["SCENE ALE ISTORIEI Academia de \u015etiin\u021be a Moldovei (fondat\u0103 \u00een anul 1961) Ora\u015ful Ia\u015fi a fost capitala \u021a\u0103rii Moldovei SECRETELE ISTORIEI timp de 3 secole. Ia\u0219iul este numit \u0219i capitala culturii rom\u00e2ne\u0219ti. Aici a fost tip\u0103rit\u0103 prima car- Tot ce ne \u00eenconjoar\u0103 poate fi obiect de stu- te \u0219i deschis\u0103 prima universitate din Moldova. diu al \u0219tiin\u021bei: soarele acoperit de nori, umbre- Pe str\u0103zile Ia\u015fiului \u015fi-au purtat pa\u015fii Alexandru le copacilor, culorile frunzelor, v\u00e2ntul, chiar \u0219i cel Bun, \u015etefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza comportamentul insectelor. \u015fi al\u021bi str\u0103luci\u021bi voievozi ai \u021a\u0103rii Moldovei. Observ\u0103 fenomenele din jur \u0219i antreneaz\u0103-\u021bi La Ia\u0219i au tr\u0103it \u015fi au creat marii cronicari. g\u00e2ndirea: \u201eDe ce se schimb\u0103 culorile copacilor? Ora\u0219ul istoric p\u0103streaz\u0103 cu sfin\u021benie memoria De ce fulger\u0103? De ce p\u0103s\u0103rile migreaz\u0103?\u201d etc. lui Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Ciprian Porumbescu, Mediteaz\u0103 asupra celor observate. Noteaz\u0103 George Enescu, Nicolae Iorga \u0219.a. La Ia\u015fi, \u201efie- unele g\u00e2nduri \u00eentr-un jurnal. Adun\u0103 noti\u021be, care piatr\u0103 vorbe\u015fte de trecut\u201d. fotografii, obiecte, desene. C\u00e2ndva poate te vor ajuta s\u0103 faci descoperiri de valoare. Oamenii ? De ce Ia\u015fiul este considerat poart\u0103 a de \u0219tiin\u021b\u0103 de ast\u0103zi au fost \u0219i ei c\u00e2ndva copii. istoriei \u015fi culturii na\u021bionale rom\u00e2ne\u015fti? Datorit\u0103 lor, via\u021ba omului s-a schimbat mult. Dar ce \u015ftii despre trecutul istoric \u0219i cultural al ora\u015fului Chi\u015fin\u0103u? Teatrul Na\u021bional din Ia\u015fi, secolul al XIX-lea. ? Ce importan\u021b\u0103 are \u0219tiin\u021ba \u00een via\u021ba omu- Reconstituire lui? De care domeniu al \u0219tiin\u021bei e\u0219ti in- teresat cel mai mult? De ce? (Utilizeaz\u0103 \u0219i cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite la disciplina \u0218tiin\u021be.) \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tCare este menirea \u015fcolii? 4.\tEnumer\u0103 c\u00e2teva opere 6.\tIni\u021biaz\u0103 o excursie, \u00eempreu- 2.\tDe ce sunt necesare desco- literare ale scriitorilor n\u0103 cu colegii t\u0103i, la una din- peririle \u015ftiin\u021bifice? rom\u00e2ni, pe care le-ai tre institu\u021biile \u0219tiin\u021bifice sau 3.\tCe reprezint\u0103 cultura? studiat la \u015fcoal\u0103. culturale din localitate sau 5.\tCe te-a impresionat regiune. Prezenta\u021bi impre- \u00een aceste opere? siile despre aceast\u0103 excursie \u00een cadrul unei ore speciale. 51","TEMA 21 Biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri \u2013 patrimoniu cultural AMINTE\u0218TE-\u021aI Ce pustiu ar fi spa\u021biul, dac\u0103 n-ar fi punctat de biserici! \u2022\t De ce se construiesc biserici \u015fi m\u0103- n\u0103stiri? Petre \u021au\u021bea, filosof rom\u00e2n \u2022\t Cine dintre domnitorii \u021b\u0103rilor ro- Altarul credin\u021bei neamului m\u00e2ne au sus\u021binut construc\u021bia l\u0103ca\u015fe- lor sfinte? Bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile sunt locuri de rug\u0103ciu- ne pentru credincio\u015fi. Ast\u0103zi exist\u0103 l\u0103ca\u015furi sfinte aproape \u00een toate satele \u015fi ora\u015fele Republicii Moldova. M\u0103n\u0103stirile C\u0103priana, V\u0103rz\u0103re\u015fti, H\u00e2ncu, Curchi, Sa- harna, \u021aipova \u015fi altele adun\u0103 credincio\u0219i din toate col\u021burile \u021b\u0103rii. Din vremi \u00eendep\u0103rtate, spa\u021biul rom\u00e2nesc a tot fost \u00eempodobit cu l\u0103ca\u015furi sfinte, ctitorite de buni cre\u015ftini. Pe parcursul timpului, \u00een ciuda invaziilor str\u0103ine, a in- cendiilor \u015fi a prigonirilor, bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile au supravie\u021buit cu demnitate. Catedrala \u201eNa\u0219terea Domnului\u201d se afl\u0103 \u00een L\u0103ca\u015fele sfinte \u2013 centre de cultur\u0103 centrul Chi\u015fin\u0103ului. Ea a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 \u00een\u00a0anul \u015fi de educa\u021bie 1836.\u00a0Ansamblul catedralei este alc\u0103tuit din biseric\u0103 \u0219i clopotni\u021b\u0103. Catedrala este o \u00cen \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile au fost nestemat\u0103 a Chi\u015fin\u0103ului, fiind vizitat\u0103 de centre de cultur\u0103. Aici s-au scris \u0219i s-au tip\u0103rit primele numero\u015fi turi\u015fti \u015fi oaspe\u021bi ai capitalei. c\u0103r\u021bi, s-au pictat icoane, s-au confec\u021bionat obiecte uni- ce (covoare, \u021bes\u0103turi, sculpturi etc.). \u00cen unele m\u0103n\u0103stiri DIC\u021aIONAR ISTORIC (\u021aipova, Noul Neam\u021b, Saharna, Trebujeni, Japca etc.) se p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi aceste icoane \u0219i c\u0103r\u021bi biserice\u015fti M\u0103n\u0103stire \u2013 a\u015fez\u0103m\u00e2nt religios \u00een care vechi, obiecte pre\u021bioase. L\u0103ca\u0219ele sfinte sunt \u015fi monu- tr\u0103iesc c\u0103lug\u0103ri sau c\u0103lug\u0103ri\u021be. mente de arhitectur\u0103 cu picturi de o rar\u0103 frumuse\u021be. Ctitor \u2013 persoan\u0103 care \u00eentemeiaz\u0103 o bise- ric\u0103 sau o m\u0103n\u0103stire. Primele \u015fcoli au fost deschise pe l\u00e2ng\u0103 l\u0103ca\u015fele sfinte. Iar slujitorii bisericii au fost primii \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori. 52 NOTA BENE Bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile au avut un rol important \u00een dezvoltarea culturii \u015fi a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een \u021b\u0103rile \u00adrom\u00e2ne. L\u0103ca\u0219ele sfinte fac parte din patrimoniul cultural al neamului \u015fi al omenirii.","SECRETELE ISTORIEI Aproape de m\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u015f se afl\u0103 un izvor numit \u201eF\u00e2nt\u00e2na lui Manole\u201d. Este numele me\u015fterului legendar Manole, care a construit m\u0103n\u0103stirea. Legenda spune c\u0103 dup\u0103 terminarea ei, acesta nu putea cobor\u00ee de pe biseric\u0103, pentru c\u0103 i s-au luat sc\u0103rile. Atunci el \u015fi-a f\u0103cut aripi din \u015findril\u0103 \u015fi, asemenea lui Icar, a s\u0103rit de pe acoperi\u015ful sf\u00e2ntului l\u0103ca\u015f. \u00cen locul \u00een care s-a pr\u0103bu\u015fit, sufletul s\u0103u s-a preschimbat \u00eentr-un izvor. Interiorul bisericii \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din ? Cum explici con\u021binutul legendei? Ce \u015ftii C\u0103u\u015feni, construit\u0103 \u00een secolul al XV-lea. despre legenda lui Icar? SCENE ALE ISTORIEI Biserica \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din