Revista Cervantes nr.15

Cervantes TRADxUCERIiar cei de la masa bogată y de esperanza carente…îl scaldă în vin Juntos entramos en edad,îl aplaudă autor y lector,el e mortul divin en el mismo idioma,purtat pe braţe de la un banchet la altul... en el mismo poema, escrito en la plaza9. El divino muerto de fumígenas llena.Por las calles él va andando, 11. Aerul plin de aerllorando,con las aves garruleras… Cineva îţi arată carul mare pe cerva por calles arrabaleras, cineva îţi arată carul miccon sus negros perros, cineva te duce să vezi aurorele borealeél llorando y los perros jugueteando… cineva te învaţă să scrii, să citeştiMe ofreció llorando una flor rara, cineva te ajută să recunoşti plantele, să pescuieştipara que su perfume me embriagara… cineva îţi dăruieşte iubireËl ha escrito, ha llorado, mai nimic nu poţi face de unul singur...sus poemas del amor han habladoy los del rico banquete 11. El aire lleno de airelo bañan en aplausos, en vino,él es el muerto divino, Alguien te enseña en el cielo la Osa Mayor,que llevan en andas, alguien te enseña la Osa Menor,en infinitas parrandas… alguien te lleva auroras boreales ver, alguien te enseña escribir, leer,10. Făcuţi pentru moarte alguien te ayuda las plantas reconocer, a otro el amor tienes que agradecerÎmbătrânim împreună y tú solo… casi nada puedes hacer…pacient şi medicîn aceeaşi boală Traducere de ALExANDRU CALCIUinsistentă, fără speranţeîmbătrânim împreunăautor şi cititorîn aceeaşi limbăîn acelaşi poemscris în piaţa cu fumigene...10. Hechos para morirJuntos entramos en edad,médico y enfermo,en la misma enfermedad,tan persistente… 51

Revistă internaţională de cultură DIASxPORAAlexandru CetățeanuCNSAS, Securitatea şi Arta la Montréal Ce legătură au „Securitatea” românescă şi de alte origini, precum şi câţiva români.CNSAS-ul cu Arta de la Montréal ?, se poate în- Artista Corina Ilea s-a inspirat din viaţa dintreba oricine, pe bună dreptate. Eppur simouve... acesta este răspunsul, şi veţi înţelege timpul regimului comunist din România, atotul dacă veţi avea răbdarea să citiţi până la nimănui altul decât a simpaticului nostru coleg dincapăt rândurile care urmează. Asociaţia Canadiană a Scriitorilor Români, redac- torul şef al revistei Candela de Montréal, Victor Top Secret: The Good, the Bad and the Roşca. Aşa cum am văzut la faţa locului şi amTraced (Strict secret: bunul, răul şi urmăritul) , aşa citit într-o prezentare în engleză – „ Între realitatese numeşte lucrarea de artă vizuală modernă şi ficţiune, artista reinterpretează povestiri pier-prezentată de artista Corina Ilea* la Casa consili- dute şi fragmente de memorie, prin metode per-ului de arte de la Montreal (http://www.artsmon- sonale de mare putere vizuală”. Dosarul CNSAStreal.org ) în colaborare cu alte (de peste 700 de pagini !) al lui Victor Roşca, pre-organizaţii precum ORAM (Out-iller la relève artistique mon- cum şi cărţile acestuia - Moaratréalaise) , Forum jeunesse de lui Kalușek şi Experimentull’ile de Montréal, şi CRÉ de Târgșor i-au fost de real folosMontréal (Conférence régionale artistei în conceptul lucrării, aşades élus). cum se va putea constata în continuare. Iată că se mai aude pe aicişi de fapte bune ale românilor şi Pe scurt : Victor Roşca anu de bande de hoţi români cunoscut viaţa dură din!...aşa mi-am zis în gând, m-am puşcăriile R.P.R. începând cubucurat şi am făcut tot efortul să vârsta de 20 de ani, în anulajung la vernisajul expoziţiei în cauză, din im- 1948 (va împlini în decembriepozanta clădire Gaston-Miron (fosta Biblioteca 88 de ani și a fost admirat pen-Centrală) de pe cunoscuta stradă Sherbrooke tru tinerețea pe care o arată) , când a fost con-(care trece prin „inima” Montrealului, de la est la damnat pentru „complot împotriva regimuluivest şi este lungă de... 31,3 Km!). Oare câţi poporului”. A fost interogat gen stalinist – bătut,români ar merge la ora doisprezece şi jumătate umilit, izolat, flămânzit etc. A fost eliberat după treinoaptea (17.30 la Montréal), ca la Înviere, la o ani de detenţie şi „reeducație” la penitenciarulastfel de expoziţie ? Nu mulţi. Eu însă am „fost, Târgșor, unde mai executau pedepse aprox. 800am văzut şi am învins”... somnul care îmi dădea de tineri cu vârstele cuprinse între 14 şi 21 de ani!târcoale – eram „proaspăt” întors din România A mai fost ţinut în arest la domiciliu încă un an.(dacă există cineva care nu ştie – foarte puţin „Reeducarea” nu a reuşit în cazul Roşca Victor,probabil: diferenţa de fus orar între Bucureşti şi care a „recidivat” , demonstrând şi simpatizândMontréal este de 7 (şapte) ore !). cu revoluţionarii anticomunişti din R. P. Ungaria. A fost din nou condamnat şi a fost trimis la muncă Expoziţia la al cărei vernisaj am fost martor, forţată în lagărul „Balta Brăilei” între anii 1959 şide o originalitate indiscutabilă, bine organizată, a 1963. După eliberare, a fost urmărit şi spionat totatras mulţi montrealezi, quebecois „pure laine” şi timpul cu o perseverenţă diabolică. Apoi, eroul nostru, sperând că i se va pierde urma, s-a 52

Cervantes DIASxPORAmutat din localitate în localitate (14 localităţi în 12 NOLOGIQUES (SAT). Apoi, doamna Maille aani !), dar a fost urmărit cu înverşunare tot timpul , dat cuvântul doamnei Marie-Michèle Cron, con-până în anul 1988 când a emigrat în Canada. silier cultural (New Media and Visual Arts).Din dosarul CNSAS a reieşit că 42 de informatori Doamna Cron a vorbit despre proiectele CAM şiau dat note informative, nu toate răuvoitoare (the despre seara culturală în curs de desfăşurare. AGood...), despre potenţialul „duşman al poporu- ’’subliniat’’ diversitatea culturală a Montrealului ,lui” , care a reuşit totuşi să-şi termine studiile, de- activităţile serii şi a vorbit despre Cornelia Ilea, pevenind inginer constructor. Cum de a fost lăsat care a invitat-o la microfon. Artista şi-a prezentatsă-şi termine studiile? se întreabă câţiva convingător lucrarea şi l-a prezentat pe eroulnegaționiști de pe aici. Aceşti români, al căror pa- serii, sursa de inspiraţie – Victor Roşca. Acesta,triotism, ba chiar şi sănătatea lor mentală se pot şi-a revenit repede după emoţiile primelor cuvintepune sub semnul întrebării, caută să-l acuze pe în franceză (limbă învăţată mai la bătrâneţe), şi acolegul nostru ba că şi-a trădat colegii de povestit pe scurt despre viaţa lui în România dic-suferinţă şi ar fi colaborat cu Securitatea, ba că a taturii comuniste. A fost răsplătit cu un ropot defost legionar când alţii erau pionieri cu cravată aplauze, s-au făcut poze şi s-au golit multe pa-roşie sau UTC-iști etc. Este obiceiul ciudat al anu- hare de vin alb şi roşu în cinstea lui.mitor români (care nu au cunoscut duritatea şiavatarurile vieţii din puşcăriile comuniste), da a Vedeţi pozele alăturate: cele 40 de cutiiacuza victimele că nu au fost şi mai... victime, negre ca moartea, cu un ochi ca de ciclop rău (îneventual să-şi fi pierdut viaţa în acele „infernuri” realitate lentile cu capac culisant, (lentile mari,aşape pământ, cum şi-au pierdut-o milioane de cum aveau aparatele de fotografiat de odinioară)români. De ce a supravieţuit ?, se pare că este , simbolizează tot atâţia informatori, care culegîntrebarea şi problema lor. Tot aşa era acuzat şi informaţii despre cei din preajmă. Pe douăregretatul IPS Valeriu Anania Bartolomeu şi atâţia coloane ale elegantului salon de expoziţii , artistaalţii, deci... „este vechi păcatul”. a înşiruit datele când au fost semnate notele in- formatorilor, aflate la dosarul CNSAS. Alături, se Revenind la expoziţia de la Conseil des afla albume cu fotografii din viaţa „subiectului”artes : Totul s-a petrecut într-o atmosferă de aflat în urmărirea permanentă a ofiţerilor de poliţiesărbătoare, vinul şi gustările selecte, apetisante, politică, respectiv de aşa zisa „Securitate” şi co-oferite de gazde, au prisosit. La început, a luat laboratorii acesteia.cuvântul Nathalie Maillé, director executiv şi sec-retara a Consiliului de arte din Montreal care a Vernisajul expoziţiei a avut loc pe 22 oc-vorbit, pe scurt, despre obiectivele CAM şi despre tombrie şi expoziţia va ţine până pe 20 noiembrieactivităţile din seara culturală la care ne aflam inclusiv. Vizionare plăcută !prezenţi. În paralel cu evenimentul principal,diferite organizaţii culturale sau de suport al *Corina Ilea locuieşte la Montreal. În anulartiştilor şi scriitorilor din provincia Quebéc, au 2012 a terminat un doctorat la Universitateaprezentat activităţile şi proiectele lor în cadrul unor Concordia. A expus lucrări în Canada şi în“chioşcuri” , în realitate mese rotunde pline cu străinătate . Recent, a fost prezentă la Muzeulbroşuri, pliante, latop-uri etc. Am reţinut prezența naţional de artă contemporană din Bucureşti, lala eveniment a asociaţiei „Agence TOPO” - (LA expoziţia Good girls: Memory, Deşire, Power,SOCIETE DE CONSERVATION DU PRESENT organizată de Bojana Pejic şi Olivia Nitis. În anul– www.AgeanceTOPO.qc.ca ), COAM (CON- 2010 a obţinut o bursă de la Conseil des arts etSEIL QUEBÉCOIS DES ARTS MEDIATIQUES), des lettres du Quebec, pentru un proiect artisticSTUDIO XX şi SOCIÉTÉ DES ARTS TECH- numit „ 23 Kilogrammes” . Îi urăm multe succese în continuare ! 53

