Constelatii-diamantine-nr-76-2016

CCooddnniisasattmmeellaaaan\Pn\eriitatsipiieirannad aesetra Revist# de cultur# universal# Anul VII, Nr. 12 (76)editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni Decembrie 2016Semneaz : LA MUL}I ANI ! 2017Florinel Agafi eiElena Baciu Camil Ressu - Zi de iarmJean BuhmanAngela BurteaIulian ChivuGrigore ChitulLivia CiupercDibran DemakuDoina Dr guMarta E anuStelian GomboDaniel MarianGalina MarteaFlorin M ce anuNicolae M tcaConstantin MiuGavril MoisaMilena MunteanuGheorghe NeaguMarian NencescuJanet NicIon N. OpreaGeorge PetrovaiIonel PopaValentin PopaEmanuel PopeCatrinel PopescuPaula RomanescuMelania Rusu CaragioiuFlorentin SmarandacheCamelia SuruianuAl. Florin ene

2 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 Sumar Constela\ii diamantine Revist de cultur universal Fondat la Craiova,Al Florin ene, Motivul icoanei în literatura în septembrie 2010român ...........................................................pp.3,4 - apare lunar -DoinaDr gu , Poeme .........................................p.5Janet Nic , DonAris (eseu dinamic) ...............p.6 Membri de onoare ai colectivului de redac ieConstantin Miu, Demonicul de sorgintepopular în opera lui Caragiale ..............pp.7,8 - Prof. univ. dr. Remus RUSIulian Chivu, Câteva reflec ii la pictura - Prof. dr. Florin AGAFI EI, orientalist, sanscritolog - Diplomat Petre GIGEA-GORUN, ambasador, scriitor rintelui Arsenie Boca ...........................pp.9-11 - Prof. univ. dr. George POPA, scriitor, traduc tor, eminescolog,Ionel Popa, Aducerea Acas ..........................p.12 critic de artCamelia Suruianu, Cântece de rob .....pp.13-15Livia Ciuperc , Ce înseamn a mutilarealitatea ..........................................................p.16 Redac iaGeorge Petrovai, Umanismul confucianist imisticismul daoist, cei doi poli între care a Redactor- ef: DOINA DR GUoscilat îndelung filosofia chinez (II) ..pp.17-19 Secretar general de redac ie: JANET NICGalina Martea, Poeme .....................................p.20 Redactori literari: IULIAN CHIVUElena Baciu, Poeme .........................................p.21Marian Nencescu, “Lupta pentru pace” în LIVIA CIUPERCdocumentele de partid ale “Epocii de aur” DANIEL MARIAN.......................................................................pp.22,23 BAKI YMERIValentin Popa, O carte destinat copiilor ...p.24 Redactor artistic: FLORIN M CE ANUMelania Rusu Caragioiu, Un martor ocular alMarii Uniri ...............................................pp.25,26 Redactori asocia iPaula Romanescu, Toamna în haiku ............p.27 - Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA, scriitor,Gavril Moisa, Poeme .......................................p.28Florentin Smarandache, Aflorisme .................p.29 matematician, membru alAcademiei Americano-Române deDaniel Marian, Poetul viselor trezite ...........p.30 tiin e i ArteDibran Demaku, Poeme ..................................p.31 - Prof. CRISTIAN PETRU B LAN, SUA, scriitor, pictor, sculptorEmanuel Pope, Poeme .....................................p.32 membru al Academiei Americano-Române de tiin e i ArteMarta E anu, Decaniada antologiilor - vis - Prof. univ. dr. VIOREL ROMAN, Germania, scriitorîmplinit .......................................................pp.33-36 membru al Academiei Americano-Române de tiin e i ArteCatrinel Popescu, “Poeme leg nate-n palm ” - Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia, poet bilingv ,..............................................................................p.37 critic literar, traduc tor, membru al Academiei Americano-Stelian Gombo , Despre Praznicul Na teriiDomnului Iisus Hristos ............................pp.38-41 Române de tiin e i ArteFlorinel Agafi ei, Vila Tendresse (II) .....pp.42-48 - Prof. dr. GALINA MARTEA, Olanda, poet, prozator, jurnalist, membru al Academiei Americano-Române de tiin e i ArteMilena Munteanu, Crâmpeie de farmec nipon...p.49Nicolae M tca , Coroan de sonete .....pp.50,51 Responsabilitatea privind con inutul materialelor publicateAngela Burtea, Bradul de Cr ciun ..............p.52 în revista Constela\ii diamantine apar ine strict autoruluiIon N. Oprea, Poeme .......................................p.53Gheorghe Neagu, Tatuajul.......................pp.54-58 care semneaz textul.Grigore Chitul, Constela ii epigramatice Materialele se pot trimite la adresele:.............................................................................p.59 [email protected] Buhman, Constela ii epigramatice ....p.59 [email protected] M ce anu, Pic tur de pictur - [email protected] Ressu .....................................................p.60 ISSN 2069 – 0657 Fondatori: Adresa redac iei: Doina Dr#gu], Janet Nic#, Cartier L pu , Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj, N.N. Negulescu, Al. Florin }ene România, cod: 200440 Ilustra ia revistei: Camil RESSU

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 3Al. Florin }ENEMotivul icoanei @î n literatura român[ Se spune c românul din toate timpurile a ap rut odat cu cre tinismul. Mircea Eliade acestor icoane. Un exemplu elocvent estefost cre tin. În astfel de condi ii, din vremuri scria despre icoan c aceasta „reactualizeaz stirea Nicula.ancestrale el a încercat s i exteriorizeze acest miraculosul illud tempus, când Hristos, Fe-sentiment, desenând i cioplind în piatr re- cioara i Apostolii tr iau printre oameni”. O cronic s-a alc tuit dup anul 1481, laprezent ri imagistice sugerând divinitatea, mai curtea lui tefan cel Mare, care prezenta eve-ales în pe teri, ce se constituiau în ade-v rate În cultura româneasc motivul icoanei a nimentele de la 1457 înainte i în care este truns o dat cu Umanismul românesc, abia vorba de unele icoane din m stirile Mol- ca uri de cult. Îns tradi ia spune c Evan- spre sfâr itul secolului XVI, odat cu primii dovei.ghelistul Luca ar fi pictat primele trei icoane rturari, cunosc tori ai limbilor greaca iale Fecioarei Maria, din cele 12 realizate în latina, al turi de voievozii români care au ile tip rite de Coresi, bucurându-setotal. La noi în ar exist cel pu in trei aseme- sus inut ridicarea de adev rate monumente de o larg r spândire, au impus graiul popu-nea icoane celebre. Aceste trei icoane erau de religioase în stil renascentist i sprijinirea pri- lar vorbit în ara Româneasc i în sudul Ar-tipul „Milostiva”. Cea mai veche îns m rturie melor tip rituri. Astfel cronicarii scriu i amin- dealului ca mijloc de exprimare c rtur reasc .pe care o avem cu privire la icoanele pictate tesc în cronicile lor despre icoanele pictate Acestea au f cut vorbire de icoane i le-a im-de sfântul Luca dateaz din secolul VI. în bisericile ctitorite de domnitori. Astfel, în pus ca simbol al cre tinismului în l ca urile „Predoslovie”, Grigore Ureche aminte te de decult. Mai întâi în mân stiri i apoi în parohii. Au ap rut i o serie de legende despre folosul icoanei purt toare de noroace.originea anumitor icoane. Istoricul bisericii Biserica ortodox român a construit prin În 1643 vede lumina tiparului în MoldovaEusebiu de Cezareea (263-339 d.H.) vorbe te, mân stirile sale în secolele XIV-XVI, ca Vo- „Carte româneasc de înv tur ” a mitro-în cartea sa Istoria ecleziastic , despre fap- di a, Tismana, Prislop, Cozia, C lim ne ti, politului Varlaam. În prefa a Cazaniei se afir-tul c se spunea, în vremea sa, despre o icoa- Bistri a, Dealul, Govora, Vorone , Sucevi a i altele, centre de cultur , unde c lug rii de- ideea originii comune a Românilor, în care care îl reprezenta pe Iisus i c aceasta a puneau o harnic munc de copiere a textelor ne-a transmis în imagini artistice - aspectefost pictat chiar de El, dup în area Sa la slavone ti i mai târziu cele române ti, fie din via a societ i moldovene ti din satelecer i trimis pe P mânt, prin intermediul religioase, fie pravile, în care era vorba despre i târgurile de pe atunci, inclusiv l ca uri deapostolului Tadeu, regelui Abgar al Edessei, icoane ca simbol i imagine a întemeietorilor cult cu icoane, care contribuie mult la ridi-cetate din Siria, care dorise s -l vad pe Iisus, cre tinismului planetar. Tot în aceste l ca uri carea valorii literare a lucr rii.despre care auzise multe lucruri. de cult s-a dezvoltat, printre altele, pictura În „Psaltirea în versuri a lui Dosoftei” de Am f cut aceast mic introducere cu la 1678, prima oper în versuri, de mari pro-scopul v dit de a sublinia c iconografia a por ii, oper tradus dup modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tip rit în Polonia, laCamil Ressu - ncu în pridvor la Vlaici Uniev, la 1673, se face vorbire i de icoan : „Viersul de psalmi s nu fie van / Cu bucium de corn de bour / s vorovesc ca o icoan / r sune pân -n nor”. Grigore Ureche în cronica sa „Domnii rii Moldovei i via a lor” d o mare extindere în cronica sa domnitorului tefan cel Mare. Fi- gura sa e este prezentat ca un simbol al lup- tei pentru eliberare, dar i despre ctitoriile mân stirilor pictate cu icoane comandate de domnitor i soa a sa. În secolul XVIII cultura român a luat o amploare mai mare prin lucr rile lui Dimitrie Cantemir i Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane Cazania lui Varlaam. Despre icoane face vorbire i Ion Neculce în „Letopise ul rii Moldovei dela Dabija Voievod pân la domnia lui Ioan Ma- vrocordat”, dar i în „O sam de cuvinte”, în care îl zugr ve te pe tefan cel Mare ca iu- bitor de sabie i icoan , iar Ion Neculce în „Letopise ul rii Moldovei”, poveste te

4 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016evenimentele tr ite dintre anii 1661-1743, partea Ministerului Culturii. C[r\i primitecontinuând cronica lui Miron Costin. În a- Alexandru Vlahu , în poezia „La icoa- la redac\ieceast cronic ilustreaz momentul în care ”, ilustreaz via a chinuit de munc aDumitra cu Vod , Cantacuzino i o seamde boieri cer i ob in s fie l sate pentru ier- femeii de la ar care, dup atâta istovire,nat hoardele t tare ti. Printre elementele de pleac pe jos cu copilul în bra e, care istovitsatir social i de umor descoperim i amin- de atâta drum a murit. Femeia, nebun detiri despre l ca uri de cult împodobite de durere, observ aceast nenorocire chiar însfintele icoane. fa a icoanei sfinte. Era, deja, nebun i bles- tema icoana. Dimitrie Cantemir, în „Hronicul vechimiia Romano-Moldo-Vlahilor” (1718), dezbate Mai târziu, Ion Pillat, în poezia „Sfâr itproblema unit ii i originii comune a popo- de toamn ”, vorbe te de icoana ancestralrului roman. Lucrarea cuprinde i pasaje inte- ce str bate veacurile: „Icoana t inuit ce far-resante din punct de vedere literar i religios, mec straniu are! / T cut o terge veacul,mai ales când autorul vorbe te cu dragoste dar tot mai blând pare/ Cu fa a ei asemenidespre popor, cre tinismul acestuia, patrie iubirii ce-a trecut.” i l ca urile de cult cu colorate fresce. Mihail Sadoveanu, în „Baltagul”, subli- Mai târziu, în literatur , motivul icoanei a niaz faptul c Victoria, înainte de a pleca s -luat i o conota ie reprezentativ pentru un l caute pe Nichifor, se roag la icoana Sfântalucru iubit i îndr git.Astfel, Nichifor Crainic Ana. i Arghezi scrie un volum de articole,a demonstrat c Eminescu a fost un poet în 1929, intitulat „Icoane de lemn”. Titlu cecre tin i c Icoana Maicii Domnului l-a inspi- sugereaz frumuse ea i sfin enia tabletelorrat, dedicându-i câteva poezii. Crainic a g sit din aceast culegere de tablete.osolu ie adoptat i de Edgar Papu care afirm Poetul i prozatorul Alexandru Iaco- temele romantice sunt un „ad strat” al crea- bescu, colaborator al revistei Ramuri, diniei eminesciene, dar fiind un „duh” cre tin, 1914-1943, public , în 1926, „Icoane i pri-care poate ie i la iveal dup o atent filtrare veli ti” i „Icoane din Bosfor”, volume carea operei acestuia. Sensul icoanei s-a folosit în ilustreaz atmosfera prin descrieri plastice.a reda dragostea de mam , „icoan sfânt ”. Icoana este v zut ca o imagine frumoas iOpera eminescian , cre tinismul i simbolul sfânt , inclusiv realitatea este perceput prinIcoanei nu apare în chip autonom, ci ca parte simbolistica icoanei.a unei problematici considerate mai larg ,anume identitatea na ional , cre tinismul nea- Vasile Voiculescu spune, într-un eseu almului românesc i valorile tradi ionale ale u, c „icoanele sunt roadele contempl rii”.na iunii. (Vezi poezia Rug ciune etc.) Eroul liric sorescian pledeaz pentru În publicistica lui Eminescu descoperim icoana sfânt a femeii în fa a lui Dumnezeu.multe articole în care face vorbire despreicoan .Astfel, în articolul „Iconarii D-lui Bel- a cum spuneam, mul i scriitori românidiman”, publicat în „România liber ”, XII, folosesc icoana ca termen de compara ie saunr.3351, 13/ 25 noiembrie 1888, p.1, face simbol al sfin eniei i frumuse ii.pledoarie pentru sprijinirea iconarilor din Am expus doar câteva exemple care ja- loneaz o întreag perioad din istoria lite- raturii române în care motivul icoanei a fost abordat de scriitori, în majoritatea cazurilor, în spiritual cre tin-ortodox. Camil Ressu - În ograd

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 5Doina DR~GU}marginile lumii ca o curgere o poart în adâncuri în lini te subtil de lumin vântul când cobor lumina dezarhivate sucit scade pierd durata visele iau forme în palm ziua într-un timp diverse evanescent ne împov reaz tot mai strâmt tandre îmbr ri gânduri mi se face lume neîn eleas dep rtare trepte destule când ning pomii cuprinde linii circulare pân la taina inimii farmecul adâncesc rela ia drumul netezit cu o str lucire cobor de pa ii mei când m înal cer închipuit nepotrivirea efemer nu m mai încape învârtesc în tandre revars înafar spânde te în jurul t u îmbr ri în multiplic ri marginile lumii descântec greu la nesfâr it i deschid margini de t cere în extreme adânc i tragic o lume drumurile duse ridictimp evanescent neîn eleas pân -n margini din starea mea distan ez poart de lumin de t cere i în farmec de lumin în cercuri nu se mai întorc prin cuib rire dup fiecare ascund în adânc noapte o privire în muguri aflu taina dinafar când ning pomii arpelui ascuns somnul deschide strânge tulburare prim vara Camil Ressu - Peisaj din Ardeal amintiri ca valuri venind din urm amintiri ca valuri se sparg de trupul meu în fa cea a relnic se ridic i în sunet despicat mersul se îndep rteaz desf cut în aparen e timp orientat umbre prelungite pierderi desp ite dintr-un timp orientat aleg ca pe-o dorin i m -ndeamn tre centru na terea i moartea se amân circular i coincid

6 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Janet NIC~ DonAris - eseu dinamic - 21. - Verzi i-nmuguri i ca ramu-s! Ceata noastr , biata noastr ceat -albastr , se sub iase, pe - Serdonius, Sarmazeghe! zute i pe pip ite. Mul i piloni ai mi toarei elite se pierduser - În m ri de somn, mereu de veghe!de c ru . Ehei! Puritatea e dur , pe nimeni nu cru ! Când - Siosta, Scoris, Zamol, Zernae!înserarea, cu degete lungi, negre i reci, sugruma crinul zilei, - Lâng tine, padre, râuri i pâraie!DonAris ne chema la dânsul, iar noi veneam, f cându-ne poteci,veneam mai repede ca plânsul. De i înal i i-adânci, eram, în fa a-i, 22.ni te ânci cu gândul pe brânci. Blânde ea lui ne întrema. Ca Ce greu ne era s zidim întreb ri! Mutam, mai repede, mun i.prepeli a ne chema: Mutam, mai repede, m ri! Zideam câte-un stâlp de-ntrebare pân - Abrutus, Altinum, Alutus! la prânz, dar, pân spre sear , se surpa ca un scâncet de mânz. i - Aici, t tuc , to i ca lutu-s! totu i, din r sfrângerea suspect , fericite erau toate întâmpl rile - Apos, Aptasa, Arcuda! Materiei, de la idee, la insect . Fragezi fiind, ne gândeam la- - Ne num m, pe de te, truda! elepciune, cu jind. S racul DonAris se d dea de ceasul mor ii, -Azizis, Berzobis! de toate cele ale lumii s ne dezve e, picurându-ne, în sânge, - Firavi i-ntâmpl tori ca bobii-s! umbr de stele, parfum de cer, stropi de zâmbet divin i mic unele - Bireo, Borobostes, Buridav! de blânde e. Astfel, f cu apa unui râu, bogat ca o hold de grâu, - Ne saliveaz gândul tâlc grozav! curg , de la vale, la deal! Trecând, toamna, târziu, pe lâng o - Daga, Davos, Degis! livad cu cire i sufoca i de un voal ruginiu, s-a aruncat asupra lor - Mai tri ti ca poe ii i regii-s! ca o cascad , i-a-nflorit, ca-n mit, ca-n rit, în câteva secunde. Ei au - Dicineus, Ditugentus, Durpaneus! prins rod, chiar au prins rod! Cire ele, parfumuri scunde i - Stegarii curcubeului mereu îs! rotunde, s-au copt pe loc, f de foc, iar noi, în dulce episod, ne - Drubetis, Doricetis, Danavis! osp tar m cu noroc. - Aici i-aiurea, rara avis! - Eroule cu ochi de îngeri, cum reu ti asemenea r sfrângeri? - Ebrus, Gerasus, Germisara! îi zise Degis, cucernic. - Ne bântuie zarea, bizara! - Sunt înc puternic. De-aceea, înc sunt greu pentru zbor. Dar - Gezes, Gilpil, Gudila! afl tu, rafal de dor: puterea-i semn de sl biciune! E partea ce - Blânde ea ta ne-nflore te pupila! neag întregul, punând, sub zâmbet, sclipet de cu ite. Blânde ea le - Lisidava, Noes, Oroles, Pelendava! ine pe toate, în mân -nfr ite. Doar blândul iube te distinct! E - Cumin enia noastr ucide otrava! slab, dar etern i august. Iar eu? Fac eu minuni? Mai fac minuni? - Potaisa, Rabon, Samus! O, Doamne, Doamne! Sunt, înc , puternic i r u i îngust! Camil Ressu - Nud culcat

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 7Anul III, nr. 5(21)/2012Constantin MIUDemoniculde sorginte popular[@în opera lui CaragialeÎn proza lui Caragiale, fabulosul este, uneori, de provenien rintului. Îns , dac r cirea lui Gavrilescu e una interioar , în bordeiulpopular i ia forma demonicului. Inser ia acestei categorii în real nu ig ncilor (iar în plan simbolic, semnific o c utare a sinelui), cea aeste perceput de c tre protagoni ti decât ca fiind ceva straniu. personajului caragialean este una exterioar .Pentru argumentarea acestor considera ii preliminare, vom aduce în Vasile Fanache, autorul eseului despre povestirea La Hanul luidiscu ie povestirile La Hanul lui Mânjoal , La conac, precum i Kir Mânjoal , inclus în volumul al doilea al Dic ionarului analitic deIanulea - scriere cu aspect de basm cult. opere literare române ti (Editura Casa C ii de tiin , Cluj-Napoca,În cele dou povestiri mai sus amintite, fabulosul se prezint sub 1999, p. 335) este de p rere c „Demonismul femeii se manifestforma demonicului, acesta fiind pus în leg tur cu periplul fiec rui ascuns, sub aparen a ispitei...” Aici, ispita e de natur erotic . Deprotagonist. Cona ul F nic (din La Hanul lui Mânjoal ) se smulge altfel, tân rul declar c o tia pe coana Marghioala ca fiind o femeiecu greu din bra ele focoasei hangi e, Marghioala - despre care lumea „frumoas , voinic i oache ”, îns , remarc el, „niciodat nu mi senuia „c umbl cu farmece” - i, în toiul nop ii, pe „o vreme vajnic ” ruse mai pl cut ”. Dar mai cu seam ochii gazdei trezesc admira ia- „viforni mare”, se-ndreapt spre conacul polcovnicului Iordache, tân rului, care nu se sfie te s o complimenteze: „...stra nici ochi ai,acesta dorindu-l ca ginere. În drumul s u spre conacul viitorului so- coan Marghioalo!” La vederea ochilor iedului, el î i aminte te decru, tân rul z re te „o mogâldea s rind i op ind”, iar când calul al i ochi i regret c a plecat în toiul nop ii de lâng cea care îi pro-refuz s mai mearg , î i d seama c „e un ied negru foarte dr gu , pusese s r mân pân diminea la han: „Ce prost am fost!” Putereacare se las blând s -l ridic de jos”. Calul se sperie i o rupe la fug , de atrac ie a celei care, dup spusele socrului tân rului, îi f cusea putea fi strunit. R mas f cal, care speriindu-se i smucindu- acestuia farmece, este irezistibil , încât înainte de logodn fuge dese î i trânte te st pânul, tân rul pe itor se treze te în apropiere de trei ori la han i tot de atâtea ori e recuperat de polcovnicul doritor„hanul Mânjoloaii”, semn c r cise „vreo patru ceasuri”. -l aib ca ginere. Ultimele schimburi de replici între cei doi b rba iReferindu-se la nuvela lui Mircea Eliade, La ig nci, Eugen Simion pun în eviden faptul c cei doi fuseser victimele demonicului deopineaz c aceasta „pare, pân la un punct, o prelungire modern a la han: „- Întâi te d pe la bune, ca s te spurce i pe urm tie el undepovestirii La Hanul lui Mânjoal .” (Mircea Eliade, spirit al te duce...” „- Da’, dumneata de unde tii?” „- Asta nu-i treaba ta, aamplitudinii, Editura Demiurg, Bucure ti, 1995, p. 135). Credem c spuns b trânul; asta-i alt c ciul !”aceast afirma ie se bazeaz pe considerentul c r cirea fiec rui Dac în La Hanul lui Mânjoal demonicul este unul animalierpersonaj (Gavrilescu, respectiv F nic ) aminte te de motivul labi- (cotoiul coanei Marghioala i iedul negru, întâlnit în drum de tân r), în La conac i Kir Ianulea, acesta ia chip uman. Întâmpl rile tân rului boier din poves- tirea La conac sunt verosimile: plecat din Poieni a, s pl teasc boierului din S lcu a câ tiul (o rat din arenda unei mo ii - n.n.), fl ul e ajuns pe drum de un alt c re , a rui companie o accept , c ci - m rturise te el - „Mi-e urât singur, mai ales în drum.” În povestirile aduse deja în discu ie, per- soanele aflate sub zodia demonicului au un comportament ciudat. A ezat la mas , cona- ul F nic vrea s i fac mai întâi cruce i mâne surprins c nu z re te nicio icoan pe vreun perete, iar explica ia hangi ei pare a fi îndrept it : „- D -le focului de icoane! D-abia pr sesc cari i p duchi de lemn.” Cotoiul i iedul cel negru (care, dup spu- sele socrului tân rului, „erau totuna” - meta- morfoz ri ale diavolului) url în momentul când cel aflat în preajma lor î i face semnul crucii. Când trece pe lâng o biseric , tân -Camil Ressu - Familie de rani

8 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016rul din povestirea La Conac î i face smerit cruce i „aude pe Camil Ressu - Diminea a la arattovar ul, r mas câ iva pa i înapoi, râzând grozav”. Afla i înmrejele demonicului, cei doi protagoni ti nu se pot sustrage cusur în r u -, acesta „asculta, înghi ea i t cea”, ajungând la omagnetismului for elor male-fice ale acestuia: cona ul F nic fuge situa ie paradoxal , i ea credibil , având în vedere naivitatea b rbatuluide trei ori de la conacul polcov-nicului Iordache i se întoarce la orbit de iubire: „...cocoana se f cea i mai aspr i mai âvnoas ; i, dehan, la coana Marghioala, iar tân rul ce plecase spre S lcu a, ce era mai âvnoas i mai aspr , d-aia kir Ianulea o iubea mai tare; icând se uit în ochii tovar ului s u de drum (care e sa iu), de ce cre tea dragostea dumnealui, de-aia cre tea i ifosul dumneaei.”ac ioneaz ca i cum ar fi în trans , pierzând la jocul de c i baniipentru plata arendei, dou inele i ceasul. Când st pe prisp Dac în celelalte povestiri demonicul se manifest malefic, aici,îngândurat, „tân rul ridic fruntea-n sus i-i pare c vede în acesta devine adjuvant, în spiritul interven iei for elor binelui în fa-întunerecul nop ii str lucind ochiul ciudat care l-a st pânit toat voarea protagonistului, ca în basme. Nemaisuportând toanele Acri-ziua.” vi ei - tot mai acr în limbaj i în comportament -, ajuns falit, din cauz În Kir Ianulea, Aghiu prime te porunc de la st pânul Ia- -i satisf cea toate poftele, urm rit de creditori, kir Ianulea d bir cudului s descind pe P mânt i, luând chip de om, s se c to- fugi ii, fiind salvat de un „m rgina bondoc”, pe nume Negoi . Dreptreasc , iar dup zece ani de trai cu femeia lui, s se întoarc spre mul umire, î i ini iaz protectorul în exorcizare: „De câte ori auzi c-aa-i povesti prin câte a trecut. La scurt timp dup ce se însoar cu intrat dracu-n vreo femeie, nevast , fat , m car fie ori din ce loc, ori deAcrivi a (fat frumoas , dar care „se uita uneori, nu totdeauna, ce neam ar fi, s tii c eu sunt acela. Numaidecât s vii acolo, c eu nucruci ”), aceasta î i d arama pe fa : era de o r utate diabolic i ies din ea, pân nu m- i goni dumneata (...) B rbatul femeii ori p rin iinu numai c i învinuia so ul de toate relele (desigur, inventate), dar fetei or s te r spl teasc frumos.” La întoarcerea sa la st pânul suprem,a f cut tot ce i-a stat în putin , ca acesta s se ruineze i s r mân drept r splat Aghiu îi cere acestuia în mod expres: „... pe Acrivi a idator la o serie de c tari. pe Negoi s nu-i mai v z vreodat p-aici! Duc -se la rai, s se-mpace Sf. Petru cu ei cum o ti.” Exasperat de r utatea femeii, kir Ianulea îi strig : „...dumneata ti, m -n elegi, mai îndr cit decât talpa iadului.” Peripe iile lui kirIanulea sunt o ilustrare a zicalei „Femeia e mai a dracului ca dracul”. Ilustrarea acestei zicale este concretizat artistic de c tre scriitorprin dou modalit i: demonicul este camuflat în profan, iar peripe iilelui Aghiu în via a sa p mântean sunt relatate, folosindu-se pro-cedee specifice basmului, mai cu seam incipitul i finalul, în felulacesta fantasticul îmbr când haina fabulosului popular: „Zice c ,odat , cu vreo sut i nu tiu câ i ani, a dat porunc Dardarot,împ ratul iadului, s s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân’ lamic; unul s nu fie lips , c -i scurteaz coada i-i lunge te urechile!”,„...iar Aghiu s-a pus s -i trag la soamne... i dormi! i dormi! -o fidormind -acum, dac nu cumva s-o fi sculat, mititelul, s se apuceiar de cine tie ce dr cii.” Patimile lui Aghiu (în via a sa p mântean - kir Ianulea) sunt ve-rosimile, iar în ciuda ifoselor, oc rilor i blestemelor Acrivi ei - femeie C[r\i primite la redac\ie

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 9Iulian CHIVUCâteva reflec\ii la picturaP[rintelui Arsenie Boca În chip firesc, re inerile de a discuta despre pictura bisericeasc tive obiective care amân un posibil i necesar album al operei saletrimit nedisimulat la lipsa de ini iere, dar i la o implicit team de plastice. În lipsa unor astfel de certitudini, cele mai multe referin eimpietate. Iat de ce mul i cronicari de art plastic ocolesc astfel de converg, îns , c tre opera de maturitate artistic a P rintelui, cea desubiecte, iar când o fac, fie c alunec pe latura strict plastic i la Biserica Sf. Nicolae din Dr nescu. V zându-i picturile, nu maiscap fondul sacru al mesajului, fie c se cantoneaz în acesta îndetrimentul mijloacelor de valorizare artistic . O prevedere în plus se mâne nicio îndoial c P rintele va fi avut o cultur solid în ceadaug cu atât mai mult dac e vorba despre pictura P rintelui Arse- prive te istoria artelor plastice, dublat de harul s u duhovnicescnie Boca a c rei inventariere se pare c este înc incomplet dac cu care a exprimat mesaje sacre de o profunzime despre care niciodatavem în vedere începuturile sale artistice care fac trimiteri spre „o nu se va vorbi suficient. Se discut despre pictura mural neopa-biseric din Bixadul Oltului, jude ul Ciuc, zugr vit în fresc împreun tristic a P rintelui, despre „coloritul straniu al pere ilor”, culori stinsecu profesorul Costin Petrescu”, dup absolvirea în 19381 a Institutului care au în ele „un fel de sfâr eal timpurie, ca o prim dragoste dede Arte Frumoase, cum însu i P rintele re inea într-o autobiografie, tain ” i se re ine cu o und de mister de ce P rintele va fi ales sdar i lucr rile de la atelierele Patriarhiei, cât va fi lucrat acolo; mo- picteze în tempera, nu în ulei, întreb ri care î i g sesc r spunsul nu numai în for a de relevare a mesajului. Se tie nu de acum c tempera, Arsenie Boca - Învierea Domnului mai ales cea pe baz de ou, este o tehnic fiabil , care d rezisten la umiditate i la varia iile de temperatur , culorile se conserv mai bine i, în plus, se statornicesc mult mai repede, datorit capacit ii lor de uscare mult mai rapid decât a celor în ulei. Apoi, mi carea muralist a secolului al XX-lea, promovat de Diego Rivera, José Orozco i David Siqueiros, rena te fresca, mai ales în condi iile unor pigmen i hidrosolubili mai reu i, cu un indice sporit de uscare prin evaporare i a unei stabilit i de lung durat . Or lucrurile acestea au stat la temelia op iunilor unor murali ti celebri, precum Peter Max, Raphael, Titian, Michaelangelo, Richard Haas i al ii. Cât despre neocanonismul picturii P rintelui Arsenie Boca, lucrurile sunt destul delimpezi, mai ales în condi iile artei bizantine al c rei conservatorism este recunoscut; ispita realismului, de influen occidental , laici- zeaz pictura, ca în experien a lui Simion Usakov - în cadrul colii de la Moscova -, dup ce aceasta excelase în sec. al XV-lea cu Andrei Rubliov. Arta bizantin , din statul cre tin ce a urmat Romei, aduce prin fresc mai întâi imaginea lui Christos i a Fecioarei în biseric , dup victoria asupra iconoclasmului, când, pentru început, moza- icurile acoper pere ii bisericilor într-o manier care canonizeaz ordinea prin normative i mai apoi prin manuale, cum ar fi de pild cel al lui Dionisie din Furna, întocmit imediat dup 1700, tradus i la noi de Macarie i editat într-o limb actualizat de C. Sandulescu-Verna (Ed. Sophia, 2000). Arta zugravilor români a fost îns condus prin norme i în literatura de specialitate au ap rut numeroase studii chiar pe timpul când P rintele Arsenie Boca î i încheia studiile la Academia de Belle-Arte2, dar i dup aceea3 i nu este exclus ca rintele s fi cunoscut Tratatul de pictur al lui Ceninno Cennini, de la 1400, în traducerea lui Dimitrie Belisare, din 1936. Arta iconarilor no tri urmeaz întocmai canoanele fie i în picturile bisericilor mara- mure ene, executate preponderent de arti ti rani, i în ctitoriile vo- ievodale bucovinene, în cele din Muntenia i din Dobrogea, dar i în cele din Ardeal cu tradi ie în icoanele pe lemn i în cele pe sticl , cu toate deosebirile manifestate în stil. Dup Sinodul al optulea (880), cultul icoanelor (mai întâi pe suport de lemn) se r spânde te dinspre

