INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFOMALINI INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI Nr. 23 Aprilie 2013O nouă iniţiativă, o nouă investiţie PENTRU SĂNĂTATEA LOCUITORILOR COMUNEI MĂLINI Recent, la nivelul primăriei comunei Mălini, s-a de dezumidificare. Se vor mai amenaja o cameră cuconturat ideea ca, pe lângă sala de sport, să fie ame- pereţii placaţi cu sare şi o saună.najate spaţii pentru tratarea unor boli prin folosireacalităţilor curative ale sării. Primarul Petru Nistor a Cum spuneam, iniţiativa este susţinută şi de faptulsesizat facilităţile deja existente în cadrul sălii de că se vor putea folosi duşurile, vestiarele şisport şi a luat iniţiativa să le întrebuinţeze spre grupurile sanitare deja existente în cadrul sălii debinele oamenilor suferinzi. sport. De asemenea, se vor folosi celelalte facilităţi deja existente : sursa de apă, sursa de căldură, insta- Despre ce este vorba? Lângă sala de sport, legată laţia electrică şi reţeaua de canalizare.de aceasta, se va realiza o încăpere lungă de 14 metrişi lată de 7 metri. Acest spaţiu va găzdui un bazin În paralel se vor amenaja şi înzestra corespunză-(cu dimensiunile : 8 metri - lungime, 3,8 metri - tor săli de gimnastică pentru recuperare şi în-lăţime şi 1,50 m –adâncime) pentru hidroterapia cu treţinere.apă sărată. Încăperea va fi dotată şi cu o instalaţie (continuare în pagina 3)Primăvara - vremea ÎN ATENŢIA Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, reînvierii naturii PERSOANELOR CARE Consiliul Local Mălini precum şi primarul Petru Nistor adresează tuturor locuitorilor După o iarnă lungă şi grea, apar Apoi nici asta nu mai este BENEFICIAZĂ comunei urări de sănătate, belşug şi bucurie!semnele primăverii. Pe pământ, pe Iar gliile încep să fiarbă DE ALOCAŢIE Lumina Învierii Domnului să vă însoţeascăcer şi în sufletul nostru, al oame- Şi creşte-n sus ca în poveste COMPLEMENTARĂ fiecare pas în viaţă, să vă aducă linişte şinilor. Toţi artiştii lumii - poeţi, pic- Minunea firelor de iarbă”.tori, prozatori, compozitori - i-au În urma ultimelor reglemen- pace în suflet!dedicat câte ceva din operele lor. Da, iată vine primăvara cu toate tări, dosarele beneficiarilor de Sărbători fericite alături de cei dragi!Pentru a vesti şi noi primăvara, am cele ale ei: cu iarbă, cu flori, cu alocaţie complementară se reac-ales câteva versuri dedicate anotim- păsări călătoare, cu bucuria vieţii, tualizează din trei în trei luni. File de istoriepului de poetul Nicolae Labiş: cu minunea reînvierii naturii. Dar, Cea mai recentă reactualizare a odată cu alaiul colorat şi optimist cu avut ca termen final ziua de 28 Serviciile poştale şi de „Sub soarele de primăvară care se însoţeşte, primăvara vine şi februarie 2013. telecomunicaţie la Mălini Zăpada-ncepe să se crape cu vremea lucrărilor, a eforturilor şi Şi-n brazde freamătă uşoară a trudei în gospodării. În cazul în care dosarele nu Poşta şi, mai târziu, telecomunicaţiile au constituit servicii care au con- Minunea firelor de ape. sunt actualizate la timp, alocaţia tribuit în mod substanţial la dezvoltarea economică şi culturală a (continuare în pagina 3) va fi suspendată în luna imediat popoarelor, a comunităţilor locale. Primul document care atestă existenţa următoare. serviciilor poştale pe meleagurile româneşti este un „Hrisov” dat de Mircea cel Bătrân în anul 1399. Dar instituţia poştală propriu-zisă prinde contur Acte necesare pentru com- abia în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În acea vreme, curierii poş- pletarea dosarului: tali „trec la stat” cu toate cheltuielile, se construiesc localuri pentru funcţionari şi călători, grajduri pentru cai şi se acceptă călătorie publicului - adeverinţe de venit pentru soţ cu poştalioanele. În zona noastră, izvoarele documentare relevă că acest şi soţie de la trezoreria Fălticeni; gen de servicii a apărut relativ târziu. - adeverinţe de elev; Prima atestare a unor servicii poştale în comuna Mălini este cuprinsă de - cupoane de alocaţie, şomaj, un document, din septembrie 1877, prin care un funcţionar poştal al plăşii pensie, adeverinţe de salariat. Muntele reclama pe primarul comunei Mălini că „nu-i pune la dispoziţie cu Următoarea actualizare a regularitate vătăşei pentru purtarea plicurilor…” dosarului trebuie să fie finalizată până la sfârşitul lunii mai. (continuare în pagina 3)Destine în furtuna vieţii IMPORTANT: persoanele care au restanţe legate de taxeleDouă surori din Văleni - şi impozitele locale pentru anulStânişoara se întâlnesc 2012, trebuie să le lichideze, îndupă 17 ani în Italia caz contrar, începând cu 1 aprilie 2013, vor pierde dreptul la alo- Probabil că unii dintre cititorii izate şi porniseră cu succes în viaţă. caţie complementară.noştri îşi mai aduc aminte despre un Între timp, Milica, o soră maireportaj apărut în publicaţia noastră Grădiniţadin martie 2011 în care vorbeam de- mare, rămasă acasă, la Văleni - de la Poianaspre cinci fetiţe aparţinând familiei Stânişoara, femeie măritată cu Du- MăruluiIon Tataru din Văleni - Stânişoara. mitru Stan, ajutată de profesoara funcţioneazăVorbeam atunci despre faptul că Daniela Cîrjă (după căsătorie într-o nouăfetiţele rămase fără mamă şi încă Daniela Ciotină) a menţinut legă- clădirefoarte mici, între doi şi cinci ani, au tura prin internet cu fetele dinfost înfiate de un medic din Statele Statele Unite. Viaţa a făcut în aşa fel Aşa cum am informat şiUnite ale Americii. Menţionăm as- încât una dintre surori, Gabriela, într-o precedentă ediţie apectul că, la momentul respectiv, angajată a armatei Statelor Unite, să publicaţiei noastre, gră-fetele erau bine, sănătoase, fiecare primească o misiune în Europa, mai diniţa de la Poiana Măruluicu o profesie. Altfel spus, erau real- precis în Italia, oraşul Vicenza. funcţionează într-o nouă clădire. Spaţiile generoase, (continuare în pagina 4) luminoase, aerisite, condiţi- ile civilizate conferă activ- ităţii cu cei mici un plus de confort, un context favora- bil, stimulator.
