Important Announcement
PubHTML5 Scheduled Server Maintenance on (GMT) Sunday, June 26th, 2:00 am - 8:00 am.
PubHTML5 site will be inoperative during the times indicated!

Home Explore revista oglinda Aprilie 2017

revista oglinda Aprilie 2017

Published by gsavoinesti, 2017-05-02 07:13:46

Description: revista oglinda Aprilie 2017

Keywords: none

Search

Read the Text Version

Nr. 26 - APRILIE 2017 MOTTO: “Şcolarul - Cartea în care citim şi în care noi trebuie să scriem . ” (P. Rosseger) VOINEŞTI – aprilie 2017

MULTICULTURALISM ŞI EDUCAŢIE STEREOTIPURI, PREJUDECĂŢI, DISCRIMINARE Educaţia interculturală reprezintă o topică importantă atât la nivelul politicilor educaţionale (promovate de agenţii internaţionale, ca de exemplu Consiliul Europei, Comunitatea Europeană, Banca Mondială), dar şi a practicilor educative (formale, non-formale şi informale) propuse şi promovate de diferitele sisteme naţionale de învăţământ. Societatea contemporană este marcată de contextele geopolitice, economice, şi culturale diverse. Fenomenele globalizării şi migraţiei sunt actuale în întreaga lume, are loc o intensificare a schimburilor şi transformărilor pe toate planurile de la cel economic la cel social, cultural, educaţional.... Europa contemporană nu mai poate fi înţeleasă şi tratată static, dintr-o perspectivă şi cu o viziune ermetică, ci, în primul rând, în mod direct şi deschis prin prisma acestor restructurări care au loc permanent, a schimbărilor politice, sociale, culturale, economice, tehnologice, ce par a fi singura constantă a lumii dinamice în care trăim. În construirea percepţiei noastre despre celălalt intervin o serie de factori care reflectă atât propriile noastre raţionamente, cât şi anumite generalizări pe care, în mod indirect, le preluăm din societatea în care trăim. Există situaţii diverse în care apar anumite efecte negative, convingeri subiective ale unui anumit individ sau grup cu privire la caracteristicile altui individ sau grup, perceput ca diferit faţă de primul (grupul de apartenenţă). Altfel spus, se observă în acest caz o deteriorare sau construire a unei imagini deformate a realităţii, apare o convingere sau o reprezentare preconcepută asupra unor categorii de persoane sau a unor indivizi care fac parte din acea categorie. Stereotipul reprezintă un ansamblu de convingeri împărtăşite de un anumit grup/individ, pe baza unor scheme rigide de înţelegere a altora, cu privire la caracteristicile personale sau trăsăturile de personalitate şi de comportament ale unui anumit grup de persoane şi implicit a indivizilor care aparţin acelei categorii. Stereotipizarea este procesul prin care sunt emise „etichete” generalizatoare asupra unor grupuri, clişee care pleacă de la anumite credinţe şi valorizări particulare, accidentale. Datorită stereotipiilor apar prejudecăţile, şi mai mult, apare discriminarea. Prin acest proces al stereotipizării are loc o simplificare a două realităţi care se organizează astfel pe categorii, potrivit unor caracteristici aparent comune. Astfel anumite imagini se transformă în clişee/ etichete ca vor fi atribuite mai apoi situaţiilor/ grupurilor/ persoanelor aparţinând categoriei iniţiale de clasificare. Există diverse exemple şi experimente interesante în psihologia socială, interetnică cu privire la natura stereotipurilor şi modalităţile de reducere a acestora. Desigur astfel de stereotipuri apar şi în contexte educaţionale, nu de multe ori suntem tentaţi să avem anumite prejudecăţi despre elevii leneşi, indisciplinaţi etc. Evident, că uneori suntem afectaţi, poate în mod inconştient de anumite stereotipuri care se propagă în societate. Desigur 1

sunt astfel de situaţii diverse în care stereotipurile afectează percepţiile noastre, de exemplu când analizăm (critic sau mai puţin critic un articol din ziar, o emisiune TV despre rromi) ; sau chiar comportamentul nostru (atitudinea noastră – uneori inconştientă în situaţii sociale, ca de exemplu în tramvai cu un grup de rromi). Cum ne putem debarasa de stereotipuri, cum putem elimina clişeele pe care le avem? Câteva soluţii sunt de natură să ne ajute pentru a ne debarasa de stereotipuri înainte de a cunoaşte o cultură/ persoană sau de a ne comporta într-o situaţie: Examinaţi o situaţie doar după ce cunoaşteţi toate detaliile, Judecaţi o persoană după cum este, spune şi face, (nu după ce v-a transmis cineva sau după ce vă aşteptaţi), Căutaţi să fiţi bine informat şi ceea ce ştiţi să fie pertinent, semnificativ, Eliminaţi ceea ce nu este esenţial pentru a rezolva o situaţie, Angajaţi-vă şi valorizaţi experienţele de comunicare interculturală şi contactele sociale pozitive, Fiţi deschis şi tolerant, acceptaţi diversitatea. Prejudecata reprezintă fenomenul respingerii celuilalt considerat drept membru al unui grup faţă de care se manifestă sentimente negative. Este mai degrabă o predispoziţie de a adopta un comportament negativ faţă de un membru al unui grup pe baza unei generalizări eronate şi rigide, fără a ţine cont de trăsăturile şi caracteristicile personale ale acelui individ. Discriminarea este comportamentul negativ sau tratamentul nefavorabil faţă de anumiţi indivizi, membri ai unui anume grup social (sau de alt natură) despre care avem prejudecăţi, si anume din cauza rasei, sexului, religiei, etniei sau cerinţelor/ orientărilor speciale pe carele are. O posibilă clasificare a formelor de discriminare poate fi următoarea: (1) discriminare oficializată - apare în acte oficiale, documente juridice (spre exemplu limitarea accesului unor categorii pentru anumite funcţii - destul de rară, însă prezentă în anumite situaţii ca de exemplu limitarea accesului forţei de muncă din noile state membre în Uniunea Europeană); (2) discriminarea instituţionalizată - nu exista prevederi explicite, însă sistematic se încurajează informal discriminarea (de exemplu, un elev nu este primit într-o anumită clasă, o persoană nu este acceptată pe o poziţie anumită datorită unor criterii rasiale sau a apartenenţei la o anumită minoritate); şi (3) discriminare situaţională - depinde de percepţia personală a fiecăruia de a se raporta la celălalt, a interacţiona, a comunica etc. O altă categorizare poate fi făcută în relaţie cu intensitatea manifestării discriminării. Avem de-a face, în principiu cu două tipuri de discriminare (1) făţişă (rasism) – care de obicei ia forme directe şi este manifestă şi (2) subtilă– care vizează de obicei preferinţa pentru un anumit grup/ categorie, şi anume acelea din care face parte individul. Discriminarea nu este doar un fenomen care ţine de relaţiile interetnice, din punct de vedere sociologic se vorbeşte şi de o discriminare care este susţinută destratificarea socială, puterea/ situaţia economică sau prestigiul social. Discriminarea între sexe este, la fel o problemă care pune probleme mai multor discipline ca psihologia, sociologia, educaţia. Mişcările feministe la fel ca alte curente de luptă împotriva discriminării sunt frecvente în societatea contemporană. 2

Referindu-ne la educaţia interculturală rămânem la definirea, pe scurt, a principalelor tipuri de reacţii discriminatorii, şi anume: Rasismul – teoria / ideologia care face apologia superiorităţii unei rase în comparaţie cu alta, militând pentru conservarea şi necontaminarea rasei considerate privilegiate. Se bazează pe teoria inegalităţii biologice şi intelectuale a raselor umane promovând ideea superiorităţii unora faţă de celelalte. Antisemitismul– este acel tip de rasism care este dirijat contra evreilor. Apartheid – discriminare rasiala care împarte oamenii după culoarea pielii. Xenofobie – sentimentul de aversiune faţa de străini în general, faţă de alte popoare. Toleranţa – atitudinea de a admite la celălalt/ ceilalţi o manieră de gândire şi acţiune diferită de propria abordare, fără a avea prejudecăţi despre o anumită persoană/ grup sau cultură. Există o serie de efecte perverse ale discriminării, precum şi strategii de eliminare, minimizare a efectelor acestora. Pot fi aduse în discuţie câteva din strategiile celor care se simt discriminaţi, şi anume: (1) situaţia de resemnare, şi acceptare a statusului (ex. copiii rromi care nu merg la şcoală şi se consideră victime ale societăţii, întărind astfel clişeele existente), (2) auto-deprecierea – sau profeţiile care se auto-îndeplinesc, (3) emanciparea şi implicit lupta contra prejudecăţilor negative (rromi cu studii superioare, integraţi social etc). Este extrem de important să înţelegem că nu este vorba doar de educarea „minorităţilor” ci în egală măsură a majorităţii, pentru a promova o politică a deschiderii, recunoaşterii diferenţelor şi a diversităţii. Bibliografie: 1.Lect.dr. Nicoleta Elena Chioncel, Educaţie interculturală- suport decurs, Universitatea din Oradea, 2007. 2.Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaţie interculturală, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007. Prof. Iurea Ionuţ Director, Liceul Tehnologic Voinești 3

LEADERSHIP ÎN EDUCAȚIE Cuvântul leadership este adeseori tradus cu termenul de ”conducere”. Eu cred că ar putea fi tradus ca artă și meșteșug în conducere. De ce? Poate pentru că în educație, un lider este format, nu înnăscut, el se dezvoltă, trece printr-un proces continuu de educație, pregătire profesională, acumulare de experiență și autoevaluare. Liderii conduc punând la lucru calitățile și trăsăturile lor de caracter, dar și convingerile, valorile morale sau de altă natură care îi ghidează în activitate, etica, pregătirea profesională, cunoștințele din diverse domenii. Deși o funcție de conducere ne oferă autoritatea de a realiza anumite atribuții și de a contribui astfel la atingerea obiectivelor unității de învățământ din care facem parte, puterea oferită de poziția în ierarhie nu ne și transformă automat într-un lider, ci ne dă doar ”calitatea” de șef. Liderul este diferit prin faptul că îi face pe subalternii/ adepții săi să realizeze țeluri înalte nesimțindu-se obligați să execute anumite sarcini care le sunt trasate. Arta conducerii se referă la comportament, în mod special la comportamentul conducătorului față de ceilalți. În educație, și probabil și în alte domenii, oamenii respectă și consideră a fi calități de lider: integritatea, responsabilitatea, calmul, capacitatea de a conduce prin puterea exemplului, acordarea de ajutor membrilor echipei atunci când este nevoie, capacitatea de a asculta și a înțelege oamenii, recunoașterea faptului că succesul aparține echipei ca întreg, puterea de a lua decizii, puterea de a solicita opinia celorlalți, dorința de perfecționare, capacitate de organizare/planificare/prioritizare, buna folosire a timpului, optimismul, capacitatea de a încuraja coechipierii să se perfecționeze, empatia, raţiunea, conștiința de sine, adaptabilitatea, pasiunea, curajul și rezistența. Liderii care posedă aceste atribute au șanse mult mai mari să aibă rezultate bune, indiferent de context. Sigur, nu toți liderii posedă aceste trăsături în întregul lor, însă este clar că ele stau la baza formării unui lider eficient. Nu este ușor, dar un lider trebuie să fie capabil să se pună în locul altui om și să înțeleagă de unde vine, cum se simte, la ce se gândește, care este agenda lui și ce îl motivează. 4