10 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 sificare global a chipurilor, acestea sunt sau pitore ti, sau expresive,Grecia spre Serbia, Bulgaria i spre rile Române aducând cu ele sau chipuri impersonale; figurile sfin ilor sunt asimilate celor expresiv-auriul colii lui Guido da Siena (Bunavestire, Na terea Sf. Ioan simbolice. Cu o astfel de înc rc tur investe te i tân rul preotBotez torul - 1270-1280), dup care, un secol mai târziu, Giotto di Alexandru Valentin Cr ciun icoana Sf. Parascheva, atribuit P rin-Bondone dilua auriul sclipitor i impunea tonurile de albastru (Jelu- telui, aflat mai întâi într-o carte, mai apoi la Biserica Sf. Anton deirea lui Crisos, Fuga în Egipt - ambele la Padova). La începutul sec. lâng Curtea Veche din Bucure ti, ca mai apoi, la Biserica Sf. Elefterie,al XIV-lea, albastrul devine str lucitor la Duccio di Buoninsegna tot din Bucure ti, în icoana Maicii Domnului, s descopere imaginea(Închinarea Magilor - Muzeul Catedralei din Siena) în defavoarea Pruncului „în zeghe”, pe care cu siguran P rintele Arsenie Boca otonurilor lui închise (Schimbarea la fa - National Gallery din Lon- va fi pictat, dup punerea lui în libertate în 1959, în vremea când adra). Al ii, precum Simone Martini (Muzican ii - de la Bazilica San lucrat acolo ca pictor secund al lui Vasile Rudeanu; o situa ie similarFrancesco), ori Pietro Lorenzetti ( stignirea - de la aceea i bazilic ) cu cea de la Bixadul Covasnei unde, cu siguran , P rintele Arsenieaduc tonuri calde de albastru, a a cum vedem la Vorone i în altebiserici bucovinene. Pictura P rintelui Arsenie Boca aducea, discret, i va fi l sat amprenta personalit ii sale. V zând picturile de la Dr -în Biserica Sf. Nicolae de la Dr nescu un aer transilvan, ceva mai nescu, se observ o leg tur subtil , în egal m sur de stil i deluminos, cum s-a remarcat, f s se abat de la canoanele acestui mesaj, între icoana de la Sf. Elefterie i lumina sacr din icoanele degen de pictur , a a cum sunt ele cunoscute i orânduite de Erminia aici, o tehnic bine st pânit a mi rii punctului în linii i a liniilor înpicturii bizantine4. Pictura P rintelui de la Dr nescu urmeaz i suprafe e; în icoana Schimb rii la fa aceast lumin fascicularea rigorilor impuse de erminii, începând de la cupol , partea cea mai vine dinspre Mântuitorul spre cei din preajm , energie sacr , expia-apropiat de cer a bisericii. Aici este înf at întemeietorul ei, Hris- toare, pe care o mai vedem i în alte icoane. Dac lumina sacr , puri-tos-Dumnezeu, al turi de care sunt picta i profe i, apostoli, evan- ficatoare, se concentreaz de regul în aur (fiin a energetic , în reli-gheli ti - cei care L-au v zut i I-au slujit. Urmeaz altarul - înc perea giile orientale), iar în scenele laice se disipeaz în lumin de fond,cea mai sfânt i tainic a bisericii, unde sunt reprezentate chipurile teluric-diurn , cu totul altfel stau lucrurile în scena Învierii Domnuluieclesiastice triumf toare, cu un rol de seam în cultul cre tin, în i în icoana Maicii Sale zugr vit pe cupola absidei5. Icoana Învierii,instituirea i s vâr irea Sfintei Liturghii, ierarhi din Vechiul Testa- ca de altfel i cea a În rii la ceruri eviden iaz natura divin ament care au propov duit jertfa liturgic . În naos, sunt scene cu- Mântuitorului, cea care transcende trupului, solu iile picturale, sin-noscute din via a p mânteasc a Mântuitortului. În pronaos, se în- gurele de altfel, fiind cea a luminii (inclusiv cu efecte în propor ii i volume) i cea a reprezent rii grafice; trupul, cât s i sugereze mate- eaz chipuri ale celor care se ostenesc întru Mântuire; ctitori, rialitatea, este mai mult contur înv luit într-o lumin orbitoare (re-arhierei etc., în scene care au rolul de a ini ia cre tinul în raportul lui întrupare din lumin , lumin din lumin ), despre care se vorbea icu Biserica, cu spa iul liturgic, dar i în raport cu p strarea poruncilor în scrierile Vechiului Testament, când Dumnezeu-Tat l se arat într-din Decalog, a celor nou porunci biserice ti, a celor nou fericiri, a o astfel de lumin mai întâi lui Moise. Ie irea din mormânt este v zutcelor apte taine, cu trimiteri la via a moral spre prevenirea p catelor; de P rintele Arsenie Boca întocmai ca în hristologia Sf. Grigorie;ordinea aceasta se întemeiaz pe ra iunea lep rii de p cate, la dualitate ipostatic Logos/Anthropos. Invierea Domnului semnificintrare, i atingerea des vâr irii, la altar. Între aceste spa ii, tâmpla, ideea „Iisus Christos - Om adev rat i Dumnezeu adev rat”, cu ocu sensul ei liturgic, începe, de sus, cu Maica Domnului i se închide, natur dubl deci, a a cum i numele Lui o arat : Iisus- natura umanjos, în dreapta naosului, cu icoana de hram num rând, în bisericile a fiin ei Sale; Christos - natura divin a acesteia. Tot a a se explic imari, 53 de icoane. Într-o alt ordine de idei, în pictur , dup o cla- sintagma Iisus Pantocrator (Pantocrator - cel ce sus ine totul). Cea- lalt icoan a P rintelui Arsenie Boca, Maica Domnului cu Pruncul, din altarul de la Dr nescu, ar fi o simpl formalizare cu erminiile bi- zantine, lumina divin fiind comun cu a celorlal i sfin i; Maica Dom- nului, prin leg tura ei fireasc i suprafireasc cu Fiul î i va rezuma mai apoi umanismul teocentric la func ia ei solitoare, începând de la nunta din Cana Galileii (Face i ceea ce v va spune!), de când Iisus î i va începe irul minunilor printre oameni. Aceast icoan , în viziunea erminiilor, face trecerea dintre lumea p mânteasc , nedes - vâr it , i cea cereasc , sacr , toc- mai deasupra altarului - loc sacru (Sfânta Sfintelor, la vechii iudei) unde se s vâr te cea important parte a Sf. Liturghii. Desigur, P - rintele Arsenie Boca, din aceast perspectiv (Iisus Pruncul), la Sf Elefterie poate s sugereze „ze- ghea” ca implicit , din alternan a Arsenie Boca - Maica Domnului lumin /umbr . În scena Învierii

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 11Anul III, nr. 5(21)/2012Domnului sau în cea a În rii, lumina este manifestare a firii di- Calendar - Decembrievine (la Pogorârea Sf. Duh, lumina este, explicit, o rev rsare a harului,aidoma luminii reiterate din ritualul pascal). Astfel modelat , ea 1.12.1691 - a murit Miron Costin (n. 1633)deschide cu accente bine controlate mesaje de ordin superior i de 1.12.1892 - s-a n scut Cezar Petrescu (m. 1961)aceea picturile P rintelui Asenie Boca sunt revendicate operei de 1.12.1918 - s-a n scut Ludmila Ghi escu (m. 1991)art ca valorilor ter iare (din Trilogia lui Blaga6), dac avem în ve- 1.12.1934 - s-a n scut tefan Radof (m. 2012)dere i aspecte privind propor ia, armoniile, expresivitatea plastic 1.12.1934 - s-a n scut Platon Pard u (m. 2002) i metaforic (relevate omului religios, capabil de complexe intro- 1.12.1934 - s-a n scut Floren a Albu (m. 2000)patice). De aceea s-a remarcat cu u urin i f t gad în Pictura 1.12.1955 - s-a n scut Marin Ifrim 1.12.1989 - a murit Ion Roman (n. 1917) rintelui Arsenie Boca din Biserica Sf. Nicolae de la Dr nescu 1.12.2011 - a murit Leon Volovici (n. 1938)tocmai coloritului în tentevii, optimiste, asemenea majorit ii picturilor 2.12.1935 - s-a n scut Nicolae Labi (m. 1956)din sudul Transilvaniei - o stilistic nou , care împrosp teaz discret 2.12.1951 - s-a n scut Al. Cistelecantradi iile picturale din Muntenia, f s vin în contrast cu ele. Se 3.12.1948 - s-a n scut Mara Nicoar tie îns c astfel de împrumuturi stilistice au avut loc mai vizibil 3.12.1991 - a murit Petre ea (n. 1902)între pictura bisericeasc de la sud de Carpa i i cea din Transilvania 4.12.1883 - s-a n scut N. Cartojan (m. 1944)odat cu pictura postbizantin athonit , dup sec. al XVII-lea, adus 4.12.1983 - a muritAl. Oprea (n. 1931)de grecul Constantinos, în ara Româneasc din vremea lui Cons- 4.12.1987 - a murit Constantin Noica (n. 1909)tantin Cantacuzino i a lui Constantin Brâncoveanu, unde se remar- 4.12.2009 - a murit Marin Mincu (n. 1944)case pân atunci pictorul Pârvu Mutu. Pictura athonit impune coala 5.12.1859 - s-a n scut Nicolae Petrascu (m. 1944)lui Constantinos la Hurezi, ai c rei pictori vor zugr vi i biserici din 5.12.1965 - s-a n scut Vasile BaghiuTransilvania (Biserica Sf. Nicolae din F ra , pictat de fra ii Preda 5.12.1965 - s-a n scut Mihail Batog-Bujeni i Teodosie din Câmpulung), sau lucr rile lor vor servi ca model 5.12.1966 - a murit N. N. Condeescu (n. 1904)pictorilor de acolo (Biserica Sânt maria din Orlea - Ha eg). Acolo, 5.12.1974 - a murit Zaharia Stancu (n. 1902)înc din sec. al XV-lea, se manifest coal pictural transilv nean 5.12.1975 - a murit Dinu Pillat (n. 1921)opunându-se spiritului calvin care nu recuno tea cultul icoanelor. 5.12.1985 - a murit Mihail Celarianu (n. 1893)Din sec. al XVIII-lea, se cunosc nume de pictori biserice ti transilvani, 5.12.1987 - a murit Leonid Dimov (n. 1926)mai ales din zona Sibiului (preotul Ivan, zugravii Iacob i Stan), care 6.12.1897 - s-a n scut Oscar Walter Cisek (m. 1966)pictau biserici în Muntenia i Oltenia. Peste timp, iat , stilul pictural 6.12.1931 - s-a n scut Aurora Cornual P rintelui Asenie Boca, familiar f enilor, de la Sâmb ta de 6.12.1934 - s-a na cut Ioan RomanSus, i apoi tuturor ardelenilor, de la Prislop, se exprim i dincoace 6.12.1937 - s-a n scut Mihai Dr gan (m. 1993)de Carpa i, la Bucure ti i la Dr nescu, în chip discret, cu accente 6.12.1940 - s-a n scut Nicolae Baltag (m. 1975)înnoite în propor ii i luminoziate, ca mai apoi s se prelungeasc , 6.12.1950 - s-a n scut Gheorghe P unlaolalt cu mai vechile distinc ii ale stilului transilvan, în lucr rile 6.12.1952 - a murit Dumitru Popovici (n. 1902)contemporanului Virgil Pavel i ale so iei sale, Livia, în ara F - 6.12.1965 - s-a n scut Cornel Mihai Ungureanura ului, în Alba, în zona Bra ovului, a Sibiului i a Hunedoarei (edi- 6.12.1991 - a murit Vladimir Colin (n. 1921)ficatoare este pictura Bisericii Sf. Petru i Pavel din oimu ). Astfel, 6.12.2007 - a murit Marius Tupan (n. 1945)prin aleasa lucrare a harului s u artisitic ad ugat dumnezeiescului 7.12.1935 - s-a n scut Sorin Titel (m. 1985) 7.12.1941 - s-a n scut Ion Vieru u har duhovnicesc, P rintele Arsenie Boca si-a a ezat definitiv 7.12.1958 - s-a n scut tefan Vl du escuicoana pe altarul con tiin ei neamului întru neuitare, cu mult înainte 8.12.1876 - s-a n scut Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955)ca Biserica s -l canonizeze printre sfin ii s i. 8.12.1928 - s-a n scut Toma George Maiorescu 8.12.1996 - a murit Marin Sorescu (n. 1936)1 În zon , la Chichi , s-ar mai afla o icoan a Maicii Domnului cu Pruncul, 9.12.1941 - s-a n scut Mircea Vaida Voevodatribuit p rintelui Arsenie Boca. 9.12.1972 - a murit Ieronim Serbu (n. 1911)2 Prof. dr. Vasile Grecu; Erminii de pictur bizantin , în rev. „Candela”, an. 10.12.1858 - a murit Eufrosin Poteca (n. 1785)I, nr. 1-2/1939-1941 10.12.1954 - s-a n scut Cristian Teodorescu3 vezi Viorel Tigu (Considera ii asupra respect rii tradi iei în arta bise- 10.12.1954 - s-a n scut Florentin Smarandachericeasc , în rev. „Mitropolia Banatului”, an XXIII, nr.10-12/1940); A.G. 10.12.1956 - s-a n scut Nicolae B ciuVerona (Pictura, Mn. Neam , 1943); I.D. tef nescu (Pictura religioas , în 10.12.1966 - a murit Ion Chinezu (n. 1894)„Glasul Bisericii”, an XIX, nr.1-2/1960) 11.12.2011 - a murit Leonida Lari (n. 1949)4 Erminia picturii bizantine, semnat de Dionisie din Furna la începutul sec. 11.12.1954 - s-a n scut Ion Chichere (m. 2004)al XVIII-lea, este i ast zi, prin edi ia lui C. S ndulescu-Verna abc-ul uceni- 12.12.1939 - s-a n scut Tudor Octaviancilor i zugravilor de biserici i aduce detalii tehnice utile: proplasma lui 12.12.1951 - s-a n scut Sorin PredaPanselin, desenarea fe ei peste proplasm , cum se face carna ia dup Pan- 12.12.1953 - s-a n scut Dan C. Mih ilescuselin, cum se lucreaz pe sidef cum se lucreaz cu ou pe pânz , cum se lu- 12.12.1962 - a murit FelixAderca (n. 1891)creaz cu ou peste aur, verniul de ulei, verniul turcesc, verniul de India, 13.12.1693 - a murit mitropolitul Dosoftei (n. 1624)cum se face vopsea de aur. Sau cum se zugr vesc bisericile cu surle, biserica 13.12.1876 - s-a n scut Mihail Lungianu (m. 1966)cu bol i în chipul crucii, biserica f turle, baptisteriul, trapezii. i, nu în 13.12.1887 - s-a n scut Mihail Cruceanu (m. 1988)ultimul rând, se fac schi e detaliate ale bisericii, se d ordinea a ez rii picturilor 13.12.1929 - s-a n scut Sanda Radian (m. 1991)pe pere i, a icoanelor pe tâmpl etc. 13.12.1930 - s-a n scut Georgeta Horodinc (m. 2006)5 vezi i Isabela Vasiliu-Scraba; Ceva despre mistica luminii în pictura 13.12.1948 - a murit Zaharia Bârsan (n. 1878) 13.12.1983 - a murit Nichita St nescu (n. 1933) rintelui Arsenie Boca, în rev. „Armonii culturale”, Adjud, 28 febr. 2016 14.12.1910 - s-a n scut Gaby Mich ilescu (m. 2008)6 vezi Trilogia valorilor, Ed. Humanitas, Buc., 2014 14.12.1932 - s-a n scut Dumitru Solomon (m. 2003) continuare în pag. 15

12 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Ionel POPA Aducerea Acas[ Centenarul na terii lui Vintil Horia (1915- ciplinaritate. României întregite”. În finalul acestor pagini1992) a fost s rb torit prin câteva manifest ri Studiul semnat de Mihaela Albu i Dan faci cuno tin cu portretul moral i spiritual(colocvii, edit ri din opera celui s rb torit) al tân rului Vintil Horia, de dinaintea con-pe m sura personalit ii sale, universale i Anghelescu are un caracter recuperatoriu a damn rii la exil.na ionale. Amintim: În c utarea „Omului unui sector esen ial din opera aceluia caretotal” - Actele colocviului «Vintil Horia: întrege te cu asupra m sur triada marilor Printr-un demers suplu i riguros, esteo sut de ani de la na tere», Ed. Vremea, exila i români, recunoscut (din p cate, de analizat eseistica scriitorului în cele dou2015, sub îngrijirea lui Cristian B li i al ii, înaintea noastr ) ca valoare universal : etape ale crea iei: „Etapa româneasc ” iBasarab Nicolescu; Eseistica lui Vintil Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil Cioran. „Etapa exilului creator”. Studiul e organizatHoria - deschidere c tre transdisciplina- în capitole i subcapitole, în titlurile c rora,ritate de Mihaela Albu i Dan Anghelescu, Una din mizele c ii, dup cum spune ca într-o oglind , cite ti con inutul lor. Amin-vol. imprimat la Ed. Aius, Craiova, 2015; Vasile Spiridon în «prefa », este aceea „de- tim câteva din ele: „Des rare, suferin iVintil Horia, torie la centrele p mân- a demonstra c , într-o complementaritate cunoa tere”; „Exilul anticomunist i Realultului, Ed. Art, 2016 (trad. Sanda Popescu reciproc reflectorizant , se întâlnesc în o- istoric”; „Pe drumul cunoa terii. Reunifi-Duma); Vintil Horia, Salvarea de ostrogo i pera lui Vintil Horia, eseistul, credin a, o carea contrariilor”; „Voca ia eseistic a lui(Prigoni i-l pe Boetius), edi ia a doua, în neostoit voca ie a cunoa terii, dar mai ales Vintil Horia”. Bine motivat, autorii acordtraducerea semnat de Ileana Cantuniari, Ed. deschiderea c tre un distinct umanism, ani- aten ie „Introduceri în istoria filosofiei ro-Vremea, 2016. mat de ideile de fiin , sens i adev r.” mâne ti” i „Literatura român din ara ocu- pat vs trecutul interbelic”. Sub acest ge- Toat stima i respectul pentru cei care Vintil Horia a fost permanent racordat, neric sunt analizate paginile lui Vintil Horiaau f cut posibil aceste lucruri i îndemn pen- nu ca un amator, ci ca un gânditor original i despre „Revizionismul cultural - manifestaretru viitor pentru c mai sunt multe de f cut profund la mi carea ideilor din tiin , filo- a puterii comuniste”; paginile despre Mihaipentru întregirea patrimoniului cultural i sofie, religie, arte, psihologie. El se mi în Eminescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga. Stu-spiritual al neamului prin aducerea acas a aceste domenii ale cunoa terii având con- diul se încheie cu 5 pagini de „Concluzii” dinculturii creat de exilul nostru anticomunist tiin a transdisciplinarit ii. Prin scrisul s u care extrag câteva idei: Vintil Horia este un i antitotalitar. s-a implicat în problemele care au fr mântat gânditor; eseistica lui se caracterizeaz prin- veacul blestemat cu cele dou r zboaie mon- tr-o bogat i variat tematic i problematic În rândurile ce urmeaz ne propunem s diale. Eseistica sa e tutelat de câteva teme cu deschidere metafizic , prin unitate i co-facem o prezentare a c ii Eseistica lui fundamentale: Timpul/timpul, sacru/pro- eren ; prin întreaga sa oper , Vintil Horia aVintil Horia - deschideri c tre transdis- fanul, libertatea i adev rul, spiritualitatea, contribuit la înnoirea discursului intelectual viitorul. Cu alte cuvinte ie irea omului din a modern; i nu ultima caracteristic : limbajul exista i intrarea în a fi. (indiferent în ce limb a scris - spaniol , fran- cez , italian , român ) este de o vibra ie, fru- În „Not asupra edi iei” autorii î i rapor- muse e i subtilitate deosebite. teaz demersul la realiz rile anterioare (Ni- colae Florescu, Gabriel St nescu, Mircea Partea a doua a c ii, o antologie, cu- Popa) de punere în circula ie, acas , a ese- prinde 150 de pagini cu: „Studii i eseuri pu- isticii vintil horiene, iar în „Argument” sunt blicate în revistele exilului românesc”; arti- enun ate motivele i principiile elabor rii colul lui Isidor Juan Polacios, „Meritul cul- acestei c i: locul lui Vintil Horia în cadrul tural al lui Vintil Horia” i interviul luat de exilului românesc anticomunist, necesitatea acesta lui Vintil Horia, publicate în revista i datoria de a aduce acas avu ia na ional Punto y coma, nr. 5/1986-1987. Antologia mai creat de acesta, i de recunoa tere a ei, me- cuprinde un substan ial grupaj, „Vintil Horia nirea antilethe a unei astfel de c i. Studiu i coresponden ii s i”, - de mare valoare demonstreaz c Vintil Horia este unul din documentar pentru critica i istoria literar . marii uritori de cultur româneasc . De aceea opera lui trebuie s devin bun cul- i în fine, cartea con ine un mic „Album fo- tural i spiritual pentru noi, cei de azi. tografic” i un util „Indice de nume”. Cartea are dou p i: Studiu i Anex . Autorii c ii i-au atins scopul i, având Studiul e precedat de o „Introducere” în care, model pe Vintil Horia, au s vâr it i o fapt în 20 de pagini, dense în idei i informa ii de spiritual i patriotic . istorie literar , este prezentat „Genera ia

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 13Camelia SURUIANU Cântece de robÎntr-o scrisoare adresat lui Traian L rescu, datat 1920, Ion inedit a unei icoane din care izvor te rân . Icoana, reprezentantaMarin Sadoveanu îi m rturisi, cu oarecare jen , câteva obstacole material a izotopiei cere ti, este surprins în momentul când î iîntâmpinate în cadrul enun urilor poetice. „E pu in cam împietrit , mut centrul de semnifica ie de pe celest pe teluric: „Încet, din cutelefiindc apreciez poezia fluid a lui Verlaine, dar vai! Nu tiu s-o fac. de lemn i-a ridicat o mân / Icoana lui Sân Petru, / pornir , deIdolii tinere ii mele îmi par ast zi tot atât de mari i cred c voi scrie peste tot, din falduri, / pâraie de rân !” Aceast schimbare deîntotdeauna pe gustul parnasienilor.”1 Mai târziu, dup contactul semnifica ie este bulversant pentru închin tor, care, în mod firesc,cu expresionismul german, Ion Marin Sadoveanu va adopta ideologia asociaz reprezentarea sacr cu în area spiritual : „Ca un luceaf rpoetic gândirist . ascu it i viu, / înalt, albastru i neîmperecheat, / a a fusese gândulÎn anul 1930 i-a adunat câteva dintre poeziile publicate, de-a meu cu care, / în mine, pe Sân Petru l-am purtat!”lungul timpului, în revistele: „Universul literar”, „Cetatea literar ”, Imaginea care se desprinde nu este una angoasant , ci mai de-„Via a româneasc ”, „Gândirea”, închegând un scurt volum de ver- grab una a consol rii, în deplin rezonan cu înv tura biblic .suri, format din dou zeci i ase de texte, intitulat sugestiv: Cântece „P mânt e ti i în p mânt te vei întoarce” (Facere 3, 19): „Curgândde rob. Majoritatea sunt scrise sub influen a conceptelor mistice din pumnii lui ca din izvor, / râna pân la buze m-a-ngropat. / Cufranciscane i imnurilor liturgice ale lui Paul Claudel. / o rug ciune care sem na c-un dor, / i / atunci, de Sfântul meu deScriitorul evoc diferite modele lirice care l-au impresionat i i-au lemn tot m-am rugat! // Icoana izvora neîncetat ... // dar când mi-a-provocat o stare meditativ , ceea ce confer volumului un aspect nchis i ale ochilor lumini, / Din mine pas rea - a zburat, / asemeneaheteroclit. Poezia sa nu st sub semnul spontaneit ii, a inspira iei, unui vifor nalt de crini!... // Eu totdeauna de Sân Petru m-am rugat.”ci sub inciden a lecturilor universale. În volum g sim: poeme istorice, Angoasa, produs de iminen a sufoc rii, sub izvorul de rân alpasteluri i medita ii existen ialiste. Chiar dac îi lipse te o oarecare icoanei, este anulat de tr irea extatic în momentul ie irii sufletuluicoeren , totu i exist un grupaj unitar, intitulat Ciclul mor ii, format din trup, „asemenea unui vifor nalt de crini.”din poemele: Moartea i monahul, Moartea i m sc riciul, Moartea În Moartea i cor bierul3, poetul imagineaz sfâr itul unuii cor bierul, Moartea i bolnavul. Perpessicius consider cele marinar i al cor biei sale, prin ciocnirea cu un ghe ar. Privirea acestuiapatru texte „un balet grotesc i tulbur tor [...] o frumoas i ciudat este a intit c tre stele, semn al orient rii spa iale dar i al aspira ieisuit - care- i a teapt melodiile.” În cadrul acestora, moartea nu spre atingerea lumii celeste: „Veneau spre mine stelele-n perechi. /este pus sub semnul tragicului. Întâlnim sentimentul de fric , obse- Cutreieram pe mare, c tre cer, / Aveam în gur gust de fier / i cuisia necunoscutului, acceptarea efemerit ii vie ii, mai ales în poeziile de criv în urechi. / De ani, la prov , înghe at i ud, priveam subîn care se întrevede speran a reg sirii „luminii” în lumea de dincolo. Orion, cum r rea la Sud, / O lume veche-n ape de cle tar. // DeMoartea i monahul2 este o poezie tulbur toare, prin imaginea mult m-am îndreptat spre ea, ca spre un far!” Brusc, reveria celest este întrerupt de ivirea unui ghe ar: „Dar steaua-mi taie drumul, i-i ghe- ar!” Urmeaz apoi o succesiune rapid de eveni- mente ce preced închiderea marinarului în „mor- mântul acvatic”: „Deodat , naltul pod al Lumii ca- de scrum: / Corabia plesne te / M trage, ca o funie, la fund. // în valuri, sus, pe cerul meu de înecat, / În stea ghe arul iar i s-a schimbat. / Adâncul verde când m-a sugrumat, / Din mine pas re-a zburat! / i chii de lumin v zut-am tot mai rar... // De mic, întins-am pânza c tre-o stea, ca-nspre un far!” Ultimul vers, prin asocierea simbolurilor stea (adic lumea celest ) i ghe ar (simbolul mor ii) închide în sine revelarea adev rului, benign i malign în egal m sur . Cu alte cuvinte, lumea ideal visat de protagonist este cea a mor ii, mai exact a vie ii de dincolo. Moartea i bolnavul4 se înscrie în imaginarul macabrului prin ipostazierea bolii asemenea unui vierme negru, thanatic, ce-i scormone te bolnavuluiCamil Ressu - Cut enia de prim var runtaiele, pentru ca în final s -i atace centrul

