Manual Consum Responsabil

Manual pentru promovarea Consumului Responsabil Sergiu Florean

Autor: Sergiu Florean Ilustrații: Nicolas Wild și Sebastien Thibault Concept și editare grafică: Eduard Jakabházi Manual realizat în cadrul proiectului La Pas, dezvoltat de către Asociația Timișoara-Capitală Culturală Europeană în parteneriat cu Asociația CRIES-Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare. Proiect cofinanțat de Consiliul Județean Timiș. Tipar: SC Ornella Design SRL Timișoara, 2018 ISBN 978-973-0-28411-9

CUPRINS 4 Introducere 8 Consumul 11 Comodificarea vieții cotidiene 13 Datoria de a consuma și teoria consumatorului imperfect 15 Principalele funcții psihosociale ale consumului 18 Consumul de hrană și cultură 21 Copiii în societatea de consum 23 Cultura risipei. Probleme și soluții 26 Risipa alimentară 30 Consumul critic 35 Consumul responsabil: definiții și roluri 39 Educația pentru consum responsabil 43 Consumatorii și asumarea responsabilității: consumerismul politic 45 Democratizarea consumului și soluțiile colective inovatoare 48 Agricultura Susținută de Comunitate 52 ASAT. Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești și parteneriatele locale de solidaritate pentru hrană sănătoasă 58 Sisteme de certificare a produselor pentru consum responsabil 59 Certificarea Ecologică în Uniunea Europeană 66 Certificarea de Agricultură Ecologică 68 Certificarea de Comerț Echitabil 77 Etichete de certificare pentru consum responsabil 79 Bibliografie

Introducere 4

Astăzi ne este aproape imposibil să ne bazat pe creștere continuă și stilurile de imaginăm viața fără magazine specializate, viață asociate acestuia nu sunt sustenabile fără brutării și cofetării, cafenele, fast-food pe o planetă cu resurse tot mai limitate. și restaurante, fără radio, TV și internet, Pagubele pe care le producem azi, la nivel fără filme, petreceri și festivaluri. La fel global, par să afecteze iremediabil șansele cum a devenit o banalitate mișunarea generațiilor viitoare la dezvoltare și la o cotidiană a autovehiculelor ce transportă viață definită printr-o bunăstare accesibilă cel mai adesea o singură persoană în tuturor. drumul acesteia înspre îndatoriri de rutină. Ne-am obișnuit să bem băuturi acidulate Acest manual abordează problematica cu conținut ridicat de zahăr direct dintr-o consumului responsabil cu un focus doză de aluminiu sau dintr-o sticlă de pe dimensiunea alimentară, fără însă plastic. E normal să consumăm produse a ignora complexitatea consumului în alimentare ce conțin ingrediente de pe mai societatea contemporană. Manualul multe continente. Fructele exotice sunt oferă o introducere complexă în tematica omniprezente în magazinele alimentare și consumului sustenabil și a practicilor care aproape nelipsite din bucătăriile noastre. ne stau la dispoziție pentru a reacționa cu Indiferent de anotimp, putem cumpăra sens în contextul actual. căpșuni sau roșii coapte din marile lanțuri de magazine, ce fascinează prin abundența Manualul a fost redactat în cadrul mărfurilor în tot timpul anului. proiectului La Pas, derulat de Asociația Timișoara - Capitală Culturală Europeană în Pe de altă parte, ne îngrijorează poluarea și parteneriat cu Asociația CRIES - Centrul de continua degradare a mediului, manifestată Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare, prin incidente climatice ce au loc peste tot cu sprijinul financiar al Consiliului Județean în lume, cu o frecvență tot mai ridicată. Timiș. Inundațiile din Europa de Vest sunt urmate de incendii de vegetație din California, Manualul se adresează cadrelor didactice deversări de petrol în oceane sau știri seci și se dorește un instrument pentru privind exterminarea unor noi specii prin promovarea tematicii Consumului defrișare, poluare, braconaj sau pescuit Responsabil în rândul elevilor. intensiv. Disparitățile sociale și materiale dintre bogații și săracii planetei par însă Folosim termenul de consum responsabil să se accentueze, în pofida eforturilor de ca să vizăm același conținut aproximat combatere a sărăciei. de termeni precum consum durabil sau consum sustenabil, consum verde, consum Risipa alimentară implică anual pierderea critic, consum etic sau consum bazat pe a unei treimi din hrana produsă la nivel valori. Toți acești termeni încapsulează global. Începând cu 2014, numărul o critică a societății consumului de masă oamenilor înfometați crește în fiecare an, și propun un set alternativ de criterii și în 2017 ajungându-se la 821 de milioane de practici de consum. oameni afectați de foamete la nivel global. Consumul de masă este rezultatul unui În același timp, tot mai multe voci proces ce începe la mijlocul secolului 18, avertizează că modelul de dezvoltare în țările industrializate, și care astăzi este 5

prezent în cea mai mare parte a lumii. căutarea plăcerii conduce la dorința de a Revoluția industrială a condus treptat, consuma lucruri noi și a trăi experiențe printr-o serie de inovații tehnologice, inedite. Astfel, consumul a jucat un rol critic la producția în masă, care a stimulat în dezvoltarea industrială și a influențat consumul în masă de produse finite, atât caracterul capitalismului modern.2 sub aspectul diversității, cât și al intensității, Societatea de consum3 apare în societățile asociind importante note identitare și dezvoltate, termenul sugerând că aceste aspiraționale pentru consumator. societăți sunt mai degrabă organizate în jurul consumului de bunuri și de activități Consumul de masă a evoluat într-un de loisir, decât în jurul producției de bunuri hedonism1 modern, larg acceptat în materiale și de servicii. Societatea de societățile contemporane. Originat de consum este asociată cu dezvoltarea unei curentul romantismului, la începutul culturi materialiste, cu apariția sectoarelor secolului 20, hedonismul modern, asociat de consum și a clivajelor de consum, cu cu visarea cu ochii deschiși și anticiparea individualismul, privatismul în creștere și plăcerii date de consum, joacă rolul unui consolidarea unei culturi de masă.4 ingredient important în dezvoltarea consumerismului. Plăcerea și emoția devin 2 cf. Campbell, 1987. trăsături definitorii ale vieții, în timp ce 3 Termenul de societate de consum în masă a fost 1 Hedonism. 1. (în etică) Principiul că fericirea propus de părintele psihologiei consumului, George (definită prin prisma plăcerii) e scopul unic Katona, în anii 60 în SUA. și potrivit al acțiunii umane. 2. (în psihologie) Doctrina că nimeni nu acționează vreodată 4 G. Marshall, 2003, p.535-537 decât în vederea sporirii propriei plăceri. (Flew, 1996, p.157) 6

7

Consumul Fiecare vrea totul – cum ar putea să politic omniprezent. Iar noi trebuie să ne funcționeze o lume bazată pe acest adaptăm prioritățile după acest imperativ. principiu? Promisiunea creșterii economice În numele autonomiei și dreptului la alegere, este că săracii pot ajunge bogați, iar bogații marketingul utilizează cele mai recente pot trăi ca oligarhii. Dar deja forțăm descoperiri neuroștiințifice pentru a ne limitele fizice ale planetei care ne susține. distruge reținerile. (...) Cu fiecare generație, Distrugerea climei, distrugerea solului, convenția de normalitate a consumului se colapsul habitatelor naturale și al speciilor, schimbă. În urmă cu 30 de ani, să cumperi marea de plastic, ecocidul împotriva apă îmbuteliată, când apa din rețeaua insectelor: toate sunt direct determinate publică este curată și abundentă, era de creșterea consumului. Promisiunea considerat ridicol. Astăzi, la nivel global, luxului privat pentru toată lumea nu poate folosim 1 milion de sticle de plastic în fiecare fi îndeplinită: nu avem nici spațiul fizic, nici minut. Fiecare vineri este o vineri neagră, resursele ecologice necesare. Dar creșterea fiecare crăciun este un festival tot mai trebuie să continue: acesta este imperativul deșănțat al distrugerii. (G.Monbiot, Too right it’s Black Friday...) 8

Desen de Sebastien Thibault (via George Monbiot, Too right it’s Black Friday: our relentless consumption is trashing the planet. The Guardian, nov.2018). Consumul a fost definit de economiștii Chiar dacă actele de consum sunt acte utilitariști drept activitatea indivizilor individuale, consumul este organizat care urmăresc satisfacerea nevoilor și conform unei logici sociale a emulației și a maximizarea utilității prin schimburi de competiției pentru prestigiu și putere. piață, activitățile de consum desfășurându- se în cea mai mare parte în spațiul privat. În secolul 19, revoluția industrială Această viziune a fost pentru o perioadă și dezvoltarea capitalistă erau inițial dominantă, inclusiv Marx a asumat-o organizate în jurul sectorului bunurilor atunci când a conceptualizat procesul de de bază și al infrastructurii industriale (de producție în 4 faze: producție, distribuție, exemplu, mineritul, producerea de oțel, schimb și consum. Dacă primele 3 momente extragerea țițeiului, rețele de transport, erau parte a unui proces social, determinat comunicații și financiare) și, în secundar, de relațiile de proprietate și producție, al mărfurilor agricole și al altor produse de consumul era rezervat vieții private, fiind consum esențiale, precum și al activităților mai degrabă o chestiune individuală. Abia comerciale. Muncitorii aveau norme prost sociologii din secolul 20 au pus în lumină plătite, dar lungi, durata normei ajungând logica socială a emulației și competiției până la 16 ore pe zi, în contextul unei pentru prestigiu din practicile de consum5. săptămâni de lucru de 6 zile. Această situație nu le permitea muncitorilor nici acumularea 5 Veblen și Mauss sunt primii teoreticieni ai unor resurse financiare, nici timp pentru dimensiunii sociale a consumului. Cf. Ritzer, activități de consum. În plus, bunurile 2009, pp.701-703. de bază produse inițial aveau o durată foarte mare de utilitate, fiind rezistente la 9

utilizare îndelungată. Acesta era contextul în care liderii industrializării au înțeles că producția de masă presupune consum de masă: muncitorii aveau nevoie de salarii mai ridicate și de un program de lucru mai scurt pentru a putea cumpăra și consuma produsele și mărfurile tot mai accesibile, odată cu creșterea productivității prin inovații repetate ale industriei. Managementul științific permite industriașilor să crească salariile, să scurteze programul de lucru, dar în același timp să facă mai mult profit. Ford a instituit pentru prima oară programul de 8 ore pe zi, cu 5 zile pe săptămână, în timpul primului război mondial. Totodată, se dezvoltă practicile de uzură planificată, care fac ca durata de viață a unui produs să fie mult mai scurtă, prestabilită și proiectată din procesul de producție (de exemplu, numărul de spălări la care rezistă un tricou, numărul de kilometri parcurși, pentru o anvelopă de automobil sau chiar durata de ani de trăinicie, pentru mobilierul unei locuințe). La această intensificare a consumului participă și dezvoltarea modei, care accelerează deprecierea unui bun mult înainte de uzura fizică a acestuia. Instrumentele de planificare financiară și de creditare se dezvoltă în paralel cu intensificarea consumului, iar birourile de credit își fac apariția în incinta marilor magazine. La începutul societății de consum, sectorul publicitar era dedicat informării publicului în privința calităților și disponibilității mărfurilor, fără să vizeze acțiuni de manipulare a nevoilor și dorințelor consumatorilor. În pragul primului război mondial, societatea de consum era deja funcțională în SUA, dar războaiele și crizele economice au reprezentat obstacole serioase în dezvoltarea acesteia. După al doilea război mondial, societatea de consum devine un fenomen global, manifest atât în America de Nord, cât și în Europa de Vest și Japonia. 10