Revistă internaţională de cultură DE LA EVxU CITIREEugen EVU Poeseu despre Omul din Vis Omul din vis, visătorul – nocturn- diurn, alter-ego-ul este omnipezent, viu- pul-satoriu şi non- dizarmonic, ci de-sine- ziditor, devenitor aşadar. Dintre religii şi arte, în dualitatea eros-erato, ( sau animus- anima), poeţii elegiaci, dar şi prozatorii, mai cu seamă cei ai prozei scurte, tranzitiveprin timbru- stil ( „ omul este stilul” )- dualitatea sus- numită, pare-se, a a ajuns la o cotă de avarie, neo-existenţialistă ( cu bipolaritatea literaturilor nord- sudice, din Europa, Germania vs Franţa) activă şi reactivabilă CICLIC ( ciclotronic!)numită recent de exegeţii lui Mihail Eminovici- Mihai Eminescu..,,SINDROM BIPOLAR”...Chei deco-dante ale problemei- dilemei, în literatura română cel puţin, ( interferenţială), iar democratismul recentprecipitat pare a fi mai degrabă opera- dinamica unui DEMON- cratism. Tehnologizarea agresivă, expansionistă, resurectă în grilă post- aristotelic- socratică -hegeliană...,modifică vertiginos şi riscant- alienant (!) suma de paradigme, dogme, doctrine, utopii, care bântuie sau,rar, „ mântuie” massele- luciorile „ poietice” ( v. Hoelderlin, evocat de Heidegger), fiinţa- fiinţarea. Numesc „ Omul din vis” , gemelarul mito- poezic, nu mutant, ci trans- mutant ( ontologic şi axio-logic) – Nefiind un mistagog atunci când afirm că aceasta aparţine Geneticienilor oponenţi(...) Creator-Demiurg. Entităţi cosmice, manifeste dincoace şi dincolo de eroarea moştenită a „ liberului arbitru”,propagată din milenii. La anii mei 70, după umbletul meu empiric ( autoexperimentul) pe itinerariile auto-cunoaşterii, cu hăţişurile şi poienile vieţii, regăsesc ceea de , de fapt „, nu uitasem, din lecturileadolescenţei şi fericite întâlniri cu Inteligenţii „ directori de conştiinţă” ( sic, n) –anume constanta pe fondul„ zgomotului şi furiei”, nu zgomotul de fond al Universului,...ci Acel CEVA CINEVA atribuitor DIVINITĂŢII,după arterile etapelor proprii, remember : „ este ceva în om care nu aparţine umanului”)... Cert este cănimic nu mă reconfortează mai deplin decât actul scrierii, mai ales a poeziei! Omul din Vis vs Mascarioţii Tandemul Adina şi Septimiu Ghelcea, printre nenumăraţii gânditori- mentori ai cunoaşterii noastre,îmi revin îndeosebi în minte, cu studiul „ Cunşaşterea de sine- condiţie a înţelepciunii”, ed. Albatros,1989. Aceasta rezistă mlădietor, axiomatic vs toţi „ dilematecarii” şi „ neo- dilematceii” elitelor noastre ac-tuale !„ Cercetarea ştiinţifică nu întregistrează faptele direct observabile decât pentru a face vizibil ceeace este de profunzime”( Labiş numea „ spiritul adâncului” aceasta, via toţi aşa- zişii „ poeţi blestemaţi”, dela Corabia Nebunilor ( Rimbaud), la Corabia( sic, n) lui Sebastian sau Cadavre în vid ( A. E. Baconsky),ori Dostojevski, Blake, Shakespeare , Benn ş.c.l. „ Om simplu, adică psihologic extrem de complex” ( citat idem).” Tehnica optimă este a compara-tistului: „ „ Simţul datoriei ( Bunul simţ, Empatia, n) – are darul- harul de a ne reactiva inteligenţa, deveni-tor- evolutiv, atribuită de animişti SOFIANICULUI ( inteligenţa ubicuă în univers), ci nu „ cunoaşterii” viaV.T. : „ Adam a cunoscut-o pe Eva, şi au avut fii şi fiice” ( Geneza). În context, păcatul originar este dereînţeles în cheia Facerii, nu doar a „ fructului păcatului, - mărul, simbol erotic al împreunării, decicunoaşterii prin interpătrundere ,,,.ci al celui de al doilea( !) POM, din care omul a pregustat..., „păcătuind”, fructul Binelui şi Răului, recte al conştientizării de Sine! Omul din vis este Androginul lui Platon ! Latent, în om, sunt două fiinţe, Eros şi Erato, Anyimus-Anima, 54

Cervantes DE LA EVxU CITIRE Iing şi Yang... Extreme care se atrag reciproc ! Disfuncţia face destrucţia acestui BINOM. Un efectHenri Coandă în context, ar fi mixtura, ambiguizarea genomică, andro-genia, fenomenul actual GAY. A scrie poetic, este a fi Demn, nu minima moralia, cum dixit Liiceanu, ci Proxima Moralia. Nupromiscuizare, ci proximitate ! Atât în Sine, câtşi, in extenso, în Societate. Chinul este că din acest „ zgo-mot furios” sunt ciclic emanaţi „ factorii perturbanţi”, mascarioţii, deoarece „ să-l ajuţi pe cel ce-ţi cere spri-jin este o datorie: să faci acelaşi lucru pentru cel cxare îţi refuză ( inhibat, autic, refractar, etc)- Maeştrii şi apologeţii, dintotdeauna, sacerdoţii barbarilorm ( v. Da Vinici,Umberto Eco) şi devianţii ac-tuali, „ electronizaţi”,- refac luptele cruciadelor toate, în planetariumul global al Cunoaşterii ( de sine şi înSinea Lumei)- aceasta fiind nu „ stigmă” , ci determinare ! Sintagma securistică a „ Lucrării în orb”, Vinedin illo tempore, fiind nu „ legătura de chei” a Inteligenţei benefice, ci una de „ şperacle”, de măsluiri,făcături, manipulatorii! Divinul vs Uhornia, binomul esenţial Legea Curbei lui Gaus pare a ne reda şansa unui recul necesar, „venit” la timp. Numai că unul eTimpul cel mare ( eonul lui Rilke ş.a.) – şi altele timpurile fiecăruia, ale duratei aşa cum le defineau I. He-liade Rădulescu!, sau Mircea Vulcănesacu! Ce ni se recomandă pentru a avea „ succes”, a nu ne întrăina, inclusiv prin actul creaţiei ( poieion,imitatio Dei) ? „ Să ştii să pierzi cu demnitate şi să câştigi cu modestie”...( citat ibid.) Oare astfel deenunţuri nu atu acelaşi dar de a ne „ reconforta” dincoace de dilemele genialilor Faulkner, Yourcenierş.a.? Stau pe o lespede, la malul râului Galbena, dinsus de Haţeg, un estuar pentru mine radi-estezic, natural- monahal: aici am scris cândva că pietrele – osoarele muntelui,...sunt ale unei „ ordinicumva gândite”... „ Cheile” cunoaşterii se sine ( cf sentinţei Socratice) – sunt în psihicul nostru...Ele potreitera activ autovindecarea, reconecţiunea la Cosmos, altfel spus, RE-LIGARE ( refacerea legăturii ( cuDivinitatea, n). Omul din vis sunt Eu din Dumnezeu. Imuabilul nu poate fi distrus, aceasta ar fi o Uhronie!O ruptură pe memoria lungă a Genomului nu avem a ne speria, frica nu trancende dacă omul nu este „stricat” ( corupt). Pare paradoxal, însă , cum zice Poporul, „ tot răul cu binele”; gândul ştie, nu uită,iraţionalul nu. Omul din vis eşti tu, sau nu eşti deloc! Minunat conspecta cercetătorul Dr. D.H. Vaugam,visele, ca viaţă a noastră nocturnă ( Omul din Vis, n) . în L’interpretation de reves”, psihicul nostru labiron-thic, oglindarium, magie ! Este de recitit şi trilogia lui Huxley, Nexus, Sexus, Plexus... Ecologia divină nu este Fecioara, nici incestuosul ( cu „ îngerul căzut” ş.c.l) – toate eclectice! Întreapelul – recursul raţionalist vs cel revelatoriu, oa a TREIA CALE, este ceea ce marele scriitor franceznumi „ Calea Regală” Royală. Ion Popescu Brădiceni îmi atribuia unei serii lirice editate de Limes, con-ceptul ludic de ...Chinta royală... Mă fericeşte un atare Laudatio, ca şi cel al lui Ion Pachia Tatomirescuş.a.. Mă reconfortează! Ochiul lui Dumnezeu. Dumnezomul. Natura, laboratorul extramurros, post paradiziac, este anarhică, entropică. Noi să avem forţa de ane sustrage ( fie cu duioşie!), „ acceleratorului de vise”, sau motorului cu ardere forţată, cum vreţi,tendinţei EI entropice. Între provenienţi şi parveniţi, între originali şi strămutaţi- mutanţi, a se reînţelege ceeste altoirea în interregnul tringular – piramidic, care Sum, şi ce este OCHIUL DIVIN; numit de referen-tul meu extern la Cartea Românească, Dorin Tudoran, cândva „ Ochii lui Homer” : numai că OCHIULeste unic- gemelar- funcţional, ci nu reptilian ( cerebel) –nu pervers, deformator, patapevician, este cel le-gitim ci nu licenţios ( sic, Al provenientului, ci nu al parvenitului n) ...Nu al narcoticelor- argoticelor ( v.Nichita Stănescu and cohors,) ci EL, Ochiul lui Dumnezeu. 55

