Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 51Cum sapi cu râvn -n piatr i în lut, XII Ci f h lci din ar i s ma i.Un zornic ui s trag -ar vrea z vorul: le-ntregim, dar: ara i poporul,Ulcior cu galbeni?! sta-i din trecut! Nu mai r bd m. În sânge-s trandafirii, , nu criptonim i anonim, Iar clipa cea astral lúce-n zare.Dar pe trecut se-nal viitorul, Chiar de ne-ndeamn efii s-o pornimNe-nva -un cap prin timpi ingra i trecut. Cumva mai moale, mai cu-nceti orul, i parc v d cum fâlfâie s zboare nu ced m pân’ n-om g si ulciorul. nu smomim vreun urs sau vreun rechin, La mult râvnita Hor -a Re-ntregirii, Vreo avalan -n h u s nu- i ia zborul: În soare, mare, sânge, Tricolorul. IX Mai marii lumii votul plebei voru-l? Ne leag de str mo i nu numai dorul... nu ced m pân’ n-om g si ulciorul Ar fi-n UE vreun bai s ne unim?E i a mea - convingere - mai veche, XVIar cine se mai las pe-o ureche Unirea nu-i un val împins de altul, Ne leag de str mo i nu numai dorul.Îl va g si când s-a-ndrepta cosorul. Chiar de-l sim im cum v lur , asaltul, Ni-i idealul nostru-august i sfânt Un vis m re i-un falnic leg mânt:Ulcioru-i cheia tainelor, rodorul, i zi de zi î i ia mereu avânt. i ar ni-i, un left f pereche. -l f urim noi: ara i poporul. n-a tept m s vin -n a, c lare.În frac s fiu ori, rob, în simpl zeche, Prin fapta sa s-o fac fiecare - N-a fost un alt - mai mare - jur mânt:Tot voi s pa ca s -mi destruc odorul. E idealul nostru cel mai sfânt. tot s m pân’ n-om g si ulciorulSus in apelul (nu-l mai trec prin sit ) XIII Cum nu- i închide pleoapele izvorul.Unui duhovnic salt ca gânditorul E idealul nostru cel mai sfânt Sublim tablou cum rare-s pe p mânt!Din cripta-i cochilie eremit : S-o confirm m, istorica Unire, Înf ptuind reala Re-ntregire Pe Dumnezeu îl v d cum se pogoar ,Cât mai suntém i sun cimbri orul, A neamului i-a rii,-ntr-un cuvânt. d îngeri cum fac hor la hotar , n-o-ncet m iubi nici o clipit , nu-n zadar s patu-am o via .Cum nu- i închide pleoapele izvorul. De data asta pentru nemurire, Ne-om împlini-o, ara, dodoloa , Coloan -n ceruri în regal ve mânt, În ziua-n care-om da de-acea comoar , XCum nu- i închide pleoapele izvorul, i nu exist -n lume v rs mânt znitul neam l-om strânge gr joarNici râurile nu- i apleac geana, Ori, pe p mânt, o alt -acoperire .Cum n-a ipe te-n vârf de munte stanaOri santinela n-ar l sa vizorul; Decât a genera iilor jertfire XVI În numele acestui ideal, znitul neam l-om strânge gr joar ,Cum, fals str jer, la post de paz -i rana Ce l-au purtat p rin ii-n sim i-n gând Ne-om împlini i ara, dodoloa ,Ori cordul nu- i sl be te-un pic motorul, În ziua-n care-om da de-acea comoar ,Cum nu ne las -n umbr Ziditorul, În timpuri de restri ti i urgisire, nu-n zadar s patu-am o via .Venind mereu cu-ndemnul sau dojana, Încredin ându-ni-l, dar tainic, ancestral: Un vis m re i-un falnic leg mânt. Pe Dumnezeu îl v d cum se pogoar ,Exact la fel s ne iubim, viu, plaiul, d îngeri cum fac hor la hotar . nu l m s lâncezeasc graiul, XIV -l bage apatia în mormânt; Un vis m re i-un falnic leg mânt Sublim tablou cum rare-s pe p mânt! Ne leag de str mo i i de urma i. nu ced m pân’ n-om g si ulciorulS-avem belciuge când le calomnie Cu ei, în stâlpii minciunirii, cra i,Ori când le sap -n piept, la temelie - Al dreptului pumnal azi îl împlânt. Cum nu- i închide pleoapele izvorul.N-a fost un alt - mai mare - jur mânt. N-a fost un alt - mai mare - jur mânt. XI le-ntregim, dar: ara i poporul,N-a fost un alt - mai mare - jur mânt: Am fost min i, tr da i sau, poate, la i Ni-i idealul nostru-augúst i sfânt, n-o împártem, ara,-n nx p i, Când, incapabili de ap mânt, Un vis m re i-un falnic leg mânt. n-o mai r stignim pe nx h i, Ne leag de str mo i nu numai dorul... nu-mp im în apte-acela i cânt. mas-am nu doar f -astruc mânt,Acela i scris s-avem i-acelea i c i,Acela i grai str bun cu nume sfânt,Acela i neam s fim cu crez mânt i pus în drept de-acelea i acte-c i. nu mim m în hore Re-Unirea,Chit c-am s lta-ntr-un cuget to i piciorul.S-o construim cu fapta i sim irea.Nu la f gada mare, cu canopa, Camil Ressu - Clac de porumb -ntâmpin m Unirea-n Europa. le-ntregim, dar: ara i poporul!