Comodificarea6 vieții decât valoarea lor utilitară. Produsele de cotidiene consum poartă valori sociale, prin faptul că încurajează utilizatorii să fie mai degrabă Ca urmare a accelerării industrializării la consumatori pasivi, decât cetățeni activi începutul secolului 20, o serie de schimbări și productivi. De pildă, dacă odinioară rapide au afectat atât practicile sociale, familiile își produceau singure hainele cât și structura societăților. Dezvoltarea sau își preparau conserve în casă (sarcini susținută a orașelor industriale și migrația feminine în societatea tradițională), acum rural-urban conduc la înlocuirea producției acestea sunt procurate de pe piață, sub de subzistență din familia pre-industrială forma hainelor deja croite (disponibile în (ce acoperea pentru majoritatea populației toate mărimile) și a alimentelor conservate necesarul familiei de haine, alimente, și semi-preparatelor. Un alt exemplu este mobilier sau jucării) cu bunuri achiziționate cel al jucăriilor, confecționate odinioară de (mărfuri). La început, în rândul clasei de copii din materiale aflate la îndemână, de mijloc, apoi și în clasa muncitorească, copiii multe ori banale (bețe, pietre, cârpe din sunt eliberați de povara muncii domestice, haine vechi) – în cazul familiilor sărace, iar apoi de cea a muncii în fabrici, putând sau confecționate de artizani – în cazul merge la școală. familiilor înstărite. În perioada secolului 20 se face tranziția la jucăriile produse de Odată cu apariția industriei de divertisment fabrici anonime în volume mari, disponibile (publicații de masă, radio, filme), chiar și tuturor pentru prețuri accesibile, iar astăzi, timpul liber devine ocupat cu activități de adesea derizorii. consum în masă. La jumătatea secolului 20, mișcările muncitorilor pentru salarizare Această tranziție – comodificarea vieții de decentă reclamă pentru bărbat rolul de zi cu zi sau adoptarea culturii de consum – întreținător de familie, susținând retragerea este considerată de teoria socială drept o femeilor din piața muncii. Femeia este pierdere a indepenței productive a familiei astfel poziționată ca administratoare a și conduce la o relație mult mai pasivă cu gospodăriei (responsabilă inclusiv de mediul. Această comodificare a relațiilor deciziile de consum familial), un rol care sociale sau comercializare sugerează se extinde de la clasa de mijloc către clasa pierderea autonomiei personale și civice.7 muncitorilor. În contextul acestui tip de familie, bărbații și copiii devin beneficiarii În ultimul secol culturile occidentale au deciziilor de achiziție luate de femei. trecut de la societăți în care oamenii se defineau prin ceea ce făceau, la societăți în Pe de altă parte, valoarea mărfurilor care consumul devine principalul mijloc de era deja concepută ca fiind mai mult auto-definire.8 6 din englezescul commodification, termenul Societățile dezvoltate sunt definite acum de comodificare se referă la un proces specific în esență de consumul de masă și sunt capitalismului, în care mărfurile și distribuția lor pe piață dobândesc un rol central în societate, definind 7 cf. Ritzer, 2009, pp. 607-610 raporturi de producție, relația între clase sociale, precum și obiectificarea sau transformarea în 8 cf. Lucia Reisch, The nature and culture of obiecte de consum a oamenilor (v. și critica feministă consumption in consumption societies în CoE, 2008 a societății de consum). (pp. 15-21) 11

stratificate prin posibilitățile de consum ale diverselor pături sociale. Astăzi, în construcția societății de consum, nu contează doar cât timp și câți bani cheltuim pentru procurarea de bunuri și servicii. Această societate este totodată definită prin aceea că valorile și convingerile dominante, sistemul economic, cultural și legal, precum și instituțiile acestei societăți sunt cu precădere orientate către susținerea consumului. Mai mult, achiziționarea de bunuri (shopping) și consumul acestora au asumat în timp funcții psihosociale tot mai importante, devenind una dintre principalele opțiuni de petrecere a timpului liber pentru întreaga familie. 12

Datoria de a cum observa Erich From, unul dintre cei consuma și teoria mai proeminenți filozofi sociali ai secolului consumatorului trecut, pe vremuri produsele trebuiau să se imperfect potrivească cu consumatorul (să răspundă nevoilor sale), acum consumatorul se Odată cu creșterea accentuată a puterii străduiește să se potrivească cu produsul (să de cumpărare în societățile industriale, se confirme prin asocierea cu o marcă sau după al 2-lea război mondial, dezvoltarea un stil de viață). inovării tehnologice și accesul pe piață al Astăzi, dictoane precum „mai mult e mai unor categorii noi de produse și servicii bun decât mai puțin”, „rapid e mai bun au facilitat dezvoltarea unor schimbări decât încet” și „nou e mai bun decât vechi” socio-culturale în rândul consumatorilor. par să fie considerate implicit valide de Comercializarea societății a condus treptat către majoritatea oamenilor, chiar și de consumatorii spre a adopta sau a aspira către cei educați. către stiluri de viață superioară, definite prin posesia unor bunuri materiale de Promisiunile societății de consum sunt calitate ridicată și alte beneficii, precum și la impresionante: această societate își comportamente de consum intensificate. propune să satisfacă nevoile umane la Presiunea socială de a produce, intrinsecă un nivel nemaiîntâlnit în nicio societate piețelor industriale, creșterea constantă a anterioară. În acest proces, discursul productivității muncii și efectul de creare a consumerist înlătură din mintea noi locuri de muncă pe care îl are creșterea consumatorilor individuali convingerea că economică accelerează ciclurile de nevoile umane sunt limitate obiectiv, iar producție și consum și alimentează mitul ciclurile de consum se scurtează progresiv consumi sau decazi. Mulți consumatori printr-o atitudine cognitivă și culturală ce din toată lumea s-au conformat datoriei facilitează gratificarea. Pe de altă parte, de a consuma ca să susțină creșterea vedem lumea filtrată de lentilele perceptive economică. Pe de altă parte, cei care nu ale consumului. Piața propagă convingerea aveau resursele financiare adecvate sau că totul poate și trebuie considerat ca o care aveau motivații de consum alternativ, marfă, iar a refuza această viziune poate erau adesea considerați drept cetățeni deveni o atitudine suspectă. 10 inferiori, din moment ce nu puteau sau nu doreau să contribuie la alimentarea În societățile dezvoltate, unde abundența motorului economiei.9 de produse și servicii atinge valori paroxistice, se dezvoltă un discurs social Agenda ascunsă a culturii de consum îi pro-consumerist dominant. Acest discurs învață pe consumatori să aleagă mărci hegemonic conține în subsidiar o critică care se potrivesc cu imaginea auto-creată la adresa consumatorilor săraci ori a despre sine, promit simbolic împlinirea și celor care, datorită unor limite, nu pot asigură pseudo-terapie și sens vieții. Așa participa din plin la cultura consumului. Termenul care încapsulează cel mai bine 9 cf. Reisch, op.cit. acest discurs este cel de consumator imperfect sau consumator defectuos. Acest 10 Federico Volpi in CoE, 2008, p.46. 13

stigmat social este specific societății de colectivitățile unde aceștia din urmă se consum, unde statusul (poziția socială), integrează. Este vorba despre un consum dar și identitatea aspirațională sunt direct de protecție, menit să apere generația mediate de puterea de cumpărare. Nu tânără de transferul de imagine negativă trebuie deci să ne surprindă că familiile dinspre părinți și să le ofere adolescenților sărace fac adesea eforturi considerabile acces în colectivități dominate de cultura pentru a le oferi copiilor accesul la bunuri de consum.11 de consum costisitoare, dar dezirabile în 11 Bauman și Pugh, apud. Ritzer, 2009, pp.699-700 14

Principalele funcții explica și de ce creșterile de taxe sau de psihosociale ale prețuri nu reușesc decât în mică măsură consumului să modeleze sectoare de consum cu o încărcătură simbolică ridicată, cum sunt Consumul este astăzi o activitate culturală mobilitatea individuală (transportul) și ce conferă identitate, respect de sine, stilul de locuire (amprenta ecologică a participare socială, sens și acceptare. locuirii este mult mai ridicată în cazul Putem distinge 5 funcții psihosociale ale caselor, de pildă, în raport cu blocurile de consumului: locuințe moderne). 1. consumul ostentativ poate Celebrul economist a presupus simboliza, crea și semnala poziția că vom munci mai puțin și și statutul social vom consuma mai puțin, pe măsură ce vom deveni mai 2. consumul poate adăuga bogați. Închipuiți-vă cât de rău respectabilitate și expertiză se poate înșela cineva. (...) În competențelor de consumator prezent, omenirea are probleme economice de un gen pe care 3. consumul poate fi mijloc de Keynes nu și l-ar fi putut imagina exprimare și de manifestare a vreodată. Săracul moare de identității malnutriție în Sud și de obezitate în Vest. Un stat american precum 4. consumul poate facilita California cheltuie mai mulți bani hedonismul imaginar și evitarea pe închisori decât pe universități. realității Părinții muncesc atât de istovitor ca să cumpere lucruri pentru 5. consumul poate fi folosit drept familiile lor, încât nu mai au timp compensare, când funcționează ca să le vadă. Majoritatea oamenilor pseudo-terapie pentru dezamăgiri își fac griji că nu le vor ajunge personale și reazem pentru un banii – chiar și în confortul clasei respect de sine scăzut.12 de mijloc. În același timp, o lume de consum neîncetat și totală Importanța acestor funcții psihosociale segregare socială a fost visată ale consumului explică în parte de ce pentru o mică elită globală.13 forme „iraționale” de consum (compulsia, dependența și compensarea prin cumpărături) duc deseori la îndatorarea gospodăriilor și devin probleme majore în societățile bogate. Dacă e posibil să te abții de la a fi dependent de unele lucruri, este imposibil să te abții de la construirea propriei identități. Această corelație complexă între consum 13 K. Marçal, 2016, pp.64-65 și confirmarea propriei identități poate 12 cf. Reisch, 2008. 15

Consumul ostentativ modei, unde cei bogați adoptă primii noile tendințe, iar pe măsură ce stilurile adoptate Teoria consumului ostentativ se focusează de ei se generalizează, le abandonează în pe funcția de confirmare a statusului căutarea următoarei colecții inedite. Ca să social al indivizilor, în contextul unei fii la modă, trebuie să fii în pas cu ultimele dinamici sociale ridicate, unde dorința de inovații.16 stimă socială și dobândirea a unui statut superior pot deveni factori decizionali Teoria consumului ostentativ explică esențiali în raport cu munca și consumul. anumite modele de cheltuire a bugetului Sunt câteva aspecte notabile ale teoriei de consum, cum ar fi disponibilitatea consumului ostentativ14: intenționalitatea mai ridicată de a cheltui pentru bunuri consumatorilor, care iau decizii de consum vizbile social, spre deosebire cu bunurile informate, strict orientate către creșterea care sunt folosite în mod privat. Astfel, statusului propriu, într-un sistem de obiectele de consum legate de imagine convenții și valori bine organizat și (haine, încălțăminte, bijuterii) au fost împărtășit de participanți. Consumul în mod tradițional privilegiate. În cazul ostentativ nu este nici personal expresiv, autovehiculelor, astfel se explică preferința nici impusliv, dimpotrivă, consumatorul pentru anumite mărci (BMW, Mercedes ostentativ este un agent economic sau Porsche), precum și pentru SUVuri. Cât rațional, dar dominat de finalitatea socială despre cea de-a treia dimensiune a etalării a deciziilor sale. Consumul este valorizat în statusului (după imaginea personală raport cu percepția pe care o va obține de și autovehicul), locuința, aceasta este la ceilalți, iar nu pentru funcții sau beneficii reprezentativă prin localizare, suprafață, inerente produsului sau serviciului, deci nu amenajare și decorațiuni. din punct de vedere utilitarist. Cercetările au arătat că oamenii sunt în Un alt aspect important este efectul de general dispuși să plătească mai mult difuzare în societate15 sau disoluția continuă pentru un obiect pe care îl vor folosi în public a statusului construit prin consumul (fără să aibă un raport de calitate superior, ostentativ. Cei bogați sunt primii care ci mai degrabă pentru că este de marcă), adoptă inovațiile, achiziționând produse iar familiile bogate cheltuie un procent mai noi și costisitoare. Pe măsură ce veniturile ridicat din venitul lor pentru bunuri vizibile, cresc în societate și tehnologia evoluează, în comparație cu gospodăriile cu venituri anumite produse care au fost inițial lansate modeste. drept produse de lux, devin o necesitate, deoarece sunt accesibile tuturor. Astfel, Această tendință, speculată de către funcționează o presiune continuă pe inovatorii marketingului contemporan, a elitele de status să facă noi achiziții condus la situația în care multe produse exorbitante, pentru a-și consolida poziția. care altădată aparțineau sectorului privat Acest fenomen a fost studiat în privința să devină astăzi produse cu expunere publică, iar prin urmare să fie promovate 14 cf. Thorstein Veblen (1899), The Theory of the mult mai intens. Exemplele de bunuri ce au Leisure Class, apud. Ritzer, 2009, pp. 681-683 16 cf. Georg Simmel (1957), On Fashion, apud. 15 tricke down effect (en.) Ritzer, 2009, p. 683 16

devenit recent de expunere publică, fiind Alte teorii sociale privind consumul au azi obiectul unor activități de branding și pus accent pe consumatorul postmodern, asociate cu statusul social includ lenjeria care se joacă cu diverse roluri și își intimă, apa sau aparatele de bucătărie. construiește o garderobă eclectică, este inovator, aventuros și ironic. O viață bună Teoria consumului ostentativ are meritul nu mai este definită prin capacitatea de de a explica multe extravaganțe și a achiziționa simboluri de statut bine comportamente sociale altfel greu de definite, ci este un proiect de creativitate decodat. Asumpțiile acestei teorii au personală. În subculturi, inovația nu mai fost parțial confirmate de studii privind vine de sus în jos, ci de la marginile sociale, comportamentele de consum ale elitelor. noile tendințe în modă, muzică, artă și Pe de altă parte, inovația și capacitatea limbaj se nasc în rândul tinerilor din orașe, de a lansa curente de consum nu sunt iar nu în suburbiile bogaților. întotdeauna legate cu dorința de a epata a celor bogați. Gândesc, deci exist... 17