Cum nimeni nu e perfect, și liderii au slăbiciuni. După ce își descoperă aceste slăbiciuni, trebuie să le recunoască față de ei înșiși, după care să găsească o metodă să le depăşească. Dacă un lider este în stare să lupte cu propriile slăbiciuni, atunci își poate ajuta și colegii să facă același lucru. Una dintre cele mai mari greșeli pe care le poate face un lider, talentat de altfel, este să aibă idei fixe, despre care să creadă că sunt cele mai bune. Acest tip de lider crede că le știe și că le-a văzut pe toate. În fața schimbării și a competiției continue, capacitatea de a ne adapta este crucială. Leadership-ul nu este pentru toată lumea, cu atât mai puțin pentru persoanele slabe. Indiferent de domeniul în care activează, orice lider trece și prin perioade grele. Și ca să treacă peste obstacole, are nevoie de curaj și de pasiune, calități esențiale în orice ”luptă”. Dar chiar și cea mai bună strategie dispare în momentul în care ajungi în ”ring” și primești o lovitură. Și liderii sunt oameni și își primesc partea lor de lovituri. Câteodată, mai și cad. Numai adevărații lideri, mânați de pasiunea pentru ceea ce fac și de curaj, se ridică și continuă să lupte. Concluzionând, putem afirma că leadership-ul în educație este ”1% inspirație și 99% transpirație”. Munca unui lider din acest domeniu este dificilă pentru că se axează pe realizarea de schimbări dintre cele mai refractare, pentru care nu există soluții simple, pe stingerea unor conflicte cu rădăcini adânci, pe rezolvarea de probleme încărcate de importanță pentru viitorul copiilor noștri. Și revin la ceea ce spuneam în debutul acestui eseu: un lider se formează, nu se naște! Prof. Comănescu Gabriela Director adjunct, Liceul Tehnologic Voinești 5

ȘCOALA MEA, O POARTĂ SPRE EUROPA Școala generală mi-a oferit prilejul de a mă forma ca persoană. Mi-a dăruit aspirații, visuri, dorințe pe care să vreau să le îndeplinesc. Am avut profesori deosebiți, care m-au antrenat în tot felul de activităti, atât școlare cât și extrașcolare precum olimpiade, concursuri, cât și programul Eco-Școala la care am participat activ, fiind recompensați cu Steagul Verde. A trecut repede, dar nu am rămas doar cu noțiuni, ci și cu prietenii alături de care am împărtășit momente prețioase. Am avut mari emoții la examenul de capacitate, dar la momentul potrivit le-am înfrânt şi am putut fi mândră de rezultate. Deşi profesorii m-au îndemnat să merg la un colegiu, eu ştiam deja că alegerea mea va fi un liceu tehnologic. De ce?! Situația cauzată de boala tatălui meu, naveta grea, nu permitea riscul, mai ales că sora mea, cu rezultate la fel de bune era deja elevă acolo și ar fi fost contrar principiilor mele să fiu înscrisă altundeva. Pentru mine însă, nu a contat: m-am înscris la profilul de comerţ, am avut şi am parte de profesori minunaţi, care mă îndeamnă să dau tot ce am mai bun. Dimpotrivă! Faptul că învăţ aici nu m-a împiedicat să mă fac remarcată. Am participat la simpozioane, concursuri, olimpiade. Bineînteles, am avut şi rezultate. Aşa cum spunea şi marele poet rus Serghei Esenin: „Eu nu regret nimic, nici nu chem, nici nu plâng, Totul va trece ca petalele merilor albi.” Nu doar eu, ci şi şcoala mea a obţinut rezultate deosebite în ultimii ani: de două ori la rând (2011-2014; 2014-2017) a obţinut certificatul „Şcoală Europeană” datorită performanţelor deosebite în activitatea de cooperare europeană şi contribuţiilor aduse la promovarea şi dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei; Premiul II European Language Label 2010- Certificatul European pentru proiecte în domeniul predarii şi învăţării limbilor străine (Bucureşti, 4 martie 2011); Parteneriat Leonardo da Vinci – Mobilităţi:“European Skills in Electric and Electronic Auto” (9.09.2013 – 9.04.2014)-organizaţia de primire: Tellus (Group) Work Experience, Plymouth, Anglia; Parteneriat bilateral – Comenius 2012-2014 (Lifelong Learning Programme):“Green Energy for a Clean Earth”, iar în desfăşurare: New Skills Through A European Mobility(1.06.2015 – 31.05.2017). Ca preşedinte al Consiliului Şcolar al Elevilor am avut ocazia să-mi împărtăşesc ideile şi să fac vocea colegilor mei auzită: am realizat activităţi, am aplicat chestionare, astfel încât să-mi dau seama de ceea ce lipseşte şi nu îi motivează pe elevi. M-am gândit la burse de performanţă, dar am înţeles că autorităţile locale nu pot suporta astfel de cheltuieli. Este dezamăgitor atunci când te gândești că cei care fac performanță nu sunt motivați și apreciați în acest mod, iar cei care frecventează școala pentru o diplomă, primesc lunar o sumă de bani. La nivel judeţean s-a pus problema decontării abonamentelor pentru transport. Mulţi dintre colegii mei nu beneficiază nici 6

măcar de jumătate din bani, fondurile nefiind suficiente. Pe această cale, doresc să atrag atenția în privința acestor probleme și sper că, în anii ce vor urma, încetul cu încetul, să se regleze. Conform DEX-online, cuvântul „școală” este definit astfel: „Instituție de învățământ public unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline; totalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr-o asemenea instituție de învățământ. Izvor, sursă de cunoștințe, de învățături; mijloc, sistem de instruire într-un anumit domeniu.” Dar acest cuvânt înseamnă mai mult decât atât. Este unic şi inegalabil! Şcoala este sprijinul şi puterea de care ai nevoie de la o vârstă fragedă, care te formează ca cetăţean, ajutând la formarea educaţei, îmbogăţirea vocabularului, dar şi la acumularea unui bagaj fundamental de cunoștințe necesare asigurării viitorului social şi financiar al fiecărui om. Totuşi, ce înseamnă atunci când la scrierea acestuia i se alătură cuvântul „europeană” ? În viziunea mea, o adevărată școală europeană este cea în care elevii au dreptul de a-și fundamenta opiniile, de a-și exersa și dezvolta aptitudinile, prin realizarea activităților menite să le pună la încercare creativitatea, cât şi talentul nativ. Învățarea trebuie să fie diferențiată în funcție de nevoile fiecăruia, ținându-se cont de tipul de inteligență prin care se poate ajunge la performanţă şi succes. Conform lui Howard Gardner, psiholog american și autor al cărții „Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences”, există 7 tipuri de inteligență: lingvistică, muzicală, logico-matematică, spațială, kinestezică – a corpului, intrapersonală și interpersonală. De asemenea, acesta scoate în evidenţă faptul că niciunul dintre tipurile de inteligenţă nu este mai presus, fiecare având o dezvoltare specifică; mai mult, chiar accentuează faptul că toate aceste inteligențe trebuie să se îmbine armonios și să se dezvolte pentru a ne putea fi creată propria personalitate. Cât este de importantă pentru fiecare dintre noi şi punerea în practică?! Elevii ar trebui să participe la diverse activităţi menite să îi pregătească în aplicarea definiţiilor învăţate la orele de studiu, pentru a se putea confrunta cu situaţii din viaţa reală: de exemplu, realizarea unor ateliere prin care vor putea să-şi pună la încercare atât cunoştinţele acumulate, cât şi imaginaţia: contabilizarea unei mici întreprinderi pentru o zi, pregătirea unei prezentări de modă virtuală sau expoziții ale micilor pictori. În ziua de astăzi, mulți dintre noi, chiar și eu, încă nu știm care este exact domeniul pe care vom vrea să-l studiem mai departe. Poate că știm ceea ce ne place, dar nu suntem siguri că, în urma studiilor făcute, vom avea un loc de muncă sigur și chiar un salariu potrivit muncii prestate. De aceea, vreau să scot în evidență faptul că acesta este un punct important ce trebuie atins, discutat și rezolvat cu scopul de a ajunge la adevăratele standarde europene. Am putea ca, până la liceu, să se pună accentul pe cultura generală a elevului, iar după ceea, să se pună mai mult accentul pe specializare, să se studieze mai mult disciplina de specialitate, pentru ca el să se poată axa pe un anumit domeniu pe care, de ce nu, să-l poată continua la facultate, master şi/sau doctorat (studii 7

universitare și postuniversitare). În cazul meu, disciplina contabilitate ar fi cea de specialitate, deşi aceasta este studiată decât în primii doi ani de liceu. Cu toate acestea, optimismul, dorința și ambiția trebuie să coexiste, căci altfel nu vom reuși să răzbim, așa cum ne îndeamnă și Ella Jane Fitzgerald : „Nu renunța la ceea ce îți dorești să faci. Acolo unde există dragoste și inspirație, nu cred că poți să greșești.” În ciuda interesului spre excelenţă individuală, elevii trebuie să-şi formeze o afinitate către munca în echipă. De aceea, aplicarea proiectelor în grup este necesară în formarea unui colectiv unit, invidia şi egoismul fiind minimalizate pe această cale. Personal, mi-aş dori să pun accentul pe schimbul de experienţă. Este necesar şi benefic pentru noi să observăm mediul şcolar din alte ţări. Astfel, avem şansa de a face comparaţii, asemănări şi deosebiri între situaţia noastră şi a lor şi totodată, ne vom putea îmbunătăţii modul de comunicare într-o altă limbă străină (engleză, franceză). Așadar, școala mea, prin perseverență, ambiție și devotament, poate fi o poartă spre Europa, prin provocările pe care le oferă, prin dorința de a ne descoperi sau alimenta pasiunile, căci visurile noastre sunt menite să se îndeplinească, fiindcă noi suntem viitorul acestei țări, din mici larve trebuie să ne transformăm în fluturi cu aripi frumos colorate, să zburăm liberi, fără presiuni, fără a fi speriați de un viitor nesigur. Oprea Cristina Marinela – elevă în clasa: a XII-a 8

