Viața Noastră Nr.12 2020

Serie nouå • Nr 11 • 19 noiembrie 2020 • 3 Kislev 5781 LICÅ BLUTHAL • EPIGRAMA ˇarul Putin pacifistul 3 Întâlnire trilateralå: Min. Ext. Bahrain Putin stå [i se fråmântå Mike Pompeo Globu-ntreg e-n flåcåraie Netanyahu Vrea så stingå focul lumii Nu cu apå ci cu paie 7 Cu profundå durere ADIO O nouå rachetå balisticå coreeanå Draga Olteanu Kim Jong-un, ]icnitul lumii Nando Mario Varga 28 La ONU îi zic „Focarul” Pi[cå-ntruna americanii Getto Warßovia 80 Bibliotecarul Ca ]ân]arul armåsarul 18 Farmacist Abu Mazen la de suflet Papa Francisc Identitate Biti Caragiale De l-am påcålit pe Bibi 12 contemporanå Este o agresiune? evreiascå • Lucian Ca så påcåle[ti evreii Israel-Emirate Zice Papa... e-o minune Zeev Herßcovici cale deschiså pentru fotbal 14 INVENˇII ßi 20 Evita Ítiru Prin cartierul teimanez descoperiri 30 Nutzy Grunea `_`_Roni Cåciularu `_`_ întâmplåtoare de zece ani în Arnold Hellman Oi Vei veßnicie Mul†umiri Diasporei Licå din Rep. Moldova 22 Martha Eßanu 31 Bluthal pentru participare la vot 16 Noie Rotaru Rânduiala • Paul Farkas Îngrijitorii din Rep. Douå fe†e 29 Moldova eviden†ia†i Douå måßti de Amb. Gabriela Moraru Dorel Schor Radio Anima ßi Anima TV - Nando Mario Varga & Cimitirele 23 vå aßteaptå cu emisiuni de actualitå†i, interviuri, evreießti reportaje, sport, culturå, istorie, publicitate... bucureßtene Tezaur de istorie Ioan Ciorca

JURNAL intern TOLDOT Netanyahu ßi Joe Biden planificå APRINDEREA VINERI SHABAT o întâlnire în LUMÎNÅRILOR 20.11 21.11 viitorul apropiat IERUSALIM Benjamin Netanyahu i nic ” dintre cele dou mai puternic decât pri- noul pre edinte ales Joe ] ri. etenia dintre popoarele 15:57 • 17:16 Biden au convenit mar]i american i israelian”. sear într-o conversa]ie Netanyahu a mai TEL AVIV telefonic „cald ” pentru sus]inut c „leg tura „Pre edintele american „a se întâlni în viitorul special dintre Washing- nu are un prieten mai 16:19 • 17:17 apropiat”, potrivit unei ton i Ierusalim a fost un mare decât pre edintele declara]ii a Biroului pri- pilon fundamental al statului Israel, a a cum HAIFA mului ministru israelian. politicii israeliene”. am putut dovedi de-a lungul anilor”, a ad ugat 16:06 • 17:15 În timpul convorbirii, La rândul s u, pre ed- Rivlin. ”Biden i-a reiterat ata a- intele Reuven Rivlin l-a BEER ÍEVA mentul profund fa] de felicitat pe Biden pentru „ tim c sub conduce- securitate i fa] de statul victoria sa preziden]ial , rea dumneavoastr Sta- 16:20 • 17:18 Israel”, cei doi loderi in- asigurându-l c „Statele tele Unite vor r mâne sistând i asupra „nece- Unite nu au un aliat mai întotdeauna angajate în Editor: sit ]ii de a consolida în puternic decât statul Is- securitatea i succesul Is- NANDO MARIO VARGA continuare alian]a puter- rael i c nu exist nimic raelului”, a continuat el. Trustul de preså Se reînnoießte ANIMANEWS cooperarea în domeniul Pre[edinte de onoare: securitå†ii cu Ing. BARUCH TERCATIN Autoritatea Palestinianå Director general: DOINA MEISELES Autoritatea Palestini- Hussein al-Sheikh. transferurilor de bolnavi an va relua coor- Pre edintele AP, Mah- palestinieni la spitalele Redactori: donarea de securitate cu israeliene. Evita ßtiru, Israelul care a fost sis- moud Abbas, a încheiat Roni Cåciularu, tat în mod oficial în coordonarea de securi- Grupul terorist Hamas Biti Caragiale, luna mai, a anun]at tate cu statul Israel în a condamnat „cu t rie” Viorel Maier mar]i seara unul dintre luna mai, în semn de actuala decizie a lui Abu mini trii AP. protest fa] de planurile Mazen, sus inând c Editare graficå: israeliene de anexare a „încalc valorile i prin- Luiza Kohn „În lumina contactelor unor p r]i din Cisiorda- cipiile na]ionale”. interna]ionale ale lui nia. Colaboratori: Mahmoud Abbas, i Hamas a ad ugat c Acad. Prof. dr. Carol Iancu având în vedere angaja- El a spus c guvernul “decizia submineaz , de mentele scrise i verbale s u nu se mai vede legat asemenea, eforturile na- Prof. Dr. Riri Manor, pe care le-am primit de de „toate acordurile i ]ionale de a pune în Prof. Dr. Hava Haas, la israelieni, vom relua în]elegerile sale cu gu- aplicare o strategie de Dr. Lucian-Zeev Her[covici, rela]iile cu ace tia de vernele american i is- lupt comun pentru a acolo de unde erau îna- raelian, inclusiv cele face fa] ocupa]iei israe- Zoltan Terner, inte de 19 mai 2020”, a referitoare la securitate”. liene, anex rii de terito- Licå Bluthal, declarat ministrul pales- rii i recentelor acorduri Luiza Cohn tinian al afacerilor civile, Aceast decizie a avut de normalizare. Harry Ross, consecin e în special Dr. Dorel Schor, asupra coordon rii Arnold Helman, Bibiana Goldenthal, Liana Herman, Dr. Ruth Oren, Sergiu Brandea, Paul Farkas, Dr. Jacqueline Flavian, Hilda Shefler, Eva Galambos (România) Iulia Deleanu (România) Martha E[anu (România) Martha Izsak (România) ANIMA NEWS [email protected] Redac]ia nu este råspunzåtoare pentru con]inutul reclamelor sau opiniile colaboratorilor 2 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL intern Ministrul de externe al Bahrainului a sosit în Israel pentru o întâlnire trilateralå cu Netanyahu ßi Pompeo Ministrul de externe al Bahrain- ega]ie american la nivel înalt, con- er rii tehnologice. „Ceva de genul ului a aterizat miercuri în Israel dus de principalul negociator de acesta nu se întâmpl în fiecare zi”, pentru o scurt vizit , în timpul pace al administra]iei Trump, Avi a spus diplomatul. c reia se va întâlni cu înal]i oficiali Berkowitz. israelieni i va participa la o întâl- „Exist un poten]ial economic nire trilateral cu primul ministru \"Pentru noi acesta este un eveni- enorm în rela]ia noastr cu Emi- Benjamin Netanyahu i secretarul ment crucial\", a declarat un diplo- ratele Arabe Unite i Bahrain. de stat american Mike Pompeo. mat israelian care se ocup de Mul]i dintre cei de la Ministerul de rela]iile cu statele din Golf. Externe au lucrat pentru a crea Abdullatif bin Rashid Al-Zayani aceste leg turi de mai bine de 15 este primul ministru al micii na]i- „Exist un mare entuziasm din ani i sunt acum ferici]i s poat uni insulare care viziteaz statul partea lor de a ne promova coop- vorbi despre asta în mod deschis ”, ebraic. Zborul s u cu Gulf Air mar- erarea în multe domenii”, a ad u- a conchis el. cheaz prima conexiune comer- gat el, men]ionând c în timpul cial direct între Bahrain i Israel. vizitei lui Al-Zayani vor fi semnate mai multe acorduri bilaterale, in- Al-Zayani este înso]it de o del- clusiv în domeniile avia]iei i coop- ONU: Ambasadorul israelian solicitå „ac†iuni imediate” împotriva Hezbollah tinue în sudul Libanului. circula]ie, pentru a- i ascunde ac- În misiva sa, Erdan indic faptul tivit ]ile”, a scris Erdan. c grupul iit libanez nu a fost niciodat dezarmat i c Diplomatul israelian a ata at la „folose te scuturi umane pentru scrisoare i o hart preg tit de ar- a- i proteja infrastructura militar mata israelian care arat tunelele i arsenalul de peste 130.000 de ra- teroriste recent descoperite, pre- chete”. cum i zonele din care Hezbollah Ambasadorul Israelului la În plus, „Hezbollah împiedic atac Israelul. ONU, Gilad Erdan, a trimis o UNIFIL - For]a Interimar a scrisoare oficial Consiliului de Na]iunilor Unite din Liban - s în- \"Consiliul de securitate trebuie Securitate în care îi solicita s ia deplineasc misiunile s declare imediat Hezbollah „m suri imediate” împotriva în- încredin]ate acestuia în cadrul drept organiza]ie terorist i s -l t ririi grup rii teroriste Hezbollah mandatului s u, prin împiedice s primeasc orice spri- i împotriva activit ]ilor sale con- restric]ionarea libert ]ii sale de jin, direct sau indirect\", a îndem- nat ambasadorul Israelului la ONU. Ambasadorul israelian în SUA: „Guvernul Biden va face o greßealå dacå revine la acordul nuclear cu Iranul” Ambasadorul Israelului în „A eza]i-v la discu]ii cu alia]ii este cel mai apropiat consilier al Statele Unite, Ron Dermer, a de- din regiune: acesta este mesajul premierului Benjamin Netanyahu, clarat, la o întâlnire comun la c tre administra]ia Joe Biden”, a iar remarcile sale reflect pozi]ia sa Washington, în prezen]a am- spus Dermer. cu privire la aceast problem . basadorilor Emiratelor i Bahrain, c administra]ia Biden ar gre i „Vorbe te cu noi pentru a ajunge Între timp, premierul Benjamin dac ar reveni la un acord nuclear la o pozi]ie comun cu privire la Netanyahu a vorbit despre munca cu Iranul. problema iranian . Nu numai cu sa viitoare cu noua administra]ie privire la problema nuclear , ci i din Statele Unite în timpul con- Dermer sper c administra]ia cu privire la agresiunea iranian în ferin]ei de pres sus]inut luni Biden va examina „realitatea din regiune. Acest lucru va pune seara. Orientul Mijlociu” i va cåuta cåi Statele Unite într-o pozi]ie mult pentru continuarea procesului de mai bun pentru a face fa] Iranu- apropiere între Israel i ] rile lui ”, a continuat el. arabe, în loc s revin la acordul cu Republica Islamic . Potrivit site-ului web israelian Walla, ambasadorul Ron Dermer 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 3

JURNAL intern Israel negociazå cu Moderna pentru suplimentarea dozelor de vaccin alocate Israelului Moderna, gigantul farmaceutic torului Moderna, Stéphane Bancel, mentare. Sper c putem încheia american, a anun at în cursul aces- posibilitatea de a ob]ine mai multe rapid aceste negocieri. V pot tei s pt mâni c vaccinul s u îm- doze de vaccin împotriva noului spune c liderul societ ii Moderna potriva Covid-19 are o eficacitate coronavirus. Conform acordului este foarte simpatic.” de 94,5%. semnat primele doze sunt scadente la începutul anului 2021. „Inten ia mea este s aduc cât Imediat dup publicarea acestei mai multe doze de vaccin în Israel tiri primul ministru Benjamin Ne- Netaniahu a subliniat: „Am sem- astfel încât cea mai mare parte a tanyahu a discutat cu eful labora- nat un acord de aprovizionare cu cet ]enilor s poat beneficia de ele Moderna i suntem în tratative cu cât mai repede posibil”, a spus Ne- ace tia pentru a ob]ine doze supli- tanyahu. Corona: Redeschiderea centrelor comerciale plasate în aer liber Centrele comerciale în aer liber Restul centrelor comerciale i Netanyahu a anun]at, de aseme- s-au redeschis mar]i în Israel, pie]ele nu au primit înc permisi- nea, „înt rirea izol rii în ora ele dup dou luni de închidere din unea de a deschide. ro ii, stabilirea unei stingeri de cauza restric]iilor impose de pan- noapte în ora ele portocalii i demia coronavirus. Cabinetul Coronavirus a apro- cre terea cuantumului amenzilor” bat, de asemenea, desemnarea impuse pentru nerespectarea re- Toate aceste centre s-au re- ora ului Eilat i a regiunii Ein stric]iilor. deschis, cu excep]ia celor din Bokek, la sud de Marea Moart , ora ului Nazaret, clasificat „ro u” drept „insule turistice speciale”, din cauza ratei ridicate de conta- autorizate s primeasc vizitatori. minare Covid-19. În plus, premierul a anun]at luni Doar patru clien]i pot intra deo- sear întoarcerea la coal pentru dat în magazine, iar temperatura elevii din clasa V i VI pe 24 corporalå va fi verificat la in- noiembrie. trarea în anumitor centre. Coronavirus: Test cu o duratå de 30 de secunde, dezvoltat de Israel ßi India „în faza finalå de verificare” Trafic de droguri la Un test de verificare a cien]ei. Acesta este ultimul frontiera libanezå coronavirusului cu o du- pas”, a spus sursa, f r a dejucat de Zahal rat de 30 secunde dez- oferi mai multe detalii. voltat în comun de \"Odat ce voi avea For ele Zahal au reu it s India i Israel se afl rezultatele concrete, opreasc o „tentativ de trafic de în prezent în etapele voi fi bucuros s v droguri” din Liban i au arestat finale de verificare în ofer mai multe in- dou persoane în urma inciden- Israel, dup ce a par- forma]ii în acest tului care a avut loc în curs toate etapele din sens\", a spus un apropierea satului Ghajar. India, a declarat o purt tor de cuvânt al „Dup identificarea suspec]ilor, surs a ambasadei indi- Ministerului Ap r rii. am tras în aer câteva proiectile ene în Israel. Se a teapt ca testul s fie luminoase i am re]inut dou persoane pe teritoriul israelian. „Odat ce calibrarea este com- gata în „câteva zile” i „toate Acestea au fost predate poli]iei plet , se va face un anun] i testele pragurile så fie dep ite”, a de- israeliene pentru interogatoriu”, vor fi produse în serie”, a spus clarat ambasadorul Israelului în a informat armata. sursa. Procesul de calibrare are ca India, Ron Malka. „Aceasta va fi o scop definirea „parametrilor veste bun pentru întreaga lume”, tehnici pentru îmbun t ]irea efi- a spus el. 4 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL actualitå]i Cetå†enii Emiratelor doresc så înve†e... ebraica! Iat ce înseamn o „pace cald ” cet ]enilor din Emirate nu numai paniile din Emirate, care fac afac- de care Israelul nu a avut parte cursuri de ebraic , dar i cursuri eri cu institu]ii i companii is- (cu ] rile arabe) pân la semnarea privind cultura i buc t ria is- raeliene. „Acordurilor Abraham” sub raelian . egida pre edintelui Trump. Un cald i sincer „Mazal Tov” i „Educational Hebrew Institute” „Succes” acestei minunate ini]ia- Recent autorit ]ile de resort din se va deschde oficial pe data de tive! E.A.U. au confirmat c luna vi- 3.01.2021 i va avea filiale atât în itoare vor deschide primul insti- Dubai cât i în Abu Dhabi. tut de studiu al limbii ebraice. În acest institut se vor preda Acest proiect s-a n scut în urma cererii uria e, manifestat de com- JONATHAN POLLARD, fostul spion israelian, se aßteaptå la un gest din partea lui Donald Trump, înainte de plecarea sa de la Casa Albå Oficialii israelieni ar putea lua în cate c tre Israel, Jonathan Pollard Justi]ie poate decide s -i schimbe calcul solicitarea pre edintelui nu a fost autorizat s p r seasc sentin]a. american Donald Trump pentru o Statele Unite pentru o perioad de comutare sau gra]iere în favoarea cel pu]in cinci ani, iar comisia de În august 2019, fostul spion a de- fostului spion israelian Jonathan eliberare condi]ionat a impus linii clarat pentru Channel 12 c i-a Pollard, aflat în prezent în libertate directoare stricte. cerut premierului Benjamin Ne- condi]ionat în Statele Unite. tanyahu s intervin pe lâng Dar, dup victoria democratului pre edintele american Donald Eliberat din închisoare în 2015 Joe Biden în alegerile preziden]iale Trump pentru a u ura restric]iile dup ce a executat 30 de ani din din SUA, Donald Trump, care asupra mi c rilor sale, astfel încât condamnarea pe via] pentru urmeaz s p r seasc Casa Alb s poat avea grij de so]ia sa, di- transmiterea de informa]ii clasifi- pe 20 ianuarie, ar putea acorda agnosticatå cu cancer mamar. gra]ieri în ultimele sale s pt mâni la putere. „Sunt încrez tor i sper c Ne- tanyahu poate face acest apel. Nu- Eliberarea condi]ionat a lui Pol- mi pot imagina c Netanyahu nu lard urmeaz s fie revizuit pe 21 face apelul sau Trump refuz ”, a noiembrie, îns Departamentul de spus el. Benjamin Netanyahu prezent în „O †arå promiså”, noul volum de memorii al lui Barack Obama Într-o nou carte care îi evoc folosit cuno tin]ele despre politica În ceea ce prive te AIPAC memoriile, fostul pre edinte ame- SUA i mass-media pentru se (American Israel Public Commit- rican Barack Obama a furnizat de- opune administra]iilor cu care nu tee Committee), fostul ef de stat talii inedite despre rela]iile sale, a fost de acord. american consider c pozi]iile deseori tensionate, cu premierul grupului s-au deplasat spre Benjamin Netanyahu i grupul Obama spune c , pozi]ionându- dreapta în conformitate cu schim- pro-Israel AIPAC. se drept „principalul ap r tor al barea politic din Israel, „chiar i poporului evreu”, Benjamin Ne- atunci când Israelul a luat ini]ia- În „O ]ar promis ”, o carte care tanyahu a reu it s „justifice tive contrare politicii americane”. a fost lansat mar]i, Obama îl de- aproape toate ac]iunile sale care i- scrie pe eful guvernului israelian au permis s r mân la putere”, drept „un vorbitor talentat, in- potrivit extraselor din cartea pub- teligent, dur i viclean”, care i-a licat de ”Jewish Insider”. 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 5