Consumul de hrană și se distingă prin practici culinare rafinate, cultura ce aveau rolul să pună în valoare calitatea, în detrimentul cantității. Astfel, pe măsură Toți ne hrănim pentru a trăi, dar hrana ce hrana devenea accesibilă tot mai multor este mult mai mult decât alimentație. oameni, o constituție rotofeie nu mai Hrana este o bază pentru identitatea semnala distincția. Dimpotrivă, membrii personală, un vehicul prin care structura elitei se disting în epocă prin zveltețea socială influențează indivizii, un obiect asociată cu reținerea, autocontrolul și care manifestă tendințe culturale și sociale alimentația ponderată, obezitatea fiind pe termen lung. Hrana este un puternic acum asociată cu autogratificarea și transportator de sens cultural.17 excesele claselor de jos. Importanța acordată în societățile Hrana are un loc central în diversele contemporane autocontrolului asupra manifestări ale culturii noastre. Corelată cu apetitului, corpului zvelt, sănătății și ritualuri religioase, prescrisă sau interzisă frumuseții fizice își are originea în acest (vezi tabuizarea anumitor alimente în model originat de nevoia elitelor de a se diverse societăți), raportarea la hrană este distinge.18 un reper constant al evoluției omenirii. Practicile și preferințele alimentare au Dar nu doar curțile regale au găzduit evoluat, de-a lungul procesului de civilizare competiții orientate spre elaborare și a societăților, marcate de fenomene rafinament. Competiția restaurantelor precum aspirația sau afirmarea statutului pariziene din secolul 19 pentru prestigiu sau competiția pentru prestigiu. De pildă, a condus la dezvoltarea gastronomiei raritatea și caracterul imprevizibil al franceze. Pe lângă lista de ingrediente surselor de hrană în Evul Mediu au condus și practicile culinare, cărțile de bucate la o practică a excesului culinar în rândul dezvoltă codurile etichetei de consum și elitelor. Cum, într-o epocă a precarității și servire a preparatelor. a privațiunilor, doar elitele puteau să se îndestuleze, a fi supraponderal era o formă Relațiile de gen transpar prin excelență de distincție. Ulterior, apariția statelor în domeniul culinar. Femeile au o relație națiune, îmbunătățirea securității interne esențială cu hrana, ele fiind principalele și a transportului de mărfuri au făcut responsabile pentru oferta de hrană furnizarea hranei tot mai sigură, regulată sănătoasă și nutritivă partenerilor și și variată. Modelul medieval al festinelor copiilor. elitelor a început să se transforme în Italia Renascentistă și la curtea regilor Franței în Idealul corpului suplu exercită o presiune secolele 17-18. În cercurile elitei de curte, aparte asupra femeilor din societățile competiția socială a condus la elaborarea contemporane, conducând la probleme manierelor și a etichetei. În răstimp, speciale asociate cu alimentația (anorexie cantități suficiente de alimente erau și bulimie), care ,deși prezente și la bărbați, disponibile majorității oamenilor din țările afectează în marea majoritate femeile, încă dezvoltate, astfel că elita de curte începe să de la cele mai fragede vârste. 17 Grant Blank in Ritzer, 2009, p.721 18 Mennell, 1996, apud. Ritzer, 2009, p.722 18

Hrana este o recompensă și un factor de participarea la o ocazie specială, cât și cu confort în perioade de stres. Pe de altă etalarea unor gusturi sofisticate sau a parte, competiția socială a impus suplețea bogăției, în cazul membrilor elitei. drept condiție necesară a frumuseții și atractivității sexuale a femeii moderne. În contextul societății globale, trăim într-o epocă a abundenței nemaintâlnite, Hrana reprezintă un simbol complex, manifestată culinar printr-o accesibilitate cu multe dimensiuni sociale și culturale. incredibilă a hranei. Modelele de producție Practicile culinare în familie tind să reflecte și distribuție alimentară fac ca acum să specializarea de gen a forței de muncă. avem la dispoziție tot timpul anului fructe Femeile sunt de obicei responsabile de și legume de sezon, precum și alimente rutina gătitului de zi cu zi. Bărbații tind exotice, considerate nu demult apanajul să gătească la ocazii speciale sau cu exclusiv al elitelor. Odată cu intensificarea instrumente speciale. În anumite societăți, schimburilor și transporturilor de marfă la diviziunea este și mai clară: bărbații gătesc distanțe mari, alimentele exotice au devenit în aer liber (pe grătar) sau preparate disponibile unui număr tot mai ridicat de speciale. oameni, adesea cu grave costuri sociale și de mediu nebănuite de consumatori. Hrana este corelată cu clasa, cu statutul, cu anumite instituții și cu reproducerea Cultura de consum a evoluat semnificativ în socială. Prin preferințele culinare sau ultimul secol, iar revoluția digitală facilitează participarea la o anumită dimensiune accesul unor populații tot mai mari la un gastronomică, ne afirmăm statutul social rezervor aproape nesfârșit de informații sau aspirațional, ne comunicăm identitatea privind alimentația. Cu toate acestea, socială, apartenența la un anumit grup campaniile de informare și educare privind social sau la o anumită clasă. Chiar și costurile sociale, de mediu și impactul consumul de băuturi a fost afectat în timp asupra sănătății pe care îl incumbă stilurile de această specializare socială, cea mai de consum nesustenabil vor avea un efect renumită distincție fiind între bere și vin. redus, atât timp cât nu sunt însoțite de Astăzi, putem remarca diviziuni relevante remodelarea infrastructurii de producție în interiorul aceleași categorii de produs, și distribuție alimentară pentru a crește cum este între consumatorul de bere accesul la hrană sănătoasă. convențională și consumatorul de bere Trăim într-un sistem alimentar care, în artizanală. ciuda abundenței, oferă insuficiente surse de hrană sănătoasă, iar infrastructura Contextul instituțional, ambianța, decorul, actuală alimentară este una generatoare mobilierul, personalul, toate acestea de obezitate, încurajând modele de sunt elemente relevante pentru fiecare consum distructiv și auto-distructiv.19 stil alimentar, fiind prezente inclusiv în sectorul fast-food. Toți oamenii au o relație ambivalentă cu hrana: aceasta este atât o sursă de nutrienți, Restaurantele contemporane servesc cât și de anxietate, ce poate fi cauzată fie emoții și trăiri sociale, odată cu diversele de obezitate, de teama de diverse boli sau preparate. Emoțiile și plăcerea mâncatului în locuri publice sunt corelate atât cu 19 cf. Sargant, 2014. 19

de alte efecte negative asupra sănătății ce le pot avea alimentele, prin diversele „ingrediente” nedorite (pesticide, carnea roșie, antibiotice reziduale ș.a.m.d.). Pentru mulți dintre oameni, hrana este o sursă de neliniște, ceea ce stimulează un efort continuu de construcție de sensuri. Hrana rămâne o bogată sursă de cultură.20 20 Grant Blank in Ritzer, 2009, p.723 20

Copiii în societatea de Klein în 199922 este astăzi o realitate de piață, populația tânără reprezentând consum aproape 1,8 miliarde din totalul populației globale. Chiar dacă cea mai mare parte a În zilele noastre, învățarea rolurilor de tinerilor sunt concentrați în țări sărace și consum se petrece la vârste tot mai trăiesc în condiții de privațiuni, numărul fragede. Dacă primele reclame care se adolescenților în țările dezvoltate și semi- adresau copiilor datează deja din 1912, dezvoltate este în creștere. Chiar și în când în cutia de biscuiți Cracker Jack se țările în curs de dezvoltare, adolescentul găsea o jucărie, în ultimile decenii metodele global reprezintă un segment profitabil de promovare a mesajelor comerciale pentru marketeri, deoarece adolescenții către copii au evoluat foarte mult. Avansul pot influența alocarea unor procente tehnologic în domeniul audio-vizual, considerabile din bugetele familiei. De liberalizarea și privatizarea televiziunilor pildă, „chinezii fac sacrifcii enorme pentru în Europa, dezvoltarea explozivă a copii, în special pentru băieți, o valoare internetului, sistemele de operare intuitive culturală care reprezintă o veste grozavă și noile gadget-uri au crescut relevanța pentru companiile producătoare de copiilor-consumatori. 21 telefoane mobile sau pantofi sport. Laurie Klein, de la Just Kid Inc., firmă care a realizat Studiile indică faptul că copiii sunt expuși un studiu asupra consumatorilor chinezi la sute de reclame zilnic, canalele media adolescenți, a aflat că în timp ce mama, tata adresate minorilor fiind în fapt instrumente și bunicii se pot descurca fără electricitate, de segmentare a pieței extrem de eficace. singurul lor fiu (mulțumită politicii de stat Majoritatea reclamelor sunt la produse cu a copilului unic) se bucură de ceea ce conținut ridicat de calorii, zahăr și chiar este cunoscut sub numele de sindromul sare. Nu putem decât să observăm că există micului împărat - sau (...)fenomenul 4-2-1: o corelație între dezvoltarea marketingului 4 oameni în vârstă și 2 părinți se zgârcesc și pentru copii și obezitatea endemică în economisesc pentru ca un copil să devină rândul minorilor. o clonă MTV.”23 În contextul de continuă diversificare Dezvoltarea unor comportamente de și inovare a programelor de marketing consum modelate de un marketing adresat copiilor, este vădită necesitatea complex în rândul copiilor și adolescenților elaborării unor programe educaționale de azi a fost facilitată de dezvoltarea complexe, adresate atât părinților, cât și posturilor TV dedicate lor, precum și copiilor, care să urmărească dezvoltarea și de răspândirea rețelei de internet și a consolidarea competențelor acestora de a mijloacelor de socializare în masă online. face alegeri de consum responsabile. Astăzi, copiii reprezintă un segment foarte important al pieței, cu un potențial de În concluzie, reținem că comportamentul creștere impresionant, precum și cu o miză consumatorului este modelat de contextul centrală în influențarea comportamentelor istoric, economic și socio-cultural al acestuia de consum ale viitorilor adulți. „Adolescentul global” prezentat de Naomi 22 Klein, 2006, pp.117-122 21 cf. Reisch, 2008. 23 Klein, op.cit., p.118 21

(consumi ceea ce ești), iar pe de altă parte vedere material, ci și din perspectivă psiho- consumatorul utilizează consumul pentru socială, cu un impact complex asupra a se poziționa în familie, comunitate, la calității vieții lor. Să fii sărac într-o societate locul de muncă sau în societate și pentru de consum prosperă înseamnă inclusiv să a-și construi/afirma identitatea (ești ceea ce fii mai expus la riscuri de mediu și la forme consumi). mai severe de poluare. Condițiile de viață și locuire sunt direct corelate cu gradul de Cât despre cei prea marginali și prea săraci bunăstare, cei săraci trăind de obicei în ca să intre în jocul societății de consum, condițiile cele mai proaste. aceștia nu sunt privați doar din punct de 22

