Revista mea 12

Revimsteaa Prima revistå în limba românå din Israel SERIE NOUÅ ANUL 60 NR. 2971 23 noiembrie 2020

Fotografia såptåmânii Fotografii de Ruth Oren 2

64 24 18 40 10 12 Cuprinsul: Revista Nagorno-Karabakh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4 Pânå ce politica ne va despår]i . . . . . . . . . .6 Nr. 2971 23 noiembrie 2020 Tråsnåi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 Editat de La 25 de ani de la asasinarea lui Rabin, pacea cu palestinienii preocupå pu]in israelienii . .10 Trustul de preså ANIMA „The Crown” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Redactori: Americanii [i-au votat vicepre[edintele . . .13 Meyer Lansky . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .14 Viorel Mayer, Doina Meiseles Horoscopul såptåmânii . . . . . . . . . . . . . . . . .17 Nando Mario Varga Epopeea canalului de Suez . . . . . . . . . . . . .18 Prezentare graficå: Apari]ia scrisului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24 Natalie Ghinsberg Tragedia lacului Aral . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26 Colaboratori: Un interviu ratat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28 Revista umoristicå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30 Arnold Helman, Dr. Dorel Schor, Revista distractivå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34 Hilda Shefler Vlad Nicolau, Magazin meddical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .38 Mircea Radu Iacoban, Retete culinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40 E-mail: Lou Monahan, procuror regional . . . . . . . . .42 [email protected] Copera: Kamala Harris 3

Când greutatea istoriei apaså speran]ele pentru pace în Nagorno-Karabakh Este unul dintre cele mai ționare a conflictului, trebuie mai întâi spinoase conflicte moște- să privim înapoi, cu o perspectivă istori- nite din prăbușirea URSS. că”, a declarat președintele azer Ilham Pe de o parte, Azerbaid- Aliyev la München, susținând că «reali- jan subliniază că regiunea tatea istorică» era că Nagorno Karabakh este recunoscută ca apar- face parte din Azerbaidjan. „Aș reco- ținându-i, de către Na țiunile Unite. Pe manda președintelui Aliyev să nu se în- de altă parte, armenii sus]in că aceasta toarcă prea mult înapoi în istorie”, a se datorează unui capriciu birocratic so- răspuns prim-ministrul armean Nikol vietic. Pashinian, afirmând că regiunea a deve- nit azeră doar datorită unei decizii luate Când președintele azer și primul mi- la începutul erei sovietice în secolul al nistru armean s-au reunit, o întâmplare XX-lea. rară, pe aceeași platformă, pentru a vor- bi despre istoria Nagorno Karabakh, lu- Acest schimb acid, în engleză, ilustrea- crurile nu au mers prea bine. Era în luna ză două viziuni ireconciliabile ale isto- februarie, la Conferința internațională riei care apaså pe căutarea unei soluții la de securitate din München. Opt luni mai unul dintre cele mai spinoase conflicte târziu, războiul devasta această regiune moștenite de la prăbușirea URSS. Baku populată de armeni, atacată de Azerbai- consideră că Nagorny Karabakh este o djan. parte integrantă a Azerbaidjanului, sub- liniază faptul că este recunoscut ca atare „Pentru a vorbi despre modul de solu- 4

de Națiunile Unite ș i aminte[te o pre- Se merge spre un ciclu zență musulmană veche de secole, în- de råzboaie mici? cepută de coloniști persani și seljucizi. O alipire cu Azerbaidjanul Scenariul cel mai probabil nu este nici sovietic din cauza unui pacea și nici o victorie clară, ci mai de- capriciu birocratic? grabă o serie de mici războaie care dez- membrează teritoriul. Și de la conferința Armenii, declară că Nagorny Kara- de la München, discursurile sunt și mai bakh, integrat în imperiul rus la începu- radicale. „Trebuie să ne întoarcem în Ka- tul secolului al XIX-lea, nu se datorează rabah, pământul nostru”, a declarat decât unui capriciu birocratic sovietic de Aliev acum câteva såptåmâni. „Artsakh a fi atașat Azerbaidjanului sovietic sub (Karabakh) este Armenia. Atât [i nimic numele de „Oblast”. Regiunea autono- mai mult”, a spus Pașinian în august. mă Nagorno Karabakh \"(NKAO), nu era decât o «inițiativă personală» la înce- Ambele tabere dezvoltă, de asemenea, putul anilor 1920 ai lui Iosif Stalin, care viziuni selective asupra istoriei, arătând nu era încă stăpânul URSS, ci pur și sim- atrocitățile celuilalt și împingându-le pe plu «comisar pentru naționalități» în ale lor sub covor. Armenii își amintesc aparatul sovietic. Inutil de spus că dom- pogromurile Sumgait din Azerbaidjan în nul Aliyev a obiectat cu tărie la această 1988, când mulțimile au ucis cel puțin 26 afirmație. de armeni. Azerbaidjanii își amintesc de Khojaly în 1992, când armenii au împuș- Armenii reprezintă majoritatea popu- cat civili, ucigând, potrivit celor din Ba- lației din Nagorno Karabakh, iar în tim- ku, sute de oameni. pul epocii sovietice Republica Armenia a solicitat în repetate rânduri ca regiunea De la erupțiile anterioare de violență să fie atașată de aceasta, ceea ce Mosco- din 2016, „procesul de pace s-a oprit, în va a refuzat. timp ce s-a dezvoltat retorica agresivă”, au remarcat analiștii. În această criză, ro- Când Uniunea Sovieticå s-a prăbușit, lul major al Turciei, primul naș al Baku- regiunea s-a desprins și s-a declarat re- lui, este o altă problemă pentru armeni, publică, începând un război. Armenii au deoarece Ankara refuză să recunoască câștigat războiul, după care – și strămu- genocidul săvârșit în timpul Primului tarea a sute de mii de azeri – Karabakh Război Mondial de către Imperiul Oto- este aproape exclusiv populat de ar- man. meni. Analiștii insistă asupra faptului că o Dar republica dornicå de independen- lectură mai aprofundatå a istoriei ar face ță nu a fost niciodată recunoscută de un posibilă avansarea spre pace, observând al treilea stat, inclusiv Armenia însăși. că armenii și azerbaidjanii au coexistat „Armenia și Azerbaidjanul sunt atât de pașnic în timpul erei sovietice. „Cineva ferme pe pozițiile lor, încât comunitatea ar trebui probabil să reediteze tratatul de internațională are în cele din urmă foarte prietenie semnat sub egida perșilor în puținå greutate asupra lor”, analizează 1724 între domnii armeni din Karabakh directorul programului „Europa lårgi- și Khanii azeri (...) împotriva turcilor tă”. otomani”, comenta Tom de Waal, de la funda]ia Carnegie Europe. 5

Pânå ce politica ne va despår]i S -a terminat. După două țin sunt eronate. Dar, vorba unui amic – pre- reprize de prelungiri și una fer pe cineva care ne iubește greșit, decât pe de penaltiuri. Chiar dacă cineva care ne urăște corect. Iar dinspre Par- Trump a vrut să oprească tidul Democrat suflă un vânt rece, aș putea meciul în minutul 35, la 1-0 spune chiar un ger siberian. Căci cel care, pentru el și să spună in cel sub presiunea BDS, boicotează ceremonia- mai pur stil trumpian „Dacă nu mă lăsați să lul de comemorare al primului ministru câștig îmi iau jucăriile și vă dau în judeca- Rabin, așa cum a făcut-o noua stea de pe fir- tă.” mamentul albaștrilor, Alexandra Ocassio Cortez, poate fi capabil și de ticăloșii mult Țin minte că citisem odată despre efectul mai mari. fluturelui. Am fost sceptic. Cum poți crede că fâlfâitul aripilor unui fluture pe o plajă Spun unii că Trump este un bully. S-ar pu- din Brazilia poate provoca un tsunami în tea, dar în Orientul Mijlociu această politică altă parte a lumii? Acum. după ce un liliac funcționează. Trump și Kushner au înțeles bolnav dintr-o piață din China a provocat ceea ce precedenta administrație nu a înțe- căderea președintelui Americii, am început les ș i anume cå procesul de pace nu mai să cred. poate trece pe la palestinieni. Din păcate pentru ei, palestinienii suferă de acea boală Ca cetățean israelian poate aș fi avut mo- pe care marele scriitor Amos Oz, om de tive să-mi doresc alt deznodământ. Nu sunt stânga [i bineînțeles om al păcii, o numea pe planeta asta prea mulți cei care ne iubesc, reconstrită, adică reconstruirea idealizată a iar Trump este unul din aceștia, chiar dacă trecutului. Pentru un nostalgic reconstrita motivele lui și ale evangheliștilor care-l sus- 6

poate avea efecte benefice, la fel pentru un proces cu trei capete de acuzare și dacă va fi scriitor. Dar la nivel de popor, dorința de a găsit vinovat, pedeapsa maximă este de 19 reclădi trecutul e un dezastru, pentru că nu ani. Chiar dacă nu primește pedeapsa maxi- poți regăsi în spațiu ceea ce ai pierdut în mă și chiar dacă i se reduce o treime, tot îl timp. Chiar dacă propaganda palestiniană așteaptă vreo cinci ani după gratii. ni-l înfățișează mai departe pe bătrânul cu cheia în mână, ar fi bine ca cineva să-i șop- Unii, malițioși, zic că pentru el cinci ani de tească bătrânului că lacătul căruia îi era des- pușcărie sunt de preferat față de cinci ani cu tinată acea cheie nu mai există de mult. isterica-i consoartă și trândava-i progenitu- ră, dar asta este doar o glumă. Pușcăria nu Ca cetățean al lumii, mă bucur însă că s-a e nici peluza Casei Albe, nici podiumul terminat așa. Este totuși până la urmă o vic- Congresului Statelor Unite. Iar cine a învă- torie a normalului, într-o vreme în care nor- țat puțină fizică știe: cădereaa, cu cât e mai malul în politică a devenit anormal. Atât de de sus, cu atât e mai dureroasă. anormal, încât unii și-au pierdut încrederea. Scriitorul Vasile Ernu, citând din Demonul Și dacă până la urmă se va dovedi că e ne- meschin al lui Feodor Sologub, susținea că vinovat? – mă intreabă unii. La asta răs- morala nu are ce căuta în politică. Cine vrea pund cu o alegorie. Un tip e acuzat de morală, să meargă la biserică. Politica este crimă. Familia îi angajează un avocat, cel doar un război meschin pentru putere. Iar mai bun din oraș. Avocatul își ia locul pe Andrei Crăciun, un scriitor pe care-l prețu- podium și spune: iesc, printre altele și pentru că îmi amintește de Radu Cosașu, zice că e o naivitate să – Onorată instanță, o să vă demonstrez ca crezi că oamenii îl aleg pe cel mai bun, ei îl inculpatul e nevinovat. Pentru că, onorată aleg pe acela care îi minte cel mai frumos. instanță, peste câteva minute, pe această Iar marea calitate a lui Donald Trump, acest ușă principală va intra adevăratul vinovat. Messia al teleshopingului, este că vinde scli- pitor minciuna. Eu cred că lucrurile sunt La care toți cei din sală întorc capul spre ceva mai complicate. Pe termen scurt, co- ușă și așteaptă. Trece un minut, trec două și merțul cu minciuna poate fi profitabil. Dar nu apare nimeni. La care avocatul zice: într-o democrație nu poți minți chiar pe toa- tă lumea tot timpul. Altfel cine știe, poate că – Vedeți, onorată instanță, toți ați întors și astăzi Viorica Dăncilă, cea care a mutat de capul spre ușă. Aceasta demonstrează că și câteva ori ambasada la Ierusalim, ar fi fost domniile voastre aveți un dubiu și nu sun- prim-ministru, iar Liviu Dragnea ar fi ră- teți siguri că inculpatul de aici din sală este mas președinte de partid. adevăratul vinovat. Victoria lui Biden este o veste bună pen- După o clipă de tăcere, judecătorul răs- tru acei ideologi din Est, din Vest, ori din punde: Orientul Mijlociu, care văd mai departe doar lungul nasului. Iar ceilalți, cei care își – Din contră, abia acum pot spune că sun- alimentau discursul fundamentalist anti-li- tem siguri. bertăți, anti-justiție și anti-massmedia din discursurile lui Trump, vor fi nevoiți să îl re- – De ce? întreabă avocatul mirat. dreseze acum, de când și-au pierdut sursa – Pentru că inculpatul a fost singurul care principală de energie. n-a întors capul. La fel ca acuzatul din alegorie, nici Ne- Dar probabil că nimeni de pe planeta asta tanyahu nu privește spre ușă. Știe că nu de nu regretă mai mult înfrângerea lui Trump, acolo îi va veni scăparea. El privește spre decât unul, pe nume Binyamin Netanyahu. ziduri. Și împreună cu un grup de acoliți, Bibi va fi nevoit să-și joace marea carte, poa- cel puțin dubioși, el va încerca să clatine în- te ultima carte, fără jokerul din mânecă. tregul sistem juridic israelian. “Let my soul die with the Philistines” (Lăsați-mă să mor Nu-l iubesc pe Bibi, dar nici nu-l invidiez. împreună cu filistenii), spune Samson în La începutul anului viitor îl așteaptă un cartea Judecătorii, prăvălind peste ei zidu- rile templului. Doar că în cazul de față, fi- listenii suntem chiar noi. George Schimmerling – BAABEL 7