2 INFO M|LINILumina fără de sfârşit Până să fie o Sărbătoare a lumi- pentru Marea Sărbătoare. Nu în ielilor şi supărărilor ne apasă, câtă pământ şi îi înnobilează pe toţi cei toare de Paşte înseamnă a te împăr-nii, Paştele este mai întâi o cerce- aceasta trebuie să căutăm întâmpi- vreme noi simţim tăişul unei vorbe care au reuşit să urce treptele sme- tăşi din sfintele taine ale Învierii,tare şi o înţelegere a umbrei care se narea şi împlinirea ei. Mult mai de nepotrivite. Biruinţa Sărbătorii por- reniei şi ale mărturisirii, ale asumă- ale Mântuirii şi ale Vieţii fără delasă în fiecare primăvară peste preţ, de fapt fără de preţ, este înde- neşte şi din această împăcare şi ier- rii faptelor lor şi ale împăcării şi sfârşit.lume. Pământul întreg este acoperit plinirea celeilalte curăţenii, mult tare a eventualelor supărări, jigniri, iertării cu ceilalţi.de o mare tristeţe. Oricât de senine mai anevoioasă, uneori, şi mai greu răniri, bănuieli, închipuiri pe care D.M. STÎNIŞOREANUşi de zglobii ar fi zilele de trezire a de dus la capăt : mărturisirea - le-am avut faţă de cei printre care A lua Lumină la Marea Sărbă-naturii din somnul iernii, cu cât se actul care se supune regulilor dure trăim. Sau le-ar fi putut avea alţiiapropie mai mult Sărbătoarea În- ale permanenţei şi ale sincerităţii faţă de noi. Nu poate străluci Săr-vierii, se simte în aer o tot mai mare totale. Mărturisirea păcatelor, spo- bătoarea dacă oamenii se duşmă-apăsare. Ca o asumare de către fie- vedania e treapta greu de trecut, nesc sau se urăsc. Ca să facem curatcare om a vinii că a fost posibil un dar fără de care sărbătoarea nu în cugetul nostru, în mintea şi gân-asemenea sacrificiu precum marti- poate exista. durile noastre, trebuie să recunoaş-riul lui Cristos, că s-a putut întâm- tem ceea ce am greşit faţă de noi şipla, că omul nu a fost capabil să Nu întotdeauna poţi să faci curat faţă de ceilalţi.vadă ceea ce trebuia la momentul în suflet şi în gând, aşa cum faci înpotrivit, că omul nu a înţeles că casa pe care o locuieşti. Pasul măr- Vom simţi cu adevărat bucuriatotul s-a întâmplat pentru el, doar turisirii este uneori mic, iar pragul Sărbătorii în măsura în care, în aş-pentru ca el să găsească drumul de trecut este prea înalt. teptarea acesteia, vom deveni cu-spre iertare, spre înălţare, spre raţi, vom deveni împăcaţi cu viaţamântuire. Să găsească drumul spre Dar odată trecut acest prag, omul noastră şi cu cei alături de care vie-Adevăr. se simte eliberat de noroiul păcate- ţuim. lor, poate privi mai uşor spre lumea Aşteptarea întreagă, totul devine cald, senin, Biruinţa luminii firesc. Este sentimentul pe care îl Paştele este şi o sărbătoare a aş- încercăm după mărturisire - liber- Paştele este o sărbătoare a lumi-teptării. Dar înainte de asta a fost tatea extraordinară pe care ţi-o dă nii. A Luminii care a străbătut întu-întotdeauna o sărbătoare a curăţe- asumarea faptelor şi gândurilor nericul, care a învins întunericul caniei, a purităţii, a unui nou început. tale, aşa cum au fost acestea, bune să poată izbucni cu toată puterea eiEste timpul îndepărtării a ceea ce sau rele, mai curate sau mai mur- eliberatoare. A Luminii care a tra-era cenuşiu, murdar şi greoi. Este dare, mai stăpânite, mai controlate versat moartea ca să poată trăitimpul depăşirii şi înlăturării zgurei sau involuntare. mereu. A Luminii care s-a născutde peste an. Este timpul intrării în din suferinţă şi durere, dar încunu-moarte pentru a renaşte, precum Împăcarea şi iertarea nează bucuria.bobul de grâu aruncat în pământ,acolo unde putrezeşte înainte de a Înainte de pragul mărturisirii, A Luminii care a deschis mor-încolţi. este bine să ne împăcăm cu lumea mintele ca să facă loc vieţii veşnice. în care trăim, iar apoi să ne împă- Sărbătorirea Învierii Domnului este Înnoirea de Paşte începe cu aceea căm cu noi înşine. Trebuie să facem tocmai bucuria acestei Lumini, carede afară - a naturii, a casei, a grădi- pace cu oamenii lângă care vieţuim, prin măreţia şi puterea ei arde totnii, a hainelor. Dar nu în această cu prietenii şi neprietenii, cu cole- ceea ce a fost păcat, umbră, întune-înnoire stă secretul pregătirilor gii, cu vecinii. Nu putem intra în ric, durere şi neîmplinire. Sărbătoare câtă vreme umbra îndo- Lumina Paştelui aduce cerul pe Apropierea sărbătorilor