Revista Cervantes nr.16

Revistă internaţională de cultură PRoxZAapare îţi vine să te măriţi cu calul ! Una peste alta zilele treceau eu faceam naveta 1 dată pe lună la Bucureşti , munca suferea,parcăîncepeam să devin apatic, gara de nord din capitalã era déjà întoarsã pe toate feţele.Virginica măaştepta şi cred că se pregătea îndelung acasă pentru venirea mea.Îmi sărea de gât vioaie (probabil făceaexerciţii in fata oglinzii) fericită.Şi când trenul întârzia suna mereu -Unde eşti? -La Basarab -Stai ca vin să împing trenul Lucrurile se complicau însă văzând cu ochii.Mi se cerea mai mult sau mai puţin vădit să stau maimulte zile, să mergem la concerte şi manifestari publice.Era pericol să fiu văzut.Grav. A venit însa şi ziua aceea. Eram în Bucureşti bine mersi şi aveam avion la ora 14.Virginica înca lenevea în pat,făcusemdragoste sau sex pe rupte.Mereu faceam asta pana la epuizare, mai ales în ultima zi, doar ne despărţeampentru o vreme. Din motive ciudate, necunoscute, misterioase ceasul de pe perete a stat.Luaţi cu joaca, cupregătirile , cu vorba nici nu am ştiut că este ora 13,20. Era prea târziu. Nu mai puteam ajunge la aero-port sub nici o forma. Avionul pleca peste câteva minute. Rămânea să merg la vreo agenţie. Şi să recu-perez ceva bani. Asta e. Am tăcut, nu am sunat la nevasta la Iaşi, nimic. Încercam să-mi adun gândurile. Asta e. Am deschis televizorul.Şi…am încremenit. Avionul cu care trebuia să merg la Iași … se prăbuşise.Sau mai bine zis, dispăruse. Practic nici obucata din el nu fusese găsită.Parcă era un comunicat cu lumile paralele sau aşa ceva. Atunci mi-a încoltit un gând.Super ! Şi am aşteptat.Telefonul suna mereu şi mereu, doamnanevastă era disperată. Mi-am şi imaginat-o plângând , în sfârşit, doborâtă de durere. Poate ca în sfârşitrealiza ce om a pierdut. Aşa-i trebuie! Eram aproape copleşit la aceasta imagine. Aşa , foarte bine! La un moment dat am închis telefonul.La televizor se spunea ca la 7 persoane date dispărute dinavion le suna telefoanele.Ciudat.Oare nu se urcasera şi ei în avion ? Poate erau acum fericiti în braţecu târfele lor , în sfârşit s-au scapat de nevestele care nu îi apreciază.Era posibil să fie şi o femeie înacest caz ? Cu un soţ care nu o apreciaza ? De acord, dar doar una.Restul sunt barbaţi, e sigur. Cine mai ştie. După 4 zile de căutari disperate, după ce toate televiziunile exprimau ipoteze după ipoteze(maifusesera cazuri când avioanele dispăruseră fara urma) eram litearalmente considerat mort. Acasă, la Iaşi nu ma puteam întoarce.Viginica era fericita peste poate.Eram al ei. Dar acum, ce va fi cu mine? Nu puteam să merg niciunde, nu puteam lucra nimic, eram mort. Virginica era însă fericită. Ce va fi oare de acum înainte cu mine? Cu noi? Eram considerat mort. Poate ceasul de pe perete nu s-a oprit din întâmplare.Virginica ? Poate…poate… Cine mai ştie ce va fi… din volumul, în curs de apariţie PRoZe BiPede 51

Cervantes CoMeMxoRARe Scriitorii par veseli si când sunt trişti.Eram în casa scriitorului şi criticului de film, Ioan Pavel Azapdin Ticvaniul Mic. Ne-am adunat mulţi şi din toate părţile.Nu toţi, dar cei care l-au iubit pe Ghita Azaperam acolo.Confraţii stăteau la un pahar de răchie. Mama lui Pavel,Tanti Maria,mă ia de-o parte şi îmispune:” A ştiut că moare, Nicule.Când l-am găsit erau toate becurile aprinse în toată casa.Le-a aprinssingur şi a plecat cu Dumnezeu.Cât de bun şi de cumsecade a fost.Când îţi făcea un bine , nu voia săştie nimeni,nu spunea nimanui.Aşa o fost el.” Îmi amintesc de Ghiţa în timp ce colegii povesteau întamplari cu el.Eram trişti,dar ne bucuramde amintirea lui.O amintire cu un om vesel şi generos.Un mare iubitor de oameni,cum zicea MaestrulIon Marin Almajan venit de la Timişoara.Am ajuns la casa neterminată.Semăna cu o carte neajunsă lafinal.Intru cu Ionel Bota să ne spunem la revedere.Ghiţa era îmbrăcat la cravată şi costum, aşa cum,întimpul vieţii n-a umblat niciodată.Toate întâmplările cu el,multe,multe,le-a răsfoit în câteva clipe.Apoiamâieşit.Parca îl auzeam:”Mergi Nicule,tata,mai ai atâtea de făcut...”Cândva ,Poetul a fost adus submestecenii din faţa casei.Mesteceni puşi cu mâna lui prin anii “80.Unul se numeşte Serghei.dar nimeninu ştie care.”A zis că mi-l arată, zicea poetul Costel Simedrea.”N-a mai apucat.” Plecarea a fost discretă şi simplă.Aşa ca întreaga viaţă a poetului.Fără fast şi sărbătoare.Au fost şicuvinte de rămas bun şi de iertare.O iertare ceruta de la cei care trebuiau să-şi aducă aminte ca în lit-eratura României şi a Caraşului exista un poet mare.Un poet care nu a cerut nimic, niciodată.Şi la urmă, drumul spre cuibul cu păsări albe cu aripile frânte.La marginea lui avea loc şi Ghiţa.Un locdiscret străjuit de un tei secular, unde , în fiecare anotimp, păsările îi vor cânta poemele printre flori şifrunze. Cu bine, Prietene! NiColAe PĂtRUȚ 52

Revistă internaţională de cultură PRoxZAlUNGeANU CAMeliA GABRielA Sub soarele Kabulului fragment eşisem pe culoar să-mi aprind ţigara, când înaintea ta stă însăşi moartea care-ţi râde în faţă,străinul deschise uşa şi se oferi să mi-o aprindă. gata să te ia de mână.Deschise fereastra trenului şi adulmecă aerulaspru de iarnă ce invadă culoarul… îl trase cu - Rendez-vous chaque soir…am zis pentrunesaţ în piept. mine. Un soare portocaliu se topea în norii albi, - Au couchee du soleil – zâmbi. Ştiu cân-pitulat după casele care se pierdeau în fuga tecul. Îl fredonam… cânta.cadenţată a trenului. Într-o zi, la puțin timp după sosirea mea în - Soarele Kabulului… zâmbi el, bază, se deschise uşa şi apăru un bărbat înalt,cuprinzându-şi favoriţii într-un zâmbet trist. uscăţiv, privind parcă prin mine.Jurai că este o lună rotundă în flăcări ţâşnind dinmijlocul noroiului, a zărilor îmbătate în praf şi - Ai referințe care văd că se confirmă.mizerie. Cenuşiu spre negru era măsura lu- Felicitări pentru misiune. Îmi întinse mâna șicrurilor… cei doi-trei arbori ce i-am zărit plecă în minutul doi.aparţineau curţii unei ambasade… verzi maierau ochii oamenilor şi ei pierduţi în cutele Năucit, aflai mai târziu că acesta erafețelor schimonosite. colonelul, adjunctul șefului bazei. - Aţi fost în multe misiuni? întrebai eu, Cuvintele –i erau numărate şi oricemirată de destăinuirea străinului. tentativă de a împărtăşi ceva, cât de mic se lovea de o tăcere mormântală. Colegii mei spuneau că - Da, în prea multe… (râde) acolo, şi una este îngâmfat, că nu vorbeşte cu nimeni, decâtpoate fi foarte mult, niciodată prea puţin. Tim- dă ordine, că generalul îl visează mort demult.pul se comprimă. ”Asta parcă este popă, nu colonel. De băut Îmi întinde mâna politicos: maior Virgil – nu bea, femei ….nu, dar ce-i cu acesta măi,Nemţeanu. stâlp de catedrală?” a zis cineva la un chef… Prima dată când am fost acolo, mi-a spus un Dar, mare iubitori de cancanuri suntem!coleg, unul morocănos de nu scotea două vorbe. continuă maiorul cu tristeţe, orice problemă gravă o luăm în derâdere sau o lăsăm deoparte - Ia aminte, Virgile, aici , vor exista întot- să o rezolve soarta dar nu ratăm nimic de alcov!deauna două măsuri în plus față de cele de acasă:valoarea vieţii şi valoarea ta. Cum, în fiecare mi- Colonelul Stroescu luptase în Legiuneasiune, trăieşti cu moartea, aşa în bază îţi trăieşti străină 10 ani, spuneau unii, alții că era mai cevaviaţa în retrospectivă, în cel mai mic detaliu. decât Goliat.. alţii pe la colţuri că-i om rău dacăTimpul se dilată, iar tu eşti pribeagul propriei tace, cine știe ce teribil secret ascunde el? Si dacăvieţi. Îi ierţi pe toţi şi omori orice spleen, căci vorbea – nu mai bine tăcea decât să scoată atâta fiere în două cuvinte? Ordinul era ordin şi nu-i plăcea să co-53

Cervantes PRoxZAmenteze. Nu te jignea, cum o fac mulţi ofiţeri de - Presa joacă după cum i se cânta înorice rang. Un clasic zicea că dacă soldatul buzunare. Şi apoi dracu este cel mai bun moral-francez ar fi fost umilit ca al nostru de către ist...Anti-americanismul asta la români este oorice ofițeraș…. prostie. Ce ne-au făcut nouă americanii? Ne-au bombardat crunt în război, în 1944, atât. Multele ore ale unui drum lung păreau a fisalvate de vocea plăcută a maiorului.. - Şi ne ţin în robie economică... - Aiurea! Când nu avem un stăpân, facem - Cu americanii ne-am înțeles bine, au cumva şi îl dibuim, însă suntem însă slugi necin-mare experiență, tehnică de vârf, pragmatici, co- stite, gata oricând a vinde și a ne vinde bine. Toțimunicativi, nemții ca nemții, foarte bine câți au făcut ceva pentru poporul acesta, nu aupregătiți, tehnica necesară, spirit războinic, un mormânt, toți trădătorii rânjesc de pe socluriolandezii au ce au cu teoria…râdea..iar nebunii și numele lor este purtat de marile bulevarde.de britanici au cele mai mari pierderi..dar sunt Kisselef? Auzi? Zise, cu un oftat prelung ofițerulneînfricați, parcă și-ar reface imperiul.. mototolind pachetul de Winchester în pumn. - Dar românii de acolo, ei ce gândesc? - Perfidul albion, adăugai eu… - Ce gândesc mereu – să ne facem treaba - Cuceritorii mărilor Chiar le place și să ne întoarcem acasă la familii…Pe noi nerăzboiul, parcă pentru asta sunt făcuți. Se mână sărăcia de la spate. Au copii, au rate,resemnă cu un oftat prelung…dar se spune că câștigă mai puțin ca vesticii dar un 70, 90 deașa trebuie să gândească în definitiv orice dolari pe zi îi salvează de la sărăcie…însă să știțiluptător… că poartă cu mândrie stindardul țării pe mână - Dacă nu le-ar plăcea, nu ar fi acolo… in- de la cel mai mare în grad până la ultimulsinuai… răcar…spre deosebire - Absolut….zise el si trase adânc aerul în Mă întrebam dacă nu era și el în vreopiept. comisie din aceea de stabilește cine și cum - Cred că cel mai mult le place ameri- pleacă.canilor...zisei eu, la vremea aceea studentă şi - Cât valorează o viață a unui afgan? Se în-vorba lui Ţuţea: daca pana la 30 de ani nu esti de treba el privind la luminile furate în goanastanga, n-ai inima, daca dupa 30 de ani mai esti trenului de satele mereu în beznă…adăugade stanga si nu esti conservator, esti cretin. ironic.. depinde de cine ți-o ia….un britanic își - Afganistanul este o ţară pe care mulţi au va plăti între 210 și 7000 de dolari, un neamțîncercat zadarnic să o cucerească, dar sovieticii 25.000, iar un american – 2500 pentru orice civilau destabilizat-o pentru totdeauna. Profitand de omorât în misiuni..Ei, vedeți, cui îi pasă?mai extinsa mediatizare a unor conflicte din Nimănui. Viața acolo nu valorează nici o basmalumea occidentala, oficialitatile sovietice au din târg pentru care ai noștri mai cărau doua –întreţinut şi întreţin cea mai strictă cenzură trei mere și le ofereau la schimb…odată i-oasupra propriilor operaţiuni şi pierderi. Ca şi văzut un ofițer și s- o dus cu ei la târg, unde seamericanii în Vietnam, au ignorat faptul că în vindeau de toate, ca-n Obor, râdea…o crezutrăzboiul de gherilă, ultimul cuvânt este al celor deșteptu că s-or îmbogățit băieții…râdeacare nu au alt gând decât a muri pentru acea maiorul …d-apoi nici afganu nu fu prost, zise 20cauză. Nesusţinută moral şi motivată, nici o de mere pentru un batic, că azi s-au scumpit…armată nu poate învinge. învățase între timp să o rupă bine pe - Dar în presă, americanii au imaginea pe românește….care o au, adăugai eu. 54

