Despre primordialitatea emoţiei, a trăirii lăuntrice în timp ce la Eminescu esteîn raport cu stilistica şi cu regulile prozodiei în poezia lui vorba de un impuls şi de un fluxLabiş mai vorbesc, la superlativ uneori, Lucian RAICU emoţional care abordează un(Nicolae Labiş, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977, mesaj univoc şi-l conduce atentpp.10-203) şi Eugen SIMION (Braţele de aur ale clipei, până în sufletul cititorului,„România literară”, nr.50, 12 decembrie 1985). De pildă, Păunescu pierde pe drum ideea,ultimul arată că Moartea căprioarei este “un poem sensul, mesajul. Aspectul esteadmirabil scris, de o sinceritate şi o vibraţie ce bine surprins de către Mirceaemoţionează şi astăzi”, deşi, reamintim, în acest poem MARTIN, când analizează celLabiş recurge, mai mult decât evident, la tehnica de-al doilea volum al poetului,utilizării incidentale a elementelor de prozodie. Mieii primi (apărut în premieră la Editura Tineretului, în 1966): * „Cum scrie Adrian Păunescu? Poezia sa nu e, desigur, una de Un poet care merită foarte atent studiat dinpunctul de vedere al raportului dintre emoţie şi mesaj, aşteptare a cuvântului, depe de o parte, şi stilistică şi prozodie, pe de altă parte, căutare torturantă şi exclusivă,este Adrian Păunescu (n.20 iulie 1943): ci una de proliferare grăbită să istovească o ţâşnire spontană Aş începe studiul (realizat din perspectivă sau chiar să o întâmpine. Mareadiacronică) cu remarca faptului că acest poet a fost uşurinţă de a scrie, rezultat alaproape în unanimitate criticat, pe bună dreptate, talentului incontestabil, îl facepentru excesul de metafore din primele trei sale volume pe poet să se apropie de cuvintede poezii: Ultrasentimente, Mieii primi şi Fântâna dezinvolt, fără sfieli rituale sausomnambulă, exces care a avut ca efect, în ochii criticii rezerve. El le atacă frontal şi –literare, estomparea emoţiei, a ideii. Păunescu dădea ceea ce este imediat evident –încă de atunci semne de excentricitate specifică nu le alege. Mase verbalegeniului, din moment ce în contextul semnalat de critica eterogene până la hazard,literară, arată, într-un interviu pe care l-a acordat lui analogii forţate, neologismeIlie Purcaru, că „am descoperit poezia în tulburata iarnă1960, când trei poeţi tineri au readus pe buzele ţăriimele gustul poeziei: Nichita Stănescu, Cezar Baltag şiIlie Constantin. Ei făceau cu candoare poezie şi rolul loreste, istoric vorbind, nepreţuit”. Arătând că la poezia lui Păunescu din volumul săude debut, Ultrasentimente (1965), „emoţia seconverteşte direct în imagine, cu o dezinvolturăfermecătoare”, şi subliniind totodată candoarea gravă apoeziei sale din acest volum, Matei CĂLINESCU admitetotuşi că, „dintr-o calitate, capacitatea de invenţiemetaforică, de care dă dovadă poetul, se poatetransforma într-un defect”. Criticul vrea să demonstrezecă excesul de metaforă alterează emoţia şi mesajul liric,crează impurităţi în miezul poeziei. (Prefaţă la vol.Adrian Păunescu, Ultrasentimente, Editura pentruLiteratură, Bucureşti, 1965, pp. 5-10) Se poate spune că Adrian Păunescu „împrumută”,într-un fel, stilul de lucru al lui Eminescu, debordant şisupus unui flux incontinent de cuvinte, cu deosebirea că, 51ANUL V, serie nouă, nr. 4 (39), 2018
abstracte disonante, neaoşisme echivoce şi pitoreşti se lexical debordant de altădată sesupun unui nemaipomenit suflu liric, care le antrenează transformă treptat, de la unîntr-o mişcare vecină cu delirul [...]. Dar excepţionala volum la altul, într-un fluxputere de emanaţie nu ajunge întotdeauna poetului. Un emoţional provenit dintr-overitabil poem presupune şi o organizare, o gradaţie, un sinceritate dezarmantă şi într-osens, cu alte cuvinte, o structură ce depăşeşte capacitate uimitoare deîntotdeauna spontaneitatea, fie ea şi debordantă.” comunicare estetică. Asta în(Generaţie şi creaţie, Editura pentru literatură, ciuda săgeţilor pe care le-aBucureşti, 1969, pp.49-61). suportat din toate părţile în Studiind cel de-al treilea volum de versuri al lui postura sa de „poet de curte” alPăunescu, Fântâna somnambulă (1968), Nicolae lui Ceauşescu, care, în opiniaMANOLESCU îl consideră un pas înapoi faţă de volumul mea, nu a fost adevărata naturăanterior (al doilea), Mieii primi. Criticul arată că în a personalităţii lui Păunescu,aproape toate poeziile din acest volum se face un abuz poetul asumându-şi aceastăsupărător de vorbe mari, care aduc carenţe lirismului, şi postură (devenită dupăcă „un sens este, uneori, desigur, dar el trebuie căutat în Revoluţia din 1989 un stigmatpleava vorbelor” („Adrian Păunescu. Fântâna de care nu a mai scăpat toată viaţa, poate şi din vina sa de a participa activ la viaţa politică postdecembristă, mizerabilă şi distructivă), pentru a fenta, pe cât posibil, cenzura culturală de esenţă diabolică a „curţii” comuniste şi pentru a-şi impune adevărata natură a personalităţii sale, caracterizată prin sinceritate, simplitate, demnitate, iubire de neam şi, nu în ultimul rând, credinţă însomnambulă”, în Contemporanul,nr.45, 1968) Dumnezeu. Numai aşa a şi fost posibilă realizarea mareluiCu toate că Ion MAXIM îi ia făţiş apărarea lui proiect „Cenaclul Flacăra”,Păunescu în faţa criticii relativ ostile a vremii faţă de manifestare culturală unică înprimele trei volume de poezii amintite mai sus, nu poate istoria României, atât canici dumnealui să nu observe „verbalismul, lipsa de amploare cât şi, mai ales, cacontrol şi măsură, dezechilibrul