din psalmi 199 ca roua Hermonului ce coboară pe înălţimile Sionului1, căci acolo a hotărât Domnul binecuvântare, viaţă în veci de veci. Faptul că Dumnezeu este atotştiutor şi pretutindeni prezent îi dă psalmistului un sentiment de încredere şi de bucurie. Psalmul 139/138 Pentru mai-marele cântăreţilor. Al lui David. Psalm. Doamne, Tu mă cercetezi şi mă cunoşti, Tu ştii când mă aşez şi când mă scol. Tu înţelegi de departe gândurile mele, când umblu şi când mă culc Tu iei seama şi toate căile mele îţi sunt cunoscute; încă nu este vorbă pe limba mea şi iată, Doamne, Tu o ştii pe toată. Din spate şi din faţă Tu mă învălui şi ai pus peste mine palma ta. Minunată e ştiinţa ta, mai presus de mine; preaînaltă, şi nu o pot ajunge. Unde să mă duc de la duhul tău şi de la faţa ta unde să fug? De mă voi sui la cer, acolo eşti şi de mă voi culca în lăcaşul morţilor, iată-te! 1. „Roua Hermonului … înălţimile Sionului“: nu este o indicaţie geografică, de vreme ce muntele Hermon se află la o depărtare considerabilă la nord de Ierusalim; ideea este că aceeaşi bogăţie de rouă se revarsă peste muntele Domnului, peste Sion.
200 cele mai frumoase pagini de înţelepciune biblică De voi lua aripile zorilor şi mă voi aşeza la marginile mării, şi acolo mâna ta mă va călăuzi şi mă va ţine dreapta ta. Am zis: „Măcar de m-ar acoperi întunericul şi noapte, lumina pentru mine“, dar nici întunericul nu e întuneric pentru tine şi noaptea ca ziua se va lumina: întunericul ei va fi ca lumina. Căci Tu ai alcătuit rărunchii mei, m-ai ţesut în pântecele mamei mele. Te preamăresc pentru că sunt o făptură atât de minunată1; minunate sunt lucrările tale şi sufletul meu le cunoaşte bine. Nu-ţi erau ascunse oasele mele când am fost plăsmuit în taină, ţesut în adâncurile pământului. Ochii tăi m-au văzut înainte de a mă naşte şi în cartea ta îmi erau scrise zilele toate: erau făurite pe când nu era nici una. Cât de adânci sunt, pentru mine, gândurile tale, Dumnezeule, de necuprins e numărul lor! De le voi socoti, le voi afla mai multe ca nisipul. Când mă trezesc, tot lângă tine sunt. 1. Uimirea omului în faţa frumuseţii propriei fiinţe create de Dumnezeu pare un reflex al bucuriei lui Dumnezeu la creaţie (cf. e.g. Geneză 1, 31: „Şi a văzut Dumnezeu toate câte le făcuse şi, iată, erau foarte bune.“).
din psalmi 201 Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima, încearcă-mă şi cunoaşte grijile mele şi vezi de este în mine cale nelegiuită, şi călăuzeşte-mă pe calea cea din veac.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Deoarece s-ar putea spune că bibliografia biblică tinde spre infinit, am inclus aici doar principalele instrumente de lucru folosite, precum şi câteva lucrări de referinţă. Biblia Hebraica Stuttgartensia, ed. K. Elliger et W. Rudolph, Deutsche Bibelgesellschaft, Stuttgart, 1977. Septuaginta, ed. Alfred Rahlfs; editio altera Robert Hanhart, Stuttgart, 2006. Nova Vulgata Bibliorum Sacrorum Editio, Libreria Editrice Vaticana, 1979. Biblia Sacra Vulgata (ed. R. Gryson), Stuttgart, 2007. * Alter, Robert, The Book of Psalms, A Translation with Commentary, W.W. Norton & Comp., New York – London, 2007. Alter, Robert, The Wisdom Books, A Translation with Commentary, W.W. Norton & Comp., New York – London, 2010. La sainte Bible, Version établie par les moines de Maredsous, nouvelle édition revue et corrigée, Brepols, Paris – Turnhout, 1975. La Bible de Jérusalem, nouvelle édition entièrement revue et augmentée, Éditions du Cerf, Paris, 1986. La Bible, traduction œcuménique (édition réservée à l’Association œcuménique pour la recherche biblique), Éditions du Cerf – Société Biblique Française, 1988.