52 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Angela BURTEABradul de Cr[ciun Ninsese toat noaptea. Întreaga vale se acoperise de albul z pezii, - Cred c da! P rintele nostru are grij de fiecare dat de noi.iar casele p reau ni te omule i pe capetele c rora tronau c ciuli mari Pe fa a b trânului, r ri din nou o lacrim . T cu. T cu i Ancu a. i grele de om t. Fumul gros i înec cios r zb tea prin hornurile Gerul dimine ii le înro i obrajii! Nu mai era mult! Biserica era acum laînnegrite i se împr tia rotocoale în albastrul cerului. doi pa i. - Ce bine! Am ajuns, bunicule! De undeva, din dep rt ri, înc se mai auzeau glasurile colind - Nici n-apucar s p easc în interior, c ci Ancu ei îi sc untorilor. chiot de bucurie: - Bunicule, trei brazi! - I-auzi, bunicule! Copiii n-au terminat de colindat! spuseAncu a, Dintr-odat , din ochii fetei tâ nir lacrimi de durere.o feti de vreo zece ani ori, cu fa m slinie i p r cârlion at, în timp - Bunicule, niciodat n-am avut un brad în casa noastr ! ad ugce se îndrepta c tre patul mamei cu ceaiul cald, f cut de cu zori. ea cu am ciune. - E satul mare, draga tatii! -apoi, or fi mul i care s-au trezit mai trânul se aplec , o mângâie i-o s rut pe frunte, apoi, f stârziu i i-a apucat lumina pe drum. Colindul e obicei str bun, nu vrea, oft . Feti a f cu ochii mari. În elegea! Doar ei tiau durerea,trebuie pierdut! doar inima lor pârjolit de-atâta triste e plângea f s se aud i se rugau neîncetat s se pogoare i spre ei o f râm de lumin dumne- - Ancu a! se auzi glasul mamei. zeiasc . Slujba era pe sfâr ite. Biserica r suna de colinde. Odat cu - Da, mam ! Sunt lâng tine! Ceaiul e gata. Uite i doctoria! zise mul imea cânta i Ancu a, cânta i bunicul. Zâmbetul le cuprinsesecopila i a ez în palma femeii trei pastile, una galben i dou albe, întreaga fa . Din altar ie i preotul.mari cât nasturii de la c ma . Ridic -te u or i încearc s te sprijinide bra ul meu! Bea, bea, mam ! Licoarea asta î i face bine! - S mul umim Domnului c ne-a învrednicit s ajungem în aceste - O, cât de amare sunt toate! Iar ochii, ochii mei m las de tot! clipe minunate. Dup cum vede i, în biserica noastr sunt trei braziDe-a fi putut merge, m car! împodobi i. Nu este o întâmplare. Este un merit al copiilor no tri. - i se pare, mam ! Doctorul i-a spus bunicului c într-o lun Icoanele pictate de câ iva colari au fost expuse la Episcopie. Acolovederea ta se va îmbun i, iar de mers vei merge într-o zi! O s vezi, au fost premiate.o s fie bine! - Te v d ca prin cea , Ancu o! Simt c mi s-au n ruit puterile! Ancu ei i se f cu inima cât un purice. i ea trimisese dou icoane. - Mam , Iisus se na te! S nu-l gonim! El este al turi de noi! i ridic privirea c tre bunicul ei i-l strânse de mân . Ochii îi str -Acolo ni-i speran a. S nu ne îndoim în credin a noastr ! spuse luceau ca dou m rgele, iar inima-i b tea ca niciodat .feti a, mângâind chipul palid al mamei, care se afla în suferin de maibine de jum tate de an. - Sunt trei brazi, continu preotul. Unul va ajunge în casa Ioanei Bunicul continua s pun pe foc, r sucind i turtele care se co- Vi an, unul la Mircea Grigore, iar al treilea în casa Ancu ei Davidescu.ceau pe plit . Când i când, î i tergea pe furi câte-o lacrim . De ce Icoanele pictate de Ancu a au fost cump rate de-un coleg de-altrebuia s se întâmple nenorocirea asta? Blestemata aia de ma in ! nostru, un preot care sluje te în str in tate. A adar, feti a va duceCum de n-a v zut-o la timp, s se fereasc ? i Ancu a... Biata co- cas i bradul, dar i un plic cu bani, ca r splat a muncii ei.pil ! A uitat de copil ria ei. Prea devreme! Ferice o fi de baba meaacolo în ceruri, nu mai vede nimic! Un oftat prelung îi sc b - Ancu a se apropie de altar. Printre lacrimi, reu i s spun :trânului. - Mul umesc, p rinte, dar nu-l pot lua acas ! - Ce faci, bunicule, ce mi-ai promis? Iar oftezi? Chiar vrei ca Mo ul - De ce? Bradul este al t u! E darul t u, Ancu a! spuse preotul nu mai vin anul acesta pe la noi? întreb feti a. mirat. - Eu tiu, fata tatii, ce-o mai fi? Dac n-a venit în noaptea asta... - Este prea mare, p rinte! Casa noastr e mic , ar trebui sa t iemmâine m tem c n-omai ajunge! Om tu-i mare! zise b trânul, gândind din el i nu se cade, e prea frumos! S r mân aici, în Casa Domnului! în ultimul timp î i cheltuise aproape toate economiile pe doctori i Poate aici e locul lui. De frumuse ea lui se va bucura tot satul, spusemedicamente ca s-o vad pe Valeria, fata lui, s toas . Hai s pre- feti a printre lacrimi. tim Scutecele Domnului! Mor ii nu trebuie s a tepte prea mult!Vor crede c i-am uitat! i cât de mult i-ar fi pl cut s -l vad în c su a ei... Trecuse ziua Ajunului repede. Obosit , Ancu a îngenunche în - Fii binecuvântat , fata mea! Dumnezeu s fie cu tine la oricefa a patului i- i începu rug ciunea de sear . Înainte de-a adormi, se pas! El nu te las cu lacrimile pe obraji. Vei duce acas br du ul dingândi la ultima crengu de brad pe care o împodobise, iar anul a- altar. E numai bun, iar acesta va r mâne aici spre bucuria celor mul i.cesta nici m car pe aceea n-o avea. Bradul cu stelu e, globuri i Fii sprijin mamei i bunicului t u, iar banii primi i s v-ajute în zilelebeteal r mânea doar un vis... ce vor veni! Trezit dis-de-diminea , feti a preg ti medicamentele mamei, în Preotul a înv luit br du ul într-o folie, spre a fi protejat, apoi l-atimp ce bunicul aprindea soba i d dea de mâncare animalelor. ezat într-o sanie, l-a legat bine i-a urm rit pa ii celor doi pân - Hai, Ancu a! zise b trânul dup un timp. Z pada-i mare i departe.mergem anevoie! - Doamne, ce frumuse e! exclam mama Ancu ei care reu i s se Feti a s rut mâna mamei i porni spre biserica satului. îndep rteze de pat câ iva pa i. De unde îl ave i? - Bunicule, crezi c anul acesta p rintele a împodobit vreun brad - Mam , vezi?în biseric ? întreb ea în timp ce- i f cea drum printre n me ii înal i - Cum s nu v d? r spunse femeia. E un brad împodobit!cât casele. - Bunicule! Bunicule! Mama vede! strig feti a. - Doamne, mare este puterea Ta! Mul umim, Doamne! Slav ie!
Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 53Ion N. Oprea Despre VASILE ANDRU SCRISUL „o religie a ac iunii”, creând „o manifestare religioas ”, un câmp energetic benefic, Existent , „o continu reglare a rela iei trup v zut - Singur tatea este o bog ie, o re ea noetic , trup nev zut”, un fel de cupol de unde cerebrale spune scrisul este non-ac iune Vasile Andru care în povestirile lui, când protejeaz oamenii precum atmosfera”, ni te non-fictive, se petrece dar trebuie s o descoperi, dincolo de tine, zicere în care „pân ce scrisul i practicarea lini tii „câmpul noetic este un fel de hran i el relateaz : Devin mental exist o boal ontic rivali în desf urare”. pentru colectivitate”. - insatisfac ia de a tr i,pe care monahismul încearc s o vindece, OPTIMIZATUL Ce-i omul, în medita ia care îl înva pe om s fie optimizatul?, Asemenea în cartea lui Vasile Andru, singur. poli istului din parabola bucovineanul, Singur tatea, „o gr mad de mizerii?”, în toate chipurile ei, dintr-o „o sum de miracole?”, ordon omului reu ita dar i e ecul în carte a sa, „un complex satanic?”, a lui Vasile Andru, „un angrenaj îngeresc?”, via . Editura Accent Print, „omul este, „Câte chipuri are singur tatea?”, Suceava, spune chiar el, un abur fierbinte. îl întreab Mihai G anu 2014, Un abur alb strui i i se r spunde de Andru, „omenirea are de toate - blocuri, s li de billiard, burse ale aurului, de care „sunt dou tipuri, pu rii moderne cu televiziune color, atârn ni te vini oare vine ii numite una boln vicioas , vespasiene de marmor , gânduri. creatoare, bordele selecte, Taina proprie omului singur-singur, cinematografe i ambi ii, dar are tot mai pu ine min i mari acestui abur nu alta mântuitoare, o tim. restul pân la opt sunt chipurile care, prin ac iunea de cugetare profund i Oasele i carnea sunt celor o halt a energiilor cifrate dou de baz ”. pozitiv , Nu numai singur ii, contribuie la echilibrul comunit ii, care i scrisului d Andru mai multe defini ii: se întâmpl . Trupul din aceast perspectiv are un mare coeficient de iluzie, prin el trec energiile subtile i dovedesc c aceast iluzie este infinit i se identific mereu cu însu i cosmosul”. Camil Ressu - Hora (Din volumul în preg tire „Tunelul. Cuvinte pe vertical ”, de Ion N. Oprea, Editura Armonii Culturale, Adjud)
54 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Gheorghe NEAGUTatuajul - Cei pentru biseric s se adune în curtea interioar !, tun glasul superbe prin t ietura rochiei degardianului ef de-a lungul coridorului. lamé, c-o voluptate provocatoa- re, anormal . El, ters ca un o- ile celulelor erau acum deschise. Puteam s ies, dac voiam s bolan, cu apca slinoas i ud , se uita plictisit la trupul ei, nevenindu-merg la biseric . M-am decis. Încolona i doi câte doi, ne-am dus i a crede c se afla în preajma coap-selor p gâne.adunat vreo duzin de pu ria i, târâindu-ne picioarele sub privirileplictisite ale copoilor înr i de stagiu i amor i de rutin . - Salut!, am zis eu într-un târziu, când am crezut c ne privisem sufocant de mult pentru a intra în vorb . - La drum!, zise eful patrulei, îndemnându-ne spre duba metalic i împu it a penitenciarului. Ea îmi zâmbi apoi î i culese paharul c-o mân . Cu cealalt î i sprijini cl tinarea trupului în drum c tre mine. El r mase pe scaunul nind n du it, duba ne duce pân la marginea ora ului. Acolo scufundat în penumbr .sunt v rsat ca o sarsana la marginea drumului, gata s m duc petreptele bisericii. Acolo mergeam s ne mângâiem sufletele. Când am - Bei votc ?, m întreb ea cu ochii sclipind nefiresc, a ezându-intrat în biseric , lumea s-a ferit de noi ca de lepro i. Preotul î i ridic se lâng mine.privirile pentru câteva clipe. În hainele noastre v rgate, ar tam cani te ciuda i. Vrând, nevrând mi-am plecat privirile. Capul îmi atârna - Simt uneori nevoia!, am r spuns nervos, f niciun sentimentgol, f con inut, gata s se rostogoleasc pe lespedea bisericii. de jen .Treptat gândurile se aruncar asupra mea r indu-m . Glasurileslujba ilor bisericii disp reau pe m sur ce gândurile m cotropeau. - Vreau i eu!, mi-a zis ea.Îmi aminteam aproape de fiecare dat cum ajunsesem s fiu judecat A înghi it jum tate din con inut, dintr-o singur sorbitur . Apoi,pentru ceva ce numai eu tiam cum se întâmplase. Dar nu m-a crezut niciun cuvânt, mi-a apucat mâna stâng i mi-a privit în palm ,nimeni. spunând: - Vei tr i i vei suferi mult, vei deveni un om important i vei ucide. M-am rev zut în barul întunecat i jilav din Calea Mo ilor, cu Am râs. Un râs spart, f via , absent. Cu coada ochiului, amgulerul trenciului ridicat, cu p rul r it i ud de ploaia rece de zut înso itorul femeii, ridicându-se de la mas , f a putea ghicitoamn . Tr geam din paharul de votc , plictisit, cu cerul gurii t cit dac vine la mine sau aiurea. N-a venit, a ie it pe u ca un somnambulde înc o igar . Nici nu observasem când cei doi ap ruser -n taverna disp rând în ploaie. Ea a izbucnit în râs.sordid . Ea, blond , cu ochii nefiresc de mari î i etala picioarele - Cu bine, fraierule!, a strigat în urma lui. Femeia a terminat restul de votc , s-a ridicat i m-a în cat de Camil Ressu - nci în biseric mân , zicând: - S mergem! Am urmat-o f a spune nimic. Mergeau spre centru. În fa a barului, o ma in , ce p rea s -i apar in , ne a tepta. - Po i s conduci?, am întrebat-o cu indignare. - Ha, ha, ha!, a fost r spunsul ei. A demarat în tromb , sfâ iind întunericul str zilor cu lumina fa- rurilor. Am z rit în fug reclama companiei aviatice „Interflug”. Apoi oferi a coti pe o str du pietruit , unde ne-am oprit în fa a unei por i din fier forjat. Râzând în hohote, femeia î i scoase din po et un obiect nichelat, cu ajutorul c ruia deschise por ile de la distan , a mai coborî din ma in . Demar zgomotos, acceler , apoi ca o geat , cu farul stâng, se opri în trunchiul unui arbore. Frânele scrâ nir prea târziu. Eram deja cu capul în parbriz.Am coborât ame it. Am r mas s-o v d coborând. Nici n-am sesizat cum o f cuse. edea pe sc rile de la intrare, fluturându- i pletele blonde cu obr znicia unui copil z natic. M a tepta râzând. Îmi f cu semn s-o urmez. Am it într-un hol lung i pr fuit, iluminat puternic de un ir de aplice laterale îngropate într-un tapet din stof ripsat . Câteva u i între- deschise l sau s irump un zgomot de petrecere. La cap tul lui, o scar în spiral urca undeva deasupra unei h rm i neobosite. Am urmat-o într-una din înc perile de la cap tul coridorului i m-am trezit în fa a unui grup mai mult decât zgomotos: - În sfâr it, bine c-a i mai venit i voi!
Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 55 - Unde l-ai g sit i unde-i John? lâng mine, pe u spre sc rile pe care de-abia urcasem. - Hai Ursula, spune ce-ai f cut cu el? - M -tii t i de curv !, am mai apucat s rostesc înainte de a m Ceata de cheflii se înt râta la vederea femeii ce m ademeniseacolo. Muzica megafonului p rea s între in o atmosfer de isterie repezi dup ea.ciudat . - S ri i! M omoar !, strig ea în vacarmul general. - Ce bei?, m întreb ea brusc. Doi h ndr i încercar s se interpun . Se cl tinau mai mult - Acela i lucru! Îmi turn un pahar de votc peste dou cuburi de ghea . L-am decât mine, fapt ce mi-a u urat mult s -i dobor. Nici n-am v zut cândluat în mân , bucurându-m de r coarea ce-mi lini tea palmele în- al treilea s-a apropiat din spatele meu i m-a lovit cu ceva atât defierbântate. puternic încât m-a doborât. Am auzit ca prin cea vocea ei: - Copii, el este El. Habar n-am cum îl cheam , dar în democra ietotul este posibil! - Bravo, Micu ule! Acum vom avea cu ce ne distra! - Tr iasc Ursula, tr iasc democra ia!, izbucnir ei în urale. Mi-au dat pantalonii jos i haina pân -n dreptul coastelor, legân- - Vino!, îmi spuse ea tr gându-m de mân pe treptele în spiral . du-mi-le de-o scândur . Cineva a aruncat cu ap peste fa a mea. - Ce vre i, ce? Ce s-a întâmplat?, am bâiguit nesigur, încercând s sim eam ca o p pu dezarticulat . Mi-am sorbit vodca din ies din situa ia jalnic în care m aflam.mers, l sând paharul pe una din etajerele ie ite în cale. Am urmat-o Degeaba! Hohote de râs, vorbe pline de ocar m înconjurarcu pa i împletici i pân într-una din camerele de la etaj, trântindu-m din toate p ile. Ea râdea cu ochii sticlind nefiresc. Se aplec deasu-cu dezinvoltur pe patul larg desf cut ce-mi a tepta sosirea. pra mea, m s rut prelung, plimbându- i mâinile de-a lungul trupului meu imobilizat. Îmi apuc sexul cu furie. M-a durut, dar n-am urlat de Mi-am aruncat c ma a i pantalonii, mirându-m de brusca li- durere.ni tire a femeii. - E vrednic amicul!, zise ea s ltându-mi în podul palmelor testi- culele chircite de durere. - Ce-i?! Nu te dezbraci?! Ceilal i se apropiaser i mai mult. Cu privirile înce ate i gurile Ea nu-mi r spunse. Un tremur abia perceptibil i se instala treptat întredeschise, a teptau urmarea unui joc ce p rea a le fi cunoscutpe fa a transpirat i îmbujorat . M-am apropiat de ea i-am tras-o la dinainte.rându-mi spre patul din camer . - Deci suntem b rbat!, zise ea rânjind s lbatic spre convivii ce se - Las -m !, îmi ziseea, smulgându-se brusc din strânsoarea mâinii grupaser roat în jurul scândurii de care fusesem legat.mele. - Bate i-v joc de mine i ve i vedea voi! Am r mas pentru o clip buim cit. O palm rece i grea mi-a curmat rostirea. M lovise tot ea, ne- - Bine, dar atunci pentru ce? teptat de dur pentru ceea ce tiam c poate o femeie. - Pentru ce, pentru ce, ce...? Habar n-am. A a mi-a venit. - Asta pentru ca s nu ui i unde te afli!, îmi spuse ea mi cându- - i acum nu- i mai vine? i degetele mâinii cu care m lovise. A a, deci... Alege arm sarule. - Da, adic nu! Ori ne sluje ti cu credin , ori î i leg m fuduliile în jurul gâtului!, mai - Adic ?! zise ea îndreptându- i trupul. - Nu-mi mai vine! N-am zis nimic. Unul dintre b rba i îi întinse o pereche de m nu i - Asta s-o crezi tu!, am zis cu violen , apucându-i mijlocul cu chirurgicale. i le trase cu dexteritate pe mâini, dup care î i ridicfuria masculului umilit i dezl uit. mâinile deasupra capului, asemenea unui Buddha p gân i s lbatic. - M doare!, scânci ea neconving tor. - Nu ne r spunzi, pui or?!, continu ea zeflemitor, apucând un - Las gura!, i-am spus lovind-o cu dosul palmei. bisturiu din t vi a nichelat pe care unul dintre convivi i-o puse cu S-a ghemuit brusc, într-o mi care ciudat . promptitudine la îndemân . - Dezbrac -te!, am insistat lovind-o din nou. M-am zvârcolit însp imântat. B nuiam ce m a teapt . Nebuna Impactul a f cut-o s se destind brusc, nind f veste pe putea s m scopeasc , numai a a ca s se distreze. - Stai lini tit. S-ar putea s i tai podoaba f de voie i s mori Camil Ressu - Peisaj cu ir de copaci ca un nechibzuit. Nu tii s te compor i civilizat?, m ironiz ea, în vreme ce grupul hohoti îndelung. Lama bisturiului sticlea s lbatic în penumbra înc perii. Fiori de groaz m str tur din cre tet i pân - n t lpi. P rea c o nebunie general îi cuprinsese pe to i. Iar victima urma s fiu eu. - Opri i!, am strigat mai mult decât mi-a fi putut închipui c-a putea s-o fac vreodat . Strig tul meu îi descump ni. R mas cu bisturiul în aer, Ursula i reveni cu iu eal din stupoare. - A a, deci s-a dus b rb ia, dar vrei s r mâi cu podoabele. a de la intrare se trânti cu putere. Cu trenciul ud, John se n - pusti ca turbat. - Ajunge, ajunge!, zise el o rât. Ursula se întoarse, îl privi, apoi surâzând cu iretenie, spuse: - Prea bine amice, prea bine! Îl vom opri spre folosul nostru. Oricum, tu nu mai faci prea multe parale. A a-i? - Ai dreptate, Ursula! Botezul, botezul!, scandau femeile cuprinse brusc de-o nou frenezie. Habar n-aveam despre ce fel de botez putea fi vorba. - Îl botez m, John?, se întoarse ea brusc spre mine.