formei, sufocarea ideilor autenticitate şi calitate a actuluiîn hăţişul metaforelor, confuzie şi impuritate”. („Adrian de cultură, în care patriotismulPăunescu, între laudă şi contestare”, în Orizont, nr.11, a jucat un rol esenţial. Mai1969) presus de toate acestea însă, * Păunescu a acumulat în inima sa bolnavă tot mai multă Orice exeget poate însă observa cu ochiul liber că, dragoste. E suficient să reţinempe măsură ce înaintează în poezie, în paralel cu un singur vers din întreaga saîmbogăţirea experienţei de viaţă şi a lecturilor creaţie, atât de prolifică: „Şiacumulate, mesajul lui Păunescu devine tot mai clar şi totuşi există iubire!” pentru amai percutant, în mod deosebit în poezia de dragoste şi înţelege cine a fost, este şi vaîn cea patriotică, ajungând uneori, după cum se ştie,52 până la poezia de tip manifest. De asemenea, fluxul Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
rămâne Adrian Păunescu, poetul şi omul. inedite şi unul de referinţe critice), Locuri comune (1986, Aserţiunile de mai sus îmi sunt confirmate de poezii) şi Viaţa mea e unîntreaga critică literară de bună credinţă care s-a aplecat roman (1987, poezii), Ionasupra volumelor de poezie publicate ulterior Fântânii ROTARU observă cu maximăsomnambule (1968), de către bardul basarabean de la obiectivitate că AdrianBârca: Păunescu şi-a aflat drumul propriu „când s-a hotărât să „Poetul trăieşte cu o pasiune electrică” zile de mare resuscite tradiţia poezieiemoţie”, incitând lumea, împrumutându-i din propria patriotice, cu punctul detemperatură.” (Florin MANOLESCU, „Indisciplina radiaţie în Eminescu” şi că pecuvintelor”, în Luceafărul, nr.35, 1968) poetul analizat a început să-l intereseze „întâi şi întâi ce „Ca toţi poeţii autentici, Adrian Păunescu este poet spune şi numai în al doilea rândşi în proză, şi chiar în ziaristică. Rubrica sa, Lumea calume, din săptămânala revistă Magazin, trădează un cum spune ceea ce are de spus.emotiv care nu se sfieşte să-şi mărturisească lacrimile. Limba română o cunoaşte însă(...) Cine ar crede, conspectând dimensiunile uriaşe ale foarte bine, în toate virtuţile eifizicului lui Adrian Păunescu, că în inevitabilul flautus expresive, şi mai bine decât toţivocis al poetului-vates se zbate o inimă simţitoare la ştie că poezia, poezia mare, nutoate suferinţele din jurul nostru?” (Şerban se face cu floricele de stil, ci cuCIOCULESCU, Postfaţă la Adrian PĂUNESCU, Poezii imagini din însăşi carnea,de până azi, Editura Minerva, Bucureşti, 1978, pp.367- sângele şi oasele limbii” (O379) istorie a literaturii române, vol. al II-lea, Editura Minerva, 1987, Analizându-i evoluţia poeziei până în anul 1985 pp.347-358)(moment până la care Păunescu a scris şi publicat cudezinvoltură mai multe volume, printre care se remarcă O exegeză vastă,Istoria unei secunde (1971), Repetabila povară (1974),Pământul deocamdată (1976), Manifest pentru cuprinzătoare, riguroasă,sănătatea pământului (1980), Iubiţi-vă pe tunuri(1981), Totuşi iubirea (1983, antologie de poezii), deosebit de rafinată şi scrisă peManifest pentru mileniul trei – volumul 1 (1984,antologie de poezii), Marin SORESCU remarcă: „AdrianPăunescu vine în poezie cu armele şi bagajelegladiatorului roman, care se luptă deopotrivă pentrupâine şi pentru circ. Pâinea poeziei e adevărul simplu,care trebuie trăit cu pasiune şi spus răspicat; circul –dreptul la joc, la imaginaţie, vis. Iată de ce versul său seconstituie ca un manifest, un steag furtunos, simbol alcelor mai arzătoare idei şi pasiuni contemporane, ţinutcu amândouă mâinile şi ridicat sus cu deciziarevoluţionarului romantic. Şi, în acelaşi timp, ca unspectacol mare, de forţă şi pasiune” (Uşor cu pianul pescări, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1985,pp.76, 80) Concentrându-şi exegeza asupra următoarelor treivolume (cronologic vorbind) ale poetului, şi anume:Manifest pentru mileniul trei – volumul 2 (1986,antologie de poezii, care conţine un capitol de poeme 53ANUL V, serie nouă, nr. 4 (39), 2018
un ton cuceritor este realizată de Alex ŞTEFĂNESCU în către un medic fără diplomă, lucrarea sa „Adrian Păunescu la o nouă lectură”, (în reprezintă genul de subiecte România literară, 2002, nr. 48-49, reprodus în Istoria care declanşează imediat la literaturii române contemporane: 1941-2000, Editura Adrian Păunescu nevoia de a Maşina de scris, Bucureşti, 2005, pp.493-500. Chiar lua atitudine şi de-a o exprima”. dacă ne-am rezuma la redarea unor simple titluri de capitole ar fi poate, suficient pentru a sublinia evoluţia Sentimentul câştigă teren, poetului de la debut până în 2002: „Păunescu înainte de de-a lungul timpului, alături de Păunescu”, „Ieşirea din unghiul mort”, „Dragoste şi importanţa şi de forţa politică”. Însă nu pot să mă abţin de la a relua aspecte mesajului, mai ales, în esenţiale care au marcat poezia lui Păunescu şi care au detrimentul tehnicii literare, şi remarcat lucrarea lui Alex ŞTEFĂNESCU. Astfel, criticul în poezia de dragoste a subliniază, printre altele, la noul Păunescu: interesul poetului: „Îndrăgostitul din pentru România, „despre care a scris sute de mii de poezia (mai recentă a –n.s.) lui versuri”, evocând domnitori, bătălii, eroi, poeţi, Adrian Păunescu nu iubeşte ca mănăstiri, munţi, râuri etc.; reacţia promptă, pasionată, să iubească. El are un scop: să cu o energică elocvenţă, la tot ceea ce se întâmplă în facă o demonstraţie de iubire, jurul lui; abandonarea preocupării