Ghid educativ despre valorile ariilor naturale protejate din Apuseni

Elaborarea instrumentelor pentru managementul Ghid educativ adaptativ al capitalului natural din ariile protejate despre valorile ariilor Parcul Natural Apuseni, ROSCI0002 Apuseni, naturale protejate ROSPA0081 Munţii Apuseni – Vlădeasa şi din Apuseni ROSCI0016 Buteasa - Cod SMIS: 122643 1

2

Cuprins 3 4 Invitație la cunoaștere 6 Ariile naturale protejate 10 Râurile 18 Turbăriile și mlaștinile 24 Peșterile 32 Pădurile 40 Pajiștile 46 Stâncăriile 52 Carstul 58 Comunități locale, cultură și tradiții 60 Măsurile de conservare a biodiversității 62 Activități pro-biodiversitate GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Invitație la cunoaștere Păduri, calcare și pajiști, peisaj carstic caracteristic Apusenilor România este astăzi țara cu cea mai mare diversitate Natura țării noastre este apreciată și lăudată pentru biologică din Uniunea Europeană, principalele două motive că își menține diversitatea biologică, determinată și care au determinat acest fapt fiind diversitatea reliefului, și a de existența a 5 regiuni biogeografice, cele mai multe zonelor climatice asociate acestuia, precum și a modului de care există pe teritoriul unei țări din Uniunea Europeană, conviețuire dintre om și natură de-a lungul timpului. suprapuse peste grupe majore de relief, cum sunt: Munții Carpați, dealurile și podișurile care îi înconjoară, Evoluția anumitor societăți umane, cunoscute azi ca mai câmpiile din zona de vest și sud a țării și zonele cele evoluate, s-a bazat pe “îmblânzirea” naturii și eliminarea sau mai joase ca altitudine, Delta Dunării și litoralul Mării controlul strict al speciilor cu care omul venea în conflict, Negre. De la zone înalte și mai reci până la zone joase înlocuind cât mai mult din ceea ce natura a oferit omului în și calde, de la zone umede bogate în ape la zone mod gratuit odată cu noile descoperiri tehnologice, pentru secetoase brăzdate de vânturi, de la zone sălbatice la a obține confort și bunăstare. În alte societăți, cum este și zone modificate de prezența milenară a omului, toate cazul țării noastre, viteza descoperirilor și adaptării la noile dau o diversitate de habitate pentru speciile care trăiesc tehnologii a fost mai lentă, ceea ce a permis menținerea azi în România. De aceea, azi în România avem cele mai unui mod de viață al oamenilor mai aproape de natură, mari populații sau număr de exemplare din speciile de utilizând cunoștințele și deprinderile pe care le-au învățat de carnivore mari, lup și urs din Uniunea Europeană, ceea la cei de dinaintea lor, prin care confortul și siguranța traiului ce indică o stare foarte bună a majorității ecosistemelor zilnic se baza pe conviețuirea armonioasă cu natura care îi și habitatelor naturale, dar de asemenea, cele mai înconjoară. importante suprafețe de păduri virgine, păduri pe care omul nu le-a modificat și care au ajuns în stadiul în care le găsim astăzi doar prin evoluție naturală. 4 INVITAȚIE LA CUNOAȘTERE

Munții Apuseni sunt o ramură a Munților Carpați, situați în vestul României, având aspect de insulă în cadrul mai larg al reliefului care îi înconjoară, nefiind legați prin culmi înalte de restul lanțului carpatic. Această stare de fapt îi face speciali, dar în același timp poate și mai vulnerabili. Totodată, zonele mai joase care îi înconjoară au fost acaparate integral de către noi, oamenii, dezvoltând așezări, construind infrastructură de transport sau cultivând terenurile, astfel încât pentru unele animale, această insulă montană a devenit un refugiu în care pot viețui în continuare. Peștera Ghețarul Scărișoara - adăpostește cel mai mare ghețar subteran din lume Istoricul declarării Parcului Natural Apuseni și a siturilor Natura 2000 Cea mai importantă caracteristică a Munților Apuseni este De aceea, pentru că omul a deprins îndeletniciri și a prezența carstului sau zonelor cu calcar, care sunt răspândite dobândit mijloace și resurse prin care azi poate face mai pe o arie largă, intercalate cu zone în care nu există carst. mult rău naturii decât în toată istoria omenirii de până Această caracteristică determină recunoașterea acestor acum, tot omul este cel care trebuie să se îngrijească munți ca cea mai importantă zonă carstică a României, să păstreze moștenirea vie, natura ca și fundament al care adăpostește mii de peșteri. Aceste zone carstice sunt dezvoltării societății umane, pentru ca și cei care vor veni unele din cele mai sensibile ecosisteme pentru că apa este după noi, să beneficieze de aceleași valori naturale de care principalul modelator al calcarului, este cea care pătrunde în am beneficiat noi cei care am venit după cei de dinaintea subteran, formând în milioane de ani o lume de basm, lumea noastră. peșterilor, dar este și cea care poate fi poluată și deteriorată de activități necontrolate ale omului, putând să conducă la De aceea a apărut nevoia de conservare a naturii și de distrugerea în câțiva ani a ceea ce natura a creat cu migală în înființare de zone cu reguli speciale, în care să poată fi milioane de ani. controlată orice acțiune care poate distruge natura, iar noi oamenii să reînvățăm că facem parte din natură, așa au De asemenea, carstul din Apuseni este mai special și pentru apărut ariile naturale protejate. că la suprafață este acoperit cu păduri, ca o pătură verde care controlează fluxul apelor din precipitații, menținând stratul Alin Marius Moș de sol și determinând existența unei mari diversități de specii și habitate naturale. În tot acest cadru natural de poveste a Director apărut la un moment dat și omul, care și-a dezvoltat forme Administrația Parcului Natural Apuseni de conviețuire cu natura care nu au deteriorat frumusețea și bogăția acestor locuri, dar care în timp, fără o grijă și atenție 5 sporite, datorită lipsei controlului anumitor activități cu potențial distructiv, ar putea să deterioreze bogăția naturii, iar în timp chiar să conducă la pierderi ireversibile pentru natură și mai ales pentru oameni. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Ariile naturale protejate Peisaj caracteristic cu pajiști montane din Apuseni Ce este o Arie Naturală Protejată? De câte feluri sunt ariile Aria Naturală Protejată este o zonă a cărei limite au fost naturale protejate? stabilite prin lege și care trebuie să fie respectate de către În prezent ariile naturale protejate sunt de mai multe toți cei care desfășoară orice fel de activități în acea feluri (categorii) așa cum sunt ele recunoscute pe plan zonă, fie că este terestră, subterană sau pe suprafața internațional și adoptate prin lege în România, de la și în profunzimea apelor. Pe suprafața ariei naturale rezervații științifice, în care este prioritară evitarea protejate înconjurată de aceste limite, se urmărește în mod oricărei activități umane pentru a putea proteja specii și prioritar protecția și conservarea speciilor și habitatelor, habitate extrem de sensibile sau pe cale de dispariție, a resurselor naturale, dar și a modului de conviețuire a parcuri naționale, în care se protejează sălbăticia, omului cu natura în anumite cazuri, atunci când sunt omul având voie doar să o admire prin forme de turism activități care nu dăunează naturii, cum sunt activitățile controlat, monumente ale naturii, care protejează tradiționale sau turismul responsabil. elemente unice extrem de vulnerabile cum ar fi un copac, o cascadă, un fenomen geologic sau o peșteră, Pentru că omul a stabilit aceste arii naturale protejate ca rezervație naturală ca zonă în care sunt protejate pe parte a regulilor de conviețuire cu natura, a fost nevoie suprafețe mai mici, chiar și în prezența activității omului, și de o diferențiere a nivelului de protecție, în funcție de specii și habitate sau elemente de relief unice sau rare, și importanța a ceea ce trebuie protejat și de legăturile create până la parcuri naturale unde determinantă este relația între om și natură pe acea suprafață. Astfel în ultimele omului cu natura, din care pe termen lung a rezultat ceea decenii, prin dezvoltarea cunoașterii în acest domeniu au ce azi denumim peisaj, adeseori cu valoare foarte mare fost create mai multe categorii de arii naturale protejate, pentru asigurarea unei diversități ridicate de specii și de la cele în care sunt luate în considerare cele mai habitate. Poate că parcurile naturale sunt cel mai bun restrictive reguli pentru activitățile umane, fiind prioritare exemplu de evoluție a omului ca parte a naturii și nu doar legile naturii, și până la cele în care prezența omului ca element separat, dar și de modele de dezvoltare a și a activităților umane tradiționale nedistructive sunt societății umane, într-o lume în care impactul în creștere obligatorii să fie integrate în cadrul natural, generând ceea a activităților umane asupra naturii generează pericole și ce numim astăzi peisaj, adică rezultatul interacțiunii pe amenințări grave la adresa viitorului omenirii. termen lung dintre om și natură. 6 ARIILE NATURALE PROTEJATE

Roua cerului (Drosera rotundifolia) Peste suprafața Parcului Natural Apuseni se suprapun 2 situri Natura 2000, respectiv ROSCI0002 Apuseni, cu Bălileasa - locație ReConectare la natură o suprafață de 75.876 hectare și ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa, cu o suprafață de 92.859 hectare, Pe lângă categoriile de arii naturale protejate anterior, ambele având suprafețe mai mari, întinzându-se și recunoscute la nivel internațional, în România mai sunt pe zone situate și în afara parcului, în zona de nord a adoptate prin lege și alte feluri de arii naturale protejate, acestuia. În imediata vecinătate a parcului, în partea de cum sunt siturile Natura 2000, ca parte a rețelei Natura nord, suprapus integral cu ROSPA0081 Munții Apuseni- 2000 creată și dezvoltată de țările Uniunii Europene Vlădeasa se află ROSCI0016 Buteasa, cu o suprafață de sub coordonarea Comisiei Europene, cu rol de a proteja 396 hectare. zonele esențiale pentru speciile și habitatele cuprinse în Directivele europene de specialitate. Aceste specii și La acestea se adaugă cele 55 de rezervații și habitate sunt considerate amenințate, vulnerabile, rare, monumente ale naturii, cu suprafețe reduse de câteva endemice, sau sunt caracteristice uneia sau mai multora hectare până la câteva sute de hectare, dintre acestea dintre cele 9 regiuni biogeografice identificate în prezent doar rezervația naturală Vârful Buteasa este situată în pe suprafețele tuturor statelor Uniunii Europene. afara parcului, dar suprapusă cu ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa și ROSCI0016 Buteasa, restul de 54 de Astfel, în România sunt 2 feluri de arii naturale protejate arii naturale protejate de mici dimensiuni suprapunându- din categoria situri Natura 2000, și anume ariile de se integral cu Parcul Natural Apuseni. protecție specială avifaunistică, având acronimul SPA, care vizează protejarea speciilor de păsări de interes Prin suprapunere toate ariile naturale protejate de mai sus la nivelul Uniunii Europene și siturile de importanță acoperă o suprafață de 96 608,4 hectare. comunitară, având acronimul SCI, care vizează protejarea tuturor speciilor și habitatelor de interes la Harta Parcului Natural Apuseni și a tuturor celorlalte 58 de nivelul Uniunii Europene, mai puțin speciile de păsări care arii naturale protejate asociate acestuia poate fi vizualizată fac obiectul protecției prin SPA. în paginile următoare. Pentru detalii poți să accesezi https://ec.europa.eu/ 7 environment/nature/natura2000/faq_ro. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Localizare / Location Remeți Ucraina / Ukraine Lunca Vișagului HuUnnggaarriya / Roșia /MBalraecakNSeeaagraSM MMBT SV Moldova Serbia SJ BN IS BH CJ NT AR MS HR TM BC VS GL AB HD SB BV CV VN CS GJ VL AG PH BZ BR TL DB MH IF IL DJ OT GR CL CT TR Bulgaria Meziad Beiușele Peştera Vârfuraşu Cresuia 5! Curățele Pocioveliște Nimăiești Stâna de Vale ROSC5!I0016 Budureasa Vârful Buteasa Beiuș Sistemul carstic Sm la O Peştera Cerbului - Avenul cu Vacă Săritoarea Piatra Grăitoare !5 Bohodeiului (coasta de SE 5! !5 5! a Brăiesei) Ferice !5 5! Vârful Cârligaţi !5 (Versantul Sudic) Peştera 5! Poienii Fâneaţa Pietrele Cetatea de Jos Boghii Rădesei Izvoarelor Crişul Pietros Sudrigiu Poieni de Sus !5 Platoul Cociuba Mică Gurani Carstic Padiş Rieni Piatra Boga 5! Petrileni Bulzului !5 Ștei Lunca Stâncești Pietroasa Groapa de Padiș Molhasul Dumbrăvani Brădet la Barsa de la Izbu !5 !5 !5 !5 Depresiunea !5 Molha Bălileasa din Izbu Valea de Jos Peştera Gheţarul 5! Vârful Biserica Moțești lui Micula Focul Viu !5 Moţului Pe 5! 5! Vâ Valea de Sus Piatra Chișcău Galbenei Poiana !5 !5 5! !5 Florilor 5! Cheile Peştera !5 5! Avenul Borţig Urşilor - Chişcău Giulești Groapa Complexul Gârdisoarei !5 Seghiște Ruginoasă - carstic Cetăţile Peștera !5 Valea Seacă Ponorului Coiba Mică 5!5! 5! 5! Platoul Carstic Peştera Casa de Piatră Câmpani Sighiștel !5 Lumea Pierdută Coiba Mare 5! Peştera Av Valea Sat Vacanță Poienița Hodobana !5 5! Do Sighiştelului Hod5!obana Fânațe Avenul din Vârtop Hoanca Izbucul Tăuz Avenul din Urzicarului Şesuri Bubești Peştera Cobleș Hoanca Apei 5! Nucet Băița-Plai Avenul de Gh Băița la Tău Izlaz !5 Gârda Arieșeni Răvicești Avrămești Peştera Păntești Pojarul Poliţei Stur Fața Lăpușului Legendă Limitele ariilor protejate aflate în administrarea APNA Gârda de S \")\" \")\" Limita Parcului Natural Apuseni Limita ROSCI0016 Buteasa Limita ROSCI0002 Apuseni Limita ROSPA0081 Muntii Apuseni Vladeasa Zona de Conservare Speciala conform O.M. 552/2003 !5 Rezervații și Monumente ale Naturii 8 ARIILE NATURALE PROTEJATE