Revistă internaţională de culturăPRoxZA - Comercianți innăscuți, adăugai eu… miliţiilor talibane. - Negustori de chilipiruri, de falsuri Era prima dată când ieșeam din Kabul…grosolane…iți fațetau puțini vreo monedă cuvreun smirghel ceva și ziceau că – i de secol 17, Priveam la casele din lut, cu ziduri înalte din18…pentru un șirag de lapis lazuri cereau și 200 chirpici dar unele cu nelipsitele graffiti, la prafulde dolari, trebuia să știi să te tocmești…că până ce se ridica în cercuri din ce în ce mai sus,la urmă, tot tu ieșeai în pierdere, aceeași diluând cerul intr-un albastru murdar, totulporcărioară o luai din Obor sau din magazinele pierzându-se în nesfârşitul drum de ţară cede chinăzării… însoţea munţii golaşi, cocoase de dromader. - Dar cum, că am auzit că s-au scos co- Noroi şi cer ce devenise violet, peisaj selenic.mori? - Păi, domnișoară, pe alea nu puneam noi Colonelul nu zicea nimic. Băieţii povesteaumâna…avea cine..pe alea nu le găseai în târ- diverse, sotto voce.guri…my friend, cum ziceai ei…marișmecheri…altfel destul de agresivi…și cam - Între infern şi paradis, adăugaisantajiști.. eu...acum realizez că destul de naiv încât Redeveni serios dintr-odată.. colonelul zâmbi - La colectiv, plătești si pentru prostiacelorlalți. După ce am trecut prin moarte, l-am - - Uite că nu au pierit poeţii. De ce nu aiînțeles pe salvatorul meu când odată, mi-a spus rămas în humvee, domnule? Nu realizezi că aicivăzându-mă intrat în vorbă cu un copil de 10 eşti oricând în minus, cu vechiturile astea aleani… noastre. - Dă-le ce vrei tu, dar nu le dainformații….de nici un fel. Te va vinde la colț Avea mare dreptate, de când se știe mili-pentru doi dinari si mâine putem să murim cu tarul român este carne de tun, în izmene și întoții…. pâslari, cu burta goală și cu pușcociul pe post Mi-am spus că exagerează, că este bolnav de bâtă în fața mitralierelor așa, carnea asta dede frică, de stres…dar multe atentate au fost tun a fost secerată la Mărășești și a murit de frigpuse în legătură cu scăpările nevinovate către prin stepele înghețate ale Rusiei. Medaliile le-aulocalnici…Când pleci, my friend? De curând? cules politicienii iar tresele aia de-au venit pePentru cât timp? Stai mult? Pleci singur? tancurile rusești să ne învețe comunismul, după Plecam într-o misiune destul de grea, la est ce i-au omorât pe cei mai bune dintre noi.de Kabul, cam vreo 70 de kilometri, la o bazăfranceză de acolo. Se încerca a împiedica tre- Trenul luneca în noapte, hurducăind șicerea insurgenţilor care vin dinspre estul ţării şi acoperind cuvintele spuse în tăcere.din Pakistan, spre valea Tagab, o regiune aprovinciei vecine Kapisa, aflată sub supraveg- - Dacă dvs n-aţi rămas? Preferase să seherea soldaţilor americani şi care este cunoscută urce cu băieţii in TAB-uri, aşa făcea mereu, deca fiind sensibilă, cu multe probleme. Valea aceea mulţi spuneau că-şi caută înadinsabruptă din Uzbeen, în districtul Sarobi, era, moartea.potrivit aliaților, un sanctuar pentru partizaniiliderului islamist al grupării Hezb-i-islami, - Şi eşti inconştient să te iei după mine?căutat pentru terorism şi aliat de ocazie al Eu nu pierd decât o piele bătrână, tu ai familie. - Toţi pierdem câte ceva. Dvs de câte ori nu aţi înfruntat moartea? - Ai discurs frumos, vei avansa, zise el cu un râs hâtru. Discursurile frumoase aduc medalii multe, glonţul nu, ală aduce moarte. Ce-i drept, mi-am muşcat limba dar asta i- a deschis si lui apetitul de vorbă. - Să nu mi-o iei în nume de rău, dar aici,55

Cervantes PRoxZAoamenii sensibili rezistă cel mai puţin. Ori se în- Din norul greu care aduce binecuvântaretorc acasă nebuni, ori se întorc în sicrie. Laşi pământului, Dumnezeu a luat o parte şi a creatsensibilitatea pentru când mergi la culcare, deşi cămila –puternică şi productivă, Dumnezeu amai bine spui un Tatăl Nostru decât să –ţi stea tras o săgeată şi a prins un nor – şi a creat calulgândul la cine ştie ce nebunie. – rapid ca o săgeată care loveşte ţinta. Din vântul care suflă asupra terenului, el a creat beduinii – - Sunteţi credincios? rătăcitor şi liberi ca vântul. El a luat apoi un - Sunt şi asta m-a ajutat să supravieţuiesc pumn de pământ şi a creat măgarul – umil şiatât fizic cât mai ales mental. umilit. În cele din urmă, din excrementele de Odată mi-a spus un părinte că deşertul măgar, Dumnezeu a creat fellahul-agricultorul.acesta fiule este mai puternic decât cel ce-ţi stăîn faţă, căci ultimul îţi macină oasele, (arătând Şi femeia? Din ce a creat femeia? Răsunăspre suflet) dar primul îţi macină însăşi fiinţa. puternic vocea lui Ioan şi muzica se opri instan-De primul trebuie să te fereşti tu, de cel de-al taneu ca şi vocea ce declama aceeaşi poveste îndoilea te va feri Dumnezeu cu Mila Lui. I-am fiecare seară.răspuns: Cu acesta din urmă trăiesc în fiecare zi.Mi-am spus în gând că este o placă veche…. „A făcut-o din piatră, nenorociţilor, ca să văUnde este credinţă, nu există deznădejde, bateţi voi joc de ea” până când vocea lui dispărudeoarece nu am unde găsi credința, în locul în în noaptea din care ţâşnise.care nimic nu are un sens. Sensul îl dăm noi dar trebuie să căutăm în Ioan mă întrebă odată:profunzimea sufletului nostru, mi-a răspuns - George, tu nu găseşti înmormântarea la ti-deși sufletul meu clocotea de ură. Niciodată nu betani interesantă?trebuie să se întâmple una ca asta. Înseamnă că - Cum vine aia înmormântarea la tibetani?nu ai avut o credinţă temeinică, mi-a răspuns, Întrebai euadăugând că venim în lume să ne călim sufletul - Adică lasă cadavrul pe stânci să-l mănâncecu durere şi greutăţi copilul meu, nu să ne- vulturii!nveselim întru stricăciune.. - Doamne sfinte! Ăsta e lucru barbar şi Dar de ce părinte, permite Dumnezeu ca necurat!asemenea monstruozităţi să se săvârşească?l-am - O fi, George, dar măcar unii oameni îşiîntrebat la care m-a sfătuit să nu caut în rân- găsesc aşa un rost!duiala Domnului, eu, chip de lut. Pe mine dacă m-ar mânca ar face icter in- Dar cum să trăiesc fără să ştiu? stantaneu, zise el şi râse cu adevărat pentru Dumnezeu a lăsat liberul arbitru, fiule... prima oară. Era un ateu convins.Fiecare are piatra sa de moară ce-o urcăm ca un Eee, asta am realizat târziu când am găsitvrednic Sisif de la răsăritul la culcatul zorilor! cortul lui Ioan gol. Se dusese singur să-l - Am auzit că aţi lucrat şi în Libia înainte de mănânce şacalii.89 l-am întrebat. Cum era? Aripile focului creşteau în noaptea străjuită - Îmi amintesc decât dansul sarpelui pe de strigătele coioţilor. Ioan privi la foc şi nu zisemuzica beduinilor şi de un foc de tabără, stând un cuvânt. Se ridică deodată şi-mi zise.cu un fost coleg de serviciu, un geolog Ioan - În seara asta, am să-l sting!Munteanu a cărui poveste m-a urmărit precum - Ce vrei să murim mâncaţi de vii? i-amochii blestemaţi ai acelei jivine. Ascultam glasul replicat, gândindu-mă „Ce idiot e băiatul ăsta”unui bătrân cântând gutural o legendă. dar am constatat că vorbeam singur. Ioan nu era nicăieri. 56

Revistă internaţională de cultură deBUt dexexCePtieGianina Beres E vremea țigărilor proaste și a muzicii psihedelice. Alunec din ce în ce mai tare spre suburbia unui Octombrie de hașiș. Simt că merg pe o bârnăde lemn vechi și dezechilibrul e inevitabil. Blazarea mi-e oarecum predestinată și ocolișurile astea su-perficiale sunt cel mult consolarea unui fals control pe care nu îl am. Am impresia că pregătesc o distru-gere. Mă văd din ce în ce mai rău, din ce în ce mai ignorant. În vremea asta, mă văd citind poezii proaste, de salon, și pierzând vremea exemplar pe stră-zile umede. Mă văd mâncând la nimereală câte un foietaj pe care mi-l cumpăr seara de la un non-stop, ascultând veșnic ritmuri și voci halucinante la căști. Mamele își trag copiii de lângă mine. Deliteratură și desen m-am lăsat de mult. Nu mai există nicio ambiție, nicio așteptare, niciun răspuns.Doar o migrenă constantă și un miros jalnic de tutun. Când treceam prin fața unei vitrine, mă vedeam cu bretonul tuns brutal de-asupra frunții,crescut inegal și grupat în șuvițe ondulate aiurea de-asupra sprâncenelor, cu cearcăne adânci subochi, machiaj negru masiv scurs și cornee înroșită. Sprâncenele nu se descruntau niciodată. Nu mai conta nimic, absolut nimic, nu mai aveam nicio limită. Trăiam cât să îmi plătesc chiriaîn camera infectă în care locuiam. Ceilalți din apartament erau niște depravați și mă apucasem și eude droguri tari. Deja uitasem de câte ori am stat rezemată cu șoldul de tocul ușii, cu halatul abiastrâns pe talie și paharul de cognac lipit de obrazul drept, uitându-mă la polițiștii care nepercheziționau apartamentul. Odată au venit și cu câini. Unul dintre colegi dealuia. Mă înhăitasem cuniște hiene, oameni distruși fără niciun fel de principii. Riscam practic să fiu omorâtă în orice secundăpentru un gram de heroină, dacă vreunul făcea o criză. Cartierul era marginal și rău-famat, un loc tipic și mizerabil în care înainte mi-ar fi fost frică săintru. Geamurile erau sparte și în primele zile când m-am mutat, eram tâlhărită cam zilnic, până când aînceput să se știe că nu am bani la mine. De altfel, de o vreme am început oricum să umblu cu genul deoameni de care te temi, astfel că apăreau conflicte ceva mai rar, și eram lăsată în pace. Dar asta nuînsemna nici pe departe că nu mă temeam să circul singură noaptea pe străzile alea, unde am fostjefuită și bătută de o grămadă de ori. Erau seri în care stăteam în casă, cu ceilalți, pe canapeaua din fața televizorului pornit pe unjoc cu ruletă și întrebări de cultură generală. Era frig și restul luminilor erau stinse, iar noi ne uitamîn gol cu ochii imenși și pupilele largi spre televizorul vechi, cu antebrațele învinețite, în timp ce unul sepregătea să mai tragă încă o dată pe nas. Diminețile nu le prindeam niciodată, mă trezeam pe la 4 și când nu eram deja dezbrăcată, măridicam doar să-mi iau halatul subțire pe mine să merg la duș, și mereu mă dezechilibram când dă- 57

Cervantes deBUt dexexCePtiedeam să mă pun pe picioare și răsturnam unul din paharele umplute cu whiskey sau diluant. Covorul ori-cum era gri și ros. Unul din prieteni avea motocicletă și după și în timp ce fumam, întotdeauna din același joint,mergeam pe rutele marginale de lângă păduri cu cea mai mare viteză posibilă. Cu mașina am făcutaccident de cel puțin patru ori, cu motocicleta, încă nu. Dar odată am frânat la limită în fața uneiprăpăstii înalte de câțiva zeci de metri. Apoi ne-am dezbrăcat și am sărit în lacul cu apă înghețată dededesubt. La final de lună niciunul din noi nu mai avea un ban, și de regulă nu mâncam nimic câtevazile. Dar mergeam câte trei, îmbrăcați în blugi care se cutau din cauză că eram foarte slabi, și careerau rupți într-o grămadă de părți, cu privirea dreaptă și rece și umerii legănați, prin raioanele super-marketurilor aproape goale, și strecuram sticle de votcă sub gecile vechi de piele. Cum eu aveam permis, conduceam pe întuneric camioneta roșie a cuiva din apartament până la pe-trecerile subterane unde ne lăsam seringile în chiuvete. Când mă trezeam, trebuia să ies de dede-subtul corpurilor schiloade și injectate de de-asupra mea. Căutam apă, și le vedeam fețeledistorsionate, cu părul murdar răsfirat pe pielea lor subțire, adâncită și încrețită de cute. Încercamsă caut cheile de la mașină pe sub sticlele de băutură și hainele aruncate și acoperite de vomă, și cumieșeam la lumina după-amiezii, îmi puneam ochelarii de soare din bord să-mi acopăr ochii vineți șimestecam o gumă găsită prin buzunar. Când pornesc motorul, îmi vin în minte flashuri cu fata dinseara trecută care a murit de la supradoză și a trebuit să o aruncam într-un tomberon. Când am învățat să rulez jointuri, eram în spatele unei benzinerii și foloseam tichete de parcarepe post de filtru. Eram cu dealerul nostru, un tip binefăcut, înalt și cu părul și sprâncenele vopsite unblond foarte deschis. Eram la marginea unei păduri de brazi și benzinăria era închisă, infectă și cu petede ulei și benzină pe jos. Când scosesem cutia de chibrituri din geacă pentru a treia oară, să aprindhârtia subțire, și am frecat capătul roșu de cartonul abraziv, am aprins bețișorul subțire și l-am dusla gură, mâna mi-a tremurat atât de tare că l-am scăpat pe jos. Dâra de benzină de lângă noi s-aaprins și s-a extins spre stațiile cu pompe, și s-a declanșat un incendiu uriaș în care a luat foc totul. El m-aîmpins de-acolo și apoi ne-am târât până la începutul pădurii. Focul ne înconjura și ne-am sărutat înprostie, cu lemnul vechi de brad trosnind prin fumul gros. Într-un final i-am dat jos corpul greu și ud de pemine, pentru că am început să auzim sirene apropiindu-se. A trebuit să fugim să dispărem în pădure.Niciunul din noi nu se putea orienta prin cărările acelea întunecate și pavate de crengi uscate. De altfel,totul era difuz pentru amândoi, și ne-am certat repede pe drumul care trebuia ales ca să ieșim spre oraș,în celălalt capăt al pădurii. Am început să devenim paranoici, aveam să fim prinși și duși la poliție.Cred că am început să plâng că nu am bani de cauțiune și nimeni nu o să vină să mă scoată.I-amîntețit paranoia, pentru că el era și dealer și ar fi fost închis câțiva ani. S-a enervat atât de rău încât m-a lovitfoarte tare în zigomatice și m-am dat câțiva pași înapoi. Când mi-am ridicat capul, el stătea cu pumniiîncleștați și respirația accelerată. Eu am simțit cum gura mi se umple de sânge, și apoi un firicel de lichid caldși negru mi s-a prelins în jos prin colțul stâng al buzelor. Apoi a dispărut. Dar scenele de genul acesta deveniseră de-a dreptul comune, și nu mai vedeam nimic neobișnuitîn a fi lovită, agresată, sau trasă de păr și de haine și dată de perete de băieți. Mi-am rupt multehaine așa. Nu de fiecare dată sunt în stare să adun atâta putere cât să opun rezistență. Odată eramîntr-o casă victoriană abandonată unde se consuma metamfetamină, și unul mi-a cerut bani sau m-a trascu putere lipindu-mă de corpul lui(nu-mi aduc aminte), și când am refuzat, m-a lovit cu pumnul sub man-dibulă, am căzut pe spate și am leșinat pe loc. Dar după trebuie să fi continuat să lovească cu picioa-rele în mine, pentru că m-am trezit cu vânătăi imense pe coapse și abdomen, și o coastă aproape 58