din tinereţe de să arate lumii că el şi iubita lui nu depind de nimeni, să-şi dovedească superioritatea faţă de alţi îndrăgostiţi, să contribuie la sporul demografic al umanităţii. (…) Aşa se explică de ce apar şi multe fraze prozaice şi pleonastice, care n- au alt rost decât de a umple timpul până la ivirea unui nou moment de inspiraţie”. (Alex ŞTEFĂNESCU, în lucrarea amintită deasupra) constituire a unui limbaj poetic, cu consecinţe deosebit Cel mai fecund, poate, de favorabile asupra ieşirii la suprafaţă, uneori vulcanic dintre poeţii români din toate chiar, a emoţiei, a sentimentului, a candorii, a timpurile, Adrian Păunescu sensibilităţii, a sincerităţii şi asupra constituirii unui „întrebuinţează versul la orice, mesaj clar, univoc, tranşant, deosebit de percutant. îi impune toate corvezile la care Referindu-se la atitudinea poetului faţă de tot ce se e supusă vorbirea obişnuită. întâmplă în ţara noastră şi pe plan planetar, exegetul Recurge la el pentru a se confesa, a-şi vărsa năduful, a se arată: „Comedia umană” este comentată permanent, cu căi, a se justifica, pentru a slăvi voce tare, într-o manieră dramatică şi adeseori melodramatică în poezia sa din ultimii treizeci de ani. şi a veşteji, pentru a denunţa, a Situaţia bătrânilor din România, folosirea de către om a ameninţa, a condamna, pentru energiei nucleare, insuficienta valorificare economică a a formula judecăţi, pentru a munţilor Carpaţi, scăderea numărului de ţărani din instrui şi a îndemna, pentru a lume, deteriorarea echilibrului ecologic pe întreaga evoca şi comemora, pentru a planetă, modul cum este păstrată de români amintirea mobiliza. Exprimând54 lui Avram Iancu, dar şi întâmplări din viaţa de fiecare zi, întotdeauna expansiv stări de cum ar fi cunoaşterea unei familii de oameni simpli şi conştiinţă masive, clare, fără ospitalieri din Ardeal sau vindecarea unor bolnavi de nuanţe, precis formulabile, Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
declamabile, poetul nu operează cu sugestii. Spune, pur timbru distinct de intensăşi simplu, numai pe şleau, de cele mai multe ori – ceea sinceritate în poeziece are de spus – n.n.” (Dumitru MICU, PĂUNESCU, (Crestomaţie, pp.251).Adrian, în Dicţionarul literaturii române, vol. al II-lea,Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2012, pp. 231- Poet şi prozator romantic233). În lucrarea din care am citat, Dumitru Micu aduce italian, Giacomo Leopardişi el în atenţie creşterea treptată, dar în forţă, a (1798 – 1837), respiră în poeziaimpetuozităţii mesajului poetic al lui Păunescu în raport lui sentimente puternice, darcu mijloacele stilistice şi cu rigorile prozodice, pe care, mai ales o generoasă dragostetotuşi, nu le neglijează. În fine, vorbind la un moment de oameni, regăsită, de altfel, şidat de spiritul modern care activează intermitent la ceilalţi mari romanticiinteriorul structurilor poeziei lui Adrain Păunescu, (Crestomaţie, pp.252-253).Dumitru MICU concluzionează că „modernismele şiultramodenismele acestor structuri poetice nu sunt „Conform esteticiidecât momente de relaxare şi amuzament într-oactivitate poetică impulsionată de un patos romantic parnasiene, sentimentul esteeruptiv, înscris în sensibilitatea modernă”. exclus, dar străbate la * suprafaţă, atunci când se cere o Din literatură universală contemplare afectivă” „Clasamentul” pe care l-am făcut când am vorbitdespre poezia românească, arătând cu convicţiune că (Crestomaţie, pp.305-306).locul I trebuie să fie ocupat de emoţie (care este inimapoeziei), locul II – mesajul (raţiunea poeziei), locul III – Deşi la început poemelestilistica (trupul), şi, în fine, abia locul IV, şi doar încazul poeziei clasice – prozodia (haina), este valabil, sale se resimt de influenţadesigur, în întreaga literatură lirică universală. parnasiană (în parnasianism Mă susţin în acestă direcţie următoarele apreciericritice: sentimentul fiind exclus, după „Superstiţii comune tuturor continentalilor cum am arătat mai sus), laconsacră poezia engleză ca întruparea cea mai înaltă a„lucrului uşor şi înaripat” în care Platon recunoştea maturitate Paul Verlaine (1844-esenţa lirismului pur. Dacă ne însuşim definiţiaplatoniciană, apoi desigur nicio altă lirică europeană n-a 1896) abordează o „lirică asubliniat emoţia până la acel „ethereal” unde pluteştepulverizat cântecul celor mai reprezentativi dintre poeţii sentimentelor intime,englezi” (Ion BARBU, Rânduri despre poezia engleză, în„Versuri şi proză”, ediţia a II-a, Biblioteca pentru toţi, melancolică, caracterizată prinEditura Minerva, Bucureşti, 1984, pp. 149-152) picturalitate, căutarea 55 Principala valoare a creaţiei lui Francois Villon(circa 1431 – după 1463) constă în caracterul ei deautentică şi tulburătoare confesiune a omului medieval,oscilând între o viaţă de plăceri şi un ideal de înaltăspiritualitate, pe fundalul unui puternic sentiment almorţii (Crestomaţie, pp.137). Poet, dramaturg şi prozator romantic prinstructură, Alfred de Musset (1810-1857) aduce unANUL V, serie nouă, nr. 4 (39), 2018