Revistă internaţională de cultură AM FOSxT ACOLOPUIU RADUCANO, Doamne! Ce fain o mai fo’ la Maramu! O, Doamne! Ce fain o mai fo’ la Maramu! Cine n-are prieteni, să-și facă rost! Cine are, să le trăiască! Eu aș zice, cu guraplină, că am prieteni, că am mulți și buni, dar și că… numărul lor crește – îmi spune…. cineva…. Să vorbesc acum despre prietenul Vasile Morar, despre marele poet român, Vasile Morar, arînsemna să-l decupez de la inimă și să-l ”vând”, ceea ce … nu se cade. Ca și în alte dăți, am fost invitat de Vasile al lui Morar din Chelința Ulmeniului de Maramureș la omare sărbătoare, Zilele orașului Ulmeni. Drumul a fost frumos (la dus), vreme prietenească, chiar dacă la Iași ninsoarea se rostogolea șivăruia străzile. Cum nu-mi place să întârzii la întâlniri, așa s-a întâmplat și acum, când îl așteptam la Ul-meni în fața școlii, pe ”fratele” Vasile, cavaler de Morar al Chelinței străbune. Nu am stat mult de vorbă, timpul, ucigașul pe care-l plătim, ne zorea și trebuia să mergem la garăsă-l așteptăm pe prietenul de-acum (atunci nu-l cunoșteam) pe justițiarul, dar și pe scriitorul Ioan Scoro-bete - membru al U.S.R. Am mers împreună, apoi ne-am așezat lucrurile la locul găzduirii și cum palinca maramureșeanănu așteaptă mult, am drumețit la d-nul Croata, un croat stabilit la Ulmeni la o… degustare. Nu mult am zăbovit mult, trebuia să mergem iară la gară să-i prijonim pe prietenii, Grigore Grigorede la Târgoviște și pe Ioan Vintilă Fintiș de la Ploiești. Doi oameni minunați, eu nu-i cunoșteam, dar acumpot să spun că suntem prieteni de-o viață. De fapt, aceștia, au dat mereu tonul voii bune. Seara, până noaptea târziu la umbăr de palincămamamureșeană am desfășurat unul dintre cele mai frumoase ”Cionacluri”. Am recitat fiecare de-alenoastre dar și ”încrucișate” până când ”foartetârziul” a spus: Stop! Dimineața se apropia amenințător. După micul dejun, am mers la cămin unde în marea-i salăpregătirile dădeau năvală în sărbătoarea culturală. Apare și prietenul George Terziu de la Satu Mare, darnu cu… ”mâna goală”, ci cu ”localnicul” – domnul Radu Ulmeanu, și cu scriitorul Ioan Marian Chihorean. Așadar, la Ulmeni, a fost mare sărbătoare. Împreună cu edilul șef, Lucian Morar, toată lumea trăia la Înaltă Tensiune frumosul eveniment. Tânăr, ambițios, primarul țărănist, aflat la cel de-al doilea mandat, Lucian Morar, nimeni altuldecât fiul prietenului meu, a reușit să facă multe lucruri bune, utile, necesare pt. localitatea sa pe care ne-o prezintă cu imensă bucurie. Ca să-i enumăr realizările, mi-ar lua mult timp, dar… aș zgudui serios modestia neamuluiMorar. Acest copil nu știe să se laude, știe să muncească. Aș face pariu că bătrânețea îl va prinde tot pri-mar. Rar mi-a fost să aud de la cineva cuvinte așa de frumoase ca din gura acestui inimos tânăr pri-mar. Mi-a spus că el nu conduce singur, mi-a prezentat viceprimarul, a enumerat toți consilierii și aportulfiecăruia în dezvoltarea localității. Cam peste tot pe unde am fost, în țară și străinătate, la întâlniri culturale, mi-am făcut un obiceidin a întreba ”gazdele” dacă sunt și personalități…, dacă sunt din conducerea acelei comunități 56

Cervantes AM FOSxT ACOLOprezente. Știu un lucru, un lucru sacru: Cultura NEAMULUI ROMÂNESC ne-a adus pana aici! Cultura șibiserica. De-asta întreb, dar aici la Ulmeni, de fiecare dată, constat cu mare bucurie că primarul estenedezlipit de fenomenul cultural. Au avut grijă oamenii acestei localități maramureșene să introducă în programul acestei sărbători șiun segment cultural, acela al lansărilor de carte. Cu adevărat momente solemne. Pe lângă cei veniți mai de departe și … ”încondeiați” mai sus, aumai prezentat cu cărțile ”la control” și oameni … mai de-ai zonei. (Doamne, n-aș vrea sa omit vreunul…!) Părintele Radu Botiș, om de-al locului, s-a prezentat cu o carte de dimensiuni uriașe ca forma șiconținut, Biblia în versuri. De la Orăștie, chiar dacă nu putut veni, Ion Vasiu a fost… ”absent – prezent” cu o carte prezentatăde Vasile Morar. D-nul Pop Viorel de la Fărcașa cu vreo 3-4 ”comentatori” și-a prezentat și domnia sa cartea Bunica. D-nul Ioan M. Lazăr, tot … om de-al zonei a prezentat o minunată carte de culegeri de poezii reli-gioase, frumusețea constand în faptul că a și cântat câteva poeme. Din Baia Mare a sosit Ioan Meteș Chelințeanul, de fel din Chelința-Ulmeni care a prezentat”poporului” Monografia satului Chelința într-o ediție nouă, modificată și adăugită. Doamna Camelia Mureșan a făcut o… scurtă cronică a cărții sale de aforisme. Din categoria celor de departe, eu am prezentat cărtile: 63, tradusă în limba engleză de reputatulcommentator al știrilor românești din țară, dar și din America, Nicolae Melinescu, și Omeni și viața mea,carte autobiografică prefațată de același conf. univ. dr. și jurnalist de excepție, Nicolae Melinescu. Amrecitat un poem despre… bătrânețe, dar și dirijorul acestei întâlniri, Vasile Morar, unul. Lumea legendelor românești, cartea d-lui Ioan Marian Chihorean, a impresionat asistența, ca siceilalți… de departe: Grigore Grigore - Târgoviște cu 101 poeme. Ioan Vintilă Fintiș - Ploiești cu cele două cărți din care s-a recitat, ”Pentarombul” și ”Fântânile frigului”; Ioan Scorobete – Timișoara cu cărțile, ”Miraj”, tradusă în limba germană, dar și cu ”Dragoste și altepăsări de pradă”; George Terziu prezent cu cartea, ”Moartea necesară”, a recitat la fel de frumos, aducând prinpoezie un frumos omagiu soției sale, distinsa doamnă Liliana Terziu. În finalul acestei lungi și de loc plictisitoare expuneri de carte, a venit rândul și amfitrionului, VasileMorar. Nu s-a prezentat ”decât” cu ultimile trei ”cărticele”, cu ultimile trei Volume cu titlul, ”Nu vă temeti”,fiecare conținând 1001 poeme. Da. Nu este greșeală cifrică, fiecare poem are câte o mie una poezii. Vasile și-a prezentat cărțile cu grijă și sfială, s-au făcut comentarii s-au discutat… de toate… Atât a fost de frumos, încât nu ne-am dat seama că trecuse-ră cateva ore bune. Acum… urmează o parte la fel de frumoasă, a autografelor, a discuțiilor de tot felul și mirosul sar-malelor maramureșene își face simțită prezența. Doamna bibliotecar, Angela Morar, a avut grijă ca totul să se desfășoare cum trebuie, la fel șidoamna director, Gina Călăuz, implicată cu toată ființa în sărbătorile ulmenești, a supravegheat ca totulsă ”curgă” conform celor dinainte stabilite, conform programului Durerea că ne despărțim de niște oameni minunați, fiecare urmându-ne cărările-nspre case. O, Doamne! Ce fain o mai fo’ la Maramu! 57

