå – Bir Jakub). Ea are o adâncime de 32 m çi apa ei este curatå, rece çi proaspåtå. Pentru a asculta în liniçte dialogul pe care l-a purtat Domnul Isus cu femeia samariteancå, pe care ni-l citeçte ghidul din capitolul 4 al Evangheliei dupå Ioan, ne açezåm pe niçte trepte vechi. Cuvintele Evangheliei sunt la fel de curate çi de învioråtoare ca apa din fântânå. Mie unul mi s-a pårut cå aud vocea blândå a Domnului Isus: „Oricui bea din apa aceasta îi va fi iaråçi sete. Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, niciodatå nu-i va fi sete; ba încå apa pe care i-o voi da Eu se va preface în el într-un izvor de apå care va ñâçni în viaña eternå.” Waldemar ZORN

– R˘ASPUNS ÎNTREBARE ?! 1. Unde vom tråi veçnic, pe påmânt sau în cer? (Ania G., 10 ani, Ucraina) Biblia ne învañå cå adevårata patrie, patria copiilor lui Dumnezeu, este în cer, acolo unde este Tatål lor ceresc. Cerul este locul unde tråieçte Domnul Isus Cristos. De acolo, din cer, El a venit pe påmânt, ca så-i mântuiascå pe påcåtoçi. Dupå învierea Sa, El S-a întors din nou în cer. Isus S-a rugat astfel pentru oamenii care cred în El: „Tatå, vreau ca acolo unde sunt Eu så fie împreunå cu Mine çi aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca så vadå gloria Mea.” Prin urmare, Isus doreçte så fim cu El în cer (Ioan 17:24 çi 14:3). „Cetåñenia noastrå este în ceruri”, le scrie apostolul Pavel credincioçilor (Filipeni 3:20). Într-un alt pasaj biblic, el scrie: „Çtim, într-adevår, cå dacå se desface casa påmânteascå a cortului nostru trupesc [adicå, corpul nostru], avem o clådire în cer de la Dumnezeu, o caså care nu este fåcutå de mânå, ci este eternå” (2 Corinteni 5:1). Cerul este locul unde tråieçte çi domneçte Dumnezeu, dar cerul acesta nu este cel pe care-l vedem noi, ci este o lume care încå nu este vizibilå pentru ochii noçtri çi pe care noi nu o putem concepe deocamdatå. În Biblie este scris cå Dumnezeu va nimici cu foc påmântul çi cerul pe care le vedem noi acum. El vrea så creeze un loc nou, unde så poatå tråi toñi cei care cred în Cristos. El va face „ceruri noi çi un påmânt nou” (2 Petru 3:10-13; Revelañia 21:1). Acesta este locul în care toñi cei care cred în Domnul Isus Cristos îçi vor petrece veçnicia împreunå cu El. 2. De ce uneori Îi cerem ceva lui Dumnezeu, iar El nu ne råspunde? (Liuda S., 13 ani, Ucraina) Dumnezeu çtie întotdeauna ce este cel mai bine pentru noi. El are un plan pentru fiecare dintre noi. Uneori ne vine greu så tråim dupå acest plan, dar planul lui Dumnezeu este foarte bun pentru noi çi El vrea så ne binecuvânteze în fiecare clipå din viaña noastrå. Noi trebuie doar så ne încredem în Domnul çi så-I cerem înñelepciune çi råbdare. „Cåci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre çi cåile voastre nu sunt cåile Mele”, ne spune Dumnezeu prin prorocul Isaia (Isaia 55:8). Rugåciunile noastre sunt adesea cam egoiste. Noi vrem binele în primul rând pentru noi înçine. Înså Dumnezeu vrea så ne înveñe så-L slujim çi så ne bucuråm în El, atât în momentele de bucurie, cât çi în momentele de suferinñå din viaña noastrå. Dacå ne smerim çi ne încredem în Dumnezeu, atunci El ne dåruieçte cu mult mai mult çi ceva mult mai bun decât ceea ce I-am cerut noi. Dumnezeu Se îngrijeçte de noi, El lucreazå la formarea caracterului nostru çi çtie când avem nevoie de ceva. În Romani 8:28, Cuvântul lui Dumnezeu ne spune: „Çtim cå toate lucrurile ri de Marina CUZ lucreazå împreunå spre binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu, çi anume spre binele celor care sunt chemañi dupå planul Såu.” Råspunsu NEÑOVA 24 Ilustrañii de Elena CARTÇENCO