armoniilor, a efectelor muzicale ale versurilor, suavitate, Deoarece am stabilit un nuanţare bogată” (Crestomaţie, pp.311-312). diagnostic precis, sunt obligat să prescriu şi reţeta cu Eugenio Montale (1896-1981) este considerat medicamentele. În această iniţiator şi reprezentat al poeziei ermetice italiene, ordine de idei, afirm categoric poezie catalogată, evident, ezoterică, mai puţin sensibilă, că nu putem reînvia şi revigora cu mesaj dificil de descifrat. Cu toate acestea, Montale poezia contemporană decât este un liric meditativ, abordează motivele simple: prin revenirea la tradiţie, la peisajul, iubirea, evaziunea, copilăria, timpul mitic, emoţie, la sentiment, la aspiraţia spre libertate, dialogul cu istoria recentă, ceea repunerea în funcţiune a ce denotă emoţie, sensibilitate, candoare. (Crestomaţie, combinaţiei talent-sinceritate, pp.337-341). cu mai multe sau mai puţine figuri de stil, în vers liber sau în Poetul german J.Ch.Fr. Holderin (1770-1843) a formă clasică, mai bine sau mai scris versuri în formele poeziei antice, ode în metru puţin bine orânduită prozodic. alcaic, elegii de hexametri, imnuri în ritmuri pindarice. Lirica lui este lipsită de ornamete stilistice, dar cu o Prin această concluzie mă profundă armonie interioară a versului. (Crestomaţie, pp.213-215) alătur unei părţi însemnate a criticilor literari actuali, printre care îi amintesc (rugându-i pe cei omişi să mă ierte), pe Al. Florin Ţene, Ligya Diaconescu, regretata Viorela Codreanu Tiron, Liliana-Corina Glogojeanu-Boia, Marin Toma, Gheorghe Neagu, George Petrovai, Voichiţa Tulcan Macovei, Calotescu Tudor Gheorghe. *** Având structura odelor din literatura greacă antică *NOTE: (strofe, antistrofe, epode), odele lui Paul Claudel (1868- 1.În această exegeză, când am 1955) sunt profund moderne prin viziunea poetică şi adus vorba despre „Crestomaţie”, m- prin limbajul liric original: „Slujitor al gramaticii, în am referit la lucrarea versurile mele nu căuta drumul, ci sâmburele!” „CRESTOMAŢIE DE LITERATURĂ îndeamnă poetul (Crestomaţie, pp.408-411). UNIVERSALĂ pentru învăţământul preuniversitar şi universitar”, autori: * Cristina Ionescu, Gheorghe Lăzărescu, Ieronim Tătaru; coordonatori: Zoe Concluzia acestei umile exegeze este următoarea: Dumitrescu-Buşulenga, Constanţa Combinaţia perfectă din sufletul poetului şi din miezul Bărboi (cu un studiu introductiv de poeziei este cea dintre talent şi sinceritate. Ambele vin academician Zoe Dumitrescu- de la Dumnezeu. Talentul cu stilistică şi prozodie dar Buşulenga), Ediţia a II-a, revăzută şi lipsit de emoţie şi de mesaj se ofileşte şi intră în adăugită, Editura DIACON CORESI, putrefacţie, precum un trandafir care pierde accesul la 1993. lumină şi apă. Acesta este diagnosticul pe care îl dau curentului postmodernist aflat la modă în vremurile 2.Îmi cer iertare pentru lipsa noastre. diacriticelor de limbă franceză, germană etc., lipsă cauzată de neajunsurile mijloacelor tehnice avute la îndemână.56 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
Nicolae VASILE obișnuiseră cu această deviză, iar pe de altă parte pentru căClubul patronii români ajunseseră, deja, să nu mai aibă încredere Episodul 6 în inițiativele guvernamentale. Mandatul al treilea al Președintelui Ion Iliescu O inițiativă bună arelua, în relația cu mediul de afaceri, o parte din Guvernului Adrian Năstase ametodele fostelor mandate, dar pe o treaptă superioară fost încurajarea întoarcerii înde evoluție. Faptul că poporul român a vrut o revenire la țară a absolvenților merituoși aicel ce a jucat un rol important în revoluție, deși, încă, marilor universități ale lumii, șimai avea o serie de apucături comuniste, arăta că nu erau puțini.amețeala de măsuri de dreapta făcută oameninepricepuți la economie, din perioada regimului Emil Clubul s-a implicat înConstantinescu, cu excepția celor din perioadaGuvernului Mugur Isărescu, care a fost foarte util această acțiune, Alexsocietății, dar a venit prea târziu, arată că româniipreferă strategia pașilor mici, care oferea mai multă participând, alături destabilitate. Și desemnarea Primului Ministru indica o personalități ale mediului detendință spre modernism. Adrian Năstase, om foarte afaceri, mediului academic,educat, profesor universitar, cunoscător a mai multor reprezentanți guvernamentali,limbi străine, deși nu avea experiența economică a lui la mai multe întâlniri cu astfelNicolae Văcăroiu, reprezenta un nou val al socialiștilor de absolvenți, unele încununateeuropeni, dispus să intensifice atragerea de investiții de succes. S-au întors, la nivelstrăine, să facă eforturi în dinamizarea negocierilor de național, câteva sute de copiiaderare la Uniunea Europeană și de a face pasul decisiv excepționali, care din păcate, aupentru primirea României în NATO. devenit țintele politice ale viitoarelor guverne, de alte În acest sens, au fost înființate instituții orientări politice. Mulți dintrespecializate. Pentru urmărirea unei politici unitare față aceștia s-au reîntors înde investitorii externi, a decis formarea Agenției străinătate. Păcat, aceștia ar fiRomâne pentru Investiții Străine, instituție care apregătit terenul pentru investiții majore, precumPETROM, BCR etc., deși, ulterior, s-a reproșat acesteipolitici neglijarea unor interese naționale din dorința,declarată, de a intra mai repede în cele două organismeinternaționale menționate mai sus. Adică, s-a acceptatun joc de tipul „privatizări contra voturi”, care, în final,și-a atins scopul preconizat. Pentru sprijinirea producătorilor interni, dat fiindfaptul că asumarea unei politici favorabile integrăriieuropene schimba cu totul concepția ajutorului de stat,practicată până atunci, guvernul a încurajat o serie demăsuri sub egida „Fabricat în România”. Acestea, însă,nu au fost prea eficiente, pe de o parte pentru că eraubazate pe principiul de marketing, corect de altfel, că„promovarea costă”, iar firmele românești încă nu se 57ANUL V, serie nouă, nr. 4 (39), 2018
