Ritmuri Brasovene nr8

RITMURI Cultura spirituală este iscălitura de suflet a unei naţii BrasoveneM.Voiculescu , REVISTĂ SEMESTRIALĂ DE CULTURĂEDITOR: LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI - FILIALA BRAŞOV ANUL III, NR. 6 (8), decembrie 2016, BRAŞOVMAICĂ ȚARĂ Nu plânge, Maică Românie, conturul luminii-candelă nepieritoare Că am să mor neîmpărtăşit! din vârful monumentului său, sfințind Un glonţ pornit spre pieptul tău, locul! Cu pieptul meu eu l-am oprit... CINSTE VOUĂ CARE NU ATI UITAT! V.P. Nu plânge, Maică Românie! Marele istoric Nicolae Ior- E rândul nostru să luptăm ga referindu-se la patri- Şi din pământul ce ne arde otism spunea ,,Patria Nici o fărâmă să nu dăm! suntem noi toți, și încă ceva mai mult, acea da- Nu plânge, Maică Românie! torie teribilă ce ne vine de la străbuni”. tul făcut pentru veșnicirea recunoștinței, Pentru dreptate noi pierim; Datoria de a cinsti străbunii înseamnă acum și în viitor, a strâns în jurul lui, pe 14 Copiii noştri, peste veacuri, a cinsti și lăuda jertfele lor, care ne-au august 2016, mulțime de localnici, precum Onoare ne vor da, o ştim! și străini de zonă și chiar din afara graniței, lăsat o țară liberă și suverană. Nu plânge, Maică Românie! Despărțământul-ASTRA „Buzăul Arde- dar toți plini de o puternică simțire româ- Adună tot ce-i bun sub soare; lean”, înțelegând misiunea patriotică nească, de dragoste și respect față de is- Ne cheamă şi pe noi la praznic, ce o are, acum la prăznuirea unui veac toria neamului. Festivitatea a încununat Când România va fi Mare! de la ,,Trecerea batalioanelor române sacrificiile eroilor cu aureola nemuriirii, peste Carpați” pentru dezrobirea Ar- pomeniți de cei prezenți și întocmai ca în Poem eroic anonim dealului, a ridicat un monument pe lo- versurile poetului anonim erou „...au fost cul luptelor din anul 1916. Monumen- chemați și ei la praznic”.Străjuit de seninul conturat de Corina Băragan coline în V al unui cer și loc de Victorie, acolo unde acum un secol bravii Ostași Români au înscris o măreață filă de istorie în lupta pentru întregirea țării, ROMÂNIA, locul inscripționat cândva de dorinți le- gitime și de vibrant fior patriotic pentru Țară și Libertate de la VAMA BUZĂULUI, din Ardealul mult incercat de vijelii is- torice, s-a inscripționat în acest august memorabil cu un mare – necesar MO- NUMENT dedicat ostașilor împlinitori ai victoriei întregirii neamului. Inițiatoarea, susținătoarea și realiza- toarea acestui temerar demers, - prof. CORINA SPOREA BĂRĂGAN, președinta Despărțământului Astra „Buzăul Arde- lean” nu este doar fiică a acestor locuri istorice; Este ea însăși o flacără vie a omu- lui-monument care străjuie istoria, ca și

PERSONALITĂȚI CULTURALE Ritmuri BrasoveneROMÂNCE FAIMOASE MIHAELA NICOLETA AIONESEI - APOSTOLMARIA ROSETTI CULTURAL EUROPEANMaria Rosetti s-a născut România revoluţionară, tablou de Ivită în lume ca o floare de cireș la 25 februarie 1819 în C.D. Rosenthal /cu o misiune anume/, în ne- Plymouth, orașul Guern- stâmpăr de Speranțe și împli- sey din Scoția. Numele Din 1857, a început colaborarea ca niri nestăvilite, Nicoleta Mihaela său de naștere a fost redactor la diferite ziare și almanahuri, Aionesei (mignona) a dovedit Marie Grant. cu precădere la Românul, ziar editat de timpului și Lumii, o forță și o eficiență În 1837, fratele ei mai mic, Effingham soțul său, C.A. Rosetti. nebănuite, izvorâte poate chiar prin li- Grant, diplomat de carieră, a fost numit mite auto / depășite prin Voință, Hărni- de secretarul britanic Robert Gilmour A fost editoarea publicației „Mama și cie, Inteligență, Perseverență și mai ales Colquhoun, consul britanic în Țara Ro- copilul”, revistă literară săptămânală apă- Credință și Iubire. mânească. Curând după aceea, Maria rută în perioada iulie 1865-aprilie 1866, în a sosit la București, unde a început să care se publicau articole și traduceri des- Harul scrisului l-a avut dintotdeau- lucreze ca tutore. Astfel îl întâlnește pe pre educarea copiilor. na, dar l-a cizelat cu răbdare, instruire, C.A. Rosetti, membru al familiei de boieri bucuria rostirii lăuntrice, armonizarea Rosetti, prieten apropiat al lui Effingham Maria Rosetti a fost ulterior implicată cu lumea, luciditatea. Astfel a ajuns să Grant. Prietenia Mariei cu politicianul ro- în organizarea de evenimente de carita- fie publicată în peste 28 de antologii de mân s-a adâncit, luând naștere o poveste te și ceremonii publice. În 1866-1867, a literatură din țară și de peste hotare. de dragoste. strâns fonduri pentru a combate foame- Maria a fost angajată de familia colo- tea și, în 1871, a organizat festivitățile din Cele 7 volume de poeme care îi nelului Ioan Odobescu pentru a da lecții localitatea Putna, în Moldova. În 1877, poartă semnătura esenței sale poeti- copiilor lor, inclusiv fiului lor, Alexandru, după ce România a fost proclamată in- ce atât de elocvent ilustrată in titluri viitorul scriitor și politician. În acea pe- dependentă și s-a alăturat Imperiului Rus – CERȘETOR DE STELE, ANOTIMP I / LE- rioadă ea locuia în jurul Curții Vechi din în războiul anti-otoman, Maria Rosetti a GAL LUMINA, INSONMIILE BUFNIȚEI, SU- București. adunat fonduri pentru a ajuta răniții, a RÂSUL DINTR-O LACRIMĂ, CĂMAȘA DE S-a căsătorit în cele din urmă cu C.A. stabilit și gestionat spitalul din Turnu Mă- SARE, ANOTIMP SIHASTRU, ZODIA PAL- Rosetti, la casa familiei sale din Plymouth, gurele. MELOR TALE – , au primit în unanimitate la 31 august 1847, într-o ceremonie reli- aprecieri critice pozitive. Lucrările ei, ori- gioasă anglicană. Ei s-au recăsătorit mai Ca jurnalist, a continuat să scrie, mul- unde au fost trimise, la concursuri, fes- târziu în Viena, într-o ceremonie ortodo- te din articolele sale fiind de promovare tivaluri, Societăți sau reviste literare, din xă. La această ceremonie au participat a libertăților femeilor. țară și din străinătate, au primit diferite colaboratorii lui Rosetti, Ștefan și Alexan- premii și mențiuni, /12/, dar și cuvinte dru Golescu, care au fost nașii cuplului. Maria și C.A. Rosetti au avut opt copii, de întâmpinare elogioase. În conformitate cu istoricul Paul dar numai patru dintre ei au ajuns la ma- Cernovodeanu, Maria s-a confruntat cu turitate. Prin fratele ei Effingham, care s-a Continuare dificultăți de integrare în societatea boie- căsătorit cu o membra a familia Racoviță, în pagina 31 rească autohtonă, dar datorită calităților Maria Rosetti a avut, prin alianță, un grad sale înnăscute, prin inteligența și cultura de rudenie cu medicul Carol Davila și fiul sa, a reușit să reziste și să se impună. său, Alexandru Davila, dramaturgul. S-a A luat parte, alături de soțul ei, la stins din viata in 1893. Revoluția din Țara Românească din 1848, fiind totodată o luptătoare pentru drep- turile românilor și o susținătoare a drep- turilor femeilor. După revoluție, în jurul anului 1850, pictorul Rosenthal, finaliza una din- tre picturile sale celebre, „România revoluționară”având-o ca model pe Ma- ria Rosetti.2

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 ADIERI DE SUFLET - POEZIAAMINTIRI ȘI VISE EMPTY NEST - din„A iubi înseamnă, a ierta”, EMPTINESS CUPRINSscrie atât de suav blândul Păsări de-am fi , AU SEMNAT:ieromonah Savatie Cuibul gol ar fi îndemnulîncât amintirile şi visele noastre De-al umple la loc . • Corina Bărăgannu sunt altceva decât comorile Omenește , nu ne rămâne decât • Viorica Popescucomune ale sufletului nostru Să contemplăm plecarea . • Ioan Tudorpe care Dumnezeu cel Milostiv • Mariana Popa • Eugenia Harigani le lasă nouă, oamenilor, Eugenia HARIGA • Rodica Ghineacomori intime la care recurgem Focșani • Al. Florin Țeneca să ne naştem mereu • Nicoleta Drăgan Bucșă • Ana Maria Barbuîn fiecare secundă, • Constantin Bărăcan • Costin Obredaîn fiecare minut, ÎNTREBĂRI • Corneliu Păunescuîn fiecare oră, TARDIVE • Ion Machidonîn fiecare zi • Rodica P. Calotăca nişte vehicule permanente • Mihai Ganea • A. I. Brumaruale timpului Mă arde setea • Stelian Grigoreunele ne duc înapoi şi se numesc amintiri, nostalgicelor chemări târzii, • Passionaria Stoicescualtele ne duc înainte şi se numesc vise, într-un sertar secret • Dumitru K. Negoițăfotografii la minut dansează pe un balansoar • Gina Agapiegata să ne reinventeze clipe de fericire, • J. N. Manzattica fiinţe umane mistere cu înfrângeri, • Thodor Echimdacă tăceri complicate • Mircea Bodean„A iubi înseamnă a ierta”. ascunse • Carmen Tania Grigore • Camil Petrescu Ioan TUDOR în zidiri neîncepute, • Rabindranath Tagore Brașov comori inexistente • Toth Arpad în trei sferturi de veac. • Victor Manole • Menuț MaximilianNINGE RĂSCOLIT Credințe ancestrale • Maria Ciobotaru îmi fluidifică sângele, • Mircea Brenciu • Elena BuicăImaginația îmi creiează prisme de cristal, rătăciri • Niculina Apostolmă joc cu oglinzile pline de prejudecăți • Ionel Simotaîn soare , străbat • Mihaela Aioneseitulbutătoare priveliști. scurgerea anotimpurilor. • Marius PopescuE ziuă și ninge răscolit, Trecutul mă dăruiește • Laura Maria Savuun copac singuratic stă prezentului? • Cosmin P. Zamfirachesus pe stâncă suspendat, Chiar și o stâncă • Voichița Vereș Pălăcenuel vine din adânc de legendă, a lui se smulge pământului.vârstă e-n agenda din trunchi. Am pendulat oare COLEGIUL DE REDACŢIE: zeci de ani Viorica POPESCU - redactor șefUn câine a lătrat, speriat și el de singurătate. pe o punte a suspinelor? Nicoleta DRĂGAN- BUCȘĂ - redactorÎn noapte ninge răscolit, Fericirea Corina BĂRĂGAN - redactorcâinele speriat de singurătate, spasmodic este numele unei flori Eugenia HARIGA - redactora amuțit, cu petale albastre Mihaela AIONESEI - redactorinstantaneu a ațipit. născută în întuneric Mariana POPA - redactorDoar vântul plânge printre copaci. din lumina răsăritului George ECHIM - redactor în zori? Irinel MERLUŞCĂ - tehnoredactor Mariana POPA Rodica GHINEA Brașov Brașov Responsabilitatea asupra textelor publicate revine autorilor. Vor fi publicate cu prioritate și în limitele spaţiului tipografic textele transmise la următoarea adresă de e-mail: [email protected] ISSN 2392 – 7550 ISSN-L 2392 – 7550 3

NUME DE RENUME Ritmuri Brasovene MIHAI EMINESCU poet născut la Ipotești. Ritmul celui ce LIBRIS BRAȘOV – UN creează rămâne în opera sa. Un ritm de- - MARELE NOROC venit culoare, contur, sunet. SFERT CENTENAR AL LITERATURII Este zbuciumul profund pe care îl DE ÎMPLINIRI ȘI destăinuia Eminescu: „În orice om o ROMÂNE lume își face încercarea/ Bătrânul demi- ETERNIZĂRI DE TRĂIRI urgos se oprește-n van; / În orice minte Motto: lumea își pune întrebarea / Din nou: de Totul a pornit din Iubire și s-a gene- „Crist a învins cu litera de aur unde vine și unde merge floarea/ Dorin- ralizat în Iubire. Pentru Cărți. Pentru Oa- a adevărului și a iubirei, ţelor obscure sădite în noian” (Împărat și meni. Pentru Cultură. Ștefan cu spada cea de flă- Proletar). cări a dreptului. Unul a fost Unul la început, apoi doi numiți libertatea, celălalt apărătorul Existenţa eminesciană este o exis- ONIȚĂ, crescuți în gustul cărților și al evangheliei ei.” tenţă întru Poezie. Dar să nu uităm că dăruirii din preaplinul sufletului și al dra- (Mihai Eminescu) Poetul a fost și un jurnalist de excepţie. A gostei de a iradia și a îmbogăți cu Lumi- abordat ,în articolele publicate, mai ales nă din Lumină spiritul lumii. Ca PatronulÎncepând cu ridicarea bustului în„Timpul”, mai toate temele ce frământa Credinței lor, și ca patronul care le-a dat Eminescu din Botoșani, în anul sociatatea românească în timpul său. A numele său – Stefan Octavian Iosif. Au 1890, a bustului poetului din Dum- publicat articole filosofice, economice, deschis curajos, au îmbogățit, au ampli- brăveni, jud. Botoșani, în 1902, a sociale, politice etc. Marele poet a publi- ficat proiecte, standuri, locație-spațiu de apariţiei cărţii „Omagiu lui Mihail cat zeci de articole în apărarea Bisericii rivalizare europeană, și cu atât mai firescEminescu“, la Galaţi, cu prilejul a 20 de Ortodoxe Române. Î.P.S. spunea în acest au acumulat Împliniri, satistacții, bucuriiani de la moartea sa, cu o prefaţă de A.D. sens: „Marele nostru poet a fost un zidite adată cu Casa lor, CASA CĂRȚII, aziXenopol, urmată de manifestări cultura- creștin authentic, ceea ce rezultă din Asociatia Libris Cultural, dar si edi-le dedicate Poetului, de-alungul timpu- viaţa, ca și din opera sa. Poeziile, proza tura Libris Editorial și Libris.ro, cealui au fost ridicate statui Poetului Naţi- și publicistica sa sunt o mărturie în acest mai mare librărie online din Româ-onal în aproape toate orașele mari din sens nia, cu cel mai mare depozit de car-ţară. Și de atunci în fiecare an la 15 ianu- te. Nume de referință înscrise pe hartaarie și 15 iunie comunităţile localităţilor Sunt sigur că propunerea noastră ca cărții româno-europene, cu 13 ediții denoastre îl comemorează, depunând flori Eminescu să fie canonizat, peste ani, Târg Internațional de Carte și Muzică,-la statuile lui, organizându-se simpozi- va fi acceptată de Biserica Ortodoxă. manifestări-mărțișor ale fiecărui an-; Cuoane pe teme din opera sa. Oare aceste 5 estivaluri ediții de fEstival de cArtepelerinaje de două ori pe an la statuile Prin opera și viaţa sa Eminescu a și Muzică pe o alee-a-cărții și a căutăriilui nu sunt o formă de pioșenie faţă de avut, totuși, o „...răsplată jertfei sale: cu- de spirit în Piața Sfatului; cu evenimenteo personalitate ce merită să o numim noașterea”. culturale complexe, pentru toate ge-Sfântul Literaturii Române!? Eminescu nurile artistice, pentru toate vârstele șiîn acest răstimp a devenit în memoria Sensul spre Eternitate se împlinește toate categoriile de oameni care zilnicnoastră culturală un brand. Atât prin astfel. Opera poetică și publicistica emi- le trec pragul Casei. Pentru promovareageniala sa operă dar și prin destinul său nesciană trezesc latenţe spirituale. Ea se valorilor culturale româno-europene,martiric... Iar dacă în zilele noastre Poetul identifică uneori cu speranţa, căci spe- pentru menținerea vie a Flăcării cultu-a devenit, pentru unii, o problemă, afirm ranţa este și ea o tensiune spirituală spre rii care sunt EI înșiși, pentru „mamutul”și eu precum D. Vatamaniuc: „E foarte viitor. El este propria sa poezie. Căci el de cultură cu care s-au identificat într-bine că avem o problemă Eminescu”. este, veșnic, Poetul. un sfert de veac. Singuri sau în colabo-Acesta să fie motivul că Eminescu a de- rare cu Uniune Scriitorilor ori Institutulvenit Poet Naţional pe bază emoţională. Al. Fl. ȚENE - Cluj Cultural Francez sau German pentru vreun Salon du Livre – Paris, Salon Vor mai fi multe încercări de demo- del Libro – Torino, sau chiar ,,O zi dinlare a statuii lui Eminescu, însă opera lui Transilvania” – Nurnberg. Ca un co-este și va rămâne un spaţiu al ritmului. rolar de cultură, ca însăși Corona FolkEste o respiraţie creatoare prin limba Festival, expresia muzicală a bucuriei,română. Iar literatura noastră expiră și dragostei și Tinereții lor neobosite...inspiră prin acest mare poet. Literatu-ra Română a avut mare noroc cu acest LA MULȚI ANI, Oameni Frumoși! (foto. pag. 15) Viorica Popescu4

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 ADIERI DE SUFLET - POEZIAZĂPEZILE BRADUL SEROTINALVEACURILOR Gerul cât ar fi de aspru Este magicul momentÎn fuga mea diurnă intru Și omătul cât de greu, Al întâlnirii zilelor de vară cu toamna,în catedrală, Sub un cer curat, albastru Când soarele este blândmă rog, mă închin, Tu reziști, mărite zeu. Aerul cald te mângâie, nu arde.m-apropii de icoană. În atmosferă plutește schimbarea.zăpezile veacurilor mă copleșesc, Pom înalt de nu se poate, Fructele încep să se pârguiască.văd lumea copilăriei, Impozant, bine crescut, Culorile din jur tind spre aramămă duce la casa părintească, Ai mâini lungi, nenumărate, Zilele se scurteazălumina argintie izvorâtă Muntelui îi ești un scut. Nopţile tot mai lungi și reci,din albul zăpezii ne-a acoperit Simţi sfârșitul poleit al verii,casa strămoșească. Peste vremuri stai sub creste, Sosirea toamnei brașovene fără egal, Fruntea-ţi legeni înspre noi, Ce cheamă în munţi,Sănii trase de cai aleargă Ești întâiul ce dă veste, În culorile toamnei,la trap în sunet de clopoței. Despre viscole sau ploi. Venite parcă din poveste…S-au dus deceniile Este serotinal vrăjit.fețele ne sunt luminoase Când pe piscuri calcă vântul,dar… brăzdate de cute. Îţi înclini trupul pletos, Ana Maria BARBU- BrașovOchii, ochii sunt cei din Îi îngâni sălbatic cântul,copilărie. Sclipitori! Domnul nostru maiestos.Luminița lor ne-a condusîn decenii până azi ! Vârful tău prelung ne spune Vijelii când vin pe culmi, Mariana POPA Faci ca valea să răsune, Brașov Dai alarma către ulmi.AM TRECUT Cu iubirea ta creștină ISTORIE Ne vrăjești intrând în casă,Am trecut de miezul vieţii, iubito Ne dai liniște deplină Pe cei geniali îi lapidămRăzleţe amintiri răsar în depărtare De Crăciun când zvon se lasă. În vatra satului sauCa niște păsări albastre În curtea spitalului ,Cu aripi de fum, Costin OBREDA- Brașov De teamă că ne vor spuneCa niște maci aprinși pe răzoare Ceva , atât de evident încât MESTEACĂNUL Va trebui să auzim șiÎnvălmășite gânduri zboară Să nu ne putem întoarcePe sub cerul toamnei târzii Amintire-a nemișcării La programul de-a treabaCa un cârd de cocori Și-ntr-un mai fremătător, Cu care ne umplem zilele .Care navighează zi și noapte Fir de nea ce nu se stinge Ei pleacă însingurați ,Până se pierd în lumina stinsă Nici în toiul lui cuptor. Așa cum au trăit ,A unei zări îndepărtate Acolo unde le e locul . E oșteanul neînvins, Noi , însă , rămânem vigilenți ,Lasă-ţi privirea, iubito, Și odor ce nu se pierde, Ne aprovizionăm cu pietre ,Să lunece pe poala pădurii de tei Braț molatic ori vânjos Ne zidim între ele și așteptămPe valul mișcător și verde Suportând un munte verde. Următoarea victorie asupra Ereticilor .Va reflecta lumina ochilor mei Până când ?! El ne sare-n ajutor, dr. Constantin BĂRĂCAN După cum ne amintim, Eugenia HARIGA- Focșani Brașov Cum e gardul pentru vii Sau o cruce-n țintirim. 5 Corenliu PĂUNESCU Brașov