VIZIUNE ÎNTR-UN GHIOZDĂNEL Ziua de duminică, 9 aprilie 2017, a fost pentru copiii Scolii Gimnaziale Suduleni, o zi specială. Membrii voluntari ai Asociației “Aura Ion” au vizitat copiii încărcați cu daruri, bunăvoință și energie. Proiectul “Viziune într-un ghiozdănel” în care suntem implicați reprezintă pentru copiii claselor primare, un sprijin și un motiv de bucurie. Acțiunile caritabile ale Asociației Aura Ion, sunt modul lor de a-și exprima iubirea, prețuirea față de “eroina sufletelor”, Aura Ion, modul lor de a-i păstra vie memoria iar, pe de altă parte, modul lor de a face cunoscut lumii întregi o părticică din caracterul ei, “unic prin frumusețea pe care o emana din interior, pentru că Aura trăia pentru a-i ajuta pe ceilalți, era visul ei “( Mariana Ciuca). Totodată promovează voluntariatul și responsabilitatea socială, umanitatea în sine. Mariana Ciuca, președinta Asociației, împreună cu mama Aurei, cu sora sa și alți voluntari au vrut să le aducă acestor copii un zâmbet alături de BluParty, organizator de evenimente, petreceri pentru copii. Mesele au fost încărcate cu dulciuri, fructe, sucuri, de unde copiii s-au putut înfrupta din plin. Au fost extrem de încântați și s-au distrat de minune. Petrecerea a fost de poveste. Cadourile personalizate au fost pe placul lor având în interior rechizite, dulciuri, jocuri, cărți și multă dragoste. 9

Alături de conducerea școlii, care susține acest proiect, am realizat un parteneriat în vederea sprijinirii acestor copii. Proiectul a început acum un an când voluntarii Asociației au adus copiilor ghiozdănele complet echipate, iar de Crăciun cutii personalizate special concepute pentru câțiva dintre copiii școlii. Anul școlar viitor voluntarii Asociației Aura Ion vor să vină în sprijinul tuturor elevilor școlii donând ghiozdane complet echipate și alte rechizite necesare pentru începutul anului școlar. Prin prisma Marianei Ciuca, a Georgianei Zeca, si a multor altor voluntari, acești copii vor beneficia de un sprijin consistent. Mulțumirile noastre se îndreaptă spre toți cei care au luat parte la aceste evenimente și suntem recunoscători tuturor celor care au depus suflet, muncă voluntară, resurse materiale și temporale și sperăm ca noi să le urmăm exemplul. Înv. Dobrinoiu Georgiana Înv. Barbu Alina Şcoala Gimnazială Suduleni 10

APLICAREA METODELOR MODERNE LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE Modulele de specialitate oferă posibilităţi multiple şi variante de teme şi conţinuturi pentru folosirea sistematică a strategiilor interactive si consider strategiile didactice interactive benefice în organizarea pedagocică a unor lecţii de predare- învăţare sau de laborator tehnologic atractive, cu un caracter activ- participativ din partea elevilor si cu posibilităţi de colaborare, cooperare eficiente. Utilizarea strategiilor didactice cooperante, au un rol esențial în dezvoltarea proceselor cognitive superioare, a abilităților de comunicare, în îmbunătățirea motivatiei, a stimei de sine și în dezvoltarea personalității elevilor. Nu există cercetări specifice ale acestor metode, în cadrul modulelor de la clasa a IX- a sau a X- a şi nici asupra motivaţiei învăţării, folosind aceste metode pentru a implica activ elevii, în cadrul orelor de laborator şi instruire practică. Metodele de evaluare bazate pe tehnici de comunicare orală si scrisă sunt considerate metode clasice unde sunt integrate si metodele bazate pe utilizarea probelor practice, dar si alte metode de instruire, cu multiple resurse docimologice: exercițiul- algoritmic, euristic, aplicațiile practice, investigațiile creative si elaborarea de proiecte. Evaluarea prin probe practice are drept obiectiv specific verificarea capacității elevilor în diferite contexte didactice si extradidactice a cunoștințelor dobândite în spațiu si timp, o unitate de învățare, un modul de studiu pe semestru sau an de învățământ. Acest obiectiv este îndeplinit în măsura în care cunoștințele dobândite, sunt integrate si valorificate optim la nivel de deprinderi și de strategii cognitive necesare pentru rezolvarea de probleme și de situații problemă propuse de orice disciplină de învățământ. Recomandările privind alegerea şi folosirea metodelor de învăţământ la profilul Resurse naturale şi protecţia mediului:  Metodele didactice să nu ducă la încărcarea și suprasolicitarea elevilor si să asigure dezvoltarea capacitătății de transfer a noțiunilor prin asigurarea instruirii pe un exemplu - cheie, nu pe întregul conținut;  Elevii să fie obișnuiți să analizeze situații și activități de învățare, dar și rezolvarea de probleme teoretice și practice;  Folosirea simultană a mai multor metode acționale, adecvarea metodelor alese pentru fiecare tip de lecție si adecvarea metodelor, obiectivelor, competențelor, activităților de învățare și mijloacelor de învățământ . 11

Metoda de evaluare bazată pe probe practice, prezintă mai multe caracteristici posibile:  Orientarea asupra procesului calitativ, reflectat în produsul final al învățarii eficiente, demonstrate practic prin rezolvarea de probleme și situații - problemă.  Verificarea dimensiunii experimentale, practice, a conținutului instruirii, receptat, asimilat la nivel de competență de aplicare, probată prin cunoștințe, deprinderi, strategii cognitive, susținute prin atitudini pozitive față de domeniul de cunoaștere respectiv, față de disciplina de învățământ și față de tipul de învățare (formală, nonformală, informală) necesar în contextul determinat ( timp, spațiu, forme de organizare).  Stabilirea unui model docimologic de acțiune eficientă care vizează: tematica lucrărilor practice, etapele de parcurs pâna la obținerea rezultatului, criteriile de măsurare (cantitativă) și apreciere (calitativă), instrumente operaționale (teste, bareme, grile) și variante posibile, probabile de realizare a activităților, utilizând resursele instruirii asistate de calculator. Metode interactive implementate la orele de specialitate și de laborator: Metoda predării învăţării reciproce; Metoda mozaicului ; Schimbă perechea ; Metoda piramidei; Diagrama cauzelor şi efectului; Tehnica Lotus ; Explozia stelară ; Metoda pălăriilor gânditoare; Metoda ciorchinelui ; Metoda cubului; Metoda Frisco; Acţiunea integrală. Metoda predării- învățării reciproce Lecţia “Sursele de poluare a solurilor” – Clasa a IX-a profil Resurse Naturale si Protecţia mediului: Textul va fi împărţit în părţi logice. Clasa va fi împărţită în grupe a câte 4 elevi. Fiecare va avea un rol: rezumator, întrebător, clarificator, prezicător. Prin această metodă interactivă elevii vor fi capabili să-şi însuşească tehnica de studiere a unui text folosind patru strategii de învăţare. Se vor forma grupe de câte patru – cinci elevi fiecare având câte un rol: de a rezuma textul, de a pune întrebări despre ce s-a citit, de a clarifica termenii noi şi de a exprima ce se va întâmpla în continuare. Metoda mozaicului - Metoda mozaicului este bazată pe învăţarea în echipă, fiecare elev are o sarcină de lucru în care trebuie să devină expert. El are apoi sarcina de a transmite colegilor informaţiile asimilate la tema ”Tipuri de instrumente si aparate PHARE” folosite pentru determinările cantitative și calitative. Etapele metodei: 1. Pregătirea materialului de studiu; 2. Organizarea clasei în echipe şi fiecare elev primește o subtemă de studiu; 3. Faza studiului independent; 4. Constituirea grupurilor de experți pe subtemă; 5. Discutarea subtemelor pe grupe de experți; 6. Întoarcerea la grupul initial și discuții cu colegii. 12

Elevii lucrează pe grupe și roluri Elevii organizați pe grupe primesc fișe de lucru “expert”, fiecare grupă are ca sarcină o determinare de laborator, grupa va prezenta întregii clase modul de lucru și rezultatele obținute. Implementarea metodelor interactive în cadrul lecţiilor la domeniul Agricultură: Folosirea demersurilor practice la orele de laborator tehnologic și preocuparea pentru a rezolva probleme ; Dorinţa de a învăţa şi pe alţii ceea ce el ştie deja și interesul pentru informaţii cu trimitere spre partea practică; Condiţii pentru afirmare, competiţie, colaborare şi cooperare, un mod de gândire autocritic; Portofoliul individual şi de grup; Studiul de caz; Proiectul; Investigaţia; Jurnalul reflexiv; Observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevului; Interviul; Înregistrările audio şi video; Fişa pentru activitatea personală a elevului. Metodele interactive de predare- învăţare şi evaluare sunt acelea care îi ajută pe elevi să înveţe cum să gândească, să descopere modul în care pot găsi soluţii la probleme şi răspunsuri, la întrebări prin forţe proprii. Întregul proces de predare - învăţare şi evaluare este avantajos pentru elevi prin calitatea competenţelor şi comportamentelor formate, prin transformarea elevului într-o persoană activă, cooperantă, deschisă la nou, la studiu în echipă, la perfecţionare şi autoevaluare. Metodele interactive folosite la clasele a IX-a – a XII-a la profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, specializarea Horticultor, au avut marele avantaj că au fost bine adoptate de elevi, mai ales la orele de laborator tehnologic Astfel, la modulul Climatologie și pedologie, unde sunt necesare instrumente şi tehnici de măsurare, la lecția “Determinarea însușirilor fizico- chimice”, la clasa a IX-a C, s-a aplicat metoda Mozaicului cu fişe expert, media clasei la evaluare la sfârşitul activităţii de învăţare, a fost de 7,20 comparativ cu media obţinută la aceeaşi unitate de învăţare în anul precedent de 6,30. Pledez pentru introducerea metodelor interactive la disciplinele de specialitate la profilul Resurse naturale şi protecţia mediului, la acele lecţii la care se pot implementa cu succes aceste metode, mai ales la orele de laborator tehnologic şi instruire practică. RECOMANDĂRI Pornind de la ideea că fiecare metodă are trăsăturile sale specifice mi-am propus, pe parcursul activităților didactice, la lecțiile disciplinelor de specialitate, să îmbin metodele tradiționale cu cele moderne în contextul care leagă activitatea școlară de viața cotidiană în perspectiva dezvoltării multilaterale a personalității elevului. Utilizarea strategiilor didactice cooperante, care au un rol 13

esențial în dezvoltarea proceselor cognitive superioare, a abilitatilor de comunicare, în îmbunătățirea motivatiei, a stimei de sine și în dezvoltarea personalității elevilor. Diversificarea metodelor didactice moderne în procesul de predare - învățare - evaluare a disciplinelor de specialitate, conduce la sporirea eficientă a acțiunilor educaționale si pledez pentru metodele interactive (formativ-informative), care contribuie la formarea spiritului critic și a gândirii creatoare la elevi. Bibliografie C.L.Oprea, Strategii didactice interactive, Editura didactică și pedagogică, 2008,pg 188, 232,243,255. I.Bontaș, Pedagogie, Tratat, Editura ALL, 2001, pag. 345 E.Joița, Pedagogie și elemente de psihologie școlară, Editura Arves, 2003, pg 219, 231. Marin Manolescu,Teoria și metodologia evaluării,Editura Universitară, 2010, pg 170-180 Ioan Cerghit, Metode de învățământ, Editura Polirom, 2006, pg 114 Prof. ing. Andreescu Lucica 14