Cultura risipei. durata de utilizare a produselor. În ciuda Probleme și soluții cantității impresionante de date privind nesustenabilitatea modelului convențional Abundența specifică societății de de dezvoltare, forțele pieței continuă să reducă durata de viață a multor produse, consum, asociată cu ieftinirea mărfurilor în timp ce producătorii funcționează sub presiunea de a reduce costurile, adesea cu și serviciilor, a susținut în rândul un impact de erodare a calității. consumatorilor dezvoltarea unui Valoarea atribuită de consumatori unui produs are un impact semnificativ asupra comportament risipitor. Chiar dacă nu duratei de viață a acestuia. Altfel spus, durabilitatea unui produs este legată pot să posede mai multe lucruri decât altă și de modul de utilizare a acestuia. Un consumator care consideră un produs dată (datorită constrângerilor financiare ca fiind valoros și de durată tinde să aibă mai multă grijă de acesta, crescându-i sau de altă natură), consumatorii sunt durabilitatea. La fel cum sunt consumatori dispuși să plătească un preț premium încurajați să le înlocuiască într-un ritm tot pentru un produs de calitate ridicată, pe care apoi îl folosesc într-o manieră mai ridicat. Înlocuirea bunurilor nu se mai neglijentă, grăbindu-i deteriorarea, tot așa există consumatori care achiziționează petrece când acestea se strică, ci adesea produse de calitate standard și le folosesc cât mai mult posibil. e suficient să fie ușor uzate, să aibă un Suntem prea săraci ca să ne permitem lucruri design depășit sau să nu fie de ultimă ieftine este un proverb care surprinde într-o formulare paradoxală condiția de generație tehnologică. Impactul de mediu consumatori vulnerabili pe care o au cei mai săraci dintre membrii unei societăți. al acestui comportament risipitor este Datorită constrângerilor financiare, aceștia vor tinde să cumpere cele mai ieftine atât de puternic, încât dacă toată lumea produse, care de cele mai multe ori au cea mai scurtă durată de viață, calitatea ar consuma în ritmul europenilor, ar fi intrinsecă fiind cea mai scăzută. Acest model de consum implică un ritm mai necesare 3 planete pentru a ne susține ridicat de achiziții și un cost general mai mare, dar distribuite pe mai multe unități stilul de viață.24 de timp. Iar cum persoanele afectate de diversele tipuri de marginalizare Uzura planificată a produselor, politică socială tind să aibă un nivel de educație economică originată în perioada recesiunii mai scăzut, acești consumatori rămân americane de la începutului secolului cei mai vulnerabili, fiind frecvent captivi trecut cu scopul de a relansa economia într-un tipar de consum care deopotrivă prin încurajarea consumului, s-a dovedit între timp drept generatoare a unui model nesustenabil și iresponsabil de creștere. Durabilitatea produselor este astăzi influențată atât de schimbările dramatice ce au avut loc în economia globală, cât și de percepția consumatorilor și așteptările acestora privitor la durata de viață a unui produs. Este necesară o transformare a pieței pentru a susține comportamentele de consum responsabil ce reduc risipa și cresc 24 WWF International, 2006, apud. Tim Cooper, Value, Depreciation and The Maintenace of Wealth in CoE, 2008, p.63 23

reproduce sărăcia și asigură o piață sigură electrocasnice, rețeaua europeană rreuse27 de desfacere pentru produsele unei reunește înterprinderi sociale din 18 state economii a supraproducției. europene (inclusiv Ateliere Fără Frontiere, din România). Repararea unui produs este un alt factor care poate crește durabilitatea acestuia. Cu toate acestea, guvernele au Totuși, pe măsură ce bunăstarea crește instrumentarul cel mai adecvat pentru într-o societate, costul muncii crește, a reduce cultura risipei. Politicile de implicit costurile legate de repararea reglementare a standardelor de produs, bunurilor de consum. Dacă valoarea de care pot fi etichetate pentru o cât mai piață pentru acea categorie de produse a bună comunicare către consumatori, scăzut între timp, este cu atât mai probabil sunt o măsură importantă. Un exemplu ca produsul stricat să fie înlocuit cu unul simplu ar fi creșterea duratei minime nou, chiar dacă ar fi putut fi reparat. de funcționare garantată a mașinilor de spălat de la 2 la 5 ani. Tot aici se încadrează Cu toate că economiile industrializate etichetele de eficiență energetică, ce pot fi au erodat într-o mare măsură sectorul aplicate atât aparaturii electrocasnice, cât serviciilor de reparații pentru multe și autovehiculelor sau locuințelor. categorii de produse25, întreprinderile sociale au revitalizat sectorul în ultimele O politică mai elaborată poate fi decenii. Chiar dacă adesea acestea nu introducerea unui sistem de certificare sunt profitabile în termeni comerciali, miza complex, care să cuprindă mai mulți factori. pentru serviciile întreprinderilor sociale Austria are deja o etichetă de excelență rămâne de a crea locuri de muncă pentru pentru aparatele de uz casnic care le persoane vulnerabile și a le susține în evaluează durabilitatea și posibilitatea de a parcursul de dezvoltare a unor competențe fi reparate. Guvernul francez intenționează care să le permită integrarea deplină să pună în aplicare din 2020 o etichetă în societate26. În realizarea scopului lor, pentru viața produsului, ceea ce ar oferi aceste structuri de economie socială sunt produselor o notă de la 1 la 10, în funcție de susținute de consumatori responsabili și criterii cum ar fi reparabilitatea, rezistența de către autoritățile locale, fiind totodată și durabilitatea.28 agenți de promovare a unor principii de dezvoltare durabilă. De exemplu, În al doilea rând, pot fi dezvoltate în domeniul recuperării aparaturii instrumente financiare care să stimuleze electrocasnice și a neutralizării deșeurilor cumpărătorul să facă opțiuni responsabile și să achiziționeze produse cu o durată mai 25 Acest fenomen se datorează inclusiv externalizării mare de folosință și să le utilizeze pentru producției industriale în țări cu niveluri scăzute de cât mai mult timp posibil. Alte opțiuni: salarizare, fapt ce se reflectă în prețul de desfacere • o taxare scăzută a serviciilor de competitiv și care pune într-o lumină dezavantajoasă prețul relativ ridicat al serviciilor de reparații (corelat 27 Recycling and Reuse European Union Social cu costul forței de muncă în țara de utilizare a Enterprises (http://rreuse.org). produsului). Serviciile de reparații au rămas locale și scumpe, în timp ce producția s-a delocalizat și s-a 28 Marion Candau, France pushes for product ieftinit. ‘lifetime’ labelling, 15.02.18 (https://euractiv.com/ section/circular-economy/news/france-pushes-for- 26 Întreprinderile sociale de inserție prin activitate product-lifetime-labelling) economică reprezintă un sector al economiei sociale dedicat reintegrării sociale și accesului pe piața forței de muncă. 24

reparații sau o suprataxare a unor În al treilea rând, guvernele pot desfășura produse de unică folosință cu impact campanii de conștientizare și educare crescut de mediu (scutece neecologice, publică cu privire la importanța duratei aparate de ras, pixuri de unică folosință de viață a produselor și a unei utilizări ș.a.m.d.) responsabile. Educând cetățenii, efectul se • un mecanism de subvenții pentru transferă asupra industriei, care a dovedit instalarea de panouri solare, pentru de-a lungul timpului că adoptă voluntar conversia la energie verde a locuințelor anumite măsuri de sustenabilitate, odată sau pentru dezvoltarea rețelelor de ce sunt solicitate de consumatori.29 transport public electric. 29 Tim Cooper in CoE, 2008, pp.63-68. 25

Risipa alimentară se irosesc alimente în țările industrializate și în țările în curs de dezvoltare. Risipa de Foametea este în continuare una dintre cele mâncare dă naștere unei filiere paralele cu mai stringente probleme de dezvoltare, cu cea de producție și care generează o serie toate acestea omenirea produce azi mai lungă de efecte negative. multă hrană decât consumă. Prioritatea de a reduce risipa alimentară, atât în țările Un studiu recent al Organizației pentru sărace, cât și în țările industrializate, strânge Hrană și Agricultură a Națiunilor Unite laolaltă organisme intergurvernamentale, (FAO) documentează o situație alarmantă, guverne, asociații de consumatori și în special în ceea ce privește lumea producători din sectorul agro-alimentar. industrializată: cetățenii europeni și Până la o treime din toate alimentele sunt nord-americani irosesc în fiecare an pierdute sau se alterează înainte de a fi între 95 și 115 kg de mâncare pe cap de consumate de oameni. Este un exces într-o locuitor, în comparație cu cei din Africa epocă în care aproape un miliard de oameni subsahariană, care irosesc între 6 și 11 kg. sunt înfometați, și reprezintă o pierdere a Cauzele risipei de alimente nu sunt mereu forței de muncă, a apei, a energiei, a solului aceleași; ele diferă în funcție de etapa fertil și a altor inputuri care au contribuit la lanțului de aprovizionare cu alimente, producerea acelor alimente. de tipul produsului și de locul unde sunt irosite alimentele. Dacă împărțim lanțul Risipa de alimente este o problemă alimentar în 5 sectoare (producție agricolă, recunoscută, care a căpătat o importanță gestionare și depozitare, procesare, politică și socială din ce în ce mai mare în distribuție și consum), putem observa ultimii ani. Numeroase declarații politice modul în care diverse comportamente exprimate la nivel înalt din ultimul deceniu din fiecare sector duc la eliminarea subliniază necesitatea de a combate acest alimentelor perfect comestibile: începând fenomen. Risipa alimentară este generată cu pierderile înregistrare în timpul recoltării de-a lungul întregului lanț alimentar, și și al depozitării, până la transportul în anume în etapele de producție, procesare, condiții nesigure, continuând cu erorile comercializare și consum. de procesare, cu greșelile de etichetare și cu carențe de gestiune în lanțurile Risipa de alimente a atins o dimensiune atât de distribuție, și finalizând cu proastele de importantă încât poate fi considerată o obiceiuri ale consumatorilor finali, atunci problemă mondială, care are repercusiuni când cumpără, depozitează și folosesc asupra tuturor verigilor din lanțul de produsele alimentare. aprovizionare cu hrană, din câmp până în farfurie. Conform datelor înregistrate În ceea ce privește țările industrializate, începând cu 1974, se estimează că risipa cea mai mare parte a risipei de alimente de alimente la nivel mondial a crescut cu are loc în etapele finale, adică în etapele 50 %. de distribuție și de consum, în special din Risipa alimentară se înregistrează cauza supraabundenței, în timp ce în țările deopotrivă în câmpurile agricole, în în curs de dezvoltare, risipa de alimente industria de prelucrare, în întreprinderile de are loc mai ales în primele etape, din cauza distribuție și în locuințele consumatorilor; lipsei tehnologiilor agricole avansate, a sistemelor și infrastructurii de transport 26

eficiente și a posibilității de depozitare în de depozitare, cumpărare sau gătire siguranță a alimentelor. necorespunzătoare. De exemplu, o cutie de banane cu pete maronii, aruncată Marea provocare în acest context este de un magazin, este considerată risipă reducerea pierderilor uriașe ale sistemului alimentară. alimentar. Toate aceste produse alimentare care acum sunt eliminate ca deșeuri, cu un Reducerea risipei alimentare atrage un impact ecologic și economic uriaș, precum interes în creștere la nivel global. Guvernele, și cu implicații etice deosebit de grave, instituțiile de cercetare, producătorii, ar putea fi folosite pentru a combate distribuitorii, comercianții cu amănuntul și foametea și malnutriția. consumatorii, toți aduc diverse contribuții la înțelegerea problemei, la identificarea Pierderea de hrană și risipa soluțiior disponibile și a competențelor alimentară necesare implementării acestora. Alimentele se pierd sau se irosesc pe tot La nivel global, Organizația pentru Hrană parcursul lanțului de aprovizionare, de la și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) producția inițială până la consumul final al coordonează inițiativele, activitățile și gospodăriilor. proiectele privind reducerea pierderilor de Pierderea alimentară poate fi accidentală hrană prin parteneriate cu agențiile ONU, sau intenționată, dar în cele din urmă duce cu alte organizații internaționale și cu la mai puține alimente disponibile pentru părțile interesate la nivel mondial, inclusiv toți. Hrana care se pierde înainte de a sectorul privat și societatea civilă. atinge forma produsului finit sau înainte de etapa de vânzare cu amănuntul se Programul privind reducerea pierderilor numește pierdere de alimente. Acest lucru și a deșeurilor alimentare se bazează pe se poate datora problemelor legate de patru piloni: recoltare, depozitare, ambalare, transport, 1. Creșterea gradului de conștientizare infrastructură sau mecanisme de piață / de preț, precum și de cadre instituționale cu privire la impactul risipei alimentare și legale. De exemplu, grânele rămase și la soluțiile pentru reducerea nerecoltate în câmp sau bananele recoltate fenomenului. care cad dintr-un camion, în timpul 2. Colaborarea și coordonarea transportării, sunt considerate pierderi de inițiativelor la nivel mondial privind alimente. reducerea pierderilor alimentare și reducerea deșeurilor. Risipa alimentară se referă la alimentele 3. Dezvoltarea de politici, strategii și care sunt potrivite pentru consumul uman, programe pentru reducerea risipei dar nu sunt consumate deoarece sunt alimentare. lăsate să se altereze și sunt aruncate de 4. Sprijin pentru programele și proiectele către comercianții cu amănuntul sau de de investiții implementate de sectorul consumatori. Acest lucru se poate datora privat și public. unor reguli prea riguroase sau greșite de marcare a datelor, unor proceduri Inițiativa SAVE FOOD funcționează în cadrele cooperării internaționale, cum ar fi Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Agenda 27