Revistă internaţională de culturăCOMEMxORARIREMEMBER Mihail GrămescuLansarea Antologiei LACRIMI DE ÎNGER În data de 16 noiembrie 2014, începând cuora 17, a avut loc lansarea Antologiei Lacrimide înger- cuprinzând creații literare ale autorilorcare au participat la emisiunea Portret de autor,de la Radio Shalom România, pe parcursul viețiiscriitorului Mihail Grămescu, inițiatorul și re-alizatorul acesteia din ianuarie 2012 până înluna mai 2014. Evenimentul a fost organizat de CentrulComunitar Evreiesc București și de EdituraBetta. Cele 460 de pagini ale Antologiei Lacrimi de scriitorii Zigmund Tauberg, Emil Lungeanu, Geoînger ce are pe copertă precizarea REMEMBER Călugăru, Lucian Gruia, Constantin Kapitza, BorisMihail Grămescu reprezintă un omagiu adus re- Marian Mehr, Florin Grigoriu, Cristian Neagu.gretatului scriitor Mihail Grămescu, la împlinireaa șase luni de la plecarea sa prematură dintre Beatrice Alexandra Kiseleff, mama regretatu-noi.Ediția a fostîngrijită de Camelia Pantazi Tudor, lui scriitor, a mulțumit celor prezenți, celor care aurealizatoare a emisiunii Portret de autor ”Mihail luat cuvântul, Cameliei Pantazi Tudor pentruGrămescu” din luna iunie 2014. inițiativa și efortul său, și a mărturisit intenția de a se ocupa de publicarea operei complete a fiului său, După frumoasele cuvinte rostite la începutul inclusive creațiile literare nepublicate până înevenimentului de Adrian Gueron, directorul Cen- prezent.trului Comunitar Evreiesc București, au adus unomagiului Mihail Grămescu: Camelia Pantazi Actrița Doina Ghițescu și tânărul poet și actorTudor, Nicolae Roșu – directorul editurii Betta și Alexandru Gospodin au recitat din volumele de poezii ale lui Mihail Grămescu. Nu au lipsit momentele muzicale, oferite detinerii David Radu, Lara Țifui, Ana-Maria Du- mitru și, în final, de Rodica Doija, acompaniată de Bogdan Lifșin. Evenimentul s-a desfășurat într-o atmosferă caldă și prietenească, la sediul Radio Shalom România din str. Popa Soare nr.18. Camelia Pantazi Tudor 58

Cervantes DESPCRUE CDORNAGFR,ADxTEIS, PCRUEDARLAŢGIIOSTEFlorin GrigoriuNUMERE PRIME Argument: fiind scit, dar tot de-un neam...mulţi crezând că doar a) Voi numerota cronicile mele literare cu nu- două neamuri au făcut istoria lumii, grecii şi ro-mere prime, descriind scriitori, diferenţiind astfel au- manii…)torii despre care vorbesc, de acei amatori…, conformclasificării unui cunoscut- de cine? magistru con- 2. Nicolae Iştoc, Scrieri, vol. II, 816 pagini,temporan. Printre cei numiţi sunt şi scriitori Oradea, 2011.profesionişti, adică au o profesie, oarecând la uniidintre aceştia numind-o, aşa ca să nu se simtă cei Jurist în căutarea Nirvanei şi a fostei soţii, Dar-nenumiţi singuri. Ba, voi spune şi locul unde respiră, lingtonia, şi al fiului lor, Cătălin, este când poet ele-expiră, transpiră, “şecspiră” sau “sexpiră”, ei fiind giac pe domeniul dragostei, când dramaturg peaparţinătorii tuturor curentelor literare prezente sau terenul politichiei, când căutător de pietre filozofaleviitoare, unii dintre ei, fiind singurii ocupanţi ai unui pe terasa unui bar de cartier celest, dacă nu stă lacurent literar numit după numele lor. Toţi fac parte taclale filozoficeşti cu Budha, Zarathustra, Zamolxis,din R. D. L – Republica Democrată Literară, chiar Eminescu şi urmaşii fermecaţi de cuvinte şi stihuridacă unii sunt cetăţeni ai unor monarhii ereditare, precum Maria Niculescu, Ecaterina Negară, Aurorafalangiste, comuniste, socialiste etc. Pordea, Gavril Moise, L. Iona; George Nica, Alexan- b) Textele fac parte din volumul de 8 kg. al dru Priboieni, Iulian Nuţă…, unii scriind poeme sauIMPLD, adică al istoriei mele literare personale cugetând în proză la cele scrise de autorul care une-drepte, carte care va apărea în cinci limbi, trei eu- ori vorbeşte “pe limba iepurilor” în schiţe şi cugetări,ropene şi două din alte continente, ulterior şi în al- limbă pre care a învăţat-o în timpul petrecut de latele, asa cum şi unele cărţi descrise de subsemnatul 1945 încoace.sau de alţii sunt. c. Tot ce scriu se poate reproduce de către autori 3. Marius Dobrescu, Momente din Istoria Al-în toate cărţile lor, dar şi de alţi doritori. baniei, două volume, Bucureşti, 2013. d. Hic sunt leones, mai pe româneşte: Aici suntlei, fiare maiestuoase. Omul este redactor la revista “Prietenul al- . banezului” şi cum eu sunt prieten cu publicaţia 1. Nicolae Andrei, Dicţionar ortografic şi ex- aceasta, sunt şi cu el, deci îl laud fiindcă ştie să scrieplicativ de nume proprii greco-latine, Călăraşi, atent la amănuntul istoric, cărţile sale meritând citite,2006. având şi altele. Citez: “Alături de SKANDERBERG , Cărturarul călărăşean ne convinge că am avut Luke Dukagjini a fost unul dintre cei mai renumiţiînaintea noastră şi pe alţii care se chemau scriitori, principi albanezi din secolul al XV-lea. El este cunos-precum: Abaris, vestit poet scit care “a cântat în ver- cut drept continuatorul luptei eroului naţtional, dupăsuri călătoria lui Apollo la hiperboreni, primind din moartea acestuia. Tradiţia îl recomandă şi ca autorpartea zeului darul profeţiei”. (E limpede că autorul al vestitului Kanun, cod cutumiar civil şi moral carenu-şi respectă titlul cărţii, Abaris nu-i grec, nici latin, a funcţionat în Albania până în zilele noastre”. Adăugăm că e vorba de anii 1444-1481 şi că în 1479 veneţienii au semnat un act recunoscând pretenţiile Porţii Otomane asupra… teritoriilor albaneze… 59

Revistă internaţională de culturăDESPCRUE CDORNAGFR,ADxTEIS, PCRUEDARLAŢGIIOSTE 5. George Schinteie, Clepsidra de cuvinte, tate./ Mai mult, Don Quijote era un individ foarteTimişoara, 2013. realist,/ atât de realist încât atunci când îl mânca pielea,/ el îşi scărpina armura./ Dar şi aceasta este un Revoluţionarul timişorean, apreciat de Adrian detaliu minor şi fără relevanţă,/ important este faptulDinu Rachieru ca poet al citirii lumii, cunoscându-i că,/ în afara unui adjective – donqijote-ismul,/ el aşi alte poeme din cărţi anterioare, vorbind despre o dăruit oamenilor carate şi repere noi pentruninsoare cu ochi de femeie din 2008, are aici, în speranţă, / făcându-i să uite cât de strâmbă şi declepsidră, 72 de semne ale gândului poeme. Vom cita absurdă este viaţa şi să moară/ şi cu zâmbetul petrei strofe din trei poezii (“Sub nuc, pe banca de la buze./ Aşa că, să nu vă îndoiţi nici o clipă/ Don Qui-poartă,/ umbra stătea de vorbă cu Dumnezeu”... jote a existat./ De altfel, mai mult sau mai puţin,/“Inima ta e o umbră reflectată în oglindă”…”Umble- fiecare dintre noi este un Don Quijote,/ adică otul tău prin amintiri/ Rotund ca un măr/ Îmi iremediabilă tristă figură”.măsoară vâ\rsta”) şi vom zice că poetul e unmoştenitor de umbre, de valuri, de obstacole, de 11. Ion Pachia- Tatomirescu, Caligraful desingurătăţi, de căutâri, o “umbră de copil rătăcit salmi, Timişoara, 2013.printre păpădii”. Cartea are o prefaţă a autorului “de la glosalmi 7. Ion Iancu Vale, Reverberaţii, Târgovişte, şi zalmiori, la ultrascurţii salmi”, argument fiologic2013. şi istoric al faptului că impricinatul a descoperit, prin talent şi isteţime trei specii poetice, magnetizat de Biblioteca (“Bibliotheca” este editura) poezia cu formă fixă- sonet, gazel, rondel = isonzelul,naţionalăcuprinde multe cărţi ale scriitorilor fostei iar apoi glosalmul (16 versuri dodecasilabice, cuCetăţi de Scaun, dintre care alte trei de Ion Iancu cezura dupăa şasea silabă, cinci strofe – distih, douăVale, de obârşie pietroşiţeană, de meserii americane terţine şi două catrene) şi salmul – şase silabe dis-faulkneriene, inclusiv de climatolog (“Climate liter- puse-n distih – cea mai scurtă poezie a lumii, iarare” e revista sa de chin lunar – sigur, nu singur-) Au- zalmiorul – un poem de zece versuri a/ a-b/ b-a/a-torul ne revelează percepţii metafizice, inegalabile b/b-a/a//c/ c-d/d-c/c-d/d-c/c.ospeţe metaforice, drumuri de lacrimă, băuturimiraculoase de spaţii lirice 1983-2012, cum şi Cum exemplificarea poate fi doveditoare, mădescripţii de noi imagini din vechi simboluri, eseistic. descurc citind: Nucul/ strigă cucul. (Adevăr cumplitCitez integral “DON QUIJOTE IARĂȘI: În mod al lumii pustiite de om!); Cade/ stea-n cascade (Însăşisigur despre Miguel de Cervantes/ nu s-ar fi ştiut condiţia creatorului sau a vieţii fiecărui om nescutitnimic, în vecii vecior,/ dacă n-ar fi existat Don Qui- de învolburări, fire luminoasă la naştere.); Cufăr/ cerjote./ Probabil, unii vor afirma că dimpotrivă despre cu nufăr (Cartea aceasta este şi ea un cufăr de imag-Don Quijote/ nu s-ar fi auzit niciodată ceva/ dacă nu ini-nuferi); Pensii/ cu suspensii. (Viaţă de după…ar fi existat Cervantes. / Dar fiecare este liber să Revoluţie- Involuţie); Padini/ baragladini. (Pesemnecreadă ce vrea şi până la urmă, acest aspect nu este tipi cu merţane/ maşini prin Bucegi…oameni fiţoşi);prea semnificativ, căci Don Quijote a existat./ El însă Virus/ de papyrus (Cum cred că-i vorba de criticanu a fost cavaler spaniol/ din localitatea La Mancha, asupra textului, nu mai citez şi nici mai comentez,nu a trăi în Evul Mediu/ şi nu a avut o culoare dar fac un poem, contaminându-mă: Orez/ culoareanumită a pielii./ El a fost (de fapt este) de peste tot,/ frez (în traducere critică- Versurile poetului sunt ofiind deopotrivă alb, galben sau negru,/ exista de la hrană de pe alte tărâmuri, cu altfel de culoare poetică,facerea omului/ şi va trăi până la dispariţia acestei dar sigur sănătoasă liric.). Din volumul de 176 defiinţe superioare./ Existenţa lui Don Quijote o pagini, citez un zalmior din 1976 – speciedovedeşte/ însăşi prezenţa morilor de vânt, de-a lun- tatomiresciană omologată de OSIM-ul criticesc, au-gul şi de-a latul mapamondului,/ care tocmai pentru torul aducând postamente documente concludentea-i da un ţel în viaţă/ acestui cavaler au fost inven- şi prezente în prefaţă, unul având şi semnătura mea,60