de Paşti ne aduce în suflet şi luare-aminte şi adâncă meditaţie. în minte spiritul faptelor, al vieţuirii minunate a Celui Versurile au ca punct de inspiraţie secvenţa biblică care s-a jertfit pentru noi. Lucrări nemaiîntâlnite, acţi- uni pilduitoare, învăţături pline de înţelepciune alcă- exemplară pentru „uimitoarea smerenie” a lui Hristos, tuiesc trecerea lui Iisus Hristos prin lume, alcătuiesc pentru „desăvârşita iubire” faţă de ucenicii săi: mo- viaţa fără prihană a Fiului Domnului, Cel trimis să ne mentul în care Fiul Domnului spală picioarele aposto- mântuiască prin sacrificiul Său. lilor. Trăind aceste zile premergătoare Marii Sărbători, Titlul poeziei este „Ştergarul” şi se află între paginile pregătindu-ne cu toţii, sufleteşte şi trupeşte, pentru unei cărţi dragi sufletului meu, „Taine”, carte întâmpinarea ei, am găsit potrivit ca în această ediţie a aparţinând poetului creştin Ioanid Costache. publicaţiei noastre să vă propun o poezie spre citire, Teodora PLĂCINTĂDespre iertare Ştergarul Dar azi sunt mii de-amaruri. Necazul greu se curmă. Nu vrei, în lumea asta, să fii tu cel din urmă? Părintele Cleopa atât de cu- nicul i se adresează tânărului La Cina cea de Paşte, în camera de sus, E bun un vas de cinste, dar trebuie şi-un ciob!noscut şi de apreciat pentru preot : „Hai să spunem îm- înconjurat de-apostoli, S-a aşezat Iisus. Nu vrei să fii tu, frate, al fraţilor tăi rob?capacitatea sa de a interpreta preună Tatăl nostru, fiule!” Se revărsă din sfeşnic o galbenă lumină Sunt răni neîngrijite, sunt mucuri ce se sting,şi de a transmite esenţa valo- pe pâinile calde, pe mielul fără vină… Batiste-n care lacrimi în taină se preling,rilor creştine ortodoxe, se Pe când ucenicul spunea „… Era plăcut prilejul şi toate pregătite. Sunt văduve bolnave, bătrâni fără putere,ocupă, într-una dintre pildele şi ne iartă nouă greşelile Dar, vai, uitase gazda o slugă a trimite, Sunt oameni singuratici, lipsiţi de mângâiere,sale, de înţelegerea cu care noastre, precum şi noi iertăm un rob sau o copilă, ca, dup-a vremii lege, Sunt prunci rămaşi acasă, cu-o mamă în spital,trebuie să tratăm faptele celor greşiţilor noştri”, bătrânul îl cureaua de pe glezne pe rând să le-o dezlege, Sunt suferinzi ce-aşteaptă al Cerului semnal.de lângă noi, de puterea omu- opri şi-i spuse: „Nu aşa fiule! să le aline talpa de colbul de pe drum. Se cere osteneală si jertfă uneori.lui de a-l ierta pe semenul său Să spunem cum gândeşti, cum Şi-acum cei doisprezece, sfielnici oarecum, Şi nopţi de priveghere şi iarăşi muncă-n zori.care a greşit. crezi tu : … şi nu ne ierta nouă se întrebau în cuget: Cum vor şedea la rugă? Nu mânui Cuvântul, când harul nu ţi-e dat, greşelile noastre, precum nici Sau cine îşi va pune ştergarul cel de slugă? Cât mătura şi acul şi rufa de spălat, Iată cum înfăţişează părin- noi nu iertăm greşiţilor Cât cratiţa, toporul şi roata la fântână,tele Cleopa un episod relevant noştri!” O, dar iată-i cum se-ncruntă, privind cu tulburare Ciocanu-n tabla casei şi-n gard la vreo bătrână.în legătură cu porunca creş- când vasele cu apă, când praful pe picioare. Să stai de veghe noaptea la câte-un căpătâi,tină de a-i ierta pe cei ce ne Auzind acestea, preotul cel Şi Duhul îi întreabă, cu şoapta Lui uşoară: Să-ntorci cu greu bolnavul, să rabzi şi să mângâi;greşesc: tânăr a căzut în genunchi şi i- - N-ai vrea să-ţi pui tu, Petre, ştergarul astă seară? Să-l scoţi apoi la soare şi să-i alini amarul. a spus duhovnicului : „Iartă- - Chiar eu?… Nu şade bine. - Eu doar sunt mai bătrân. - Nu vrei cu Mine, frate, să-ţi înfăşori ştergarul? Un călugăr tânăr merge la mă, părinte. Acum ştiu că am - Dar tu? Tu cel mai tânăr? - Eu stau lângă Stăpân… - Chiar eu?… Nu şade bine. Eu doar sunt mai bătrân.duhovnicul său, un sihastru greşit faţă de fratele meu. Din - Dar tu? întreabă Duhul acuma pe Andrei. - Chiar eu?… Eu sunt prea tânăr. Eu stau lângă Stăpân…bătrân, şi îi spune că este su- clipa aceasta l-am şi iertat!” - Chiar eu?… Sunt cel din urmă la Domnul între ei? - Chiar eu?… Eu nu am vreme. Eu am făcut de-ajuns.părat pe cineva care i-a greşit - Dar tu cel ce ţii punga? - Eu am făcut de-ajuns. - Chiar eu? - Chiar eu? Se-aude acelaşi trist răspuns.