post 2015 și Provocarea Zero Hunger.30 • consiliere cu privire la modalitățile de depozitare și de utilizare a Producția de alimente în surplus, alimente produselor pe care nu mai reușim să le consumăm, implică un cost ridicat în termeni ecologici, • proiectarea ambalajelor astfel de la folosirea energiei și a resurselor încât produsele să reziste mai naturale (în primul rând a apei), precum mult și să-și mențină prospețimea, și emisii considerabile de gaze cu efect de garantând întotdeauna utilizarea seră în atmosferă. Se estimează că cele pentru ambalarea și conservarea aproximativ 89 de milioane de tone de produselor alimentare a unor alimente aruncate în Europa produc anual materiale ce nu afectează echivalentul a aproximativ 170 de milioane sănătatea. de tone de CO2. Alături de daunele aduse mediului prin producerea de alimente care În România, Legea nr. 217/2016 privind nu sunt ulterior consumate, trebuie să se diminuarea risipei alimentare  a fost țină cont și de costurile legate de procesarea amendată prin Legea nr. 200/2018 și se și de eliminarea alimentelor transformate va aplica abia după 1 februarie 2019, timp în deșeuri, precum și de pierderile de venit în care normele de punere în aplicare de suferite de întreprinderile de producție. care are nevoie această lege ar urma să fie adoptate. Îmbunătățirea eficienței lanțului de Eforturile de prevenție și reducere a aprovizionare cu alimente, astfel încât să risipei alimentare vizează măsuri de se prevină risipa alimentară, reprezintă responsabilizare pentru diminuarea o măsură esențială pentru atenuarea pierderilor și a risipei pe lanțul schimbărilor climatice. agroalimentar (producția, procesarea, FAO propune mai multe măsuri pentru depozitarea, distribuția și comercializarea reducerea risipei de alimente ex-ante, alimentelor), măsuri de vânzare la preț precum: redus a produselor aproape de termenul durabilității minimale, precum și transferul • etichetarea produselor cu două alimentelor prin donație către operatori date (dată limită de comercializare receptori. Cei care vor primi alimentele și dată limită de consum) prin donație nu vor avea voie să le vândă mai departe, cu excepția asociațiilor și • vânzarea la prețuri reduse a fundațiilor, întreprinderilor sociale sau produselor alimentare care se serviciilor sociale ale furnizorilor publici, apropie de data de expirare sau care vor putea comercializa produsele care sunt deteriorate către consumatorul final, la un preț modic. Operatorii economici care vor dona • utilizarea judicioasă a ambalajelor alimentele cu risc de depășire a termenului produselor alimentare, urmărind de valabilitate vor beneficia de scăderea reducerea impactului global al bazei de impozitare. produsului asupra mediului, prin măsuri precum dimensiuni variate ale ambalajelor (pentru a-i ajuta pe consumatori să cumpere cantitatea adecvată și pentru a descuraja consumul excesiv de resurse) 30 http://www.fao.org/food-loss-and-food-waste/en/ 28

29

Consumul critic Companiile multinaționale de marcă țin Orbiți de multitudinea de opțiuni pe care discursuri despre diversitate, dar rezultatul le avem în calitate de consumatori, nu vizibil al acțiunilor lor este o armată de observăm de la început formidabila putere adolescenți clonați care mărșăluiesc – în care se consolidează în sălile de consiliu ale uniforme, după cum spun marketerii – către industriilor divertismenului, massmedia și mall-ul global. În ciuda faptului că adoptă comerțului. Reclamele ne inundă cu imagini imagistica multietnică, globalizarea axată caleidoscopice relaxante ale Statelor Unite pe piață nu vrea diversitate; dimpotrivă. ale Diversității și ale tentațiilor oferite (...) Dușmanii ei sunt obiceiurile naționale, mărcile Adevărata întrebare nu este „Unde vrei să locale și gusturile regionale distinctive. Tot mergi astăzi?”, ci „Cum pot să te manipulez mai puține interese controlează o tot mai cel mai bine prin labirintul sinergetic, ca să mare parte a peisajului. ajungi unde vreau eu să mergi astăzi?”. (Klein, 2006, p.127) 30

Consum individual și consum capacitează să consumăm tot felul de colectiv lucruri, într-un mod nemaintâlnit în istoria omenirii. Aceste noi mijloace de consum Dacă consumul individual este nivelul la se referă la spații precum mall-urile, care se manifestă formele de afirmare hypermarket-urile, parcurile de distracție, socială (în logica emulației și competiției dar și la restaurante și cafenele tematice pentru prestigiu și putere), când vorbim sau magazine de marcă ce ne propun să despre consum colectiv vizăm nevoile experimentăm identitatea de brand. Aceste sociale ale indivizilor. Analizele critice spații pot fi înțelese ca monumente ale ale consumerismului din a 2-a jumătate unei noi credințe, religia consumului, care a secolului 20 au subliniat că societatea înlocuiește sistemele de valori anterioare, contemporană adresează cu succes oferind o experiență mult mai complexă nevoile indivizilor pentru produse, bunuri decât achiziționarea unor bunuri necesare. și servicii, dar nevoile sociale sunt de În fapt, aceste spații complexe îndeplinesc cele mai multe ori neabordate și rămân nevoia oamenilor de a se conecta cu celilați insuficient acoperite: sănătatea, educația, și cu natura, precum și de a participa la îngrijirea copiilor și a bătrânilor, spațiile festivaluri și alte manifestări în masă. În publice pentru recreere și loisir, pentru același timp, spații destinate shopping- manifestarea afecțiunii și participarea ului s-au dezvoltat în proximitatea sau în la comunitate, acestea din urmă fiind interiorul unor lăcașuri de cult, precum componente esențiale ale dezvoltării și în spitale, muzee, aeroporturi sau personale. Bunurile sociale nu pot fi școli. Omiprezența lor redă fizic poziția abordate similar cu bunurile materiale: dominantă a consumului în societățile ele sunt utilizate în mod personalizat contemporane.32 de fiecare, iar uzura acestora nu este o chestiune de piață. De pildă, folosim un 32 cf. Ritzer, 2009, pp. 712-713. parc sau o zonă de promenadă într-un mod complex, pentru o durată lungă de timp, fără ca astfel să îi reducem utilitatea sau importanța pentru ceilalți. Cu toate acestea, este tot mai greu să urmărești satisfacerea unor nevoi naturale, căci în societatea de consum nevoile sunt la rândul lor produse, la fel ca mărfurile.31 Pentru a sublinia rolul dominant al consumului în societatea contemporană, analiștii fenomenului au creat termeni precum catedrale ale consumului, referindu- se la monumentalele structuri care ne 31 Lefebvre, Baudrillard și Debord sunt principalii teoreticieni care au lansat analiza critică a consumului în secolul 20. Cf. Ritzer, 2009, pp.701-703 31

Limitele actului de consum Cu toate acestea, în acest moment se estimează că la nivel mondial se pierde În sensul cel mai larg, consumul este anual o cantitate de pământ fertil de activitatea oricărei ființe vii de interacțiune dimensiunea Irlandei, doar ca rezultat al cu mediul. Acțiunile de consum pășunatului intensiv și al defrișărilor. neîntrerupte sunt o condiție esențială a WWF33 arată într-un studiu că un cetățean supraviețuirii. Doar că în acest moment al Terrei are nevoie în medie de 2.3 hectare consumul și producția la nivel global sunt (mai mult decât suprafața a 3 terenuri dezechilibrate și nesustenabile, nereușind de fotbal) pentru a produce cantitățile să asigure condiții de viață pentru necesare consumului anual. Și apoi are populația actuală din diverse părți ale nevoie de un loc în care să arunce resturile. globului și periclitând deopotrivă existența Această cantitate este mai mare cu 40% generațiilor viitoare. decât ne permitem în mod sustentabil. Se estimează ca până în 2050, populația Dacă raportăm statisticile de consum planetei va ajunge la 10 miliarde de locuitori. Această creștere va supune la o 33 World Wildlife Fund a fost înființată în 1961 presiune imensă toate resursele noastre ca organizație internațională de strângere de naturale, biodiversitatea și echilibrul fonduri, care lucrează în colaborare cu grupurile de ecologic al planetei. conservare existente și aduce un sprijin financiar substanțial pentru mișcarea de conservare la scară mondială. (https://www.worldwildlife.org) 32

la zone geografice, fiecare european sine) sau sociale (legate de apartenența la o are nevoie de 4.6 hectare, fiecare nord- anumite categorie socială). Consumerismul american are nevoie de 57.5 hectare, iar a luat amploare în secolul 20 și este generat un cetățean din Bangladesh are nevoie de de combinația a trei elemente: manipularea 1.5 hectare. comercială, împlinirea nevoilor personale și Înțelegem că nu avem doar o problemă sociale și, nu în ultimul rând, obișnuința. Toate de consum și producție, ci și una de aceste elemente se regăsesc în plăcerea dezechilibru al distribuției34: 20% dintre cei intrinsecă a fenomenului de shopping. mai bogați oameni ai planetei consumă 75% din resursele naturale. Companiile private și corporațiile multi- În acest context, tot mai mulți analiști naționale nu pot fi considerate unicii consideră că planeta nu poate susține responsabili pentru distrugerea mediului, nevoile noastre de hrană. Problema nu este exploatarea intensivă și nesustenabilă a neapărat determinată de posibilitatea de resurselor sau pentru inegalitățile întreținute producție a hranei, cât este reprezentată de sistemul capitalist la nivel global. Este de distribuția inegală a acesteia. Distribuția adevăratcăadeseacorporațiilemultinaționale deficitară a hranei este poate principalul își folosesc forța financiară colosală pentru a motiv pentru care există 821 de milioane produce putere politică, iar guvernele care de persoane subnutrite în lume în 2017, decid să aplice în privința lor anumite taxe numărul acestora fiind din nou în creștere sau să adopte reglementări cu care ele nu începând cu 2014.35 sunt de acord sunt frecvent amenințate cu retragerea operațiunilor și mutarea acestora Consumerismul36 nu a existat dintotdeauna. în altă parte. Corporațiile sunt actori motivați Inițial, consumul și producția de bunuri și esențialmente de urmărirea profitului, iar servicii au ținut de satisfacerea nevoilor prioritatea lor principală este să facă bani. elementare fiziologice sau de securitate. Ulterior, au apărut soluțiile legate de „Companiile supraviețuiesc prin diminuarea calitatea și consistența producției. Odată costurilor în orice mod este permis de lege. Evită cu revoluția industrială și cu apariția plata taxelor atunci când este posibil; unele nu fenomenelor de supraproducție, bunurile le acordă salariaților lor asigurări de sănătate; și servicile nu mai satisfac doar nevoi multe încearcă să-și limiteze cheltuielile legate de fundamentale, ci au început să vizeze eliminarea poluării pe care au cauzat-o. Deseori aspecte psihologice (legate de percepția de nota de plată le revine guvernelor din țările în care operează aceste companii. (...) Deoarece 34 Bogăția primilor 225 dintre cei mai bogați oameni corporațiile se află în centrul globalizării, acestea din lume este egală cu veniturile anuale a 47% dintre pot fi învinovățite pentru multe dintre laturile cei mai săraci oameni din lume. ei negative, dar pot fi creditate și pentru multe dintre realizările sale. Nu se pune problema 35 FAO, IFAD, UNICEF, WFP and WHO, The State dacă globalizarea în sine este bună sau rea, ci of Food Security and Nutrition in the World 2018. cum anume putem să o remodelăm astfel încât Building climate resilience for food security and să funcționeze mai bine.”37 nutrition. Rome, FAO. (http://www.fao.org/state-of- food-security-nutrition/en/) 37 J.E. Stiglitz, Mecanismele globalizării, pp. 163-164. 36 Termenul de consumerism a fost utilizat începând cu 1915 referitor la apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor, dar în acest context termenul se referă la sensul care i-a fost conferit după 1960: preocupare sau atenție excesivă legată de achiziționarea de bunuri de consum (Oxford English Dictionary) 33