Revistă internaţională de cultură deBUt dexexCePtieruptă. Nu l-am mai văzut niciodată. De fapt, ca să fiu sinceră, nu l-aș recunoaște. Iarna ne era așa de frig că ne strângeam sub poduri și dădeam foc la ce găseam ca să ne în-călzim. Ne strângeam într-un cerc cu mâinile cu degetele răsfirate spre căldura aceea palidă. Atunciam început să dezvolt o pasiune pentru incendii și flăcări, izvorâtă încă de la primele scântei pe carele-am văzut în benzinărie. Așa că de multe ori când rămâneam singură, aprindeam pliante, cărți dejoc, reviste, tufișuri, coșuri de gunoi. Când aveam mintea atât de volatilă și instabilă, unduirile flăcă-rilor păreau să instaureze un fel de liniște. Hârtia se aprindea repede și focul se extindea rapid, lăsândmarginile tivite cu contururi negre, plasticul se înmuia ca plastilina și se scurgea apoi ca resturile lu-mânărilor de ceară, celofanul se strângea și se încrețea, lemnele trosneau și lăsau cenușă. De cumcăldura focului le întâlnea, toate acestea păreau că tresar, ca la o atingere neașteptată. Apoi, atinsedin ce în ce mai tare, se zbat și se deformează monstruos, contururile o iau razna, urmând să piarăcu totul, își schimbă starea de agregare, moleculele se rarefiază și li se rup legăturile chimice subprofunzimea focului, urmând să se destrame în liniște. Întocmai ca sufocate cu o pernă, după ce în-cetează să se zbată, închid ochii și devin moi, cedează, și se lasă să ardă în frumusețeaincandescenței.Liniștea aceasta supremă în care ardeau mă făceau să găsesc o puritate pierdută. Erasingurul mod în care puteam aprecia liniștea. Doar atunci zgomotul general se oprea. Reușeam, pentru câ-teva secunde, să îmi găsesc pacea. Să apreciez căldura și culorile moi, și nonșalanța cu care absorbeatotul. Distrugând tot. Purificând. Am crezut căviteza, halucinațiile, focul pot însemna ceva. Probabil că viteza, halucinațiile sau focul ar însemna ceva. 59

Cervantes CCFRRooNNiiCCAAlliitteeRRAARRAA Neguţătorii de vieţi -recenzie de carte- Am în faţă o carte: „Trei ani din viaţa Trei ani – din august 1986 până în august 1989mea”, de Pompiliu Manea, Editura Mediamira, – trăiţi zilnic sub sabia lui Damocles.Cluj-Napoca, 2014. Am citit-o, am recitit-o – şiîncerc să însemn câteva cuvinte pe marginea ei, Revăd cartea. Întâmplări banale, deşi nu izbutesc. Reflectez. muncă, de viaţă, obişnuite în existenţa celor mai mulţi oameni; oameni de rând, anonimii; marii Personajul lui Gogol cumpăra suflete anonimi.moarte. (Suflete moarte cumpără şi astăzi can-didaţii noştri la deputăţie sau la tronul statal – E drept, eroul principal, însuşi autorul,dar asta-i altă poveste, şi poate nu atât de depăr- avea ceva „bube” la dosar: tata fost chiabur;tată de prima). Tot în literatură descopăr că alţii cumnatul arestat (a cântat, ca student, în anulcumpără ani; ani de viaţă ce-ar urma trăiţi. Scrii- 1948, „Deşteaptă-te, române” (azi, imn naţio-torul I. Oprişan publică într-o carte a sa – „Flori nal!) re-arestat, pentru că, dotat cu o memoriede cer albastru”, Editura Saeculum I. O. Bucu- fenomenală, a învăţat în închisoare zeci şi zecireşti, 2009 – o povestire uluitoare, „Viaţă de vân- de poezii ale lui Radu Gyr, pe care la ieşire le-azare”, în care un bătrân sărăcit, „om zdravăn la notat şi… s-a aflat; sora (soţia acestuia) condam-cei 80 de ani”, se hotărăşte să vândă din anii care nată pentru „omisiune de denunţ”. Şi, totuşi.i-au mai rămas – şi dă, în acest sens, un anunţ la Eroul, alias Pompiliu Manea, s-a străduit (şi a iz-Mica publicitate („Persoană în plinătatea pute- butit) să ducă o viaţă curată; nu din teamă, ci dinrilor vând ani din viaţa mea viitoare. Preţ con- preceptele morale învăţate acasă.venabil”) la care primeşte chiar şi oferte: un„student” din America, Răzvan Mehedeu, ce Pe când se petreceau nenorocitele întâm-aduce în multe privinţe cu Dracul. Da, dar auto- plări ale celor trei ani proscrişi, Pompiliu Manearul ne avertizează, de pe coperta cărţii, că este era inginer, şeful Atelierului Judeţean de Între-vorba de „proză pseudo-fantastică”. ţinere şi Reparare a Aparaturii Medicale-Cluj (astăzi, profesor universitar doctor, membru de Căutarea nu-i suficientă, răspunsurile nu onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale). Eramă mulţumesc. Pentru că în cartea lui Pompiliu apreciat şi stimat de toată lumea: de la omul deManea este vorba de viaţă adevărată. De ani con- rând şi vecinul de bloc, până la colegii de muncăcreţi – cu zilele, săptămânile şi lunile lor – furaţi şi marile somităţi medicale ale vremii. Şi, to-acestei vieţi. Trăiţi, totuşi: greu, durut, sângerând tuşi… (mereu îmi vine în vârful condeiului acest– dar furaţi. Şi (re)descoperiţi în dosarele Secu- proverb echivoc!). Şi, totuşi, a fost urmărit pasrităţii, de la C.N.S.A.S. Acolo, în două dosare, el cu pas: acasă, la telefon, în pat, sub pat (micro-şi-a regăsit, filă cu filă, zilele vieţii sale furate. foanele!) la locul de muncă, pe stradă, în va- canţă; oriunde. Urmărit, de ce? Pentru ce posibilă vină? 60

Revistă internaţională de culturăCRPoRNoiCZAĂ lUitdeiRCAĂRASuspectat de „spionaj în interesul ţărilor mici- „când a auzit ce se petrece (citez din carte) şi-aBelgia” şi acuzat de „subminarea economiei na- scos perfuziile, a trimis-o pe Mirela (fiica lor)ţionale”. Pentru ca, la capătul celor trei ani de iad după un taxi şi au plecat acasă, unde au găsit– pe „23.07.1989, sub nr.331/OG/005769” – In- totul perchiziţionat, răvăşit de toate cele pe carespectoratul Judeţean Cluj-Securitate, Serviciul le aveam, cotrobăite şi aruncate în mijlocul ca-III, să propună închiderea DUI „MIHU” (Dosar merelor, ca în urma unui jaf banditesc, carede Urmărire Informativă; MIHU fiind numele căuta ceva anume… valută, mijloace de inter-de cod al urmăritului) cu menţiunea: „Problemă ceptare şi transmisie de date pentru spionaj, fo-insuficient probată în penal”. Astfel, conchide tografii, documente etc.”.autorul cărţii, „s-a aruncat la gunoi munca a 38de ofiţeri de Securitate şi Poliţie, dintre care 3 Desigur, nu doar acest dramatic act degenerali, 8 colonei, 7 locotenent-colonei, 6 căpi- viaţă disperată l-a determinat pe autor (care-şitani, 4 locotenenţi majori, 1 locotenent şi 2 an- iubea/iubeşte foarte mult familia: soţia şi cei doigajaţi civili la Paşapoarte”. Sursele – informatorii, copii, Oana-Mirela şi Bogdan-Cristian) să în-turnătorii etc. – sunt de ordinul altor zeci, dacă chine cartea acestei fiinţe rare: „Dedic aceastănu sute. carte memoriei soţiei mele Doina Manea, care, la 48 de ani ne-a părăsit, în ziua de 27 decembrie Cartea – despre care scriitorul Ioan 1989”…Barbu avertizează în „Cuvânt înainte” că păs-trează între copertele sale „file de adevărată is- Mă întreb – şi vă întreb: Ce-ar fi simţit?torie vie, ilustrată cu documente ale trădării prin cum s-ar fi bucurat? ce s-ar fi întâmplat cudelaţiune” – conţine şi un episod tulburător, un această fiinţă, cu această nobilă femeie, dacă arcrâmpei de viaţă cutremurător. Într-una din zi- mai fi trăit câţiva ani, câteva luni, câteva zile?lele lunii martie 1989, soţia urmăritului, DoinaManea, bolnavă de cancer şi aflată în spital sub …Dar „sabia lui Damocles” i-a retezat,tratament (după a doua operaţie!) înştiinţată de brusc, firul vieţii!vecini că i-au intrat miliţienii în casă (în lipsă!) ion Andreiţă61

Cervantes MleCdtitiAtliUi iNieoCNeeSSACRUeEMIL LUNGEANUlecţiile lui ionescu Bună seara, poiţi, luaţi loc.. Mai aduceţi Puric „mimul lui Dumnezeu”, împreună cu dum-scaune. Scaunele niciodată nu-s destule. Bateţi nezeul său Beligan : „Prieteni, am un purice. Amoraşul ca să vă convingeţi. Avem pe la Foişor venit în vizită la voi în speranţa c-am să lasstrada Zece Mese, iar pe la Colţea avem strada Trei puricele aici.” În octombrie, dracul ăla de internetScaune. Ei bine, oare e normal la zece mese, doar făcea colportaj vestind cum că, urmare unui tragictrei scaune ? Parcă ar fi reclama pentru laxative, accident, imortalul Dan Puric ar fi plecat înaia cu „tu cât timp pierzi zilnic la baie”... Nu-i aşa turneul de veci. Auzi colo gogoaşă, ce mai teatru !că-i absurd ? Nu-i aşa că-i absurd ? Bună seara, bun venit, vă rugăm ca pe par- Bună seara deci, fiţi bineveniţi, luaţi loc şi altecursul Lecţiei să închideţi telefoanele, pagerele, Formule de politeţe... „Ce mai faceţi ?” „Darstaţiile de emisie-recepţie, pungile cu seminţe, cu- dumneavoastră ? Dar dumneavoastră ?” Dar noi,tiile de bere, jocurile Nintendo, laptop-urile, dis- ce mai facem ? „Noi facem extraordinar de bine !pozitivele de interceptare, radarele, aparatura de noi facem eugenioneşte !” Noi facem, vasăzică,bruiaj, claxoanele, sirenele, servietele cu coduri schimb de politeţuri ca să umplem golul. Cine-arnucleare. „Calm, domnilor şi doamnelor, puţină fi crezut că cerul înstelat poate fi aşa obscur, cărăbdare, imediat ne vom ocupa şi de universul ăsta în expansiune e aproape în în-dumneavoastră... Fiecare va avea locul său, totul tregime gol, cu o medie de un atom pe metrul cubse aranjează.” Nu vă marcaţi teritoriul lipind guma ? Ce mai titanică încordare pentru umflarea lui, şide mestecat pe scaunele de-alături. „Mestecaţi! nici o zână nicăieri să i te lauzi că balonul tău e celÎnghiţiţi! Mestecaţi! Înghiţiţi! Mestecaţi! Înghiţiţi mai mare ! Nu-i aşa că-i absurd ? Iată-ne de aceea!” Şi aşa scaunele nu sunt destule atunci când „i- vorbind, pălăvrăgind verzi şi uscate, vorbind fărăai convocat pe toţi, ai chemat toate personajele, pe oprire ca nu cumva să cădem, fatal, în hăul dintretoţi proprietarii şi pe toţi savanţii.” „Şi gardienii ? cuvinte. Nu contează dacă avem sau nu ceva deşi episcopii ? şi chimiştii ? şi cazangiii ? şi spus, nici dacă are logică, nici dacă e măcar corectvioloniştii ? şi delegaţii ? şi preşedinţii ? şi poliţiştii gramatical, contează doar să omori Timpul ca să? şi comercianţii ? şi clădirile? şi condeierii ? şi cro- nu te omoare el pe tine, ca în duelurile dintre pis-mozomii ? Da. Şi pe toţi poştaşii, grădinarii, tolarii vestului sălbatic. Ce altceva decât spaima deartiştii, pe toţi cei care sunt cât de cât savanţi, cât vidul singurătăţii şi al morţii l-a făcut pe om speciede cât proprietari. Şi bancherii ? Da, i-am chemat cuvântătoare ? De frică să nu cazi în gol, înveţi şipe toţi. Şi pe proletari ? pe funcţionari ? pe militari Englezeşte fără profesor ! „It is a tale / Told by an? pe revoluţionari ? pe reacţionari ? pe alienaţi şi idiot, full of sound and fury,/ Signifying nothing”pe alienatori ? Desigur, desigur, i-am convocat pe – reflecta Macbeth la golul de sens al vieţii, aflândtoţi, absolut toţi.” Va veni, o să vedeţi, chiar şi Dan vestea despre moartea consoartei lui. „E-o snoavă 62