CINE SUNT EU? Sunt un gândac de 7-8 mm lungime. Am un corp rotund çi uçor bombat. Creatorul meu mi-a dat o culoare care iese în evidenñå. Pe partea din fañå a capului meu mic se aflå 10 sau 11 antene. Dacå sunt în pericol, îmi retrag antenele çi må prefac cå sunt mort. În acelaçi timp, elimin un lichid galben çi iute. Pe vremuri, acest lichid era folosit de oameni împotriva durerilor de dinñi. Partea dorsalå a corpului meu este formatå din cinci membre pe care le pot miçca liber. Pe corpul meu roçu (sau galben la unele dintre suratele mele) am aproximativ 7 puncte negre. Rudele mele sunt råspândite peste tot în lume, în peste o mie de specii. Unele dintre ele tråiesc pe plantele pe care miçunå aça- numiñii påduchi de frunze, altele tråiesc doar pe copaci, altele numai pe plantele de câmpie çi un alt grup tråieçte pe stuf sau pe alte plante acvatice. Atât eu, cât çi rudele mele suntem conside- rate insecte foarte folositoare, fiindcå ne hrånim cu påduchii de frunze çi cu alte insecte dåunåtoare plantelor. Ouåle le depunem în locuri unde existå mulñi påduchi. Dupå o såptåmânå, larvele proaspåt eclozate (adicå proaspåt „ieçite din ou”) încep imediat så se hråneascå. Pentru a se putea dezvolta complet, o larvå trebuie så månânce aproximativ o mie de insecte. La o lunå dupå ce a eclozat, larva se transformå în cocon, iar din acesta iese apoi insecta maturå. Çtii acum cine sunt eu? Copiilor nu le este fricå de mine, deoarece sunt o insectå paçnicå, micuñå çi foarte frumoaså. Nici nu muçc, nici nu înñep. Uneori, când copiii îçi întind degetul aråtåtor în aer, eu aterizez pe el. Îmi place så må cañår apoi pe degetul lor întins pânå sus de tot, unde îmi întind aripile çi-mi iau zborul. În mod sigur ai ghicit acum cine sunt! Sunt o Elvira ZORN .buburuzå Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA 25

la Ariciî,ntcoarrse lp-CeaerlbMuaualrîtieîclsnuealbavMânariollsimomeadgai.lvuiÎlemlanluñesñuaiMå.åslol…caoiDfobdere.ezrbtEaCduaiulermnrdnoåbeupgpiuåltaase,.îdrlernauoCerascfoagelåru,cieålbtîdoFrleiuaelamopc.pnpsuKmårsBooadelmpofduukîcotrrluuinnugltit-r,ågçraiaino-ttcc-lseeoauaudldîra-aferpenetlanlåeåi,luaccpdsçatifmadururrtîsråaeellteenee,gpeulpmieecssuttpieratiaårreçuarsildååsmiueiåussicMunn-sñspaPaåladeråeAup,afieetdrlepidiucåleunucdaricrcatd,nåeåae ÇI MICUL LUI PRIETEN FIPS Poveste-serial începutå în nr. 1/06 POVESTEA 15 de Werner LUTZ Ilustrañii de Iulia PRAVDOCHINA Într-adevår, dupå un timp Fips reuçi så De undeva de sus, påtrundea o razå de – Bine ai venit în cåminul nostru vadå prin întuneric coridorul subteran din luminå. Aici, în peçtera aceasta, locuiau modest, zise Ariciul. Numele meu este vizuina Ariciului. Merse în patru labe în mama Arici împreunå cu copiii ei, care Erinaceus Europeus, dar poñi så-mi spui urma Ariciului, pânå când, dupå multe tocmai se ospåtau cu ciuperci aromate. simplu Erinaceus. cotituri, ajunserå într-o peçterå spañioaså. – Numele meu este Fips çi sunt din Se aude cå l-ai biruit pe båtrânul Martes, Fips îçi povesti întreaga istorie çi spuse specia maimuñelor Rhesus, spuse Fips. dar çi cå eçti un lacheu al regelui Cerb. în final: Cine te poate înñelege? Ai blanå ca anima- – Eçti un tip ciudat, murmurå lele, dar çi urechi çi mâini ca oamenii çi – Nu çtiu ce se va întâmpla cu mine Erinaceus. Pe de-o parte, urli prin pådure poñi så mergi pe douå picioare. Cine eçti mai departe. Locul meu nu este în aceastå tu, de fapt? pådure. Iar fårå corbul Kolk, prietenul ca cel mai mare prost, pe de altå meu, sunt pierdut. 26 parte eçti capabil så astupi gâtul vulpii cu un con de brad.