204 cele mai frumoase pagini de înţelepciune biblică The Holy Bible, Revised Standard Version, An Ecumenical Edition, Collins, New York – Glasgow – London – Toronto – Sydney – Auckland, 1973. New English Translation (The NET Bible), 2005. La Sacra Bibbia della Conferenza Episcopale Italiana, Città del Vaticano, 1997. Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1988. Biblia sau Sfânta Scriptură, ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 2001. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, cu trimiteri [= Dumitru Cornilescu], ediţie revizuită, Societatea Biblică Interconfesională din România, 2014. Septuaginta, vol. I–VI, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iaşi, 2004–2010. Biblia. Traducere, introduceri şi note de pr. Alois Bulai şi pr. Eduard Patraşcu, Editura Sapientia, Iaşi, 2013. * Léon-Dufour, X. (dir.), Vocabular de teologie biblică, ARCB, 2001. McKenzie, John L., Dictionary of the Bible, Collier Macmillan Publishers, London – New York, 1965. Dicţionar enciclopedic al Bibliei, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998. * Alter, Robert, The Art of Biblical Poetry, Published by Basic Books, A Member of the Perseus Books Group, 1985. Brown, R., Fitzmyer, J., Murphy, R., Introducere şi comentariu la Sfânta Scriptură („The New Jerome Biblical Commentary“), vol. V: Litera- tura sapienţială, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuş, 2011. Charpentier, Eugène, Să citim Vechiul Testament, ARCB, 1998.
bibliografie selectivă 205 La Cocque, A., Ricœur, P., Cum să înţelegem BIBLIA, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Creţia, Petru, Cartea lui Iov. Ecleziastul. Cartea lui Iona. Cartea lui Ruth. Cântarea Cântărilor – traducere din greacă şi comentarii, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995, 2009. Doré, Daniel, Le Livre de la Sagesse de Salomon, coll. Cahiers Évangile, nr. 113, Éditions du Cerf, Paris, 2000. Duesberg, H., Fransen, L., Les Scribes inspirés. Introduction aux livres sapientiaux de la Bible, Éditions de Maredsous, 1966. Larcher, C., Le Livre de la Sagesse ou la Sagesse de Salomon, coll. Études Bibliques, tomes I–III, Éditions Gabalda, Paris, 1983–1985. Mazzinghi, Luca, Il Pentateuco sapienziale. Proverbi, Giobbe, Qohelet, Siracide, Sapienza. Caratteristiche letterarie e temi teologici, Edizioni Dehoniane, Bologna, 2013. Quesnel, M., Gruson, Ph. (dir.), La Bible et sa Culture, I. Ancien Testament, Desclée de Brouwer, Paris, 2001. Ravasi, Gianfranco, Qohelet. Il libro più originale e „scandaloso“ dell’ Antico Testamento, Edizioni San Paolo, 1988. Ravasi, Gianfranco, Il libro di Giobbe, Edizioni Dehoniane, Bologna, 2007. Steinmann, Jean, Ainsi parlait Qohèlèth, coll. Lire la Bible, nr. 38, Éditions du Cerf, Paris, 1955.
Această ediţie a Celor mai frumoase pagini de înţelepciune biblică a fost redactată de Marieva Ionescu. Volumul a fost tehnoredactat şi paginat de Corina Roncea, cu caractere Maiola romane, de rând, verzale şi capitaluţe. Supracoperta a fost ilustrată de Mihail Coşuleţu cu un fragment din lucrarea Ghetto, executată în ulei pe pânză. Cartea s-a dat la tipar la Monitorul Oficial R.A., spre a se imprima pe hârtie de volum tonată, de 80 de grame, în ziua de 7 mai a anului 2015, când s-a întocmit şi acest COLOFON