14 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016vital, adic inima. provocând omului moartea. „La soare stau, în perne albe, drept / i simt tot mai pu in În poemul Cântece de rob, Ion Marin Sadoveanu, sub influen aumblând prin piept / Un vierme luciu, negru i -îmb lat! // Odat sfântului Francisc din Assisi i a lui Paul Claudel, aduce un elogiu:tot cu soare m-am vindecat, / C ci soarele omoar tot ce-i r u! // mântului, Soarelui, Vântului, Ploii, ierburilor i miresmelor de tei.Sunt mult mai bine i voi coborî din pat, / la soare cred c iar m-am mântul, matricea vie ii, este elogiat cu ardoare, ca în perioada pri-vindecat. // Dar simt o pan cum îmi lunec pe gât... / i-n jurulmeu, pe lume, se las un urât!... se zvârcole te-n mine viermele mitiv . Aceast viziune este resuscitat , cu ajutorul „omului adamic”,turbat / i vârful inimii umflate l-a mu cat / i inima a stat...// din care, dup cum bine tim, îl sacraliza. „Eu sunt lut cald, cald e ti imine pas rea a zburat! // i a r mas în urma ei / un miros ve ted i tu b tut de soare; / eu am ochii vii, tu ai un ochi în orice floare.”/ în crit de tei!” a face apel la strictul dogmatism cre tin, poetul observ c adar, atotputernicul soare, simbolul vitalit ii, nu are nicio fiecare element din natur , inclusiv omul, se integreaz armoniosputere asupra viermelui întunecat al mor ii. Totu i, ultimul vers ate- divinului. În acest cadru intim, scriitorul st parc de veghe, a tep-nueaz macabrul prin atributele vegetale, „miros ve ted i în crit de tând s ajung în apropierea Marelui Spirit al Sacrului. Parte inte-tei”, elemente ce pot fi asociate cadavrului. grant a naturii, se vede pe sine un simplu „rob”, bucuros c dintre toate elementele vie ii este singurul acceptat s stea la „dreapta În Moartea i m sc riciul5 sim o stranie rela ie între un m s- tronului“. rici de circ i o p pu de cârp . Leg tura, s spunem de destindintre cei doi, aminte te de ritualurile voodoo, doar c se inverseaz Piosul credincios pare a-L sim i mai aproape pe Dumnezeu însensul ac iunii distructive, moartea omului atrage dup sine distru- spa iul înalt, montan, întegrându-L într-o imagine antropomorf : „O,gerea p pu ii. Doamne, ce te legi în mintea mea / prin brazii ascu i ca o s geat , / cu mâna grea, de nori inelat , / ce-ntinde pun ile t cerii dintr-o „Sunt geam n cu un frate spân, / cu trup de cârp i de fân. / Pe stea!” Miezul poemului se coaguleaz în jurul înv turii evanghelice,lume când era s vin, / un p pu ar pe la Berlin, / îl îndopa pe frate- „omul purt tor al Duhului Sfânt”: „Stau în genunchi, cu pleoapelemiu / i a tepta s -l cump r eu. / Nici nu-l hr nesc i nici nu-l tund, închise / Pe care tu le-ai sm uit cu vise, / Stau în genunchi i-îl port în mine i-l iubesc, de-mi merge r u, îl chinuiesc / E mut, e ascult cum treci prin mine / prin azurate bol i r sun toare, / submoale i rotund. // Eu o iubeam pe Irma Zell, / sunt sigur c o iubea care nu întâia oar / te-ai întâlnit, o C tor din cer, cu mine!” 6 i el! / Dar într-o sear , so ul ei, un ro îmblânzitor de lei, ca dingre eal m-a împu cat! / Din mine pas rea a zburat .../ i pân- Ion Marin Sadoveanu nu caut s epuizeze o tem , el trece foarteacum e un mister / cum frate-miu, de-un ofi er, / în v lm eal a fost or de la medita ii existen ialiste la crearea unui tablou impresionist. Într-o recenzie, Tudor Vianu noteaz câteva aspecte cu privire la lcat... / i-n pinteni albi s-a sfâ iat!” sensibilitatea sa artistic : „Soarta n-a vrut ca Ion Marin Sadoveanu Aceast asociere pare a sugera tragica soart a tuturor obiectelor devin pictor. El a devenit poet. Înc de pe atunci, din anii tinere ii,materiale, trupul omenesc nef când excep ie de la regula efemerit ii. pana f când concuren penelului, prietenul pe care îl admiram pentru„Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului, a a va înflori. C vânt a atâtea daruri ale min ii i inimii sale încrusta pe hârtie, mai mult pentrutrecut peste el i nu va mai fi i nu se va mai cunoa te înc locul bucuria amicilor, unele din acele evoc ri din natur i legende pe u.” (ne avertizeaz împ ratul David, în Psalmul 102) care le reg sesc acum în volumul s u.”7 Chiar dac limbajul pare greoi, exprimarea având numeroaselacune, totu i acest ciclu liric se salveaz prin ineditul câtorva idei În poeziile Pastel m runt i Toamn târzie se transpune înpoetice. Conven ionalul unor asocieri ciudate (c lug rul moare în ipostaza de pictor peisagist. În Pastel m runt este evocat imagineafa a icoanei la care s-a rugat toat via a, cor bierul moare înghi it de câmpiei B ganului, o reminiscen din perioada copil riei. Dar iape) este contracarat de viziunile oarecum stranii: icoana izvor te urma educa iei primite din partea Bertei, guvernanta sa, care a avut rân în momentul mor ii i nu mir t duitor, cum se întâmpl în grij s i înve e elevul s admire un tablou, s fac diferen a dintrecazul celor f toare de minuni; prefacerea stelei, la care viseaz culorile reci fa de cele calde, pe scurt s -i dezvolte sim ul artistic.marinarul, în ghe ar ucig tor, ca i când sacrul ar irupe în profan, Toamn târzie este un delicat tablou impresionist: „De ast - Camil Ressu - La cules de elin var port cu mine, / Mototolit ca o batist , / Un câmp de maci i de gherghine, / i-n ciuda negurii de-afar , / Întind, cu mintea înflorit / Prin toamn , petece de var .../... i urc încet de tot oseaua / îmbr at de cai i, / pe care-n praful cald i moale / to i pa ii satului sunt scri i.” 8 Descrierile sunt realizate în spirit parnasian, se simte influen a sonetelor lui José Maria de Hérédia. În Pastel întâlnim un peisaj patriarhal, strident antro- pomorfizat: „cu bra ele spre ceruri, un plop nem surat / ma a lui de umbr , pe deal a îmbr cat. / Trei s lcii, în oglinda plesnit - a unui râu, / plecându-se al turi de spi- cele de grâu, / î i despletesc cosi a c-un pieptene de vânt, / iar noaptea- i scap traista cenu ii pe p mânt / obloane somnoroase pe geamuri s-au l sat. / Pe doi c r-buni în curte, m laiu-mb ls mat / de teapt l comia b trânului Grivei, / i lenevesc prin ierburi miresmele de tei.”9 Singur este un monolog adresat Divinit ii. Discursul poart semnele unei orgolioase delimit ri fa de marea mas amorf a semenilor s i, incapabili de idealuri: „… tiu am avut ca al ii, o s rutare drept izvor. / Dar când, în palele de soare, cu ei cei mul i i moi m -ntind, / îmi simt

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnssvtela\ii diamantine 15în trupul meu de scam încheietura de argint! [...] Cu tot ce e Calendar - Decembriepustiu i aspru, t ios i greu m-am înfr it, / i Te-am iubit! // Deaceea, ei cred c sunt vraci, / li-e team c port un deochi: / îi simt continuare din pag. 11dup mâna de cear / i pietrele negre din ochi!” 10 14.12.1941 - s-a n scut Iulian Neac u Retorismul sup tor sufoc i slabele urme de poezie autentic , 14.12.1946 - a murit Ioan Alexandru Br tescu-Voine ti (n. 1868)precum se întâmpl în poemul torie: „Doamne, scap -m de 14.12.1962 - a murit Simion Mehedin i (n. 1868)durere, / odihn i pace trupul meu cere! / Înva -m unde s o arunc 14.12.1986 - a murit Constantin Chioralia (n. 1902)/ durerea aceasta ce-o port ca pe un prunc, / ce trece de mine, i-n 14.12.2007 - a murit Mihai Pelin (n. 1940)mine nu-ncape, / i-o aduce la maluri adâncile ape. / [...] i marea cu 15.12.1887 - s-a n scut Cella Delavrancea (m. 1991)apa durerii m -îneac , / i codrii sub vântul durerii m pleac , / o, 15.12.1947 - s-a n scut George Pruteanu (m. 2008)Doamne, scap -m de durere, / odihn i pace tot trupul meu cere!”11 17.12.1870 - s-a n scut I. A. Bassarabescu (m. 1952) 17.12.1905 - s-a n scut Dionisie M. Pippidi (m.1992) Poate c textul cel mai valoros al volumului, surprinz tor prin 17.12.1948 - s-a n scut Nina Ceranumetaforele utilizate, este Od unui p mânt dezn jduit, tributar 17.12.1970 - s-a n scut Felix Nicolaustilisticii lui Paul Claudel: 17.12.1985 - a murit Liviu Rusu (n.1901) 17.12.1987 - a murit Mircea Scarlat (n.1951) „O, voi, spini, singurii din inutul acesta s lbatec al copil riei 18.12.1874 - s-a n scut Radu D. Rosetti (m. 1964)mele, / în care bisericile au umbrele negre i pustii, / Voi singuri, 18.12.1915 - s-a n scut Vintil Horia (m. 1992)din Dobrogea cea plin de vulturi, de berze i de cucut , / m-a i 18.12.1952 - s-a n scut Victoria Milescuîntov it în crucea pe care pa ii mei au c lcat-o peste z rile 18.12.1964 - s-a n scut Carmen Mu atîndep rtate... / Voi, erpi încremeni i cu capetele spre cer, str jerii 18.12.1977 - a murit Teodor Scarlat (n. 1907) 18.12.1997 - a murit Ion Vlasiu (n. 1908) mântului acesta, cu frun ile t iate dintr-un ametist, / p strând 19.12.2011 - a murit Mariana ora (n. 1917)parc -n din ii vo tri ascu i petece violete din hlamida / unui 20.12.1935 - s-a n scut Daniel Dr ganepiscop de la Roma, fug rit de pe rmurile pustii ale Dobrogei, / 20.12.1938 - s-a n scut Mircea Ionescuîn umbra unui Christ ce nu s-a putut s lui, / Voi a i împodobit 20.12.1943 - s-a n scut Magda Ursachecu o ramur înspicat i r sun toare ca bronzurile mormintelor 20.12.1944 - a murit N. Cartojan (n. 1883) 20.12.1946 - s-a n scut Andrei Codrescu rile prin care poposeam sub ploile galbene ale Nordului.”12 20.12.1950 - s-a n scut Ioan Flora (m. 2005) sând deoparte sintaxa greoaie, complicat inutil, poezia se 20.12.1966 - a murit Mihail Sorbul (n. 1885)individualizeaz prin dinamismul succesiunii imaginilor, într-o re- 21.12.1915 - s-a n scut Ada Orleanu (m. 1990)memorare caleidoscopic a spa iului copil riei, t râm care, de i arid, 21.12.1933 - s-a n scut Dan Zamfirescu mâne pentru sine un factor de stabilitate sufleteasc . Imaginea 21.12.1955 - s-a n scut Aurel Dumitra cu (m. 1990)„spinilor viole i”, plante care îl marcheaz afectiv, copilul care, 21.12.1970 - s-a n scut Adrian Suciu scându-se, cade pe p mântul arid al Dobrogei asemenea unui 21.12.1987 - a murit Marcel Gafton (n. 1925)„sunet de ban al Ve niciei” sunt dou nuclee lirice, fecunde, neîm- 21.12.2005 - a murit Pericle Martinescu (n. 1911)br cate îns adecvat în hainele poetice. Poate c , dac Ion Marin 22.12.1646 - a murit Petru Movil (n. 1596)Sadoveanu ar fi exersat mai mult, versul s u ar fi înregistrat i succese 22.12.1896 - s-a n scut Sandu Tudor (m. 1962)notabile. 22.12.1944 - s-a n scut Dan Muta cu În concluzie, chiar dac apeleaz adeseori la universul religios, 22.12.1956 - a murit Nicolae Labi (n. 1935)poetul pare condus mai degrab de intui ia unui ins primitiv, care 22.12.1998 - a murit Dan Lauren iu (n. 1937)divinizeaz tot ceea ce îl înconjoar , c utând în felul acesta s ob in 24.12.1889 - s-a n scut Nichifor Crainic (m. 1972)un echilibru sufletesc. Ar mai fi de ad ugat faptul c scriitorul a 24.12.1933 - s-a n scut Ion ugui (m. 2002)evitat în mod inten ionat elegia social i poezia erotic , pe care de 24.12.1934 - s-a n scut Gheorghe Vod (m. 2007)altfel o considera „o emo ie u oar lipsit de idei.” Pesemne c a ales 24.12.1946 - s-a n scut Cristian Livescu ocoleasc aceste teme pentru ca lirica sa s se diferen ieze, într-o 24.12.1968 - s-a n scut Doina Ioanidoarecare m sur , de valen ele poe ilor na ionali. 24.12.1963 - a murit Tristan Tzara (n. 1896) 24.12.1975 - s-a n scut Marius Ianu1 Scrisoare c tre Traian L rescu, datat 28 mai 1920, din Arhiva 24.12.2008 - a murit Haralamb Zinc (n. 1923)Ion Marin Sadoveanu, în Biblioteca Academiei Române. 25.12.1927 - s-a n scut Mihai Stoian (m. 2005)2 Ion Marin Sadoveanu, Moartea i monahul, în Scrieri, vol. I, 25.12.1941 - s-a n scut Ioan Alexandru (m. 2000)Editura pentru Literatura, Bucure ti, 1969, p. 18. 26.12.1912 - s-a n scut Neagu R dulescu (m. 1972)3 Moarea i cor bierul, op. cit., p. 19. 26.12.1962 - a murit Radu Stanca (n. 1920)4 Moartea i bolnavul, op. cit., p. 20. 27.12.1897 - s-a n scut Tudor Vianu (m. 1964)5 Moartea i m sc riciul, op. cit., p. 21. 27.12.1906 - s-a n scut Emil Giurgiuca (m. 1992)6 Cântece de rob, op. cit., p. 34. 27.12.1993 - a murit Manole Auneanu (n. 1935)7 Tudor Vianu, Ion Marin Sadoveanu - Cu prilejul Cântecelor de 28.12.1925 - s-a n scut Baru u T. Arghezi (m. 2010)rob, în Gândirea, X, nr. 4, aprilie 1930, p. 136; apud. Ion Marin 28.12.1951 - s-a n scut Theodor DamianSadoveanu, în Scrieri, vol. I, ed. cit., p. 472. 28.12.1955 - s-a n scut Magda Cârneci8 Toamn târzie, op. cit., p. 12. 29.12.1843 - s-a n scut Carmen Sylva (m. 1916)9 Singur, op. cit., p. 11. 29.12.1873 - s-a n scut Ovid Densu ianu (m. 1938)10 Pastel, op. cit., pp. 40, 41. 30.12.1986 - a murit Ion Banu (n. 1914)11 torie, op. cit., pp. 45, 46. 31.12.1842 - s-a n scut Iacob Negruzzi (m. 1932)12 Od unui p mânt dezn jduit, op. cit., p. 22. 31.12.1889 - a murit Ion Creang (n. 1837) 31.12.1903 - s-a n scut Ilarie Voronca (m. 1946) 31.12.2001 - a murit Ion Zamfirescu (n. 1907)

16 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Livia CIUPERC~Ce @înseamn[ a mutila realitatea Civiliza ia nu aduce dup sine neap rat luciditate. Civiliza ia nu imoralului verbal, comportamental i vestimentar. Cu trimitere, strict,conserv întotdeauna valorile morale. Civiliza ia - se confirm ! - calc la trio-ul Gh. Dinic (†10.11.2009),Radu Beligan (†20.07.2016) iMarin i strâmb. Am crezut c ceea ce numim libertate, gândind la momentele Moraru († 21.08.2016), a a, ca s re inem ce înseamn moral în art , sde dup decembrie 1989, va aduce lini tea gândului celui bun. i repet m o replic a dramaturgului Victor Ion Popa: „om(ul) f iubire,iat , cu durere scriu, nimic din ceea ce am fi dorit nu se confirm . copac uscat.” fi-va! (Tache, Ianche i Cadâr. Actul I, scena 21) i sPr d. Pr d. Pr d. P mântul i cerul plâng - cu lacrimi de usc - nu uit m: f iubire cre tin - omul - sterp fi-va-n veci de veci!ciune. Verticalitatea, cât a mai r mas din interbelic, s-a încovoiat, ire-mediabil. Unii- i caut mângâiere în lini tea vre-unui loca de cult; Iar dac unii dintre cei care ar mai îndr zni s strâmbe din nas, îial ii - dimpotriv - lovesc... cu barda. Cu barda cuvântului zdrelind invit s -ntoarne privirea spre m ritul romancier francez Honoré defoaia alb de hârtie. Cuvântul-bard sfredele te, mutileaz , execut . Balzac - cu-al s u text: Liturghia Ateului. O proz scurt scris exactRugul de cuvinte ucide - sau vrea s ucid ceea ce este mai sfânt. acum 180 de ani, mai precis, în anul 1836. Superb lec ie de via aLimbajul „libertin” este considerat cool. Agramatismele i barba- unui ilustru medic, profesorul Desplein, „temperament de leu i taur”,rismele, atât de ironizate de Alecsandri i Caragiale, încoronare a un chirurg convins c omul este doar un „duhovnic al Trupului”. iprezentului devenit-au. Cum spunea, cândva, Pompiliu Constanti- totu i. Începuturile sale au fost aspre. În s cie i-n mari nevoin e.nescu: „imoralitatea a biruit prin imoralitate”. Dar ceea ce este grav, A avut marea ans s fie ocrotit de un fost sacagiu, Bourgeat, undar grav de tot, se love te în ceea ce este mai sfânt i pur. Vân torii om la fel de s rac lipit p mântului ca i el, dar care a în eles ca dinde senza ional îmbrac i hlamid diavoleasc . i iat ce putem citi: prea pu inul s u, s -i ofere, cu generozitate cre tin , tân rului student„Nu în genunchi! Nu a a! Nu asta înseamn credin !...” Lips de Desplein. Î i va ocroti „puiul”, pân când acesta va dobândi i diplo-subiecte? Lips de cultur ? S racu’ Zaharia Trahanache! S vorbim ma de doctor în medicin . Din momentul acesta, drumurile lor sede o „so ietate f moral i f prin ip?!...” Sau nu mai avem mult despart, îns Desplein, neuitând cât de mult datoreaz acelui sufletpân’acolo?!... S vezi - i s nu crezi! însingurat, dar bun ca pâinea cald . De i genetic era o fire contra- dictorie, el va în elege c are datoria moral de a-i îndeplini ultima i ne-nturn m gândul c tre Petre Dulfu cu-al s u ateu, Ateul (din dorin omului care i-a „rev rsat preaplinul dragostei”, anume, devolumul Dumnezeu i Oamenii, 1922), stimabilul „ateu îngâmfat”. a-l îngropa cre- tine te - i de a pl ti câte o „liturghie pentru odihnaAcela, pentru c a existat un acela... „În loc s i plece’n fa i ge- sufletului” b trânului s u prieten - i tutore.nunchii cu smerire, / Sus ine c Tu nu e ti decât o pl smuire”. A ase subîn elege. adar, renumitul profesor Desplein, „ateul cel necru tor”, va fi surprins în biserica Saint-Sulpice, „îngenuncheat, cu smerenie”, „în Ce treab ai tu, fiule, cu cei care înconjoar zidurile str vechii capela Maicii Domnului, din fa a altarului”, ascultând sfânta liturghie.bisericu e în genunchele. Ce treab ai tu, ca s judeci?! Cine i-a ce-rut p rerea?! A a, sau - nu a a. i cum gestul s u este surprins de un discipol al s u, fire te c pro- fesorul va trebui s se explice. M rturisirea sa este sincer . Nu mai Eh! Dac-ar fi s m -ntreb... a întreba... de ce nu te preocup era tân r. Avea o vârst . Mai mult, va m rturisi: „sunt cu un picior înmaladia vulgarismului, generalizat în mass-media?!... Nu crezi, fiule, groap ”. Sosise ceasul sincerit ii cu propria-i con tiin . acesta ar putea deveni... un aprig subiect... de înturnare pe c rarea Cât dreptate are Sfântul Ioan de Kronstadt, spunând: „P storulcea dreapt a acelora care calc strâmb?!... care se roag în permanen dobânde te putere” i poate deveni el însu i un „mic magnet”. Iat c în proza lui Honoré de Balzac, rolul Cât dreptate are Petre Dulfu, scriitorul cre tin din alt veac, cel „micului magnet” îl va juca b trânul Bourgeat, cel care, din preaplinulcare îl prive te înde-aproape pe cel Ateu, pe care nu-l judec . Nu. credin ei sale îl va magnetiza i pe a a-zisul ateu „necru tor”.Doar constat : „El vede tot ce duce pe-aproape’n albul z rii, / Nuîns i pe Tine din taina dep rt rii”!... adar, dup moartea lui Bourgeat, profesorul Desplein va obi - nui ca de patru ori pe an s pl teasc i s asiste la oficierea sfintei i e bine s -l ascult m pe moralistul-poet, pentru c roata morii liturghii. i în tot acest timp, profesorul se ruga, pios: „Doamne, da-se-nvârte te... dar pân -ntr-o zi. Asculta i: „Dar când, intrat în iarnavie ii, se treze te, / Când vede neagr moarte spre el p ind ho te exist un loc în care tu a ezi dup moarte pe cei ce au fost des -/ Ca s -i a tearn cea pe-a ochilor pleoape / i’n noaptea nefiin ei vâr i, aminte te- i de bunul Bourgeat; iar dac el are ceva de p timit,de veci s ni-l îngroape: / Atunci pân’ i ateul, cu spaima’n ochi i’n trimite-mi mie suferin ele lui, pentru ca el s poat intra mai repede îngând: / «Vai, iart -m , St pâne!» îngân tremurând.../ O, Doamne! locul pe care lumea îl nume te rai”. relu m pasajul, pentru a re ine...” Iat cum un text fic ional, ca cel pl smuit de renumitul romancier Dar, tu, fiule, nu te temi, nu-i a a?! Ce-i aia, „nu judeca... pentru a Honoré de Balzac ne poate ajuta s în elegem c i cel mai aprignu fi judecat?!” Î i repe i, cu sârg: Fiecare... cu-a lui dorin de mân- ateu, atunci când se apropie de moarte, se poate converti, iar îndârjiriletuire; fiecare... cu-a lui credin ! i... de ce nu?!... fiecare... cu-a lui tinere ilor încep s se clatine. Important s nu fie prea târziu aceanecredin , dac tii (sau e ti convins) c nu vei intra niciodat în muta ie a sufletului.„iarna vie ii”, nu vei îmbr a „noaptea nefiin ei” i nu te va cuprinde,nicicând, „spaim -n ochi i-n gând”!... Fiecare, cum va crede. De aceea Finalitatea mini-romanului Liturghia Ateului este emo ionant :nici nu vreau s comentez decizia marelui actor Marin Moraru cel care, „Dumnezeu, care trebuie s fie un b iat bun, nu cred c s-ar puteala un moment dat, a refuzat s mai urce pe scen - tocmai datorit sup ra pe mine...” i-ar mai fi putut cineva îndr zni a gândi c „vestitul chirurg a murit ateu” (Comedia uman , vol. IV, 1985)?!

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 17George PETROVAI Umanismul confucianist ]i misticismul daoist, cei doi poli @nî tre carea oscilat @îndelung filosofia chinez[* Daoismul pentru gândire i credin . Important este c oamenilor le-a fost re- velat Dao! La elaborarea acestui capitol al lucr rii am purces de la excep i-onala carte Lao Zi - Cartea despre Tao i virtu ile sale (Editura Dar ce este Dao? Foarte rudimentar, prin Dao se în elege cale sau drum. Îns Dao este mult mai nuan at i mai profund, în exten- tiin ific , Biblioteca Orientalis, 1999), traducerea din chineza veche, siune i în intensiune, atât la nivel ontologic cât i la nivel logico-notele i comentariile apar inându-i lui erban Toader. Coroborând semantic.lectura atent a acestei c i cu Elemente de taoism, cartea cerce- i a a demareaz jocul fascinant al prinderii i surprinderii lui torului englez Martin Palmer i, mai nou, cu Filozofia chinez , dar Dao: el este vidul, noncreatul i nonexisten a, dar este i esen a careîndeosebi cu versetele legendarului Lao Zi în t lm cirea lui DinuLuca, lucrare ap rut în anul 1993 la Editura Humanitas cu titlul luie te în fiin e i în cele mai umile lucruri (pân i în baleg iCartea despre Dao i Putere cu ilustr ri din Zhuang Zi, deci pro- scârn , cum citim într-una din ilustr rile lui Zhuang Zi). Dao estecedând la o lectur încruci at a textului de baz i a interpret rilor unic i nediferen iat, este absolut, necuprins i netulburat. Netul-date de sinologi, am izbutit în acest chip s intru sub înveli ul cripto- burarea, ca virtute fundamental a lui Dao, se datoreaz armoniei,laconic al spuselor în eleptului i s m las p truns de inalterabila adic raportului judicios dintre Yin (principiul rece, feminin, P mântul)savoare a gândirii lui lirice, ridicat de discipoli de la rangul defilosofie i Yang (principiul cald, masculin, Cerul).imperial la aceea de religie. Numai cine dobânde te virtu ile lui Dao, numai acela are ansa Are vreo importan faptul c despre Lao Zi, presupusul înte- de-a se identifica cu el, deci de-a deveni Om Sfânt. La Omul Sfânt,meietor al daoismului, se cunosc atât de pu ine lucruri, încât figura De (virtutea) este proiec ia lui Dao în l untrul respectivului individ.lui de „b trân maestru” sau de „copil b trân” (c ci asta înseamn Omul Sfânt este simplu precum pu (lemnul neprelucrat), este modestLao Zi în chinez ) a fost de mult absorbit de legend ? Sau are vreo i chibzuit; doar Omul Sfânt este salvator de oameni (nu respingeimportan c lui i se atribuie paternitatea c ii Dao De Jing (în niciun om i nicio alt fiin , ci, prin virtutea lui, atrage la sine fiin elechinez „d” se cite te „t”), când ast zi nimeni nu se mai îndoie te de i le converte te la bine, f ca ele s i dea seama), cârmuitorilorfaptul c aceast carte fundamental a daoismului este o superbcompila ie, Maestrului atribuindu-i-se texte scrise de discipoli la sute rii recomandu-li-se s fie smeri i, c ci - se afirm în mai multeversetede ani dup moartea sa? Dar nu tot a a s-a procedat i în cazul lui - cel moale îl învinge pe cel tare (apa învinge stânca, limba rezist maiMoise? La fel, cine ar putea preciza cât din Analecte a fost scris cu mult ca din ii), iar cel slab îl învinge pe cel puternic...adev rat de însu i Confucius? Nu-i nimic de f cut dac în vechime i iat cum, leg nat de valurile subtile ale filosofiei, deodat te a în elegeau discipolii s cinsteasc memoria maestrului i s se treze ti în ostroavele fertileale moralei: o moral de bun sim , profundsmereasc pilduitor înaintea virtu ilor (De înseamn virtute sau pu- i - totu i - nepreten ioas . Doar ni el ironic la adresa confucia-tere) unui spirit transuman. nismului, acesta f când mare tam-tam de omenie i pietate filial . Nimic din aceste certitudini i/sau specula ii nu are relevan Nonac iunea (nef ptuirea) este o alt virtute fundamental a lui Dao. Rezult de aici c Omul Sfânt, în general omul care procedeazÎn nr. 10 (74) / 2016, am vorbit despre conform firii, trebuie s se ab in de la orice ac iune? Nici vorb ,Confucianism. Acum ne vom ocupa de Daoism. pentru c i Dao al Cerului ac ioneaz conform firii: ia de undeCei interesa i pot consulta Revista Constela ii prisose te i d unde lipse te. În timp ce Dao al P mântului ac io-diamantine nr. 10 (74) / 2016 la adresele: neaz împotriva firii: ia de unde lipse te i d unde prisose te!https://issuu.com/doinadragut/docs/constelatii-diamantine-nr-74-2016 Drept urmare, un daoist adev rat î i va împ i averea (nu asta recomand i Iisus?!), iar apoi va ac iona ne tiut, mereu smerit i în i spatele celorlal i. (N.B. Mântuitorul recomanda ca atunci când facihttp://www.ibooksquare.ro/Books/BookDetails?p_ milostenie, s nu tie stânga ce face dreapta). A adar, adev ratulbook_id=10269&p_book_title=Constela%C8%9Bii% daoist renun la patimi, dorin e i ambi ii pentru a dobândi esen a:20Diamantine armonia, lini tea, Dao des vâr it într-un cuvânt. În felul acesta facem cuno tin cu dou din temele favorite ale daoi tilor:

18 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 urm toarea p rere: „Când tii s socote ti c tii. Când nu tii s 1. Coexisten a i alternan a contrariilor; socote ti c nu tii. Aceasta înseamn cu adev rat a ti”. 2. Relativitatea cunoa terii (conflictul dintre esen i aparen ). Dao De Jing, prin urmare, este o c rticic cu con inut bogat, dar, Întrucât este incontestabil anterioritatea nonexisten ei fa deexisten , iar plinul nu are din punctul de vedere al daoi tilor vreo întrucât cele 81 de aforisme (versete) nu con in nicio demonstra ie,cot valoric deasupra vidului, cum a ap rut ceea ce fiin eaz ? Iat nu poate fi considerat un veritabil tratat de filosofie. Ba mai mult,explica ia dat de daoism: Fiin a a ap rut din nefiin , iar fiin ele s-au întregul daoism, f ajutorul primit de la Zhuang Zi i de la cartea sa scut din Fiin . Sau în limbajul seduc tor al lui Dao De Jing: Dao Zhuang zi (cea mai poetic filosofie chinez ), risca s r mân doar oa n scut pe Unu; Unu a n scut pe Doi; Doi a n scut pe Trei; Trei cugetare ermetic .na te cele zece mii de fiin e i lucruri. Deci Dao este arhetipul arhe-tipurilor, este temeiul lucrurilor i principiul primordial care st la 2.1. Zhuang Zi (Zhuang Zhou) era originar din regatul Song (ac-obâr ia lui Unu. Prin Unu se în elege suflul unic (Qi). Din suflul tualul Hunan). A tr it în secolul al IV-lea î.Cr., dar - vorba lui Maxunic, prin divizare au ap rut cele dou principii (sufluri): Yin i Yang. Kaltenmark - „biografia lui se reduce la câteva anecdote”: pentru cÎn perspectiv cosmogonic , prin Doi se în elege Cerul i P mântul. prefera libertatea în locul onorurilor, se zice c ar fi refuzat func iileDoi este obâr ia lui Trei: Yin, Yang i suflul îngem nat (he qi). Acest oficiale care i-au fost oferite!suflu îngem nat apare în urma unirii dintre Yin i Yang. Triada cos-mic este format din Cer, P mânt i Suveran (umanitate). Trei z mis- Este tiut c lucrarea Zhuang zi n-a fost scris în întregime de elle te cele zece mii de fiin e i lucruri, adic mul imea nenum rabil a (totu i, cât din ea este opera lui?), dar continu i ast zi disputelefiin elor i lucrurilor. dintre erudi i în leg tur cu Lao zi i Zhuang zi: care dintre aceste Pentru suprema frumuse e a esoterismului în care se drapeaztaoismul, reproduc un citat de-o fenomenal conciziune: „Cine tie i este mai veche? Sigur este urm torul lucru: dac Zhuang Zhounu spune, cine spune nu tie”. Ce vrea s exprime? Pe de o parte c n-a cunoscut textul c ii Lao zi, a cum acesta a ajuns pân la noi,în elep ii antichit ii (Pitagora, de pild ) recomandau i practicau ei to i cercet torii sunt de acord c el cuno tea esen ialul doctrinei dinîn i t cerea dup modelul naturii, care, se tie, nu vorbe te. Spre cel pu in o lucrare anterioar .spaima discipolilor, se pare c însu i Confucius ar fi luat hot râreade-a t cea. Mae trii guru (înv torii Yoga) utilizeaz practica t cerii Dar taman ca în cazul lui Lao Zi, toate disputele c rtur re ti de i în zilele noastre, ca un foarte eficient procedeu în vederea concen- acest fel sunt neesen iale. Important este faptul c filosofia luitr rii i medita iei. La români apare în eleptul i mereu actualul pro- Zhuang Zi exist i c desf torul gînditor are despre Dao acelea iverb: „Vorba mult , s cia omului”. Pe de alt parte, pentru dobân- concep ii ca i Maestrul doctrinei: Dao reprezint ideea de inefabildirea virtu ilor lui Dao este strict necesar s revii la simplitatea natu- absolut („Dao este mai presus de lucrurile vizibile, el nu poate fi cu-ral , adic s te descotorose ti de tot ce prisose te, inclusiv de ti- prins nici prin cuvinte, nici prin t cere”), este transcendent i inefabilin a acumulat . De altfel, se afirm r spicat c Dao poate fi tr it, dar („A fost din totdeauna, înainte s fie Cerul i P mântul”), formularenu poate fi rostit. Iar în versetul 81 (ultimul din c ile daoiste), se care îndat ne duce cu gândul la cutremur toarea profunzime a ex-spune: „Cel tiutor nu se arat înv at, iar cel ce se arat înv at nu presiei cre tine „mai înainte de to i vecii”. Prin urmare, Dao esteeste tiutor”. „principiul vie ii universale i al puterilor sfinte”. i totu i, ce înseamn cu adev rat a ti? Daoi tii afirm : „A ti Fiind inefabil, Dao (aidoma c ii apofatice de cunoa tere a luidar a te crede ne tiutor este cel mai bine; a nu ti dar a te crede atot- Dumnezeu) nu poate fi cunoscut decât pe direc ia negativului: nu tiutor este o adev rat boal ”. Iar în Analecte, Confucius este de are calit i sensibile (wu); este suprema eficacitate i cu toate astea nu are activitate; nu are nici form i nici nume, c ci cuvintele de care ne folosim „pot cel mult s reprezinte entit ile finite i însu irile lor, dar nu pot s -l exprime pe Dao”. Mai presus de toate, Dao este un principiu de unitate (în filosofia european întâlnim Unitatea suprem la Platon i Unul în tripla lui ipotez la Plotin), în care se resorb toate contradic iile: nu numai c Fiin a este uni- tatea care sintetizeaz contradic iile conce- ptuale, dar ea este totodat unitatea cosmic în interiorul c reia au loc schimb rile, astfel , potrivit convingerii daoiste în coexisten- a i alternan a contrariilor, via a i moartea nu sunt decât dou aspecte ale aceleia i re- alit i (toate fiin ele trec prin succesiunea via -moarte), mai bine spus, constituie un caz particular al alternan elor din care natura ofer neîncetat exemple. Reîntoarcerea în nediferen ierea lui Dao este comparat de Zhuang Zi cu „întoarcerea în patria de origine”, urmarea logic a încre- din rii lui c trecerea omului pe p mânt nu este decât un vis: „Va avea loc o mare de - teptare i atunci vom ti c am avut un vis”. Edificator în acest sens este celebrul pa- saj în care Zhuang Zi relateaz cum a visat cândva c este fluture, motiv pentru care se întreab ce este el: un om ce a visat atunci Camil Ressu - Culeg torii de trufe este fluture, ori fluturele ce viseaz acuma este om.