56 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 - La naiba, cu tot rahatul vostru!, zise acesta, întorcându-se spre ceva necunoscut. Ceilal i scoaser diverse sunete admirând dib ciaie ire. Trânti u a la fel de tare a a cum f cuse i când intrase. piticului. Treptat, sim eam cum trupul mi se înfiora într-un mod de- osebit, cum nu mai sim isem vreodat . Chipurile celorlal i se estom- Ceilal i se privir în t cere. pau. Eram mai pu in con tient de existen a trupului meu. Sim urile mi - Hai, c nu mai are niciun haz!, zise Ursula lep dând bisturiul pe se învolburau, înv luindu-mi gândurile.una dintre m su ele apropiate. Ceilal i î i întoarser privirile spre mine. Ciudat, în loc s citesc O beatitudine ciudat îmi cuprinse întreaga f ptur . Sângele îmiur , vedeam un lic r ce tindea s se transforme într-o atmosfer pulsa în vene tot mai puternic. Tâmplele îmi zvâcneau, iar mu chiiamuzant . i-ntr-adev r, izbucnir într-un râs nefiresc, ciudat. Apoi, îmi vibrau sub piele f de voie. Nu m mai puteam st pâni.ca i cum ar fi f cut parte dintr-un ritual îndeob te cunoscut, î i go-lir paharele peste mine. - Cre te, cre te!, ziser cei din jurul meu. - L-am botezat, Ursula, l-am botezat!, ziser ei, care mai de care, Nu mi-am dat seama despre ce se întâmpla. Abia când am urm ritcontinuând s m ude râzând. privirile lor, am în eles. F voia mea, sexul mi se înt rise ca atunci - Da- i-l pe mâna doctorului!, zise ea p sind înc perea. când m-a fi aflat în bra ele unei femei. N-am vrut asta, nu vroiam a a Râsetele celorlal i se topir pe m sur ce- i umplur iar i pa- ceva. i totu i, asta mi se întâmpla.harele cu b utura preferat . Din înc perea al turat î i f cu apari ia un - Hi, hi,hi, hi!, chicoti piticul, ridicând la lumina becurilor, rând pepersonaj pe care nu-l mai v zusem pân atunci. Era un pitic ce nu se rând, instrumentele nichelate i ascu ite. rea dind tul m su ei nichelate pe care o împingea în untru. Pe - Hai, începe, începe odat !, îl îndemnau ceilal i.etajera de sticl erau în irate tot felul de instrumente mai mult sau mai - A aaa, a aaa! Pare suficient de bine!, zise piticul apropiindu-pu in chirurgicale. Dintr-o sticlu turn în pahar un lichid albicios. se de mine. - Bea, pui orule!, îmi zise el chicotind. Avea o mânu de copil ce Imediat am sim it cum r coarea îmi înv lui sexul, pentru ca înse str duia s -mi ajung pân la b rbie. ineam gura încle tat . M câteva clipe s se transforme într-o c ldur pl cut . Mi-am îndreptatuitam de-a lungul trupului meu, a a dezgolit, i nu-mi puteam da privirile într-acolo i-am r mas încremenit. Îmi a ezase un fel de plas-seama de inten iile piticului. Citeam pe fa a celorlal i înflorind cu- ture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera i ciocanul.riozitatea, al turi de-o inexplicabil surescitare. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subîn eles un ochelarist - Mai bea!, m îndemnau ei. înalt i de irat, cl tinându-se. N-aveam chef de a a ceva. Continuam s -mi in gura încle tat , - Uite cine vorbe te?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivit pe nea tep-bucurându-m în sinea mea de neputin a piticului. Deodat o durere tate în pragul u ii.cumplit m f cu s scot un urlet. Piticul îmi înfipse un ac în mu chii Ceilal i nu o luar în seam . A teptau, holbându-se la mâinilecoapsei. În aceea i clip un lichid îmi inund cavitatea bucal , strecu- piticului ce se mi cau cu o dexteritate extraordinar . Aranja pe m surându-mi-se pe gâtlej în untru. M-am înecat. Am scuipat, m-am zb - instrumente ciudate, pense i sticlu e într-o ordine numai de el tiute.tut, încercând s -mi rup leg turile. Lichidul îmi intrase deja i-l sim eam Apoi, cu un b colorat se apropie i badijon plasturele. O c ldurarzându-mi m runtaiele. P rea s fie un fel de alcool amestecat cu puternic . Apoi piticul lovi cu un ac pe conturul desenului. O pi - tur nesemnificativ , urmat de altele, într-un ritm prestabilit, m Camil Ressu - Dup baie determin s -mi mut privirile spre orice altceva decât spre sexul meu. tiam acum ce mi seîntâmpl : m tatuau. Dar de ce tocmai cu însemnele comuniste? Ursula m privea amuzat . Apoi când totul se termin , dezlegar în uralele celorlal i. - Acum e ti unul de-al nostru! - De-al vostru?!, nu mi-am putut st pâni nedumerirea. - A a mi se pare. Sau tu nu i-ai ars carnetul de partid? - Nici n-am avut! - Cu atât mai mult! Ai intrat ca mul i al ii în ilegalitate. Tot n-am fost noi mai de soi. Am n pârlit pentru milioane de membrii peste noapte i am devenit, vezi Doamne, mari opozan i!, mai zise Ursula. a c n-ai avut cum n pârli mai ad ug ea. N-am zis nimic. Eram furios. Mi-am tras fermoarul la pantaloni i mi-am a ezat hainele r ite. - Haide, bea!, m îndemn ea. Iar dac m mai vrei, n-ai decât. Acum e ti de-al nostru i te po i bucura de mine. Trupul înc îmi mai era sub influen a lichidului pe care, f voia mea, îl înghi isem. Îns , experimentul prin care trecusem m f cu s fiu prudent. N-am zis nici da, nici nu. - A a deci, a disp rut dorin a? P cat!, mai spuse ea, ie ind din înc pere. O somnolen ciudat începu s m înv luie. i, cu cât beam mai mult, cu atât mole eala devenea mai puternic . - Vreau s dorm!, am bolborosit eu a ezându-m pe o canapea. Am adormit. *** Când m-am trezit, ploaia încetase demult. Cerul se luminase, iar lumina p trundea prin ferestrele larg deschise. Eram singur. În înc - perea luminat , mobilierul era în dezordine, semn c cheful avusese
Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 57totu i loc. M-am descheiat la pantaloni. Acum tatuajul secera i cio- nou i am b ut, f a mai a tepta vreun îndemn.canul era vizibil, f nicio urm de îndoial . Mi-am ref cut inuta - M placi, nu-i a a?, zise ea pe nea teptate. - Da!, am bâiguit eu surprins. it , am ie it în hol i mi-am aruncat privirile pe sc rile ce duceau Mai întâlnisem asemenea f pturi. Dar niciuna nu m luase a a dela etaj. Am început s urc anevoie. M durea capul. Când am ajuns încapul sc rilor, eram obosit. Am deschis prima u i am r mas uluit. direct. Era ca un atac neprev zut, menit s te înver uneze. De aceeaEra goal . Pere ii erau vopsi i în negru i nu era nicio fereastr . De mi-am propus s fiu mai atent.parc a fi intrat într-o gaur neagr . Am bâjbâit dup un întrerup tor.N-am dat peste niciunul. Am l sat u a deschis i am privit în untru. -Atunci... iat -m !, îmi spuse ea, l sând s -i cad vestmântul vapo-Cu lumina din spate, p ind pe du umeaua neagr , sim eam cum mi ros c-o singur mi care, ce putea s însemne i abandon i provocare.se strânge trupul de spaim . Ce rost o fi avut o asemenea înc pere?La ce-ar fi putut folosi? Erau întreb ri la care mintea mea refuza s M-am ridicat, de parc -a fi vrut s -i opresc c derea vestmântului. Bra ele mi s-au oprit, din avânt, pe umerii ei. Un parfum ciudat m seasc r spuns. Am auzit zgomot de pa i. Am r mas nemi cat în înv lui. Pielea îi era catifelat i fierbinte. Parc aveam jeratic în podulîntunericul înc perii, întorcându-mi privirile spre u a deschis . Era palmelor. M-am gândit pentru o clip la tatuaj. „Dac os m doar ...”.Ursula. Îmbr cat într-o spum de voal transparent, trecea ca o som- Dar gândul a trecut ca un fulger. Sim urile îmi erau r scolite i-onambul prin dreptul u ii deschise. Am vrut s-o strig, dar ciud eniile be ie, pe care n-o mai cunoscusem, m cuprindea din ce în ce maiprin care trecusem m f cur s fiu mai precaut. Am r mas nemi cat, tare. I-am sim it privirile dogorându-mi cre tetul. Era mai scundurm rind din dreptul u ii mi rile trupului ei. Era nefireasc i atât decât mine. Gura îi era înv luit într-un zâmbet senzual, provocator.de ciudat , încât n-am mai a teptat s-o v d lini tindu-se. Am ie it iam strigat-o: rile îi frem tau imperceptibil, le sim eam vibra ia. Mi-a luat mâna de pe um r în mâna ei. Cealalt mi s-a încol cit în jurul taliei. Când - Ursula! trupurile ni s-au apropiat, n-am mai sim it nimic. Îi sim eam r suflarea i urm drumul implacabil , de parc nici n-a fi existat. M-am invadându-m . Ochi nu mai aveam. Împreun eram ca o epiderm imens , îmb tat de fericire, încât n-am mai sim it lacrimile ce mi serepezit dup ea i-am ajuns-o în momentul când a deschis u a unei prelingeau pe obraz. Ea nu mai exista. Era cealalt parte din mine. Iaraltei înc peri, pe care n-o v zusem înc . Am cuprins-o pe dup umeri atunci când am devenit un întreg, am explodat. Mi se f cuse r u, i i-am spus: apoi iar i bine, apoi iar i r u. ip tul a izbucnit f de voie... - Ursula, m auzi? Eram de-a dreptul extenuat. Mi-am revenit într-un târziu, lâng S-a întors brusc, cu gesturi feline i m-a privit întreb tor. mine, ghemuit , cu spatele ca de felin , era Ursula. Doream s-o mai - M-ai botezat. Nu- i mai aduci aminte?, am încercat eu s -i re- ating, s m conving c totul era aievea. Dar n-a mai fost timp. Izbindamintesc cele întâmplate am rostit eu pe ner suflate. - A, tu erai?, îmi spuse ea absent , ar tându-mi cu un gest un a, mai s sar din âni, în camer intr John.fotoliu. - I-ai dat tu numele meu, dar s ajung i-n patul meu, asta e prea M-am a ezat. Nu mai tiam ce s cred. Mi-a întins o cup de am-panie. Am luat-o f s m gr besc i am a ezat-o pe bra ul fotoliului. de tot. teptam ceva ce nici eu nu tiam ce. Totul fusese atât de ciudat. Am s rit de cealalt parte a patului. Eram încordat ca un arc gata - Bea, dragule!, m îndemn ea, turnându- i alt cup . plesneasc . - Pentru ce bem? - Ha, ha, ha!, izbucni ea în râs de sub cearceaful ce-i mai acoperea - Pentru noi, pentru partidul nostru, nu-i a a?, m ispiti ea zâmbind. Am b ut. Nici eu nu tiam de ce am f cut-o, dar am b ut. Lichidul coapsele!acidulat m învior . Treptat m sim eam tot mai bine. Mi-a turnat din Mi-am tras pantalonii i am nit în picioare cu bustul dezgolit, Camil Ressu - La sc ldat repezindu-m ca turbat asupra individului. - U urel, b iatule!, mai apuc el s rosteasc , înainte de a-i închide gura cu dosul mâinii. A c zut. Din col ul gurii o pat sângerie se l ea tot mai mult. Refuz s se ridice. - Nenorocitule, crezi c tatuajul î i d drepturi suplimentare?, bolborosi el cu greutate, ame it. Eram gata s -l sfâ ii. - Potoli i-v , n ilor!, zise Ursula, ridicân- du-se în capul oaselor, apoi, ridicându-se, trecu pe lâng mine târând cearceaful peste cel c zut. Eram ridicol. John se ridic în sil , scuip peste cear af. Plec ostenit. P rea c ia ceva cu el, ceva de care sim eam c voi avea i eu nevoie. Nemul umit de postura ingrat în care m aflam, m-am îmbr -cat în sil . Apoi am coborât treptele sim ind la fiecare pas o intens durere muscular . Când am ajuns jos, Ursula m întâmpin iar i cu un pahar plin. - Ia!, mi-a zis, întorcându- i brusc spatele. Gustul alcoolului m-a f cut s tresar. P rea înl untrul meu se instalase o somnolen pe care numai alcoolul o mai putea risipi. Am golit paharul cu l comie i m-am îndreptat printre lucrurile r ite s mi le strâng. Ea s-a întors i a zâmbit.