PERSONALITĂȚI CULTURALE Ritmuri Brasovene „DEȘTEAPTĂ-TE, În primii ani petrecuţi la Brașov a Poeziile patriotice cu caracter social început colaborarea cu ziarele locale. nu i-au adus lui Mureșanu venitul nece- ROMÂNE!“. ANDREI A scris poezii și articole pentru „Foaie sar supravieţuirii. Ca să mai câștige un pentru minte” și „Gazeta de Transilvania”. ban, a lucrat la traduceri, însă nici banii MUREȘANU A intrat în cercul poeţilor din care mai scoși din traduceri nu i-au asigurat un făceau parte Ion Heliade-Radulescu, Ce- venit decent. În 1861 a ieșit la pensie cu Creatorul versurilor care au dat naștere zar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu si Vasile o sumă de bani prea mică pentru a-și imnului naţional al României, „Deșteaptă- Alecsandri și a început să scrie și el ver- putea întreţine soţia și copiii. La un an te române“, a avut parte de un destin trist. suri. de la pensionare, publică primul volum Poetul și revoluţionarul Andrei Mureșanu de poezii „Din poeziele lui Andreiu a murit sărac și bolnav, într-o vreme în FRUNTAȘ AL REVOLUŢIEI Murășanu”, aceasta rămânând unica care poeziile sale patriotice nu erau deloc DE LA 1848 apariţie editorială din timpul vieţii. Car- căutate. A scris poezia „Un răsunet“ la Bra- tea nu s-a vândut așa cum s-a așteptat șov, în primăvara anului 1848, iar poemul Andrei Mureșanu a fost unul dintre Mureșanu și problemele financiare s-au a devenit imn revoluţionar, fiind numit fruntașii Revoluţiei de la 1848. În primă- agravat. În„Gazeta Transilvaniei”, în 1862, „Marseilleza românilor“. vara anului revoluţiei a scris poezia „Un Iacob Mureșanu făcea apel către publi- răsunet”, care a devenit marșul revolu- cul român pentru a-l ajuta pe poetulPărintele Imnului naţional al Ro- ţionarilor din Transilvania. După înfrân- sărac și bolnav. În ajutorul lui Mureșanu mâniei a fost poetul și revoluţi- gerea revoluţiei a fost nevoit să plece în a venit societatea „Astra” din Sibiu care onarul Andrei Mureșanu. Năs- Muntenia, alături de prietenul său, Bariţ. i-a acordat un premiu de 50 de galbeni cut la Bistriţa pe 16 noiembrie Luat prizonier de armata ţaristă, An- pentru volumul de poezii. 1816. Andrei Mureșanu a venit drei Mureșanu a petrecut următorii ani pe lume în familia unui arendaș sărac. A de după rezoluţie în nordul Moldovei. Pe 12 octombrie 1863, autorul po- rămas orfan la doar câţiva ani de la naș- După eliberare s-a stabilit ca funcţionar emului „Un răsunet” murea la Brașov, în tere, după ce tatăl său, care avea în aren- la Sibiu. A continuat să scrie și a colabo- mizerie„în urma unui morb nervos înde- dă o moară, a fost strivit de un car de rat cu gazetele vremii. lungat”. În urma lui a lăsat o soţie, un bă- argăseală. Din cauza problemelor finan- iat în clasa a VII-a de gimnaziu și o fetiţă ciare, ceilalţi doi fraţi ai viitorului poet nu În 1855, fostul său profesor Simion de doar 11 luni. au mers la școală. Unul a ajuns morar, iar Bărnuţiu îi propune să renunţe la munca celălalt, cântăreţ bisericesc. de funcţionar și să plece la Iași pentru a AGERPRESS Pentru că a dovedit de mic copil în- reveni la catedră. „Domnul meu – spu- clinaţie către studiu, Andrei Mureșanu nea el – chemarea mea ar fi să mă cu- LA ORDINEA DE ZI a fost singurul copil sprijinit de mamă prind cu Pegasul, aspirând la Olimp, și ca pentru a urma o școală. Primele lecţii să pot face aceasta bine, aveam trebuin- De patrie-s bolnav ca pasărea de cuib, le-a luat de la un bătrân grănicer, Dănilă ţa de câteva peregrinajuri pe la pămân- c-aici mi-s dorurile mele toate și strămoșii Doboș, din Valea-Rodnei. A fost înscris tul cel clasic, iar nu să vând participii, cu istoria ce ne-a adus prin ani spre slavă în 1825 la Școala Normală săsească din sau, mai rău, să traduc guvernului meu de pământ și cânt de fluier dintre brazde; Bistriţa. A urmat apoi cursurile la Liceul hârtii ciocoiești, pe care consorţii mei nu pianiștilor. În 1832 s-a mutat la Blaj și a le vor sau nu le pot descifra”, îi răspunde de patrie-s bolnav cum nu-i un altul studiat doi ani filosofia, apoi teologia. Mureșanu. și-n bucuria mea de om cu dor de neam La Blaj a legat o frumoasă prietenie cu merg care-ncotro, cu tricolorul sfânţ - George Bariţ. să spun românilor că ţara-i precum mama Când George Bariţ a părăsit Blajul pentru a se muta la Brașov, unde fusese Sfântă întru dragoste pentru copii - numit la conducerea Școlii Superioare priviţi și luaţi aminte la tot ce lira mea Gimnaziale, acesta și-a ajutat prietenul vă spune, acum, când, de peste tot, prezentul să îl însoţească la aceeași școală ca in- ne cheamă la unire între fraţi și semeni; stitutor. Andrei Mureșanu era student în ultimul an, iar Bariţ i-a obţinut dispensa de patrie-s bolnav de n-am cuvinte de a intra în învăţământ fără a-și fi termi- și-așa în veci doresc să fiu mereu - aici - nat studiile. După finalizarea studiilor a chiar de trăiesc la cote mari de sărăcie, fost numit profesor la gimnaziu. iubirea-mi pentru ea-i la ordinea de zi! Ion MACHIDON București6

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 NUME DE RENUME IMPRESII DESPRE O nesc, printre care poeta Liuba Sârbu, au- sigla L.S.R. toare a mai multor poeme pentru copii, CARTE A CELEBREI scrise în maniera ludică, dar percepute IMNUL LSR dureros de adulţi, precum poezia «Gân- DOAMNE, MELANIA dul», o «meditaţie plină de savoare», cum Pe fruntea ţârii o cunună o numește dna Melania Rusu Caragiu, De flori şi lauri s-a ivit RUSU CARAGIOIU din care cităm versurile: «Cu el mă trezesc Veniţi cu toţii împreună din somn / Tot cu el sunt pân-adorm, / Să prindem mândru răsăritProdigioasă activitate, ca mem- Oare eu sunt casa lui? / Casa mare-a gân- bră în Asociaţia Canadiană a dului?» În aceeași tonalitate elegiacă se Refren: Scriitorilor Români, Asociaţia înscrie și poezia «Nu-s vii doar viii…» care, E Liga, e Liga frumoasă cunună Scriitorilor Români, Liga Scriito- spune comentariul critic, frizează antite- Din gând făurit în Limba Română rilor Cluj, Filiala Timișoara, Ce- za, cum putem constata și noi: «Senin e Şi dor, libertate să punem în carte naclul Asociaţia Culturală «Constantin cerul / șoptește și mă tot îndeamnă / să-i Iubire de ţară, iubire de frate Brâncuși», Timișoara, cenaclul francez simt căldura…dar, Mamă, / în mine-i ge- «Anneau poetique», Montreal, Canada, rul!». Sugestivă și temeinic gândită, chiar Poeţii noştri sunt mândria colaboratoare permanentă la revista suferită mi-a părut sintagma «Te-ai așezat Cetăţii mamă iubitoare franceză «Multivox», vicepreședintă a în zidul firii mele», din poezia «Patimi da- Ce ne-ncălzeşte bucuria Cenaclului Epigramiștilor «Păstorel Teo- co-gete», amintindu-mi de mitul sacrifi- Din inima nemuritoare doreanu», Montreal, Canada, Comitetul ciului Anei, cea zidită pentru ca mănăs- director probleme-carte, Asociaţia Cul- tirea să dureze. Interesantă este captura Refren: turală Română Canada, Montreal , mem- sinesteziei, în poemul care poate fi distilat E Liga, e Liga frumoasă cunună bru fondator al Cenaclului «Ars Poetica», alchimic în versul «Să ascultăm o culoa- Din gând făurit în Limba Română Montreal ș.a. Răsplătită cu numeroase re», referitoare la dl Al. Florin Ţene, preșe- Şi dor, libertate să punem în carte premii, printre care premiul decernat dintele Ligii Scriitorilor din România, «di- Iubire de ţară, iubire de frate de revista «La Pologne», Varșovia, din plomat în jurnalism european, dânsul ne partea revistei româno-canado-ameri- reprezintă cultura română de la înălţimea Avem condeiul ca o lance cane STARPRESS în 2013, 2014 și multe unui for internaţional», prezenţă cultura- Armura-n slovă şi în har alte semne de recunoaștere a merite- lă ubicuă, «de o energie și un har scriitori- Noi prietenie vrem şi pace lor sale. Participând la Salonul de carte cesc proverbial; este întâlnit la conferinţe, Cu toţi confraţii la hotar «Gaudeamus»-București și la Salonul in- simpozioane, prezentări, întruniri, mereu ternaţional de carte Montreal, prezentă în atent să răspundă chiar și la cele mai umi- Refren: 11 antologii, dintre care 4 bilingve, 6 pla- le solicitări care afluează spre ordinatorul E Liga, e Liga frumoasă cunună chete colective, dintre care 4 apărute în său», așa ni-l prezintă dna Melania Rusu Din gând făurit în Limba Română Canada, în limba franceză, în 2 anuare în Caragioiu. Şi dor, libertate să punem în carte România și în alte 5, în Comunitatea Mol- Iubire de ţară, iubire de frate davă din Quebec. Autoare a multor cărţi Evident că efortul de a aduce în pei- de poezii pentru copii, doamna Melania sajul culturii contemporane fapte de lim- Iar când vom fi la judecată Rusu Caragioiu ne-a revelat un suflet cald bă și viaţă din diaspora nu se limitează la Şi drumul nostru va fi greu și nobil, care a emis energie pozitivă pe acești autori, și nici la o simplă tragere la Să nu uităm că de răsplată tot parcursul manifestărilor evenimentu- sorţi a unui fragment de text din întreaga Va şti doar bunul Dumnezeu lui din 31 August. Molipsindu-i și pe cole- ţesătură a unei cartografieri literare. De gii și prietenii prezenţi, de la discursul ini- aceea, voi încheia cu o strălucită întreba- Refren: ţial, foarte bogat în citate și exemplificări re retorică, adresată tuturor conștiinţelor: E Liga, e Liga frumoasă cunună referitoare la literatura română, prin care «Cum ai putea oare să nu te simţi și să nu Din gând făurit în Limba Română a realizat o fulminantă incursiune, până la fii un adevărat patriot, când între atâtea Şi dor, libertate să punem în carte finalul care s-a produs pe fundal muzical, comunităţi etnice din Canada, fiecare Iubire de ţară, iubire de frate dna Melania intonând un cântec pe care își poartă portul, obiceiurile, își respectă obișnuiam să-l păstrăm ca pe un foc de sărbătorile, steagul patriei sale, limba ma- MihaiG ANEA artificii, la o agapă. ternă și toţi dau importanţă și sărbătorii Cluj-Napoca Aceleași trăiri le descrie domnia sa tale?» în cartea «Ani de Canada» (Ed. Singur, 7 Târgoviște, 2016), prezentându-ne câteva Într-adevăr, cum am putea? personalităţi de marcă ale scrisului româ- prof.R odicaP. CALOTĂ Târgul Jiu

CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE Ritmuri Brasovene COPACUL CREAŢIE În cartea „Freamăt de arbori” ca și în perate ca și a schimbărilor sensibile ce DIVINĂ expoziţia prezentă, s-a adus un omagiu se succed în cursul unei singure zile, sur- arborilor, frumoșilor și falnicilor arbori, prinse cu har și geniu de impresioniști. Anca Maria BARBU, ce ne uimesc prin înfăţișare, splendoare, Profesor de biologie la: Licelul„Șt. singuri sau în ecosistemele ce formea- Oamenii au admirat și iubit arborii O. losif“ Rupea, Liceul„Constantin ză nesfârșitele păduri. În scrierea aces- dintotdeauna, găsindu-le semnificaţii și Brîncoveanu“ Brașov, Liceul de Artă tor eseuri – portrete ale arborilor – s-a simboluri: stejarul este simbolul forţei și Brașov, Liceul„Andrei Mureșanu“ pornit dintr-o admiraţie și cunoaștere statorniciei, salcia al melancoliei și al tris- Brașov și Seminarul Teologic ce-și are originea în profesie, educaţie teţii fără leac, măslinul, simbol al păcii, iar Ortodox Liceal„Dumitru Stăniloaie“ și familie. I-am privit ca pe niște„răsuflări palmierul, arborele freamătului neobosit Brașov.- Conducător al revistei ale pământului”, adevăraţi uriași ai lumii și al dansului, ca și teiul eminescian, sim- școlare„Anotimpuri“B rașov. vegetale care îmbracă forme, structuri și bol al prieteniei. Pentru că din antichi- înfăţișări diferite, ce se îndreaptă curajos tate și până în prezent au fost și sunt oÎÎn această vară toridă în care tem- spre cer. Ei ne cheamă să-i privim și să permanentă sursă de inspiraţie pentru peraturile ne pedepseau cu peste ne contopim cu înaltul și lumina. În ne- creaţia artiștilor plastici ca și a muzici- 35°C, D-na Aurelia Stoe Mărginean număratele drumeţii, excursii și călătorii, enilor, a scriitorilor și poeţilor lumii. Să ne-a oferit o splendidă expoziţie au fost mereu în atenţie, alături de flori, vibrăm odată cu foșnetul lin, ca și cu de acuarelă, în care arborii se în- oameni și artă. freamătul puternic și viu, să le ascultămtrec în măreţie, foșnet și viaţă vegetală șoaptele sau mesajele ce ne sunt trans-ce răspândesc răcoarea și prospeţimea Arborii au o mare diversitate și tot- mise sau ni le închipuim, să le descifrămatât de dorite. odată o unicitate caracteristică fiecărei dorinţa de-a stabili și înţelege armonia specii, încărcată de sugestii și compara- vieţii din natură și univers. D-na Aurelia Stoe Mărginean, distins ţii cu omul. Le admirăm muţi de uimireartist plastic brașovean, de faimă inter- longevitatea de sute și mii de ani și com- Arborii rămân uimiri și chemări mutenaţională, a organizat această expoziţie parativ cu scurtimea vieţii noastre ne în- ce ne așteaptă mereu.pentru care o felicităm. tristăm și o considerăm o neîmplinire. Ca zestre a naturii, arborii sunt parte Sunt arborii care ne încântă, ne poar- Dacă stejarul la două sute de ani este integrantă a vieţii noastre și în prejma lortă în această călătorie din lumea fasci- tânăr încă, tisa la patru-cinci sute de ani sufletul se umple de bucurii nesperate;nantă a foșnetului și freamătului. la fel de tânără, măslinul rodește încă la fiindcă inima noastră bate potrivit cu se- venerabila vârstă de o mi de ani, ce mai vele arborilor, fiindcă sufletul nostru se În anul 2004, D-na Aurelia Stoe putem comenta… confundă cu oceanul frunzelor, fiindcăMărginean a avut amabilitatea să-mi arborii ca și oamenii urmează calea iviriiilustreze cartea de eseuri „Freamăt de Doar Sequoia californiană, Macroza- și apoi a dispariţiei.arbori”. Atunci ne-am cunoscut, ne-am mia australiană și Baobabul african seîmprietenit și am descoperit în dânsa o întrec în miile de ani de viaţă pe care Să iubim arborii pentru că ei ne în-botanistă înnăscută, o mare iubitoare a încrâncenat, dar curajos, o străbat. Au seninează și ne alină spiritul ostenit, în-formelor vieţii, a naturii, care cunoștea o mare frumuseţe, farmec și colorit în viorându-l, dându-ne încredere în pute-atât arborii indigeni cât și cei exotici: succesiunea anotimpurilor zonei tem- rea suverană a vieţii. Să ne bucurăm demăslinul milenar, palmierul fremătător, natură și expoziţia doamnei Aurelia Stoeleandrul înflorit ca și chiparosul suplu și Mărginean, care cu talent și dragoste deelegant. frumos ne-a dăruit aceste tablouri vii, în- cântătoare. Din tablourile doamnei Stoe Mărginean simţi emoţia trăită în faţa na- turii, a arborilor și preţuiești încă o dată talentul, sensibilitatea și coloritul. Arborii sunt vii, aștepţi parcă să fre- mete sau alţii sunt stilizaţi aducând a mozaicuri siciliene. Este o bucurie și o încântare să călă- torești alături de dânsa în lumea atât de diversă și de încântătoare a arborilor pe care mi i-a dăruit. Domnia sa în amin- tirea colaborărilor noastre mi-a dedicat această expoziţie pentru care îi rămân recunoscătoare. O felicit încă o dată. Ana-Maria BARBU Brașov8

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE „EXPOZIŢIA DE Primăvara, anotimpul tinereţii, al PIETRELE ALBE prospeţimii este o altă temă ce o pa- TOAMNĂ” A sionează pe artistă, este anotimpul în vol. „Însemnări de la Pontul Euxin” care mugurii, verdele crud ţâșnesc în DOAMNEI PROF. lumină, se leagănă în adierea vântului, Locuitorii din partea dreaptă a fluviu- le înţelegi frumuseţea. Admiri arborii lui spuneau că ţinutul de dincolo de Istru ILEANA SBÂRCEA cu trunchi alb, mestecenii, acești ar- e ocupat de albine și, din cauza lor, nu bori de dor ai nordului, iar o pădure de se poate pătrunde mai departe. Dar tot MUREȘANU mesteceni e un spectacol, sau aseme- ei spuneau că pe acolo trăiesc daco-ge- nea unei doine de alean. ţii, cărora la naștere li se atârnă de umărLa început de toamnă brașo- o traistă de piele cu două despărţituri: veană, ca în fiecare an, Doam- Artista iubește anotimpurile, sunt într-una să pună pietricele albe, pentru na prof. Ileana Sbârcea, artist redate cu realism și simţire în tablouri faptele bune, în cealaltă, pietricele negre. plastic, ne-a oferit o expoziţie ca și marinele ce o fascinează, îi amin- La moarte, rudele numărau pietricelele. de-a dreptul încântătoare. tesc călătoriile, Mediterana. Folosește Și dacă erau mai multe albe, îi așezau pe Atmosfera acuarelelor sale este tonalităţi de albastru, violet, ultrama- mormânt o piatră albă, de formă rotun- vie, în culori de lumină, cu cer vibrant, rin care în contrast cu albul clădirilor dă. Străinii care treceau în drumurile lor totul în armonie cu emoţiile și trăirile grecești au un farmec și o reușită ce o pe-aici, văzând cimitirele, știau că sunt sale atât de intense. Recunoști în cu- onorează. în ţara daco-geţilor, căci pietrele acelea lorile artistei, o îndrăgostită de natură, albe se vedeau și noaptea. de călătorii și frumos, în care culorile Expoziţia doamnei prof. Ileana curajoase cântă și te încântă. Sbârcea te poartă în lumea trăirilor Ion TOPOLOG În expoziţie simţi anotimpurile, așternute în tablourile ei, le porţi în momentele zilelor din care răzbate suflet alături de natura ce a inspirat- *** acea închinare în faţa diversităţii și o. Este o expoziţie care te cheamă să La mulți ani Maestre! splendorilor ce ne-o oferă acest tem- o revezi, să-ţi încânte fiinţa cu frumos plu care este viaţa, natura. Nu poţi să și culoare în care nuanţele cântă și te Decembrie 2016 (Redacția) nu pășești alături de artistă, în dimi- încântă datorită talentului, pasiunii cu neţi proaspete, în amurguri însânge- care lucrează și a optimismului ce o TEZAUR LIMBA rate sau înserări spectaculoase, în care caracterizează. O felicităm și așteptăm ROMÂNĂ acuarelele te încântă, te cheamă. La alte expoziţii. reușita peisajelor, cu cer întunecat sau Maica românilor e Limba Străbună aprins în amurg pe ape sau pe întinsul Ana-Maria BARBU Cu graiul cel sfânt în dulcele-i cânt pământ te impresionează transparen- Brașov E foșnet de brad ce adie-n cunună ţa, luminozitatea culorilor, a tehnicilor Limba Română sfințită-n Cuvânt. folosite ce conduc la frumuseţea ta- blourilor. E rază de soare, Limba străveche Talentul, măiestria doamnei prof. Lumină încrustată-n slove de aur Ileana Sbârcea te fac să călătorești îm- Icoană-n altar, etern stând de veghe preună cu dânsa, să simţi darul de a Cu scrierea-i sfântă-n poezia tezaur. bucura oamenii, prin crâmpeiele de natură așternute în tablouri într-o cro- Botezul în rouă e Limba Română matică vie, armonizată cu sensibilita- Și floare de mac în lanul de grâu tea artistei. Tușele culorilor sunt fine E Maica Bătrână cu brâu-i de lână sau puternice, asigură efectul, frumu- Torcând Limba dulce în susur pârâu. seţea lucrărilor. Descoperi pasiunea, bucuria cu Bogată Regină e Limba Română care lucrează ce ne-o dăruiește și te Zeiță frumoasă cu glasu-i duios contopești cu cerul apelor, pământu- Catapeteasmă de aur e Limba Străbună lui. Ecou de azur și dar prețios. Nicoleta DRĂGAN-BUCȘĂ Brașov 9