putut, realmente, întări grupul de tehnocrați, foarte util acele „Gale de Înmânare a într-o societate, mai ales în momentele de blocaje ale Premiilor Juran”, excelente guvernărilor politice. Mai târziu, și bruma de tehnocrați ocazii de a arăta că țara noastră existentă în România a fost compromisă participând la face eforturi pentru a intra în un „guvern de tehnocrați” implicat în jocurile rândul lumii civilizate a politicienilor. mediului de afaceri, stabilind niște criterii clare de evaluare a Președintele Ion Iliescu, în numele Instituției excelenței economice. Prezidențiale, a acceptat o inițiativă a Clubului de a institui, și în România, cel mai înalt nivel de premiere Într-o ciclicitate care nu pentru agenții economici. Modelul fusese dzvoltat în mai trebuie de mult timp SUA, prin așa numitul „Malcolm Baldrige National dovedită, poporul s-a săturat de Quality Award”, care se înmâna de către Președintele capitalismul paternalist, „de Statelor Unite, pe baza unor evaluări foarte serioase, cumetrie”, denumit chiar de Ion făcute de o instituție specializată, pe baza unor ctiterii Iliescu, nu creatorul, ci denumite „The Malcolm Baldrige Criteria for ocrotitorul său, și a dorit mai Performance Excellence”. Malcom Baldrige a fost unul multă adrenalină, cum spun dintre cei mai renumiți șefi ai Departamentului de Stat puștii de azi pe la toate colțurile de stradă. În democrație, denumita de unii “triumful prostiei’, pentru că nu cred că există vreo societate în care majoritatea populației să fie formată din oameni deștepți, poporul obține, totdeauna, ceea ce vrea. Așa a ajuns să conducă România cuplul Traian Băsescu – Călin Popescu-Tăriceanu, realitate care dovedeste că pentru Comerț ai SUA, în mandatul lui Ronald Reagan, dialectica are și variantă iar sora sa, Letitia Baldrige, a fost printre cei mai mari capitalistă, nu numai marxistă. specialiști în domeniul eticii mediului de afaceri. Cum spunea Antoine de Pe acest model s-a înființat în România „Fundația Saint-Exupery, „pune-i să J.M. Juran”, care acorda „Premiile J.M. Juran”, ambele construiască ceva și vor fi cei purtând numele unuia dintre cei mai mari calitologi ai mai buni prieteni, dă-le ceva lumii, de origine română, cu mari merite în redresarea degeaba și vor fi cei mai mari economică a Japoniei, după al doilea razboi mondial. O dușmani”. Au construit bună parte din Teoria Managementului Calității, care stă împreună preluarea puterii la baza Standardelor de Managementul Calității din politice și au primit degeaba Seria ISO, aparține conceptual acestui mare savant. România, care mai avea multe de jecmănit, deși Radu Vasile Primii doi președinți ai acestei instituții au fost dați spunea, înaintea lor, că în țara de Club, Înțeleptul fiind primul, iar Alex al doilea. asta nu mai este nimic de furat. Meritul Președintelui Ion Iliescu este acela că a Președintele Traian acceptat acest model și, de la instituirea acestor premii până la finalul celui de al treilea mandat al său, a Băsescu voia să organizeze organizat la Palatul Cotroceni, în condiții foarte bune, toate entitațile caracteristice58 unei nații ca pe un vapor, unde Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
căpitanul este și administrator, și comandant militar, și din subordinea sa îl porecliserăofițer de stare civilă, și popă etc. Nu a putut scăpa de Nebunul, după exesele sale deTăriceanu, care forțat de împrejurări a fost, pentru un comportament pe care lemandat de patru ani, un fel de „șef al echipajului”. manifesta aproape la fiecare întâlnire. Le povestea, atunci, Referitor la Club, Alex îl cunoscuse pe viitorul cum era un fel de concurs întrepreședinte ca Primar al Municipiului București, când el și Traian Băsescu, care esteparticipase, în numele oamenilor de afaceri din capitală, cel mai neconvenționalîmpreună cu Tătucul, la o discuție privind ruperea ministru.Clubului pe țară de filiala lui bucuresteană, presată deImpăratul, urmat de câțiva șefi de reprezentanțe La una dintre acestejudețene, mai oportuniste. întâlniri, după discursul Președintelui, privind ideile Primarul, precum un căpitan de vas, a fost scurt și sale despre domeniu, a lansatferm: un dialog cu sala. De obicei cei – Susțin varianta ruperii!... De ce, eu, sau altul din sală evitau să intre încare va veni după mine, să nu am o structură proprie discuție cu domnia sa, aflaserăpentru legătura cu oamenii de afaceri și să merg prin deja de modul său răzbunătorcea națională, unde prioritar va fi totdeauna Primul de a fi. Împăratul l-a privitMinistru?... dojenitor pe Alex, văzând că ridicase mâna, în sensul că vrea Tătucul, vizibil descumpănit: să vorbească. Părea a spune, „ai înnebunit?...”. – Dar, domnule Primar, noi avem, în interior, ostructură alocată doar Bucureștiului!... Iată, dânsul este – Da, domnule, ce vrei sășeful acesteia!... spuse el arătând spre Alex. spui?... – Da, dar dumneata ești șeful și vei asculta mereu – Domnule Președinte, înde Guvern nu de mine!... primul rând aș vrea să vă Pe de altă parte, nu voi uita niciodată că, la SalaMare a voastră, i-ați dat să organizeze Revelionul luiVanghelie, nu mie. Asta nu se iartă!... Era clar,… dacă primul argument era logic, treabacu Revelionul părea că îl afectase personal și nu eranimic de făcut. Primul Ministru era din același partid cu grupulcelor ce voiau reforme radicale în lumea afacerilor șiapropiați ca persoane, așa că a schimbat legea și în loc săvoteze sute de mii de oameni de afaceri pentru alegereaPresedintelui Clubului, au votat, conform noii legi,numai 41 de membri, șefii reprezentanțelor județene și,astfel, Împăratul a devenit Președintele Clubului. Președintele Traian Băsescu, care se potrivea laspirt și spirit cu noul șef al Clubului, și-a început relațiilecu reprezentanții mediului de afaceri prin niște discuții,care se voiau periodice. Cele două părți constau dinÎmparatul cu șefii Cluburilor din județe, pe de o parte șiPreședintele Traian Băsescu, însoțit de consilierul săufavorit, pe care Alex îl știa de când fusese ministruldomeniului său, pe de altă parte. Pe acesta din urmă cei 59ANUL V, serie nouă, nr. 4 (39), 2018