JURNAL intern Armata israelianå a atacat obiective militare în Siria În cursul nop]ii de mar]i spre îndrumare iranian . Damascului, ad ugând c s-au miercuri, avioane de lupt †ahal †ahal a spus c descoperirea ex- auzit explozii în zon . De aseme- au atacat ]inte militare din Siria nea, s-a raportat c sistemele de apar]inând For]ei Quds iraniene plozibililor este o dovad supli- ap rare antiaerian siriene au fost i armatei siriene. Atacul a deteri- mentar a activit ]ii de lung activate în urma atacului. orat depozitele, sediile generale i durat a Iranului în Siria. complexele militare, precum i Explozibilul descoperit mar]i a bateriile de rachete sol-aer. Armata israelian consider c fost g sit în interiorul teritoriului regimul sirian este responsabil israelian, în sudul Podi ului Purt torul de cuvânt al †ahal a pentru orice ac]iune întreprins Golan. Dup descoperire, o declarat c atacul a fost efectuat ca pe teritoriul s u i va continua s echip militar israelian special- r spuns la plasarea de explozibili ac]ioneze dup cum este necesar izat în demin ri a fost chemat lâng gardul de frontier cu Siria, pentru eradicarea prezen]ei ira- s neutralizeze explozibilul. pe teritoriul israelian, de c tre o niene din Siria, care prezint un echip sirian care opereaz sub risc pentru stabilitatea securit ]ii În urm cu trei luni, trupele \\n regiune. †ahal au împiedicat o încercare de plasare a unei bombe în aceea i ”†ahal este preg tit pentru orice zon . În urma acestui incident, scenariu”, a declarat purt torul de avioane i elicoptere de lupt ale cuvânt al armatei israeliene. †ahal au atacat ]inte ale armatei siriene din sudul Siriei. Anterior, televiziunea sirian a raportat un atac israelian în zona Rachete trase dinspre Fâßia Gaza, interceptate de Iron Dome • Zahal a atacat †inte Hamas din Gaza Sirenele au sunat în noaptea de dustrial de nord a ora ului, dar a Ca r spuns la tirul de rachete, sâmb t spre duminic , în jurul spus c nicio rachet nu a explodat avioanele de lupt , elicopterele i orei 02:00, în Palmachim i zona in- în ora . tancurile †ahal au atacat infra- dustrial nordic a ora ului is- structura subteran i pozi]iile mil- raelian Ashdod. Cu pu]in înainte de declan area itare ale organiza]iei teroriste sirenelor, locuitorii ora ului Hamas din Gaza. †ahal a confirmat c dou ra- Ashkelon au raportat c au auzit chete au fost lansate din Fâ ia eplozii i c au v zut intercept ri „†ahal efectueaz o evaluare Gaza c tre teritoriul israelian. de rachete pe cerul ora ului. În continu a situa]iei i ac]ioneaz „Lupt torii din ap rare aerian au aceast zon nu s-a declan at nicio ferm i decisiv împotriva oric rei lansat interceptori în direc]ia ]in- alarm . În plus, locuitorii din zona tentative de activitate terorist îm- telor în conformitate cu dispozi]iile Gush Dan, din centrul Israelului, potriva cet ]enilor statului Israel i primite în aceste cazuri”, se au raportat o explozie i activit ]i a înc lc rii suveranit ]ii sale”, a men]ioneaz în declara]ia †ahal. ale sistemului Iron Dome. declarat într-un comunicat, purt - torul de cuvânt al †ahal. Municipalitatea Ashdod a confir- Pân acum nu au fost raportate mat c s-a auzit o siren în zona in- r ni sau daune. Ierusalim: A fost descoperit corpul neînsufle†it al unui soldat, dispårut de såptåmâna trecutå For]ele militare [i for]ele de lângå punctul de control Hizma Ierusalim. Pentru a facilita poli]ie au localizat joia trecutå, de lângå Ierusalim, corpul lipsit c ut rile, a fost înfiin]at o unitate de via]å al lui Sagi Ben-David, un comun format din anchetatori soldat dispårut de mar]ea trecutå. ai poli]iei militare, reprezentan]i ai unit ]ii de persoane disp rute, Potrivit unei anchete prelim- solda]i i poli]ia israelian . inare, soldatul Sagi Ben David a fost v zut ultima oar mar]ea tre- Poli]ia din Israel i poli]ia mili- cutå seara p r sind baza Anatot tar au început s investigheze din Cisiordania, la nord de circumstan]ele incidentului. 6 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL memorial Getto Warßovia 80 Searå comemorativå Duminicå > 22.11.2020 “De Yom Kipur ne-am adunat pe str. Dzielna (în Var[ovia) la o consfåtuire; a intrat Frumka 18:00 Deschidere, binecuvântåri, saluturi [i ne-a spus cu durere: azi s-a anun]at Dna Colette Avital, pre[. “Merkaz Irgunim” înfiin]area Gettoului în War[ovia. Întreaga Dl. Yigal Cohen, dir. “Casa Luptåtorii în gettouri” adunare s-a cutremurat. ßtiam exact care era inten]ia nem]ilor. Så-i înghesuie pe evrei ca 18:10 Premiul Nobel ‘copiilor cu covrigi’: într-o închisoare [i så-i înfometeze, prin Evreii de pe strada Smocha, din Var[ovia îndepårtarea chiar [i a ultimelor, infime Cei nåscu]i pe str. Smocha erau din påtura posibilitå]i de a munci, de a exista.” socialå cea mai defavorizatå [i tocmai dintre ei s-au ridicat luptåtori pentru libertate, - Zvia Lobatkin poe]i [i laurea]i ai Premiului Nobel. Conferen]iar: Benny Marr Casa ‘Luptåtorii în Gettouri’ [i ‘Centrala Supravie]uitorilor Holocaustului din Israel’ 18:45 Din colec†ia Berman: douå povestiri suntem onora]i så invitåm publicul larg så pentru evadarea copiilor dintre zidurile getoului participe la o searå deosebitå pentru a marca Conferen]iar: Noam Rahmilevich, 80 ani de la înfiin]area Gettoului War[ovia arhiva Casa Luptåtorilor în Gettouri Evenimentul va avea loc, în 19:05 Mårturie înregistratå - din gura lui condi]ii speciale, online prin Leon (Lolek) Kopelman intermediul aplica]iei ZOOM > Pentru înscriere scana]i codul Cu sus]inerea Min. Echitå]ii Sociale [i Pensionarilor 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 7

JURNAL extern Consilier american: Casa Albå se pregåteßte pentru un al doilea mandat al lui Donald Trump Casa Alb se preg te te pentru iese din func]ie. de vot în majoritatea statelor, a un al doilea mandat pentru Don- „Cred c este foarte important anun]at victoria democratului Joe ald Trump, a declarat un consilier Biden. economic al miliardarului republi- (...) s în]elegem c dorim buletine can. \"În Casa Alb , continu m s de vot verificabile, un buletin care Trump, care a ap rut foarte pu]in lucr m pe ipoteza c Trump va poate fi certificat i o investiga]ie în public de atunci, a lansat un avea un al doilea mandat\", a de- asupra num rului tot mai mare de adev rat r zboi judiciar de gheril clarat pentru Fox Business, Peter acuza]ii de fraud f cute de mar- pentru a contesta rezultatele în mai Navarro, unul dintre consilierii tori care au semnat declara]ii scrise multe state. Împreunå cu sus]in - economici ai pre edintelui care sub jur mânt”, a ad ugat el. torii s i el repet c au existat fraude f r a furniza dovezi. Donald Trump înc nu a re- cunoscut înfrângerea cu aproape o Agen]iile americane de securitate s pt mân dup ce mass-media electoral au declarat c nu au american , pe baza proiec]iilor „nici o dovad ” a unui pirataj bazate pe num rarea buletinelor preziden]ial câ tigat de Biden. „Un råspuns devastator” promite Iranul în cazul unui atac american Purt torul de cuvânt al guver- rajat pe pre edinte s continue vânt al guvernului”. nului iranian, Ali Rabii, a averti- greva militar ”, având în vedere „Dar, în orice caz, r spunsul zat cu un „r spuns devastator” în riscul ca aceasta s se transforme cazul unui atac american asupra rapid într-un conflict mai amplu, nostru scurt a fost întotdeauna unuia dintre site-urile sale nu- a spus cotidianul. acesta: în orice ac]iune împotriva cleare. poporului iranian va exista un „Ar putea exista încerc ri de a r spuns devastator”, a avertizat Comentariile sale vin în urma ataca Iranul, dar, personal, nu pre- Rabii, folosind o expresie utilizat public rii unui articol în New v d a a ceva”, a spus Rabii. în mod frecvent de c tre au- York Times potrivit c ruia pre ed- torit ]ile civile i armata iranian . intele Donald Trump a chestionat „Nu cred c este posibil ca ace - înal]i oficiali americani cu privire tia s doreasc s creasc nesigu- la posibilitatea de a „ac]iona” îm- ran]a în lume i în regiune”, a potriva unui site nuclear iranian. ad ugat el, precizând c aceasta este o „opinie” personal i nu o Ace ti înal]i oficiali „l-au descu- reac]ie oficial „ca purt tor de cu- Ziarista Christiane Amanpour de la CNN îßi cere scuze dupå ce a comparat administra†ia Trump cu Kristallnacht Vedeta CNN, Christiane Aman- zist care a dus la un atac asupra marcat începutul ororilor Holo- pour, i-a cerut scuze pentru c a faptelor, cuno tin]elor, istoriei i caustului ”, a explicat ulterior comparat administra]ia pre edin- adev rului”. Apoi a continuat Amanpour. „Am observat i at- telui Donald Trump cu Kristall- spunând c „dup patru ani de acurile pre edintelui Trump nacht, pogromul împotriva evreilor atac modern asupra acestor valori asupra istoriei, faptelor, cunoa - din noaptea de 9-10 noiembrie 1938 lansat de c tre Donald Trump, terii i adev rului”, a continuat ea. în Germania i Austria. echipa Biden / Harris promite o revenire la standarde”. „Nu ar fi trebuit s juxtapun cele Joia trecut , Amanpour i-a lan- dou idei. Hitler i abuzurile sale sat emisiunea, anun]ând c „s p- În urma incidentului, Ministerul sunt, desigur, unice în istorie”, a t mâna aceasta au trecut 82 de ani israelian de externe a cerut CNN subliniat ea. „Regret durerea pe de la Kristallnacht, o lovitur na- s - i cear scuze i mai multe or- care afirma]ia mea a provocat-o, ganiza]ii au denun]at de asemenea scopul meu a fost s spun cum paralela fåcutå de ziaristå. democra]ia poate disp rea i cum trebuie s ne protej m întotdeauna „Am marcat cea de-a 82-a aniver- cu zel valorile noastre democrat- sare a Kristallnacht, a a cum o fac ice”, a ad ugat ea. de multe ori. Acest eveniment a 8 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL actualitå]i Israelul va solicita ajutor Netanyahu respinge acuza†iile opozi†iei militar suplimentar de la Primul ministru Binyamin Ne- viitoarea administra†ie Biden tanyahu a reac]ionat mar]i dup - amiaz la acuza]iile opozi iei Israelul inten]ioneaz s con- conform c rora a gestionat gre it tacteze noua administra]ie Biden rela]ia Israelului cu SUA, pentru a asigura un nou pachet de punând accent pe rela ia special ajutor militar pe termen lung pen- cu Partidul Republican, poli- tru a face fa] „amenin] rilor în tizând astfel sprijinul american evolu]ie” din regiune, a declarat pentru Israel. Vorbind mar]i în duminic un înalt oficial al minis- plenul Knessetului, premierul a terului Ap r rii pentru The r spuns la afirma]iile liderului Jerusalem Post. opozi]iei i efului “Yesh Atid- \"Noul plan va trebui s ia în con- Telem”, Yair Lapid, conform siderare amenin] rile i a- i moderniza majoritatea c rora Netanyahu a îmbr ]i at provoc rile în evolu]ie cu care ne avioanelor de lupt , pentru a îm- Partidul Republican, înstr i- confrunt m în Orientul Mijlociu\", bun t ]i mobilitatea for]elor tere- nându-i pe democra]i. „Am a subliniat înaltul oficial. stre i consolidarea sistemelor sale auzit preten]iile pompoase ale Armata israelian caut un nou de ap rare antirachet . liderului opozi]iei, Lapid, plin pachet de ajutor de miliarde de de importan] de sine, c am dolari cât mai curând posibil. Ea ar Protocolul de acord, care a intrat neglijat leg turile noastre cu Par- dori ca acesta s fie pus în aplicare în vigoare la sfâr itul anului 2018, tidul Democrat. De 38 de ani, am înainte ca urm toarea adminis- este cel mai mare program de asis- investit eforturi neîncetate pen- tra]ie Biden s p r seasc func]ia ten] militar din istoria SUA. tru a ne consolida rela]iile cu am- la Casa Alb i înainte de expirarea bele partide majore din SUA - cu pachetului actual de ajutor în 2027. Înainte de expirarea acestuia în pre edin]ii, cu Congresul, cu În ultimul an al administra]iei 2027, armata israelian încearc Senatul, prin sute de interviuri la Obama, Israel a ob]inut un ajutor deja s colaboreze cu noua admin- televiziune i radio de la dreapta militar masiv de 38 miliarde de istra]ie Biden pentru a asigura un la stânga. Lapid, trebuie s -]i dolari pe parcursul a 10 ani, pentru viitor acord care va ajuta la asigu- spun cum s p strezi leg turile? rarea avantajului militar calitativ al E absurd. Eu nu v d republicani Ierusalimului în regiune. sau democra]i, ci doar interesele Israelului”. Netanyahu a evi- Statele Unite aprobå vânzarea den]iat, de asemenea, rela]ia sa amiabil cu fostul vicepre edinte avioanelor de vânåtoare F-35 Joe Biden: „Am o rela]ie cald , de ani de zile, cu Joe Biden.“ cåtre Emiratele Arabe Unite Vânzarea Statele Unite au apro- miliarde de dolari. Aceasta este o avioanelor F-35 nu bat oficial vânzarea c tre Emi- recunoa tere a rela]iei noastre a fost o condi†ie ratele Arabe Unite de armament de aprofundate i a nevoii EAU de a pentru acordul ultim genera]ie, inclusiv 50 avi- dispune de capacit ]i avansate de oane de lupt F-35, pentru un total ap rare pentru a se ap ra îm- Israelului cu de 23 miliarde de dolari, a anun]at potriva amenin] rilor sporite ven- Emiratele Arabe Unite eful diploma]iei americane Mike Pompeo. ite din Iran. Acordul Reuven Ezer, consilierul politic istoric al Emiratelor al primului ministru Benjamin „Am ordonat Departamentului Arabe Unite de a normal- Netanyahu, a declarat la o e- de Stat s notifice oficial Congre- iza rela]iile cu Israel în din] a Comisiei parlamentare sului inten]ia noastr de a autoriza temeiul “Acordurilor Abraham” pentru Afaceri externe i Ap - vânzarea c tre Emiratele Arabe ofer o oportunitate, o dat într-o rare, c acordul privind vânza- Unite (EAU) a mai multor echipa- genera]ie, de a schimba peisajul rea de avioane F35 de c tre SUA mente avansate în valoare de 23,37 strategic al regiunii spre o dez- Emiratelor Arabe Unite (EAU) voltare pozitiv . Adversarii no tri, nu a fost o condi]ie pentru sem- în special cei din Iran, tiu acest narea tratatului de pace dintre lucru i nu se vor opri de la nimic Israel i Emiratele Arabe Unite. pentru a perturba acest succes Deputatul Nitzan Horowitz, care comun. Vânzarea propus va face a ini]iat dezbaterea, a sus inut c Emiratele Arabe Unite i mai capa- aceasta este o fars . bile i mai interoperabile cu partenerii SUA într-o manier pe deplin compatibil cu angajamen- tul de lung durat al Americii de a asigura suprema]ia militar calita- tiv a Israelului”, a spus Pompeo într-un comunicat. 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 9