Revistă internaţională de culturăMleCdtitiAtliUi iNieoCNeeSSACRUespusă de-un tălâmb,/ Plină de zarvă şi de clocot,/ Dresorul Rinocerilor nu credea deloc, ba chiarFără noimă” : exact faconda, dusă până la parox- (vezi micul lui eseu Contra literaturii din 1931) oism, a personajelor ionesciene ! Teatrul lor este dispreţuia făţiş : nu-i aşa că-i absurd ? Până chiaraidoma universului, materia lui primă e golul de şi propria-i dramaturgie are aerul că autorul nu şi-materie, tot astfel cum un minister al sănătăţii se ar fi luat-o prea în serios. Cântăreaţa cheală şi-aţine cu lipsa de sănătate a populaţiei. Iată aşadar definit-o singur „anti-piesă”, Victimele datoriei augolul mai plin de semnificaţie decât umplutura. fost şi ele etichetate o „pseudo-dramă” etc. (Pof-Urmare transcrierii greşite într-un inventar „144 tim, dacă-mi spuneţi de ce şi-a intitulat-obutelii de oxigen goale” în loc de „144 butelii de Cântăreaţa cheală, vă ţin şi-n cârcă, domnişoară !)oxigen expirate”, un avion al companiei ValuJet cu Proprietarul Noului locatar, asemeni cu Camil Pe-105 pasageri la bord a luat foc şi s-a prăbuşit. Şi trescu sau un Eliade, considera jurnalul singuradoar îi avertizase Dramaturgul : „Aritmetica duce specie autentică, în pas cu moda gidianăla filologie, iar filologia duce la crimă”. Vedeţi că interbelică. El recunoştea ca legitimă doar liter-nu erau doar vorbe goale ? Quod erat demonstran- atura situată la marginea documentului, literaturadum ! Şi încă mai avertizase, negru pe alb, citez : la persoana întâi, derivată din propriile experienţe,„De căzut, cad numai cuvintele încărcate de restul fiind respins ca invenţie livrescă şi mistifi-semnificaţie, îngreunate de sens”. Ei bine, ai fi care, sau – ca să mă exprim mai puţin livresc şicrezut că are atâta greutate adjectivul „goale” încât mistificator – „estetică” nu e decât o specialitate desă facă un avion să cadă-n gol ? Nu-i aşa că-i ab- „cosmetică”. Vai, ireverenţa luării în balon a nor-surd ? mativismului şi dogmelor literare, refuzul com- promisului celui mai mărunt, răspărul cu confraţii „Bună seara, domnişoară. Sunteţi noua elevă? i-au ridicat în cap, cum era şi de aşteptat, legiuniAţi venit pentru lecţie ? Domnul profesor vă de critici şi polemici violente, la care nu a pregetataşteaptă. Mă duc să-l anunţ că aţi venit. Coboară să răspundă fără menajamente, la nevoie chiar cude îndată”. Până atunci, repetaţi conjugarea la in- insolenţă. Despre meciurile avute cu boxerii preseidicativul prezent : eu eugenionesc, tu literare, nota undeva : „Din clipa când nu am maieugenioneşti, el/ea eugenioneşte... Dacă nu mai iubit literatura, ci am devenit vanitos, mi-au primitsunt locuri pe scaune, vă ţin eu în braţe, publicaţiile, a vorbit despre mine la radio dl.Per-domnişoară, poiţi... Păreţi uşoară, imponderabilă pessicius însuşi şi m-am înjurat în scris, de la egalca Pietonul văzduhului, afară numai dacă nu la egal, cu fostul meu profesor dl.Pompiliu Con-sunteţi cumva grea de cap. E mare lucru să mai stantinescu.” (Acelaşi Perpessicius care,vezi şi boboci dornici să înveţe în ziua de azi, când răspunzându-i negativ prin poşta redacţiei ziaru-a picat la bac jumătate din viitorul ţării, dacă am lui Universul, îi servise astfel pe tavă titlul viitoru-auzit eu bine. Viitorul e-n ouă ! N-aţi observat că lui volum din ’34 Nu.) Iar dacă a taxat literaturaouăle au forma cifrei 0 ? De-aia scorul de 15–0 la ca lipsită de valenţe metafizice, atunci despre crit-tenis se anunţă fieen love, cu omleta fonetică love ica literară ce să mai vorbim ! Se vede treaba că ar-preparată din oul franţuzesc l’oeuf. Şi parcă la bitrul Jocului de-a măcelul îşi făcusebowling, când ratezi toate popicele, nu se zice „ou antrenamentele cu olimpicul Flaubert, judecândde gâscă” ? Haideţi, domnişoară, aşezaţi-vă în după dispreţul suveran arătat criticii : opoala mea, „în familia noastră clocitul a fost din- manufactură oarecare, de aceeaşi utilitate „ca şitotdeauna rolul bărbaţilor.” Bravo, vasăzică mai cizmăria”, iar criticul – „un animal stupid”, cu cri-sunt şi tineri care cred în literatură, iar eu, care cre- terii arbitrare, cu care „poate dovedi orice”. Nu-ideam că pe boboci îi doare-n cot-cot-cot-codac ! greu să ghiceşti, după aşa măgulitoare etichete, câţi63

Cervantes MleCdtitiAtliUi iNieoCNeeSSACRUeîi purtau sâmbetele enervantului negativist. Mare locurile voastre !... Nu vă fie teamă, nu e scaunulnoroc pe olteanul nostru de la Paris că nu l-au electric, doar bestiile imperialiste din Californiapocit ăia p-acolo cu vreun Ucigaş fără simbrie ! La mai au aşa ceva, noi folosim reşoul. Că geaba aice să te-aştepţi atunci când proclami imperativul scaun sub fund dacă n-ai scaun la cap. Doctoriisincerităţii absolute în plin paradis al ipocriţilor ? spun chiar că statul pe scaun face mai rău decâtObsequium amicos, veritas odium parit, de la poziţia de drepţi : nu-i aşa că-i absurd ? Poiţi,Terenţiu citire. „Prieteni îţi aduce complezanţa, haideţi degrabă, e vremea, nicicând lecţiile luisinceritatea-ţi cheamă ambulanţa”. Noi, ăştia cu Ionescu n-au fost mai actuale decât în snoberiaplaivazul, suntem Victimele datoriei. „Cu toţii neologică şi-n babilonia din ziua de azi. Babilo-suntem victimele datoriei !” De fapt însă, cu toată nia-banilobia-balonibia-bolibania, milioane degâlceava lui cu detractorii, intransigentul Gică- scandaluri, fandaxia, vorbăria, iri-moni-pepe-contra al literaturii – aidoma personajelor sale – oana-teo-dede-isteria! Ce formidabilă harababură,nu a avut adversar veritabil altul decât propriul nu-i aşa ? Să repetaţi cu toţii pentru data viitoaredestin. Căci deşi întreaga viaţă s-a visat romancier, anagramele substantivului „babilonia”, căcii-a fost scris s-ajungă ilustru ca dramaturg : nu-i repetiţia este mama succesului, se ştie. Premieraaşa că-i absurd ? Lecţiei la éâtre de Poche în ’51 a fost un eşec, exact cum a păţit-o şi bizetiana Carmen, pentru „Aaa, bună seara doamnă, poiţi, vă rog, ca apoi omida să se metamorfozeze în fluture şi săintraţi. Suntem încântaţi să vă revedem.” Nu mai devină una dintre piesele cele mai jucate : şi prinsunt scaune ? Poiţi, vi-l cedez cu plăcere pe-al ce miracol ? Prin repetiţia spectacolelor, pur şimeu, eu nu ţin de scaun cu dinţii, precum edilii simplu. Nu degeaba una din tehnicile de dialogCetăţii de scaun a lui Eugen Ionescu. Carele prin ionesciene e tocmai repetiţia exasperantă, tot astfelhiclenie detronându-l pe Măria Sa în anul 158 d.C. cum personajele lui Pinter se-ascund după clişee.(după Caragiale), trimisu-l-au în surghiun, că n- Fiindcă nici „să-nveţi să mori, nu prea izbuteşti deaveau loc de mare umbra lui la Slatina, şi făcut-au prima dată”, vorba lui Chamfort : darămite să-din teatrul voievodal lăcaş de paranghelii, să joace nveţi să te dezveţi de moarte, luând în deriziegeamparalele orişicine plăteşte. Dar se milui Sf. tragedia. Repetaţi lecţiile lui Ionescu, aşadar,Sava de surghiunit şi-i dete astăzi adăpost acilea, repetaţi-le, că de nu, mai treceţi voi examenulîn chiar fosta lui şcoală d-anţărţi, fie-i numele când o merge la coafor Cântăreaţa cheală ! Uitaţi-binecuvântat : Regele moare, trăiască regele ! vă la mine : ţinându-vă acum Lecţia, implicit o„Calm, domnilor şi doamnelor, puţină răbdare... repet încă o dată eu însumi. „Şi e a patruzecea peDacă vă spun că vi se va găsi un loc ! Nu vă ziua de azi... Iar asta se întâmplă în fiecare zi ! ”enervaţi !” A-lo !... A-lo !... Aşezaţi-vă liniştiţi la Nu-i aşa că-i absurd ? 64

Revistă internaţională de cultură eSeURieNSeeUCeSAReliliANA teRZiU MELANCOLIA CA SURSĂCULTURALĂ DE INSPIRAŢIE (MITUL CREAŢIEI) Atunci când ești fericit simţi nevoia acută Melancolia este o stare de existenţă pro-să ieși pe străzi, să spargi pahare de lumină, să fund umană, fiecare dintre noi trecând prin mo-vibrezi în bucuriile meschine ale cotidianului mente de tristeţe sau deprimare cedând în faţabanal, să cânţi, să urli, să zbori… Fericirea este unor realităţi copleșitoare. Astfel, trăim partici-aspiraţia terestră a fiecăruia dintre noi, un ideal, pativ în șuvoiul firesc al vieţii, vibrând din toatăo himeră. Alergăm după împlinirea acestui de- fiinţa noastră nu doar atunci când ne bucurăm,ziderat major care durează atât de puţin încât căci drumul spre rai sau spre iad, oricum, esteaproape că nu merită efortul, în loc să lăsăm cur- pavat cu programe și proiecte de cum să fim fe-gerea implacabilă a timpului universal să ne riciţi.ofere compensaţiile sale tolerante pentru sufe-rinţele sau durerile inevitabile. Pentru că – nu-i Melancolia, ca expresie a tristeţii prelun-așa? – oricât ne-am strădui, viaţa nu oferă doar gite transmisă genetic sau dobândită conjunc-bucurii, mulţumiri, miracole, râsete, veselie, dis- tural, există. Această dizolvare a creierului întracţie. umbrele incerte ale melancoliei, eşecurile cutremurătoare, scenariile pesimiste, bucuriile Viaţa este un cortegiu nesfârșit de tri- perverse sau amintirile sumbre, toate acesteasteţe, durere, suferinţă, răutăţi ( de cele mai sunt generatoare de opere de artă; de aceastămulte ori gratuite), violenţă, melancolie. Este o stare nu te poţi ascunde, nu poţi fugi, nu poţicâmpie semănată cu grânele bogate în rod ale dormi; ea te cheamă să arzi la flacăra ei, să teneliniștilor provocate de aceste sentimente și sfâşie în mii de bucăţi, să te devoreze, să te ucidă,trăiri care, uneori în zonele limitrofe, alteori propulsându-te în acelaşi timp să trăieşti ca săchiar în mijlocul acesteia, răsar intempestiv, în- creezi.flăcăraţii maci ai fericirii. Umanitatea nu poate exista fără creaţiile Fericirea nu este purtătoare de inspiraţie marilor săi artişti care, indubitabil au avutcreativă; ea nu este decât efectul unor cauze pro- revelaţia împlinirii datorită turbulenţelor pro-fund existenţiale: realizările, bucuria, împlini- duse de melancolie. Vi-l puteţi imagina perile, desfătarea, iubirea. Mihai Eminescu fericit? Sau pe Ciprian Po- rumbescu? Sau, de ce nu, pe Sabin Bălaşa? Doar melancolia cu formele sale bizare:pesimismul, misterul, revelaţiile sumbre, incon- Este ironic că melancolia provoacăsecvenţa, dezorientarea, percepţia abisală, dispe- inspiraţii artistice? Doar somnul raţiunii naşterarea însingurarea, tristeţea, depresia - atunci monştrii, ironia melancolicilor asigură echili-când nu atinge forme maladive grave- poate să brul între devotament şi despărţire, între intim-constituie sursă de creaţie. itate şi socializare, între nostalgie şi realitate, 65

Cervantes eSxeUîntre efemer şi etern, între viaţă şi moarte. Este mai ales a frumuseţii sălbatice, violente, noncon-tot aşa de paradoxal cum şi universul este atât formiste, disproporţionate şi nu a frumuseţiide contradictoriu; el este format din constelaţii standard, accesibile, dinamice , strălucitoare.şi găuri negre, din stele căzătoare şi sori; este Frumuseţea, având un caracter organic, mergenebulos, confuz, misterios şi imprevizibil, dar până la esenţe şi trăieşte experimentând efe-există. merul, imperfecţiunea, sensibilitatea, inovaţia, negativismul sau sfârtecarea sentimentală. Doar Omul melancolic poate fi nesociabil, arta şi experimentul său estetic poate fi perfectătemător, înspăimântat, nervos, iritabil , dar poate într-o lume asimetrică, spartă, neliniştită,fi şi meditativ, profund, trist, deprimat. pestriţă, ameninţătoare, destructivă.Dezorientat în lumea obişnuită (uitând sămănânce, să achite factura la telefon, să plătească Fiind limitaţi în spaţiu şi timp,curentul electric sau să scoată câinele la plim- conştientizând apriori aceasta, melancolicii simtbare), el este transcendent într-o lume a lui, pe- creaţia cu acuitatea unui animal sălbatic, bu-trecând ore întregi în singurătate, îmbrăţişând curându-se de tristeţea lor sumbră ca de iubirealumea lui interioară, ignorând exteriorul cu ti- unei unduitoare cadâne, considerând că fiecareparele lui rigide şi inabordabile. Melancolicul bătaie a inimii este un miracol, o descoperireoscilează între contraste, rătăcind în labirinturi uimitoare a vieţii.dedalice şi iubiri veşnic pierdute, deschizândporţi nebănuite spre frumuseţile fermecătoare Atunci, în minunata lor disperare, înale universului. El caută iubiri păgâne, melanco- delirantul nesomn al luminiscenţelor, în tragedialice, inocente, frenetice, neliniştite, experimen- pasională a tristeţii, ei creează. Aşa cum au făcuttale, senzoriale, utopice. Shakespeare, Brâncuşi, Beethoven, Mercury, Tolstoi, Grigorescu, Goethe. Melancolia, ca stare, dezvăluie dimensi-uni inedite despre armonia dinamică, inspiră A te sustrage mulţumirii de sine, a tecredinţa pătrunsă de incertitudini, dă încredere abandona micilor bucurii zilnice, a te războiîntr-o lume alunecoasă totuşi şi devine muza pentru a pătrunde dincolo de tine însuţi, consti-înţelegerii, a empatiei euforice, a misterelor in- tuie până la urmă atingerea sublimului, îm-evitabile, a imaginaţiei creative. plinirea ca artist într-un extaz al pasiunilor. Melancolia cu cât este mai acută cu atât Deşi socotit excentric de contemporani,mai mult dă posibilitatea producerii frumosului, ești parte al unui întreg relevant din univers! 66