ORA!.DEA ALEŞD !. Vișagu Alunișu Sâncraiu Hue.!din Săcuieu Be.!iuş !. Ştei !. Turda !. Călata Ab.!!.rud Br.!ad Zlatna !. .! Rogojel Buteni DE!.VA Ciuleni Bociu Văleni Mărgău Finciu º Scrind-Frăsinet Călățele Râșca Răchițele Dealu Negru Peştera Beliș meilor de Onceasa Dealu Botii Bălcești Giurcuța 5! Peştera Mare (de de Sus pe Valea Firei) Ciurtuci Complexul Doda Pilii Mărișel Smida carstic din Măguri Valea Ponorului Satul de vacanță Ic Ponor Peştera din Piatra Ponorului l Mare Poiana Horea uc aşurile Valea ucelor eştera ârtopaşu Peştera din Pârâul Orbului Peştera Gheţarul de la Vârtop Peştera din Petreasa Peretele Zânzești Dârninii Sfoartea Trifești Dealu 5! venul cu Ordâncușii Negești 5! Izbucul Dârlești Giurgiuț Pătrușești ouă Intrări Mătişeşti Ocoale Mătișești Butești Preluca Baba n Horea Teiu Peştera Gheţarul heț!5ari de la Scărişoara !5 Prelucă Se5!acă Dealu Frumos Costești Fericet Măncești 5! Pliști 5! Hănășești Runca Dealu Lămșoi ru Izbucul Cheile Roșești Rusești Poliţei Ordâncuşei Lespezea Budăiești Munună!5 Cheile Sohodol 5!!5 Mândruţului Dobrești !5 Cheile Albacului Știuleți Scărișoara Florești !5 Fața Bărăști Albac Sus Izvoarele Botești Deve Peştera Tamborești Izbucul Poarta Pleșești Cionești Coteţul lui Ionele Potionci Dobreştilor După Pleșe Peștera Rogoz de sub Zgurasti Poduri-Bricești Dealu Frumos GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 9

În Parcul Natural Apuseni și în siturile Natura 2000 cu care se suprapune, apele curgătoare crează o vastă rețea hidrografică, formată din izvoare, pâraie, cascade, râuri ce modelează relieful la suprafață, cât și o vastă rețea subterană formată din izbucuri, cursuri de apă subterane, cascade subterane și ponoare. Râurile, forța ce modelează Parcul Natural Apuseni la suprafață și în subteran De la spectaculoasele izbucuri și pâraie Izbucul este locul unde apa unui râu subteran va forma un repezi de munte până la râurile mari și izvor și va aduce apele la suprafață. Este specifică zonelor importante, apele au modelat Munții carstice, ca de exemplu Izbucul Tăuz a cărui adâncime Apuseni, atât la suprafață cât și în este de peste 80 de metri. subteran, creând totodată habitate naturale de mare valoare. Apa din valea Cetăților intră prin portalul Cetăților Ponorului în peștera cu același nume Ponorul este locul situat la capătul unei văi, acolo unde apa întră în subteran după ce și-a creat un loc de trecere prin dizolvarea rocii de calcar, formând în final un râu subteran pe parcursul unei peșteri. Uneori ponoarele nu sunt suficient de mari pentru ca omul să poată intra în subteran, cum este ponorul din Poiana Ponor, alteori formează adevărate portaluri de acces în subteran de foarte mari dimensiuni cum este portalul Cetăților Ponorului, care are peste 70 m înălțime. Polia este o depresiune carstică, adică o zona plană situată pe calcar și înconjurată de zone calcaroase mai înalte formând un fel de bazin închis. Faimoasa Poiană Ponor este singura polie din România, fiind străbătută de un râu, care datorită debitelor de apă foarte mari la viituri, în special primăvara, formează un lac temporar pe aproape toată suprafața poliei. Izbucul Tăuz, locul în care apa iese din pântecele calcarelor pentru a alimenta râul Gârda Seacă 10 RÂURILE

Polia Poiana Ponor cu lac format temporar Care sunt cele mai importante • Ecosistem acvatic - ecosistem care include râuri și lacuri din Parcul Natural Apuseni și din siturile Natura 2000 suprafețele de apă și organismele care trăiesc în aceste cu care se suprapune? ape, atât dulci cât și sărate; Ca vizitatori, putem descoperi la tot pasul în Parcul Natural • Lanţ trofic - relațiile de hrănire dintre Apuseni ecosistemele acvatice reprezentate de râuri și lacuri, ce însumează o suprafață impresionantă de luciu organismele componente ale unui ecosistem; de apă, din care cele mai întinse sunt cele două lacuri de acumulare, Beliș - Fântânele și Drăgan (ce se afla doar • Piramidă trofică - modalitatea grafică de a arăta în ROSPA0081 Munții Apuseni-Vlădeasa), care au 826 hectare, respectiv 292 hectare. transferul de materie și energie de-a lungul lanțului alimentar; Dintre cele peste 30 de cursuri de apă ale Parcului Natural Apuseni, cele mai importante sunt râul Arieșul Mare, ce • Nevertebrate - animale lipsite de coloană curge în regiunea sud-sud-estică a parcului natural și râul Someșul Cald, care curge în partea nord-estică a parcului, vertebrală și de schelet osos intern. alimentând Lacul Beliș - Fântânele. De asemenea, Crișul Pietros este situat în partea de vest a parcului, alimentat Râurile se desfășoară pe o de afluenții săi, râurile Boga și Galbena. Râul Crișul Băiței lungime totală de mai bine de 350 km, formează limita sud-vestică a parcului, și nu în ultimul irigând natural pădurile și pajiștile rând, râul Drăgan, situat în nord-vestul parcului, care Parcului Natural Apuseni. alimentează lacul de baraj Drăgan. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 11

Ce sunt și cum funcționează lanțurile Biocenoză - cuprinde totalitatea organismelor, trofice în natură? formată din specii ale regnului vegetal și animal, aflate în relații între specii de hrănire, În cadrul oricărui ecosistem regăsim un echilibru reproducere, etc. dinamic creat prin relații bazate pe nevoia reciprocă de schimb de materie și energie. De fapt, fiecare Biotop - reprezintă totalitatea factorilor abiotici organism este într-o permanentă interacțiune cu alte dintr-un spațiu bine determinat care asigură exis- verigi ale lanțului său trofic. tența speciilor de plante și animale; Imaginați-vă lanțul trofic sub forma unui sistem Biodiversitate (diversitatea biologică) - varietatea piramidal, cu baza reprezentată de producătorii, ce genelor, a speciilor și a ecosistemelor care consti- constă în general în producători de origine tuie viața pe pământ; vegetală, apoi consumatorii primari de origine animală, iar în vârful piramidei consumatorii Ecosistem - relațiile dintre biotop și biocenoză, secundari și/sau terțiari, aceștia din urmă neavând adică relația dintre factorii de mediu și organis- prădători naturali în acel tip de ecosistem. În acest fel mele vii determină formarea și existența ecosiste- fluxul de materie și energie circulă de la o specie la melor; alta, într-un singur sens. Lanț trofic - niveluri trofice succesive într-o Pe același nivel trofic sunt plasate toate organismele comunitate, prin care energia este transferată prin care aparțin aceleași categorii trofice și își procură hrănire; energia pătrunde în lanțul alimentar în hrana prin același număr de verigi în raport cu pro- timpul fotosintezei de către producătorii primari ducătorii primari. (în principal plante) și trece apoi prin consumarea hranei la animale erbivore (consumatori primari) Piramida trofică este reprezentată grafic printr-o și apoi la animale carnivore (consumatori piramidă în trepte, ce ilustrează relațiile trofice secundari și terțiari); dintr-o biocenoză, reprezentând speciile plasate pe același nivel trofic, fie ca număr de indivizi, biomasă Nivel trofic - specii diferite care realizează aceeași sau energie din fiecare nivel trofic. Pe măsură ce ne funcție în procesul de transfer al materiei și îndreptăm spre vârful piramidei trofice, se observă energiei din cadrul unei biocenoze. creșterea taliei organismului, numărul de exemplare, durata de viață este mai ridicată, dar scade numărul De ce sunt importante râurile de descendenți. pentru Parcul Natural Apuseni? La finele capitolelor care descriu habitatele specifice În primul rând acestea sunt foarte spectaculoase ca pe care le regăsim în Parcul Natural Apuseni și situ- peisaj, ele modelând permanent zona Parcului Natural rile Natura 2000 cu care se suprapun, vom observa Apuseni o lume parcă desprinsă din basme! că diversitatea de specii de pe nivele trofice diferite variază în funcție de tipul de habitat. Deși în mod De asemenea, dacă le privim cu atenție, descoperim normal la baza piramidei, vor regăsi o mare varietate incredibila bogăție de specii și habitate ce depind de de specii care asigură suportul pentru nivelurile supe- râurile din Apuseni. rioare ale piramidei trofice, ale condițiilor particulare de biotop, vor crea piramide trofice foarte diverse. În cadrul unui ecosistem speciile și habitatele depind unele de altele. De la prima vedere putem observa Crișul Pietros, cel mai important râu vegetația de pe malul râurilor, este diferită de cea din din zona vestică a parcului și siturilor Natura 2000 restul zonelor. Plantele, arbuștii și arborii iubitori de 12 umiditate se regăsesc la tot pasul. De la vegetația lemnoasă formată din speciile de salcie și arin negru din zona joasă (300-800m) și până la pădurile de arin alb în zonele mai înalte (800-1000 m), iar apoi apar pădurile de conifere ce însoțesc cursul râurilor până în zona izvoarelor. RÂURILE

Care sunt cele mai cele mai atractive Lacul animale și plante și habitatele acestora? de acumulare Drăgan De-a lungul râurilor putem vedea specii de plante iubi- toare de umiditate precum salcia, arinul negru, arinul Chiar pe cursul apelor putem observa alge, precum alb, captalanul, dar și specii foarte rare în lume, cum ar fi mătasea broaștei (Spirogyra sp.) și diverse specii liliacul transilvănean (Syringa josikaea). de mușchi de apă, iar pe maluri sau în zonele dintre șuvoaiele de apă se dezvoltă plante vasculare, pre- În Pacul Natural Apuseni această specie are cele mai cum calcea calului (Caltha laeta) și stupitul cucului mari populații din tot arealul speciei, care se restrânge la (Cardamine amara). Munții Apuseni și câteva zone din Ucraina. În imediata apropiere a râurilor se dezvoltă habitate foarte valoroase cum sunt pădurile de arin, denumite popular arinişuri sau zăvoaie de arin, ce sunt localizate de obicei în lungul apelor curgătoare. Habitatul 91E0 – Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior Ce rol au aceste plante și cum La rândul lor aceștia reprezintă hrană pentru funcționează consumatorii secundari, cum sunt speciile de răpitori, piramida trofică din râuri? ca de exemplu păstrăvul și vidra, aceasta fiind în vârful piramidei trofice pentru acest tip de ecosistem. Toată această masă vegetală reprezintă hrana atât de prețioasă care stă la baza piramidei trofice! Astfel, plantele acvatice sunt producători de bază pentru Care sunt cele mai importante specii animale ce consumă hrană vegetală, denumiți consumatori de plante și animale din zona râurilor primari. Între acestea sunt numeroase nevertebrate, cum din Parcul Natural Apuseni? sunt larvele speciilor din Ordinul Trichoptera sau cele din Ordinul Diptera, care constituie hrană pentru consumatorii În apele curgătoare din Parcul Natural Apuseni secundari, racul bihorean (Austropotamobius bihariensis) întâlnim o mare variate de organisme, alge, plante și racul de râu (Astacus astacus), dar și vertebrate acvatice, și animale! cum sunt peștii. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 13

Vidra Știați că? Vidra (Lutra lutra) este un mamifer • Vidra se mai numește popular carnivor care trăiește în aceste lutră și câine de râu? ecosisteme, întâlnit în Europa, Asia și • O vidră poate mânca zilnic până nordul extrem al Africii. Vidra poate la un sfert din propria greutate? ajunge la dimensiuni de până la 1 metru • Vidrele vânează până la 5 ore și jumătate lungime și la o greutate de pe zi? 15 kilograme, se hrănește în principal • Câteva familii de vidră trăiesc în cu pește, dar consumă și raci, amfibieni, Parcul Natural Apuseni pe cursul melci, și șoareci de apă. Masculii trăiesc râurilor Someșul Cald, Gârda solitari, căutând-și pereche numai în Seacă, Crișul Pietros, Arieș și Beliș? perioada împerecherii, iar femele se ocupă de creșterea puilor. Perioada Vidra (Lutra lutra) de reproducere este aprilie-mai, dar în cazuri mai rare se pot reproduce în orice perioadă a anului. Racul bihorean Racul bihorean (Austropotamobius Racul bihorean (Austropotamobius bihariensis) bihariensis) Este o specie care se găsește doar în România, arealul său fiind strict Știați că? limitat în vestul Munților Apuseni! • Cel mai probabil specia are originea în nordul Munților Dinarici, situați în sudul Racul bihorean ocupă cursul superior al Europei în Peninsula Balcanică, iar ca urmare a unor fenomene tectonice, populațiile râurilor Crișul Pietros, Valea Boga, Valea au migrat în zona Apusenilor odată cu masa de uscat desprinsă la începutul Miocenu- Galbenei, Valea Crăiasa și este de fapt lui, cu circa 15 milioane de ani în urmă? un rac de dimensiuni mici, rar atingând • Masculii se deosebesc de femele datorită cleștilor, mai mari la masculi, dar și a 10 centimetri în lungime. Carapacea este formei abdomenului, mai lat la femele? netedă, iar coloritul de pe spate variază în nuanțe de brun. Are clești puternici și trăiește în ape curgătoare curate (izvoare, pâraie), dar accidental poate ajunge și în apele subterane odată cu viiturile. De obicei preferă galeriile pe care le sapă în maluri de pământ, dar frecvent trăiește ascuns și printre rădăcinile din apă ori sub pietre sau bolovani. Este activ mai cu seamă noaptea, consumând aproape orice fel de hrană, reprezentând un adevărat sanitar al apelor! Codobatura de munte Știați că? Codobatura de munte (Motacilla cinerea) • Adesea masculul poate îngriji este o pasăre de dimensiunea unei vrăbii, singur de pui în timp ce femela dar cu coada foarte lungă, ce cuibărește poate depune ouă pentru a doua în general de-a lungul pâraielor și râurilor oară? din zona de munte. • Dintre speciile de codobatură, cea de munte este posesoarea celei Lungimea corpului este cuprinsă între 17 mai lungi cozi și a celor mai scurte și 20 centimetri, iar anvergura aripilor este picioare? de 26 centimetri, iar longevitatea maxim atinsă în sălbăticie este de 13-14 ani. Codobatura de munte (Motacilla cinerea) 14 RÂURILE