JURNAL intern Israel a livrat cåtre armata SUA primul lot de radare cu multiple misiuni (MMR) care va fi utilat cu douå baterii din sistemul de apårare Iron Dome În august 2019, Statele Unite i Radarele MMR livrate în leriei i foc prietenos”, a precizat Israelul au semnat un acord pen- temeiul acestui acord vor fi uti- Ap rarea israelian . tru achizi]ionarea a dou baterii – lizate pentru a ap ra trupele SUA fiecare dintre ele incluzând un împotriva amenin] rilor balistice „Suntem mândri s oferim cele radar, un lansator de rachete in- i aeriene”. mai avansate sisteme alia]ilor terceptor i un centru de comand no tri, armatei SUA”, a spus Yoav i control. Radarele MMR sunt „larg uti- Tourgeman, vicepre edinte al Is- lizate i integrate de parteneri din rael Aerospace Industries (IAI) i întreaga lume” i au evoluat pen- CEO al ELTA. tru a oferi acum capacit ]i de „supraveghere aerian , ap rare Sistemul complet mobil poate aerian , localizare ostil a arti- intercepta amenin] rile aeriene de la patru la 70 km distan] . Licita†ie pentru construc†ia de noi locuin†e într-un cartier din Ierusalimul de Est O licita]ie a fost lansat pentru din Beit Safafa i 3.000 pentru namentali care simt înc o mic construc]ia a 1.257 unit ]i de locuit locuitorii evrei”, a spus eful gu- parte din responsabilitatea pentru noi într-un cartier din partea de est vernului. viitorul nostru colectiv vor face tot a Ierusalimului, a declarat autori- ce pot pentru a abandona acest tatea terestr a Israelului. Anun]ul a fost denun]at în spe- proiect\", a declarat ”Pace Acum” cial de ministrul de Externe al Uni- într-un comunicat. În februarie anul trecut, pre- unii Europene, Josep Borrell, mierul israelian Benjamin Ne- conform c ruia o astfel de ac]iune La rândul s u, viceprimarul cap- tanyahu a aprobat proiectul în „ar fi profund prejudiciar pentru italei a salutat publicarea cererii de Givat Hamatos, o zon nelocuit în o solu]ie cu dou state”. oferte. prezent, lâng cartierul predomi- nant palestinian Beit Safafa. ONG-ul israelian ”Pace Acum” a \"Sper c acestea sunt primele numit, de asemenea, planul de semne ale unui dezghe] în con- „Am aprobat proiectul de con- construc]ie o „lovitur fatal struc]ii în partea de est a Ierusal- struc]ie din Givat Hamatos. solu]iei celor dou state”. imului, care va opri cre terea Aceasta înseamn 4.000 de case imobiliar în ora \", a spus acesta. noi, 1.000 pentru locuitorii arabi \"Aceast catastrof poate fi înc oprit i sper m c oficialii guver- Oficial Hamas, care a cerut palestinienilor “så måcelåreascå to†i evreii de pe fa†a påmântului”, testat pozitiv la coronavirus Un înalt oficial al mi c rii teror- chemat membrii diasporei pales- permite”. În acela i discurs, el i-a iste Hamas, care a cerut pales- tiniene s „m cel reasc ” evreii încurajat i pe palestinienii din tinienilor din întreaga lume s oriunde pot. În discursul s u din Iehuda i Shomron s cumpere „m cel reasc ” evrei în 2019, a acel moment, difuzat de postul de cu]ite pentru a „t ia gâtul fost testat pozitiv pentru coron- televiziune Al-Aqsa, condus de evreilor”. Hamas, care guver- avirus i a fost pus în carantin , a Hamas, Fahti Hamad a spus: neaz Fâ ia Gaza, s-a distan]at de declarat grupul islamist terorist „Fra]ii no tri din diaspora se remarcile lui Hamad, subliniind din Gaza. preg tesc înc . To]i, cei 7 milioane c lupta sa s-a limitat la „ocupa]ia de palestinieni din diaspora, ti]i israelian ” i „nu la evrei”. Într-un discurs infam ]inut în c timpul pentru aceast preg tire iulie 2019, Fathi Hamad, consid- a trecut. Exist evrei peste tot în Mai mul]i oficiali din Hamas au erat extremist în cadrul Hamas, a lume i trebuie s -i atac m pe to]i fost infecta]i cu coronavirusul, in- evreii lumii prin sacrificarea i clusiv vicepre edintele Hamas, uciderea lor, dac Dumnezeu ne Saleh al-Arouri, dar to]i i-au revenit. 10 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL intern Fost premier sirian a lucrat cu Israelul ca spion franco-britanic Un fost prim ministru sirian ar raelian pentru a-l Potrivit raportului, el fi lucrat ca agent dublu pentru supraveghea. a fost, de asemenea, un Marea Britanie, Fran]a i Israel, a sus]in tor al „Marii dezv luit cotidianul israelian Supraveghetorul Sirii”, o mi care care a Haaretz, citându-l pe profesorul s u, Eliahou Sasson, a sprijinit expulzarea Meir Zamir de la Universitatea ac]ionat astfel ca inter- for]elor franceze de pe Ben-Gurion din Negev. mediar, colectând in- teritoriile lor, aflate apoi forma]ii i documente de sub mandat, i crearea unui Se spune c Jamil Mardam, care la Mardam, care era nou stat format din Siria, Irak a fost prim ministru al Siriei la sta]ionat la Cairo la acea i Iordania (cunoscute sub nu- sfâr itul anilor 1930 i mijlocul vreme i destinat serviciilor de mele de Transiordania la acea anilor 1940, ar fi colaborat cu informa]ii franceze. vreme). Acest nou stat ar fi fost agen]ia de informa]ii britanic condus de familia ha emit , sub MI6 înc din 1945. Mardam a furnizat în special in- puternic influen] britanic . forma]ii cheie liderului David Jamil Mardam i-a petrecut Apoi, ar fi fost antajat s lu- Ben-Gurion despre planurile ar- restul vie]ii între Arabia Saudit i creze pentru serviciile de in- matei britanice de a preveni Egipt, murind la Cairo în 1960. forma]ii franceze, care s-au folosit crearea unui stat evreu, sus]ine de un agent de informa]ii is- Zamir. Al doilea astronaut israelian îßi autofinan†eazå zborul cåtre Sta†ia Spa†ialå Interna†ionalå Eytan Stibbe are 62 de ani. Fost raelieni î i va lua zborul”, spune El face parte dintr-un grup ini]ial pilot de vân toare, el se prezint Israel Hayom. de patru astronau]i priva]i ai soci- acum drept om de afaceri. Con- et ]ii ”Axiom Space”, care vor form mass-mediei israeliene, el s-a C l toria spa]ial c tre Sta]ia decola c tre Sta]ia Spa]ial In- remarcat în for]ele aeriene is- Spa]ial Interna]ional nu este terna]ional . raeliene prin doborârea a patru opera unei persoane izolate, scrie avioane inamice în câteva minute, Kfir Damari, unul dintre fondatorii Acest zbor marcheaz o etap în în timpul interven]iei armatei is- SpaceIL, compania care a proiectat noua strategie a NASA, agen]ia raeliene în Liban în 1982. în 2019 prima sond c tre Lun a spa]ial american : transferul ac- Israelului. tivit ]ilor spa]iale apropiate de A devenit multimilionar prin P mânt c tre interese private. vânzarea de arme c tre alte ] ri. „Aceasta este o misiune na]ional , o surs de inspira]ie pentru isra- Ziarele indic în plus c Stibbe a „Num r toarea invers a în- elieni. Frontierele vor fi sparte pen- fost un prieten apropiat al lui Ilan ceput. Peste aproximativ un an, o tru a atinge noi destine”, a scris el. Ramon, primul astronaut din Is- ]ar întreag î i va ]ine respira]ia, rael, a c rui scurt carier spa]ial iar imagina]ia a milioane de is- Eytan Stibbe î i va autofinan]a s-a încheiat tragic odat cu ex- ederea de doar 200 de ore în plozia din 2003 a navetei spa]iale spa]iu cu 100 milioane ekeli, adic Columbia. aproximativ 25 milioane euro. Cântåre†ul israelian Omer Adam ßi-a înregistrat noul single în Dubai Celebrul cânt re] israelian Omer gram. În timpul s rb torii Simhat Adam, aflat de o lun într-o c l - În urm cu câteva luni, cân- Torah, luna trecut , cânt rea]ul is- torie oficial în Dubai, a lansat un raelian a dansat i a cântat în sin- nou single „La ce se gândesc t re]ul israelian a transmis un agoga din Dubai, în compania fetele noaptea?” produs de arti tii mesaj de mul]umire liderilor din adep]ilor comunit ]ii evreie ti lo- Dolly i Penn, care, împreun cu Emiratele Arabe Unite, pentru cale. Omer, au fost primii israelieni ajutorul acordat comunit ]ii care au filmat un videoclip muzi- evreie ti din ]ar . cal în Emiratele Arabe Unite. Apoi a fost invitat în Emirate de Cânt re]ul a dezv luit imaginile un membru al familiei regale, e- clipului pe contul s u de Insta- icul Hamed bin Khalifa, pentru a cânta în Dubai. 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 11

JURNAL iudaism Dr. Lucian-Zeev Herßcovici Identitate contemporanå evreiascå Care este identitatea contempo- drepturi de cet ]ean i fa] de care cultural-lingvistice egale cu cele ran evreiasc ? Mi-am pus aceast am obliga]ii de cet ]ean. La fel ca ale popula]iei majoritare. Lucru întrebare dup recunoa terea evre- orice alt cet ]ean al ] rii, indiferent valabil fie c statul Israel este statul imii i iudaismului ca popor i nu unde este n scut. Dup cum un poporului evreu (dup cum este numai ca religie, de c tre pre ed- cet ]ean francez locuitor al Fran]ei definit în mod legal în prezent), fie intele Statelor Unite ale Americii, are acelea i drepturi i obliga]ii i c ar putea fi (eventual) statul tu- Donald Trump. aceea i identificare fa] de Fran]a, turor locuitorilor s i. Apropo, patria lui; un cet ]ean al Italiei fa] problema definirii legale a statului Desigur, pentru mine aceast de Italia; un cet ]ean al Australiei Israel a r mas controversat pân chestiune este diferit . Pentru un fa] de Australia; un cet ]ean al în prezent. În spatele ei se afl i evreu cet ]ean israelian, ches- Statelor Unite ale Americii fa] de chestiunea identific rii personale a tiunea identific rii nu este aceea i SUA; i a a mai departe. Indiferent fiec rui cet ]ean, în afar de cea a ca pentru un evreu din afara Is- de etnia i religia sa. Desigur, ex- statutului juridic al statului. raelului. De i chiar pentru evreii ist i elemente specifice: cet ]enii cet ]eni ai Israelului, care s-au n s- ] rilor din Uniunea European au Identitatea cu ]ara de cut în alt ]ar , au emigrat în Israel, o identificare suplimentar euro- origine - România dar p streaz cultura ] rii de orig- pean . În Israel, cet ]enii de alt ine i limba lor matern , unii chiar etnie i religie decât cea evreiasc Identitatea cu ]ara de origine – în i cet ]enia ei, identificarea este – respectiv cet ]enii arabi musul- cazul nostru România – este în dubl sau chiar tripl . Alt aspect mani, druzi, cerchezi, cre tini – au primul rând cultural i istoric . este cel al apartenen]ei religioase. i identificarea lor specific , pe Nimeni nu- i poate nega forma]ia M refer la evreii care p streaz lâng cet ]enia israelian de care cultural , chiar dac încearc un tradi]ia iudaic i sunt devota]i iu- beneficiaz . În cazul lor apare mimetism, care poate reu i numai daismului. Dar ce se întâmpl cu problema dublei identit ]i etnice i par]ial. Afirma]ia dup care patria cei complet laici? În privin]a celor culturale, acceptat de ei în mod unui scriitor este limba în care care tr iesc în statul Israel, unii nu- individual, precum i colectiv. scrie, f cut de regretatul poet i pun aceast problem , afirmând Problema apare i la alt nivel, cel al Shaul Carmel, este, cred, corect . c ei sunt ”israelieni”, evitând statului Israel ca stat al poporului Cu toate c au existat i scriitori chiar s - i afirme apartenen]a co- evreu, în care minoritarii trebuie s bilingvi sau chiar trilingvi, precum munitar , respectiv la ]ara de orig- se bucure de drepturi cet ]ene ti i Arthur Koestler. Desigur, se pune ine. În]eleg aceast p rere, o i problema temelor alese de un accept, o respect, de i eu personal scriitor. În privin]a cititorilor, mul]i p strez o identitate cultural tripl : pot citi în câteva limbi. Câte limbi israelian , evreiasc , româneasc . tii, de atâtea ori e ti om, spune un vechi proverb latin. Dar aceasta Identitatea israelianå este o chestiune de universalism, nu neap rat de identificare cultur- Identitatea israelian reprezint al . În privin]a rela]iei cu ]ara de identificarea civic , cet ]eneasc , origine, ea include identificarea nu cu statul Israel. Ea este un fapt ev- numai cu limba acesteia, ci i cu is- ident pentru to]i cet ]enii acestui toria i cultura ei. Indiferent de stat, incluzând drepturile i originea etnic i de apartenen]a obliga]iile cet ]ene ti. Al turi de ea religioas a cuiva. Fapt care in- este identificarea cultural i clude i vizite în ]ara respectiv , lingvistic . Personal, mi se pare a a-numitele excursii pentru c u- firesc a vorbi limba ebraic is- tarea r d cinilor, dorin]a de a co- raelian în via]a zilnic , a m in- labora cu ]ara respectiv , de a teresa de cultura Israelului, de participa la evenimente legate de situa]ia politic a acestei ] ri, în via]a acesteia, de i din exterior. care tr iesc. †ar în care de]in 12 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL iudaism (continuare din pag. 12) statul evreu, respectiv cu Israelul. mul, atât cel religios, cât i cel laic, Dar care este ”identitatea evre- Cineva din Israel a afirmat c îl a urm rit totdeauna s ob]in iasc ”? Prefer s-o denumesc astfel vede pe un evreu din Diaspora ca aceast recunoa tere. Oricât de înainte de a încerca s -i dau o anu- fiind auto-identificat ca evreu dac bine integrat era un evreu în ]ara mit caracterizare. Atât pentru acesta face m car o vizit în Israel sa, el era totu i evreu. Aceasta pe evreii din Israel – n scu]i sau imi- în timpul vie]ii sale. Posibil, dar lâng folosirea termenului ”am Is- gra]i în ]ar – cât i pentru evreii problematic: în prezent exist mai rael” (=poporul lui Israel) în rug - care tr iesc în alte ] ri. Chiar cu multe c i de auto-identificare. Un ciunile iudaice, în tradi]ia iudaic . riscul de a primi replici c nu ebraist cre tin, prieten al Israelului, în]eleg situa]ia evreilor din Dias- a afirmat c este evreu cel care vrea i pe lâng faptul c nimeni nu pora. s fie evreu i el însu i decide acest este ( i nu poate fi) obligat de lucru. Desigur, este o problem : altcineva s preia o asemenea iden- Popor sau religie? chiar dac respectivul nu este titate, ca i nicio alt identitate. În evreu din punct de vedere etnic i asemenea situa]ie, observ m doar Sunt evreii un popor, sau o re- religios, el ia asupra lui auto-iden- refuzul identific rii evreie ti indi- ligie? Aici îndr znesc s revin la o tificarea ca evreu. viduale din partea unor evrei bine tez afirmat în România de c tre integra]i în ]ara lor natal , asimila]i fostul ef-Rabin dr. Jacob Isac Etnia unui evreu în asemenea m sur încât aspectul Niemirower, prin anul 1900, deci în Diaspora? etnic a disp rut din identitatea lor, în urm cu aproape 120 de ani, men]inându-se numai aspectul re- într-un eseu intitulat ”Zionismul Dar care este etnia (nu vreau s ligios, iar acesta în mod par]ial. cultural”. Polemizând cu personal- spun ”na]ionalitatea”) unui evreu Oare este posibil? Evident, fiind it ]i de orient ri diferite, rabinul din Diaspora? Dup re- ceva individual. Dar dac exist Niemirower afirma c noi, evreii, cunoa terea evreimii ca identificare etnic în rândul altor suntem atât un popor, cât i o re- popor de c tre pre edin- p r]i ale popula]iei SUA, precum ligie. Deci, o identitate dubl , et- tele american, au fost negrii, hispanicii, italienii, ru ii, nic i religioas . Teza unui curent dou reac]ii opuse una românii, chinezii, japonezii i al]ii, sionist cultural de orientare spe- celeilalte, din de ce s nu existe i pentru evrei? cial , ”iavneismul”, propus de ra- partea evreilor Bineîn]eles, pentru cei care vor s binul Niemirower, care fusese americani. Unii au ia asupra lor asemenea identitate. influen]at atât de tezele ideologu- fost bucuro i s lui Achad Haam, cât i de cele ale primeasc aceast Unii adversari ai acestei re- istoricului Simon Dubnov. Este ev- recunoa tere. Bineîn]eles, contin- cunoa teri au afirmat c ar fi vorba ident c situa]ia actual , dup circa uând s fie cet ]eni americani de o decizie politic , luat de 120 de ani, este diferit . Ast zi ex- loiali. Al]ii au reac]ionat negativ, pre edinte pentru a influen]a ist statul Israel ca stat evreu, ex- afirmând c iudaismul nu este o asupra opozi]iei. Este dovedit de ist o ob te evreiasc bine integrat etnie, în nici un caz o na]ionalitate, statistici c mul]i evrei americani în Statele Unite ale Americii, iar ci numai o religie. Ei sunt ameri- î i dau votul Partidului Democrat, greutatea specific a ob tilor cani de religie iudaic sau mozaic . evreie ti din Europa este mai re- Unii dintre ace tia au mers chiar i cu toate c acesta nu este tot- dus . Dar controverse relative la mai departe, afirmând c o aseme- deauna favorabil Israelu- identificare exist i în aceste nea p rere ar fi antisemit . Evi- lui. Oare pre edintele cadre. Un aspect fiind cel al exis- dent, nu pot s aprob asemenea Trump a vrut s -i fac s se ten]ei unor evrei laici, precum i a afirma]ie: recunoa terea na]ional- apropie de Partidul unor curente religioase iudaice it ]ii evreie ti de c tre autorit ]ile Republican? Nu diferite în SUA, ] rile europene, statale ale unei ] ri în care tr iesc pare s fi vrut s Canada, Australia, Argentina i în un num r mare de evrei, nu poate fac o asemenea alte ] ri, ceea ce indic pluralismul fi antisemitism. Mai ales c sionis- manevr . religios evreiesc din Diaspora. În schimb, în Israel, este recunoscut Oricum, el a trezit astfel o întrebare oficial numai iudaismul ortodox, identitar în rândul evreilor amer- celelalte curente fiind acceptate, icani. Mai mult decât atât, el a dar neavând o consacrare oficial . dovedit c este un prieten adev rat Pe lâng faptul c în numeroase al Israelului i al poporului evreu. cazuri, identificarea multor evrei Chiar dac nu exist o identitate este în primul rând cu ]ara în care între ”poporul evreu” i ”poporul s-au n scut i tr iesc, în al doilea israelian”, exist ”poporul lui Is- rând cu iudaismul (respectiv cu un rael” sau, în termeni pur istorici, curent al acestuia – ortodox, con- ”neamul lui Israel”. Deci nu numai servativ, reformist, liberal, recon- o religie, ci i un popor, din anu- struc]ionist), i în al treilea rând cu mite puncte de vedere specifice, chiar dac unii dintre membrii aceste comunit ]i etnice nu vor (sau nu pot) s - i recunoasc aceast identitate. 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 13