ȘCOALA ALTFEL „SĂ ȘTII MAI MULTE SĂ FII MAI BUN” În perioada 27-31 martie 2017, Liceul Tehnologic Voinești a desfășurat săptămâna “Școala Altfel“, cu programe dedicate activităților educative şi extracurriculare, această săptămână fiind o combinaţie de şcoală şi de timp petrecut într-un mod plăcut de către elevi. Titlul proiectului desfășurat pe parcursul acestei săptămâni a fost: Cine sunt eu? Cunoașterea de sine – cale și scop în educație. Activitățile desfășurate au venit în întâmpinarea nevoilor de autocunoaştere a adolescenţilor, sprijinind activitatea diriginţilor în consiliere şi orientare și încearcând să răspundă la câteva întrebări existențiale ale adolescenților. Obiectivele generale ale proiectului au fost următoarele: dezvoltarea aptitudinilor de autocunoastere şi intercunoaştere; dezvoltarea aptitudinilor de construire și prezentare a imaginii de sine; optimizarea încrederii în sine şi în ceilalţi; creşterea interesului pentru schimbare, învăţare, dezvoltare; participarea activă la propria educaţie şi la integrarea în viaţa socială; dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător; dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale și proactive; promovarea dialogului şi a comunicării între elevi, cadre didactice, părinţi, membrii ai comunităţii locale . Săptămâna a debutat cu activități captivante, în care elevii s-au regăsit în personaje, citate, în activități artistice, sportive și culturale. Ziua de marți a surprins prin activități care au avut ca scop identificarea și gestionarea emoțiilor, metode de diminuare a stresului, precum și stabilirea regulilor de utilizare a internetului și a jocurilor online (jocuri care produc dezechilibre emoționale și dependență). Miercuri, elevii au participat la activități ce privesc orientarea în carieră, ateliere de creație, universul adolescenților. În urma acestei zile, curtea liceului s-a înfrumusețat prin confectionarea din cauciucuri uzate a unor ghivece de flori, dar și prin acțiuni de ecologizare, semn că elevii au devenit mai responsabili. Joi, activitățile au continuat cu “Antreprenori români de succes”, concursuri de postere pe tema “Cine sunt eu?”, iar o mare parte din elevi s-au implicat în pregătirea unui meniu sănătos, gătit în cantina liceului. În cursul zilei de vineri, au fost organizate concursuri sportive și de creație în aer liber, dar și activități de prevenire și combatere a violenței “Zâmbesc, nu lovesc!” 15

Astfel, fără presiunea unui clopoțel și mai ales a catalogului, elevii s-au bucurat în unanimitate de săptămâna “altfel”, care a adus un plus de valoare prin creșterea participării copiilor în vederea realizării obiectivelor propuse. Coordonator: prof. Marin Mioara Președinte C.Ș.E.: Prioteasa Corina 16

PROIECT DE PARTENERIAT SUR LES AILES DE LA LANGUE FRANÇAISE Ȋncepând cu anul scolar 2014-2015, Şcoala Gimnazială Suduleni, structura a Liceului Tehnolgic Voineşti, este implicată într-un proiect de parteneriat cu Şcolile Ilie Popescu din Şotânga şi Şcoala Gimnazială Coresi din Târgoviste. Acest proiect vizează studierea limbii franceze prin abordarea de mijloace si metode moderne şi diversificate in realizarea de activităţi în care elevii sunt implicati. În zilele noastre, limbile străine au devenit o necesitate pentru o viaţă profesională de succes si nu numai. În acest sens, limba franceză este în continuare o limbă importantă în spaţiul internaţional, fiind o limbă frecvent utilizată in foarte multe ţări din lume, iar pe internet este una din primele trei limbi utilizate, împreună cu engleza şi germana. Pe de altă parte, învăţarea acestei limbi ne poate deschide orizontul cultural, căci putem să citim direct în limba franceză, cărţi, reviste, piese de teatru. Nu în ultimul rând, limba franceză ne dă posibilitatea de a studia în Franţa, în marile sale Universităţi. Prin urmare, limba franceză va rămâne o limbă străină foarte folositoare si foarte valoroasă. Tocmai de accea considerăm ca antrenarea elevilor in activităţi care presupun utilizarea acestei limbi este necesară pentru dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor de comunicare în limba franceză. Cunoscând mai multe limbi străine de circulatie internaţională, elevilor li se permite accesul la o comunicare mai eficientă şi la o înţelegere mai aprofundată a lumii în care trăiesc şi a culturilor altor popoare. Scopul acestui proiect este acela de a stimula şi motiva elevii pentru învatarea limbii franceze prin colaborare, dezvoltându-le capacităţile de exprimare în limba franceză. Ȋn realizarea activităţilor din cadrul proiectului s-au folosit metode interactive precum jocuri, piese de teatru, cântece, poezii, redactare de scrisori si e-mailuri. Ca obiective ale proiectului, am propus:  Stimularea interesului şi a dorinţei de a se cunoaşte şi de a forma noi cercuri de prieteni;  Organizarea unor activităţi comune (serbări, confecţionarea unor obiecte) cu ocazia diferitelor sărbători (Crăciun, Mardi Gras,Ziua Francofoniei,Paşte, 1Iunie,);  Atragerea elevilor în activităţi de tip joc, concurs, concert, vizită, comunicare prin intermediul scrisorilor şi a e-mailului;  Realizarea unui schimb de experienţă benefic elevilor şi cadrelor didactice implicate. Ȋn cadrul acestui proiect de parteneriat între cele trei şcoli, am reusit să realizăm activităţi deosebite cu elevii noştri, aceştia fiind extrem de încantaţi de moadlităţile de realizare ale acestor activităţi şi de faptul că au avut ocazia să îşi dezvolte abilităţile de comunicare în limba fraceză, interacţionând cu colegii lor. 17

Am lucrat in echipă/ Am vizionat filme/ Am dezbatut subiecte Am facut cunostintă/ Am legat prietenii/ Am ’’incărcat’’ copacul prieteniei cu amprentele noastre Am jucat piese de teatru 18

Am realizat jocuri distractive/ Am dansat/ Am cântat Am pătruns in lumea literară a lui Antoine de Saint- Exupery, confectionând afişe, benzi desenate, planşe Am participat la concursuri/ Am câstigat premii Prof. Lidia Iacob Şcoala Gimnazială Suduleni 19

BULLYING –UL ÎN ȘCOALĂ “Violența este ultimul refugiu al incompetenței” (Isaac Asimov) Episodul 1: Ce este Bullying-ul? Termenul bullying își are originea în cuvântul englezesc bully care înseamnă bătăuș, huligan și nu are o traducere exactă în limba română, dar poate fi asociat cu termenii de hărțuire, intimidare, terorizare, agresiune. Violenţa în şcoală o întâlnim la tot pasul şi nu neapărat în formele ei extreme (comportamente agresive care pun în pericol viaţa altor persoane) ci într-o formă mascată, cu care elevii ajung să se obişnuiască şi să o accepte ca făcând parte din viaţa de şcoală. Bullying-ul poate fi definit ca fiind un act comportamental repetat, îndreptat spre rănirea fizică sau mentală a unei persoane. Bullying-ul este o formă de agresiune, o formă de violență căreia îi pot cădea victime atât copii, cât și adulți. Deși este un termen relativ necunoscut în România, nemediatizat ca în țările anglo-saxone, fenomenul de bullying există și în țara noastră, drept urmare trebuie să învățăm să îl recunoaștem și să îl combatem. Vă sună cunoscut? Tânărul care își terorizează zilnic colegii, le fură prânzul și toți ceilalți trăiesc zilnic cu teama că oricând ar putea fi agresați de către acesta? Fetele populare din școală care au o anumită poziție socială, sunt îmbrăcate după ultima modă și complotează împotriva persoanelor lipsite de apărare? DA, vă sună cunoscut!!! În primă instanță vă gândiți la filmele americane cu adolescenți, apoi vă amintiți că, parcă, ați văzut o scenă asemănătoare și în școala voastră sau poate un prieten din altă școală v-a povestit o întâmplare la care a asistat. Și atunci conștientizăm faptul că actele de agresiune nu sunt prezente doar în filme, ele fac parte din viața noastră de zi cu zi. Statistici despre bullying-ul la nivel global (conform www.dosomething.org) 1) Mai mult de 3,2 milioane de elevi sunt victime ale bullying-ului în fiecare an. 2) 1 din 4 profesori nu văd nimic greșit în aceste acte de agresiune și aceștia aleg să intervină în doar 4% din cazuri. 3) Aproximativ 160.000 de adolescenți chiulesc zilnic în fiecare zi de la școală din cauza agresiunilor repetate. 4) 56% dintre elevi au fost martori la diverse tipuri de agresiune în școală. 5) Două treimi din elevi consideră că școlile răspund deplorabil la bullying, iar foarte mulți elevi consideră că ajutorul adulților este rar și insuficient. 6) 71% din elevi reclamă incidente de asemenea gen în liceul lor. 7) 1 din 10 elevi renunță la școală din cauza agresiunilor repetate. Bullying-ul poate transforma școala într-un loc de temut. Pentru a evita acest lucru trebuie să înțelegem fenomenul, să îi cunoaștem cauzele pentru a-l putea combate. Prof. Andrei Ana – Maria Elev. Prioteasa Corina 20