Calcea calului Știați că? Calcea calului (Caltha laeta) crește sub • Calcea calului este o plantă formă de buchete dense și bogate cu medicinală folosită la calmarea tulpinile groase iar florile sunt mici și au sistemului nervos? o nuanță galbenă intensă, fiecare fiind • Popular se mai numește bilbor, formată din 5 până la 9 petale. Calcea bolboci, bulbac, călci, cojană, capră calului este o planta perenă de talie mică, nemţească, ceapă nemţească, cu perioadă de înflorire care începe în luna chelceză, gălbinele, jorea galbenă, aprilie și ține până la sfârșitul lunii mai. laba-gâştei sau ochiul-boului? Ea crește atât în zone însorite , cât și în locurile umbroase din preajma râurilor, la marginea pâraielor și a mlaștinilor. Calcea calului (Caltha laeta) Zglăvoacă Știați că? Zglăvoaca sau zglăvocul (Cottus • Zglăvoaca poate trăi până la 10 gobio) este un pește de apă dulce care ani? atinge în medie 6 până la 10 centimetri • Lățimea capului la unele lungime și care trăiește în apele curate exemplare egalează aproape repezi de munte. Acesta stă ascuns lungimea capului? mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și arareori înoată, fiind mai mult Zglăvoaca (Cottus gobio) sedentar. Foarte lacom, se hrănește cu nevertebrate, larve de amfibieni (broaște), peștișori tineri și icre ale altor specii de pești, dar mai ales de păstrăv. Depunerea ouălor are loc în februarie, când femela depune până la 1000 de icre sub pietre sau într-o gropiță care este săpată în prundiș, în nisip sau pietriș de mascul cu înotătoarele lui pectorale. Liliacul transilvănean Știați că? Liliacul transilvănean (Syringa • Liliacul transilvănean este o josikaea) este un arbust cu tulpini rigide, specie pe care o întâlnim doar bine ramificat, de la 3 până la 4 m în Munții Apuseni în România înălțime. și în câteva regiuni din Ucraina. Distribuția sa este limitată la câteva Frunzele sunt eliptice și arcuite, de 6 situri mici, adesea de-a lungul râu- până la 12 cm lungime, cu nervuri clar rilor sau în pădurile de arin aflate vizibile. Inflorescențele apar doar în de-a lungul râurilor. vârful ramurilor, florile având o nuanță • Florile sunt parfumate și atrag delicată purpurie și au formă tubulară insectele polenizatoare. de 1,5 cm lungime. 15 Liliacul transilvănean (Syringa josikaea) GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Mreana vânătă Știați că? Mreana vânătă (Barbus meridionalis) Mreana vânătă (Barbus meridionalis) • Are spatele vânăt (de unde și numele) și abdomenul alb-gălbui? trăiește în special în râurile colinare (de • Se hrănește cu larve de insecte acvatice, crustacee, viermi și vegetație acvatică? deal) și de munte din Transilvania, cu ape curgătoare limpezi și bine oxigenate, alături de păstrăv și lipan. În perioada de reproducere, peștele urcă în bancuri pe râuri pentru a ajunge la locurile de reproducere, depunerea icrelor având loc în cicluri, fiecare femelă depunând câteva sute de icre. Mierlă de apă Mierla de apă (Cinclus cinclus), cunoscută și sub numele de pescărel negru, are colorit cafeniu închis (sau negru- cenușiu) pe partea superioară, are o pată albă mare pe piept și gușă, iar abdomenul este cafeniu închis sau brun-roșcat. Este răspândită pe cursul râurilor repezi din zona pădurilor Mierlă de apă (Cinclus cinclus) de amestec și conifere și ocazional pe malurile stâncoase ale lacurilor. Se hrănește în principal cu nevertebrate Știați că? acvatice, cu icre și pești mici pe care îi prinde, de obicei, sub • Vânează și sub apă? apa din albia râurilor. • Cântecul ei este un ciripit melodios, “zit-zit”? Cuibul este în apropierea sau deasupra apei, fiind o construcție spațioasă formată din mușchi și tulpini de iarbă, căptușită cu frunze uscate și acoperită cu mușchi. Acoperișul, depășind marginea cuibului, lasă o intrare laterală în cuib, îndreptată spre apă. ATENȚIONARE! Cu toate eforturile de a opri acest fenomen, atât locuitorii din Parcul Natural Apuseni și a siturilor Râurile și lacurile Parcului Natural Apuseni Natura 2000, cât și numărul mare de turiști con- se află sub o presiune permanentă din partea tinuă să arunce deșeuri în apropierea râurilor și comunităților umane prin lucrările de îndiguire lacurilor, generând un impact negativ semnificativ cauzate de extinderile urbane, precum și asupra mediului înconjurător. Evacuarea apelor a acumulărilor de deșeuri plastice depozi- reziduale direct în afluenții râurilor sau în lacuri, tate fără control în albiile minore, majore și determină poluarea chimică și biologică a acestora. părăsite ale râurilor, fiind apoi transportate Pe lângă acest aspect deosebit de grav, poluarea sute de kilometri în aval, ajungând să formeze mai generează și un miros și aspect respingător, pături plutitoare imense de deșeuri plastice pe luciul apelor din lacurile de acumulare aflate cu un efect negativ asupra activității turistice. pe cursul acestora. 16 RÂURILE

Ce să nu faci de-a lungul unui râu apele și lacurile, speciile introduse din alte zone pot sau unui lac... afecta grav speciile locale și chiar pot duce la dispar- iția în timp a acestora; - să nu pescuiești neautorizat și excesiv; de preferat - să nu deversezi ape poluate sau orice alte sub- pescuiește prin metoda ”prinde și eliberează”; stanțe lichide în apele curgătoare sau în lacuri, ca de - să nu modifici cursul râului, de exemplu construcția exemplu apele menajere; de baraje și microhidrocentrale care ar trebuie inter- - să nu arunci deșeuri în apă și să nu depozitezi zise sau limitate; deșeuri în apropierea râurilor și lacurilor; - să nu intri cu mijloace motorizate (autovehicule de - să nu tai arborii și alte specii vegetale de pe malul teren, ATV-uri, motociclete, etc) în râuri sau în lacuri; apelor deoarece acestea au și rolul de a fixa malurile. - să nu introduci alte specii de pești care nu fac parte din fauna locală, aceștia putând repopula cu pești Piramida trofică Consumator terțiar Consumator secundar Consumator primar Producător primar Vidra Lutra lutra Mreana vânătă Zglăvoaca Codobatură de munte Mierla de apă Chișcar Racul bihorean Păstrăvul de munte Barbus meridionalis Cottus gobio Motacilla cinerea Cinclus cinclus Eudontomyzon Austropotamobius Salmo trutta fario danfordi bihariensis Baetis sp. Ephemerella sp. Piciorul cocoșului Coronița apei Hreanul broaștei Calcea calului Ranunculus fluitans Saxifraga stelaris Cardamine amara Caltha laeta GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 17

În Parcul Natural Apuseni și în siturile Natura 2000 cu care se suprapune, apele joacă un rol important nu doar atunci când sunt repezi și tumultoase, ci și când abia curg sau stagnează, formând astfel, după perioade lungi de timp, zone mlăștinoase foarte valoroase prin speciile de plante și animale adaptate la aceste zone umede. Turbăriile și mlaștinile, arhivele biodiversității în Apuseni Ce se întâmplă de fapt? Cum se formează și ce este turba? Cum acționează apa? Ei bine, materialul principal din În peisajele caracteristice ale Apusenilor ce abundă în aceste mlaștini, turba, reprezintă zonele carstice care adăpostesc peșteri, chei și culmi, un substrat umed asemănător prezența unor suprafețe ca de burete verde din mușchi solului, care se formează în urma îmbibat cu multă apă șochează de-a dreptul și ne face să descompunerii plantelor moarte, în ne întrebăm cum de s-a acumulat atâta mușchi într-un special a mușchilor, într-un mediu singur loc. mlăștinos. Din cauza cantității scăzute de oxigen din apă, resturile Dacă ne apropiem de aceste straturi de mușchi, vom vegetale se descompun foarte greu, acumulându-se în observa că sunt pline de viață, aici găsindu-se plante rare, straturi sub formă de turbă. Zona joasă se umple cu turbă foarte valoroase, unele dintre ele fiind insectivore, sau și în timp se bombează, pe ea crescând plante tolerante la tritoni și broscuțe perfect camuflate, iar arborii piperniciți, soluri foarte acide și sărace în nutrienți. trunchiurile de copaci în descompunere, fluturii și libelulele întregind superbul peisaj al turbăriilor. Stratul de turbă crește în timp îndelungat și depinde de aportul de apă și de temperaturile înregistrate în anii Care sunt zonele în care se respectivi. Ca exemplu, pentru o creștere formează mlaștini? cu 20 până la 60 de centimetri a stratului de turbă este nevoie de peste În Apuseni, în cele mai multe cazuri, apele dizolvă calcarul 1000 de ani! formând chei spectaculoase sau modelând peșteri. Se întâmplă însă ca în unele zone relativ plane mai joase, Gândiți-vă așadar câți ani apele să se acumuleze formând zone umede. Astfel, în le-au trebuit Molhașurilor de la Izbuce să ajungă Parcul Natural Apuseni s-au format mlaștinile de turbă la o grosime a turbei între 4 și 7 metri atingând cum sunt Molhașurile de la lzbuce sau cele din Padiș, uneori adâncimi de peste 9 metri. Barsa, Onceasa, Călineasa, Vărășoaia și Ic Ponor. 18 TURBĂRIILE ȘI MLAȘTINILE

În anumite anotimpuri culorile plantelor de turbării sunt foarte vii și impresionează ochiul vizitatorului! La ce sunt folositoare aceste zone ? • Plante insectivore - grup restrâns de plante Turba reprezintă un mediu foarte bun pentru conservarea care, pe lângă nutriția normală, au însușirea de a diferitelor rămășițe ale unor animale care au trăit în se hrăni cu insecte; trecut sau chiar a polenului plantelor existente în diferite perioade de timp în zonă, iar acest lucru face ca turbăriile • Carst - eroziune a calcarelor și a gipsurilor de către să fie adevărate arhive ale naturii care ne arată ce plante și animale au trăit în Parcul Natural Apuseni în ultimii apă, însoțită de formarea de pâlnii, peșteri sau râuri zece mii de ani, ceea ce este nemaipomenit! subterane; Turbăriile din Parcul Natural Apuseni și siturile Natura • Nutrient - este o substanță chimică utilizată de 2000 cu care se suprapune, mai au încă un rol, cu adevărat extraordinar, acela e a reține dioxidul de carbon către organismele vii pentru supraviețuire, creștere și din atmosferă! reproducere; Ecosistemele zonelor cu turbă reprezintă cel mai eficient • Desecare - secare a surplusului de apă dintr-un depozit de carbon dintre toate ecosistemele terestre. Zonele cu turbă acoperă numai 3% din suprafața Terrei teren umed pentru a-l face cultivabil sau apt pentru însă conțin 30% din toată cantitatea de carbon din sol construcții; la nivel global. Aceasta face ca zonele cu turbă să fie cel mai eficient depozit pe termen lung al carbonului de • Turbărie - loc mlăștinos, bogat în vegetație, din ale pe Pământ. Tocmai de aceea, distrugerea ca urmare a activităților umane a turbăriilor duce la creșterea cărei resturi se formează turba; emisiilor globale de dioxid de carbon până la 2-3 gigatone pe an, o cantitate imensă, care la rândul ei afectează • Amfibieni - animale vertebrate cu temperatura stratul de ozon și crește temperatura, creându-se astfel așa-numitul ”efect de seră”. corpului variabilă, care pot trăi în apă și pe uscat. Plantele din turbărie au culoarea verde la începutul sezonului de vegetație. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 19

Jneapănul (Pinus mugo) Știați că în Munții Apuseni găsim una dintre cele mai mari densități de turbării și mlaștini din întreaga țară, multe dintre acestea fiind situate în Parcul Natural Apuseni? Peisaj din Molhașurile de la Izbuce Ele însumează mai mult de o treime din totalul de 265 turbării înregistrate în România, respectiv 99 Printre cele mai renumite turbării din România se numără de locuri mirifice, ce păstrează amintirea miilor de și turbăriile din Parcul Natural Apuseni, așa cum sunt cele ani scurse de la formarea acestora, prin depozitele de la Molhașurile de la Izbuce, ce acoperă nu mai puțin adânci de turbă! de 48 de hectare, incluzând alte turbării cu suprafețe mai mici, separate de șiruri de păduri de conifere, sau Jneapănul (Pinus mugo) este un arbust prezent în cum sunt turbăriile Mlaștina de la Onceasa și Tinovul de Molhaşurile de la Izbuce, această locație fiind cel mai la Ic, amândouă având o suprafață de câte 1,3 hectare, jos loc în care acesta se regăsește, respectiv 1200 de Turbăria din Șesul Padiș, cu o suprafață de 2 hectare. m. altitudine. Știați că datorită faptului că sunt atât Din ce este compusă o turbărie? de utile dar și sensibile, mlaștinile de turbă din România, ca de altfel din toată Cea mai importantă parte a unei turbării este compusă din Europa, sunt considerate a fi printre diferite specii de mușchi ale genului Sphagnum, care prin cele mai vulnerabile și mai puternic felul său de viață decide reacția, chimismul și condițiile de influențate habitate de activitățile viață ale molhașurilor. umane? De asemenea, știați că în turbării sunt permise doar Mușchi (Sphagnum sp.) unele activități educative sau științifice, care se desfășoară sub supraveghere strictă? TURBĂRIILE ȘI MLAȘTINILE 20