JURNAL de scriitor Din balconul casei mele Roni Cåciularu M -am retras în balcon, locul Prin cartierul teimanez meu de lini te i medita]ie, sau de timpului, despre sufletul celor de „m nânc ” un pic din îngustul rememor ri – din perioada asta din untru, despre drame i bucu- spa]iu carosabil, azi pietruit ele- auster ... Stau în fotoliul meu, pi- rii, despre zbaterea i lupta de a ex- gant i pe care circul , f r vitez , cior peste picior, i cu cafeaua nea- ista, de a supravie]ui, despre ma ini i motociclete, pietoni obi - gr i amar , în obi nuita ce cu] izbânda, mic sau mare, a unor oa- nui]i ori precupe]i sau furnizori de por]elan... Soare. Lini te. Câteva meni înarma]i cu r bdare, tena- r t ci]i de prin „ uk”-ul apropiat, p s ri îmi optesc melodic. Pe sub citate i în]elepciune. A tr i în ca i turi ti, în vremurile bune, din pleoape, îmi reapar ni te imagini s r cie era aici un fel de a fi, un dat lumea larg ... Ici – colo, câte-o bab pe care le-am îndr git. Privesc în de la Dumnezeu. Deci asta e obosit , zbârcit , dar bucuroas de jur. Atmosfer de tihn , în con- soarta, greul are suferin]a sa, dar i lumina bogat a soarelui. tradic]ie cu vremea pe care o tr i- o frumuse]e ascuns pe care numai esc acum, în plin pandemie. Dar Dumnezeu, tot El, ]i le revel . ...Str du]ele au adesea, aici, eco- fug din realitate, contopindu-m Multe erau sinagogile micu]e i uri de alt dat ! Întâlnire fascinant cu o alt realitate. Crengile copa- sfinte, aici. i-acum, ele înc au i întâmpl toare cu o familie de cilor î i flutur frunzele i-mi arun- locul lor de cinste! Dar îs mai pu]in teimanezi vechi. Ei nu mai locuiesc c priviri de lumin de la soare. dese ca alt dat , ba chiar mai neîn- aici. Au venit – so]ia, so]ul i unul grijite. Unele mai ar toase, altele din fii (om de „hitech” – care-mi Ne preumbl m prin cartierul nu tocmai... Cu ajutorul lui Dum- spune despre meseria lui: „mun- telavivian, numit „Kerem Hatei- nezeu, oamenii muncilor grele, ce ti mult, e ti bine pl tit, dar e ti o manim”. („Podgoria teimanezi- cum erau majoritatea teimanezilor pas re închis într-o colivie de aur. lor”). Cartier aparte, multicolor i de aici, mergeau înainte, asudând parc pictat de o mân priceput , i urmând ro]ile timpului de la i ce valoare mai are aurul, dac nu care-i red cu farmec patina tim- c ru]a vie]ii, în care î i puneau ide- e ti liber? N-ai când s fii liber”...). pului. Mul]i spun c el, acest col] al aluri, lacrimi, glume, speran]e, vise Tel Avivului, va fi un nou „Neve i iar i lacrimi durute i ne tiut- Cu to]ii au venit s revad lo- †edek”. Amplasat între str zile Al- ede al]ii. Mergeau în urma acestei curile tinere]ii i ale copil riei, s lenby, Gheula, Hahov im i Ha- c ru]e, sau o tr geau, din greu, la rememoreze, nostalgic-ascuns, o carmel, el se învecineaz cu Pia]a deal. anumit vreme a lumii lor. i ca s mare a Tel Avivului ( uk Ha- tie i fiul, s - i rememoreze unde Carmel), dar i cu Marea Mediter- ...Alt f in se macin la moar , a stat, ce i cum a fost cândva via]a, an ... Str du]e înguste, case din acum. Atmosfera acestui cartier lumea, s priveasc i b iatul (azi c r mid , cele mai multe vechi, cu este alc tuit azi dintr-un melanj om în toat firea) - copil ria lui, cu pere]i obosi]i, case scunde sau cu special, de vechi i nou; dintr-un ochii s i de acum. So]ul î i am- un etaj, un etaj i jum tate ori dou vivant amestec de vârste, de soiuri inte te de instruirea lui i a altor – nici ele mari, case lipite unele de de oameni i de culori... Este aici o tineri localnici, în mânuirea ar- altele, înghesuite în ele însele, case lume care, în bun parte, a teapt melor. Aici, în aceste locuri. Erau cârpite, ad ugite, supra-etajate sau prive te, cu calm o schimbare, îndruma]i de membrii organiza]iei m runt, improvizat. Oamenii, în înc un pas înainte; a teapt clandestine militare... Spre deose- decursul timpului, în func]ie de tr ind, tr ie te muncind, visând, bire de vorba dinamic , entuziast posibilit ]ile lor, în special mod- iubind, a teapt cu lini te i în- i acaparatoare a so]ului, doamna este, au mai adaugat o buc t - credere s treac clipa, f r s-o ig- Nagar (Nagar, cu accent pe primul rioar , o camer – sus, deasupra nore, dându-i pre] de bijuterie... O a), o teimanez sadea, are vorba „parterului”, realizând uneori lume deosebit , divers i conver- mai lini tit , dar colorat de un doar câte un sfert de „palier”... gent , simpl i stenic , gr bit zâmbet cald i u or deta at, calm spre progres i prins , ca-ntr- aproape permanent. Cur]i interioare, cu farmec patri- o ram de tablou, între florile i ar- arhal, altele mai ref cute, p strând bu tii acestor ulicioare f r ...Farmecul unor amintiri de su- totu i haloul lor de alt dat , dar trotuare. Arbu tii, florile, în supor- flet. Suntem pe strada numit ]inând pasul i cu actualitatea turi din piatr sau ceramic „Aripi de Vultur” („Knafaim hane- locului, coexistând într-o relativ er”). Una din c su]e, cu obloane armonie i cu cl dirile noi, „des- închise, de culoare bej pr fuit. tinse”, netede i mai drepte, i „Aici am stat. Nu eram pu]ini, noi, parc prea curate, care dau o alt dimensiune arhitectonic acestui spa]iu. În cartier, azi, locuitorii teimanezi sunt doar în propor]ie de vreo 30 la sut : oameni în vârst , sau chiar i tineri, din familiile de alt dat ale vechii „Podgorii teimaneze”. Pere]ii exteriori ai caselor vechi. Cam scoroji]i, unii cu dou , trei cu- lori, din straturi diferite de v ru- ial , îmi vorbesc despre trecerea 14 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL de scriitor Dragoste de carte Trebuie într-adev r s fii origi- i maghiar . Îmi pl cea s le iau în audio – book, dou ‘tablete’, c r]i nal, dac vrei s scrii despre mân , s le r sfoiesc i s le admir aflate în biblioteci în computer i dragostea pentru c r]i! coperta. Unele aveau coperta din nu în ultimul rând cartea tip rit . piele, care f cea impresie deose- Trebuie s vrei s spui sau s -]i bit . Apoi, într-una din zile, tata Nimic nu-mi este str in sau de exprimi afec]iunea, dragostea pen- mi-a spus c , fiecare raft are ”ma- nimic nu m sperii dac e vorba de tru c r]i. Sau poate s te gânde ti turitatea” lui. Ce însemna asta?! c r]i. M delectez cu cititul - as- la to]i cei care de-a lungul vremii Da, rafturile superioare sunt pen- cultat, exact cum m apropii de s-au delectat sau pur i simplu nu tru un cititor mai matur. ”Tu” mi- cartea tip rit . Sunt sigur c i au putut tr i f r s citeasc . a spus el, ”anul acesta ai voie s al]ii au descoperit aceast form , cite ti numai raftul cel mai de jos. mai mult decât comod de ”citit”. Nu tiu ce m-a face dac n-a La anul urci un raft, în sus”. i a a mai putea, din nu tiu ce motiv, s cu fiecare an, am ”urcat” biblioteca Cred c ar trebui s amintesc c , citesc. Asta ar fi catastrofal. Cred copil riei i adolescen]ei mele. u urin]a cu care citesc în mai c , n-a mai putea s tr iesc. Mi-a multe limbi îmi d - parc - o alt pierde complet sensul vie]ii. Azi biblioteca aceea nu mai ex- perspectiv asupra lumii. Se tie ist ; a disp rut a a cum au dis- doar c nu e totuna s cite ti o Sunt sigur c nu sunt singura p rut majoritatea celor care au carte în original sau în traducere. care iube te cartea, care o ”adul- cules roade din bog ]ia ei. Avem Pl cerea este imens când cite ti mec ” atunci când o ia în mân , nevoie de amintiri, i pe nesim]ite Shakespeare în englez , sau care se întoarce, i se reîntoarce observ m c tr im poate prea Proust în francez . Sau Amos Oz înc i înc , la nesfâr it, spre ea. mult în trecut. Amintirile legate de în ebraic . Atmosfera c r]ii redat citit, îmi sunt cele mai clare. Devo- în limba locului, în viziunea unic ”Nu exist prieten mai loial de- ram tot ce se afla la îndemân ; a autorului este farmecul, aroma i cât c r]ile” spunea Ernest Hem- apoi am început s împrumut de parfumul c r]ii. De neuitat, în ingway i orice comentariu este la biblioteca ora ului. Era un prilej foarte multe clipe din via] … inutil. de o bucurie deosebit . Cump - ram cât se putea de mult. Sigur în Dorina Deutsch Cartea a intrat în via]a mea, într- limita buzunarului. un mod, a spune, natural. Îmi amintesc i parc o v d pe mama Cu trecerea timpului, gusturile i citind în pat, înainte de culcare. posibilit ]ile s-au rafinat, s-au Imaginea ei îmi este tot atât de vie transformat. Azi, m delectez cu i proasp t ca atunci. De fapt, toate formele de c r]i: e - book, aveam în cas o bibliotec , unde, pe cinci rafturi erau c r]i a ezate pe dou rânduri. În limba român teimanezii. Dar era bine i frumos, sinagog , scoteam fiecare scaunele cum se cade. i-aveam o împ care c ci eram tân r . Aici se-ascunde- afar , lipite de peretele de fa]ad al care se a eza peste inimile noastre, acum, dup u a asta veche, din casei, sp rgeam semin]e i beam din sâmb t în sâmb t ”... lemn trecut i obosit, fata teima- „gazos” (sirop de fructe cu sifon ) nez , vioaie i ru inoas - care am i vorbeam despre câte-n lun i în M despart de familia Nagar i fost... Sâmb ta, când eram de- stele; cum s -]i spun?! Ne sim]eam de lumea de altcândva de aici. acum mai mare, ce frumos era aici, uni]i, aveam încredere unii în al]ii, Pu]in mai încolo de întâlnirea asta, pe uli] ! Mai întâi, ca s în]elegi ne mai scoteam necazul, mai glu- la un col] de strad , privesc din mai bine lumea locului, s -]i spun meam, mai bârfeam, ca omul!... mers la cop ceii dintr-o curte în- c , u a închis acum cu cheia în Uneori erau lupte prin apropiere, grijit i la florile de la ferestre i broasc , marcheaz o etap i o al- cu vitejii, spaime i dureri. Alteori din fa]a casei. Cas i curte de t lume. Pe vremea mea a a ceva ne mai cople eau fr mânt rile zil- gospodar! Îi spun so]iei: „Ce flori nu exista. To]i eram o familie. Ni- nice, oboseala muncii, ori triste]ea frumoase!”... i un ecou, dar nu era meni nu se p zea de nimeni.” In- ivit din cauza r ut ]ilor ome- ecou, repet , tot pe române te: tervine în discu]ie so]ul. La ne ti... Dar sâmb ta, de cele mai \\ntrebarea mea, dac nici m car multe ori, o treceam în tihn , sp r- - Flori frumoase, nu-i a a?! ( i-un noaptea nu se-ncuiau u ile, îmi gând semin]e de soreanc ori de gâlgâit de râs plin, s n tos, înso- r spunde: „Nici vorb de a a ceva. bostan. Fiecare spunea ce avea pe ]e te vorba din graiul de la Dun re Cel mult, uneori, puneai scaunul pe suflet i era auzit. Aveai cu cine i Carpa]i...) M uit în urm : dou picioare, sprijinit cu sp tarul vorbi, era cine s te auz . Te în]e- gospodarul casei era la poart , lu- de clan]a u ii. Atât. Era destul.”... legea. Iar la nevoie, era o mân în- minos i satisf cut. Ne facem cu tins , s te-ajute! Seara, noi, mâna, i repet m: Doamna Nagar revine la sâm- femeile, când soarele- i lipea de- betele teimanezilor, de alt dat : acum obrazul de apa m rii, tr - - Adev rat, flori frumoase!... „Uli]a asta a mea, care acum are pi- geam scaunele în untru, m turam Ne-a invitat la o cafea i un pahar atr cubic i flori mai multe i-i cojile de la semin]e, i-adoua zi în- cu ap rece, de la ghea] . aranjat cu grij , era pr foas ori cepea o nou s pt mân . Eram - Poate alt dat , acum e timpul noroioas , dup cum era vremea... s raci, dar exista o în]elepciune a s mergem acas ... Dar ce conta?! Era locul sufletelor vie]ii, a vie]ii care trebuia tr it Dar am sim]it, nu tiu cum, c noastre. Dup rug ciunile de la apar]in i eu, un pic, de Cartierul teimanez... Roni Cåciularu 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 15