Revistă internaţională de cultură PARANloteCZUelClUUiioCNAeRlStCeAARSteAIonel Cârsteadiscurs în Parlament Parlamentul României, ședinţa a celor două în cazul nostru este un procuror, iar acesta îicamere reunite, tema dezbaterilor, epidemia de ajută să „verse gușa”, ori „să dea în gât”, să pâ-„gușită”. Această boală atipică se manifestă prin rască, ori „să-i prăduiască”, pe cei care fuseserăumflarea gușei în partea interioară a gâtului. tovarăși lor în acţiunea de jefuire a ţării.Este o boală cauzată de atingerea unor sumemari de bani negri, bani murdari plini de mi- Mulţumiţi de felul în care au fost trataţi șicrobi iliciţi. Acest flagel tinde să cuprindă, pe de cum se simt acum cu gușa goală, acceptă in-lângă oamenii de afaceri, clasa politică în ansam- vitaţia procurorilor de a rămâne, ca semn deblul său și membrii parlamentului. Din această prietenie, oaspeţi în arestul poliţiei, bineînţelescauză s-a luat hotărârea de a se dezbate, în mod pe cheltuiala statului. Alţii, după caz, sunt „în-foarte serios cum poate fi oprit acest flagel. Pen- grijiţi în ambulatoriu cu mare atenţie de cătretru aceasta, Președintele de ședinţă a dat cuvân- poliţie.tul specialistului în tratamente atipice. DomnulGușătescu, acesta e numele specialistului, a în- Este posibil ca tratamentul să facă bineceput discursul pe un ton conciliant și înţelegă- pacientului, numai că, răspândește microbii boliitor : spre cei prăduiţi de el. Astfel, se vindecă unul de gușită și se îmbolnăvesc alţi oameni. Cum Domnilor colegi, putem rezolva acest adevărat flagel? Voi începe cuvântul meu prin a adresa co-legilor noștri, atinși de acestă nemiloasă boală, Domnilor colegi,toată compasiunea. Ne aflăm într-un moment istoric, un mo- Domnilor colegi, de-a lungul istorie au exis- ment de cotitură pentru societatea noastră pre-tat trei tipuri de poliţie care, prin acţiunile lor au zentă și viitoare. Trebuie să punem umărul cuavut, conform propriilor declaraţii, un rol tămă- toţii pentru însănătoșirea morală a statului nos-duitor asupra populaţiei. Poliţia inchizitorială, tru, flagelul ce a cuprins România tinde sătrata vrăjitoria și erezia, Gestapoul german, pu- prindă rădăcini, suntem chemaţi pentru a găsirifica germanii, alegând dintre ei numai pe cei soluţiile cele mai bune pentru a stopa aceastăde rasă ariană și mai nou DNA-ul nostru care epidemie. De aceea m-am gândit că ,primultratează această boală neplăcută, jenantă, numită obiectiv pe care trebuie să-l aplicăm, va fi acelapopular „gușită”. de a acoperi pe aceea dintre noi care au fost atinși de acest microb puternic. Medicii-procu- Despre ce este vorba în esenţă? Cei atinși rori nu reușesc să stopeze flagelul, ei umblă cude această epidemie sunt chemaţi la medic, care, unelte nesterilizate și în loc să lecuiască pacien- 67

Cervantes PARANloteCZUelClUUiioCNAeRlStCeAARSteAtul aflat în tratament, mai îmbolnăvesc alte per- în sus, am văzut cu câtă demnitate și măreţie sesoane, prin „stropii” aruncaţi de cel ce „varsă plimbau milionarii înainte de a ajunge în pușcă-gușa” pe masa procurorilor. rie. Acum fie sunt bolnavi, fie scriu niște neno- rocite de cărţi pe care nimeni nu le va deschide, Faţă de cele arătate mai sus și pentru a nu fie cerșesc milă pe la ușa Cotroceniului. Cum săne molipsi și noi de această boală, propun ca ai demnitate cu burta goală? Cine face legile îneventualii parlamentari, atinși de maladie, ce ur- ţara noastră? Noi le facem și vom merge pânămează a fi chemaţi la DNA, să nu fie lăsaţi pe acolo încât, dacă este cazul, vom desfiinţamâinile acestor așa ziși doctori. În consecinţă nu această procuratură numită DNA.vom încuviinţa ridicarea imunităţii pentru cere-rile făcute de aceste organe. Numai așa vom Până la urmă cine a dat viată acestei insti-putea păstra un Parlament sănătos, virtuos și iu- tuţii, noi, noi am pus bazele DNA, noi am fostbitor de bani negri. aceia care am semnat actul de naștere al DNA, ei bine domnilor, tot noi vom putea semna și ac- Trebuie ca domnia DNA să înceteze, să tele de deces ale acestei Direcţii incomode. Amse instaleze din nou toleranţă, indulgenţa și in- trăit în liniște până acum, tovărășia noastră eradolenţa. Vom lupta din răsputeri împotriva in- transpartinică, nu conta cine era la putere, noisolenţei acestui grup de chirurgi formaţi ad-hoc, ne puteam face treburile nestingheriţi, nu ne de-numiţi procurori ai DNA. ranjam unii pe ceilalţi, nu conta culoarea poli- tică, conta culoarea banilor. Nu se îmbolnăvea Vreau să vă spun dragi colegi că vin vre- nimeni de boli din acestea rușinoase, sigur, maimuri grele pentru noi cei ce am fost obișnuiţi să era o gripă, o amendă, o tragere de urechi, atât.facem un trafic de influienţă, o lege pentru a Păi acum nu contează că ai fost Prim Ministru,ajuta niște amici, ori alte lucruri la marginea, ori Președinte, Ministru, Parlamentar, de ceilalţicălcând Constituţia. Este inutil să vă spun că ar mai mici nici nu mai vorbesc, ești chemat latrebui să ne punem la adăpost averile, să ne pro- DNA, tinut câteva ore și dintr-o dată simţi că ţitejăm copiii, mamele, surorile, soţii, ori soţiile, se umflă gușa. Nu știu ce metode au ăștia de lape toţi cei pe care i-am folosit în activităţile Procuratură de se molipsesc oamenii de aceastănoastre extraparlamentare. Pe de altă parte, par- nenorocită boală. E mult până se îmbolnăveștelamentarii ar trebui să aibă un statut special și unul, apoi când varsă gușa, stropii lui îmbolnă-oricând ,să își poată negocia libertatea. Ce în- vește pe alţii și tot așa.seamnă asta iubiţi colegi, cum s-a ajuns ca puș-căriile să fie pline de senatori, deputaţi, miniștrii Fraţilor, trebuie să facem ceva, ori lup-și secretari de stat? Unde este respectul pentru tăm până pierdem și ultimul leuţ furat, ori mer-demnitari? Cineva mormăie în banca indepen- gem la ăia, vărsăm gușa și așa poate ne maidenţilor și mă întreabă, unde este demnitatea rămâne și nouă ceva.noastră? Cum să ai demnitate cu 1000 de europe lună? Demnitatea apare de la câteva milioane Dracu să ne ajute că Dumnezeu nu mai poate! 68

Revistă internaţională de cultură PPURNieCtteSNiidi eNelCAeCSAAPRAetFloRiN GRiGoRiUDUMITRU BĂLĂEŢFile de monografieDE CE?10 ARGUMENTE PENTRU UN AUTOR1. Pentru că l-am cunoscut şi apreciat.2. Pentru că mi-a dăruit în casa mea cărţi scrise de dânsul, după primirea unor cărţi de-alemele.3. Pentru că domnul Geo Stroe, preşedintele Academiei Dacoromâne, a dorit să fie evocatprintr-un studiu, o lucrare despre viaţa şi activitatea cărturarului Dumitru Bălăeţ, fiindcă a fostmembru al A. D. R., având şi funcţia de vicepreşedinte al Academiei Dacoromâne, şi m-a rugat săîncerc a întocmi o asemenea alcătuire scrisă, ca un omagiu, o dovadă de neuitare.4. Pentru că a fost membru al Societăţii Scriitorilor Români, unde şi eu sunt printre prieteni aiscrisului.5. Pentru că am fost prin locuire, eu, moldoveanul, şi poate încă am rămas, călărăşean prin pri-etenie sufletească de oameni şi locuri, spaţiu unde şi Dumitru Bălăeţ, oltean prin naştere, a fostpolitician şi a reprezentat Călăraşii din partea unui partid (România Mare) în Parlamentul României- Camera Deputaţilor şi a încercat stăruitor a îndrepta unele lucruri în acest judeţ, inclusiv din fab-rica unde am lucrat.6. Pentru că a fost om iubitor de cărţi şi istoria lor, bibliotecar cu o vorbă frumoasă, şi a făcut oLege a Bibliotecilor şi mie-mi plac bibliotecile, iar în casa mea a apreciat fosta mea bibliotecă, acumamintire.7. Pentru că a fost poet în Ţara lui Dromichete - şi a tuturor voivozilor şi regilor, preşedinţilorşi prim-miniştrilor şi opera sa poate fi o Carte de Învăţătură.8. Pentru că a scris o epopee slăvind în versuri activitatea unui cenaclu bucureştean şi a unuigrup de inimoşi îndrăgostiţi şi talentaţi întru literatura neamului.9. Pentru că a dorit Reunirea provinciilor pierdute, într-o Românie puternică spiritual şi mate-rial.10. Pentru că trebuie să vorbim despre acei care nu mai sunt şi au realizat ceva pentru neamulacesta, neam luptător pentru dreptul de a fi aici, în vecii vecilor. 69

Cervantes PPURNieCtteSNiidi eNelCAeCSAAPRAetCUPRINS:I. ANII FORMĂRII INTELECTUALE1. Locul şi data naşterii. Familia. Fiu de ţăran, de picher. Fratele, ţăranul Titu, Fratele -doctorulBălăeţ, pesonalitate a medicinii româneşti.2. Şcoli, colegi Şcoala PedagogicăTârgu Jiu, Facultatea de Filologie Bucureşti. Doctor înfilologie, din 1973 cu teza despre Radu IonescuII. ACTIVITATE PROFESIONALĂ anii 1959- 19903. Profesor la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele comunicării. Editor (Romanul Catastrofeleamorului, din 1865, de Radu Ionescu.4. Profesor la Academia „Ştefan Gheorghiu”5. Director în Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste6. În slujba bibliotecarilor şi a bibliotecilor. Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor 1973-1977III. ACTIVITATE SCRIITORICEASCĂ – opere, citate, opinii7 Debutul literar – la 25 de ani, în revista Luceafărul, cu versuri.8. Opera tipărită- peste 3.000 de pagini în cărţi plus nenumărate articole. Poezie, eseuri9. Topos Topos, 1969.10. Scuturile, 197111. Ce rămâne 1974 Ce rămâne din vulturi? Privirea înaltă deasupra munţilor.12. Augustele iubiri, 197613. Glasuri, 197814. Eterna regăsire, eseuri, 197915. În căutarea lui Trophonius, 198216. Odihnă pe prund, 198317. Radu Ionescu, un fiu al fantaziei, 1985/1986 monografie18. Regăsirea continuă, 1986, eseuri19. Introducere în stilistica presei, 1987- curs20. Ediţia critică Ilarie Chendi- 4 volume, 1988-199521. De la Eminescu la societatea muncii, 199422. Din Parlament către pământul ţării, 199523. Trăiri şi fragmente, Editura Eminescu, Bucureşti, 1996 144 de pagini24. Cu pajura, versuri, Editura Pământul, Piteşti, 1999 124 de pagini.24. Anul 2000 şi Eminescu, 2000. (Copiii din Dor Mărunt, Călăraşi)25. Ţara lui Dromichete, Editura Agora, Călăraşi, 100 pagini. Poema „Bărăganul sfânt”.26. Trăiri şi fragmente,IV: PARLAMENTAR27. Activitatea politică – deputat, secţia cultură 1992-200028. Deputat de Călăraşi din partea Partidului România Mare.29. Ziaristica dintre 1990- 200230. Discursuri parlamentare. Cartea Din neamul lui Vindetot, Editura Agora, Călăraşi, 2000, 354de pagini, 172 de discursuri parlamentare între 1996 – 200031. Legea Bibliotecilor, din 30 mai 2003. Cartea Civilizaţia de bibliotecă, Editura Agora, 2003, 336 depagini. 70

Revistă internaţională de culturăPPURNieCtteSNiidi eNelCAeCSAAPRAetV: ALTE OPERE 2000- 200832. Din jurnalul de zi şi de noapte, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, proză, poezie, 2003, 246 depagini33. Filosofia fragmentului, eseuri, Editura Tempus Dacoromânia, Bucureşti, 2004, 142 de pagini33. Din jurnalul de zi şi de noapte, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, proză, poezie, 2003, 246 depagini34. Trophonius şi alte poezii, Editura Rottarymond,Râmnicu- Vâlcea, 2005, 160 de pagini35. Rosa centifolia, versuri, Editura Agora, Călăraşi, 2005, 112 pagini.36. Către o nouă filozofie a omului, eseuri şi critică literară, Editura Cartea Studenţească, Bucureşti,2007, 218 pagini.37. Patimile lui Decebal, teatru şi poeme, Editura Dacoromână TDC, Bucureşti, 2008, 114 pagini.V. ISTORICUL31. Făurirea României Mari în imagini şi comentarii istorice, Editura Agora, Călăraşi, 438 de paginiVI. ALTE OCUPAŢII- HOBBY - cositul, înotul, gospodărie, cititul, prietenia.VII. DESPRE DUMITRU BĂLĂEŢ- ziceri la anul 2015.VIII. DOCUMENTE, FOTOGRAFII71