C\u0103u\u015feni este un monument de importan\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 \u015fi universal\u0103. La zidire, biserica a fost ad\u00e2ncit\u0103 \u00een p\u0103- m\u00e2nt, de aceea la exterior nu se deosebe\u015fte de o cas\u0103 obi\u015fnuit\u0103. O legend\u0103 poveste\u0219te c\u0103 t\u0103tarii, care dominau aceste locuri, au admis construc\u021bia bisericii cre\u015ftine cu condi\u021bia ca ea s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 \u00een \u00een\u0103l\u021bime un osta\u015f pe cal. \u00cen interior, biserica este bogat \u00eenfrumuse\u00ad \u021bat\u0103 cu picturi tradi\u021bionale rom\u00e2ne\u015fti. Ast\u0103zi biserica are nevoie de renovare. ? Ce sentimente \u00ee\u021bi trezesc asemenea mo- M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u015f, minune arhitectural\u0103, numente de o semnifica\u021bie artistic\u0103 \u015fi constituit\u0103 \u00een secolul al XVI-lea. istoric\u0103 deosebit\u0103? \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tCe rol au jucat bisericile 3.\tDescrie misiunea 5.\tViziteaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu \u015fi m\u0103n\u0103stirile \u00een istorie? bisericilor \u015fi a m\u0103n\u0103sti- p\u0103rin\u021bii, biserica ori m\u0103n\u0103s- 2.\tDe ce majoritatea rilor. tirea din apropiere. Reali- 4.\tExplic\u0103 \u00een ce const\u0103 va- zeaz\u0103 \u00een baza celor v\u0103zute domnitorilor aveau \u00een grij\u0103 loarea cultural\u0103 a acestor o comunicare scurt\u0103 \u015fi bisericile \u015fi m\u0103n\u0103stirile? edificii. prezint-o colegilor de clas\u0103. 53","TEMA 22 Cet\u0103\u021bile \u2013 fortifica\u021bii \u0219i centre de comer\u021b AMINTE\u0218TE-\u021aI Cet\u0103\u021bile\u2026 sunt parte integrant\u0103 a istoriei noastre. Nicolae Iorga, istoric rom\u00e2n \u2022\t Ce cet\u0103\u021bi din \u021bara noastr\u0103 cuno\u015fti? \u2022\t De ce ast\u0103zi numero\u015fi turi\u015fti doresc Ce sunt cet\u0103\u021bile? s\u0103 viziteze cet\u0103\u021bile? Ast\u0103zi, cet\u0103\u021bile sunt izvoare istorice de nepre\u021buit. \u00cen trecut, acestea au avut un rol militar important. Ele serveau drept loc de ap\u0103rare pentru armat\u0103 \u015fi popula\u021bie pe timp de pericol (n\u0103v\u0103lirile du\u0219mane). Cet\u0103\u021bile la geto-daci Fortifica\u021biile str\u0103mo\u015filor no\u015ftri geto-daci se nu- meau dave. La \u00eenceput zidurile cet\u0103\u021bilor aveau pere\u021bii de lut sau din lemn \u015fi doar temelia din piatr\u0103. Apoi au fost ridicate cet\u0103\u021bi din piatr\u0103 pe locuri bine ap\u0103rate de mediul natural. Printre cele mai mari fort\u0103re\u021be au fost Petrodava, Buridava, Butuceni. Dar cea mai impor- tant\u0103 cetate a Daciei a fost Sarmizegetusa. Cetatea Soroca Cet\u0103\u021bile \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne Cetatea Soroca \u00een trecut era numit\u0103 Dup\u0103 \u00eentemeierea \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne au fost ridicate \u201epaza noastr\u0103 dinspre necredincio\u015fi\u201d. multe cet\u0103\u021bi la hotare \u0219i \u00een interiorul lor. Bun\u0103oar\u0103, \u00een Moldova au fost construite mai multe cet\u0103\u021bi pe malu- Conform unei legende, \u00een timpul rile r\u00e2ului Nistru: Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Alb\u0103, unui \u00eendelungat asediu al acesteia de pe Dun\u0103re \u2013 Chilia, \u00een centrul \u021b\u0103rii \u2013 Neam\u021b \u015fi Suceava. c\u0103tre\u00a0t\u0103tari, c\u00e2teva berze au adus stru- guri \u00een cioc ap\u0103r\u0103torilor cet\u0103\u021bii, astfel Unele fort\u0103re\u021be au servit \u0219i ca re\u015fedin\u021be ale dom- salv\u00e2ndu-le via\u021ba \u0219i d\u00e2ndu-le puteri nitorului, fiind numite cet\u0103\u021bi de scaun. De exemplu, pentru izb\u00e2nd\u0103. cetatea Suceava a fost re\u015fedin\u021ba domnitorului \u015etefan cel Mare. DIC\u021aIONAR ISTORIC Cet\u0103\u021bile serveau \u0219i ca centre ale comer\u021bului (t\u00e2r- Cetate \u2013 loc \u00eemprejmuit cu ziduri \u015fi guri), unde se f\u0103ceau schimburi de m\u0103rfuri. \u00eent\u0103rituri \u00een scop de ap\u0103rare; fort\u0103rea\u021b\u0103; re\u015fedin\u021b\u0103 a domnitorului. NOTA BENE Bastion \u2013 fortifica\u021bie protejat\u0103 \u00een exte- rior de un \u015fan\u021b. Cet\u0103\u021bile sunt martori ai demnit\u0103\u021bii \u015fi curajului popo- rului nostru, care a luptat cu credin\u021b\u0103 pentru ap\u0103ra- rea hotarelor \u021b\u0103rii. Ast\u0103zi aceste edificii fac parte din patrimoniul cultural al neamului \u015fi al omenirii. 54","Ruinele cet\u0103\u021bii de la Sarmizegetusa SECRETELE ISTORIEI \u2022\t Pe mo\u015fia satului Saharna r\u0103zbat la suprafa\u021b\u0103 ruinele unei cet\u0103\u021bi dacice. Ast\u0103zi arheologii studiaz\u0103 zidurile acesteia, alc\u0103tuite din pia- tr\u0103 \u015fi lemn. \u2022\t Cetatea Alb\u0103 de la gurile Nistrului pe tim- purile luptelor cu otomanii era supranumit\u0103 \u201echeia a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d. \u2022\t Ca cetate de frontier\u0103, Tighina s-a dezvol- tat \u00een timpul domniei lui \u015etefan cel Mare \u015fi a lui Petru Rare\u015f. \u00cen 1538, cetatea Tighina este cucerit\u0103 de turci, care o numesc Bender, ce semnific\u0103 \u201eora\u015f fluvial\u201d. SCENE ALE ISTORIEI ? Ce alte m\u0103rturii documentare sau legende mai cuno\u015fti despre cet\u0103\u021bile moldovene\u015fti? Capitala dacilor, Sarmizegetusa, a fost for- mat\u0103 dintr-o a\u015fezare civil\u0103 (locuin\u021be, ateliere, Cetatea Tighina de pe Nistru, cea mai puternic\u0103 hambare, rezervoare de ap\u0103 etc.), l\u0103ca\u015fe sfinte dintre fort\u0103re\u021bele \u021a\u0103rii Moldovei (sanctuare) \u015fi cetate. Fort\u0103rea\u021ba se afla pe v\u00e2rful unei st\u00e2nci, fiind ap\u0103rat\u0103 de mun\u021bi \u00eemp\u0103duri\u021bi ? Studiaz\u0103 imaginile cu cet\u0103\u021bi. Afl\u0103 r\u0103spun- \u015fi de un br\u00e2u de alte cet\u0103\u021bi. Pe vremea regelui sul a 2-3 persoane la \u00eentrebarea: \u201eDe ce Decebal, cetatea a fost nucleul centrului de ast\u0103zi nu se construiesc cet\u0103\u021bi?\u201d Formu- ap\u0103rare contra o\u015ftirilor romane. A fost cuceri- leaz\u0103 o concluzie. t\u0103 de romani dup\u0103 un asediu \u00eendelungat. Ruinele cet\u0103\u021bii au \u00eenceput s\u0103 fie studiate de arheologi abia \u00een secolul XX (anul 1950). Cetatea dacic\u0103 Sarmizegetusa este un monu- ment istoric. ? Cum \u00ee\u021bi imaginezi via\u021ba oamenilor din cet\u0103\u021bi \u00een trecut? \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tCu ce scop erau construite 3.\t Descrie una dintre cet\u0103\u021bile 4.\tOrganizeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cet\u0103\u021bile? Moldovei. Relateaz\u0103 des- colegii de clas\u0103, o expozi\u021bie de 2.