JURNAL nostalgic Paul Farkas ••• Rânduiala ••• ...în Epoca de Aur... \"Ie i tu întâi?\" produse lactate i ce cantit ]i ne Îns iat -l i pe bunul meu coleg \"Bine, ies eu, dar pune tu de-un vor fi furnizate spre diminea] . Mih i] care vorbea într-un ceai.\" Unele chiar îndr zneau s cread tremolo continuu din cauza geru- \"Te schimb eu mai târziu.\" i s spere c vor cump ra unt i lui aspru de decembrie. Mai pe \"Perfect, îns nu prea târziu. E smântân odat ce u a magazinu- române te, îi cl n] neau to]i din]ii- frig afar de-nghea] pietrele.\" lui se va deschide la orele ase f r n gur de frig ce era. \"Am s vin cam pe la un pe, dou minute, diminea]a. Doamne dup ce termin s -i culc pe b ie]i i ce îndr zneal s crezi a a ceva în \"Te scula i bre?\", l-am întrebat s mai strâng prin cas . Vezi c -]i anul de gra]ie 1982 ! mai mult pentru a-l dojeni. Doar las ibricul pe foc. Oricum flac ra tia prea bine c la 10:30 seara era abia se vede. Când ie i, închide În fine, nemaivoind s ascult ast- prea tardiv s mai faci cump r turi robinetul. tii bine, c -i mai apuc fel de vise i bazaconii, mi-am în- de lactate diminea]a. Ar fi trebuit dracii pe cei de la gaze i reduc sau tors capul spre direc]ia din care s apar înainte de ora 10. La måresc presiunea... Doamne, ce ap rea o mogâldea] care încet num r toare a ie it al 55-lea la nenorociri s-au întâmplat deja în încet cre tea în direc]ia grupului coad . Acum totul depindea de cei iarna asta i presupun c vor mai fi nostru de candida]i la produse lac- din fa] dac unii din ei renun]au i altele! Niciodat nu po]i s tii tate, în acea noapte de ghea] la al doilea litru de lapte. Eu i-am cu politica nebunului.\" munteneasc din decembrie 1982, propus s -i cedez a doua sticl de \"Taci b i femeie, vrei s-o p ]im cu an de superbe înf ptuiri ale ge- lapte îns nu voia nici în ruptul ca- to]ii? Doar tii bine c pân i nialului tovar , an în care renu- pului. pere]ii au urechi ?\" mita savant de renume mondial Afar , om tul b t torit de de- for]a zeci de edicte pentru hr nirea \"Dar ce ai s le dai la feti]e?\" cembrie scâr]âia sub t lpile bocan- stiin]ific a popula]iei socialiste. \"Le voi da ceai i pâine cu mag- cilor i la fiecare pas tr iai pericolul Erau deja renumite produsele lac- iun. M-a sunat mama s -mi spun unei c z turi pe betonada spart a tate aduse la 0% gr sime, patrio]ii c pe tata l-au luat la spital i din trotuarului. Foarte u or, puteai s - (puii rahitici care refuzau pur i cauza asta n-am putut ie i la timp.\" ]i rupi mâinile sau picoarele i simplu s \"p r seasc \" ]ara), adi- \"Las bre c facem noi ceva s fie chiar s te nenoroce ti pe via] . da ii faimo i (tacâmuri de pui) bine, s -mp c m i capra i varza,\" De i lactatele erau la mic dis- care trebuiau fier]i ore în ir pentru optindu-i s se apropie ca s pot tan] de cas , era anevoios s a concocta din ei o zeam dubioas s -i optesc în ureche, \"a a cum ne- umbli pe trotuarul înghe]at i ca s -]i hr ne ti copiii, desigur, în mpac i pe noi de atâta amar de niciodat cur ]it de nimenea. Pe mod tiin]ific. Cu pu]in noroc timp.\" asfaltul str zii n-aveai cum s cir- puteai prinde i un salam cu culi pentru c z pada se în l]a la gloan]e cu anse mari s -]i rupi i iat c pe la ora 11 apare i nev- aproape un metru. Nici m car din]ii. Ce mai, stomatologii erau i ast -mea la schimbul doi. Era toat pu]inele ma ini nu mai circulau ei oameni. Cu pu]ini bani în acei învelit într-un palton de blan prin cartier. ani, ace tia î]i reparau din]ii i te peste care î i arunca un pled de Ajuns la pragul magazinului, preg teau pentru noi aventuri lân groas iar în picioare purta deja îi vedeam pe unii din vecinii dentare. boto ei îmbl ni]i. Era într-adev r de bloc cu zâmbetele înghe]ate pe gata de expedi]ie. O expedi]ie noc- fa] . Era inutil s -i deranjez cu în- turn la care eram supu i f r voia treb ri sau mici polite]uri, a a c noastr , una care era dezmin]it cu m-am a ezat în rândul format i senin tate dar impus de cei doi am început s num r. Un, doi, tovar i cu scopul men]inerii trei... i a a mai departe. S fi fost s n t ]ii popula]iei alimentându- cam cincisprezece oameni înaintea ne i hr nindu-ne tiin]ific. mea, majoritatea b rba]i tineri care aveau copii mici. Era ora la care fugeam acas în Câteva vecine mai guralive co- relativa c ldur a apartamentului, mentau i prognosticau ce fel de unde apa din ibric era adus la aproape 90 de grade Celsius. Ceaiul de la orele unsprezece ju- m tate noaptea era cea mai suav , gustoas i elixiric licoare. Reu ea s -mi dezmor]easc mu chii, oasele i creierul înghe]at. Înc pu]in i m autocongelam, înc pu]in i cei din strad m culegeau ]eap n, probabil, cu un rictus de fericire pe fa] . 16 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL nostalgic Nu tiu de ce, majoritatea ce- nervi i f r ranchiun : \"Sunt al Oglinda lor înghe]a]i g si]i prin n me]i 75-lea i azi nu mai prind timpului au acea privire de imp care pa- nimic.\" nic cu soarta lor. Oare de ce? În vechea sta ie Dar urm torul schimb de Uitat de autobuze Dar gata cu fanteziile, mai ai o tafet cu so]ia îl foloseam doar noapte întreag s stai la coad . pentru a m decongela i pen- i c l tori, Mai bine fii practic, înc lze te- tru a m înc lzi suficient pentru A tept, te i stai cald pân la diminea] a-mi pune în mi care circula]ia Tol nit când soliile angelice ale co- sângelui. Nimic mai mult, f r În bra ele mer]ului socialist vor distribui ceaiuri de data aceasta. F r Unei noi dimine i, laptele de fiecare zi atât de nece- nimic, poate doar o du c de Trecerea ta. sar copiilor mei i ai întregii ] ri. palinc din Ardeal, tri ând clar, Lîng mine, Cu cât bucurie i pl cere vor îns acest antigel minunat m B trînul bea copila ii no tri dragi l p- salva de la înghe]. Cu p l ria lui de pai ticul lor zilnic diluat i super În fiecare diminea] , vâz - fluidizat. Cât mândrie i câte toarea ap rea cu mare precizie, i cu bastonul cu m ciulie, zâmbete calde vor radia fe]ele la orele 5:50. De frig ce-i era, Molf ie din cornul tare, dragilor no tri conduc tori venea pe apte c r ri de parc Privindu- i intrigat degetele seara la telejurnal. Vai ce bu- era beat . Deschidea lac tul ru- Ie ind din patofii rup i. curie feeric , ce zumzete de al- ginit al magazinului i disp rea bine harnice pretutindeni i imediat în spatele tejghelelor. i ieri, i azi i mîine. triluri armonice de p s rele, Între timp, doi voinici neîn- Ne privim uneori exact ca-n dimine]ile de var ! ghe]a]i luau navetele i le s l- Pe furi . Gata cu visele, ia-]i paltonul i teau pe tejgheaua magazinului. \"N-o s vin , valea la tura a doua! La ora ase f r dou minute Niciodat \", ap rea i angelica vânz toare M love te-n obraz i uite-a a, i tot a a, foindu- într-un halat alb, deschidea uieratul b trînului. ne i înghe]ând, zgribulindu- u ile metalice scâr]âitoare ale Ne privim ne cât mai aproape unii de al]ii, magazinului i l sa lumea s f r prea multe discu]ii, dar cu intre. Totul se petrecea în cea i cicatricile noastre identice speran]a supravie]uirii iernilor mai des vâr it ordine, în lin- De sub ochiul stîng, geroase i a iernilor sufletelor i te, f r discu]ii i f r senti- Se zbat ironic înghe]ate ale celor care ar fi mente. Cump r torii aveau din Rînjind ro iatice putut remedia într-o clip toate timp banii preg ti]i exact i nu acestea, ne apropiam zilnic de mai trebuiau s spun nimic. Genezå diminea]a promisiunilor. Cam Vânz toarea îi hipnotizase de- pe la 3 sau 4 diminea]a se auzea mult pentru a-i transforma în i las lumina de la distan] tu it de motor i ni te automate umanoide care S -mi ard geana-n care scâr]âit de camion vopsit în cu- aveau nevoie de laptele de Nen scuta iubire- i zbate lori sumbre, târâindu-se cu fiecare zi. Fix la 6 diminea]a în- Venirea. mare anevoie spre locul de des- cepea vânzarea. Fix la ase i Departe r mîi tina]ie – magazinul de produse zece minute marfa era epuizat De clipa divin -n care, lactate. Îndat ce se oprea lâng complet. Noi to]i disp ream pe Soli de rou , magazin, oferul cobora i s lta la casele noastre a teptând zâm- S rate cristale, de pe platforma camionului betele copiilor no tri în timp ce- Vor reflecta Steagu Ro u, una sau dou i beau laptele cel d t tor de Seismul sosirii tale, navete metalice înc rcate cu sti- via] , iar apoi fiecare începeam În ochiul inimii mele, clele de lapte, cu câteva bor- o nou zi de munc , plin de Gestant pîn acum o secund . c nele de iaurt i câteva pachete optimism i mari speran]e de de unt. Sunetele acestor ambal- mai bine. La rândul ei, vânz - i nu te apropia, aje metalice ne excitau sim]urile toarea disp rea i ea în spatele Pîn cînd, i mai ales urechile. Marfa era tejghelelor, s prind un somn Acolo, înscris cu exactitate în foaia de bun... pân a doua zi la ase f r Pe col ul de plaj transport i factura înso]itoare, zece. Despuiat de nisip, iar noi b rba]ii acestei ireale Te voi recl di cozi, inventariam totul ca nu Paul Farkas, nov. 2020 Din ruina carecumva s existe vreo Iubirilor pierdute gre eal sau, i mai grav, cineva s fi furat din marf . Navetele Nando Mario Varga amintite se plasau întotdeauna la u a magazinului, la lumin i la vedere. To]i cei care în mod cu totul naiv ap reau cam la orele camionului antedeluvian, se uitau la factur i de obicei f ceau cale întoars zicând f r 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 17

JURNAL consemnåri Biti Caragiale Bibliotecarul farmacist de suflet “Femeie citind” particular , transformat într-o prin indispensabilul Internet, am M-ar atrage o vizit la o librårie, modest bibliotec de cartier, cu g sit inestimabile informa ii de- la o bibliotec , dar în aceste zile de o mic sal de lectur i câteva ca- spre bibliotecari celebri i aportul pandemie nu se poate porni într-o mere. O bun parte din zilele va- lor în dezvoltarea profesiunii. astfel de aventur . Deocamdat can elor de var din acei ani le-am stau în cas i îmi ofer ceasuri pl - petrecut în Biblioteca de pe strada Bibliotecari celebri cute de lectur . C r ile m asteapt Olteni. cumin i, cu farmecul lor ascuns Încå din antichitate, bibliotecile între pagini. Bibliotecarul, un om tân r, mi-a au fost considerate cele mai im- Am a ezat laolalt volume mai recomandat înc de la început portante centre de dezvoltare a vechi – c r i de c p tâi. Le r sfoi- c r ile potrivite, ca i cum mi-ar fi în elepciunii. efi de stat, demni- esc dupa voia mea, i revin la tari, oameni de tiin , teologi, pagini pe care odat le-am în- «Eu mi-am imaginat filosofi, scriitori, poe i s-au impli- dr git. întotdeauna Paradisul cat într-un fel sau altul în activi- Pentru consemnarea de fa am sub forma unei biblioteci» tatea bibliotecilor. De-a lungul revenit la volumul “C r ile i secolelor, matematicieni cunoscu]i noaptea”, sub semn tura marelui Jorges Luis Borges s-au axat pe sistematizarea docu- scriitor argentinian Jorges Luis mentelor i a volumelor din bib- Borges. Am g sit în paginile c r ii ghicit setea mea de cunoa tere. Mi- lioteci. o idee exprimat de autor, la tim- a oferit din volumele unor impor- pul când a fost numit Directorul tan i scriitori: Anton Cehov, Lev Profesiunea de bibliotecar a fost General al Bibliotecii Na ionale din Tolstoi, Romain Roland, Liviu Re- dintotdeauna compatibil cu edu- Buenos Aires. O reproduc: “Eu mi- breanu. În afar de versurile lui ca ie i cultur . În timpuri str - am imaginat întotdeauna Par- George Co buc, din care îi citeam vechi, bibliotecarul era destinat s adisul sub forma unei biblioteci. mamei în timp ce ea lucra cu acul devin c rturarul prim al comu- Alte persoane consider c ar fi o în mân , am luat cuno tin cu nit ]ii i preg tirea sa începea din gr din , al ii i-l pot închipui ca un poezii semnate de Serghei Esenin copil rie. palat” afirma Borges. “Eu l-am i cu versurile lui Tudor Arghezi. imaginat întotdeauna ca o bib- Cel mai vechi studiu despre c r i liotec ; i aici m aflam eu.” Nu stiu când i cum a disp rut i biblioteci a fost realizat de Poate c , i pentru mine, cititul Biblioteca. Dar peste ani, la o Richard de Bury (1287- 1345), un constituie o modalitate de alinare vârst destul de înaintat , în anul remarcabil c rturar, diplomat i a suferin ei. Am descoperit undeva 1986, când am \\nceput s lucrez la bibliofil englez. Începând de la o o afirma ie despre asem narea publica ia Revista Cultului Mo- vârst fraged , Richard de Bury a între carte i un medicament, care zaic, într-o zi am descoperit cu achizitionat manuscrise de la scrip- poate contribui la formarea unui emo ie, în magazia redac iei, torii din mânåstiri, librari i bib- spirit puternic. Biblioteca era c r ile purtând stampila Bibliotecii lioteci, în timp ce se afla în misiuni cândva considerat “Farmacie din strada Olteni. diplomatice în Europa, în serviciul pentru suflet”. regelui Edward al III-lea. În 1333, A a cum în copil rie aveam sub Cu alegerea c r ilor potrivite Richard de Bury a devenit episcop mas un loc favorit pentru lectur , unui adolescent la început de de Durham, func]ie care i-a sporit acum, în amurg, am a ezat un drum, tân rul bibliotecar mi-a oportunit ]ile de a colec iona lu- teanc de c r i, de data asta, pe dezvoltat gustul pentru lectur . cr ri publicate. În 1344 a finalizat maså... Chipul palid al bibliotecarului s-a tratatul “Philobiblon “(„Dragostea ters de mult din imaginarul meu. pentru carte”), care a fost tip rit în i, m las condus pe firul am- Dar aten ia i c ldura pe care mi le- 1473. Volumul este o culegere de intirilor… a acordat în acel timp, nu le-am eseuri referitoare la achizi ionarea, uitat niciodat . conservarea i organizarea c r]ilor. Prin 1935, eram o adolescent iu- Scris în latin , a a cum se obi nuia bitoare de lectur , de c r i. Locu- Dup evocarea modestului bib- în acele vremuri, volumul cuprin- iam cu p rin ii, în condi ii foarte liotecar din Bucure tii de odin- de 20 de capitole, fiecare acoperind modeste, în Cartierul evreiesc al ioar , m-am gândit s prezint un subiect diferit, referitor la co- Bucure tiului, pe strada Negru acum date despre activitatea unor lectarea c r]ilor. Vod . bibliotecari de faim . Dupå 200 de ani, Gabriel Naudé (1600 - 1653), un medic i Obi nuiam s traversez strada Când consemnez despre o tem bibliotecar francez, a realizat în Epureanu i ajungeam foarte re- care necesit o cunoa tere mai pro- anul 1627, primul studiu teoretic pede pe strada Olteni, unde am de- fund , obi nuiesc s m documen- important al organizarii moderne scoperit o Bibliotec . Era o cas tez, pe cât posibil. Astfel, c utând de bibliotec . Lucrarea avea titlul 18 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL consemnåri “Advis pour dresser une biblio- “Bibliotecarul” de acesta din urm . thèque (“Sfaturi privind înfiin]area Giuseppe Arcimboldo Într-un portret deopotriv de- unei biblioteci” ). disciplinei. În 1938 a publicat scriptiv, dar i ironic, legat de În timpurile moderne, Shiyali primul volum de teorie bibliolog- aceast poveste, Giuseppe Arcim- Ramamrita Ranganathan din icå din România. A fost primul care boldo a oferit un inventar de c r]i India (1892- 1972), doctor în a desprins din istoria culturii i instrumente legate de biblioteci matematic , filosofie, literatur si române ti tema “Cântarea c r ii”, i de lectur , cum ar fi: semne de biblioteconomie, a r mas înscris în volum publicat în 1957. A realizat carte, cozi de hermin de ters pra- istoria profesiei ca unul dintre cei de asemenea o culegere de texte ful, lup etc. mai mari inovatori. El este autorul despre carte, din literaturile lumii. celor “Cinci legi ale Bibliotecono- Portretul Bibliotecarului este miei” (1931), legi a c ror valoare În continuare, consemnez pe complicat si prin ad ugarea refe- etic i uman nu se poate subes- scurt i despre reprezentarea ririlor, tot în cheie ironic , la Ar- tima: vizual a universului bibliotecar- cimboldo însu i, care îndeplinea i ilor i al lecturii. func]ia de bibliotecar. C r ile, în di- 1. C r ile exist pentru a fi mensiuni diverse ce compun bus- folosite; Tabloul cu titlul “Bibliotecarul” tul Bibliotecarului din tablou, (1566), sub semn tura pictorului formeaz împreun litera A, trim- 2. Fiec rui cititor cartea sa; milanez Giuseppe Arcimboldo i ând la numele lui Arcimboldo. 3. Fiecare carte cititorului s u; (1526-1593 este întâlnit frecvent în 4. Timpul cititorului nu trebuie ultimele decenii în discursurile A-ul aduce referire, de asemenea, irosit; vizuale despre bibliotec i sluj- la ideea de început i sfâr it, de 5. Biblioteca este un organism viu ba ii s i. Artistul a creat una dintre multitudine, de „Babel al c r ilor”. în continu dezvoltare. cele mai cunoscute lucr ri, o pic- În prezent, lucrarea se afl în co- Printre bibliotecari de faim , se tur în ulei pe pânz care avea s lec]iile Muzeului Skokloster din num r i cunoscu i scriitori ai prezinte atributele vizuale ale aces- Suedia. lumii. tei profesii. Jorges Luis Borges (1899-1986) Universul cititorului este reflec- a lucrat mul i ani în acest domeniu. Giuseppe Arcimboldo a pic- tat în multe imagini ale arti tilor Între anii 1937-1946, cu toate c de- tat o serie de portrete, asamblând plastici. Una din temele abordate venise un scriitor bine cunoscut, a obiecte, de cele mai multe ori ce traverseaza istoria picturii, este de inut un post de mic func ionar fructe i legume, flori sau c r]i. “femeia citind”, în diverse ipo- la Biblioteca Municipal de la mar- Obiectele aveau o leg tur cu via]a staze. Cititul este interpretat ca o ginea ora ului Buenos Aires. El persoanei descrise. Tablourile erau activitate de \\nv tur , dar i ca o cataloga i clasifica colec iile din denumite „capete compuse” sau bucurie, un act de destindere, vis- Bibliotec care erau atât de pu ine, „capricii”. “Bibliotecarul” este de are, ie ire din cotidian. încât scriitorului îi r mânea timp fapt, portretul unui umanist, un is- s se ocupe de propriile sale toric al Casei de Habsburg, cu nu- Într-o vizit la Muzeul Colec iilor creea ii. În cursul acelor trecu i mele de Wolfgang Lazius (1514 de Art din Bucure ti am descope- ani, Jorges Luis Borges a realizat -1565). Responsabil cu organizarea rit câteva lucr ri pe aceast tem , un ciclu de capodopere. Între anii Cabinetului de Art i colec ia de semnate de cunoscutul pictorul 1955-1973, dupå c derea regimului manuscrise ale împ ratului Ferdi- român Alexandru Ciucurencu. dictatorului Peron, a fost numit di- nand I, Wolfgang Lazius a fost în- Unul din tablouri, chipul unei rectorul Bibliotecii Publice Na]ion- s rcinat s achizi ionze pentru femei citind, mi-a r mas întip rit ale din Buenos Aires. Curtea Regal colec ia de carte a în memorie. L-am ales ca ilustra ie Mari personalit ]i ale culturii cunoscutului umanist Johan Al- pentru consemnarea mea. române au fost, de asemenea, bib- brecht Widmanstetter, misiune liotecari. Astfel, aceast îndeletni- pe care nu a reu[it så o îndeplin- Alexandru Ciucurencu (1903- cire a fost practicat de-a lungul eascå, din cauza rivalit ii cu 1977), pictor post-impresionist cu timpului de Bogdan Petriceicu studii la coala de Arte Frumoase Ha[deu, Mihai Eminescu, Lucian din Bucure ti (1921 - 1928), a debu- Blaga, George Bacovia, Cons- tat la Salonul Oficial Bucure ti în tantin Noica, George Cålinescu, anul 1930. Mai târziu a continuat Tudor Vianu, Ioan Bianu. studiile la Paris. În acest tablou din Marele poet Mihai Eminescu a anul 1944, printr-o compozi ie îndeplinit de patru ori în existen a geometrizat , un desen concis i o sa atribu]iile de bibliotecar si a fost armonie coloristic viguroas , pic- foarte inspirat de profesie. El a alc - torul a redat ideea locului femeii în tuit Jur mântul Bibliotecarului. cultura modern . „Sunt fericit c mi-am ales un loc potrivit cu firea mea singuratic i M întorc acum cu gândul la Bib- dornic de cercetare”, afirma poetul. lioteca de pe strada Olteni i la Unul din importan ii teoreticieni modestul bibliotecar, al c rui nume români în domeniul bibliologiei a nu îl tiam i nici pânå ast zi nu îl fost Nicolae Georgescu - Tistu tiu. A r mas un personaj care a (1894-1972), socotit întemeietorul avut o influen semnificativ în primii mei pa i de apropiere de carte. Bibliotecarul a fost, poate, farmacistul meu pentru suflet. Biti Caragiale 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 19