OAMENI DE RENUME Ritmuri Brasovene SCRIITORUL BRAȘOVEAN chinul interior, dramele care rod fiinţa IN MEMORIAM profundă, spinul din carne – ca la Sf. CLAUDIU MITAN DARIE MAGHERU Paul sau Kierkegaard – nu sunt origi- nalitate! Acestea fac deja originalitatea Membru al Uniunii Scri- – UN TRIMIS IN CĂUTAREA și autenticitatea insului, precum la cei itorilor din România, ORIGINALITĂȚII trimiși să vestească…Vestitoare e și po- profesorul. De-a lun- AFINITĂȚILOR TAINICE ezia. gul anilor a publicat versuri în revistele: „…spirit incomod și caustic, ale că- În lumea ei, Darie Magheru a fost – „Amfiteatru”, „Astra”, 'Brașovul literar și rui vorbe de duh mușcătoare au intrat în linia marilor noștri creatori – un tri- artistic”, „Contrafort”, „Interval”, „Vatra” și de mult în folclorul cercurilor boeme ale mis. Și, în această ordine, el era (ca să altele. Editorial a debutat în 1998, la „Pa- Brașovului – Darie continuă să incomo- mă repet) un ins grozav. Comentatorii, ralela 45”, cu placheta de versuri „Știinţa deze și după moarte. Cu toate că – năs- câţi au fost, ai eminentei sale opere, în- și bucuria secretă”, urmată de volumele; cută dintr-o neliniște experimentalistă, curcaţi de severitatea autorului, au ana- - „Clonarea”, „Să curgă această memorie”, care l-a purtat uneori până aproape de lizat-o doar din unghiuri disparate, ne- „Anotimpul ascuns”. Poezia sa, în registru ultimele limite ale limbajului și ale lite- concludent. Într-un articol din revista bacovian, de o pregnantă autenticitate, raturii – opera sa a fost în multe privințe Astra, reluat și într-una din cărţile sale, una de pionierat și, înainte de toate, s-ar Cornel Regman, un critic remarcabil a fost elogios comen- cuveni editată integral, citită și comenta- altminteri, nu trece, de pildă, în anali- tată, printre alţii, de tă. S-ar descoperi astfel că Darie Maghe- ză, dincolo de configuraţia prozodică a A.I. Brumam, Andrei ru n-a fost nicidecum un epigon al scrii- poemelor (i se părea bizară!) încercând Bodiu și Alexandru torilor de la Gândirea, ci, dimpotrivă, un apoi un riscant comparatism. Nu insist. Mușină, iar Filiala Bra- autor iconoclast, demolator de poncife În chestiune e însă tratarea în sinte- șov a Uniunii Scriito- literare (și nu numai), lansat în căutarea ze inspirate a unei opere literare, ce-i rilor din România i-a unor noi teritorii ale literaturii, pe care o drept, inconfortabile. acordat, în 1998, Pre- percepea ca pe o aventură existențială. ” miul pentru debut. Poetul Darie Magheru nu poate fi Octavian Soviany disociat de prozatorul și neperechele Ieri a fost ziua mea. dramaturg Magheru; poezia sa nu este Mi-am numărat anii,Darie Magheru a fost un ins (cum se mai crede) doar pregătirea dra- am constatat că grozav; se simţea pe co- maturgiei (tragicul domn ion al cămile- mulţi din ei lipsesc turi oriunde – fusese actor lor, nicola ursu din albac, forum traiani și-n viaţa asta -, starea lui firească era de sau retragerea cu torţe, tatăl meu pă- am făcut mai nimic necontenită înălţare; nu-și trașcu cel bun ș.a.) ci, autonomă fiind, Și nu e atât de ușor să faci nimic. împiedica orgoliile, știind bine că orgo- este și aceasta, ca și proza sa (nemurito- liul, spre deosebire de feminina vanita- rul în solitudine și durere, cărămida cu Astăzi îmi caut umbra te, priveghează valoarea, iar nu veleita- mâner etc.) parte dintr-un tot organic; mi-o înfăţișez rismul și capriciile. un tot care, la rândul său, e parte a unei o înveșmântez în cristale Lăuntric un timid și îndemnat la metafore globale a realităţii, a ceea ce de zăpadă și o scot la plimbare. delicateţe, la orice nepotrivire cu sen- e deasupra realităţii: precum este însăși sibilitatea sa supradozată se întuneca literatura, precum este deja spiritualita- Ea, umbra, repede, arunca atunci vorbe grele, im- tea. la fel procedează cu mine. precaţiile ţâșneau fierbinţi – de aceea Umbra mea lungă dușmanii, destul de mulţi, se fereau de A.I. Brumaru Viaţa mea scurtă el, prietenii – nu mulţi – se alegeau prin selecţie așa-zicând naturală. Am spus O umbră dușmani, dar e mai bine pizmuitorii – cu pași șovăielnici, dibuitori aceștia se desemnau prin mecanismul își poartă trupul spre casă incompatibilităţii de valoare; dimpotri- Un om vă, prieteniile soseau pe calea afinită- cu pași șovăielnici, ţilor tainice. Nu era, la Darie Magheru, dibuitori o fugă spre originalitate cu orice preţ; își poartă umbra10

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 OAMENI DE RENUMEUNUL DINTRE CEI MAI Medalie NICOLAE TITULESCU - doresc să fiu îngropat la Brașov, într-un loc ceva mai la o parte. Prietenii mei dinVALOROȘI OAMENI AI dintre toţi cei care au vrut să construias- Ardeal vor ști să găsească un loc potrivit că o Europă nouă, bazată pe egalitatea dorinţei mele… și doresc ca locuitoriiROMÂNIEI - NICOLAE puterilor și respectul tratatelor”. Brașovului să accepte rugămintea mea”.TITULESCU A fost ambasador al României la Lon- Vizionarul Nicolae Titulescu s-a întors dra, ministru de externe și reprezentant în patrie (cu soția), 51 de ani mai târziu.S-a născut la 6 martie 1882, la permanent al țării noastre la Societatea Statul român a făcut în repetate rânduri Craiova, în inima Olteniei, Ro- Națiunilor ș.a. demersuri pentru aducerea rămășitelor mânia. A studiat la Paris, Drep- sale pamântești în ţară. În 1992, Fundația tul și Științele Politice, asimilând Nicolae Titulescu se stingea din viaţă Europeană Titulescu și Ministerul Ro- virtuțile democrației. la Saint Moritz în 1940.„În calitate de sol- mân al Afacerilor Externe, în urma unui La numai 22 de ani, NicolaeTitules- dat credincios al României,- spunea el în complex și dificil proces internațional, cu devine profesor de drept, mai întâi la testamentul redactat la 5 ianuarie 1940, au reușit să-i îndeplinească dorința tes- Iași, apoi la București, ridicând rigoarea la tamentară. rang de disciplină. P.S. S-a realizat atunci și o Medalie „A fost unul dintre marii oameni ai NICOLAE TITULESCU, pe care Filiala României, unul dintre marii oameni ai Brașov a Ligii Scriitorilor o acordă celor Genevei și, pentru a spune totul, unul mai merituoși oameni de cultură din dintre marii oamenii ai Europei… El a tară, cu prilejul unor evenimente remar- fost cel mai strălucit și cel mai dinamic cabile. Redacția Ritmuri BrașoveneAM O PĂDURE (RE)CUNOȘTINŢĂVALOROASĂ Lui Marin IfrimSunt foarte bogat. Dar toamna-i Începutul pașilor nevăzuţiAm o pădure Spre sfârșit,Valoroasă, În mine, aproape de dincolo de luminăDin Codrii Vlăsiei În rărunchi -Rămasă, În profunzime, a văzut ProfesionistulPădurea mea Însă în suflet,E-n rafturi Am pădure bogăţie ce trecuse de„Fotografii cu cântec\".Și mă îndeamnă Ce mă-mbie.La citit; Primăvara și vara-s Mergeam prin vise cândDe multe ori, Plăcute amintiri,La recitit. Ce, cu mult drag, Literatulc u„Poeme\"Sunt hotărât Mi le păstrez,Să îi respect Ca zilele de la„Spartul târgului\"Îndemnul, Și nopţile-miS-o-nteleg, Din inimă a ajuns la„Suprafaţa lucrurilor\".Și, de la mulţi Să le luminez.Copaci, HOHOTITOR Dumitru K. NEGOIȚĂNoi taine Stelian GRIGORE BuzăuSă culeg. Buzău Pădure toamna... Sufletul meu hohotitor curcubeu - șoaptă oranj, ţipăt oranj, aur mascând vegetalul deranj... Roșu și galben până la flacără și bietul verde, care se apără... Pădure toamna... Suflet nebun: scriu galben, tac verde, simt roșu spre brun, aud indigo, în albastru înot și mă tem violet/violent pentru tot... De mine mă tem, de toamnă mă tem, de mult prea oranjul acestui poem... Passionaria STOICESCU București 11

OAMENI DE RENUME Ritmuri Brasovene VICTORIOȘII POVESTE TÂRZIE RECURS LA MEMORIE ȘI LA VIAȚĂ (1) Vor coborî păstorii din balade Cu turmele purtate peste munți În anul 2015, l-am vizitat acasă la Brașov pe aviatorul Pavel Ca niște ape frânte în cascade Verdeș, pe care cu toţii ar trebui să îl cunoaștem. Scopul Și vor nunti mirese pe la nunți. vizitei mele a fost acela de a întregi chipul eroului aviator Mircea T. Bădulescu, buzoian.. Se vor închide-n satele uitate Pavel Verdeș, născut în 1922, se declară încă un îndrăgostit O altă primăvară așteptând,al aripilor, povestind cum dragostea pentru zbor i-a fost insuflată de tatăl său, care i-a Cu gânduri și visări iernate La focul vetrei cel mereu arzând.construit un zmeu. Apoi tăcerea le va ninge-n pleoapeMitraliorul și tovarășul de bord al eroului-aviator Bădulescu T. Mircea mi-a prezentat Și așteptarea îi va cotropi, Căci somnul în cojoace nu încapeîn linii mari activităţile de zbor cu ieșiri la inamic și misiunile de război de pe marginea Și iarna toată-n ei va ațipi...Arieșului; a evocat figuri de seamă ale istoriei poporului român de al căror nume se leagă Până când dor de ducă va-nflori...aeroportul de la Miskolț și deplasările deasupra bulevardelor Budapestei. Ionel SIMOTA Miercurea CiucComandorul brașovean relatează acum cu zâmbetul pe buze, ţinând să menţioneze SUB VÂSCcă au avut loc misiuni de sacrificiu: corpul I, sub comanda generalului Emanuil, trebuia sădistrugă un pod suspendat, cu lanţuri, care traversa Dunărea, legând Buda de Pesta și careasigura serviciul de aprovizionare cu arme și alimente, Podul Margareta. Generalul Seles-niov promisese, pentru izbânda misiunii, distincţii și avansarea de la gradul de sergent lagradul de colonel. Angajamentul, însă, a fost onorat parţial și preferenţial, beneficiarii fiindnumai aceia care au fost trimiși la studii superioare în străinătate, în scopul avansării lor./.../După război, comandorul Verdeș devine tehnician principal, având un rol importantîn construcții de aeronave la ICA. Ghimbav, unde a lucrat până la pensionare. Îi dorescaviatorului Pavel Verdeș mulţi ani fericiţi! Prof.dr Agapie Gina Bz RARA AVIS (2) e prima oară când stau întinsă în cuvinte și ele precum ierburile uscateOameni, Evenimente, locuri memorabile nu sunt iau foc fără să spună nimic doar file de calendar ale sufletului supus deseori deși printre coaste ca niște dinți încolțiți subiectivismului trăirii! Deloc subiectiv, cât se se mai văd zăpezile, lacrimile... poate mai real și mai rar întâlnit, o transpunere în viață a constatării latine rara avis, este„monu- în iureșul lor sunt un dans de mieimentul” de viață, locuitor al Brașovului, numit Comandorul tu - miezul de lavă care creșteAviator (r), Pilot, VERDEȘI PAVEL /care ultima oară a pilotat, nu cu cât mă străduiesc să mă opunde mult, la nunta sa.../ Basarabean de origine, din zona Cahul, vulcanului de apă vienăscut acum 95 de ani, împlinind un vis îndrăzneț, ajunge avi-ator. În această calitate devine combatant pe ambele fronturi e noaptea cu miros de sfântăîntre 1941-1945. Participă la 110 misiuni, din care una cu ca- stelele coboară să se adaperacter„Excepțional”și una„de Sacrificiu”în 13 ian. 1945. A fost distins cu mai multe Decorații, luna mă îndeamnă să mă primenescprecum și cu Ordinul ,,Virtutea Aeronautică cu Spade-clasa Crucea de Aur” cu două barete. și eu mă arunc în dragostea astaEste veteran de război, membru fondator al Asociației Aviatorilor Brașoveni. cu toată liniștea în care strigătul stă ca un copil care așteaptă răbdător Și totuși pare și este un om obișnuit. Povestește captivant, îi strălucesc ochii în irizări de darul de Crăciunalbastru / strângând la piept Ceva f. drag, / zâmbește cu dărnicie”, este f. rațional și inspirăbunătate. Ba mai mult, de curând, în aprilie / iunie a.c., s-a că-să-to-rit... Cu prof. Elena Cor- e iarnă, sub cetini tac și ascult colinde –nea / Verdeși (84 de ani), și ea tot un fel de Eroină, puternică, optimistă, Victorioasă în toate. cuvinte care mai întâi au iubitA fost o nuntă dublă, cu invitați / și neinvitați /, moment unic în Brașov și poate în lume, și-apoi s-au pornit să te scrieținând capul de afiș al ziarelor și programelor Radio-Tv și internetului. o stea inundă cerul și pământul Îi întâlnești f. des în societatea brașoveană, au f. multi cunoscuți și prieteni, sunt fericiți, pe buze morțile îmi ies pe rândtonici, sănătoși, dansează mult, sunt Unici. Au planuri firești de perspective apropiate și mă minunez că încă mi-e lumină.îndepărtate, sunt longevivi prin gena lor basarabeană. În preajma lor viața pare o Redutăcucerită când știi s-o cucerești și ai Modele. Își fac mereu prieteni pentru că nu poți să nu-i Mihaela Aioneseiadmiri și să nu-i iubești. Deși Modelul lor este unic, inimitabil, cu adevărat Rara avis. Vivat, Târgu SecuiescCrescat, Floreat! Viorica Popescu12

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 CRONICĂ EUGENIA HARIGA de-a fi / întreagă și nouă și non-verbală”,/ ceea ce o apropie și mai mult de cititor: despre iubirile mărunte și măreţe pen- „Oglindește-te-n cer când pleci / Şi vei şti – ÎNCÂNTAREA tru frunze, prieteni, lumina din priviri și că ai fost frumos şi unic, / Ori de câte ori, „colivia de fluturi dintre coaste”. Despre cu petale sau aripi”Omule!/. RE/GĂSIRII DE SINE iubirea de cuvinte și „ceea ce făceau în mintea mea”. Despre iubirea de acele Tot o realitate a trăirii, dură, firească, DIN PRE/DESTINARE „minţi fascinante” sau acele (două) Vieţi frecventă, este existenţa acelui complex noi, crescute alături spre a fi eliberate, de senzaţii umane, de la tristeţe și uitare,Sophia-Maria”, primul volum apoi, vieţii lor. Din nou, despre iubiri mici la durere și dârzenie, pentru dobândirea al poetei de Vrancea pitoreas- și măreţe pentru chemările mării, sune- forţei de sine, găsind, prin încercări coti- că – Eugenia Hariga (dar care te și culori amestecate sinestezic cu tine, diene, Lumina fiinţală, conștient că: nu are, nicidecum, specificitatea cu fiinţă ta de iubire, constatând că, de unui debut, ca atare), conţine fapt, iubirea e „starea fluidă căreia i te „Ești la momentul în care / Ai crescut scrieri de maturitate din călătoria unei abandonezi / știind, acceptând și fiind îndeajuns de puternic / Să recunoști că vieţi bogate, împlinite, rodind înalte me- iubire”, deci, înţelepciunea de A FI. soluţia poate fi / O chestiune de alege- saje poetice, chiar înainte de a fi dată re.”/. sentința BT (Bun de tipar). Acest emblematic poem de inspira- ţie HAR(iga) este, într-un fel, chintesenţa Cât privește Poezia, „toţi ne naștem Titlul cărţii este o coordonată spaţial- întregului volum „Sophia-Maria”, cel mai poeţi”, spune poeta Hariga. De aceea, spirituală, un numitor comun al mesa- desăvârșit manual de filozofie poetică al jelor privind problemele fundamentale vreunui debutant, pe care l-am întâlnit „Comunicarea verbală / Este o artă / ale vieţii. Monolog, dialog și concluzii, vreodată! În care ne împerechem / Rimele / Sau ne căutarea sensului ca extravaganţă boe- colorăm / Versurile albe.” mă, joc lucid-introspectiv de alegere a În poemul „21 grame”, vorbește, de ceea ce suntem de ceea ce știm, de re- data aceasta, în numele colectivităţii, fo- Cine nu știe citi florile, munţii, iubirea? interpretare a„realităţii” pe baza percep- losind persoana întâi plural: „Restul e proză”.../. ţiilor proprii. Conform Mitului Sophianic, „Suntem ceea ce ne amintim / Despre planeta din care ne luăm puterea, harul noi și ceea ce ne-am propus / Să deve- Privind Libertatea, egală Înţelepciu- e aici, mai mult decât un corp ceresc din nim în această expediţie, / Fără arme și nii, Cunoașterii și Autocunoașterii, sau extremitatea braţului unei galaxii tenti- bagaje aparente. // Greutatea sufletului acceptării Adevărului tău și al celorlalţi cular-spiralate. Ea, Sophia, e însăși Crea- nu este / Măsura după care ne împăr- deopotrivă, sunt strălucit evidenţiate ra- toarea pasionată, îndrăgostită de obiec- ţim / În promovaţi sau respinşi, / Într-un porturile unicităţii în diversitate fiinţală și, tul creaţiei sale, umanitatea (Anthropos) Univers guvernat de Legea Atracţiei. / mai ales, diversitatea în unicitate, în poe- pentru care, vie, inteligentă, înţeleaptă Surprinzător, există și destinaţii / Neaș- mul„Despre libertate”: și divină, a coborât și s-a zidit pe sine în teptate, mirabile și străine / Așteptărilor materie. Entitate înalt-spirituală, Sophia, ascunse în căptușeală, / Pe care le desco- „...toţi suntem unul, dar nu aseme- manifestă concret arhetipul matern ab- perim, între agonie și extaz. // Oricum, la nea, / Ci unici și diferiţi, aducând către solut, de aici, alăturarea celui de al doilea scară cosmică, nu contează / Unde, când ceilalţi / Rodul înţelepciunii personale, nume, Maria. şi cum înţelegem / Logica regulamen- să-l împartă.”/. tului de funcţionare /A ceea ce numim În viziunea poetei, Omul trebuie să existenţă.”/ În această „Dramaturgie virtuală”, Oa- devină conștient de graţia excepţională menii, viaţa susţinută de verbe – a crește, a stării de a FI-fire, acum şi aici, nu numai Acest rezumativ-poetic al întregii fi- a iubi, a făuri, a avea, a înţelege –, dar și ca pre-destin(aţie) și nu, doar, ca meteor lozofii aristotelic - confucianist tibetane de valori nominale – pământ, cărţi, timp, în anotimpuri de mirare, ci ca Fiu smerit și a oricărei credinţe în Forţă Supremă prieteni – suntem, ne e dat să fim, actori al Mamei Pământ și al Tatălui Ceresc. De a Destinării, este o fericită confirmare a fără să știm. Construindu-ne rolul, alter- aceea, poemele din „Sophia-Maria” sunt raportului înţeles între Sema și Soma, cu nând decoruri și registre, dinspre Eu că- mai mult decât o confidenţă intimă, sunt strălucire de diamant, acordată celor 21 tre Noi, şi vice-versa, până ce devenim, imboldul de a cuteza la visare prin lucidi- de grame esenţiale fiinţării spirituale. la căderea cortinei, spectatori avizaţi, tate, autenticitate, naturaleţe și asumare aplaudând sau nu, bogaţi sau limitaţi de conștientă a devenirii.„Bun venit, Acasă!”, Coborând apoi, sfios și lucid, mai jos, timp favorabil, noi, efemer personaj co- rezumă poeta, drumul ei poetic, de lumi- spre pământ, în „Ecosistem”, poeta defi- lectiv, suntem, totuși, cu tot și cu toate, nă (Acasă fiind numele propriu al părții nește, în inspirate metafore, Omul: doar o secundă cosmică, imperfectă prin uitate din Om, reintegrându-se-n Sine). „Fluture sau floare, / La fel de important ancestralul iniţial „Erare humanum est” și pentru ecosistem / Şi la fel de efemer ca el, element pozitiv,„un reper în mecanis- Într-un poem,„Iubind iubirea”, îşi face, o adiere, / Nevăzut de soare dar mângâ- mul / De autoreglare.”(„Homeostazie”) chiar, (metaforic) un foarte izbutit por- iat / Imparţial și statornic, / La fiecare în- tret, în inspirate sintagme, un„curriculum toarcere, primăvara.”/. Este și aceasta, ca toate celelalte, o vitae” afectiv, deschis spre iubirea „stării (auto)definire poetică marca Eugenia Şi aici, ca și-n alte poeme, dă valori de Hariga, privită ca Om, adevărat socio- înalte sentinţe morale, folosind un mo- psiholog modern, mamă, soţie, prieten, derat mod imperativ, pedagogic-cristic, care și-a însuşit, la școlile cele mai înalte ale lucidităţii și înţelepciunii, misiunea sa de Om ales, Har-uit. Viorica POPESCU Brașov 13