şi nu-l poate ierta nicidecum „ Aşa să facem şi noi fraţi Am cumpărat merinde. Şi mielul l-am străpuns…pe acel om. Zadarnic l-a în- creştini! - îndeamnă bunul - Tu, Toma, nu vrei oare să fii tu cel ce spală? Atunci, lăsând să-I cadă cununa Lui şi haina,demnat bătrânul la înţelegere, părinte Cleopa. Să cerem ier- - Sunt trist. Se luptă-n mine o umbră de-ndoială… Iubirea fără margini trăindu-şi iarăşi taina,la iertarea semenului său, tare întâi şi să iertăm cu dra- - Dar tu, Matei? Tu, Filip? Dar tu, Tadeu? Dar tu…? Încet - a câta oară? – S-a ridicat Iisusucenicul nu reuşea să scape goste pe toţi, ca să fim şi noi Şi-n fiecare cuget răspunsul a fost: Nu. Şi, plin de-atâtea gânduri, ştergarul iar şi-a pus.de pornirea sa, nu voia să iertaţi de Dumnezeu, pe pă- Aşa cum o mlădiţă se-apleacă lângă trunchi,ierte. mânt şi în cer. Căci fără ier- Atunci, lăsându-Şi brâul şi haina-ntr-un ungher, Stăpânul omenirii Se-apleacă în genunchi. tare nu avem mântuire, nici S-a ridicat Stăpânul cel coborât din cer La jugul fără slavă Iisus din nou Se-njugă! La un moment dat, duhov- nu putem zice Tatăl nostru …” Şi-a-nfăşurat ştergarul, S-a aplecat uşor El, Împăratul Vieţii, din nou e rob şi slugă! Să-şi spele ucenicii, ca rob al tuturor! Veniţi, leproşi ai lumii, murdari de-ai ei ţărână! Iisus vă spală astăzi cu propria Sa mână! De-atunci pe apa vremii, atâţia ani s-au dus. Veniţi, voi ce-n păcate nădejdea vi se frânge! Şi-acum a câta oară? - Se-aşează iar Iisus Iisus vă spală astăzi cu propriul Său sânge!… Prin Duhul Sfânt să-ntrebe pe cei ce-L înconjoară: - N-ai vrea să-ţi pui tu, Gheorghe, ştergarul astă seară?… Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul! Tu, soră Mărioara? Tu, Radu? Tu, Mihai?… Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul! Frumos va fi odată acolo sus în Rai! Şi nu uitaţi pe cale, orice lucrare-i bună, Dar cine ia Ştergarul, acela ia cunună! Costache IOANID
INFO M|LINI 3 File de istorie O nouă iniţiativă, o nouă investiţie Serviciile poştale şi PENTRU SĂNĂTATEAde telecomunicaţie la Mălini LOCUITORILOR(urmare din pagina 1) COMUNEI MĂLINI Mult timp, pe traseul Fălticeni – Clădirea oficiului poştal Mălini (urmare din pagina 1) hipofuncţionale, meteosensibili-Mălini – Broşteni (şi invers) cores- tate. O altă categorie de persoanepondenţa a fost transportată de şi în judeţul Suceava distribuirea mult prea lungă pentru a o repro- Efectele benefice ale căreia îi sunt recomandate trata-către vătăşei călări. produselor Regiei Monopolurilor duce în totalitate. Vom reţine totuşi hidroterapiei cu apă sărată mentele în apă sărată sunt cele cu Statului (tutunul, de pildă) prin numele câtorva reprezentativi: Ga- afecţiuni endocrine cu deficit hor- În anul 1893, pentru ca factorii factori poştali rurali. Aşa se face că vril Scutăreanu, Niculai Ţăpuleasa, Hidroterapia cu apă sărată este monal (asociate, de obicei, afecţiu-poştali să poată deservi localităţile după acel moment, în zonă acţio- Toader Elisei, Victoria Hancea, Ni- folosită cu succes în tratamentul nilor reumatice sau sterilităţii), cuatât la ducere, cât şi la înapoiere, nau doi factori poştali rurali, fie- culai Butnaru şi, nu în ultimul profilactic, tratamentul curativ şi insuficienţă tiroidiană sau ova-itinerariile de deplasare au fost în- care efectuând către cinci curse pe rând, familia Maria şi Gheorghe recuperarea funcţională. Afecţiuni riană, cu afecţiuni repetate ale căi-tocmite respectând regula liniei săptămână. Unul pe direcţia Pâ- Gabur. De remarcat faptul că soţii care pot fi tratate prin hidroterapia lor respiratorii. Şi pentru copiidrepte. Astfel, un itinerar lega loca- raie, Drăceni, Găineşti, celălalt pe Gabur au lucrat la Oficiul Poştal cu apă sărată: stări prelungite de sunt indicate băile cu apă sărată, înlităţile Fălticeni – Mălini – Iesle, direcţia Suha, Poiana Mărului, Vă- Mălini mai mult de trei decenii. oboseală, stres, afecţiuni muscu- cazul unor întârzieri de creştere îniar un altul Broşteni – Mădei – leni Stânişoara. Satul Mălini, cen- lare şi articulare, artrită, afecţiuni greutate sau înălţime, stări post ra-Borca – Sabasa – Iesle. Aici, la tru de comună, era deservit de Astăzi, deşi Poşta Română trece reumatismale, artroză, preartroză, hitice, scolioze, cifoze, precum şiIesle, sub culmea Stânişoarei, se către un factor poştal local. prin momente grele, printr-o criză spondiloze, nevralgii