mulțumesc că țineți astfel de întâlniri, care sunt o mai mult un arbitru al mediuluidovada de transparență față de oamenii de afaceri. de afaceri și un intermediar al acestora cu mediul politic, – Da, da,… bine!... Să trecem peste introducere!... Împăratul era mult mai expansiv, pornit spre exterior. – Domnule Președinte, eu vă consider un om Împreună cu el, Alexdeștept, cum deștept mă consider și pe mine. Nu trebuie participase la întâlniri cusă ne fie rușine că suntem deștepți, este o mândrie!... Prințul Albert de Monaco, cu Prințul Felipe al Spaniei, atunci – Domnule, mie nu-mi plac lingușelile!... prinț moștenitor, acum Regele Spaniei etc., ceea ce nu era rău, – Aveți răbdare, nu este o lingușire, acum urmează exponenții de vârf ai economieiproblema. românești trebuie să se manifeste la nivel internațional, De ce folosiți cuvântul „deștept” în sens peiorativ? altfel libertățile de toate felurileV-am auzit de mai multe ori spunând, în sens negativ, oferite de integrarea în Uniunea„băieții deștepți din energie”, „băieții deștepți din bănci”, Europeană nu își produc„băieții deștepți din universități”, „băieții deștepți din efectele scontate.imobiliare” etc. – Îî!... Dar eu m-am referit doar la cei care faclucruri rele!... Relația politicieni-oameni de afaceri nu este una simplă. Fiecare vrea sa facă parte și din tabăra cealaltă, fără să dorească să o părăsească pe a sa. Oamenii de afaceri vor să fie și politicieni, pentru a se proteja, iar politicienii vor să fie și oameni de afaceri, pentru a se îmbogăți. Ambele categorii sunt, însă, sub lupa justiției, – Da,… poate au făcut lucruri rele, nu am de unde care, dacă își face treaba corect,să știu, dar chiar dacă este adevărat că le-au făcut, de cesă le ziceți „deștepți”?... Denaturați sensul cuvântului!... respectând legislația dinNu este o treabă de justiție, este o treabă de limbaj. domeniul drepturilor omului și Întâlnirea s-a oprit atunci. Ulterior, a aflat, de laSPP-isul Președintelui din acea zi, care, întâmplător, îi a tuturor celorlalte libertățifusese cândva student, că îl înjurase din plin în mașină.Era cazul să se cam păzească!... După aceea a mai fost în oferite de legislația Uniuniidiverse acțiuni unde s-au întâlnit și nu a observat vreunsemn de ranchiună, dar îi spune cam în bășcalie Europene (circulația„profesore”, semn că-l reținuse. Într-o misiuneeconomică în Egipt, din acea perioadă, chiar l-a luat cu persoanelor, mărfurilor,el în prezidiu, ca șef al delegației oamenilor de afacericare-l însoțea, în sală fiind o mulțime de membri ai capitalurilor etc.), este foarteguvernului. bine, dar dacă economia cade sub influența, nocivă de multe ori în istoria României, a serviciilor secrete, nu mai este bine. Este o problemă care ține de libertatea competiției, niște oameni de afaceri supuși unui exces de supraveghere sunt maiSpre deosebire de Tătucul, apropiat al cercurilor de puțin competitivi decât cei care stânga, care se manifesta preponderant în interior, fiind60Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
simt realmente libertatea afacerilor. umor p61 pe Spuneam anterior că imediat după revoluție, lupta Puiu Răducanpentru cucerirea puterii economice pe o piață aproapenouă, ca cea a României din acel moment, a început Yaha călareîntre noii oameni de afaceri și vechii securiști. Au trecut dădăaproape treizeci de ani de atunci și noii oameni deafaceri au devenit vechii oameni de afaceri, iar vechii (Pamflete-n zeamă de cucutăsecuriști au fost înlocuiți de noii securiști, iar cuvântul și zaț de mătrăgună)pușcărie a devenit unul foarte frecvent în limbajul actualal afacerilor. Interesele partizane ale celor care trebuie IIIsă fie doar arbitri denaturează în mod inadmisibilcompetiția liberă, făcând din conceptul de „economie de Falsa pace domnește înpiață funcțională”, pentru care ne-am luptat atât să ținutul Yaya, unde bătrânul îșidovedim că l-am îndeplinit în faza de preaderare la aprinde pipa… Of, Doamne, nuUniunea Europeană, o vorbă goală fară niciun pipa păcii! Filistinii yaya-ișticorespondent în realitatea românească actual. din fruntea obștei blestemate, De la începutul primelor mandate ale Președitelui în posturi de regulatoriștiIon Iliescu și până la finalul celor două mandate ale feroce pun tunurile pe regulațiiPreședintelui Traian Băsescu, mediul de afaceri dădăiști, tratându-i ca pe nișteromânesc s-a schimbat mult și la fel s-a schimbat și aprozariști asiatici cărora lepercepția acestuia în societate. dictezi și primești supunere totală. La început, voiam supermarket-uri, acum nu preamai vrem, când am constatat că acestea ne omoară Starea lucrurilor ținutuluimicile noastre