Mircea Radu Iacoban TRÅSNÅI SA VEZI [i så nu crezi Am mai scris despre mierla, soarele străluce 25 de ore din recentele aberații 24, şi porțiile pe cartelă sunt deplin americane în mate- îndestulătoare? Conflictul trebuie să rie de creație artis- se situeze doar între bine și mai bine, tică, mai ales în partea goală a paharului rămânând domeniul cinema- s-o speculeze inamicii. Sigur că-i tografiei (dar nu numai) unde se re- vorba despre o trăsnaie și o idioțenie învie „îndrumarea” scenaristului, ideologică pe care americanii, deo- dimpreună cu porționarea ș i jugu- camdată, o iau în serios. larea dreptului elementar la libertate deplină și necondiționată. Dar nu-i o noutate. Dacă USA, pe care o iubim și o respectăm, este țara Dacă filmul american vrea să fie tuturor posibilităților, de ce n-ar fi și competitiv, este musai să respecte aceea a tuturor enormităților? Iată canoane cântărite farmaceutic și sta- exemple: după cum relatează presa, bilite în conformitate cu rigori de-a în USA s-a instituit, începând din dreptul ridicole – altfel, adio nomi- 2005, „Premiul Liebeck”, menit să nalizare la Oscar, de premii nici nu încununeze cele mai moţate trăsnăi mai poate fi vorba. N-ai 30% perso- ale justiţiei americane. naje de culoare, filmul este neselec- ționabil! Stella Liebeck, în vârstă de 81 de ani, a acţionat în justiţie firma Mc- Am trecut și noi, în România, prin Donalds pentru că, la un fast-food, așa ceva, iar „Vocea Americii” nu os- şi-a vărsat în poală ceaşca de cafea. A tenea să denun]e obligarea artistului obţinut, prin hotărâre judecătore- la supunere tematică necondiționată ască, despăgubiri de 2,9 milioane și personaje „pozitive” de prim- dolari!! Drept pentru care numele plan. Încă din zorii ,,îndrumării de fericitei des-dăunate îl poartă acum partid’’, presa, literatura, cinemato- premiul ce ilustrează ş i primejdia grafia erau somate să ,,oglindească fetişizării independenţei actului ju- doar realizărili’’. decătoresc şi a modului de a gândi al unei naţiuni încă adeptă a proce- Desigur, alt gen de condiționări, sului-show şi a verdictului insolit. dar, în esență, același lucru: arta tre- buie supravegheată, și ceea ce-i per- În clasamentul recent al Premiului mis detașat sever de nepermis. La ce Liebeck, trei persoane ocupă locul 5. bun reale și dramatice probleme de Dna Kathleen Robertson, din Austin, viață, puse cu încrâncenare respon- Texas, a obţinut în justiție o despă- sabilă în pagina tipărită, câtă vreme gubire de 780.000 dolari fiindcă şi-a în mirificul spaţiu mioritic cântă fracturat glezna într-un magazin de 8

mobilă, împiedecându-se de un băie ţel noapte, forţând geamul de la toaletă. Că- ce alerga pe acolo. Curtea a apreciat că zând, şi-a spart doi dinţi. A dat clubul în magazinul n-a luat toate măsurile pen- judecată şi a obţinut 12.000 despăgubiri, tru protecţia cumpărătorului în incintă plus returnarea cheltuielilor stomato- și n-a considerat relevant faptul că logice. puştiul năbădăios de care s-a împiedicat În fine, locul 1 (cu coroniţă): Mary Gra- Kathleen era chiar... odrasla accidentatei! zinski, din Oklahoma City. Şi-a cumpă- Tot pe locul 5 este plasat şi Carl Tru- rat o rulotă modernă, autotractată. Cum man, de 19 ani, care se afla sub o maşină, cafeaua de pe aragaz dădea în foc, Mary încercând să-i fure roţile. Proprietarul nu şi-a fixat viteza pe comandă automată şi l-a văzut şi a demarat, ologindu-l. Hoţul s-a deplasat către chicinetă. Evident, ru- a primit 74.000 $ cu titlul de cheltuieli lota a ieşit de pe autostradă şi s-a boţit în pentru îngrijiri medicale, fiindcă şoferul şanţ. Compania producătoare a fost dată nu s-a asigurat la plecare. în judecată pentru că n-a specificat, în Terrence Dickson, din Bristol, s-a ales manualul de utilizare, că şoferul nu se cu 500.000 dolari pentru stresul ce i l-au cuvine să părăsească volanul când se cauzat proprietarii unei vile. Ştiindu-i află în trafic. Mary a fost despăgubită cu plecaţi în concediu, Dickson a întredes- 1.750.000 dolari, plus o rulotă nouă, iar chis o uşă şi a intrat în garaj, de unde nu manualul de utilizare a fost modificat... a mai putut ieşi cu bunurile şparlite, uşa Chiar să vezi și să nu crezi! Din cele înşi- metalică blocându-se definitiv. Proprie- rate mai sus se vede clar că marele licu- tarii s-au întors după 8 zile, vreme în ca- rici mai are şi sclipiri de trăsneală curată. re hoţul a fost nevoit să se hrănească Iubim și respectăm America, dar... doar cu mâncare pentru câini. Inuman! – a considerat Tribunalul, despăgubin- du-l. Locul 4 este deţinut de Jerry Williams, din Little Rock (Arkansas), pe care l-a muşcat de fund câinele vecinului. Pa- trupedul era legat, Jerry, venit la furat, sărise gardul şi, pentru anihilarea câine- lui, l-a rănit cu alice trase dintr-un pis- tol. Toate ca toate, dar, câtă vreme a fost muşcat, a primit despăgubirile cuvenite: 14.500 dolari! Domnişoara Amber Carson, din Lan- caster (locul 4) şi-a avariat posteriorul alunecând pe-o baltă de sifon dintr-un restaurant. A obţinut 113.500 dolari. De menţionat că balta cu pricina fusese chiar opera dumneaei, care aruncase un pahar cu sifon în capul prietenului! Juna Kara Walton, din Claymont, a încercat să intre fără bilet într-un club de 9

La 25 de ani de la asasinarea lui Rabin, pacea cu palestinienii preocupå pu]in israelienii La 4 noiembrie 1995, primul ministru La 4 noiembrie 1995, în inima Tel Aviv- israelian din partidul muncii, Yitz- ului, spre sfârșitul unei demonstrații hak Rabin, semnatar al acordurilor pentru pace, la scurt timp după acor- de la Oslo, a fost asasinat. Douăzeci durile care ar fi trebui să permită o re- și cinci de ani mai târziu, tinerii țării zolvare pașnică a conflictului dintre par să fi abandonat problema păcii palestinieni și israelieni, un om a deschis cu palestinienii pentru a purta alte bă- focul asupra lui Ițac Rabin. Imediat, mii tălii. de tineri israelieni șocați s-au adunat în Kikar Malchei Israel, unde prim-minis- După asasinarea lui Yitzhak Rabin, o trul laburist tocmai fusese asasinat de parte din tinerii israelieni s-au angajat să Yigal Amir, un evreu extremist opus pro- urmeze calea trasată de semnatarul cesului de pace. acordurilor de la Oslo. Dar 25 de ani mai târziu, se pare că au abandonat proble- Timp de săptămâni, ei jelesc și aprind ma păcii cu palestinienii pentru a purta lumânări în memoria decedatului pe alte bătălii. pia ța Primăriei din Tel Aviv, care ulterior 10

va fi redenumită „Piața Rabin”. Tinerii Gaza, dar și continuarea de către Israel jură „să nu uite și să nu ierte” această a colonizării în Cisiordania \\i vor domi- crimă. „O întreagă generație cere pace”, na pe cei mai entuziaști, spune el. proclamă „generația Rabin”. Såptamâna trecutå, sâmbătă seara, la Una dintre figurile acestei generații a Ierusalim, protestele anti-guvernamen- fost Noa Rothman, nepoata lui Rabin, tale s-au ciocnit cu un miting în memo- acum în vârstă de 43 de ani. Ce s-a în- ria lui Ițhak Rabin. Itamar Banit, întâlnit tâmplat de atunci? la fața locului, era un adolescent când Rabin a fost asasinat și vrea să „repună În Israel, „ni s-a repetat că nu există un din nou problema păcii cu palestinienii partener pentru pace și am lăsat deopar- pe ordinea de zi”. te bazele pentru a construi o apropiere” cu palestinienii, se lamenteazå ea. „Este adevărat că vorbim mai puțin de- spre asta, dar majoritatea israelienilor Tinerii sunt tot mai rămân în favoarea soluției celor două preocupa]i de corup]ie state, a spus el un stat palestinian viabil alåturi de Israel. Pentru Yotam Yakuba, Idealurile întruchipate de Rabin, co-be- 31 de ani și membru al forumului „Hoz- neficiar al Premiului Nobel pentru Pace rim la Kikar” (Ne întoarcem în piață), cu un an înainte de moartea sa, sunt care a organizat o ceremonie pe 4 noiem- acum mai puțin purtate de tineri, spune brie în onoarea lui Yitzhak Rabin, nu Ilan Greilsammer, profesor de științe este surprinzător faptul că tinerii israe- politice la Universitatea Bar-Ilan. Tinerii lieni nu mai sunt interesat de pro-blema „demonstrează împotriva corupției și palestiniană. atacurilor împotriva democrației”, dar nu pentru pace cu palestinienii, polito- „Guvernul de acum a reușit să-i facă logul citând ca exemplu demonstrațiile pe israelieni să creadă că nu este nevoie anti-guvernamentale care au zguduit Is- să facă pace cu palestinienii”, că se poate raelul din vară. „trăi cu conflictul”, afirmă el. Un senti- ment întărit de normalizarea recentă a „Pacea cu palestinienii, centrală pe vre- relațiilor dintre Israel și trei țări arabe – mea lui Rabin, nu mai este așa”, într-o Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Sudan societate israeliană care „a devenit de – în timp ce orice normalizare a fost dreapta”, subliniază dl Greilsammer. Cu până atunci condiționată, în cazul țărilor trei deputa]i din 120 în Parlament de la arabe, de un acord de pace între israe- 40 în 1992, Partidul Muncii, care a sus- lieni și palestinieni. Dar „nu cred că pu- ținut acordurile de pace de la Oslo, nu tem trăi veșnic în conflict”, estimează este decât o umbră de sine. Și nu va trece Yotam Yakuba pentru care „este necesar pragul electoral în cazul unor noi ale- să se confrunte cu problemele și să nu se geri, potrivit unui sondaj recent. O a acționeze ca și când acestea nu ar exis- doua răscoală palestiniană (Intifada, ta”. Ș i Noa Rothman a adăugat: „Nu 2000-2005) împotriva ocupației israelie- pentru că o idee nu este populară nu tre- ne, trei războaie împotriva mișcării is- buie apărată”. lamiste Hamas, care controlează Fâșia Sursa: Internet 11

„The Crown” REÎNTOARCEREA MAJESTUOASÅ A SERIALULUI CARE FACE SÅ TREMURE COROANA ANGLIEI LUMEA filmului Sezonul 4 din serialul Diana The Crown este difuzat Spencer pe Netflix din 15 no- (interpretatå iembrie 2020. Această de Emma serie zguduie familia Corin) regală. trivit tabloidului, regina ar fi apreciat Fanii Elisabetei a II-a nu jură decât primul și al treilea sezon, dar a fost prin ea. Lansată în 2016 pe platforma nemulțumită de cel de-al doilea, care de vizionare Netflix, serialul The a descris prost anii grei ai fiului ei la Crown (Coroana) retraseazå domnia un internat scoțian. suveranei, de la încoronarea ei până în prezent. Calitățile sale: exactitatea Daily Mail se asigură că sezonul 4, istorică și dorin]a de a nu ascunde online din 15 noiembrie 2020, îi dă nimic de turpitudinile familiei Wind- reginei o transpirație rece. Și, dintr- sor. Primul sezon, de exemplu, îl ara- un motiv întemeiat, ea pune în scenă tă pe prințul Philip drept incorijibil cele mai controversate episoade ale fustangiu. În septembrie 2019, secre- domniei sale: relația ei cu premierul tarul reginei a trimis o scrisoare zia- Margaret Thatcher și mai ales cu Dia- rului Guardian pentru a-i asigura pe na Spencer. Două femei care au mar- britanici că Familia Regală nu este cat Coroana cu un fier fierbinte în implicată în niciun fel în proiect. anii 1980 și 1990. Dar ce părere au Windsorii despre acest foileton-oglindă? Daily Express a raportat în 2018 că prințul Edward, al treilea fiu al reginei, a fost un fan necondi]ionat, care a convins-o pe mama sa să urmărească serialul. Po- 12

Americanii [i-au votat direct vicepre[edintele Alegerile din Statele Unite intră can şi s-a căsătorit cu un avocat evreu re- în istorie, prin aceste alegeri: spectînd ritualul evreiesc. Ş i ţ ine să americanii şi-au votat direct vi- amintească oricui că numele ei indian se cepreşedintele, pentru a-i con- traduce prin ”floare de lotus”, ale cărei duce – adică, Kamala Harris. E rădăcini sînt în noroi, dar floarea se înal- un fel de secret al lui Polichi- ţă deasupra apei. Faţetele multiple ale nelle, că prea puţini dintre cei care l-au doamnei Harris s-au arătat şi după ce a votat pe Biden cred că, după două ope- făcut pasul în politică, în arena demo- raţii de anevrism cerebral şi la vîrsta de craţilor. 78 de ani, acesta îşi poate duce mandatul la bun sfîrşit. Cel puţin la vîrful partidu- Pînă în 12 august acest an, cînd a fost lui democrat, atunci cînd Harris, fost nominalizată ca viitor vicepreşedinte de procuror general al Californiei, prima fe- către Joe Biden, doamna Harris l-a ata- meie de culoare într-o asemenea funcţie, cat permanent pe Biden, nu-l scotea din ajunsă apoi senator democrat de Cali- hărţuitor sexual (acuzaţie deosebit de fornia a fost nominalizată ca vicepreşe- gravă, la democraţi) şi a dat a \\n]elege cå dinte, s-a recunoscut (tacit) inclusiv acest este chiar prost. Asta, pînă cînd a primit fapt. misiune (de la partid, căci e greu de cre- zut că alegerea i-ar fi aparţinut nomina- Prin originile ei, Kamala Harris e o în- lizatului la candidatura de preşedinte, truchipare a «corectitudinii» politice: e pe care în atîtea rînduri îl atacase la baio- din mamă născută în India [i tată jamai- netă) să facă tandem cu Biden 13

MEYER LANSKY faimosul «contabil al Mafiei» [i creierul criminal al lumii interlope De aproape 100 de ani, crimi- parte din Belarus, dar atunci era teritoriu nalitatea organizată din Ame- rus. Spectrul antisemitismului a condus fa- rica a fost o durere de cap milia în State nouă ani mai târziu. constantă pentru autorități. Dar cine a organizat-o? Me- Ca copil, Lansky s-a confruntat nu numai yer Lansky, altfel cunoscut ca cu necazul unei noi culturi, de[i amestecate „Contabilul Mob-ului”. El s-a bazat pe nu- din Lower East Side, dar și o lume nouă pe- mere la fel ca pe arme și a devenit cunoscut riculoasă. Atmosfera otrăvitoare din Grod- pe scară largă ca arhitect șef al rețelei crimi- no a fåcut loc intensității din Big Apple. nale din SUA. La început, se părea că viața lui ar fi putut În biografia Meyer Lansky: «Mogul of the lua un alt drum. Biography.com spune că Mob» (1979, co-autori Dennis Eisenberg și „Lansky a avut o viață grea, confruntându- Eli Landau), Uri Dan scrie: „Ne-am dat sea- se cu violența de copil [i a devenit renumit ma că aceasta era mai mult decât povestea pentru abilitățile sale matematice prodi- vieții lui Meyer Lansky; era, de asemenea, gioase și comportamentul sigur de sine. A povestea crimei organizate în America, și în părăsit școala după ce a absolvit clasa a opta special povestea prezenței evreiești atât în și a muncit din greu, devenind ulterior me- mafie cât și în lumea interlopă. ” canic auto.” Lansky s-a născut Meier Suchowlański în Totu[i trebuie lua]i \\n considerare prietenii 1902, în orașul Grodno, Ora[ul a devenit tânărului Lansky, și anume Benjamin Siegel (cunoscut ș i sub numele de „Bugsy”) și 14