Cervantes teoRiA CoNSPiRAtieiGeoRGe teRZiU(documentație și prelucrare surse)Bil Clinton și francmasoneria La 20 octombrie 1920, ziarul La Vieille mai nestapânite conștiinte, poți fixa valoarea tu-France publică în numărul 195 un articol scris de turor lucrurilor, prețul tuturor produselor, poțiun autor rus, din care cităm: “Este o asemănare finanța împrumuturi către state și apoi ai statele laizbitoare între Protocoalele Maeștrilor Francma- dispoziție.soneriei și discursul rabinului Reichhornpronunțat la Praga în 1869 la înmormântarea 4. Deja principalele bănci, bursele întregiimarelui rabin Simeon-ben-Iehuda și publicat de lumi, creditele tuturor guvernelor, sunt în mâinileReadcliffe, care a fost asasinat pentru ca l-a publi- noastre.cat. Sonol, care-l adusese pe Readcliffe la funerari-ile la care a vorbit Reichhorn, a fost ucis într-un 5. Cealaltă mare forță este presă. Repetândduel, la scurt timp după aceea. Ideile generale for- fără întrerupere anumite idei, presa reușește ca înmulate de rabin sunt găsite pe larg în Protocoale.” cele din urmă să le impună de parcă ar fi fapte reale. Teatrul ne aduce servicii asemănătoare. Pre- La 10 martie 1921, în numărul 214, ziarul a tutindeni, presa și teatrul ascultă ordinele noastre.publicat apoi discursul rabinului Reichhorn. Nu (Putem adăuga televizorul care nu se inventaseștim cine a scris Protocoalele Maeștrilor Francma- încă).soni (se presupune că sunt note luate după discur-suri ținute de dr. eodore Herzl), dar știm cine a 6. Laudând într-una DEMOCRAȚIA, îi vomfost marele rabin Simeon-ben-Iehuda și cine a fost diviza pe creștini în partide politice, le vom dis-rabinul Reichhorn. Iată discursul rabinului Reich- truge unitatea naționala, vom semăna peste tothorn: discordie. Reduși la neputință, se vor prosterna în fața LEGII BĂNCILOR NOASTRE, căci noi sun- “1. Noi, întelepții francmasoni, avem obiceiul tem totdeauna uniți și totdeauna fideli cauzeisă ne întrunim în Sanhedrin la fiecare sută de ani noastre. (Nota: întotdeauna strâns uniți în luptaca să trecem în revistă progresul realizat în munca comună împotriva creștinismului și a creștinilor,de stapânire a lumii pe care ne-a promis-o Iehova, dar foarte dezbinați și la cuțite între ei).și victoriile noastre împotriva dușmanului nostru,creștinismul. 7. Îi vom împinge pe creștini la război ex- ploatând mândria și prostia lor. Se vor masacra 2. Anul acesta, reuniți la mormântul venera- reciproc și vor face loc unde să ne punem oameniitului nostru Simeon-ben-Ihuda, ne putem mândri noștri.că secolul care s-a scurs ne-a adus foarte aproapede țel și că acest țel va fi în curând atins. 8. Moșia totdeauna a însemnat influență și putere. Vom farâmița marile domenii teritoriale 3. Aurul a fost și va fi întotdeauna o putere în numele dreptății sociale și a egalității; vomirezistibilă. Mânuit de experți, va fi totdeauna cel împărți fragmentele la țărani, care le doresc dinmai util instrument pentru cei ce-l au și obiectul tot sufletul și care curând ne vor fi datornici, ca ur-invidiei celor ce nu-l au. Cu aur poți cumpăra cele mare a costului de producție. Capitalul nostru ne va face stăpânii lor. Atunci noi vom deveni marii 72

Revistă internaţională de culturăteoRiA CoNSPiRAtieilatifundiari și stapânirea asupra pamântului ne va din întreprinderi, erau 20% din scriitori, 51% dinconsolida puterea. (Notă: rabinul spune adevărul. profesori, si 24% din doctori. Cuvintele rabinuluiNu trebuie decât să examinăm cine este azi pro- au avut ecou: de atunci proportia lor în acesteprietarul palatelor și moșiilor marilor case nobi- domenii a crescut mult).liare din trecutul Europei). 14. Dar mai presus de orice sa monopolizam 9. Să încercăm să înlocuim circulația aurului învatamântul. Acesta va fi mijlocul prin care vomcu bani de hârtie. Cuferele noastre vor înghiți raspândi idei care ne sunt utile si vom formaaurul și noi vom dirija valoarea hârtiilor care ne mintile copiilor dupa cum ne convine noua.vor face stapâni pe toate pozițiile. (Notă: din nou,rabinul spune adevărul. Dolarul e de hârtie, și re- 15. Daca vreunul dintre ai nostri cade cumvazerva de aur de la Fort Knox a Statelor Unite a fost pe mâna justitiei crestinilor trebuie sa-i sarim întransferată în băncile particulare dominate de casa ajutor; gasiti câti martori puteti ca sa-l salvati deRothschild; Statele Unite nu mai au, la drept judecatori pâna când vom fi doar noi judecatorii.vorbind, tezaur). 16. Umflati de ambitie si vanitate, regii cres- 10. Între noi sunt mulți oratori buni, capabili tinilor se înconjoara cu lux si armate. Le vom punesă se prefacă entuziaști și să convingă gloata. Îi la dispozitie toti banii de care are nevoie nebuniavom împrăștia printre popoare ca să anunțe lor si astfel îi vom duce de capastru.schimbări care vor aduce fericire speciei umane.Cu aur și cu lingușeli vom câștiga proletariatul 17. Sa nu împiedicam casatoriile tinerilorcare se va angaja singur să distrugă capitalismul nostri cu fete crestine, caci prin ele vom pune pi-creștin. Le vom promite muncitorilor salarii pe ciorul în cele mai închise cercuri. Daca fiicelecare nici nu le-au visat, dar vom ridica și prețul noastre se casatoresc cu goimi va fi la fel de binecelor necesare pentru trai, astfel încât profitul nos- pentru interesul nostru, caci copiii mamelor evre-tru va fi și mai mare. ice sunt ai nostri. Sa propavaduim ideea amorului liber, ca sa distrugem atasamentul femeilor cres- 11. Astfel vom pregăti revoluții pe care le vor tine pentru principiile si practicile religiei lor.face creștinii și ale caror fructe le vom culege noi. 18. Timp de secole în trecut fiii Israelului, dis- 12. Atacându-i și batjocorindu-i, le vom face pretuiti si persecutati, au muncit ca sa-si deschidapreotii mai întâi ridicoli, apoi odiosi și le vom face drum spre putere. Acum au ajuns la tinta. Acumreligia la fel de ridicola și odioasa ca preotii. ei au în mâna lor viata economica a blestematilorAtunci noi vom fi stapâni pe sufletele lor, pe baza de crestini; si influenta lor determina politica siatasamentului pios pentru propria noastra religie moravurile.si a superioritatii sufletului nostru. 19. La ora potrivita, dinainte stabilita, vom 13. Ne-am instalat oamenii nostri în toate dezlantui revolutia, care, ruinând toate claselepozitiile importante. Trebuie sa ne straduim sa le crestinismului, îi va înrobi definitiv pe crestinifurnizam goimilor sneevrei; literal, cuvântul ebraic noua. Astfel se va înfaptui promisiunea pe careGOI (plural: GOIM) inseamna “animal”, aceasta Dumnezeu a facut-o poporului sau”.reflectând deosebit de clar atitudinea satanica, an-tiumana pe care o are francmasoneria fata de Exista o conspiratie al carei scop este di-umanitatet avocati si medici; avocatii cunosc toate vizarea speciei umane în doua: pe de o parte o plu-interesele; doctorii, odata patrunsi în casa, devin tocratie putin numeroasa, care se alege siconfesorii si directorii constiintelor. (Nota: dam perpetueaza singura, slujita de o nomenclatura deun exemplu de pe vremea când au fost rostite tip comunist, menita sa stapâneasca toate averileaceste cuvinte: în 1919, în Polonia si Rusia evreii lumii si sa se bucure de toate privilegiile si pe dereprezentau 14% din populatie, dar detineau 84% alta parte masele imense de sclavi, serbi, iobagi, goimi - “ceilalti”. Unii autori apreciaza ca aceasta elita plutocratica consta din 300 de clanuri, ca73

Cervantes teoRiA CoNSPiRAtieitribul Rothschild, raspândite prin toate tarile tari; modifica programa analitica dupa intereselelumii. Refuzând adesea sa colaboreze cu natiunile lor personale; îi pedepsesc pe cei care predau bine,gazda, în dusmanie ascunsa cu acestea, evreii îsi ca sa-i faca sa dispara si sa nu se vada diferenta; îsiînchipuie ca toti fac parte din aceasta elita a celor dedica timpul unor cercetari înguste care sa le300 de clanuri, când în realitate sunt doar un in- sporeasca numarul de titluri publicate; inventeazastrument în mâinile plutocratiei. Pervertirea or- si folosesc un jargon artificial care sa ascundaganizata a culturii si educatiei serveste scopurilor vidul si ineptia scrierilor lor; au monopolizat re-plutocratiei. Distantarea dintre plutocratie si vistele de specialitate si produc tone de publicatiiimensele mase de serbi se realizeaza nu numai inutile si inepte, cu singurul scop de a-si lungi listaprin eliminarea clasei de mijloc, care este cea mai de lucrari publicate; au creat un sistem de cenzuraproductiva si mai inventiva clasa, de fapt unica care nu permite nimanui sa-i critice; în literaturaproductiva, ci si prin incapacitatea intelectuala a si arte au creat analfabetism si lipsa de cultura; încelor destinati sa fie serbi. Dupa peste 60 de ani de sociologie au creat o pseudo-stiinta vecina cudegradare a învatamântului public american, con- magia; în stiintele exacte se ocupa doar de propriulspiratia oculta este multumita de rezultate; absol- lor interes imediat; în pedagogie promoveazaventii liceului american sunt în mare proportie mediocritatea, devastând astfel întregul sistem deaproape analfabeti; a sosit momentul înregimen- scolarizare; au reusit astfel sa desfigureze întreagatarii “vitelor cu fata umana”. “atât presedintele civilizatie.Bush cât si Clinton militau pentru adoptarea unorScopuri Educative Nationale”, scrie comisia Na- *tionala pentru Educatie în raportul ei din aprilie **1994. Metoda de manipulare într-o “democratie Au trecut mai bine de doi ani de când presed-de tip occidental” este clasica: conspiratia oculta intele Statelor Unite, Bill Clinton, a fost inauguratcreeaza o criza (finantând activitati distructive), festiv la Casa Alba. Ce a realizat însa în acestapoi analizeaza criza si prezinta publicului solutia, rastimp?care consta dintr-un si mai mare control central Iata cum arata America astazi, asa cum estepentru combaterea crizei. Publicul este hipnotizat descrisa prin cuvintele istoricului Ralph Epperson:sa ceara solutia prezentata; iar daca publicul nu o “ziarele sunt pline în zilele noastre de stiri desprecere, mass-media, aservita conspiratiei, pretinde cresterea exploziva a numarului de divorturi; de-ca publicul o cere. Fiecare cititor, care stie ca el spre maltratarea crescânda a copiilor de catre uniipersonal n-a cerut-o, îsi imagineaza ca altii au parinti; despre numarul tot mai mare de violuri;cerut-o. despre cresterea continua a numarului celor care citesc materiale pornografice; despre cresterea Toti cei care au contribuit la îndobitocirea continua a tâlhariei; despre cereri care solicita sanatiunii americane au cazut de acord ca aceasta se instituie un guvern mondial; despre insistentaeste îndobitocita. Acum tot ei vin cu solutia: pre- tot mai mare de a se urmari sa se darâme granitelelungirea anului scolar si eliminarea vacantelor, nationale; despre tot mai multe biserici crestineprelungirea orelor de clasa astfel încât copiii sa nu- închise pentru ca nu vor sa se supuna cenzurii gu-si mai vada parintii aproape deloc. vernului. Dar oare de unde vin toate acestea? De ce toata mostenirea trecutului, granitele nationale, Profesorii s-au consolidat prin sistemul de dreptul de a avea o religie liber aleasa, dreptul la“tenure” (numire definitiva pe post) astfel încât avere personala si alte drepturi sunt asa de acerbacum pot face tot ce vor nestingheriti: profesorii atacate? Oare exista persoane si organizatii secreteprimesc salarii exorbitante comparativ cu volumul care doresc sa schimbe ordinea de baza a lu-de munca pe care il depun; nu mai predau, lasând crurilor? (“e New World Order - Noua Ordineaceasta treaba în grija studentilor post-universi- 74

Revistă internaţională de culturăteoRiA CoNSPiRAtieiMondiala”, Introducere). din consortiul international al bancilor, care au Redam in continuare un fragment dintr-o decis crearea Fondului Monetar International si a Natiunilor Unite si care împing lucrurile cu deter-scrisoare scrisa de Craciun în anul 1993 de catre minare spre un guvern mondial, ce va pune capatun american, prietenilor lui din România: “Recent tuturor libertatilor individuale. In momentul îns-a întors un cunoscut dintr-o excursie tur în care acest vis (sau mai bine zis acest cosmar) se vaPolonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bul- împlini, omenirea va intra în cea mai neagra epocagaria si Turcia. România i-a facut însa cea mai de- din care, daca va fi în stare sa iasa, o va face cu sac-plorabila impresie. Mizerie neagra, delasare, rificii omenesti si materiale imense. Traim apogeulcoruptie, o tara complet devastata economic si unei conspiratii francmasonice diavolesti, care amoral, prada speculantilor politici si financiari. început cu secole în urma si numai la sfârsitul sec-Greu de spus cât va dura situatia actuala cu toate olului trecut au început sa se concretizeze eveni-efectele ei, nu numai asupra economiei (care se mentele conform planului lor.simte cel mai acut), dar mai ales asupra conditieimorale a tineretului. S-ar parea ca toate scursorile, In 1913, dupa câteva încercari nereusite,putrefactiile si viciile din vest (si multitudinea lor bunicul lui David Rockefeller a izbutit sa introd-e impresionanta) - variate si raspândite în toate uca o lege conform careia Congresul, contrar Con-straturile sociale de la omul de rând pâna la cel stitutiei, cedeaza dreptul de a crea banii pentrucare dicteaza soarta tarii si în ultima instanta poate gospodarirea natiunii unui grup de banci caruia îichiar a lumii) - si-au gasit deja locul de “cinste” în da numele de Federal Reserve Bank: “Federal” canoua societate româneasca. sa dea iluzia ca este vorba de o institutie guverna- mentala si nu privata. Când Congresul decide ca Vestile pe care le-am primit sunt deprimante are nevoie de bani pentru orice actiune (drumuri,si ne dor. Am dori sa va spunem un cuvânt de în- poduri, aparare, etc.), în loc sa creeze bonuri carecurajare, dar din pacate viitorul ni se pare sumbru, sa le puna în vânzare, se adreseaza acestei aduna-fara solutie nu numai pentru România ci pentru turi de banditi internationali, toti francmasoni,întreaga omenire. In ultimii 10-15 ani ne-am care creeaza banii din vânt si cu dobânda! Ca unstraduit sa ridicam valul care acopera lupta polit- exemplu ultrasimplificat, Congresul cere spre ex-ica din culise si pe masura ce adunam date, urâci- emplu 1000 de dolari, banca îi livreaza cu 10 launea ce s-a dezvaluit era din ce în ce mai suta dobânda, ceea ce înseamna ca Congresulsurprinzatoare si de necrezut... marea majoritate dintr-un fond de 1000 de dolari trebuie sa restituiea oamenilor sunt obsesiv preocupati de necazurile bancii 1100 de dolari. Suta de dolari dobânda tre-lor personale într-o economie falimentara si într- buie platita si din nou Congresul se adreseazao societate terorizata de o violenta exploziva ali- bancii pentru un împrumut, ca sa aiba cu ce platimentata de o mass-media si legislatii strâmbe; ei dobânda veche. Din 1913 pâna acum datoria gu-nu au timp si interes pentru viata politica si, ce este vernului american catre acesti bancheri s-a ridicatmai tragic, au fost si sunt permanent conditionati la aproape patru trilioane de dolari, la care sede francmasoni sa creada tot ce scrie în ziare. Si adauga datoriile individuale ale cetatenilor care facziarele mint. Ziaristii de aici sunt practic niste împrumuturi pentru case, masini, etc; si astfel,prostituati în meseria lor, fiind platiti extrem de toate bancile sunt afiliate la aceasta banca centrala.bine (peste un milion de dolari pe an!); ei nu îsi Se estimeaza ca datoria totala este între 12-16 tril-risca aproape niciodata viitorul financiar pentru ioane de dolari, o suma care depaseste de câtevaechitate sociala, dreptate si adevar, ci asculta slu- ori toti dolarii care exista în circulatie în toatagarnic de poruncile celor care tin haturile. Iar cei lumea. Optzeci la suta din taxele pe care le platimcare tin haturile sunt francmasonii, care fac parte75