\tCare este importan\u021ba pre locul, evenimentele imagini ale cet\u0103\u021bilor Moldovei. \u015fi personalit\u0103\u021bile istorice Mediteaz\u0103 asupra criteriilor cet\u0103\u021bilor azi? legate de ea. dup\u0103 care trebuie apreciate crea\u021biile despre cet\u0103\u021bi \u00een cadrul expozi\u021biei. 55","TEMA 23 Obiceiuri \u015fi tradi\u021bii str\u0103mo\u0219e\u0219ti AMINTE\u0218TE-\u021aI Datinile, pove\u015ftile, muzica \u015fi poezia sunt arhivele popoarelor. \u2022\t Ce \u015ftii despre obiceiurile \u015fi tradi\u021biile populare de la p\u0103rin\u021bii, bunicii t\u0103i? Cu ele se poate oric\u00e2nd reconstitui trecutul \u00eentunecat. Alecu Russo, scriitor rom\u00e2n \u2022\t Ce tradi\u021bii \u015fi obiceiuri se respect\u0103 \u00een familia ta? Apari\u021bia obiceiurilor \u015fi tradi\u021biilor Pe parcursul secolelor, oamenii au pl\u0103smuit nume- roase tradi\u021bii \u015fi obiceiuri cu prilejul s\u0103rb\u0103torilor religioase, al ocupa\u021biilor agricole sau al schimb\u0103rii anotimpurilor. Multe dintre ele vin de la str\u0103mo\u0219i, altele au elemen- te \u00eemprumutate de la alte popoare. Astfel, \u00een tradi\u021biile noastre str\u0103mo\u0219e\u0219ti putem g\u0103si elemente ale tradi\u021biilor grece\u0219ti, bulg\u0103re\u0219ti, s\u00e2rbe, ruse\u0219ti, ucrainene etc. Fiecare popor se m\u00e2ndre\u0219te cu tradi\u021biile sale, chiar dac\u0103 unele sunt ciudate. De exemplu, \u00een Lituania toate deco- ra\u021biunile de Anul Nou sunt distruse \u00een prima zi a anului. La moldoveni, Casa mare este cea mai amena- Obiceiurile \u015fi tradi\u021biile neamului nostru jat\u0103 camer\u0103 a locuin\u021bei, unde se organizeaz\u0103 s\u0103rb\u0103torile familiei \u015fi se primesc oaspe\u021bii. Localit\u0103\u021bile noastre reprezint\u0103 un tezaur de frumoase obiceiuri \u015fi tradi\u021bii. \u00cendeosebi, sunt originale datinile pe DIC\u021aIONAR ISTORIC timp de iarn\u0103. De Cr\u0103ciun, \u00een \u021bar\u0103 se aud cete de colind\u0103- tori, care vestesc na\u015fterea Domnului Iisus. De Anul Nou Obicei \u2013 mod de a se comporta, a se oamenii sunt ura\u021bi de cete de b\u0103ie\u021bi \u0219i distra\u021bi cu jocul Ca- \u00eembr\u0103ca, a s\u0103rb\u0103tori evenimente, spe- prei sau al Ursului. \u00cen ajun de Sfintele Pa\u015fti, gospodinele cific unui popor sau grup social; datin\u0103. \u00eencondeiaz\u0103 ou\u0103 \u015fi coc pasc\u0103, cozonaci. Tradi\u021bie \u2013 ansamblu de obiceiuri\/datini \u015fi credin\u021be ce se stabilesc pe parcursul Prim\u0103vara se poart\u0103 m\u0103r\u021bi\u015foare, d\u0103ruite de per- istoriei \u00een via\u021ba unei comunit\u0103\u021bi. soanele dragi. Apoi, la sf\u00e2r\u015fit de martie, acestea sunt ag\u0103\u021bate \u00een pomii ce \u00eenfloresc, ca s\u0103 aduc\u0103 rod. La \u00eence- putul verii, de Rusalii, exist\u0103 obiceiul cur\u0103\u021b\u0103r\u00ad ii f\u00e2nt\u00e2ni- lor \u015fi a izvoarelor. \u00cen ultimii ani a devenit o tradi\u021bie organizarea Zilei Vinului, a Zilei M\u0103rului, a Bostaniadei, a Gustarului etc. NOTA BENE Obiceiurile \u015fi tradi\u021biile str\u0103mo\u0219e\u0219ti au luat na\u015ftere din cele mai vechi timpuri. Ele alc\u0103tuiesc patrimoniul cultural al poporului. 56","SECRETELE ISTORIEI \u2022\t \u021aesutul covoarelor are o istorie de sute de ani. Confec\u021bionate manual, de la dimensiuni mici (p\u0103retare) p\u00e2n\u0103 la cele mari (l\u0103icere) sau foarte mari, \u021besute pe r\u0103zboi vertical, ele \u00eempodobesc locuin\u021ba \u0219i azi. Ornamentele lor de diferite culori reflect\u0103 leg\u0103tura omului cu natura, preocup\u0103rile lui zilnice. Copiii \u00eencondeiaz\u0103 ou\u0103 \u00een ajunul s\u0103rb\u0103torilor de Pa\u015fti. SCENE ALE ISTORIEI \u00cen tradi\u021bia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, fieca- re dintre lunile anului are o denumire \u015fi o semnifica\u021bie aparte. Ele sugereaz\u0103 o activitate din via\u021ba oamenilor sau observa\u021biile lor asu- pra st\u0103rii vremii. Astfel, ianuarie este denumit gerar, februarie \u2013 f\u0103urar, martie \u2013 m\u0103r\u021bi\u0219or, aprilie \u2013 prier, mai \u2013 florar, iunie \u2013 cire\u015far, iulie \u2013 cuptor, august \u2013 secerar, septembrie \u2013 r\u0103pciune, octombrie \u2013 brum\u0103rel, noiembrie \u2013 brumar \u015fi decembrie \u2013 \u00eendrea. ? Ce semnifica\u021bii crezi c\u0103 poart\u0103 fiecare O ceat\u0103 cu \u201eUrsul\u201d \u00een prima zi a noului an denumire de lun\u0103? \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tCe obiceiuri \u015fi tradi\u021bii ale 3.\tAnalizeaz\u0103 imaginile de 5.\t\u00censcena\u021bi (\u00een perechi sau \u00een poporului nostru cuno\u015fti? la tem\u0103 \u015fi formuleaz\u0103 grup) un obicei din loca- 2.\tDe ce sunt legate datinile c\u00e2te un mesaj pentru litatea natal\u0103. Prezenta\u021bi fiecare. sceneta la o festivitate din populare? 4.\tExplic\u0103 de ce ar trebui \u0219coal\u0103 sau localitate. s\u0103 respect\u0103m tradi\u021biile \u015fi obiceiurile str\u0103mo\u0219e\u0219ti. 57","TEMA 24 Locuin\u021ba, alimenta\u021bia \u015fi vestimenta\u021bia AMINTE\u0218TE-\u021aI Omul m\u0103n\u00e2nc\u0103 ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, nu tr\u0103ie\u0219te ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nce. \u2022\t De ce omul are nevoie de hran\u0103 Proverb \u015fi vestimenta\u021bie? Locuin\u021ba \u2022\t Cum \u00ee\u021bi imaginezi o locuin\u021b\u0103 comod\u0103? Primele locuin\u021be ale str\u0103mo\u015filor no\u015ftri erau foarte simple. Acestea erau construite din materiale oferite de natur\u0103: lemn, p\u0103m\u00e2nt (lut) \u015fi piatr\u0103. La \u00eenceput, locuin\u021bele aveau o singur\u0103 \u00eenc\u0103pere pentru toat\u0103 familia. Cu timpul, locuin\u021ba devine mai spa\u021bioas\u0103 \u015fi mai confortabil\u0103. Este \u00eempodobit\u0103 cu covoare, \u021boluri, pro- soape etc., confec\u021bionate de gospodina casei. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u00een localit\u0103\u021bile rurale se mai p\u0103streaz\u0103 tradi\u021bia amenaj\u0103rii casei cu aceste \u021bes\u0103turi. O locuin\u021b\u0103 veche Alimenta\u021bia Fiecare popor are felul s\u0103u de alimenta\u021bie, care de- pinde de mediul natural \u00eenconjur\u0103tor. Hrana str\u0103mo- \u015filor no\u015ftri era compus\u0103 din cereale (gr\u00e2u, mei, orz, secar\u0103), carne (de vit\u0103, oaie, pas\u0103re), miere. \u00cen alimenta\u021bia str\u0103mo\u015filor apar unele legume, fiind aduse din alte regiuni ale lumii. Bucatele tradi\u021bionale: m\u0103m\u0103liga, sarmalele, pl\u0103cintele \u015fi altele se \u00eent\u00e2lnesc \u00een alimenta\u021bia moldovenilor \u015fi ast\u0103zi. O cas\u0103 modern\u0103 Vestimenta\u021bia DIC\u021aIONAR ISTORIC \u00cembr\u0103c\u0103mintea tradi\u021bional\u0103 se caracterizeaz\u0103 prin simplitate \u015fi frumuse\u021be. Este confec\u021bionat\u0103 din fibre Ie \u2013 bluz\u0103 na\u021bional\u0103 brodat\u0103, confec\u021bio- naturale. Fetele poart\u0103 ie, catrin\u021b\u0103, iar b\u0103ie\u021bii \u2013 c\u0103ma\u015f\u0103 nat\u0103 din p\u00e2nz\u0103 alb\u0103 de bumbac sau in. \u00eencins\u0103 cu br\u00e2u, i\u021bari. Azi vestimenta\u021bia tradi\u021bional\u0103 L\u0103icer \u2013 covor tradi\u021bional de l\u00e2n\u0103 cu se poart\u0103, de regul\u0103, de s\u0103rb\u0103tori. ornamente, care se \u00eentinde pe perete sau se a\u015fterne pe lai\u021b\u0103, pe jos. NOTA BENE Locuin\u021ba, hrana \u015fi vestimenta\u021bia s-au schimbat pe parcursul timpului, dar rolul lor a r\u0103mas acela\u015fi: s\u0103 protejeze corpul omului \u015fi s\u0103-i \u00eenfrumuse\u021beze chipul. 58","SECRETELE ISTORIEI \u2022\t Porumbul, din care se face m\u0103m\u0103liga, a fost adus la noi din America \u00een secolele XVII\u2013 XVIII. P\u00e2n\u0103 atunci, m\u0103m\u0103liga era preg\u0103tit\u0103 de str\u0103mo\u015fi din boabe de mei. La o s\u0103rb\u0103toare \u00een vestimenta\u021bie tradi\u021bional\u0103 \u2022\t Primele locuin\u021be ale oamenilor au fost tera- sele \u00eenalte, pe\u0219terile sau unele amenaj\u0103ri din SCENE ALE ISTORIEI jurul lor. Treptat locuin\u021bele au devenit mai comode \u0219i mai spa\u021bioase. Exist\u0103 un loc \u00een care ai cunoscut prima dat\u0103 lumea, \u00een care ai f\u0103cut primii pa\u015fi \u015fi ai ? Afl\u0103 c\u00e2nd a fost construit\u0103\/cump\u0103rat\u0103 rostit primele cuvinte. Este locul \u00een care oa- casa\/apartamentul unde locuie\u0219ti. Cum menii te-au cunoscut \u00eentotdeauna dup\u0103 nu- era locuin\u021ba buneilor sau str\u0103bunicilor. mele mic. Este locul \u00een care ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 faci primele lucruri, s\u0103 deosebe\u015fti binele de r\u0103u. Locul \u00een care ai fost hr\u0103nit \u0219i \u00eengrijit, \u00een care ai cunoscut dragostea p\u0103rinteasc\u0103. ? Cum se nume\u015fte acest loc at\u00e2t de scump? Cum apreciezi tu acest loc? M\u0103m\u0103liga, una dintre bucatele tradi\u021bionale moldo- vene\u0219ti \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tDe ce locuin\u021ba, alimenta\u021bia 3.\tExplic\u0103 de ce locuin\u021ba, 5.\tSelecteaz\u0103 de pe Internet\/ \u015fi vestimenta\u021bia sunt hrana oamenilor se din alte surse informa\u021bii necesit\u0103\u021bi vitale pentru schimb\u0103 \u00een diferite peri- despre portul la diferite etnii om? oade istorice. conlocuitoare din localitate\/ 2.\tCum te alimentezi tu? 4.\tDescrie componentele regiune. Prezint\u0103-le colegilor. unui costum tradi\u021bional. 59","TEMA 25 Autoevaluare M\u0103n\u0103stirea Saharna RECAPITULARE 1.\tValorile materiale \u015fi spirituale ale poporului au fost create pe parcursul istoriei de c\u0103tre str\u0103mo\u015fi. 2.\tCultura a oglindit dintotdeauna aspira\u021biile de Ade- v\u0103r, de Bine \u015fi de Frumos, ocrotind astfel patrimo- niul na\u021bional \u015fi universal. 3.\tNumeroasele vestigii de cultur\u0103 material\u0103 (cl\u0103diri, instrumente, vestimenta\u021bie etc.), realiz\u0103rile \u015ftiin- \u021bifice, operele literare, muzicale, picturale etc., f\u0103urite de-a lungul istoriei, demonstreaz\u0103 nivelul de dezvoltare a diferitor popoare. ? Descrie un monument istoric pe care \u00eel cuno\u015fti mai bine. Cum ar putea s\u0103 fie protejat acest mo- nument pe viitor? Port na\u021bional, expozi\u021bie de muzeu G\u00c2NDIRE CRITIC\u0102 \u2022\t De ce, al\u0103turi de s\u0103rb\u0103torile contemporane, se p\u0103s- treaz\u0103 obiceiurile \u015fi tradi\u021biile vechi ale poporului? \u2022\t Dac\u0103 se modernizeaz\u0103 locuin\u021bele \u015fi vestimenta\u021bia oamenilor, se schimb\u0103 oare \u015fi mentalitatea lor? Argumenteaz\u0103. \u2022\t De ce \u00een prezent to\u021bi copiii frecventeaz\u0103 \u015fcoala? \u2022\t De ce portul na\u021bional ast\u0103zi este utilizat mai mult \u00een zilele de s\u0103rb\u0103toare? Descrie portul popular din localitatea ta. Comunicare de la egal la egal REFLEC\u021aIE 60 Imagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 e\u015fti autorul unui manual de is- torie. Folosind sintagmele istorie a \u021b\u0103rii, l\u0103ca\u015fe sfinte, cet\u0103\u021bi vechi, port tradi\u021bional, jocuri ale copiilor, scrie un mesaj adresat elevilor care vor utiliza manualul.","Evaluare sumativ\u0103 LIMBAJUL ISTORIC 1. Alc\u0103tuie\u015fte enun\u021buri folosind termenii: \u015ftiin\u021b\u0103, educa\u021bie, cultur\u0103, literatur\u0103, tradi\u021bii, obiceiuri, credin\u021b\u0103, valori. TIMPUL \u00ceN ISTORIE 2. Plaseaz\u0103 pe linia timpului evenimentele mai importante care au avut loc \u00een acest an de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00een istoria \u015fcolii tale. Descrie unul dintre evenimente mai am\u0103nun\u021bit. VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V Lunile iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie februarie martie aprilie mai IZVOARELE ISTORICE 3. Analizeaz\u0103 fragmentul citat \u015fi formuleaz\u0103 printr-un singur cuv\u00e2nt mesajul autorului. \u201eNimic nu poate fi la o na\u021biune mai scump dec\u00e2t \u00eenceputul s\u0103u, numele ce-l poart\u0103, p\u0103m\u00e2ntul pe care-l locuie\u015fte\u2026\u201d Florian Aaron, istoric rom\u00e2n SITUA\u021aII \u0218I FAPTE 4. Aminte\u015fte-\u021bi c\u00e2teva dintre faptele \u015fi ac\u021biunile tale pe care colegii sau \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul\/\u00eenv\u0103\u021b\u0103toarea le-au considerat gre\u015fite. Ai fost de acord cu ei sau nu? Formuleaz\u0103 c\u00e2teva sfaturi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 pentru colegii din clasa a III-a, care \u00een anul viitor vor studia istoria. C OM P ORTA M E N T E \u0218I VA L OR I 5. Imagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 ai posibilitate s\u0103 c\u0103l\u0103tore\u015fti cu ma\u015fina timpului \u00eentr-o cetate asediat\u0103 de du\u015fmani. Pe care vei alege-o? De ce? Ce crezi c\u0103 vei povesti colegilor la \u00eentoarcere despre via\u021ba oamenilor de aici? Ce abilit\u0103\u021bi vei utiliza \u00een prezentarea aceasta? EXTINDERE 6. Completeaz\u0103 portofoliul clasei cu legende \u015fi tradi\u021bii populare colectate pe parcursul anului \u015fcolar din localitatea \u00een care tr\u0103ie\u015fti. Elaboreaz\u0103, \u00een comun cu colegii, un scenariu de prezentare a acestui material \u00een cadrul unei s\u0103rb\u0103tori din \u015fcoal\u0103 sau localitate, invit\u00e2nd colegii de \u015fcoal\u0103 \u015fi persoane la care \u021bii cel mai mult. Afl\u0103 p\u0103rerile participan\u021bilor despre aceast\u0103 ac\u021biune cultural\u0103. 