afaceri, voiam să intrăm cât mai repede blestemat este un continuuîn Uniunea Europeană, pentru a ne plimba fără vize, tangaj pe axa YAYA.acum ne deranjează regulile impuse de aceeașiinstituție, ne-au plăcut exporturile fără taxe vamale, darnu ne place că și alții au acest drept și ne-au inundatpiața cu produsele lor, ne-a plăcut să atragem cât maimulte investiții străine, chiar am făcut legi pentrufavorizarea acestora, acum ne deranjează punctul devedere al reprezentanților acestora, ca participanți laviața socială românească, fiind tot mai multe comentariiprivind îngrădirea lor prin legislație a acestora etc. Teoria sistemelor spune că dacă mai multe mărimiintră în același sistem, vor exista ieșiri similare, singurulcare diferă este timpul. Am intrat în Uniunea Europeană, dacă respectămregulile acesteia, vom ajunge, după un timp specificRomâniei, la situația altor țări, care sunt de mai multtimp acolo. Vorba unui hâtru, „cine mai rezistă”. În cazuri stupid de celebre, yadaiciștii, șefi ai langurosului regim satanic de fascist, yaya-ist, se 61ANUL V, serie nouă, nr. 4 (39), 2018
transformă-n costaricaniști, belgrădiști, londoniști, Yaya, conducător feroce cuputernic susținuți de limbincuriștii dădăi. pușcărie la bază în timpul serviciului... Poporul dădău, unicat în stăpânirea Domnului se-ncaieră cu el însuși pentru slujirea întru religie a Yaha- Nu se știe dacă se poateilor. Îi limbincurează sălbatic, îi venerează-n principii coborî mai jos cu jigodismul„progresiste” până-n slăvi pe călăii yaya-iști. sălbatic în „contraselecția valorilor”, a caracterelor, Învăluiți în meschinăria pudibondă mic-burgheză discursurilor, mentalităților,de-acum și dintotdeauna și dădăii și yaya-ii conviețuiesc figurilor limbincuroide.stupid. Spre „slava” poporului Cum femeia care ia bătaie de șapte ori pe dădău, acesta nu mai este însăptămână plus în zilele cu post, dar și în cele fără și de pericol de a fi invadat de forțepatru ori joia, spune-n gura mare că-și iubește bărbatul exterioare.cu a cărei bătaie s-a învățat și poporul dădău își iubeștecu aceeași patimă pe cel care-i suge sângele. Viermele este înăuntru și roade. Cu adevărat că ținutul Yaya a devenit un bantustanmultilateral retardat, care cu ajutorul poporului dădău Și roade… și roade… șipângăresc lumea și viața. roade… Este viermele propriului popor, poporul dădău. Și totașescu și așamaidepărtescu să cașairomânescu supărlumescu… Și Dumnezeu fuge, fuge, fuge!... IV Prin cabinete guvernamentale de toată jena Yaya- Bătrânul Yaya din nou îșiiștii subjugă propriul popor, poporul dădău spre mare pregătește ziarul timpurilor să-(acestuia din urmă) fudulie. Fudulia poporului dădău și construiască binemeritataeste fără margini spre stupefacția tuturor popoarelor pipă…ținutului lui Dumnezeu. Literele pline cu untură Statul Yaya este cel mai mare hoț al poporului bătrână din bucata de ziarDădă. impricinat încep să plângă de focul ce le va pătrunde și le va Primul cabinet Yaya din guvernarea modernist- introduce în plămâniioccidentală, de când „laptele și mierea curge ne-ncetat”, comuniști ai bătrânului…era foarte prost, și condus de un nemernic un pic maimare decât un nimeni. Al doilea a fost și mai prost, Își așează moș Yayacondus de un și mai mare nimeni și tot așa și iar așa… și- meticulous ochelarii cu aceleașinco-dată tot așa, hărăi șa… lentile concav de convexe și privește… Unde să poată privi decât în urmă?Ultimul este anomia absolută la toate categoriile. Ce bine mai era cuUn ins ca actualul om al justiției era relativ stingher în tovarășii! Duhul rău îi bate-nprimul guvern, normă în al doilea și figură slugarnică, geam însă: Hei, ce ai tatae? Păilimbincuristă, pupincurist-unanimă a ultimului mohican acum nu este la fel? Nu porți62 aceeași… pălărie?Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
SSuuGGhhiițțăă bbăăttrrâânnuull YYaayyaa șșii ssee ggâânnddeeșșttee ddeeppaarrttee…… llaa ppoovveessttee…… ȘȘii YYaayyaa ssuuGGhhiițțăăaalltt țțiinnuutt mmaazzăărrggăășșccăărriicceesscc…… ppeeșșttee…… VVooii,, ccuu lleess,, ccuu hhooțțiiii,, nneeFFaattaa lluuii,, TTăărrii cceeaa nnuu((mmiissmmaattiiccăă)),, uullttrraalliibbeerraallăă,, ccuu mmăănnâânnccăăllaaddeesseerrtt..bbooaannțțaa rrooșșiiee,, ss--aa aappuuccaatt ddee ffuummaatt șșii nnuu mmaaii ddăă nniiccii uunn PPooppoorruull ddăăddăăuu rrăăuu ddee ttoottPPoonnttaa((ccuu mmddeellaammăăggăărriițțăă--nnccăălldduurriiffiieerrbbiinnțții..)) vvootteeaazzăăccee--ii ddiicctteeaazzăăccoonnșșttiinnțțaa……NNeerrvvooaassăă ccuu nneerrvviiii,, hhooaașșccaa ddee YYaahhaa rreecciittăă vveerrssuurrii aallttoorraa..cciicclloonniiccee…… „„DDrraagg nnee--aa ffoosstt vvoorrbbaa șșii ppoorrttuull șșii--aaccuumm nnee MMuurrddaarrii llaa gguurrăă ddee lliimmbbiissuuGGhhiițțăă ppoorrccuull……”” CCuu sstteeaagguull nnaațțiieeii ssaallee mmaagghhiiaarree ssee-- ssttrrăăiinnee aattââtt ddăăddăăiiii ccââtt șșii yyaayyaa--nnffăășșooaarrăăppââ--nnllaarrââuu ccâânnddmmeerrggrruuffeelleellaabbrrââuu…… iișșttiiii ccoonnvviieețțuuiieesscc uunniiii ppee ssppiinnaarreeaa cceelloorrllaallțții…… ddoorr uunniiii ppee BBaa ddee--aa ii--aarr,, ccaa--nnttoottddeeaauunnaa eessttee oobbrraazznniicc șșii aassccuullttăă cceeaaffaa cceelloorrllaallțții……CCiiuuvviicc((aa)) cciivviiccăă rrăăuu ssăă ddeecciiddăă vvoorrbbee lliimmbbiinnccuurriissttiiccee.. PPrriinn MMaazzaarrggaaccșșccaarr ssee ffaacc BBiiccaa((uuss)) ccăă ssuunntteemm rrooșșiiii,, rrooșșiiii ddaa pprrooșșttii,, ddăăddăăiiii