Cervantes DESPCRUE CDORNAGFR,ADxTEIS, PCRUEDARLAŢGIIOSTEde prin august 1999, Ehei, fug anii şi banii…): în scrisori pentru sprijinul de a fi la băi. Iătă oZALMIOR VI – Dacă mă însor, dă-mi umbra pe scrisoare dintre cele şase reproduse, dar au fost mainori,/ mireasă- cireaşă pentru prunc şi faşă,/ soare- multe (în una spune că citeşte Heine din bibliotecanaş în zori, dintre zalmiori,/ luna fă-mi-o naşă, de doctorului), gazete puţine, printre care “Neue Freiemi-e şi strămoaşă,/ dacă mă însori şi –am umbră pe Presse”, el- doritorul de ştiri din lume): “Liman, 15nori!...// De-ntrupez cuvânt, de-ard şi necuvânt,/ iulie 1886. Dragă Novlene, Nu ştiu dacă ai primit şinarcisă-ureche de n-are pereche,/ lasă-mă -n cânt, ai predat lui Creangă traducerile trimise de mine:să-mi croiesc avânt,/ ferindu-mi de ţeche, legea mea “Cocoşul de aur”,”Povestea despre împăratulstrăveche -/ legea de mi-o cânt, Cogaion- Saltan”,”Povestea despre împărăteasa moartă şi de-cuvânt!...(Poem stihial, de evocare a ursitoarei po- spre şapte fraţi viteji”, “Povestea despre un pescar şietice, în grai baladesc, de înălţime poetică, spus trist un peştişor”,”Povestea despre un popă şi lucrătorulde-un oier pe munţi păduroşi, vechi.). lui Balda”, pentru a vedea dacă sunt bune de tălmăcit şi pe limba lui. 13. Ecaterina Negară, Lauda magnifică, Emi-nescu. Oda în metru sacru, Orhei, 2011. Am hotărât să scoatem o carte de poveşti pen- tru copii şi fiind singur aici, unde mă coc cu glodul Placheta de 16 pagini cuprinde o prefaţă de pe mine, m-am învrednicit să traduc din PuşkinPetru Ababii, explicând trăirea poetei în “starea Em- aceste povestiri.inescu”, un cuvânt al autoarei despre Aurel David,pictorul şi graficianul basarabean, autorul unui mag- Tu interesează-te şi vezi ce face şi când senific desen-Eminescu Hiperion-arbore, aflat pe cop- apucă de lucru, căci în toamnă mă gândesc să fac rosterta I şi păreri de bine (Vasile Dohotaru – artist de un librar, să tipărească, fie la Iaşi, fie la Bucureşti,plastic, Tamara Cosoi-bibliotecară, Petru Ababii- unde cu ajutorul prietenilor să pot să fac aceastăfilosof), pe coperta IV, despre cea care scrie pe ispravă.mătase de cuvânt: Prea multe s-au trecut cu vederea,/s-au luat în derâdere şi-n nevaloare/ cât s-a putut, cât Am primit ajutorul vostru bănesc şi văn-a durut/ rana, sângele, ideea de ţară./ Fără Emi- mulţumesc la toţi.nescu se moare./ Doar cu el am înviat când s-anăscut./ Te lăudăm, Doamne, că ne-ai răscumpărat Cu dragoste frăţească, Eminescu.”/ Cuvântului Tău cu Eminescu. 19. Ion Lupu, Înstrăinata noastră Basarabie, 2010; Dureri neostoite, 2012, Teofana, 2013, Bacău. 17. Vadim Bacinschi, Cocostârc străin, Odesa, Primele două cărţi sunt documentare istorice,2011. cu multe fapte rătăcite prin timp, , istorie despre Basarabia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Insula Placheta jurnalistului din Odesa, poet Șerpilor, Cadrilaterul românesc, relaţiile româno-basarabean, antologator de poezie şi poeţi, vorbeşte greceşti, româno-ruse, româno-sârbe, româno-bul-despre tratamentul la băile Limanului Odesei la gare, diplomaţia românească, Unirea din 1918,1885, august-septembrie şi iulie 1886 a poetului M. relaţiile româno-sovietice, Bărăganul – gulag româ-Eminescu, cel ce se autodescrie ca un Cocostârc nesc, iar ultima carte este un roman istoric, din vre-străin pe acele meleleaguri, mulţumit de tratamentul mea când “nori negri acoperiră cerul Ţării Moldoveişi prietenia medicului balneolog Felician I. Iachi- în acele vremuri de zbuciumare şi neîmplinire amowicz, la 1865 *El crede că dacă urmez cura şi anul văleatului 7169 (16610, întunecând zările, risipind înviitor, am să mă bucur de o sănătate perfectă*, cele patru vânturi pacea pe care moldovenii abiamulţumind prietenilor din Iaşi (consului rus începuseră a se bucura de ceva vreme. În ScaunulLomonosov, profesorilor Vasile Burlă, Petru Ţării de la Iaşi, Domniile se arătau scurte şi DomniiNovleanu, Zaharia, Buţureanu, Drăghici, doctorului degrabă trecători, aşa încât mai nici unul nu se în-Max, colegului de la Școala Comercială, de unde vrednicea să statornicească liniştea peste biata Ţarăavea de luat ca profesor salariul, profesor Bodescu) a Moldovei, atât de frământată de vitregiile vremii şi 61

Revistă internaţională de culturăDESPCRUE CDORNAGFR,ADxTEIS, PCRUEDARLAŢGIIOSTEde potrivniciile celor dinlăuntru, dar şi de poirile “Îmi repugnă activităţile şi evenimentele organizatecelor de dincolo de fruntarii care, de veacuri, râvneau de partide şi politicieni. Îmi place mai mult ideea desă-şi întindă stăpânirea asupra pământurilor ei (…) cosmopolitanism, de cetăţean European sau cetăţeanEra pe vremea în care boierul Dumitrache Iliescu, al planetei”. Elena Buică: redactor literar al revisteimare şetrar în domnia Voievodului Eustatie Dabija “Mesagerul” Hamilton, Canada: “Trăim prea trepi-(1661-1665), izbutise să cumpere de la marele stolnic dant într-o lume a reclamelor ostentative, preaDumitraşcu Solomon, două moşii pe Valea Tazlăului sufocaţi între zidurile betonului şi ale sticlei care stingMare, moşia boierească de la Hemeieni şi pe aceea treptat umanismul din noi… Dumnezeu ne-a dat şide la Nadişa, pe care marele stolnic o cumpărase mai această mare minune, amintirea. Nimeni şi niciodatăînainte de la boierul Ion Nadeşu” nu-şi scoate din minte amintirile scumpe şi dragi, adevărate comori de trăiri care înseamnă frumosul, Prozatorul a mai istorisit în romane viaţa iubirea, fiinţa, viaţa, adică totul”. Simina Grigoriu,acelor locuri moldave în romane bine ţinute intere- disc jockey- Canda, SUA, Germania: “Am emigrat însului cititorilor pe baza documentelor din arhive Canada cu părinţii la 4 ani, direct la Toronto de lapublicate şi din legende. Ion Lupu este om de ispravă Bucureşt. Am bunici şi rude în România pe care i-scriitoricească şi prin Ștefan Vodă al Moldovei, Din am vizitat frecvent. Am păstrat o legătură simbioticăneamul lupilor- patru volume despre Căpitanii cu rădăcinile mele româneşti”. Ioana Moldovan,domneşti, Sub semnul marelui Ștefan, Voievodul critic de teatru: “Toţi copiii talentaţi sunt foartemartir, Vremuri zbuciumate, Sub puterea destinului. exigenţi şi dacă nu le dai răspnsuri la întrebările care-Bravo! Aşteptăm a citi cele existente în manuscris: i frământă, dacă nu eşti convingător, nu-i mai poţiMarele Hatman, Fiul Marelui Hatman şi celelalte. stăpâni. E greu să ai ca public de factură academică, tineri artişti. Mă interesează mai mult omul de rând, 23. Viorel Martin, Schiţe şi momente, care, dupăce îmi va citi cartea, să mai dea teatrului oBucureşti, 2013. şansă”. Stele australiene – Reinhold Batschi (O.A.M.) – sportiv –canoe/ canotaj - multimedaliat. “Provin Inginerul, priceput într-ale tehnicii, epigramei, dintr-o familie de origine saxonă/ germană. Suntrevistei “Lumea epigramei”, este şi un prozator de născut în România, la data de 20 august 1942, în co-bine-dispunere, adică hazos în expunerea unor muna Sânpetru (Petersberg), situată doar la câţivaîntâmplări bine găsite mai ales din lumea tehnică, kilometri de B raşov”. (A fost în echipa naţională demai puţin cuprinsă în domeniul scrierii. Unele mo- Canotaj la Ciudad de Mexico in 1968, locul 7,mente oglindesc drame, necazuri, scrise cu o bună maestru al sportului în 1970, apol pleacă în Germa-înţelegere a vieţii. Ce mai, autorul are condei! Iată un nia, devine antrenor de onoare şi câştigă cu echipaînceput de poveste, de stil: “Nenea Radu era mare trei medalii, dintre care două la Olimpiada de lapescar şi tot insista să megem odată la pescuit la Montreal, apoi: “În 1978 am participat la Campi-Căldăruşani, un lac la câţiva kilometric de Lipia, onatele Mondiale din Noua Zeelanda, unde, prinunde era şi o peninsulă pe care se afla mânăstirea persoana lui John Coates, preşedinte al ComitetuluiCăldăruşani. Nea Mircea nici nu voia să audă, nea Olimpic Australian, mi s-a popus să devin antrenorFănuş nici atât. Intr-o zi frumoasă de toamnă” etc. principal al echipei australiene de canotaj. Consid-Citiţi cartea! Și daţi-o şi la alţii! erând că oferta este serioasă şi foarte atrăgătoare, am acceptat şi astfel m-am stabilit la Sydney, unde am 29. George Roca, De vorbă cu stelele, vol. 2., devenit primul antrenor naţional (poziţie nouBucureşti, 2011. înfiinţată în acea vreme”.(Datorită rezultatelor obţinute aduse Australiei de-a lungul anior, Autorul trăieşte altfel ca noi, opus nouă, fiind antrenorului Reinhold Batschi şi canotorului Ionprin Australia locuitor sau prin lume, de unde ia in-terviuri precum acestea care nu-şi pierd interesuldupă ani. Întrebări incitante, răspunsuri deschise deoameni care au făcut ceva oriunde i-au dus paşii.Stele americane – Simona Botezan, jurnalist SUA:62