Roua cerului Știați că? Cea mai spectaculoasă plantă pe • Este cea mai cunoscută plantă care o regăsim în zona turbăriilor este insectivoră din flora spontană din Roua cerului (Drosera rotundifolia). România; • Planta ademenește insectele cu De ce este spectaculoasa? tentaculele (perii) acoperite cu o Ei bine, aceasta plantă, Roua cerului, substanță vâscoasă de care se prind se hrăneşte cu insecte! Insectele sunt acestea. folosite pentru a completa nutriția • Planta atinge circa 3-5 cm minerală deficitară a solului în care cresc înălțime. Îi place umiditatea, nu plantele. Frunzele acestei plante prezintă suportă lumina puternică. numeroşi perişori lipicioşi cu aspectul unor picături de rouă, iar în zborul lor, mici Roua cerului (Drosera rotundifolia) insecte care poposesc pe frunzele acestei plante nu o mai pot părăsi pentru că se lipesc de acei perişori, care secretă o substanță ce ajută la digerarea prăzii! Pisica sălbatică (Felis silvestris) Pisica sălbatică Știați că? Pisica sălbatică (Felis silvestris) o • Duşmanii naturali ai pisicii întâlnim în zonele împădurite din sălbatice sunt râsul, lupul, vulpea apropierea turbăriilor și mlaștinilor din şi păsările mari de pradă. Parcul Natural Apuseni. • Spre deosebire de râs, pisica sălbatică nu are smocuri de peri în Ea trăiește în special în păduri și locuri vârful urechilor stâncoase, acolo unde se poate ascunde • Atacă uneori iezi de căprioară şi ușor, dar și în zonele mlăștinoase cu se hrăneşte şi cu peşti atunci când vegetație densă, unde se camuflează cu are ocazia. ușurință. În România, specia este întâlnită din Lunca Dunării până în zonele alpine. Pisica sălbatică este un mamifer care se hrănește cu iepuri și rozătoare mici, păsări, reptile sau insecte. Minunița Știați că? Minunița (Aegolius funereus) este o • Această pasăre se numește altă specie pe care o puteți observa în Minuniță, Cucuvaie încălțată, aceste areale. În fapt, Minunița este o Cucuvaia Tengmalm, Cucumeagă pasăre răpitoare de noapte de talie mică, încălțată; asemănătoare cu cucuveaua, răspândită • Denumirea de “minuniță” în nordul Eurasiei și a Americii de Nord. provine de la expresie facială de mirare a acestei specii; Ea trăiește în păduri de conifere și • Elimină ingluviile (resturi foioase, a căror altitudine variază între nedigerate: păr, pene, oase, etc) 400 și 2.000 m. Este o specie sedentară, prin regurgitare, asemenea tuturor nemigratoare. păsărilor răpitoare de noapte. Minunița (Aegolius funereus) 21 GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Izvorașul cu burtă galbenă Știați că? Izvorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata) populează • Izvorașul cu burta galbenă trăiește cu precădere în zonele turbăriilor și mlaștinilor din Parcul Natural Apuseni zonele de deal și munte? și siturile Natura 2000. Este un gen de broască denumită în • Combinația negru-galben de pe burtă reprezintă un popor și sub numele de buhai de baltă sau izvoraș. colorit de avertizare a eventualilor atacatori asupra toxicității sale; glandele de pe corp secretă toxine cu efect letal care pot produce moartea anumitor prădători; • Specia tolerează bine poluarea, supraviețuind chiar și în ape foarte poluate; • În Munții Carpați, este o specie ușor de întâlnit în bălțile temporare. Izvorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata) Tritonul comun transilvănean Știați că? Tritonul comun transilvănean • La o primă privire, tritonii seamănă foarte mult cu (Triturus vulgaris ssp ampelensis) șopârlele, acești mici amfibieni fiind patrupede cu coadă. Tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris ssp Ei sunt rude mai apropiate cu broaștele decât cu șopârlele. ampelensis) este o specie de amfibian cu dimensiune de • Tritonii depind de habitatele umede, fiind strict legați până în 7 cm lungime, răspândită în interiorul Arcului Carpatic, de zonele cu apă liniștită unde se reproduc și își petrec pri- inclusiv în Parcul Natural Apuseni. ma parte a anului. Pe parcursul verii, aceștia trec în stadiul Se remarcă printr-o creastă neîntreruptă de-a lungul trunchiului terestru, părăsind bălțile și putând fi găsiți sub pietre sau și a cozii. Având un areal restrâns, este considerată vulnerabilă bușteni. La sfârșitul verii tritonii se retrag în pământ, sub la nivel național. limita de îngheț, hibernând până la sosirea primăverii. • Amfibienii respiră prin branhii când se nasc, iar pe parcurs și li se dezvoltă plămâni, au sânge rece, iar mediul lor de viață este atât în apă cât și pe uscat. • Amfibienii depind de mediul înconjurător pentru căldură. Ruginarea Ruginarea (Andromeda polifolia) Știați că? • Aceasta plantă asemănătoare Ruginarea (Andromeda polifolia) este cu rozmarinul este fatală pentru o specie foarte rară de arbust indigen, oi şi capre dacă este consumată scund, de doar 10 cm, cu tulpini lungi și accidental de către acestea, pentru ramuri subțiri. că le produce intoxicații grave; • Și nouă, oamenilor, ne poate Este răspândită în Europa Centrală şi de dăuna grav pentru că ingerarea Nord, nordul Asiei, America de Nord, iar duce la otrăvire și blocarea în România apare sporadic prin mlaștinile respirației! şi turbăriile din zona montană. Preferă locurile însorite, cu sol umed, ce conține TURBĂRIILE ȘI MLAȘTINILE turbă. 22

Ce să nu faci într-o mlaștină sau turbărie... Calul dracului (Cordulegaster heros) - insectă protejată, specifică habitatelor • Să nu scoți turbă sau sol • Să nu poluezi apele de mlaștini și turbării • Să nu sapi șanțuri pentru eliminarea apei, în vederea • desecării • Să nu intri cu mașina, ATV-ul sau alte mijloace auto • Să nu construiești drumuri sau clădiri • Să nu te plimbi în afara traseelor amenajate • Să nu lași deșeuri sau orice altceva ai adus din exterior Piramida trofică Consumator terțiar Consumator secundar Consumator primar Producător primar Minunița Jderul de copac Vulpea Vipera comună Pisica sălbatică Aegolius funereus Martes martes Vulpes vulpes Vipera berus Felis silvestris Țicleanul Cinteza Măcăleandru Veverița Gândacul de pârâu Sitta europaea Fringilla coelebs Erithacus rubecula Sciurus vulgaris Carabus variolosus Salamandra Broasca roșie de Izvorașul cu burtă Tritonul comun Șoarecele pitic Salamandra munte galbenă transilvănean Micromys minutus salamandra Triturus vulgaris ssp Rana dalmatina Bombina verigata ampelensis Fluturele roșu de Libelula de smarald Calul dracului Roua Cerului Forfecuța Cerbul carpatin mlaștină Loxia curvirostra Cervus elaphus Lestes sponsa Cordulegaster heros Drosera rotundifolia Lycaena dispar Rhyncospora alba Mușchi Brădișorul Rogozul Feriga de mlaștină Molidul Sphagnum sp. Lycopodiella inundata Carex curta Dryopteris cristata Picea abies GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 23

Cu toții știm din povești și basme despre peșteri ca fiind locuri misterioase, care ascund comori de neprețuit. Să nu fiți surprinși, este întrutotul adevărat! În adâncurile pământului, ferite de lumina soarelui, în liniștea întreruptă doar de apa care picură, șiroiește și își croiește drum prin munte, comorile sunt la tot pasul. Peșterile, comorile naturale ascunse ale Parcului Natural Apuseni Parcul Natural Apuseni și siturile Natura 2000 cu care se am observa că din galerii strâmte am ajunge în spații suprapune, este recunoscut pentru cele peste 1000 de foarte mari, numite săli, care sunt mai departe urmate de peșteri cu adevărat deosebite! alte galerii. Este foarte important de știut faptul că Cum se formează peșterile? sunt vizitabile doar peșterile amenajate pentru accesul turiștilor însoțiți de un Mai întâi trebuie să știți că peșterile nu sunt în general ghid autorizat. În celelalte peșteri accesul liniare ori simple! Chiar deloc! Iar acest fapt are legătură cu este permis doar pe baza unui aviz felul în care se formează. eliberat de Administrația Parcului Natural Apuseni. Astfel, apa de la suprafața pământului se infiltrează în sol și dizolvă rocile calcaroase în timp ce își croiește drum prin Când intrăm pentru prima data în peșteră, totul pare fisuri, fracturi și falii, sculptând trasee labirintice, pe mai straniu și neobișnuit. Dar să nu ne lăsăm intimidați de multe etaje, în subteran. În unele situații, galeriile din etajele acest peisaj inedit. Înarmați cu mult curaj, echipament inferioare ale peșterilor pot fi inundate complet de apă, sau adecvat și îndrumare de specialitate făcută de persoane doar în anumite porțiuni formând așa numitele sifoane. bine pregătite, putem păși în această lume deosebită, Uneori, peșterile sunt străbătute și de râuri subterane, care săpată în scoarța terestră și să învățăm mai multe pot genera lacuri, inundând peșterile și galeriile mai joase. despre minunile geologice și habitatele unice, pe care le Râurile subterane sapă galerii noi, adăpostesc. părăsind temporar sau definitiv vechea albie și se adâncesc, tot mai mult, în funcție de Ce sunt de fapt peșterile? cursul principal de apă. Peșterile sunt succesiuni de goluri cu forme, înclinări și În acest fel rezultă peșterile etajate, mărimi variabile, rezultate în urma circulației intense a unei cu serii de galerii suprapuse, etajele superioare mari cantități de apă în interiorul rocilor calcaroase. Dacă se numesc galerii fosile, adică fără apă, iar zonele de am merge pe urma apelor care au modelat aceste peșteri, pe cursul apei se numesc galerii active, adică cu apă. 24 PEȘTERILE

Locul în care apa iese dintr-o peșteră se numește exurgență Coborâre pe coardă într-un aven De ce sunt deosebite peșterile? Prin unirea stalactitelor cu stalagmitele se formează coloane de calcit. Atunci când apa curge pe planșeu, sub formă de Peșterile sunt de fapt capodopere subterane ale naturii, firișoare, apar simple cruste stalagmitice. Microformațiunile ele formând în Parcul Natural Apuseni o cu totul altă lume, de peșteră au de asemenea, forme inedite, cum ar fi perlele de diferită de cea de la suprafață! cavernă, florile de calcar, concrețiuni filiforme sau hieroglife. Stalactitele, stalagmitele, coloanele (formate atunci când Peștera Urșilor - stalagmtite o stalactită și o stalagmită se unesc vertical) sunt formate de apele care pătrund în subteran. Peșterile cuprind ecosisteme extrem de fragile, sisteme în care mediul de viață s-a format cu greu în milioane de ani de-a lungul timpului și unde orice acțiune negândită a omului poate distruge acest mediu fragil! Cum se formează stalactitele, stalagmitele și coloanele? Ei bine, apa se infiltrează prin sol și pătrunde în golurile subterane, acolo unde solubilizează calcarul și lărgește fisurile. În momentul în care aceasta ajunge în golul peșterii, Stalactite acolo unde condițiile de mediu sunt diferite, picăturile de apă care se infiltrează prin plafonul peșterilor și se depun treptat, în sute și mii de ani, micile cantități de calcit cresc în timp sub forma unor formațiuni prinse de plafonul peșterii, denumite stalactite. Picăturile de apă care cad pe planșeu (podea), clădesc forme asemănătoare cu stalactitele, dar opuse ca poziție, cu vârful în sus denumite stalagmite. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 25

Formațiune din peștera Piatra Altarului Formațiune de tip heliclite din Peștera de sub Zgurăști Formațiune sub formă de nufăr din peștera Piatra Altarului Care sunt cele mai spectaculoase peșteri din Parcul Natural • Ecolocație - modalitate de orientare a unor Apuseni? organisme în mediu cu ajutorul ultrasunetelor ; Ascunsă sub pădurile dese, Peștera din Piatra Ponorului, numită și Peștera din Piatra Altarului, este una dintre cele • Cavernicol - specific peșterii, care ține de peșteră, mai frumoase peșteri din țară si din Europa, pentru bogăția și diversitatea speleotemelor. care trăiește sau care crește în peșteră; Aceasta prezintă patru mari galerii, botezate Palatul, • Speleoterme - ansamblul formațiunilor dezvoltate Paradisul, Geoda şi Altarul Urşilor, adevărate paradisuri cavernicole, ale căror pereți sunt brodați cu macrocristale în peșteri în urma proceselor de cristalizare și de calcit (tip colți de câine), care formează formațiuni solidificare: stalactite, stalagmite, coloane etc; sub formă de nuferi, cristale scheletice de calcit, coloane tip palmier, draperii, numeroase discuri, coralite, perle de • Mediu speleic - adăpost temporar sau permanent peșteră și multe alte formațiuni uimitoare. al unei faune extrem de variate, cu origini geologice Peștera din Valea Rea este una dintre diferite, strict adaptată mediului subteran; cele mai complexe peșteri ale lumii și se situează şi printre primele 10 peșteri din • Carstic - fenomen specific eroziunii calcarelor și a lume, din punct de vedere al abundenței mineralogice. gipsurilor de către apă, însoțită de formarea de pâlnii, peșteri sau râuri subterane; În peșteră se regăsesc peste 35 de minerale sub formă de speleoteme (aragonit, gips, cuarţ, celestit, malachit • Peren - de lungă durată sau permanent. sau rodocrozit), dintre care multe descrise pentru prima oară în lume, în mediu speleic. Portalul peșterii Coiba Mare este cel mai mare din România 26 PEȘTERILE

De ce sunt importante peșterile? Ei bine, peșterile din Parcul Natural Apuseni sunt de asemenea și niște adevărate mărturii ale trecutului, ca un fel de fotografii peste timp! Pe lângă speleotemele fantastice și fauna delicată, peșterile din Parcul Natural Apuseni au conservat de-a lungul milioanelor de ani mărturii ale unor specii care au trăit pe aceste meleaguri, în vremuri de mult apuse. Peştera Urşilor este considerată o capodoperă a naturii Schelet de urs de peșteră unică în Europa datorită peisajului carstic aparte. Dar (reconstruire) în Peștera Urșilor poate nu știați că peștera are și o mare valoare științifică Oseminte de Ursus spelaeus au fost descoperite și în datorită fosilelor descoperite odată cu peștera, într-un mod Peștera Onceasa, aceasta fiind considerată una dintre cele accidental în 1975. Aici au fost găsite numeroase schelete mai importante situri paleontologice din Europa. ale urșilor de cavernă (Ursus spelaeus), care au trăit în Urșii de cavernă nu au fost singurii „locuitori” ai peșterilor aceste peșteri acum aproximativ 100.000 ani. Ursul de din Munții Apuseni. cavernă avea dimensiuni impresionante, față de speciile În Peștera Rece, prezența craniilor de urs de cavernă și de urși existente acum în lume. Stând în două labe, acest a vestigiilor arheologice sugerează posibile ritualuri ale urs atingea înălțimea de 4 metri lungime și impresionanta oamenilor primitivi, care au locuit în această peșteră. greutate de 1000 kg! Urme ale existenței oamenilor de Neanderthal se găsesc și în Peștera Ghețarul de la Vârtop. Amprentele plantare, Unele peșteri din Parcul Natural Apuseni pietrificate descoperite în „Sala Paşilor” au fost studiate au stabilit recorduri carstice și declarate ulterior drept cel mai vechi semn al vieții omenești din România! • Cea mai labirintică peșteră din România, recunoscută internațional – Peștera Hodobana; Pictură rupestră din Peștera Coliboaia • Una dintre cele mai adânci peșteri din România, cu o În Peștera Coliboaia, au fost descoperite mărturii ale diferență de nivel de 642 m – Avenul V5; omului preistoric, desene rupestre ce reprezintă animale, • Cea mai mare densitate de peșteri din România, peste 200 bizoni, cai, feline, capete de urs și rinoceri păroși, datând între 23 000 și 35 000 de ani vechime, sunt cele mai vechi de peșteri pe o suprafață de 10 km² – Valea Sighistelului; din cele descoperite între Munții Alpi și Munții Urali. • Cele mai mari spații subterane din România, una dintre cele mai mari săli are 40 m înălțime, 700 m lungime și 100 m lățime – Sistemul Poieniţa - Humpleu; • Cel mai mare muzeu natural speleo-mineralogic din România, unde se găsesc peste 35 de minerale – Peștera din Valea Rea; • Cea mai mare intrare de peșteră din România, reprezentată de un ponor de 2430 m² – Peștera Coiba Mare; • Cea mai mare cascadă subterană perfect verticală din România, având o înălțime de 82 m – Cascada Ventilatorului din Peștera din Valea Rea; • Cea mai înaltă intrare de peșteră din România, cu înălțimea de 76 m – Peștera Cetățile Ponorului; • Cel mai adânc pasaj subacvatic explorat din România, explorarea ajungând până în prezent la 85 m – Izbucul Tăuz; • Cel mai mare lac subteran permanent din România, cu dimensiuni de 65 m lungime, 20 m lățime, 12 m adâncime - Peștera de sub Zgurăşti; • Cel mai mare ghețar subteran din lume, cu un volum de gheață apreciat la peste 130000 m³ – Ghețarul Scărișoara. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 27