JURNAL sportiv Lumea sporturilor Evita Ítiru Lumea sporturilor Lumea sporturilor Cale deschiså între fotbalul israelian ßi cel din Emiratele Arabe Unite Ca urmare a sem- constitui o baz n rii acordului de pentru dezvoltarea normalizare a rela]iilor sociale i rela]iilor între Israel culturale între cele i EAU, pre edin- 2 ] ri.” tele Ligii noastre Clubul de fotbal na]ionale de fotbal i Maccabi Haifa a omologul s u din Emirate anun]at oficial, începutul au semnat un acord de colaborare. unei colabor ri în viitorul apropiat, În curând, o delega]ie israelian va cu Mohammed bin Zayed, prin]ul pleca la Abu Dhabi pentru a dis- mo tenitor al Emiratului Dubai i cuta concret despre leg turile din- proprietarul echipei Al-Ain care tre cele 2 p r]i. Colaborarea va evolueaz în primul e alon al cam- cuprinde: ajutor reciproc în g sirea pionatului de fotbal din Emiratele de sponsori, învesti]ii în tehnologie Arabe Unite. Proprietarul clubului legat de sport, organizarea de haifian, Jakov Shahar, a de- meciuri amicale, realizarea unor clarat c , în scurt timp, se va proiecte sociale, etc. etc. semna un document de Pre edintele Ligii israeliene, în]elegeri între cluburi, care Erez Halfon, a declarat dup va crea un cadru favora- semnarea contractului: bil pentru rela]ii bila- „Am semnat un contract terale în sport i în care va reprezenta un pod domeniul afacerilor. de leg tur între fotbalul Maccabi Haifa a fost israelian i cel din Emi- invitat în Abu Dhabi rate. Acest pod nu va lega pentru a participa la un numai cluburile de fotbal, meci amical cu echipa Al- ci va fi o platform pen- Ain numit „meciul p cii”. tru o serie de ini]iative, „Primim cu bucurie i emo]ie colabor ri economice invita]ia colegilor no tri din i tehnice dar mai Emirate” a r spuns Jakov Mohammed bin Zayed presus de orice va Shahar. LEWIS HAMILTON campionul lumii la Formula 1 Anul 2020 a adus britanicu- Formula One, sau Formula 1, sau F1 lui Lewis Hamilton, pilot For- este cursa automobilistic anual , pen- mula 1, gradul de recordman tru un singur pilot, care se ruleaz al victoriilor din istoria acestui pe diferite trasee de pe glob. Nu- sport, întrecându-l i pe leg- mele de Formula provine de la endarul Michael Shumacher faptul c toate echipele partici- care de]ine 91 de victorii. pante trebuie s - i constru- Câ tigând raliul ploios i difi- iasc ma inile dup un anumit cil de la Instanbul, din aceast regulament, o formul stabilit lun , Hamilton a înscris a 94-a de Federa]ia Interna]ional a Auto- victorie în palmaresul s u. El mobilului. Cifra 1 se refer la faptul a cucerit de 7 ori titlul de cam- c întrecerea este calificat ca cea pion mondial F1, de 4 ori con- mai prestigioas curs organi- secutiv, 2017-2020 zat de FIA. 20 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL sportiv Noi succese în JUDO israelian Judo este ramura sportiv care la acest categorie. Antrenorul a adus Israelului cele mai multe selec]ionatel feminine a Israelu- medalii: 5 medalii olimpice i lui, Shani Her kovici a declarat multe altele la campionate eu- entuziasmat: „O medalie de aur ropene i mondiale, precum si i una de argint la aceea i com- la numeroase turnee Grand peti]ie este un rezultat fantastic, Slam i Grand Prix din diferite o realizare istoric pentru judo- col]uri ale lumii. Tân ra gen- ul israelian.” era]ie ]ine pasul i iat c Inbar Lanir a devenit campioana Eu- ropei la categoria pân la 78 kg în cadrul Campionatului Euro- pean de judo sub 23 de ani, noiembrie 2020. Competi]ia a avut loc în ora ul Porec, Croa]ia i au participat concuren]i din 36 de ] ri. Inbar nu a fost sin- gura care a urcat pe podium la acest turneu. Maya Goshen a cucerit medalia de argint la cat- egoria sub 70 kg i a ob]inur ti- tlul de vicecampioan a Europei Tineri baschebalißti israelieni concureazå pentru liga NBA NBA Draft este un eveniment pline te în decembrie a.c. 20 de anual în care echipele din liga ani, si-a început cariera în 2018 la american de baschet NBA re- clubul Hapoel Tel Aviv i s-a re- cruteaz tineri baschetbali ti tal- marcat ca un foarte talentat enta]i i dornici de a se al tura baschetbalist. Antrenorul s u îl ligii. Num rul concuren]ilor este prezint : „Iam este foarte motivat mare, în special absolven]i ai i puternic, cum nu am prea în- colegiilor din SUA. tâlnit al]i tineri juc tori. Este Am relatat într-o edi]ie tre- deosebit de inteligent, cu un cut a ziarului despre IQ înalt. Este u or de baschetbalistul israelian de antrenat, c ci tie s 19 ani Dani Avdija care tre- primeasc criti- buie s participe la Draft- cile i este ul 2020 din 18 dornic s se noiembrie i care are corecteze\". toate ansele de a fi Sper m s ales de una din marile îi admir m echipe NBA. De pe cei doi baschet- curând, alt tân r ju- bali ti israelieni c tor israelian, Iam Dani i Iam, jucând Madar, c pitanul împreun sau la echipei de baschet echipe diferite din Hapoel Tel Aviv, s-a liga NBA, cea mai hot rât s se înscrie la bun lig de baschet Draft 2020. Iam, care îm- din lume. 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 21

JURNAL din România Martha Eßanu A debutat în spectacolul de NUTZY GRUNEA de revistå Scala Melody realizat zece ani în nemårginita la Ia[i de un grup de tineri lini[te a ve[niciei evrei talenta]i [i entuzia[ti, printre care Bi†u Fålticineanu, Licå Bluthal, Andrei Cålåraßu Într-o zi de sfâr it de octombrie a peste 30 de spectacole montate osebit . Timpul a trecut cu repezi- anului 2010, când, dup o var la Teatrul Evreiesc de Stat din ciunea lui i, neiertând pe nimeni, lung a venit vremea toamnei, Ia i, de la prima pân la ultima a l sat urme peste noi to i. Pa ii via a doamnei Nutzi Grunea s-a premier . În acest teatru, a instruit „doamnei Nutzy” au devenit tot stins parc asemeni unei toamne în arta dansului numeroase tinere mai len i i mai greoi i au trebuit târzii. S-au împlinit de curând zece talente i a creat un ansamblu de sprijini i de baston... Eu am contin- ani de când prietenii, vecinii i balet. Dup desfiin area teatrului, uat s o admir pentru c nu s-a membrii comunit ii ie ene au în anul 1963 i pân la ie irea la l sat cople it de anii ce se condus-o pe ultimul drum pensie a condus cercurile de balet adunau, cu bunele i cu relele lor. aducându-i un binemeritat i de dansuri populare de la Casa Am admirat-o i pentru c am de- omagiu. Armatei, Casa Pionierilor i de la scoperit sufletul ei mereu tân r, Clubul CFR din Ia i unde a îndru- sensibil i afectiv. Avea o predis- Nutzy Grunea s-a n scut la Ia i mat, cu m iestrie i r bdare, zeci i pozi ie deosebit spre activit i so- în ziua de 10 ianuarie 1922 .În- zeci de copii i tineri. Peste tot ciale i culturale, dorea mereu s trez rind talentul micu ei i unde a activat în domeniul fie în armonie cu cei din jur i cu ea dragostea ei pentru dans i cultural, a muncit cu talent îns i, evita animozit ile i irasci- muzic , p rin ii au dus-o, i cu onestitatea pro- bilitatea. Î i alina singur tatea pe- în copil rie, la lec ii de fesionistului pa- trecând câteva ore pe s pt mân la dans la o profesoar din sionat, fie c era vorba de Centrul de Zi YACHAD din Co- Ia i. Mai apoi, s-a per- spectacole teatrale, de munitatea Evreilor Ia i, locul unde fec ionat în arta baletului serb ri colare sau chiar în ultimii ani î i reg sise familia, o i a dansului, la Bucure ti, de defil rile organizate la nou familie pe care o sim ea cu o maestr de balet care s rb torile „muncitore ti“ mereu aproape. Atunci când nu a fusese cândva eleva cele- sau la tradi ionalele ser- mai putut p r si locuin a a suferit brei Isadora Duncan. b ri câmpene ti din acele mult, însingurarea cople indu-i vremuri... încetul cu încetul spiritul... i într- „Am f cut balet din pasi- Dansul a fost via a ei i via a ei o zi de sfâr it de octombrie, când une, îns nu credeam c o s a fost un continuu dans pe „scân- dup o var lung a venit vremea ajung s fac din asta o profesiune“ dura” scenei sau în povestea adesea doamna Nutzy „ringul”vie ii, într-o c snicie toamnei, via a ei s-a stins Grunberg - Grunea, prietena i deosebit vreme de 54 de parc asemeni unor versuri colega noastr de la Centrul de Zi ani al turi de so ul ei, Dolfi dedicate toamnei de „Yachad” din Ia i. Grunberg, „la bine i fur- Rainer Maria Rilke: „Cad tun cântând pe aceea i frunzele, cad de de- În timpul r zboiului, a debutat strun “... parte, parc / s-ar într-un spectacol de revist , intitu- Când st team la un ve teji în ceruri gr dini lat „Scala Melody“ realizat la Ia i „pahar de vorb ” mereu îndep rtate / cu gesturi de un grup de tineri evrei talenta i îmi povestea despre fru- de negare cad mereu. / i entuzia ti, printre care s-au moasa lor c snicie, despre i cade-n nop i adânci num rat Bi u F lticineanu, Lic faptul c a fost o „r sf at a p mântul negru /de Bluthal i Andrei C l ra u. sor ii“ având un astfel de so lâng stele în singur tate. atent, tandru i iubitor. „Când s-a întors Teatrul Na io- Ca i dansul, Ia ul a constituit o / Noi to i c dem. Mâna de nal, cu recuzit cu tot, din refugiu, permanen în via a ei. De i a avut colo cade / i altele, i toate, rând de la Jimbolia, ne-am dus i noi, cei oferte de a pleca la ansambluri pe rând. / Dar este UNUL care de la Scala Melody. Eu i dansam artistice bucure tene, nu le-a ac- ine-n mân / c derea asta, nes- i f ceam mi carea scenic ” po- ceptat, deoarece era prea legat fâr it de blând”. vestea dna. Grunea. de Ia ul natal i de frumoasele plaiuri moldave. Dansul „doamnei Nutzy “ a tra- Dup terminarea r zboiului a În copil rie, o admiram versat timpul i spa iul demon- colaborat la realizarea core- când o întâlneam pe strad strând c arta adev rat aduce ografiei unor spectacole puse în sau o vedeam în sala Teatrului mereu bucurie... scen la Teatrul Na ional Evreiesc din Ia i sau la gr dina din Ia i, fiind foarte apreci- „Pomul Verde”. Era „o adev rat De zece ani ea dansaz în alte at de mul i actori cunoscu i i, doamn ”, frumoas i elegant , lumi...! Fie ca pa ii s -i fie lini i în special, de renumitul Milu cu o inut i o prestan de- binecuvânta i în lini tea ve nic Gheorghiu, pentru diversele unde dorea s fie din nou al turi reprezenta ii cu „Chiri a...” de cei dragi pe care îi striga mereu în ultimele zile ale vie ii! Începând din anul 1949 Nutzy Grunea a realizat coreografia a 22 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL din România Cimitirele evreießti bucureßtene TEZAUR DE ISTORIE În anul 2019 am re- pagini tehnoredac- alizat o cercetare în tate în format A5 i cimitirul erban pentru a nu se pierde Vod -Bellu, pentru o uitate într-un calcu- monografie în care lator, încerc m s am inclus circa 600 public m un microti- de personalit ]i care, raj de 20 de exem- prin activitatea lor, plare, pân la au a ezat România sfâr itul acestui an. pe harta lumii. Nu Din acest tiraj, câteva m-am limitat la cimi- vor constitui depozi- tirul Bellu, ci am tul legal al Bibliotecii privit totul ca un Na]ionale a ansamblu funerar Ioan CIORCA României, iar restul monumental, în care vor r mâne la dom- am cuprins Eroii revolu]iei, nul pre edinte Paul Schwartz. Bellu cu sec]iunile ortodox, Obiectivul acestui micro tiraj catolic, militar i Parcul Memo- urm re te trei scopuri. rial al Academiei Române, Cim- Primul este acela ca materialul itirul Pro Patria, precum i cuprins în paginile lucr rii s cimitirul evreiesc de rit Spaniol r mân în Biblioteca Na]ional situat vizavi de Bellu. a României – prin depozitul Cu ocazia respectiv , împre- legal constituit, format din opt un cu domnul inginer Paul exemplare –, drept m rturie a Schwartz, pre edintele Comu- contribu]iei comunit ]ii evreie ti Cimitirul Spaniol •Mormântul nit ]ii Evreie ti din Bucure ti, în edificarea istoriei României. actorului Theodor Danetti (jos) am decis s realiz m, pe baz de Al doilea scop urm re te ca- voluntariat, o monografie sepa- pacitarea aten]iei publice asupra rat în care - pe lâng cimitirul tezaurului de istorie aflat în cim- spaniol (inclus în monografia itirele evreie ti. ansamblului funerar Bellu) - s Iar cel de-al treilea vizeaz realiz m o monografie dedicat generarea unei poten]iale cam- numai cimitirelor evreie ti din panii de strângere de fonduri, Bucure ti, în speran]a c vom necesarea finaliz rii unei g si fondurile necesare pub- cercet ri mai profunde în cele lic rii ei. Astfel am izbutit s ex- trei cimitire evreie ti bu- tind cercetarea i în cimitirul cure tene, cercetare ce urmeaz Filantropia. a fi finalizat cu publicarea unei Din p cate a intervenit aceast monografii de mare amploare situa]ie pandemic ce ne-a silit dedicat acestora. s sist m activitatea. Totu i am izbutit s adun peste 170 de Ioan CIORCA Cimitirul Filantropia 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 23