Charles „Lucky” Luciano. Murder Inc. a fost creat de el To]i trei au fost pregătiți să și era format din executori devină legende ale lumii in- italieni ș i evrei care lăsau terlope, Lansky fiind probabil gloanțele să vorbească. centrul operațiunilor lor. În ciuda faptului că era ur- Primele întâlniri ale lui Lu- mărit de poli]ie, el era abor- cky cu Lansky au fost ca o dat în anumite circumstanțe. versiune în miniatură a aface- Biography.com menționează rii din care aveau så facå par- că, „în timpul celui de-al te. Luciano conducea o mică doilea război mondial, Ofi- bandă siciliană care extorca ciul pentru servicii strategice bani de la copiii evrei. Lucia- din America a colaborat cu no a fost impresionat de sfi- Lansky pentru a reduce ac- darea lui Lansky \\n fa]a tivitățile de sabotaj \\n docu- amenințările sale. rile din New York.” Măsurile represive ale Pro- Lucky Luciano în 1936 Operațiunea Underworld hibiției au fost, probabil, un le-a permis gangsterilor să cadou pentru Lansky, Lucia- facă tot posibilul pentru efor- no ș i Siegel. Cu populația tul de război, eliminând și dornicå de alcool începând cu distrugând naziștii. Destul de 1920, rețeaua a prosperat. puțin, practic, nimeni, cu ex- Talentul lui Lansky pentru cepția celor implicați în mă- calcul însemna că putea să se surile FBI, nu ș tiau ce se deplaseze întotdeauna luân- întâmpla cu indivizii dezvă- du-și câștigurile neobișnuite lui]i în aceste ac]iuni. cu el. Dupå ce s-a terminat in- Influența lui Lansky s-a răs- terdicția, a văzut viitorul \\n pândit în întreaga lume. A altå întreprizå… jocurile de avut un aranjament conforta- noroc. bil cu președintele cubanez Deșertul arid din Nevada Fulgencio Batista, prin care a \\ncepuse så stråluceascå cu \"Bugsy\" Siegel în 1920 condus afacerea de jocuri de neonul din Las Vegas. Dar noroc în Havana. Comunis- Lansky era mai interesat de mul și ascensiunea lui Fidel aritmetica mentală decât de mușchi. Castro plătesc acea aripă a afacerii. El a construit un imperiu al jocurilor de Bărbatul descris drept „fizic mic, bine noroc pe baza a două principii cheie. Pri- compus și incredibil de inteligent” a petre- mul, care a fost foarte neobișnuit pentru cut doar două luni în spatele gratiilor pen- acea vreme, a fost faptul că Lansky a insis- tru jocuri de noroc ilegale. Cu toate acestea, tat pe jocuri cinstite. Excelentele sale abil- nici el nu i-a putut ține pe investigatori de- ități matematice au însemnat că putea parte pentru totdeauna. calcula în mod eficient șansele majorității Site-ul web al FBI spune: „În 1972, el a fost jocurilor de noroc. Al doilea principiu a fost acuzat cå \\mpreunå cu al]i mafio]i au sus- acela că, din nou, neobișnuit pentru mo- tras milioane de dolari de la un cazinou din ment, nu a folosit violența. În schimb, el a Vegas pe care îl dețineau.” folosit protecția celor din mob și mituirea În acel moment, Lansky a încercat să devi- forțelor de ordine, care erau foarte dispuși nă cetățean israelian. În conformitate cu să ia parte la acțiune. „Legea întoarcerii”, el credea că rădăcinile Asta nu avea să spună că Lansky nu avea sale evreiești îi vor permite să se retragă un fundament al violenței. Infamul grup acolo și să fie protejat. 15

Suspiciunea despre sabotajul mafiei în incendiul [i scufundarea vasului Normandiei (redenumit Lafayette pentru serviciul de råzboi), a dus la opera]iunea Underworld Uri Dan a câștigat încrederea lui Lanksy, Povestea lui Meyer Lansky a arătat că era scriind „Trebuia să ni se spună ce considera nevoie de creier, precum și de voin]å pen- el cå e adevărul. A trebuit să-i înțelegem tru a reuși cu adevărat în lumea interlopă. punctul de vedere. În ochii lui, noi israelie- Admirat și disprețuit în aceeași măsură, el a nii eram forma]i de sânge, violență și lupta fost o figură singulară a cărei amprentă este pentru supraviețuire și putere în nisipurile încă vizibilă și astăzi. Orientului Mijlociu. Meyer a perceput origi- nea sa din East Side din New York ca fiind Lansky, arestat la similar, deși într-un cadru diferit. \" new York în 1954 Acest joc particular nu i-a folosit din cauza antecedentelor sale penale, deși o altå sabie a lui Damocles îl aștepta pe Lansky. El era bolnav și, în consecință, nu mai putea fi ju- decat. Totu[i, cancerul pulmonar l-a urmărit acum. A murit în 1983, moștenirea sa a fost imor- talizată pe ecran. Richard Dreyfuss l-a jucat pe Lansky într-un film cu titlu propriu, scris de David Mamet. În 1991, Sir Ben Kingsley a jucat de rolul såu \\n Bugsy, alături de Warren Beatty. Lan- sky a participat de asemenea în spectacolul HBO Boardwalk Empire. Și, acum doi ani filmul lui lui John Tra- volta, Speed Kills, l-a prezentat pe Lansky ca parte a unui thriller bazat pe bårci de curse. James Remar l-a jucat pe specialistul \\n cifre. 16

horoscopul såptåmânii BERBEC 21.03-20.04: Relațiile dum- BALANȚA 23.09-22.10: Săptămâna neavoastră cu apropiații sunt plăcute. aceasta este plină de evenimente impre- Situația se îmbunătățește simțitor și asta vizibile și treceți prin situații neașteptate vă dă un sentiment de siguranță. Luați cauzate de ceilalți nativi. Parcă toate totul de la capăt, ori de câte ori veți pune zodiile se răzvrătesc împotriva dum- la îndoială ceva. neavoastră! Fiți calmi ș i potoliți-i folosindu-vă de diplomație. TAUR 21.04-21.05: Se ivește ceva neaș- teptat de făcut cu partenerii sau cu pri- SCORPION 23.10-21.11: Pot apărea tot etenii apropiați și cel mai probabil se va felul de situații neașteptate legate de pri- întâmpla la sfârșitul săptămânii. Poate eteni apropiați. Este posibil însă că unii cineva vå sugerează ceva la care vå aș- să se răzvrătească împotriva sugestiilor teptați mai puțin sau poate aveți mai dumneavoastră și să vă acuze brusc de multă libertate în relație. ceva. Nu reacționați prea dur că obser- vațiile pot fi corecte! GEMENI 22.05-21.06: Sunteți dornici să vă organizați mai bine săptămâna SĂGETĂTOR 22.11-21.12: Ceva vă va aceasta. Aveți oportunitatea de a sociali- surprinde în relațiile cu apropiații, așa că za și de a va bucura de momente dis- veți rămâne flexibili și să nu vå faceți un tractive. Atenție însă la hotărârile rapide, program prea aglomerat. Într-adevăr, va sunteți destul de indeciși! trebuie mai mult timp pentru a face față neprevăzutului. Nu vå temeți! RAC 22.06-21.07: Artă și lumea diver- tismentului vor fi alegerile făcute pentru CAPRICORN 22.12-19.01: Se pare că a vă distra. Mulți dintre dumneavoastră planurile sociale se pot schimbă brusc va veți ocupa de reparații la domiciliu sau pot fi anulate. Parcurgeți o săp- sau de câteva proiecte de redecorare. Fiți tămâna dificilă, când se pot întâmpla însă foarte vigilenți cu remarcile acide. multe dacă nu sunteți prevăzători. Vă salvează însă răbdarea. LEU 22.07-22.08: Se pare că aveți ceva de spus și simțiți nevoia să împărtășiți VĂRSĂTOR 20.01-18.02: Vă încântă ideile cu cei din jur. De asemenea, veți fi șansa de a învăța ceva nou și călătoriile dornici să învățați ceva nou. Casă și fa- scurte. Se poate chiar să vă îndrăgostiți milia continuă să vă preocupe, așa că fiți de cineva „diferit”. Vå hotărâți să vå conștienți de faptul că ceva parcă vå apucați iar de învățat și persoana iubită irită. vå încurajează să faceți exact ce vå place. FECIOARÅ 23.08-22.09: Va doriți să PEȘTI 19.02-20.03: Se pare că ceva din cumpărați lucruri noi pentru pentru cei jurul dumneavoastră vă stimulează dragi. Acasă s-ar putea să apară mici dis- mintea și vå încurajează gândirea origi- cuții legate de o proprietate comună, im- nală și ideile geniale. Desigur, unele ar pozite sau datorii. Nu vă răzvrătiți, chiar putea să fie percepute drept bizare sau dacă temperamentul altora vå enervea- nerealiste. Nu contează, oricum veți ză. merge înainte! 17

AVENTURI tråite Cu mii de ani în ur- \\n fiecare an la Mecca så se \\nchine må, bra]ul stîng al unui pietroi – un meteorit, ferecat cu Mårii Ro[ii, care se lan]uri så nu se \\n-toarcå de unde a terminå azi în Cana- venit. Portul [i-a \\mprumutat numele lul de Suez, se întin- de la istmul Suezului, vechi de mile- dea spre nord, pînå nii, care une[te continentul african cu în regiunea Lacurilor Amare. În cel asiatic. aceste ]inuturi se aflau, în vremea ie- [irii stråmo[ilor no[tri din robia egip- În acest loc s-a inaugurat, acum 131 teanå, doar mla[tini [i cîteva trecåtori de ani, Canalul de Suez. înguste de påmînt uscat. Marea pe care au traversat-o se numea în ebrai- Ideea såpårii unui canal navigabil cå Yam Suf – adicå Marea de stufåri[ \\[i are ob\\r[ia \\n antichitate. Istoria – denumitå azi Marea Ro[ie. canalului se confundå cu istoria Egiptului aflat permanent sub ståp\\- Denumirea Suez este conferitå mai nirea unor mari puteri: per[ii, grecii, multor a[ezåri geografice. Mai \\n t\\i romanii, mahomedanii care au trans- portul Suez, vechi de secole, bazå na- format, \\n 650 e.n., Egiptul \\n califat. valå [i comercialå, loc de popas pen- În 1517 au ajuns pa[al\\c turcesc; \\n tru pelerinii mahomedani care merg 1882 a tre cut sub suveranitate brita- nicå iar \\n 1922 [i-a cåpåtat indepen- 18

Încep lucrårile canalului den]a ca regat. Monarhul a fost pus pe general albanez uns de otomani vicerege fugå \\n 1953, printr-o loviturå de stat al Egiptului. Acesta avea un fiu, Moha- datå de Nasser, ajuns pre [edintele Egip- mad Said, un mare m\\ncåu, dolofan [i tului. Trei ani mai t\\r ziu, \\n 1956, Nasser cam delåsåtor, ca så nu spunem lene[. a na]ionalizat Canalul de Suez, cu 12 ani Lesseps a ajuns profesorul lui Said, l-a \\nainte de a se \\mplini termenul de 99 de pus la dietå, gimnasticå [i cu fundul pe ani de la concesionarea sa de cåtre un carte. Între profesor [i elev s-a legat o consor]iu interna]ional, ceea ce a dus la amici]ie pe via]å. un råzboi de scurtå duratå \\n care a fost C\\nd Said a ajuns vicerege, la moartea implicat [i Israelul, alåturi de Fran]a [i tatålui såu, l-a ajutat pe francez så-[i va- Anglia. då visul cu ochii: construirea Canalului Fåuritorul Canalului de Suez a fost de Suez. Ferdinand de Lesseps. Nu era inginer, Lesseps a råmas patru ani \\n Egipt. În nici om de [ti n]å. Era diplomat, dar mai 1836 a fost numit consul la Rotterdam, ales om de afaceri [i iscusit politician. A \\n Olanda, func]ie \\n care a fåcut dovada avut de \\nfruntat interesele economice calitå]ilor sale de diplomat, ceea ce i-a ale unor mari puteri: Imperiul Otoman, adus numirea ca ambasador al Fran]ei la ståp\\nul regiunii, Marea Britanie, de]inå- Madrid. A demisionat cur\\nd pentru a se toarea celei mai mari flote comerciale, [i consacra construirii Canalului de Suez. Fran]a, care aspira la suprema]ie econo- Marea Britanie se opune micå [i politicå \\n Orientul Mijlociu. Lesseps s-a nåscut \\n 1805 \\n familia unui nobil francez, diplomat de profesie În 1854, Mohammed Said, elevul [i [i posesorul unei mari averi. La 28 de amicul lui Lesseps este proclamat de ani, Ferdinand a fost numit consul al Înalta Poartå vicerege al Egiptului. La in- Fran]ei la Alexandria, al doilea ora[ ca vita]ia lui Said, francezul sose[te la Cai- importan]å al Egiptului. Noul consul a ro [i \\i prezintå viceregelui planurile intrat cur\\nd \\n gra]iile lui Mehmet Ali, privind canalul. Ideea era simplå: strå- 19

Inaugurarea Canalului de Suez în 1869 pungerea directå a istmului lung de 161 fårå så aplaude. De ce? A[tepta instruc- km. Concesiunea [antierului va apar]ine ]iuni de la Londra. Said semneazå un lui Said, lucrårile de construc]ie [i ex- document, pe turce[te un firman, con- ploatarea canalului vor fi \\ncredin]ate semn\\nd cele de mai sus, fårå a a[tepta unei companii interna]ionale. Se va acordul turcilor de a deschide [antierul. constitui un for de conduce realcåtuit Încep\\nd cu acea datå, Lesseps, cu firma- din reprezentan]ii ]årilor care vor finan- nul \\n buzunar, \\ncepe så batå drumurile ]a ac]iunea. la Constantinopole, unde \\ncearcå så-l \\nduplece pe sultan så semneze firma- Egiptul se bucura de oarecare autono- nul apoi la Londra, så-i convingå pe en- mie fa]å de turci, astfel cå Said convoacå glezi så participe la consor]iu. În drum, consulii stråini acredita]i la Cairo anun- se opre[te la Cairo så-l \\ncurajeze pe Sa- ]\\ndu-le decizia de a \\ncepe lucrårile \\n id så nu se lase intimidat de turci [i bri- ca drul unui consor]iu interna]ional con- tanici. La Paris, este primit \\n audien]å dus de Lesseps. 15 la sutå din beneficii de Napoleon al III-lea, care l-a båtut pe vor reveni Egiptului, 10 la sutå ini]iato- umår, promi]\\ndu-i sprijinul. „Så fii cu rilor [i ac]ionarilor 75 la sutå. Durata bågare de seamå\" – l-a sfåtuit \\mpåratul. concesiunii va fi de 99 de ani, \\ncep\\nd de la data inaugurårii. Dupå acest ter- La Londra, Lesseps a convoacå confe- men, canalul va deveni proprietatea rin]e de preså, då interviuri, intrå \\n con- Egiptului. tact cu parlamentari, oameni de afaceri [i industria[i [i cu directorul Companiei Asisten]a aplaudå entuziastå, numai Indiilor. Este primit \\n audien]å de regi- consulul Marii Britanii stå \\n banca lui, 20