Poza cu urma de om de Neanderthal Peștera Ghețarul Focul Viu din Ghețarul de la Vârtop Printre peșterile din Parcul Natural Apuseni, Ce alte minuni formate de natură care adăpostesc astfel de ghețari, se numără mai găsim în peșterile din Parcul Avenul Borțig și Peștera Ghețarul Focul Viu, Natural Apuseni? al cărei nume se datorează razelor soarelui, ce pătrund în peșteră, creând Ce spuneți de ghețari captivi în interiorul munților? adevărate spectacole optice. O altă curiozitate a Apusenilor este prezența ghețarilor în peșteri! Peștera Ghețarul Scărișoara din Parcul Natural Apuseni este prima peșteră declarată Monument al Naturii în România. Aceasta deține cel mai mare bloc de gheață perenă ca dimensiune din lume. Ghețarul are o grosime de 25 m și un volum de peste 100 000 m³. Depunerea gheții a avut loc în mii de ani, în perioade când temperatura pe glob era mult mai scăzută. Cu toate acestea, faptul că gheața a rezistat la baza Peștera Ghețarul Scărișoara avenului de la Scărișoara este o minune naturală. Prezența gheții în peșteră este posibilă grație unui regim de ventilație special, datorat formei peșterii, care păstrează temperatura scăzută indiferent de anotimp. Pe lângă peisajul deosebit pe care îl oferă, Ghețarul Scărișoara este o adevărată arhivă științifică, deoarece straturile de gheață depuse în timp au conservat fragmente de plante și animale dispărute de mult de pe aceste meleaguri. Peștera Ghețarul Scărișoara 28 PEȘTERILE

Există viață în peșteri? Peștera Urșilor În Parcul Natural Apuseni se întâlnesc Colonie de liliacul mare cu potcoavă habitate speciale datorită faptului că sunt (Rhinolophus ferrumequinum) lipsite de lumină iar umiditatea este foarte ridicată. Poate este greu de imaginat, dar peșterile săpate de ape în versanții stâncoși, chiar și peșterile închise accesului publicului, găzduiesc forme de viață interesante, cunoscute sub denumirea de faună cavernicolă. Trebuie doar să privim cu atenție pereții peșterilor și să observăm că din când în când își fac sfios apariția mici coleoptere, aparținând speciei Pholeuon proserpinae glaciale. Iar dacă ne îndreptăm privirea și mai sus, către tavanul peșterii, vom face cunoștință cu cel mai reprez- entativ grup de animale din peșteri, liliecii, care folosesc peșterile atât ca loc de creștere și îngrijire a puilor, cât și pentru hibernare. Cele 19 specii de lilieci întâlnite în Parcul Natural Apuseni, trăiesc în colonii, în peșterile de pe Valea Sighișteului: Măgura și Drăcoia, etc, dar mai pot fi găsiți și în alte peșteri, ca de exemplu Peștera Onceasa, Peștera Humpleu, iar în număr mai mic și în alte grote; dintre cele mai cunoscute fiind speciile de lilieci: liliacul comun (Myotis myotis) și liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum). Peștera Măgura 29 GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Coleopterul cavernicol Știați că? Coleopterul cavernicol (Pholeuon • Denumirea de coleopter proserpinae glaciale) este o insectă de 3 provine din limba greacă, din mm lungime, având o pereche de aripi combinația de cuvinte coleos tari și trei perechi de picioare prevăzute cu care înseamnă tare și ptera care câte două gheare ascuțite. înseamnă aripă? Adulții și larvele acestor insecte se hrănesc în general cu bacterii și resturi de material vegetal sau animal în descompunere. Coleopterul cavernicol (Pholeuon proserpinae glaciale) Liliacul comun Liliacul comun Știați că? (Myotis myotis) Liliacul comun (Myotis myotis) este • Liliacul comun foloseşte ecolo- unul din cei mai mari lilieci din Europa, caţia pentru orientare în spațiu și cântărind până la 45 grame, are botul lat identificarea prăzii. Se hrănește cu și urechile mari. insecte pe care le detectează și le reperează prin ecoul recepționat Hibernează în subteran, inclusiv în de liliac ca urmare a transmiterii peșteri și trăiește în colonii numeroase, sunetului pe diferite frecvențe. care numără câteva mii de exemplare. Același sistem îi ajută se evite obst- În România, acest liliac este o specie acolele și să zboare fără a vedea ! comună și larg răspândită. Are o blană • Pentru a se hrăni, parcurge gri-cafenie, uneori cu nuanțe roșcate, distanțe semnificative, de până la iar fața este maro-rozalie, cu nasul 10 km! proeminent. Liliacul mare cu potcoavă Liliacul mare cu Știați că? potcoavă (Rhinolophus Liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus • În România, liliecii sunt ferrumequinum) este cel mai mare dintre ferrumequinum) singurele mamifere care au cele cinci specii de lilieci cu potcoavă din capacitatea să zboare; Europa. Greutatea variază între 18 și 24 de • Folosesc un apart de ecolocație grame iar anvergura aripilor poate atinge localizat exetern față de restul 40 de cm. Este de culoare maronie, cu o speciilor de lilieci care emit la diferențiere ușoară de culoare între sexe. nivelul coardelor vocale; • Liliecii se hrănesc zilnic cu Trăiește în colonii de zeci până la sute de insecte echivalent a 30% - 40% exemplare. Pentru hrănire, zboară solitar din greutatea lor. În România după lăsarea întunericului, când vânează toți liliecii sunt insectivori. insecte. Hibernează în peșteri, galerii de mină şi alte construcții subterane, iar PEȘTERILE migrațiile între adăposturile de vară și de iarnă nu depășesc o distanță mai mare de 60 de km. 30

Reguli de vizitare: lactite, stalagmite), în orice fel și prin orice mijloace (ex. atingere, lovire, etc.). • Nu este permis accesul în peșteră decât în • Este interzisă poluarea mediului subteran al peșterii prezența a cel puțin unui ghid și a unui însoțitor de prin orice mijloace (monede, ambalaje, deșeuri, etc). grup, și se vor respecta toate indicațiile primite din • Este interzisă degradarea căilor de acces, a partea ghizilor sau a însoțitorului; sistemului de iluminat, precum și a aparatelor de • Se va utiliza infrastructura de vizitare existentă, monitorizare. prin parcurgerea traseului de vizitare până la ieșirea • Este interzisă atingerea pereților, precum și a din peșteră; formațiunilor existente în peșteră. • Este interzisă părăsirea căilor de acces, precum și • Este interzisă abandonarea/aruncarea oricăror escaladarea balustradelor. obiecte în interiorul peșterii. • Este interzisă dispersarea grupului în interiorul • Este interzisă utilizarea obiectelor individuale de peșterii, astfel încât acesta să poată fi supravegheat iluminat. în vederea prevenirii eventualelor accidente. • Este interzisă producerea de sunete/zgomote. • Este interzisă deteriorarea oricăror formațiuni (sta- Piramida trofică Consumator terțiar Consumator secundar Consumator primar Neobisium sp. Duvalius sp Pholeuon Drimeotus sp. proserpine glaciale Bacterii chemolitotrofe 31 GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

În Parcul Natural Apuseni și în siturile Natura 2000 cu care se suprapune, apar și inversiuni de vegetația care se datorează inversiunii de temperatură din cadrul depresiunilor închise, ca urmare molidul apare în zona centrală a depresiunii, în timp ce pădurile de foioase cresc pe vârfurile învecinate. Pădurile, liniștea naturii și adăpostul animalelor sălbatice În Parcul Natural Apuseni și în situril Natura 2000 cu care Cât de importante sunt se suprapune, se găsesc unele dintre cele mai importante pădurile din Apuseni? zone naturale de carst împădurit de mari dimensiuni din Europa. Suprafața acoperită cu păduri în aceste arii Habitatele de pădure care s-au format aici se numără naturale protejate fiind de circa 70.000 hectare! printre cele mai importante din România și din întreaga Europă! Acestea sunt în mare parte păduri de conifere Datorită climei bogate în precipitații din Apuseni, pe încadrate în tipul de habitat 9410 Păduri acidofile de calcarele golașe s-au format de-a lungul miilor de ani molid (Picea abies) din etajul montan, precum și păduri de soluri brune propice pentru dezvoltarea pădurilor de foioase încadrate în tipul de habitat 91V0 Păduri dacice de foioase sau conifere. fag (Symphyto-Fagion). Teritoriul Parcului Natural Apuseni și ale siturilor Un alt tip de habitat forestier atipic, dar de interes Natura 2000 cu care se suprapune, este reprezentat conservativ ridicat, este cel ce străjuiește turbăriile și de ecosistemele forestiere tipice pentru Munții Carpați. anume 91D0* Turbării cu vegetație forestieră. Totuși, în unele cazuri, solul, clima și relieful carstic au determinat ca etajele de vegetație să prezinte modificări și inversiuni în Apuseni. Din analizele realizate pe polenul Peisaj cu păduri de amestec de conservat de mii de ani în turbăriile din conifere și foioase Apuseni a rezultat prezența din trecut a pădurilor de molid, brad și pin, care PĂDURILE au alternat în perioadele mai calde cu pădurile de fag, ajungând în prezent să avem atât conifere cât și foioase distribuite la altitudini diferite. 32

Habitat 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion). Care este legătura dintre • Carst împădurit - zonă în care predomină păduri și păsări? fenomene de eroziune a calcarelor pe care s-a Pădurile reprezintă una dintre cele mai favorabile instalat la suprafață vegetația forestieră; ecosisteme pentru speciile de păsări, de aceea este foarte importantă protecția și conservarea lor! Astfel, în • Inversiune de vegetație - dispunere pe ambele tipuri de păduri prezente în Parcul Natural Apuseni, respectiv de conifere și de foioase, există o multitudine altitudine a diferitelor unități de vegetație invers impresionantă de locuri de cuibărit. De exemplu, unele decât în ordinea normală; specii își construiesc cuiburile la îmbinarea crengilor cu trunchiul copacilor, altele direct pe crengi, iar altele preferă să scobească trunchiurile copacilor, creând astfel scorburi adânci în care își amenajează cuiburi. Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) Molid (Picea abies) Peste 95% dintre toate speciile care 33 cuibăresc în ecosistemul de pădure folosesc arborii din pădure ca suporturi pentru amenajarea cuibului. Există și specii de păsări care cuibăresc direct pe sol, așa cum este specia de cocoș de munte (Tetrao urogallus), care preferă întotdeauna ca locuri pentru cuibărit pădurile dese de conifere. Arealul cocoșului de munte se întinde doar în pădurile de conifere, pentru că se hrănește în timpul iernii cu acele (frunzele) coniferelor. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Care sunt arborii cel mai des Habitat 9410 Păduri acidofile de molid întalniți în pădurile ce străjuiesc (Picea abies) din etajul montan vârfurile muntoase? Ca o particularitate a platourilor carstice din Apuseni, Pădurile montane sunt bine dezvoltate în partea din cauza inversiunilor termice, există zone unde etajul superioară a văilor, între altitudinile de 1200 şi 1600 metri, coniferelor este înlocuit de păduri de fag (Fagus sylvatica), predominant fiind molidul (Picea abies) şi bradul (Abies care se învecinează direct cu pajiștile montane. Sau, de alba). Mai rar se întâlnesc laricele (Larix decidua) şi tisa exemplu în bazinul Padiș, inversiunea de temperaturi din (Taxus baccata), toate fiind încadrate în grupul plantelor de depresiunile închise duce la apariția molidului la baza tip gimnosperme, adică a plantelor cu sămânța neînchisă depresiunii unde este mai rece, și a foioaselor pe culmile în fruct. înconjurătoare la o altitudine mai mare. La limita superioară spre zona alpină, jneapănul (Pinus mugo) apare destul de rar, mai des întâlnit fiind ienupărul comun (Juniperus communis). La nivelul solului, pădurile de conifere adăpostesc o vegetație săracă, din cauza acidității ridicate a solului de tip brun-acid, ce nu permite dezvoltarea unei vegetații abundente, cu toate acestea pe alocuri putând fi întâlnite diverse specii: afinul (Vaccinium myrtillus), merișorul (Vaccinium vitis idaea), ferigile printre care și coada calului (Equisetum arvense) sau mușchiul de pământ (Polytrichum commune). Ce este special la tipurile de păduri din Parcul Natural Apuseni și siturile Natura 2000? Deși în general limita între pădurile de foioase și cele de rășinoase se situează între altitudinile de 600 si 1300 de metri, în Apuseni, în funcție de relief, de sol și de microclimat apar uneori inversiuni de vegetație! 34 PĂDURILE