58 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 - Exact ca i cel lalt. Cum primi i botezul patului meu, cum v i moloz, panicat încât nu mai puteam s -mi opresc urletele, blestemeleapuca i de b utur . De parc n-a i mai fi masculii provocatori ce v i înjur turile. Zadarnic! A trebuit s m potolesc treptat, mai ales ccredea i la început. Mai mare ru inea!, zise ea, mângâindu-m pe niciun vecin nu ap ruse ca de obicei în fa a u ilor. Din ce în ce maicre tet. uluit, m-am ridicat i am încercat s -mi cur hainele. Mâinile mi se aruncau buimac peste revere i pantaloni, de parc un mecanism Eram de-a dreptul umilit i epuizat. dereglat le dirija mi rile. Într-un târziu, m-am lini tit. Am îndep rtat - Ce mi-ai dat s beau înainte? o parte din c mizi cu picioarele, eliberându-mi un fel de sp rtur - Când înainte? cât s m lase s trec nestingherit spre u a întredeschis . Am revenit - Înainte de a se întâmpla povestea din pat! în untru. M-am dus din nou la baie i m-am privit în oglind . Sim eam - Un tonic. Meritai s te ajut dup proba crucific rii! nevoia s fac un du , s -mi cur trupul de zgura întâmpl rilor prin - E ti nebun ? Ce-a fost mascarada asta, tatuajul, orgia, crucifi- care trecusem. Din fericire, apa cald revenise. Suspicios, m-am uitatcarea... N-au avut niciun sens! cu aten ie în toate p ile, a teptându-m la o alt glum sinistr i - Dar ce mai are vreun sens acum, în democra ie, dragule? Desc - prosteasc . Nimic altceva decât urmele leg turilor de pe corpul meutu eaz -te moral pentru c tu ele iubirii. cu care fusesem intuit i tatuajul cu secera i ciocanul. În rest, puteam - A a?! respira lejer, nu m stânjenea nimic. În cad , apa curgea peste mine, - Dar tii vreo alt metod ? Ia-o drept un viol sau drept r zbunare împro când faian a, iar aburul ce se ridica înec cios din baie acopereapentru miile de femei siluite i violate. Îmi pot permite s dau astfel pere ii i oglinda. Brusc apa începu s miroase a praf iar trupul prinsede lec ii! zise ea. o n cl ial cenu ie care se scurgea l sând în urm dungi verticale. - Tu, cum po i s i permi i?! - Asta o spui pentru c sunt femeie. În realitate, voi b rba ii o Ce dracu mai e i asta...?, mi-am zis încercând s închid robinetul.face i ori de câte ori ave i chef. Ei, uite, eu femeia îmi permit s fiu ca Aparent am reu it s -l închid. Îns apa continua s curg din ce învoi pentru c am puterea, fiindc -mi d mâna! ce mai murdar i mai fierbinte. Aburii se ridicau de jos ca un nor Sim eam c m sufoc. dens acoperindu-mi trupul. Pe dibuite, inându-mi respira ia caut - Îmi vine s i dau palme!, am rostit gata s-o i fac. clan a u ii, deschizând-o f niciun efort. M-am pr lit afar i cu - Ha, ha, ha! Iat bruta! Iat animalul care nu accept alt putere ochii închi i m-am îndreptat spre dulapul unde erau prosoapele. Iaudecât pe-a sa. N-ai decât s-o faci, dar nu vei mai fi fericit. Te vei c i. unul la întâmplare i încep s -mi terg corpul de murd ria depus .Mai bine iube te-m dac mai e ti în stare. Dac nu, o lu m de la Eram acoperit de un ro u asem tor sângelui.început. Grea a a pus brusc st pânire pe mine. Am ie it brusc din înc pere Scârbit, am început s m îmbrac. M îndrept spre hol s -mi i din cl dire, c utând cu disperare aerul i r coarea zilei. Era noapte încal pantofii, când am observat o ap ro ie ce curgea pe sub u a i am vomat sufocându-m la poarta pe care intrasem, neb nuind cemi se va întâmpla. ii. Aud b i puternice în u i ies furios, hot rât s alung pe oricine. Furia mi se schimb brusc în uimire când în fa a u ii erau doi *** poli ti, înso i de-o ceat de vecini curio i. Când m-am trezit în camera mea, ochii îmi erau ca ni te c rbuniîncin i. Eram ca un le în mi care. Capul m durea, de parc-ar fi fost - Ce se întâmpl aici?, m asalteaz scurt i grav unul din poli ti.burdu it cu pumni, iar trupul schingiuit plutea f de voie în c utarea - Ce s se întâmple!, r spund eu. A vrea i eu s tiu!unui strop de ap . Mâinile mi se întindeau instinctiv spre râsetele ce Unul din poli ti m împinge cu violen , f cându- i loc s intre reau cufundate în cea . Degetele mi se chirciser instinctiv, în în cas .contact nepl cut cu ceva lipicios i întunecat. Am c scat ochii mai - Ce-ai f cut m aici, ce-i cu apa asta care tot curge?bine i-am v zut ro u. Dâre de sânge se prelinseser de pe etajera depor elan peste chiuvet . P rul mi se zbârlise pe ira spin rii mai ales tot împingeau i m loveau scurt. Apa aflat pe podea necând am descoperit bucata de nas r sturnat lâng paharul cu perii împro ca pe to i. Apoi, înc tu at m duser la poli ie. Nici pândedin i. L-am luat, l-am pip it. Era rece i vine iu. L-am mirosit. ast zi nu cred c-a fi avut vreo vin . Preotul psalmodie ceva ce ne-Avea un iz de tutun prost. Cutremurat, l-am sc pat în chiuvet . cesita sa faci semnul crucii i s îngenunchezi. Cel pu in a a le optiMâinile-mi erau pline de sânge. Cu mi ri dezordonate, am gardianul. C zu în genunchi de parc tatuajul trebuia s i afle iertareareu it s deschid robinetul cu ap rece. Pe cel lalt n-avea în posturi i rug ciuni.niciun rost s încerc s -l deschid. Precis c nu era ap cald .Apoi am încercat s frec dârele, l sând restul de nas plutind Camil Ressu - ie i sc ldându-seîn apa ro iatic . „Al cui ar putea s fie”?, m-am întrebat întimp ce m priveam în oglind , cu ochii limpezi i de apa rececu care-mi r coream fa a. Aveam fa a întreag . Iar nasul înro itde-atâta frecat cu ap rece i cu prosop. „Bine, dar atunci alcui era? i cum de ajunsese în camera mea”. Tot mai nedumerit,m-am îndreptat spre ifonier. Trebuia s m îmbrac cu ceva i ies. M sufoca acel cartilaj l sat în cuva chiuvetei. Telefonn-aveam, ca toat lumea de altfel, i eram nevoit s anunpoli ia despre ciudata descoperire. Am tras de u i m-amtrezit în fa cu un zid proasp t tencuit. Din spatele lui seauzeau hohotele de râs. - Înceta i, înceta i!, am început s strig, sprijinindu-mi cuputere um rul în zidul nedorit. M-am trezit rostogolindu-m pe coridor printre c mizi
Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 59 Grigore CHITUL (n. 16.12.1960) scut în N ud, jud. Bistri a-N ud. A absolvit Liceul „George Co buc”, din N ud i Facultatea de Mecanicdin Bra ov. A lucrat ca inginer la Întreprinderea de Transporturi Auto Bistri a-N ud, Director de Exploatare la S. C.Transport Marf S.A. Bistri a, inspector i ef de agen ie la Autoritatea Rutier Român (A.R.R.) - Agen ia Bistri a- ud, apoi la Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier. Scrie epigrame, haiku, poezie i proz umoristic , apare în publica ii de gen; a primit mai multepremii pentru crea iileliterare. Este membru al Uniunii Epigrami tilor din România. Este inclus în mai multe volume colective de epigram .Destin mioritic Via a la ar Miraculoasa ie ire din criz a Pagin[ realizat[ de Nelu Vasile-NEVAUn lucru dac -i bine început Cum lanul ne-a ajuns la brâu, zootehniei române tiAproape jum tate e f cut, M-a provocat din nou vecina Pe plaiurile carpatineDar vrând s d m întregului un rost, S-o t lesc pu in prin grâu, Constat c - din motive varii -Noi prefer m s -ncepem totul... prost! Desigur, s stârpim neghina! Sunt oi i vaci tot mai pu ine, În schimb s-au înmul it... m garii! Constatare Literatura dup gratii Politica e-un fel de scrim Scriu lunar o carte groas Unuia prea strâng tor În care nu e nici o crim Cei mai mari corup i i ho i, În temni va sta cu anii, Când lovitura mi eleasc În colec ia faimoas : De i întruna a lucrat, E-abil ascuns de o masc . “D.N.A.-ul pentru to i”! i-acas -a dus mereu to i banii,Lumea nou i noua lume Unui parvenit E drept, cu tot cu... bancomat!Azi mul i pira i sunt doar colari Cu firea lui descurc reaCe navigheaz în secret, S-a tot zb tut precum pendula Examen de con tiin la facultateAdeseori mai temerari Decanul a certat-o ziua-ntreagDecât Columb, pe... internet! i-atât s-a c ciulit în via , Pe secretar - c-un limbaj infect, i-a umplut cu bani c ciula! Fiindc -a strâns, din nou, atâta pag ... i n-a-mp it-o, la sfâr it, corect! Jean BUHMAN (1922 - 2003) scut la Ia i, unde a absolvit Liceul Na ional, urmat de Facultatea de Construc ii, din Bucure ti(1947). A lucrat ca inginer la CFR Ia i. Membru AGIR (1947), membru al Cenaclului Literar „George Topârceanu”, Ia i, membru al AcademieiLibere „P storel”, din Ia i i membru fondator al Uniunii Epigrami tilor din România. i-a semnat crea iile i cu pseu-donimul Ionic Pescaru. A publicat volumul: La drum cu epigrama (1996). Este inclus în 25 de volume colective de epigram .Via a Omul sfâr itului de mileniu AlegerileUn râu de foc, cu unda ars Hoinar pe drumuri ultraviolete, Campanii, pres , vâlv mare,De lupte grele i vis ri, Cu ochi deschi i spre-a h ului v paie, Supervizori occidentali,Ce, potolit i-nfrânt, se vars Cutreier pustiuri de planete O agita ie în careÎntr-un ocean de renun ri. Se-aleg rechinii de acali. i nu- i cunoa te propria odaie.Rectificare la Genez Logodna bdare i tutunCând pus pe fapte mari Preasfântul E-un acord bilateral O fi a a? Cum s nu fie,Din haos a aprins scânteia, Într-un cadru afectiv Când la ghi eu, în mod frecvent,Întâi a pl smuit femeia i-un modest aperitiv i trebuie, precum se tie, i-apoi a r sunat cuvântul. La festinul nup ial. bdare i un bax de Kent! a Demagogul Epitaf unui mincinosMonumental te desfide, E unul care toac -ntruna Adânc, sub lespezile reci, Uitat de-al timpului fior, cut , rece, nep truns , i-n gât i se agit m rul, Se odihne te-aici pe veciDin când în când se mai deschide, Când î i sus ine grav minciuna Un iscusit „inventator”.Dar numai dac este uns . Luând ca martor adev rul.
60 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Florin M~CE{ANUCCAAMMIILL RREESSSSUU În 1908 revine în ar i, pre- Camil Ressu a fost profesor i rector al ocupat de problemele sociale, Academiei de Belle-Arte din Bucure ti pân colaboreaz cu desene satirice la în anul 1941, între elevii s i num rându-se publica iile Furnica, Facla i Abodi Nagy Bela i Virgil Moise. Adev rul. În acela i an se înscrie Din 1950 a fost pre edinte de onoare al în Partidul Social-Democrat din Uniunii Arti tilor Plastici, reluându- i i acti- România. Particip pentru prima vitatea de profesor la Institutul de Arte „Ni- dat în 1910 la expozi ia „Tineri- colae Grigorescu”. În 1955 i se acord titlul mii Artistice” cu peisaje i com- de Artist al Poporului, iar un an mai târziu pozi ii pe teme rustice. este numit membru al Academiei Române. În 1912 expune la Salonul Cu o forma ie solid , în care predominau Oficial tabloul Înmormântare la studiile dup corpul uman, dup peisaj i ar , iar în anul urm tor, la „Ti- dup obiectele din imediata apropiere, Camil nerimea Artistic ”, portretul de Ressu a reu it, ca prin combinarea capacit - grup Terasa Otetele teanu, apte ilor formative ale desenului i culorii, s re- figuri ale boemei literare, muzicale alizeze o crea ie care p streaz valorile tra- i pictorice ti”. di iei, în condi iile unui efort de înnoire a lim- În 1914 deschide prima ex- bajului plastic. Prin întreaga sa activitate ar- pozi ie personal la Bucure ti. În tistic , pedagogic i social , a fost una din 1917, împreun cu pictorii Nicolae personalit ile marcante ale artei române ti scu, tefan Dimitrescu, Iosif Înceteaz din via la 1 aprilie 1962. Iser, Marius Bunes-Camil Ressu - Autoportret cu i cu sculptorii Di- mitrie Paciurea, Cor- nel Medrea, Ion Jalea i OscarCamil Ressu se na te la 28 ianuarie 1880 Han înfiin eaz asocia ia „Artala Gala i. El se tragedintr-ofamilie de aromâni Român ”, la Ia i.(macedoromâni) din regiunea Epirului, stabi- Vara se retrage la ar i pic-lit în România pe la începutul secolului al teaz rani la munca câmpului,XIX-lea. Tat l s u, Constantin Ressu, jurist vederi din sate, grupuri de mun-de profesie, cu studii de drept la Bruxelles, citori, dar i naturi moarte, nu-cea pictur în clipele libere. În 1887, Camil duri, portrete ale diverselor per-Ressu este înscris la coala Na ional deArte sonalit i ale timpului i auto-Frumoase din Bucure ti, avându-l profesor portrete. Particip activ la înfiin-pe G. D. MIREA. Î i continu studiile la Ia i area „Sindicatului Arti tilorcu pictorul Gheorghe Popovici. Plastici din România”, în 1921,În 1902 termin studiile la coala de Belle- fiind ales pre edinte, func ie dinArte din Ia i, ob inând medalia de argint i care demisioneaz dup doi ani.pleac , în acela i an, s se perfec ioneze în În urma unei ederi mai lungistr in tate. Se opre te dou luni la Munchen în satul Ilov (jude ul Mehe-vizitând muzeele din localitate, dup care din i), Camil Ressu realizeazpleac la Paris i se înscrie la Academia Ju- compozi ia Cosa i odihnindu-se,lian, în atelierul lui Jean Paul Laurens, unde una dintre lucr rile sale cele maiîi are colegi pe Jean Al. Steriade, Nicolae D - reprezentative, în care î i dezv - Camil Ressu - Cus toreasscu i Ion Theodorescu-Sion luie vigoarea sa plastic .
Search