FORȚA CUVÂNTULUI - PROZĂ Ritmuri Brasovene ÎȚI MAI ADUCI Înserarea ne surprinse pe aceeaș gazda. M-am întors curios să-i văd. Un bancă, vorbind ca niște prieteni vechi. colonel cu soția. S-au făcut prezentările. AMINTE, DOAMNĂ? Sunt însă sigur că gândurile noastre se încrucișau în vâltoarea acelorași ispi- – Procurorul Cincinat Pavelescu. Povestea unui cântec de iubire, în te. Sunt sigur că dorințe nemărturisite – Doamna și Domnul Colonel M. relatarea lui Cincinat PAVELESCU își făceau loc în mintea ei de fată, ca și Doamna păli subit, lăsând să-i scape în mintea mea năvalnică, tinerească. o ușoara exclamație de surpriză. VăditÎntr-un sfârșit de toamnă, o minu- Apoi complice ne era și noaptea, sin- tulburată, în neputința de a se stăpâni, nată zi parisiană cu irizări albastre gurătatea, întâmplarea. Răsărise luna și cu fața îmbujorată de emoție, m-a între- peste cupole, poduri și turle de lumina-i argintie se reflecta misterios bat în franțuzește: biserici, am pornit să-mi plimb pe oglinda lacului ce tremura la fiecare – Nu mă recunoști? Oare părul că- nostalgia în minunea parcului de frunză căzută. Am încercat să-i cuprind runt și ochelarii să mă fi schimbat atâtla Versailles. Căutam prilej de inspirație mâna. Nu s-a împotrivit. M-a lăsat câte- de mult în douăzeci de ani?pentru un poem ce mă frământa de va clipe să o mângâi. Era caldă și mătă- Adresându-se soțului, îi spusemult. Mă așezai pe o bancă. Începuse soasă. S-a ridicat deodată de pe bancă, ascuzându-și cu greu neliniștea:să se întunece. Trăiam melancolia ace- spunându-mi hotărât: – Știi… îți amintești că ți-am măr-lei înserări – „l’heure bleue” – cum atât turisit… despre întâmplarea aceea atâtde sugestiv o denumesc francezii, când – E foarte târziu și mă asteaptă gaz- de bizară de la Versailles. Este domnul…într-adevăr natura se îmbracă în albas- da. este personajul de care îți povesteam…tru, roz și violet, mai înainte de a se cu- Colonelul a surâs binevoitor șifunda în întuneric. – Ai dreptate. Să plecăm. s-a depărtat discret, lăsându-mă în După o oră trenul ne depunea în tovărășia doamnei. Ne-am privit înde- Deodată apăru, venind încet din zare gara Parisului. lung, mișcați, învinși de povara celei maipe alee, o siluetă femenină, grațioasă, – Când te mai văd? o întrebai plin de grele amintiri: tinerețea.cu pasul moale, fără de cadență. S-a speranțe. Îmbătrânisem amândoi. Apoi, cuapropiat și dând ușor din cap m-a în- – Lăsăm întâmplarea să decidă. Ast- liniștea glasului moale, același ca și petrebat dacă se poate așeza pe aceeași fel cum a făcut minunea de a te găsi în vremea când îl ascultam înfiorat în în-bancă. Apariția ei neașteptată mă tul- parcul dela Versailles, sunt sigură că te serarea albastră a parcului dela Versail-burase adânc. Era frumoasă, foarte voi întâlni într-o bună zi și pe străzile les, mi-a povestit în fraza întretăiate,tânără, ochii ei albaștri aveau licăriri Cartierului Latin, pe scările facultății, ori simple, existența ei de atunci și pânăde mare. Ea, cea dintâi, a rupt tăcerea. la galeria vreunui teatru. acum. Când a sfârșit de povestit, boa-Avea accentul francezilor meridionali. Avea dreptate. Era mai romantică vi- be mari de lacrimi i se rostogoleau pe ziunea ei decât dorința mea acuta, ne- obraji. I-am strâns mâinile, am vrut să-i – Sunteți parisian? răbdătoare. vorbesc, dar nodul din gât nu m-a lăsat – Nu, domnișoară. Cu mult mai de- Trecură zile, trecură luni întregi, și nu să-i spun tot ce gândeam. S-a dus apoiparte.. am mai văzut-o. Aminitirea ei mă ispitea senină, ca după spovedanie, să-și regă- – Din ce țară? ca o muzică tulburătoare, ca o simfo- sească soțul. M-am strecurat nevăzut de – Din România. nie neterminată. Dar în zadar. Fata din nimeni și am ieșit în stradă. Eram tulbu- – Ești român, domnule? izbucni grădina Versailles-ului dispăruse pentru rat și aerul nopții îmi făcea bine.„franțuzoaica” în cea mai perfecta ro- totdeauna… Ajuns acasă, în singurătate, am luatmânească, ridicându-se de pe bancă, La capătul celor trei ani de studii, cu condeiul scriind în amintirea celei dinparcă împinsă de un resort. diploma de licență în buzunar, o por- parcul de la Versailles, răscolitorul vers al – Dar este imposibil! Și eu sunt tot neam înapoi către țară. Numit în magis- unei tinereți apuse. Este romanța trăităromâncă, domnule, studentă în litere la tratură, chiar și la Bv, mai târziu, procu- al carei ecou mă va urmări neîncetat,Sorbona. ror la Buzău. Trecuseră douăzeci de ani până la capătul vietii: Am rămas încremenit. Întâmplarea de la venirea în țară. Tinerețea rămă- „Îți mai aduci aminte, Doamnă? / Eraera într-adevăr extraordinară. În pustiul sese în urmă, departe. Părul la tâmple târziu și era toamnă / Și frunzele se-nfi-parcului de lângă Paris, să se întâlneas- încărunțise, iar chelia strălucea întocmai orau / Și tremurau în vântul serii /.../ Ți-că într-un sfârșit de toamnă doi oameni, ca luna. aduci aminte și de seara / Cu-amurgu-singurii vizitatori rătăciți la întâmplare Într-o seară m-am pomenit invitat acela violet, / Când toamna-și acordadintre milioanele de vizitatori ai Parisu- pe neașteptate în casa administratoru- încet / Pe frunza-i galbenă, chitara? / Pelui și aceștia să fie amândoi români. Pe lui financiar împreună cu câțiva colegi lac ce-n lună s-argintase / Încet o lebă-vremea aceea compatrioții din Franța de tribunal. Lume multă, lumină, dans, dă trecea / Și pata-i albă se pierdea / Înse puteau număra pe degete. veselie. În mijlocul tumultului, auzul îmi noaptea care se lăsase.../”. fu atras de un glas ce îmi părea familiar. Erau niște nou veniți, salutându-se cu J. N. Manzatti14

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 ADIERI DE SUFLET – POEZIALa mulți ani! ÎNTOTDEAUNA LA FEL Familia Libris Cultural după fiecare plecarela un sfert centenar de împliniri și eternizări de trăiri! urmează strămutarea în ora pustie trupul îndărătnic mai sclipește încă din toate articulațiile flăcări de lungă durată sunt măinile aprinse de amintiri se aude un flaut cum fuge din cotidian și se aruncă în hăul sângeluiINIMA CĂTRE UN CUIB Carmen Tania GRIGORECREIER Anglia Mirosul uscat din file căzuteInima vine la creier; Împinse de vânt, cuibar prins în poartă, CELUI CARETimidă, cu ochi-n pământ Pătrunde ușor, pe căi nevăzute, ADUCESună la ușă ca un greier, Descântece vechi de nimeni crezute VINDECAREAVrea să-i vorbească-un cuvânt: Rostind despre soartă. mă cauți ca un urs înfometat– Am venit la tine, stăpâne, Un braț descărnat, ferind o privire, chiar și în apa limpede a zileiCu un dor ce tare mă doare; Se-agață de cer țipându-și povestea mă cauțiAș vrea tare mult ca de mâine Spre tulbure zări într-o istovire nu doar în noapteaSă-mi dai de la tine-aprobare, De fluturi uciși de-a vremii solvire, înfricoșatei judecățiSă decid așa cum vreau eu. De-a vremii acestea.Spune da, c-așa vrea Dumnezeu! te recunosc de bărbat Cenușa de sus își pufăie pipa după mâinileCreierul, enervat Stropind neglijent, cu plesnet de buză, care scurtează distanțaSpune: doar eu știu ce-i bine, Dezleagă fior, strecoară aripa întorcându-mi vârsta pe dosTu n-ai prea cugetat... Prin clipe lovind, ascunde risipaCe, n-ai încredere-n mine? În noaptea ursuză. desfaci zâvoare de oase transformi neliniști în– Lasă-mă să-mi aleg eu însumi ursitul, Cu greu și târziu pătrund reci lumine bucurii fundamentaleSă n-ajung și eu ca Stan Păţitul! Și fibre se-ntind cu părere de rău, culegi singurătatea– La acest act important, eu spun Nu – E totul prea brusc, prea gri pentru mine din trupul împuținatDoar eu cunosc lumea, nu tu! Și caut în porți prin frunzele fine apoi deschizi cerul Un cuib doar al meu. prin care trecem îmbujorați– Tu poţi judeca, dar nu poţi simţi, legațiAsta o știu de la suflet - el poate-asculta, Mircea BODEAN de un versEl îmi dă bucuria de-a fi, BrașovDe aceea, lasă-mă, odată să-mi fac voia mea! Carmen Tania GRIGORE Anglia Theodor ECHIM Germania 15

MEDALION LITERAR Ritmuri BrasoveneGEORGECOȘBUCPoetul George Coșbuc s-a „Coşbuc e primul poet pe care-l (1899), „Ziarul unui pierde-vară” născut la Hordou, în județul dă Ardealul literaturii româneşti. (1902),„Cântece de vitejie” (1904). Bistrița-Năsăud, la 8/20 sep- tembrie 1866. Ardelean a rămas toată viaţa. «Culegerile lui Coșbuc, îndeosebi A urmat școala primară în satul Până şi în graiul viu păstrase o „Balade și idile”, „Fire de tort”, sunt pre- Telciu și la Năsăud, iar liceul la Năsăud, notă ardelenească, particulară, sărate cu anume compuneri epice că- devenind membru extraordinar și apoi rora li s-ar putea spune balade. Unele, președinte al Societății de lectură „Vir- care îi şedea bine. Aici în ţară cu subiecte din istoria națională, ca tus Romana Rediviva”. Între 1882-1883 dragostea lui a fost pentru cele „Ștefăniță-vodă”, „Voichița lui Ștefan”, par a publicat poezii și traduceri în revista şase milioane de ţărani. Simţea și sunt într-o măsură inspirate de legen- liceului, „Muza someșeană”, conform o fraternitate profundă cu dânşii dele lui Bolintineanu și ale lui Alecsandri. dicționarului ”Membrii Academiei Ro- … A răsărit deodată, fără să-l Dar mai numeroase sunt baladele cu mâne” (2003). ştie nimeni, fără să facă uceni- subiecte gotice, arabe, indiene, greco- În 1884 s-a înscris la Facultatea de latine. Toate laolaltă își au punctul lor de Filosofie și Literatură a Universității din cia cafenelelor şi bisericuţelor plecare în poezia germană. Genul fuse- Cluj, unde a frecventat cursurile de te- bucureştene. Şi a biruit îm- se ilustrat cu putere de Schiller și reluat oria și istoria retoricii la greci și romani, apoi de toți romanticii minori sau târzii sintaxa greacă, istoria literaturii latine, is- potriva tuturor celor scufundaţi în frunte cu Uhland și Platen. Versificația, toria vechilor greci. În același an devine în inimaţii şi neputinţe. A adus epicul rece, lapidar, din unele balade, membru în comitetul Societății ”Iulia” a lumină, sănătate, voioşie. Scrisul amintesc de-a dreptul pe-acestea din studenților români. lui Coşbuc trăieşte şi va trăi cât va urmă (…)», scrie criticul literar George La îndemnul lui Ioan Slavici a în- Călinescu în „Istoria literaturii române ceput colaborarea la „Tribuna” din Si- trăi neamul românesc.” de la origini până în prezent” (București, biu, devenind redactor aici în 1887. În 1982). „La Paști”, „În miezul verii”, ”Iarna „Tribuna” are loc și adevăratul său de- Liviu Rebreanu. pe uliță”, cele mai bune poezii de acest but, cu ”Filosofii și plugarii”, (conform fel în afară de „Noapte de vară”, conti- „Dicționarului scriitorilor români”, 1995). „Scara”, ”Iarna pe uliță”, „Lupta vieții” ș.a. nuă a fi monografii ale unor momente În paginile acesteia a publicat, între anii În 1901 a editat „Semănătorul” , împre- din viața satului, cu vii desfășurări de 1888 și 1889, „Nunta Zamfirei”, „Rada”, ună cu Al. Vlahuță, iar în 1906 — ”Viața grupuri umane. În ciuda simplității „Mânioasă”, „Fata morarului”, „Crăiasa zâ- literară”. mijloacelor și a totalei obiectivități, ori- nelor”,„Numai una”. ginalitatea lor e vădită; și fiindcă nu se În 1889 se stabilește la București. A A colaborat la numeroase publicații poate dovedi, inefabilă. Avem înainte fost funcționar la Ministerul Cultelor ale vremii, dintre care amintim „Albina”, niște tablouri care, povestesc momen- (1890-1893), șef al Biroului administrativ „Convorbiri literare”, „Epoca literară”, „Fla- tele eterne ale satului și care, izolate în și de corespondență al Casei Școalelor căra”, „Foaia ilustrată”, ”Povestea vorbei”, cadrul lor perfect, stârnesc acea emoție (1902), dedicându-se muncii de ridicare „Românul”,„Vieața” etc. de ordin contemplativ pe care ne-o dă culturală a satului. Astfel, a făcut călă- vechea pictură narativă (…)”, mai re- torii în scopul îndrumării învățătorilor, Versurile sale scrise de-a lungul vre- marcă George Călinescu. a selecționat cărți pentru bibliotecile mii au fost reunite în volumele„Balade rurale, iar după numirea sa, în 1907, ca și idile” (1893),„Fire de tort” (1896), șef al Biroului de activități extrașcolare, a „Povestea unei coroane de oțel” îndrumat și organizat conferințe sătești. Desfășoară și o intensă activitate publicistică. Astfel, în 1894 editează, împreună cu I. Slavici și I.L. Caragiale, re- vista „Vatra”, în paginile căreia a publicat „Doina”, „Noi vrem pământ”, „In opresso- res”, „Dragoste învrăjbită”, „Pașa Hassan”,16

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 TRADIȚIE ȘI SPIRITUALITATENunta Zamfirei - azi italiană, a călătorit în Italia (1912), și-a al- cătuit o vastă bibliotecă dantescă, relu- ând, după original, traducerea integrală, la care a lucrat mai mult de cincispre- zece ani. Poetul George Coșbuc a fost, în același timp, și un original exeget, creator lucid și îndrăzneț al unui sistem personal de interpretare, prin La Tavola ronda, comentariu scris în limba italia- nă, „mic monstru de erudiție și de ambiție culturală”. Postum, în 1925, 1927 si 1931 apare traducerea celor trei părți ale Divinei Comedii, bardul năsăudean impunân- du-se, în aceșt domeniu al activității sale de traducător, ca un întemeietor. Traducerile sale sunt o deschidere spre universalitatea limbajului poetic româ- nesc. A fost ales membru corespondent (la 1 aprilie 1900), apoi membru titu- lar (la 20 mai 1916) al Academiei Ro- mâne. George Coșbuc a încetat din viață la 9 mai 1918, la București. „Coșbuc este unul dintre cei mai viva i-a acordat un premiu la concursul SCUMPĂ ŢARĂmarcanți promotori ai elegiei civice din literar pentru traducerea unei versiuni ROMÂNEASCĂlirica românească, reeditând fie ipostaza din Odiseea, din care va publica frag-eroului, a legislatorului, precum în „De- mentar în revistele literare românești în- Scumpă ţară românească,cebal către popor”, fie imaginea eroului cepând cu anul 1902 și parțial, în 1918, Cuib în care ne-am născut,deopotrivă tragic și mesianic , în „Moar- la Casa Școalelor. Utilizand octava pe Câmp pe care s-a văzuttea lui Gelu”, fie, în sfârșit, pe aceea a care marii creatori ai epopeii Renașterii Vitejia strămoșească,eroului prin excelență războinic, în„Pașa (Boiardo, Ariosto, Tasso) o acreditaseră Scumpă ţară românească,Hassan” („Dicționarul scriitorilor români”, ca strofă epică prin excelență, Coșbuc Te salut!1995). a prezentat în limba română sensurile fundamentale ale poeziei homerice. Și-a mea frunte ţi se-nchină George Coșbuc a publicat și studii Versiunea sa este o transcriere fidelă, de Ca-naintea unui sfânt,referitoare la însemnătatea estetică și o rară expresivitate și fluiditate. A dat, Căci, deși copil eu sunt,poetică a creației populare: „Elemen- de asemenea, echivalențe creatoare, Inima de dor mi-e plinătele literaturii poporale” (1900), în lexicul cel mai adecvat din opera lui Să te văd mereu regină„Legendele mănăstirilor noastre” Vergiliu (Bucolicele și Georgicele). Pe pământ.(1902), „Ghicitorile poporale” (1903), Un mare efort creator l-a constituit tra-„Nașterea proverbilor” (1903), „Ba- ducerea Eneidei, încununată cu Ma- Să ai viaţă de vecie,ladele poporale” (1903) ș.a. rele Premiu al Academiei, „Nastu- Să sporească-al tău popor; rel” (1897), obținut până la el numai de Sub stindardul tricolor ACTIVITATEA V. Alecsandri și de Al. Odobescu, pentru Să nu vezi decât frăţie, DE TRADUCĂTOR intreaga lor activitate literară. Un rol Și-atunci, dac-o fi să fie, important în activitatea de traducător Pot să mor! George Cosbuc a fost și un al lui Coșbuc îl are tălmacirea Divineiexcepțional traducător. Din perioada Comedii, pe care Tudor Vianu o carac- George COȘBUCstudiilor gimnaziale de la Năsăud, poetul teriza drept „opera cea mai de seamăși-a manifestat pasiunea pentru litera- a maiestriei sale poetice”. După untura clasică greco-latină, pentru valorile început de traducere după o versiuneliteraturii universale. La vârsta de numai germană, Coșbuc a învățat singur limba15 ani, Societatea Virtus Romana Redi- 17