Ursul brun Ursul brun (Ursus arctos) este regele animalelor din pădurile din Parcul Natural Apuseni! Populațiile europene însumează circa 18000 de exemplare, dintre care aproximativ 6000 de exemplare trăiesc în România. Până în anii 1850 ursul brun se găsea în întreaga țară, din Delta Dunării până în Carpați. În zilele noastre ursul brun mai trăiește doar în zonele montane și în cele de deal înalt ori podiș. Cu o blană de culoare brună, acesta cântărește în medie între 200 și 350 de kilograme și are o speranță de viață în sălbăticie de 30 de ani. Animal solitar, ursul este omnivor, vânând animale sălbatice și, ocazional, domestice, dar poate consuma carne și din cadavre, fructe de pădure (zmeură, mure, afine, merișoare) și ciuperci. Ocazional, urșii mai consumă jir, miere, insecte, mamifere mici și păsări. Toamna, urșii își aleg un bârlog într-o cavitate sau grotă, în care stau peste iarnă, timp în care dorm profund (cu temperatura corpului scăzută cu câteva grade, bătăile inimii și respirația foarte rărite). Ursul brun (Ursus arctos) Pui de urs brun (Ursus arctos) Știați că? • Ursul e capabil să detecteze sunete foarte fine și ne poate auzi chiar și de la 300 de metri; • Ursului îi place mult să se deplaseze. Poate să parcurgă până la 150 kilometri într-o singură zi; • După o gestație de 7-8 luni, ursoaica naște 1-4 pui care nu depășesc 500 de grame fiecare; • Se cunosc cazuri în care ursoaicele au adoptat pui orfani; • Se estimează că actualmente, în Parcul Natural Apuseni, există peste 30 exemplare de urși bruni. Comportamentul în cazul unei întâlniri reale cu un urs • În zonele populate de urși, porniți la drumeție în grup și faceți • Dacă vedeți un urs când călătoriți cu mașina, nu urmăriți zgomot de intensitate medie, astfel încât urșii să fie alertați de la animalul și nu ieșiți din mașină; distanță și din timp de prezența voastră. Nu mai faceți zgomot • Nu vă plasați niciodată între puii de urs și mama dacă vă dați seama că ursul v-a văzut. Acum este momentul să acestora! vă retrageți în liniște; • Nu fugiți de urs, mai ales dacă sunteți aproape de el. Cel mai • Când vă retrageți, puteți lăsa în urma dumneavoastră pe drum rapid om poate atinge maximum 44 km/h pe o distanță scurtă, căciula, fularul, mănușile și mai ales rucsacul, dacă transportați pe teren plat. Viteza medie în alergare a ursului este de 50 km/h alimente. Acestea vor trezi curiozitatea animalului care va începe pe distanțe lungi, chiar și în pădure. Totodată urșii sunt mai buni să le miroase, timp în care veți continua să vă retrageți. Mai cățărători în copaci decât noi! Nu vă luați la întrecere cu ei! târziu, vă puteți întoarce după ele; • Dacă ursul vine spre voi și vă atacă, așezați-vă ghemuit, cu • Dacă vedeți un urs, nu încercați să-l hrăniți sub nicio formă. mâinile încleștate la ceafă, cu bărbia și cu genunchii aduși la Mai mult, nu îi atrageți atenția! piept, pentru a proteja jugulara și organele interne. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 35

Lupul Comportamentul în cazul unei întâlniri cu un lup Lupul (Canis lupus) este un mamifer carnivor înrudit cu câinele, cu vulpea și cu șacalul, Lupul (Canis lupus) • Rămâneți calmi! Nu fugiți, ci populația de lupi din țara noastră fiind mergeți încet cu spatele, continuând estimată la aproximativ 2500 de exemplare, să priviți animalul! în mod natural lupul găsindu-se din lunca • În cazul în care lupul continuă să Dunării până în pădurile montane. Cu o blană se apropie de voi, arătându-se agre- brun-cenușie, lupul cântărește între 30 și 50 siv, comportați-vă agresiv la rândul de kilograme și are o speranță de viață în vostru iar dacă este necesar aruncați sălbăticie de până la 10 ani. în el cu diverse obiecte! Deși este carnivor, la nevoie lupul poate Știați că? consuma și hrană vegetală, dar preferă carnea obținută prin vânătoare sau din cadavre. • Coada unui lup este dreaptă și nu se încolăcește ca la câini; Prada lupului este formată dintr-o mare • Lupii nu urlă la Lună! Această legendă legată de lupi a apărut eronat în varietate de animale (sălbatice sau domestice), filmele de groază! de la amfibieni, reptile, mamifere, rozătoare • Ochii puiului de lup sunt albaștri la naștere și devin galbeni până la vârsta mici, păsări, până la mamifere de talie medie de opt luni; (iepure) sau mare (mistreț, căprioară ori cerb). • Un lup poate alerga cu o viteză de 65 kilometri pe oră; • Lupul este strămoșul tuturor raselor de câini domestici; Lupii sunt animale sociale care trăiesc în haite • Un lup flămând poate mânca 20 de kilograme de carne la o singură masă; formate dintr-un număr variabil de indivizi. • Principalul dușman natural al lupilor este omul; Haitele au ca lider un mascul (masculul alfa) • Auzul lupilor este de cel puțin 16 ori mai ascuțit decât al oamenilor; și sunt formate din puii perechii dominante. • În funcție de zonă și de oferta de hrană, mărimea teritoriului unei familii de Uneori, în haite sunt acceptate și exemplare lupi este de până la 350 km²; din afara familiei. Haitele stau într-o zonă • Deși circulă nenumărate legende despre oameni mâncați de lupi, nu se mai restrânsă primăvara și vara (pentru cunoaște niciun caz concret în care un adult să fi fost atacat și mâncat de lupi. reproducere) și străbat teritorii mai vaste toamna și iarna. Râsul Știați că? Râsul (Lynx lynx) este o specie de felină • Dacă din diverse motive puii de talie medie, întâlnită în Parcul Natural nu supraviețuiesc, râșii mai fac Apuseni. Cu blană roșcată-bej cu pete un rând de pui în același sezon; negre vara și gri sau gri-bej iarna, râsul • Glasul râsului este un cântărește între 15 și 40 de kilograme și mieunat identic cu al pisicii; are o speranță medie de viață în sălbăticie • Aleargă foarte bine și poate de 20 de ani. face salturi chiar si de 7 metri; • Este inamicul cel mai Râșii sunt animale solitare, preponderent Râsul (Lynx lynx) înverșunat atât al pisicii de casă, nocturne și crepusculare, dar pot fi activi cât și a pisicii sălbatice; și ziua, atunci când sursele de hrană sunt sunt mici. Urșii, deși nu atacă râșii, îi pot • Nu-i plac locurile umede însă sărace. Prada râsului constă mai ales din deposeda de pradă! este un excelent înotător; păsări (de la păsărele până la cocoși de • După o gestație de 70 zile, munte) și mamifere, începând de la cele Șansele să te întâlnești cu un râs sunt femela râs naște până la 3 pui; de talie mică (rozătoare, pârși, veverițe), extrem de mici. Râșii sunt animale izolate • Se estimează că actualmente trecând prin cele de talie medie (iepuri, și nu frecventează potecile montane. în Parcul Natural Apuseni există jderi, vulpi) și ajungând la cele de talie Nu au fost documentate atacuri letale ale între 20 și 30 de râși. mare (mistreți, capre negre, căprioare, pui râșilor asupra oamenilor. Puținele cazuri de cerb). documentate de vătămări corporale provocate de râși au apărut în situațiile La noi în țară, principalul dușman natural în care râșii nu au avut posibilități de al râsului este lupul. În general, acolo scăpare și au fost provocați. unde sunt mulți lupi, populațiile de râși 36 PĂDURILE

Salamandra de uscat Salamandra de uscat Știați că? (Salamandra salamandra) Salamandra de uscat (Salamandra • Este o creatură retrasă, salamandra) numită și salamandră de petrecându-și timpul ascunsă în foc, este cea mai colorată specie dintre crăpături umbroase, sub bușteni sau toate speciile de salamandre și tritoni. în alte locuri care îi oferă protecție și În România se găsește în toate regiunile umezeală; deluroase și montane, în pădurile de • Culoarea sa reprezintă un avertis- foioase (fag, stejar) și de conifere, lipsind ment pentru prădători, folosindu-se numai din Dobrogea. Cel mai frecvent de ea pentru a se apăra. Are o piele se găsește pe malul pâraielor și lângă de culoare neagră cu pete galbene izvoare, în locurile cele mai umede, cu și alunecoasă. Este toxică dacă este covoare de mușchi. Salamandra se ingerată de alte animale. hrănește în principal cu râme, larve și nevertebrate mărunte. Cocoșul de munte Cocoșul de munte (Tetrao urogallus) este o specie caracteristică zonelor de pădure de conifere, dense, înalte și întunecate, dar care au și luminișuri deschise. Lungimea corpului este de până la 90 de Cocoșul de munte centimetri și are o greutate medie de 4300 (Tetrao urogallus) grame pentru mascul și până la 2000 grame pentru femelă. Anvergura aripilor ajunge la Știați că? 125 centimetri. • Femela depune de obicei 5-12 ouă la sfârşitul lui aprilie şi începutul lunii mai. Masculul este ușor de recunoscut după talia Incubaţia durează în medie 26-29 de zile şi este asigurată numai de către femelă. mare, gâtul și coada lungi, penajul închis la După eclozare, puii îşi părăsesc cuibul după 24 de ore şi îşi urmează mama. culoare. Femela este considerabil mai mică • Puii încep să facă salturi în zbor la doar două săptămâni şi devin zburători la decât masculul. Are un penaj brun pestriț. circa 30 de zile, însă rămân împreună cu familia până toamna, când formează grupuri mari cu alte familii în vederea iernării; Se hrănește cu ace de conifere, muguri și • În perioada împerecherii masculii sunt agresivi, putând ataca și omul; conuri mici de brad și molid, fructe, insecte • Hrana acestuia constă din fructe de pădure, pe care le găsește în tufele de afin, și larve. jneapăn sau zmeur, intrând adesea în conflict cu ursul brun pe teritoriile aco- perite de arbuști și căzând uneori pradă acestui prădător de temut al pădurilor. Croitorul alpin Croitorul alpin Știați că? (Rosalia alpina) Croitorul alpin (Rosalia alpina) este • Principala perioadă critică pen- o insectă relativ mare, cu lungimea tru această specie este perioada de de până la 38 de milimetri, are corpul dezvoltare larvară. Larvele se dezvoltă alungit, de culoare gri-albastră și în lemnul uscat al arborilor și de aceea antene lungi, care pot depăși lungimea îndepărtarea materialului lemnos din corpului, fiind o specie inconfundabilă pădure afectează în mod direct exis- datorită coloritului și antenelor tența speciei. caracteristice. Adulții sunt activi în • Este dependent de lemnul cu zilele însorite, dar pot apărea și la putregai pentru reproducere. Adulții și crepuscul. Preferă pădurile bătrâne, larvele trăiesc în special pe fag, ocazi- uscate și însorite. Se întâlnesc pe onal și pe alte specii de foioase (paltin, arbori sau pe buștenii recent tăiați, ulm, carpen, tei). precum și pe inflorescențe, unde se hrănesc cu polen. 37 GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Melcul carenat Știați că? bănățean • Melcul carenat bănățean Melcul carenat bănățean (Chilostoma are o înălțime de până la banaticum) - această specie de melci 20 milimetri și o lățime de se caracterizează prin cochilie solidă, până la 35 milimetri; tare și rezistentă, turtit-lentiformă, brun-roșcată până la brun-gălbuie și • Cea mai abundentă cu o banda brun-roșcată la periferie. populație de melc carenat Specia predomină pe sub pietre, printre bănățean, cu cea mai largă lemne putrede, bușteni, pe stânci, raspândire este în România. pe plante, în frunzar pe sol, în păduri, tufărișuri, inclusiv parcuri și grădini, la Melcul carenat bănățean marginea drumurilor, în locuri umbrite (Chilostoma banaticum) și umede, deseori în apropierea apelor, de la munte și până la șes, de-a lungul văilor, respectiv a apelor curgătoare, preferând altitudini medii. Pădurile reprezintă totodată și un adăpost natural și un loc de hrănire pentru speciile de lilieci ce se adăpostesc pe timpul zilei în peșterile din Parcul Natural Apuseni și ies la vânătoare pe timpul nopții. Dintre acestea se remarcă speciile de liliac comun (Myotis myotis) sau liliac de amurg (Nyctalus noctula), care pot ocupa inclusiv scorburile adânci din copacii mai groși pe timpul zilei, ieșind la lăsarea serii la vânătoare de insecte zburătoare. Liliecii identifică prada cu ajutorul ecolocației, ce reprezintă emiterea unor sunete cu frecvențe joase, imperceptibile urechii umane, ce reverberează de obiectele sau insectele întâlnite în calea liliacului, transmițându-i acestuia forma și identitatea obiectului aflat în fața sa în timpul zborului. Liliecii capturează din zbor prada și o consumă ca atare sau o transportă la colonie pentru a asigura hrana puilor. Păduri dacice de fag ATENȚIONARE! presiuni foarte mari la adresa viețuitoarelor pădurii cărora le Din cauza faptului că pădurea reprezintă o adevărată este luată hrana și le sunt distruse adăposturile și zonele de comoară naturală pentru Parcul Natural Apuseni și siturile liniște, fiind nevoite să se mute în alte zone unde vor fi mult Natura 2000 cu care acesta se suprapune, așa cum se mai expuse riscurilor. întâmplă dealtfel și în alte locuri din țară, pădurile sunt Turismul în toate formele sale dacă este practicat în formă supuse unor presiuni și amenințări din partea omului, necontrolată, părăsind potecile marcate sau drumurile extrem de variate. publice, dezvoltarea de noi construcții fără autorizație sau abandonarea deșeurilor, sunt tot atâtea forme de agresiune Uneori sănătatea și continuitatea pădurii pot fi afectate grav a pădurii cu consecințe deosebit de grave. de utilizarea necontrolată a resurselor forestiere (lemn, fructe, ciuperci, etc) ceea ce conduce la supraexploatare și epuizarea Pentru a preveni aceste presiuni și amenințări trebuie acestora cu consecințe nefaste nu doar pentru viețuitoarele în porimul rând să ne pese, să avem grijă de ceea ce ne din pădure, ci mai ales pentru om. Orice recoltare neautor- înconjoară ca de bunul nostru comun, pădurile fiind unul din izată de lemn sau fructe și ciuperci generează și activități bunurile cel mai de preț de a căror frumusețe și binefaceri ne care la rândul lor sunt ilegale precum accesul necontrolat vom putea bucura doar dacă le vom utiliza resursele în mod în pădure cu mijloace motorizate sau chiar la pas, împreună judicios, mai ales dacă pădurile sunt situate în arii naturale cu zgomotul, fumul înecăcios și alte consecințe, reprezintă protejate. 38 PĂDURILE