lomboscia- pentru obezitate, amigdalite, farin-întâlneau poştaşii şi făceau schimb aproape generală, la Mălini, echipa tice, deficitul funcţional. De ase- gite, otite, bronşite sau polipi.de expediţii. Fiecare traseu era des- După cum susţine Dumitru Nicu- oficiului poştal face eforturi pentru menea, se recomandă pentruervit de câte doi factori. Un factor lăeasa în lucrarea sa „Poşta şi tele- a veni în întâmpinarea aşteptărilor refacere după entorse, fracturi şi După cum se poate vedea, gamalucra câte trei zile pe săptămână. comunicaţiile la Mălini tuturor celor ce se bucură de servi- luxaţii ale membrelor. Hidrotera- de boli, de afecţiuni care pot fi tra- (1899-1999), numărul factorilor ciile poştale. Echipa oficiului poştal pia este recomandată şi pentru tul- tate sau ameliorate prin hidrotera- În anul 1895 s-a înfiinţat cursa poştali care lucrau la Mălini a Mălini, adică Doina Muscă – diri- burări genitale la femei pie cu apă sărată este foarte largă,cu diligenţa, de trei ori pe săptă- rămas acelaşi multă vreme. Ulte- ginte, Mihaela Muraru, Maria Si- (frigiditate), metroanexite, cervi- iar persoanele care pot beneficia demână, pe ruta Fălticeni – Mălini – rior, având în vedere organizarea minicaru, Maria Irimia, Ioan cite, cistite cronice, insuficienţă un astfel de tratament pot fi copii,Broşteni - Vatra Dornei. Diligenţa a administrativă a ţării, prin schim- Norocel şi Pavel Luca – factori poş- ovariană, precum şi pentru afec- tineri, maturi şi bătrâni - de am-permis ca, odată cu trimiterile poş- bări radicale în 1950 şi 1968, şi ser- tali. ţiuni ale organelor genitale mascu- bele sexe.tale, să se efectueze şi transportul viciul poştal de la Mălini a suferit line (tulburări de dinamicăcălătorilor. Acest mijloc de trans- modificări, dar a rămas, în conti- De-a lungul timpului, Poşta Ro- sexuală, impotenţă, infertilitate). Realizarea acestui proiect va în-port, diligenţa, a constituit o legă- nuare o utilitate de interes major, mână a constituit una dintre cele Băile în apă sărată au efecte bene- lesni accesul la tratament al cetăţe-tură poştală directă şi mai sigură prin care oamenii din zonă ţineau mai importante instituţii ale statu- fice asupra persoanelor cu circula- nilor comunei în condiţii care vorîntre Fălticeni şi Broşteni, folosind legătura cu lumea. lui. Dar dezvoltarea exponenţială a ţie periferică deficitară, care conduce la însemnate economii dedrumul care traversa comuna Mă- tehnologiei în domeniul comunica- desfăşoară activităţi în frig şi ume- bani şi timp.lini şi Culmea Stânişoarei. Mulţi oameni vrednici s-au aflat ţiilor a condus la diminuarea volu- zeală, care au dereglări endocrine şi s-au întrebuinţat în acest servi- mului şi a importanţei serviciilor Pe măsură ce componenta econo- ciu. Factori poştali, telefoniste, di- poştale clasice. Dar, chiar în aceste Primăvara - vremeamică a zonei a căpătat dimensiuni riginţi ai oficiului poştal – cu toţii condiţii, poşta, poştaşii, serviciile reînvierii naturiimai importante şi cerinţele de co- şi-au pus forţele şi priceperea în poştale îşi păstrează un rol impor-municare au crescut. Aşa se face că slujba locuitorilor comunei. Lista tant în viaţa de zi cu zi a comunită- (urmare din pagina 1) ţiunea va fi efectuată imediat cela începutul anului 1899, la Mălini cu numele acestor oameni este ţilor noastre. timpul (starea vremii) va permitese înfiinţează Oficiul Telegrafo - Anotimpul curăţeniei, acest lucru.Poştal. După un an, la începutul lui al grijii faţă de aspectul1900, la Mălini era instalat primul comunei, al localităţilor În zilele cu timp prielnic, mulţipost telefonic. După încă un an, la din locuitorii satelor noastre au cu-Mălini funcţiona o centrală telefo- noastre răţat şanţurile, podeţele de la in-nică având cinci abonaţi. Cu toate trarea în gospodării, gardurile.că oferea facilităţi deosebite de co- Comuna Mălini este cunoscută Sunt acţiuni care se efectuează totmunicare, în această zonă telefonia ca o zonă frumoasă, bine îngrijită timpul anului, dar mai ales primă-nu a avut o dezvoltare foarte mare. de locuitorii ei. Acest aspect, al cu- vara.De pildă, în iulie 1929, Oficiul Tele- răţeniei şi înfrumuseţării localităţi-fonic de la Mălini avea circuite di- lor noastre, se află permanent şi în Primăria Mălini recomandă tu-recte cu oraşul