Consumul și ciclul de viață al • care e distincția între nevoi și dorințe unui produs • care e distincția între libertate și A consuma nu este în sine un lucru pe care alegerea privată să îl catalogăm ca bun sau rău, de dorit • cum se operaționalizează/pune în sau de evitat, corect sau incorect. Este însă prioritară o regândire a practicilor de practică echilibrul. 38 consum, atât la nivel individual, cât și la nivel social și al politicilor publice. Dacă viziunea simplificată asupra consumului descrie consumatorul doar La baza consumului responsabil și ca agent responsabil de procurarea de sustenabil stă un principiu simplu: găsirea bunuri și servicii, definițiile complexe ale echilibrului între nevoile umane, binele consumului responsabil iau în calcul atât social și resursele existente. Aici intervin etapele ciclului de viață al produselor/ câteva posibile discuții: serviciilor, implicațiile fiecărei etape asupra părților afectate, cât și impactul economic, social și de mediu. 38 Crivits, Paredis, Boulanger, Mutombo, Bauler, Lefin, 2010:1. 34

Consumul popularizarea unor practici de consum responsabil: definiții și a unor inovații de producție destinate și roluri să reducă impactul de mediu și efectele sociale negative ale activității economice. Definițiile tradiționale ale consumului Promotorii consumului sustenabil susțin și consumatorului iau în calcul o relație activități de educare și informare privind directă cumpărător - marfă, scoțând legăturile latente dintre consum și această relație din contextul cultural, producție, precum și costurile obscure social, economic și politic în care ea se ale stilului de viață consumerist. Astfel, realizează, dar și extrăgând consumatorul ei încearcă să demistifice consecințele din rețelele sociale și ecologice din care distante ale consumului, atât în amonte acesta face parte (consumatorul este (factori pre-consum care privesc extracția prezentat drept persoana individuală resurselor, producția, distribuția), cât și în care folosește sau cumpără produse sau aval față de consumator (consecințe legate servicii pentru uzul personal). Paradigma de deșeurile post-consum și poluare). consumului critic conceptualizează Consumul sustenabil propune o viziune consumul și consumatorul în relație cu conform căreia fiecare consumator poate responsabilitatea și sustenabilitatea, având acționa pentru a reduce efectele negative ca scop bunăstarea tuturor. ale presiunilor demografice și ale supra- consumului asupra mediului. Acest Consumul este...: deziderat poate fi atins prin mai multe (...) o condiție a supraviețuirii obiective: consumând bunuri produse cu metode de producție mai sustenabile, (...) un act care afectează bunăstarea consumând mai puțin, participând la tuturor practici precum reciclarea, conservarea și participând în cooperative de consum (...) o modalitate de exprimare a cetățeniei locale.39 (...) un act cotidian, dar cu semnificații ce În 1983, Comisia Brundtland definește depășesc funcția de satisfacere a nevoilor consumul sustenabil din perspectiva materiale, fiind încărcat de simboluri de impactului ecologic.40 Consumul viabil apartenență ecololgic corespunde unei utilizări responsabile a produselor și serviciilor (...) o relație între fiecare individ și restul pentru a satisface nevoile de bază și participanților și părțile afectate, precum pentru îmbunătățirea condițiilor de viață, și o relație între fiecare persoană și mediu. minimizând totodată consumul de resurse naturale și materiale toxice, precum și Definițiile consumului critic iau în calcul o deșeurile și poluarea produse de-a lungul evaluare complexă a impactului producției, ciclului de viață, ocrotind astfel nevoile consumului și post-consumului. Consumul generațiilor viitoare. verde sau consumul sustenabil vizează diverse discipline, discursuri, inițiative 39 cf. Ritzer, 2009, pp.727-729 politice și demersuri preocupate de dezvoltarea, implementarea și 40 cf. René Kafka, Consuming with respect for the environment and future generations: towards more sustainable consumption, în CoE, 2008, pp.73-74). 35

Definiția aceasta omite însă dimensiunile să fie adesea reticienți la încercările sociale și economice ale dezvoltării de reglementare a consumului sau la sustenabile: combaterea sărăciei, îndemnurile de a adopta anumite criterii partajarea accesului la resurse și consum, de sustenabilitate în comportamentul respectarea drepturilor omului și ale lor. Pe de altă parte, în ciuda obstacolelor muncitorilor pe tot lanțul de producție, create de orientarea individualistă a salarii corecte, extinderea practicilor de societății de consum, există suficiente comerț echitabil ș.a.m.d. probe ale participării în acțiuni de consum verde sau sustenabil venite din partea Politicile de promovare a sustenabilității unei mari diversități de mișcări marginale au stimulat anumite dispute între adepți în societatea de consum, incluzând aici ai unor viziuni diferite privind rolul promotorii descreșterii, cei ai simplificării consumatorilor. Pe de o parte, există o voluntare, grupurile anti-globalizare, tensiune între politicile de sustenabilitate cooperativele de producători locali, băncile și practici, originată în fundamentul de consum, ecoprenorii (enviropreneurs, democrațiilor liberale, care asumă dreptul lb.eng.) și mișcările indigenilor pentru nestingherit al consumatorilor individuali acces la guvernanță și controlul resurselor de a urmări satisfacerea dorințelor de naturale. confort și fericire pe piața liberă. Această distanță ideologică face ca indivizii 36

Consumatorul responsabil: care ea sau el le are la dispoziție pentru roluri acțiune și, desigur, îl plasează în relație cu alți actori sociali implicați la rândul lor în Fără a fi o ilustrare exhaustivă și ierarhică ciclul de producție sau de consum. a rolurilor consumatorului responsabil, graficul alăturat propune o reprezentare Un cosumator responsabil se poate regăsi mai largă asupra ipostazelor consumului. în oricare dintre aceste roluri, le înțelege Aceste roluri îl situează pe consumator particularitățile și utilizează instrumentele în diverse contexte, asociindu-i roluri ce specifice lor: țin preponderent de politic (votant), de economic (plătitor de taxe, investitor, o investitor. atunci când alege să acționar), de socio-cultural (parte investească, poate evalua investiția interesată) sau de mediu (generator de sa prin prisma responsabilităților deșeuri). și puterii sale de consumator și decide în consecință (de exemplu o Fiecare dintre aceste roluri îi conferă bancă poate investi în construcția cosumatorului drepturi și responsabilități, unui cartier de locuințe ecologice delimitează contextul și instrumentele pe sau în industria armamentului). o votant. ca elector, consumatorul votant ? utilizator client donator turist investitor student pacient 37 sponsor spectator

responsabil analizează discursurile și accesul îngreunat la produse și platformele politice ale celor din rețele de consum responsabil care îi cer votul din perspectiva (produse certificate din Comerțul dezvoltării durabile. Echitabil / Fair Trade, produse o generator de deșeuri. atunci când ia ecologice, produse artizanale sau decizii de consum și achiziționează chiar produse locale). produse, evaluează deja viața de apoi a acestora și optează pentru • lipsa de transparență asupra produse cu un ambalaj minim, ce trasabilității produselor; au la bază materii prime reutilizate sau cu un impact de mediu redus, • statutul financiar al produse la rândul lor reutilizabile consumatorului și construcția ș.a.m.d. De asemenea, pune în prețurilor; practică proceduri de colectare și reciclare a deșeurilor, care să • lipsa de experiență în cooperare asigure o amprentă de mediu și/sau asociere, în cazul micilor redusă. producători, fapt ce poate reduce semnificativ șansele lor de a Cu toate acestea, persistă un accesa o piață de volume mari; ecart documentat între ceea ce un consumator responsabil are în intenție • lipsa de suport/implicare a și comportamentul său real de consum, actorilor cu putere administrativă distanță ce o resimțim în multe situații și de reglementare (guverne, fiecare dintre noi. Studiile arată că de cele instituții cu rol de reglementare și mai multe ori nu e vorba de rea credință certificare etc.). sau de egoism. Ce bariere există atunci în calea unui comportament care să fie coerent cu principiile consumului responsabil? Care sunt obstacolele pe care un consumator responsabil trebuie să le depășească? Iată câțiva factori ce pot deveni bariere în calea consumului responsabil, chiar atunci când un consumator este educat și conștient de impactul deciziilor de consum: • cantitatea uriașă de informație existentă pe piață, adesea într-o formă disparată, inegală și incoerentă; • presiunea pusă de mediatorii între producție și consum; • reducerea opțiunilor de consum 38

Educația pentru Educația consumatorului pentru a face consum responsabil față provocărilor și a participa activ, cu inițiativă, în piață este în interesul comun Educația pentru consum este parte a al cetățenilor, al guvernelor și al actorilor educației pentru viață. Relația dintre economici. educație și economie este una de interdependență și reciprocitate, fie că ne Cum devine un consumator responsabil? gândim la educație ca formă de socializare și de integrare, fie că discutăm din Departe de a fi un consumator oportunist, perspectiva capitalului uman. consumatorul responsabil este un actor angajat într-un efort de informare și Educația pentru consum responsabil este analiză critică, gestionează un set de criterii încă clasificată drept componentă a noilor de evaluare a alternativelor de consum educații, alături de educația pentru pace, și construiește soluții împreună cu alți educația pentru respectarea drepturilor consumatori pentru accesul la produse și fundamentale ale omului, educația pentru servicii mai sustenabile. ecologie, educația pentru nutriție, cea pentru petrecerea timpului liber sau Pentru o mai bună înțelegere a factorilor educația pentru participare și democrație.41 complecși implicați în orientarea către consum responsabil, competențele și Educația consumatorului demonstrează deprinderile specifice pot fi grupate într-o elocvent nevoia de învățare continuă, perspectivă etapizată: într-o piață tot mai complexă, în care atât cantitatea de informație, cât și • manifestarea gândirii critice: varietatea de produse și servicii sunt într-o chestionarea și descifrarea continuă creștere. Astăzi, suntem mai mesajelor, acțiunilor și a expuși ca niciodată riscurilor de fraudă și contextului, compararea criteriilor înșelătorie, iar complexitatea mijloacelor de alegere, adoptarea perspectivei de comunicare și tranzacționare solicită ciclului de viață al produsului în din partea consumatorului contemporan analiza impactului complex, în eforturi coerente de informare și dezvoltare amonte și în aval de consumator de competențe pe măsura provocărilor. ș.am.d. În ultimii 60 de ani, educația consumatorului a evoluat, de la preocupări privitoare • rezolvarea de probleme: depășirea la gestiunea gospodăriei, la exercitarea barierelor în calea unor drepturilor consumatorului și prevenirea alterntive de consum sustenabil fraudei, manipulării sau a practicilor (identificarea unei posibilități de economice incorecte. Astăzi, educația transport alternativ, asocierea consumatorului include conștientizarea mai multor consumatori pentru asupra consecințelor sociale și de mediu comenzi colective și parteneriate ale alegerilor noastre de consum. în vederea susținerii unei producții locale durabile ș.a.) 41 cf. Cucoș, 2014, pp. 68-72 • acțiunea: schimbarea comportamentelor de consum, 39

adoptarea alternativelor de • să recunoască importanța de a fi un consum local atunci când acest consumator informat lucru e posibil, asocierea cu alți consumatori pentru a crește • să acționeze ca un consumator accesul la produse disponibile informat și responsabil. doar în volume mari sau pentru a susține lanțuri scurte de distribuție Educația pentru consum sustenabil alimentară, cooperarea cu alte depășește individualismul inerent multor organizații, instituții sau actori concepții despre consumator, articulând economici. variate elemente de responsabilitate în evaluarea impactului opțiunilor de consum Educația consumatorului poate fi definită asupra bunăstării tuturor celor implicați și drept procesul prin care se acumulează afectați, inclusiv asupra mediului, în general. cunoștințe și se dezvoltă deprinderi și Parcursul de consum sustenabil poate fi aptitudini necesare pentru o gestionare prezentat sub forma următoarelor ipostaze: optimă a resurselor și pentru fundamentarea unor acțiuni de consum juste. • conștiință critică: consumatorul învață cum să distingă între IOCU/Organizația Internațională a nevoi și dorințe, cum să adreseze Uniunilor Consumatorilor include întrebări relevante următoarele obiective de bază în educarea unui consumator: • acțiune și implicare: după acumularea competențelor • să dobândească cunoaștere pentru necesare și exersarea gândirii a acționa ca un consumator critice, consumatorul acționează informat (de exemplu, cunoașterea pentru a-și face vocea auzită drepturilor consumatorilor sau a unor elemente de bază privind o • responsabilitate socială: nutriție echilibrată) consumatorul acționează conștient și manifestă atenție • să dezvolte o înțelegere a funcțiilor pentru impactul acțiunilor sale societății ca întreg și a rolurilor asupra altora, în special asupra specifice ale consumatorului celor dezavantajați (de exemplu, înțelegerea rolului companiilor în sistemul • responsabilitate pentru mediu: economic, rolul guvernelor, rolul consumatorul poate identifica/ organizațiilor de consumatori) recunoaște impactul deciziilor sale asupra mediului fizic și conflictul • să deprindă competențele necesare posibil dintre dorința de consum și pentru consum responsabil interesul de a proteja mediul (de exemplu, identificarea mecanismelor și a dedesubturilor • solidaritate: consumatorul unei campanii publicitare, manifestă solidaritate, atât cu redactarea unei scrisori de alți consumatori, cât și cu alți reclamație, utilizarea informată a actori implicați în diverse etape produselor) din ciclul de viață a produselor și 40