Cervantes teoRiA CoNSPiRAtieise duc deci în buzunarele bancilor internationale Cehoslovacia. Carta Natiunilor Unite a fost scrisapentru plata dobânzii anuale. Tara este falita, de o banda de comunisti din Statele Unite, întrepoliticienii, majoritatea francmasoni, sunt alesi care Dexter White si Alger Hiss. Primul s-a “sinu-dupa gradul de servilism, cine ridica capul este cis” când au început investigatiile cu privire la ac-discreditat de catre mass-media cu un sistem in- tivitatea lui subterana - ca sa nu poata dezvaluifailibil: ti se pune o eticheta de rasist, alb extremist, numele altor tradatori -, iar cel de-al doilea a fostseparatist si, daca doreste sa te distruga total, bagat în puscarie, pe timp de 20 de ani pentru spi-atunci esti declarat antisemit. Un fapt ciudat: ban- onaj în favoarea Uniunii Sovietice. Douazeci decile care participa la acest Federal System sunt ace- mii de soldati americani, care au fost luati pri-leasi care au finantat revolutia bolsevica; numai zonieri de catre armatele sovietice în timpul celuidoua dintre ele sunt în Statele Unite, restul sunt în de-al doilea razboi mondial, nu s-au mai întors;Europa. Un ultim amanunt: toate legile votate de toate administratiile au cunoscut acest fapt si sin-catre Congres pot fi atacate juridic daca exista mo- gurul efort pe care l-au depus cu îndârjire a fost sative ca sa fie considerate neconstitutionale. Pentru acopere adevarul de ochii lumii. Murdaria a iesitsistemul bancar centralizat, Congresul a votat o la iveala anul trecut. Mare zarva? Nicidecum! Ma-lege speciala, prin care se face ilegala orice fel de joritatea ziarelor n-au pomenit un cuvânt, iaractiune judiciara îndreptata împotriva lui. Si în Congresul a luat nota în tacere. Reactia celor dinplus nimeni, nici Congresul, nici Presedintele, nu public, care au aflat, a fost de genul: “Ce poti saare dreptul sa cerceteze legislatia bancara si nici mai faci dupa atâta vreme; si-asa au murit desigurmanevrele bancilor în bursa internationala. Câti cu totii!” Dar, acelasi lucru s-a petrecut recent sistiu faptele acestea? Un numar uluitor de mic. Cei cu prizonerii americani din Vietnam si Coreea.care cauta sa dezvaluie cu curaj complotul franc- Efortul administratiei actuale cât si al celor prece-masonic mondial sunt aruncati în puscarie, asasi- dente a fost sa musamalizeze o realitate care, dinnati, distrusi financiar. Acest lucru se întâmpla si partea unei natiuni demne ar cere imediat o ac-în Europa. Toate guvernele vestice au grave prob- tiune drastica. Documentele au fost tinute secretleme financiare - si asta din cauza ca au adoptat si când familiile celor interesati au facut suficientaacelasi sistem bancar. Care este rezultatul acestui presiune, presedintele-marioneta pe care il avemcontrol total asupra guvernelor? Acum câtiva ani, azi a promis ca va da ordin sa devina accesibileun senator a declarat ca nu Uniunea Sovietica este publicului toate datele; iar în ziua urmatoare gu-cea care raspândeste comunismul în lume, ci gu- vernul a distrus toate documentele din Bangkok,vernul american. Si este perfect adevarat. Inca de cele pe care promisese cu o zi înainte ca le va facepe vremea celui de-al doilea razboi mondial, accesibile.regimul sovietic a fost favorizat de catre toate ad-ministratiile americane. Roosevelt, pe motiv ca o Dar iata si alte câteva “detalii” ale actiunilorajuta economic, i-a trimis Uniunii Sovietice o monstruoase ale Francmasoneriei, in Statelepresa si hârtie pentru a tipari dolari, ceea ce a avut Unite, in diverse domenii ale vietii:drept rezultat un influx masiv de spioni. Trumanl-a ajutat pe Mao Tse Tung sa preia puterea în Religia: Crestinismul este sub atac atât dinChina, pe continentul Asiei. China nationalista a afara cât si dinauntru. Religia este scoasa oficialfost data afara din Natiunile Unite si înlocuita cu din toate scolile de stat si cine îndrazneste saChina comunista de catre presedintele asa-zis pomeneasca cuvântul Dumnezeu sau, si mai rau,“conservator” Nixon. Eisenhower a furnizat ali- Isus, este dat afara din învatamântul public. Inmente pentru armata sovietica când a “eliberat” schimb biblia satanica si doctrina francmasonica au o mare greutate în programul academic. Nu ex- ista fonduri pentru repararea bisericilor, iar când 76

Revistă internaţională de culturăteoRiA CoNSPiRAtieiajung în înaintata stare de decadere, intervine implicate personalitati de vaza din lumea finan-mâna binefacatoare a guvernului care zice: va dau ciara si politica, motiv pentru care toate investi-banii dar restaurarea va avea loc dupa planurile si gatiile care converg spre aceasta concluzie suntideile noastre. Drept urmare, decoratiunile inte- oprite uneori în mod violent. In Nebraska înce-rioare, cele mai bune productii a secole de civiliza- puse un scandal care ameninta sa ia proportii uri-tie si cultura, sunt înlocuite cu monstruozitati ase, în care s-a dezvaluit cum alesii poporului si aimoderniste iar crucea cu rastignirea este înlocuita finantelor au racolat copii ca sa distribuie droguri,cu o cruce simpla, ceea ce face ca în mintea celor si sa participe la tot felul de orgii sexuale detineri crucea sa fie asociata cu o mitologie si cu o neimaginat; unii au fost vânduti în alte tari. Ziarelesimbolistica situata pe acelasi plan de importanta au luat o pozitie conciliatoare, defaimând mar-ca toate mitologiile pagâne cu semnele lor geomet- torii; si totul s-a oprit, spre oroarea cetatenilor,rice. Oficierile au suferit schimbari pe care preotii când anchetatorul a fost asasinat. In mod miste-ramasi pe pozitii crestine le considera blasfemii. rios aproape, 15 martori de baza pentru acuzareDar ordinele vin “de sus”. Asa cum au fost înlocuiti au murit în circumstante ciudate, iar toti ceilalti s-politicienii demni si cinstiti cu niste zdrente miz- au retras în tacere, terorizati.erabile, tot asa au fost înlocuiti cardinalii si epis-copii, demni de aceste nume, cu slugi ale “Noii Familia: Ca si religia, unitatea familiei esteOrdini Mondiale”. Si pentru ca omenirea sa afle ca sub un masiv atac. Educatia din scoli tinde saeste pe pragul unei noi ere, Bush, urmas demn al slabeasca legaturile între parinti si copii. Pentrului Stalin si Hitler, a distrus leaganul civilizatiei oc- prima data în istoria omenirii, un tribunal (amer-cidentale într-un razboi nedrept si monstruos. ican) a separat un copil de parinti la cererea lui. InTrei sute de mii de irakieni au fost omorâti. Pentru filme, relatiile dintre parinti si copii sunt nenatu-prima data în istoria razboaielor armata care s-a rale, întotdeauna încordate, iar copilul crescut pepredat a fost macelarita, americanii au îngropat de maidan în crima si droguri, este totdeauna aratatvii soldatii din transee, au utilizat obuze anti-tanc ca dovedeste mai multa întelepciune si întelegerefacute din uraniu “neradioactiv”, care de fapt este decât tatal lui, ramas închistat în dogme prafuite.radioactiv si ca urmare o buna parte din Irak va fi Filmele, ca si stirile, abunda în relatii sexuale întrede nelocuit timp de secole. Iar Sadam a fost mintit parinti si copii. Psihologia noii ere francmasonicede catre Bush ca Statele Unite vor considera con- e capabila sa induca o realitate virtuala în capulflictul lui în Kuweit ca o problema locala între nenorocitilor care intra pe mâna psihologilor.arabi si nu se vor amesteca. Este demn de retinut Drept urmare, un mare numar de familii au fostca Kuweit-ul a facut parte din Persia pâna în 1926, dezintegrate. Fete, deja la o vârsta matura, unelecând Marea Britanie a rupt zona cea mai bogata maritate, au fost hipnotizate si facute sa creada caîn petrol, a declarat-o tara independenta, si a in- retraiesc momente din tineretea lor frageda, cândstalat un guvern marioneta. Ca tonaj, bombele tatal lor le-a admonestat sexual. S-a dezlantuit unaruncate asupra Irakului le-au depasit pe cele care val de procese în care o alta tagma infecta din taraau distrus Germania în ultimul razboi mondial. asta (America), avocatii, au fost beneficiarii prin- cipali. “Amintirile” au fost, evident, scoase la iveala In fiecare an, aproximativ doua milioane de cu metode psihologice noi, care pot, în mâinilecopii dispar; marea majoritate sunt furati de catre unuia priceput, sa induca orice fel de retrairi.parintii divortati, nemultumiti de deciziile legale, Metoda a fost aplicata cu mult succes si cu mareo parte sunt furati cu scopul de a stoarce bani, dar vâlva pentru discreditarea bisericii catolice. Oramân aproximativ 100.000 a caror urma nu se multime de preoti au fost acuzati de relatii sexualemai gaseste în veci. Exista însa serioase indicatii cu fetite si baietei. Daca acuzele sunt întotdeaunaca ei sunt folositi în sacrificii satanice în care sunt întemeiate sau nu este greu de stiut, în minciuna77

Cervantes teoRiA CoNSPiRAtieigroasa în care traim. Un lucru e clar: publicitatea aruncatoare de flacari cladirea în care au fost arsiasta este foarte daunatoare: o gramada de credin- de vii de catre agentii guvernului 86 de persoane,ciosi se dezlipesc de biserica, iar pe frontul eco- dintre care 17 copii. Orice fel de investigatie a fostnomic costul proceselor este exorbitant. O ora de “cocolosita” de guvern.consultatii avocatesti depaseste $600, iar daunelecerute de partea vatamata sunt de ordinul mil- Intre timp civilii continua sa piara de gloante,ioanelor. Bisericile nu sunt subventionate de stat foame si frig în Sarajevo, soldatii americani impunsi procesele sunt o masura eficace de lichidare a cu forta razboiul civil si foametea în Somalia, iarlor. presedintele Bill Clinton se mândreste cu cea mai mare realizare a sa din acest rastimp de mai bine Economia: Se poate rezuma într-o fraza: de doi ani de zile: a reusit sa impuna homosexual-acum 20 de ani americanii cheltuiau în jur de 12- itatea în armata americana.13 dolari pe saptamâna pentru mâncare; acumcheltuie aproape 200 dolari (un kilogram de carne Ce fel de om este Bill Clinton? Si ce fel de omse ridica la 20-30 dolari si când o pregatesti se re- este Hillary Clinton care, ca si tovarasa Elenaduce la jumatate cantitativ. Bietelor animale, Ceausescu, împartaseste puterea si domnia sa cuînainte de a fi macelarite, li se da o doza masiva de sotul ei dar, tot ca si tovarasa Elena Ceausescu, estesteroizi, ca sa retina în organism apa). mai apriga decât sotul ei si n-a avut nevoie sa fie “aleasa de popor” ca sa puna mâna pe putere - ce Educatia: A fost atât de eficient degradata, fel de persoana este ea? S-au cunoscut la Facul-încât la aproape toate concursurile internationale, tatea de Drept la Yale, unde Bill era cunoscut castudentii si elevii americani se califica pe ultimele fiind de “extrema stânga”, iar Hillary era “comu-locuri. Violenta în clase a atins culmi greu de nista clasei”. Ziarul e New Public ne povestesteimaginat, profesoarele sunt violate, profesorii ca mama lui Bill Clinton fusese cândva infirmierabatuti sau împuscati de elevii nemultumiti, uti- anestezista la spital, cu care ocazie a lasat doi pa-lizarea stupefiantelor e în floare, iar orgiile au loc cienti sa moara, pentru ca nu s-a putut întrerupeuneori în incinta scolii. Subiectul acesta ar merita din manicura pe care si-o facea. A fost acuzata demai mult spatiu, caci educatia este elementul cru- “neglijenta criminala”, dar afacerea a fost repedecial care transforma oamenii din fiinte capabile sa musamalizata de mâini nevazute; trupul de caregândeasca constructiv si independent într-o par a fi legate acele mâini a fost însa de curândturma informa usor de manipulat de catre franc- promovat de catre Bill Clinton, care înainte de amasoni. deveni presedinte fusese guvernatorul statului Arkansas. Alt ziar, Washington Times, atrage aten- Toate acestea nu reprezinta preocuparea zil- tia ca parintii lui Bill Clinton erau necasatoritinica a omului de rând. Lumea însa este complet când s-a nascut actualul presedinte al Stateloroarba, ziarele sunt mute asupra acestor aspecte si Unite. Ca sa dreaga lucrurile, actualul presedintenumai daca ai norocul sa dai peste o publicatie cu- a adus si el pe lume o serie de copii nelegitimi albirajoasa ai sansa sa afli ce se întâmpla în lume cu si mulatri, care toti seamana leit cu taticul lor. Unadevarat. Din nefericire, faptele relatate aici sunt senator, guvernator temporar al statului Arkansas,adevarate si amplu documentate. Ele reprezinta în timpul lunilor de tranzitie de la alegere la inau-mediul social în care ne vom petrece de acum în- gurarea lui Clinton ca presedinte, care tinea sa deacolo zilele. Deja, francmasonii au început sa publicitatii fotografiile si adresele acestor copii, atesteze conditionarea publicului. Dezastrul din avut un necaz cu arestarea unui fiu si atunci a avutWaco, în Texas, a fost acoperit si dezinformarea loc urmatorul troc: fiul senatorului a fost pus înpracticata de catre guvern si mass-media a batut libertate si fotografiile si adresele copilasilor autoate recordurile anterioare. Exista un documen- fost date uitarii... Tot Washington Post amintestetar video, care arata cum tancurile au aprins cu 78