Cervantes DESPCRUE CDORNAGFR,ADxTEIS, PCRUEDARLAŢGIIOSTEPopa le-au fost decernate în 1987 înalta distincţie etenie, caritate, progres este mottoul cu care am con-naţională “e Order of Australia Medal” şi privi- dus activitatea districtului în acest an lionistic”. Nico-legiul de a ataşa după nume titlul de O.A.M “Mem- lae Firoiu, antrenor emerit polo pe apă:–“În 1964, cabru al Ordinului Australiei”. Ion Aurel Pop, Dumitru poloist la Steaua am ieşit cu ştafetele 4x100 liber şiPreda, istorici, profesori universitari din România, 4x200 liber campion al României”. Geo Goidaci,prezenţi la Congresul Internaţional de Știinţe Istorice sculptor, acum în Germania: :Rădăcinile mele aude la Sydney- al XX-lea. “Al XV-lea a fost la rămas acolo, înfipte adânc în pământ transilvan”. Oc-Bucureşti. Primula fost la Paris la Paris în 1900, iar tavian Lupu, scriitor, Bucureşti: “M-am născut înîn 1975 la San Francisco, 1980- Bucureşti, Stuttgart, oraşul de la poalele Tâmpi, mai precis în Braşov, într-1985, Madrid, 1990, Montreal, 1995, al XIX-lea în o frumoasă Duminică de Florii, pe data de 14 aprilie2000, la Oslo- Norvegia”. Stele europene – Viorel 1968, la ora 5 dimineaţa, după o noapte teribilă pen-Băetu/ Michel Cuţui, scriitor – Germania: “Am vrut tru cea care mi-a dat viaţă.să reînviem în lumea stresată din ziua de azi, care numai are timp de citit, tradiţia fascicolelor, fiecare fas- Poate tocmai de aceea am iubit mereucicol- fiind în fond un roman comprimat”. Paşcu primăvara şi dimineaţa, ca anotimp şi moment alBalaci – poet, eseist, dramaturg- Oradea: “Sunt zilei”. Hector Martinez Sanz, filozof spaniol, scriitor:născut în satul Sebiş de Beiuş, la 8 mai 1956, un an “Mai creez cărţi care îmi măresc şi ele biblioteca (…crucial, când marelui poet Lucian Blaga i s-a refuzat ) A avea atâtea cărţi pare o nebunie vrednicăde Donpremiul Nobel pentru literatură, fiind preferat poetul Quijote”. Antoniu Petrescu/ Don Elvis, preot ro-spanio Juan Ramon Jimenez, asta şi pentru că nu a mano-catolic, artist, muzician italian: “Sunt preot defost ajutat de statul comunist de la acea vreme, poetul 6 ani, am lucrat în mai multe parohii, am încercat sănostru fiind pus la index…mai ales că în acel an a fiu alături de persoanele pe care le-am întâlnit”. Arturizbcnit revoluţia antisovietică a ungurilor, fapt ce a Silvestri (1953- 2008), preşedintele Asociaţieigenerat şi în ţara noastră o stare de revoltă în rân- Române pentru Patrimoniu: “Foarte curând ceea cedurile tineretului universitar”. Nikolai Birulin, stu- astăzi ne apare drept piedică de netrecut se va depăşident: “(…) de origine sunrt rus, trăind la Chişinău cu uşurinţă şi ne va deschide simţământul încrederii(…) Bunica, chiar dacă era rusoaică, avea părerea că despre ceea ce suntem”. Tatiana Ștefan – elevă din Re-un copil nu are ce căuta în Republica Moldova fâră pubica Moldova: “Îmi iubesc patria şi o port mereusă ştie limba oficială a majorităţii (…) şi am fost în- în inimă”. Al. Florin Ţene- preşedintele Ligii Scriito-scris la grădiniţa românească”. Cristian Bodnărescu, rilor: “În perioada 1970-1971 am lucrat la ziarul demuzician, Iaşi –“Democraţia prost înţelesă şi aplicată, şantier “Lumina de pe Lotru”. Acolo am cunoscutignoranţa maselor, promovarea subculturii şi a oameni, fapte şi drame pe care le-am coagulat în ro-mediocrităţii (…) reprezintă un zid care trebuie manul “Chipul din oglindă”, apărut mult mai târziu,dărâmat pentru a putea întrevede lumina pală a după evenimentele din Decembrie 1989, la edituraadevărului, a cunoaşterii, a valorii şi a ceea ce este Fundaţiei I. D. Sârbu. (…). Suntem o familie defrumos pentru noi”. Antonio Calderon de Jesus- artişti. Liga Scriitorilor – scriitorii din RomâniaMadrid, promotor cultural: “2005 a fost anul când profundă sunt acei scriitori care cu modestie şi bunam avut oportunitatea să cunosc pe viu arta simţ îşi scriu şi îşi publică volumele”.românrească (…). Am participat la tabere artisticeşi la diverse evenimente de artă din toată România. Eugeniu Roca – poet ( Evadare din spaţiul vir-Există o sintonie= armonie între mine şi artiştii tual, 2009), cărţi de interviuri, jurnalist, radioredac-români din Diasporă, în mod concret cei stabiliţi în tor Australian, colaborator la reviste pe hârtie şiSpania”. Rodica Dacin - guvernator 2010-2011 “Dis- virtuale –internet din cinci continente… are in-trict Liones 124”, club de doamne din Oradea: “Pri- teligen ţă, nerv publicistic, pricepere de punere în valoare a celor ce au făcut şi fac multe pentru pro- gresul omenirii oriunde se află. Excelsior lui şi tutu- 63

Revistă internaţională de culturăINIŢTIATIVExCULTURALE INIȚIATIVA ASOCIAȚIA haideți să le oferim copiilor o prietenă care nu îiBASTIONUL-TIMIȘOARA va dezamăgi niciodată. Haideți să le oferim o fereastră prin care să privească lumea. Acest lucru Pentru că susținem lectura și vrem să read- poate fi biblioteca clasei, raul magic care ne poateucem în viața copiilor plăcerea cititului, noi, umple clipa, ora, ziua, viața de frumos.Asociația Bastionul ArtLitTim din Timișoara, ne-am gândit la o activitate simplă și drăguță, care să Cum putem crea biblioteca clasei și în acelașiajute cadrele didactice să apropie cartea tipărită de timp promova lectura și vorbitul în public? Nimiccopii. mai simplu! Fiecare copil poate aduce o carte, carte pe care deja o are acasă și a citit-o. Odată BIBLIOTECA CLASEI depusă cartea pe ra, copilul le poate spune colegilor săi, pe scurt, subiectul cărții și de ce Câte clase, atâția copii curioși. Vă invit să ne consideră el că ar trebui să o citească și aceștia.gândim în acest an la ceva simplu, dar util, pentru Cărțile vor fi astfel adecvate vârstei lor, cele carea stârni curiozitatea și interesul copiilor pentru le-au marcat în vreun fel personalitatea. Va fi o bu-cartea tipărită. Calculatorul are un singur prieten, curie împărțită cu ceilalti colegi, va fi un lucru careproprietarul; cartea are o mie de prieteni, deoarece îi va uni, le va da un subiect comun de discuție, vaea poate ajunge în mâinile tuturor celor care își fi un drum pe care vor putea merge împreună.doresc să-și petreacă timpul cu ea. Noi, adulții, trebuie să facem doar un singur lucru: să le fim alături. O carte poate ajunge la destinatar citită sau Așadar, haideți să provocăm un tsunami depovestită. Povestitul unei cărți poate deveni o lectură și să reconstruim plăcerea cititului prinobișnuință. Copiii nu doar vor citi ce vor dori, ci biblioteca clasei!vor învăța astfel să vorbească liber în fața unuipublic, a colegilor de clasă. Pentru o clipă vor fi Patricia Lidia Popescu Ceveimai mult decât copii, vor fi promotori de cultură. PreşedinteBucuria unei lecturi va fi împărțită cu ceilalți. ASOCIAŢIA BASTIONUL Copiii citesc tot mai puțin, dar asta nu trebuie ARTLITTIMsă-i îndepărteze de lectură! Cititul cultivărăbdarea, pune copilul în fața unor întâmplări, Sânandrei, Timişimaginația scriitorului este o lecție de viață pentru email: [email protected] cititor. FB: www.facebook.com/BastionulArtLitTim Deci, dragi educatori, învățători și profesori, Asociatia Bastionul ArtLitTim64