Presiunile exterioare sunt în mare reprezentate de activitățile Inflorescență de molid turistice din cadrul Parcului Natural Apuseni, pentru care au fost (Picea abies) stabilite reguli de vizitare a parcului, precum: Consumator terțiar * Interzicerea aprinderii focului în pădure; Consumator secundar * Permiterea campării numai în locuri special amenajate; Consumator primar * Depozitarea gunoaielor numai în locurile special amenajate; Producător primar * Interzicerea distrugerii diversității biologice din cadrul parcului prin recoltarea plantelor sau uciderea exemplarelor faunistice; * Interzicerea părăsirii traseelor turistice marcate, acest lucru fiind permis numai sub stricta supraveghere a angajaților Administrației Parcului și numai pentru desfășurarea activităților cu Piramida trofică Pisică sălbatică Râs Ursul brun Jder de copac Uliul porumbar Ciuvica Acvila țipătoare mică Felis silvestris Lynx lynx Ursus arctos Martes martes Accipiter gentilis Glaucidium Aquila pomarina passerinum Liliac comun Cocoș de munte Sturz de iarnă Salamandră Triton comun Șopîrla de munte Șarpele lui Esculap Myotis myotis Tetrao urogallus Turdus pilaris Salamandra Triturus vulgaris ssp. Zooteca vivipara Elaphe longissima salamandra ampelensis Cerb Căprioară Șoarecele de pădure Pârșul comun Forfecuță Cinteză Rădașcă Cervus elaphus Myoxus glis Loxia curvirostra Fringilla coelebs Lucanus cervus Capreolus capreolus Apodemus sylvaticus Ienupăr Feriga comună Molid Brad Fag Paltin de munte Crinul de pădure Picea abies Abies alba Fagus sylvatica Juniperus communis Dryopteris filix-mas Acer pseudoplatanus Lilium martagon GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 39

În Parcul Natural Apuseni și în siturile Natura 2000 cu care se suprapune, pajiștile abundă în numărul mare de specii de plante, în numeroase specii de păsări care depind de hrana și adăpostul pe care vegetația ierboasă le oferă, iar pentru speciile de mamifere erbivore, diversitatea și calitatea vegetației ca sursă hrană. Pajiștile întinse, născute din armonia activităților umane cu natura Chiar dacă au o densitate scăzută a populației, Munții De ce sunt importante pajiștile Apuseni sunt cei mai locuiți munți ai României. Acest din Parcul Natural Apuseni? lucru s-a întâmplat și pentru că relieful cu înălțimi moderate și climă relativ blândă au permis traiul încă din Adesea asociem imaginea comunităților rurale tradiționale cele mai vechi timpuri. Așezările tipice din Apuseni sunt din Apuseni, cu animale domestice la păscut sau cu formate din sate risipite cu gospodării separate de fânețe cositul și strânsul fânului. Nimic din toate acestea nu ar fi și pășuni. posibile dacă sistemele de creștere a animalelor în modul tradițional, neintensiv, nu ar fi coexistat cu respectarea Locuitorii acestor așezări au urmărit calitatea resursei de anumitor momente de recoltare, cositul și pășunatul hrană pentru animalele domestice și existența unei surse tradițional contribuind la diversitatea biologică. Asemenea de apă în apropiere, astfel pajiștile întinse asigurându-le peisaje unice sunt tot mai greu de găsit în ruralul minimul traiului zilnic. Ritmul vieții locuitorilor este dictat modernizat și cu atât mai rar în Europa zilelor noastre. în fiecare vară de momentul cositului și de pregătirea fânului pentru iarnă. Cât sunt de întinse pajiștile din Parcul Natural Apuseni? Ecosistemele de pajiști din Apuseni ocupă suprafețe importante, de circa 17.000 hectare, deseori formate dintr-un mozaic de parcele agricole, fânețe și pășuni. Diversitatea asociațiilor vegetale este dictată de tipul de sol și de circulația apei, dar un rol imens îl are și omul și activitățile sale. Pășune montană unde animalele sunt duse la pășune în timpul verii 40 PAJIȘTILE

Există mai multe tipuri de pajiști Peisajul tipic rural în Apuseni în Parcul Natural Apuseni? • Furajer - hrană pentru vite; Ecosistemele de pajiști sunt de două feluri! • Diversitatea biologică sau biodiversitatea - Astfel, după modul de folosință al terenurilor întâlnim pășuni și fânețe. varietatea și variabilitatea vieții pe Pământ în toate formele și interacțiunile sale. Aceasta cuprinde Pășunile sunt folosite efectiv pentru a fi diversitatea din cadrul speciilor și dintre specii, păscute de turmele de animale în vreme ce precum și a ecosistemelor; fânețele sunt folosite pentru creșterea și exploatarea și obținerea fânului cu care • Ancestrală - strămoșească; animalele urmează să fie hrănite pe timpul • Omnivor - care se hrănește atât cu plante cât și cu iernii. animale; Cum influențează omul pajiștile din Parcul Natural Apuseni? • Erbacee - plantă care are tulpina subțire, fragedă, Răspunsul este simplu: prin păstorit, o activitate moale și apoasă, de obicei verde; importantă și veche în Apuseni, care a modelat relațiile dintre oameni, animale și ecosistemele de pajiște! • Perenă - care trăiește și rodește mai mulți ani de-a Nevoile oamenilor de a crește animale pentru a valorifica produsele acestora, creșterea animalelor domestice, rândul, având o rădăcină persistentă din care se utilizarea pajiștilor montane a generat o resursă de trai dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină. necesară pentru existența crescătorilor de animale din zona Apusenilor. Multe dintre comunitățile locale au în centrul lor chiar această ocupație, care a generat identitate locală și regională. Pajiștile din Apuseni, cu floră furajeră de calitate, au apărut datorită creșterii animalelor, pe măsură ce au fost pășunate cu turmele de animale și fânețele cosite pentru a asigura hrana în timpul iernii. Existența unei diversități biologice ridicate este rezultatul pășunării constante de-a lungul secolelor. Expoatarea tradițională a fânețelor Care sunt pericolele pentru pajiști ? GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI Există două pericole iminente pentru pajiștii, anume suprapășunarea și subpășunarea. Suprapășunarea va avea ca efect pierderea calității pajiștilor, scoaterea lor din uz și apoi intensificarea proceselor de degradare, proces ce duce la invadarea florei spontane cu specii care nu sunt caracteristice acestor pajiști. De cele mai multe ori acest fenomen apare când pe suprafețele de pajiști sunt pășunate cu un număr prea mare de animale domestice. Pe de altă parte lipsa pășunatului (subpășunarea) poate duce la invadarea acestor pajiști cu specii lemnoase, care o vor transforma treptat în pădure. 41

Adăposturi agricole tipice, utilizate pentru vite și unelte Care este soluția? Pe perioada de vară crescătorii de animale își duc animalele în zonele mai înalte, iar în acest fel se evită suprapășunarea pajiștilor din apropierea locuințelor. Astfel, continuitatea păstoritului în Parcul Natural Apuseni nu este doar o opțiune, ci este o necesitate pentru păstrarea acestui echilibru fragil din ecosistemele montane. Practicarea păstoritului este absolut necesară și depinde Oile sunt aduse la munte doar vara de existența oportunităților de valorificare a produselor rezultate din creșterea animalelor, astfel încât tinerii să-și Care sunt tipurile de habitate dorească să ducă tradiția mai departe. Din păcate, tinerii regăsite pe pajiștile din Parcul pleacă din zonă în căutarea unui trai mai ușor, acest sector Natural Apuseni? economic fiind foarte afectat de lipsa forței de muncă. Există la ora actuală o tendință de întoarcere a populației O simplă plimbare la pas relevă fascinanta diversitate spre spațiul rural, pentru o viață mai a habitatelor care formează ecosistemele de pajiști din sănătoasă și mai liniștită. Apuseni. În Parcul Natural Apuseni regăsim peste Fără dubiu, cel mai comun tip de habitat de pajiște din 20 de specii de orhidee sălbatice, dintre care Apuseni este 6520 Pajişti montane (Fânețe montane) cea mai cunoscută este Papucul doamnei și alte tipuri de habitate, ca de exemplu 6510 Pajişti de (Cypripedium calceolus) altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis), 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) și 6170 Pajiști calcaroase alpine și subalpine. 42 PAJIȘTILE

Acestea au apărut în urma eliminării vegetației forestiere Productivitatea habitatelor din ultimele secole. Deoarece sunt accesibile, acestea au și cel mai mult de suferit în urma exploatării lor extensive Productivitatea acestor habitate atunci când sunt ca pajiști. Dacă sunt folosite ca fânețe, biodiversitatea lor exploatate rațional este extraordinară. Accesibilitatea este impresionantă. și calitatea acestor habitate explică preferința păstorilor pentru ele, fapt care de multe ori se Amatorii de plante cu flori vor fi de-a dreptul extaziați traduce într-o exploatare nesustenabilă. de multitudinea lor, aceștia putând admira vinețele de stâncă (Centaurea kotschyana), buhai (Listera cordata), Astfel, habitatul 6520 Pajişti montane (Fânețe clopoței (Campanula serrata), gențiene (Gentiana lutea, montane) care ar trebui să fie o fâneață, este de cele Gentiana asclepiadea),arnică (Arnica montana), trei-frați mai multe ori folosit ca pășune, practică ce pătați (Viola tricolor), brândușe (Crocus vernus), clopoțel afectează pe termen lung diversitatea specifică și aglomerat (Campanula glomerata), bulbuci de munte implicit productivitatea. (Trollius europaeus), cărbuni (Phyteuma spicatum), dar mai ales numeroase specii de orhidee (Dactylorhiza majalis, Dactylorhiza maculata, Gymnadenia conopsea, Orchis ustulata, Orchis coriophora, Orchis purpurea). Poiana Florilor - 6520 Pajişti montane (Fânețe montane) Arnica Știați că? • De la plantă se recoltează florile Arnica (Arnica montana) este o plantă a care se folosesc la prepararea uleiu- cărei tulpină termină cu o inflorescență de rilor, tincturilor și unguentelor; culoare galben-aurie cu mijlocul având o • Fiind o specie protejată, tentă cenușie. Florile sunt înconjurate pe recoltarea ei trebuie să se facă cu margini de peri aspri și lucioși. responsabilitate, iar de la plantă se recoltează doar florile; Arnica este o specie de plante ce crește în regiuni cu pajiști montane, însorite, până Arnica (Arnica montana) la o altitudine de 2000 de metri. Fiind o plantă protejată, pe teritoriul parcului recoltarea ei este persmisă numai pe baza unor avize. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 43

Cristelul de câmp Știați că? Cristelul de câmp (Crex crex), cunoscut şi • Masculul atrage femelele printr-un cântec sub denumirea de cârstei de câmp, este sonor care se aude din amurg și continuă o pasăre caracteristică zonelor joase și aproape toată noaptea; de medie adâncime în pajiști umede cu • Specia este teritorială şi poligamă, iar vegetație de înălțime medie. Lungimea ritualul nupţial include aplecări în timp ce îşi corpului este de 27-30 cm şi anvergura desface aripile şi îşi înfoaie gâtul; aripilor este cuprinsă între 42-53 cm, • După ce formează perechea cu o femelă, cu penaj maroniu cu ruginiu pe aripi. Se rămâne cu aceasta până ce depune ouăle şi hrăneşte cu insecte şi larvele acestora, apoi se poate împerechea cu altă femelă; viermi, semințe, etc. • Sunt păsări migratoare și iernează în Africa. Cristelul de câmp (Crex crex) Șarpele de casă Șarpele de casă (Natrix natrix), uneori Șarpele de casă numit și șarpe cu urechi galbene, acesta (Natrix natrix) fiind un șarpe neveninos. Șarpele de casă are un aspect zvelt și o lungime de 60-100 Știați că? cm. Coloritul variază mult, fiind de regulă în nuanțe de gri măsliniu, dar și bej, maro • Nu este un șarpe veninos, prada capturată este imobilizată cu dinții și apoi înghițită deschis sau complet negru. Se hrănește vie; cu rozătoare de talie mică și uneori • Are un stil de viață diurn, putând fi văzut stând la soare în zone cu vegetație bogată; amfibieni (în special broaște). La sfârșitul • Principalul mijloc de apărare este retragerea din zona pericolului și refugiul în zone lui aprilie și în timpul lunii mai, șerpii de mai ascunse; casă formează așa-numitele “gheme”. • În cazul în care este capturat, se încolăcește, șuieră puternic și își lățește capul Masculii sunt mai mici (40-60-80 cm) și pentru ca în cele din urmă să lovească adversarul cu botul, fără a mușca însă, doar cu mai firavi decât femelele (60-90-100cm) scopul de a intimida; care sunt mai robuste. Ouăle sunt depuse • Luat în mână împroașcă conținutul glandelor anale, urât mirositor sau se preface în iulie și august și sunt incubate la soare, mort până când simte că pericolul s-a îndepărtat. iar adesea mai multe femele depun ouă în același loc. Puii ies după zece săptămâni în funcție de perioadele însorite, având o lungime de 16-19 cm.Dușmanii naturali sunt vidra, pentru adulți, peștii răpitori fiind o amenințare numai pentru pui. Marmoratul Aurinia Marmoratul Aurinia Știați că? (Euphydryas aurinia) • La Euphydryas aurinia se Marmoratul Aurinia (Euphydryas aurinia) cunosc două forme ecologice, una este un fluture foarte frumos, care iese de pajiști umede și una de pajiști în evidență prin ornamentele aripilor uscate? sale. Zboară de la sfârșitul lunii mai până • Larvele trăiesc în cuiburi la început de iulie. Coloristica aripilor formate pe planta gazdă, unde și sale este diversă, putând diferi de la un iernează exemplar la altul. Specia este amenințată • Pentru nectar, fluturii vizitează tot mai mult de scăderea efectivelor mai ales florile galbene. sale, astfel că este considerată o specie periclitată la nivel european. Printre PAJIȘTILE factorii care au contribuit la diminuarea populațiilor se numără: transformarea pajiștilor în terenuri agricole, desecarea și împădurirea zonelor umede, intensificarea pășunatului, abandonul activităților tradiționale. 44