61","TEMA 26 Activit\u0103\u021bi \u0219i produse de consolidare a competen\u021belor FINLAND I. Pagini din istoria localit\u0103\u021bii EN \u2022\t Scrie o secven\u021b\u0103 din istoria localit\u0103\u021bii tale. Po\u021bi colecta imagini ale localit\u0103\u021bii sau ale activit\u0103\u021bilor Un sat coEnStTeOmNpIAoran oamenilor ori aduna obiecte sau desene relevante. Roag\u0103-i \u015fi pe colegii t\u0103i s\u0103 fac\u0103 acela\u015fi lucru. LATVIA \u2022\t Adun\u0103 toate crea\u021biile \u00eentr-un portofoliu. LITHUANIA \u2022\t Scrie sus, pe portofoliu, numele autorului colectiv BELARUS (numele clasei \u015fi al \u015fcolii). POLONIA \u2022\t Scrie titlul c\u0103r\u021bii: Pagini din istoria satului\/ora\u015fului\u2026 \u2022\t La sf\u00e2r\u015fitul portofoliului adaug\u0103 o pagin\u0103 pe care Comunicare eficient\u0103 \u00een familie s\u0103 scrii: \u201eLa alc\u0103tuirea portofoliului \u015fi-au adus SLOVACIA UCRAINA contribu\u021bia urm\u0103torii elevi din clasa a IV-a\u2026\u201d UNGARIA Republica II. Familia mea \u00een istorie Moldova ATIA \u2022\t \u00centreab\u0103 membrii familiei (p\u0103rin\u021bi, bunici, unchi, ROM\u00c2NIA m\u0103tu\u015fi, fra\u021bi, surori, veri\u015fori mai mari) despre un eveniment istoric la care au participat. SERBIRAepuBbUliLcGaAMRIoAldova \u2013 \u021bar\u0103 european\u0103 \u2022\t Roag\u0103-i pe maturi s\u0103-\u021bi povesteasc\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din RO \u201eistoria familiei\u201d. MACEDONIA \u2022\t Noteaz\u0103 evenimentul \u015fi poveste\u015fte-l colegilor. ALBANIA III. Vecinii no\u015ftri GREECIA \u2022\t Poveste\u015fte despre rela\u021biile cu vecinii t\u0103i. \u2022\t Ce cuno\u015fti despre popoarele \u015fi despre \u021b\u0103rile vecine cu Republica Moldova? IV. Jocurile copiilor \u00een diverse timpuri istorice \u2022\t Ce \u015ftii despre jocurile p\u0103rin\u021bilor \u015fi ale buneilor t\u0103i c\u00e2nd erau copii? \u2022\t \u00centreab\u0103 de cei maturi cum decurgeau jocurile: de-a \u021burca, de-a oina, de-a popicele, de-a baba-oar- ba, de-a puia-gaia. \u2022\t Prin ce se deosebesc aceste jocuri de cele pe care le cuno\u015fti? Formuleaz\u0103 o concluzie. Copii juc\u00e2ndu-se 62","Colosseum \u2013 simbolul Romei V. Monumentele istorice povestesc Unirea de la 1918 O ceat\u0103 de colind\u0103tori \u2022\t Analizeaz\u0103 monumentul istoric din imaginea al\u0103- Alexe Mateevici, poet turat\u0103. Joc de copii 1.\tCe reprezint\u0103 monumentul? 2.\tComenteaz\u0103 unele detalii ale monumentului. 3.\tDe ce acest monument istoric este atrac\u021bia mul- tor turi\u0219ti? VI. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 locuiesc \u00een timpul\u2026 \u2022\t Alege timpul istoric \u015fi preg\u0103te\u015fte o comunicare in- titulat\u0103: Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 tr\u0103iesc \u00een timpul\u2026 \u00cen acest scop, realizeaz\u0103 urm\u0103toarele: 1.\tDetermin\u0103 timpul istoric. 2.\tCaracterizeaz\u0103-l. 3.\tDescrie evenimentele principale. 4.\t Identific\u0103 \u021bara \u00een care ai fi dorit s\u0103 tr\u0103ie\u015fti atunci. \tArgumenteaz\u0103. VII. Tradi\u021bii \u015fi obiceiuri \u00een localitatea mea \u2022\t Scrie o list\u0103 de tradi\u021bii \u015fi obiceiuri locale, clasifi- c\u00e2ndu-le astfel: 1.\t Tradi\u021bii \u015fi obiceiuri calendaristice \u015fi religioase: de Cr\u0103ciun, de Revelion, de Pa\u015fti, de Florii \u0219i ale altor s\u0103rb\u0103tori. 2.\t Tradi\u021bii \u015fi obiceiuri la anumite evenimente din via\u021ba familiei. 3.\t Tradi\u021bii \u015fi obiceiuri din via\u021ba satului\/ora\u015fului. VIII. Oameni cu care ne m\u00e2ndrim \u2022\t Cuno\u015fti persoane cu care se m\u00e2ndre\u015fte localitatea ta? \u2022\t Realizeaz\u0103 o prezentare a unei personalit\u0103\u021bi de sea- m\u0103 din localitatea ta. \u00cencepe sau \u00eencheie prezenta- rea cu urm\u0103toarele cuvinte: \u201eNoi ne m\u00e2ndrim cu personalitatea\u2026, deoarece\u2026\u201d IX. Republica Moldova \u2013 o \u021bar\u0103 european\u0103 \u2022\t Ce \u015ftii despre Europa? \u2022\t Ce este Uniunea European\u0103? \u2022\t Ce ar trebui s\u0103 \u00eentreprindem pentru a deveni o \u021bar\u0103 membr\u0103 a Uniunii Europene? 63","BUCURIA LECTURII M\u0103m\u0103liga din patruzeci \u015fi \u015fapte \u021ain minte cum bunica m-a hr\u0103nit cu o m\u0103m\u0103ligu\u021b\u0103 f\u0103cut\u0103 din ultima f\u0103in\u0103\u2026 C\u00e2nd de acum m\u0103m\u0103liga era amestecat\u0103 \u015fi se p\u00e2rp\u00e2lea la foc, pocne\u015fte deodat\u0103 sticla de la lamp\u0103 \u015fi un ciob cade \u00een ceaun. Bunica a \u00eenceput s\u0103 se vaic\u0103re, iar eu m-am speriat \u015fi am prins a pl\u00e2nge. \u2212 Las\u0103, dragul bunicii, c\u0103 acu\u015fi scot eu toate a\u015fchiile \u015fi m\u00e2nc\u0103m noi azi m\u0103m\u0103lig\u0103. \u015ei a luat cu lingura de deasupra c\u00e2t a v\u0103zut ea la lumina cea chioar\u0103. Apoi a r\u0103sturnat m\u0103m\u0103liga \u015fi ne-am a\u015fezat s\u0103 m\u00e2nc\u0103m ca \u015fi cum nu s-ar fi \u00eent\u00e2mplat nimic. Bunica mai \u00eent\u00e2i fr\u0103m\u00e2nta bine cu dege- tele bo\u021bul de m\u0103m\u0103lig\u0103 \u015fi abia dup\u0103 asta mi-l d\u0103dea mie. Atunci nu mi-am dat seama c\u0103 unele buc\u0103\u021bele de m\u0103m\u0103lig\u0103 erau mai roz\u0103vioare \u015fi s\u0103r\u0103\u021bele. De fl\u0103m\u00e2nd ce eram nu mai c\u0103utam culoarea. Peste ani \u00eens\u0103, am \u00een\u021beles de unde venea rozul cela \u2013 bunica \u00ee\u015fi \u00een\u021bepase degetul \u00eentr-o a\u015fchiu\u021b\u0103 de sticl\u0103. \u015ei totu\u015fi gustoas\u0103 a fost m\u0103m\u0103liga ceea din patruzeci \u015fi \u015fapte pe care n-am s-o uit c\u00e2t voi tr\u0103i. Dup\u0103 Aurel Scobioal\u0103, Vorba bun\u0103 ne adun\u0103 ? De ce b\u0103iatul a memorizat m\u0103m\u0103ligu\u021ba bunicii? Afl\u0103 de la p\u0103rin\u021bi, bunici ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een anul \u201947. Ascunzi\u0219ul misterios Nu departe de Nistru, \u00een satul Cob\u00e2lea, se afl\u0103 o bisericu\u021b\u0103 dosit\u0103 de umbra unui stejar uria\u015f, numit \u201eStejarul lui \u015etefan cel Mare\u201d. \u00cen anii de prigonire ateist\u0103, preotul, c\u00e2nd i s-a spus c\u0103 biserica va fi \u00eenchis\u0103, a adunat credincio\u015fii \u015fi \u00eempreun\u0103 cu ei a ascuns icoanele mai vechi \u015fi c\u0103r\u021bile biserice\u0219ti \u00een scorbura steja- rului, peste care a turnat un strat de mortar. Abia dup\u0103 1990, c\u00e2nd bisericu\u021ba de sub stejar a fost redeschi- s\u0103, preotul, \u00een prezen\u021ba \u00eentregului sat, a dat la o parte cu o dalt\u0103 \u015fi un ciocan cimentul pietrificat \u015fi a scos din ascunzi\u015f icoanele \u015fi c\u0103r\u021bile care se p\u0103straser\u0103 intacte \u00een scorbura stejarului b\u0103tr\u00e2n. (Din pres\u0103) ? Ce p\u0103rere ai despre fapta preotului \u0219i a enoria\u0219ilor? B\u0103tr\u00e2nul stejar de la Cob\u00e2lea Despre patrie Copii, ce e patria? Ce este acest sentiment care r\u0103scole\u015fte toate puterile din om?