JURNAL de cronicar Noie Rotaru Comisia de votare Noie Rotaru în mijloc A[teptând la Mul†umim Diasporei din sec]ia de votare Republica Moldova pentru participarea la vot Drag Diaspora din Israel! 10.000 de cona]ionali, care panei de curent, dar au ie it re- Pe aceast cale, dorim s le muncesc aici, dar cårora nu le pede din încurc tur , au f cut mul]umim cona]ionalilor no tri paså de soarta poporului nostru. tot posibilul, s asigure lumina din ora ele, care s-au eviden]iat \\n salå cu diverse instala]ii de cel mai mult - Ierusalim, Afula, Da, în]elegem c munca de iluminare, pentru ca aleg torii Haifa, Hadera, Netania, Rishon constructor i de îngrijitor de s poat vota. Toate aceste im- le Zion, s.a, c i-au g sit timp, vârstnici la domi- pedimente, disconfort, nu i-a s - i fac datoria de cet ]ean al ciliul acestora, nu Republicii Moldova, prin este una u oar , dar f cut pe cei din Diaspora prezen]a la Sec]ia de votare din este una \\n mare må- moldoveneasc din Israel, Tel Aviv. surå psihologic i s plece sau s boicoteze Aceast prezen]å masiv ne-au foarte responsabil . Dar sec]ia. demonstrat c nu suntem in- nu uit m, s vorbim i de Din cauza prezen]ei diferen]i i c mai ]inem mult la cazurile, atunci când fa- masive a aleg torilor, patria noastr , chiar dac sun- milia nu le-a permis ingriji- Sec]ia de Votare i-a tem departe de cas , iar pentru torilor sub nici o form , s ias mai luat în plus, aceasta le spunem un Merci fru- din cas din cauza pandemiei înc o orå, ca s mos! cu restric]iile sale i a altor im- poat primi la vot Comunitatea noastr din Israel pedimente, iar al]ii chiar \\n mod pe to]i cei este una masiv i constituie con tient, au devenit obraznici, aprox. 15.000 de cona]ionali (în nu au dorit s fac un efort, de prezen]i. domeniul construc]iei i în sis- a face o schimbare. Dar am avut i alte cazuri temul de îngrijire); ace[tia i-au dat votul pentru candidata Maia Ne-am bucurat nespus, de nepl cute din partea unora Sandu - 4629 voturi, iar pentru to]i cei prezen]i duminicå din Diaspora noastrå, care ne- cel care ne-a umilit \\n ace ti 4 ani 15.11.20, la Sec]ia de Votare, pe au demonstrat lipså de educa]ie - 324 de voturi. ei nu i-a \\mpiedicat schimbarea i maturitate. Au stricat buletine Diaspora prezentå la Sec]iile sediului Sec]iei de Votare, din in- de vot - 29 (Tel Aviv) i 8 (Ash- de Votare, înc o dat ne-a cinta Ambasadei Republicii dod). Chiar ne-am pus între- demonstrat c i-au dorit foarte Moldova, într-un alt sediu mai barea, cum s stai un timp mult o schimbare i î i doresc cu spa]ios, care corespunde îndelungat în rând, în ploaie, ca adev rat o schimbare în ]ara cerin]elor sanitare, sau ploaia de s mâzg le ti buletinul de vot? noastr , î i doresc s se întoarc afar , care a ]inut de diminea] Care a fost sensul sau motivul acas la copii i nepo]i. pân seara, pandemia de Covid de r zbunare?? Am fost \\nså dezam gi]i de al]i i mai ales pana de curent, care Vå mul]umim drag Diaspora, a ]inut aproape o orå. I-a deran- înc o dat pentru prezen]a Dvs jat pe comisie aceast apari]ie a la Sec]iile de Votare din Tel Aviv i Ashdod! 24 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL actual Ing. BARUCH TERCATIN Diplome de Onoare ßi multe TOLDOT mul†umiri pentru îngrijitorii din Republica Moldova din „Fiii se bat” (Bere it / Geneza 25, 22), înc partea Amb. Gabriela Moraru din pântecele mamei lor, Rivca. Mama, în- sp imântat , întreab care este motiva]ia acestui comportament straniu, iar r spun- sul, ce va creiona destinul lui Iacov i al lui Esav, este: „Dou neamuri sunt în pântecele t u i dou popoare se vor ridica... i cel mai în vârst îi va sluji celui mai tân r” (Bere it / Geneza 25, 23). Asist m la o dram famil- ial , cu implica]ii istorice. \"Un zâmbet, o aten]ie deosebit sau o vorbå bun spus zilnic unui b trân de c tre un îngrijitor de vârst- nici, înseamn a-i d rui o zi mai mult din via] !\" Dna Gabriela Moraru, Ambasadorul Republicii Moldova în Statul Israel, le aduce sincere mul]umiri Esav este descris ca un individ violent, tuturor \\ngrijitorilor de vârstnici din Israel, mai ales un „om al câmpului”, conduc tor al unei Noie Rotaru, Tatiana Bârc , Tatiana Demian, Aliona armate de 400 de oameni (Bere it / Geneza Ciudin, Aliona Pl m deal , Sergiu Ono cenco, Angela 33, 1). El nu ezit s omoare mul]i oameni Gotinjan, Ana alari, i dore te s - i ucid chiar fratele, gelos c Tudor Hariuc, Oleg acesta a primit binecuvântarea p rinteasc D nu , Tatiana (Tamara) de la Iacov. În Midra , Esav este prezentat Berioza, Eugenia Cojo- ca un om „jucându-se pe câmpuri”, fraz cari, Maria Bor , Maria pe care comentatorii o interpreteaz drept Cre u, [.a pentru înaltul o aluzie la adulter. Tradi]ia iudaic îl con- profesionalism (foto). sider pe Esav un „ra a”, o persoan rea. Cu aceast ocazie, dom- Prin contrast, Iacov este înf ]i at ca un om nia sa îi men]ioneaz cu cu sufletul curat, „care s l luia în cort”, diplome, pe cei mai buni un înv ]at atras de studiu. Rabi Saadia îngrijitori de vârstnici la Gaon spune c termenul „a tr i în cort” domiciliul acestora din sugereaz faptul c Iacov era un în]elept i Diaspora moldoveneasc un bun cunosc tor al Torei. Al]i interpre]i din Israel. consider c era un om drept, cu frica lui Amb. Gabriela Moraru, Mult succes! Dumnezeu, având o fire opus lui Esav. Noie Rotaru Noie Rotaru Pericopa revine la tema clarviziunii de care dau dovad matriarhele. I]hak dorea s -l binecuvinteze pe Esav, întâiul n scut, pe care îl considera perfect. Rivca îns , care intuise adev rata natur a celor doi fii, consider c binecuvântarea trebuie s -i fie dat lui Iacov i îl îndeamn s recurg la o în el torie, s pretind c este fratele s u, îmbr cat în hainele acestuia de vân toare. În plus, Iacov cump r dreptul de întâi n scut de la Esav pentru o mâncare de lin- te. Episodul dovede te cât de pu]in pre]uia Esav mo tenirea p rinteasc . Astfel, bine- cuvântarea p rinteasc i continuitatea mo tenirii avrahamice îi este conferit lui Iacov. De i crezuse ini]ial în for]a lui Esav i refuzase s vad adev ratul s u carac- ter, I]hak realizeaz în final c leg mântul s u cu Dumnezeu poate continua prin Iacov i numai prin el, mergând mai de- parte, din genera]ie în genera]ie, pân la cap tul vremurilor... 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 25

JURNAL analist istorie Andrei Marga. O simbiozå istoricå: Europa ßi Israelul (continuare din numårul trecut) arid , s-a în l]at o ]ar cu înalt Este important, examinând Nu po]i desp r]i Europa de com- competitivitate în agricultur i in- rela]ia Europa – Israel s lu m în ponenta cultural evreiasc f r a dustrie, axat pe inova]ie, care este seam starea Europei, mai exact a o amputa de o parte a sufletului ei. unul dintre cei mai atr g tori nucleului ei, Uniunea European . Este important pentru a în]elege parteneri economici pe glob. Nici o M refer sintetic la aspectele prin- aceast rela]ie s lu m în seam in- alt ]ar nu s-a construit într-un cipale. dicatorii de performan] ai Is- timp atât de scurt la un nivel de raelului. Îi evoc sintetic. competitivitate atât de înalt, încât Spus direct, Uniunea European Israelul între]ine de multe dece- stârne te deopotriv admira]ie i, nu mai este doar promisiunea nii o temeinic dezbatere privind inevitabil, invidie de orice fel. tr it euforic din anii nou zeci, ci organizarea ca stat i organizarea i realitatea birocratizat , br zdat statului ca stat de drept demo- Israelul a înregistrat o dezvoltare de mi c ri centripete i perplex cratic. Începutul ei precede cu mult economic uimitoare ce permite din ultimii ani. Starea ei nu se mai 1948, când, prin votul covâr itor în analogii fructuoase. „Tigrii asia- poate aborda cu speran]a ame- Organiza]ia Na]iunilor Unite, co- tici” sunt termenul de compara]ie lior rilor pe care timpul le aduce. munitatea mondial a recunoscut la îndemân . În raport cu orice ]ar Ea reclam acum reorganiz ri legitimitatea aspira]iei evreie ti de care s-a dezvoltat dup a restabili statul evreu pe p mân- al doilea r zboi mon- cuprinz toare. tul str mo esc. Israelul a afi at de dial, Israelul întrune te Cu ani în urm luam la început o democra]ie vibrant , îns o premis rar : el într-un ocean de opozi]ii externe, nu are nevoie de pro- act de noua criz euro- i r mâne singura democra]ie din grame culturale, c ci pean i anticipam c Orientul Mijlociu. În multe locuri dispune de cultur în pentru Europa unit de din lume meritocra]ia s-a atenuat, mult mai mare m sur dup 1993 va fi viitor dar Israelul men]ine unitatea din- decât al]ii. Este eloc- doar sub condi]ia re- tre democra]ie i meritocra]ie mai vent faptul c peste venirii la democra]ie bine ca alte state. jum tate din popula]ie (vezi Andrei Marga, The Israelul a trebuit s poarte, dup a absolvit studii supe- Destiny of Europe, Ed. 1948, repetate r zboaie pentru a rioare f cute serios, c Acad. Române, Buc., supravie]ui, fiind de cele mai educa]ia copiilor, ado- 2012). Mai târziu am reit- multe ori singur. Statul evreu a i lescen]ilor i maturilor erat acest punct de etalat una dintre cele mai bune este pe primul plan, c vedere. Evolu]ia Uniunii for]e militare din lume, cu toate c orientarea spre crea]ie Europene confirm con- tradi]ional evreii nu au avut acces este atmosfera îns i i c mari cre- tinuu aceast opinie. la comanda regimentelor i divizi- atori de talie mondial apar con- ilor i nici nu p reau preg ti]i de tinuu în Israel. În orice domeniu Ast zi nici nu se mai ac]iuni militare. Nu numai c nici Israelul aduce în scen an de an invoc doar nemul]umiri punc- un soldat str in nu a participat la noi vârfuri de talie interna]ional , tuale sau tr iri de situa]ii privind ap rarea Israelului, dar între timp ]ara fiind deja printre supraputer- evolu]ia european . Se vorbe te, multe ] ri înva] din preg tirea ile tiin]ifice i tehnologice de nu numai de englezii care au pre- militar a tineretului israelian i azt zi. ferat brexitul i de regin , ci i de o din succesele logistice i strategice cale nefast , ce se înfund , pe care ale armatei israeliene. Israelul nu a plecat în politica sa Europa este conjurat s o p r - Israelul a construit o economie extern dintr-o pozi]ie comod . seasc , ca un fel de ultim ans . dintre cele mai performante din Statul evreu a fost înso]it de la Nu ne afl m, desigur, în fa]a alter- lume cu bra]ele cet ]enilor s i i restabilirea sa pân ast zi de voin- nativei „umanism sau barbarie”, folosind inteligent i profitabil in- ]a unor for]e considerabile de a-l pe care Husserl o vedea ultimativ terac]iuni interna]ionale. Dintr-o distruge sau m car împiedica ori la sfâr itul anilor treizeci în Euro- ]ar de oameni reveni]i pe p mân- compromite. Acest stat i-a generat pa. Dar nici nu este ceva lini titor. tul str mo ilor din peste aptezeci îns continuu lideri capabili, care de alte ] ri, care au trebuit ca ne- au examinat cu realism des vâr it Unii numesc derapajul ce s-a pro- mijlocit s cultive un p mânt cu i în]elepciunea pe care o poate da dus între timp „postdemocra]ie” – peste nou zeci la sut suprafa] apartenen]a la o cultur str veche societ ]i în care au loc alegeri libe- i care au luat decizii care au per- re, dar voin]a politic ce se impune mis înaintarea în contexte aproape este cea a „elitelor privilegiate” f r speran] . Experien]a Israelu- (Colin Crouch, Postdemocratie, lui probeaz , la rîndul ei, cât de Suhrkamp, Frankfurt am Main, hot râtoare poate fi valoarea deci- 2008), în vreme ce cadrul decizio- den]ilor. De aceea, aceast ]ar nal condamn cet ]enii la pasivi- r mâne mereu un partener la care tate (Hans Magnus Enzensberger, nimeni, r mas realist i respons- Sanfter Monster Bruxelles oder die abil, nu renun] . Entmündingung Europas, Suhr- kamp, Frankfurt am Main, 2013). (continuare în numårul viitor) 26 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL divertisment Amestecate VERTICAL: 1. Dispozitiv de propulsie spre în l imi. 2. Ex- ORIZONTAL: 1. O trup ... punerea concret a unei cereri de teapt ! 2. Se exprim pe (pl.) – Se afl permanent în mai multe voci – Termen in- opozi ie. 3. Chemare tip pen- i ial! 3. Ultimul act din \"Omul tru anumite persoane (pl.). – care a v zut moartea\" – Îmbr c mintea viitorului! 4. Ap r tor de frunte. 4. Fac Un leu... (ca to i leii!) – Sin- fe e-fe e – Te oblig s fii gur pe lume. 5. Bun de gur mereu în ascensiune (pl.). 5. (este vorba de necuvînt toare) Zile toride! – Fac parte dintr- – P mînt mîncat de... ape. 6. un cerc de literatur ! 6. Se iau Deprindere gre it – Ora în dup al ii. 7. Ciocîrlie (pop.) – Coreea. 7. Limit teritorial ! – Mediu citadin (dim.). 8. Patru! Cl diri pe vremuri (sing.). 8. – C r i tip rite i puse în vîn- Directoare... (pl.). 9. Preg tit zare (masc.) 9. O po i învîrti s închid fereastra – Corec- cu u urin – Rîu în Sparta an- ie...! 10. Vrea s impresioneze tic . 10. Acord primul ajutor în tot ce face. Dicţionar: IDE, (fem.) – Punct luminos. LIE, ENUS, IRI Subîn†eles VERTICAL: 1. Cutre- mure, inunda ii, ura- ORIZONTAL: 1. Apre- gane...! 2. Aparate care cieri defavorabile referi- înmagazineaz curent toare la adresa cuiva (fig.). electric (sing.). 3. În elat 2. Se eviden iaz la (argou) – Cl dire în con- adunare. 3. Pui de jivin – struc ie. 4. Sacagiu – Cul- Sînt de diferite culori. 4. pabilitate. 5. Cîmp Gust nepl cut – Stat euro- sem nat cu cereale – Vechi pean cu capitala la Valetta. instrument muzical. 6. 5. Nu scoate o vorb – Pus Opere! – Cadou interzis – la curent. 6. Stau într-o vil ! Fluviu italian. 7. Locomo- – Produs de panifica ie – tiv tras pe o linie de Dubleaz ! 7. Cantonament garaj – Picior de lemn! 8. – Geam prin care nu se Roman de Chateaubriand poate vedea. 8. Pînz de – Îndurare. 9. Spa iu mic calitate inferioar – Drum l sat în mod special pen- de fier. 9. Multiplul kilo- tru dilata ie în cazul a gramului – Cl direa dou cl diri al turate – monarhilor. 10. Lipsite de Obi nuit. 10. Fata Mor- logic . gana. Punctaje VERTICAL: 1. Extraordi- nar . 2. Infatuare – Urd ! 3. Pe deasupra tuturor – Ia ORIZONTAL: 1. Imaginar – Lo- forma vasului în care se calitate în China. 2. Clocotitor afl . 4. Jgheab pentru mîn- (fig.). 3. ans (pl.) – Ora în carea vitelor (pl.) – Ur- India. 4. Ciolan – Proiectant de m rite i oprite în cele din construc ie a cl dirilor i împre- urm ! 5. Z vor – Blegi. 6. jurimilor. 5. Se mut cu cas cu tot! – Zbur tor mitologic. 6. Re- Zdrean . 7. Conduc tori la ducerea pre urilor la m rfurile musulmani. 8. Bold – din comer . 7. Arbore cu lemnul Ma ini blindate. 9. Profe- valoros – Leu! – Insul în Marea siune – Covrigi! 10. Ne- Egee. 8. Denumire general pen- maiv zut – Învins. 11. tru gradele superioare ale cleru- Punct de oprire pe calea fer- lui – Pere! 9. Vulcan activ în at – Deosebit de buni! Japonia – Burni . 10. Pot fi ro ii, Dicţionar: AMUS, SIA, verzi i galbeni! – Credincio i. CEA, ITTA 19.11.2020 • Via†a