Clopoțel Clopoțelul Știați că? (Campanula serrata) • Clopoţelul este o plantă rustică, care înflo- Clopoțelul (Campanula serrata), este rește abundent dacă are multă apă, terenuri o plantă ierboasă perenă. Tulpina este bogate şi soare; dreaptă, cu înălțimea de până la 40-60 • Denumirea de serrata are origini latine centimetri, cu numeroase frunze ascuțite, și înseamnă zimțat, frunzele acestei plante alungite, fără codițe. Florile sunt albastru- având marginile zimțate, aspect care ajută la violete, așezate la vârful tulpinii, câteodată recunoașterea speciei; îndreptate într-o parte. Floarea este în • Crește prin pajiști, tufărișuri, grohotișuri formă de clopot cu diametru de 3 - 4 cm, din etajul fagului până în cel alpin cu cinci lobi pe margini. Înflorește în lunile • Este sensibilă la pășunat, dispărând din iulie-august. pajiștile intens pășunate. Piramida trofică Consumator terțiar Consumator secundar Consumator primar Producător primar Arici comun Bursuc Vulpe roșie Uliul păsărar Erinaceus europaeus Meles meles Vulpes vulpes Accipiter nisus Cristel de câmp Fâsa de câmp Caprimulg Sfrânciocul roșiatic Șopârla de câmp Șopîrla de munte Șarpele de casă Crex crex Anthus campestris Caprimulgus Lanius collurio Lacerta agilis Lacerta vivipara Natrix natrix europaeus Pârșul roșu Căprioară Marmoratul Fluturele de scăieți Cosaşul Fluturele vărgat Marmoratul Aurinia Muscardinus Capreolus capreolus frasinului Vanessa cardui Isophya stysi Callimorpha Euphydryas aurinia avellanarius Euphydryas maturna quadripunctaria Clopoțel Arnica Ciucure Orhidee de mlaștină Sorbestrea Campanula serrata Arnica montana Sanguisorba Campanula glomerata Dactylorhiza majalis officinalis GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI 45

Stâncăriile reprezintă un peisaj spectaculos și în același timp, adăpostul unor specii de plante și animale care au găsit resurse în aceste zone neprielnice de viață Stâncăriile, spectacolul biodiversității faunistice și florale De la vârfurile semețe ale Parcului Natural Apuseni și de dimensiuni și înălțimi impresionante, sau vârfurile a siturilor Natura 2000 cu care se sprapune, cum sunt muntoase, a căror aspect stâncos poate lua uneori forme Vârfurile Buteasa și Bohodei, Cârligați, Briței, până la ascuțite și abrupte. stâncile ascuțite din calcar din Cetățile Ponorului, Pietrele Boghii, Piatra Bulzului sau Pietrele Galbenei, toate au fost Grohotișurile, spre deosebire de stâncăriile propriu-zise, formate cu milioane de ani în urmă, prin acțiunea apei și sunt formate pe versanții abrupți ai unor vârfuri, chei vântului asupra rocii. Acestea au căpătat forme ciudate sau avene, din pietrele desprinse, de-a lungul timpului, și totodată o diversitate faunistică și florală abundentă, în din formele de relief mai mari, formând astfel acumulări zone greu accesibile omului. de pietre de toate felurile și dimensiunile, ce au favorizat instalarea unor anumite tipuri de asociații vegetale ce au Stâncăriile se întâlnesc atât pe culmile stat la baza habitatelor de astăzi. înalte ale munților cât și în cheile adânci săpate de ape, cum sunt Cheile Ce habitate există în zonele Gârdișoarei, Ordâncușii și Mândruțului. de stâncării? Ele au fost declarate rezervații naturale, datorită valorii naturale ridicate ale Cu toate că pare greu de crezut, stâncile golașe ale acestora. Parcului Natural Apuseni găzduiesc specii de plante și animale ce s-au adaptat în aceste medii, fapt ce a dus Care dintre formele de relief sunt la apariția unor tipuri de habitate diversificate. Dintre considerate stâncării? acestea amintim habitatele de tip 8210 – Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Stâncăriile pot fi grupate în mai multe tipuri de forme de 8220 – Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe relief, dintre care amintim cheile, ce se formează prin roci silicioase, ce ascund adevărate comori botanice, prin măcinarea pietrei de către cursurile de apă, fiind de regulă prezența unor asociații vegetale, care se întâlnesc doar în înguste și adânci, avenele, pâlniile sau dolinele stâncoase astfel de regiuni rare. de la suprafață, asemenea unor puțuri, care comunică în partea inferioară cu o peșteră sau o galerie subterană, Din totalul de 5 tipuri de habitate asociate regiunilor de dar care în partea superioară pot forma pereți de piatră stâncărie și grohotișuri, unul se remarcă cu precădere prin 46 STÂNCĂRIILE

Habitatul 8210 – Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase raritatea și suprafața redusă, ce a dus la ridicarea statutului de protecție al acesteia, fiind vorba de habitatul de tip 8110 - Grohotișuri silicioase din etajul montan pănă în cel alpin. Ce tip de vegetație crește în Iarba surzilor Iris de stepă zonele de stâncării? (Saxifraga paniculata) (Iris aphylla ssp. hungarica) Atât asociațiile vegetale menționate, cât și altele Ce tip de nevertebrate regăsim în specifice habitatelor de tip stâncărie și grohotișuri, au zonele de stâncării? ca reprezentanți specii vegetale caracteristice, adaptate acestui mediu de viață prin cerințe de apă limitate sau prin Nevertebratele din habitatele de stâncărie din Parcul rădăcinile lor ce pătrund în fisurile rocilor, uneori acest Natural Apuseni sunt slab reprezentate, mediul nefiind aspect ducând la desprinderea și fragmentarea rocilor. propice pentru hrănirea și înmulțirea acestora. Dintre Dintre aceste specii menționăm călugărași sau clopoței puținele specii prezente, menționăm fluturii molia (Edraianthus graminifolius), barba ungurului (Dianthus bărboasă (Glyphipterix loricatella) și negriciosul negru spiculifolius), iarba surzilor (Saxifraga paniculata), floarea (Erebia melas), precum și specii de fluturi ce ajung mai doamnei dulci (Gentiana clusii), năvalnic (Asplenium viride, rar la înălțimile stâncăriilor, așa cum sunt fluturele mărul Asplenium trichomanes ) și iris de stepă (Iris aphylla ssp. lupului (Zerynthia polyxena) și fluturele ochi de păun de hungarica), specifice habitatelor de stâncării. zi (Inachis io), specii care sunt preponderent întâlnite în habitate deschise, unde găsesc mai ușor hrană vegetală. Aceste specii au caracteristic faptul că se dezvoltă de regulă pe stratul de sol depus Fluterele ochi de păun de zi (Inachis io) între rocile tari, majoritatea necesitând un nivel de umezeală mai ridicat pentru 47 a rezista condițiilor severe din golurile alpine. Speciile caracteristice habitatelor de stâncărie se dezvoltă direct pe pietrele aflate la înălțimi mari, pe pereții avenelor sau cheilor și pe vârfurile muntoase pietroase și înguste ca suprafață, cu pante abrupte. GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Tot în habitatele de tip grohotișuri mai putem întâlni și specii de cosași, aparținând speciei Isophya stysi, ce preferă zonele acoperite cu vegetație ierboasă abundentă dintre pietrele împrăștiate pe pantele versanților muntoși. Având în vedere faptul că, majoritatea nevertebratelor Șopârla de munte (Zooteca vivipara) constau în specii de insecte, acestea au ca prădători naturali speciile de chiroptere (liliecii) și adesea speciile Toate speciile de șopârle sunt reptile cu sânge rece, fapt de păsări, precum vânturelul roșu (Falco tinnunculus) sau care le obligă, pe timpul zilelor însorite, să iasă pe pietre drepnea mare (Apus melba), lăstun de casă (Delichon pentru a se încălzi, acumulându-și astfel energia corporală urbicum) specii ce preferă ca locuri de cuibărit versanții atât de necesară pentru activitatea din timpul zilei. stâncoși. Astfel, pe timp de zi majoritatea fluturilor sau cosașilor sunt vânați de păsări, iar seara acestea cad pradă liliecilor, care pe timpul zilei se adăpostesc în crevasele stâncilor sau în peșteri și avene. Vânturelul roșu (Falco tinnunculus) Vipera comună (Vipera berus) Care sunt cele mai spectaculoase animale din zonele de stâncării? Atunci când vorbim de stâncării și ne gândim la zburătoarele pe care le auzim sau vedem pe acele abrupturi, imediat ne duce gândul la curajoasele păsări de pradă de dimensiuni mari, cum sunt acvilele, șoimii și chiar ulii. Drepnea mare (Apus melba) Aceste specii de păsări răpitoare diurne au preferat încă din timpuri străvechi să-și amenajeze cuiburile și La fel de puține, ca număr de specii și indivizi, sunt și să-și crească puii la înălțime, tocmai pentru a fi feriți reptilele din regiunile de stâncărie și grohotișuri,majoritatea de eventuali prădători, și într-adevăr nu multe specii de indivizilor aparținând speciilor de șopârlă de ziduri mamifere sau reptile se aventurează pe acele abrupturi (Podarcis muralis), șopârla de munte (Zooteca vivipara), iar pentru hrană. uneori, în zonele acoperite de pietriș, fără multă vegetație, putem observa de la distanță vipera comună (Vipera Dintre păsările răpitoare, cele mai importante din cadrul berus). Parcului Natural Apuseni, menționăm acvila de munte (Aquila chrysaetos), specie care a devenit un simbol pentru multe popoare, prin postura sa impunătoare și vederea ageră. 48 STÂNCĂRIILE

Acvila de munte Știați că? Acvila de munte (Aquila chrysaetos), - Acvila de munte este pasărea de pe stema domină patru continente, României. Scutul mare de pe stemă are o răspândindu-se pe areale întinse din acvilă de aur încoronată. Europa, Asia, America de Nord și - Femelele au dimensiuni mai mari decât Africa. masculii. - Puii acvilei de acvilă de munte prezintă un Dimenisunile acvilelor sunt cuprinse gen de competitivitate cu totul deosebit, chiar între 85 şi 100 centimetri în lungime, imediat ce au ieşit din ouă. Uneori puiul cel cu anvergura aripilor care ajunge mai mare obişnuieşte să-l ucidă pe cel mai la 230 centimetri. Penajul este mic! caracteristic, cu o culoare ce variază de la brun la maroniu. Acvila de munte (Aquila chrysaetos) Șoim călator Șoim călator Știați că? (Falco peregrinus) O altă specie asemănătoare - Şoimul călător obişnuieşte să îşi doboare prăzile acvilei de munte, ce cuibărește pe lovindu-le cu ghearele în timp ce se aruncă asupra abrupturile stâncoase ale parcului animalelor pe care le vânează în picaje care ating cele mai natural, este Șoimul călător (Falco mari viteze înregistrate în regnului animal? peregrinus). - Pentru a rezista la forţele care apar la aceste viteze incredibile, şoimul călător a dezvoltat de-a lungul Șoimul călător este printre evoluției cele mai tari pene pe care le are o pasăre, iar cele mai răspândite păsări de lacrimile sale sunt foarte dense astfel încât forţa de pradă, trăiește pe aproape toate frecare a aerului să nu-i afecteze ochii! continentele, cu excepția insulelor - Nu îşi construieşte cuib şi depune ouăle în scobiturile oceanice și a Antarcticii. Se stâncilor şi copacilor sau în cuiburile abandonate de alte hrănește în principal cu păsări dar specii; și cu mamifere, precum liliecii, - Se estimează că pe suprafaţa teritoriului Parcului iepurii sau rozătoarele și ocazional Natural Apuseni trăiesc 10 perechi de șoim călător. cu insecte, reptile și pește. Capra neagră Știați că? Capra neagră (Rupicapra - Vara, părul caprelor este brun-roșcat cu o dungă mai rupicapra) este o altă specie închisă pe spate. Iarna, părţile roșcate devin negricioase, care trăiește în Parcul Natural de unde și numele speciei! Apuseni. Caprele negre trăiesc - Atunci când apare un pericol, acesta este anunţat mem- în zonele cu pante împădurite brilor grupului printr-un fluierat sau printr-un tropăit. sau stâncoase. - Caprele negre reușesc să atingă viteze de până la 50 km/h chiar și pe teren accidentat și pot face salturi cu Lungimea corpului caprelor adevărat impresionante, de până 2 metri în înălţime și negre adulte se încadrează peste 6 metri în lungime! în intervalul 110-135 cm, iar - Iezii rămași orfani sunt de obicei crescuţi de o altă capră înălţimea la între 70-80 cm. din grup! Caprele negre cântăresc între - Caprele negre au în spatele coarnelor două glande care 30 și 50 kg, masculii fiind mai secretă un lichid cleios cu miros puternic în perioada de mari decât femelele. împerechere. Capra neagră 49 (Rupicapra rupicapra) GHID EDUCATIV DESPRE VALORILE ARIILOR NATURALE PROTEJATE DIN APUSENI

Speciile de păsări menționate cad rareori pradă, dar uneori Pe unele stâncării și grohotișuri, putem observa cu ușurință speciile mamifere, precum râsul (Lynx lynx) sau pisica capre negre (Rupicapra rupicapra), păscând iarbă de pe sălbatică (Felis sylvestris), pot escalada pereții abrupți stânci, iar uneori, putem observa urșii (Ursus arctos) și râșii pentru a captura puii din cuibul păsărilor, mai dificilă fiind (Lynx lynx), străbătând pantele mai line ale grohotișurilor în capturarea celor aparținând speciilor de păsări răpitoare căutarea hranei sau a unor adăposturi din piatră pentru a se diurne. odihni. Șopârla de ziduri Știați că? Șopârla de ziduri (Podarcis muralis) - Șopârla de ziduri are coada de două se recunoaște datorită capului alungit ori mai lungă decît capul și trunchiul? și a corpului relativ plat. Masculii - Este o șopârlă rapidă și micuță, prezintă o serie de puncte pe spate, nedepășind 20 de centimetri; iar femelele au dungi longitudinale - Hibernează în găuri săpate în pământ închise la culoare. sau în fisurile stâncilor; - La sfârșitul lunii mai, femela depune Poate fi întâlnită în zone stâncoase, în găuri săpate în pământ până la 8 ouă; grohotișuri dar și pe diferite - Denumirea populară este șopârla de construcții. Este o specie vulnerabilă, piatră. afectată de degradarea habitatelor prin extinderea suprafețelor Șopârla de ziduri industriale. (Podarcis muralis) Floarea doamnei dulci Floarea doamnei dulci Știați că? (Gentiana clusii) - Gențiana este cunoscută și ca plantă Floarea doamnei dulci (Gentiana medicinală, proprietățile sale vinde- clusii) este una dintre cele mai cătoare fiind apreciate încă din cele frumoase flori din Parcul Natural mai vechi timpuri? Rădăcina sa are un Apuseni, cunoscută și sub efect excelent împotriva înțepăturilor de denumirea de gențiana-cupă. insecte. - De asemenea, rădăcina are proprietăți Clopoţel de munte laxative, de creștere a poftei de mâncare și de stimulare a digestiei. Clopoţelul de munte (Edraianthus graminifolius) are tulpina dreaptă și Știați că? scundă, cu înălțimea de până la 150 - Corola are formă de clopot de până la mm, lânos-păroasă în întregime. 30 mm lungime, cu cinci dinți înguști, Frunzele sunt înguste, alungite, cele ascuțiți. de jos fiind mai late. Florile sunt de - Înflorește în lunile mai-iunie. culoare albastru-deschis. Clopoţel de munte (Edraianthus graminifolius) 50 STÂNCĂRIILE