Erinaceus clåtinå din cap çi dupå un Nici în specia påsårilor çi nici în specia Çi nu te încadrezi absolut deloc nici în timp, spuse: animalelor de pradå, nici în specia anima- mediul acestei påduri, având în vedere cå lelor care fug çi nici în specia animalelor aici vine iarna. – Exact asta este problema ta. Nu te care se apårå. Eçti o fiinñå care sare dintr- încadrezi în nicio specie. o lume într-alta. – Ce este iarna? întrebå Fips îngrijorat. Parcå i se fåcea fricå la auzul acestui cuvânt. – Soarele se retrage spre sud, explicå Iarba veçtejitå îngheañå çi îñi înñeapå limba Este perioada de foame çi frig, în care Erinaceus. Se face frig. Copacii îçi scuturå dacå încerci så o muçti. Ploaia se supravieñuiesc doar cei mai puternici çi cei frunzele çi încremenesc, iar påmântul transformå în zåpadå rece, care îngroapå mai deçtepñi, care au învåñat så se devine tare ca piatra. totul sub mantia ei. adapteze. Nouå, aricilor, ne este uçor. Noi ne hrånim cu fructele de toamnå din În timp ce crivåñul face ravagii prin pådure Da, da. Noi nu ne împotrivim iernii. pådure, iar când vine frigul, ne retragem în çi påsårile cad îngheñate de pe crengi, noi adâncul peçterii çi dormim pe tot timpul dormim pânå când vremea se încålzeçte Dormim çi iar dormim toatå iarna. Asta se iernii. din nou çi ne trezesc cântecele de primåvarå ale påsårilor. cheamå cå hibernåm... Ochii ageri ai lui Erinaceus sclipeau cu mândrie în timp ce îi povestea lui 27 Fips toate aceste lucruri.

– Crezi cå aç putea råmâne la voi? La noi ai muri din lipså de spañiu. Çi nici În curând vine echinocñiul, când cade întrebå Fips. nu poñi så dormi pe tot parcursul iernii. prima frunzå galbenå de pe arñar, dupå care urmeazå o perioadå dulce, plinå de – Din partea mea, cu plåcere, zise – Mai este mult pânå atunci? întrebå fructe çi mure. Apoi pådurea se coloreazå Erinaceus. Dar nu vei rezista mult aici. Tu Fips, cu teamå. minunat. Pe urmå începe så cadå zåpada. ai nevoie de libertatea ce ñi-o oferå coroa- nele copacilor, ca så te cañeri çi så sari. – Nu, zise Erinaceus. „Atunci va trebui så mor”, se gândi Fips. Dacå poate. Dacå vrea. Dar pânå vine Acesta zåcea tåcut pe un pat din – Da, nu-i exclus så mori, spuse iarna mai este un pic. Hai acum mai bine frunze moi. Sub botiçor avea trifoi Erinaceus, de parcå i-ar fi citit gândurile. så vedem ce face micuñul cu o ureche! proaspåt çi påpådie înfloritå, dar fiind Doar dacå nu-ñi vine vreo idee, cum så bolnåvior, nu se putea bucura de nimic. råmâi în viañå. Sau poate i se face milå Çi Erinaceus îl conduse pe Fips prin corbului de tine çi te duce înapoi, în alte coridoare subterane, pânå la locul pådurea ta. unde zåcea bolnav iepuraçul negru. Fips se açezå lângå iepuraç çi-l mân- – Stai liniçtit, îi çopti Fips. Aici eçti în – Fii liniçtit, zise din nou Fips çi se gâie cu låbuña pe cap çi pe urechea siguranñå. Regele cel råu nu poate så intre întinse lângå iepuraç. Bumb avea câteva neagrå. Când iepuraçul simñi blana caldå a aici. Eu sunt Fips. coaste rupte çi orice miçcare îi provoca maimuñei, se lipi de ea çi începu så dureri foarte mari. – Numele meu este Bumb, spuse încet scânceascå. iepuraçul. Aça îmi zicea mama, înainte så vinå ceilalñi çi så må alunge. 28