na Victoria. Totul \\n zadar. Mar[ul triumfal din „Aida\" Lordul Palmerston, primul ministru, se Fåurirea noii cåi de naviga]ie a durat opune, ini]iazå chiar o campanie de de- 15 ani: lungimea, 161 km, lå]imea \\ntre nigrare a francezului. Canalul de Suez, 70 [i 125 m. ad\\ncimea 11 m., fårå ecluze. zicea el, este o escrocherie, o capcanå \\n- tinså unor investitori naivi, proiectul Canalul de Suez a fost inaugurat la 17 este irealizabil. noiembrie 1869 de \\mpåråteasa Eugenie, so]ia lui Napoleon al III-lea, \\n prezen]a De ce se opuneau englezii? Se temeau lui Franz Joseph, \\mpåratul Austriei, a cå Fran]a va controla istmul de Suez [i prin]ului regent al Prusiei, a prin]ului noua cale de naviga]ie. În afarå de aceas- †årilor de Jos [i, spre surprinderea asis- ta, drumul care ocole[te Africa pe la Ca- ten]ei, a prin]ului de Wales, viitorul rege pul Bunei Speran]e, \\ntr-adevår foarte Eduard al VII-lea al Angliei. lung, era sub controlul unei societå]i ma- ritime britanice care putea så-[i piardå La opera din Cairo s-a ridicat cortina la avantajele. Dar Lesseps nu se laså \\nvins. premiera „Aidei\", de Verdi pentru a sår- Cutreierå Europa ob]in\\nd acordul Ita- båtori evenimentul. În loja centralå se liei, Prusiei, Austriei, Rusiei etc. C\\[tigå afla \\mpåråteasa Eugenie. adeziunea opiniei pu blice, a unor oa- meni de afaceri [i bancheri printre care [i Ziarele din \\ntreaga lume au anun]at Rothschild. Sunt puse \\n v\\nzare sute de cu mari titluri pe prima paginå deschi- mii de ac]iuni cumpårate \\n mare parte derea noului drum spre Indii. de oameni de r\\nd: mici func]ionari, chelneri, v\\nzåtori de pråvålie etc. Ac]iu- În aceste locuri, acum 3000 de ani, strå- nile ne v\\ndute, vreo 85.000, sunt achi- mo[ii no[tri, cu Mo[e Rabeinu \\n frunte, zi]ionate de Said. au trecut marea spre †ara Promiså de Dumnezeu, ie[ind din robia egipteanå. Lucrårile [antierului se deschid \\n 1854 fårå aprobarea Constantinopolului. Gu- Ferdinand de Lesseps era viconte. Pro- vernul britanic trimite c\\teva vase de clamat erou interna]ional, decorat [i råzboi \\n zonå; turcii ordonå \\nchiderea aclamat, s-a \\ndrågostit de o domni[oarå [antierului, dar Said nu se supune voin- de 21 de ani, cu care s-a cåsåtorit. Mirele ]ei puterii suzerane. Mai mult chiar, \\mplinise 65 de primåveri. La alegerea sa Lesseps \\[i stabile[te re[edin]a \\n zona ca membru al Academiei Franceze, Er- [antierului. Munca este fåcutå de zeci de nest Renan, scriitor, filosof [i istoriograf mii de felahi, ca \\n vremea faraonilor. al Orientului Mijlociu, s-a adresat sårbå- Fran]a face noi investi]ii procur\\nd uti- toritului: „Domnule De Lesseps, a]i mar- laje moderne: escavatoare, ma[ini de cat locul marilor båtålii ce se vor da \\n nivelat, linie de cale feratå. Båtålia este viitor\". c\\[tigatå. La interven]ia lui Napoleon al III-lea, sultanul decide så semneze fir- Dupå cum se vede, Renan a avut, din manul. påcate, gura de aur, istoria a confirmat aceste sumbre prevestiri. La moartea lui Said, pe tronul Egiptu- lui urcå Ismail Pa[a, adept al construirii N-a trecut multå vreme de la inaugu- canalului. Se munce[te zi [i noapte. In- rarea Canalului de Suez, c\\nd Lesseps a dustria[ii [i bancherii fac noi investi]ii, pornit lupta pentru construirea Canalu- [antierul devine zonå turisticå. lui Panama, dar aceas ta este altå po- veste... 21

Institutul Smithsonian MONUMENTE celebre În anul 1826, James Smithson, teresele sale asupra idealurilor demo- un cercetător britanic, și-a re- cratice și a educației universale ale Ilu- dactat testamentul, desemnân- minismului. du-l pe nepotul său unicul beneficiar. Smithson a stipulat Smithson a decedat în 1829, iar șase că, dacă nepotul său ar muri ani mai târziu, președintele Andrew Jac- fără moștenitori, averea sa să fie donată kson a anunțat testamentul acestuia „Statelor Unite ale Americii, pentru a Congresului. La 1 iulie 1836, Congresul fonda, la Washington, un institut care să a acceptat moștenirea lăsată prin testa- ajute la creșterea și difuzarea cunoașterii ment națiunii și își ia angajamentul să o printre oameni, sub numele Institutul folosească în scopuri caritabile. În sep- Smithsonian, .” tembrie 1838, moștenirea lui Smithson, care însuma peste 100, 000 de monezi de Motivele din spatele testamentului lui aur, a fost adusă la monetăria din Phila- Smithson rămân misterioase. Acesta nu delphia. Transformată în valută SUA, a călătorit niciodată în Statele Unite și, donația totaliza peste 500, 000 de dolari. se pare, că nu a avut nici o coresponden- ță cu nimeni de acolo. Unii au sugerat După opt ani de dezbateri intense, o că testamentul acestuia a fost făcut așa lege a Congresului semnată de preșe- din răzbunare împotriva rigidității so- dintele James K. Polk la 10 august 1846, cietății britanice, care i-au refuzat lui a stabilit că Institutul Smithsonian să fie Smithson dreptul de a purta numele ta- administrat sub tutela SUA de un Con- tălui său pentru că era copil nelegitim. siliu de Regenți și de un secretar. Alții au sugerat că era vorba despre in- Institutul Smithsonian supraveghează cercetări științifice, administrează colec- 22

țiile și efectuează func- și au fost reîngropate în ții educa ționale pentru prima clădire a Institu- serviciul public, cheltu- tului Smithsonian. ielile fiind suportate de dări și venituri, donații, În timpul lucrărilor de contracte și fonduri alo- restaurare din anul 1973 cate de Congres. a criptei Castelului, o echipă de antropologi au La scurt timp după examinat oasele lui Ja- nașterea sa în Franța în mes Smithson. Conform 1765, Smithson a fost unui articol publicat în dus în Anglia pentru ianuarie 1976 în revista educație. Tatăl, Hugh Smithsonian, „scheletul Smithson, a fost ridicat pare să fie al unui bărbat la rangul de Lord și du- alb care a murit la vârsta ce de Northumberland de 50-65 de ani... de George al III-lea în anul 1766 și, printr-o le- Acesta era mai scurt cu ge a Parlamentului, a vreo 2 inchi (5 cm) mai preluat numele de Per- scund față de media cy. Mama lui James, Eli- unui american modern sabeth Keate Macie, era și un pic mai scund față văduvă ș i făcea parte de media înăl țimii unui din înstărita familie Hungerford. englez aristocrat de la sfârșitului secolului al XVIII-lea. Acesta era La începutul vieții sale, Smithson a luat destul de mic ș i fragil, dar atletic, cu un numele mamei sale, Macie, și a intrat la Uni- trunchi lung, piept mare și brațe și mâini versitatea Oxford sub numele de James Ma- puternice. Dinții săi erau tociți în partea cie. Absolvind Colegiul Pembroke în anul stângă de la folosirea pipei și avea o dantură 1786, acesta era un domn învățat în tradiția nesănătoasă, în general – 17 dinți îi pierdu- secolului al XVIII-lea. În anul următor, Ja- se în timpul vieții, iar cinci aveau abcese mes a fost admis în Societatea Regală a Ma- când a murit. ... rii Britanii (o academie științifică). „Studiile pe oase au indicat că ar fi avut o mică rană la umăr în fragedă copilărie. Ra- Abia în anul 1802 a folosit numele Smith- diografiile de la capetele oaselor mai lungi son în lucrările sale științ ifice. Fiind un nu arată o încetare a creșterii, așadar, starea foarte recunoscut chimist ș i mineralog – sa de sănătate din copilărie era una bună. ... smithsonitul, mineral carbonat de zinc, a O altă analiză a oaselor sugerează că Smith- fost numit după acesta – Smithson a efectu- son a fost un bărbat activ și viguros, uneori at multe excursii prin Europa pentru a practicând aplinismul, folosindu-și mâinile colecta specimene. Acesta a studiat multe pentru muncă grea. O particularitate a de- minerale ș i a publicat multe rapoarte ale getului mic de la mâna dreaptă arată că este cercetării sale. Smithson a murit în Geneva, posibil ca acesta să fi cântat la clavecin, pian Italia, la vârsta de 64 de ani și a fost înmor- sau un instrument cu coarde precum vioara mântat într-un mic cimitir englez de acolo. din cripta lui Smithson. Anul trecut, aproape un milion de vizita- În anul 1904, când cimitirul trebuia să fie tori au trecut prin cripta cu expoziție per- mutat pentru a se permite mărirea unei ca- manentă a vieții fondatorului institutului, riere de piatră, Consiliul Smithsonian a incluzând portretul acestuia, testamentul, decis aducerea rămășitelor lui Smithson în publicațiile sale științifice și sceptrul Smith- institutul pe care l-a fondat. Acestea au fost sonian. însoțite din Italia de către Alexander Gra- ham Bell, unul dintre membrii consiliului, 23

Apari]ia scrisului Marea aventură scrisă a în- în istorie, pentru că acum este capabil să ceput acum aproape 5.000 documenteze evenimente, urmele aven- de ani. De la Mesopota- turilor sale sau meseriile. Primele forme mia la Egipt, de la ideo- de scriere, foarte diferite de alfabetul pe gramele chinezești până la care îl folosim astăzi, marchează, așadar, primul alfabet, o privire începutul Antichității. de ansamblu asupra primelor forme de scriere. Apari ia scrisului în Mesopotamia Cu scrierea se încheie preistoria Scrierea își are originea în Mesopota- mia, o zonă geografică situată între ma- Ceea ce se numește Preistorie acoperă lurile Tigrului și Eufratului, două râuri câteva milioane de ani de evoluție uma- situate în Irakul actual. nă. De la primii indivizi din genul Ho- mo, în jurul a 2,45 milioane de ani î.e.n., Primele urme documentate datează până la apariția Homo sapiens în epoca din 3400-3300 î.e.n. La acea vreme, nu paleolitică în urmă cu 300.000 de ani, [i era încă o chestiune de scriere bazată pe până la invenția scrisului în 3.500 \\.e.n. un alfabet ci pe pictograme, o reprezen- tare schematică a obiectelor, locurilor, Apariția scrisului îl face pe om să intre conceptelor. Treptat, scrierea va evolua, 24

în același timp cu tehnica de realizare a Alte forme de scriere acesteia, și în fața dificultății de a desena curbe în lut, sumerienii vor dezvolta În timp ce scrierea își are originea în ceea ce se numește scriere cuneiformă. Mesopotamia, alte popoare ș i-au dez- Scriere „în formă de pene” sau „cuie”, voltat propriile sisteme de scriere mai realizată cu vârf teșit pe tablete umede puțin de două secole mai târziu. În jurul de lut. Aceastå scriere se compune din anului 3200-3000 î.e.n., egiptenii au dez- combinația de „colțuri” imbricate unul voltat hieroglife, pe care le-au trasat pe în celălalt pentru a forma semne. Aceas- suluri de papirus sau piele. Această tă scriere extrem de complexă, după scriere este alcătuită din pictograme, fo- cum reiese din tablele scribilor desco- nograme (care exprimă un sunet) și de- perite de arheologie, a continuat să evo- terminanți al căror obiectiv este de a lueze în secolele următoare. susține înțelegerea cititorului prin indi- carea categoriei cuvântului reprezentat. Scrierea cuneiformă va fi folosită [i de Abia în 1822 datoritå lui Champollion alte popoare, în aproximativ cincispre- hieroglifele au putut fi descifrate pentru zece limbi diferite. Primul alfabet cunei- prima dată. În Creta și Grecia, observăm form, un semn pentru o literă, apare în primele urme ale scrisului în mileniul II jurul secolului al XIV-lea î.e.n. Utilizarea î.e.n., în timp ce în China primele ideo- acestui script va continua până în pri- grame apar în jurul anului 1100 î.e.n. mul secol .e.n. 25

Tragedia lacului Aral Muynak, odinioar port Cu doar câteva decenii în Lacului Aral, pe partea sa uzbecă, este urmă aflat pe locul pa- Muynak, aflat la 150 de kilometri depăr- tru între cele mai mari tare de Nukus. lacuri din lume (după Marea Caspică, Lacul Pe lângă evidentele avantaje materiale, Superior și Lacul Victo- mijloacele de transport provinciale oferă ria), azi Aralul suscită interesul călăto- turiștilor ocazia de a trece peste diferen- rilor prin amploarea dezastrului climatic țele culturale și de a călători alături de petrecut în decursul unei singure gener- uzbeci, în stil local. ații. Dintr-o mare cu plaje îmbietoare, susținând activități piscicole prospere și Muynak are un aspect trist, de orășel așezări înfloritoare, zona s-a transformat sărac și părăsit. Nu sunt copaci, peste tot într-un peisaj dezolant ș i doar pozele simți doar dogoarea soarelui ș i praful mai amintesc de viața trepidantă de care ți se lipește de pielea umedă. Ma- acum 50 de ani. joritatea clădirilor au o înfățișare provin- cială ș i demodată, dar poți observa și Cel mai cunoscut oraș de pe malurile câteva construcții moderne nefolosite, pe frontispiciul cărora domină denumiri 26

oficiale, alături de o pancartă care te in- Lacul Aral într-un atlas geografic formează că au fost ridicate cu fonduri din 1872 din China. urcă pe ele și își fac poze, deși împreju- E greu să-ți închipui că aici era până nu rimile dezolante și liniștea apăsătoare te demult un port aglomerat, cu zeci de mii îndeamnă mai degrabă să meditezi asu- de locuitori. A decăzut în ultimele dece- pra inconștienței umane care a prevăzut nii de când Lacul Aral a început să se re- sfârșitul tragic al lacului și n-a luat nicio tragă, pe la sfârșitul anilor ’70. Acum apa măsură, ba chiar l-a grăbit. se află la 150 de kilometri depărtare și singurul profit pe care îl mai aduce cons- tă în cele câteva mii de turiști care vizi- tează anual orașul. De pe faleză, tabloul este deprimant și cumva amenințător. Dinaintea ochilor se așterne o întindere alb-gălbuie, fundul fostului lac, unde localnicii au plantat tufișuri pentru a încetini furtunile de ni- sip care le invadează casele și micile lo- turi cultivate. Se simte o adiere ușoară care scoate un sunet asemănător valu- rilor. Senzația acustică e atât de reală și de intensă încât, dacă închizi ochii, poți să-ți imaginezi luciul apei, străbătut de bărcile localnicilor și de pescadoarele so- vietice. Apa a dispărut, dar au rămas vapoa- rele înfipte în nisipul fierbinte, asemenea unor nave fantomatice, ruginite și dis- truse de anii de nefolosință. Turiștii se Acolo unde era nu de mult apa Aralului, la Muynak, e aståzi un cimitir de vase vechi 27