RELAŢIILE ECONOMICE ALE S.U.A. CU ŢĂRILE DIN SUD-ESTUL EUROPEI ÎN ANII 1914-1916 Declanşarea primului război mondial a modificat profund raporturile internaţionale în ansamblul lor. Nu odată, în mod neprevăzut, sensul relaţiilor dintre state s-a schimbat pentru întreaga lor evoluţie ulterioară. Sub impactul evenimentelor militare, unele au fost puternic perturbate sau întrerupte, altele au continuat, dar pe coordonate diferite, în vreme ce imperativele economice şi politice ale războiului s-au dovedit un impuls neaşteptat pentru relaţii altădată mai puţin strânse, conducând la legături noi ca intensitate şi perspective. Aşa se face că, anii primului război mondial au reprezentat o perioadă de răscruce şi în evoluţia relaţiilor economice ale Statelor Unite ale Americi cu statele Europei sud-estice. Ei au modificat în general realităţile politice în care se desfăşurau aceste relaţii şi au schimbat obiectivele şi perspectivele lor de viitor. Aceste schimbări au dat impulsul iniţial al relaţiilor interbelice dintre Statele Unite ale Americi şi statele respective. Derularea evenimentelor militare din Europa şi conflictul tot mai distrugător care a cuprins vechiul continent începând cu 1914 a afectat profund toate circuitele economice internaţionale. Rolul comerţului, al raporturilor financiare în general s-au modificat, servind mai puţin nevoile populaţiei şi tot mai mult imperativele purtării războiului. În relaţiile cu Statele Unite, interesele militare şi politice au schimbat unii dintre vechii parteneri în tabere deosebite şi au impus repede schimbarea mai întâi a conţinutului schimburilor comerciale. Teoretic, câtă vreme Statele Unite au rămas neutre, toate ţările din sud-estul Europei, indiferent de alinierea lor politico-militară, puteau menţine şi erau interesate în extinderea schimburilor cu marea putere transoceanică. Uriaşele nevoi ale purtării războiului sporiseră şi în aceste ţări necesităţile de import, ca şi în celelalte state beligerante, dincolo de capacitatea lor economică. Practic însă, distanţa mare a devenit curând după izbucnirea războiului un impediment, războiul dus pe mări, blocada navală britanică şi apoi preferinţele politice ale Statelor Unite, vizibile chiar în plină epocă a neutralităţii, s-au adăugat cu toate împrejurărilor care au determinat noua configuraţie a relaţiilor economice cu tot mai influentul neutru de peste Atlantic. La început, caracterul limitat al operaţiunilor militare din sud-estul Europei şi neutralitatea americană au creat impresia că în comerţul cu Statelor Unite cu statele din zonă se 1 ivise mai curând o ocazie de dezvoltare a lui decât un motiv de descurajare . Mai mult chiar, deoarece vechii competitori ai Statelor Unite, puterile europene, nu mai puteau asigura cu produsele solicitate aceste pieţe, preocupate fiind acum de satisfacerea propriilor lor nevoi, se ivea 1 “Un om de afaceri din Boston, Avram Tetian, remarca în acest sens că acum era momentul cel mai potrivit pentru ca şi comerţul României să-şi creeze legături directe cu producătorii americani, înlocuind intermediul Germaniei şi al Franţei”; cf. Ion Stanciu, Aliaţi fără alianţă. România şi S.U.A. (1914-1920), ed. a II-a, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2010, p. 36; 21

posibilitatea înlocuirii lor cu furnizorii americani . Mai precis, dispariţia intermediarului britanic şi 2 german din comerţul american cu sud-estul european oferea o situaţie favorabilă intensificării comerţului direct cu produse americane în zonă. Cercurile de afaceri americane au devenit repede conştiente de această şansă, pe fundalul preocupărilor lor de a opera o reconsiderare în general a relaţiilor economice cu Europa. În cercurile financiare şi comerciale din Statele Unite s-a vorbit, mai ales în perioada 1914- 1916, de o evaluare a nevoilor economice ale statelor balcanice chiar înaintea viitoarei păci, pe măsură ce tot mai numeroase state europene trimiteau în Statele Unite comisii de achiziţii, căutau 3 credite şi plasau comenzi din cele mai diferite, care anticipau chiar şi unele necesităţi postbelice . Cu sprijinul serviciului diplomatic şi consular american s-a trecut deci la crearea unui sistem de informare a producătorilor americani asupra posibilităţilor de expansiune comercială. Cererea pe pieţele naţionale, aflate în spatele liniilor frontului, crescuse brusc şi pretutindeni, iar creditul american pe termen scurt devenise tot mai convenabil partenerilor. Reprezentanţii unor importante firme americane se pronunţau acum cu referiri directe la relaţiile cu statele balcanice şi la 4 perspectivele lor . În acest context, în cazul României, de exemplu, anii neutralităţii au coincis cu o perioadă de crescând interes pentru problemele economice, făcându-se eforturi pentru îmbunătăţirea reprezentării consulare şi diplomatice reciproce. Preocupările privind pregătirea militară în eventualitatea intrării României în război, care mergeau în paralel cu pregătirea diplomatică 5 începută în toamna lui 1914 , acordau într-un asemenea context favorabil un loc mai larg amplificării legăturilor economice cu Statele Unite. Pe acest fundal se înregistrează mai întâi creşterea interesului unor mari firme şi comercianţi din Statele Unite pentru mărirea exporturilor şi dobândirea de noi poziţii economice în România. Solicitările adresate Departamentului de Stat din Washington pentru informaţii privind condiţiile economice din România au început să se înmulţească din 1914, iar numeroase mari companii, precum Baldwin Locomotive Works, Studebacker, Kellog Switchboard & Supply Co. şi altele, au sondat diferite posibilităţi de plasare a 6 produselor sau capitalurilor lor pe piaţa românească . Toate aceste planuri şi iniţiative născute din primele evaluări ale situaţiilor existente imediat după izbucnirea războiului mondial, au suferit, totuşi, un eşec. Intrarea Turciei în război şi închiderea strâmtorilor Mării Negre, în octombrie 1914, a pus capăt comerţului particular cu Statele Unite, în cazul României, Bulgariei, şi Turciei. Legăturile României cu Statele Unite s-au mai putut menţine decât în condiţii foarte dificile, un timp prin Serbia-Grecia (via Salonic), apoi doar peste Idem, Afaceri noi în lumea veche, Editura Silex, Bucureşti, 2000, p. 60; 2 3 Idem, Aliaţii …, p. 43-44; Alexandru Vianu, Istoria S.U.A., Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973, p. 270; 4 5 Eliza Campus, Din politica externă a României, 1913-1947, Editura Politică, Bucureşti, 1980, p.49-54; 6 Ion Stanciu, Aliaţii …, p. 37; 22

teritoriul Rusiei . Comerţul cu statele Unite a devenit şi el practic atât de dificil, încât foarte curând 7 n-a mai putut continua. În ciuda piedicilor tot mai numeroase generate de transport, s-a trecut însă, pe măsura nevoilor, la organizarea importului unor mărfuri şi produse necesare aprovizionării statului român în caz de război. Serbia, aflată într-o situaţie militară dramatică, nu a mai putut nici ea întreţine schimburi comerciale substanţiale cu Statele Unite; Grecia fiind singura care păstrându-şi accesul propriu la marea liberă, a putut să-şi continue comerţul cu Statele Unite. În aceste condiţii, evoluţia comerţului 8 cu Statele Unite se înfăţişează în anii 1914-1916, după cum rezultă din statisticile americane : State 1914 1915 1916 Grecia 1123511 0,05 22499646 0,85 37039672 0,72 România 2306377 0,1 391001 0,02 112437 - Turcia europeană 2160289 0,09 640201 0,02 41420 - Serbia 9462 - 909195 0,03 388434 0,01 Bulgaria 326734 0,02 12490 - 44223 - Aceste cifre ne arată că importul din Statele Unite după izbucnirea războiului (cifrele din 1914 sunt cele de dinaintea declanşări războiului) ne arată, cu excepţia Greciei, că evoluează în sens contrar, înregistrându-se scăderi drastice în cazul Turciei continentale şi a Bulgariei, dar şi al României, încă neutră în 1915. Aceste scăderi dovedesc constrângerile impuse importurilor din Statele Unite de împrejurările războiului sau dificultăţile transporturilor, exact într-o vreme caracterizată de creşterea necesităţilor, după cum aceleaşi împrejurări au permis Greciei o creştere accentuată, până în vara lui 1916. În ceea ce priveşte conţinutul acestor importuri, constatăm o modificare a priorităţilor: dacă înainte de declanşarea războiului Statele Unite aveau un important export de maşini agricole în zona studiată, ca şi exportul altor produse destinate consumului casnic şi de lux, după declanşarea conflictului acestea au lăsat loc unor importuri de importanţă mai stringentă. România, de exemplu, a fost nevoită să renunţe la importul utilajelor agricole şi petroliere, orientându-se în favoarea importurilor de bumbac, produse chimice, explosivi, muniţii şi arme, produse care se obţin foarte greu de la fabricile americane datorită comenzilor tot mai mari făcute de către statele Antantei fabricilor din Statele Unite. Problemele transportului către România sunt tot mai acute, mergând până la declanşarea unor adevărate crize în raporturile cu Anglia, atentă la cantităţile achiziţionate şi temătoare pentru eventuala transmitere a acestor furnituri militare către Puterile Centrale, în anii neutralităţii României . Chiar dacă materialele obţinute din Statele Unite 9 de către guvernul român nu erau de natură să satisfacă dorinţele acestuia, în tabloul general al aprovizionării României ele au ocupat totuşi un loc însemnat. Fără a putea fi comparate cu 7 Ibidem, p. 39; 8 Ion Stanciu, Afaceri noi … , p. 62; Idem, Aspecte ale relaţiilor româno-americane în anii neutralităţii României (1914-1916) în Studii şi materiale de 9 istorie modernă, vol. VI, Editura Academiei, 1979, p147; 23

cantităţile achiziţionate, în paralele, din Franţa (care au fost de departe mai mari) şi ştiind că Anglia a livrat aceste materiale doar după intrarea României în război, cantităţile cumpărate din Statele 10 Unite au depăşit pe cele provenind din Italia, Elveţia şi Spania . Tot în uzinele americane au fost 11 plasate indirect şi unele comenzi făcute de guvernul român în Anglia şi Franţa . Serbia şi-a mărit şi ea exporturile din Statele Unite tot pe seama comenzilor de furnituri şi materiale de război, iar Grecia prin intermediul importurilor de grâu şi făină, automobile, la care se adaugă importante cantităţi de produse petroliere, în special gaz lampant. Explicaţia este dată de înlocuirea furnizorilor de petrol românesc şi rusesc de către exportatori americani, ca şi în cazul 12 Bulgariei , obţinându-se, pentru viitor, noi poziţii ale acestora pe pieţele sud-est europene. Achiziţiile făcute mai ales în anii 1914-1916 au atras de asemenea atenţia asupra raporturilor financiar, asupra insuficienţei dar şi asupra importanţei lor de moment şi de perspectivă. Când România, de exemplu, a căutat, în anii menţionaţi, să obţină creditele necesare achitării comenzilor făcute producătorilor americani, Statele Unite au apărut brusc drept o alternativă preferabilă. Creditul american prezenta avantajul evitării condiţiilor politice pe care creditul Antantei le impunea, limitând libertatea de acţiune politică şi militară a României. Un apel la creditul american şi la piaţa financiară din Statele Unite reprezenta, evident, o mare îndepărtare de la relaţiile financiare ale României, legată în trecut de băncile engleze, germane şi franceze. Această noutate în relaţiile financiare ale României, întrevăzută pe neaşteptate în anii 1914-1916, nu s-a concretizat 13 14 însă atunci , dar nu avea să înceteze a tenta şi preocupa mai târziu, în anii războiului . În ceea ce priveşte exporturile ţărilor din sud-estul Europei cu Statele Unite, împrejurările politice au limitat şi mai drastic dezvoltarea lor. Dintre ţările zonei amintite doar Grecia a înregistrat o creştere, datorită poziţiei sale geografice. Astfel, ea şi-a triplat valoarea exporturilor, profitând de posibilitatea de a-şi plasa pe piaţa americană principalele ei articole: stafide, măsline, brânză, ulei de măsline, fructe, piei, tutun. Celelalte ţări au fost puse în situaţia de a-şi reduce drastic exporturile, până la a deveni insignifiant, cum este cazul Bulgariei, Serbiei sau al României. Războiul a produs o ruptură şi în funcţionarea capitalului american direct investit în economiile sud-est europene, în condiţiile în care el era redus şi înainte de război în raport cu cel investit în apusul Europei. Ca şi acolo însă, un mare trust ca Standard Oil şi-a putut la început continua activitatea în România până la intrarea ei în război. Operaţiunile subsidiarei Româno- Americane au cunoscut însă treptat o restrângere. După ce România s-a alăturat Antantei, în scopul realizării întregirii ei naţionale, când ofensiva germană a străpuns frontul Carpaţilor, trustul american a consimţit şi el la aplicarea planului de distrugere a tuturor instalaţiilor petroliere din 10 Ibidem, p. 150; 11 Ibidem, p. 146-149; Idem, Aliaţi …, p. 43-45; 12 Idem, Afaceri noi …, p. 64; 13 Idem, art. cit., p. 145-146; 14 Idem, Aliaţi …, p. 43-44; 24