Cervantes INITIAŢTIVExCULTURALEVocea libertății la Gala Tinerilor Scriitori „Traian T. Coşovei“ CUNOAȘTERE Există câteva forme de elib- expunerii sufletești.erare de constrângerile, regulile și tiparele im-puse de ceilalți, de societate. Unii evadează prin „O să mă publice pe bune?“substanțe și droguri, alții prin oameni. Pentru Emilian Valeriu Pal, câștigătorul susținut decâțiva, drogul e poezia, iar poezia e libertate și Lucian Vasilescu, a reacționat ca la împărtășanie,singura formă de supraviețuire. Gala Tinerilor lăsându-și libere atât gândurile, cât și senti-Scriitori „Traian T. Coșovei“ a acordat sâmbătă mentele. Recitându-și versurile, jurnalistul nu și-Premiul Național pentru Debut în Poezie, a ascuns tremurul de emoție, spre încântareareușind să arate încă o dată că versurile au cura- doamnelor impresionate de mai noua sensibili-jul de a deschide drumul adevărului. tate poetică. „Moartea e ca un fel de căldură, ca atunci când ți-e frig, te învelești cu tot pământul, „O carte trebuie privită chirurgical“, spunea transpiri și transpirația ta hrănește plantele“, aTraian T. Coșovei într-un interviu. „O desfaci și citit Pal din „Timișoara-Iași (fără loc rezervat)“.vezi: are inimă, are suflet?“ explica poetul „O să mă publice pe bune?“ l-a întrebat elgenerației optzeciste. Traian T. Coșovei a trăit in- pe Adrian Suciu. „Da, o să te publice pe bune!“,tens și s-a stins repede, la începutul acestui an, i-a confirmat poetul, de la microfon, și, din sală,la numai 59 de ani, plecând dintre noi pentru a ridicându-se în picioare, Ștefania Coșovei, soțialăsa în urmă amintiri, multiple volume, vieți artistului omagiat.marcate și suflete vindecate. „Dacă te expui Votat de membrii juriului, scriitorii Florincrezi, iar dacă ai credință, te expui“, mai zicea au- Iaru, Ion Mureșan și Adrian Suciu, premiantultorul cărții „Patinează sau crapă!“. Pentru asta, va avea onoarea de a-și vedea versurile publicateartistul a încurajat talentul pur, gol, autentic, fără la Tracus Arte, editura unde au apărut mai multeconvenții și înveliș protector, dezgolirea fiind volume ale lui Coșovei, cel mai recent fiindsinonimă cu libertatea de a fi. „Elegii pentru o bucată de iaht“. Pe lângă vinderea volumelor semnate de În cinstea spiritul său, sâmbătă, artiștii și- poeții, actorii și scriitorii aflați la eveniment, în-au dat mâna la Gala Tinerilor Poeți „Traian T. tâlnirea și-a atins principalul scop, reușind săCoșovei“, un proiect-fuziune al Asociației Cul- trezească și să răscolească, chiar și pentru câtevaturale Direcției 9, Editurii Tracus Arte și momente, sufletele celor prezenți. După oAgenției de Carte, unde s-a acordat Premiul jumătate de oră de agitație, comenzi la bar,Național ce-i poartă numele, pentru Debut în sărutări, îmbrățișări și revederi între prieteni,poezie. oaspeții s-au instalat comod în fotoliile de la Godot Cafe pentru introducerea amuzantă a lui Evenimentul inițiat oficial în Centrul Vechi Dan Mircea Cipariu, președintele Filialeidin București, la Godot Cafe, și continuat într- București Poezie a Uniunii Scritorilor dinun cadru amical, la Zappa Rock & More, a adus România, și vizionarea unui filmuleț despre Tra-în fața cititorilor cu poftă de cuvinte și sensuri ian T. Coșovei, un melanj de fotografii, versuri,scriitori versați în versuri și proză în ipostaza de muzica lui Adriano Celentano și protestele luimentori și susținători ai tinerilor ce au pășit de Cheloo de la Paraziții, cu refrenul „Unde securând pe drumul poetic. Emoția n-a ținut cont termină visele, moartea respiră“.de vârstă sau experiență, scena dovedindu-seîncă o dată un spațiu intimidant, dar favorizant 65

Revistă internaţională de culturăINITIAŢTIVExCULTURALE Însă Mircea Albulescu a redus audiența la fapt, sunt fața falsă a lumii“, a subliniat autoareatăcere, recitând câteva dintre poemele artistului volumului „Sexagenara și tânărul“. Și după ce arăpus de boală. Oaspeții au uitat de cafele, țigări coborât de pe scenă, scriitoarea și-a păstratși ape minerale, chiar și de lacrimile scurse timid aceeași energie, oferind cu veselie autografe șipe obraz, actorul reușind să intensifice drama- îmbrățișări cititorilor și zâmbete aparatelor detismul și profunzimea versurilor într-o manieră fotografiat.proprie, superbă. Deschizător de drumuri, Traian T. Coșovei Publicul s-a mai animat auzindu-l pe Ioan a influențat viziunea tinerilor poeți, iar ClaudiuCristescu povestind o discuție purtată în miez Komartin i-a mulțumit scriitorului pentru felulde noapte cu autorul volumului „Ninsoarea în care a marcat literatura română. „Pentruelectrică“. „Traian știa că sunt un fumător înrăit, mine, Traian T. Coșovei este acel unchi hâtru șiși el era un fumător înrăit, și, într-o seară, pe la zurliu și zurbagiu cu un talent enorm, fiindcă,00.00, mă sună. Ioane, dormi? Zic nu. Păi de ce pentru el, între viață și talent era semn de egali-nu dormi? De obicei nu dorm mai devreme de tate, și un tip cu o limbă foarte ascuțită. Pentru00.00-01.00. Măi, eu nu dorm pentru că-mi ia ceea ce a făcut el în ultimele decenii pentrudin timpul de fumat“ și-a amintit râzând direc- limba literară, pentru limba în care se scrietorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. astăzi, trebuie să-i rămânem îndatorați...“, a mărturisit autorul volumului „Un anotimp în Ziceri și deziceri Berceni“. „Astăzi, la poeții cei mai tineri se „Tot ce știu și pot să fac este să transmit găsesc ecouri, feluri de a fraza, de a tăia, un picniște emoții - spunea Traian T. Coșovei într-un de imagine și de privire liberă asupra lumii fărăinterviu - iar poezia este o emoție condensată în de care nu cred că am fi noi înșine“, a completatcâteva sintagme. Scriu, pentru că mai cred în Komartin, mentorul Cătălinei Matei, care și-anevoia de emoție, fără de care ne-am înstrăina lansat volumul „Lanul cu sârme întinse“.cu totul“, spunea „copilul teribil“ al generației înblugi. Pornind de la cartea „black aphrodisiac“ al Emoția creației a continuat cu poeziile lui Justin Dumitru, Valeriu Mircea Popa a vorbitoferite de tinerii scriitori și de maeștrii lor, mo- despre „Singurătatea alergătorului de cursămentele sensibile făcând schimb de locuri cu lungă“, făcând o analogie între romanul lui Alanumorul. „Acele cuvinte lăsate să facă ce vor ele, Sillitoe sau filmul din 1962 și poetul care se dez-nu ceea ce vrea poetul să facă cu ele, fac poezia ice de îndoctrinare și omogenizarea cu masele,mult mai interesantă și mai frumoasă... Atunci pentru a-și descoperi și releva adevărata identi-se nasc noi sensuri, complet nebănuite, care ne tate. Din punctul său de vedere, fraza pe care po-bulversează“, a comentat Nora Iuga poezia etul i-o dedică unei iubite, „Pot, dar nu vreau“,tinerei Cristina Cîrnicianu. Mai în glumă, mai este cea definitorie pentru un scriitor demn careîn serios, după ce Dan Mircea Cipariu a omis di- nu se supune majorității, ci își construiește unacriticele când a citit titlul volumului, veterana traseu personal.a sfătuit-o pe autoarea volumului „Fața tandră ainfernului“ să înlocuiască „fața“ cu „fata“. „Arta Poetul Adrian Suciu a încheiat gala cu nouatrebuie să fie o permanentă suprindere, trebuie sa revelație, Emil Iulian Sude, creatorul volumu-să-ți dea permanent câte un pumn în față și să lui „Scărarul“. „Eu cred că poeții nici nu existăte trezească din inerția stării cotidiene și a lu- și că biografia lor e neimportantă. Pe Emil l-amcrurilor înțelese, pentru că lucrurile înțelese, de cunoscut la un eveniment cultural și ne-am îm- prietenit la o vodkă“, a recunoscut autorul best- sellerului „Un roman de rahat“, mulțumindu-le66