OAMENI DE RENUME Ritmuri BrasoveneZEFLEMEAUA Întreaga drojdie se scurse BALADA VIEŢII Din mahalale de Fanar TRECĂTOARECînd va veni sfîrşitul lumii Şi-n loc să fim un roib de curseRomânii nu vor fi atenţi Noi am ajuns din cal – măgar. Rabindranath Thakur, în transcrierea maiIsus a spus:„Talita kumi“ veche din bengaleză Rabindranath Tago-Dar nu pentru inconştienţi. Pe primul loc e-njurătura re, a fost poet, filozof, componist, muzician și Ea pentru toate e un leac adept al mișcării Brahmo-Samai, care printreIar Ziua Domnului, ca hoţul Simţi cum îţi umple toată gura altele a forțat interzicerea arderii văduvelor înÎn miez de noapte va sosi, O moştenim din veac în veac. India. În 1913 a primit Premiul Nobel în li-Femeia va dormi, iar soţul teratură, devenind primul laureat Nobel dinReviste porno va citi. Noi„facem“ şi„băgăm“ de-a valma Asia. (Cum o fi ajuns această frumoasă poezie Noi suduim neîncetat a lui la intrarea bisericii din Sădinca?!...)N-avem conştiinţa tragediei Iar la acest popor, sudalmaŞi totul luăm„à la légere“ E o religie de stat. Un lung tren ne pare viața.Noi, campionii băşcăliei Ne trezim în el mergând,Am compromis orice mister. La treburile serioase Fără să ne dăm noi seama, Noi nu ne concentrăm destul Unde ne-am suit și când.Avem o scuză de faţadă: Avem o somnolenţă-n oase„Lasă, că merge şi aşa!“ Şi-o zeflemea de prost fudul. Fericirile sunt halte,Trădăm la primul colţ de stradă Unde stăm câte-un minut,Şi-apoi încălecăm pe-o şa. Ceac-pac! Dar la reluări de faze Până bine ne dăm seama, Parcă ne mai trezim puţin Sună, pleacă, a trecut.Senzaţia e de plutire N-avem profil de kamikazeDe infinit paraşutism Tiparul nostru-i byzantin. Iar durerile sunt stații!Noi am făcut mişto subţire Lungi, de nu se mai sfârșescŞi de marxism, şi de fascism. Apocalipsa furtunoasă Și în ciuda noastră parcă, Îi sperie pe pămînteni… Tot mai multe se ivesc.Ce Decebal şi Burebista? Pe noi nu ne-o găsi acasă –Ce patriotul cărturar? Vom fi la meci, sau la pomeni. Arzători de nerăbdare,Trăiască Miţa Biciclista Înainte tot privim,Şi berea rece la pahar! Aceasta, poate, ne e soarta Să ajungem mai degrabă S-o tragem şi pe asta-n piepţi La vreo țintă ce-o dorim.Mitică veşnic să trăiască N-aveţi decît să-nchideţi poartaŞi noi pe lîngă el, noroc! Dacă tot face ea pe moarta… Ne trec zilele, trec anii,Filozofia chelnărească Hai, că românii e deştepţi! Clipe scumpe și dureri,E tot pe loc, pe loc, pe loc! Noi trăim hrăniți de visuri CAMIL PETRESCU Și-nsetați după plăceri! pictură Gh. Corneanu Mulți copii voioși se urcă. Câți în drum n-am întâlnit, Iar câte-un bătrân coboară, Trist și frânt, sau istovit. Vine-odată însă vremea, Să ne coborâm și noi. Ce n-am da atunci o clipă, Să ne-ntoarcem înapoi? Dar pe când, privind în urmă, Plângem timpul ce-a trecut, Suna goarna VEȘNICIEI: Am trăit și n-am știut.18

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 ADIERI DE SUFLET – POEZIAFERESTRE DE SUB ŢIBLEȘ RITMUL PLOIISUFLET Din poza galbenă zâmbește mama. E toamnă, e seară nesfârșită Asemeni unui veac.Fereastra sufletului meu E gătită de mers la joc, E ploaie cu apă vie,e doar un drum spre Cerul Tău Iar Tâna Ana Vânt și frunze smulseploile mele... sunt gânduri șuvoi, Îi pune busuioc la mijloc. Se aud chemări ale altui timp Dar vine o noapte la fel de lungăcurcubeie prelinse pe crânguri; Sub Dealul Secăturii, la umbra nucului, Cu neguri și întuneciune Grea ca o stâncă.ale Tale... lacrimi de îngeri, mărgăriți în eter. Bătrâni și tineri bătătoresc glia, an de an, Doar ritmul ploii însufleţește,În diminețile albe cu sufletu-n zbor... Mi-aduce aminte de tine Doi câte doi, cu haine stămoșești, De apa din cerurihălăduiesc, te chem și te caut A altor toamne. Se prind în jocul din Agrieș. Când avea puterea să bucure.să-ți sărut ochii și să le sorb Lumina; Ana Maria BARBU- BrașovAscunde-mă pentru o clipă doar În satul de la poale de rai,în abisul lor nesfârșit... Ceterașii cântă a dor,să devin Eu întru ei și Tu întru mine. Lume se-nvârte în joc bătrânesc,Topește-mă în taină prin razele lor, Tâna privește din pridvor.strecoară-mă bonom în labrintul de-azurmi-e teamă uneori că aș putea Tot neamul e aici.să mă rătăcesc printre nori... E al înserării ceas târziu. Credinţa e încă la grinda casei.Nicoleta DRĂGAN-BUCȘĂ Sub Ţibleș, ţăranul are chipul viu. BrașovLIMBA MEA Menuţ MAXIMINIAN Bistrița NăsăudROMÂNĂLimba mea sfântă română, ALBE NINSORIÎmi ești doină, cântec și dor,Limba mea sfântă română, Adun din sunet și culoare, DE CRĂCIUNDragostea mea de neam și popo! cuvintele ce freamătă-n uitări... De Crăciun inimile sunt mai apropiate,Limba mea sfântă română, un val de ceață-n vânt se risipește Încercăm să le facem mai bine pe toate,Sunt mulți dușmani în lume, când ceasul vechi Ca o rază divină în suflet să s-aşeze,Ce vor pe nedrept să te supună, mai bate azi Suindu-ne pe-ale vieţii metereze.Și încearcă să te sugrume. la poarta vremii... o clipă de liniște s-a scurs, De Crăciun şi soarele mai frumos zâmbeşte,Dar eu în românește vorbesc cu frații, din frământări necontenite Omul cu inima-mpăcată se trezeşte,În românește cu văile și cu satele, și o lacrimă s-a stins Păsările cerului, într-o profundă pace,În românește mă îmțeleg cu Carpații, sub steaua palidă a înserării Îşi lansează trilul şi sunt mai dibace.Și-mi vindec inima și rănile. un ecou, o tresărire, De Crăciun liniştea naturii curge prin vene,Te port în suflet cu iubire, inima de-o vreme o simte Covorul de zăpadă când se-aşterne,Floare de lumină, fagure de miere, sub umbra plopilor albastră Prin albu-i imaculat natura se-odihneşte,Scumpa mea și pură dragoste, iubirea mea nu s-a sfârșit Ca pasărea Phoenix la viaţă se trezeşte!In suflet aduci mângâiere. caută cărarea printre tăceri în noaptea seninăTu îmi ești în această lume, cu albe ninsori.Mama mea și a mea stăpână,Floare de lumină, fagure de miere, Maria CIOBOTARIU Toth ARPADLA MULȚI ANI LIMBĂ ROMÂNĂ.! Brașov Covasna Victor MANOLE Întorsura Buzăului 19

CRONICĂ Ritmuri Brasovene POEME ÎNTOARSE LA vorbitor, a avut ca rezultat un sumum plonjări în metafore de diverse grade, de scrieri din care triumfă în cazuri nu vorbim despre conţinut, mesaj, dorinţe CUMPĂNA TIMPULUI puţine poezia autentică. Afirmaţia care când fruste, când tainice, impulsiuni ce cuprinde adevărul că orice autor care evocă tradiţionalul, credinţa, chiar patri-Mai mult rapsod decât sti- a reușit măcar un poem autentic poate otismul. Poezia se întrezărește abia după huitor, avocatul George fi declarat poet se aplică și în acest caz ce cititorul ia ochii de pe afiș, intră în sala Echim își petrece o bună cu succes, deși la George Echim, vor- de spectacol, răsfoind cartea desigur, parte din viaţă în lupta cu bim depre o multitudine de versuri ce și așteptându-se să audă din off vocea semnificantul poematic pot intra cu fruntea sus în Pantheonul aceea frumoasă melodiind niște texte în tentativa-i silnică de a-și desluși che- poeziei adevărate. Impresiei de facil cu ce se cer a fi puse pe muzică. Eu cred marea irepresibilă spre inefabil, spre sen- care se poate aborda o serie de texte i că aici descoperim adevărul scriiturii zitiv, spre măiestrie, deziderate anevoios se opune greutatea semnificantului, cel lui George Achim, cum am mai spus, la de atins până și de geniile care au îm- despre care pomenisem în deschiderea confluenţa melosului popular cu textul părţit lumea între îngeri și demoni. Dar acestui referat, acel semnificant ridicat la adjectivant! Deși, fie vorba între noi, un monoranul nostru nu se lasă învins și, cu rangul de stindard, de identitar, ca într-o bun interpret actoricesc ar putea dove- încăpăţânarea-i când hâtră, când calină, tocmeală a autorului cu posteritatea, o di că ’’libretele’’ lui George Echim sună continuă această desţelenire a graţiei posteritate pe care el o nutrește a nu fi frumos când sunt recitate cu glas calm, de a împerechea cazaniile cu căznelile indiferentă cu memoria celui ce în uitare cald și bine măsurat. Versurile acestea unei maturităţi suficiente. Volumul „La vede inexorabila și adevărata dispariţie fac parte inseparabilă din componenţa cumpăna timpului - Poezii întoarse”, individuală și colectivă: “Dacă lumea... unei personalităţi complexe pe care în se constituie într-o încercare și mai vi- tace/Și e fără dor,/Cine va mai face/Un niciun caz nu o poţi acuza de lipsă de vantă faţă de precedentelele-i titluri de alt viitor?” („Unora..”.) În acest sens orice talent, sensibilitate și viziune profund carte de a răsuci substanţa slobozeniei ochi critic poate desluși preocuparea in- artistică. Căci bine spunea jurnalistul livrești în acte artistice de factură po- sistentă și uneori ieșită din tiparul poetic Ion Mititean de la „Răsunetul bistriţean”: etică, unele îmbrăţișând fără drept de al acelui substrat cu caracter primordial, „Prin activitatea sa multiplă și diversificată replica pretenţia de a putea fi cântate, comunicaţional, autorul lasând pe pla- de avocat, interpret de muzică populară adică de a se transforma în librete, căci nul doi, deliberat sau nu, transfigurarea și scriitor, promovează valorile și face să prea mult consonează în cazul autoru- specifică acestui ars poetica, iertată fie- crească renumele judeţului Bistriţa-Năsă- lui nostru talentul de rapsod popular, cu mi formularea ușor tautologică din do- ud. Fructul poetic al monoranului nostru care s-a făcut cunoscut în multe medii rinţa de a-i puncta întâi priorităţile și nu a izbucnit chiar la trecerea dintre ani cu artistice, cu cel de autor de poezii, fie ele evaluările. Foarte bine spune filosoful și trei cărţi : „Împliniri”, „Identitate” și „Clavi- testamentare, factologice ori moraliza- criticul A.I Brumaru într-o recenzie ante- aturi” (revistă trimestrială de poezie), deci toare, aici incluzându-se și cele de ori- rioară: Poezia lui George Echim cuprinde, avem în faţă trei repere, trei semnificaţii, entare religioasă, cum stă bine ardelea- nepremeditând selecţia, existenţa umană trei simboluri izvorâte din izvorul limpede nului crescut cu frica de Dumnezeu. În în polimorfia ei: iubirea în toate ipostazele și curat de la Monor. Fiecare volum repre- această confluenţă aprope instinctuală (de cuplu și de familie, de natură și de se- zintă o treaptă. Prin poezie, folclor, cântec, a melosului popular cu textul adjecti- meni etc.), apoi insul raportat la sacru și la înţelepciune, cunoaștere, complexitate se vant necesar s-a născut de fapt nevoia comunitate, istoria (cu un accent apăsat dovedește un om al dreptăţii pe calea ade- lui George Echim de a-și îmbogăţi fac- pe istoria naţională) și istoria recentă (aici vărului cu vocaţia lui Dumnezeu, cu trăiri torii exprimaţionali și emoţionali prin nu vor lipsi critica socială, satira, ca și o scri- intense, neliniște, înfrângeri și biruinţe, tră- intermedierea cuvântului combinat în itură pamfletară nerefuzând blestemul și sături fundamnetale ce se regăsesc în po- multiple forme versificatoare și desti- batjocura), în fine crezul creștin neotesta- eziile sale, în poeziile unui poet autentic ce nat finalmente unei partituri : „Poezia... mentar (unele versuri comentând omiletic s-a înscris pe un destin poetic evident și un stă ascunsă,/Își așteaptă... vremea ei?/Te- pericope din cărţile sfinte) etc.. De regulă, destin lyric”. mătoare și supusă/Vrea să iasă din... con- dezbaterea lirică se petrece la poet într-un dei?...//Veseloasă vrea să cânte/Așa cum spaţiu frecventabil, la îndemână, temele „Poeziile întoarse” ale lui George cânta cândva, /Sufletele să ne-ncânte, / contemplate fiind deseori deduse din coti- Echim constituie o nouă treaptă, cum Inima ne-a bucura.”(„Poezie?”). Confirma- dian, din vieţuirea omului comun. Un uni- bine se pronunţa confratele Ion Miti- rea o avem și în alt poem, „Cântecul și vers animat însă de chemarea, peste orice tean, o treaptă a lucidităţii de a fi într-o poezia”, din care nu citez tocmai pentru depărtări și în pofida dezbinărilor, la întâl- lume amneziacă și egoistă. Fie și pentru a-i lăsa cititorului plăcerea să descopere nire și înfrăţire, la bucurie, sub gândul lu- atât, adică pentru sugestia neuitării, și singur. minos și atoateveghetor al unei divinităţi tot va trebui să-i recunoaștem meritul iubitoare ...” Precizarea cu privire la ’’dez- cântăreţului-poet de pe meleagurile Desigur, multitudinea încercărilor, baterea lirică ce se petrece într-un spaţiu Monorului, acolo unde parfumul roade- mai mult sau mai puţin reușite, de a frecventabil’’ se transformă în concept lor de pruni sugerează perenitatea ab- exploata această necesitate vocaţio- de crez poetic, fiindcă nu rafinamentul solută, optimismul sănătos și dragostea nală a rapsodului când cântător, când și elegiacul ne animă, nu vorbim despre neștirbită pentru viaţă. Mircea BRENCIU Brașov20

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE SATUL VISCRI ȘI găină, cu tăiţei de casă și pâine de casă, SCRISORILE - DOVEZI așa cum îi place prinţului Charles. Întot- Corespondenţa dintre Louise și Jules JULES VERNE deauna, punem pe masă bunătăţi din a fost păstrată în casa unei fiice a Loui- gospodăriile noastre, lapte, ouă, gemuri sei din București. Margareta Barbier, fiicaDe când moștenitorul tronului și nelipsita ţuică. Toate eco\", a spus Sara acesteia și nepoata Louisei, a povestit Angliei a călcat prima dată Dootz, de 74 de ani din Viscri. despre scrisorile păstrate într-un scrin la Viscri, localitatea parcă a vechi cu trei sertare, din casa de pe str. prins viaţă și a devenit una AU TRECUT PRIN BRASOV Moșilor nr. 137. Louise a mai lăsat un tes- dintre principalele atracţii Louise Müller din Viscri l-a cunoscut tament care a fost deschis la moartea ei, turistice ale judeţului Brașov. Odată cu pe Jules Verne la Amiens, unde călăto- în 1930. . Printre lucrurile dăruite primei apariţia Viscriului„pe hartă”și oferta turis- rea adesea cu cel de-al doilea soţ al ei. fiice, Eugenie, se aflau și obiecte primite tică s-a extins.Ceea ce până nu demult Mai apoi, au început vizitele prozatoru- în dar de la Jules, o pendulă, mai multe era doar un sat izolat de la marginea ju- lui în Transilvania. El a stat în Homorod romane cu dedicaţie și câteva machete deţului Brașov, unde localnicii o duceau în casa Louisei și, împreună, între 1882 de corăbii. de pe o zi, pe alta, câștigând doar din și 1892, au vizitat mai multe locuri din agricultură, Viscriul a prins viaţă, după Transilvania și din Regatul României. Au ECOURI DIN HOMOROD ce moștenitorul tronului Angliei a popo- navigat pe Dunăre, debarcănd la Giurgiu Istoricul Viorel Tigu susţine că: Jules sit aici. Localitatea a devenit, acum, un și călătorind cu trenul până la București. Verne a fost la Colţ în jurul anilor 1887- punct strategic în itinerarul turiștilor de Tot împreună și-ar fi continuat călătoria 1889, adus de către o doamnă de la peste hotare și un loc de relaxare pentru cu trenul spre Brașov, apoi s-au oprit la Homorod, de lângă Brașov, pe care a cu- prinţul Charles. Homorod. Într-una dintre călătorii, au vi- noscut-o la Amiens. Așezat la o distanţă de aproape 10 zitat Castelul Colţ. Un alt cercetător care emite ipoteza kilometri de comuna Bunești, respectiv că Jules Verne ar fi avut o relaţie intimă cu de DN 13 ce leagă Brașovul de Sighișoa- DOAR IUBITA Louise Müller este Simion Săveanu. ra, satul Viscri pare rupt de lume. Uliţele, Idila lor a fost trecută cu vederea la În cartea sa „Pe urmele lui Jules casele, biserica evanghelică săsească, Nantes, dar în Viscri lumea știa de vădu- Verne în România”, el pretinde că ro- veche de aproape 800 de ani, au rămas va se ţinea cu un francez. Louise a re- mancierul, la îndemnul iubitei sale din la fel ca în urmă cu câteva veacuri. nunţat la tot ce avea în Transilvania și la Homorod, ar fi făcut o călătorie incog- Una dintre atracţiile satului este bise- București, hotărâtă să rămână în Franţa. nito cu o navă pe Dunăre până la Giur- rica fortificată săsească, una dintre cele A revenit însă în Transilvania. O legătură giu, apoi cu trenul la București și apoi la șase înscrise în patrimoniul mondial cu Jules Verne nu putea să-i ofere însă Brașov și, în final, la Homorod și Viscri. Cu UNESCO și una dintre cele mai vechi din decât statutul de amantă, pentru că scri- această ocazie ar fi vizitat și Castelul Colţ, Transilvania. itorul ţinea la reputaţia sa. Cercetătorul care a devenit sursă de inspiraţie pentru Biserica datează din secolul al XII-lea, Alexandru Culcer nu exclude ipoteza că romanul„Castelul din Carpaţi”. având ca punct de plecare o veche te- Luise, atunci când s-a întors în ţară, să fi melie construită de romani. Zidurile sale stat o perioadă la Viscri alături de Jules NUME ROMÂNESTI înalte se foloseau pe vremuri în scop de Verne, foarte retras în ultimii ani ai vieţii, Dovada că Jules Verne a călătorit în asediu, aruncându-se deseori cu apă Jules Verne a ars sute de scrisori in- Transilvania sunt numele criptate în roma- fiartă asupra cotropitorilor. time, caiete cu socoteli și numeroase nul „Castelul din Carpaţi” nume pre- De-a lungul timpului, prinţul Charles manuscrise inedite. La 24 martie 1904, cum: jupânul Koltz, stapânul satului, ro- a manifestat un interes deosebit pentru moare în casa sa din Amiens, la vârsta dolphe Gortz este Radu Gorj. Miriota Cotz România. De altfel, moștenitorul tronu- de 77 de ani. Louise i-a supravieţuit 26 e, desigur, Mioriţa Colţ, ciobanul Frik e lui Marii Britanii a și cumpărat, la începu- de ani. lesne de recunoscut ca Frig, platoul Orgal tul anilor 2000, o proprietate în satul Vis- e, de fapt, Gorgan, deși plasat altundeva cri, unde vine anual, în luna mai. Ultima decât versantul nordic al masivului Vulcan, dată, în luna mai a lui 2011, prinţul a vizi- Franz de Telek își găsește coresponden- tat bisericile fortificate din zona Brașovu- tul în forma românizată Teeac. Dascălul lui și Covasnei și a mâncat din produsele Hemrod e Homorod și, în fine, doctorul ecologice ale ţăranilor din localitate. Patak își poate trage numele de la cu- Potrivit localnicilor, prinţului i-au vântul maghiar care înseamnă „râușor”, plăcut foarte mult slănina, brânzeturile, identificabil în zonă. La aceasta se adauga gemul de rubarbă și sucul de rubarbă, și ilustrația ediției Hetzei a romanului (ve- plantă despre care nu știa că există și che de mai bine de 100 de ani) în care se despre care a pus multe întrebari săte- poate vedea asemanarea cu Cetatea Colţ, nilor.„De fiecare dată când vine, tăiem o Homorod Brașov. AGERPRESS 21