Fălticeni şi o atenţia primăriei. Astfel, aşa cum turor locuitorilor ca odată cu stabi-centrală cu zece numere. Prin 1951, s-a observat, teii care însoţesc şo- lizarea timpului să întreprindăOficiul Mălini avea o centrală cu 30 seaua principală au fost „toaletaţi” măsuri pentru asigurarea curăţe-de numere, iar după mai mult de deja. Crengile care au rezultat în niei în faţa fiecărei gospodării,20 de ani, prin 1972, la centrală urma operaţiei fiind strânse şi în- pentru eliberarea şi, acolo undeerau conectaţi 19 abonaţi, din care depărtate cu operativitate, prompt. este cazul, decolmatarea şi lărgireacinci persoane particulare. şanţurilor de scurgere a apei. Un efort deosebit a fost făcut de În ceea ce priveşte trimiterile primăria Mălini pentru curăţarea De asemenea, se recomandă evi-poştale, acestea şi-au mărit volu- malurilor râului Suha Mare. S-au tarea depozitării pe marginea căi-mul după ce din 1908 s-a introdus adunat sute de saci cu recipienţi lor de acces (şosele, străzi laterale, din plastic (peturi) şi alte deşeuri drumuri de ţarină) sau în şanţurileAcţiune de cunoaştere a Planului Naţional Acordarea aruncate cu neglijenţă pe malurile de scurgere a apei de pe lângă de Dezvoltare Rurală 2007 - 2013 titlului apei. acestea a materialelor de construc- ţie (balast, nisip, piatră) şi a lem- Recent, la sediul Primăriei Mă- Europeană şi Guvernul României de proprietate De asemenea, se află în plină nelor de foc.lini a avut loc o acţiune consacrată prin Fondul European Agricol pen- desfăşurare o acţiune deosebit deaducerii la cunoştinţa cetăţenilor a tru Dezvoltare Rurală. La primăria Mălini, continuă complexă şi de costisitoare. La ni- O asemenea practică, dincolo descopului şi conţinutului Planului acţiunea de acordare a titlului de velul conducerii administraţiei lo- aspectul cu totul nepotrivit, poateNaţional de Dezvoltare Rurală Folosindu-se de afişe, pliante, proprietate, conform Legii cale s-a hotărât să se efectueze conduce la accidente de circulaţie2007 - 2013. broşuri şi mijloace audio-video, 118/1991, modificată şi comple- balastarea drumurilor comunale şi, şi, în situaţia acumulării apelor operatorii care au desfăşurat acţiu- tată prin Legea nr. 247/2005 . chiar, a unor drumuri de ţarină. Se pluviale, la inundarea gospodării- Programul Naţional de Dezvol- nea au prezentat localnicilor mo- vor folosi ca materiale pietrişul şi lor din apropiere sau a unor supra-tare Rurală 2007 - 2013 este un dalităţile în care se obţin fondurile, Persoanele interesate de obţine- piatra concasată. Acestea vor fi feţe de teren cultivate.document care reglementează cum se alege investiţia, cum se pre- rea titlului de proprietate trebuie profilate (adică întinse egal pemodul de solicitare şi acordare a găteşte şi se prezintă proiectul, să prezinte următoarele docu- toată lăţimea drumului) de auto- Acţiunile de curăţire a interioa-fondurilor europene nerambursa- cum se evaluează şi cum se finan- mente: greder - utilaj aparţinând primăriei relor şi exterioarelor gospodăriilorbile puse la dispoziţie de Uniunea ţează investiţia. Mălini. din localităţile noastre în acest - acte de identitate (buletin sau anotimp sunt deja tradiţionale, carte), certificate de naştere şi În ceea ce priveşte repararea şo- mai ales în preajma sărbătorilor de certificatul de căsătorie ale pro- selei principale (DJ - 209 A şi DJ - Paşti, şi este de aşteptat ca acestea prietarilor (originale şi copii); 209B), primarul comunei, Petru să se efectueze la fiecare casă, de Nistor, a făcut intervenţiile nece- către fiecare familie. Astfel vom - schiţa cadastrală a terenului sare şi a primit asigurări că opera- trăi într-un mediu mai sănătos, (original şi copie). Schiţa se întoc- mai plăcut, într-o zonă în care pri- meşte de către persoane sau socie- măvara să poposească într-o am- tăţi autorizate. bianţă … ca la ea acasă. - adeverinţă de la registrul agri- col din care să reiasă că terenul este în proprietate personală de 20 - 30 de ani. Anunţ Locuitorii comunei Mălini sunt invitaţi să se prezinte la sediul important Primăriei pentru a completa şi actualiza REGISTRUL AGRICOL.În căutarea fondurilor europene DOCUMENTE NECESARE: buletinul sau cartea de identitate, cer- tificatul de naştere, actele de proprietate asupra terenurilor şi (sau) locuinţei.