JURNAL lumea Artei Cu profundå durere, ADIO Draga Olteanu Matei! Marea actri]a Draga Olteanu Contribu ia adus teatrului i Matei a murit. Medicii de la Spi- cinematografiei române ti a fost talul Sfântul Spiridon din Ia i au recunoscut prin numeroasele pre- anun]at c , în ciuda eforturilor de- mii, titluri, diplome, pe care le-a puse, actri]a a murit în noaptea de primit de-a lungul carierei, printre mar]i spre miercuri. care: Premiul ACIN 1975 (“Ilus- trate cu flori de câmp”, “Filip cel Actrita implinise varsta de 87 ani Bun”), Premiul UNITER pentru în- pe data de 24 octombrie 2020. treaga activitate (2004), Premiul Marea artist las în urma ei un gol TVR i PTWB (Prime Time World uria pentru teatrul românesc i în Broadcast) pentru Cea mai iubit inima fiec rui român. A strans actri (2003), Premiul Gopo pen- ropote de aplauze cu fiecare tru întreaga carier (2010), Pre- apari]ie. miul pentru întreaga activitate oferit în cadrul Draga Olteanu Matei a Festivalului Inter- ajuns, vineri seara, la na ional de Film Com- Spitalul „Sf. Spiridon” edy Cluj (2011). din Ia i, fiind trans- În 2002, i-a fost acor- ferat de la Spitalul dat distinc ia Ordi- Jude]ean Piatra nul Na ional “Steaua Neam], din cauza României” de c tre unei hemoragii di- Pre edin ie, pentru gestive superioare. d ruirea cu care a servit scena i cultura Actri a Draga Ol- româneasc . teanu Matei s-a n s- Începând din data de cut la Bucure ti, la 24 29 octombrie 2011, Draga octombrie 1933. Olteanu Matei are o stea pe Aleea Celebrit ilor din Pia a Cine a fost Timpului din Bucure ti. Prezent Draga Olteanu Matei la eveniment, îndr gita actri a declarat: \"Dup Dumnezeu, v A absolvit Institutul de Art mul umesc tuturor, cei care a i Teatral i Cinematografic ''I.L. venit aici i cei care nu sunt aici, pentru c datorit dumneavoastr Caragiale'' în 1956. În septem- eu am fost actri , m-am str duit brie, acela i an, a debutat în din toat inima s v bucur i s v piesa “Ziari tii” de Alexan- sus in starea de bine\". dru Mirodan. În perioada În 2014, i-a fost înmânat de c tre 1957-1990, a jucat pe scena principesa Margareta, Ordinul Teatrului Na ional din Bu- “Coroana României” în grad de cure ti. Ofi er, în cadrul unei ceremonii Membr a Genera iei de Aur care a avut loc în Holul de Onoare al Castelului Pele din Sinaia. În a teatrului românesc i cu o cari- acela i an, so ul s u, dr. Ion Matei, er care se întinde de-a lungul a 55 care i-a fost al turi 44 de ani, a ani, actri a Draga Olteanu Matei a murit. încântat spectatorii români inter- Draga Olteanu Matei s-a nu- pretând zeci de personaje în filme, m rat printre personalit ile cul- spectacole de teatru i scenete TV. turale ajunse la senectute, care au fost omagiate cu prilejul Zilei Cul- Dup pensionarea sa din Teatrul turii Na ionale, în 15 ianuarie 2018, Na ional (1992), marea actri a în- la Ateneul Român, eveniment or- fiin at, la Piatra Neam , compania ganizat la ini iativa Ministerului teatral pentru actori neprofesion- Culturii. i ti “Teatrul Vostru”. A devenit ofi- Nando Mario Varga cial pietreanc la începutul lunii septembrie 2007, când a ob inut buletin de Piatra Neam . La 25 oc- tombrie 2007, i-a fost acordat titlul de Cet ean de onoare al municip- iului Piatra Neam . 28 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

JURNAL divertisment Dorel Schor ZICERI Plecat de acaså DOUÅ FEˇE * Chiar dac nu ai ple- ist i pl ceri ieftine * Îl suspectez pe unul f r cat de acas , cel mai bine (Andrei Bacalu). masc , dar dac poart este s te întorci. masc îl suspectez i mai * Ce greu m-am obi - mult. * Când o întrebare nu nuit s stau acas . are r spuns sau are prea Acum ce-o fi cînd va * Exist inteligen]a multi- multe r spunsuri e ace- trebui s merg la lateral dezvoltat , dar i cea la i lucru. lucru... ? unilateral dezvoltat . * Nu se face c rare * Când e ti pe minus * Dac cere nu înseamn c stând pe loc. ajungi s -l admiri pe nu are... Zero. * Politicienii, chiar i * S n tatea pe care o pier- în pandemie, sunt cu * Nu accept sfaturi dem noi nu o g se te nimeni. gândul la alegerile vi- pentru c eu nu dau. itoare. * I-ar intra mintea la cap, dar * De-a lungul vie]ii vei în- nu are pe unde... tâlni mai multe m ti decât * Cel mai r u e când to]i au * Po]i s ]i-o iei în cap, ai chipuri (Luigi Pirandello). dreptate (Beatrice Vaisman). dovedit c ai! (Roni C ciularu). * Istoria e numai una, istorici * Majoritatea laurilor nu * Dac pui întrebarea potriv- sunt o mul]ime. ajung în coroan . it , ai pe jum tate r spunsul. * Mintea vine cu timpul sau nu vine de loc. * Nu e om serios cine nu * Imediat ce ai f cut o * Toat via]a depindem de tie s râd . gre eal , afl cine e vinovatul ! vârst ... * Putem rezolva orice * M-am transformat rad- * Pro tii apar în dublu exem- problem spunând c ical. Dintr-un optimist plar ca s se sus]in reciproc. nu exist . moderat am devenit un pesimist moderat. * Fie roata i p trat , tot se mai învârte o dat (folclor). * S-a aprobat în par- lament o Lo]iune de * Lucreaz a a - azi bate un încredere. cui i mâine îl scoate. * Unii arat a a de * Pe vremuri credeam c ax- bine cu masc încât n- ar trebui s-o dea jos niciodat Dezlegårile Sudoku simplu (Beatrice Vaisman). careurilor * Se poate pune baz pe el? Rezolvare Unii spun c mai degrab se AMESTECATE: poate pune acid! Trompetist, Ru- * Cei cu dou fe]e au nevoie moare, Te, Agonie, de dou m ti? Bor, Mine, Sc ri, B, * Ziua cea mai lung se as- Ide, Er, B, Urm ritori, cunde dup noaptea Lie, Or el, IV, Edita i, cea mai scurt . Naiv , Enus, Aliat , * Pentru cei ce Est. cump r con tin]e, SUBÎN ELES: toate con tin]ele Catalog ri, Acapara- sunt de vânzare. tor, Lupan, Rase, * Unul arunc o piatr în Amar, Malta, Mut, f ntân i dou zeci de Li , L, Il, Pit , Bi, de tep]i a teapt s vad cine Tab r , Mat, A ic , o va scoate. in , Ton , Palat, * Unii sunt pro ti, dar noroc Ira ionale. tot nu au. PUNCTAJE: * Respect -te reciproc... Fictiv, Amus, Efer- * Optimist de nevoie. vescent, Noroace, Sia, * Spune-mi cine te laud , ca Os, Arhitect, Melc, s -]i spun cât valorezi. Icar, I, E, Ieftinire, * Urma alege! Dac mai Nuc, Lu, Cea, r mâne ceva. Arhiereu, Pr, L, Itta, Rou , Ardei, Pio i. 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 29

JURNAL cultural Arnold Hellman Unele dintre cele mai utile aparate [i substan]e de azi au Inven†ii ßi fost descoperite din întâmplare iar multe dintre ele au descoperiri ap rut f r ca inventatorii lor s urm reasc nici pe departe întâmplåtoare acest mod de întrebuin are a unor substan]e [i dispozitive. Vom ar ta câteva asemenea situa ii, c rora li se potrive te zicala „unde dai i unde crap ”, în sens pozitiv. Cuptorul cu microunde • Teflonul • Stimulatorul cardiac • Razele X • Super-Glue • Zaharina • Percy Spencer, un electronist de ex- Chimistul Roy Plunkett, în 1938, spera s cep ie, se juca \\ntr-o zi din anul 1945, descopere o nou varietate de clorofuoron - car- dup ce luptase în r zboi, cu un mag- bon. Într-o zi a intrat în camera de refrigerare netron emi tor de microunde, folosit la unde f cuse un experiment i a descoperit c aparatele radar. i a constatat c un gr simea nu se lipise pe o cutie de baton de ciocolat pe care-l avea în tabl . Substan a pe care a descoperit- buzunar începuse s se topeasc . Ast- o s-a dovedit a fi un lubrifiant foarte fel i-a dat seama de importan a pe bun cu o temperatur de topire care o pot avea microundele în foarte ridicat . Aceasta era via a de zi de zi a oamenilor, afl m teflonul i a fost folosit prima într-un articol publicat în revista oar la aparatura militar . „Popular Science. Profesorul Wilson Greatbath, Wilhelm Roentgen de la Univrsitatea Buffalo, nu a ob inut Fizician, f cea \\n 1895 un ex- rezultate dorite cu un rezistor prin care periment obi nuit pentru s înregistreze activitatea cardiac . În raze catodice. A observat c o locul unuia de 10.000 ohmi, el a scos bucat de carton fluorescent dintr-o cutie unul de megaohm. Noul din camer se aprinsese. i a dispozitiv f cea o pauz de o secund observat c particulele de lu- ”nedorit ”. Profesorul i-a dat seama min emise puteau trece totu i c un anumit curent poate regla prin obiecte solide. Bom- cursul inimii. Astfel a ap rut pacemakerul bardând un corp metalic cu având o m rime care s -i permit s fie in- electroni rapizi acesta trodus în pieptul pacien ilor. Pân atunci aparatul emitea radia ii foarte pene- avea m rimea unui aparat telefonic (cum erau pe vre- trante. Prima imagine ob in- muri). Se nume te în mod curent stimulator cardiac. ut cu noua descoperire a fost cea a mâinii so iei. Dr. Harry Coover a ob- 1879. Ira Remsen i Constantin Fahlberg erau în pauza de mas în lab- servat, \\n 1942, cu mâhnire c cianoacrilatul, substan creat oratorul lor de la Universitatea John Hop- de el, nu d dea rezultatele kins, dup experien ele efectuate. Fahlberg scontate. uitase s se spele pe mâini înainte de mas Coover inten iona s-o uti- i degetele sale erau dulci. lizeze pentru arme i îl sup ra faptul c Descoperise îndulcitorul ar- substan a se lipea de orice. Dup 6 ani a re- tificial i numele lui e credi- descoperit-o, îns a patentat super-lipiciul tat ca salvator al suferinzilor (Super-Glue) în 1958 la 16 ani dup prima de diabet, ai celor care in lui folosin . diete, inclusiv de sl bire. 30 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020

E o vorbå cunoscutå Oi vei Må refer doar la evrei De cînd neamul e pe lume Licå Bluthal Pronun]åm mereu OI VEI S-au unit mai marii lumii ßi pozeazå-n mielu[ei În traducere OI VEI Vor o pace cu Iranul Pace-n lume cu OI VEI Se-n]elege „Auleu\" Este o vorbå ce-aminte[te Bibi, premierul nostru Soarta neamului evreu Strigå-ntr-una la mi[ei: Mai târziu, sau mai devreme Diminea]a, seara, noaptea Ve]i cânta în cor OI VEI La bårba]i sau la femei La culcare, la sculare Joe Biden schimbå placa Dupå vechiul obicei? Auzi [lagårul OI VEI E el simbolul salvårii Într-un secol de OI VEI ? Când vorbim de sånåtate De afaceri, de femei Doamne, ia prive[te Terra Trebuie så intre-n vorbå Peste tot jar [i scîntei Scoate lumea din mocirlå ßi expresia OI VEI Så nu spui [i Tu OI VEI Virusul COVID omoarå Azi arabii au în lume Båtrânei [i tinerei Guvernan]i [i mul]i lachei Peste tot auzi cuvântul Mai târziu sau mai devreme Vor cânta [i ei OI VEI Pune]i masca [i OI VEI Lume, lume, [ti]i prea bine Când te duci ca så-]i faci pia]a Cå solda]ii no[tri-s zmei Ca så iei ro[ii, ardei, Merg la luptå fårå fricå Carne, pe[te sau lactate Doar bunicii zic OI VEI Cînd vezi pre]ul, zici OI VEI Må anun]å cerebelul Cå l-am stors pentru idei ßi-n politica globalå Joacå to]i sticle]ii-n creier Totul merge pe ]i]ei Eu închei [i zic OI VEI De-i råzboi sau de-i o crizå Hai cu [lagårul OI VEI Când a fost ales Obama Am avut cu to]i cîrcei Hussein e pre[edinte?? Dragi americani, OI VEI 19.11.2020 • Via†a Noastrå Jurnal din Israel 31

Pråjituri ßi Vå invitåm så specialitå†i de ne cunoa[te]i mai bine pe cofetårie în ambalaje speciale facebook pentru orice ocazie may cake Pråjituri de caså sau la comandå instagram: maycake 13 0524575227 Sediul: Rishon LeZion La Editura OFAKIM Itonut: La Editura OFAKIM Itonut HARRY ROSS Caietul din sertar vå aßteaptå cu ultimele exemplare jurnal israelian Gânduri 1987-2017 REBELE Getta despre idei, femei ßi evrei... Berghoff carte plinå de sevå ßi umor volum care ridicå la cote Comenzi: Enric Roskovits nebånuite succesul cår]ilor Rh. Weizman 91/10 Naharia anterioare ale autoarei tel: 077-7929550 420 pagini • 90 shekeli • Comenzi la autoare: Getta Berghoff • tel: 03-55.640.33 • Pre]ul 55 Sh inclusiv expedi]ia Str. Givat Hatahmoshet 30/3 Holon cod 58478 La Editura Ofakim Itonut La Editura Ofakim Itonut Teatrul Vie]ii Sonete în amurg Licå Bluthal Andrei Fischof • epigrame • catrene• råvaße • cronici rimate Prefa]å de Zoltan Terner Licå Bluthal continuå cu perseveren]å [i talent «Pariul con]inut în acest mega-poem de sonete tradi]ia marilor umori[ti români îmbogå]itå cu este grav, major, total. Andrei Fischof posedå darul nespus de pre]ios al cuvântårii oracular- o sensibilitate umoristicå specific evreiascå, a[teptându-[i pe drept încadrarea crea]iei sale metaforice despre esen]ele tråirii (Z.T.) în istoria literaturii din România Cartea se poate comanda Prof. Andrei Strihan prin telefon 04-8757591 Tel. 0546-815765 • Pre]ul 40 shekeli • • 03-7396556 32 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 19.11.2020