Un interviu ratatHelene Claudel Dintr-o dată, nimic. Doar o lumină vrea să mă provoace, pe mine și pe ceilalți verde care ne dădea tuturor o față trei pasageri, să ne spună că el decide. Nici de råu de mare. Toată lumea își nu am putut să-mi avertizez recrutorii: nu ținea respira ția. Ne-am privit cu trecea nicio rețea! În timp ce mi-am văzut ochi rotunzi, blocați între etajele 7 destinul alunecându-mi printre degete fără și 8. Era o zi de luni, ora 09:07. În- să pot face nimic în acest sens, femeia din târziam. Aveam un rendez-vous la ora 9 la stânga mea a început să clătine din cap, etajul 12 \\n acest turn de sticlă. Aveam mâi- repetând: nile transpirate și un nod în stomac, de par- că mi se juca viața. Într-un fel, era cam așa. „N-o så porneascå, n-o så porneascå”. Cla- Slujba asta, o visam de ani de zile. Avuse- ustrarea o îngrijora. sem deja un interviu cu viitorul meu N+1. Acolo atacasem „zona Europei”, douå cate- „Dar, veni]i-vå \\n fire”, o opri, enervat, un gorii grele care se confruntă în același timp. tip care nu părea prea simpatic. Arăta ca Mr. M-am antrenat mai bine decât pentru olim- Bean când \\[i lua un aer serios. piadå. Eram imbatabilå pe parcurs, pe cu- vintele cheie, pe motivații. Eram gata. Nici „Apăsați butonul de urgență, ce aștep- un fir de păr nu era pe costumul meu pan- tați?” i-a ordonat el cu un ton ar]ågos. talon Armani. Noua „VP Innovation & Stra- tegy” eram eu. Aveam de gând să \\nghit tot! Dar cine era acest om? Avea siguran]a ce- lor care cred foarte importanți. Băiatul din Un adevårat co[mar dreapta mea, frumu[el, nu se mișcå. Am de- cis să vin în ajutorul acestei sărmane femei În loc de asta, eram blocatå într-o cabină panicate și am apăsat eu butonul. de fier, rugându-mă la toți sfinții să readucă în funcțiune această mașină afurisită. Nu O voce cu accent sudic care \\]i fåcea poftå puteau så-mi facå figura cu pana de motor, să bei un pastis la ]ârâitul greierilor, mai de- nu astăzi! Dar liftul nu se mișca, de parcă ar grabă decât să stau \\n atmosfera asta de plumb într-o cutie de sardine, m-a asigurat că reparatorul va sosi în 30 de minute. „Ce!, urlå tipul definit dezgustător. Nu poți repede? Nu am doar asta de fåcut, så stau aici, blocat.” „Pentru că nouå ne place”, am spus ironic, 28

totu[i cu un zâmbet blând pentru a-l relaxa. centrându-le atenția în altă parte. Dar el bombănea, se agita ca un leu în cușcă. Așadar, stând cu picioarele încrucișate El și-a transmis stresul tuturor și ne-a zdro- foarte aproape de ea, am început să poves- bit cu antipatia sa. Așteptarea era nesfâr șită. tesc tot ce mi-a venit în minte. Din păcate, Nu știam ce să mai fac cu corpul, cu mâi- ceea ce mi-a trecut prin minte este falsul aer nile, cu tăcerile astea. Deja în vremuri nor- de Samantha, al actriței din „Sex and the male promiscuitatea din lift mă deranja City” (am fost întotdeauna priceputå să gă- întotdeauna, iar acolo, cu perspectiva aces- sesc asemănări). I-am spus deja. Aș fi putut tui interviu eșuat, era un coșmar. Și această să-i povestesc despre certificatul meu de femeie care începea să se råsuceascå. Ea prim ajutor, despre experiența mea de aler- spunea: gător de maraton, despre pasiunea mea „Mi-e cald, mă sufoc, am să cad”. pentru artă ... dar nu, povesteam pe „Sexul Bătea frenetic pe butonul de apel. și orașul”. Am încercat să fac apel la ea, să „Dar o să oprești spectacolul, da?” A urlat fiu amuzant... Micuța mea voce interioară din nou domnul Bean. Tonul lui nu mai era striga dezastru! Totuși, a funcționat. Î[i re- agresiv, devenea amenințător. Trebuia să câștigå culoarea. Șeful mare se liniștise și el. acționez. Naviga pe smartphone, transpirând. În ceea „Ascultă, domnule, avem cu toții întâlniri ce-l privește pe băiatul frumos, el încă nu se importante, nu este bine pentru nimeni, da- mișca. Îmi venea så întreb dacă nu era liftier. că toată lumea începe să țipe, nu vom reuși În fine, după cincizeci și cinci de minute, nimic. Deci, pu]in sânge rece te rog, ce dra- ușile liftului s-au deschis \\ntre etaje și un cu'”! Era uimit, neobi[nuit cu tonul folosit. mecanic ne-a ajutat să ieșim. Un pompier „Sunt claustrofobă, și-a cerut scuze femeia s-a ocupat de femeia pe nume Émilie. Am care transpira. Nu mă pot abține, dom- auzit în sfârșit vocea băiatului frumos care nule…” ne-a dat un „la revedere” timid. Și domnul Și atunci i-a pronu]at numele. Să-i spunem Bean-Buisson era deja la capătul sălii când domnul Buisson. l-am oprit să-i spun că are o întâlnire cu mi- ne. Nu a avut timp, „te sunăm înapoi”. Co- M-am dus la dracu'... borând cele opt etaje, \\mi venea så plâng: era mort pentru mine. A doua zi, managerul de resurse umane Am tresårit. Îmi spusese M. Buisson, M. mi-a dat o nouă întâlnire. De data aceasta, Buisson al meu. Tocmai strigasem la direc- a venit så må \\ntâmpine la recepție și mi-a torul de operațiuni pentru Europa – pe explicat că trebuie să vin să semnez contrac- scurt, Doamne – și mai ales la tipul cu care tul înainte de a mă \\ntâlni cu cei doi șefi. trebuia să am interviul. Dar cum este posi- «Cum a[a?» Domnul Bean fusese «foarte bil să ai atât de puțin noroc! La ce bun au mulțumit de \\ntâlnire (a noastrå)». Nu am fost acele ore pe LinkedIn care studiau pro- in]eles nimic. Acolo sus, mă așteptau în ju- filurile celor care må angajau, dacă nu sunt rul unui mic dejun informal pentru a vorbi fi în stare să-i recunosc în viața reală? Dar despre obiective și strategii. Am fost anga- acum nu era momentul să-mi fie milă de jatå, fără înterviu. Incredibil! Domnul Bean mine. Femeia \\[i dådea sufletul și, dacă må a fost \\n continuare antipatic, dar noua „VP bazam pe cei doi tovarăși ai mei, era termi- Innovation & Strategy” eram \\ntr-adevår nată. Pulsul ei era de 15.000. Am așezat-o și eu. i-am desfåcut bluza. Aveam doar dosarul roșu al CV-ului ca så-i fac vânt. Era incredi- La plecare, mi-a spus: „La noi, calitățile bil de cald. Oricât de mult i-aș fi șoptit să se umane modelează potențiale elevate. Nu vå relaxeze, să respire, corpul i s-a încordat ca conduc, ști]i unde este liftul. Am spus „da, o bandă de cauciuc. M-am gândit la copiii mulțumesc” și am plecat ca [i cum totul era mei când erau mici și la crizele lor de furie, normal. Adânc \\n suflet, dansam lambada la fel de iraționale, pe care le opream con- de bucurie! 29

Dorel Schor ZODIAC REVISTA umoristicå Sunt unii care cred în enervez, la urma urmei sunt şi eu cu- horoscop şi În toate rios, cine o fi individul? prostiile astea... Eu nu dau un ban pe După circa o oră fix, se sună la uşă. previziuni, dar de Deschid. Pe culoar, fericiţi, îmi zâm- citit le citesc, mai besc un el şi o ea, cu mâinile ocupate ales în autobuz, in drum spre casă, de valize. Poftiţi, poftiţi, intraţi în ca- că doar nu am ce face altceva. Aşa că să, luaţi loc, bine aţi venit în ţara mă uit, ia să vedem ce scrie la zodia noastră. leului. Profesional – o săptămână de succes, şefii vă apreciază. Nu vă lan- Prisăcaru e un domn înalt, solid, cu saţi în cheltuieli inutile. Sentimental- părul tuns scurt. Româneasca lui e romantic – un telefon şi o vizită din de moldovean, ar putea să fie boto- străinătate vă vor face fericitul bene- şănean, ca mine... ficiar al unui influx planetar excep- ţional. Asta chiar e o tâmpenie... – Am fost colegi de liceu, mă îm- brăţişează el generos. În clase para- Ajung acasă, pun sacoşele cu legu- lele. O dată am jucat fotbal în echipa me şi fructe în terasă, abia apuc să şcolii. Îţi aminteşti? må spăl pe mâini ş i nevasta \\mi spune: – Eu n-am jucat, spun timid. – Nu tu, râde el, eu am jucat. – Ai avut un telefon... Te-a căutat Adevărul e că nu ştiu de unde să-l unul Prisăcaru, de la aeroport. iau. Încerc să schimb o vorbă, două, de politeţe şi cu doamna lui, în timp – Prisăcaru..?! fac eu. Nici nu am ce doamna mea se agită prin bucă- auzit de unul Prisăcaru... tărie. – Ah, precizează Prisăcaru, soţia – Omul spunea că aţi fost colegi, cei mea nu ştie deloc româneşte. E fin- mai buni prieteni... Lasă că ai să-l re- landeză. Noi locuim acum \\n Finlan- cunoşti când o să-l vezi. da, de fapt eu am ajuns acolo, m-am refugiat la ea. O cheamă Astrid. Aici este cazul să mă mir: Astrid e o femeie la care merită să – Cum adică o să-l văd? Cu ce oca- te refugiezi. Blondă, înaltă, puţin că- zie? loasă, dar pare caldă, felină, exper- – Cu ocazia că peste circa o oră tă... Şi în timp ce Prisăcaru îşi toarnă i-am invitat la masă, pe el şi pe soţia un păhărel, ea îmi face cu ochiul. Ce lui. Oamenii au venit din străinătate, o fi asta? Mi s-a părut mie sau chiar!? special ca să te vadă pe tine... El se uită la televizor ea priveşte pes- Aici este cazul să mă mir încă o da- te umărul lui, dar din când în când tă. Ce o fi cu soţia mea că învită la mă priveşte şi îmi face cu ochiul. Mi masă nişte necunoscuţi pe bază de se uită drept în faţă şi-mi face semne telefon, fără să fi auzit de ei? O fi în- vizibile, foarte romantic. fluenţa astrelor? Jupiter o face credu- Hm... Eu, mă înţelegeţi, nu sunt ge- lă ş i naivă? Dar nu vreau să mă 30

nul care... dar dacă îţi apare aşa, de- O såptåmânå în istoria lumii odată, o zeiţă scandinavă... Cum pot 22-28 noiembrie să interpretez? Probabil că există to- tuşi ceva în astrologia asta. Cum S-au născut: scriitorul spaniol Lope de scria acolo? \"Fericitul beneficiar\". Să Vega (1562); scriitorul francez Voltaire vedem. Că telefon ş i vizită sunt (1694); pictorul francez Toulouse-Lau- exact ca în previziune. trec (1864); scriitorul francez André Gide (1869); Chaim Weizmann, primul Dar Prisăcaru? Înţeleg că mănâncă nostru preşedinte (1874); Manuel de omul, că bea, că vrea să ştie totul de- Falla, compozitor spaniol (1876); actorul spre foştii colegi, dar să nu te uiţi la George Vraca (1896); cântăreaţa ameri- femeia ta, să vezi ce face timp de cană Tina Turner (1939); jucătorul ger- două ore? E posibil? E drept că şi ea man de tenis Boris Becker (1967). a gustat, a chicotit din când în când, dar de cum îmi prindea privirea, îmi Au decedat: poetul roman Horaţiu (8 făcea compli-ce cu ochiul şi imediat i.e.n.); scriitorul francez Alexandre Du- după aia zâmbea nu ştiu cum, părea mas, fiul (1895); scriitorul american Jack puţin fâstâcită dar dacă trecea un London (1916); Nicolae Iorga este asasi- minut şi mă uitam la ea, iar îmi făcea nat de legionari (1940); Diego Rivera, cu ochiul. pictor mexican (1957); actorul francez Gérard Philipe (1959); scriitorul britanic Prisăcaru ăsta, naiba să-l ia, avea Aldous Huxley (1963); scriitorul francez vreo doi metri ş i cu toată mentali- André Malraux (1976); Freddie Mercu- tatea lor scandinavo-liberală, putea ry, solistul formaţiei “Queen” (1991); să-mi scape o labă, deşi eu nu aveam cvadruplul campion olimpic ceh Emil nici o intenţie. Mai ales că uite cum Zatopek (2000); coregraful francez Mau- bea, e la al nu ştiu al câtelea pahar de rice Béjart (2007). votcă şi nici nu se cunoaşte. Evenimente: Vasco de Gama ajunge la Ba, parcă da... Omul s-a incălzit, se Capul Bunei Speranţe (1497); a fost des- simte în largul lui şi-mi spune: coperită nebuloasa Orion (1610); primul zbor în balon cu aer cald (1783); este pus – ßtii de ce am venit în Israel? Pen- în funcţiune primul tramvai din lume, tru specialiştii voştri mondiali. Noi în New York (1832); Alfred Nobel breve- căutăm un neurolog sau un oftalmo- tează dinamita (1867); Thomas Edison log, sau ce o fi, pentru Astrid. Că de inventează fonograful (1877); jumătate vreo doi ani \\ncoace face tot timpul de million de evrei au primit ordin să cu ochiul! intre în ghetoul din Varşovia (1940); în Etiopia sunt descoperite fosilele unei fe- Ştiţi ceva? Cum am auzit cuvintele mei preistorice, botezată “Lucy” (1974); astea am simţit un influx planetar Bob Dylan, pe locul I din 500 cântece din excepţional. O uşurare dumnezeias- toate timpurile (2004). că. Deşi, pe undeva, mă rog, mă în- cearcă şi o uşoară dezamăgire. Selecţie Viorel Maier 31

– Nu încerca så comanzi pe fran]uze[te. BUCURÅ-TE! Ultima oarå chelneri]a te-a dat în jude- catå pentru nerespectarea promisiunii O zi foarte proastå poate începe ca o zi de cåsåtorie! foarte bunå... Bucurå-te cå ai fost fåcut nåtåråu de un neghiob [i nu de un om de[tept. Capul conduce, dar gura se bucurå de autonomie. To]i sunt ignoran]i, dar nu to]i ignorå acelea[i lucruri (Albert Einstein). Dacå nu ai nici o pårere, nu are rost så ne-o comunici. A spus \"pe onoarea mea\". De acea nu l- am crezut. Din cauza prea multor oameni nu reu- [esc så cunosc lumea. Omul nu e prizonierul sor]ii, ci doar al propriei min]i (Franklin D. Roosvelt). Un tip norocos: s-a prostit la timp! Så fie lumea o baltå micå în care înoatå rechini mari? Când nimeni nu [tie nimic, toatå lumea [tie tot. Prea multå democra]ie distruge Demo- cra]ia (Platon). Oamenii cred orice cu condi]ia så fie in- credibil. Poate dacå vom spune oamenilor cå [i creierul este o aplica]ie, vor începe sa-l foloseascå (int). Avem ceva comun cu unii struguri: ne stafidim. Nu tot ce vezi la facebook e la fel [i în realitate. Nu e nimic mai imoral decât så pari om de treabå tocmai atunci când e[ti ne- cinstit (Cicero). DOREL SCHOR 32

Panicå în avion Un Jumbo-Jet decoleazå de pe Aero- – Când ai så iei comanda am så portul Roissy. vorbesc fran]uze[te [i ai sa så cape]i Dupå ce atinge altitudinea de croazie- un bac[i[ mare dacå te faci cå rå, comandantul se adreseazå pasageri- în]elegi. lor la microfon: – Doamnelor [i domnilor, vå vorbe[te comandantul avionului: avem condi]ii meteo excelente et prevedem un zbor få- rå incidente. Trebuie så aterizåm la Aero- portul New-York la 18:35. Vå invitåm så lua]i o pozi]ie c\\t mai comodå, så urmå- ri]i un film [i så vå relax... Oh NU!!! Doamne!!! ... Se aude un zgomot sec [i... nimic! Lini[te de moarte \\n avion! Pasagerii se privesc \\nghe]a]i... Nimeni nu mai mi[cå! Avionul \\[i me]ine \\n continuare direc- ]ia [i altitudinea, dar... Stewardesele z\\mbesc nervos...!! Semn råu! ... Dupå c\\teva minutes lungi, comandan- tul revine la microfon: – Vå cer scuze pentru incidentul petre- cut, dar tocmai mi-am vårsat cafeaua fierbinte pe pantaloni! Ar trebui så ve- de]i cum aratå pantalonii mei \\n fa]å! – Asta nu-i nimic, urlå un pasager, ar trebui så-i vezi pe ai mei la spate...! – †i-am spus så nu încerci så faci comanda în francezå! 33