4 INFO M|LINI Destine în furtuna vieţii FOCUL - NECRU}|TORUL DU{MAN AL P|DURIIDouă surori din Văleni - Stânişoara se întâlnesc după 17 ani în Italia Ne aflăm în anotimpul lucrărilor mise, la adăpost de vânt şi numai agricole, anotimpul în care gospo- după ce terenul din jur a fost (urmare din pagina 1) Momentul întâlnirii în faţa cazărmii “Carlo Ederle” darii curăţă terenurile agricole, curăţat de orice material care s-ar din oraşul Vicenza fâneţele şi dau foc resturilor vege- putea aprinde. Milica face eforturi, strânge bani, tale.stabileşte o întâlnire cu Gabriela la Cele două surori, reîntâlnite după 17 ani, şi sufletistul lor Odată aprins, focul se ţine subVicenza. consătean Haralambie Cîrjă În multe situaţii aceste operaţi- observaţie până la stingerea lui. uni se desfăşoară în apropierea pă- Cenuşa rezultată din ardere se Ajunsă în Italia, Milica are durilor, fapt care creează condiţii stinge cu apă şi se pune într-onorocul ca fratele profesoarei favorabile declanşării incendiilor. groapă special amenajată.Daniela, Haralambie Cîrjă, să lu-creze undeva mai aproape de Vi- De asemenea, anotimpul renaş- Pădurea este o bogăţie naturalăcenza. Haralambie, om cu suflet terii naturii îndeamnă oamenii să de mare preţ şi este de datoriamare, ca şi sora sa Daniela, îi iasă din casă, să petreacă la iarbă fiecăruia dintre noi s-o apărăm deacordă tot sprijinul său: o duce la verde, cu o bere şi un grătar. Şi în incendii respectând personal reg-Vicenza cu maşina sa şi, mai mult, aceste ocazii se creează condiţii fa- ulile de mai sus, dar sfătuindu-i şipentru ca surorile să se poată vorabile apariţiei incendiilor. Iată pe cei de lângă noi să le respecte.înţelege a luat cu el şi o prietenă a de ce am considerat necesar săfamiliei sale care ştie limba engleză. atragem atenţia, încă o dată, Oamenii de ştiinţă au stabilit căAstfel pregătit evenimentul, cele asupra măsurilor care trebuie luate un hectar de pădure filtrează anualdouă surori se întâlnesc departe de pentru a preveni incendiile ce pot aproximativ 18-20 milioane metrilocurile natale, departe de ţara lor, afecta grav fondul forestier. cubi de aer, reţinând 80 tone dedupă 17 ani. O secvenţă de viaţă praf. La fel, un hectar de pădureemoţionantă, înduioşătoare, dra- Înainte de orice trebuie ştiut că produce 3.300 tone de oxigen,matică. O împlinire a ambiţiei, a sunt interzise focul deschis, fu- consumând 4.450 tone de bioxiddorinţei fierbinţi a Milicăi (care, de- matul sau arderea resturilor vege- de carbon. Iată de ce pădurile suntsigur, a fost susţinută şi încurajată tale la o distanţă mai mică de o considerate, pe bună dreptate,de familie). Un eveniment, o întâl- sută de metri faţă de liziera pă- plămânii planetei.nire care demonstrează încă o dată durii. Sunt interzise cu desăvârşirecă … sângele apă nu se face! O întâl- fumatul în pădure sau aruncarea la Din păcate, în România, incendi-nire care nu ar fi fost posibilă fără întâmplare a chibriturilor şi a ile mistuie aproximativ 350sprijinul generos al fraţilor Daniela ţigărilor aprinse. hectare de pădure în fiecare an,şi Haralambie Cîrjă - doi oameni cu pagubele fiind deosebit de mari,o atitudine exemplară, cu suflet Trebuie evitată aprinderea focu- iar refacerea durează mulţi ani şimare şi cald. lui pe timp de noapte sau de se- impune importante investiţii mate- cetă, precum şi atunci când bate riale. Aurul verde al ţării trebuie Multe au avut să-şi spună Milica vântul puternic. apărat, protejat ca un bun de ceaşi Gabriela după 17 ani de la de- mai mare valoare, un bun al nos-spărţire şi desigur multe şi-au spus. Atunci când situaţia o impune, tru, al tuturor.În ceea ce ne priveşte am reţinut focul se aprinde doar în locuri per-din ce ne-a povestit Milica faptul căsora cea mai mare Marinica este TRĂIM ÎNTR-O ZONĂ MINUNATĂ.cadru militar, este căsătorită şi are SĂ O MENŢINEM CURATĂ,doi copii, cadru militar este şi NEALTERATĂ, FRUMOASĂ!Gabriela, Luminiţa este medic car-diolog, Lenuţa este jurnalist, iarAdriana - educatoare. Departe de ţară, fărăpărinţii lor naturali, cele cinci fetesunt pe deplin realizate, au în faţalor o perspectivă reală, adevărată, oviaţă în stil … american. Şi asta fiindcă întâmplarea afăcut ca, în urmă cu 17 ani, unmedic american să cunoască trage-dia lor şi să-şi asume povara atât