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 19 Fiind, în China antic , foarte r spândit credin a în posibilitatea De altminteri, Zhuang Zi chiar proclam virtutea inutilit ii printr-zborului magic, Zhuang Zi se folose te de tema c toriei spirituale o inspirat parabol : un copac are norocul s scape de securea p -pentru a ilustra starea de libertate absolut la care, prin vie uire în durarului doar dac lemnul s u nu valoreaz nimic pentru dulgher!simbioz cu Cosmosul, poate s ajung Sfântul daoist. Într-adev r, Dar con tienta „avantajului de a fi inutil” nu este decât o etap ci contopindu- i ritmul vital cu cel al naturii, adic tr ind în deplin pe lungul i dificilul drum ce duce la conceptual inutilit ii trans-concordan cu Dao, el devine parte din infinitatea i nemurirea Univer- cendente - aceea a adev ratului sfânt, care refuz specializarea într-sului i în acest mod are parte de o via superioar celei biologice. un domeniu profan, astfel el sc pând de orice influen . i iat cum reg sim la Zhuang Zi atmosfera mistic specific daoismului, atmo- La vremea respectiv , în unele cercuri daoiste se executau diverse sfer în care Omul Sfânt crede c este folositor semenilor prin non-practici fiziologice (exerci ii i respira ii asociate cu o alimenta ie adec- activitate (wu wei) i inutilitate.vat ) pentru prelungirea vie ii. Convins c numai extazul i unireamistic cu Dao (subl. mea, G.P.) contribuie cu adev rat la a a ceva, N.B. Lao Zi f cuse din wu wei o no iune cardinal a gândiriiZhuang Zi încuviin eaz doar acele exerci ii respiratorii, care, al turi daoiste. Dar nici vorb ca wu wei reflecte nonac iunea absolut ,de alte practici, au jucat un rol notabil în daoismul ulterior. De men ionat ci doar „o atitudine de neinterven ie în curgerea lucrurilor i de res- pect pentru autonomia celuilalt”. Din faptul c daoistul se confor- extazul, practic foarte r spândit (inclusiv în zilele noastre) printre meaz lui Dao, adic aceluia care „r mâne f ac iune i totu i în-orientali, are o influen benefic i asupra celor din jur... ptuie te totul”, rezult - opineaz Kaltenmark - „o etic mai uni- Sfântul daoist nu este neap rat un sihastru care se retrage din versal decât cea a confuciani tilor”.lume. El poate fi deodat „sfânt pe din untru i rege pe dinafar ”,prototipul principelui dintr-un capitol al c ii ce nu-i apar ine lui În consecin , datorit purific rii la care s-a dedat i gra ie uneiZhuang Zi, dar care a fost preluat de cam to i cuget torii chinezi. puteri secrete de care nici m car el nu este con tient, Omul SfântTotodat , Sfântul daoist sau adev ratul în elept este con tient c „poate ac iona f s ac ioneze”!tr ie te într-o lume a mi rii, relativit ii i iluziei, o lume dincolo decare exist un absolut, i c el, în a teptarea reîntoarcerii, poate co- Iat un sfat al filosofului nostru, valabil pentru orice om, dar maimunica mental i spiritual cu absolutul. ales pentru principe, a c rui prim datorie este s se ocupe de propriul suflet: „Contactele cu cei din jur sunt neprimejdioase numai dac Zhuang Zi se dovede te mult mai precis ca Lao Zi în descrierea sunt complet dezinteresate!” S-ar p rea c în acest loc doctrina da-etapelor ce duc la extaz i unirea cu Dao, respectivacolo unde Maestrul oist se întâlne te cu cea confucianist . Cu urm toarea precizare:doar sugereaz adeptului ca sufletele lui (corporal i spiritual) „s dac pentru confuciani ti acest lucru înseamn cultur , ei consi-îmbr eze unitatea”, ori atunci când, în alte pasaje, vor-be te de derându-i pe litera i oameni activi, zelul c rturarilor este v zut delumina interioar : chiar dac Dao nu este zeul la care se închin to i Lao Zi i Zhuang Zi ca o modalitate de pervertire a semenilor.filosofii, el r mâne „obiectul” unor profunde sentimente religioase! Având ca ideal un soi de anarhie naturalist , rezultat din re- Deoarece Dao este estompat în con tiin de „artificiile civili- nun area la tehnic i la orice artificiu, daoi tii credeau c regimulza iei”, f o necesar purificare spiritual nu se poate ajunge la ilu- politic cel mai pu in nociv ar fi acela al micilor comunit i s te timinare. Prima etap pe acest anevoios drum o constituie „reflec ia autonome. Pledând pentru un asemenea regim politic, de fapt daoi tiicritic ce reveleaz caracterul relativ al ideilor preconcepute”. reac ionau împotriva cre terii puterii discre ionare din statele biro- cratice în formare. Astfel preg tit, adeptul va atinge extazul numai printr-o purificarecu caracter religios, în care - neaparat sub „muta” îndrumare a unui Cu toate c Xun Zi i-a repro at lui Zhuang Zi c n-a urm rit smaestru - va trebui s se lepede rând pe rând de componentele eului cunoasc omul, ci numai natura, i cu toate c filosoful nostru a fost aspru criticat de confuciani ti ba pentru excentricitate, ba pentru u social, pân când prin întreaga sa fiin va fi în armonie cu între- lips de moralitate, profunda lui influen s-a exercitat în budism igul, moment în care el va pierde con tiin a trupului, percep iile lui neoconfucianism, pe de o parte, în art i literatur , pe de alt parte.vor fi nediferen iate („va auzi cu ochii i va vedea cu urechile”) i vaavea impresia c zboar , c se deplaseaz liber în spa iu i timp. Yang Zi (Yang Zhu) este poate cel mai cunoscut dintre to i filosofii chinezi ale c ror opere s-au pierdut. Doctrina lui a putut fi reconstituit Pe dinafar , ne spune Zhuang Zi, omul ajuns la extaz seam cu o dintr-o serie de informa ii r zle ite, precum i din capitolul 7 al c iibucat de lemn uscat i neprelucrat (pu), sând impresia c a fost Lie zi, o compila ie târzie de eseuri daoiste. Cum unele dintre aceste eseuri seam foarte mult cu cele din cartea Zhuang zi, deseori sit de esen a lui vital , care s-a dus „s palpitela originea lucrurilor”... autenticitatea lor este contestat , dar f a se putea oferi un argu- Dar cu toate c în sânul lui Dao „toate entit ile sunt una, iar ment hot râtor în acest sens. Din biografia lui Yang Zi se tie doarjudec ile de valoare f cute asupra lor se anuleaz ”, sensul Totului atât c a tr it înaintea lui Meng Zi i Zhuang Zi...a ajuns ininteligibil pentru majoritatea oamenilor, anume pentru aceiacare i se opun prin prejudec i. Ace tia cred c p rticica de adev r De un individualism extrem, gândirea luiYang Zi secaracterizeazde inut de ei este adev rul întreg, de unde str duin a lor ca s-o printr-un pronun at pesimism: via a fiind v zut ca o vanitate (oferimpun celorlal i. Zhuang Zi afirm despre ei: „Acele min i sunt ca i rare clipe fericite), moartea este înf at de filosof ca lipsit demoarte, nu mai pot fi readuse la lumin ”. importan . Astfel stând lucrurile, trebuie s faci tot posibilul ca s Dup ce critic opiniile unora dintre filosofii din vremea lui (sofi tii tr ie ti cât mai bine (varianta oriental a hedonismului în general, adimpreun cu discipolii lui Confucius i ai lui Mo Di), filosoful nostru epicureimului în particular), s ai cât mai pu ine griji i s nu te pre-arat c ele devin neprimejdioase doar dac - prin situarea mental ocupe salvarea omenirii. În plus, l sându- i capacit ile fizice i spi-„în afara lumii”, adic acolo unde „vorbele sunt de prisos” - tim s rituale s se dezvolte f nicio constrângere, trebuie s te bucurine identific m cu „axul lui Dao”. cât mai mult de bunurile pe care le ai la îndemân , dar nu oricum, ci Vas zic , Omul Sfânt daoist adopt o atitudine de total neutra- printr-o moderare cu în elepciune a dorin elor, principala cauz alitate: se las luminat de Cer i în acela i timp se fere te s le inoculeze suferin elor umane.celorlal i ideile sale, las lucrurile s se deruleze i nu caut s le ialibertatea natural celorlalte fiin e, dar mai ales se fere te s slujeasc Acest egoism radical al lui Yang Zi reprezint exact opusul altru-binele public (subl. mea, G.P.). ismului la fel de radical al lui Mo Zi, dou excese care n-au fost agre- ate nici de confuciani ti i nici de daoi ti.

20 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Galina MARTEA(R. Moldova/Olanda)O raz de lumin O lume, un popor i-o ar -ndur mântul trist cu lumea i mai trist ria greului cu faptele-n irag, i face cruce pe ascuns, t cut,Un fulger, un tr snet, o ploaie Ap i pâine, lacrimi i-o batistCade din cer, Du manii nepofti i i plini de ur Avem în ara unde ne-am n scut.Cade peste p mântul însetat râm pe ascuns hotarul drag. i plin de osteneal ... Un neam cu-o ar ruinat i pustie, Ap i pâine, sare, chin, durere,Un fulger, un tr snet, o ploaie Cu focul stins în sob i pierdut, Ne leag un prezent i un trecut,Cade din cer, S-a înfr it cu moartea la prostie Ah, Basarabie, ce trist adiere,Cade peste omul obosit Cu via a împletit din lacrimi i din lut. i pe-un b nu i-o foaie s-a vândut. i plin de triste e...Un fulger, un tr snet, o ploaie S-a tot vândut str inilor de-afar Povara suferin eiCade din cer, potoleasc frigul strâns în prag,Cade peste timpul fugar Ast zi soare nu mai este, Lumina zilei blând surioar , Mâine soare nu va fi , i plin de ner bdare... Vegheaz pacea pentru-al s u meleag. Cerne ploaia, clocote te,Un fulger, un tr snet, o ploaie Prin cenu a de-a trai.Cade din cer, O ar , un popor i-o stea ce cadeCade peste o ar , Se lupt pentru via prin destin, Ast zi pâinea e uscatCade peste o lume, Bate un clopot, c p mântul arde i cu lacrimi omuiem,Cade peste o inim Prin ar a durerii i de chin.Plin de întuneric i suferin ... Peste noaptea-ntunecat Bate un clopot, o lumin se-nfioar Noi cu foamea ne-nchin m.Basarabia – lacrimi i durere Prin adev rul r stignit pe-aripi de fier, Suntem cu to ii, suntem o povar În osând i-n durereAh! Cât timp va mai dura calvarul Pentru râna sub albastrul cer. Peste timpul obosit,Plin de durere i t ceri de veacuri? Noi - cu setea în t cerePâinea i sarea sunt adev rul, Suntem o umbr pe p mântul nostru, Lan ul îl leg m de gât.Trecut prin apa plin de vârtejuri. O ploaie din cenu , un incert, Ochii din suflet vor s i vad rostul Lan ul greu de suferin ,Cât timp va mai dura aceast cruce, Prin leag nul tr irilor - decent. Subjugat i-mpov rat, zut peste capul aplecat? În a ar ei credin Lumina nop ii i cu cea a zilei, Se-nt re te sup rat.Vântul treze te-o lume la r scruce, Cu strig t mut î i cere locul s u,Dar, din p cate, to i au plecat din sat. Revars lacrimi, tulbur ri umile, Lan ul greu de s cie, Durerea ce se scurge pe pâr u. Am rât cu-al s u azil,Cât timp va mai ploua cu piatrPeste destinul mort, f cuvânt? Asupre te pe vecieBlestemul orb love te r u în vatr Un popor s rman, umil. i-mpr tie scântei pe-al t u p mânt. Un popor b tut de soart , spl tit cu mult necaz,S-a-ndep rtat copilul de p rinte, rin ii au r mas orfani în timp, tie s culeag -n oapt Lacrima de pe obraz.Durerea oarb m tur cuminteOgrada goal i s rmanul câmp. Un popor cu grea ispit , Blestemat i-nstr inat,Printre scânteile, furtunile r bd rii, Lupt prin a vie ii sitVia a cu moartea se confrunt zi cu zi, De a nu fi strangulat.Un plug r mas la voia întâmpl riiAr p mântul trist, de-al netezi. Camil Ressu - La umbr Ast zi soare nu mai este, Mâine soare nu va fi, mântul trist - un martor peste vreme, Prin povara suferin eiÎnstr inat i singur în cuvânt, Omul tie a tr i.Mai caut s-adune i s chemeCopiii am râ i, pierdu i prin vânt.

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 21Elena BACIUMâinile Pe Calea Victorei Unde înv i în spiritul crucii slujesc. E soare, verdea i traiDac -i ai ti ce- i doresc mâinile meleAi r mâne uimit i acolo unde e ti. Eram în parc i mul i porumbei În parcul lui Nicolai, omorât la StrejnicPe tine te doresc, s-au apropiat De-o mân de craiCu dor u or s i mângâie p rul Bâjbâind în idei i nevoi. S-au repezit la o buc ic Era sânge prea iute, de epoc , vai i-l dea într-o parte de pe fruntea înalt de m r aruncat Când mintea se tulbura p trund lumina cea dreapt Atunci am observat: A jale, a bine i a greuA ochilor t i negri, dragi mie, Când drumurile toate au jocPrinzându- i genele lungi în ascunz toarea Cum unii aveau ghearele în ro u înf urat, La stânga, la dreapta i chiar la mijloc.de gânduri Iar restul penajului, înnourat E o team nebun i punând între ele m rimi de ziduri La gât, la unii f lo i, Lumea b tut de lunAle dorin elor atât de nebune Creatorul a ornat penajul Derut în vest i în estDe mine cu tine-n lumin . Cu smarald întunecat, Omenirea se-ntreab deMâinile mele n val pe tine Dar al ii, probabil, porumbi e TU, Doamne mai e tiStelele C ii Lactee prinzându-se de ele Aveau sub verde, ro u-rubiniuNe d ruiesc alte inele. a este mersul uneori îndoielnic elegant. i omul devine netrebnicPamflet - Dintr-un accident Ce mul i ucenici, ajutoare Pl tind cu sânge i ar O fi avut creatorul Prin fumul ciupercilor careA fost furtun ieri De a f cut un parc atât de diversificat,Cerul s-a r zbunat Atât în culoare, dar i copaci în înalt. -nfioar .Pentru ce a-ndurat Flori i iarb tr itoare,În zile i ani trecu iCând tot ce se întâmpla Verde i ea, zâmbitoareErau mu i.Cum p rea totul perfect doar Nichita, poetul i Nicolae, istoric AtmosferCa un cub plin cu bomboaneTrufe de ciocolat inute ca banii Fac lucrare ve nic în al României pomelnic De ziua Lealei, în gr dina nepoateiÎn pu culi a de cacaoNimic neînsemn nd ce-a fost cu anii Ei doi pritocesc limba i faptul i s-a stârnit furtuna Acestor români cu speran e mereu E soare de septembrie, pe sfâr ite,Norii aruncând cuvinteCu lav fierbinte în viitorul copiilor lor Ce ne-nc lze te pe optiteAmintind de tr znete Ei fiind f uritori „în spirit, limb i bunuri” De i r mase c lduroase, i fulgere trecuteUneori pe nesim ite... Neîntrecut create de Tine, Îndemnându-ne s cânt m Lealei:Norul gros, rotunjit de furieÎncepe s sfârâie Tu, f uritor de lume. ,,La mul i ani i s tate!” i f s spun c : î i ia lumea-n cap, bem, s mânc m de toate!Vrea s stea separatDe tot ce a tr it O, Epoc ! i vizit m casa plimb în gr dina i cum s-a întâmplat,Uitând ce-a jurat: S-aude b taie de minge pe fundal Cu iarb proasp t tuns ,La bine i la r u... i glas de copii armonizat Privind mesteac nulSe crede nedrept it, blestemat În coaja alb întins În sunet de cor bisericesc ploaie, so ia sa De tinere ea-i prins -nS-a accidentat...Dar el neacademic Talia-i sub ire i înalt i-a pus palma-n c...r Lâng care se mir un trandafir -a plecat... Ca o copil de un ceva m iastru Prins în corola de alb-roz i-o pat în albastru Imagina ia doar dintr-un Strop de gând Te duce spre lumina Nepoatei dintr-un col , Minune a bunicului Ce-o mângâie pe mo Povestindu-i c -n legenda lui, t-Frumos este un bunic f los Camil Ressu - Peisaj din Vlaici Cu p rul blond-buclat Care acum l-a p sit sup rat.

22 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Marian NENCESCU „Lupta pentru pace”@nî documentele de partid ale „Epocii de aur” În 1980, ap rea la Editura Politic , din Bucure ti, cartea istoricului i sovietici.” (George G. Potra, articol Agerpes, 22 februarie 1983). i juristului Ion Greceanu, Nicolae Titulescu, o reinterpretare a rolului Men ion m, în context, c asemenea polemici, pe teme aparentmarelui diplomat i om politic român în men inerea p cii în Europainterbelic . Cartea preceda, cu doi ani, centenarul Titulescu, când neutre, au ap rut tot mai des, dup 1980, în rela iile dintre România iacesta a fost s rb torit oficial drept un mare campion al p cii regio- U.R.S.S., în condi iile când , oficial , „propaganda româneasc inale, i chiar mondiale. Cu acela i prilej ap rea i masivul volum occidental a mai sc zut din intensitate (s.n.), iar documentele cuTitulescu i strategia p cii (coordonator Gh. Buzatu, Cuvânt înainte caracter istoriografic ie ite la lumin „au sporit”. Aparent, calul deMihnea Gheorghiu, Ia i, Junimea, 1982), prilej pentru istorici, dar ipentru propaganda oficial de a reexamina, din perspectiva tiin ific , taie era politica pentru pace i antihegemonist a lui N. Titulescu,în primul rând, contribu ia teoretic i practic titulescian la teoria ruia i se aduceau, postum, „cele mai diverse i mai absurde repro- uri” (Potra, op.cit.,p. 326), în vreme ce miza real era critica efului cii. Meritul acestei c i este, va sus ine peste ani, istoricul Ion Statului român, ce îsi asumase un rol politic tot mai activ între stateleConstantin, acela de a fi redat circuitului tiin ific „documente de o din a a zis Lumea a III-a. lucrurile st teau a a, ne-o dovede tereal probitate tiin ific ” (Problema Basarabiei în discu iile ro- „abunden a” de directive i note cu caracter secret, emise de orga-mâno-sovietice... 1945-1989, Bucure ti, INST, 2015, p.244), f a nismele specializate ale Securit ii, ce vizau, în paralel, promovarease recurge la obi nuitele „politiz ri”. Din p cate, dac în privin a unor lucr ri similare ale lui N. Ceau escu, toate elaborate i finan ateluptei pentru pace, lec ia lui Titulescu a putut fi asimilat i chiar de partea român , i raportate ca „realizate” de tovar i. De pild , oextins de autorit i, nu acela i lucru se poate spune despre pozi ia Not , din 1987, vorbe te despre dou c i, cu con inut cvasi-simi-lui Titulescu în privin a Basarabiei, tem eludat de autorii volumului lar, Dezarmarea - necesitate vital a întregii omeniri (Ed. Planeta,destinat publicului extern, Titulesco - notre contemporain (Geneva, Mexic, 250 p., cu foto a/n i color) i , respectiv, Concep ia pre e-Ed. Nagel), respectiv triada Valentin Lipatti, George G. Potra i dintelui... privind corela ia dintre problemele p cii i dezvolt riiConstantin Turcu, care au lucrat „în limitele impuse de conjuncturi (Ed. Alfa-Omega, Brazilia, 300 p.), ambele urmând a fi publicate îninterne i externe complexe” (op. cit., p. 254). Asta nu a exclus ca, câte 1.500 exemplare, i care trebuiau sa apar „în func ie de posi-informal, la reuniunea oficial , organizat la Ateneu, cu prilejul bilit ile U.M. 02... ” (Florian Banu, România i r zboaiele min ii,Centenarului Titulescu , de c tre M.A.E., Academia R.S.R. i ADIRI, Târgovi te, Ed. Cetatea de Scaun, 2013, p. 399). C i similare maicu sprijinul Academiei de tiin e Sociale i Politice, din 16 martie ap ruser , sus ine acela i cercet tor, i în 1980, în Spania, în vreme1982, vorbitorii s nu atrag aten ia pericolului „revizionismului, ce editura Planeta, din Mexic, era utilizat de mult vreme drept unpoliticii de for i dictat”, ca i a ac iunii consecvente a s rb toritului veritabil „cap de pod” pentru a asigura p trunderea, în America La-în favoarea „cooper rii interna ionale, a p cii, securit ii i a dezar- tin , a operei lui N. Ceau escu, corespunz tor cu „sarcinile ordonate pe linie de popularizare” (ibidem, p. 372). De altfel, directorul editurii, rii”, un fel specific de a atrage aten ia comunit ii interna ionale „ziarist de prestigiu” în opinia „angajatorului” român, un anume Carlosasupra rolului la care aspira însu i Nicolae Ceau escu, acela de cam- Estrada Lang, era considerat un om de încredere, de vreme ce a vi-pion al p cii mondiale i al cooper rii regionale. zitat, în 1983, România, fiind primit de „comandantul suprem”, care i- a acordat i un interviu. În context, semnalez c volumul Dezarmarea, Fenomenul, pe larg promovat de Agepres i de organismele necesitatea vital a omenirii (tiraj 1.000 de exemplare, cu copertconduse i dirijate de fosta Securitate, nu a sc pat nesanc ionat de plastifiat , reprezentând „fotografia color a comandantului suprem”)Moscova, care, prin glasul unei tovar e istoric de la Institutul de era prev zut s apar chiar în preajma Congresului al XIII-lea alSlavistic i Balcanistic alAcademiei U.R.S.S., Margarita Ierescenco, P.C.R., ca un omagiu pentru singurul candidat la func ia de conducerea ocultat pur i simplu rolul lui Titulescu în încheierea Pactului de a partidului (Strict secret, U.M. 022... 03.03.84).Asisten Mutual cu U.R.S.S., i, implicit, rela ia s rb toritului cuministrul sovietic de externe Mihail Litvinov (1876-1951), precizând Cu siguran , activitatea de promovare a preocup rilor lui N. Ceau escu pe linia „luptei pentru pace” a fost mult mai ampl , fiind Titulescu se afla în „planurile camarilei burghezo-mo iere ti”. corelat i cu alte forme de „propagand ” (termen ce revenea destulTeza oficial , sovietic , era, sus ine Ion Constantin, aceea c Titu- de des în documentele oficiale elaborate de fosta Securitate), res-lescu reprezenta „elita de dreapta a rii sale” i c acesta purta, „ca pectiv pe linie cultural , istoric i chiar turistic . Practic, prin Centrulto i ceilal i conduc tori ai României”, r spunderea pentru lipsa de Na ional pentru Promovarea Prietenei i Colabor rii cu Alte Popoaredorin a de a rezolva, pe cale pa nic , problemele litigioase cu (C.N.P.C.), organism aflat în subordinea Sec iei de propagand iU.R.S.S.” (op. cit., p. 246). Atitudinea sovietic nu ne surprinde cât Sec iei Rela ii Externe i Cooperare Economic Interna ional , i învreme ru ii nu i-au iertat niciodat diplomatului român „intransigen a special prin Institutul Român pentru Rela ii Culturale cu Str in tateape care a opus-o Uniunii Sovietice în aspectele legate de principiilepe care trebuiau s se a eze reglementarea rela iilor dintre România

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 23(I.R.R.C.S.), organism care, în 1978, avea un buget de 4,2 milioane lei mare semnificativ (s.n.) a opiniei publice asupra specificului(op. cit., p. 361), erau organizate „ac iuni complexe”, în special în Principatelor, în contextul chestiunii orientale” (Hentea, Enci- clopedia propagandei române ti, Bucure ti, Adev rul Holding, rile unde „dezinformarea era mai puternic ”, majoritatea având drept 2012, p. 153). Nu e de mirare, a adar, c aceast activitate a continuat,scop promovarea imaginii i operei efului statului, indiferent de de la R zboiul de Independen i pân în perioada carlist , când asuma cheltuit . Din p cate, cum reiese din documente (Informare, luat fiin Ministerul Propagandei Na ionale, iar unul dintre primiidin 8 decembrie 1983), rezultatele erau destul de modeste, de vreme jurnali ti c ruia i s-a propus postul de titular, la 3 octombrie 1939, ace singura realizare notabil raportat era ob inerea pentru N. Cea- fost Pamfil eicaru, directorul ziarului Curentul, care, spre cinstea lui, a refuzat postul. Ulterior, dup c derea Mare alului Antonescu escu, ca semn de pre uire pentru activitatea neobosit pentru i dep irea momentului de entuziasm public („În tot ora ul lumeapace (s.n.), destindere i cooperare, a Medaliei Federa iei Mondiale urla de fericire. Antonescu fusese r sturnat în cinci minute”, scriaa Ora elor, acordat cu prilejul Congresului de la Point-a-Pitre, din Mihail Sebastian, Jurnal, 1996, p. 556), Partidul Comunist i-a asumatGuadelupa, 1978, pentru care s-au cheltuit 5.000 de dolari, din totalul sarcina continu rii propagandei politice, totul culminând sub con-sumei de 7.000 de dolari, aloca i pentru cotiza ia de participare” (ibi- ducerea lui Nicolae Ceau escu, în vremea c ruia discursul public s-dem, p. 364). a transformat de-a dreptul în cultul personalit ii, la dimensiuni chiar i mai sporite fa de perioada carlist . Toate aceste ac iuni si ini iative, bine orchestrate i finan ate dela bugetul statului, aveau drept scop, dincolo de lupta pentru pace, În acest context, deloc m gulitor, când toate for ele sociale, de laautodeclarat , promovarea, în rândul popula iei, a unei atitudini veterani de r zboi i ilegali ti, la pionieri, i pân la academicieni, secomportamentale pozitive fa de „sistemul de valori i norme ale ploconeau „teoreticianului strâns legat de via ” i „comunistuluisociet ii socialiste”. Bine gândite, sus ine istoricul Florian Banu, în de omenie”, a ap rut, sus ine C. Hentea i campania luptei pentru„laboratorul propagandei”, respectiv la Institutul de tiin e Politice pace i dezarmare, „o replic a celei sovietice”, desf urat în toat i de Studiere a Problemei Na ionale, ac iunile vizau, în principal, lumea (Hentea, op. cit., p. 477). Prin mitinguri, comitete de ac iune,„dezvoltarea unei con tiin e politice (s. F.B.) i a unui „activism chiar i un referendum, începând cu 28 noiembrie 1981, s-a declan atcon tient”, toate la un loc fiind subordonate ideii de propagand în România o campanie furibunda pentru dezarmarea nuclear ieduca ional , un proces, sus ineau speciali tii care l-au ini iat, opus pace. În context, Marea Adunare Na ional (Parlamentul Comunist -manipul rii (conf. Petre Pânzanu, Cu privire la eficacitatea pro- n.a.) l-a „împuternicit” pe eful statului s se adreseze direct liderilorpagandei, în Studii i dezbateri, Publica ie editat de Academia lumii, la data respectiv Brejnev i Reagan, pentru „a face totul” în vederea retragerii rachetelor cu raza medie de ac iune din Europa. tefan Gheorghiu, nr. 3, 1978). Dincolo de ineditul situa iei, se afla, sus ine C lin Hentea i „obiec- Despre propagand , i rudele ei mai apropiate, zvonul, dezin- tivul intim urm rit de Ceau escu”, nici mai mult nici mai pu in, decât ob inerea Premiului Nobel pentru Pace (ibidem, p. 477).formarea i manipularea, s-au pronun at, de-a lungul timpului,numero i speciali ti str ini, dar i de la noi, atra i de fenomenul Prin aceast campanie, la care se adaug i ofensiva publicistic„dictaturii vorbelor goale” cum o numea sociologul Mihai Milca. deja semnalat , Ceau escu a orchestrat perfect ceea ce s-a numitExist chiar voci care interpreteaz gestul autorit ilor române de a „revolu ia cultural ”, în stil românesc, derulat sub genericul Tezelorpublica, în 1964, manuscrisul inedit al lui Karl Marx Însemn ri despre din iulie. Aceste ac iuni, ca i altele similare, de genul Cânt rii Ro-români, drept un „act de propaganda cu fa a descoperit ”, în acest mâniei, au contribuit la „m gulirea orgoliului na ional i au ac ionatcaz propaganda folosind „neadev rurile puse în slujba unui scop ca un narcotic asupra popula iei” (Hentea, op. cit., p. 478) ca i, deasupra c ruia nu are nimic de ascuns” (Vlaimir Volkoff, Tratat de altfel, a unei p i a intelectualit ii, contribuind, în ciuda apelului ladezinformare, Ed. Antent, f.a., p. 19). În context, semnal m reac ia unele „mituri i respectabilit i izvorâte din complexele noastreunui istoric român, Ioan Scurtu, în fa a acestui eveniment: „În no- istorice” (ibidem, p. 478), la dezastrul politicii na ionaliste promovatiembrie1964, intrând în Libr ria Mihai Eminescu delâng Universitate, de partid.am v zut o coada de vreo 50-60 de persoane i am constatat c sevindea cartea lui Karl Marx, Însemnari..., pe care am cump rat-o. Am Camil Ressu - Dealuri la Vlaiciaflat ca acest clasic, teoretician al comunismului, sereferea la Ba-sarabia, condamnând politica arismuluide ocupare...” (Ioan Scurtu, Cuvânt înainte, în Proble-ma Basarabiei..., op. cit., p.12). De altfel, exist m rturii , inclusiv în Occident, aceast carte a avut ecou, fiindpromovat , la pachet, cu alte lucr ri destinate combateriiireden-ti tilor maghiari, precum Dun rea, fluviu a cinci ri i România în marele r zboi mondial, de însu iPamfil eicaru, folosit de Securitate ca surs de influen ,sub numele „Vlad” (apud, Dinu Zamfirescu, Cârti eleSecurit ii. Agen i de influent din exilul românesc,Ia i, Ed. Polirom, 2013, p. 221). Analizând fenomenul propagandei române ti de-alungul unei perioade mai lungi de timp - de la Revolu iadin 1848, i pân la alegerile din 2007 - istoricul C linHentea stabile te, de pild , c în Principate, propagandapro-unionist „a început înc de pe timpul Revolu iei dela 1848, continuând i dup în bu irea ei, prin lideriiafla i în exil, astfel c „în decurs de 10 ani s-a reu it uninfluent loby favorabil cauzei românilor, în special încercurile intelighen iei pariziene, realizându-se o infor-

24 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Valentin POPAO carte destinat[ copiilor(Angela Burtea, Ilinca ]i Matei) Literatura pentru copii nu este o specie o literatur pentru copii (Viorel Coman, nu glastr , în care ni se poveste te cum, într-oliterar comod . Un autor care- i folose te Neagu: Povestirile magice, 2011), deoarece diminea , col ri a aflat în vacan , care maitalentul pentru a-i încânta pe cei mici are ne- povestiri de tipul celor cuprinse în volumul lenevea între somn i trezie, auzi o voce („Ilin-voie de câteva calit i: în primul rând, trebuie Caii albi din ora ul Bucure ti (1967), inte- ca, dormi?”), f a se afla cineva prin preajm . grate frecvent de profesori în bibliografia o- Se dumiri în cele din urm c de fapt o strigase empatizeze cu ace tia, s vibreze în regis- bligatorie, se citesc foarte greu de c tre copii, floarea din glastr , pe care o primise în dar detrul vârstei avute în vedere, pentru a reu i s în ciuda faptului c cele mai multe dintre per- la fra ii ei i care nu mai avea ap i se pleo -transmit emo ie destinatarului, iar, în al doi- sonaje sunt copii, deoarece multitudinea de tise. Astfel de inser ii ale fantasticului în coti-lea rând, trebuie s -i iubeasc pe copii, de- sensuri i sugestii, precum i limbajul literar dian se produc în multe dintre povestirile volu-oarece numai iubindu-i autorul este dispo- specific autorului fac ca astfel de texte s fie mului. Cea mai emo ionant dintre ele, are canibil pentru o astfel de aventur literar care gustate mai de grab de c tre adul i instrui i, personaj principal o femeie mistuit de nos-rareori atrage aten ia criticii de întâmpinare decât de c tre cei cu vârstele fragede. talgia satului copil riei i a casei p rinte ti înce ar putea s avertizeze asupra unui nume vreme de iarn , care viseaz c se dusese dupnou în literatur . i cât de mult conteaz pen- Recent (2012), a v zut lumina tiparului la o ninsoare abundent în satul copil riei i ctru un scriitor debutant un astfel de semnal. Editura „Armonii Culturale” din Adjud, vo- înotase prin z pad pân în fa a casei. Nu re-Raritatea acestui sentiment (iubirea pentru lumul Angelei Burtea intitulat Ilinca i Matei.copii) în rândul scriitorilor explic , dup opi- Dup formatul c ii (tip coal A4) i dup te s intre în curte decât dup interven iania mea, penuria ce se manifest în domeniul ilustra iile infantile din interior, cartea poate miraculoas a Por ii care transform peisajulacestui gen de literatur . De altfel, rareori un fi u or încadrat în specia literaturii pentru hibernal în peisaj de prim var (Magia ierniiscriitor se hot te s debuteze cu texte de- copii. Pe de alt parte, vârsta personajelor, - Raiul copil riei)stinate micu ilor. Cel mai frecvent se întâmpl preocup rile acestora servesc un alt argumentca un scriitor care- i probeaz talentul cu pentru a astfel de încadrare. La acestea s-ar În povestirile Angelei Burtea, universulsubiecte „tari”, adic literatur major , s mai putea ad uga i faptul c fiecare povesti- predominant este cel rural. Majoritatea per-simt , la un moment dat, nevoia de a coborî re se încheie cu o integram prin care cadrul sonajelor sunt copii din lumea satului, cuîn lumea copiilor, oferindu-le acestora bri- didactic ce se ascunde în spatele autoarei î i caracteristici specifice, cum ar fi responsabi-liante literare potrivite pentru vârsta lor. Am propune s -i ajute pe colari s se verifice litatea prematur cu care sunt investi i ace tiîn vedere aici cazul Tudor Arghezi care, ajuns dac au re inut aspectele esen iale ale povesti- micu i care pasc vite sau oi (Andrei), cu dra- rii citite. Integramele sunt pentru vârsta min- me personale, cum ar fi l sarea în grija buni- rinte, i-a încântat pe cei doi copii ai s i, tal a unor copii de 9-10 ani. Prin urmare, ei cilor dup plecarea p rin ilor prin str in tateBaru u i Mi ura, cu minunate povestioare sunt i destinatarii acestor crochiuri literare. (aceea i povestire) sau s cia care îi privea-despre n zdr niile vârstei, pe care le-a pu-blicat în volumul Cartea cu juc rii (1931). Ca autor de literatur pentru copii, An- de bucuria de avea în cas un brad de s r-Al i autori importan i, F nu Neagu, de e- gela Burtea face parte din rândul acelor scri- tori (Bradul de Cr ciun). i în povestirilexemplu, coborând în lumea copiilor, realizeaz itori ce „ i-au f cut mâna” în scrieri pentru scriitorilor clasici bunicii joac un rol foartemai degrab o literatur despre copii, decât cei mari. A publicat la Editura „Edmunt” din important în via a copiilor (Delavrancea), b - Br ila, în 2008, volumul de proz Frânturi trânii fiind personaje care dispun de mai mult de suflet, iar în 2011 - volumul Zamfira. timp pentru a se ocupa de copii, fiind scuti i de muncile grele ale câmpului, dar absen a Povestirile adunate în c rticica oferit de rin ilor din volumul Ilinca i Matei are o editura adjudean genereaz emo ii care cu justificare sociologic (migra ia adul ilor în siguran marcheaz sensibilitatea celor mici. str in tate în România de azi) i implicit o În Omul de z pad , bunicul alunec pu in conota ie dramatic . Autoarea descrie i alt spre vârsta nepotului Matei i admite s adu- gen de drame, precum cea a elevelor Ioana i Denisa, provenite din familii s race, care, la seara omule ul de z pad în interiorul lo- sfâr itul programului împart între ele cornu- cuin ei spre a-l proteja de frigul nop ii (în în- rile i cutiile cu lapte r mase neconsumate, chipuirea copilului), dar, cu siguran , spre pentru a le duce acas i a- i ajuta astfel fa- a-i oferi micu ului o lec ie de tiin ele naturii. miliile strâmtorate din punct de vedere mate- Dup un timp, aceast alc tuire de nea a înce- rial (Iubirea de semeni). put s se mic oreze, topindu-se. Copilul Ma- Povestirile Angelei Burtea, având un me- tei, speriat de ceea ce i se întâmpla omului de saj educativ evident i o înc rc tur emo io- nal pe m sur , î i dovedesc deopotriv atât pad , începe s strige spre bunic: „Omul utilitatea didactic , prin busola lor etic prezen- meu are temperatur ; transpir i plânge. Uite, în toate textele, cât i valoarea literar , dato- se scurge apa de pe el i se face tot mai mic.” rat unei scriituri atent construite ce recurge la o expresivitate cuminte, prudent , neosten- Titlul c ii este alc tuit din numele a dou tativ , dar deosebit de antrenant i, cu sigu- personaje din dou povestiri. B iatul Matei ran , accesibil copiilor. este personajul principal din povestirea la care ne-am referit anterior i feti a Ilinca este per- sonajul desprins din povestirea Floarea din

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 25Melania RUSU CARAGIOIU (Canada)Un martor ocular al Marii Uniri Unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, a r mas Ca într-un film s-au derulat întâmpl ri de necrezut, comandantulîntip rit în documente i în memoria noastr printr-o neasemuit voind s m împu te pe loc. În momentul în care a îndreptat pistolulfor evocatoare. De pe scena vie ii au disp rut treptat o seam de spre mine, m-am retras dup soba din înc pere i am tras i eu piedicamartori oculari, dar cuvântul lor s-a p strat i vorbe te i azi genera- pistolului, hot rât s m r zbun la rândul meu, p strând din cele optiilor prezente i viitoare despre semnifica ia marelui eveniment. gloan e, unul i pentru mine. La acele mii de documente i atest ri, prin materialul de fa Tat l meu (era pe atunci pre edintele Societ ii de vân toare),dorim s ad ug m o pagin de entuziasm i d ruire, exprimat prin aflându-se prin apropiere a trimis un colonel s vad ce se întâmpl .via a i activitatea unui participant la înf ptuirea Marii Uniri, pe care Acesta a intrat în înc pere tocmai la momentul oportun. Urmarea, aml-am cunoscut personal, în 1978, i care este octogenarul Mihai fost arestat i trimis sub escort tocmai la Liubliana spre a fi degradatStoicovici, (inginer, astronom), n scut în 1887, i care a relatat urm - i judecat.toarele: Am fost condamnat la moarte. În timp ce mi se citea sentin a de „Sunt n scut în Bucure ti, fiind de na ionalitate român , din Ca- moarte, spre a fi preluat de plutonul de execu ie, am vociferat c seransebe , mama provenind din familia Biju. Tat l meu era cofetar. exagereaz în acuza ia care mi s-a adus i c în actul acuzator era maiCând am împlinit trei ani, mama îmboln vindu-se ne-am mutat la exact decât în traducerea ce mi se citea. Imediat s-a suspendat exe-Caransebe . Înc de mic am manifestat înclina ii i a reu i s dau cu ia, dar drept pedeaps am fost trimis pe front în prima linie. Întâm-efect celor spuse de mine i aceasta f cea s am roluri la fiecare ser- pl ri, fapte de arme s-au petrecut atunci, noi românii nevoind s lup-bare. Odat , prin clasele primare la serb rile colare, v zându-mînf urat de sus i pân jos în culorile Austro-Ungariei, am refuzat m împotriva fra ilor no tri de sânge, românii. Îmi amintesc înc de un fapt emo ionant petrecut în tran ee la port e arfa respectiv . Dup cum era de a teptat gestul meu aprodus o puternic reac ie. Am fost eliminat din coal primind nota Piave când taragotul fermecat al lui Lu Iovi suna a a de frumospatru la purtare. Totu i mi-am continuat coala, am terminat gimnaziul i de dulce de se opreau luptele i gloan ele din zbor i t cea i du - i apoi am fost înscris la coal de ofi eri. Absolvirea colii de ofi eri manul ascultându-la coincis cu începerea primului r zboi mondial. Am fost trimis pefront. R nit fiind, am revenit acas la Caransebe . Aci am reu it s Eu isp indu-mi a a zisa pedeaps m-am reîntors la Caransebe ,intru în conflict cu garnizoana austriac trimis la Caransebe , pe unde se tr ia intensitatea Marii Uniri.acelea i motive de nesupunere în fa a umilirii. În Caransebe f ceam parte din garda na ional care era însufle it Camil Ressu - Cosa i odihnindu-se de o mare fierbere româneasc . Înainte de a merge la Alba Iulia, îmi amintesc, a avut loc lupta în care 150 de oameni din Garda na ional din Caransebe au dat dovad de un neasemuit eroism. Printre ei erau majoritatea civili i teologi, preg tire militar , mul i dintre ei nu f cuser nici armata, iar nu-m rul de solda i era foarte mic. Totu i cu piepturile lor au încercat s st vileasc marea jale, pe care au sem nat-o pe aceste teritorii trupele austro-ungare din Balcani. Am reu it s dezarm m 10.000-15.000 inamici, care retr gându-se voiau s distrug tot. Pentru meritele de-osebite de care am dat dovad am fost decora i cu cea mai mare dis-tinc ie militar . Înainte de 1 decembrie 1918 am plecat la Alba Iulia. Eram peste 100.000 de oameni care luiam i st team sub cerul liber, dar bu- curia noastr era imens . efii no tri, Colonelul Biju, Jumanca, Miron Cristea (patriarhul) s-au dus cu trenul, dar nou ni s-au al turat oa-meni de la Deva, de la Ha eg i de pe tot cuprinsul pe unde am trecut. Dup consfin irea Actului Unirii i dup terminarea serb rilor m-am reîntors acas . Dup

26 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016pu in timp am plecat la Viena, la politehnic , specializându-m ca Libertatea nu poate fi cump rat ,inginer optician i astronom. Nu am reu it atunci s -mi termin studiile Ci prin jertfe de sânge câ tigat ,din cauza st rii materiale, dar mi le-am completat ulterior. Devenind Ea e drept de la natur d ruit ,specialist pentru repararea instrumentelor optice, folosite în De nici o putere nu poate fi tirbit !„astronomie. Aceast profesie, pe lâng cea de astronom, ampracticat-o în multe state ale lumii, dar cea mai mare parte a acti- AFORISM Nr. 2533vit ii mele mi-am desf urat-o în ar , la Timi oara, la Observatorul Faptele noastre sunt ca o uitare,astronomic de la Universitatea Politehnic unde am lucrat pân la De i suntem ceva - o umbr ce dispare.vârsta de aptezeci de ani, fiind în acela i timp i activist ob tesc. În timp suntem ceva - un mers ce s-a ters Un fir de praf ce va dispare-n univers. În ultimi zece ani am început s scriu aforisme - vreo 7.000, ipoezii, de asemenea s particip la numeroase ac iuni în municipiu i AFORISM NR. 2.183în jude în cadrul cenaclurilor literare. Printre pasiuni pot enumera i Cu vitez te rote ti în spa iu i nu sim i nimic,pe cele 1500 de c i ale mele, pe care a dori s le citesc pe toate. Dar tiin a ta cât e de mare, iar tu cât e ti de mic, rog s nu crede i c eu toat ziua o petrec f când poezii. M îngri- Ca un fir infim în cosmos plute ti,jesc singur i-mi v d de obliga iile cerute de munca ob teasc . Dar pe p mânt cât de puternic e ti? Ascultând aceast istorie vie a românismului, rostit chiar de Ocupa ia sa i-a oferit clipe de adânc medita ie, care se reflecteroul acestui reportaj, ne reamintim, zilele de mari încerc ri prin care în aforisme, panseuri, în poezia sa politic . Vorbirea sa curent e dea trecut mereu neamul nostru i miracolele de vitejie care au ajutat la multe ori o poezie a drept ii, a triumfului binelui asupra r ului, ca unîn area acestui neam basm ce se a terne ca un balsam peste r nile violen ei. Citez: „Natura e suprema creatoare ce domin universul. Ea st pâne te materia, m mai jos spicuiri din aceast pagin profund implicat în timpul i infinitul. Ea e pretutindeni ca for , mi care i fapte, dispunerealitatea noastr , scris în ultimul timp de eroul reportajului: i cârmuie te nem rginita eternitate”.revolu io-narul, inginerul, astronomul, poetul, activistul social, MihaiStoicovici: „Eu tr iesc cu omenirea mondial . Eu tr iesc în univers i omul e o scânteie de via , o întâmplare. Pentru ara mea îmi fac i mi-am f - ÎN LUME cut datoria. Am tr it asuprit, du nit i am învins. Poezia s-a n scut (...) acolo jos. În popor, în suferin . Eu am scris astfel ca s poat înv a Ne-n elegeri i cazuri sângeroase; oamenii din mesajul meu plin de experien . i iat c am ajuns s Unde-i ra iunea min ii s toase? tr iesc i s lupt într-o epoc în care unii oameni întocmai petelor Oare omenirea e la sfâr itul ei? solare care întunec i distrug, folosesc cultura lor ca s distrug Nu va opune o salvare, un temei? civiliza ia, cultura, p mântul, polueaz apele i atmosfera. De i am o De ce distruge i civiliza ia i p mântul? cultur într-o anumit direc ie, tiu c pentru a-i face buni pe oameni, E chemarea naturii ! S i spun cuvântul! pot face aceasta transmi ându-le mesajul meu prin poezie i prin aforisme i a dori s le transmit tot ce simt i toat emo ia mea.” JUDECAT (...) Au c zut împ ra i, s-au distrus imperii, De i au fost p zi i de bra ele puterii. Armele nucleare cum s fac dreptate? E un delir nebun de distrugere, moarte! Min i s toase, ie i la suprafa i da i puterilor demente o ultim pova !SALVA I PLANETA(...) mântul e prea bun, el i pe r i hr ne te;Salva i-l, e refugiu, în sânu-i v prime te!HANIBALANTE PORTASAtomul , neutronul, stau azi în fa a por ii;Decide i, fericire, pace, sau clipa mor ii!N-ave i gropari, v usca soarele i vântul,Terra refuz s v fie mormântul!VOICARE Camil Ressu - Semnarea apelului pentru paceVoi, care ave i mâinile murdareDe crime, r zboaie, teroareSp la i-le în apa justi iei curate,Civiliza ia v oblig la FAPTE!LIBERTATEA

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 27Paula ROMANESCUgrele desfrunziri - * * *inutil recolta dincolo de nori vechiul carusel - cât vezi cu ochiide-n elepciune cronc nit de cocoare - în rotitoare frunze pustiu de z ri cenu ii - mai s raci c-un vis nou poveste armate de noririche le défeuillageinutile la récolte au-delà des nues le vieux carousel - jusqu’à l’horizonde grande sagesse croassement des cigognes - sur les feuilles qui tournent des grands armées de nuages nous un rêve de moins en rond une nouvelle histoire nous couvrent de gris *crâng de M iastr - * * *în aurul din frunze ciorchini necule i - pa i pe alee un singur greiercântul t cerii viespile i bondarii poarta întredeschis - în cenu a din vatr - ocupa i foarte palid luna lini tea-n nd ribois de Maiastra -dans l’or des feuilles mortes des grappes oubliées - des pas dans l’allée une seule cigalele chant du silence les bourdons et les guêpes la petite porte entrouverte - dans les cendes du foyer - à la cueillette tremble la lune cri de l’absence *ultima frunz - * * *între ramuri de ar ar cini uri - turma sub brum zvon de plecare -plin cuibul gol în foste sere cioburi în jurul stânii câinii - noile rândunele zdren e de soare urletul haitei nelini titela dernière feuille -entre les rameaux du chêne hautes les broussailles - troupeau sous la brume appel de départ -plein le nid désert dans les feues serres de légumes chiens de garde tout autour - les nouvelles hirondelles haillons de soleil hurlement des loups toutes frémissantes * cie e ro ii - * * *pe gardul de nuiele solie din larg - nici corb nici vulpe - în foste livezistolul de vr bii în crângul r mas umbr ciulini cât vezi cu ochii ramul de m slin zvon de fier str u. oameni nic iericynorrhodons rouges - porumbelul gri sub ierbi stinse istoriientre les rameaux d’épines ombre la forêt - armii de fum pe dealurinouée de moineaux message du grand large - crissement aigu de scie une colombe grise arrive ni corbeau ni renard les vergers d’hier * sans branche d’abricotier paradis des chardonsdansând frunza * disparus les hommesse a terne-n c rare * crâng retrocedat - l’histoire repose sous les herbes înspumat valul - peste vârfuri cronc nit fumée sur les collines moar pu in la mal de mare moart scrâ net de joag r cochilii negre *la feuille dansante bois rétrocédé - lu ii de lemnse couche dans le sentier blanche la vague - échos de croassements la spartul târguluipour mourir un peu. au bord d’une mer morte crissement de scie strân i în remorc des coquilles noires copil descul cu vaca * *clepsidr de nori - * muntele-albastru at la p scutnisipul plajei cerne cântecul frunzei rece umbra corbului -pustietate în vântul de octombre - les chevaux de bois gr besc pasul après la douzième nuitclepsidre des nuages - cut poetul jetés dans le carle sable de la grève la montagne bleue noire dans le champ aride un gossecrie solitude le chant de la feuille l’ombre du corbeau glisse - nu-pieds garde sa vache dans le doux vent d’octobre - faut se dép cher... * muet le poètecade o frunz - *pisica prinde-n gheare * zboar cocorii -umbra zborului la moartea frunzei pe deal cocenii-n stoguri i vân t vântultombe une feuille rouge durea-n s rb toare -le chat attrape de ses griffes ip t de cocori s’en vont les cigognes - lesl’ombre du vol meules dans le blanc brouillard morte la feuille - et violet le vent la forêt est en fête long cri des oiseaux

28 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Gavril MOISALA RMURE DE MARE ti în inima mea o pas re vie, Ne-ascundem de soare i de furtun Ce-mi poart iubirea, prin lumea pustie. Sperând c odat vom fi învia i, i mai aduci aminte de-o sear ,Când marea se ascundea printre fluturi, i mai aduci aminte de-o var , ut m caii verzi prin ierburi de lunCând noi încol eam în s ruturi, Când sângele în noi îl sim eam o povar ? i murim rând pe rând, tot nemângâia i.Ca un bob, într-un spic de secar . Noi încol eam amândoi în s ruturi, Uit m c via a e-o zbatere-n vântTe c utam prin lanuri de soare, Pe faleze pustii, pierdu i ca doi fluturi. Un geam t i-un vis sugrumat de un dor,Prin cuiburi de p ri i ochiuri de zare, Mor macii tri ti în lanuri de uitare Ne punem credin a-ntr-un singur cuvânt te ascund c-un gând de ispit , i-n ochi de pesc ru i, f cru are, i murim lini ti i, cu acela i fior.Printre stelele nop ii, prin iarba cosit . Ne-ndep rt m încet-încet de maluri Plâng caii s lbatici prin ierburi de lun te îmbrac în maci i-n trandafiri Purta i mereu de ale vie ii valuri. Via a râzând, cu stele ne plou , curgi prin mine cald i s respiri, Murim pe rând c-o ve nic visare, Suntem ni te umbre cu chip de rânIzvor s -mi fii de via i speran Purta i de vânt, la câte-un rm de mare. Sub clopotul vremii, ni te picuri de rou .Când Dumnezeu se duce în vacan . SUB CLOPOTUL VREMII CAUT mori cu mine-n fiecare searÎntr-un lan necosit de secar , Plâng caii în ierburi de lun prof. Doina Dr gu Strivind sub copite perle de rou , te dezbrac timid ca pe-o jun Prin r cini, p mânturi de hum Pe cai nev zu iSear de sear , de rochii de lun . Ne curg lini tite, cu stele, când plou . Spre uimirea speran elor mele Prins de un cer de gânduri te fr mânt cu dor ca pe-o pâine Ni-s t lpile arse-n ulcioare de lut, De flac ra doruluiLumin s -mi fii pentru ziua de mâine, Frunzele toamnei amiros a t mâie De o lume neîn eleas De o lacrim de dor te ard f mil în orice cuvânt i urc -n icoane de lacrimi t cut, De neputin a cuprinderiiCa pe-o mireasm purtat de vânt. În sufletul nostru pe veci s r mâie. De lumea dinafar De gânduri de îndoieliTu miroseai a iad, amiroseai a rai Ne arde-ntunericul nop ii-n c lcâi De valuri de luminA tot ce nu tiu i tu nu tiai, Prin vise umbl m cu acela i mister, Ca pas rea ceruluiMiroseai a t mâie i-a sfânt Ne-apas pe umeri p catul dintâiA tot ce nu tiu i ce m -nsp imânt . form i murim mul umi i, cu un petic de cer. Dincolo de mine preschimb În raport de lumin Între cer i cuvânt Cu ochii care v d Dincolo de t cere În cel ce caut Un drum de încântare Pentru o femeie Permanent i pretutindeni Ce arde în cântec parfum inuire i durat . Camil Ressu - Peisaj Cu bold, titlurile unor poezii din vol. ,,Timpul dintre valuri de lumin ”, de Doina Dr gu , Editura ,,Scrisul Românesc”, Craiova, 2014.

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 29Florentin SMARANDACHE (SUA)* Personalit ile controversate sunt mai inte- * Ceea ce nu- i place... de aia nu scapi! * Acum orice înjur pe oricine, mai ales înresante i deseori reinterpretate. Pe când per- * O excursie foarte... „zbur toare”... tot s rind jungla Internetului.sonalit ile plate (fie numai negative, fie nu- dintr-un avion într-altul... * Orice lucru în exces are efecte negative.mai positive) devin monotone. Totu i, rein- * Femeile blonde sunt mai frumoase, femeile * Doi oameni dac r mân pe p mânt, i unulterpretarea pozitiv a celor negative, i nega- brunete mai sexi. tot vrea s fie ef.tiv a celor pozitive a curiozitatea publi- * Am vizitat atâtea în lumea asta... c nu-mi * Nu e nimeni de neînlocuit.cului. pare r u c mor... * Sistemul te corupe.* Cea mai sigur , în aceast societate super- * Dup ce înve i o limb , începi s-o iube ti. * Prime ti câte o palm de la via .cibernetizat i electronizat , este nesiguran- * toria înseamn cunoa tere. * Pentru a se men ine echilibrul, trebuie sa. De unde i studiul acestor neutrosofice... * De ce jurnal „instantaneu”? Pentru ca senti- existe mereu p i antagoniste dar i neutre.* Te-ai n scut singur, mori singur. mentele s fie proaspete, nealterate, nefabri- * O persoan cu care stai î i umple via a.* E anormal s pretinzi c nu vei avea e ecuri. cate.* Demne de neluat în seam ! * Bucuria unora se realizeaz prin suferin a aceasta, e ti gol.* Caracati a are creiere i în picioare. altora. * Când ai plecat, mi-ai luat dragostea cu tine...* fii conectat la Univers... * Echilibru înseamn neutralitate/neutro- * Exist ceva f început i f sfâr it?* trâne ea e frumoas când e ti în familie: sofie. [Timpul ??]cu nevast , copii, nepo i. Dar singur... e urât . * Afi mereu în lupt înseamn a te perfec iona * La bucurie vin to i în speran a de vreun* ie i naiba la pensie din toate! Ca o nou continuu. câ tig, dar la necaz te las to i.via ... în afara vie ii. * Fiecare conducere î i creaz mijloacele ei * În extrema economie de pia , suntem lega i* Dac î i dore ti, iar î i dore ti pân ajungi de constrângere. de job ca iobagul de glie...la un punct când nu i se mai poate împlini i * Omul vrednic când munce te se odihne te. * N-am de ce s m -mpac cu el... pentru castfel devii nefericit. * Mersul pe jos face piciorul frumos (proverb). nu ne-am certat!* Democra ie n-a existat. Au încercat grecii * Te trage a a la buturug (proverb). * Cel care vede în <A> pe <nonA> este i n-au reu it. * ti bun, te-njur lumea. E ti al dracu, tot în elept.* Cei cu putere vor s domine i nu pot te-njur . Atunci... s tii de ce te-njur ! * m las de crea ie înseamn s mor.domina dac nu- i impun ideologia lor. * Cu cât e ti mai bun, cu-atât te-njur mai * tiu c sunt plin de p cate, dar cei care m* Toat societatea este o manipulare. A a-i tare! critic m dep esc.fiin a uman . * Pe viu l-acoper hârtia i pe mort p mântul. * Bucuria unora, din p cate, se realizeaz pe* Decât sa joci bine i s iei b taie, mai * Mai e i pl cerea de a putea cump ra... nu nenorocirea altora.degrab s joci prost i s câ tigi. doar cump turile în sine. * Exist un echilibru în natur : ceea ce faci* E u or s critici pe altul, dar vezi-te întâi pe * Ce e r u pentru unul este bun pentru altul. cuiva, se va întoarce împotriva ta.tine. * Carte mult nu se cere / Prost s fii, s ai * i cuno ti limitele... i s nu le for ezi...* În Germania tr ie ti pentru a munci. În alte putere! (folclor) * Tr tura contradictorie este sarea i * Nu e bine cu du mani, dar nu e bine nici piperul care trebuie unei personalit i pentru ri, munce ti pentru a tr i. a fi mai interesant .* Este greu de inut pasul cu explozia du mani. * Nimic i nimeni nu este invulnerabil. tiin ific . * Ai dreptate, dar depinde cin’ i-o d . * fii cel mai bun prieten al t u.* Te sim i mic, dep it de o realitate (... fan- * Noi ne ducem, ideile noastre r mân... * Fiecare om trebuie s i cunoasc m sura.tastic !), neputincios, gata s abandonezi. * Boal cu care s mori, nu boal de care s * Problemele mici degenereaz în problemeTrebuiesc f cute eforturi disperate pentru a mori. mari.te informa i, apoi, a m ri sau a contribui, * i dep ti condi ia. * O mare personalitate nu poate s nu comit * Omul este întotdeauna în conflict cu el abuzuri... car câte pu in, la minunile lumii. însu i. * Dup patruzeci de ani îmb trâne ti de dou* Cum va ar ta societatea peste un mileniu? * Dorin a este mama nenorocirii. ori mai repede...Probabil, nici nu ne putem imagina! Ni s-ar * Mâncarea e fudulie, b utura e unde e. * Fiecare sfâr te tinzând spre ceea ce nu * Adev rul î i zburle te p rul. poate! rea ireal... s ne conduc ... obiectele... * Gr bit i agitat... Aceasta-i starea mea de * Întotdeauna, când se trece de la o societate* a e via a: necazul unora este bucuria nestare! la alta, apare o categorie de mul umi i, unaaltora... i invers. * Fiecare loc î i are frumuse ile lui - oricât de de nemul umi i i alta de indiferen i.* Du manii te men in în form . urât ar p rea... [Ca în mul imea neutrosofic .]* Am pierdut ce nu aveam...* Treci de la form la... lipsa de form ...