Cervantes INITIAŢTIVExCULTURALEȘtefaniei Coșovei și Cristinei Berinde pentru la Vali Sterian și Mihai Mărgineanu, spreevenimentul organizat în cinstea lui Coșovei. distracția poeților care au încins o sârbă cu rock- erii prezenți în bar. Sârba între generații Spre seară, gașca s-a mutat la Zappa Rock În pauzele muzicale, scriitorilor aplaudați la& More, unde poeziile s-au lăsat citite mai mult prima gală li s-au alăturat Raluca Neagu, Ralucași mai intens, cu gust de bere și miros de țigări Oana Ciceu, Tudor Voicu și Maria Danielatari. Ioan Groșan, Adrian Pârvu, Sorin Despot, Postelnicu, spre încântarea lui Adrian Suciu.Dana Banu, Daniel Vorona și Claudia Minela au „Seara asta nu e despre noi, despre cât suntemîntregit echipa de „agitatori“, „antrenori“ și „ma- de șmecheri, ci despre ei“, a conchis poetul. „Arjorete“, spre deliciul auditoriului binedispus. trebui să ne închinăm că mai există așa ceva“, și- Maestrul Nicu Nicușor s-a luat la întrecere a îndemnat el colegii de breaslă.cu tinerii înscriși la maratonul poeziei, dar nucu versuri, ci cu piese variate, de la Maria Tănase Corina Cosmescu 67

Revistă internaţională de culturăDILEMDEEEMDEUxDCIATTAITONALE 68

Cervantes INSPIRESCU-EDITURxA VALORILOR CERTE Ioan Barbu- Daniela Baniță- Așa Călătorie la izvoare - cum porumbeii… - o carte Remember al numelui cu poezie creștină care îi volumului colectiv din conferă cititorului starea anul 1986 în care au- necesară transcenderiitorul a debutat, la Editura Eminescu. Este o carte într-o lume unde Dumnezeu îi este apropiatde reportaj, în gen Geo Bogza a celor care au lucrat fiecăruia dintre noi, ca o necesitate indispensabilă.pe marile șantiere ale României. Stoica Mihai Sas- Dangăt de Mirela/Florin Teodor clopot: O nouă carte a Morar- Desene și cunoscutului reporter – poezie: carte realizată ziarist( aflat acum ancorat în din dorința de a marca realitatea unui pensionarîmplinirea celei mai frumoase vârste a tinereții: scriitor) care ne încântă din n ou privirea, inima18 ani. Studii, desene și crochiuri într-o împletire și spiritul cu alese povestiri din lumea unui secolelegantă c u poezia unui om cu certe veleități plini de umbre și lumini solare.artistice, Florin Teodor Morar. George Gâtlan- Cu- Geo Vasile- Poezii cu vinte pe șevalet: un volumefect sigur: ediție bilingvă dedicat unui pictor plecatromâno-italiană a unor în alte dimensiuni, poatepoezii cu largă respirație prea devreme, poate preatematică având un filigran trist… o poezie scrisă pemetaforic delicat, plin de trimiteri în mitologie și șevaletul inimii cu ar-în mediile cultivate ale spiritului uman. moniile cuvintelor prinse cu raze de lună. Liliana Terziu Boian- Culoarea Femeii:,,… Marius Iulian adevărata forță a poetei constă în Zinca - Nebunia din aceea că știe să trăiască la cote cuvinte: volum maxime neatingerea… Discursul câștigător al unuia auctorial rămâne oarecum dintre premiile Edi- neschimbat în albia cursivității turii Inspirescu, 2014. meditației și a memoriei elegiace, Un autor care se sub o zodie, aș zice, olimpiană.” remarcă prin amplitudinea versului și prin matu- ritatea expresiei aristice. Să putem să ne Vasile Crățu- Crucea de lacrimi: Întotdeauna transpunem cu toate gândurile, ideile, senti-omul a simțit nevoia să înalțe osanale celor pe care mentele și trăirile noastre în acea lume în careîi iubește, admiră, adulează.Poezii cu caracter re- poezia, ca o regină aducătoare de bucurii să neligios- pricesne din Maramureș. atingă c u bagheta ei magică și, astfel să devenim metafore-iată ce ne transmite poetul M. I. Zinca 69

Revistă internaţională de culturăINSPIRESCU-EDITURxA VALORILOR CERTE Eugen Evu- de debut scris de o doamnă din diaspora, acoloCase vechi: eseuri, unde oamenii, fiind izolațiavând conotații med- prin distanță fizică deitativ- filosofice cu o locurile natale,puternică încărcăturăistorică, își găsesc trăirile înnumerologică și eristică. Eseuri care pătrund din- exprimările sentimentale pecolo de noi înșine spre teritorii care mereu sunt care le oferă muza poeziei.virgine, mereu putând fi (re) descoperite de ceicare nu încetează să caute comori sufletești. Mihail Rujoiu-Lacrimi și flori: Carte scrisă de un om căruia viața i-a Nicu Cismaru – oferit intensitatea unor Călimara din firidă: stări și sentimente atât de volum de debut; volum puternice și care nu pot fi care merită citit; volum transmise decât dacă ai un care transmite emoția suflet frumos și plin de trăirii fiecărei zile, fiecărei clipe;v olum noblețe ca al său.care tratează teme diverse, de la poezia socialăpână la poezia de dragoste, de la concret, la ab- Antologie româno-italiană: Ediție bilingvăstract, de la esențe la nuanțe și la dezamăgirile cu poeme scrise de Geofiecărei zile. Vasile, Victoria Milescu, Ana Podaru – Firimituri de fericire: volum Liliana Terziu Boian, Emil Lungeanu, George Terziu, Vasile Morar, poeme de- sprinse din condeiulPropunere Antologie Condiţiideparticipare:Editura InspirescuṣiRevista Internaţionalǎ de Culturǎ CER- -oriceautoareareladispoziţie10paginipentrucreaţiasa(inclu-VANTES împreună cu Ana Nedelcu sivprezentareadeautor).Vǎ anunţǎmeditarea şi lansarea celei de-a NOUAantologii -materialulsevarealizaînformatA5,cufontTimesNewdeeditură. Roman12,cudiacritice,fǎrǎspaţiu.Antologia are urmatoarea tematicǎ:LITERATURĂ -formatuldocumentuluipecarefiecaretrebuiesǎ-ltrimitǎSCRISĂ DE FEMEI(poezie,prozǎscurtǎ,eseu,epigramǎ, conţine:CV+foto+creaţia.scenariuetc.) -sepercepeotaxǎfixǎpentrufiecareautoarede130RON;taxaTemaprezenteiAntologiiestemenitǎsǎinvite include:doamnele/domniṣoareleîna-ṣiexprimatalentulscriitoricescîn ->10paginipuseladispoziţieîncadrulAntologieimateriedeprozǎscurtǎ,poezie,eseu,epigrameṣiteatru.Nu ->cheltuieliledetransportde30ron(poṣtǎsauCourier)existǎotemǎspecificǎ,fiecarearelibertateadeascriepeun Fiecǎreiantologateîivareveniunnr.de10exemplare.Încazulsubiectales. încaresedorescmaimultde10exemplareseoferǎbonusuri.Dorimastfelsǎpromovǎm/încurajǎm: Sevadiscutadirect.-rolulfemeiiînsocietate Estenecesarǎcomunicareaurmatoarelordatedecontact>-relaţiamamǎ-copil Nume/prenume,tel.adresadeemail,adresadvs.învedereaex--argumentpentruFeminismulCreator pedieriivolumelor.NOTĂ-Materialulcreatornuarevoiesǎincludǎlimbaj Termenullimitǎpentrutrimitereamaterialeloreste20Decem-licenţiossauexpresiivulgare. brie2014. 70

Cervantes x paginav Ionel Cârstea EDITORIAL 2-3v Cristina Foarfă VIITORUL CARTII 4v LILIANA TERZIU BOIAN POEZIE 5-6v Ioan Raţiu POEZIE 7-8v Nicu Cismaru POEZIE 9v Anatol Covali POEZIE 10-11v Danyel Luca POEZIE 12-13v MARIA CALCIU POEZIE 14-15v Neagu Vasile POEZIE 16v Dumitru Sârghie POEZIE 16v Flori Gomboș POEZIE 17-18v Luis Ionuț Popa POEZIE 19-20v Adrian Suciu POEZIE 21-22v MARIA NITU POEZIE 23v Personalitatea lunii PREZENTARE 24-32v POMPILIU COMŞA GANDURI LIBERE 33-35v IOAN BARBU PROZA 36-37v Dorina Șișu PROZA 37-40v Corneliu ZEANA PROZA 41-43v BORIS MARIAN DIN PUTUL GANDIRII 44v Maria Calciu CRITICA LITERARA 45-46v Dumitru Sârghie CRITICA LITERARA 47v VICTORIA MILESCU TRADUCERI 48-52v Alexandru Cetățeanuv Eugen EVU DIASPORA 53-54v PUIU RADUCAN DE LA EVU CITIRE REPORTAJ 55-56v CAMELIA PANTAZI TUDOR COMEMORARI v FLORIN GRIGORIU 57-58v INITIATIVE CULTURALE CU DRAG DSPRE ALTII v INITIATIVE CULTURALE 59 BASTIONUL TIMISOARA v DE MEDITAT 60--64 v INSPIRESCU-EDITURA Gala Tinerilor Scriitori DIVERSE 65 PREZENTARE CARTE 66-68 69-70 71-72 71