Colaje ORIZONTAL: 1. Luptå chinezeascå – Plusul bateriei. 5. Admiratori – Fir – Cap de armåsar. 2. Råi la superlativ – La corida. 6. Primul numår – Un oic popular. 3. Crengå poeticå – Bani pe[in. 7. Ajuns la aniversare. 4. Deloc – Pene! – Centru de ora[. 8. Câinii deltei. 5. Lopii – Ajuns fårå picior. 9. Aduce ploaie – Pradå de la gåinari – 6. Comportåri lipsite de eticå. 7. ßmecherii. Uri Oren. 8. Dublate! – Oier – Epocå istoricå. 10. A lucra cu ceramicå – ßir. 9. Unde luminoase – Uniunea Rezisten- 11. Precum e [oricioaica. ]ilor Irlandezi (siglå) – E \\n vârstå. Dic]ionar: KIR, GAIE. 10. Dotate cu aparaturå – Produs lactat. 11. Fiu de caprå – Zeul soare – Monarh român de altådatå. VERTICAL: 1. Lac \\n Mongolia – Pete pe figurå. 2. Acord global. 3. Punct comun – Perete. 4. Gem! – Creier (pop.). SUDOKU REVISTA distractivå 34

Flori ORIZONTAL: 1. Floare la fereastrå – Voce joaså. 6. Coadå de garofi]å! – Una cu nasul \\n 2. Asta-i floare la ureche – Final la table. vânt – Coadå de crizantemå! 3. Aproape sat – Cu]itul grådinarului. 4. Miros urât – Neprihånit. 7. Întocmai – Chemarea turcului. 5. Cristal de iarmå – Lan. 8. Floare orientalå cu parfum puternic – 6. Usturoi (pop.) – Snop de paie (reg.). 7, Individ – Nene! – Stropit. Au inversat! – Esen]å de crin! 8. Fårå motiv – Pu]inå gogoa[e, 9. Copil din flori – Delicat. 9. Foare pe apå – A]å. 10. Ma[inå de teren – A zgâl]âi. 10. Campioni – Excep]ionali. 11. Cu ele se udå florile. 11. Somn de zi – Fata din grådinå. Dic]ionar: COSOR, ßIRÅ VERTICAL: 1. «Flori» pe peretele umed – Organ ol- factiv. 2. La intrare – Tråiesc \\n India 3. Prostie copilåreascå – Conducere. 4. Omul revolu]iei – Vorba gâ[tei. 5. Mijloc de carne – În floarea vârstei. Încruci[are Încerca]i så introduce]i \\n careu ur- måtoarele cuvinte: – FT, HI ID, RA, RE, RF, ™, UF – CAL I´Å, RAR, RÎS, VIE, VIN, VUI – BULÅ,GÎGÅ, ILAR, MOFT, VIOI – ACIDÅ, BLEGI, BOI†I, IZBIT, OCARÅ, TIHNI – AME†IT, A†INTI, RALIAT, TREZIT – IRITATE, MÎRÎITE – CARAGHIOßI, CARRICATURÅ, NÅTÅFLEA†Å. 35

Memento ORIZONTAL: 1. Ajutor de milå – Se poartå \\n pas cu 3. Eticå – chilot de baie. timpul. 4. În ritm rapid – Torace. 5. Cel cu arca – Putere mare. 2. Ceasuri mari – Plantå textilå. 6. Argint – ßiret – Våcu]å mitologicå. 3. Fluxul oceanului – Spa]iu infinit. 7. Nesfâr[it – Început de alfabet. 4. Zburåtor legendar – De neatins. 8. Copii de… oi –Acolo se joacå… 5. De prin Craiova – Spun. 9. Mun]i \\n Peru – un liric. 6. Cel de colo – Cununii. 10. Îi trateazå stomatologul – Categorie 7. Începe melodia! – Curå]å haina de specificå. praf – Gustav Ionas. 11. Vechituri scumpe. 8. Un domn eglez – Se lipe[te pe pere]i. 9. Lucreazå \\n acela[i domeniu – Greu- tate mare. 10. «Unelte» de zbor (dim.). 11. Hranå pentru sugari – Recipient ma- re. VERTICAL: 1. Copaci – Prietenos. 2. Preziceau viitorul \\n antichitate – Lec- ]ie. Gåsi]i diferen]ele Între aceste douå desene sunt 10 mici dieren]e. Le pute]i gåsi? 36

Sclipiri ORIZONTAL: 1. Duce greutå]i – Tarå. 5. Blana oilor – Rea! – Târg (presc.) 2. Trece prin apå (fem.). 6. Pronume posesiv – Fac lipii. 3. E bunå la supå – Båtrân. 7. Începe socoteala! – Sabie turceascå. 4. Membru superior – Ilana Paz. 8. Ateliere de mobile. 5. Cârciumå – Caså mare. 9. Ma[inå de teren romäneascå – Cåru]å 6. Unealtå casnicå – Enerva]i. 7. Nålucå. cu cai. 8. Gen de muzicå pop – Îndemånatice. 10. Sunt fåci]i la råzboi – Mo[ul cu som- 9. Lac vulcanic \\n România – Vestit nul. \\mpårat roman. 10. E contra sexului frumos – Jeneazå Dc]ionar: RAPE. pu]in! VERTICAL: 1. ßlagår modern – Petrecere turceascå. 2. Cam slåbu] de felul lui – Sunt \\n vârs- tå. 3. Måsea – Face parte dintr-un trib de amerindieni. 4. Priviri fixe. DEZLEGÅRILE JOCURILOR MEMENTO: POMANÅ, MODA, ORO- LOGII, IN, MAREE NEANT, ICAR, COLAJE: KUNG-FU, ANOD, INU- SFIN†I, OLTENI, ZIC, ÅLA, NUN†I, ZIC, MANI, OLE, RAM, NUMERAR, NICI, H, ME, PERIE GI, I, SIR, TAPET, COLRGI PN, RA, PITE, OLOGIT, IMORTALITņI, TONÅ, ARIPIOARE, T, LAPTE, BUTOI. ßIRETENII, Z, TT, BACI, ERÅ, RAZE, URI, AN, UTILATE, UNT, TED, RA, VODÅ. SCLIPIRI: HAMAL, STAT, ÎNOTÅTOA- RE, †ELINÅ, MOß, MÂNÅ, IP, U, BIRT, FLORI: MUßCATÅ, BAS, UßOARÅ, PALAT, AC, IRITA†I, I, ARÅTARE, RAPE, MAR†, CÅTUN, COSOR, I, IZ, CAST, O, AGILE, ANA, TRAIAN, MISOGIN, JE. GHEA†Å, CÂMP, AI, ßIRÅ, R, I, INS, NN, SUDOKU: UDAT, DEGEABA, GO, NUFÅR, R, FIR, AßI, EMERI†I, SIESTÅ, INA. ÎNCRUCIßARE: CARICATURÅ, OCA- RÅ, RF, M, MÎRÎITE, RE, ID, A, IZBIT, CARAGHIOßI, A, A†INTI, T, BLEGI, TM, VUI, A, VIOI, ILAR, HI, FT, NÅTÅFLEA- †Å 37

Pietre mici, cu poten]ial letal mare MAGAZIN meddical Calculii renali, numiți po- • amețeli și vărsături. pular și „pietre la rinichi”, se dezvoltă din săruri și În majoritatea cazurilor, pietrele minerale care sunt trans- mai mici, nu provoacă simptome. portate de urină. Consis- ten]a pietrelor este tare, Dacă durerea din zona lombară ele putând avea dimensiuni variate, sau a pelvisului apare dintr-odată, de la câțiva milimetri până la câțiva este indicat să mergi la medic. Du- centimetri în diametru. Deși provin rerea abdominală poate fi asociată de la rinichi, vor fi eliminate din or- cu multe alte afecțiuni, inclusiv cu ganism prin tractul urinar (ureter, apendicită sau, la femei, cu o sarcină vezica și uretră) și deseori pot face extrauterină, pe când durerea în tim- dificil și foarte dureros sau chiar pot pul urinării poate fi ș i simptomul bloca fluxul urinar. unei infecții urinare sau al unei in- fecții cu transmitere sexuală. Atunci când calculii renali se de- plasează în tractul urinar pot pro- Pietrele la rinichi se formează când voca: urina are un conținut prea mare de minerale ș i săruri care se întåresc. • durere puternică în zona spate- Uneori, când piatra trece din rinichi lui, abdomenului inferior sau zonei în ureter, urinarea este dureroasă și genitale; se face cu dificultate. Se cunosc mai multe tipuri de pietre la rinichi: • senzație intensă de arsurå în tim- pul urinării; • cele formate din calciu sau oxalat de calciu sunt cel mai frecvent întâl- • hematurie (urinare cu sânge); nite; • pietrele numite struvitice conțin magneziu cristalizat și amoniac. Acestea se formează mai ales după infecții ale tractului urinar; • pietrele din acid uric apar la per- soanele care au o aciditate ridicată a urinei; • pietrele de cistină sunt destul de rare. Tratamente Există mai multe tipuri de trata- mente ale calculilor renali. Medicul ar putea prefera o anumită tehnică 38

în defavoarea alteia, în funcție de mă- Ureteroscopia (retrogradå rimea și localizarea pietrei renale, dar și [i anterogradå) de tratamentul care a fost urmat. Ureteroscopul este un instrument optic Tratamentul conservator de mici dimensiuni cu un tub telescopic foarte subțire, o cameră de luat vederi și Deoarece multe dintre pietrele renale o carcasă de mici dimensiuni; acesta este sunt suficient de mici pentru a fi elimi- introdus prin uretră, vezica urinară și nate pe cale naturală în timpul urinării, ureter, în locul în care se află piatra. Ex- medicul poate recomanda bolnavului să istă apoi două tehnici prin care calculul bea cât mai multă apă, care va ajuta la va fi scos: fie este prins în carcaså și este îndepårtarea pietrei. În unele cazuri este tras afară fie este sfărâmat prin inter- necesară administrarea de calmante mediul unui instrument introdus în ure- pentru ca durerea să fie ameliorată. teroscop. Atunci când o persoană elimină o piatră, indicat ar fi că aceasta să fie dusă la lab- Prevenire orator pentru a se analiza conținutul. Astfel, se poate stabili ce alimente tre- – În primul rând, se recomandă consu- buie evitate (cele care ar putea contribui mul unei cantități optime de apă pe zi la formarea pietrelor). În afară de apă se (8-10 pahare). pot consuma și sucuri naturale de lămâ- ie, care au rolul de a stimula eliminarea – Este nevoie de un consum normal de pietrei. fibre, în special luate din cereale integra- le, fasole, varză, morcovi. Litotritia extracorporalå cu unde de [oc – Trebuie să se evite consumul în exces Medicul poate considera că această de carne de porc, de vită și chiar de pui. tehnică este potrivită în cazul unui bol- nav pentru spargerea unui calcul renal. – Trebuie luată cantitatea necesară de Cu ajutorul unui aparat special, undele calciu în fiecare zi, în paralel cu o dietă de șoc de la nivelul pielii vor fi orientate nu foarte bogată în sodiu. spre calcul și îl vor sfărâma în fragmente foarte mici, care pot fi eliminate în mod – A se evita alimentele bogate în oxa- natural, prin sistemul urinar. la]i, bineîn]teles, consumate în exces. Nefroscopia – Dacă în mod normal nu ești obișnuit să bei foarte multă apă, cantitatea tre- Acest procedeu este utilizat atunci buie să crească treptat, cu câte un pahar când calculii renali sunt mari și presu- pe zi, pentru a lăsa timp organismului să pune inserarea unui tub prin interme- se obișnuiască cu schimbările. diul unei incizii de mici dimensiuni la nivelul pielii, din spate lateral, spre ab- – Îti poți da seama foarte ușor dacă bei domen și rinichi, pentru a ajuta la dre- suficiente lichide, din colorația urinei. naj. O cameră cu fibră optică, numită Dacă este galben deschis, înseamnå că te nefroscop, oferă imagini exacte ale locu- hidratezi cum trebuie. Dacă urina este lui de amplasare a pietrei. Apoi, cu aju- închiså la culoare, înseamnå că ai nevoie torul unei sonde alimentate cu energie, de mai multe lichide. Totuși, în caz că calculul renal va fi dezintegrat în bucăți regimul tău de viață este unul sănătos și mici. tot dezvolți calculi renali, înseamnå că ai nevoie de un ajutor medicamentos și es- te cazul să ceri sfatul unui specialist. 39

RETETE CULINARE Banana pråjite Tartå cu banane [i caramel Ingrediente: 300 gr biscui]i 100 gr unt topit 4 banane 2-3 banane coapte 250 ml lapte zeama de la jumåtate de låmâie 7-8 linguri fåinå cremå caramel un praf de sare 400 gr smantana pentru fri[cå un praf de scor]i[oarå 2-3 linguri zahår pentru frisca 1 ou 50 gr ciocolatå råzuitå 50 g unt sos de ciocolatå sau/[i \\nghe]atå Topim untul, măcinăm fin biscuiții (cu ajutorul robotului de bucătărie), apoi Bananele se curå]å apoi taiate bucå]i amestecăm biscuiții cu untul topit. Ob- sau \\n jumåtå]i pe lungime. ținem un aluat pe care îl întindem uni- form pe fundul unei tăvi cu pereți Într-un bol se amestecå laptele cu fåina, detașabili. oul \\ntreg, sare, zahår vanilat. Lăsăm deoparte, apoi tăiem bananele Într-o tigaie de teflon se pune untul la în rondele, pe care le stropim cu zeamă incins, apoi se trec bananele prin aluat [i de la lămâie pentru a nu oxida. Punem puse la prajit pe ambele pår]i (cca 1 min un strat generos de cremå caramel, pe pe fiecare parte ). care l-am încălzit puțin înainte, pentru a putea lucra mai ușor cu el. Se scot pe hârtie absorbantå. Bananele prajite se putea servi: pudra- Adăugăm cu un strat de banane, peste te cu zahår, sau cu sos de ciocolatå caramel. sau/[i cu \\nghetatå de vanilie. Într-un bol mixåm smântâna rece până obținem frișcă. Acoperim tarta cu un strat generos de frișcå apoi adăugăm ciocolată răzuită peste frișcă. 40

deserturi cu banane Ruladå cu banane Banana split Ingrediente: Ingrediente: 3 banane mari 1 banană coaptă, tåiatå pe lungime 1 aluat de tartå 1 lingură zahăr brun închis 100 g Nutella ¼ linguriță scorțișoară măcinată 50 g cană zahăr ½ cană de înghețată de vanilie 1 linguriță scorțișoară 1 lingură topping ciocolatå topitå sos de ciocolată și înghețată 1 lingură topping de caramel fri[că Preîncălziți cuptorul la 180˚C și tape- 1 lingură nuci prăjite tocate tați o foaie mare de copt cu hârtie perga- ment sau un covor antiaderent. Preîncălziți cuptorul la grătar cu su- portul cuptorului în treimea superioară Presåra]i suprafața de lucru cu făină. a cuptorului. Desfășurați aluatul în formă de semilu- nă într-un dreptunghi mare. Așezați banana, tăiată cu fața în sus, pe o foaie mică de copt cu margini acope- Se întinde Nutella pe o treime din aluat rită cu folie de aluminiu. pe lungime. Presåra]i banana uniform cu zahăr Curățați bananele și tăiați-le în 3 bucăți brun și scorțișoară. fiecare. Adăugați deasupra Nutella și ro- tiți aluatul într-o singură rolă lungă și Drege]i până când amestecul de zahăr dreaptă. este topit și cu bule, timp de 2 până la 3 minute. Formați aluatul într-un inel rotund. Se pudrează cu zahăr de scorțișoară și se Așezați banana caramelizată într-un așează cu grijă pe foaia de copt pregătită. vas de servit. Coaceți 15 minute. Acoperi]i cu înghețată și stropi]i cu cio- Scoateți din cuptor. Stropiți deasupra colatå fierbinte și caramel. Acoperi]i cu sos de ciocolată opțional și adăugați în- frișcă și presåra]i deasupra nucile prå- ghețată. jite. 41