\u2026 Patria este \u00een\u0103untrul nostru \u015fi o ducem peste \u021b\u0103ri \u015fi m\u0103ri. \u0218i numai c\u00e2nd suntem departe \u015fi \u00een singur\u0103tate, ne trec fiori amintindu-ne de unde ne-am rupt. Patria nu e p\u0103m\u00e2ntul pe care tr\u0103im din \u00eent\u00e2mplare, ci e p\u0103m\u00e2ntul pl\u0103m\u0103dit cu s\u00e2ngele \u015fi \u00eent\u0103rit cu oasele \u00eenainta\u015filor no\u015ftri. P\u0103rin\u021bii, mo\u015fii \u015fi str\u0103mo\u015fii ne sunt patria noastr\u0103. Ei au avut aceea\u015fi limb\u0103, acela\u015fi dor, acelea\u015fi suferin\u021be\u2026 Dup\u0103 Barbu Delavrancea, Patrie \u015fi patriotism ? Define\u0219te cu propriile cuvinte sensul cuv\u00e2ntului patrie. 64","EXTINDERE Epoca lui Vasile Lupu \u015fi Matei Basarab ITEMA AMINTE\u0218TE-\u021aI Valoarea omului se m\u0103soar\u0103 dup\u0103 greut\u0103\u021bile dep\u0103\u015fite de el. \u2022\t Explic\u0103 no\u021biunea \u201edomn \u00een\u021belept\u201d. \u2022\t Ce \u015ftii despre ora\u015ful Ia\u015fi? Voltaire, scriitor francez Vasile Lupu, Vasile Lupu, domn al \u021a\u0103rii Moldovei domn al \u021a\u0103rii Moldovei Vasile Lupu este cunoscut prin buna c\u00e2rmuire a Mol- (anii de domnie dovei. \u021aara prosper\u0103 economic \u015fi cultural pe vremea lui. 1634\u20131653) La Ia\u015fi se deschid localuri de instruire \u015fi educa\u021bie a tineretului, de exemplu Academia Vasilian\u0103. Se tip\u0103- resc c\u0103r\u021bi, cum ar fi Cartea rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, precum \u015fi un cod de legi, care s\u0103 ordoneze via\u021ba \u00een \u021bar\u0103, numit \u015fi Pravila lui Vasile Lupu. Slujbele bise- rice\u015fti se oficiaz\u0103 dup\u0103 c\u0103r\u021bi rom\u00e2ne\u015fti. Se zidesc \u00een toat\u0103 Moldova l\u0103ca\u015furi sfinte. Domnitorul ctitore\u015fte multe dintre ele, printre care admirabila m\u0103n\u0103stire \u201eTrei Ierarhi\u201d din Ia\u015fi, frumoasa biseric\u0103\u201eSf\u00e2ntul Dumi- tru\u201d din Orhei. Matei Basarab, Matei Basarab, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Matei Basarab era un domn pa\u015fnic, bun cre\u015ftin \u015fi (anii de domnie iubitor de cultur\u0103. Astfel, domnitorul men\u021bine pacea 1632\u20131654) cu turcii \u015fi \u00eencheie tratate de prietenie cu to\u021bi vecinii. \u00cen \u021bar\u0103 se construiesc zeci de biserici \u015fi m\u0103n\u0103stiri, al c\u0103ror ctitor este \u00eensu\u015fi domnitorul. La porunca lui se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 tipografii pentru c\u0103r\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, de legi \u015fi de slujb\u0103 bisericeasc\u0103. Se deschid \u015fcoli \u00een care educa\u021bia se face \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Despre domnitor, \u00een documentele timpului, se men\u021biona:\u201e\u021aara iube\u015fte pe domn \u015fi domnul pe \u021bar\u0103\u201d. DIC\u021aIONAR ISTORIC NOTA BENE Cod de legi, pravil\u0103 \u2013 carte de legi. Epoca de domnie a lui Vasile Lupu (\u00een \u021aara Mol- Tratat \u2013 \u00een\u021belegere \u00eentre dou\u0103 sau mai dovei) \u015fi a lui Matei Basarab (\u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103) multe \u021b\u0103ri cu privire la anumite chesti- este prosper\u0103 pentru \u021b\u0103rile rom\u00e2ne. Domnitorii uni; conven\u021bie, acord.\u00a0 \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u015fcoli, deschid l\u0103ca\u015furi sfinte, tip\u0103resc c\u0103r\u021bi de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, de legi, de slujb\u0103 bisericeasc\u0103. 65","SECRETELE ISTORIEI \u2022\t Domnii Vasile Lupu \u015fi Matei Basarab au or- ganizat tip\u0103rirea celor dint\u00e2i c\u0103r\u021bi de legi. \u2022\t Primul cod de legi tip\u0103rit \u00een \u021aara Moldovei se numea Pravila lui Vasile Lupu (1646). Astfel, \u021aara Moldovei a trecut de la dreptul nescris (\u201eobiceiul p\u0103m\u00e2ntului\u201d) la cel scris. ? Ce sunt legile? De ce trebuie s\u0103 le res- pect\u0103m? Pravila lui Vasile Lupu, Ia\u0219i,\u00a01646 (pagin\u0103 din carte) SCENE ALE ISTORIEI Rela\u021biile dintre Vasile Lupu \u015fi Matei Basa- rab nu au fost dintotdeauna cele mai bune. Biserica a reu\u015fit \u00eemp\u0103carea lor. \u00cen anul 1645, prin grija lui Vasile Lupu, a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 noua biseric\u0103 a m\u0103n\u0103stirii Stelea din \u021aara Rom\u00e2- neasc\u0103. Matei Basarab, la r\u00e2ndul s\u0103u, a ctitorit m\u0103n\u0103stirea Soveja \u00een \u021aara Moldovei. Astfel, prin \u00een\u021belepciune, s-a pus cap\u0103t ne\u00een\u021belegerilor dintre domnii de un neam \u015fi o credin\u021b\u0103. Ca rod al acestei \u00eemp\u0103ciuiri au fost zidite dou\u0103 l\u0103ca\u015furi sfinte. ? Cum comentezi \u00een\u021belepciunea celor doi M\u0103n\u0103stirea Soveja, ctitorie a lui Matei Basarab domni ai \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne? \u00een Moldova \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tPrin ce s-a remarcat 3.\tNume\u015fte sinonimul cu- 5.\tMotiveaz\u0103 necesitatea domnitorul Vasile Lupu \u00een v\u00e2ntului \u201elege\u201d. existen\u021bei legilor pentru gu- istorie? 4.\tExplic\u0103 de ce societatea vernarea \u015fi dezvoltarea \u021b\u0103rii. 2.\tCare sunt faptele memo- 6.\tAlc\u0103tuie\u015fte, \u00eempreun\u0103 cu rabile ale domnitorului are nevoie de \u015fcoli \u015fi de colegii, o list\u0103 de drepturi \u015fi Matei Basarab? tip\u0103rirea c\u0103r\u021bilor. responsabilit\u0103\u021bi ale elevului. 