serviciilor consumate. Asocierea interdisciplinară. Materiile care contribuie consumatorilor în vederea apărării semnificativ la educația pentru consum drepturilor consumatorilor și sunt științele economice, matematica, în vederea influențării altor biologia, chimia și lingvistica. În țările părți interesate în consum e o nordice, de pildă, educația pentru consum formă de solidaritate. Frecvent, este divizată în diverse arii de studiu: solidaritatea se manifestă față finanțe personale, drepturi și obligații ale de ceilalți consumatori afectați consumatorului, persuasiune comercială de practicile economice, dar (marketing și publicitate), consum, mediu, consumul responsabil permite etică și siguranță alimentară42. forme mult mai complexe de solidaritate, ce pot viza oameni Învățarea continuă implică și dez-vățare și aflați la mii de kilometri distanță, re-învățare, procese adesea mai dificile ca cu care consumatorii nu au relații învățarea inițială. Prin urmare, un public- directe sau de reciprocitate. De țintă mai receptiv la principiile dezvoltării pildă, boicotarea unor produse durabile sunt copiii și tinerii, iar educația lor ca urmare a încălcării drepturilor pentru a deveni consumatori responsabili angajaților de către companiile și, prin asta, cetățeni activi, poate începe producătoare sau a impactului din familie și din primii ani de școală (chiar negativ asupra mediului în țara de gădiniță). proveniență sau preferința pentru produse cu certificare de Comerț Jean Huet (2008) avertizează asupra Echitabil / Fair Trade, datorită importanței vitale a alertării tinerilor cu contribuției la dezvoltarea socio- privire la chestiunile sociale și de mediu, economică în regiuni sărace ale subliniind că fiecare persoană poate aduce globului. o contribuție la dezvoltarea sustenabilă. Folosind exemple din sala de clasă, Educația pentru consum responsabil se autoarea argumentează că este posibil să-i poate desfășura în cadrul unor programe facem pe copii să gândească independent, de instruire, consiliere sau pregătire în special când vine vorba de consum, formale, la fel cum poate să aibă loc sub inegalitate și mediu. forma învățării nonformale sau chiar informale. O altă cercetare interesantă (Kopnina, 2011) explorează atitudinea copiilor din Procesul educațional adresat consu- diverse medii socio-economice43 față de matorilor este de obicei gestionat de consum, cu scopul de a stabili un cadru guvern, dar poate fi totodată susținut de pentru integrarea disciplinei Consum organizații ale societății civile și organizații Responsabil în curriculumul educațional. ale mediului de afaceri, împreună cu alte Copiii au scris jurnale de consum, au ținut părți interesate. o evidență a cumpărăturilor, a utilizării produselor, a deșeurilor produse și au În mare parte din țările dezvoltate, educația consumatorului este integrată 42 cf. OECD, 2009, Promoting Consumer Education. în curriculum școlar sub formă Trends, Policies and Good Practices. 43 La studiu au participat 140 de copii din Olanda între sept. 2010 și ian. 2011. 41

existat interacțiuni față-în-față între copii și stiluri de viață mai sustenabile și propune părinții acestora. Elevii proveniți din familii o regândire a faptelor comune și banale ale cu situație materială bună și aparținând vieții sociale, pornind de la reconsiderarea populației majoritare au dovedit că unor acțiuni precum planificarea sunt mai conștienți și mai preocupați de cumpărăturilor, consumul casnic, utilarea propriile comportamente de consum, față și folosirea spațiilor de locuit și de lucru, de elevii proveniți din familii mai puțin opțiunile de transport, alegerea unei avantajate social și medii mixte din punct vacanțe și ajungând până la monitorizarea de vedere al apartenenței etnice, care consumului familiei sau măsurarea unei au demonstrat mai puțină preocupare și „amprente de mediu” sau „amprente de atenție pentru chestiunile de mediu. Pe de carbon” a gospodăriei. altă parte, datele studiului indică faptul că cea de a doua categorie de elevi dovedește Educația pentru consum responsabil este comportamente accentuate pro-mediu, un proces de durată, care ne însoțește de-a asociate cu nevoia de economisire a lungul întregii vieți și implică dobândirea banilor. unor competențe complexe, ce variază de la individ la individ, dar și de la societate Cercetarea indică posibile căi de acțiune în la societate. Sistemul educațional deține o educație, oferind modele de instrumente prioritate strategică în societățile moderne, ce pot fi utilizate atât în cercetarea reflectând modele dominante de dezvoltare comportamentelor de consum responsabil socio-economică și proiecție politică la tineri, cât și în formarea acestor asupra viitorului. Din această perspectivă, comportamente. educația pentru consum responsabil face parte din efortul de cooptare și capacitare Educația pentru consum responsabil a cetățenilor pentru o dezvoltare durabilă. vizează adoptarea unor comportamente și 42

Consumatorii cetățenilor est-europeni din țările fost- și asumarea comuniste pentru simbolistica asociată responsabilității: anumitor bunuri de consum occidentale au consumerismul transformat obiecte vestimentare banale în politic valori de contrabandă (cazul blue-jeans). De-a lungul timpului, globalizarea a declanșat Astăzi, este un lucru obișnuit pentru un interes crescut pentru piață ca arenă cetățenii țărilor democratice să își exprime politică. Cetățeni individuali și numeroase convingerile politice prin comportamente de asociații civile se întâlnesc tot mai frecvent consum menite să lupte împotriva oprimării pe piața globală pentru a colabora în și nedreptății. Votând cu portmoneul, vederea soluționării unor probleme politice consumatorii responsabili au transformat fie ignorate, fie subevaluate de propriile mărfurile și serviciile în instrumente de luptă guverne. Bunurile de consum și practicile internă și internațională pentru drepturi de achiziție devin astfel instrumente ale civile, pentru drepturile muncitorilor, ale luptei politice pentru crearea unei plase de femeilor sau pentru drepturile omului.45 protecție pentru natura și oamenii afectați de procesele globalizării. Consumerismul politic denumește diverse inițiative ale cetățenilor de sancționare a Istoria ne arată că oamenii, din cele practicilor economice cu un impact negativ. mai vechi timpuri, și-au folosit opțiunile Lupta împotriva exploatării muncitorilor de consum pentru a-și atinge diverse în țările în curs de dezvoltare (care sunt obiective. În perioada modernă, cetățenii adesea nevoiți să accepte abuzuri greu de își folosesc puterea de cumpărare pentru imaginat și să lucreze în condiții degradante a promova democrația. Refuzul de a pentru salarii proaste, producând însă cumpăra anumite bunuri (boicotul44) sau, bunuri distribuite sub mărci globale la dimpotrivă, privilegierea anumitor produse prețuri ridicate) reprezintă una dintre cele în defavoarea altora a jucat un rol vital mai importante cauze ale consumerismului în istoria democratizării, atât în SUA (vezi politic. lupta afro-americanilor împotriva sclaviei și ulterior a segregării rasiale), cât și în Deoarece lumea se dezvoltă într-un ritm restul lumii. Ne amintim cum aspirațiile inegal, iar instituțiile și organizațiile abilitate cu protecția mediului și a drepturilor 44 Boicotul sau refuzul organizat al oricăror legături omului pot fi depășite de raportul de forțe economice sau politice cu o țară, cu o întreprindere, cu marele capital (corporații multinaționale cu o persoană etc. ca ripostă la o anumită acțiune cu bugete ce depășesc produsul intern brut a lor și în scopul de a le izola, cauzându-le astfel al țărilor sărace unde investesc), cetățenii prejudicii (Dicționar de Neologisme, 1986) este preocupați și asociațiile civice se focusează un cuvânt prima oară intrat în limba engleză, pe comportamentul actorilor de piață. după numele arendașului englez Charles Boycott, Obiectivul este de a găsi modalități prin care în anul 1880 a fost subiectul unei campanii care puterea de producție și cumpărare să de ostracizare condusă de Liga Irlandeză pentru fie puse în serviciul schimbării pozitive în Pământ, ca urmare a practicilor dure față de economia globală. muncitorii agricoli. În timp, pentru a denumi practica direcționării 45 Michele Micheletti in CoE, 2008, pp.26-30. puterii de cumpărare a cetățenilor pentru a susține anumite cauze sau afaceri cu un impact dezirabil, un nou termen a fost calchiat în limba engleză, anume buycott. 43

De-a lungul istoriei, guvernele și liderii politici au făcut apel la cetățeni să folosească consumul ca un mijloc de presiune politică. Termenul de cetățean-consumator a apărut tocmai ca să denumească această suprapunere de roluri și împletirea de obiective și valori asociate celor două dimensiuni ale comportamentului nostru în piață. 44

Democratizarea se sustragă campaniilor amăgitoare de consumului și promovare. soluțiile colective Nu în cele din urmă, mulți consumatori inovatoare sunt preocupați de prezența în alimentația lor a organismelor modificate genetic De-a lungul ultimelor decenii, cetățenii (OMG), cu un impact controversat asupra au devenit tot mai conștienți de puterea mediului și a biodiversității.46 deciziilor de consum. Prin opțiunile de consum, ele sau ei pot contribui la Cu toate acestea, preocupările înrăutățirea sau îmbunătățirea sănătății consumatorului individual depășesc tot proprii, pot crește sau scădea nivelul mai frecvent sfera siguranței alimentare de poluare a mediului, aduc un aport la și a bunăstării personale sau familiale, erodarea sau conservarea biodiversității dezvoltându-se în planul relațiilor colective și a resurselor naturale, validează sau și sociale. Cetățeanul-consumator este sancționează practici incorecte de muncă preocupat de impactul pe care îl au ș.a.m.d. Această putere a consumatorilor deciziile ei sau ale lui asupra mediului și devine tot mai manifestă în sectorul condițiilor de muncă pentru cei implicați alimentar. Chiar dacă există un deficit în procesele de producție, procesare, de educație în privința nutriției, este de transport și distribuție alimentare. Odată notorietate astăzi că o dietă incorectă aduce cu schimburile frecvente între țări aflate după sine o serie de riscuri patologice, de la distanțe considerabile, globalizarea a la boli cardiovasculare, tumori, diabet, facilitat și o nouă dimensiune a consumului osteoporoză, boli ale ficatului, alergii și responsabil: preocuparea cotidiană față toxiinfecții alimentare. Prin urmare, hrana de planetă și solidaritatea cu oameni ocupă o poziție privilegiată în interesul cu care nu avem un raport direct. Cum colectiv, o parte importantă din energia adesea consumatorul este, la rândul lui, socială fiind alocată alegerilor de consum un muncitor, pe piața globală ea sau el alimentar. devine conștient de condițiile de muncă ale muncitorului de la celălalt capăt al Corelația dintre hrană și bunăstare este lumii, implicat în producția de cacao, cafea, recunoscută unanim, dar deficitul de ceai, zahăr sau a fructelor exotice. Mai informații privind caracteristicile ascunse mult, delocalizarea producției către statele ale produselor industriei alimentare tinde în curs de dezvoltare pentru avantaje să dezorienteze consumatorii. Motive de economice nu îl împiedică pe consumatorul îngrijorare sunt destule, de la pesticidele responsabil să își pună întrebări despre reziduale în produse, până la practicile de condițiile de viață ale muncitorilor de acolo, procesare și conservare, impactul aditivilor adesea plătiți cu salariul minim și lipsiți și al conservanților, condițiile de valabilitate de protecția unui sindicat. Din păcate, ș.a.m.d. campaniile de reduceri de prețuri din Mai mult, nu este ușor pentru consumatori 46 OMG reprezintă mai mult decât o controversă să se apere în fața politicilor de distribuție alimentară, fiind vorba despre impactul de mediu, ale marilor lanțuri alimentare sau să monopolul asupra patentelor, dependența fermierilor de marile corporații ș.a.m.d. În privința politicilor publice, există diferențe notabile în privința reglementării utilizării, procesării și desfacerii produselor alimentare ce conțin OMG între statele membre UE și SUA, de pildă. 45