Andrew Klavan Lou Monahan, procuror regional Ultima såptåm\\nå \\nainte mult. Se vor \\nt\\lni \\n vacan]e. Vor sta de de a pleca la universita- vorbå pe stradå. Niciodatå nu va mai fi te. Seara se fåcuse rece aceastå intimitate. Nu pentru el. Mona- dupå o zi canicularå [i han nu sim]ea amåråciune – niciodatå se sim]ea \\n aer apro- n-a aspirat la mai mult – dar nu se putea pierea toamnei. Se sim- dezbåra de senza]ia cå pierde ceva \\n ]ea mirosul mårii, o dungå de argint \\n aceastå ultimå searå \\mpreunå. Erau spatele clådirii albe \\n stil colonial, iar simpatici colegii såi de liceu dar el [tia gazonul se \\ntindea parcå din funda- cå se aflå acolo ca så spunå la revedere. mentul casei, sub picioare, \\nfund\\ndu- se \\n asfin]it. Chelnerii se \\nv\\rteau Monahan puse paharul deoparte [i tra- printre grupurile de adolescen]i [i un verså peluza, cu m\\inile \\n buzunarele quartet de jazz, \\n smockinguri albe, c\\n- costumului verde [i cravata flutur\\nd \\n ta ultimele melodii la modå. Cupluri båtaia brizei care venea dinspre mare, dansau \\n ritmul acestor melodii, [i fete- spre cortul amenajat pentru petrecere. le erau at\\t de frumoase, at\\t de proas- C\\nd ajunse la marginea cortului, trecu pete, \\n rochiile lor de searå decoltate! de umbra p\\nzelor [i se opri l\\ngå par- chetul de dans. Se opri [i privi absent Pentru Monahan, fa]å de care Ellerbee dansatorii, båt\\nd din c\\nd \\n c\\nd, tac- a fost \\ntotdeauna foarte prietenos, at- tul cu piciorul. mosfera, muzica, fetele, båtåile de inimå, reprezentau via]a sofisticatå, bogå]ia, el- Atunci våzu fata rezematå de ]åru[ul egan]a. Ellerbee se \\nv\\rtea printre petre- cortului, \\n partea opuså. cåre]i z\\mbitor, fårå arogan]å, cu cåma[a deschiså, avea grijå ca toatå lumea så se Probabil cå n-o fi fost chiar at\\t de fru- simtå bine. Monahan ståtea deoparte, cu moaså cum [i-o amintea Monahan dupå un pahar \\n m\\nå [i \\i analiza pe to]i – El- mai bine de douåzeci de ani. Pielea ei lerbee [i colegii de claså – [tiind foaarte poate cå nu era chiar at\\t de albå cum o bine cå dupå aceastå searå vor deveni vedea el \\n noaptea råcoroaså. Întreaga stråini. Peste o såptåm\\nå Ellerbee va \\n- figurå, \\ncadratå de rochia \\nfloratå se cepe så \\nve]e la Princeton [i dupå aceea, reliefa, \\ntre peluzå [i cerul de azur, at\\t cu siguran]å \\[i va lua licen]a \\n drept la de gra]ioaså, at\\t de \\nc\\ntåtoare \\nc\\t era Harvard. Monahan va trudi [i \\[i va croi aproape irealå. Femeile aratå a[a numai drumul la universitatea de stat din Wet- \\n memorie sau \\n filme, nu \\n via]a rea- chester [i \\[i va lua licen]a \\n drept la lå. Dar Monahan råmåsese cu respira]ia Universitatea New York, dacå va fi no- tåiatå \\n fa]a ei. rocos, foarte norocos, [i dacå va munci În acel moment ea ridicå privirea spre el, peste parchetul de dans, [i \\i z\\mbi. Z\\mbetul ei \\[i fåcu efectul: capul \\nce- 42

pu så-i v\\j\\ie. Jumåtate ame]it, \\ncepu så [tia el despre vedetele rock de aståzi? se apropie de ea. Mergea \\ncet printre Pentru el erau doar figuri monstruase \\n perechile care dansau \\n jurul lui. Muzi- T-shirt. Dar acesta, Thrust – da, a[a-l ca, \\n ame]eala lui, pårea cå se sparge \\n chema – trebuia så fie destul de cunos- aerul verii. Nu era dec\\t muzicå, pulsul cut pentru cå atunci c\\nd a fost pus \\n care båtea nebube[te [i frumuse]ea ei de- ambulan]å, o hoardå de reporteri s-au vastatoare. Monahan era complect ame- repezit så fotografieze. ]it. Nu-i venea så creadå. Totul era pe cale så devinå minunat. Procurorul nu våzuse niciodatå at\\]i re- porteri la un loc. Nu \\n vreunul din ca- Ea se dezlipi de ]åru[ ca så-l \\nt\\mpine. zurile la care a lucrat. Se uitå pe fereastra El aproape ajunse la marginea platfor- ma[inii [i \\i recunoscu pe Rorke, de la mei. Un cuplu de dansatori trecu printre ziarul local [i pe Helen Martin de la co- ei, tåind-o din vedere pentru o secundå tidianul regional. ace[tia doi erau de obi- – numai o secundå [i a[poi s-au \\nde- cei singurii pe care \\i \\nt\\lnea dar ei au pårtat. fost repede da]i la o parte de ceilal]i. Fla- shurile sc\\nteiau, teleobiectivele se po- Fata dispåruse. triveau, m\\ini cu microfoane erau \\ntinse Monahan clipi. †åru[ul era acolo, sin- peste tot. Monahan recunoscu c\\teva fe- gur. Ie[i afarå [i se uitå \\mprejur pe pe- ]e celebre, dar nu le [tia numele. Cum luzå. Nu era nici urmå de ea. Monahan dracu’ au reu[t så ajungå at\\t de repede? era prea realist ca så creadå cå ea s-a vo- latilizat. dar nici n-a mai \\ncercat s-o cau- C\\nd deschise u[a, \\ncercå så-[i com- te. Era prea pu]in sigur de el pentru a[a punå o figurå plictisitå [i tracasatå – ceva. Nu. Se g\\ndi cå pur [i simplu fåcu- pentru cå a[a aratå procurorii la televi- se o gre[ealå. Ea nu-i z\\mbise lui. Z\\m- ziune. Dar c\\nd microfoanele [i flashu- bise altcuiva, probabil \\n spatele lui. rile s-au \\ndreptat spre el sub potopul de Asta avea mai mult sens. S-ar fi fåcut de \\nterbåri, sim]i cå \\ncepe så transpire [i r\\s dacå ar fi ajuns la ea, dacå-i vorbea. så-i pocneascå t\\mplele. Niciodatå n-a S-ar fi uitat la el fårå expresie, i-ar fi spus mai våzut a[a ceva. N-avea nici o idee ce „Pardon“ [i ar fi plecat. A scåpat de o si- så le spunå. Vorbi printre din]i cu mintea tua]ie neplåcutå. Ar trebui så se simtå re- \\n cea]å. Nu se g\\ndea dec\\t cå haina lui cunoscåtor. maro – [i ce maro – era [ifonatå [i trebu- Totu[i, timp de douåzeci de ani s-a g\\n- ia s-o ]inå bine \\nchiså ca så nu se vadå dit la ea, regret\\nd cå a pierdut-o. Erau pata de cafea de pe buzunarul cåmå[ii. zile – [i nop]i – c\\nd \\[i imagina o via]å În sf\\r[it, calvarul se terminå. Inspecto- \\ntreagå alåturi de ea. Era curios. Dar era rul Corvo \\l trase afarå din mul]ime [i o prostie. Nu era deloc asemånåtor cu adjunctul lui \\mpinse reporterii mai \\n Lou Monahan, cel cu pcioarele pe på- spate. Apoi Monahan, \\ncå ]in\\ndu[i m\\nt. nasturele de la hainå, på[i pe poteca pie- ßi iatå cå \\n acest moment l-au podidit truitå, stråjuitå cu copåcei bonsai. amintirile. I se \\nt\\mpla acest lucru la c\\]iva ani odatå. Amintiri [i regrete. Au – Auåleu! spuse Corvo. nåvålit pste el \\n noaptea \\n care i s-a tå- – Doamne, spuse Monahan, cine a fost iat beregata c\\ntåre]ului de rock. acest individ? Se apropiau de de intrarea casei. Corvo v era un om mårun]el, slab, cu mersul ra- pid. Monahan trebui så fåcå pa[i mari ca Monahan n-a auzit de acest c\\ntåre]. Ce 43

så-i ]inå pasul. Monahan aruncå o privire \\n jur. – Nu-i individul, spuse Corvo, este – ßi ce-i cu ea? Corvo \\i spuse ce informa]ii aveau \\n t\\nåra care i-a fåcut-o. Thrust tråia cu timp ce Monahan studia locul. Era o ca- Ginny Reingold. merå mare, joaså, cu un perete de oglinzi \\n partea opuså ferestrelor deschise spre Corvo pronun]å numele femeii cu at\\ta noaptea de septembrie, un perete cu raf- greurare \\nc\\t Monahan avu impresia cå turi pline de echipament stereo. Un poli- ar trebui så cunoascå numele. Dar era ]ist lua amprente de pe aparatul de departe de a[a ceva. imprimat discuri. Monahan luå totul la cuno[tin]å iar Corvo \\i dådu informa]ii – Cine dracu’ e Ginny Reingold? asupra dovezilor: petele de s\\nge, urme Corvo cåscå ochii la el. pe piele, servitoarea care \\i auzise cer- – Cine dracu’ e Ginny Reingold? Î]i cu- t\\ndu-se. Monahan asculta cu aten]ie. no[ti nevasta? Era cel mai cunoscut procuror pe o \\ntin- – Da, \\mi cunosc nevasta. dere de trei departamente, era cunoscut – ßtii ce reviste cite[te? ßi cine este pe ca fiind discret, puternic [i perseverent. coper]ile acestor reviste? Asta e Ginny Înregistra tot ce i se spunea dar capul \\i Reingold. era la reporterii care a[teptau afarå. Monahan \\ncetini pasul, \\ncerc\\nd Curios, chiar atunci – nu mai t\\rziu – så-[i formeze o imagine. Corvo continuå amintirile i-au revenit \\n minte. Petrece- så meargå. rea lui Elerbee de la sf\\r[itul verii; dansa- – Care reviste? spuse Monahan. torii din cort; fata, l\\ngå ]åru[ul cortului, – Toate! spuse Corvo. z\\mbindu-i. St\\nd a[a, \\n fa]a cadavrului, Ajunse la u[å [i se uitå spre el, aråt\\nd sim]i un ridicol impuls [i o mare dorin- spre mul]imea de reporteri de pe [osea. ]å de dragoste. – Va trebui så te obi[nuie[ti cu nebunii – De ce dracu’ l-o fi omor\\t? spuse el pe å[tia, \\i spuse el procurorului. E[ti pe ca- un ton tåios. le de a dveni o celebritate. – Amicul Thrust, spuse Corvo, aråt\\n- du-i pumnul, bum-bum, \\n]elegi? Nimic v nu-i mai periculos ca o femeie båtutå. Monahan ridicå ochii la el. Cadavrul era pe pat, cu beregata tåiatå. – Ea a spus a[a ceva? S\\ngele ]\\[nise peste tot. Era acoperit cu – Nu ea. Nu scoate un cuv\\nt p\\nå nu un cearceaf, tot påtat cu s\\nge. Era un ta- vine avocatul ei. Ai så fii \\ntr-o companie blou – pentru v\\nåtorii de senza]ii de foarte selectå \\n afacerea asta, priete- afarå – la fel de sordid [i mizerabil ca ne. toate altele de acest fel cu care a avut Monahan \\[i \\ndreptå spatele. de-a face Monahan. – Îl aduce pe Richard Ellerbee, spuse Corvo. Pregåte[te-te de luptå. – A]i terminat cu el? – Da, spuse Corvo, dar m-am g\\ndit cå v vrei så arunci [i tu o privire. – Thrust? åsta-i numele? Thrust? Wendy Monahan repeta incontinuu – A[a s-a botezat singur. Era solistul acela[i lucru: forma]iei „Fatwa, Fatwa“. Corvo clåtinå din cap. – Te-am våzut la [tirile de la ora nouå! Monahan mormåi. Monahan continua så mån\\nce. Wendy – „Fatwa“ [i Thrust. – Nåscut Jerry Smith, spuse Corvo, r\\z\\nd. 44