66","EXTINDERE Marii cronicari ai \u021a\u0103rii Moldovei TEMA II AMINTE\u0218TE-\u021aI Nu este alta \u015fi mai frumoas\u0103 \u015fi mai de folos \u00een toat\u0103 via\u021ba omului z\u0103bav\u0103 dec\u00e2t cetitul c\u0103r\u021bilor\u2026 \u2022\t Ce sunt izvoarele scrise? \u2022\t Din ce surse afl\u0103m cum au tr\u0103it Miron Costin oamenii \u00een trecut? Ce sunt cronicile? Cronicarul Cronicile (numite \u015fi letopise\u021be) sunt lucr\u0103ri istori- Grigore Ureche ce care dezv\u0103luie \u0219irul de evenimente din via\u021ba nea- (1590\u20131647) mului. Ele constituie importante izvoare scrise, care povestesc despre via\u021ba str\u0103mo\u015filor din cele mai vechi Cronicarul timpuri. Miron Costin (1633\u20131691) Prin cronici, rom\u00e2nii \u00ee\u0219i descoper\u0103 r\u0103d\u0103cinile da- co-romane \u015fi identitatea de neam. De asemenea, afl\u0103 Cronicarul principalele ocupa\u021bii \u015fi tradi\u021bii ale str\u0103bunilor lor. Ion Neculce (1677\u20131745) Marii cronicari \u015fi scrierile lor Cei mai cunoscu\u021bi cronicari ai neamului sunt: Gri- gore Ureche, Miron Costin \u015fi Ion Neculce. Ei au tr\u0103- it la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea\u2013\u00eenceputul secolului al XVIII-lea \u0219i au scris cronici \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Grigore Ureche a scris cronica Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Mol- dovei p\u00e2n\u0103 la Aron-Vod\u0103. El a descris, printre altele, evenimentele din epoca domniei lui \u015etefan cel Mare. Miron Costin a continuat descrierea evenimente- lor istorice \u00een lucrarea Letopise\u021bul \u021a\u0103rii Moldovei de la Aron-Vod\u0103 \u00eencoace. El a povestit despre epoca lui Va- sile Lupu \u015fi a altor domnitori. Ion Neculce a descris evenimentele din prima jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Cronicarul este cu- nosc\u0103torul direct al celor mai multe dintre faptele relatate \u00een cronica sa. De la el afl\u0103m am\u0103nunte semni- ficative despre domnia lui Dimitrie Cantemir, al c\u0103rui prim sfetnic a fost. DIC\u021aIONAR ISTORIC NOTA BENE Letopise\u021b \u2013 scriere veche \u00een care eve- Marii cronicari au demonstrat, prin exemple concre- nimentele istorice sunt prezentate \u00een te, originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u015fi originea roman\u0103 ordine cronologic\u0103; cronic\u0103. a poporului rom\u00e2n. 67","Pagina de titlu SECRETELE ISTORIEI a cronicii lui Grigore Ureche \u2022\t Grigore Ureche este \u00eent\u00e2iul care scrie croni- ca \u00een limba str\u0103mo\u015filor, l\u0103s\u00e2ndu-ne cunos- cuta fraz\u0103: \u201eDe la Roma ne tragem \u015fi cu ale lor cuvinte ni-s amestecate\u2026\u201d \u2022\t Miron Costin este autorul lucr\u0103rii istorice De neamul moldovenilor, din ce \u021bar\u0103 au ie\u015fit str\u0103mo\u015fii lor, \u00een care demonstreaz\u0103 originea roman\u0103 a neamului nostru. \u2022\t Ion Neculce este cronicarul care s-a ocupat \u015fi de culegerea legendelor populare. El a pla- sat \u00eenaintea cronicii sale o culegere de legen- de intitulat\u0103 O sam\u0103 de cuvinte ce sunt auzite din om \u00een om\u2026 SCENE ALE ISTORIEI ? Ce informa\u021bii putem afla studiind lucr\u0103rile cronicarilor? \u201e\u2026intrat-au t\u0103tarii \u00een \u021bar\u0103, ca lupii \u00eentr-o turm\u0103 de oi\u2026 nem\u0103rui nefiind nice o mil\u0103 de s\u0103raca de \u021bar\u0103, cum ar hi fost \u021bara f\u0103r\u0103 de domn\u2026 \u015fi-au j\u0103cuit tot p\u0103n la un cap de a\u021b\u0103. Pe mul\u021bi au \u015fi robit, cu furi\u015f, femei, fete, copii. R\u0103mas-au bie\u021bii oameni numai cu sufleteli\u2026 Oh, oh, oh, s\u0103rac\u0103 \u021bar\u0103 a Moldovei, ce n\u0103- rocire de st\u0103p\u00e2ni ca ace\u015ftia ai avut! Ce sor\u021bi de via\u021b\u0103 \u021bi-au c\u0103zut! Cum au mai r\u0103mas om tr\u0103itor \u00een tine, de mare mirare este\u2026\u201d (Ion Neculce) ? De ce letopise\u021bele sunt c\u0103r\u021bi \u00een care g\u0103sim Semn\u0103tura-autograf a lui Miron Costin r\u0103spunsul la \u00eentreb\u0103rile: cum s-au numit str\u0103- mo\u015fii no\u015ftri? La ce \u00eencerc\u0103ri au fost supu\u0219i? \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tCine sunt autorii pri- 3.\tIdentific\u0103 numele celor trei 5.\tScrie titlurile c\u0103r\u021bilor pe care melor cronici istorice \u00een domnitori, a c\u0103ror domnie le-ai citit \u00een ultimul timp. limba rom\u00e2n\u0103? este descris\u0103 de cronicari Poveste\u015fte succint con\u021binutul 2.\tCe informa\u021bii putem afla \u00een letopise\u021bele lor. uneia dintre ele. din cronici? 4.\tApreciaz\u0103 valoarea cronici- 6.\tIni\u021biaz\u0103 o ac\u021biune cu genericul: lor pentru studierea trecu- \u201eClasa cite\u015fte o carte\u201d. Propune tului. o carte dorit\u0103 de to\u021bi. 68","EXTINDERE Gheorghe Asachi, om al culturii TEMA III AMINTE\u0218TE-\u021aI \u00cenv\u0103\u021b\u0103tura este o n\u0103valnic\u0103 avu\u021bie cu care un neam se face puternic \u015fi fericit. \u2022\t Ce se \u00een\u021belege prin \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt? \u2022\t Ce cuvinte \u021bi se asociaz\u0103 cu Gheorghe Asachi no\u021biunea de cultur\u0103? \u00cendrum\u0103tor al vie\u021bii culturale Gheorghe Gheorghe Asachi a fost ziarist, pictor \u015fi scriitor Asachi, (autor de poezii \u0219i povestiri istorice, fabule \u015fi piese de om de cultur\u0103, teatru). scriitor (1788\u20131869) El s-a consacrat \u015fi activit\u0103\u021bii de organizare \u015fi \u00eendru- mare a vie\u021bii culturale a neamului. A editat primul ziar \u00een Moldova (Albina Rom\u00e2neasc\u0103). Gheorghe Asachi a organizat primele reprezent\u0103ri teatrale \u00een limba ro- m\u00e2n\u0103. Sub conducerea lui s-au efectuat primele s\u0103- p\u0103turi arheologice \u015fi a fost \u00eenfiin\u021bat primul Muzeu de \u015etiin\u021be ale Naturii din \u021bar\u0103. Asachi a pus bazele Arhi- velor Statului \u2013 importante izvoare pentru studierea istoriei na\u021bionale. Pagin\u0103 Organizator al \u015fcolilor na\u021bionale din ziarul Albina Gheorghe Asachi a f\u0103cut studii \u00een universit\u0103\u021bi euro- Rom\u00e2neasc\u0103 pene (la Lvov, Viena, Roma). Revenind \u00een \u021bar\u0103, s-a de- (1829) dicat organiz\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een \u021aara Moldovei. DIC\u021aIONAR ISTORIC Timp de 40 de ani s-a ocupat de \u00eentemeierea \u015fco- lilor primare, unde elevii \u00ee\u015fi f\u0103ceau studiile \u00een limba Arhiv\u0103 \u2013 totalitatea actelor sau docu- matern\u0103. Pentru pedagogi a \u00eenfiin\u021bat o \u015fcoal\u0103 pe l\u00e2n- mentelor care se refer\u0103 la activitatea g\u0103 m\u0103n\u0103stirea \u201eTrei Ierarhi\u201d din Ia\u015fi. A scris programe unei institu\u021bii sau ora\u0219. de studii \u015fi manuale. Prin efortul lui se inaugureaz\u0103 Polivalen\u021b\u0103 \u2013 \u00eensu\u015firea de a avea calit\u0103\u021bi Academia Mih\u0103ilean\u0103, prima institu\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt multiple. superior din Moldova dup\u0103 model european. Talentatul pedagog Gheorghe Asachi a creat \u00een Moldova un sistem de educa\u021bie european. NOTA BENE Gheorghe Asachi a fost o personalitate polivalent\u0103. El a avut o contribu\u021bie hot\u0103r\u00e2toare \u00een dezvoltarea culturii \u015fi organizarea \u015fcolilor din Moldova. 69","SECRETELE ISTORIEI \u2022\t Primele cuno\u015ftin\u021be Gheorghe Asachi le-a ob\u021binut \u00een familie, chiar de la tat\u0103l s\u0103u. \u2022\t A cunoscut limbile latin\u0103, german\u0103, france- z\u0103, englez\u0103, rus\u0103, polonez\u0103 \u0219i italian\u0103. \u2022\t \u00cen str\u0103in\u0103tate a f\u0103cut studii \u00een domeniul ar- hitecturii, astronomiei, matematicii, istoriei \u0219i al artelor plastice. ? Realizeaz\u0103 un portret verbal al lui Gheor- ghe Asachi, utiliz\u00e2nd informa\u021bia de mai sus \u015fi datele pe care le con\u021bine tema. Lucrare fantezist\u0103 cu chipul lui \u0218tefan cel Mare, executat\u0103 de pictorul Gheorghe Asachi. SCENE ALE ISTORIEI Gheorghe Laz\u0103r \u201eGheorghe Laz\u0103r, \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, a fost (1779\u20131823), autorul celei dint\u00e2i programe \u015fi al celor dint\u00e2i fiu de \u021b\u0103ran, manuale \u015fcolare, \u00eendrum\u0103torul primilor pa\u015fi ai c\u0103rturar \u015fi teatrului \u00een limba rom\u00e2n\u0103, stihuitor cu plachet\u0103 pedagog, a f\u0103cut tip\u0103rit\u0103 \u00een limba \u00abdaco-rom\u00e2neasc\u0103\u00bb la 1808, studii diverse poliglot \u015fi traduc\u0103tor, care s-a str\u0103duit s\u0103 pun\u0103 la Viena: litera- la \u00eendem\u00e2na cona\u021bionalilor s\u0103i, c\u00e2t mai devre- tur\u0103, matematic\u0103, medicin\u0103, pedagogie etc. me, opere literare, \u015ftiin\u021bifice \u015fi filosofice\u2026\u201d Datorit\u0103 activit\u0103\u021bii sale pedagogice \u015fi cultura- le, este considerat fondatorul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (Emilia \u015et. Milicescu) na\u021bional \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. ? G\u0103se\u015fte asem\u0103n\u0103ri \u00eentre activitatea lui Gheorghe Asachi \u00een \u021aara Moldovei \u015fi a lui Gheorghe Laz\u0103r \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. \u0218TIU \u0218TIU S\u0102 FAC \u0218TIU S\u0102 AC\u021aIONEZ 1.\tCe a f\u0103cut Gheorghe 3.\tDescrie contribu\u021bia lui 5.\tMediteaz\u0103 ce ai putea face Asachi pentru cultura Gheorghe Asachi \u00een pentru ca activit\u0103\u021bile din neamului? Dar pentru domeniul istoriei. \u015fcoala ta s\u0103 fie mai atractive. domeniul educa\u021biei? 4.\tExplic\u0103 de ce domeniul 6.\tDiscut\u0103 cu colegii \u015fi alc\u0103tu- 2.\tCum \u00ee\u021bi imaginezi \u0219coala educa\u021biei \u015fi al \u015ftiin\u021bei au ie\u015fte un plan al unei activit\u0103\u021bi \u00een trecut? o importan\u021b\u0103 deosebit\u0103 care va fi organizat\u0103 \u00een urm\u0103- \u00een via\u021ba societ\u0103\u021bii. toarele luni. 70","Date \u0219i evenimente 82\u201344 \u00ee.Hr.\t\t Domnia lui Burebista \u00een Dacia 87\u2013106 d.Hr.\t\t Domnia lui Decebal \u00een Dacia 98\u2013117 d.Hr.\t\t Traian \u2013 \u00eemp\u0103rat al Imperiului Roman 1359\t\t\t Venirea la domnie a lui Bogdan I \t\t\t\u0219i formarea statului \t\t\t\t\t \t\t\tindependent \u021aara Moldovei 1400\u20131432\t\t Domnia lui Alexandru cel Bun \t\t\t\u00een \u021aara Moldovei \u0218tefan cel Mare \u0219i Sf\u00e2nt \u2013 domnitor legendar 1457\u20131504\t\t Domnia lui \u0218tefan cel Mare \t\t\t\u00een \u021aara Moldovei 1600\u20131601\t\t Prima Unire a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne \t\t\t \u00een timpul domniei lui Mihai Viteazul 1634\u20131653\t\t Domnia lui Vasile Lupu \t\t\t\u00een \u021aara Moldovei 1710\u20131711\t\t Domnia lui Dimitrie Cantemir \t\t\t\u00een \u021aara Moldovei 1859\t\t\t Unirea Principatelor Rom\u00e2ne \t\t\t sub Alexandru Ioan Cuza 1\t918\t\t\t\t\tBMuacroevainUeniir\u0219ei TaraBnassialvraabniieeii,\t\t\t\t\t\tC\thi\u0219in\t\u0103ul istoric \t\t\tcu Rom\u00e2nia 1989\t\t\t Declararea limbii rom\u00e2ne ca limb\u0103 de stat \t\t\t \u0219i revenirea la grafia latin\u0103\t\t\t 1991\t\t\t Declara\u021bia de Independen\u021b\u0103 \t\t\ta Republicii Moldova 1992\t\t\tRepublica Moldova devine \t\t\t\t \t\t\tmembru al ONU 1994\t\t\t Adoptarea Constitu\u021biei Republicii \t\t\t \t\t\tMoldova 1995\t\t\tRepublica Moldova devine \t\t\t\t \t\t\t membru al Consiliului Europei 2014\t\t\t Semnarea Acordului de Asociere\t\t\t \t\t\ta Republicii Moldova Proclamarea independen\u021bei Republicii \t\t\tcu Uniunea European\u0103 Moldova. Fotografie de Mihai Pot\u00e2rniche 71","REPUBLICA MOLDOVA Harta administrativ\u0103 72","EUROPA Harta politic\u0103 AZERBAIDJAN 73","74","HARTA POLITIC\u0102 A LUMII 75","Surse fotografice: \u00a9 \u00ce.E.P. \u0218tiin\u021ba (foto de Romeo \u0218ve\u021b), P. Cerbu\u0219ca, V. Curcub\u0103t , M. Pot\u00eerniche, Gh. Postolache, www. pinterest.com, elearning.masterprof.ro, ro.wikipedia.org, greekandroman.wordpress.com, enciclopediagetodacilor.blogspot.com, www.micul-dac.ro, www.studall.org, www.cartdidact.com, www.commons. wikimedia.org, tudorphotoblog.blogspot.md, www.adevarul.ro, www.jurnaldebucuresti.com, www.universdecopil.ro, bestofromania.eu, neamulromanescblog.wordpress.com, rdcnroman.blogspot.com, www.ipedia.ro, www.wikiwand.com, fineartamerica.com, active.paramoral.eu, tiparituriromanesti.wordpress.com, greenly.ro, osbcantemir.wordpress.com, www.newsru.com, carte.targulcartii.ro, www.crestinortodox.ro, www.delcampe.net, bibliotecamironcostin.blogspot.com, www.teologiepentruazi.ro, autori.citatepedia.ro, epr.ro, www.scientia.ro, aurelvirlan.ro, www.muzeulcotroceni.ro, www.timpul.md, bibliotecapublicadrept.wordpress.com, enciclopediaromaniei.ro, www.doxologia.ro, www.solmentis.ro, www.hotnews.ro, oceanospotamos.wordpress.com, www.newsbucovina.ro, www.descopera.ro, foaienationala.ro, www.yaplakal.com, antonesti.blogspot.md, www.wordoor.com, www.radiopopular.ro, estalgia.tumblr.com, blocs.xtec.cat, www.denews.ro, relicnis.blogspot.com, www.identitatea.ro, orthopraxia.wordpress.com, www.ciofilm.md, doxologia.ro, ru.wikipedia.org, www.bnm.md, commons.wikimedia.org, lenta.ru, www.stejarmasiv.ro, commons.wikimedia.org, duxtravel.ro, destepti.ro \u00a9 123RF.com: dolgochov, Cathy Yeulet, Pavel Parmenov, Denis Barbulat, Irina Tischenko, Andrei Nekrasov, Dmitry Rukhlenko, Cristi, Alexey Kuznetsov, piksel, joserpizarro,Tudor Antonel Adrian, Cosmin-Constantin Sava, Krzysztof Slusorczyk, Kamaga, Sanai Aksoy, Ionut David, Costel Florin, indigolatoss, Gennady Poznyakov, kzenon, Sergey Novikov \u00a9 freepik.com H\u0103r\u0163i: \u00a9 Editura Cartdidact Ilustra\u0163ii: \u00a9 Irina Oleinic \u00ce.E.P. \u015etiin\u0163a se oblig\u0103 s\u0103 achite de\u0163in\u0103torilor de copyright, care \u00eenc\u0103 nu au fost contacta\u0163i, costurile de reproducere a imaginilor folosite \u00een prezenta edi\u0163ie. Concep\u0163ie grafic\u0103: Editura Cartdidact Responsabil de edi\u0163ie: Larisa Dohotaru Redactor: Mihai Papuc Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizat\u0103 \u0219i design: Valentin V\u00e2rtosu jr., Lumini\u021ba Ermurachi Copert\u0103: Romeo \u0218ve\u021b Fotografie pe copert\u0103 (Cetatea Soroca): Daniela Voicu Imprimare la COMBINATUL POLIGRAFIC str. Petru Movil\u0103, 35 MD-2004, Chi\u015fin\u0103u, Republica Moldova Comanda nr. 20543"]
Search