țările dezvoltate sunt corelate adesea cu o inițiative a fost dobândirea unei autonomii presiune crescută de reducere a salarizării relative față de mecanismele pieței și în țările în curs de dezvoltare, unde sunt reconsiderarea dimensiunii individuale și a produse tot mai multe dintre bunurile calității fragmentare a actelor de consum. noastre de consum cotidian. Societatea de consum adresează nevoile consumatorilor prin dezvoltarea unor Cu atât mai importantă este dezvoltarea standarde, etichete și branduri pe care unor instituții capabile să urmărească indivizii sunt invitați să le consume necritic. interesul umanității și să reglementeze Pe de altă parte, piața poate fi abordată cu procesul de dezvoltare în interesul tuturor. succes prin acțiuni colective, fapt demonstrat În contextul deficitului democratic ce în repetate rânduri în istorie, la confluența caracterizează majoritatea organizațiilor guvernelor, corporațiilor, societății civile și internaționale, în a doua parte a secolului a consumatorilor înșiși48. Re-colectivizarea 20 s-au dezvoltat numeroase mișcări opțiunilor de consum este singura cetățenești pentru dezvoltare alternativă. șansă pentru articularea forței politice a Acestea au promovat asumarea unor consumatorilor, altfel foarte disipată între standarde de consum etic, promovând un acte de consum fragmentare și motivate de impact pozitiv prin instrumentele pieței mecanisme psiho-sociale diverse.49 globale, organizând totodată campanii de boicot și punând presiune asupra marilor Istoria consumului responsabil demonstrea- corporații, în vederea îmbunătățirii practicilor ză capacitatea societății civile și a acțiunii economice.47 publice de a lărgi sfera opțiunilor de consum. Presiunea crescută asupra actorilor Soluțiile dezvoltate de mișcările de consum economici, a guvernelor și a altor organisme responsabil acoperă o varietate largă de de reglementare a condus în timp la inițiative cetățenești, manifeste atât la nivel extinderea caracteristicelor de piață pentru local, cât și la nivel global. Campaniile pentru a acoperi aspecte ce inițial lipseau întru educare și conștientizare privind riscurile totul din sfera de alegeri a consumatorilor, alimentare, organizațiile de protecție a cum sunt justiția socială, corectitudinea drepturilor consumatorilor, cooperativele economică și respectul față de mediu. Astăzi, de consumatori angajați în promovarea unei mediul comercial a integrat rezultatele agriculturi durabile, achizițiile colective de la acestor mișcări de consum responsabil, ferme ecologice, rețelele de Comerț Echitabil, exprimate prin diverse etichete de certificare: lanțurile scurte de distribuție alimentară, logouri ecologice, logouri și branduri de organizațiile de mediu, boicotarea marilor Comerț Echitabil, etichete de certificare a corporații implicate în forme de exploatare a impactului de mediu și clasificarea ecologică muncitorilor sau responsabile de catastrofe a aparaturii electrocasnice și a vehiculelor. de mediu – acestea reprezintă o enumerare incompletă a soluțiilor dezvoltate de jos Toate aceste progrese sunt corelate în sus, prin participarea și cooperarea cu regândirea teoriei suveranității cetățenilor din diverse colțuri ale lumii. 48 Boicotul s-a dezvoltat ca o practică socială și Condiția necesară pentru succesul acestor politică, adesea la îndemnul guvernelor și cu participarea mediului de afaceri local, precum și a 47 Federico Volpi in CoE, 2008, p.46-52. organizațiilor societății civile. 49 Sophie Dubuisson-Quellier in CoE, 2008, p.40-45. 46

consumatorului, ce prescrie un rol ideal al acompaniată de o dimensiune colectivă a agentului rațional care poate dispune total participării consumatorilor la gestionarea neconstrâns de libertatea sa de alegere distribuțiilor alimentare, iar uneori chiar pe piață, într-un vid de reglementare și a participării active la anumite activități de preocupare privitor la externalitățile la fermă sau activism pentru dezvoltarea produse de consumul individual sau de rețelei (achiziționarea de teren agricol, producția bunurilor și serviciilor. În fapt, participarea în campanii de lobby sau în putem decela, în dinamica societăților acțiuni de protest). contemporante, anumite forme clare de negociere a unui nou contract social între cetățeni, bazat pe o cedare parțială a dreptului de exercitare suverană a opțiunilor de consum, în vederea accesului la beneficii colective care maximizează bunăstarea pentru toți participanții. Mișcarea de descreștere este definită de un efort de reducere a nivelului de consum prin orientarea cererii către forme colective de organizare ce facilitează reutilizarea și reciclarea, partajarea și solidaritatea între rețele de cetățeni, precum și articularea unor opțiuni de consum colective. Contractele locale între grupuri de consumatori și unul sau mai mulți producători de proximitate oferă cadre participative colective pentru agregarea opțiunilor de consum și producție. În fiecare an, în aceste parteneriate se desfășoară o negociere directă cu agricultorii privitor la varietatea coșurilor de alimente, a practicilor de agricultură (ecologică, integrată50 sau convențională, utilizarea solariilor, gestiunea apei etc.), precum și a condițiilor de parteneriat (plata în avans, în tranșe, cofinanțarea unor investiții). Această colectivizare a opțiunilor și a comportamentului economic este 50 Agricultura integrată se fundamentează pe stimularea proceselor naturale, care să conducă la menținerea fertilității solului la un nivel ridicat și la un control riguros al paraziților, cu cheltuieli moderate de energie, în condițiile menținerii unui nivel ridicat al producției, fără însă a afecta mediul înconjurător. 47

Agricultura Susținută În contextul crizelor sistemului alimentar de Comunitate industrial și fracturării legăturii dintre oameni și pământul care îi hrănește, „De-a lungul istoriei, oamenii și-au trăit viața datorată atât urbanizării, cât și modelului într-o legătură strânsă cu pământul. Timp de dominant de producție și distribuție o sută de mii de generații, am fost vânători alimentară, în secolul 20 s-a dezvoltat o și culegători. Timp de 5 mii de generații, mișcare multicentrică pentru o agricultură am fost fermieri, de 8-10 generații suntem de proximitate, strâns corelată cu industrializați, iar doar de 2 generații suntem dezvoltarea comunităților locale. În diferite beneficiarii agriculturii industrializate. părți ale lumii, au fost implementate varii Cu toate astea, la începutul secolului 21, sisteme locale de producție și distribuție agricultura este în criză peste tot în lumea alimentară, care în mare măsură industrializată. Cum se poate? O industrie reconectează ferme mici și gospodării ce a demonstrat o creștere extraordinară în țărănești, gestionate într-o manieră productivitate, întinsă de-a lungul deceniilor, responsabilă față de mediu și oameni, cu dar care totuși a pierdut încrederea publică consumatorii din localitățile apropiate. din cauza distrugerii persistente a mediului Parte a acestei mișcări, Agricultura și preocupărilor tot mai numeroase legate Susținută de Comunitate reprezintă un de siguranța alimentară. Hrana, despre care fenomen recent, care s-a multiplicat asumăm că ne asigură supraviețuirea, este începând cu 197151 pe toate continentele și acum o sursă de probleme de sănătate pentru înregistrează o creștere constantă. mulți, iar sistemele care produc această hrană Pionera americană care lansa în 1986 distrug mediul. Această situație semnalează o modelul în SUA, Robyn Van En, rezumă problemă gravă. Agricultura Susținută de Comunitate: Ar trebui să ne întrebăm: facem agricultură, producători + consumatori + angajament dar cu ce scop? Agricultura este un sector reciproc anual = CSA52 și posibilități economic unic, multifuncțional, ce urmărește nesfârșite. Esența relației este angaja- multiple scopuri și are o diversitate de mentul reciproc: ferma hrănește oamenii, efecte secundare, atât pozitive, cât și oamenii susțin ferma și copartajează negative. Consecințele negative sunt însă costurile și riscurile inerente.53 tot mai îngrijorătoare. Agricultura modernă Agricultura Susținută de Comunitate este a adus poluarea cu pesticide, pierderea un parteneriat între un fermier și un grup biodiversității rurale, afectarea sănătății de consumatori, bazat pe un angajament omului prin consumul unor alimente cu reciproc privind durata colaborării, plata conținut patogen și prin abuz de antibiotice. și distribuția produselor agricole. În cele (...) Nu este suficient să înverzim pe alocuri agricultura. Schimbarea în gândire și în 51 Anul în care s-a lansat Asociația pentru practică trebuie să fie radicală.” Agricultură Organică Japoneză, care a promovat (Jules Pretty în prefața la studiului A Share primul parteneriat datat de Agricultură Susținută in the Harvest. A feasibility study for de Comunitate, Teikei (relație sau parteneriat în Community Supported Agriculture) japoneză). Bîrhală, B., Möllers, J., 2014, p.14. 52 CSA este acronimul de la Community Supported Agriculture (Agricultură Susținută de Comunitate, în engleză), conceptul folosit prima oară în Statele Unite și care astăzi acoperă o diversitate de inițiative cetățenești manifeste pe toate continentele. 53 Henderson, 2007. 48

mai multe cazuri, consumatorii plătesc în URGENCI56 a sintetizat 4 elemente-cheie avans, susținând astfel costurile producției ale inițiativelor de Agricultură Susținută de și generând stabilitate financiară pentru Comunitate. micul producător agricol. Țăranul54 va fi astfel susținut pentru un sezon întreg de Parteneriatul este caracterizat printr-un grupul de consumatori căruia el sau ea îi angajament reciproc între producători și asigură un coș săptămânal de alimente consumatori, care se obligă să producă și, provenind din ferma proprie (de la legume respectiv, să ridice și să consume produsele și fructe, la lactate, brânzeturi, produse de alimentare pe durata unui sezon agricol. panificație, pește, carne sau alte alimente specifice zonei). Angajamentul ferm între Caracterul local este dat de faptul părți (pe durata unui întreg sezon agricol), că schimburile între producători și la care se adaugă gestiunea colectivă, consumatori se produc la nivel local, dar transparența, plata unui preț corect și plata și de implicațiile privind dezvoltarea unei în avans, toate acestea asigură mecanismul comunități de proximitate și susținerea prin care atât beneficiile, cât și riscurile economiei locale durabile. Parteneriatele unei producții agricole responsabile și de Agricultură Susținută de Comunitate de proximitate55 sunt partajate între susțin relocarea economiei și a producției consumatori și fermier. hranei la nivel local. Deși legătura directă între producători Caracterul solidar: parteneriatul se agricoli și comunități de consumatori bazează pe o relație de solidaritate din proximitate nu este o inovație, fiind între participanți. Aceștia împart atât în fapt prezentă în diverse forme de-a riscurile, cât si beneficiile unei producții lungul întregii istorii, parteneriatele de naturale, reglate de ritmul naturii și în Agricultură Susținută de Comunitate respect față de mediul înconjurător, adaugă caracterului local un parteneriat față de patrimoniul ecologic și cultural. voluntar, practici de gestiune participativă, Consumatorii agrează cu producătorul solidaritate între participanți, eliminarea o valoare corectă a contractului, care să intermediarilor și a ierahiei. permită atât dezvoltarea parteneriatului, cât și să asigure condiții decente de muncă 54 Termenii de mic producător agricol, fermier și țăran și o retribuire corectă a lucrătorilor. sunt folosiți aici sinonimic, deoarece parteneriatele de Agricultură Susținută de Comunitate se dezvoltă Tandemul producător-consumator: partene- cu microferme sau gospodării agricole ce practică riatul se bazează pe relația directă între o agricultură la scală umană, responsabilă față de producători și consumatori, nu există mediu și oameni, adesea ecologică. intermediari și nici relații ierarhice între participanți.57 55 Modelele de Agricultură Susținută de Comunitate sunt orientate către producția și distribuția agricolă 56 URGENCI este rețeua internațională a locale, cu un focus asupra mediului și a practicilor parteneriatelor de Agricultură Susținută de agroecologice. În plus, reducerea semnificativă a Comunitate, formată în 2008, având în prezent sediul transportului, a utilizării ambalajelor și a risipei administrativ în Franța. alimentare contribuie suplimentar la consolidarea dimensiunii de agricultură responsabilă față 57 cf. Rețeaua URGENCI, http:// www.urgenci.net. de mediu. Consolidarea autonomiei micilor producători și securizarea microfermelor în fața competiției cu produsele agriculturii intensive, prin renunțarea la intermediari și la desfacerea prin piețe agroalimentare, se adaugă pașilor în direcția unei agriculturi locale durabile. 49