Aricii aduserå pe spatele lor ñepos Fips rupse frunzele suculente çi i le Bumb nu apucase så vadå prea multe påpådie proaspåtå, pe care o smulseserå îndeså iepuraçului în gurå. Acesta putea de prin pådure, aça cå asculta cu interes cu rådåcini cu tot din påmânt. Asta fiindcå astfel så råmânå întins ca så i se vindece când maimuña îi descria animalele çi îi lui Fips îi plåceau în mod deosebit coastele, ronñåind în acelaçi timp frunzele povestea întâmplårile prin care trecuse rådåcinile galbene ale påpådiei. de påpådie, ca så prindå puteri. pânå atunci, fårå så råmânå înså întru totul fidel adevårului, ci prezentând påñaniile mult mai palpitant Ore în çir mângâie cu låbuña blåniña Erinaceus se retrase în vizuinå, la fami- decât se derulaserå în realitate. Bumb moale a noului lui prieten. Îi fåcea çi lui lia lui. Fips çi Bumb aveau deocamdatå tot admira mult acest animal ciudat, iar Fips bine så simtå blana catifelatå a celuilalt. ce le trebuie, iar el învåñase demult så nu era fericit cå putea så-l ajute pe iepuraç. Se încålzirå reciproc çi, în cele din urmå, se îngrijeascå pentru ziua de mâine. adormirå unul în brañele celuilalt. „Ajunge zilei necazul ei”, murmurå el plin de-nñelepciune. Î 1. Ce a aflat maimuñica de la arici? Va urma N Biblia spune: T 2. Cum s-a purtat Fips cu iepuraçul? R „Cine are milå de sårac Îl împrumutå E 3. Ce efect a avut asupra lui Fips faptul cå l-a pe Domnul, çi El îi va råsplåti B ajutat pe iepuraç? binefacerea.” (Proverbe 19:17) „Împarte-ñi pâinea cu cel flåmând çi Å adu-i în casa ta pe nenorociñii fårå R 4. Ñie îñi place så-i ajuñi pe alñii? adåpost; dacå vezi un om gol, acoperå-l çi nu-i întoarce spatele I semenului tåu. Atunci lumina ta va råsåri ca zorile çi vindecarea ta va încolñi repede; neprihånirea ta îñi va merge înainte çi slava Domnului 29 te va însoñi.” (Isaia 58:7-8)

Isus må iubeçte! Isus – prietenul copiilor Diana STINGHE, 10 ani, jud. Sibiu Alexandra CRIHAN, 13 ani, Isus – comoara mea jud. Sibiu PAGINA VOASTR ˘A Ramona MANASIA, 14 ani, jud. Vâlcea Alex HOLICI, 16 ani, Oradea Alexandra VITÅRESCU, Trimite-ne scrisoarea Estera SIMINA, 9 ani, jud. Timiç Timiçoara ta pe adresa noastrå: Asociatia LUMINA LUMII OP 9 / CP 938 Ai un 550 068 Sibiu România animal preferat? ...am Sau poñi comanda FELINARUL direct la: Sau poate ai avut planificat o påñanie cu vreun animal? „contribuñiile” Tel./Fax: 0269 21 85 11 voastre în [email protected] Tare ne-am bucura så FELINARUL www.luminalumii.ro aflåm çi noi! 5/2008, când vom FELINARUL Scrie-ne sau deseneazå afla câte ceva poate fi comandat despre „Dumne- GRATUIT. Dacå vrei, ne ceva pe tema zeu – Creatorul poñi ajuta trimiñându-ne timbre poçtale „Animalul meu preferat”. meu”. Açteptåm (a câte 0,80 Lei). Mulñumim çi pentru eventualele donañii Meritå så te gråbeçti, cu neråbdare pentru finanñarea revistei. fiindcå... desenul sau scurta ta poveste!!! Echipa FELINARUL 30