degrea, dar atât de omenească, de a leda o şansă, o şansă la viaţă - o viaţăadevărată. ANUNŢ un bazin vidanjabil perfect izolat. După cum mulţi din locuitorii co- triale - toate acestea se găsesc de-a IMPORTANT Termenul limită este 1 iulie 2013, atât pentru efectu- munei noastre au observat, primăria lungul cursului râului Suha Mare. Mălini a desfăşurat o amplă acţiune Primăria Mălini recomandă tuturor cetăţenilor a area branşării, cât şi, în caz contrar, pentru amenajarea de salubrizare a râului Suha Mare. Această cantitate uriaşă decăror locuinţe se află în apropierea traseelor con- bazinului vidanjabil. Acţiunea, destul de grea, destul de gunoaie afectează grav mediul înductelor din complexul reţelei de canalizare să facă, în anevoioasă, a constat în igienizarea care trăim, iar pericolul creşte şicel mai scurt timp, demersurile necesare pentru În acelaşi timp, se aduce la cunoştinţa tuturor per- manuală şi mecanică a terenurilor poate deveni catastrofal în situaţiabranşarea la respectiva reţea. soanelor care şi-au racordat gospodăriile la reţeaua de din apropierea cursului de apă, în în care se produc inundaţii. canalizare a comunei că este necesar să se prezinte ur- urma acestor operaţiuni rezultând o În cazul în care există posibilitatea branşării la gent la sediul primăriei pentru a-şi întocmi docu- cantitate foarte mare de materiale şi Scuza că aşa s-a procedat de cândreţeaua de canalizare, iar proprietarul locuinţei nu mentele care să le dea dreptul de întrebuinţare a acestei deşeuri aruncate fără pic de dis- lumea nu-şi mai are locul în mile-efectuează operaţiunile necesare, acesta are obligaţia facilităţi. cernământ, fără respect faţă de niul în care ne aflăm, o asemeneaca, în conformitate cu prevederile legale, să amenajeze mediul înconjurător şi fără antici- scuză este jalnică şi nu poate fi luată Pentru întocmirea documentelor, persoanele fizice parea urmărilor deosebit de negative în considerare. trebuie să se prezinte cu actul de identitate, iar per- ale unor astfel de obiceiuri. soanele juridice cu certificatul de înregistrare la reg- Poate fi luat în considerare cadrul istrul comerţului. Este adevărat că educaţia ecolog- legal creat în România pentru prote- ică şi cultura civică în probleme de jarea mediului, cadru care prevede Concurs de şah la căminul cultural Mălini mediu sunt slab dezvoltate în zona măsuri pentru orice acţiune care noastră. Dar există o regulă a afectează calitatea aerului, a apei, a Căminul cultural Mălini a organi- bunului simţ, a minimei respons- pământului.zat o interesantă competiţie de şah. abilităţi faţă de comunitate, faţă deAu participat 22 de pasionaţi ai cei care vieţuim astăzi pe aceste Este de datoria noastră să aver-sportului minţii din comunele locuri, dar şi faţă de cei ce ne vor tizăm locuitorii comunei că legileMălini, Cornu Luncii şi Slatina – urma. Un spectacol înfiorător se care apără mediul sunt foarteoameni din toate generaţiile: de la desfăşoară mai ales în perioada stricte, foarte clare, iar amenzileelevi la pensionari. S-a jucat stil primăvară - vară - toamnă : cu sunt foarte mari.turneu, competitorii întâlnindu-se căruţele, cu roabele, cu sacii sunt„fiecare cu fiecare” de câte două ori. transportate şi depozitate pe mar- Cetăţenii comunei Mălini ginea apei sute de tone de gunoi. sunt invitaţi să evite situaţiile În final, locul întâi a fost ocupat Deşeuri rezultate din gospodării, neplăcute şi să gestioneze înde Ciprian Teişanu, elev în clasa a deşeuri vegetale din grădini şi livezi, mod civilizat gunoiul, deşeurileVIII-a la Şcoala Gimnazială „Nico- deşeuri din unităţi de alimentaţie rezultate din activităţilelae Labiş”. Locul doi a revenit unui publică, deşeuri din activităţi indus- gospodăreşti. În caz contrartânăr din Slatina, Adrian Cojocaru, vor fi nevoiţi să suporte con-iar locul trei a fost împărţit (la egali- secinţele dure ale nerespectăriitate de puncte) de doi…veterani ai legii!acestui sport: Vasile Ţurcanu şiNeculai Vasilache. Căştigătorul concursului: elevul Ciprian Ţeişanu Redactor: Dumitru Amariei Procesare texte: Ionela Panţiru, Cristina Isăilă Câştigătorii au primit diplome şi Tehnoredactare: Răzvan Guzupremii (modeste) în bani. Tipografia CELESTIN - Suceava Nicolae ŢIGĂNESCU
Search
Read the Text Version
- 1 - 4
Pages: