Marea trezire a secolului XX

8-10 octombrie 1997 Abordând problema au- tonomiei comunităţilor locale, urmează să spunem că auto- nomia adevărată a bisericii îşi are temelia chiar în Statutul UB CEB şi este exercitată cu binecuvântare în toată perioa- da de existenţă a frăţietăţii, încât pur şi simplu n-o obser- văm. Iată, de exemplu, ce spu- ne Statutul referitor la condu- cerea bisericii locale: § 36. Organul suprem de conducere al bisericii locale a CEB este adunarea membri- lor bisericii respective. Pe primul plan — slujitorii Comunităţii Ural a UB CEB § 37. Toate problemele im- portante şi anume: primirea în rândurile membrilor bisericii, excomunicarea, alegerea slujitori- lor şi altele se decid de adunarea membrilor bisericii. § 38. Pentru efectuarea slujirii zilnice şi pentru educarea duhovnicească a membrilor săi biserica îşi alege prezbiter, diaconi şi alţi slujitori, precum şi sfatul bisericii în numărul prevăzut de biserică. Prezbiterul, diaconii şi sfatul bisericii îşi fac darea de seamă asupra activităţii lor în faţa „C ursurile biblice în frăţietate con- adunării membrilor. tinuă — a explicat la congres § 39. Toate practicile bisericii — bo- Gh. K. Kriucikov. — Dar să nu pier- dem din vedere principalul: ucenicia tezul, cina Domnului, oficierea cununi- noastră începe întâi de toate cu dăruirea deplină ei, înmormântarea, rugăciunea pentru în posesia lui Dumnezeu. Hristos a spus: „Dacă bolnavi şi rugăciunea de binecuvânta- voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede re a copiilor — sunt oficiate de prezbi- ter şi de slujitorii rânduiţi de biserică. § 40. La adunări pot participa cu de sine, să-şi ia crucea...“ (Mat. 16: 24) şi „dacă predici, cu cântări etc. atât membrii bi- vine cineva la Mine, şi nu urăşte... chiar însăşi sericii respective, cât şi membrii altor viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu“ (Luc. 14: 26). Adevărata cunoaştere de Dumnezeu se capătă biserici, după cum găseşte de cuviinţă prin prezenţa Lui în inima omului. Anume ea con- sfatul de fraţi. stituie bucuria noastră! Prin Isus avem intrare la Dumnezeu. Iar când Domnul este în noi, căpătăm § 41. Toată răspunderea pentru adâncimea cunoaşterii lui Dumnezeu. În acest desfăşurarea adunărilor o poartă prez- sens frăţietatea noastră nu are nici o pagubă. biterul bisericii respective. Domnul este aproape de fiecare. Să păstrăm dar această minune a descoperirilor lui Dumnezeu!“ Nu putem să nu observăm că toa- te principiile enumerate corespund întâi de toate Cuvântului lui Dum- nezeu şi se înfăptuiesc neschimbat în viaţa tuturor comunităţilor locale ale frăţietăţii spre slava Domnului care ne-a răscumpărat. Ce este prevăzut în Statut pentru Consiliul Bisericilor CEB? În el se spune, în special: § 13. Slujirea şi activitatea Consiliului Bisericilor CEB sunt determinate de scopurile şi de sarcinile trasate de congres şi reflectate în Statutul de faţă şi trebuie să fie realizate în deplină conformitate cu învăţătura lui Isus Hristos. § 14. Consiliul Bisericilor este însărcinat: a) să acorde ajutor duhovnicesc şi organizatoric bisericilor locale, sfaturilor frăţeşti regionale şi interregionale. CB CEB ţine legătura cu ele atât prin corespondenţă, cât şi prin vizitarea lor de către reprezentanţii săi; 397 b) să editeze şi să asigure bisericile CEB cu literatura duhovnicească necesară. Dacă e să ne amintim trecutul, atunci vedem că, prin îndurarea Sa cea mare, Dum- Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Bisericilor CEB M. S. Krivko la congres. Tula, 1997 nezeu a ajutat frăţietatea noastră să elaboreze tiparul său ofset şi să mărească, din an în an, tirajele publicaţiilor sale. Slavă Domnului! Astfel a fost împlinită voia Lui sfântă! Cu ajutorul lui Dumnezeu se organizează cursuri şi seminare biblice, precum şi cursuri pentru conducătorii de cor. Sau, de exemplu, în § 17 este scris că Consiliul Bisericilor îşi face darea de seamă asupra activităţii sale în faţa poporului lui Dumnezeu, în faţa congresului reprezentanţilor biserici- lor CEB. Şi aşa se face, astăzi suntem martori. Altceva e că unii dintre fraţi poate să greşească (căci noi toţi trăim în trupuri pământeşti), nu reuşim să facem tot ce am fi vrut. Totuşi năzuim toţi să mergem pe calea adevărului, în unitatea în care Domnul ne-a poruncit să umblăm. Iată ce trebuie, scumpi prieteni, să preţuim şi să păstrăm pretutindeni! Păstraţi unitatea evanghelică, străduindu-vă să trăiţi în curăţie şi sfinţe- nie, cu grijă şi cu dragoste unul pentru altul. Să trăim astfel şi mai departe spre slava Dumnezeului nostru. „Cursurile biblice în frăţietate continuă — a expli- cat la congres Gh. K. Kriuci- kov. — Dar să nu pierdem din vedere principalul: ucenicia noastră începe întâi de toate cu dăruirea deplină în posesia lui Dumnezeu. Hristos a spus: 398 «Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de La congres. Tula, 1997 sine, să-şi ia crucea...» (Mat. Marea trezire a secolului ХХ

8-10 octombrie 1997 16: 24) şi «dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte... chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu» (Luc. 14: 26). Adevărata cunoaştere de Dumnezeu se capătă prin prezenţa Lui în inima omului. Anume ea constituie bucuria noastră! Prin Isus avem intrare la Dumnezeu. Iar când Domnul este în noi, căpătăm adâncimea cunoaşterii lui Dumnezeu. În acest sens frăţietatea noastră nu are nici o pagubă. Domnul este aproape de fiecare. Să păstrăm dar această minune a descoperirilor lui Dumnezeu!“ Mâna Domnului se vedea clar asupra tuturor când delegaţii la congres alegeau noul personal al Consiliului Bisericilor. Candidaturile propuse spre a fi alese membri ai CB CEB ci pe Comunităţi. Delegaţii fiecă- reia dintre cele 12 Comunităţi ale „Noifrăţietăţii, ridicându-se, mărturi- seau că îi însărcinează cu slujirea au fost discutate nu fiecare aparte, ulterioară în Consiliul Bisericilor am putut să ne amintim trecutul, să ne îngrijo- răm de prezent şi, pri- vind la Isus, să ne avântăm cu nădejde în viitor. Orientarea noastră este a merge pe pe fraţii aleşi de Comunităţile lor. calea îngustă, a ne despărţi total de lume, Toţi delegaţii la congres, ridicân- a ne curăţa şi a ne sfinţi de orice întinare du-se, au aprobat încrederea acor- a cărnii şi a duhului, a continua rugăciu- dată. nile pentru trezirea în adunările înregistra- S-au prezentat în faţa partici- te, a sta împotriva oricărei rătăciri şi în- panţilor la congres şi cei 14 con- văţături înşelătoare, a ne dărui cu jertfire lucrători ai Consiliului Bisericilor. muncii de evanghelizare până la marginile Privind la feţele celor ce se înfăţi- pământului şi a apăra Evanghelia lui Hris- şau unul după altul înaintea con- tos în deplină ascultare de Domnul şi cu gresului, şi auzindu-le rugăciunile credincioşie absolută faţă de cuvântul Lui.“ (precum şi rugăciunile fraţilor atât pentru membrii Consiliului Bisericilor, cât şi pentru conlucrători), puteai simţi acea atmosferă de har şi de bucurie care domnea la congres. Trebuie să menţionăm de asemenea că delegaţii la congres au aprobat prin vot propunerea de a consolida, prin statut, dreptul Consiliului Bisericilor de a primi şi de a exclude în perioada dintre congrese până la 1/3 din numărul membrilor. De aceea s-a hotărât să fie introdusă în § 10 al Statutului Uniunii Bisericilor CEB completarea respectivă şi, după ce va fi tipărit din nou, el să fie răspândit prin bisericile frăţietăţii. Prin dările de seamă ale fraţilor Domnul a demonstrat că lucrarea Lui se dezvoltă, se 399 extinde, se întăreşte. Iată unele cifre. Dacă în perioada dintre cele două congrese — din 1989 şi din 1993 — s-au înfiinţat mai mult de 140 de biserici şi grupuri noi, atunci în decursul unui singur an — 1996 — în frăţietatea noastră au apărut 156 de biserici şi grupuri. Dacă în decursul anului 1992 editura „Hristianin“ a UB CEB a transformat în literatură duhovniceas- că preţioasă 35 tone de hârtie, apoi în decursul anului 1996 această cantitate număra 90 de tone. Totodată din 1 milion 743 mii de exemplare de literatură duhovnicească, tipărite în decursul anului 1996, n-a fost vândut nici un exemplar. De altfel, chiar din prima zi a înfi- inţării editurii noastre independente, toată literatura editată este distribuită gratuit. Această muncă enormă a lucrării de tipar se realizează în frăţietate exclusiv din donaţiile benevole ale credincioşilor. Nu e oare acesta un duh înalt de la Dumnezeu, care îndeamnă poporul Său la o astfel de jertfire şi sârguinţă?! E cu neputinţă să redăm prin cuvinte duhul cuvântărilor fraţilor veniţi din Odesa, Extre- mul Orient, Azerbaigean, Moldova, ale oaspeţilor noştri de la misiunea „Friedensstimme“ şi ale altora! Cu un „amin“ plin de emoţii au răspuns delegaţii şi oaspeţii la cuvintele fratelui S. Gh. DUBOVOI: „Eu văd slava Domnului, o sămânţă de urmaşi, înmulţirea binecuvântării! Învredniceşte-mă, Doamne, să văd şi eu slava Ta în Împărăţia Ta! (Ioan 17: 24)“. A vorbit din inimă şi cu înflăcărare un frate moldovean, înaintat în vârstă, amintindu-şi tre- cutul cu emoţii şi chemându-i pe fraţi să stea şi astăzi tari pentru cetăţile Dumnezeului nostru. Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Bisericilor CEB A treia zi a congresului — zi de post şi rugăciune — s-a încheiat cu cina Domnului. Ghen- nadi Konstantinovici a amintit cuvintele din Evanghelia după Ioan cap. 6 vers. 53 şi s-a ru- gat împreună cu cei mai în vârstă lucrători ai frăţietăţii I. I. ANTONOV şi N. A. KREKER cerând binecuvântare pentru pâine şi vin — aceste imagini ale trupului şi sângelui lui Isus Hristos —, pe care fraţii conlucrători ai CB CEB le-au împărţit cu o teamă sfântă tuturor celor prezenţi. După încheierea părtăşiei grupul muzical al SMC sub conducerea lui E. N. Puşkov i-a bu- curat pe fraţi cu interpretarea imnurilor spre slava Domnului. Slujitorii lui Dumnezeu au plecat de la părtăşia plină de har cu un belşug de îndrumări duhovniceşti şi cu urarea de bun rămas: „Noi am putut să ne amintim trecutul, să ne îngrijo- răm de prezent şi, privind la Isus, să ne avântăm cu nădejde în viitor. Orientarea noastră este a merge pe calea îngustă, a ne despărţi total de lume, a ne curăţa şi a ne sfinţi de orice întinare a cărnii şi a duhului, a continua rugăciunile pentru trezirea în bisericile înregistrate, a sta îm- potriva oricărei rătăciri şi învăţături înşelătoare, a ne dărui cu jertfire muncii de evanghelizare până la marginile pământului şi a apăra Evanghelia lui Hristos în deplină ascultare de Domnul şi cu credincioşie absolută faţă de cuvântul Lui.“ „Să se arate robilor Tăi lucrarea Ta...“ (Ps. 90: 16) — glăsuia textul Scripturii din faţa delega- ţilor sub bolta înaltă a casei de rugăciune. — Alăturându-ne la această rugăminte a lui Moise, dorim din toată inima ca „Dumnezeul păcii... să vă facă desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui, şi să lucreze în noi ce-I este plăcut, prin Isus Hristos. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin“ (Evr. 13: 20, 21). 400 Marea trezire a secolului ХХ

10-11 octombrie 2001 2001 „Domnul... a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său“ Luc. 1: 68 CONGRESUL REPREZENTANŢILOR ADUNĂRILOR UNIUNII INTERNAŢIONALE A BISERI- CILOR CEB TULA, 10-11 OCTOMBRIE 2001 Numele Domnului nostru şi al Mântuitorului Isus Hristos Te 401 chemăm, Dumnezeule Preaînalte: binecuvântează-ne cu bine- cuvântarea-Ţi părintească!... Inimile noastre sunt îndreptate că- tre Tine în căutarea descoperirilor Tale şi a călăuzirii pe ca- lea ce ne stă înainte!...“ Cu această rugăciune mişcătoare a preşedintelui CB CEB, Gh. K. Kriucikov, a fost deschis congresul ordinar al frăţietăţii noastre multina- ţionale a Uniunii Bisericilor CEB, care numără mai bine de 60 mii de persoane. Trimişii bisericilor din cele 12 Comunităţi ale frăţietăţii — 475 de delegaţi şi 142 de fraţi cu mandate de invitat — s-au adunat la 10-11 octombrie 2001 în casa de rugăciune a bisericii UB CEB din Tula. (Împreună cu slujitorii Consiliului Bise- ricilor şi cu fraţii de peste hotare numărul celor prezenţi la congres a fost de 670 de persoane.) E deja al patrulea congres în ultimii 12 ani, desfăşurat de frăţietatea noastră în condiţiile unei relative libertăţi religioase. Întrunit într-un moment istoric pentru frăţietatea noastră — jubileul de 40 de ani al trezirii bisericii CEB —, acest sobor al robilor Domnului, care împlinesc cu jertfire de sine lucrarea lui Hristos, a decurs în atmosfera unei minunate bucurii lăuntrice şi a unităţii duhului celor prezenţi. Plini de o credinţă vie, adăpaţi de acelaşi Duh, fraţii nu şi-au putut ascunde încântarea văzând belşugul harului lui „Vestitorul adevărului“, 2001, nr. 4 Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB Dumnezeu şi mărturiseau din toată inima: „Calea de 40 de ani a frăţietăţii este o minune! Prin îndurarea lui Dumnezeu n-am dispărut! Eram socotiţi ca unii care am murit, dar iată că trăim şi ne-am adunat, şi sărbătorim! Cea mai mare minune însă este că avem acelaşi duh, aceleaşi năzu- inţe! E imposibil să supraapreciezi această îndurare a Domnului!...“ Preşedintele Consiliului Bisericilor, GH. K. KRIUCIKOV (care, prin îndurarea Domnului, a condus frăţietatea în decursul tuturor acestor decenii), în afară de alte teme esenţiale, a eluci- dat în darea de seamă şi problema care fusese examinată de fraţii Consiliului Bisericilor CEB la consfătuirea preliminară din 9 octombrie 2001, problemă de importanţă vitală pentru noi toţi: „Abaterea de acum un secol a slujitorilor celor două uniuni ale noastre este o pată întunecoasă pe hainele bisericii renăscute a CEB — spunea el cu emoţii. — Păcatul colaborării lucrătorilor conducători ai cen- trului duhovnicesc cu cei din afară, complicitatea lor la lucrările ateismului, îndreptate împotriva credinţei în Dumnezeu, sunt pagini întunecoase ale istoriei noastre şi ele nu pot fi şterse prin uitare sau prin vechi- mea anilor. Amintindu-ne, după Cuvântul lui Dumnezeu, toată calea noastră, făcând o analiză profundă a istoriei mişcării în ansamblu, recunoaştem că suntem o parte integrantă a acestei mişcări, pentru care purtăm şi noi răspundere. Dumnezeu ne porunceşte să ne eliberăm de această apăsare. Cât suntem în viaţă, trebuie să reuşim să ne apucăm de mâna lui Dumnezeu, să reuşim să ne pocăim. Să nu întârziem! Mâine poate fi târziu! Cândva buneii şi părinţii noştri s-au abătut de la adevăr, legea Domnului a fost încălcată — iată temeiul principal pentru pocăinţă. «Este vremea ca Domnul să lucreze...», iar noi — să facem roade vrednice de pocăinţă...“ În zilele lui Solomon, când chivotul Domnului fusese adus în Templu, norul unei slăvi neobiş- nuite a lui Dumnezeu a umplut casa astfel, încât preoţii n-au putut să rămână acolo să facă slujba din pricina norului (1 Împ. cap. 8). Se părea că slava Domnului umpluse ca un nor şi adunarea din zilele de astăzi a lucrătorilor lui Hristos când slujitorii Consiliului Bisericilor au trecut în faţă, au îngenuncheat (şi-au plecat genunchii şi cei prezenţi în sală) şi, cu duhul zdrobit, au adus pocăinţă după exemplul oamenilor neprihăniţi ai lui Dumnezeu: Moise, Ieremia, Neemia şi Daniel, care nu participaseră ei înşişi la abaterea de la calea Domnului, dar se identificau cu poporul ce păcătu- 402 ise şi se rugau cu pocăinţă pentru iertarea tuturor păcatelor lui de ani de zile (Dan. 9: 4, 6; Exod. 32: 11; Neem. 1: 6). Robii credincioşi ai Domnului din zilele noastre au mijlocit cu lacrimi şi pentru copiii lui Dumnezeu din adunările înregistrate, ca Domnul să le dea o înţelegere clară că numai ca- Marea trezire a secolului ХХ

10-11 octombrie 2001 lea îngustă duce la viaţa veşnică! „Şi cu toate că nu avem posibilitatea să ne unim cu ei din punct de vedere organizatoric, — se rugau slujitorii — Tu, Dumnezeule, mustră-i prin Duhul Tău Sfânt cu privire la păcat, creează premise pentru pocăinţă, arată-le spre scopul comun al muncii duhovniceşti, pentru care serveşte ca temelie numai Cuvântul Tău... Îndură-Te, Doamne, eliberează sufletele de apăsarea de mulţi ani, ca se bucure cerurile de pocăinţa păcătoşilor!“ Apoi fraţii au ieşit unul după altul în faţă, ca să-şi facă darea de seamă asupra muncii lor în Consiliul Bisericilor CEB. Darea de seamă asupra slujirii materiale a fost o mărturie convingătoare a năzuinţei celor ce-L iubesc pe Dumnezeu de a nu da uitării binefacerea (Evr. 13: 16). Datorită sârguinţei celor care dau cu dragă inimă, au fost întotdeauna mijloace îndeajuns pentru a continua slujirea spre slava lui Dumnezeu. La fel ca apostolul Pavel, ne-am învăţat să trăim şi în lipsuri, şi în belşug (Filip. 4: 12), nădăjduind în Domnul Isus, care ne întăreşte. Să ne ajute El să preţuim şi pe viitor lucrurile spirituale mai mult decât cele materiale, împlinind în chip vrednic orice slujbă în casa Lui. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi-a desfăşurat activitatea secţia de evanghelizare a CB CEB. În pofida tuturor împotrivirilor diavolului, munca bisericii vestitoare — predicarea Evangheliei — a fost întotdeauna plăcută lui Dumnezeu şi foarte binecuvântată. Cuvântul harului a ajuns până la noi, iar în zilele noastre a răsunat până la marginile pământului. Acolo unde mai înainte nu s-a predicat cuvântul, acum muncesc fraţii care s-au mutat în acele locuri pentru slujire. Cu eforturile bisericilor noastre se vesteşte adevărul în mijlocul musulmanilor şi printre popoarele din Nord. Se desfăşoară munca de evanghelizare în mijlocul surdomuţilor, în mijlocul orbilor, iar în unele Comunităţi înce- pe şi în mijlocul narcomanilor. Cuvântul lui Dumnezeu îi cheamă pe tineri şi pe tinere, pe bătrâni şi pe copii — adică pe toate ge- neraţiile — să-L preamărească pe Mântuitorul. În frăţietatea noastră sunt 10 mii de fraţi şi surori tinere. 403 Rugăciunea de pocăinţă pentru păcatul părinţilor Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB I. I. Antonov B. I. Şmidt D. A. Pivniov În toate Comunităţile se organizează regulat seminare ale conducătorilor de tineret. La cursurile biblice sunt prezenţi îndeosebi fraţi tineri. Slujirea în biserici e legată neapărat de participarea tineretului. Să dea Dumnezeu ca Cel care a început în ei lucrarea sfântă s-o isprăvească până la sfârşitul plin de slavă! Din primele zile ale trezirii şi până acum se acordă o mare grijă în biserică copiilor şi adoles- cenţilor (avem 34 de mii în frăţietatea noastră). A fost plătit un preţ mare pentru educarea lor în anii prigonirilor şi un preţ nu mai mic se cere în vremea de astăzi. Nu e uşor să păstrăm curate sufletele copiilor în lumea contemporană, extrem de depravată. Totuşi, dacă părinţii trăiesc o viaţă sfântă, iar slujitorii păstoresc cu toată răspunderea şi mieluşeii turmei, atunci Domnul păzeşte su- fletele acestor micuţi pentru Împărăţia Sa. Slujirea secţiei muzical-corale a CB CEB e concentrată asupra scopului destoinic: a-L preamări pe Isus Hristos cu instrumente muzicale şi a-I aduce lauda buzelor noastre, adică a-I aduce o jertfă de laudă. Ca această slujire să-I fie plăcută lui Dumnezeu, conducătorii corurilor şi ai orchestrelor sunt îndrumaţi să fie smeriţi şi să meargă neîncetat pe calea curăţării ţinând minte totodată că baza 404 O adunare de părtăşie a vestitorilor Evangheliei Tula, 2001 Marea trezire a secolului ХХ

10-11 octombrie 2001 cântării evanghelice a pus-o Hristos când, înainte de suferinţe, după ce au cântat, a plecat cu ucenicii spre muntele Măslinilor (Mat. 26: 30). Slujirea SMC e, de fapt, slujirea fiecărei biserici. Când se organizează cursuri anuale pentru dirijorii de cor ori alte cursuri, muncesc toate bi- sericile frăţietăţii. În anul 2001 s-au organizat pentru prima dată cursuri ale celor care cântă la instrumentele cu coarde şi arcuş: vioara, viola, violoncelul. În perioada dintre congrese SMC a pregătit, iar editura a ti- părit o culegere de cântări pentru corul bărbătesc şi o culegere de cântări pentru copii în limba ucraineană, o culegere de partituri pentru orches- I. P. Plett trele de instrumente populare „Воспрянь, псалтирь и гусли“ („Tre- ziţi-vă, alăută şi harfă“), o culegere de cântări pe note în limba română. „Dumnezeu a dăruit frăţietăţii noastre o editură independentă de lume! Din primele zile şi până acum ea există prin îndurarea lui Dumnezeu. El îi îndeamnă pe lucrătorii Săi la o mare jertfire — răsuna darea de seamă asupra muncii editurii «Hristianin». — În preajma con- gresului a fost tipărită culegerea «Братский листок» («Foaia frăţească», care include «Foile frăţeşti» ale Consiliului Bisericilor, editate din anul 1965 până în 2000). Aceasta e calea frăţietăţii. În culegere e reflectată viaţa încordată de suferinţe, de necazuri, de biruinţe şi de luptă grea pentru independenţa bisericii...“ La sfârşitul primei zile a congresului şi la începutul celei de a doua au fost audiate dările de sea- mă ale fraţilor răspunzători de munca duhovnicească în cele 12 Comunităţi ale frăţietăţii. Trebuie să remarcăm cu bucurie: copiii lui Dumnezeu din fiecare Comunitate vestesc mântuirea în mod parti- cular şi în grupuri, în măsura puterilor şi a râvnei, folosindu-se de posibilitatea dată de Dumnezeu. Pentru lucrătorii din câmpurile misionare au fost comune nu numai pericolele în timpul călăto- riilor, lipsa de drumuri practicabile, banchizele, viforniţele, furtunile pe râuri şi defectările mijloa- celor de transport, ci şi, aproape pretutindeni, vrăjmăşia oamenilor stăpâniţi de duhuri necurate. Şi cu cât mai cumplit se năpustea vrăjmaşul sufletelor omeneşti asupra lucrătorilor Domnului, cu atât era mai minunată apărarea lui Dumnezeu! 405 Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB 406 Marea trezire a secolului ХХ

10-11 octombrie 2001 407 Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB Colaboratorii Consiliului Bisericilor, aprobaţi unanim pentru slujire Menţionând marea râvnă a poporului lui Dumnezeu în lucrarea de evanghelizare, e de remarcat că nici celelalte ramuri de importanţă vitală ale slujirii din frăţietate nu sunt date uitării. Însă acolo unde este succes şi binecuvântare, sunt neapărat şi obstacole. O presiune deosebită îndură copiii lui Dumnezeu din Kazahstan. De la ei autorităţile cer înre- gistrarea imediată a adunărilor cu dări de seamă amănunţite asupra vieţii lăuntrice a bisericii. În caz contrar, credincioşii sunt amendaţi, judecaţi şi ameninţaţi cu desfiinţarea bisericilor. Slujitorii sunt chemaţi ziua şi chiar noaptea la KNB (Comitetul Securităţii Naţionale) la „Secţia de luptă con- tra banditismului“, care a fost însărcinată să se ocupe de asociaţiile religioase. Uneori sunt supuşi interogatoriului chiar şi copiii. De la Abakan ni s-a comunicat că inspectoratul fiscal a decis să se încaseze un impozit de 44 mii de ruble de la stăpânul casei în care se ţin adunările. În legătură cu aceste comunicări la congres s-au dat unele explicaţii: „Fiecare Comunitate trebuie să reacţioneze la nevoile sfinţilor, să se roage şi să mijlocească pentru cei care sunt supuşi presiunii din exterior. Noi avem bază legală pentru a face în mod liber adunări nefiind înregistraţi, adică fără a avea dreptul de persoană juridică. Biserica e separată de stat. În ceea ce priveşte evenimentele de la Abakan, trebuie să ne apărăm ferm dreptul de a ne aduna în case particulare. Întrucât casele noastre sunt o proprietate a credincioşilor şi în ele nu este plasată vreo organizaţie comercială ori una lucrativă, nici un fel de plată adăugătoare nu poate fi încasată de la stăpânii acestor case. Statul trebuie să încaseze impozite numai din venit“. Nu e secret că în ultimii ani s-a înteţit presiunea asupra adunărilor noastre în scopul autorizării lor. Totuşi rezolvarea acestei chestiuni nu este univocă şi e strâns legată de legile cu privire la culte din statele în care trăim. Iar aceste legi, cu mare regret, tot mai sunt nestabile şi, în majoritatea cazurilor, sunt îndreptate împotriva independenţei bisericii. E nevoie de rugăciuni fierbinţi, de posibilitatea de a studia mai adânc această chestiune în lumina evenimentelor care au loc, ca soluţionarea acestei probleme importante să corespundă cuvântului Sfintei Scripturi: „S-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă...“ (Fapt. 15: 28). 408 Tendinţa unanimă a tuturor slujitorilor de a păstra unirea Duhului prin legătura păcii (Efes. 4: 3) a confirmat necesitatea de a fi lăsate neschimbate atât structura Uniunii Bisericilor CEB, cât şi Marea trezire a secolului ХХ

10-11 octombrie 2001 prevederile statutului. Totodată, luând în consideraţie despărţirea ţării noastre, unice cândva, în mai multe state independente (cu hotarele lor, cu serviciul lor diplomatic etc.), congresul a socotit necesar să considere frăţietatea UB CEB internaţională, cu denu- mirea uniunii frăţeşti: Uniunea Internaţională a Bisericilor CEB (UIB CEB), la fel şi a Consiliului Bisericilor CEB — Consiliul In- ternaţional al Bisericilor CEB (CIB CEB). Statutul cu denumirea schimbată va fi răspândit prin biserici. N. S. Antoniuk O parte integrantă a fiecărui congres este alegerea Consiliului V. M. Ovcinnikov Bisericilor CEB. N-a făcut excepţie nici congresul actual. Slujitorii CB CEB (20 de fraţi) au ieşit în faţa celor prezenţi şi delegaţii le-au V. I. Fot acordat, printr-o hotărâre unanimă, încrederea de a munci mai departe în frăţietate. A. I. Kurkin Сonsfătuiri frăţeşti, congrese Înaintea congresului au fost prezentaţi şi conlucrătorii Consi- liului Bisericilor (la fel în număr de 20 de persoane) şi toţi au fost confirmaţi în mod unanim pentru slujire. A fost mişcătoare clipa când, în numele congresului, M. I. Horev l-a felicitat pe scumpul frate Ghennadi Konstantino- vici KRIUCIKOV cu ocazia aniversării apropiate a dumnealui (la 20 octombrie împlineşte 75 de ani) şi i-a dorit conducătorului de mulţi ani al frăţietăţii sănătate, prospeţime, noi puteri duhovni- ceşti şi binecuvântări de la Dumnezeu în munca de mai departe. Prezbiterul bisericii din Sankt Petersburg, conlucrător al Consi- liului Bisericilor CEB, Ghennadi Sergheevici Efremov, i-a dăruit ispravnicului credincios al Bisericii lui Hristos un album cu urări şi felicitări cordiale din partea multor biserici ale frăţietăţii. Predica de încheiere la congres a fost ţinută de Boris Iakovle- 409 vici Şmidt. După ce a citit Psalmul 126, dumnealui a spus: „Amin- tindu-ne evenimentele de acum 40 de ani, noi exclamăm: «Domnul a făcut mari lucruri pentru noi, şi de aceea suntem plini de bucurie». Îi mulţumim lui Dumnezeu că muncim de acum mulţi ani toţi cu un suflet în Consiliul Bisericilor. Fiecare slujeşte în frăţietate cu ce l-a îmbogăţit Dum- nezeu: unul vesteşte, altul predică şi întreaga conducere e orânduită atât de bi- ne... De aceea bucuria noastră este mare şi Îi dăm slavă Domnului nostru Isus Hristos... Grija noastră e să lăsăm o urmă bună pentru noua generaţie. Domnul să ne binecuvânteze în slujirea de mai departe, să-Şi reverse binecuvântările îndeosebi peste fraţii tineri. Să-I dăm slavă pentru toate Domnului nostru!“ S-a apropiat timpul rugăciunii de încheiere şi congresul şi-a sfârşit lucrările. *** Cauza trezirii este cauza sufletului fiecăruia dintre noi, pen- tru că este a Domnului. „Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu...“ — se ruga cândva prorocul Ieremia (Plân. 3: 58). Astfel poate spune fiece slujitor şi întreaga noastră frăţietate. Dumnezeu este Cel ce a păzit, a ocrotit şi a binecuvântat poporul Său! Acest lucru l-au mărturisit cu bucurie toţi cei care au luat cuvântul şi au exprimat în numele bisericilor în care muncesc aprobarea deplină a căii frăţietăţii şi consimţământul sincer de a munci şi a lupta şi mai departe cu un suflet împreună cu tot poporul Domnului pentru credinţa Evangheliei (Filip. 1: 27).

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB 2005 Dreapta Domnului câştigă biruinţa! Ps. 118: 16 CONGRESUL REPREZENTATIV AL CONLUCRĂTORILOR DOMNULUI DIN UNIUNEA INTERNAŢIONALĂ A BISERICILOR CEB TULA, 5-6 OCTOMBRIE 2005 eci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hris- tos. Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har, în care suntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu“ (Rom. 5: 1, 2). Cu aceste cuvinte de îmbărbă- tare şi mângâiere ne adresăm, ca şi mai înainte, tuturor celor ce Îl iubesc pe Domnul, ne adresăm cu urări de pace şi dragoste, de veghere neîncetată şi râvnă sfântă în lucrarea de răspândire a Împărăţiei lui Dumnezeu spre „lauda, slava şi cinstea, la arătarea lui Isus Hristos“ (1 Pet. 1: 7). Ştiţi bine deja, scumpi prieteni, că la 5-6 octombrie anul curent la Tula a avut loc congresul ordinar al reprezentanţilor bisericilor frăţietăţii noastre. Suntem bucuroşi să mărturisim cu o adâncă mulţumire lui Dumnezeu că şi acest sobor remarcabil al lucrătorilor lui Hristos are pentru noi o mare însem- nătate, căci prin el Domnul Şi-a manifestat iarăşi îndurarea deosebită faţă de poporul Său. Plini de o credinţă vie, inspiraţi de acelaşi Duh, fraţii nu şi-au putut ascunde încântarea văzând belşugul de har al lui Dumnezeu! În perioada sumbră a vremii de pe urmă Domnul i-a destinat frăţietăţii noastre să împlinească o misiune grea, dar binecuvântată, de restabilire a în- 410 grăditurii duhovniceşti a casei lui Dumnezeu, năruită cândva de asediul de „Vestitorul adevărului“, 2005, nr. 6 Marea trezire a secolului ХХ

5-6 octombrie 2005 mulţi ani al celor din afară şi de slujirea cu necredincioşie dinăuntru. Sute de biserici care trăiau în libertatea lui Hristos şi îşi apărau dreptul de a aparţine unicului Stăpân — Isus Hris- tos — au fost supuse loviturilor, batjocurilor şi ocărilor. Însă Domnul a găsit de cuviinţă să arate puterea de viaţă a Bisericii Sale şi să confirme marele adevăr: Biserica lui Hristos e de nebiruit, întrucât ea În decursul întregii istorii a creştinismu- are Duhul Sfânt, care lui biserica ba se străduia să deţină lucrează din belşug în o situaţie dominantă faţă de stat, ba nimerea toţi urmaşii Lui cre- sub influenţa lui, lucru care nu aducea folos dincioşi! nici bisericii, nici societăţii. Adevărata situaţie a bisericii în lume este a sta nici „peste“, nici Slujitorii care „sub“ stăpânirea statului, ci a sta „în afara“ s-au întrunit la această lui! „Împărăţia Mea nu este din lumea aceas- adunare reprezentativă ta...“ — a spus Isus Hristos (Ioan 18: 36), „Daţi sunt pe deplin conşti- enţi că posibilitatea preţioasă de a organiza congrese independent de vreo influenţă din dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dum- afară a fost căpătată nezeu ce este al lui Dumnezeu“ (Luc. 20: 25). de frăţietatea noastră cu preţul unei lupte grele şi încordate. Nici astăzi n-au încetat tentativele neprietenilor de a ne lipsi de această mare avuţie. Ne sunt vii în amintire fotografiile casei ruinate în urma exploziei, în care biserica de la Tula îşi ţinuse adunările şi unde avuseseră loc în repetate rânduri congre- sele frăţietăţii noastre. Ce mare a fost bucuria de a vedea localul casei de rugăciune reconstruit cu preţul multor eforturi şi al unui mare spirit de jertfire al creştinilor! 739 de reprezentanţi ai bisericilor (slujitorii CIB, 482 de delegaţi şi 215 oaspeţi din 15 Comu- nităţi ale frăţietăţii: Comunitatea de Nord, Moscova-Privolgia, Kursk-Reazan, Rostov-Doneţk, Ural, Siberia, Asia Mijlocie, Caucaz, Moldova, Belarus, Kiev, Harkov, Odesa, Ucraina de Vest şi America) s-au situat în sala mare pe locurile rezervate pentru delegaţi şi la balcon — pentru oaspeţi. Au ocupat locurile pe podium slujitorii şi conlucrătorii Consiliului Bisericilor. Ca şi la congresele precedente, s-a rugat pentru prezenţa lui Dumnezeu preşedintele CIB CEB, Gh. K. KRIUCIKOV. În armonie cu această rugăciune, cântarea în comun a im- nului „Rămâi cu noi, o Doamne...“ îi îndemna pe fraţi să simtă adânc nevoia vitală de pre- zenţa lui Dumnezeu nu numai aici, la această adunare larg reprezentativă, ci întotdeauna şi în toată frăţietatea în întregime. I s-a oferit cuvânt înainte de rugăciunea comună slujitorului Consiliului Bisericilor CEB Gh. S. EFREMOV. După darea de seamă a comisei de validare în persoana lui Gr. V. KOS- TIUCENKO congresul şi-a început lucrările. În această zi au ţinut predici de zidire slujitorii V. N. CIUHONŢEV, M. I. HOREV. Slujirea fraţilor alterna cu cântarea în comun plină de însufleţire, precum şi cu interpretarea imnurilor duhovniceşti de orchestra de viori sub con- ducerea lui E. N. PUŞKOV şi de orchestra de instrumente de suflat a SMC. Apoi a făcut o dare de seamă Ghennadi Konstantinovici KRIUCIKOV. Dacă e să încer- căm a generaliza trecerea largă în revistă şi analiza situaţiei actuale din lume şi din creşti- nătatea contemporană, atunci această dare de seamă în faţa slujitorilor poate fi caracterizată cel mai exact, probabil, de următoarele gânduri: în decursul întregii istorii a creştinismului biserica ba se străduia să deţină o situaţie dominantă faţă de stat, ba nimerea sub influenţa lui, lucru care nu aducea folos nici bisericii, nici societăţii. ADEVĂRATA SITUAŢIE A BI- SERICII ÎN LUME ESTE A STA NICI „PESTE“, NICI „SUB“ STĂPÂNIREA STATULUI, CI A STA „ÎN AFARA“ LUI! „Împărăţia Mea nu este din lumea aceasta...“ — a spus Isus Hristos (Ioan 18: 36), „Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu“ (Luc. 20: 25). Principiul separării puterii duhovniceşti de cea laică este un principiu fundamental şi bine- 411 făcător atât pentru viaţa bisericii, cât şi pentru cea a statului. Şi cu toate că, luaţi ca persoane aparte, suntem o părticică a poporului nostru, trăim împreună cu el, trecem prin aceleaşi Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB 412 Marea trezire a secolului ХХ

5-6 octombrie 2005 413 Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB necazuri şi încercări, totuşi, ca Bi- serică a lui Hristos, ca o instituţie de provenienţă Dumnezeiască, în care stăpâneşte în mod exclusiv Hristos, noi trebuie să stăm în afa- ra oricărei dependenţe de oameni. De aceea: să ieşim afară din tabă- ră! Afară! Dar la El! (Evr. 13: 13). Noi trăim în oceanul creştinătă- ţii nominale, în care tot mai mult şi mai mult clocoteşte mânia lui Cain împotriva fratelui său, după cum e scris: „Cum s-a întâmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul tot aşa se întâmplă şi acum“ (Gal. 4: 29). Chiar şi curen- tele înrudite cu noi sunt cuprinse astăzi de încântarea împreunării ecumenice, unde, prin credincio- şii fără naştere din nou, membrii lor au legătură cu lumea, împăr- tăşindu-i deprinderile păcătoase, însuşind modul ei de viaţă păcă- tos, lucru prin care îşi pierd călău- zirea preţioasă a Duhului Sfânt şi nu pot fi prin esenţă copii ai lui Dumnezeu. Căci Scriptura ne spu- ne că numai „...cei ce sunt călău- ziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu“ (Rom. 8: 14). Şi ne preîntâmpină cu asprime: „Dacă n-are cineva Duhul lui Hris- tos, nu este al Lui“ (Rom. 8: 9). Iată un motiv ce ne îndeamnă să veghem şi să ne rugăm, pentru a ne împotrivi oricărui pericol ce apare şi dinăuntru, şi din afară, pentru a ne ţine cu tărie de calea Dumnezeiască a dependenţei numai de Domnul. Cea mai dreaptă reacţie a fiecăruia dintre noi la toate unel- tirile ispititorului trebuie să fie numai una: să tindem înainte, urmându-L „pe Miel oriunde merge El“ (Apoc. 14: 4). Psalmul „Mergem spre ceruri pe calea spinoasă“, interpretat cu însufleţire după referatul de bază, ca şi cum exprima dorinţa comună şi acordul celor prezenţi de a merge pe aceeaşi cale a ascultării depline de Domnul şi a încrederii în El. Slujitorul CIB CEB Veniamin Aleksandrovici MARKEVICI a dat citire unor date statistice. El a spus în special: „La congres participă fraţii care au muncit în biserici în toţi cei patru ani de la congresul precedent până acum şi sunt martori la binecuvântările îmbelşugate pe care Domnul le-a revărsat asupra frăţietăţii — ea a crescut şi s-a extins. În momentul de faţă frăţietatea constă din 66 373 de membri ai bisericii. Numărul biseri- cilor şi grupurilor e de 2715. În perioada dintre congrese au fost botezate 12 150 persoane, au fost înfiinţate 172 de biserici şi grupuri noi. Tot în acest răstimp Domnul i-a dat poporului Său îndurarea de a procura şi de a construi 255 case de rugăciune (aproximativ câte 60 de case pe 414 an). Acum în frăţietate sunt în total 1098 de localuri pentru adunări. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru toţi cei care contribuie la această muncă măreaţă. În familiile creştine ale bisericilor noastre se nasc anual în medie 2300 de copii. E şi aceas- Marea trezire a secolului ХХ

5-6 octombrie 2005 ta o binecuvântare a lui Dum- nezeu şi o sursă lăuntrică care ne completează rândurile. În total în frăţietate sunt mai bine de 37 mii de copii. Avem 1556 de slujitori, în me- die sunt rânduiţi câte 80 de fraţi pe an. În perioada dintre congre- se au trecut în veşnicie lucrătorii credincioşi ai lui Dumnezeu din CIB CEB: N. S. CEABAN, A. BOD- NAR, B. I. ŞMIDT, V. I. FOT, N. S. MAZURIN, precum şi frate- le N. E. BOIKO“. A fost rodnică şi binecuvânta- tă jumătatea a doua a primei zile a congresului: delegaţii au aprobat componenţa de slujitori şi conlu- crători ai Consiliului Bisericilor. Toţi delegaţii au consimţit în mod unanim munca fraţilor prezenţi din fosta componenţă a Consiliu- lui Bisericilor. Au fost însărcinaţi să continue şi mai departe sluji- rea. Au mai fost aleşi şi slujitori noi (candidatura fiecăruia a fost pusă de acord din timp cu biserica locală şi cu fraţii Comunităţii re- gionale). Şi acum în componenţa Consiliului Internaţional al Bise- ricilor CEB intră 24 de membri ai Consiliului şi 18 conlucrători ai lui: SLUJITORII CIB CEB 1. KRIUCIKOV Gh. K. (preşedintele CIB CEB) 2. RÂJUK V. F. (Comunitatea Moscova-Privolgia) 3. MINEAKOV D. V. (Comunitatea de Nord) 4. EFREMOV Gh. S. (Comunitatea de Nord) 5. KURKIN A. I. (Comunitatea Kursk-Reazan) 6. ZOLOTUHIN N. P. (Comunitatea Kursk-Reazan) 7. PUŞKOV E. N. (Comunitatea Rostov-Doneţk) 8. BUBLIK A. I. (Comunitatea Rostov-Doneţk) 9. PIVNIOV D. A. (Comunitatea Siberia) 1 0. VALL A. I. (Comunitatea Siberia) 1 1. GHERMANIUK S. Gr. (Comunitatea Siberia) 12. KREKER N. A. (Comunitatea Ural) 13. MARKEVICI V. A. (Comunitatea Caucaz) 14. ANTONIUK N. S. (Comunitatea Caucaz) 15. KOSTIUCENKO Gr. V. (Comunitatea Caucaz) 1 6. KOSTENKO Gr. N. (Comunitatea Caucaz) 415 1 7. MOSKALEŢ V. V. (Comunitatea Caucaz) 1 8. PLETT I. P. (Comunitatea Asia Mijlocie) 19. HOREV M. I. (Comunitatea Moldova) Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

Congresul Uniunii Internaţionale a Bisericilor CEB 20. NICHITA Gh. A. (Comunitatea Moldova) 21. ANTONOV I. I. (Comunitatea Harkov) 2 2. SITKOVSKI P. N. (Comunitatea Harkov) 2 3. RUDICI V. N. (Comunitatea Kiev) 2 4. BEREZOVSKI V. T. (Comunitatea Ucraina de Vest) CONLUCRĂTORII CIB CEB 1. IVAŞCENKO I. E. (Comunitatea Kiev) 2. VLASENKO A. M. (Comunitatea Odesa) 3. KRIVKO M. S. (Comunitatea Harkov) 4. MOŞA V. K. (Comunitatea Harkov) 5. GHERASIMENKO S. F. (Comunitatea Harkov) 6. BULCIUK N. P. (Comunitatea Ucraina de Vest) 7. VOLOŞIN A. M. (Comunitatea Rostov-Doneţk) 8. OVCINNIKOV V. M. (Comunitatea Rostov-Doneţk) 9. GAMM A. V. (Comunitatea Ural) 10. CIUHONŢEV V. N. (Comunitatea Ural) 11. DRIDGHER E. I. (Comunitatea Ural) 12. IZAAK P. P. (Comunitatea Siberia) 13. IANŢEN P. F. (Comunitatea Siberia) 1 4. IANŢEN D. I. (Comunitatea Asia Mijlocie) 15. GOREANIN M. A. (Comunitatea Caucaz) 1 6. ŞOHA N. P. (Comunitatea de Nord) 1 7. KONSTANTINOV Gh. I. (Comunitatea Belarus) 18. OREHOV V. M. (Comunitatea Belarus) După cum s-a întâmplat deja în repetate rânduri, delegaţii i-au acordat şi la acest con- gres Consiliului Bisericilor dreptul de a introduce şi a exclude până la 1/3 din numărul membrilor săi în perioada dintre congrese. 416 Congresul s-a încheiat cu bucurie şi solemnitate — cu cina Domnului, care a descoperit şi a întărit Marea trezire a secolului ХХ

5-6 octombrie 2005 A doua zi a congresului a fost începută cu rugăciune şi cu predică de zidire duhovnicească de Stepan Grigorievici GHERMANIUK, lucrătorul de mulţi ani în câmpul lui Dumnezeu, în trecut — întemniţat pentru Numele lui Hristos în repetate rânduri. Apoi s-a audiat darea de seamă a comisiei de revizie. A prezentat-o Nikolai Stepanovici AN- TONIUK. Cu ajutorul Domnului şi cu susţinerea fierbinte a întregului popor sincer al lui Dumnezeu în decursul multor ani slujirea secţiilor CIB CEB (de evanghelizare, a editurii, de mijlocire, SMC, de muncă în mijlocul copiilor, a tineretului) e concentrată asupra scopului binecuvân- tat: să fim plini de roade îmbelşugate spre slava şi lauda lui Dumnezeu (Filip. 1: 11). Această mărturie a răsunat elocvent la congres în dările de seamă ale fraţilor răspunzători de munca acestor secţii. Oaspeţii din Germania au transmis salutări de la bisericile din ţara dumnealor, de la mi- siunea „Friedensstimme“. Slujitorii l-au ascultat cu o mare atenţie pe fratele A. M. Savcenko din America, care a elucidat problema emigraţiei. Cuvântul de pocăinţă în numele fraţilor şi surorilor emigranţi a răsunat la un nivel atât de înalt şi lucrul acesta ne inspiră nădejdea că Domnul nu va părăsi, ci Se va îndura şi va binecuvânta poporul Său. Congresul s-a încheiat cu bucurie şi în mod solemn — cu cina Domnului, care a descoperit şi a consolidat şi mai mult duhul relaţiilor frăţeşti binevoitoare al tuturor celor adunaţi în faţa Mântuitorului nostru Isus Hristos. La despărţire slujitorii I-au mulţumit lui Dumnezeu pentru unitatea duhului, unitatea concepţiilor, unitatea căii. Scumpi prieteni în Domnul! Trăind în zilele unei lupte subtile continue împotriva Bisericii lui Hristos, noi avem, ca şi mai înainte, o nevoie acută de a fi uniţi într-un gând şi o simţire (1 Cor. 1: 10), susţinându-ne reciproc, păstrând duhul plin de îndrăzneală al rugăciunilor în comun. Eforturile noastre trebuie să fie îndreptate într-o măsură deosebită spre a face totul ca Domnul să continue a ne conduce pe calea Sa binecuvântată şi ca El, care „ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui...“ (2 Tim. 1: 9), să rămână pentru fiecare dintre noi totul în toate! „Dumnezeul oricărui har... vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclin- tiţi. A Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin“ (1 Pet. 5: 10, 11). 417 şi mai mult duhul relaţiilor bune, frăţeşti ale tuturor celor adunaţi înaintea Mântuitorului nostru Isus Hristos. Сonsfătuiri frăţeşti, congrese

APĂRAREA JURIDICĂ

Partea a V-a • Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională • Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă • Legea este bună dacă... • Este drept?... (al doilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională) • Apărând Adevărul (al treilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională)

Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională CĂTRE PREŞEDINTELE COMISIEI CONSTITUŢIONALE, tov. L. I. BREJNEV copii: PREZIDIULUI SOVIETULUI SUPREM COMISIEI PENTRU PROPUNERI LEGISLATIVE A CONSILIULUI UNIUNII AL SOVIETULUI SUPREM AL URSS COMISIEI PENTRU PROPUNERI LEGISLATIVE A CONSILIULUI NAŢIONALITĂŢILOR AL SOVIETULUI SUPREM AL URSS SOVIETULUI MINIŞTRILOR AL URSS PREZIDIULUI TRIBUNALULUI SUPREM AL URSS Vai de cei ce rostesc hotărâri nelegiuite, şi de cei ce scriu porunci nedrepte, ca să nu facă dreptate săracilor, şi să ră- pească dreptul nenorociţilor poporului... Is. 10: 1, 2 legătură cu elaborarea în prezent a noii Con- stituţii a Uniunii RSS, noi, creştinii evanghelici baptişti, Vă rugăm să luaţi în consi- deraţie necesităţile noastre ca cetăţeni creştini şi să in- cludeţi în noua Constituţie un articol care ar garanta cetăţenilor o adevărată li- bertate a conştiinţei şi ar servi drept mijloc de nădej- de pentru instaurarea unei păci drepte, pentru instau- beneficia, de fapt, de dreptul Cu regret, articolul exis- rarea acordului şi ordinii la libertatea conştiinţei, ci tent 124 al Constituţiei în relaţiile atât dintre bise- mai suntem supuşi şi unor URSS nu are absolut nici rică şi stat, cât şi dintre oa- sistematice persecuţii şi re- o putere să schimbe această menii de diferite concepţii. presiuni. realitate. Vă adresăm acest memo- Prigoanele au devenit pen- Nu întâmplător articolul riu nu pentru că în prezent tru noi o moştenire: au fost dat este lipsit de orice pute- nu există un asemenea arti- prigoniţi buneii noştri, au re, fiindcă el a fost redactat col. Se conţine şi în Consti- fost prigoniţi şi părinţii noş- astfel în mod intenţionat. tuţia actuală un articol refe- tri, prigoniţi şi oprimaţi sun- Iniţial articolul era formu- 420 ritor la libertatea conştiinţei. tem şi noi, chiar şi copiii noş- lat altfel, dar fiind supus Totuşi timp de câteva dece- tri suferă persecuţii şi lipsuri. de două ori modificărilor, nii nu numai că nu putem Iată realitatea de azi. şi-a pierdut esenţa democra- Marea trezire a secolului ХХ

Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională tică şi a ajuns până la noi acordarea de către autori- în genere, sunt supuşi la tot felul deja într-o formă degradată tăţi a unei autentice libertăţi de umilinţe. şi lipsit de eficacitate. a conştiinţei n-a fost o eroa- re sau un exces de libera- Dar iată că nu mai e departe Prin modificarea formu- lism, nici, cu atât mai puţin, timpul când tuturor li se va asi- lării articolului se urmărea o măsură democratică admi- gura dreptul deplin de a crede în un scop bine determinat. Şi să temporar, cu un caracter ce vor, de a alege orice religie do- anume: articolul trebuia for- agitatoric propagandistic. resc. Va sosi timpul când biserica mulat astfel, ca, lăsând pe va fi separată cu desăvârşire de hârtie dreptul la libertatea Dimpotrivă, această idee stat. Toţi se vor bucura de dreptul conştiinţei, în faptă să se ob- realizată în viaţă exista în de a se întruni liber, de a vor- ţină posibilitatea de a-i lipsi promisiunile şi în programul bi şi a predica liber şi pretutin- pe cetăţenii credincioşi de social-democraţilor ruşi cu deni ceea ce vor. Fiecare va avea această libertate prin diverse mulţi ani înainte de constitu- dreptul să tipărească în mod ab- instrucţiuni, dispoziţii admi- irea Statului Sovietic. solut liber şi să propage pe întreg nistrative şi măsuri represive. pământul orice i-ar dori inima. Şi trebuie să spunem că în Încă în anul 1904, con- această privinţă articolul şi-a damnând lipsa de libertate [...] Sectanţi! Timpul liber- îndreptăţit menirea. a conştiinţei şi situaţia lipsită tăţii nu mai e departe. El se de drepturi a sectanţilor din apropie“. Istoria Statului Sovietic Rusia ţaristă, social-demo- cunoaşte o perioadă în care craţii scriau că după revolu- (V. D. Bonci-Bruievici, Opere cetăţenii se bucurau de o li- ţie oamenilor muncii li se bertate reală a conştiinţei. va acorda deplina libertate alese, vol. I, p. 197-198, M., 1959) a conştiinţei. Libertatea conştiinţei a fost În anul 1903 V. I. Lenin proclamată pentru prima da- „Ţarii ruşi nu i-au cruţat pe scria în broşura „Către sără- tă prin Decretul Consiliului rascolnici şi sectanţi — scriau cimea satelor“: „Social-democraţii cer în Slujitorii bisericii de la Iasnaia Poleana: P. A. Rogalski, G. G. Dik şi I. I. Fot au compărut în faţa justiţiei. Prokopievsk, 1983 Comisarilor Poporului din social-democraţii. — I-au te- continuare ca fiecare persoană 421 23 ianuarie 1918 „Despre se- rorizat, i-au torturat, i-au îne- să aibă dreptul să adopte în de- pararea bisericii de stat“. De- cat, i-au executat, i-au închis în plină libertate orice confesiune cretul sus-menţionat nu nu- turnuri, în temniţe şi fortăreţe [...] [...] în Rusia [...] mai rămân legi mai că proclama libertatea vărsându-le necruţător sângele. ruşinoase, îndreptate împotriva conştiinţei, ci şi mai avea pe oamenilor de altă credinţă decât atunci un comentariu adec- Şi aşa a fost până în zile- cea ortodoxă, împotriva rascol- vat esenţei sale cu privire la le noastre, când moravurile, nicilor, a sectanţilor, a evreilor. ordinea traducerii în viaţă legile şi obiceiurile s-au mai Aceste legi fie că interzic în a Decretului. Şi, astfel, el ga- îmblânzit. Sectanţii şi rascol- mod direct anumite credinţe, fie ranta cetăţenilor o autentică nicii nu mai sunt condamnaţi că interzic răspândirea lor [...] libertate a conştiinţei. la moarte sub ochii poporului. Toate aceste legi sunt cele mai Acum ei sunt deportaţi [...] şi nedrepte, cele mai opresive, sunt Am vrea să credem că amendaţi, li se iau [...] copiii şi, Apărarea juridică

Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională Prezbiterul bolnav şi sleit de puteri D. Enns, E. Firman, A. Razumovski al bisericii din Leningrad, V. A. Filippov, au fost aduşi la judecată. Pavlodar, 1982 este dus de escortă după judecată. cele mai ruşinoase. Fiecare om Cererea de acordare a liber- Punctul 7 — „...egalitatea trebuie să aibă deplina libertate tăţii conştiinţei a fost inclusă şi deplină în drepturi a tuturor ce- nu numai de a adera la orice în programul adoptat în 1903 tăţenilor, indiferent de sex, reli- credinţă, ci şi de a o propaga şi la al II-lea congres al PMSDR gie, rasă, naţionalitate“. de a-şi schimba credinţa. Nici (Partidul Muncitoresc Social- Punctul 13 — „Separarea un funcţionar nu trebuie nici Democrat din Rusia — No- bisericii de stat“. măcar să aibă dreptul să întrebe ta red.), în care e scris printre („К ПСС в резолюц и я х“ pe cineva, oricine ar fi el, despre altele că constituţia statului [„PCUS în hotărâri“], partea I, M., credinţa pe care o profesează: sovietic trebuie să garanteze: 1954, p. 40, 41) aceasta e o problemă de conşti- Punctul 5 — „Libertatea ne- inţă şi nimeni n-are dreptul să limitată, necondiţionată a con- Din fragmentele citate se amestece aici“. ştiinţei, a cuvântului, a presei, vedem că problema libertă- (V. I. Lenin, vol. VI, p. 363-437) a întrunirilor...“ ţii conştiinţei gravitează în jurul a două prin- cipii de bază: 1.  L i b e r t a t e a cetăţenilor de a-şi propaga credinţa şi 2. Independenţa bisericii de stat. Atât ţărănimea nevoiaşă, cât şi in- telectualitatea de la oraş — fiecare înţelegea că, ori- cum ar fi formula- tă legea cu privire la libertatea conşti- inţei, aceste două principii trebuie să constituie o bază comună, trecând 422 ca un fir roşu prin Prietenii îl salută cu flori pe fratele condamnat toată legislaţia. pentru credinţa în Domnul. Rostov pe Don. 1985 Iată de ce în Marea trezire a secolului ХХ

Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională Colaboratoarea Consiliului Rudelor celor Slujitorul bisericii din Kiseliovsk Întemniţaţi M. Kabâş este condusă (reg. Kemerovo), A. I. Modnov, la judecată. 1982 este dus la judecată. 1982 urma acestor revendicări şi şi nicidecum al limitării ei. nelor de înregistrare dreptul 423 angajamente de program De- Căci a schimba articolul de a respinge, după bunul lor cretul din 23 ianuarie 1918 plac, cererile de înregistrare proclama: „Fiecare cetăţean în sensul lezării dreptului ce- ale comunităţilor religioase, poate profesa orice religie...“ tăţenilor înseamnă a-ţi trăda iar conform punctului 4, co- toate declaraţiile, promisiuni- munitatea religioasă nu-şi pu- „A profesa o religie“ în- le, înseamnă a-ţi trăda pro- tea începe activitatea nefiind seamnă a-ţi exprima des- gramul. Aceasta înseamnă înregistrată. chis convingerile religioase, a înşela masele“. a-ţi mărturisi deschis cre- Conform punctului 12 al dinţa. Şi totuşi s-a întâmplat anu- acestei Hotărâri, adunările me aşa! Articolul dat a avut generale ale asociaţiilor şi ale De aceea, în baza acelui o scurtă existenţă. unor grupuri de credincioşi Decret, articolul 13 cu privi- pot avea loc numai cu apro- re la libertatea de conştiinţă Pentru realizarea pla- barea organelor respective ale din prima Constituţie sovieti- nului de luptă pe cale fizi- puterii de stat. că, adoptată la 10 iulie 1918, co-administrativă, în scopul proclama: nimicirii religiei şi a biseri- Punctul 14 acordă orga- cii, la 8.04.1929 a fost adop- nelor de înregistrare dreptul „În scopul garantării unei tată o Hotărâre specială autentice libertăţi de conşti- a Comitetului Executiv Cen- Controlul paşapoartelor inţă pentru oamenii muncii, tral şi a Consiliului Comisa- în prima zi a eliberării biserica este separată de stat rilor Poporului: „Cu privire şi şcoala de biserică, iar li- la asociaţiile religioase“, ca- lui D. V. Mineakov bertatea de propagandă reli- re trebuia să reducă la zero gioasă şi antireligioasă este libertatea credinţei. Această recunoscută pentru toţi cetă- Hotărâre ar fi trebuit să dea ţenii“. o interpretare juridică con- cretă Decretului şi Consti- S-ar părea că articolul tuţiei bazându-se pe aceste acesta, reprezentând o liber- documente ca pe cele mai tate autentică a conştiinţei şi înalte acte legislative. Ea în- democraţiei, trebuia să rămâ- să i-a lipsit pe cetăţeni de nă neatins. posibilitatea de a se folosi de dreptul la libertatea con- Iar dacă cu timpul ar fi ştiinţei. avut nevoie totuşi de unele schimbări, aceasta se putea Astfel punctul 7 al Hotă- face numai în sensul extin- rârii amintite acordă orga- derii libertăţii conştiinţei Apărarea juridică

Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională de a-i elimina din organul cita ritualurile religioase şi actele abuzive şi represiunile executiv al bisericii pe mem- libertatea propagandei anti- nemaivăzute şi-au atins apo- brii lui fără nici o motivare, religioase este recunoscută geul. obţinând astfel dreptul de a-l pentru toţi cetăţenii“. Articolul 124 de astăzi completa după cum cred ele Persoanele neiniţiate, care nu mai e în conformitate nici de cuviinţă. n-au avut de suportat urmă- cu Decretul, nici cu drepturi- Toate acestea sunt în con- rile schimbărilor din acest le elementare, nici cu prima tradicţie cu principiul separă- Constituţie, nici cu promisi- rii bisericii de stat. P rigoanele unile, nici cu programul de Hotărârea acordă în anu- au devenit odinioară al partidului. Mai pentru noi mult decât atât, el nu e în mite cazuri organelor de stat conformitate nici cu Decla- dreptul de a supune demolă- raţia Universală a Dreptu- rii orice casă de rugăciune, fără a fi obligate să ofere în o moştenire: au rilor Omului, adoptată de schimb o valoare echivalentă... fost prigoniţi bu- Adunarea generală a ONU Şi un şir întreg de alte re- neii noştri, au fost din 10.12.’48 şi semnată de prigoniţi şi părinţii statele lumii, precum şi de stricţii asemănătoare se mai statul nostru, care a procla- conţin în Hotărârea examina- noştri, prigoniţi şi mat drepturile elementare ale tă de noi. E evident că articolul refe- oprimaţi suntem şi personalităţii, printre care şi ritor la libertatea conştiinţei noi, chiar şi copiii dreptul fiecăruia la libertatea din prima Constituţie prezen- noştri suferă perse- de conştiinţă. Declaraţia pre- ta un obstacol serios în calea vede următoarele: Hotărârii date. Anume atunci cuţii şi lipsuri. Iată Art. 18: „Orice persoană a apărut necesitatea modifi- realitatea de azi. are dreptul la libertatea gân- cării articolului respectiv. Şi dirii, a conştiinţei şi a religiei; după 40 de zile de la adopta- acest drept implică libertatea rea Hotărârii, adică la 18 mai de a-şi schimba religia sau 1929, articolul Constituţiei cu convingerile precum şi liber- privire la libertatea conştiin- tatea de a-şi manifesta religia ţei a suferit modificări. sau convingerile sale, indivi- După schimbările făcute articol, vor spune: „Nu e dual sau în colectiv, atât în articolul suna deja în felul chiar atât de rău articolul public cât şi privat, prin învă- următor: 124. Deşi a suferit unele mo- ţământ, practici, cult şi înde- „În scopul garantării unei dificări, el garantează totuşi plinirea de rituri“. autentice libertăţi de conşti- libertatea“. Art. 19: „Orice individ are inţă pentru oamenii muncii, Dar ce se ascunde în spa- dreptul la libertatea de opinie biserica este separată de stat tele acestei modificări a for- şi de exprimare, ceea ce im- şi şcoala de biserică, iar liber- mulării şi cu se scop a fost plică dreptul de a nu fi tul- tatea credinţelor religioase şi făcută? Pomul se cunoaşte burat pentru opiniile sale şi a propagandei antireligioase după roade, iar după rezul- acela de a căuta, de a primi este recunoscută pentru toţi tatele modificărilor putem şi de a răspândi, fără consi- cetăţenii“. recunoaşte ce baston era în deraţii de frontieră, informa- Dar şi acest articol a exis- mâna celui ce a dirijat aces- ţii şi idei prin orice mijloc de tat un timp scurt. Şi după te modificări. Un lucru este exprimare“. a doua modificare articolul, cert: dacă după modificări- Art. 124 din Constituţie actualmente în vigoare, 124 le din articol făcute în anul contravine şi „Convenţiei sună astfel: 1929 au urmat cele dintâi privind lupta împotriva dis- „În scopul garantării liber- orori ale anilor ’30, atunci criminării în domeniul în- tăţii de conştiinţă pentru ce- după modificările din 1936 văţământului“, adoptată de 424 tăţeni, biserica în URSS este a urmat anul de o rea faimă ONU în anul 1960, întrucât separată de stat şi şcoala de 1937, intrat pentru totdeau- nu prevede dreptul la propa- biserică. Libertatea de a exer- na în istorie ca an în care ganda religioasă. Art. 124 le Marea trezire a secolului ХХ

Primul memoriu al Comitetului organizatoric către Comisia constituţională dă ateilor posibilitatea de a-i întrunească într-o atmosferă stituţie trebuie să confirme: 425 împiedica pe credincioşi să-şi calmă, fiindcă adunările lor va păşi guvernul ţării noastre educe copiii în spirit religios, sunt adesea împrăştiate de pe calea libertăţii, a egalită- deşi Convenţia amintită pre- miliţieni şi drujinari, iar ca- ţii şi a fraternităţii în ceea ce vede: sele sunt confiscate. priveşte atitudinea sa faţă de credincioşi şi de biserică sau Art. 5 b) „Este necesar să Toate acestea sunt o dova- va urma, ca şi mai înainte, se respecte libertatea părinţi- dă a crimelor continue! Dar calea abuzului şi a violenţei, lor... de a asigura... educaţia ele pot fi şi trebuie oprite! care nu va duce la prosperi- religioasă şi morală a copiilor tate, ci va aduce pedeapsa în conformitate cu propriile Şi noi considerăm că lu- Domnului asupra întregului lor convingeri...“ crul acesta trebuie făcut popor... acum. Când am putea pune În URSS această con- capăt nedreptăţilor şi fărăde- Ca unii care am supor- venţie a intrat în vigoare la legilor comise faţă de credin- tat o lipsă totală de drepturi 1 noiembrie 1962 (Buletinul cioşi, dacă nu acum, când se a credincioşilor şi rânduiţi Sovietului Suprem al URSS, elaborează noua Constituţie? fiind de Dumnezeu să-L nr. 44/1131, art. 452, p. 1047). mărturisim lumii pe Hris- Apelăm la Dumneavoastră tos, avem datoria să vă spu- Schimbarea introdusă în deoarece dispuneţi de drep- nem că, în calitatea Dum- textul articolului, la prima tul de iniţiativă legislativă şi, neavoastră de guvernanţi, vedere neînsemnată, a dat în numele tuturor cetăţenilor purtaţi răspundere înaintea posibilitatea de a traduce în creştini evanghelici baptişti, Domnului nu pentru neres- viaţă programul represiunilor rugăm: pectarea canoanelor biseri- de masă. Drept urmare — ceşti, ci pentru încălcarea moartea a mii de credincioşi. 1. Să se restabilească im- legilor fireşti ale dreptăţii, Mureau cu miile în lagăre şi portanţa Decretului „Despre ale libertăţii, ale egalităţii şi închisori. Zadarnic îi aştep- separarea bisericii de stat“ şi fraternităţii. De aceea, adre- tau copiii, soţiile, rudele, căci comentariul lui obiectiv de sându-vă această scrisoare, nu vor afla niciodată unde odinioară cu privire la ordi- considerăm că ne-am înde- zac osemintele lor. Numai nea traducerii lui în viaţă); plinit sincer şi cinstit dato- Dumnezeu ştie locul mor- ria înaintea lui Dumnezeu şi mintelor comune, în care au 2. Să se anuleze Hotărâ- înaintea Dumneavoastră. fost aruncaţi creştinii ca în rea Comitetului Executiv şi nişte gropi de gunoi. a Consiliului Comisarilor Po- Sincere urări de succes în porului din 8.04.’29 „Cu pri- munca de restabilire a dreptă- Putem oare afirma că toate vire la asociaţiile religioase“, ţii prin realizarea ei în princi- aceste coşmaruri au rămas în deoarece e în contradicţie cu pii constituţionale corespun- trecut? Nu! Crimele încă n-au spiritul şi cu litera legislaţiei zătoare în noua Constituţie. încetat! Ele mai continuă. Şi de bază — Decretul. Precum iată o dovadă convingătoare: şi să se anuleze toate instruc- Cu tot respectul, din însăr- acum, când citiţi această scri- ţiunile şi hotărârile ce contra- cinarea cetăţenilor credincioşi soare, chiar în timpul acesta zic Decretul; de confesiune evanghelico- sute de credincioşi sunt lip- baptistă — siţi în mod ilegal de libertate, 3. Să se formuleze cât zac prin închisori, în lagăre mai clar şi mai precis arti- Preşedintele Comitetu- şi exiluri, iar unii au murit ca colul despre libertatea de lui organizatoric al biseri- martiri; unor părinţi credin- conştiinţă din proiectul de cii CEB — GH. K. KRIUCI- cioşi li s-au luat copiii; mii constituţie la care lucraţi, ca KOV de biserici ale CEB au fost articolul să asigure în mod lipsite de drepturi, adunările real libertatea conştiinţei, Secretarul Comitetului or- lor au loc în case particulare, adică să se includă liberta- ganizatoric al bisericii CEB — unde încap uneori cel mult tea propagandei religioase, GH. P. VINS. 25—30% din numărul mem- fără care nici vorbă nu poate brilor bisericii. Dar nici chiar fi de o autentică libertate de 14 aprilie 1965 în aceste condiţii credincio- conştiinţă. şii nu au posibilitatea să se Viitoarea prosperitate a sute de milioane de oameni e în mâinile Dvs. Noua Con- Apărarea juridică

Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă Închisoarea din Odesa, în care mulţi creştini şi-au executat termenele lungi de întemniţare pentru credincioşie Domnului Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă 1 Pet. 4: 15, 16 cumpă Bise- i-au trezit pe mulţi creştini zut rodnicia necazurilor sale rică prigonită nu numai din ţara noastră, pentru Numele lui Hristos, a Domnului ci şi din întreaga lume. Ce- scria: „...Împrejurările în ca- nostru Isus lulele de închisoare, prin ca- re mă găsesc, mai degrabă Hristos! Ce soartă deosebit re trece frăţietatea noastră, au lucrat la înaintarea Evan- de minunată ne-a predesti- se transformă în amvoane, gheliei... Şi cei mai mulţi din nat Domnul: să fim prigo- de la care vor răsuna încă fraţi, îmbărbătaţi de lanţurile niţi pe nedrept pentru fap- mulţi ani cuvintele che- mele, au şi mai multă îndrăz- tele iubirii şi ale binefacerii, mării. Şi această chemare neală să vestească fără teamă să bem din paharul suferin- nu stă în vorbirile convin- Cuvântul lui Dumnezeu“ (Fi- ţelor Lui! Necazurile îndura- gătoare ale înţelepciunii, ci lip. 1: 12, 14). te în Numele Lui sunt cea într-o dovadă dată de Duhul De aceea să-L preamă- mai convingătoare predică şi de putere, lucru prin care rim pe Dumnezeu pentru a dreptăţii lui Dumnezeu. se şi zideşte Împărăţia lui suferinţele îndurate. Pacea Uneori predicile neîntre- Dumnezeu, căci ea nu e în noastră lăuntrică trebuie să rupte de ani de-a rândul ale cuvânt, ci în putere. fie de nezdruncinat şi să se unor predicatori străluciţi Chiar apostolul Pavel, un întemeieze pe Cuvântul lui nu pot da rezultatele pe ca- vestitor al mântuirii plin de Dumnezeu, pe puterea şi re le dă credincioşia faţă de Duhul Sfânt, pentru a cărui mângâierea Duhului Sfânt. Dumnezeu a celui mai sim- predică se părea că lanţurile Totuşi, ca nimeni să nu-i plu frate ori soră care stă în trebuie să fie o piedică seri- tulbure pe cei lesne-crezători faţa judecăţii prigonitorilor. oasă în lucrarea de isprăvni- prin denaturarea adevărului, 426 Necazurile dumneavoastră cie a bisericii, după ce a vă- afirmând că credincioşii su- „Foaia frăţească“, 1974, nr. 1 Marea trezire a secolului ХХ

Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă feră, chipurile, pentru încăl- credincioşii la libertatea cu- Ce trebuie să înţelegem 427 carea legii, dorim să expli- vântului, a presei, a mitin- prin cuvintele „fie de cauza- căm că din punct de vedere gurilor, a demonstraţiilor? rea unei daune sănătăţii ce- juridic toate persecuţiile cre- Împiedică oare participarea tăţenilor, fie de alte atentate dincioşilor sunt o nelegiuire la alegeri etc.? Bineînţeles la persoană sau la drepturile a prigonitorilor de pretutin- că nu. De aceea e lipsită de cetăţenilor“? deni. sens şi ultima cauză de limi- tare a întrunirilor. Interpretarea acestui ar- E bine ştiut că documen- ticol se conţine în broşura tul legislativ de bază cu pri- Totuşi, pentru că ţinem cu referatele preşedintelui vire la libertatea conştiinţei adunări paşnice, suntem este Decretul Consiliului nu numai împrăştiaţi, ci şi U neori Comisarilor Poporului din bătuţi, amendaţi, ni se con- predici- 23 ianuarie 1918. Prin acest fiscă averea, suntem exilaţi le neîn- Decret biserica e separată de şi privaţi de libertate în repe- trerupte de ani stat şi fiecărui cetăţean i se tate rânduri şi pentru mulţi de-a rândul ale oferă dreptul „de a profesa ani, fiind băgaţi în închisori unor predicatori orice religie ori a nu profesa şi lagăre. Cum se fac toate străluciţi nu pot da nici una“ (articolele 1, 3). acestea? Se fac ignorând De- rezultatele pe care cretul, prin instrucţiuni su- le dă credincioşia Decretul indicat prevede, plimentare, prin explicarea faţă de Dumnezeu prin articolul 5, doar două echivocă şi aplicarea denatu- a celui mai simplu cauze care pot provoca limi- rată a hotărârilor şi a artico- frate ori soră care tarea libertăţii serviciilor di- lelor penale. stă în faţa judecă- vine: ţii prigonitorilor. Iată, de exemplu, articolul I cauză. Dacă la aceste 227 din CP al RSFSR. For- Consiliului Afacerilor Reli- adunări este încălcată ordi- mal, el e îndreptat împotriva gioase. În ea, la pagina 9 se nea publică. asociaţiilor religioase antista- spune: tale şi fanatice, dar sunt con- La noi nu sunt asemenea damnaţi conform lui fraţii „Prin cuvintele «cauzarea încălcări. Căci în case parti- noştri după credinţă. unei daune sănătăţii cetăţe- culare, în curţi ori în aparta- nilor» trebuie să înţelegem: mente, unde se ţin de obicei „Organizarea sau condu- rugăciunile istovitoare, care adunările creştine, e impo- cerea unui grup — se spune duc uneori la boli psihice; sibilă încălcarea ordinii pu- în articolul 227 —, a cărui posturile îndelungate, care blice, deoarece aceste locuri activitate, desfăşurată sub duc la o epuizare extremă şi nu sunt publice. formă de propovăduire a cre- la îmbolnăviri grave; bătăi şi dinţelor religioase şi de ofici- alte acţiuni violente însoţite A II-a cauză. Când adună- ere a riturilor religioase, este de pricinuirea durerii fizi- rile sunt însoţite de atentări la însoţită fie de cauzarea unei ce, a leziunilor corporale, drepturile cetăţenilor URSS. daune sănătăţii cetăţenilor, de dereglarea funcţionării fie de alte atentate la persoa- sistemului nervos; interzice- Despre ce fel de drepturi nă ori la drepturile cetăţeni- rea de a se adresa la medici, e vorba aici? În broşura ce lor sau este însoţită de insti- de a se folosi de vaccinurile conţine referatele preşedin- garea cetăţenilor la refuzul profilactice etc. telui Consiliului Afacerilor de a participa la activitatea Religioase (p. 12) se spune obştească ori la îndeplinirea că în articolul 5 al Decre- obligaţiilor cetăţeneşti, la fel tului „se vorbeşte despre şi atragerea în aceste grupuri atentarea la drepturile cetă- a minorilor — ţenilor URSS, adică la drep- turile politice“. Iar noi, cre- se pedepseşte cu privaţiu- dincioşii CEB, după câte se nea de libertate până la cinci ştie, n-am încălcat niciodată ani sau cu exilul pe acelaşi aceste drepturi. Ba şi pot oa- termen cu sau fără confisca- re fi adunările noastre înso- rea averii“. ţite de atentări la drepturile cetăţenilor? Atentează oare Apărarea juridică

Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă Prin «alte atentate la al RSFSR. Slujitorul bi- persoană ori la dreptu- sericii Peters P. D. a fost rile cetăţenilor» trebuie condamnat nu o dată de- să înţelegem: a lipsi de ja la 3 ani pentru „vaga- libertate, a închide în în- bondaj“ conform articolu- căperi izolate; a interzi- lui 209 din CP al RSFSR. ce copiilor să frecventeze De cele mai dese ori şcoala etc. credincioşii sunt supuşi la Prin cuvintele «atra- diferite persecuţii pentru gerea în aceste grupuri prezenţa copiilor la adu- a minorilor» trebuie să nări. Am explicat deja înţelegem înrolarea mi- în repetate rânduri că re- norilor în asociaţiile re- stricţiile în această ches- ligioase fanatice şi anti- tiune contrazic Decretul statale“. şi Convenţia Internaţio- Frăţietatea evangheli- nală. (vezi „Foaia frăţească“, Vladimir Pavlovici Hailo co-baptistă n-a fost nici- 1973, nr. 5) cu soţia, Maria odată fanatică ori an- tistatală şi, în virtutea În broşura amintită, la De la 22.09.1980 până la 22.03.1987 (şa- principiilor sale de cult, pagina 11 se spune: se ani şi jumătate!) dumnealui a fost închis nu poate comite crimele într-un spital special de psihiatrie pentru că indicate în articolul 227. „Educarea copiilor de susţinea cu înflăcărare mişcarea începută Cu toate acestea, pe tot către părinţi în spirit re- de Domnul pentru trezirea bisericii. cuprinsul ţării, din cauza ligios şi prezenţa copii- lor la serviciile creştine nu este o infracţiune“. unor învinuiri născocite, „Cetăţenii pot să înveţe fraţii au fost judecaţi în religia pe alţii, precum repetate rânduri anume şi s-o studieze în mod conform acestui articol, particular“ — se spune iar mulţi dintre ei, din în Decretul Consiliului regiunile: Odesa, Crime- Comisarilor Poporului al ea, Voroşilovgrad şi din RSFSR din 23 ianuarie alte regiuni, au fost con- 1918 „Cu privire la sepa- damnaţi chiar la 10 ani rarea bisericii de stat şi privaţiune de libertate, a şcolii de biserică“. deoarece în Ucraina ar- Dar şi aici există posi- ticolului 227 îi corespun- bilitatea de a eluda Decre- În 1971, după arestare, D. V. Mineakov de articolul 209 din CP tul. În noul Cod al căsă- n-a întrebuinţat hrană 14 zile al RSSU, care e cu mult toriei şi al familiei, ba şi mai aspru, întrucât per- în legea „Cu privire la în- şi a fost adus acasă pe brancardă. mite a se adăuga la 5 ani văţământ“ sunt prevăzute de întemniţare încă 5 ani articole care se transfor- de exil. mă, în mâinile ateiştilor, Se aplică pe nedrept în instrumente de perse- cu privire la credincioşi cuţie a cetăţenilor care îşi şi multe alte articole: educă copiii în spirit reli- 142, 190 ş. a. Astfel, de gios. E destul să amintim exemplu, membr ului despre sora Rodâghina, Consiliului Bisericilor căreia miliţia i-a luat co- N. Gh. Baturin la ultima piii şi a fost privată, prin judecată i s-a dat sentin- judecată, de drepturile pă- 428 ţa în baza a patru arti- rinteşti pentru că îi educa cole concomitent: 142, în spirit religios şi nu în Întâlnirea lui E. N. Puşkov cu cei dragi. 1983 1901, 1903 şi 227 din CP spiritul codului moral al Marea trezire a secolului ХХ

Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă În ziua eliberării din lagăr a lui D. V. Mineakov. 1971 ziditorilor comunismului, consideră obşteşti, însă pre- nizaţiilor religioase şi a preo- cum prevede articolul 52 al tutindeni ele sunt prezidate ţimii“. Comisiile prezintă spre Codului căsătoriei şi al famili- de locţiitorii preşedinţilor So- examinare sovietelor locale ei (vezi „Foaia frăţească“, 1973, nr. 5). vietelor locale ori de secreta- (din care fac parte membrii rii comitetelor executive. La acestor comisii) propuneri vi- Trebuie să amintim de lucrările comisiilor participă zând „tragerea la răspundere încă o formă de persecuţie membrii comitetelor orăşe- a persoanelor vinovate de în- răspândită acum: activitatea neşti şi ale comitetelor raio- călcarea legislaţiei cultelor“. comisiilor pentru controlul nale, lucrători ai KGB-ului, respectării legislaţiei culte- ai procuraturii şi ai miliţiei, Caracterul ilegal al acţiu- lor, comisii create pe lângă lucrători medicali, învăţă- nilor acestor comisii se ma- toate comitetele executive tori etc. În sarcina lor intră nifestă în multe feluri, dar raionale şi orăşeneşti, iar pe „exercitarea unei supravegheri cel mai mult prin faptul că alocuri şi săteşti. permanente a activităţii orga- ele dau dispoziţii întreprin- derilor, instituţiilor, servici- Formal, aceste comisii se 429 După eliberarea din închisoare. V. E. Naprienko. 1987 Eliberarea sorei A. M. Panfilova. 1985 Apărarea juridică

Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă ilor de exploatare a locuin- anului 1974 toţi credincioşii, prigonirilor căutând protec- ţelor, comitetelor de stradă, indiferent în care biserici ţia legii. Ca cetăţeni ai ţării, instituţiilor de învăţământ, sunt membri — înregistrate după exemplul apostolului sindicatelor şi altor organi- ori neînregistrate —, au fost Pavel, noi putem, iar une- zaţii să-i ţină sub observaţie înscrişi în liste deosebite, au ori şi trebuie să mărturisim permanentă pe toţi credin- fost date informaţii amănun- despre dreptul nostru cetă- cioşii oriunde s-ar afla. ţite cu privire la ei, care, pe ţenesc. Dar să ţinem minte Spaţiul „Foii frăţeşti“ viitor, vor fi completate şi fo- totodată că şi cea mai bună nu ne permite să inserăm losite pentru lupta împotriva lege, nimerind în mâinile multe documente ale acestor bisericii. oamenilor porniţi împotri- comisii. De aceea inserăm, Sunt oare legale aceste va religiei, poate să fie oco- pentru iniţiere, o dispoziţie acţiuni? Nu. Ele sunt nele- lită de ei şi să rămână fără tipică dată întreprinderilor gale atât în cazul când aces- putere, ceea ce se şi întâm- din oraşul Harkov. Iată cum te comisii ar funcţiona ca plă cu Decretul în vigoare. arată ea: obşteşti, cât şi în cazul când Sub acest Decret credincio- Aşadar, către începutul ele sunt de stat. şii CEB aveau în anii ’20 Stabilind o urmă- o libertate deplină a cre- Secretarului rire generală a cre- dinţei. Tot sub acest Decret organizaţiei de partid dincioşilor şi întoc- noi suntem lipsiţi de liber- Preşedintelui Comitetului sindical mind liste deosebite, tatea conştiinţei şi s-au dez- comisiile atentează lănţuit împotriva noastră per- de uzină la dreptul inviolabili- secuţii pentru învăţătura lui 16-XI-’73 În vederea efectuării controlu- tăţii persoanei, drept Isus Hristos pe care o măr- lui privind respectarea legislaţiei prevăzut de Consti- turisim. cultelor, vă rugăm să ne prezen- tuţie pentru toţi ce- Ce-i de făcut? taţi listele credincioşilor angajaţi tăţenii, şi încalcă de Apostolii, ciocnindu-se la întreprinderea dvs. În listele asemenea Decretul de oprimări crescânde, şi-au cu datele de la 1 decembrie 1973 din 1918, articolul înălţat toţi cu un suflet ru- se va indica: numele de familie, 3 al căruia spune: găciunile la cer cerând de la prenumele şi prenumele tatălui „Orice privare de Dumnezeu nu să-i apere de (complet), anul naşterii, specia- drepturi, legată de prigoniri, ci să Se uite la cei litatea, credinţa la care aparţine profesarea oricărei ce se ridică împotriva adevă- şi prin ce manifestă nerespectarea religii ori neprofe- rului şi să dea putere robilor sarea nici uneia, se Săi să vestească Cuvântul legislaţiei cultelor. De asemenea e necesar să se anulează. Din toate Lui cu toată îndrăzneala indice schimbările ce au avut loc actele oficiale se în- (Fapt. 4: 24-30). în 1973 în statele muncitorilor lătură orice indicaţie Să devină rugăciunea credincioşi. Despre schimbări- cu privire la aparte- apostolilor şi o rugăciune le posibile în 1974 în chestiunea nenţa ori neaparte- permanentă a noastră în mij- sus-menţionată vă rugăm să ne nenţa religioasă a ce- locul prigonirilor. Să ne ru- tăţenilor“. găm fierbinte Domnului, că- comunicaţi suplimentar. Preaiubiţilor! Noi ruia Îi aparţine toată puterea Listele trebuie prezentate nu mai târziu de 10 decembrie am mărturisit încă în cer şi pe pământ, ca El să 1973 şi adresate preşedintelui co- o dată că, în confor- ne umple de puterea Duhu- misiei comitetului executiv raio- mitate cu legea fun- lui Sfânt pentru a mărturisi nal pentru respectarea legislaţiei damentală, acţiunile Numele Lui cu toată îndrăz- şi slujirea noastră neala, ca, în cadrul realităţii cultelor. Secretarul comitetului execu- nu sunt pasibile de întunecoase, să strălucească, tiv — preşedintele comisiei pentru pedeapsă. Dar am prin Biserica Lui, cu o fru- problemele cultelor din sectorul adus aceste dovezi museţe şi o putere deosebită 430 Okteabrski, or. Harkov — de represiuni ilega- lumina dreptăţii lui Hristos (Kaşina) le nu pentru a ne spre mântuirea păcătoşilor aştepta la încetarea ce merg la pieire. Amin. Marea trezire a secolului ХХ

Proslăviţi pe Dumnezeu pentru o asemenea soartă Primii paşi la libertate. N. Gh. Baturin cu rudele. N. E. Boiko la adunarea de părtăşie or. Şahtî, 1986 după eliberarea sa N. Gh. Baturin în mijlocul tineretului creştin după întoarcerea din închisoare. 1986 431 Tineretul bisericii din Brest o felicită pe Olga Nikora cu ocazia eliberării din închisoare. Brest, 1979 Apărarea juridică

Legea este bună dacă... Legea este bună dacă... ...Legea este bună dacă cineva o întrebuinţează bine. 1 Tim. 1: 8 isericile ilor de bază cu care trebuie al — bunăvoinţa şi conştiin- frăţietă- să se conformeze părţile, ţa curată a apărătorilor ei. ţii noas- atunci pactele (ori convenţi- Apostolul Pavel mărturiseş- tre, pre- ile) au un caracter contrac- te: „Legea este bună dacă cum şi credincioşii în mod tual, obligatoriu şi statele cineva o întrebuinţează bi- individual, aflându-se într-o care le-au semnat sunt obli- ne“ (1 Tim. 1: 8). stare de lipsă de drepturi, gate să-şi elaboreze legile în Şi încă o împrejurare. se adresează adesea către conformitate cu aceste do- Acum avem legi care per- guvern indicând numeroa- cumente internaţionale. mit a apăra principiul sepa- se fapte de represiuni din Drepturile prevăzute de rării bisericii de stat. Însă cauza învăţăturii lui Hris- Pactul internaţional cu pri- trebuie să veghem mereu şi tos, pe care ei o mărturi- vire la drepturile civile şi să fim gata şi de o altă re- sesc. În petiţiile lor se re- politice nu pot fi supuse alitate, când legea nu ne va feră la încălcarea de către decât restricţiilor prevăzute lăsa un asemenea drept. Şi organele puterii a Acordu- de lege. Dar nu în genere atunci va trebui să apărăm lui de la Helsinki şi a altor de orice legi, ci doar de ce- principiul separării bisericii documente internaţionale le orientate spre ocrotirea de stat, căci e un princi- privind drepturile omului, securităţii de stat, a ordi- piu instituit de Însuşi Isus care prevăd libertatea cul- nii publice, a sănătăţii şi Hristos. De aceea şi este tului. a moralei populaţiei sau introdus în Mărturisirea de În această ordine de spre ocrotirea libertăţilor şi credinţă a creştinilor evan- idei considerăm oportun să a drepturilor altor persoane. ghelici baptişti, ba şi a altor menţionăm încă un eveni- După cum se ştie, activi- creştini din lume. ment foarte important, du- tatea bisericilor şi a slujito- În chestiunile de credinţă pă părerea noastră, în do- rilor noştri nu atentează la şi ale vieţii bisericeşti Hris- meniul apărării drepturilor nici unul dintre drepturile tos va rămâne întotdeauna omului: intrarea în vigoare cetăţenilor, nici nu prezin- Capul suprem al poporului a „Pactului internaţional cu tă un pericol pentru stat şi Său răscumpărat, iar Evan- privire la drepturile civile şi pentru societate. De aceea ghelia Lui — legea supremă politice“. nu poate fi supusă restric- pentru biserică, întrucât „El Dacă Declaraţia Univer- ţiilor. este Capul trupului, al Bise- sală a Drepturilor Omului Totuşi să ţinem minte ricii“ (Col. 1: 18). poartă un caracter decla- că, nici chiar având aseme- În continuare inserăm rativ, adică neobligatoriu, nea legi, nu putem avea nici câteva articole din Pactul întrucât declaraţia e o pro- o garanţie că vom căpăta internaţional cu privire la clamare solemnă a principi- aceste drepturi de facto. De- drepturile civile şi politice,   Pactul acesta a fost adoptat de oarece Cuvântul lui Dum- care pot prezenta un interes Adunarea generală a Naţiunilor Unite nezeu ne învaţă că cea mai deosebit pentru credincioşi la 16 decembrie 1966 şi ratificat de ţara 432 noastră la 18 septembrie 1973. În pre- bună lege e fără efect dacă avându-se în vedere starea zent e în vigoare. îi lipseşte elementul esenţi- lor fără drepturi. „Foaia frăţească“, 1975, nr. 5 Marea trezire a secolului ХХ

Legea este bună dacă... Astfel trăia, rămânând credincioasă Domnului, biserica din Leningrad în anii 1980-’87. 433 Apărarea juridică

Legea este bună dacă... PACTUL INTERNAŢIONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE ŞI POLITICE (Extras) Articolul 2 Articolul 18 1. Statele părţi la prezentul Pact se angajează 1. Orice persoană are drept la libertatea gân- să respecte şi să garanteze tuturor indivizilor care dirii, conştiinţei şi religiei; acest drept implică li- se găsesc pe teritoriul lor şi ţin de competenţa lor bertatea de a avea sau de a adopta o religie sau drepturile recunoscute în prezentul Pact, fără nici o convingere la alegerea sa, precum şi libertatea o deosebire, în special de rasă, culoare, religie, de a-şi manifesta religia sau convingerea, indivi- opinie politică sau orice altă opinie, origine naţio- dual sau în comun, atât în public cât şi în particu- nală sau socială, avere, naştere sau întemeiată pe lar prin cult şi îndeplinirea riturilor, prin practici orice altă împrejurare. [...] şi prin învăţământ. 3. Statele părţi la prezentul Pact se angajează: 2. Nimeni nu va fi supus vreunei constrân- а) să garanteze că orice persoană ale cărei geri putând aduce atingere libertăţii sale de drepturi sau libertăţi recunoscute în prezentul a avea sau de a adopta o religie sau o convingere Pact au fost violate va dispune de o cale de recurs la alegerea sa. efectivă, chiar atunci când încălcarea a fost co- misă de persoane acţionând în exerciţiul funcţiu- 3. Libertatea manifestării religiei sau convin- nilor lor oficiale [...] gerilor nu poate fi supusă decât restricţiilor pre- văzute de lege şi necesare pentru ocrotirea secu- Articolul 12 rităţii, ordinii şi sănătăţii publice sau a moralei 1. Orice persoană care se află în mod legal pe sau a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale teritoriul unui stat are acolo dreptul de a circula altora. liber şi de a-şi alege liber reşedinţa. 4. Statele părţi la prezentul Pact se angajează 2. Orice persoană este liberă să părăsească ori- să respecte libertatea părinţilor şi, atunci când es- ce ţară, inclusiv propria sa ţară. te cazul, a tutorilor legali, de a asigura educaţia religioasă şi morală a copiilor lor, în conformitate 3. Drepturile sus-menţionate nu pot face obiec- cu propriile lor convingeri. tul unor restricţii decât dacă acestea sunt prevăzu- te prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea Articolul 19 naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralita- 1. Nimeni nu trebuie să aibă ceva de suferit tea publică sau drepturile şi libertăţile altora şi din pricina opiniilor sale. sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute 2. Orice persoană are dreptul la libertatea de în prezentul Pact. 4. Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a că- uta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei de dreptul de a intra în ţară. [...] de orice fel, fără a ţine seama de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită ori artistică, sau prin Articolul 15 1. Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni orice alt mijloc, la alegerea sa. [...] sau omisiuni care nu constituiau un act delic- tuos, potrivit dreptului naţional sau internaţio- Articolul 21 nal, în momentul în care au fost săvârşite. De Dreptul de întrunire paşnică este recunoscut. asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decât severă decât aceea care era aplicabilă în momen- restricţiilor, conforme cu legea şi necesare într-o tul comiterii infracţiunii [...] societate democratică, în interesul securităţii naţi- Articolul 17 onale, al securităţii publice, al ordinii publice ori 1. Nimeni nu va putea fi supus vreunor pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică imixtiuni arbitrare sau ilegale în viaţa particu- sau drepturile şi libertăţile altora. 434 lară, în familia, domiciliul sau corespondenţa (Restricţii similare sunt şi în art. 19 — Nota sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei şi repu- redacţiei.) taţiei sale. [...] Marea trezire a secolului ХХ

Al doilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională Venind de peste mii de kilometri la întrevederea de jumătate de oră, puteai doar să-l vezi pe omul 435 scump. A afla adevărata stare a întemniţatului era aproape imposibil: câte 15 persoane, ori mai multe chiar, strigau dintr-o parte şi tot atâtea din alta, ba încă — în prezenţa temnicerului. Pen- tru fiece cuvânt imprudent, dar adevărat, li se deconecta telefonul şi erau lipsiţi de întrevedere. Este drept? Fapt. 4: 19 cumpi fraţi şi surori! Vă salutăm cu dragostea Domnului nostru Isus Hristos! Sunteţi la curent că în anul 1965 am scris un memoriu că- tre Comisia constituţională în vederea introducerii în noua Constituţie a unui articol care să garanteze cetăţenilor o autentică libertate de credinţă şi independenţa bisericii de stat. Cu toate acestea, în perioada activităţii Comisiei constituţionale, legile, su- ferind modificări, continuau să limiteze drepturile, deja limitate, ale cetăţenilor credincioşi şi să le agraveze, astfel, situaţia. Bunăoară, în acest interval de timp, au apărut câteva hotărâri ale Comitetului Central, Instrucţiunile din anii 1961 şi 1968 şi s-a mărit pedeapsa prevăzută în articolele 142, 227, precum şi în arti- colele respective din codurile penale ale altor republici unionale. Au fost emise decretele din martie 1966 vizând răspunderea administrativă şi penală; pe lângă comitetele executive au fost create comisii speciale pentru controlul respectării legislaţiei cultelor, precum şi un şir de alte măsuri administrative. În fine, a fost redactată în sens negativ şi Hotărârea din anul 1929. Toate aceste măsuri represive le-au răpit credincioşilor frăţietăţii noastre mii de ani de libertate, iar unora chiar şi viaţa, precum şi milioane de ruble, avutul etc. De aceea am hotărât să facem iarăşi unele propuneri referitor la problema în cauză... „Foaia frăţească“, 1976, nr. 1; „Pe calea renaşterii“ Apărarea juridică

Este drept?... CĂTRE PREŞEDINTELE PREZIDIULUI SOVIETULUI SUPREM AL URSS, N. V. PODGORNÂI DE LA CONSILIUL BISERICILOR CEB MEMORIU Trebuie să menţionăm cu Hotărârii din anul 1929 a pro- înregistrare numai după ce satisfacţie că în ultimii ani vocat numeroase încălcări ale primeşte, în conformitate cu problema apărării drepturilor drepturilor, precum şi suferin- instrucţiunile, toate informa- omului capătă o importanţă ţe cumplite în mediul cetăţe- ţiile referitoare la comunitate din ce în ce mai mare pe sca- nilor credincioşi, suferinţe ca- cu dovezi concrete de supune- ră mondială. re continuă şi astăzi. Numai re fără rezerve directivelor ile- Actele de drept interna- din rândurile frăţietăţii noas- gale şi instrucţiunilor ateilor. ţional se perfecţionează în tre circa 100 de credincioşi Redactarea Hotărârii din sensul lărgirii drepturilor şi zac prin închisori (printre 1929 oferă posibilitatea ames- libertăţilor individului. E su- care şi membrii Consiliului tecului nelimitat în viaţa per- ficient să amintim aici cel Bisericilor CEB: Gh. P. Vins, sonală şi duhovnicească a slu- puţin Actul final de la Hel- N. Gh. Baturin şi P. V. Ru- jitorilor bisericii. sinki şi Pactul internaţional macik). Zeci de mii de credin- La prima vedere poţi să cu privire la drepturile civi- cioşi sunt supuşi diverselor for- nu observi pericolul pe care le le şi politice. Pare a fi foarte me de oprimări şi persecuţii. prezintă, de exemplu, modifi- bine că la adoptarea acestor De aceea ar fi fost firesc ca, cările din art. 63 al Hotărârii acte importante este parte şi odată cu semnarea Actului fi- din 1929. statul nostru. Însă ne pune nal de la Helsinki şi cu adop- Până a fi redactat, acest mult în gardă faptul că, pa- tarea Pactelor cu privire la articol obliga asociaţia religi- ralel cu semnarea şi ratifica- drepturile omului, să se anu- oasă să comunice autorităţilor rea acestor documente, statul leze Hotărârea din 1929, pre- date numerice despre activita- nostru introduce o serie de cum şi cele trei instrucţiuni tea ei. În noua redacţie cu- modificări în legile interne, secrete (1931, 1961 şi 1968), vântul „numerice“ este omis dar nu spre lărgirea dreptu- întrucât sunt în contradicţie şi se spune simplu: a prezen- rilor şi libertăţilor civile, ci cu Pactele internaţionale şi ta „date despre asociaţiile re- în sens opus. Astfel stau lu- cu Decretul din anul 1918. ligioase în forma stabilită“. crurile cel puţin în privinţa Cu regret, revizuirea Hotă- Există oare aici un atentat drepturilor credincioşilor la rârii denotă scopul ateilor de la drepturile credincioşilor? libertatea de conştiinţă. a-şi consolida dreptul să du- Există desigur, ba încă unul Trezesc o adâncă îngrijo- că o luptă administrativă cu foarte serios, dacă ţinem cont rare modificările negative pe biserica pe calea amestecului că acestea-s tocmai acele care le-a suferit Hotărârea aproape că nelimitat în viaţa „formulare de evidenţă“ pe Comitetului Executiv Central ei. Şi fac toate astea vizând care le conţin Instrucţiunile şi a Consiliului Comisarilor o îndelungată perspectivă. secrete, în special Instrucţiu- Poporului din 1929 numai cu Scopul modificării textu- nile din 31 octombrie 1968. două luni înainte de Confe- lui Hotărârii este stabilirea Aceste formulare şi in- rinţa de la Helsinki. unei depline centralizări în strucţiuni prevăd, printr-un Aceste schimbări negative ce priveşte controlul şi admi- număr mare de paragrafe, ne spulberă speranţele, mai nistrarea bisericii de un cen- completarea unor fişe speci- ales dacă luăm în conside- tru unic — Consiliul Afaceri- ale de evidenţă, chestionare raţie că ele au loc tocmai lor Religioase. şi note informative referitoare acum, când noua Constitu- Dreptul de a înregistra bi- la slujitorii bisericii, cerând şi 436 ţie se află în plin proces de sericile aparţine acum Con- anexarea fotografiilor, a au- elaborare. siliului Afacerilor Religioa- tobiografiilor şi a datelor re- Se ştie prea bine că apariţia se, care aprobă cererile de feritoare la antecedentele lor Marea trezire a secolului ХХ