Valea Prahovei, pentru a evita căderea lor pe mâinile centralilor . S-au dat trustului asigurări că 15 după război el va fi despăgubit pentru distrugerile suferite, dar Standard Oil a încercat să-şi menţină controlul aspra proprietăţilor lui în România şi sub ocupaţia germană, rămânând în relaţii de afaceri cu afiliaţii lui germani. Situaţia nu s-a mai putut prelungi decât până în februarie 1917, când Statele Unite şi Germania au rupt relaţiile diplomatice, Standard Oil vânzându-şi acţiunile Româno- 16 Americane afiliatului său german, primind, în schimb, acţiuni ale acestuia în Statele Unite . În concluzie, putem spune că declinul activităţilor comerciale şi a puţinelor companii cu capital american din sud-estul Europei în anii războiului s-a petrecut, după cum am arătat, explicabil, date fiind împrejurările ostile ivite în această zonă, în contrast cu situaţia din comerţul cu statele Europei occidentale, situaţie care avea să producă apoi efecte vizibile şi în perioada interbelică. Prof. dr. Iurea Ionuţ 15 Ibidem, p. 72-73; 16 Idem, Afaceri noi …, p. 66; 25

ECO-SALVATORII PLANETEI Îți iubeşti planeta şi vrei să o protejezi? Iubitorii de natură vor să devină eco-salvatorii planetei! 10 trucuri pentru a deveni un eco-salvator al planetei: 1. Închide robinetul în timp ce periezi dinții şi vei economisi 10000 de litri de apă în fiecare an. 2. Nu uita să stingi lumina când părăseşti o încăpere. 3. Opreşte încălzirea în camera ta atunci când o aeriseşti. 4. Alege să faci duş în loc de baie şi economiseşti 170 de litri de apă. 5. Ajută-ți părinții să facă o triere selectivă a deşeurilor. 6. Încearcă să arunci mai puțin. Poți să împrumuți, dai la schimb, dăruieşti sau vinzi lucrurile de care nu ai nevoie. 7. Încearcă să îngrijeşti măcar o floare în ghiveci, dacă nu poți să ai un strat întreg de flori în grădină. 8. Deplasează-te oricând poți pe jos sau cu bicicleta. Îndeamnă-ți părinții să evite deplasările cu maşina. 9. Scoate din priză sau închide aparatura pe care nu o foloseşti! 10. Învață să găteşti cu alimente sănătoase şi evită să cumperi mâncare fast food. Prof. Enachi Oana 26

ORE VERZI Motto: “Am primit lumea ca o moștenire pe care nu-i îngăduit nimănui să o deterioreze, ci pe care fiecare generație este obligată să o lase mai curată!”(J. Joubert) Mediul înconjurător, așa cum se conturează el astăzi este în mare parte o creație a omului. Este foarte clar că el poate influența la rândul său evoluția societății umane. Degradarea continuă a mediului înconjurător este un element major, al unei crize ecologice care se datorează intervenției omului în natură. Educația ecologică este o formă a educației care printr-un sistem de acțiuni specifice are menirea de a asigura formarea unei conștiințe ecologice, respectiv modelarea ei, având ca ideal democrația biotică prin care este recunoscut rolul fiecărei viețuitoare în ansamblul sistemului viu. Interesul şi dragostea pentru natură sunt la majoritatea copiilor instinctive. In plus, comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârsta cât mai fragedă sunt cele care se pastrează cel mai bine toată viaţa. Viitorul se referă la caracterul preventiv al acţiunilor, propunându-ne cu toţii să asigurăm o lume mai curată, în care copilul să ştie că fiecare gest contează, atât al său, personal, cât şi ca parte a unui grup în cadrul comunităţii. Scopul educaţiei ecologice este de a forma cetăţeni conştienţi şi preocupaţi de mediul natural şi de cel creat de om, care să înţeleagă şi să acţioneze cu responsabilitate pentru ocrotirea mediului. Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii – cetăţenii de mâine – vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Conştientizând frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, copiii vor înţelege utilitatea acţiunilor ecologice. Plecând de la aceste considerente, în cadrul orelor de biologie am încercat să-i fac pe elevi să înțeleagă importanța colectării selective și a reciclării, îndemnându-i să-și lase liberă imaginația și creativitatea pentru realizarea unor obiecte din materiale reciclabile, obiecte care, în unele cazuri, s-au dovedit a fi utilizabile în viața de zi cu zi. 27

Prof. Iurea Cătălina 28

22 MARTIE - ZIUA MONDIALĂ A APEI Apa ... „Tu eşti nu numai necesară vieții, ci eşti însăşi viața; bogăție fără seamă pe pământ, tu cea mai delicată, tu, cea mai pură; tu, sufletul pământului.” (Antoine de Saint Exupery) Semnificație În cadrul Conferinței Națiunilor Unite asupra Mediului Înconjurător de la Rio de Janeiro a fost adoptată, la 22 decembrie 1992, hotărârea prin care 22 martie devenea “Ziua mondială a apei”. S-a dovedit a fi o ocazie bună pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apa pură, precum şi identificarea problemelor şi găsirea de soluții la aceste probleme. Astfel, în fiecare an la 22 martie se celebrează Ziua Mondială a Apei (World Water Day). Tema aleasă pentru anul 2017 — \"Apa și apa uzată\" — este axată pe apa reziduală, care trebuie percepută ca o resursă valoroasă pentru economia circulară și care trebuie gestionată în condiții de siguranță, privită ca o investiție eficientă pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor naturale, potrivit www.worldwaterday. Gestionarea corectă a apelor uzate va conduce la eficientizarea circuitului apei pentru toate viețuitoarele, contribuind, astfel la îndeplinirea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 6, care vizează reducerea la jumătate a volumului de ape uzate neepurate și intensificarea procesului de reciclare și reutilizare sigură a apei. La nivel mondial, majoritatea apelor uzate din locuințe, orașe, industrie și agricultură se întorc în natură fără a fi epurate sau reutilizate, poluând astfel mediul și pierzând substanțe nutritive importante, precum și alte materii recuperabile. În loc să ca apele uzate să fie irosite, ar trebui redus volumul, dar și reutilizarea lor. În cadrul locuințelor, apele reziduale se pot reutiliza la udarea grădinilor și a terenurilor cultivate. În orașe, apele uzate se pot epura fiind utilizate la udarea spațiilor verzi. În industrie și agricultură, apele uzate pot fi epurate și folosite ca ape de răcire sau ape pentru irigații. În prezent, există peste 663 de milioane de oameni care trăiesc fără o alimentare cu apă în condiții de siguranță și care se confruntă cu efectele negative asupra sănătății ca urmare a utilizării unei apei contaminate. 29

Apa devine un element central în cultura și religia tuturor civilizațiilor, fiind de-a lungul secolelor, un element esențial al dezvoltării societății. Tradițiile culturale și valorile sociale determină modalitatea în care oamenii percep și gestionează apa în diferite regiuni ale lumii. Apa este totodată componentul cel mai dinamic al mediului natural şi reprezintă cea mai importantă resursă naturală. Fără apă nu există viață, fără apă nu este posibil traiul nostru de zi cu zi. De aceea este important să conștientizăm la ce folosește apa, cum trebuie folosită, care este rolul apei în sănătatea noastră și de ce este nevoie să protejăm apa. Natura în care trăim ne oferă totul. De noi depinde ca generațiile viitoare să se bucure de aceleași frumuseți și bogății naturale ca și noi. Elevii, viitorii cetățeni ai planetei albastre trebuie să conștientizeze importanța apei pentru viața Terrei. Prof. Enachi Oana Maria Coordonator Program Eco-Școala 30

UN SEMN CĂ NE PASĂ ! Unul dintre cele mai folosite cuvinte în ultimii ani, “ecologia”, provine din cuvântul “oekos”, care înseamnă “casă “. Şi acum să ne imaginăm un om care ani de zile se străduieşte să construiască o casă. O termină. Apoi, dorind s-o îmbunătăţească, începe să-i scoată acoperişul. Nu i se pare suficient de perfecţionată, de aceea începe să-i scoată uşile şi să-i spargă geamurile....Râdeţi? Nu există un astfel de om, nu ? Doar nimeni nu-şi strică de bunăvoie casa! Însă, dacă ne uităm cu atenţie în jurul nostru şi, poate, chiar în oglindă, vom constata că există astfel de oameni! Nu unul, ci peste şase miliarde care produc munţi de gunoaie, murdăresc apele, aerul şi solul, distrug plantele şi animalele, deci, degradează propria casă. “Omul inteligent” actual a început să devină, fără a-şi fi propus acest lucru, cel mai mare duşman al plantelor, animalelor şi, astfel, al lui însuşi. De aceea, noi, profesorii Liceului Tehnologic Voineşti, împreună cu elevii, ne-am hotărât să spunem “NU” degradării mediului înconjurător. Drept urmare, ne-am continuat lupta şi anul acesta, implicându-ne în proiectul desfăşurat la nivel naţional, intitulat “Eco - Şcoala”. La activităţile desfăşurate au participat toţi elevii liceului, fiind îndrumaţi de către un profesor îndrumător. Programul cuprinde diverse tipuri de activităţi, precum: realizare de postere, machete, eseuri, mărţişoare şi alte obiecte utile confecţionate din materiale reciclabile. Prin intermediul acestor activităţi, elevii au înţeles că nu este de ajuns să-ţi doreşti o lume curată, ci trebuie să faci ceva în acest sens, să fii responsabil şi să te implici în diverse activităţi ecologice. Haideţi să păstrăm curată această casă pe care o numim Terra, pentru a oferi tuturor posibilitatea de a trăi într-un mediu curat! Dacă biodiversitatea va dispărea, toate lucrurile pe care le considerăm sigure, cum ar fi apa curată, aerul proaspăt şi alimentele, pot şi ele să dispară. Poate poţi să-ţi imaginezi viaţa fără o plimbare în pădure, fără cîntecul păsărilor sau fără plante, dar ai putea să- ţi imaginezi o lume fără aer sau apă de băut? Prof. Arsene Carmen 31