30 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Daniel MARIANPoetul viselor trezite Arta poetic este un concept cu un ca- timpului, gândului, somnului i visului: „nu un caz timpul poetului, care oricum e groaznicracter normativ, specific esteticii ce de- tiu cum ai f cut somnul/ doar eu n-am dormit pe bune chiar dac fericit de multe ori de-semneaz un ansamblu de reguli i norme deloc/ privind r ul/ am fost paznic sub fe- vreme ca i de atâtea ori târzii: „Ce s i spunprivind „na terea” sau facerea poeziei, ori în reastr // noaptea vârsase lini te/ luna gal-general tehnica literaturii. Dibran Demaku ben de sus privea/ în col de strad un om/ a de diminea / s i spun sau s tac/ pevine în fa a noastr cu poeme scurte i bune steaua sa polar o m surase” (Insomnie). irisul ochiului o pic tur de brum / i toamnaca inspira ie pentru pictori: „amurg purpuriu care s-a a ezat între noi” (Toamna între noi).din septembrie/ inundat în culorile razelor Geografiei sufletului nu-i lipse te ele-de soare/ visul de odinioar a prins aripi/ un mentul erotic al sensibilit ii. Vajnic „Trezit”, Polite ea spiritului const în a gândicurcubeu într-un col de cer” (Peisaj). Sau: îndr znesc a spune, poetul se deconspir lucruri oneste i delicate. Dibran Demaku nucând se-mpart drumurile vie ii/ în insula din din acea intimitate neao pornit c n-ar fi este numai poetul viselor i al timpului, ci iItaka sau Kreta/ adev rului i-se pr bu te avut altfel unde decât în inevitabila rela- al gândurilor, al medita iei. Cel mai mare darvisul” (Drumurile vie ii). tivitate: „ora dou a nop ii/ tu dormi nu-i al zeului este de a nu gândi gre it. Gândirea târziu/ în pentagrama cantatei/ elegia visului este cea mai înalt însu ire, iar în el ciunea Prin structura ei, lucrarea de fa nu este nostru// ora patru a dimine ii/ tu dormi i nu- const în a spune adev rul în conformitatededicat doar arti tilor ci i oamenilor de i târziu/ prin labirintul n ravului/ s-au topit cu natura, ascultând-o: „gândul porne te înrând. Într-un mod autentic, pornind din gân- visele noastre” (Trezit). E mult mai mult decât cale,/ i…într-o secund / se transform într-dire precum din suflet, poetul îmi inund o declara ie de dragoste, invelit cu un par- un vis/ pentru a se stinge/ sinei sale i sesufletul în „Geografia sufletului”, „închizând fum de emo ie. Aceasta ar putea fi stadiul spovede te” (Gândul). Poezia autorului estepor ile i u ile/ insulei tale ofilite prin timp/ declarativ al con tientiz rii împ irii întregii „alb ca nins de z pad / dulce ca surâs deîn vaporul speran elor s-au ars farurile/ por- lumi asumate din toate punctele cardinale i metafor / visat în palma de mân / r masnite spre tine prin lumin ” (Pornit înspre tine). aduse în registru propriu. log în inelul cununiei” (Visare) Pare a fi o tres rire spre rostire într-o alt fi fost tentat a zice c e vorba despre Albanezul din Germania vine în limbavalorizare a destinului uman într-un loc pro- un „atemporal”, când acolo iat cât de cu-fund-fecund, precum este Kosova. Se poate prins e de formula timpului în termenii s i român cu un proiect deosebit de elaborat,face un întreg Luvru i un deopotriv Ver- generici definitorii. Am început o idee aici i plin de imagina ie i sim ire, pe-oglinzi, pe-sailléss, cu imaginile tres rite din spa iul cu- vreau s o explicitez: nic ieri nu e în afar de oriunde, pe-aici. i, desigur, cum te-ai puteavintelor aranjate ca la un început ori chiar unde, tic ie doar probabilitatea din noi, se- ab ine s „nu tiu cuvântul dac va g si c -priveghi al sentimentelor trezite. Majoritatea cundele care ne duc mai departe sunt pentru rare/ s vin cu sinceritate pân la tine/ visulpoemelor reprezint fapte inspirate din istoria confundat s -l scoat la mal/ în speran a a- trebuie, timpul nu poate fi m surat, în nici prins pentru o iubire”, închegat spre ro- tund, întreg i perfect. Camil Ressu - Sat ardelenesc

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 31Dibran DEMAKU (Germania)Dibran Demaku s-a n scut la Arbri të Epërme (Arbria de Sus), comuna Drenas, unde a Traducere de Baki YMERIterminat coala elementar . Liceul l-a absolvit la Prishtina. În cadrul Universit ii dinPrishtina a studiat Literatura i Limba Albanez (Facultatea de Filologie). Timp de apte ut i pu în Cetateani a fost gazetar la Televiziunea din Prishtina (Programa pentru copii). Din anul 1993 bunicul meu fumeaz piptr ie te i creaz în Germania. A început s scrie când era elev, iar scrierile sale au ap rutîn toate ziarele i revistele de limba albanez din Prishtina, Scopie i Podgori a. Pân în într-un vis din zori -prezent a editat urm toarele c i: Copii i statui (poeme pentru cei mici), Povestirile geografie a sufletului meucet ii vechi (poezii pentru copii), Geografia clasei mele (poeme pentru copii), Vis alb(poem ilustrat pentru cei mici), Suflete vândute (povestiri), Para nu are coad (Poezii În privirea tasatirice), Via a fugind (povestiri), În p mântul nostru (novel ), Departe (poezii),Singur tate (novel ), Spovedanii din via (povestiri). Geografia sufletului (volumbilingv de poeme în albaneza i româna), este cea de-a dou sprezecelea carte care î i vedelumina tiparului în Bucure tiul rena centi tilor albanezi.Pornit înspre tine Te iubesc din zori în întuneric în privirea ta lacrima stinge setea într-o iubireînchinzând por ile i u ile dac a fi mai mult decât amic hoin rind visul se zbate-ntr-o stâncinsulei tale ofilit prin timp i a desfoi visele tale pe ambele maluri ale râului i c rile vechiîn vaporul speran elor în lumina soarelui f fric pupila ochiului certat de grijile mi toares-au ars farurile visul însiguratic râu se ceart cu noapteapornite spre tine prin lumin ... i spun c te iubesc... pân când voi porni spre insula ta ip t de durere Nu tiu… în zorile purpurii ale unei prim veri secolele se aprind în veghea meaeu tiu c pân la tine nu tiu cuvântul dac va g si c rare cenu a sufletului ars pân -n cântecmi-au pus multe piedici vin cu sinceritate pân la tine cal greu desfrânat de propriul tropâitca s apuc doar umbra ta frumuse e adorat r mas z log în prago via nu-mi ajunge visul confundat s -l scoat la mal în speran a aprins pentru o iubire În el ciunevis str puns m prinde noapteasperan a rupt r sare ziua Pe buzele tale nu fusese-n el ciune scumpa meaprin labirintul vie ii în el ciunea trebuie s aib alt fanimic nu se ob ine am citit toate poeziile tale atunci când intr în visul meucu ip t de durere... din prima pân la ultima pagin tu ai p sit deja vechea iubire… parc toate erau pentru mine n-a fi g sit lini te i pace...Trezit ...am blestemat destinul dublu Insomnie nu fusesem în visele taleora dou a nop ii nu tiu cum ai dormittu dormi nu-i târziu cel pu?in în amintiri a fi fost cel eu nu am pututîn pentagrama cantatei care a supt necatarul buzelor tale...elegia visului nostru am privit râul Geografia sufletului am fost paznic sub fereastrora patru a dimine ii un est i o pâine noaptea vârsase lini tetu dormi i nu-i târziu glasul fluierului într-un deal luna galben de sus priveaprin labirintul n ravului la col de strad un oms-au topit visele noastre… pad alb ca o cu pe munte steaua sa polar o m surase... cântecul fecioarelor în livadÎn mijloc… Suflete te apa râului curge sub podpe valea pieptului t u raze de soare peste pietre nu e important daca ne vom atinge i alunec o pic tur de brum cu buzele cu limba sau cu degetele cuib de p ri de vulturi în plop important este c ne vom ardevisul s-a strecurat în col râs de prunc trezit în leag n suflete te într-un vis f sfâr it...dou maluri în mijloc…

32 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Emanuel POPE (Anglia)sub atâtea m ri ne loveau Colosul valurileSub atâtea m ri la dreapta ap Voi nu v-a i petrecut cu mine nop ilenumai distan e la stânga ap pe aceste în imisub atâtea ape el înjura i din spinarea acestui uria de fiernumai noroi se-mpiedica n-a i privit cu mândria celui ce n-are ce pierdemergeam amândoi lupta cu ele spre bolta de stele.prin s lile goale la dreapta ap N-a i dormit în bra ele sale proteja iîngenunchea i aproape la stânga ap de întuneric i nu v-a i trezitîn sil pe unele le mustra la kilometri distan de cas ,respirând greu pe altele le acoperea cu inima lui bun cu spaima unei zile noi.unul în altu’ Tensiunea din osatura lui voi n-a i sim it-o,cu fe e lungi dea cu vorbele mele i n-a i v zut nici aburul ridicându-seceara stâlpilor de lumânare se izbea de silabe în zori din carnea saaerul ni se lipise de spate la dreapta ap i de zidul înc perilor joase la stânga ap efort cu aripi de înger. auzeam lumina cum se frânge ca vreascul Voi nu i-a i auzit scrâ netul m selelor stignit pe tavan cineva picta cerul în jurul lui de o el în soarele verii de august,cu smoal ...de i-l salutau vechi galioane i nu i-a i admirat modul de-a purta,din penel picura de i mai primea din trecut scrisori de iubireimobilul nu era înc dat în folosin de i cu noaptea trecând un cuvânt, maiestuos,se lucra la detalii sirene-i opteau duios pe la gene. ora ul ca-ntr-o palm de sfântla izola ii peste m ri de cea .la instala ii aprins Nu v-a i lipit obrazul umezit de fruntea sageana lumii mu ca cu team i n-a i ascultat ecoul ce-l ad poste tezilele se uscau nesp late pe marginea scrumierei pântecul s u de ani buni ca pe o ispitpe mal privind însingurarea serii.ca sacii uitase de toat sila i mila aprins Nu v-a i întrebat de unde i pân underând pe rând pe marginea scrumierei i se poate întinde a teptarea,uitate mirosind a p mânt reav n i a moa te dar nici via a i nici dac din umerii lui,femeile i ele de sfin i poezia, ar putea zbura pentru totdeauna,„Odat apele mergeau nu era zi în care s nu-i strig cât m ineau cel mai bine.bra la bra cu poemul pieptul i gura: Voi n-a i ascultat zbuciumul râului i vara pe bulevarde vedeai „bo orog senil, nu- i mai bate joc! de lumin curgând prin inima sa.o mare de umbrelu e albastre” fumeaz -m ori stinge-m odat cu De aceea acest poem nu v apar ine!îi spuneam asta cât s nu moar de foame pompieristica ta cântare de îngeri” El r mâne poemul unei singure iubirisau de ru ine se pref cea c n-aude cu tot ce a cuprins sau nu poezia din el,dracu tie ce era mai r u eu eram sigur de vocea mea -iubirea i prietenia dintre un pui de omel da semne de oboseal el nu zicea nici cârc i uria ul s u de fier -din ce în ce mai des se-ncurca în lucruri de i locuiam în aceea i odaie. poezia aceasta, Chiar i cei mai înc âna i dintre noi via a mea, runte în elegeau cum vine treaba asta ca un zmeu de hârtie,de fric eu m rugam cu figurile de stil i cu reinventarea înînl untrul lui cu a frumuse ii lumii; torind printre toate lucrurile pierdute,ca un pe te în alt pe te ardeam neauzi i to i, ...abia de te z re ti de aici i când nu plângeam batjocori i, min i, în chinuri i mai c a râde i de tine ne tiutori pân la demen - ca un nu-dai-doi-bani-pe-el ce sunt - temeam de via a lui emo iile ne p seau i ele dac n-a privi cu inima-mi strâns de milde via a mea ca un abur se ridicau din carnea noastr i fric la f ptura prietenului meu,de via a lumii toat având aerul jignit al unor poeme ucise.asta ne îngreuna mersul înainte ezat ferm, drept pe picioarele sale, i-n plus din aval, ca un uria podrejectate sucit peste moarte.

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 33Marta E{ANUDecaniada antologiilor - vis @mî plinit La Editura PIM, Ia i, 2016, a fost publicat recent volumul Mai apoi, la coal , am în eles c cenaclul de r spândire a ceeaDecaniada antologiilor - vis împlinit de Ion N. Oprea, o sinteza ce scriseser Ion Creang sau Mihai Eminescu, Petre Ispirescu saureferitoare la primele zece c i din seria poezie i proz scurt , cu Calistrat Hoga , om de prin p ile noastre, era i portul spuselor lorparticiparea de autori, circa 50. de la unul la altul. Cite te tu, îmi dai cartea i mie, iar eu o dau mai departe...” O carte este un semn, un semn al celor ce se duc pentru cei ce vindin urm . Un astfel de semn a dorit creatorul „Cenaclului la distan ”, Când a promovat la liceu, INO a întâlnit adev ratul Cenaclu literard-l Ion N. Oprea s lase posterit ii, ca un semn de d ruire, iubire i la Biblioteca Stroe Belloescu din Bârlad, unde î i desf ura întâlnirilerespect pentru semeni. de lucru Cenaclul literar „Al. Vlahu ”, cenaclu la care a fost nelipsit pe toat perioada colii. Prima carte-cenaclu, la care trio-ul Ion N. Oprea - Ana Dumitrescu- Constantin Hu anu m-a antrenat, a fost una cu o tem ampl i Pentru acest profesionist de excep ie, intelectual prin voca ie,foarte generoas : prietenia. cartea a fost „dragoste la prima vedere” i a r mas, pân ast zi, pa- siunea vie ii. Aceast pasiune l-a condus spre ini ierea i coordonarea Acest trio f de pereche de altfel, s-a sudat în timp tot pe baz proiectului ce a ajuns ast zi la cea de-a zecea carte tip rit , proiectde prietenie, o prietenie de poveste care s-a perpetuat i printre ce se eviden iaz prin dou valen e importante: cultural i educativ .membrii cenaclului, care, cu fiecare nou carte, se simt tot mai aproape i devin mai suda i suflete te. Ast zi, când, din p cate, cultura nu mai reprezint o valoare, valen a educativ a proiectului este foarte important . Despre prietenie s-au spus, în decursul timpurilor, mii i mii decuvinte, s-au scris mii i mii de pagini i mai este loc pentru multe, Noianul de c i pe care INO le-a publicat pân acum i care îifoarte multe înc nespuse i nescrise... asigur , domniei-sale, împreun cu colaboratorii apropia i, i aici îi nominalizez, iar i, la loc de cinste, pe prof. Ana Dumitrescu i pe Prietenia este lucrul cel mai greu de explicat. Ea nu face obiectul Constantin Hu anu, tehnoredactorul c ii, un întreg „colan” formatvreunei discipline din aria curricular a înv mântului preuniversitar din stropi de ve nicie i... desigur iragul va mai cre te mult prin al - i deci nu se înva la coal . i totu i spiritul prieteniei este imprimat turarea viitoarelor volume ce stau s vad lumina tiparului curând,prin educa ia de acas , dat de p rin i sau apoi prin cea inoculat curând...instinctiv i nu prin program colar de c tre educatori, înv tori i profesori. Dac îns n-ai înv at ce înseamn prietenia, înseamn Dac ai un prieten, spune-i c îi vrei doar binele, c este pre ios în ochii t i. Dar mai presus de toate spune-i c poate conta oricând nu ai înv at nimic în via . Prietenia presupune armonioase rela ii pe tine. Aceasta consider eu c este, de fapt, esen a adev ratei prie-interumane care conduc la o comuniune de idei i fapte. tenii i în acest context to i cei prezen i în filele c ii-cenaclu „Cu Prieteni, despre Prietenie” au r spuns DA i la urm toarele invita ii Acum, când „cartea-cenaclu” a împlinit deja 10 numere, ne d m ale scriitorului Ion N. Oprea, c tre „esen i transcenden ”, c treseama c de o astfel de comuniune este vorba i-n ac iunea pornit cuvântul scris ce îmbog te patrimoniul editorial prin acte de cul-de scriitorul Ion N. Oprea, „patriarhul pentru care crea ia nu are tur adev rat ce vor d inui vremurilor i vremii... Ei î i îndeplinescvârst ” i sus inut de colaboratorii s i apropia i. Tematica divers , astfel, a a cum spunea scriitorul H. Ibsen, „prima datorie a omului ipropus de ei, prezint un interes deosebit ast zi, în societatea anume aceea de a fi el însu i”.româneasc bulversat de neprietenie, ur i vulgarit i. „Darul vie ii: DRAGOSTEA” este al patrulea volum coordonat i Fiecare dintre autorii volumelor-antologie au, în mod firesc, un realizat de jurnalistul Ion N. Oprea în seria antologie de proz scurt ,anumit mod personal de abordare a subiectului propus i de inter- serie reprezentând un „buchet” ce înm nuncheaz scrieri pe temepretare a lui, dar firul conduc tor este legat, desigur, de acest subiect anterior propuse i agreate de to i cei ale c ror lucr ri literare se i în filele care se adun sunt scrieri alc tuite cu har i cu gând bun reg sesc între coper ile acestor „volume-cenaclu”. Ap rut la Edituracare vor traversa timpul i vor d inui. PIM Ia i, în anul 2014, volumul cuprinde, a a cum de altfel ne i precizeaz coordonatorul s u în prefa a ce poart titlul „Colegial ”, Acum, la „decaniada antologiilor”, cartea-cenaclu a ajuns la ceas o mare diversitate de specii literare: eseuri, reportaje, interviuri, re-de bilan i se cuvin aprecieri i vorbe de recuno tin pentru ini i- cenzii, descrieri narative bazate pe fapte reale sau imaginare, poezii,atorii ei. toate ilustrând DRAGOSTEA, cel mai mare dar al vie ii. Dragul de carte al lui Ion N. Oprea, INO, pentru prieteni, coordo- Parafrazându-l pe istoricul Adrian Cioroianu, care ne îndeamnnatorul proiectului „CARTEA, ca CENACLU”, d ruirea sa pentru mereu s nu uit m c „istoria r mâne cea mai frumoas poveste”,cuvântul scris i curiozitatea mereu crescând pentru citirea lui, vin putem afirma c i dragostea este cea mai frumoas poveste, o po-de mult, din anii copil riei în casa p rinteasc din Pripone tii Tutovei. veste început chiar de la na tere c ci „din iubire ne-am n scut” iIat ce m rturise te INO, referitor la aceasta, în paginile intitulate continuat pe tot parcursul vie ii în multiple forme de manifestare:„A vrea s spun ceva...”: „Am iubit cartea, am îndr git-o i am c - dragostea fa de p rin i i copii, fa de profesori, fa de natur ,utat-o de când nu o aveam, c p rin ii pu in tiutori de carte scris fa de cei care ne sunt aproape zi de zi i pas cu pas pe întortocheatelenu aveau bibliotec , la noi acas . Circula cartea vorb -vorb iar... laclac iarna erau momente când literatura zbura de la unul la altul,printre culeg torii ei num rându-ne i noi copiii... care am re inutcâte ceva.

34 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 ri ale vie ii, dragostea fa de Creatorul divin i de credin a str - „esen a vie ii i a legii cre tine este dragostea; to i purt m în sufletulmo easc , dragostea de neam, ar i limb , dragostea fa de un nostru o dorin imens de iubire i asta pentru c înc de la na teresuflet pereche, dragostea ca fundament al vie ii de familie, dragostea primim în dar iubire”.ca fir conduc tor al filmului vie ii fiec ruia dintre noi... În contextulgeneral al con tientiz rii efemerit ii existen ei umane i implicit al „Despre dragoste” î i intituleaz doctorul Aurel Constantin Panfilsentimentelor ce o înso esc, Gabriel Garcia Marquez ne m rturise te paginile incluse în acest volum, subliniind c de i suntem extrem de diferi i unii de al ii totu i în str fundul sufletelor noastre exist dra- „ar tr i mereu îndr gostit de dragoste” i „nu ar l sa s treac nici goste sub nenum rate forme, dar dorin a omului de a iubi i de a fio zi f a spune celor dragi c îi iube te” în dorin a de a demonstra iubit nu se poate împlini dac nu respect m dictonul lui Seneca: „Sioamenilor c „îmb trânesc atunci când nu se mai îndr gostesc, când vis amari, ama - Dac vrei s fii iubit, iube te”nu mai iubesc...” Cuvintele unui cunoscut cântec ne confirm ceea ce tim deja Despre dragoste, iubire i amor ne vorbe te scriitorul Vasile Filip to i cei trecu i prin dureroase experien e de via i în special prinîn paginile intitulate „Despre dragoste - la timpul prezent” exprimându- pierderea celor dragi: „De singur tate n-ai s g se ti un om prea i, în frumoase i pilduitoare cuvinte, credin a c „Aceast triad fericit... De singur tate grea e noaptea, grele-s zilele...”mai ade, înc , la temelia lumii i ea nu impune nici grani e nici dis-crimin ri. Singura regul , dat de substan a sentimentului, adic a Poetul i prozatorul Ioan Gr mad din Câmpulung Moldovenescpurit ii lui, eviden iaz faptul c a a cum tinere ea nu e cuvântul se refer la dragoste ca elixir al vie ii, subliniind c acestui minunatcelor care o au, tot a a b trâne ea nu este un handicap; ea este o sentiment îi datoreaz cele mai frumoase momente ale vie ii pe carestare, nu o povar , chiar dac unii i al ii o socot astfel” le-a tr it i le tr ie te cu toat intensitatea. Amintindu- i de cartea „Trandafirii negri” a scriitorului arab I. Djamel, carte citit cu mul i Cunoscutul publicist Ion N. Oprea a adunat, în jurul tematicii ani în urm , Ioan Gr mad ne red urm toarele rânduri ce con inpropuse, autori de vârste, profesii i preocup ri diverse, dar care au mult adev r: „Cine crede c poate s g seasc totul perfect în dra-în comun dragostea pentru cuvântul scris, ceea ce constituie cea goste, nu va avea parte de o dragoste adev rat niciodat ”mai autentic i palpabil dovad c „omul se poate d rui crea iei dela tinere e pân la adânci b trâne i, cu respectul anilor pe care i-a „Dragostea este o bibliotec de sentimente” spune scriitorulparcurs în via ”. Radu Cârneci i din aceast bibliotec nu poate lipsi sentimentul iubirii fa de locurile natale, fa de locurile de obâr ie i fa de Maestrul Radu Beligan afirma, la aniversarea a 95 de ani de via : prietenii din copil rie. În paginile ce poart titlul „Câ i au norocul s„Cred c suntem pe p mânt pentru acest lucru unic, s iubim. Repet o întâlneasc ?”, d-na dr. Teona Scopos define te succint dragosteaadesea celor ce vor s m asculte... iubi i ce vre i, dar iubi i!” i vorbe te despre întâlnirea providen ial c-un suflet pereche, cu jum tatea sufletului: „Dragostea înseamn încredere i respect, pu- De-a lungul vie ii, florile cele mai frumoase, flori perene, sunt terea de a în elege via a cu tot ce înseamn ea, cu frumos i urât, cudragostea, iertarea, speran a, r bdarea, aprecierea i bun tatea... bune i rele, recunoscând în partener calit i i defecte, ajutându-l iEle trebuiesc oferite zilnic, mereu i mereu, prin ele ne îmbog im sprijinindu-l necondi ionat.continuu i îi îmbog im i pe cei apropia i nou . Când destinul î i scoate în cale jum tatea fiin ei i sufletului, e ti Urm rind via a omului în paralel cu înv tura cre tin , Marian binecuvântat. Devii mai bun, mai în elept, mai profund. G se ti înMalciu spune c putem lesne observa c firul comun îl constituie miezul t u de om puteri i tr iri neb nuite. Prezen a celuilalt te în-dragostea. În paginile intitulate „Darul iubirii”, autorul ne arat c nobileaz . Te sim i cu rost sub soare. Munce ti cu tragere de inim , respiri mai viu, te hr ne ti cu propriile tr iri, te încarci cu speran e de Camil Ressu - ncu bine i mai bine, te sim i Om normal i împlinit”. Despre iubirea fa de Dumnezeu, doctori a poet afirm : „Indiferent pe ce t râm ne na tem, sub ce credin sau obiceiuri, prezen a lui Dumnezeu în su- flet înnobileaz . Dumnezeu ne-a dat tuturor minte i suflet. Depinde de noi cum tim s în elegem asta. i nu frica de Dumnezeu trebuie înfrâng în noi r ul, ci dragostea fa de El. Prezen a Lui s ne lumineze mintea i s ne înc lzeasc inima pentru o via în cinste. Recunoa tem sau nu, nimic nu exist f Dumnezeu. Exist în noi i în afara noastr , c uzindu-ne, veghindu-ne, ocrotindu-ne. Trebuie putem în elege i sim i asta. Dragostea de Dumnezeu, dragostea de frumos i cinstit, încrederea în propriul miez, ne c uzesc pa ii prin destin. Dragostea este o binecuvântare pentru a nu ne sim i singuri niciodat , pentru a ne în elege rostul pe p mânt i soarta zit fiec ruia dintre noi.” „Dragostea... B i de inim pentru dureri de cap. Sentimentul care vine în galop i dispare în vârful picioarelor” - spun în elepte vorbe din popor. Cu trecerea anilor „în elep indu-ne” ne d m seama c „nu con- teaz cu adev rat ce bog ii sau valori materiale am avut în via , ci persoana care ne-a fost al turi la trecerea noastr prin via ”. În leg tur cu subiectul acestui volum rememorându-mi etapele vie ii cu imensul regret c „jum tatea sufletului” nu-mi mai este al turi pot afirma cu deplin convingere c m-am bucurat de mult pre uire i iubire, uneori poate chiar mai mult decât meritam, din partea celui pe care destinul mi l-a h zit s -mi fie al turi de-a lungul celor peste 38 de ani de c snicie, de via împreun la bine i la greu, în adev rat dragoste îngem nat cu în elegere i prietenie. Citându-l pe Victor Hugo, pot spune c cea mai mare bucurie a

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 35vie ii este s fii convins c e ti iubit i s d rui, la rândul t u iubire. mai demn , mai dreapt , mai bogat material i spiritual.”Iubesc oamenii de la care am ce înv a, oamenii calzi, buni care i-au Autorul acestor gânduri consider c , de fapt, via a este o sum strat sufletul tandru de copil, care au o frumuse e interioar deo- de înf ptuiri - materiale sau spirituale - prin care omul se înve nice te;sebit ce-i face s merite cu adev rat s fie pre ui i i iubi i. mâne viu în con tiin a urma ilor, care îl pomenesc din genera ie în Am g sit în spa iul virtual ni te cuvinte care ar trebui s ne dea genera ie. Iar trofeul este tocmai via a împlinit cu fapte bune i cude gândit tuturor referitor la modul cum ne tr im clipele vie ii: „Uit m lucr ri tuturor folositoare. tr im pentru c suntem prea ocupa i s exist m. Uit m s fim ve- deschidem i noi ferestrele larg c tre dragoste, prietenie, c treseli pentru c îi l m pe al ii s ne indispun . Uit m s fim ferici i cu orice form a frumosului spiritual i material care poate s ne bucureceea ce avem pentru c suntem prea concentra i pe ceea ce nu avem. i s ne înnobileze mintea i sufletul. Probabil c Dumnezeu ne trimiteUit m s râdem cu poft , s plângem de bucurie, s spunem în via persoanele potrivite, în momentele potrivite pentru a ne aju-„mul umesc”, „te rog”, „iart -m ”, „te iubesc”... Uit m s leg m prie- ta s dep im anumite etape, pentru a ne ajuta s evolu m, pentru atenii i s le men inem. Uit m s zâmbim, s privim cu duio ie, s ne ajuta s înv m ceea ce trebuie, s ne reg sim, s iert m, s iubim...mângâiem, s îmbr m... Uit m s iert m, uit m s iubim.” „Via a, pân la urm , e o art ” men ioneaz d-na dr. Teona Scopos. Iar mesajul transmis este edificator: „Dac po i s i tr ie ti via a „Dac îi cuno ti sensul, mergi cu ea, prin ea, modelând-o i mode-cu iubire, bucurie i umor atunci ai învins. Iube te oamenii dragi lându-te. Dac o po i st pâni, po i realiza mult, chiar într-o viaînainte de a-i pierde. Ai o singur via . Iube te-o în timp ce o tr ie ti!” scurt . Dac te cople te, devine o povar ...” Scriind filele intitulate „Via a, un „Exist a a cum sunt, înconjurat de tot ce via a mea, de Parcurgând filele volumului „Darul vie ii: Dragostea”, am apreciat ieri, de azi i de mâine, îmi poate da. Ce mai, via a e totul, de toate...”rândurile scrise de to i cei ce i-au adus contribu ia la alc tuirea lui.În bun parte gândurile mele au rezonat cu cele ale multora dintre ei. Prof. Gheorghe Clapa precizeaz : „Via a este cel mai subtil lucruApreciez în mod deosebit str daniile coordonatorului acestei serii care ni s-a putut întâmpla vreodat . Este o c torie pentru fericire...de antologii pe tem dat , de volume-cenaclu, i totodat roadele Cel ce are în via a lui parte de iubire, de sensibilitate, în elepciune,eforturilor sale i sunt în acela i gând cu scriitorul Vasile Filip, care frumuse e i energie i-a îndeplinit menirea pe p mânt. Fiecare este independent s i aleag stilul de via , s i impun propriile reguli rturise te în aceast privin : „Domnule, dar omul acesta (I.N.O. pentru c via a este un element atât de subiectiv încât nu se asea-cum îi spun prietenii) chiar nu mai are astâmp r?! Una-dou , maiscorne te i mai g se te câte ceva de f cut i de scris... Brava lui! cu nici una din formele de tr ire. Fiecare dintre noi este liberHai s punem i noi um rul, c merit !” Via a omului, oricât de multe i decoreze via a cu iubire, s tate, în elepciune i energie...”zile sau decenii num , ea pare tot doar o secund fa de nesfâr ita Personalit i, din trecut sau din prezent, ale c ror scrieri au fosteternitate.... i sunt „monumente perene de cuget i sim ire româneasc ” sunt evocate în amintirile semnate de dr. Iulia Gabriela erban, prof. dr. Fiecare via ascunde în interiorul ei i bune i rele, i bucurii i ing. Avram D. Tudosie, Stan M. Andrei, prof. Vasile Maftei, prof. C.necazuri, i succese i e ecuri, pentru c altfel nu am putea fi echili- Manoliu etc.bra i dac nu am trece prin toate. Adev rata tiin a vie ii const în Interesante scrieri despre c torii, despre oameni i locuri înc r-a tr i clipa, în a profita la maxim de ziua prezent , de Azi. i aceasta cate de istorie semneaz în volum prof. Camelia Nenciu, eleva M riapentru c Ieri e deja doar un vis, iar Mâine o viziune ce include în ea Stoicoci i Alexandra-Alina Niculescu.speran e, multe speran e... Ter etul vis-via -viziune compune efe- În „TrofeeleTimpului - Prin Roma Imperial ”, prof. Camelia Nenciumera noastr trecere p mânteasc ... ne vorbe te despre o c torie la Roma, ca despre o ini iere spiritual , un mod de în elegere a rolului marilor oameni în istorie. Autoarea Noua carte-cenaclu, pornit dintr-un vis al echipei de realizatori subliniaz c „întâlnirea cu Roma a fost un moment binecuvântat almobilizat i coordonat de împ timitul jurnalist Ion N. Oprea, adun vie ii sale, în care s-a ad pat la un izvor viu, f tor de istorie i ci-între file vise, pasiuni, tr iri, speran e din realitatea existen ei diurne viliza ie. Roma, Mama noastr , e o fidel oglind a celor de ieri cua multora dintre „cenacli tii la distan ” grupa i acum în jurul sin- splendorile, cu elanurile, cu tr turile lor nobile”.tagmei „Via , via ...” Dr. Aurel Constantin Panfil consider c adev ratele trofee, care i-au picurat în suflet mult satisfac ie, sunt c toriile sale prin ar i Adesea se spune: „Câ i oameni, atâtea pove ti de via ...” sau prin zeci i zeci de state ale lumii: „Minun iile naturii i cele f cute„Câ i oameni, atâtea necazuri adunate, atâtea vise spulberate dar de de mâna oamenilor, v zute la fa a locului, m-au transformat în unulasemenea... o gr mad de trofee i împliniri” dintre cei mai ferici i români; dar, pentru asta, trebuie s i dore ti, i plac , s te emo ioneze, dar s i ...po i! Mii de imagini fixate în Cartea „Via , via ..” cuprinde câte ceva din toate cele ale vie ii, minte i în albume le rev d mereu, retr iesc, cu satisfac ie, emo ii de a cum ne-au fost ele h zite de Dumnezeu cel Atotputernic i a a nedescris.”cum noi le-am tr it, încercând, uneori, cu tenacitate, dârzenie, perse- Toate filele din „Via , via ...”, din cartea-cenaclu ce poart acestveren s le îmbun im i s le perfec ion m. titlu, dar i din via a tr it diurn, sunt str tute de bucurii i triste i; de succese i e ecuri i citindu-le nu po i s nu reiei în gând versurile Profesorul Vasile Fetescu ne prezint via a în lumina unor inte- lui George Co buc: „O lupt -i via a; deci te lupt / Cu dragoste deresante aforisme, asigurându-ne c „Luminile i bucuriile vie ii din ea, cu dor.”inima omului izvor sc” i „Numai cei care au ajuns la în elegerea c Despre dorul de tot ce ar trebui s fie frumos i bun în via avia a e unic i scurt o pre uiesc a a cum se cuvine”. Cu convinge- noastr , dar care din p cate nu este a a, artista Oana Pellea scrie,rea c „Via a omului este doar o clip a timpului care curge de la ne- parc cu asentimentul tuturor membrilor cenaclului la distan : „Mi-început spre nesfâr it” profesorul ie ean descrie astfel etapele vie ii e foarte, foarte dor de frumos i de bun. / Mi-e dor de oameni delica inoastre: „Drumul pân la amiaza vie ii reprezint ascensiunea, urcu- i buni. / De oameni de tep i i genero i. / De educa ie i tradi ie. / ul, dup care începe, f s ne d m seama, coborâ ul. Între aceste Mi-e dor de bun sim i bun voin .”dou realit i se petrece via a noastr , cu bunele i cu relele ei”. Via a este clipa de eternitate dintre na tere i moarte i dup cum ne spune Robert Heinlein, într-o cugetare plin de adev r: „Ironia „Eu cred c via a este cel mai de pre dar divin, dincolo i dincoace suprem a vie ii este c nimeni nu scap din ea viu”de ea existând doar închipuirea” spune prof. Vasile Filip „ca atare,nu noi dispunem de existen a sau de dispari ia ei, rosturile noastrefiind doar cele care ne oblig la ocrotirea vie ii, indiferent de forma ei- un om, un pom, un fir de iarb , o floare, o pas re, orice alt vie u-itoare, o gâz , firul unui izvor (...) Avem dreptul la via . Dar avemdatoria nu numai de a ap ra via a, ci i de a o face mereu mai frumoas ,