FORȚA CUVÂNTULUI – PROZĂ Ritmuri Brasovene ȘANSA VIEŢII vorbă cu un sătean care ne-a invitat la el lui ca la icoană. Ne-a mulţumit cu glasul în casă, bun prilej să aflăm nemijlocit as- tremurat și cu ochii în care licărea o razăNu de puţine ori ne punem în- pecte din viaţa moţilor. Multe și frumoa- de speranţă. Noi am plecat cu inima în- trebarea: oare cum își alege se imagini ne-au umplut inima de bu- tristată văzând suferinţa acestui om des- viaţa acei oameni cărora le curie, admiraţie și preţuire pentru moţi, pre care eram convinși că viaţa nu-i mai oferă o șană, iar altora le în- dar, cu deosebire, mi-a rămas în minte dă nicio șansă. toarce spatele? un joc al întâmplării, legat de tema în Când în luna ianuarie, 2014, a fost discutie, șansa vieţii. Timpul a trecut și această imagine larg mediatizat accidentul aviatic aproa- aproape că ni s-a șters din minte, căci pe de localitatea Horea, am retrăit o în- Săteanul cu care stăteam la taifas, om altele și altele stăteau la rând să ni se ros- tâmplare petrecută cu mai mulţi ani in de mare omenie, i s-a adresat lui Lanu: togolească în cale. urmă pe aceste meleaguri, dar atunci nu am văzut evenimentele așezate într- - Domnu` doctor, avem în vecini un După vreo 4-5 ani, ne aflam pe străzi- o relatare scrisă. Totuși, subconștientul a om foarte bolnav. L-au trimis acasă de le aglomerate din Șcheii Brașovului pri- lucrat treptat. Încercând să dezleg jocul la spital fiindcă nu mai au ce-i face. V-aș vind cu nesaţ ceremonia somptuoșilor încurcat al iţelor acelei șanse a vieţii care ruga să mergem să-l vedeţi, știu că nă- călăreţi, frumos numiţi Junii Brașovului. a trecut doar de partea a trei persoane dejde de vindecare nu e, dar măcar să În locul unde ne aflam era înghesuială și a întors spatele pilotului Adrian Iovan daţi puţin curaj familiei și să vadă că îmi mare. Printre mulţime am văzut o feme- și studentei Aurelia Ion într-un mod pasă și mie ca bun vecin ducându-i aca- ie dând din coate să-și facă loc și ajun- atât de neîndurător, deodată am simţit să un doctor. gând la noi, a prins mâna lui Lanu, i-a să- că amintirile se aștern parcă singure pe rutat-o, apoi cu glasul tremurat i-a spus: hârtie. După o jumătate de oră de mers la Cam cu vreo 30 de ani în urmă, într- deal, am ajuns la casa vecinului. Acesta, - N-am știut, domnule doctor, unde o vacanţă de vară, mă aflam cu bunul numai piele și os, părea o arătare, zăcea să vă găsim ca să vă mulţumim că l-aţi meu prieten, Coriolan Bucur, medic în vârful patului măcinat de tuberculoză. făcut bine pe bărbatul meu. Îmi pare rău oftalmolog, Lanu, cum îi spuneau pri- Soţia abia se ţinea pe picioare, iar celor că nu e și el aici ca să vă mulţumească etenii, hălăduind prin Munţii Apuseni. doi feciori, le puteai număra coastele. cu gura lui. A rămas cu treburi la băia- Ajungând la Albac, ne-am întâlnit cu is- tul nostru ăl mare că se însoară cu o fată toria stând la umbra Gorunului lui Horea Privind bolnavul, lui Lanu i-a venit în angajată la \"Tractorul\". Cred că numai și depănând fragmente din acele eveni- minte o anecdotă care circula pe seama Dumnezeu mi-a îndreptat pașii să vin mente care s-au înscris adânc în inimile limitelor medicinii: când o femeie de la pe aici ca să vă găsesc și să vă aduc mare noastre. Întâlnirea cu moţii localnici ne-a ţară a întrebat medicul ce să îi dea de mulţămită. Să știţi că m-am rugat și mă umplut pieptul de mândrie pentru aceș- mâncare soţului trimis acasă în fază ter- rog mereu pentru sănătatea dumnea- ti oameni de stirpă aleasă. minală, acesta a pregătit-o spunându-i voastră și a doamnei. Ajungând în această localitate, Lanu că poate mânca orice, tot moare. Feme- ardea de dorinţa de a revedea un om ia a înţeles că trebuie să îi dea \"tot moa- La început, Lanu a crezut că e vor- căruia îi păstra o deosebită dragoste și re\", adică să-i dea cu insistenţă zeamă de ba de salvarea vederii vreunui pacient aleasă preţuire pentru că i-a dovedit un varză, cum se spune în graiul popular. aflat cândva sub bisturiul lui și acum e nemărginit devotament ca ordonanţă Făcând astfel, soţul s-a însănătoșit, spre însănătoșit. Abia ulterior ne-am reamin- în timpul războiului pe frontul de răsă- marea uimire a doctorilor când s-a dus tit cine este, după ce femeia povestea rit. Vorbea despre el ca despre un om la control. Lanu s-a gândit să îi dea acest pe nerăsuflate cum au venit toţi vecinii de mare omenie, cu o înţelepciune ce- sfat și femeii care se uita rugător în ochii vreme îndelungată cu moare proaspătă și trăgea seva din strămoși. Spre marele până omul ei a prins puteri și acum e nostru regret, nu l-am găsit acasă. Cu o om bun de muncă. zi înainte plecase în vizită la fiul său în Ti- mișoara. Nu ne-a ajutat șansa, ne-am zis Noi am rămas cu convingerea că aici noi și am plecat mai departe întorcând a fost doar un joc al întâmplării, după pe toate feţele motivul șansei în viaţa reguli numai de ea știute. Ne-am bu- omului, cu multe exemple din timpul curat că șansa vieţii și-a arătat faţa cea războiului. bună pentru acei oameni aflaţi în pragul Străbătând cu pasul minunatele lo- disperării, chiar dacă nu am înţeles nimic curi stăpânite de moţi, am ajuns la niște din tainele ei. case răsleţite pe dealuri. Acolo am legat De atunci au trecut mulţi ani. Anii se pot aduna în secole, în milenii, dar șansa vieţii rămâne neschimbată, stăruitoare în acea taină a iţelor ce-o urzesc. prof. Elena BUICĂ Canada22

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 OAMENI DE RENUME UN BALADEUR arzând până la extaz. Iar opera care Primul capitol – „Pe calea aminti- conţine extazul este, în fapt, o capodo- rilor” – atrage cititorul în singurătatea PENTRU O IUBIRE peră ce umple sufletul celui ce admiră, tristeţii unui dor ostoit de parfumul ce- contemplă, citește ori ascultă gamele lei dragi, lăsat în odaia goala (Parfum de FĂRĂ SFÂRȘIT muzicii ce vine de sus cu bucuriile fe- femeie). Stăpân pe sine, totuși poetul re- ricirii în toate formele ei de manifestare trăiește sublimul dintr-un „vis de iubire”Refuzul de a accepta o realitate pe pământ. apusă (Oare mai vii?), marcat profund implacabilă, care încorsetea- de puritatea iubirii dintâi (Te-ai dus). ză personalitatea individului Am scris cele de mai sus după ce Își amintește gesturi mărunte de expri- matur, echilibrat, și debuso- am parcurs cu ochii sufletului cel de-al mare a iubirii picurate „într-un buchet lează tinerii creând frustrare, treilea volum de poeme – Frumuseţe de stele / cu cozile până-n cer” (De ziua izolare și înstrăinarea sinelui, își află fără sfârșit – al domnului Nicolae Pa- ta), când, obosit, a dat libertate unei deseori, în mod fericit, limanul întoar- raschiv, am recitit volumul anterior – iubiri neîmpărtășite și a pășit pe calea cerii către simplitatea pură a menţi- Stropi de iubire –, sfârșind mai apoi cu cea știută, urmărit de amărăciunea că nerii legăturii cu Cerul. Prin intensi- primul volum – Evangheliada –, unde a pierdut iubirea adevărată (Dezlegare). ficarea rugăciunii ori evadarea voită cuvintele transfigurate și înlănţuite într- Tânjește mereu după „o făptură de vis”, într-un univers veridic, cu alte dimen- un ritm aparte, cu rime firești, îngenun- „o icoană de iubire mai frumoasă decât siuni de timp și spaţiu, acolo unde chează cu recunoștinţă psalmică în faţa sfinţii”, după care își trimite neobosit domină emoţiile constructive și pun sacrificiului cristic. dorul din Ochii minţii. stăpânire pe suflet și voinţă. Într-o ast- fel de lume virtuală se simt acasă mai Prin ceea ce scrie în volumele sale de Capitolul al doilea – „Balade oni- ales indivizii înzestraţi cu spirit creator, versuri, prin felul și forma în care scrie, rice” –, cu vădite trăsături epice, este creatorii de artă, motivaţi de impulsul domnul Nicolae Paraschiv își încrustea- dominat de poema Gară pentru doi, talentului să se exprime ideatic, direct ză trăirile și ideile exprimării într-o în- o cuceritoare poveste de iubire, un ori indirect, prin sugestie sinestezică de toarcere către tradiţionalismul clasicist, „coup de foudre” uluitor și neprevăzut. culoare, formă, mișcare, arpegii, sau mai formulând răspunsuri, oferind soluţii Ea, „Apărută de niciunde și de-o fru- complicat, prin abstractizarea cuvinte- pentru căutările și neliniștile epocii ac- museţe rară”, cu ochi albaștri în care lor primenite ce se întâlnesc pentru pri- tuale, luând atitudine prin reflectare „Încăpea cu vânt și valuri un întreg cu- ma oară în ritmul și rimele unei poezii constructivă asupra cauzelor sincopelor prins de mare ”, într-o gară oarecare a ori în oricare alt gen de creaţie literară. dintr-o societate pusă la grea încercare unui mic oraș din ţară, rămâne ţintuită Aici individul înzestrat cu talent și o pi- de istoria prezentului. locului sub vraja arcului voltaic ce-și tri- cătură de har își află echilibrul între sine mite săgeata iubirii la prima vedere din și sine, dobândind forţa de a rămâne în Cel de-al treilea volum de versuri – privirile unui tânăr superb „plin de via- barca vieţii oricât de înalte ar fi valurile Frumuseţe fără sfârșit – al poetului ţă”, o frumuseţe masculină „între două furtunilor abisului. Reușesc să dăinuie Nicolae Paraschiv, deși are multe inter- vârste”, cu păr „ca frunză viţei toamna prin înfășurarea în cristalele frumuseţii sectări, tangenţe și reluări în alte sensuri după cules”, cu „sprâncene cu ales” și cu esenţiale, a nuanţelor Frumosului an- ale unor teme poematice din volumul „Fruntea netedă și lată / tâmple argintii cestral și ale Armoniei eterne izvorâte anterior, este în întregime o exprimare de vreme”. Este o idilă cu final fericit, în din Lumina Iubirii Marelui Creator al metaforică, mai ales în ultimul capitol, care cele două jumătăţi ale întregului Universului. al mesajului că tristeţea și stresul se iniţial se întâlnesc după o căutare în- Această importantă noţiune a Este- alungă prin forţa unei lupte interi- delungată prin timp și spaţiu pentru a ticii, Frumosul, are o definiţie complexă oare de a ne face singuri fericiţi și a forma un alt întreg al procreării. Forţa care, simplificată, înseamnă strălucire, nu aștepta nimic din afară, de a ne de atracţie este frumosul masculin care echilibru, armonie. Este vibraţia infinitu- construi noi înșine scara spre un rai magnetizează și subjugă frumuseţea fe- lui în materia limitată, scăldând și purifi- personal unde sufletul să fie relaxat minină: „Doamna simte ameţeala ce-o când spiritul uman în apele limpezii ale și fericit. cuprinde / Din tăciunii mari și reci focul Iubirii divinităţii picurate cu dărnicie în dragostei s-aprinde”, are loc șocul unui dragostea concretă, terestră, împlinită. Precedat de un argument unde au- déjà vu firesc, cele două arhetipuri își re- Parafrazând textul biblic „…căci dacă torul își clarifică intenţia și își motivează cunosc jumătatea, identitatea gesturi- dragoste nu e, nimic nu e…” putem un modus vivendi, volumul Frumuse- lor și a preferinţelor (adoră aceiași biscu- spune că dragostea înnobilează, trans- ţe fără sfârșit este compartimentat în iţi) și, copleșiţi, se lasă în voia dragostei, figurează totul, pune aripi angelice, cinci capitole cu preludiul unui poem- instinctiv, iraţional. Este ceea ce spune amplifică vibraţia și zborul către Înalt, prefaţă metamorfozat într-o odă închi- Liviu Rebreanu în romanul„cel mai drag nată feminităţii. Definește aici la super- inimii” sale, scris în pauza dintre două lativ Frumuseţea unui „înger serafic”, „o capodopere„Ion”și„Răscoala”, abordând mireasă din vremuri efemere”, „cu chip alb de veneră” adorată de întregul uni- vers văzut, nevăzut și nemărginit, ceea ce justifică repetabilitatea întrebării re- torice „…ce-am fi fără tine, femeie?”. 23

CRONICĂ Ritmuri Brasoveneo ilustrare a mitului metempsihozei într- dorinţa dă altă lumină și alte dimensiuni visul. „Vezi cum din nou se albăstreșteo carte a„iluziilor eterne” –„Adam și Eva” realităţii. Timpul „Găsit de înţelepţi când versul / Iar albul se topește în cuvânt?–, care conţine povestea mutării sufle- se-mplinesc dorinţe” se dilată… „clipa / Albastrul plămădește universul / Altetului dintr-un corp în altul pentru a se ceas se face, iar ceasurile ani”. La fel de culori sunt goliciuni în vânt.”desăvârși în timp și a se contopi în ma- valoros este și poemul Ultimul vals, orele Suflet Universal. La această perfecţi- metaforă a dansului devorator unde Parcurgând următorul capitol –une se ajunge numai prin flash-ul iubirii sunt prinse în iureș sentimente de iubire, „Pasteluri pentru ea și el” – pătrun-adevărate, care se realizează doar după de tristeţe și durere, în tăcerea unei vieţi dem într-un decor viu și natural, în caremișcarea sufletului în șapte vieţi. Este o cheltuite în avans, dar în care contează anotimpurile se amestecă temporal cutemă preferată a romanticilor, ilustrată cele ale trecerii omului pe pământ. Exis-în opera eminesciană prin „Avatarii fa- în final, „când cazi cu soarta la-nvoia- tenţa devine o vibraţie personalizatăraonului Tlà”, iar de Brâncuși în simbolul lă”, doar ultimul vals. Zădărnicia unui într-o „toamnă vie”, ce umple cotloane-Porţii Sărutului. vis efemer de a întâlni mult căutata le iubirii în timp ce vara plânge singu- perfecţiune a frumuseţii feminine, „Fru- ră și neauzită în frig, alungată de fulgii În continuare, poemele din acest moasă cum nicicând n-au scris o mie de mari dintr-o iarnă crudă. Contopindu-secapitol sunt scrise din ardoarea îndră- condeie”, care vine când n-o aștepţi și-n cu natura și împăcat cu sine, poetul îșigostitului ce-și împodobește iubita cu locul unde nu o cauţi este sensul meta- pune „toamna-n cămară” și aruncă pes-Petale de trandafir ori o cheamă „din foric al unei Sculpturi în ceaţă. te umăr celelalte anotimpuri cu o Poftăumbra iubirii căzute în ţărână” (Lumini de toamnă în splendoarea ei de culoriși umbre), așteptând „pe-o prispă-n fapt Sugestiv este și poemul Patru ochi estompate și parfumate. Poemele dinde seară” sub lumina florii de cais pen- albaștri, unde poetul își picură amără- acest capitol sunt adevărate pasteluritru a-și contopi iubirea în Două picături ciunea singurătăţii în doi, căci „două pline de imaginile inedite ale peisajuluide rouă. picături de rouă, una veche, alta nouă” și ale fenomenelor naturale surprinse în nu vibrau la unison și luau drept iubire desfășurarea lor sub lupa poetului îndră- Poemele Privesc nimic, Iubire fără fantoma ei. Este o delectare să citești gostit de tot ceea ce înseamnă mișcaresfârșit, Noaptea dintre zile conţin defini- versurile poemului Aud ce nu se aude: și viaţă într-un sezon. Nu-i place însăţii metaforice ale iubirii ca o iluzie, ca un „În viaţă e dat ca oricare / S-asculte ce așteptarea între cer și pământ, căcisimbol al nesfârșitului, unde poetul o ca- vede iubirea / Dar cât de sărac e cel care „într-o iarnă deșteptată” de „vara iubiriiută mereu printre filele din cartea vieţii. / N-aude cum crește iubirea”. În poemul secerate”, singurătatea este rece și grea Dor de albastru, culoarea ochilor ado- „în toamna crizantemelor” de „lângă Capitolul al treilea – „Metafore sen- raţi ai iubitei albăstrește totul. O vede în izvorul cu ape clare”, unde își adapă întimentale” – valorizează liric volumul „albastrul zorilor de zi”, în „albastrul pi- trecut fericirea pierdută (Ce rece zi!).de poeme Frumuseţe fără sfârșit prin căturilor de ploaie… amestecat printreprofunzimea incantaţiilor metaforice ale culori greoaie”, înseninându-i sufletul și Ploaia care simbolizează descom-versului clasic, prin muzicalitatea sineste- punerea materiei și dezolare în liricazică a tropilor care ornează mesajul po- bacoviană are efect invers asupra stă-ematic sugerat ori exprimat direct cu o rii sufletești a poetului Frumuseţii fărăsinceritate dezarmantă. sfârșit și a Stropilor de iubire. Ea împacă, alină și aduce lumină. Când tună, dra- Poema Taină serafică este o super- gostea vorbește, fulgerul când despicăbă metaforă a aparenţei, căci simfo- cerul în două scrie pe cer dorul dupănia iubirii ce vibrează în aer și o cântă femeia iubită pentru care poetul demi-cu puritate serafimul tainic era de fapt urg „Din nori… (ar) face orchestră”, caredragostea castă a fiicei pentru părintele să-i cânte prin tunet și fulger iubirea înaflat târziu într-o împrejurare mai pu- Simfonia ploilor. Încremenirea naturiiţin de lăudat pentru un tată Don Juan. sub frigul aprig al iernii care îngheaţăInstinctul de femeie se manifestă acut, suflarea este imortalizată în fotografiapercepe iniţial atacul celui care o privea alb-cenușie a unui tablou superb din„nu ca pe o egală”, ci „ca pe o simplă pastelul În adormire: „Pe-ntinsul alb în-pradă” și-o ajută să-și dezvăluie secretul cremenit nu e ţipenie de om / Și vrăbiilepunitiv, neplăcut pentru cel ce constată au îngheţat uitate pe un ram de pom /că „inocenţa absolută” și frumuseţea cu Doar bradul verde îmbrăcat slăbit și nă-„trăsături de fetiţă” erau de fapt ale fiicei pădit de ger / A adormit așa cum sta subsale. dansul stelelor pe cer”. Tot În adormire, în acest tablou de iarnă ce ni-l aminteș- La fel de reușită este metafora iubirii te pe maestrul pastelului de la Mircești,împlinite din Ce frumoasă-i viaţa, undevraja dragostei transfigurează viaţa, visul,somnul, zâmbetul, vindecă lacrima iar24