ALIMENTAȚIA SĂNĂTOASĂ - ÎNCOTRO!? În general, tinerii, adolescenții în special, sunt tentați să mănânce orice numai sănătos NU. Lipsa de preocupare a părinților față de alimentația tânărului poate duce la un dezechilibru față de un program alimentar care să-i asigure acestuia minimum de vitamine, substanțe nutritive și aminoacizi ce-l pot ajuta în adoptarea unei conduite nutriționale corecte, care să-i confere pe parcursul vieții lui creștere armonioasă, sănătoasă, implicit o viață ferită de boli. Modul în care percepem alimentația sănătoasă și alegerile pe care le facem zilnic au impact semnificativ asupra sănătății și stării de bine. Oamenii trebuie să înțeleagă că alimentația corectă și sănătoasă nu trebuie să fie ocazională ( numai în post), ci trebuie integrată într-un stil de viață care ne va asigura starea generală de sănătate și chiar longevitatea. Îmi amintesc că bătrânii noștri care au decedat la vârste destul de înaintate (peste 80 ani), trăiau și mâncau cumpătat și SĂNĂTOS: Aproape nimic nu cumpărau, făcând excepție zahărul, sarea și condimentele. Acest lucru le dădea posibilitatea valorificării produselor din gospodăria proprie, ceea ce acum nu se mai întâmplă. Oamenii au renunțat la gospodăria proprie motivând că găsesc totul în magazin. De aceea se întâmplă risipa, în special de sărbători, excedentul aruncat în pubele de gunoi, foarte multe alimente de care s-ar putea bucura oamenii cu nevoi. De asemenea s-a uzat și motivarea de RAȚIONAL - să fim raționali în a consuma sau a produce. Să nu facem excese. Să facem mișcare. Considerăm că dacă tot se găsesc produsele în magazine, de ce să mai cultivăm legume, de ce să mai creștem păsări, animale? E rușinos! Cu rușinea mori de foame. De ce să punem copiii la treabă etc. La orele de curs, în special la disciplina „Calitatea produselor și serviciilor” i-am învățat pe elevi că este foarte important să ținem cont de următoarele aspecte legate de sănătate: 1) Să alegem legume și fructe specifice sezonului și zonei noastre pentru ca organismul să se obișnuiască cu ele. Dacă nu le producem, să le achiziționăm de la producătorii locali. De exemplu, primăvara să consumăm urzici, ștevie, leurdă etc. 2) În fiecare zi să nu uităm de micul dejun (acasă sau la școală), de preferat pachet de acasă, chiar dacă nu suntem în trend. Cine mai mănâncă gem pe pâine și bea ceai de lămâie 32

dimineața, unt și un ou fiert? Astfel prevenim bolile cardiovasculare. Este benefică și o cană de cafea pentru că stimulează metabolismul. 3) Să consumăm alimente adecvate atât de origine vegetală cât și animală, legume, fructe, lactate, care nu trebuie să lipsească (sursă valoroasă de proteine), ouă, carne ( preferabil de pui), pește. 4) Să luăm mereu în calcul beneficiile nutriționale. În general, oamenii când se hrănesc, se gândesc de cele mai multe ori la o sursă de plăcere ( o prăjitură, o felie de tort etc.), nu la conținutul caloric al preparatelor, la faptul că aceste produse asigură prea puțini nutrienți, ceea ce face ca organismul să ceară permanent mai multă hrană. 5) Trebuie întotdeauna să găsim timp pentru mișcare. O viață sănătoasă presupune 30 de minute de mișcare pe zi, deoarece mișcarea nu este o componentă aplicabilă a vieții, ci este UNA absolut necesară. Activitatea fizică moderată reprezintă o sursă reală de a ne menține în formă și de a preveni numeroase afecțiuni. Alimentaţia sănătoasă, raţională, mişcarea în aer liber conduc inevitabil la un stil de viaţă sănătos, un mediu social armonios şi chiar la prelungirea vieţii. În contextul globalizării vieţii este foarte important să ne desprindem măcar pentru o oră din mediul stresant pentru o plimbare în aer liber cu familia sau prietenii pentru a lua contact cu natura. Natura înseamnă viaţă, reluarea circuitului acesteia, sănătatea. Deci alegem viaţa! Prof. Marin Mioara 33

OUR SCHOOL CULTURE- SHORT DESCRIPTION The term school culture generally refers to the beliefs, perceptions, relationships, attitudes, and written and unwritten rules that shape and influence every aspect of how a school functions, but the term also encompasses more concrete issues such as the physical and emotional safety of students, the orderliness of classrooms and public spaces, or the degree to which a school embraces and celebrates racial, ethnic, linguistic, or cultural diversity. Like the larger social culture, our school culture results from both conscious and unconscious perspectives, values, interactions, and practices, and it is heavily shaped by school’s particular institutional history. Students, parents, teachers, administrators, and other staff members all contribute to the school’s culture, as do other influences such as the community, the policies that govern how it operates, or the principles upon which the school was founded. Broadly defined, our school cultures are conducive to professional satisfaction, morale, and effectiveness, as well as to student learning, fulfillment, and well-being. The following list is a representative selection of a few characteristics commonly associated with our school:  The individual successes of teachers and students are recognized and celebrated.  Relationships and interactions are characterized by openness, trust, respect, and appreciation.  Staff relationships are collegial, collaborative, and productive, and all staff members are held to high professional standards.  Students and staff members feel emotionally and physical safe, and the school’s policies and facilities promote student safety.  School leaders, teachers, and staff members model positive, healthy behaviors for students.  Mistakes not punished as failures, but they are seen as opportunities to learn and grow for both students and educators.  Important leadership decisions are made collaboratively with input from staff members, students, and parents.  Criticism, when voiced, is constructive and well-intentioned, not antagonistic or self- serving.  All students have access to the academic support and services they may need to succeed. Because all schools are unique, here are some of our primary and secondary school students’ work and results from different competition. 34

Profesor Cigăran Costinela 35

HOW CAN YOU DO A LIVE STREAM ON YOUTUBE? First you need to have OBS ( the programme which helps you to record ), open a browser and search on youtube. Here you need a channel, go to channel and enter the manager video. On the left you can see the section creator studio, press the live streaming, at the end of the page you will find the stream key, copy it, enter the OBS programme and go to settings- broadcast settings and after select livestream, at streaming settings select youtube/ youtube gaming. At stream key enter the key that was copied and now you can press apply. Next step – enter the browser and youtube, at live streaming you can write to your stream a name, a miniature or a description. Let’ s go back to OBS programme, down you can see two columns, scenes and sources. On sources column press the right botton of the mouse. Go to add and choose a capture, for example : monitor capture to record what is seen on the monitor. For gaming you have to select game capture. Write a name for the capture ( ex. - the name of the game ) and press ok, select the game and the last but not least step is to start live streaming and … NOW YOU ARE LIVE! Mihăilă Eduard, clasa a VI- a Școala Gimnazială Voinești IF I HAD THE POWER… Alexia Comănescu, clasa a VI- a Școala Gimnazială Voinești 36

AUTOPORTRET Mă numesc Tănase Teodora şi am numai 11 ani. Bine....se poate spune 12. Sunt o brunetă cu parul drept, dar asta se putea spune acum două sau trei luni. În prezent am o claie de păr creţ, de fapt cam ca o sârma. Am ochi căprui, buze mari şi urechi de elf. Glumesc! Urechile sunt foarte mici şi am un năsuc draguţ. Nu sunt prea înaltă, dar sigur mă fac foarte remarcată. Mă consider prietenoasă, jucăuşă, curioasă, loială şi cu siguranţă în pas cu moda. Sunt impulsivă, sensibilă, uneori certăreaţă, dar tot timpul încrezătoare în propiile instincte şi opinii. Iubesc muzica rock şi melodiile în spaniolă. Acestea mi se par mai dansabile şi mai frumoase pentru mesajele transmise. Imi place spaniola şi încerc să o învăţ singură, acasă. Mâncărurile mele preferate sunt pastele (de orice fel ), lazania şi creveții, iar unele din dulciurile mele preferate sunt acadelele şi fursecurile. Mă opresc!!! Daca aş sta să le înşir pe toate aş umple trei pagini . Consider că sunt o puştoaică interesantă ce ştie să se facă placută. MAGIA CĂRŢII Se spune că în vremuri îndepărtate un dinozaur trăia în ţinuturile de sud. Într-o zi, un vrăjitor inteligent, despre care se spunea că voia binele poporului, a închis dinozaurul într-o poveste complicată. Pentru că cineva să îl poată elibera, vrăjitorul puse o formulă magică într-un plic de la sfârsitul cărţii. Formula era : Bibidi, babidi, bu.... Cuvintele vor rupe vraja oricum Bibidi, babidi, bu El va fi eliberat acum! Într-o zi, un băieţel de nouă ani vine la bibliotecă. Curios din fire şi atras de o carte viu colorată, acesta o rugă pe doamna bibliotecară să i-o împrumute. De cum ajunse acasă, băiatul se așeză în hamac şi mângaiat uşor de vântul plăpând începe să citească. Cartea îl trimise în ţinuturi îndepărtate, unde Făt Frumos zboară pe balauri şi se luptă cu dinozauri, cu prințese cu părul lung şi blond şi cu animale mistice fără de care poveștile nu ar exista. Când călătoria s-a sfârsit,văzu plicul și, fără ezitare, îl deschise, rosti formula și cât ai zice pește dinozaurul apăru cu o minge în fața băiatului. Speriat, copilul se uită lung la el, dar dinozaurul prietenos l-a chemat să se joace cu el. S-au jucat cu mingea, dar soarele nu prea își mai dorea să îi aștepte, așa că băiatul a trimis dinozaurul înapoi, promițându-i că se vor revedea în ziua următoare. De atunci, de câte ori băiatul citeşte o poveste, prietenul dinozaur vine și se joacă cu acesta. Tănase Teodora, clasa a V – a Școala Gimnazială Voinești 37