Revistă internaţională de culturăteoRiA CoNSPiRAtieidespre Roger, fratele presedintelui, condamnat când, într-o buna zi, America va fi o tara socialistapentru trafic cu cocaina, despre sora lui, con- fara sa-si dea seama cum” (Ann Wilson: “Bill Clin-damnata pentru jaf si despre ceilalti frati, pe care ton, Friend or Foe? - Bill Clinton, prieten sau dus-presedintele nici nu vrea sa ii recunoasca... (dupa man?”, p.iv. De aici înainte aceasta sursa va fie Ron Paul Newsletter, 20 octombrie, 1993). abreviata AW). Inca de pe vremea când poporul american credea ca se lupta împotriva comunis- Dar nimeni nu e de vina pentru ce fac rudele mului, înca de “sub administratiile lui Roosevelt,lui. Omul e responsabil numai pentru faptele sale. Truman, Eisenhower si Kennedy, ideologia (gu-Care sunt faptele francmasonului Bill Clinton? vernului american) a fost constanta: cea mai bunaCare sunt gândurile lui o stim: consilierul lui eco- metoda de lupta împotriva comunismului este in-nomic (post cheie în administratia lui) era Laura stalarea unui guvern mondial socialist condus deTyson, fosta profesoara la Universitatea din Cali- experti francmasoni ca si ei. Rezultatul este pro-fornia (Berkeley), care preamareste în cartea ei liferarea structurii statale, pierderea treptata a su-felul în care a fost aplicata economia stalinista sub veranitatii nationale sub stapânirea NatiunilorCeausescu în România. Ce a realizat Ceusescu în Unite si continua capitulare în fata agresiunii co-România doreste Bill Clinton sa realizeze în Statele muniste” (Edith Kermit Roosevelt în IndianapolisUnite ale Americii. News, 3 decembrie 1961, dupa AW, p.v). La con- topirea lumii libere cu tarile socialiste, într-o lume Francmasonul Gorbaciov a declarat, scrie comunista globala, s-a lucrat cu diabolica rabdaree Globe and Mail (1 decembrie 1989, dupa e de catre francmasoni de zeci de ani. Inca în 1953,Fatima Crusander, primavara 1993), ca: “Indusi în presedintele fundatiei Ford, H. Rowan Gaither, aeroare sunt cei din occident, care insista sa creada dezvaluit ca ordinele pe care le primeste el de laca ce vedem acum cu ochii este prabusirea social- Casa Alba sunt ca “sa foloseasca banii fundatiei deismului, sfârsitul sistemului socialist. Dimpotriva, asa maniera încât sa schimbe felul de viata alasta înseamna ca procesul socialismului... îsi va poporului american astfel încât toti sa fie cucontinua avansul în întreaga lume sub mai multe usurinta contopiti cu Uniunea Sovietica” (Ameri-forme ascunse”. Dar, americanii “nu vor accepta can Opinion din Ianuarie 1977, dupa AW, p. VI).niciodata cu buna stiinta socialismul”, scrie Nor- Si nimeni nu e mai potrivit decât presedinteleman omas, candidatul partidului Socialist francmason Bill Clinton pentru a asigura triumfulAmerican timp de 20 de ani la presedintie; “sub comunismului în întreaga lume.eticheta de libera-lism, americanii vor acceptafiecare particica a programului socialist pâna79

Cervantes MdeidlietMAtei,idNileeCMeSeA..R. eGeoRGe teRZiUSărăcia este benefică pentrutalentul artiștilor, scriitorilorsau dimpotrivă? Citeam de curând despre săracii scriitori şi Kipling, Joseph Conrad, iar în cel ideologic desăracii traducatori.Despre faptul că sunt obsedaţi Charles Darwin, Herbert Spencer, Karl Marx șide precaritatea lor de fiecare zi. Friedrich Nietzsche. Şi nimeni nu se mai gândeşte că cei mai Biografiemulţi dintre scriitorii înaintaşi au dus-o mult mai Jack Griffith Chaney s-a născut în San Fran-greu, sau unii dintre ei au facut închisoarea dator- cisco, fiind copil din flori, mama lui era Ann Well-nicilor (Dostoievski). man și tatăl natural astrologul William Mike Chaney, refuză recunoașterea paternității. Tatăl lui Fără a dori comentarii supunem atenţiei un vitreg tâmplarul John London, îl adoptă pe Jack,caz de acest fel: Jack London : acesta însă va păstra mai departe numele de Chaney. Familia scriitorului trăiește în „San Fran- Jack London este pseudonimul literar al lui cisco Bay Area” în condiții sărace, toate încercărileJohn Griffith Chaney (n. 12 ianuarie 1876, San familiei de a se îmbogăți în Oakland California seFrancisco - d. 22 noiembrie 1916, Glen Ellen, Cal- soldează cu un eșec. Tatăl său vitreg devine in-ifornia), scriitor și jurnalist american. valid, astfel Jack trebuie deja, copil fiind, să lucreze ca vânzător de ziare, mână de ajutor în birturi, sau Opera sa (care constă în special din romane) într-o fabrică de conserve. Condițiile grele trăiteare ca subiect existența crudă, sălbatică și spiritul în copilărie vor determina mai târziu vederile so-de revoltă și aventură, în care eroii, de o forță fizică cialiste ale scriitorului devenit între timp renumit.și morală supraumană, sunt antrenați într-o luptăbrutală pentru supraviețuire. În plan literar, a fostinfluențat de Robert Louis Stevenson, Rudyard 80

Revistă internaţională de cultură MMeeddiittAAttiiiiNUeRCGeeSNAtReeANdRei CRĂCiUNAndrei Crăciun A fost desemnat \"talentul Anului\" (2005), \"Cel mai bun tânăr jurnalist decultură\" (2010), \"Cel mai bun editorialist din România\" (2011) şi \"Cel mai bun reporterdin România\" (2012). Îl puteţi citi şi pe site-ul personal andreicraciun.eu Ce AM ÎNVĂȚAt de lA CeSARe PAVeSe -fragmente-1. „Atâta timp cât viața îți mai poate oferi o baie, merită să-ți dai osteneala să trăiești.“2. „Pe cuvânt că prefer să le îmbrac pe târfele adevărate. Ele, cel puțin, știu ce-i aia munca.“3. „Roma este singurul oraș din care nu e nevoie să ieși. Alții, din alte părți, sunt cei care vin la Roma.”4. „Și aceștia (tinerii) nu mai știu niciodată nici cine sunt, nici ce vor. (…) Nici măcar nu se distrează.Nu știu să discute: țipă. Au viciile bătrânilor, dar nu și experiența lor…”5. „Niciodată n-ai să înțelegi când lucrează pictorii (…); mereu par dezgustați de lumină.”6. „Am auzit că te-ai dezvoltat!, și băgându-i mâna în sân îi scoase mamela și râseră amândoi împreunăcu Filippo, barmanul, și cu toți cei de față.”7. „O femeie care prețuiește mai mult decât bărbatul cu care trăiește este o mare nefericită.”8. „M-au cunoscut ca pe o doamnă (…). Dar ce fel de doamnă e aceea care nu poate lua trenul mâinedimineață să se ducă în Spania, să se ducă la Londra sau unde are chef?”9. „Nu face să muncești doar ca să vii la Torino.”10. „Viața este o mare prostie la care se mai asociază și prostia de-a ne fi născut…”11. „Cine face copiii (…) acceptă viața.”12. „A nu avea copii înseamnă să-ți fie frică de viață.”13. „Lucrurile se obțin când nu-ți mai folosesc la nimic”.http://www.ziarulmetropolis.ro/ce-am-invatat-de-la-cesare-pavese-13-fraze-pentru-totdeauna/ 81

Cervantes PUNCt Si dxe lA CAPAt *Cea de-a patra ediţie a târgului de carte SF *Duminică, 29 martie, începând cu ora& Fantasy \"Final Frontier\" va avea loc pe 28 şi 29 19.00, la Sala Radio, violonistul Remus Azoiței șimartie, la Nexus Gamers Club din Bucureşti. pianistele Mara Dobrescu și Diana Ionescu vor cânta la cea de-a II-a ediție a evenimentului „Suflet *Ziua Brâncuşi, sărbătoare naţională pe 19 în culori” – concert caritabil în beneficiul copiilorfebruarie – iniţiativă legislativă cu autism. *Administraţia Fondului Cultural Naţional *Asociația T.E.T.Alexandria în parteneriat(AFCN) anunţă lansarea sesiunii de finanţare I/ cu Asociația ADO (Artă pentru Drepturile Omu-2015, destinată susţinerii de proiecte culturale. lui), Asociația REPER21 și Asociația UrbaniumPotrivit AFCN, se acordă finanţări nerambursabile lansează un nou proiect de intervenție culturală,pentru proiecte culturale, cu derulare în perioada finanțat prin granturi SEE 2009-2014 - „Intervențiicuprinsă între data semnării contractului de socio-culturale pentru capacitarea comunitățiifinanţare şi 15 noiembrie 2015, suma totala rome și pentru încurajarea dialogului comunitardisponibilă fiind de 2.700.000 lei. intercultural”. *Mircea Cărtărescu, premiat la Târgul de *Concursul National de Poezie, Proza,carte de la Leipzig (11 MARTIE) Teatru, Reportaj literar, Eseu, Epigrama, Pictura, Fotografie artistica \"DOR de DOR\" – Editia a X- *Actorul american Jamie Foxx se destăinuie: a, 2015Am fost abandonat de ambii părinţi la vârsta deşapte luni Perioada: 10.01.2015 - 16.08.2015 *Institutul Cultural Român continuă, în *Germania urmează să republice manifestul2015, programele de burse și rezidențe destinate autobiografic al lui Adolf Hitler - Mein Kampf -artiștilor plastici, muzicienilor, cercetătorilor, pentru prima dată după al Doilea Război Mondial,arhitecților și urbaniștilor români, românilor din prezentând noua ediţie drept un document istoric,afara țării, traducătorilor din limba română puternic adnotat şi însoţit de analize şi note crit-profesioniști și în formare, precum și cercetătorilor ice.și jurnaliștilor străini. *Fotografii români Cosmin Bumbuţ şi *Leonardo DiCaprio va avea 24 de Daniel Necula se numără printre finaliştii concur-personalităţi, în “e Crowded Room” sului Sony World Photography Awards 2015, una dintre cele mai mari competiţii de fotografie din lume. 82

Revistă internaţională de cultură editURA VAlxoRiloR CeRteAntologie umoristică Antologie de Carte de poezie cenacluCarte de proză fantastică Proză scurtăPoezie de calitate Carte de poezie, premiată Proză de excepție Rubrică realizată de Liliana Terziu 83

Cervantes CUPxRiNS paginav RAdU CÎRNeCi editoRiAl 3v liliANA teRZiU eVeNiMeNt PeNtRU GRUP 6v ilie toRSAN eMiNeSCU NeCUNoSCUt 7v ANA NedelCU diAloGURi iNteRioARe 16v AURA FloRiS iNteRViU iMAGiNAR 19v MAGdA BĂCeSCU PoeZie 21v dANielA VARVARA PoeZie 27v oANA diANA MUReȘAN PoeZie 29v dRAGoȘ teodoReSCU tiNeRe tAleNte 30v PeRSoNAlitAteA lUNii 33v GeANiNA BeReS deBUt de exCePtie 37v eUGeN eVU de lA eVU CitiRe 46v dUMitRU tAVleSCU PoeZie 47v AURel CHioReANU PoeZie 48v GeoRGe teRZiU PRoZĂ 49v lUNGeANU CAMeliA GABRielA PRoZĂ 54v NiColAe PĂtRUȚ CoMeMoRARe 61v ioN ANdReiȚĂ CRoNiCĂ liteRARĂ 62v eMil lUNGeANU leCȚiA lUi ioNeSCU 64v liliANA teRZiU eSeU 67v ioNel CÂRSteA loCUl lUi CARSteA 69v FloRiN GRiGoRiU PRieteNii NeCeSARe 71v GeoRGe teRZiU teoRiA CoNSPiRAȚiei 74v GeoRGe teRZiU dileMe, dileMe 85v ANDREI CRĂCIUN MeditAȚii URGeNte 86v GeoRGe teRZiU PUNCt Ți de lA CAPĂt 87v liliANA teRZiU editURA VAloRiloR CeRte 88 84

ANUNȚ IMPORTANT! EVENIMENTELE GRUPULUI Începând cu luna decembrie 2014 revista Cervantes esteînfrăţită cu revista Destine literare din Canada.George Terziu, ma-nagerul grupului este redactor coordonator al respectivei revistedin diaspora.La rândul nostru prin bunavoința “fratelui nostru “Alexandru Cetăţeanu, vom ilustra viaţă culturală de peste ocean.Să fie de bun augur ! Grupul Cervantes premiat la Râmnicu Vâlcea, la zilele Curierului de Vâlcea!George Terziu, managerul Liliana Terziu, directorul edituriigrupului împreună cu Lilian Inspirescu, în timpul unui dis-Zamfiroiu, directorul ICR şi curs la acest eveniment, dupăpoetul Puiu Raducanu premiereGrupul editorial Cervantes-inspirescu: Manager grup Cervantes-Inspirescu: George Terziu ([email protected]) Director editură: Liliana Terziu ([email protected]) Redactor şef: Emil Lungeanu ([email protected], Bucureşti); Redactori: Victoria Milescu ([email protected]); Lucian Gruia ([email protected]);Patricia Lidia ([email protected], Timişoara); Florin Grigoriu ([email protected], Bucureşti);Boris Marian ([email protected], Bucureşti); Redactor extern: Alexandru Cetateanu (Canada) Redactor corector: Rodica Cuc Tehnoredactare: Natalia-Carmen Sfâra