Må încred în Domnul! FELINARUL copiilor 3/08 (16) Revistå creçtinå pentru copii Natalia Veronica BUTURI, Apare de çase ori pe an Timiçoara Abonament pe bazå de donañii Tiraj: 12.000 Victor PÅUN, 11 ani, sat Sârcova, Rep. Moldova Editor: Asociañia LUMINA LUMII Andrei LUNGU, 4 ani, OP 9, CP 938 Rep. Moldova 550068 Sibiu Tel./Fax: 0269 218511 SOLU ,TIILE la jocuri: Pag. 4: CRIPTOGRAMA: 1. mijloceçte, 2. adevårul, 3. acoperiç, e-mail: [email protected] Pag. 7: 4. Biblia, 5. pupåza, 6. înger. „Påzeçte-må, Dumnezeule, www.luminalumii.ro Pag. 22: cåci în Tine må încred!” (Psalmul 16:1) UN SFAT BUN: „Încredinñeazå-ñi soarta în mâna Domnului Donañiile pentru acoperirea costurilor pot fi virate în contul Pag. 32 çi El te va sprijini.” (Psalmul 55:22) asociañiei: CARE ESTE RÅSPUNSUL CORECT? 1b (Geneza 3:1-6), Asociañia LUMINA LUMII 2b (Geneza 8:6-12), 3a (Geneza 24:10-20), 4a (Geneza IBAN RO49.RNCB.0227.0360.4006.0001/RON 27:15-16), 5b (Geneza 41:1-4), 6a (1 Samuel 16:10-13), sau 7b (1 Împårañi 17:1-6), 8b (Daniel 6:16-22), 9a (Matei 3-4), RO22.RNCB.0227.0360.4006.0002/EUR 10a (Ioan 12:12-15) Banca Comercialå Românå, str. Emil Cioran 1, Sucursala (copertå spate): GHICITOARE „COMPUTERIZATÅ”: „Celce Sibiu, Cod Swift RNCBROBU stå sub ocrotirea celui Preaînalt çi se odihneçte la umbra Cu specificañia „FELINARUL” celui Atotputernic zice despre Domnul: El este locul meu de scåpare çi cetåñuia mea, Dumnezeul meu în care må Redactori çefi: încred.” (Psalmul 91:1-2) Elvira çi Waldemar Zorn Redactor al ediñiei în limba românå: Elena Braun Colectiv de redacñie voluntar: Petra Båcilå Paula Borugå Narcis Cibu-Carciu Magdalena Iacob Paula Isac Doina çi Daniel Vasilca Monica Wetzler Traducerea textelor din limba germanå: Dorina Schinteie Tehnoredactare: Enns Schrift & Bild GmbH, Bielefeld, Germania Copertå: Pozå de Petru Lunicichin Indice bibliografic: Paginile 2-3: Cu acordul Editurii Luther, Osslo. Pagina 4: Din „Ideen Austausch” (2/96), cu acordul KEB, Breidenbach. Pagina 12: Din „Das Bibelbuch der Rekorde”, cu acordul Editurii Hänssler, Holzgerlingen. Paginile 13-18: Cu acordul Editurii Junge Gemeinde, Leinfelden-Echterdingen. Paginile 26-29: Din „Der Rabe Kolk und sein kleiner Freund Fips”, cu acordul Editurii Christliches Verlagshaus, Stuttgart. Dacå nu se specificå altfel, citatele biblice au fost extrase din: Noul Testament, Traducerea D. Cornilescu rev., ediñia a doua, Editura LUMINA LUMII, Korntal, Germania, 2003 Biblia, Traducerea D. Cornilescu © 2007 LUMINA LUMII ISSN 1842 – 5569 Pentru copii peste 6 ani

Foloseçte tastatura computerului çi vei obñine o afirmañie extrem de importantå! Q W 1 P 2E 10 3 R Ñ 4T 29 A S 11 12 D 5 L : 13 F Z U I 19 20 14 G 6 7 8 Y Ç 21 X 15 H J K O 28 C 16 17 18 9 22 23 V B 25 N M Spañiu liber 24 26 27 34 . Å 30 Î 31 32 , 33 23422832532683641489831137114123112133231416923333342342434330232434627333314231328111919921319521733413433730033833813081334334141421631147121230257641217337430332521536233243483943143101119525896342196P3812a03g23322i363n334å744371r441e712a9531l91i91z331A9a19d1t33å3a594p1d5333te4a4542tI892åu337271l4d2i737a:in10n3-1al2i203m2B79Ub71aR27gL73eAr34Cm2OanVå, 14 ani, Germania de Elena BRAUN