CVINTET Profesorii Înţelepţi, înţelegători, Îndrumându-ne, corectându-ne, ascultându-ne, Merită să fie iubiţi. Educatorii. NOI ŞI CARTEA CARTEA ESTE… - Un obiect cultural şi ştiinţific, un adevărat tezaur. - Un paradis al poveştilor. - Un prieten drag, tăcut, sincer, amuzant pentru viitorul meu. - Un izvor al cunoaşterii. - Un prieten care mă învaţă lucruri noi folositoare în viaţă. - Mă ajută să învăţ. - Eu fără carte nu pot să trăiesc. - Cartea pentru mine este cel mai important lucru din lume. - Cartea se aseamănă cu un profesor iubitor şi tăcut. - Un profesor fără grai. - Înţelepciune. - Ne ajută să fim buni cetăţeni si să devenim cineva în viaţă. Ai carte, ai parte. O casă fără cărţi este asemenea unei case fără ferestre. Colectivul clasei a V- a, Şcoala Gimnazială Voineşti 38

39

PRIMĂVARA CU MÂNDRUL SĂU ALAI Primãvara este anotimpul care te ajuta sa-i cunosti frumuseţile, cand totul se trezeste din somnul adânc al iernii. Totul inverzeste , timizi, mugurii copacilor incep sã se despice pentru ca apoi livezile sa se împodobeastca în marame de flori. Primãvara este gazda primitoare a tuturor animalelor si pãsarilor cãlãtoare care se intorc din depãrtari inveselind pãdurea cu glasul lor fermecator. Odata cu venirea primaverii, furnicile nu mai stau pe ganduri si se pun pe treaba. Dar nici albinele nu sunt mai prejos ,ele zboara neobosite din floare-n floare, dupã nectar. Vesel de venirea primãverii, greierul stã pe o frunza si ne cântã din chitatra, cucul îsi strigã numele prin paduri, iar mierla cântã prin zãvoi. In pãdure ,copacii se îmbraca in straiul lor verde si stralucitor schimbandu-si înfãţisarea posomorâtã. Soarele incalzeste cu razele lui mangâietoare, iar taranii muncesc la camp punând sub brazda samânta care va rodi îmbelsugat la toamnã. Primãvara a sosit pentru a da viata intregii naturi si a ne înveseli. Dumitru Ana, clasa a VI- a Şcoala Gimnazială Gemenea GLASUL MĂRII Poate niciodată natura nu m-a fermecat atât de mult ca atunci când am fost la ţărmul Mării Negre…Ca prin vis, m-am trezit plimbându-mă pe malul mării, fiind dezmierdată de soarele ce se răsfăţa pe cerul senin. Tălpile mele goale, atingeau încet nisipul fin şi auriu, ce se modela cu uşurinţă sub forma picioarelor mele. O adiere blândă de vânt trecea pe lângă mine, desprinzâdu-mi şuviţe rebele din păr, ce îmi încadrau delicat conturul feţei. La auzul pescăruşilor ce valsau pe bolta cerească într-un vals neîncetat, mi-am îndreptat privirea spre marea liniştită ce aducea valuri mărunte la ţărmul acesteia. Picioarele m-au purtat către ea, făcându-mă să tresar uşor la contactul dintre pielea mea fierbinte şi apa răcoroasă. În faţa mea se întindea cel mai armonios tablou văzut vreodată, făcut de natura însăşi: o mare de scoici aşezate pe fundul apei, într-un haos ordonat. M-aş fi putut uita la ele ore în şir, dacă un lucru atât de firesc şi cotidian, însă, atât de divin prin simpla-i prezenţă, precum asfinţitul, nu mi-ar fi acaparat întreaga atenţie. Am continuat să privesc văzduhul ce contrasta cu auriul şi rozul pal, inspirând mirosul sărat al apei ce-mi inunda simţurile. Prinsă în jocul luminilor, mi-a fost uşor să mă pierd în imaginea valurilor ce aduceau 40

scoici colorate pe ţărmul umed. Nisipul fin ca mătasea continua să-mi gâdile tălpile, în timp ce briza îmi şoptea ce va urma…noaptea avea să pună stăpânire pe întreaga suflare. Astfel, un lucru atât de natural, dar totodată atât de magic, se întâmpla în fiecare seară, acolo, unde marea îmbrăţişa ţărmul…o altă zi se sfârşea! Arsene Maria Diana, Şcoala Gimnazială Voineşti EU... Nu știu exact cât rău am făcut... Am rănit oameni vrând, nevrând; Am mers pe căi greșite; Am ales de multe ori să merg singură, fără să las pe nimeni alături, deoarece mi-era frică de faptul că, dacă îi voi lăsa vor greși, și astfel voi greși și eu, iar mie nu-mi place să greșesc; Cred cu putere că fac mereu tot ceea ce este bine, dar undeva, în adîncul meu știu că nu e așa. Îmi place să cred că bunătatea își face loc și se răspândește în și din mine, dar de multe ori realizez că doar mintea se joacă cu mine, nu sunt bună, mi-ar plăcea să fiu, dar nu sunt. Am tratat cu indiferentă; Am înșelat încrederi; Am pierdut prieteni; Am dezamagit; Am mințit și m-am mințit, si probabil voi minți în continuare; Mi-am promis că nu mă voi schimba, că nu mă voi transforma, dar în același timp am recunoscut că “mereu de vină e acel ceva de care mi-e teamă”. Așa că, nu am reușit nici eu să scap, si am devenit persoana care niciodată nu am crezut că voi putea deveni. Am renunțat; Am negat și am ascuns multe; Și continui să mă ascund, fiindcă e normal să nu vreau ca oamenii să mă cunoască, nu vreau să mă știe cât sunt de vulnerabilă, nu vreau să știe cât de mult mă poate afecta o simplă vorbă negativă. Când eram mică îmi era frică de morti, iar mama mi-a zis : “Nu trebuie să te temi de morți, ei nu îti pot face nimic. Cei de care trebuie să-ți fie frică, sunt aceia care umblă pe stradă și te privesc în ochi de aproape, aceia care se numesc oameni “. Vasiliu Mihaela – clasa a XI-a A (publicată si pe Tumblr) 41

ȘCOALA În satul meu renumit Este-o școală minunată Unde vin copii cu drag Să scrie şi să citească Şcoala-i mare spațioasă, Cu clase încăpătoare, Cu catedră si băncuțe Şi cu flori ce râd la soare. De la micul şcolarel Pân-la cei de clasa – opta, Vin când sună clopoțelul Iute să nu piardă ora. Copiii vin bucuroși Să învețe lucruri noi, Cu profesori împreună Intră-n lumea cărților. Şi când orele încep, S-aşterne liniște mare. Toţi copiii sunt atenți La profesori, profesoare. Dar in recreație când ies Este mare gălăgie Fiecare vrea mai iute La joacă primul să fie. Rând pe rând şi an de an Se perindă mulţi copii Cu ghiozdane, cărți, caiete Şi cu multe bucurii. Ciobanu Viviana, clasa a VI- a Şcoala Gimnazială Voineşti 42

PRIETENIA ADEVĂRATĂ Un prieten ți-e aproape la greu Și te sprijină mereu Fie noapte, fie zi, Prietenul la tine va veni. Fie vreme bună, rea El e acolo să-ți aline inima. Te ajută la nevoi Fără să-ți ceara nimic înapoi Moralul ți-a ridicat Fără să-l fi ajutat Te iubește neîncetat Așa-i prietenul adevărat!!! Ilinca Raluca, clasa a VII-a Şcoala Gimnazială Voineşti LUNA ŞI STELELE Privesc în sus, În depărtări, În oceane şi în mări Pe câmpiile cu flori Şi-n pădurile de fagi, Şi te-ntreb: ''Tu ce mai faci ?'' În orgoliu sună luna, Şi ea este numai una, Dar se-aude-n depărtări, În oceane şi în mări. Acum te-ntreb copile, Tu pe cer noaptea ai sta Pe noi oare a ne veghea Altădată să gândim Şi pe cer noi să privim Şi soare, dar şi luna Miriţă Cristina, clasa a VII- a Şcoala Gimnazială Voineşti 43

Diminutive La ora de biologie , doamna învăţătoare îi roagă pe elevi să dea exemple de animale.Vine şi rândul lui Ionel: - Porcuşor ,căţeluş, pisicuţă… - Nu mai spune atâtea diminutive, zice învăţătoarea . - Bine, doamna. Vevera, gargara… Dinte Într-o zi ,mama îl vede pe Costel fără un dinte şi îl întreabă : - Costel, iar te-ai bătut cu Gigel la şcoală de ţi-ai pierdut un dinte ? - Nu l-am pierdut, mamă, e în buzunarul de la vestă. Jungla - Copii, îmi puteţi spune de unde primim curentul electric ? - Din junglă – răspunse elevul . - De unde ai scos-o şi pe-asta? - Când este pană de curent , tatăl meu întotdeauna spune că acele maimuţe iar au oprit curentul. Napoleon - De ce a rămas celebru Napoleon ? întrebă profesoara . - Fiindcă avea o memorie formidabilă, răspunse elevul . - Poţi fi mai clar? - Da. Pe statuia sa scrie: „Pentru memoria lui Napoleon” Pedeapsa Sesiunea de iarnă a cursurilor fără frecvenţă la facultatea de ştiinţe juridice din Bucureşti. Examinatorul mai pune o întrebare suplimentară candidatului : - Ce pedeapsă se aplică pentru bigamie? - Două soacre! răspunde studentul şi-şi întinde carnetul. 44

45

46

COLECTIVUL DE REDACŢIE Coordonatori: prof. dr. Iurea Ionuţ prof. Comănescu Gabriela inf. Mihai Andrei Colaboratori: PROFESORII: ELEVII:  prof. dr. Iurea Ionuţ  Oprea Cristina Marinela  prof. Comănescu Gabriela  Prioteasa Corina  prof. Enachi Oana-Maria  Arsene Maria Diana  prof. Iurea Mariana Cătălina  Comănescu Alexia  prof. Marin Mioara  Mihăilă Eduard  prof. Andrei Ana-Maria  Tănase Teodora  prof. dr. Andreescu Lucica  Verdeaţă Ştefania  prof. Cigăran Costinela  Gălie Iulia  prof. Arsene Carmen  Dumitru Ana  prof. Iacob Lidia  Vasiliu Mihaela  înv. Barbu Maria  Ciobanu Viviana  înv. Dobrinoiu Georgiana  Ilinca Raluca  Miriţă Cristina  Colectivul clasei a V-a, Şcoala Gimnazială Voineşti Mulţumim celor care s-au implicat în realizarea acestui număr al revistei. Elevii care doresc să publice materiale în revista şcolii se pot adresa informaticianului unităţii de învăţământ: inf. Mihai Andrei ([email protected]) ISSN 2285 – 0538 ISSN-L=2285 – 0538


Like this book? You can publish your book online for free in a few minutes!
Create your own flipbook