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 CRONICĂsunt și pomii ce par „sculptaţi în piatră”, care trăiesc alături de ei în aceeași colec- PViooerîzinciai2pP0r1eo6mpeisactue„sub imaculatul strai” visând la căldura tivitate. Arta de a ști să taci într-o lume aalbului florilor de mai. prostiei arogante și a minciunii se învaţă PORUNCI greu. Înţeleptul tace când este singur, în- INSCRIPȚIONATE În Scrisoare către nori poetul priveș- conjurat de minciuna ridicată la rang de PE PRUNCIte cerul unit cu pământul de norii care adevăr iar „iubirea și dreptatea-s luate„alungă setea frunzelor” vara prin „stro- în răspăr” (Viaţa ca o tăcere). El dă timp Căzând uneori sub copite păgânepul greu al ploii” , ascund soarele când gândului să cântărească și răbdării să Și vremuri barbare ale roții dințatearde și fac umbră „jos în ţarină”. Norii cearnă curat binele de rău. Cel ce „tace Din cercul cel mare al vremiicern fulgii „ce valsează în ritm de iarnă”, câteva secunde înainte de a vorbi” este Ai noștri strămoșiîn timp ce pe ramuri cresc flori de gheaţă. întotdeauna în câștig. A uita este necesar Rugându-și pământulEi sunt o binecuvântare pentru Pămân- pentru sănătatea minţii, dar este de ne- Frământat între degetetul care are Soarele, dar și Norul pentru iertat când Îl ignori pe binefăcătorul tău Sângerându-și eroii în doineploaie, vânt, ninsoare, fulger și trăsnet. din cer și de pe pământ. Au simțit permanent galopându-și părințiiAnotimpurile sunt mereu altele, în repe- Din cuarț către iarbătabilitatea lor, iar dragostea se schimbă-n Viaţa ca o uitare înseamnă a uita „ce Și-n barba crescută rebelamintirea unui Iubește-mă, te rog! trebuie și a-ţi aminti doar ce trebuie”. Și Au jurat peste prunci și porunci celelalte poeme din acest ultim capitol Să-și sporească recolta bogată jertfelnic În final, capitolul „Dialoguri pateti- sunt o ilustrare versificată a unor afo- Din cete străine dând-o țărânii.ce” însumează poeme cu reale reflecţii risme aplicate la scara unor tare ale so- Și-aun rămas în briza tmpuluifilozofice despre lume și viaţă. Poetul Ni- cietăţii noastre actuale. Dincolo de ele Aceeași trestie ce se pleacă sub vântcolae Paraschiv surprinde cu fineţea-i ca- se aude parcă tăcerea strigătului inimii: Dar nu-și frânge nicicând visele.racteristică efectul Frumuseţii fără sfârșit „Încotro, Doamne? Ce-i de făcut?” rosti-și a iubirii asupra unei vieţi trăite echili- tă cu puterea gândului ca o rugăciune a În „Memoria slovelor” - Vâlceabrat și responsabil. Darul iubirii îl pri- pământeanului către Marele Creator înmești, dacă îl meriţi, o singură dată-n via- Trei Feţe. FIOR DE FIORDţă și trebuie privit ca pe o binecuvântarea Cerului (Iubirea ca dar). Viaţa-i o amin- În concluzie, poezia domnului Nico- Devenite gesturi reflexetire, totul trece și rămâne doar „tumultul lae Paraschiv exprimă muzica serafică Chemate-n dorinţe albastreapei ce s-a scurs” din „urma secată a la- din sufletul artistului care ignorându-se De trăiri scandinavecrimii ce a curs”, strânse în „Amintirea fra- pe sine se adresează spiritului cititorului,te cu destinul și soră cu iubirea”. Viaţa se hrănindu-l cu Frumuseţea fără sfârșit a Furtuni descărcate-ntrăiește curajos, fără spaime (Viaţa ca o poemelor sale. Sunt texte lirice sensibile Deluvii mirateteamă?). Singurătatea-i o pedeapsă pre- și limpezi, cu o vibraţie inedită a meta- Aduse-n nevoiacum „un mărăcine în călcâi”, iar existenţa forelor sugestive, sinestezice și în lanţ, De a cunoașteţi se pare „drumul dintre cruci” dacă nu ai vibraţie ce vine parcă din zonele de tainăputerea să „calci pe loc de două ori” și nu ale existenţei omului, explorate anterior Ploaia visării e vară vikingăștii să te bucuri „că te scoli în zori”. Iubirea și forate adânc de către titanii creatori ai Statui penelopenu se măsoară, nu se cântărește într-o tuturor artelor. Valoarea versului constru- Vestale de focViaţă cu rost. Important este să dăruiești it după modelul poeziei tradiţionaliste, Pentru zidirea perenă modelfără a aștepta răsplată pe măsura darului în care toarnă seva ideatică a moder- Om de Nobel cu noroctău. Viaţa ca o fugă nu este decât rar să- nismului actual, prin densitate și firesc,nătoasă. Ca să nu te risipești, ba chiar să are ecouri din lirica lui Coșbuc, Bacovia, Nimic nu e jocte împrăștii pe drum din grabă și inutil, Alecsandri, fără a uita de influenţa mul- E si fiortrebuie să mergi la pas întins și hotărât, tiplă a liricii cu înălţimi neegalate încă de E și fiordca, în final, „Când scotocești în traista vie- poezia modernă și actuală a celui care a Acul busolei trăiteţii / Să vezi ce-ai strâns și adunat”, să nu fost, este și va dăinui cât Pământul – Mi- Rămâne la nord„găsești în ea doar pașii / Ce ţi-au rămas hai Eminescu.de alergat”/. În „Vara visurilor mele” - București Talentul domnului Nicolae Paraschiv Viaţa nu-i o luptă acerbă pentru a este în mod evident botezat cu o picătu-avea (Viaţa ca o luptă), fără a-ţi păsa de ră de har în ale scrisului, fapt demonstratefectul faptelor tale crezând că ţie ţi se chiar de la începutul scrierilor sale princuvine totul pentru că meriţi. Lupta ce- filigranul psalmic al Evangheliadei.lor ajunși sus și vor să uite de unde auplecat, conștienţi că „N-am meritat, dar Prof. Niculina Apostolam urcat”, este nocivă pentru viaţa celor Buzău 25

CRONICĂ Ritmuri Brasovene ECOU DE AZUR CU Actul creaţiei se-ntâmplă într-un perfecţiunii. Vrea arzător o efigie pe loc virtual, unde poeta, identificată cu incantaţia toamnei poemelor sale, pre- FIOR DE FIORD ȘI DE elementele componente ale naturii, în cum o „zidire perenă model / Om de Marea Trecere, își sculptează catedrala Nobel cu noroc”. Ca poema care să fie CRISTAL forţei sale vitale din seva solidă cu miros „Fior de fiord” în care „acul busolei trăi- de rășină și mir a bradului binecuvân- te rămâne la nord”.Autoare a 12 volume de tat de Fiul Omului să fie veșnic verde. scrieri în versuri și în pro- Pune ca totem al Castelului său poe- În jocul creaţiei se aude „Chemarea” ză, doamna Viorica Popes- tic cu turle în cruce, fructul, floarea și luminii din valsul de azur al fluturilor cu, din perspectiva vârstei candelabrul – conul de brad (Conuri), care picură pe ochi freamătul firelor mature, privește existenţa într-o armonie de formă, simbol în fili- de iarbă. Poeta caută în scoica verbu-și creaţia cu ochii înţelepciunii și ai granul cornișelor orientale, asemenea lui, în „străfunduri, sensuri” singulare,preţuirii a tot ceea ce înseamnă dar celor ce învăluie cu arome binecuvân- nemaiscrise „Căutări” și astfel, inevita-divin. Azurul poemelor sale din volu- tate lumina dimineţilor Tâmpei. Cetina bil, poezia este mirajul din „muzeul vi-mul ultim – „Ecou de azur” – cuprin- și notele ei picturale sfinţesc pădurile selor”, unde poemele sunt „Exponatede, precum un grăunte de chihlimbar, și grădinile din sufletul poetei și le vrea de cuvânt” născute din „simţiri, ideal șio scânteie de viaţă adevărată, asupra canonizate, ca loc de închinăciune și arome”. Ele se cer a fi înţelese și atin-căreia poeta meditează răscolind sen- purificare pentru sine, pentru cei ce se „corect / cu mintea, cu inima”, căcisurile cuvintelor ce definesc misterul și caută echilibrul între „eu” și Cer. rimele lor albe au „surâs floral” și „ghi-adevărul dinspre un „a fi” ca început și oceii speranţei au focul bujorilor și par-sfârșit. În labirintul său poetic, verbul se fumul diafan de salcâm și iasomie.” conjugă la„Domnul conjunctiv” al exis- Se distinge astfel o foarte atentă tenţei care conţine inscripționate po- Prin poezie, graiul străbun devinepreocupare pentru nota de nouta- runcile cerului din Decalogul biblic al „Fiinţă peste timp” venită dintr-un veș-te, reînnoind viziunea poetică asupra verbelor „Să faci, să știi, să ierţi,... / să fi nic anotimp al nemuririi prin ritmulcondiţiei umane, asupra actului crea- știut / să fi lucrat / Pe nimeni să nu fi razelor ce bat „tactul neîntrerupt/ nicitor în sine, realizate prin legătura taini- supărat... / Bun îndemn afirmativ și-n de viaţă nici de moarte”. Cuvintele secă cu divinitatea. Creatorul ceresc este negativ /”, ce zidește spiritual omul înlănţuie singure în fraze melodioaserefugiul, călăuză și ideal, este puterea mereu „dubitativ” și neîncrezător de- precum „un tril de anotimp reluat șide a-ţi îngriji, păstra și multiplica harul cât în ceea ce atinge concret și mereu menit / să cheme fluturii / din cer șiprimit. lăsat de Tatăl Ceresc să aleagă liber la grădini”, să zboare în dansul vieţii pe modul optativ, felul său singular de a „firul ei de in și de argint”. Întreg volumul de poeme „Ecou de trăi prezentul călătoriei către neant…azur” pare a fi un puzzle greu de des- O zonă acaparatoare a liricii d-nei V.cifrat, deoarece temele abordate alter- În actul creaţiei, poeta simte glasul Popescu o reprezintă meditaţia scru-nează neașteptat și surprinzător într-o gramaticii poetice a verbului „a fi” con- tătoare a unor „Înţelesuri” ale condiţieine/ordine cuceritoare, introspectând jugat la toate timpurile, străjuit de fraţii umane în raport cu Marele Creator, orifrumosul, iubirea, bucuria, timpul, exis- lui de cruce: a iubi, a dărui, a ierta, asupra vieţii terestre înseși, dominatătenţa umană, în raport cu divinitatea, a ști, a accepta, dar și a muri vertical. de simboluri („Simbol”).natura, actul creaţiei în sine, ca dar, ac-ceptare și optimism robust în faţa im- „Poezia” este pentru V. Popescu Înţelepciunea tăcerii din privireaplacabilului dat. bătaia inimii poemelor abia percepută caldă a florilor este iubirea din gestul în primăvara vârstei adolescentine, dar simplu al dăruirii de sine, este fapta Magicul semn de carte înfășurat care și-a intensificat percuţia cristali- prin care inviţi îngerii să coboare peîn frunzișul neștiut al zodiacului are nă „în profunzimi de frunţi la maturita- pământ, atunci când tu ai înţeles „să fiiîn „Ecou de azur” majuscula V. „Un V te”, când, bogată în ani, s-a dezvăluit, prescure ori să fii Liturghie / pentru ră-poetic”, o altă „Inscripţie pe timp” s-a scris pe sine ca o revelaţie a înălţării utate secure”.a cuvintelor Vioară, Viorea, ce închid în către ancestral.cupa braţelor ridicate spre cer merele Viaţa omului se înscrie în magia ce-coapte și visele din grădina anotim- Călătorind la propriu spre a cunoaș- lor trei linii care se circumscriu în cerculpurilor numărate până la trei. Pe tipsia te lumea orientală și occidentală, poe- iniţial al întregului, definitorie pentrucelui de al patrulea anotimp de viaţă ta simte ca gest reflex, imboldul unor destinul uman al cărui timp se scurgese aud în pauze gureșe rimele albe ale „Dorinţe albastre / de trăiri scandinave”, prin clepsidra V-ului vieţii liniștite și bi-metaforelor ce cântă ca niște „păsări de dorind să înfrunte „ploaia visării” dintr- necuvântate de Treimea Celestă. Omulsoare / îndrăgostite”. o „vară vikingă” unde furtuni descărca- în universul infinit este o fiinţă plăpân- te în „deluvii mirate” sunt înfrânte de dă, efemeră, umplută cu vis;„Călători ai „statui penelope și vestale de foc” ale zilei de azi / și ai zilei de ieri”, oamenii sunt ceea ce nu știu că sunt „Enigmă26

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 CRONICĂpe genă cernută” călătorind prin raze valoare a bogăţiei interioare: dacă vrei, aici vine și ideea poetică – Iubireade-o clipă ca „Purtători de stele”. poți vedea „Floarea cerului” când auzi este izvorul-lumină din suflet („De „munții aclamând / pomii aplaudând / unde vine iubirea?”). Ca un „ghiocel Alegoric, în lirica poetei, omul este iarba crescând / sau mieii râzând”. plăpând”, apoi devine rug ce arde și seun pasager neodihnit, un „Copac des- risipește în curcubeul unei poezii ori alfrunzit” din care cad supărător de repe- Tabloul iernii cu „Iz de măiastră” unui roman,„cu scris / nescrise poeme”de frunzele aniversărilor anuale; frunze conturează un alt valoros pastel origi- într-un album, „Destine iubite de vre-mari, rotunde. Dar măria-sa Timp mereu nal, unde iarna este prezentată ca un me”.scade câte ceva; „din ochi, din visare” domn suveran, când pe „crengile visu-și nu numai la acel „Jubileu desfrunzit lui / ninge înalt / ca-ntr-un tablou pic- Dar a iubi înseamnă a trăi cu totanual”. Între eu și pământ; „Omul” este; tural / ninge egal / sau ninge-n rafale / și cu toate în armonie, fără a selec-„copac de aprilie” cu lumină pe crengi. rostogolit / ninge cu șoapte / de cân- ta („Selecție”), căci „Dragostea esteEl „pipăie cu ochi de mugur tăriile” și tec iubit... / sevele râd zăvorât/ în rădă- mereu biruitoare, mereu floare. Ea eleagă bolta cerească de scoarţa terestră, cini... / ...miroase a cetină / și a colind”. „Duhul angelic / ce totul învinge” ca omăsurând cu propria-i viaţă anotimpu- Este o iarnă ancestrală care „ninge cu „Esență-n teluric”, chiar „și-n hăuri derile; „vibrând de mesaje” ca osie clepsi- stele albastre /...pe ţurțuri de astre... /... stâncă / și-n culcuș de fiare”. Prilejuldră, Atlas, Prometeu și Icar, simbol, „Nici cu iz de măiastră”./ iubirii este totdeauna mama, femeia,numai cer / nici doar pământ”. de fapt acel pumn de lut înfășurat în Un alt pastel pictural cu efect de „Mătase de stele”, lucrare de excelență Viața în sine este „un coborâș” goblen în culori contrastante este a Creatorului la examenul său de este-(Parcurs), dar care, străbătută cu „Decor cu maci” sub dominanța unui tică universală.„înțelepciune”, înseamnă a te împăca roșu-sfios al macilor „ființe plăpânde /cu tine, cu existența ta, în care începu- peste verde-n poieni” aprinzând „câm- A vedea, a simți, a trăi Frumosul etul și sfârșitul se rotesc„Ciclic”. puri-covoare” în stampe de roșu ale su- „Mai mult decât Dar” primit „în cercul fletului în care hohotesc chiar și peste ideii oferite ca har”este„urma înscrisă-n „Aritmetica existențială” a ființei este timp „macii visărilor noastre”. Frumos”.o ecuație irepetabilă, cu doar patruoperații aritmetice care simbolizează Bucuria și fericirea sunt deseori pri- Un loc însemnat ocupă în „Ecou deacumulări, dar și scăderile copilărie că- lej de trăire și întoarcere acasă, pentru azur” și alte probleme ale meditațieitre maturitate și senectute, când omul, că dorul este mereu mai viu sub un filosofice vizând sufletul extrovertit,devenit înțelept, păstrează pentru sine „Cer de floare”, când natura renăscu- avizând „Să nu umbli cu sufletul afară”,„doar anii săi copți, ca o umbră în cru- tă în aprilie, cântecul timpului înflorit, nici chiar când iubești... Sau probleme-ce, / pentru tot ce-a fost și n-a fost”. De aruncă „polenul zburător” spre cer și le trup-suflet„Sema-soma” și cum să neaceea, spune poeta, așezăm mereu miros de grâu încolțit înalță „sub ceruri dorim doar un trup blagian: „Daţi-mi„prezentul clipei / brodat cu imortele de floare” / contopite în gest și cuvânt un trup voi, munților!”pe tipsia de argint” a viitorului, unindu- „oameni și dans de cocori”. Poate dele clipa trecerii în impasibilul ieri ca o În concluzie, în creația scriitoareiinvitație: „Așteptă-mă ieri”. Viorica Popescu există cumințenia lui Brâncuși, liniștea rostirii filosofice a lui Timpul este în același mod un „în- Blaga, credința psalmică argheziană,vingător și învins”, dacă-l stocăm printr- ori cea a lui Vasile Voiculescu.o „Acreditare livrescă” în cărțile-tezaurcare „înscriu în cer existență”. După ce Fiorul artistic vine din Lumina șiviața și-a presărat în paginile ei multe gândul curat pe care-l exprimă direct,întrebări, virgule, mirări, urmează inevi- punând în valoare identitatea artistică,tabilul punct, după un„ghem de noduri vocația lirică și crezul său poetic origi-și semne” și după un poem ce se scrie nal.singur pe-o lespede, să se știe „dacă aifost sau n-ai fost”. Are o prozodie liberă, unde dicteul imaginilor artistice sunt atent lucrate O altă cale de lumină a labirintului din figuri de stil dense, variate, cu pro-poetic din „Ecou de azur” poartă citi- funzimi ascunse într-un crez cât maitorul în minunate decoruri de natură, înalt.unde sufletul poetic se simte absorbittotal, părtaș la decorul în care s-a dizol- Scrisul său este o metaforă a zboru-vat, dincolo de timp și de spațiu. În jo- lui fără aripi, prin ecou către azur, dar șicul creației percepe vibrația verdelui ce din azur către ecoul dăinuirii.oglindește albastrul cerului ca o plus- Prof. Niculina Apostol Buzău 27

IMPRESII DE CĂLĂTORIE Ritmuri BrasoveneELVEȚIA – ȚARA Dar cea mai originală stațiune mon- vara, se ajunge la Montreux, o localitate tană de iarnă este Zermatt, localitate superbă, considerată „Coasta de Azur”PARADISULUI protejată ecologic. a Elveției, care dispune de o deosebită vegetație luxuriantă, cu flori multicolo-MONTAN La Zermatt, sunt interzise vehicu- re și pajiști de narcise, cărora li se dedică lele motorizate poluante. Aici, coșurile annual Sărbătoarea„Narcissen en Fête”.Odestinație familiară turis- cu gunoi sunt etichetate, iar dacă sunt mului montan unică în depozitate alte deșeuri, amenzile sunt Pasionații dornici de escaladări felul ei, care încântă și im- deosebit de usturătoare. montane pot vizita și localitatea france- presionează cu adevărat ză Chamonix, situată la câțiva kilometri privirea, este Elveția. Datorită amplasării sale la mare alti- de celebrul Mont Blanc, cu vârful său De ce? Pentru că aici se află paradi- tudine (peste 2000 m), localitatea este Aiguille du Midi. De aici, urcați în tele-sul montan al Alpilor, ale căror piscuri singura stațiune montană care are cel cabina de 100 de persoane, turiștii potsemețe de 4000 m înălțime, dar și abi- mai lung sezon de schi din Europa. admira cu emoție și palpitații oceanulsul crevașelor înghețate, creează o at- alb de omăt, un peisaj adânc populatmosferă emoțională. Însă centrul de atracție al acestei de stânci, poteci albe și telecabine care localități îl reprezintă nodul de ascensi- unesc sau separă trei țări: Franța, Elveția De asemenea, datorită naturii sale une, punctul de start către Matterhorn, și Italia.pure și atrăgătoare, Elveția a constituit un minunat platou al Alpilor, situat lamereu o atracție fascinantă pentru că- altitudinea de 3882 m. La coborâre turiștii rămân surprinșilătorii dornici de liniște și relaxare. de rapida coborâre cu telecabina, în „Escaladarea” de la Zermatt la Mat- doar câteva minute și nu ore cât li s-au În special pentru poeți, muzicieni, terhorn se face cu un trenuleț cu cre- părut la urcare.artiști ca: V. Hugo, Lamartine, Rouseau, malieră (roțile vagoanelor au zimți, careFlaubert, Byron și alții veniți aici pentru se înfig în golurile situate în șine), prilej Revenind în țară, turiștii încântați,întâlnirea cu„marea muză”. pentru temerarii care se încumetă să plini cu impresii, trăiri și satisfacții ofe- călătorrească cu acest trenuleț să poată rite de darul bogăției frumuseților Tot aici și-au găsit liniștea mulți po- privi cu înspăimântare coastele abrup- montane helvetice, pe bună dreptateliticieni, protestatari și exilați, ca Jean te și crevasele ghețarului Matterhorn. simt Elveția ca fiind “Țara paradisuluiCalvin, Troțki, Garibaldi, Mussolini sau montan”.regele Mihai. Ajunși pe platou, turiștii au posibili- tatea de a admira cu încântare piscurile Marius POPESCU Numele oficial al Elveției este amețitoare ale Alpilor, care domină su- BrașovSchweitz, Suisse sau Confedereația Hel- veran zona.vetică (C.H.). Coborând de pe Matterhorn la Ze- Originalitatea țării se manifestă prin rmatt, iar de aici schimbând iarna cucontrastele sale unice: 26 de cantoanece au deplină independență, neutrali-tate păstrată de secole, libertate religi-oasă, 4 limbi naționale: germana, fran-ceza, italiana și retro-romana. Elveția deține sediul a numeroa-se organizații internaționale: LigaNațiunilor, al doilea Centru ONU, CruceaRoșie, Organizația Mondială a Sănătății(O.M.S), Comitetul Internațional Olim-pic (C.I.O) s.a. Elveția fiind țara europeană cu ceamai ridicată altitudine medie (1350 m),se mândrește cu renumite și captivan-te stațiuni montane de iarnă, cum sunt:Davos, localitate ce dispune de multi-ple piste de schi cu o diferență de nivelde peste 2000 m; St. Mortiz, unde areloc “Cupa Mondială de polo pe zăpadă”Suoz, localitatea unde are loc „marato-nul cu patine pe rotile”.28