ssee-- llooccuurrii ddee vveeccii pprriinn ccoonnttrriibbuuțțiiaanngghheessuuiiee,, ssee ccaallccăă ppee ppiicciiooaarreellee ddeeggeetteelloorr ddee llaa mmââiinnii ssăă ppooppoorruulluuii ddăăddăăuu.. DDeejjaa ssttaattuullvvootteezzee,, eevviiddeenntt,, RROOȘȘUU.. PPăădduurriillee ffuugg îînn ttiirruurrii șșii yyaayyaa--iișșttiiii vvoorr ssăă uucciiddăăCCooddrruu țțaacc,, țțaacc,, țțaacc ccăăpprriițțăă,, țțaacc,, ppâânn llaa uurrmmăă ttoott…… țții--ooffaacc!!...... PPâânn’’ llaa uurrmmăă ttoott țții--oo ttrraagg!!..... YYaayyaa ll--aa aassmmuuțțiitt ppee ccăălluuggăărruull FFăărrddeeppăărr llaa mmiinntteeccaarree NNaa ssttaa((tt)),, ssee vveeddee ccuu oocchhiiuull lliibbeerr,, ccăă eessttee mmaaii iieeffttiinnccaa uunn gglloonnțț rreebbeell…… șșii--oo eexxeeccuuttăă llaa ddiissppoozziițțiiee mmaatteerrnnoo--ppaatteerrnnaallăă ppee pprriinnțțeessaa--nn bbaallaannțțăă iinnssttaabbiillăă.. CCâânnttăă,, ccâânnttăă,, llaattrrăă CCiiuuvvii ccăă ssee aauuddee--nn vveesstt șșii--nnttooaattee ppuunncctteellee ccaarrddiinnaallee șșii oorrddiinnaarree șșii ccrriimmiinnaallee șșiibbeessttiiaallee…… CCâânnttăă ccâânnttaarreeaa mmoorrțțiiii:: „„DDrraagg nnee--aa ffoosstt ppeelluummee hhooțțiiii!!””.. SSuuppuussuull ccăălluuggăărr iinnffaannttiill ssppăăllaatt ppee ssuubbțțeeaassttăă sseeaammăănnăă sseemmiinnțțee ddee mmooaarrttee ssuubbttiillăă ppeesstteeppooppoorruull DDăăddăă((UU)) rrăăuu..... SS--aa ssccrreemmuutt ccââtteevvaa ssăăppttăămmâânnii,, ccăărruuiiaa ii ss--aa ssppuuss::TTuu ddoo((aa))rr ssăă cciitteeșșttii pprrooccllaammaațțiiuunneeaa!! AAșșaa aa șșii ffăăccuuttssuuppuussuull…… TTuu.. DDoorr șșii aaccuumm ccuuvviinntteellee ddeecciizziioonnaallee,,ssuuGGhhiițțăă dduullccee sspprree ssaattiissffaaccțțiiaa ssttuuppiizzddăă aa mmaarreeșșaalliilloorr ssăăiippee ccaarree--ii lliimmbbiinnccuurreeșșttee ssăăllbbaattiicc..ȘȘii--aa sscchhiimmbbaatt aappooii ppaammppeerrssuull ddee llaa gguurrăă șșii ss--aaccuurrăă…… țțaatt…… YYaayyaa șșii--aa ttrriimmiiss ssooll ppeennttrruu aaCCââiinneellee aassmmuuțțiitt aa mmuușșccaatt,, aa oottrrăăvviitt șșii aaccuumm ssttăă aarraannjjaa ddeeppuunneerrii ffiinnaanncciiaarree îînnaassccuunnss dduuppăă ppuullppaannaa rrooșșiiee aa yyaayyaa--iissttuulluuii ccăăllăăuu.. ssccooppuurrii ccaarriittaabbiillee sspprree ffaavvooaarreeaa MMeerreeuu,, mmeerreeuu ssee iissăărree((ss)) ccuu ccââttee uunnuull șșii aarruunnccăă cceelloorr ccaarree aauu ffuurraatt..... ffăărrăă vvooiiaappeesstteeddăăddăăiiiipprrooșșttiiddeenneemmeerrnniicciiccuu pprroocceennttee,,ttaaxxee,,bbiirruurrii lloorr..sspprree cciinnsstteeaa șșii oonnooaarreeaa yyaayyaa--iișșttiilloorr…… IIllii ee ssccuu((llăă)) mmaarree GGîî ddee--aall ddrreeccuulluuii ffaacceenniiccii îînn ppuuțțăă nnuu îîll ddooaarree aattââttaa ttiimmpp ccââtt ppooppoorruull pprrooppaaggaannddăă rrooșșiiee ccuu ssppuummeessoommnnaammbbuull DDăăddăă îîii ssuuggee șșoosseetteellee…… ssăăllbbaattiiccee llaa gguurrăă……RRoommaa((nn)) ee ddeeppaarrttee șșii nnuu ttrreebbuuiiee aașștteeppttaattăă iinnvvaazziiaa FFooccuull aarrddee,, DDăăddăă ttaaccee……mmoolluușștteelloorr ssttrrăăiinnee aattââttaa ttiimmpp ccââtt vviieerrmmeellee eessttee îînnăăuunnttrruu,,aattââttaa ttiimmpp ccââtt CCaalluull TTrrooiiaann aa iinnttrraatt bbeenneevvooll îînn bbuurrttaa ȘȘii DDuummnneezzeeuu ffuuggee,, ffuuggee,,cceettăățțiiii mmuucceeggăăiittee.. ffuuggee!!..... DDrraagg nnee--aa ffoosstt,, nneeiiccăă ooddaattăă ccâânndd mmâânnccaamm ssaarree ccuu 6633cceeaappăă,, ddaarr aaccuumm mmaaii DDrraagg nnee((aa)) eessttee,, nnee hhrrăănniimm ddiinnttrr--ooANAUNLUVL, sVe,rsieernieonuoă,unăr, .n4r.(439(3),92)0, 210818
Rodica Bogdan1 aprilie – păcăleli de-a lungul Întâi Apriltimpului (colaj) Se'ntorcea acasă vesel M-am gândit iubitule că nu trebuie să mai Şi de sine mulţumit: trăieşti în minciună şi să-ţi zic cine sunt eu cu Câţi prieteni întâlnise adevărat. Te înşel de 3 luni cu cel mai bun prieten El pe toţi i-a păcălit. al tău din clipa în care el s-a dat la mine, iar eu nu am putut să-l refuz. Îmi cer scuze pentru Şi mergând pe drum, într'una sentimentele rănite şi promit că e ultima Tot în gându-i plănuia păcăleală de 1 aprilie care ţi-o fac. Te iubesc! Ce să facă, ce să zică, Ca s'o-nşele şi pe ea? Pentru că eşti unul dintre prietenii mei buni * îţi trimit şi ţie acest mesaj să te anunţ că mâine Strânşi în braţe îi găsise!... mă mut la casă în Canada alături de alte neamuri A rămas încremenit. ale mele. Dacă doreşti săptămâna asta ne putem „Ah ! Te-oi omorî femeie întâlni pentru a ne lua la revedere. Cu netrebnicu-ţi iubit!” Am auzit la ştiri că a fost găsit un bărbat la Însă Ea, râzând, îi zise: grădina zoologică dezbrăcat, foarte urât cu spume „Ce te superi?... Ești copil! la gură şi imediat m-am gândit să te întreb dacă Ţi-am jucat şi eu o festă eşti bine! Aştept răspuns! Azi e doar Întâi April.” Suntem prieteni de atâţia ani și de aceea îmi Phoebus este foarte greu să îți spun ceea ce trebuie să îți spun. Dar trebuie pentru că nu mai pot trăi în publicată în numărul din 5 minciună, nu mai vreau să mă scald în această aprilie 1898 al săptămânalului mocirlă… Iubita ta te înşeală cu mine. Eu te înșel cu ea… Îmi pare rău … S-a întâmplat… Știi că nu „Foaia Populară” ai cum să stai împotriva sentimentelor. Mi-am spus că nu trebuie, că nu se cade… O iubesc… Îmi pare rău… Promit că nu mai fac glume proaste de 1 Aprilie!64 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură
Search