Al doilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională Biserica de la Barnaul se bucură de întoarcerea din închisoare a prezbiterului, V. L. Firsov. 1985 penale. Trebuie să se prezinte şura „Legile cultelor trebuie referatul preşedintelui Consi- 437 informaţii nu numai cu privi- respectate cu stricteţe“, au liului Afacerilor Religioase se re la membrii bisericii, ci şi dus „la intensificarea influen- spune: cu privire la cei care inten- ţei religiei şi bisericii asupra ţionează să devină membri. populaţiei“ (p. 52). „Proiectul acestei instruc- Numai după obţinerea unor ţiuni a fost pus în discuţie asemenea informaţii (iar ele Considerăm important să la şedinţa Prezidiului CC al trebuie prezentate sistematic amintim şi caracterul inad- PCUS şi la 16 martie 1961 şi în mod operativ) centrul misibil şi ilegal de iniţiativă Prezidiul CC a adoptat urmă- hotărăşte dacă poate biserica legislativă a conducerii de ba- toarea hotărâre: ori slujitorul să dea dovadă de ză a Comitetului Central al o absolută supunere faţă de partidului privind legile refe- „Se aprobă «Instrucţiuni- conducerea ateistă. Dacă da, ritoare la credincioşi şi bise- le pentru aplicarea legislaţiei atunci biserica e înregistrată. rică, întrucât, în primul rând, cultelor», înaintate de Consi- Iar dacă slujitorul sau biserica Comitetul Central nu are ni- liul Afacerilor Religioase de se încumetă să ţină slujba re- mic comun cu sistemul juri- pe lângă Sovietul Miniştrilor ligioasă în duhul libertăţii de dic, iar în al doilea rând, în al URSS şi de Biserica Or- conştiinţă, atunci sunt supuşi virtutea esenţei sale ateiste, el todoxă Rusă de pe lângă So- persecuţiilor. nu poate fi obiectiv referitor vietul Miniştrilor al URSS. la credincioşi şi deci nu poate Aceste Consilii să fie însărci- Redactarea legii, precum să ia în consideraţie, în egală nate a publica în numele lor şi centralizarea au fost dictate măsură, interesele tuturor pă- instrucţiunile menţionate“. de dorinţa Consiliului Afa- turilor sociale. cerilor Religioase de a pune Ţinând cont de faptul că capăt toleranţei organelor ad- Iată un exemplu al modu- legislaţia în vigoare creează ministrative locale şi contro- lui în care se emit hotărârile premise juridice de persecuta- lului lor nesatisfăcător faţă şi instrucţiunile secrete refe- re a credincioşilor, Consiliul de asociaţiile religioase, care, ritoare la biserică şi credin- Bisericilor propune: potrivit afirmaţiilor din bro- cioşi. Cu privire la adoptarea Instrucţiunilor din 1961, în 1. A se anula Hotărârea Comitetului Executiv Central şi a Consiliului Comisarilor Apărarea juridică

Este drept?... Poporului din 1929 „Cu pri- secrete din anii 1931, 1961, faţa legii a cetăţenilor de ori- vire la asociaţiile religioase“ 1968 privind cultele. ce credinţă... ca fiind în contradicţie cu Decretul despre separarea 2. În noua Constituţie să Cu respect — CONSILIUL bisericii de stat şi nefiind în se formuleze cât mai clar ar- BISERICILOR CEB conformitate cu Pactele inter- ticolul ce vizează libertatea naţionale cu privire la drep- de conştiinţă, ca el să con- 11 mai 1976 turile omului, precum şi cu solideze garanţia autenticei Pentru relaţii: Actul final de la Helsinki. libertăţi de conştiinţă prevă- zând dreptul propagării dog- or. Tula, str. Agheev 32, Din aceleaşi considerente melor religioase, fără de care Kriucikov Gh. K. să se anuleze instrucţiunile nu poate exista egalitatea în Preaiubiţi prieteni în Hristos! Să muncim cu lepădare de sine în orice împrejurări, să facem bine şi să apărăm Evanghelia lui Hristos, ridicându-ne ochii în sus, de unde ne vine ajutorul şi apărarea (Ps. 121). Amin. Maia Kabâş, colabora- toare a Consiliului Ru- delor celor Întemniţaţi, le povesteşte prietenilor despre aflarea sa la în- chisoare. 1985 Întâlnirea colaboratoa- rei editurii „Hristianin“ Zina Tarasova după eli- 438 berarea din închisoare. Kursk, 1987 Marea trezire a secolului ХХ

Al treilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională Apărând Adevărul raţi şi surori preaiubiţi de Domnul Isus Hristos! Scumpi păstori şi toţi conlucrătorii în munca de vestire a Evangheliei şi de zidire a Bisericii lui Dumnezeu! Vă salutăm cu minunatele cuvinte ale Mântuitorului: „Pace vouă!“ Rugându-ne Domnului să vă dea propăşire în slujire Lui, Care Şi-a dat viaţa pentru noi toţi, vă chemăm şi pe dumneavoastră să înălţaţi rugăciuni şi mai fierbinţi pentru lucrarea comună a Domnului din ţara noastră. Vă aducem la cunoştinţă textul scrisorii expediate de noi Comisiei constituţionale, în care am expus cu sinceritate ceea ce îl frământă ani de-a rândul pe întregul popor al lui Dumnezeu. În acest moment decisiv de mijlociri şi rugăciuni, daţi-le bisericilor din preajmă măr- turia inimilor dumneavoastră gata de sacrificiu în lupta comună pentru adevărul lui Hris- tos. „Să urmezi cu scumpătate dreptatea, ca să trăieşti...“ (Deut. 16: 20). Cu dragoste şi rugăciune — Consiliul Bisericilor. *** CĂTRE COMISIA CONSTITUŢIONALĂ CĂTRE PREZIDIUL SOVIETULUI SUPREM al URSS CĂTRE SOVIETUL MINIŞTRILOR al URSS ...Prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. Prov. 16: 12 În aceste zile, când ţara acordarea unei autentice li- stat, decât cele stabilite în pe- 439 noastră se află în ajunul unui bertăţi de conştiinţă fiecărui rioada cultului personalităţii. eveniment remarcabil pentru cetăţean şi anume: necesi- tot poporul, — adoptarea no- tatea consfinţirii constitu- În ce constă, după părerea ii Constituţii a URSS, care ţionale a egalităţii juridice noastră, această inegalitate? va determina pentru o peri- a cetăţenilor, indiferent de oadă îndelungată viaţa şi ac- convingeri. Această inegalitate există tivitatea întregului popor — chiar în articolul 52 din pro- noi, credincioşii de credinţă Cu părere de rău, inega- iectul Constituţiei, destinat evanghelico-baptistă, fiind litatea constituţională în ce să garanteze cetăţenilor liber- ani de-a rândul victime ale priveşte drepturile cetăţeni- tatea de conştiinţă. În acest unei uimitoare inegalităţi lor, inegalitate care persistă articol dreptul credincioşilor în drepturi şi ale unor opri- de mai multe decenii, a fost de „a îndeplini ritualurile“ mări neîntrerupte, facem în- trecută în proiectul noii Con- nu echivalează câtuşi de pu- că o încercare (a treia deja) stituţii fără modificări sub- ţin cu dreptul ateilor de „a fa- de a convinge organele su- stanţiale. Ne întristează foar- ce propagandă ateistă“. preme ale statului nostru de te mult faptul că noua lege necesitatea urgentă a unor nu plănuieşte schimbări pozi- Este absolut imposibil schimbări radicale privind tive, nici nu prevede alte for- să distingem aici evidenta me de relaţii între biserică şi inegalitate în drepturi a cre- dincioşilor şi ateilor, dacă luăm articolul 52 rupt din „Foaia frăţească“, 1977, nr. 4 Apărarea juridică

Apărând Adevărul contextul tuturor articole- în art. 50 se acordă, în fond, ateismul locuieşte în palate lor ce constituie atât baza numai ateilor. El sună astfel: luxoase, iar creştinismul în sistemului social-politic şi „...În scopul consolidării cocioabe sărăcăcioase? De ce economic în general, cât orânduirii socialiste, cetăţe- ateismului i se atribuie rolul şi totalitatea drepturilor şi nilor URSS li se garantează de judecător, iar creştinismu- libertăţilor cetăţenilor în libertatea cuvântului, a pre- lui — rolul de acuzat? Ateis- particular. Anume aici noi, sei, a întrunirilor... Pentru mul deţine întreaga industrie credincioşii, ne trezim în realizarea acestor libertăţi propagandistică de stat, iar starea de cetăţeni lipsiţi cu politice, oamenilor muncii credincioşilor le revine doar desăvârşire de orice drep- şi organizaţiilor li se acordă „îndeplinirea ritualurilor“? turi, în timp ce ateiştii, ca edificii publice, străzi şi pie- De ce ateismul vorbeşte în atare, dispun de posibilităţi ţe, se asigură o amplă răs- faţa teleobiectivelor şi radi- absolut nelimitate. pândire de informaţii şi po- omicrofoanelor, iar bisericii De exemplu: proiectul sibilitatea utilizării tiparului, i se pune lacăt la gură? De Constituţiei (art. 34) procla- a televiziunii şi a radioului“. ce, într-o perioadă extrem de mă egalitatea cetăţenilor în Toate aceste drepturi se scurtă, numai din frăţietatea faţa legii „indiferent de origi- acordă numai în scopul con- noastră au fost arestaţi pes- ne etnică.., sex, studii... atitu- solidării orânduirii socialiste te o mie de credincioşi? De dinea faţă de religie“ etc. şi şi deci — ateiste, deoarece so- unde ne-au apărut mai bine tot aici, articolul 6, afirmă: cialismul, conform ideologiei de zece martiri ai credinţei? „Forţa conducătoare şi dominante din ţara noastră, Din ce cauză au fost confis- diriguitoare a societăţii so- se consideră drept prima fa- cate mii şi mii de exemplare vietice, nucleul sistemului ei ză de construire a unei so- de literatură duhovnicească? politic, al tuturor organizaţi- cietăţi nereligioase, pentru Şi, în sfârşit, de ce sunt atâ- ilor de stat şi obşteşti, este care religia este un „narco- tea zeci de locaşuri de rugă- Partidul Comunist al Uniu- tic“ şi „opiu al poporului“. ciune confiscate şi milioane nii Sovietice“. (Bineînţeles, fiind creştini, de ruble amendă? Prin urmare, Constituţia noi considerăm aceste defi- Fiind o teorie creată ar- acordă o prioritate absolută niţii injuste şi profanatoa- tificial pentru justificarea luptătorilor împotriva religi- re.) În condiţiile date însăşi abuzului de atotîngăduinţă, ei, transformând, astfel, în- existenţa credincioşilor este ateismul a devenit o dogmă treaga ţară într-un stat de tip apreciată ca un obstacol în impusă prin forţă, ce îndrep- specific, ce luptă împotriva calea atingerii ţelului, iar tăţeşte lupta administrativă credinţei în Dumnezeu, adi- orice predică religioasă ac- a ateilor împotriva cetăţenilor că — într-un stat cu drepturi tivă — drept o intenţie de credincioşi. Astfel, milioane inegale. subminare şi de slăbire a sis- de oameni sunt nevoiţi să de- De ce spunem: „luptători temului socialist. De aceea clare, adesea contrar propriei împotriva religiei“? complexul drepturilor con- conştiinţe, un război bisericii Pentru că Partidul Comu- stituţionale nu poate fi nici- şi lui Dumnezeu (război nici nist este un partid ateist în decum aplicat în favoarea pe departe ideologic) şi să-şi esenţa lui şi pentru că în Sta- credincioşilor, el servind în asume răspunderea inevita- tutul lui, care e obligatoriu mod exclusiv interesele con- bilă pentru urmările rele ale pentru a fi respectat de fiece solidării orânduirii socialiste. acestei nedreptăţi. membru, se menţionează: Înmânând ateismului Când pentru o persoa- „art. 2. Membrul de partid sceptrul suveran, Constituţia nă oficială sau pentru un este dator... asigură iarăşi prioritatea lui apărător al legii chestiunea d) ...să ducă o luptă hotă- faţă de religie, superioritatea atitudinii faţă de religie şi râtoare cu... prejudecăţile re- necredincioşilor faţă de cei de credincioşi devine între- ligioase...“ credincioşi, dominaţia par- barea hamletiană „a fi sau Inegalitatea în drepturi es- tidului asupra bisericii. Şi a nu fi?“ — adică a intra în 440 te prezentă şi în alte articole ateismul foloseşte din plin componenţa nucleului de din proiectul Constituţiei. De toate aceste priorităţi, ilega- conducere ori a fi înlăturat exemplu, drepturile prevăzute le în esenţa lor. Altfel, de ce din el —, atunci nu mai pre- Marea trezire a secolului ХХ

Al treilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională Închisoarea „Krestî“, în care nu numai că s-au aflat mulţi slujitori credincioşi, ci şi-au dat şi viaţa pentru lucrarea lui Dumnezeu. Sankt Petersburg valează legile şi consideraţi- iar jurnalistul va scrie de- unul şi acelaşi gând: «Noi 441 ile umanităţii, ci interesele spre credincioşi articole de dorim să ne rugăm şi să ne ateiste şi, la prima cerinţă clevetire. mărturisim credinţa în felul a autorităţilor superioare, nostru, aşa cum ne dictează persoana oficială devine un Astfel se procedează întot- conştiinţa — zic ei. — Noi do- persecutor autentic; deauna şi la toate nivelurile. rim să ne adunăm oricând şi oriunde vom crede de cuviin- judecătorul îl va condam- Şi pretutindeni se vor for- ţă. Noi dorim — zic ei — să na negreşit pe credinciosul mula motivări false şi nu se predicăm atât în adunările nevinovat pentru o viaţă real- va face nici un fel de judeca- noastre, cât şi în alte locuri mente virtuoasă; re neutră, căci ea nu există! ceea ce ne îndeamnă raţiu- nea. Vrem, în fine, să scriem, medicul psihiatru îl va De fapt însă întemeietorii să transcriem, să tipărim cu declara pe credincios ali- şi conducătorii statului nos- tipare vechi şi noi, precum enat mintal şi-l va interna tru înţelegeau prea bine în şi să difuzăm pretutindeni într-un spital de psihiatrie ce constă adevărata libertate scrierile, epistolele şi cărţile specializat; de conştiinţă. Iată ce scria noastre, pe care le conside- V. D. Bonci-Bruievici — direc- răm utile...» pedagogul va crea la şcoa- torul administrativ al Consi- lă o atmosferă insuportabilă liului Comisarilor Poporului Manifestarea liberă a con- în jurul copiilor din familiile (SOVNARKOM), unul dintre vingerilor propriei conştiinţe credincioşilor; semnatarii Decretului despre are drept urmare asocierea la separarea bisericii de stat din fel de liberă a oamenilor de rectorul îl va elimina din 23 ianuarie 1918. aceeaşi credinţă (sau a necre- institut pe studentul ce nu se dincioşilor) în grupuri, asoci- dezice de Dumnezeu; „Sectanţii sunt persecu- aţii, biserici. Aceste biserici, taţi, pentru că, împreună cu acumulând fonduri din banii şeful întreprinderii îl va rascolnicii, râvnesc demult să strânşi la colectă de membrii retrograda pe credincios sau trăiască o viaţă măcar parţial lor, trebuie să aibă o casierie îl va şi concedia; după bunul lor plac. Sectan- proprie, din care să acorde ţii şi rascolnicii se exprimau ajutorul necesar enoriaşilor conducerea închisorii şi şi se exprimă întotdeauna a lagărului, pe lângă rigorile prin cuvinte diferite, dar în regimului de detenţie, le vor care transpare fără echivoc crea condiţii insuportabile în- temniţaţilor credincioşi, Apărarea juridică