36 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 Dac ar fi s adun în câteva cuvinte esen a tuturor scrierilor din define te satul tradi ional de odinioar ca o entitate social , a c reiaceast carte, cred c acestea ar fi: „Fiecare clip este o comoar , existen curgea lin, în concordan cu ritmicitatea anotimpurilor,pre uie te-o, i nu uita c este trec toare!” marcat de s rb torile anului, de momentele importante din via a fiec rui membru al colectivit ii -na tere, nunt , moarte... În timp, To i autorii c ii-cenaclu „Via , via ...”, prin minunatele cuvinte omul de la ar a fost silit de împrejur ri s se îndep rteze de matriceaale prof. Aurel Gheorghi , mul umesc coordonatorului lucr rii satului natal, s devin or ean, dar nu i-a uitat r cinile i poart„pentru uria ul efort, pe toate planurile, de a da via , anual, unor în suflet dorul acestora i chemarea str bunilor. Cauza dorului este neputin a de a da uit rii leg tura noastr cu începuturile, cu trezirea i de suflet, sum a unor colaboratori cu inim mare, pe care la via , cu familia i r cinile, cu primele lec ii practice despredomnia-sa s-a priceput s -i aleag i, mai ales, s -i antreneze la o iubire, prietenie, încredere, sinceritate, frumuse e, bine...”întreprindere cu valen e morale i etice inestimabile!” Sub semnul florii de „Nu m uita” multe amintiri personale r zbat De asemenea i Ioan Gr mad , întemeietorul Muzeului etnografic prin timp, peste decenii, spune dr. Iulia Gabriela erban, care m r-din Câmpulung Moldovenesc subliniaz i apreciaz meritul incon- turise te c a crescut într-o cas a florii de „Nu m uita!”: „Nu mtestabil al jurnalistului Ion N. Oprea de a- i mobiliza colaboratorii i uita” a devenit treptat în sufletul meu un simbol al civiliza iei, al„F nicio rezerv , spune el, îl consider un deschiz tor de drumuri, progresului, spiritual, înalt, nobil - al purit ii, al bunelor configura ii,în realizarea volumelor cu mai mul i autori, care înseamn mai multe o atrac ie, o motiva ie, un model, confort i siguran . Târziu am în-opinii, p reri, experien e proprii sau ale semenilor no tri.” eles c reprezenta o ini iere, un statut, o condi ie social , apartenen a la un stil de via ...” O nou carte-cenaclu, a IX-a, dac am num rat eu bine în noianul ilor ini iate i coordonate de prolificul jurnalist Ion N. Oprea, a Prof. Traian Nistiriuc-Ivanciu prezint , în poezia „Cum a putea zut lumina tiparului la Editura PIM din Ia i. Pân acum, afirm Ion uita?!”, suferin a grea a neuit rii, suferin ce ne bântuie pe to iN. Oprea în filele ce in loc de prefa i sunt intitulate foarte sugestiv dup pierderea dragilor no tri, dragi.„Tezaurul min ilor în antologii”, cenacli tii au oferit cititorilor antologiitot mai bogate în con inut, modele de profesionalism, care contribuie Mircea Popescu a apelat la ajutorul DEX-ului i a aflat defini iala actul de cultur autentic . Aceste antologii sunt nu numai o colec ie uit rii dat de speciali tii din domeniul lingvistic. Îndemnându-nede texte ci scrieri pornite din inim i suflet pentru cititori. „S nu uit m de uitare” autorul subliniaz c uitarea „ne ajut s În deschiderea c ii, prof. Vasile Ghica, în rândurile ce poart dep im mai u or anumite momente atunci când trecem printr-odramtitlul „B dia Ion, ilustrul meu cons tean” ni-l prezint pe I. N. Oprea cauzat de pierderea unei persoane apropiate sau când suferim înca pe un „om providen ial ale c rui lucr ri vor r mâne în veci, pentru urma unor evenimente care ne produc daune materiale. Acestea, sunt pietre de temelie, fermentul unor epoci i liantul dintre trecut desigur, nu se uit în totalitate, îns prin uitarea par ial se diminueaz i prezent”. mult din intensitatea emo iilor tr ite în acele momente, fapt ce ne Scriind despre nevoia întoarcerii la obâr ie, prof. Doina Dobrean ajut s ne continu m normal parcursul vie ii.” Camil Ressu - Odihna modelului În capitolul „Recurs la neuitare” prof.Aurel Gheorghi noteaz : „Nu uita s r mânem împreun în Cenaclul nostru (...) pentru men i- nerea pe mai departe a dialogului care s-a creat i se dovede te util i eficient (...). S nu se disipeze ceea ce am început, liantul care ne- a apropiat, indiferent de distan e, vârste, credin e sau profesii, în ineditul nostru Cenaclu literar de la distan ...” Olgu a Lunca u Trifan în „Pledoaria Neuit rii” noteaz despre rin i: „Cebine-i când, înc îi avem...! Cemare p cat, s nu-i pre uim! rut-mâna, mama mea! Dumnezeu s te ierte, tat l meu!” citând, foarte inspirat, emo ionantele spuse ale lui Emil Cioran: „Despre via nu se poate scrie decât cu un toc înmuiat în lacrimi.” Ec. Ioan Gr mad pledeaz , în rândurile urm toare, pentru neuitarea locurilor natale: „Oare cum a putea uita, ora ul meu natal, Câmpulungul Bucovinei, în care locuiesc i care a devenit o parte din mine, o adev rat atrac ie pentru aceste meleaguri de vis, ale copil riei, adolescen ei i ale vârstei a treia.” Conf. univ. Dr. Doina Butiurc - Tg. Mure , în articolul „Limba român în lume” aminte te, printre altele, c „trebuie s avem puterea de a ne p stra propria identitate de limb , cultur , religie, spiritua- litate” în contextul integr rii europene i implicit al globaliz rii. Multe pagini din acest volum, pilduitoare prin realismul lor, sunt dedicate eroilor neamului, dragostei de ar , suferin elor din timpul celui de-al doilea r zboi mondial, silniciilor tr ite în timpul colectiviz rii etc. Cartea prin esen a ei este o s rb toare i poate da culoare oric rei alte s rb tori! Despre scriitorul Ion N. Oprea, ale c rui c i le consider un tezaur de documente, profesorul Clapa spune: „Ion N. Oprea este un intelectual, rara avis, chiar printre somit ile culturii române ti. Este omul erudi iei de excep ie. Articolele i studiile publicate în periodice, reprezint piese de antologie, de aleas valoare.” Prof. Ana Dumitrescu, cea care l-a secondat, pas cu pas, pe Ion N. Oprea în alc tuirea i „administrarea” Cenaclului literar de la distan , face urm toarea apreciere: „INO munce te, la cei mai bine de 80 de ani de via ai lui, zi-lumin , ca s lase urma ilor, genera iilor viitoare, informa ii despre cine am fost i de unde am venit.”

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 37Catrinel POPESCU„Poeme leg[nate-n palm[” Motto: Poezia vindec r nile create de ra iune. (Novalis) Poet autentic, romantic în esen , George girilor i ne induce speran a în for a de rege- cel de pe urm zboar , ca un avertisment t -Baciu se înscrie în salba de aur a trubadurilor nerare a iubirii, c reia trebuie s i te d ruie ti, cut, spre ultimul drum al fiec ruia, inevitabil:iubirii, printr-un altfel de cântec, o exprimare pentru c te elibereaz , te revigoreaz : „Ce „Ne pierdem prin noi, f a observa/ vremeacare leag în metafore diafane o furie ero- bine c râde prim vara/ pe ochii t i cu trup ce ne cur emo iile r nite./ Suntem un firtic , asemenea unui joc al dragostei, în care de noapte,/ ca s te pot iubi înc o vreme,/ de p mânt,/ ce fo ne te în mâna lui Dumne-vibreaz inconfundabil emo iile, tr irile, gân- zeu/ singurul care ne aduce aminte/ c mai idurile i îns i vulnerabilitatea poetului, o te pip i cu gura pe fila gândului/ din prima murim.” (Op. cit., pag. 30)nelini te prolific . tres rire a patului în care te-am îmbr at.” / (Op. cit., pag. 109) Poetul pare c tr ie te intens i se implic Aceste poeme de leg nat în palm sunt rezerve în tot ce-i ofer via a, se expuneo încântare a sim urilor, o desf tare, un mur- Într-o lume atât de perfid , în care e prea menajamente, arde f regrete, pentrumur al sufletului i trupului însetat de tan- mult suferin pentru o singur via , poe- timpul care se comprim nu ne mai oferdre e i duio ie, care te provoac i, în acela i mele domnului George Baciu sunt ca o „Od ” momente de r gaz: „Tr iesc con tiincios catimp, sunt un balsam pentru cel însingurat i închinat iubirii, cu toate fr mânt rile i de- un drum/ pe care noaptea-l calc încet/ ssuferind. Poetul George Baciu, ca întotdea- clara iile prinse ca-ntr-un irag de m nii, nu striveasc praful/ din zilele-mi vrai te.” /una, te r scole te cu patima ce-l st pâne te, pe care le strecoar , bobi cu bobi , printre (Op. cit., pag. 4) i-l po i citi i reciti cu acela i fior, pentru c degete i se roag s -i fie auzite chemarea i Cu fiecare volum publicat, poetul se îm-atinge cele mai sensibile substraturi ale fiin ei suspinul: „Nu m-ai întrebat niciodat nimic./ pline te i se des vâr te ca artist al cuvin-noastre. Cred c se hr ne te cel mai mult cu Pe trupul gol al cuvintelor t cute,/ î i dan- telor frumoase, prin curgerea c rora i se paredragoste, dar cu cea care te împline te, care seaz rochia privirii,/ în timp ce inima te via a devine mai agreabil i mai po i s i poart -n buzunar.” (Op. cit., pag. 115) continui visul. i d for i te optimizeaz : „Ast -noapte,am trecut prin visul t u./ Luasem de mân i dup toate aceste m rturisiri, gândulprim vara,/ ce abia venise.../ i te-am iubit,bucat cu bucat .”/ (Poeme leg nate-n pal- Camil Ressu - Peisaj cu cump , Editura Tiparg, Colec ia „Galateea”, 2015,p. 25). Când melancolic, când tonic, poetul necoboar din panta deziluziilor i a dezam -

38 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Stelian GOMBO{Despre Praznicul Na]terii Domnului Issus Hristos Biserica Ortodox s rb tore te pe 25 decembrie (7 ianuarie) Na - la început la aceea i dat , în leg tur cu aceea a solsti iului de iarn ,terea Domnului i Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eve-niment numai c orientalii au fixat-o, dup vechiul calcul egiptean, la 6 ianu-a avut loc în urm cu mai bine de 2000 deani într-ope ter din Betleemul arie, pe când Apusul, în frunte cu Roma, a recalculat-o, fixând-o înIudeii. Deasupra acestui loc str juie te de peste 1600 de ani, Biserica func ie de data exact la care c dea atunci solsti iul, adic la 25 de-ctitorit de Sfânta Împ teas Elena. Na terea Domnului, Praznic cembrie. Se consider c s rb toarea Na terii s-a desp it pentruîmp tesc cu dat fix , numit în tradi ie i Cr ciunul, este s rb toarea prima dat de cea a Botezului, serbându-se la 25 decembrie, în Bisericaanual a na terii dup trup a Domnului nostru Iisus Hristos. din Antiohia, în jurul anului 375 apoi la Constantinopol în anul 379. Peste câ iva ani, se introducea data de 25 decembrie, pentru pr znu- rb toarea Na terii Domnului, de i nu este la fel de veche precum irea Cr ciunului, i la Antiohia, dup cum dovede te Omilia la Na te- rb toarea Pa telui sau a Rusaliilor, pare a fi cea dintâi s rb toare rea Domnului, inut la Antiohia de Sf. Ioan Gur deAur în anul 380.specific cre tin dintre cele ale Mântuitorului. Vechimea ei se poate În Constitu iile Apostolice (V, 13), redactate spre sfâr itul secoluluiurm ri retrospectiv în documente pân la sfâr itul secolului III, când IV, Na terea Domnului e num rat ca cea dintâi dintre s rb tori, re-- dup o tradi ie consemnat de istoricul Nichifor Calist - pe timpul comandându-se serbarea ei la 25 decembrie, iar în alt loc (cart. VIII,prigoanei lui Diocle ian i Maximian, o mare mul ime de cre tini au cap. 33) e amintit ca o s rb toare deosebit de cea a Epifaniei. Cupierit ar i de vii într-o biseric din Nicomidia, în care ei se adunaser timpul, i anume prin prima jum tate a secolului V, ziua de 25 de- pr znuiasc ziua Na terii Domnului. La început era deosebire cembrie ca dat a s rb torii Na terii a fost introdus i în Bisericaîntre cre tinii din Apus i cei din R rit, în ceea ce prive te data Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel înacestei s rb tori. Astfel, în Apus, cel pu in de prin sec. III, Na terea cre tin tatea r ritean .Domnului se serba, ca i azi, la 25 decembrie, potrivit unei vechitradi ii, dup care recens mântul lui Cezar August, în timpul c ruia La fixarea zilei de 25 decembrie ca dat a s rb torii Na terii Dom-Sf. Evanghelist Luca ne spune c s-a întâmplat Na terea Domnului nului, s-a avut în vedere probabil i faptul c mai toate popoarele din(Luca II, 1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la antichitate aveau unele s rb tori solare care c deau în jurul solsti-fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se men io- iului de iarn (22 decembrie), s rb tori care erau împreunate cu orgiineaz atât originea praznicului Na terii Domnului, cât i data s rb - i petreceri de ate i pe care Cr ciunul cre tin trebuia s le înlo-toririi lui r mân totu i Omiliile P rin ilor de limb greac i latin ai cuiasc . Biserica a vrut s contrapun o s rb toare cre tin mai alessec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gur de Aur († 407), într-o Omilie la Na - cultului lui Mitra, zeul soarelui, cult de origine oriental , a c rui s r-terea Domnului din 25 decembrie 386, afirm c dup o veche tradi ie,la Roma, înc de la început, Na terea Domnului a fost s rb torit la toare central c dea în jurul solsti iului de iarn (22-23 decembrie),25 decembrie. Fericitul Ieronim († 420), într-o Cuvântare la 25 decem- ea fiind privit ca zi de na tere a zeului Soare, înving tor în luptabrie, î i exprim convingerea c în aceast zi S-a n scut Mântuitorul contra frigului i a întunericului (Ziua de na tere a Soarelui nebiruit),Iisus Hristos, deoarece aceasta reprezint o tradi ie veche i univer- pentru c de aici înainte zilele încep s creasc , iar nop ile s scad .sal . Cel care vorbe te pentru întâia oar de consensul unanim al Bi- Opinia general a liturgi tilor i istoricilor apuseni, dup cum men i-sericii de a fixa Na terea Domnului în ziua a opta a calendelor lui oneaz pr. prof. dr. Ene Brani te în „Liturgica General ”, este c ziuaianuarie, adic la 25 decembrie, este Fericitul Augustin († 430). Sfântul de na tere a zeului Mitra (s rb toare introdus la Roma de împ ratulGrigorie Teologul († 390) avea s rosteasc la 25 decembrie 379 (an în Aurelian, la 274) ar fi fost astfel înlocuit cu ziua de na tere a Mân-care este chemat la Constantinopol de c tre ortodoc i spre a înt ri Or- tuitorului, Care fusese numit de prooroci «Soarele Drept ii» (Ma-todoxia) celebra Cuvântare care va servi ca izvor de inspira ie Sfântului leahi IV, 2) i «R ritul cel de sus» (comp. Zaharia VI, 12; Luca I, 78,Cosma de Maiuma († 781), alc tuitorul Canonului Na terii Domnului 79 i Troparul Na terii Domnului) i pe Care b trânul Simeon îl numise(„Hristos Se na te, sl vi i-L! Hristos din ceruri, întâmpina i-L!...”). «Lumin spre descoperirea neamurilor» (Luca II. 32). Este îns posibil ca adev ratul raport cronologic dintre aceste dou s rb tori s fie Despre fixarea s rb torii în timp istoric i spa iu geografic invers, adic va fi existat mai întâi s rb toarea cre tin a Na terii Mântuitorului Iisus la 25 decembrie, iar introducerea de c treAurelian În R rit, pân prin a doua jum tate a secolului IV, Na terea a s rb torii p gâne a lui Mitra la 274 s fi constituit o încercare ne-Domnului era serbat în aceea i zi cu Botezul Domnului, adic la 6 izbutit de a înlocui s rb toarea cre tin , mai veche.ianuarie; aceast dubl s rb toare era numit în general s rb toareaAr rii Domnului. Practica r ritean se întemeia pe tradi ia c Despre termenul Cr ciun – origine, etimologieMântuitorul S-ar fi botezat în aceea i zi în care S-a n scut, dup cu-vântul Evangheliei, care spune c , atunci când a venit la Iordan s Termenul Cr ciun a primit mai multe explica ii etimologice, fiindSe boteze, Mântuitorul avea ca la 30 ani (Luca III, 23). De fapt îns , dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad arsatât în Orient cât i în Occident Na terea Domnului a fost serbat de pe vatr în cea mai lung noapte a anului sau în cea de 24 spre 25

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 39decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de Domnul Dumnezeul t u, de el s asculta i” (Deuteronom XVIII, 15).numeroase popula ii indoeuropene, fie, în exegeza recent , raportat Daniil a prezis timpul na terii Mântuitorului ar tând c de lala un latinesc creationem „crea ie”, cu referire la na terea lui IisusHristos. Dar este u or de admis c s rb toarea cre tin s-a suprapus ie irea poruncii pentru zidirea din nou a templului din Ierusalim pânpeste vechiul obicei antecre tin. O dovad în aceast ordine de idei la venirea lui Iisus Hristos vor fi 490 de ani: „ aptezeci de s pt mânio constituie faptul c ortodoxia a acceptat destul de târziu i cu une- s-au t iat peste poporul t u i peste cetatea cea sfânt ca s se sfâr-le rezerve termenul Cr ciun pentru Na terea Domnului, numit în easc p catul i s se pecetluiasc p catele i s se tearg f -limba veche prin formula N scutul (informa ii bogate în Dic ionarul delegile i s se cur easc nedrept ile i s se aduc dreptate ve -Academiei).Avem, în aceast privin , m rturia scrierilor unor impor- nic i s se pecetluiasc vedenia proorocul i s se ung Sfântultan i clerici; astfel este numit , de exemplu, s rb toarea cre tin în sfin ilor” (Daniil IX, 24).Cazania Mitropolitului Varlaam al Moldovei (1643) sau la MitropolitulDosoftei, în Via a i petrecerea sfin ilor (1682). Acela i termen apare Proorocul Isaia a vestit tuturor: „ i va ie i toiag din r cina lui i la cronicarii moldoveni; o b lie cu t tarii este datat de Cronicarul Iesse i floare din r cina lui se va în a. i va odihni peste dânsulGrigore Ureche „pre câ legileN scutului”, iar la Nicolae Costin g sim Duhul lui Dumnezeu, Duhul în elepciunii i al în elegerii, Duhul sfatuluienun ul „cânt beserica noastr în sara N scutului”. Îns termenul i al puterii, Duhul cuno tin ei i al bunei credin e” (Isaia XI, 1-2).apare i într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sar e ast -sar ?/ Domnului, Doamne, / Da-i sara N scutului, / C s-a n scut un fiu Ieremia îl nume te: „Domnul - dreptatea noastr (Ieremia XXIII, 6).sfânt, / Fiul sfânt pe-acest p mânt” (Colinde din Ardeal, Bucure ti, Miheia arat c locul na terii Sale va fi Betleem: „ i tu Betleeme Efrata,1914). În leg tur cu acest termen, s ne amintim i de un alt derivat mic e ti intre miile lui Iuda, din tine va ie i pov uitor peste Israel, iarde la verbul (a) na te, substantivul n sc toare, prezent în sintagma obâr ia lui este dintru început, din zilele veacului” (Miheia V, 1).prin care, în textele biserice ti, este numit Maica Domnului, ca, deexemplu, într-o rug ciune care este intitulat „Prea Sfânt N sc toare Isaia a spus c se va na te din fecioar i Îl nume te Dumnezeu:de Dumnezeu”. Suntem obi nui i cu antroponimele Cr ciun, Cr - „Pentru aceasta Domnul meu va da un semn: Iat fecioara va lua înciunescu, Cr ciunel, Cr ciuna , Cr ciunoaia etc., dar, paralel, sem- pântece i va na te fiu i vor chema numele lui Emanuel” (Isaia VII.nal m faptul c i termenul pe care îl discut m a fost folosit ca nume 14). Mai departe spune c va fi Dumnezeu i om: „C ci prunc s-ade botez, N scutul, consemnat de N. A. Constantinescu, în Dic ionaronomastic românesc (Bucure ti, 1963); a adar, ne afl m în prezen a scut nou , un fiu s-a dat nou , a c rui st pânire e pe um rul lui iunui perfect corespondent al fran uzescului Noël (< lat. Natalis se cheam numele lui: înger de mare sfat, sfetnic minunat, DumnezeuChristi), situa ie ce deschide o fereastr spre mentalul denominativ tare, biruitor, Domn al p cii, p rinte al veacului ce va s fie” (Isaia IX.cre tin de dinaintea Marii Schisme (1054). 5). Despre st pânirea Lui, a ad ugat: „ i mare va fi st pânirea lui i pacea lui nu va avea hotar. Va împ i pe tronul lui David i pesteCâteva profe ii legate de na terea Domnului nostru Iisus Hristos împ ia lui, ca s-o înt reasc i s o întemeieze prin judecat i prin dreptate, de acum i pân în veac” (Isaia IX, 6). Na terea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este dovada ve -nic , nezdruncinat a îngrijirii lui Dumnezeu de lume. N dejdea mân- Proorocul Osea a spus c : „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”tuirii i a venirii R scump torului f duit n-a încetat nicio clip (Osea XI, 1).de la Adam pân la Iisus Hristos. Ea a d inuit de-a lungul veacurilorprin cei ce au „preînchipuit” pe Iisus Hristos, prin prooroci i prin Minunile Mântuitorului sunt ar tate de Isaia, zicând: „Înt ri i-vto i binevestitorii mântuirii prin Iisus Hristos. Moise de pild , închi- voi mâini slabe i genunchi sl nogi prinde i putere zice i celorpuie pe Iisus Hristos. El a sc pat pe Evrei din robia Egiptului, trecân- slabi la inimi i la cuget: înt ri i-v i nu v teme i. Iat Dumnezeuldu-i prin Marea Ro ie, Mântuitorul Iisus Hristos a izb vit lumea din nostru. Cu judecat r spl te te i va r spl ti, c El va veni i ne varobia p catului prin baia botezului trecând-o la via a Darului. arpele mântui. Atunci se vor deschide ochii celor orbi i urechile celor surzide aram în at de Moise (Numeri XXI, 8) preînchipuie pe Mântu- vor auzi. Atunci va s ri chiopul ca cerbul i limpede va fi limba gân-itorul în at pe cruce (Ioan II, 14). Acela îi vindeca de mu turile gavilor; c ci izvoare de ap vor curge în pustie i râule e în p mântcele înveninate. Mântuitorul a vindecat pe to i de r nile p catului. însetat” (Isaia XXXV, 3-6).Mana din pustie (Exod XVI, 35) i piatra în care Moise lovind cu to-iagul a nit izvor de ap poporului însetat (Exod XVII, 6) preîn- gânii i antichitatea îl a teptau pe Mesiachipuie pe Domnul Hristos, c ci din Ei izvor sc daruri d toare devia ; Iisus Hristos d ruie te apa cea vie. Nu numai samarinencei la Dar nu numai poporul ales, ci i p gânii a teptau pe Mesia, fiefântâna lui Iacob (Ioan IV, 14), ci tuturor oamenilor. Mielul pascal datorit r spândirii iudeilor în toate p ile, fie prin p strarea uneiînchipuie pe Mielul lui Dumnezeu „Cel ce ridic p catul lumii” (Ioan I, vechi tradi ii. Astfel printre zeit ile Egiptului era un zeu Hermes pe29) prin jertfirea Sa. Vechiul Testament este plin de astfel de asem ri. care caldeenii îl numeau mântuitorul oamenilor. Înv ii au aflat în istorie i scrierile popoarelor vechi o mul ime de cuget ri care dove- În al doilea rând vin proorocii. Ei au vestit mântuirea prin Iisus desc o a teptare universal a lui Mesia. Aceasta, nu numai la egipteni,Hristos. Misiunea proorocilor cuprinde în sine revela ia dumneze- fenicieni, caldeeni i per i, ci i la arabi, chinezi, japonezi, mexicani iiasc . Iacob a binecuvântat pe fiul s u Iuda, spunând: „Nu va lipsi la celelalte popoare din lumea nou . Cu 550 ani înainte de Hristos,Domn din Iuda i pov uitor din coapsele lui, pân vor veni cele g - filozoful Confucius, întemeietorul religiei de stat din China, îl nume tetite lui i acela va fi a teptarea neamurilor” (Facere 40, 10). „Doritul na iunilor, Sfântul care va putea s se compare cu Dumne- zeu”. Filozoful Platon († 347 î.Hr.) spune „cel ce trebuie s ne mântu- Balaam a proorocit: „R ri-va o stea din Iacob i se va scula un iasc înv ându-ne adev rata înv tur i datoriile ce avem fa deom din Israil i va zdrobi pe domnii lui Moav i va pr da pe to i fe- Dumnezeu i fa de oameni”. Marcus Tullius Cicero, mare filozof,ciorii lui Sit” (Numeri XXIV, 17). orator i om de stat roman (106-43), îl nume te: „St pânul tuturor, Monarhul suveran, Dumnezeu, a c rui lege, una, ve nic neschim- Însu i Moise a spus: „Prooroc din fra ii t i ca pe mine va scula ie bat , va domni peste toate popoarele i în toate vremurile”. Cornelius Tacitus (85-120) în Istoria Roman (cartea V, cap. 13) i Suetonius Tranquillus (70-160) în Vita Vespasiani (cap. IV) ca i c ile Sybiline vorbesc despre o veche idee r spândit în R rit cu privire la „na - terea Celui dorit al neamurilor”.