\\i punea m\\ncare \\n farfurie. Roast beef o crampå \\n stomac. Aparatele de televi- rece, fasole verde, chifle. ziune zilnic la proces. Chiar ca un spec- tacol. – ßtirile de la 11! continuå ea. Telefonul nu \\nceteazå så sune. Am crezut cå San- – Am så urmåresc, spuse Wendy. Se ri- dy moare de invidie. dicå de pe scaun, \\nconjurå masa [i se a[ezå pe genunchiul so]ului ei. De obicei, c\\nd vine acaså la o aseme- nea orå, Monahan \\[i ia singur de m\\n- Monahan se g\\ndi la nevasta lui Eller- care, ce gåse[te \\n frigider. Acum Wendy bee. Era cu siguran]å fiica unui mare bo- \\i umplea paharul cu bere. Se \\ntrebå da- gåta[. Monahan våzuse o fotografie a cå so]ia lui Rick Ellerbee \\l trata \\n felul lor, apårutå \\n ziare, la un bal de binefa- acesta tot timpul. cere. Era o brunetå foarte frumoaså. – Ei? Wendy se cuibåri la pieptul lui [i \\l Î[i trase un scaun l\\ngå el. Se uita la el m\\ng\\ie pe g\\t [i pe spate. Era pu]in grå- ca [i cum s-ar fi \\ntors dintr-o expedi]ie su]å acum – n-a reu[it så dea jos tot sur- polarå. plusul acumulat \\n timpul sarcinii celui – Ai våzut-o? Cum aratå? al doilea copil al lor – dar tot avea fa]a – Cum aratå? Monahan se str\\mbå du- rotundå \\ncadratå de pårul scurt [i på ea, cu furculi]a \\ntr-o m\\nå [i paharul blond. Aråta bine, a[a cum ståtea bågatå cu bere \\n cealaltå. Este pe fiecare revistå \\n el. O nevastå bunå pentru un om din din caså. Nu må pot duce nici la baie få- popor. Se va vedea cå are o via]å de fa- rå s-o våd… milie solidå… – Må refer cum aratå \\n realitate. – În realitate are un felinar la ochi. Ea \\[i lipi buzele de urechea lui. Wendy fåcu un pas \\napoi cu indig- – M-am måritat cu o celebritate, [opti nare. ea. – Vrei så spui cå a båtut-o? Monahan dådu din cap. v – Nemernicul! În cazul åsta, [i-a meri- tat-o! Merg\\nd spre tribunal ca så se \\nt\\l- – La televiziune [i-a meritat-o, spuse neascå cu Ginny Reingold [i avocatul ei, Monahan. Tribunalul tinde så considere Monahan se g\\ndi: „Procurorul Lou Mo- asta o reac]ie depå[itå. nahan s-a \\nt\\lnit aståzi fa]å-n fa]å cu Ochii alba[tri ai lui Wendy stråluceau omul care a fost odatå prietenul lui dar \\n timp ce se apleca din nou spre el, få- aståzi i-a devenit cel mai aprig oponent c\\ndu-l så se simtå bine. \\n procesul secolului“. Megea domol, re- – Dar tribunalul va fi la televiziune, laxat, cu m\\inile \\n buzunare [i arbora spuse ea. un aer g\\nditor [i distatnt. În realitate, El nu se g\\ndise la asta. Spuse cu nesi- n-a mai fost at\\t de nervos din [coala pri- guran]å: marå c\\nd a avut un rol la o serbare [i – Nu prea cred. n-a fost \\n stare så scoatå dec\\t trei silabe. – Pentru a[a ceva? spuse Wendy. Tu glume[ti. Procesul va fi la [tiri \\n fiecare P\\nå \\n prezent, totu[i, lucrurile au zi. Te vei afla ca pe scenå. mers bine. Performan]a \\n fa]a presei pe El \\ncercå så r\\då. „Lou Monahan, pro- treptele tribunalului, de exemplu, a fost curorul districtului“, spuse el. Dar sim]i mult \\mbunåtå]itå fa]å de cea din noap- tea precedentå. De data asta era pregåtit. Wendy i-a ales \\mbråcåmintea, a[a cå s-a sim]it bine \\mbråcat, cu \\ncredere \\n sine. În drum spre lucru a repetat de- 45

clara]ia [i a fåcut exerci]ii, aråt\\nd cu – Iatå cå ne \\nt\\lnim din nou, amice. degetul [i str\\ng\\nd din ochi. A vorbit Ellerbee dådu din cap. Pårea cå-l \\ngite scurt [i clar, apoi s-a \\ntors [i s-a depårtat pe procuror, cu privirea, dintr-o sorbitu- de ei ca [i cum avea lucruri mai impor- rå. tante de fåcut. N-a apucat \\ncå så revadå – Domnule Monahan, spuse el [i se filmårile dar c\\]iva poli]i[ti care au våzut a[ezå. Clienta mea vrea så facå o decla- [tirile l-au tachinat – „Arå]i bine, Lou“ – ra]ie. a[a cå probabil a mers bine. To]i \\ncepurå så se \\nv\\rte \\n jurul lui Monahan. Ellerbee se \\ntoarse spre cli- Înså acum… Acum vine \\nt\\lnirea de enta lui. Ginny Reingold se \\ndreptå [i care se temea. Prima confuntare cu Eller- \\[i re]inu respira]ia. Corvo fåcu un semn bee. asistentei Brown care se duse la u[å [i spuse ceva poli]istului de afarå. Numai Monahan på[i \\n salå [i salutå din cap Monahan nu sim]ea nimic. Era \\nghe]at. poli]istul de la u[å. Trebuia så se com- Se uita la Ellerbee. porte perfect din primul moment, de la „Nu m-a recunoscut“ g\\ndi el. Era sin- primul salut. Cordial, nu mai mult; a[e- gurul lucru la care se g\\ndea \\n acel mo- zat; o str\\ngere de m\\nå; un u[or gest ment, unicul lucru de care era con[tient care aråta cå se cunosc. Nimic care så su- tot restul nu mai exista. „Nu m-a recu- gereze cå l-a cunoscut pe Ellerbee \\n ti- noscut. pe mine? Pe mine? Dar… am nere]e, cum Ellerbee a plecat ca så fost la [coalå \\mpreunå. Am jucat fotbal devinå tot ce Monahan [tia cå nu va pu- \\mpreunå. ßi nu må recunoa[te…“ tea deveni niciodatå. Filmul inferioritå]ii – Hm… Lou? spuse Corvo. sale. – Miss Reingold, aceastå \\ntrunire va fi filmatå pe video, spuse Monahan \\ncet, Corvo era deja \\n salå, st\\nd \\n picioare tråg\\ndu-[i scaunul vizavi de ea. Dupå \\n fa]a mesii. Asistenta lui, Ellen Brown, ce inspectorul Corvo vå va aduce la cu- era rezematå de perete. Ginny Reingold, no[tin]å drepturile dv. \\n legåturå cu im- cu pome]ii ro[ii cu v\\nåtåi, [edea, cu m\\i- primarea, putem \\ncepe. nile pe maså [i privea \\n gol. Avea pårul „Nu m-a recunoscut… Pe mine? Lou?“ castaniu, foarte lung [i måtåsos, ochii se g\\ndi el. mari, slabå dar nu fragilå. Genul „Neo – Seara trecutå, spuse Ginny Reingold. sålbatic“, ar fi spus so]ia lui. Ori[ice gen Î[i \\ndreptå vocea. Seara trecutå, \\nainte era, de c\\te ori o privea, Monahan se de a murit Jerry, \\nainte de fi omor\\t… sim]ea nåpådit de un instinct primitiv de Monahan se sim]i foarte deprimat. a-i lua apårarea. Lucru care nu-i era de – Ne-am certat, spuse Ginny Reingold nici un ajutor dat fiind circumstan]ele. \\ncet. Avea o voce de vis. Monahan se for]å „Doamne, ce bine aratå!“ se g\\ndi Mo- s-o asculte. nahan. „Ce costum superb!“ – N-a fost ceva serios. Am fåcut o glu- må despre pårul lui care avea nevoie de Ellerbee s-a mai \\ngrå[at \\n ace[ti 20 de o tunsoare, l-am tachinat, dar… noul såu ani. Era totu[i, propor]ionat [i mu[chiu- disc n-a prea avut succes [i era cam de- los, ceeace \\i dådea un aer matur [i pu- moralizat, \\n]elege]i… Oricum, a \\nce- ternic. put så strige, a ridicat m\\na [i m-a pleznit pe fa]å. Dar, vede]i, i-am spus så – D-le Ellerbee, spuse Corvo, Lou Mo- nahan, procurorul \\nsårcinat cu dosarul. Monahan i-a str\\ns m\\na pu]in cam prea repede. Dar a arborat expresia po- trivitå la perfec]ie: un u[or z\\mbet schi- ]at, ochii str\\n[i, cunoscåtor, amuzat. 46

nu må loveascå niciodatå pe fa]å. I-am Corvo str\\ngea din pumni. Ginny Rein- spus cå dacå face a[a ceva \\l påråsesc. gold aråta ca un copil båtut. Dar era dezlån]uit. Parcå era nebun. Am fugit afarå, am intrat \\n ma[inå [i m-am Dar Monahan nu se uita la Ginny. Sta- \\ncuiat \\nåuntru. Dar n-am avut cheile la rea lui de spirit se schimbå [i se uitå la mine, erau \\n po[etå, \\n caså. Jerry a ie[it Ellerbee. Era agitat. „Ia te uitå, domnule dupå mine [i a \\nceput så loveascå \\n avocat!“ \\[i spuse \\n g\\nd. „Povestea nu geamuri, url\\nd. Am sperat cå cineva va stå \\n picioare, [i tu [tii acest lucru. Eu auzi [i va chema poli]ia. Chiar am claxo- voi c\\[tiga partida. La televiziune. În fie- nat, dar… e multå pådure pe aici [i cred care zi.“ cå oamenii dimprejur s\\nt obi[nui]i cu asemenea scene… Dupå un timp a spus v cå se duce så aducå cheile [i atunci \\mi va da o lec]ie. A \\nceput så r\\då, un r\\s Cu aceastå convingere, Monahan intrå satanic [i a intrat \\n caså. \\n birou. De data asta Corvo trebui så alerge ca så-i ]inå pasul. Ginny Reingold \\[i [terse lacrimile [i se uitå la avocatul, implor\\nd cu privirea. – Va trebui så-]i alegi un juriu numai Ellerbee se apropie de ea [i \\i puse m\\na din femei, båiatule, pentru cå nu existå pe umår. Monahan urmåri mi[carea. un bårbat care va fi dispus så voteze contra ei. Nici måcar eu n-a[ vota contra Ginny Reingold \\nghi]i \\n sec [i conti- ei, chit cå [tiu cå-i vinovatå. nuå. Masa de lucru era plinå de bile]ele cu – N-am [tiut ce så fac. Mi-a fost fricå så mesaje. Toate sta]iile de televiziune \\l fug. Am råmas acolo. Dar Jerry nu s-a \\n- cåutau. Era invitat la talk show-ul lui tors. Am råmas \\n ma[inå vreo orå, apoi Sonny Charleston. mi s-a fåcut frig a[a cå am ie[it din ma- [inå [i m-am dus \\n spatele casei. Am – O vor condamna, spuse el. Minte. vrut så intru \\n dormitor pe geam, spe- Fåcu ordine pe maså [i deschise televi- r\\nd cå Jerry a adormit. Båuse cam multå zorul. Erau [tirile de la ora 12. vodcå, luase [i ni[te stupefiante, a[a cå… – Ellerbee åsta e cineva, spuse Corvo. am sperat cå doarme. Ea \\[i [terse cu Frumos costum. m\\na o lacrimå din col]ul ochiului. A[a – Da… spuse Monahan. cå… m-am \\ndreptat spre spatele casei – E chiar un båiat drågu], continuå [i… am våzut un bårbat. De staturå ma- Corvo. Am vorbit cu el spre ie[ire. M-a re, [tiu eu… cam gras, alb, cu pårul foar- \\ntrebat unde se poate pescui pe-aici. te scurt. Sårea afarå pe fereastrå… ßtii, spune cå are impresia cå a fost coleg de [coalå cu tine. Monahan deschise gura, dar nu vorbi. – O, da? spuse Monahan. Nu l-am re- – Era \\mbråcat… cu o jachetå de v\\nå- cunoscut. toare. Spuse Ginny Reingold. Nu m-a – C\\t crezi cå c\\[tigå? Cam un milion pe våzut. A sårit pe fereastrå [i a luat-o la an, sau aproape? fugå prin pådure. Am alergat la fereas- Începeau [tirile. Pe ecran apåru o ima- trå, m-am uitat \\nåuntru [i… l-am våzut gine a lui Ginny pe fondul unei chitare pe Jerry… sparte. Se anun]a cå Thrust \\[i båtea Începu så tremure, \\[i acoperi gura cu prietena-supermanechin. Apoi apåru m\\inile [i lacrimile \\i curgeau [iroaie pe Monahan pe treptele tribunalului \\ncon- fa]å. Se uitå la avocat. Ellerbee \\i preså jurat de repporteri. umårul iar ea \\[i propti fa]a de m\\na lui. – Hei, arå]i bine, spuse Corvo. Dar Monahan [tia cå nu aråta bine. Nici måcar nu aråta cum era \\n realitate. 47

Dintr-un procuror competent, cinstit acuza]iile lui Ellerbee cå poli]i[tii au dintr-un mic departament, au fåcut un [ters urmele criminalului. „Dl Ellerbee birocrat avid de s\\nge. are idei originale dar eu am examinat personal locul [i n-am gåsit nici o urmå Dar energia proaspåt dob\\nditå nu se de intrus…“ va spune el la show-ul lui risipi. Pur [i simplu nu avea experien]å Charleston. la a[a ceva. Acum, c\\nd [tia cå va c\\[tiga, \\[i fåcu un plan. Se \\ndreptå spre pådure. Frunzele \\nce- peau så rugineascå, se sim]ea \\n aer mi- Apåru Ellerbee. rosul toamnei. Deodatå, se trezi \\n – Cazul a fost prost m\\nuit de la \\nce- trecut, pe platoul de dans. Mergea prin- put, spuse el domol, dar hotår\\t. Se adre- tre copaci [i se g\\ndea cum ar fi fost dacå sa reporterilor, deci publicului, ca [i cum i-ar fi vorbit fetei. Chipurile examina lo- ar fi fost colegi, egali. Poli][tii locali au cul dar, de fapt, era cu g\\ndurile la scena intrat \\n scenå \\nainte de [eriful depar- de acum douåzeci de ani. Aruncå o pri- tamentului [i s-au \\nv\\rtit peste tot, [ter- vire \\mprejur [i era gata så se \\ntoarcå g\\nd urmele intrusului. Nu s-a cåutat un \\napoi c\\nd observå ceva. alt suspect [i nici nu s-au \\ntrebat cui apar]ine arma crimei. Procurorul districtului fåcu c\\]iva pa[i – Da, sigur, spuse Corvo. \\nainte [i privi cu aten]ie ramurile unui Monahan nu-l auzi. „E [mecher“, se tufi[. Pe una din ramuri flutura \\n aer un g\\ndi el. Ellerbee era obi[nuit cu aseme- puf negru [i ro[u, printre frunzele \\ncå nea spectacole. Monahan dådu din cap verzi. Se apropie [i våzu cå erau fire din- g\\ndind: „Dar åsta e ora[ul meu, dom- tr-o bluzå v\\nåtoreascå la fel ca cea des- nule avocat, terenul meu. Iatå planul: criså de Ginny Reingold. Monahan \\[i va schimba atitudinea. Acum, imediat, \\nainte ca reporterii så În sinea lui, Monahan se bucurå. Dar bage de seamå. Va deveni un localnic. A era mirat. Parcå ar fi [tiut cå le va gåsi tråit destui ani \\n acest ora[ ca så [tie acolo. A[a cum ar fi [tiut cå fata de l\\ngå cum s-o facå. «Dl. Ellerbee este un avo- platoul de dans va dispare \\nainte de va cat celebru», va spune el reporterilor, ajunge la ea. Ginny Reingold era nevino- «\\mi \\nchipui cå un mic procuror de pro- vatå. Nu va fi judecatå. Nu va fi niciun vincie nu prea are multe [anse contra lui proces. Un drogat nebun va fi prins [i va la proces. Eu nu pot dec\\t så spun ade- mårturisi crima. Manechinul va påråsi vårul [i sper cå juriul \\mi va da asculta- ora[ul \\mpreunå cu Ellerbee [i televiziu- re.» Z\\mbi fårå så-[i dea seama. nea. „Lou Monahan, procurorul distric- – La ce te g\\nde[ti? spuse Corvo. Ai o tului“ va fi anulat \\nainte de a \\ncepe. mutrå… Nu-l surprindea nimic din toate acestea. – Må g\\ndesc ce cadou så-i cumpår so- Era normal. A[a a fost \\ntotdeauna. ]iei mele. ßi ridicå receptorul så-l sune pe Sonny Charleston. Se aplecå [i luå firele de stofå \\n m\\nå. Le ridicå \\n fa]a ochilor ca [i cum le-ar v examina. Sufla un v\\ntule] u[or. Desfåcu degetele [i låså så zboare firele de stofå Monahan privea scena crimei \\n lumi- \\n aerul toamnei… na amurgului. Ståtea \\n spatele casei, pe iarbå, singur, cu m\\inile \\n buzunare. Voia så inspecteze din nou locul, så \\n- ]eleagå mai bine [i så se \\narmeze fa]å de 48

Parada modei 49

50