Apărând Adevărul nevoiaşi, să asigure salarii- prin înregistrarea ei. Cea le lor în funcţie de credinţele le slujitorilor cultului, să în- mai mică încălcare a acestei lor religioase. Din actele ofi- chirieze sau să construiască legi injuste e urmată pe loc ciale trebuie categoric lichi- locaşuri de închinăciune, să de aplicarea legii urmăririi date chiar şi orice referiri la finanţeze tipărirea cărţilor, penale. Astfel biserica ofici- cutare sau cutare credinţă re- a foilor volante etc... ală devine vasala ateismului ligioasă a cetăţenilor... Asoci- statal, iar cea neoficială este aţiile bisericeşti şi religioase Religia trebuie să consti- supusă persecuţiilor. trebuie să devină asociaţii tuie o chestiune individuală absolut libere, independente a fiecărui om. Legea nu tre- Trei instrucţiuni secrete de puterea de stat, ale unor buie să intervină în nici un (din anii 1931, 1961, 1968) cetăţeni, adepţi ai aceloraşi caz în această sferă a vieţii încalcă şi mai mult drepturi- concepţii“ (Opere complete, omeneşti“ (Bonci-Bruievici, le şi libertăţile credincioşilor. Şi recenta negare a existen- vol. XII; p. 155). Opere alese, M., 1959, vol. I, ţei lor de către solida agenţie TASS demonstrează o dată „Fiecare om trebuie să ai- p. 244-245). în plus că existenţa lor este bă deplina libertate nu numai Cu toate acestea legea cul- complet ilegală. de a profesa orice credinţă, ci şi de a propaga şi de a-şi telor din 1929 s-a amestecat Sunt bine cunoscute şi schimba credinţa. Nici un în viaţa bisericii. Ea inter- afirmaţiile Preşedintelui funcţionar nu trebuie să aibă zicea activitatea bisericii în Consiliului Comisarilor Po- dreptul nici măcar de a-l în- afara caselor de rugăciune; porului (SOVNARKOM), treba pe cineva de ce religie interzicea a se acorda ajutor V. I. Lenin: este: aceasta e o chestiune de material coreligionarilor nevo- conştiinţă şi nimeni nu are iaşi, nu permitea editarea li- „Este absolut inadmisibil dreptul să se amestece aici“ teraturii duhovniceşti. Legea să se facă vreo deosebire în- (Opere complete, vol. VII, p. 196). a stabilit conducerea practică tre cetăţeni privind drepturi- a bisericii de către adminis- Aşadar, „să nu întrebe“, traţia ateistă şi a interzis în Ziarul „Известиа“ („Ştiri“), „să nu se amestece“, precum genere cetăţenilor credincioşi nr. 141 (18596), 16 iunie 1977, artico- şi „din actele oficiale trebuie orice iniţiere a activităţii re- lul „Утверждения, противоречащие categoric lichidate chiar şi ligioase fără o prealabilă pu- действительности“ („Afirmaţii ce orice referiri la cutare sau nere sub control a adunării contrazic realitatea“). TASS — Agenţia Telegrafică a Uniunii Sovietice. 442 Întâlnirea membrei Consiliului Rudelor celor Întemniţaţi Z. I. Vilcinskaia. Brest, 1987 Marea trezire a secolului ХХ

Al treilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională La stânga: S. G. Ghermaniuk la I. E. Ivaşcenko în surghiun (loc. Zâreanka, Iakutia) La dreapta: E. N. Puşkov în exil 1988 cutare credinţă religioasă“! comisiilor) propuneri vizând Secretarului 443 Dar ce se întâmplă în re- „tragerea la răspundere a per- organizaţiei de partid. soanelor vinovate de încălca- Preşedintelui Comitetului alitate? rea legislaţiei cultelor“. sindical de uzină În ultimele decenii au fost Aceste comisii dau dispo- 16-XI-’73 organizate comisii speciale ziţii întreprinderilor, instituţi- În vederea efectuării con- pentru culte pe tot teritoriul ilor, serviciilor de exploatare ţării, care au împânzit tot apa- a locuinţelor, comitetelor de trolului privind respectarea le- ratul puterii de stat. Împreu- stradă, instituţiilor de învă- gislaţiei cultelor, vă rugăm să nă cu împuterniciţii pentru ţământ, sindicatelor şi altor ne prezentaţi lista credincioşi- problemele religioase, aceste organizaţii să-i ţină sub obser- lor angajaţi la întreprinderea comisii au o singură atribuţie: vaţie permanentă pe toţi cre- dvs. În listele cu datele de la să se amestece în treburile dincioşii, oriunde s-ar afla ei. 1 decembrie 1973 se va indica: bisericii, să interogheze şi să numele de familie, prenumele strângă informaţii de la cre- Iată ce scrie locţiitorul pre- şi prenumele tatălui (complet), dincioşi, să-i ancheteze, să-i şedintelui comitetului execu- anul naşterii, specialitatea, urmărească şi să-i persecute. tiv L. Arhipkina în articolul credinţa la care aparţine şi „Охраняя права“ („Apărând prin ce manifestă nerespecta- Scopul practic al creării drepturile“) (ziarul „Заря“ rea legislaţiei cultelor. acestor comisii este lupta cu [„Zorile“], ianuarie 1975): orice tentativă de manifes- De asemenea e necesar să tare a libertăţii din biserica „Comisia a întocmit un se indice schimbările ce au avut oficială şi oprimarea bisericii plan de lucru cu privire la loc în 1973 în statele mun- nesupuse cenzurii. credincioşi. Fiecărui mem- citorilor credincioşi. Despre bru al ei i s-a repartizat un schimbările posibile în 1974 în Formal aceste comisii se anumit număr de credin- chestiunea sus-menţionată vă consideră obşteşti, dar pretu- cioşi. Comisia a stabilit pen- rugăm să ne comunicaţi supli- tindeni ele sunt prezidate de tru fiecare credincios o fişă mentar. locţiitorii preşedinţilor So- specială, care să reflecte da- vietelor locale ori de secreta- tele personale: naţionalitatea, Listele trebuie prezentate rii comitetelor executive. La vârsta, adresa credinciosului, nu mai târziu de 10 decembrie lucrările comisiilor participă a locaşului de închinare, etc. 1973 şi adresate preşedintelui membrii comitetelor orăşe- Lucrul acesta va da posibili- comisiei comitetului executiv neşti şi ale comitetelor raio- tatea să se ştie când, unde şi raional pentru respectarea le- nale, lucrători ai KGB-ului, ce face credinciosul...“ gislaţiei cultelor. ai procuraturii şi ai miliţiei, lucrători medicali, învăţători Dar iată conţinutul unei Secretarul comitetului exe- etc. În sarcina lor intră „exer- dispoziţii ce a fost dată de cutiv — preşedintele comisiei citarea unei supravegheri o astfel de comisie întreprin- pentru problemele cultelor din permanente a activităţii orga- derilor din or. Harkov: sectorul Okteabrski, or. Har- nizaţiilor religioase şi a preo- kov — ţimii“. Comisiile prezintă spre Cum se poate îmbina examinare Sovietelor locale (Kaşina) (din care fac parte şi membrii   Informaţiile sunt extrase din ce- rerea creştinilor din r-nul Kacirî, regiu- nea Pavlodar. Apărarea juridică

Apărând Adevărul Întâlnirea slujitorului Consiliului Bisericilor I. I. Antonov Întoarcerea din închisoare a slujitorului Consiliului Bisericilor M. I. Horev (19 decembrie 1986) această totală lipsă de drep- de masă, atunci orice lege mă o astfel de colaborare. turi şi persecuţiile credin- pozitivă îşi pierde puterea. În aceste condiţii, frăţieta- cioşilor cu următoarele pro- În această ordine de idei, tea noastră renăscută, care, misiuni: nu putem trece sub tăcere după ce şi-a curăţat cugetul „Dar iată că nu mai e de- nici metoda cea mai odioasă prin pocăinţă, rămâne, cu parte timpul când tuturor li de oprimare a bisericii — am- preţul multor jertfe, pe ca- se va asigura libertatea de- pla pătrundere în ea a Comi- lea slujirii independente lui plină de a crede în ce vor, tetului Securităţii de Stat, cu Dumnezeu, este considerată de a profesa orice religie do- scopul de a lua în mâinile de organele KGB-ului şi de resc. Va sosi timpul... când sale conducerea bisericii din Consiliul Afacerilor Religi- biserica va fi cu desăvârşire interior. oase drept o ispită primejdi- separată de stat. Toţi se vor Începutul infiltrării for- oasă pentru alţii, drept un bucura de dreptul de a se ţate datează încă de la sfâr- pericol de a pierde controlul întruni liber, de a vorbi şi şitul anilor ’20, dar a luat asupra bisericii în general. a predica liber şi pretutin- o deosebită amploare în pe- Iată de ce şi-au îndreptat ei deni ceea ce vor. Fiecare va rioada represaliilor de ma- acum toate eforturile pentru avea dreptul să tipărească să şi în special în perioada a duce frăţietatea noastră cu în mod absolut liber şi să războiului, precum şi în cea orice preţ la o similară de- propage pe întreg pămân- postbelică. Această operaţie pendenţă de ateism. tul orice i-ar dori inima...“ metodică a durat mai mult Rămânând consecvent pe (V. D. Bonci-Bruievici, Opere ale- de patruzeci de ani, până ce poziţia loialităţii şi a atitu- se, vol. I p. 189-199, M., 1959). slujitorii care au acceptat să dinii pozitive faţă de stat, Viaţa ne dovedeşte că şi colaboreze cu KGB-ul şi cu suntem totuşi nevoiţi să re- promisiunile citate, şi re- Consiliul Afacerilor Religi- fuzăm colaborarea ilegală centul Act de la Helsinki, oase s-au văzut plasaţi temei- ce ni se impune, mărturi- şi Pactele internaţionale în nic aproape în toate posturi- sind totodată că n-o facem vigoare privind drepturile le de răspundere ale bisericii dintr-o simplă încăpăţânare, omului — toate sunt fără oficiale, a cărei conducere se ci, deoarece ea determină putere în faţa practicii atot- află acum deja în întregime un sfârşit tragic al destinu- distrugătoare a ateismului. într-o absolută unitate cu or- lui nostru de creştini, iar Strivind în om porunca ganele amintite fiind pe de- credinţa noastră îşi pierde orice sens. „să iubeşti pe Dumnezeul plin dirijată de ele. tău“, ateismul n-a putut să Şi unii şi alţii sunt nevo- Toate cele expuse anteri- nu strivească şi porunca iţi să ascundă după un văl or demonstrează că şi dis- legată de ea „să iubeşti pe gros al tainei alianţa înche- criminarea constituţională aproapele tău ca pe tine în- iată între ei înţelegând prea a credincioşilor, şi legile suţi“. Iar când renunţarea la bine că toţi oamenii — atât antibisericeşti, şi actele sub- 444 Dumnezeu şi la demnitatea credincioşi, cât şi necredin- ordonate legii, şi Consiliul umană capătă un caracter cioşi — consideră drept cri- pentru culte, şi comisiile Marea trezire a secolului ХХ

Al treilea memoriu al CB CEB către Comisia constituţională Copiii îl întâmpină pe tatăl lor întemniţat Slujitorul Consiliului Bisericilor S. N. Misiruk A. S. Kravciuk. 1973 în mijlocul rudelor şi prietenilor apropiaţi. Bălţi, 1985 speciale de supraveghere să se consfinţească constitu- I. I. Antonov în surghiun. 445 a cultelor precum şi Comite- ţional, bunăoară, asemenea Loc. Teia, ţinutul Krasnoiarsk tul securităţii de stat — toate principii: Biserica Novomoskovsk-Uzlovaia sunt mobilizate pentru a lup- ta cu religia pe cale exclusiv 1. Cetăţenilor URSS li se îl întâmpină pe prezbiterul administrativă. Şi avem ca garantează libertatea con- P. D. Goloşceapov. rezultat persecuţiile neîntre- ştiinţei. rupte şi de pretutindeni ale Slujitorul bisericii din Leningrad credincioşilor. În privinţa ideologiei M. A. Azarov, eliberat religioase şi a celei ateiste Dându-ne seama pe de- statul ia o poziţie neutră. din închisoare, în mijlocul plin de toată gravitatea pro- tineretului bisericii din or. Valga blemei create nu din vina 2. Asociaţiile şi uniuni- credincioşilor, totuşi înţele- le de orientări religioase şi gem prea bine toţi necesita- ateiste sunt independente de tea soluţionării ei urgente. stat şi beneficiază de statut Şi poate fi soluţionată luân- de asociaţii particulare cu du-se măsuri constructive în drept de posesiune a pro- vederea restabilirii unei au- prietăţii sociale. tentice libertăţi de conştiin- ţă a cetăţenilor, care poate fi Constituirea, activitatea obţinută numai: şi propagarea ideilor aces- tor asociaţii sunt permise anulând legislaţia discri- fără nici o restricţie, întru- minatorie a cultelor, cât ele nu sunt însoţite de încălcarea codului de stat, desfiinţând comisiile an- unic pentru toţi cetăţenii. tireligioase, 3. Şcoala (inclusiv cea precum şi interzicând superioară) e neutră faţă de oricăror organe de stat să religie şi faţă de ateism. controleze biserica, inter- zicere făcută în favoarea Garantarea studierii ide- independenţei şi autoad- ologiei ateiste se realizează ministrării bisericii. pe bază facultativă (bene- vole). Considerăm că o aseme- nea rezolvare va avea numai Cu tot respectul — consecinţe pozitive pentru CONSILIUL stat şi pentru societate şi sun- tem de părerea că premisele BISERICILOR trebuie să fie create de noua creştinilor Constituţie. evanghelici baptişti Propunem de asemenea 14 august 1977 Apărarea juridică

SUPLIMENT Lucrătorii cuvântului tipărit, care au suferit întemniţare pentru munca în editura „Hristianin“ VitPaIDli CIvEaNnKoOvici ViktoPrIKAAnLaOtoVlievici GERkIaŢtEeNriKnaO TAZRiAnaSidOaVA KORIdOaTUN KOJETaMtiEaAnKa INA or. Harkov or. Fergana reg. Kiev reg. Kursk or. Voroşilovgrad or. Jdanov LEVEN KOOP ZAIŢEVA ZAIŢEVA LVOVA Ivan Ivanovici David Ivanovici Liudmila Larisa Nadejda or. Ivangorod or. Rostov pe Don ţin. Krasnodar reg. Omsk or. Rostov pe Don BUBLIK IUDINŢEVA KOSACEVICI BÂTSamTRaOraVA SIDOROVA SIDOROVA Serghei Ivanovici Galina Liubov or. Narva Nadejda Vera or. Rostov pe Don or. Gorki or. Ivangorod or. Novokuzneţk or. Novokuzneţk IvanPPLEetTrTovici VKlEaLdLimERir BNRaÂdKeOjdVaA MaErgPaPrita USONLinŢaEVA or. Duşambe or. Issâk or. Fergana or. Karaganda-15 or. Celeabinsk BORINSCHI IVAŞCENKO IANUŞEVSKAIA IANUŞEVSKAIA ŞEVCENKO Andrei Liubov Elena Anna Natalia Moldova or. Kiev reg. Alma-Ata reg. Alma-Ata reg. Odesa