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 PERSONALITĂȚI CULTURALECORESPONDENȚA sunt cele politice și istorice. Sunt opi- Dragă prietene, niile diplomatului poet, care cunoștea ,,Urăsc toate războaiele,….dar măr-POETULUI VASILE atât starea țării cât și culisele politice turisesc că urăsc și mai mult groaznicelele din curțile europene. Cu un fierbinte măceluri ce însângerează acum malurileALECSANDRI, CU patriotism a cântat vitejia si jertfele ro- Dunării și care amintesc cele mai crude mânilor, dar cu mult realism prezintă epoci ale barbariei. Pe la noi nu se faceERUDITUL CĂRTURAR poziția României la 1877 între marile război, se măcelărește, se schilodește, imperii, hrăpărețe, care treceau cu tă- se ciopârțește cu rafinării de cruzimeFRANCEZ, EDOUARD vălugul lor peste România și o striveau ce întrec invențiile închipuirii celei mai după bunul plac, cum reise din Scrisoa- neorânduite. Baș-buzucii taie picioare-GRENIER rea următoare: le nenorociților răniți, ca să le ia cizme- le”,….(asemenea cruzimi făceau turcii laGeorges Gazier la 1911 pu- Mircești, 16 Mai 1877. sfârșitul sec. al XlX-lea , în Europa). blică lucrarea ,,Lettres inedi- Bieții noștri dorobanți, adică bieții tes du poet roumain Basile Scumpe prieten, noștri țărani îmbrăcați cu o mantie mi- Alecsandri a Edouard Gre- ,,Când ești Franța… (se referă la că- litărescă proastă și cu o căciulă împo- nier” (Paris, 1911). Lucrarea derea și ridicarea ei la 1870-1871)… Dar dobită cu pene de curcan (probabil ceprezintă un aspect mai puțin cunoscut când ești România adică un pitic ghemu- le-a atras porecla comică de curcani) aual operei poetului, corespondența lui it între trei coloși ce poți face ca să-ți aperi făcut minuni ….Ce stoicism antic în fațacu eruditul literat francez, fost secretar existența și naționalitatea? Coloșilor li se morții! Toți răniții noștri n-au decât unal prințului Moldovei, Grigore Ghica năzare să-și măsoare puterile la fieca- gând, să se vindece cât mai repede ca săîn anii 1855-1856. Publicarea acestei re cincisprezece sau douăzeci de ani; se se întoarcă la Plevna, și se întorc cu dure-corespondențe face parte din zestrea îngrijesc ele de nenorocitul de pitic ce le rea încă pe ei: au prins gust de moarte”,postumă a acestuia, cu personalități stă în drum? Firește nu, trec, îl zdrobesc,marcante ale culturii europene. și când pugilatul s-a sfârșit, se reîntorc V. Alecsandri. acasă lăsându-l să se vaite cu labele în Lucrarea redă 32 de scrisori ale po- vânt. Atunci vin cumetrele diplomației ca Publicarea corespondenței celoretului Vasile Alecsandri, de 30 de ani, să-l îngrjască și să-l acopere cu bandaje două personalități europene arată1855-1885, despre care autorul George ce se schimbă în adevărate lanțuri. Ne- prețuitrea poetului Vasile Alecsandri înGazier, în introducerea lucrării spune: norocitul se vaită mai mult ca oricând și Franța, fiind apreciat de cei mai valoroși„Scrisorile lui Vasile Alecsandri, pe care Europa își zice: Dar ce vrea mucosul ace- cărturari francezi, cum mărturiseștele publicăm aici, prezintă pentru români, la, ce sbiară? Nu e niciodată mulțumit? Ai chiar Edouard Grenier, care înainte decompatrioții lui, un interes indiscutabil, de gând să taci, broscoiule? etc. E ce ni s-a plecarea lui în Moldova în 1855, a pri-căci tot ce a ieșit din pana poetului lor întâmplat nouă românilor… Deci Româ- mit o scrisoare de recomandare de lanațional, merită să fie cu pietate adunat. nia poate fi fără frică de pedeapsă călca- Prosper Merimee către prietenul luiAfară de aceasta ei vor citi cu plăcere tă în piciorele cailor căzăcești sau alții….” Vasile Alecsandri ,,… un om încântă-amănuntele ce le dă Alecsandri asupra Bătrânul diplomat dă cu durere situația tor …întâiul poet din țara lui,, . Apoilui însuși, asupra caracterului și mora- de ,,pitic”, a României în fața imperiilor Edouard Grenier ,,a trbuit să se felecitevurilor Moldovenilor și Valahilor, elogiul vecine care nu ne respectă existența, de această recomandație, căci nu-i eraemoționant neînfricatului lor curaj în fiind prea mici și neimportanți. cu putință să găsească în țara moldo-momentul războiului independenței”. venească un om cu care să fie în mai Vechiul d-talep rieten, perfectă comunitate de idei și de sen- Scumpul meu Grenier, V.A lecsandri timente ca acest Român deja celebru”, ,,Îmi ceri vederi repezi asupra deose-birii de caracter și de moravuri ce există Autorul George Grazier relatează înîntre Valahi și Moldoveni….Deosebirea introducerea lucrării, despre prieteniaaceasta nu există decăt în câteva nuanțe dintre cei doi mari cărturari și înteresuldestul de greu de prins…În Valahia oa- pe care îl avea Edouard Grenier pentrumenii sunt buni, amabili, primitori ca și această prietenie și pentru poporul ro-în Moldova. Sunt mai veseli ,mai glumeți. mân.Iată toată diferența…. Poporul esteacelași în amândouă principatele”. (V. Alecsandri, SCRISORI INEDITE, Cu totul al dumitale V. A. Corespondența cu Edouard Grenier) În unele scrisori, Vasile Alecsandri Laura Maria SAVUdă informatii mondene interesante din Brașovsocietatea vremii, dar mai importante 29

CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE Ritmuri Brasovene „ÎNGERUL PĂZITOR“ totul aparte, considerându-l un geniu cea rost de bani de unde apuca, fără neînţeles și pe care trebuia să-l pro- să-i spună nimic. Se spune că Harieta AL LUI MIHAI tejeze. Îl instală imediat într-o cameră Eminovici și Ion Creangă sunt oamenii din căsuţa ei. „Harieta nutrea pentru care l-au iubit cel mai mult pe Emi- EMINESCU Eminescu un respect religios și agresiv nescu. De altfel, și poetul, în starea în și, când acesta păși pragul casei sale, care se afla, se agăţase cu toate pute-Îngerul păzitor“ al lui Mihai Emi- ea crezu că fusese aleasă de providen- rile de sora sa. Numai de la ea accepta nescu, - persoana care i-a fost ţă să redea omenirii pe marele creator să mânânce și doar cu ea s-a plimbat o alături poetului Mihai Eminescu întunecat”, scria Călinescu. (Ultimul vreme tăcut prin Grădina Publică Vâr- în cele mai cumplite momente portret al lui Eminescu) nav din Botoșani. Îl apăra de prietenii ale ultimilor săi ani a fost Harieta de pahar și îl trimitea la cure. HarietaEminovici, sora poetului. Aceleași sentimente nutrea și Emi- a reușit într-un fel sau altul să-l pună nescu pentru sora sa, specialiștii fiind pe picioare. Când a început plimbările Infirmă, Harieta se târa pe brânci de acord că acesta este și motivul pen- de unul singur, Harieta se asigura căși cheltuia până și ultimii bani pentru tru care a căutat-o în poate cel mai nu zăbovește prea mult cu prieteniia alina suferinţele fratelui. Pe data de greu moment al existenţei poetului. de pahar, preferând ca, atunci când se10 aprilie 1887, poetul Mihai Eminescu Nu avea casă, nu avea niciun ban și su- întâlnea cu foști colegi de redacţie, să-lieșea de pe poarta sanatoriului de la ferea de o boală cumplită. „Mai am o însoţească. ”Deoarece Eminescu se în-Mănăstirea Neamţului. Stătuse închis soră, un geniu în felul ei, cu o memorie tâlnea cu Scipione Bădescu, prieten deaproape un an de zile, în urma unei ca a lui Napoleon I și c-o înţelepciune redacţie, aflat acum la Botoșani, carecrize maniacale, și a primit tratamen- naturală cum rar se află”, preciza po- putea să-l atragă la un pahar de vin,tul vremii pentru alienare mintală. La etul într-o scrisoare din 1881. Harieta Henrieta, vigilentă, se târa adesea la37 de ani, poetul era un om fără adă- Eminovici era singură și trăia din veni- braţul lui, poposind din când în cândpost, bolnav și părăsit. Tatăl său pier- tul de 5.000 de lei lăsat de Gheorghe pe un scaun cerut la vreo dugheană”,duse cea mai mare parte din avere și Eminovici, tatăl ei, drept moștenire. preciza Călinescu. Totodată, Harieta,vânduse tot ce a mai rămas. Eminescu Era o sumă extrem de mică, din care prin intermediul prietenei sale cu darenu mai avea casă și îi mai trăiau doar abia se descurca. Cu toate acestea, de mână Cornelia Emilian, reușește sădouă surori și un frate. Aglaie tocmai nu a ezitat în a cheltui și ceea ce mai obţină două cure de tratament la Hal-rămăsese văduvă și săracă lipită, Hari- avea, pe tratamentul fratelui ei. Și asta le, în Germania, pentru fratele său.eta era săracă și oloagă, iar cu fratele fiindcă la Botoșani Eminescu a făcutMatei nu mai ţinuse legătura. Deși la noi crize, urmând o cădere rapidă, Cel mai mare dușman al poetuluiIași avea mai multe șanse să obţină o inclusiv o agravare a ulceraţiilor de la Mihai Eminescu, din punctul de vede-slujbă, Mihai Eminescu se hotărăște să nivelul picioarelor. Poetul era imobili- re al Harietei, era Veronicla Micle. \"Mareplece către Botoșani, orașul său natal. zat la pat, cu mintea rătăcită, sora sa nenorocire a fost femeia asta pe capul„În loc să se ducă la Iași, unde postul oloagă fiind unicul sprijin. Virtuţile și lui Mihai\", preciza Harieta în scrisorilede subbibliotecar nu-l mai aștepta, și sacrificiul Harietei sunt dovedite de ei către Cornelia Emilian. Ea, Veronicadin rușinea poate de a mai da ochii cu corespondenţa purtată cu Cornelia Micle i-a provocat suferinţe grele frate-lumea care îl văzuse în gesturi nechib- Emilian, o doamnă cu avere de la Iași, lui ei și era prea cochetă și cheltuitoarezuite, nimeri condus de un G. Buzescu prietenă a domnișoarei Eminovici. Din pentru posibilităţile materiale ale luipână la Pașcani, la Botoșani”, preciza scrisorile Harietei către doamna Emi- Mihai Eminescu.George Călinescu în lucrarea sa ”Viaţa lian se desprinde portretul unei per-lui Eminescu”. Aici nu mai avea unde lo- sonalităţi de o rară integritate morală. Cea mai mare suferinţă a Harietei acui și astfel, la 11 aprilie 1887, în pragul Harieta suferă alături de fratele bolnav, fost plecarea lui Eminescu cu Veronicacăsuţei din strada Sf. Niculai nr. 8 din trăiește cu intensitate iadul torturilor Micle venită incognito în 1888 în Boto-târgul Botoșanilor apăru poetul Mihai lui trupești și nu numai, se îngrozește șani. Sora poetului îi reproșa VeronicăiEminescu. Îl întâmpină sora acestuia, de manifestările bolii atunci când poe- Micle că nu a făcut nimic pentru poetHarieta Eminovici. Avea 33 de ani și era tul este adus la ea: \"Bietul Mihai a ajuns în perioada cea mai grea a existenţeiinvalidă. Mai precis, își mișca anevoios în starea cea mai teribilă care poate să sale. ”A plecat marţi și eu, plângândpicioarele cu ajutorul unor proteze fie. Numai pe mine mă cunoaște, ieri a peste puterile mele, mi-a fost rău ne-grele din fier. „Acea fată bătrână, oloa- avut o furie îngrozitoare\", scria criticul spus ,, scria Harieta într-o epistolă.gă, spijinită și împiedicată totdeauna și istoricul literar Eugenia Tudor An-în mers de niște mașini în greutate de ton în articolul „Sora poetului” din Harieta, sora lui Eminescu, se stinse5 oca, de fier” își primise fratele cu bra- revista „România Literară”. Era o ade- abandonată în sărăcie.ţele deschise. Îl iubea într-un mod cu vărată infirmieră pentru poet. Îi aplica tratamentul conștiincios, îl alina și fă- Cosmin Pătrașcu ZAMFIRACHE BOTOȘANI30

Nr. 6 (8), DECEMBRIE 2016 NUME DE RENUMEContinuare MIHAELA în actiunile initiate de Despărțământului nifestările de suflet cu acțiuni voluntare:din pagina 2 NICOLETA Astra - „Mihail Kogălniceanu” - Iași, preș donări de carte românească, șezători, în- Areta Moșu, Despărțământul Covasna- tâlniri cu copii și adulti români la sărbatori AIONESEI Harghita, președintă Luminița Cornea și tradiționale și multe altele. ASTRA Buzăul Ardelean - preș. Corina Ultimile premii: premiul special al juriului Bărăgan, implicată și aceasta în la fel de Dincolo de caritatea tuturor acestor la Festivalul de poezie religioasă„Credo”, multe proiecte în colaborări fructuoa- actiuni există /nemărturisite/ o multitu- Târgu Mureș, 2015 și 2016. se reciproce/ cu schimb de vizite/, cu dine de eforturi nu numai financiare, dar Despărțămintele ASTRA ,,Iulia Hașdeu” si moral-fizice. Depășind sute de bariere Ceea ce se știe mai puțin despre ac- Cahul și Despărțământul „Mihai Emi- de toate felurile, temeri si interdicții, sa- tivitatea voluntară de apostol al culturii, nescu”din Streșeni. crificii ființiale și familiale, pentru resta- iar M.N. Aionesei n-o spune din vădită bilirea unor valori, pentru înălțarea unor modestie și smerenie, este activitatea ei Acțiuni coparticipative pornind de la necesare pietre de istorie vie, cu și pentru de Ambasador al culturii, pentru promo- „Denii eminesciene”, ediția a XX-a, Iași – românii de pretutindeni. Așa cum își do- varea spiritualității române, oriunde s-ar Ungheni – Căpriana – Orhei – Boșcana – resc ei, așa cum se poate facând posibil afla ea, dar mai ales în zone cu puțini Chișinău- 2014, împreună cu astriștii din imposibilul, traducând în fapte simbolul români – Tg. Secuiesc, Covasna, Brețcu, toată țara și amplificând treptat manifes- existenței astriste. Miercurea Ciuc și în mod special în Re- tările de suflet cu Simpozionul internaţi- publica Moldova și Ucraina unde a par- onal „Români – moldoveni – europeni. Ei sunt „pietrele noastre vii de istorie ticipat la câteva evenimente importante Dileme și identități”, Iași-Bălți-Chișinău, modernă zbuciumată” ,sunt purtătorii alături de Asociaţiunea Transilvană pen- Simpozionul internaţional „Minorități și noștri de cuvânt, Speranțele noastre, dar tru literatura și cultura poporului român identități naționale în spațiul central și și marea noastră Mândrie ! (ASTRA). Alături și în colaborare activă est-european”, și amplificând treptat ma- VIVAT, CRESCAT, FLOREAT! VIORICA POPESCU –L.S.BV.LIMBA NOASTRĂCEA ROMÂNĂIntrată în conștiința universalității AL. Florin Țene al Ligii Scriitorilor de me de Excelență, apoi și-au prezentat rostirii în limba noastră cea roma- esență română de pretutindeni, în lec- volumele recente poeta Nicoleta Dră- nă, ziua de 31 August a devenit tura av. George Echim / Brașov, s-au gan Bucșă /Brașov, Gina Agapie /Buzău deja o mult așteptată sărbătoare a citit poeme dedicate evenimentului și alții.Un remarcabil recital de poezie spiritualității românilor de pe toa- Zilei, s-au prezentat evenimente, lu- vibrant patriotică a susținut actrița Doi-te continentele lumii, spre aleasă cinsti- crări, gânduri și preocupări ale celor na Ghițescu din București, acțiune ce are, cu oameni aleși, scăldați în râuri de mai români dintre români din țară si continuat si la agapa de seară tinută lador de tară și de neam, implicați faptic mai ales din diaspora – Canada, SUA ș.a. casa de vacanță a poetei-amfitrion Ma-prin dăruire, talent, gânduri și preocu- Au emoționat, prin înaltele lor gânduri riana Popa și a soțului ei Ovidiu Popapări de înaltă simțire românească. și prodigioase preocupari distinsele / Brașov. S-au făcut și alte intervenții, Doamne Matilda Caragiu și Ana Sârghie s-a cântat, s-au degustat produse Anul acesta (2016), SĂRBĂTO- venită din Canada, cu impresionantele românești, s-a înalțat spre cerul înste-REA LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNA lor activități romano - canadiano - ame- lat în rugul unui mare foc de tabără uns-adesfășurat la Complexul Mănăstiresc ricane desfășurate pe meridianele lumii. înalt spirit de Dragoste și Prețuire pen-BRÂNCOVEANU din judetul nostru, în tru Limba și Țara română.organizarea Ligii Scriitorilor din Româ- S-a prezentat totodată și antologiania și, în mod special, a revistei STAR- LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ reali- Redacția revisteiPRESS și a Directorului ei general, scrii- zată de poeta LIGYA Diaconescu care a Ritmuri Brașovenetoarea Ligya Diaconescu (R. Vâlcea). înmânat senmatarilor antologiei Diplo- Scriitori, oameni de cultură, artiștidin țară și din Lume au venit la Sâmbă-ta de Sus în pioșenia Mănăstirii ctitoritede Sf. Brâncoveanu, cu sufletul încărcatde dor, spre a aduce un cald și vibrantOmagiu Alteței-Sale LIMBA ROMÂNĂ.S-a început cu salutul și un bogat studiudedicat Limbii Române al Președintelui 31

LIGA SCRIITORILOR conescu, I. Nălbitoru, Mariana Vârtosu, A urmat lansarea volumelor dedica- M. Știrbu, A. Calcea. te împlinirii a 10 ani de existență a Li- ROMÂNI, LA MULȚI gii Scriitorilor. Gavril Moisa a prezentat La 10 ani de existență a ei, LSR, prin cartea „Liga Scriitorilor Români 10 ANI! Al. F. Țene și I. Patca au acordat Me- ani în slujba culturii române” (de dalia „Virtutea literară”, cea mai înaltă G. Moisa și Voichița Pălăcean-Vereș), oȘedința inaugurală de toam- distincție acordată de această asociație monografie-carte de vizită, iar Voichița nă a Cenaclului literar „Artur profesională, scriitorilor: Antonia Bodea, Vereș a prezentat ampla lucrare în două Silvestri” al LSR a fost una cu Vasile Cocarcea (preș. Fil. Orhei), Doina părți „Oglinda Ligii Scriitorilor Ro- totul deosebită. Cuvântul de Drăguț (red.-șef. al revistei „Constelaţii mâni la 10 ani. O altfel de istorie a deschidere i-a aparținut prof. diamantine”), Mircea Dorin Istrate (preș. literaturii române” (de V. P. V., Al. F. Antonia Bodea, președinta ce- Fil. Mureș), Voichița Pălăcean-Vereș Țene și G. Moisa), mulțumindu-le tutu- naclului, care a salutat cenacliștii și (purtător de cuvânt și ofiţer de presă al ror celor ce și-au adus aportul la reali- oaspeții veniți din țară: Ana Munteanu LSR), Viorica Popescu (preș. Fil. Bra- zarea lor, în special scriitorilor incluși în Drăghici (Sighișoara), Gina Moldovan șov), Marinela Preoteasa red-șef. al re- volume prezenți în sală. Intervenţii au (jud. Mureș), Vasile Cocarcea și Andrei visteri„Scurt Circuit OIltean”, Fil. Slatina), avut și Mihaela Aionesei și Vasile Puiu Calcea (Orhei – Rep. Moldova), Viorica Mariana Vârtosu (preș. Fil. Vrancea), Ana Sfârlea. Popescu (Brașov), Mihaela Aionesei Zbiluț (vicepreș. Fil. Banat). A inter- (Târgu Secuiesc) ș.a. venit Viorica Popescu, președinta Iulian Patca, redactor-șef al „Ago- Filialei Brașov, care a răsplătit activi- rei literare”, aflată în al nouălea an de Au fost numiți apostolii lunii sep- tatea culturală a domnilor Al. F. Țene existență, a oferit în dar publicului cel tembrie: Michaela Bocu (graţie căre- și Iulian Patca oferindu-le Medalia mai nou număr al revistei trimestriale. ia cronicile cenaclurilor clujene sunt „Nicolae Titulescu”, după care a dă- Emoția a atins cote maxime în momen- publicate în ziarul local „Făclia”), Doina ruit revista „Ritmuri brașovene” și a tul când a dat citire ultimei creații a Drăgan, Doina Drăguț, M.D. Istrate, G. prezentat-o pe poeta Mihaela Aione- poetului Ioan Cărășel, recent dispărut, Roca, P. Din, I. Velica, Carmena Băințan, sei, premiată a LSR. „Mai am un vis”. După aceasta, a pre- M. Ganea, Viorica Popescu, Ligya Dia- zentat cele mai recente reviste și cărți ale membrilor LSR: „Acidava”, „Ritmuri brașovene”, Viorica Popescu, „Ecou de azur”, Ana Munteanu Drăghici,„Nir- vana”, Gina Moldovan, „Orizontul iubirii” și „Destin sau viață adevărată”, Miha- ela Aionesei, „Anotimp sihastru” și „Cămașa de sare”, „Lumini în cascada timpului” (antologia Fil. Brașov), Elena Buică,„Pe cărările vieții”, Cezarina Adamescu, „E. Buică, o amba- sadoare a sufletului românesc”, etc. Artistul gherlean multipremiat Con- stantin Istici a executat cu măiestrie un emoționant recital la nai, răsplătit cu îndelungi aplauze... Voichița VEREȘ PĂLĂCEANU Cluj-Napoca