40 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 înscrie împreun cu Maria, cea logodit cu el, care era îns rcinat . Vergilius Publius Mario (70-22 î.Hr.) marele poet roman, c - Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea s nasc . i auzindu-se de informa iile ilor Sybiline veste te na terea foarteapropiat a unui „Copil minune”. i aceasta, cu 49 de ani înainte de scut pe Fiul s u, Cel Unul-N scut, i L-a înf at i L-a culcat înHristos. Atât de temeinic era a teptarea unui Mântuitor în lumeaveche p gân încât grecii chiar îi p strau loc între zeii lor. iesle, c ci nu mai era loc de g zduire pentru ei. i în inutul acela erau Sfântul Apostol Pavel le-a spus atenienilor în cuvântarea sa inut stori, stând pe câmp i f când de straj noaptea împrejurul turmeiîn Areopag: „B rba i atenieni, voi sunte i în ochii mei, dup toatecâte v d, deosebit de cucernici. C ci str tând ora ul vostru i pri- lor. i iat îngerul Domnului a st tut lâng ei i slava Domnului avind la ce v închina i voi, am aflat i un altar pe care scrie: Necu-noscutului Dumnezeu. Deci eu v vestesc vou pe cine voi cinsti i str lucit împrejurul lor, i ei s-au înfrico at cu fric mare. Dar îngerul s -l ti i” (Fapte Ap. XVII, 22-23). Iat deci, câteva - numai le-a zis: Nu v teme i. C ci, iat , v binevestesc vou bucurie mare,câteva - din dovezile pe care se sprijin n dejdile de mântuire împliniteprin Na terea Domnului. care va fi pentru tot poporul. C vi s-a n scut azi Mântuitor, Care Este fireasc marea bucurie a omenirii care cânt : „Ast zi mân- este Iisus Hristos Domnul, în cetatea lui David. i acesta va fi semnul:tuirea a toat lumea s-a f cut”... Astfel în elegem i dumnezeiesculimn cântat de îngeri i oameni: „Slav întru cei de sus lui Dumnezeu Ve i g si un prunc înf at, culcat în iesle. i deodat s-a v zut, împre- i pe p mânt pace, între oameni bun voire” (Luca II, 14). Taina ceadin veac ascuns i de îngeri ne tiut prin Tine N sc toare de Dum- un cu îngerul, mul ime de oaste cereasc , l udând pe Dumnezeu inezeu celor de pe p mânt s-a ar tat’...Taina aceasta s-a descoperitlumii când a venit plinirea vremii. zicând: Slav întru cei de sus lui Dumnezeu i pe p mânt pace, între Omenirea a fost în tiin at de aceasta la 25 martie 748 de la în- oameni bun voire! Iar dup ce îngerii au plecat de la ei, la cer, p storiitemeierea Romei. Sfântul Arhanghel Gavriil a binevestit apropiereamântuirii. El a ar tat misiunea Mântuitorului Iisus Hristos în lume ca vorbeau unii c tre al ii: S mergem dar pân la Betleem, s vedemFiu al lui Dumnezeu, când a spus Sfintei Fecioare: „Nu te teme Marie cuvântul acesta ce s-a f cut i pe care Domnul ni l-a f cut cunoscut. ci ai aflat har la Dumnezeu. i iat vei z misli în sânul T u i veina te un fiu i vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare i Fiul i, gr bindu-se, au venit i au aflat pe Maria i pe Iosif i pe Prunc,Celui Prea Înalt se va chema; i Domnul Dumnezeu îi va da Lui tro-nul, p rintelui s u David. i va împ i peste casa lui Iacov în veci culcat în iesle. i v zându-L, au vestit cuvântul gr it lor despre acest i împ ia Lui nu va avea sfâr it” (Luca I, 30-33). Copil. i to i câ i auzeau se mirau de cele spuse lor de c tre p stori. Cuvintele îngerului încununeaz ar rile proorocilor. El încre-din eaz lumea c însu i Dumnezeu a gr it prin glasul acestora i c Iar Maria p stra toate aceste cuvinte, punându-le în inima sa. i s-aucele spuse de ei s-au împlinit întru totul. Aceasta este marea bucuriepr znuit ast zi de neamul cre tinesc. Pentru noi s-a n scut prunc întors p storii, sl vind i l udând pe Dumnezeu, pentru toate câtetân r. Dumnezeu cel mai-nainte de veci. auziser i v zuser precum li se spusese. i când s-au împlinit opt Sfântul Apostol i Evanghelist Luca pune în centrul istorisiriisale despre na terea Mântuitorului persoana Fecioarei Maria. El zile, ca s -L taie împrejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit deaminte te de venirea Îngerului Gavriil la o fecioar din Nazaret, logo-dit cu un b rbat pe nume Iosif. Numele fecioarei era Maria, care în înger, mai înainte de a se z misli în pântece”.ebraic înseamn „Des vâr ita”. P rin ii Fecioarei Maria erau Ioachim i Ana, ace tia l sând-o pe fiica lor la Templu, începând cu vârsta de De men ionat c în anul 747 toate ora ele i satele din Iudeea autrei ani. Astfel, Maria a r mas la Templul din Ierusalim pân la 12 ani,vârsta la care fetele trebuiau, dup tradi ia iudaic , s se c toreasc . fost în tiin ate de porunca împ ratului August, ca fiecare iudeu sPreo ii de la Templu, tiind c fata nu mai putea sta aici dup vârstade 12 ani, dar cunoscând sfin enia vie ii ei, au hot rât s o dea spre se înscrie în locul de na tere al p rin ilor s i. Quirinius de care amin-logodn unui om mai vârstnic, pentru ca, în felul acesta, tân ra s i te te Sfântul Evanghelist Luca, este Publius Suplicius Quirinius, o streze fecioria. Sfântul Maxim M rturisitorul exprim foarte frumos momentul mare personalitate, înt rit de împ rat cu depline puteri. Dup noualegerii lui Iosif drept viitor logodnic al Mariei. Dup relatarea acestu-ia, Iosif, care avea atunci peste 70 de ani, ar fi fost ales dintr-un nu- ani a ajuns guvernator în Siria. Romanii se fereau s înr ut easc r de 12 b rba i, care au primit 12 toiege. La rug ciunile preo ilor dela Templu, toiagul lui Iosif a înflorit precum odinioar cel al luiAaron. leg turile dintre ei i Iudei; se fereau s -i jigneasc , de i realitateaÎn acest fel au tiut care dintre ei era vrednic a se logodi cu Maria.Luca vorbe te despre plecarea Mariei i a lui Iosif din cetatea Naza- era cu totul alta. Ei îmbrobodeau o st pânire ap toare în forme deretului în Bethleem, în urma poruncii lui Cezar August de a se face unrecens mânt general, astfel c toat lumea era constrâns s mearg prietenie politicoas ...în cetatea str mo ilor pentru a se înregistra: „În zilele acelea a ie itporunc de la Cezarul August s se înscrie toat lumea. Aceast în- Recens mântul din Iudeea trebuia s se fac inând seama descriere s-a f cut întâi pe când Quirinius ocârmuia Siria. i se duceauto i s se înscrie, fiecare în cetatea sa. i s-a suit i Iosif din Galileea, vechea stare a poporului evreu împ it în triburi, astfel c fiecare omdin cetatea Nazaret, în Iudeea, în cetatea lui David care se nume teBetleem, pentru c el era din casa i din neamul lui David. Ca s se trebuia s se înscrie nu în locul unde se afla, ci în cetatea de ba tin a fiec ruia, adic în locul din care se tr gea. Prin aceast m sur , politica roman se ml dii dup obiceiurile locale ale tradi ionali tilor iudei. Trimiterea lui Quirinius în Iudeea era o amabilitate, o tactic iscusit , ca s nu ating nici mândria lui Irod, nici ovinismul poporului. Sfânta Fecioar cobora din David prin tat l s u Heli (Ioachim) i din Aaron prin mama sa Ana. Dar vitregia timpului i o mul ime de nenorociri personale pe care noi nu le cunoa tem, aruncase aceast familie de obâr ie regeasc i preo easc în s cia cea mai adânc . Ea p sise Betleemul, cetatea lui David - locul de obâr ie - fie pe timpul reîntoarcerii din robi Babilonului, fie mai târziu, în momentul în care Irod urcând la tron î i puse, în gând s distrug r ele vechilor regi ai lui Israel începând cu neamul Macabeilor, f s tie precis pentru ce. Sfânta Fecioar Maria locuia în micul or el Nazaret. Ora ul este ezat la 80 km spre miaz -noapte de Ierusalim, la 32 km spre apus de Tiberiada i la aproape aceea i distan de marea Galileii i de muntele Tabor. Iosif, logodnicul Fecioarei Maria, era un b rbat „drept”, dup cuvintele Evanghelistului Matei, din neamul lui David. Numele lui Iosif se traduce prin „Iahve s adauge”, iar meseria sa era aceea de dulgher. Se pare c locul de origine al lui Iosif era cetatea Nazaretului în care Iisus avea s copil reasc . Matei îl prezint pe Iosif ca figura central în începutul Evangheliei sale. Deci, atât Iosif logodnicul, cât i Sfânta Fecioar trebuiau s se înscrie în ora ul str mo ului David, adic în Betleem. Acum îns , toate casele erau pline mai ales de cei cu bani. Nu era u or pentru

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 41tâmplarul Iosif s i g seasc , loc de g zduit, astfel s-a îndreptat ie i Conduc torul care va pa te pe poporul Meu Israel. Atunci Irodspre marginea ora ului. La ie irea din Betleem, dincolo de poarta din chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei l murit în ce vreme s-aspre miaz -zi s-au oprit. Ei z rir o pe ter care slujea drept staul de ar tat steaua. i trimi ându-i la Betleem, le-a zis: Merge i i cerceta ivite, o scufund tur cu un acoperi mic în fa , în felul acela pe care cu de-am nuntul despre Prunc i, dac Îl ve i afla, vesti i-mi i mie,le construiesc i azi Arabii i care sunt atât de multe în Orient. Se ca, venind i eu, s m închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecatad postiser acolo i acolo, în s cia cea mai des vâr it , Maria i iat , steaua pe care o v zuser în R rit mergea înaintea lor, pânaduse pe Mântuitorul pe lume. ce a venit i a stat deasupra, unde era Pruncul. i v zând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte. i intrând în cas , au v zut pe Sfântul Evanghelist Luca i-a scris evanghelia când Sfânta Fe- Prunc împreun cu Maria, mama Lui, i c zând la p mânt, s-au închinatcioar înc mai tr ia. El a fost în preajma ei i multe din cele istorisite Lui; i deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, t mâie ile-a tiut chiar de la dânsa. Sfântul Luca medicul, deci un om de ti- smirn . Iar luând în tiin are în vis s nu se mai întoarc la Irod, pein pozitiv ne încredin eaz de marea minune a întrup rii Fiului lui alt cale s-au dus în ara lor. Dup plecarea magilor, iat îngerulDumnezeu, de îngerul Domnului care s-a ar tat ciobanilor zicându- Domnului se arat în vis lui Iosif, zicând: Scoal -te, ia Pruncul i pele „Nu v teme i, c iat vestesc vou bucurie mare care va fi la tot mama Lui i fugi în Egipt i stai acolo pân ce- i voi spune, fiindcnorodul, c S-a n scut vou ast zi Mântuitorul, care este Hristos Irod are s caute Pruncul ca s -L ucid . i sculându-se, a luat, noap-Domnul, în cetatea lui David. i aceasta va fi vou semn: afla-ve i un tea, Pruncul i pe mama Lui i a plecat în Egipt. i au stat acolo pânPrunc înf at, culcat, în iesle” (Luca II, 10-12). El istorise te c „Îndat la moartea lui Irod, ca s se împlineasc cuvântul spus de Domnul, i-a f cut împreun cu îngerul mul ime de oaste cereasc l udând prin proorocul: ‘Din Egipt am chemat pe Fiul Meu’. Iar când Irod apre Dumnezeu i zicând: „Slav lui Dumnezeu întru cei de sus i pre zut c a fost am git de magi, s-a mâniat foarte i, trimi ând a ucis mânt pace, între oameni bun voire” (Luca II. 13-14). pe to i pruncii care erau în Betleem i în toate hotarele lui, de doi ani De asemenea, Sfântul Evanghelist Matei prezint momentul Mi- i mai jos, dup timpul pe care îl aflase de la magi”.nunii din Betleemul Iudeii: Iar na terea lui Iisus Hristos a a a fost:Maria, mama Lui, fiind logodit cu Iosif, f s fi fost ei înainte îm- Astfel, chiar dac S-a n scut în circumstan e umile i f ospi-preun , s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt. Iosif, logodnicul talitate, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, va d rui lumii întreaga Saei, drept fiind i nevrând s-o v deasc , a voit s-o lase în ascuns. i ospitalitate. Se pare c în momentul în care Fecioara Maria Îl n teacugetând el acestea, iat îngerul Domnului i s-a ar tat în vis, gr ind: în ieslea necuvânt toarelor pe Împ ratul tuturor, „iat magi de laIosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, c ce s-a z mislit într-însa este de la Duhul Sfânt. Ea va na te Fiu i vei rit au venit în Ierusalim”. Ini ial, termenul de „mag” desemnachema numele Lui: Iisus, c ci El va mântui poporul S u de p catele clasa cult sacerdotal a per ilor, mai apoi ajungând s desemnezelor. Acestea toate s-au f cut ca s se împlineasc ceea ce s-a zis de orice persoan expert în tiin e i for e oculte. Pentru faptul c Ma-Domnul prin proorocul care zice: „Iat , Fecioara va avea în pântece tei men ioneaz „steaua”, arat c ei sunt numi i magi pentru c sunt i va na te Fiu i vor chema numele Lui Emanuel, care se tâlcuie te: foarte buni cunosc tori de astrologie. Evanghelistul nu ne spuneCu noi este Dumnezeu”. i de teptându-se din somn, Iosif a f cut altceva cu privire la ei. Dintr-un manuscris grecesc din secolul al VI- a precum i-a poruncit îngerul Domnului i a luat la el pe logodnica lea, aflat în Alexandria, afl m c numele lor erau: Caspar (sau Gaspar),sa. i f s fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a n scut pe Fiul s u Cel Melchior i Balthasar. Faptul c vin din R rit ne face s ne gândimUnul-N scut, C ruia I-a pus numele Iisus. În relatarea de la Sfântul Apostol i Evanghelist Matei, vedem locul de origine al lor era Mesopotamia, patria astrologiei în lumeacum un înger al Domnului vine noaptea, în vis, cu scopul de a-i risipi greac . Cei trei magi ajung la Ierusalim i întreab despre locul undeîndoielile lui Iosif care v zuse c Maria era îns rcinat , dar nu tia c S-a n scut regele iudeilor. Speriat c cineva ar putea s -i ia tronul,ceea ce are „în pântece este de la Duhul Sfânt”. În acest sens, el do- Irod îi cheam la el pe magi, spunându-le s mearg s -L g seascrea s o lase în ascuns, fapt pentru care Evanghelistul îl nume te pe noul rege i s -i dea de veste i lui pentru a I se închina. Urm rinddrept, întrucât Iosif era dornic de a observa legea. Dreptatea sa era steaua, magii au ajuns în Bethleem, unde steaua a st tut deasupraasociat deciziei de a nu- i expune so ia; era în puterea sa s strice locului unde Se n scuse Iisus. Aici au aflat pe „Prunc i pe Maria,contractul, semnând o declara ie în prezen a martorilor, dar f a face mama Lui”, s-au închinat Lui i I-au adusdaruri: aur, smirn i t mâie.publice motivele. În urma visului pe care-l are, Iosif se hot te s ia Luând porunc în vis, ei s-au întors pe alt cale în ara lor, pentru ala sine pe Maria, logodnica sa, în elegând c ceea ce se afl în pântecele nu se mai întâlni cu Irod. Trebuie amintit aici c Matei nu spune câ iei este de la Duhul Sfânt. Totodat , îngerul îi veste te c numele magi au venit, num rul de trei fiind fixat datorit darurilor adusepruncului va fi Iisus, ceea ce se traduce prin „Iahve este mântuirea”. Mântuitorului Iisus Hristos. În ceea ce prive te referin a cu privire Sfântul Apostol i Evanghelist Matei mai istorise te de venirea la „steaua Sa”, putem spune c e imposibil de identificat un anumemagilor de la R rit cu aur, smirn i t mâie... de în elarea lui Irod, corp ceresc cu steaua de la Betleem, de i de-a lungul timpului s-aude fuga în Egipt, de uciderea pruncilor, de întoarcerea de acolo dup dat mai mult ipoteze privind aceast stea (o posibil conjunc ie a luimoartea lui Irod i a ezarea în Nazaret. Toate acestea, pentru ca s Jupiter cu Saturn).dovedeasc marele adev r c Iisus este Fiul lui Dumnezeu i R scum- torul cel vestit de prooroci: „Iar dac S-a n scut Iisus în Betle- Imnografia cre tin prezint semnifica ia acestor daruri astfel:emul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iat magii de la R rit au venit în Pruncului I s-a adus aur ca unui împ rat, t mâie ca unui Dumnezeu iIerusalim, întrebând: Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a n scut? smirn ca unui arhiereu care urma s moar pentru întreaga omenire. ci am v zut la R rit steaua Lui i am venit s ne închin m Lui. i Dup ce magii pleac din Bethleem, Iosif prime te din nou, în vis,auzind, regele Irod s-a tulburat i tot Ierusalimul împreun cu el. i vizita îngerului care-i spune s ia pe Prunc i pe Mama Lui i sadunând pe to i arhiereii i c rturarii poporului, c uta s afle de la ei: mearg în Egipt. Iosifa f cut aceasta, ei r mânând aici pân la moarteaUnde este s Se nasc Hristos? Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, c lui Irod. Dup moartea lui Irod, cei trei se întorc în Israel, stabilindu- a este scris de proorocul: i tu, Betleeme, p mântul lui Iuda, nu se în Nazaret, la porunca primit de la înger, în vis. Observând c ti nicidecum cel mai mic între c peteniile lui Iuda, c ci din tine va magii nu s-au mai întors s -i dea de veste, Irod a poruncit s fie omo- râ i to i pruncii din Bethleem i din împrejurimi, de doi ani i mai mici, împlinindu-se în acest fel o alt profe ie a proorocului Ieremia. Na terea lui Iisus Hristos este o prim var înnoitoare pentru întreg neamul omenesc

42 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Florinel AGAFI}EIVila Tendresse continuare din nr. anterior A doua zi apropia ilor, cunoscu ilor, s aib i ei parte, de ar fi fost posibil, de pl cerea i bucuria pe care le tr ise el însu i, în izolarea propriului Când soarele nu ap ruse înc , iar florile- i mai f ceau somnul de ermitaj, întocmit într-un apartament de bloc, dintr-o margine de urbefrumuse e ascunse-n corola lor, pulsând în adierea lin a nop ii, se uitat de lume, sub impactul armonioaselor sunete...trezi i se duse la baie. Dup un ritual obi nuit, î i f cu toaleta; segândi s se b rbiereasc . Nu se mai b rbierise de ani de zile; barba Era sosit la mare pentru prima oar în via a lui; nu avea decâtepoas îl f cea cu dou decenii mai b trân. C ut atent în geamantan vreo 17 ani... Ajunsese cu un tren de noapte. Parcursese apte ore i- i scoase ustensilele pe care le luase, prev tor, cu el, plus o lo- încheiate în c ldura excesiv din compartimentul supraînc lzit aliune fin , pe care, dac o foloseai dup b rbierit, nu provoca ustu- trenului prost între inut. Venise cu un personal ce oprise în toaterimi. Era ca un balsam pentru o fa proasp t luat la întreb ri de sta iile de pe traseu; mai mult decât atât, de vreo dou , trei ori sta-lama ascu it . ionase i între sta ii, spre enervarea sa, dus la extrem. Era prea tâ- În timp ce se b rbierea cu infinit precau ie, prin geamurile vilei, r ca s se ab in , prea ner bd tor pentru a vedea marea... Înc delarg deschise, p trundea aer cald, de noapte tropical . De undeva, la kilometri buni o sim ea, o auzea, îi în elegea semnele eterice, trans-dinspre sud, înainta, nel murit, parfum amar de portocali, amestecat mise miraculos pân la el. Credea în mare, f s-o fi v zut. I s-ar ficu miresmele arse ale diver ilor migdali, pr bu i în floare. În adâncuri, jertfit, dac i-ar fi cerut-o. O iubea, cum iube ti o necunoscut , pemarea tânguia o simfonie lin , acaparatoare, albastr ; îndemna, parc , furi , o dat , i apoi o ii minte toat via a. Necondi ionat.la sinucidere. Era o invita ie pentru cei slabi de înger... Tr ise odat ,demult, o asemenea experien . Ajuns în aceea i gar , pe care avea s-o revad de treizeci de ori, coborî vijelios din tren, n pustindu-se c tre primul autobuz care-l Îndr gostit pân peste cap de mare, se hot rî s o vad nu numai va purta în sta iune. Dup ce- i l bagajele la recep ie, trezind-oziua, ci i noaptea. Ziua o v zuse, în diferite ipostaze, cum vezi o fe- pe cea care dormea într-o înc pere al turat hall-ului principal demeie goal care doarme; i destins , în nuditatea mat a pielii, i ghe- primire, ni - a a cum era îmbr cat - direct, pe plaj .muit , adunat , înfrigurat , în c utarea unei p turi ori a unui cearceafizb vitor sau nervoas , visând agitat lucruri pe care doar Jung - i Noaptea nu- i ridicase înc , ultima perdea de întuneric, dar sepoate c nici el - nu ar fi fost capabil s le descifreze. vedea cum cerul începuse s i schimbe timid, coloritul. Mai întâi î i În fine, ini ial, marea i se ar tase cum nu se mai dezv luise nim nui cu sim it prezen a prima gean de lumin , ca o prevestire, ca unaltuia; calm , senin , primitoare, albastr . Alteori, p rea de smarald, semnal de trezire a con tiin elor... Porni hot rât pe str du a ce coboraclipocind u or, mângâindu-i picioarele obosite de drum i a teptare; spre mare; în stânga, drept, urca la cer un zid din piatr ; în dreapta,cufundat în ap pân dincolo de umeri, îl înv luia, încercuindu-l din înregistr pasager vilele scufundate în t cerea verde, abisal , a iedereitoate p ile cu r ceala ei catifelat , ca o piele de copil abia n scut. crescute virginal din cr turi de asfalt, mirosind, paradoxal, a nuci pr jite. Numai pa ii lui, de fur neîndemânatic, se auzeau în lapi, pe Dar nu-i fusese de ajuns; se încumet s o vad i noaptea, sin- caldarâmul sec. Dintr-un col de zid vechi, un bra al unei plantegur. Înfrico toare experien ; valurile albe loveau plaja în lumina ne tiute se întindea r zvr tit peste trotuar. Îl ocoli, nu f a rupe olunii, chemându-l spre adâncuri. Hipnotizat, s-a apropiat de rm, frunz pentru a o fr mânta între degete... Orizontul se preg tea s iasim ind apa cald a înser rii, pl cut ; nu i se mai p rea de speriat. foc; apa, a ijderea. Deodat , marea! Îl primea ca o fecioar îmbujorat , parc emo ionat de ochii alba tri ai tân rului, cu p r rev rsat haotic trunse în ap i înaint ca în trans , pân când un paznic de noap- peste umeri. A fost dragoste la prima vedere; de fapt, mai mult decâtte fluier i-l rug s ias la mal, c ci acolo unde ajunsese curen ii atât! Afost o pasiune subit declan at cu prima raz de soare z misliterau foarte puternici. Abia atunci realiz c se afla în mare pân în genunea m rii.dincolo de umeri; ie i repede, tulburat de experien ... Ajuns pe plaj , s-a oprit lâng o barc de salvamar, încremenit - i mai puse pu in past de b rbierit. Trecu la cel lalt obraz; n maluri de nisip. Cutremurat, primi semnul de bine venit al astruluivroia s termine, dar nu oricum, c ci inten iona s mai prind , m car ceresc. Uria , ro u liliachiu, apoi portocaliu, galben, pân la obosireao dat , r ritul soarelui, cum îl v zuse odinioar , în tinere e. inea ochilor ce l crimau de vederea aparent atemporal , revelat primaminte fiecare detaliu al acelui r rit, de parc lucrurile s-ar fi petrecut dat . Fascinat de imagine, nu i-a revenit întreaga zi, stând ascunsieri sau, mai bine zis, câteva minute în urm ... în camer , rememorând filmul r ritului în t cerea de ertic a lo- cuin ei. Nici o fiin din lume nu-l impresionase într-atât cum reu ise Observase un lucru, în ce-l privea; nu-l interesa cum sunt al ii în s-o fac marea, iar faptul acesta avea s -l in minte totdeauna, cumaceast privin , dar inea minte, pân la detaliu, cel mai nesemnificativam nunt, totul, absolut totul, în leg tur cu lucrul sau fenomenul cea, de obicei, cu lucrurile aparte, întâmplate sie i.ce-i pl cuse mai mult, cu tabloul admirat ori cu fata, femeia iubit ; Termin cu b rbieritul. Ie i din baie, aruncând o privire critic detoate erau proaspete în memoria-i afectiv ; în alte cazuri, parc s-arfi desf urat continuu, în reluare, f cap t, f sfâr it... la balconul unde se afla apartamentul. Putea foarte bine s vad ritul de la în imea balconului, dar nimic nu se compara cu acela Îi pl cea, de pild , s asculte o melodie de nenum rate ori dacera pe gustul lui, s-o înregistreze i s-o dea i altora, s-o împ rt easc

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 43admirat de la malul m rii. În vecin tatea valurilor, mirosind a alge într-un timp, un soi de sat pesc resc. Gr bi pasul c tre primele c su esf râmate în zbuciumul nop ii, a scoicilor - lacrimi de argint i marmur modeste din care ie ea fum, semn c lipovenii se treziser devreme. Dinspre trestiile aflate în marginea lacului vecin m rii, se auzi or it sturnate haotic pe nisipul ud - a brizei crude, matinale, ce închipuia de brotac. Pe mal, nu departe de intrarea în sat, un grup de pescarizvâcnetul primordial al vie ii, era transpus în spa ii i lumi demult strân i gr mad , bodog neau ceva, gesticulau, urlau unii la al ii, seapuse. Era de ajuns ca soarele s p teze cu lumina lui ro iatic dep rtau, iar se întorceau, î i f ceau cruce, scuipau, în vreme ce al ii râdeau de se pr deau, dând pe gât o binecunoscut t rie. Ajunse, mântul trezit de sp larea valurilor m rii, ca s fie alt om... în sfâr it, aproape de ei. Privind în largul m rii, continua s fie convins c tot ce tr ise înajun nu fusese decât o pl smuire a imagina iei sale chinuite sau, cel - Bun -diminea a, oameni buni! Dar ce, a a, mare zarv ? Ce s-amult, un prea frumos vis, de i nu- i putea explica parfumul de ambr , întâmplat?amestecat seduc tor cu acela de tân ce-i st ruia în sim uri. Gândi parfumul i-l po i autosugera, mai ales dac e legat de amintiri pl - - Bun -diminea a, dumneavoastr ! gl sui un pescar b trân, cucute... Avea asemenea amintiri, de pe când vizitase Japonia cu tem- mâinile arse de soare, t iate oblic de odgoanele de care tr sese oplele-i parfumate i-i cunoscuse sumedeniile de esen e, r itor via întreag .mirositoare. Ambra îns , îl fascinase. Îl subjugase total; or, sirenadin vis, p rea f cut toat numai din ambr . Parfumul de ambr e atât - Ce s se întâmple? Mai nimic, vorbi un altul, pescar tân r. G sir mde persistent, încât se simte distinct, chiar i în plin mul ime. Îl po i o piele de siren , dar nu tim ce s-a întâmplat cu sirena... i pufni într-detecta, indubitabil, într-un restaurant unde se servesc mânc ruri un râs homeric...cu diferite miresme grele, b uturi tari, sucuri tropicale... Asemenea parfum r sese captiv olfactivului propriu; îi p trun- Vreo doi, trei îi inur isonul. Ceilal i t cur , privind în jos. Însese în piele, n ri, pl mâni, c ci sirena nu numai c -i apucase nasul mijlocul lor era, într-adev r, ceva... Se apropie mai mult de grup,de câteva ori, dar î i plimbase degetele fine peste el, într-un modnep mântean, aidoma unui alint olimpian, unui semn deiubire divin ... indu-se printre capetele curioase ale b rba ilor m rii, care nu se mai Jocul sirenei ascundea ceva nel murit, ne tiind ce putere au far- turau s priveasc o piele uscat , zbârcit , a ezat pe câteva pietre.mecele, mi rile sale, ce devastatoare puteau fi pentru un b rbat cu Nu spuse o vorb , s nu fie de râsul pescarilor. B trânul care-i d dusesuflet naufragiat... Ambra îi st ruia în memorie... bine e, continu : si camera f a se gr bi, în timp ce îmbr ca din mers un tri- - Nu râde i, c s-ar putea s nu mai prinde i pe te tot restul vie iicou albastru. Pe mal adia briza destul de rece. Dup cum ar ta cerul, voastre! Eu sunt b trân; am strâns atâta pe te într-o via de om, câtavea s fie o zi c lduroas ; asta însemna pu in plaj diminea a, apoi nu încape în zece vagoane, dar voi? Cu lucruri din astea nu se glume te!înapoi în camer , la scris - gândi - l sându-se stropit de câteva valuriagitate sub r ritul soarelui. Undeva, în spatele lui, luna se mai - Mai las prostiile, mo Pavel, i arunc pielea aia care seamvedea înc , pe fundalul cerului senin, transparent, precum cle tarul. cu a unui delfin! S mergem s -ntindem n voadele c , uite, plecar mMergând a a, cu gândurile proprii, se cam dep rtase de vil . Z ri, de câteva ceasuri de acas i ne oprir m aici, holbând ochii la cai verzi pe pere i! Camil Ressu - La pozat - A a-i, a a-i, gr ir al ii, care nu erau de acord s mai stea o clip locului, sim ind c le ard buzunarele dup bani. - Este vreme frumoas i poate avem mai mult noroc la calcani, dac nu vin turcii înaintea noastr i ni-i sufl , spuse un altul, înciudat starostele lor, mo Pavel, este atât de înc ânat i hot rât s -i întoarc pe to i din drum, numai pentru o piele de animal mort, cine tie de pe unde. Dar b trânul nu ceda cu una, cu dou , cramponându- se de pove tile lui despre sirene. - Acum cincizeci de ani în urm , am v zut o siren ... începu b - trânul... Din ce în ce mai mul i pescari, îndemna i de cei recalcitran i, rir cu gura i-l determinar pe b trân s înceteze. Luar pielea pe un cap t de b i o aruncar cât colo. Din ochii starostelui se ros- togolir câteva lacrimi pentru gestul necugetat al camarazilor s i. Apoi se pr bu i, aidoma omului îndurerat, peste pietrele pe care, cu numai câteva clipe în urm , se aflase pielea respectiv . Pescarii plecaser g gio i, hot râ i s scape de mo Pavel i s pun pe alt- cineva, mai tân r, în fruntea lor. Se apropie, atunci, de mo i, a e- zându-se al turi de acesta, îl iscodi: - Chiar a i v zut o siren ? trânul parc nu-l auzi. Privea în lungul rmului, apoi c tre mare, din nou în lungul rmului, din nou c tre mare. F cu asta de trei ori, dup care se întoarse c tre scriitorul care a tepta r bd tor -i acorde oarecare aten ie. - Dar pe dumneata, de ce te intereseaz a a o problem , c te v d om serios, îl lu tare b trânul, sco ându- i o pip i niscaiva tutun. - M intereseaz asemenea subiecte... - Astea nu sunt „subiecte”! Sunt realit i, domnule! Ori crezi în ele, ori nu! Lucrurile sunt limpezi. Iar ignoran ii ia de pescari tineri, cu ca la bot, i-au b tut joc, azi, de ceva sacru. Cu siguran va veni furtuna peste ei în zilele urm toare, taman când nu se a teapt . - De ce?

44 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 - Când batjocore ti pielea unei sirene i o arunci, ba, o mai i osebit, de parc scriitorul n-ar fi existat lâng el...distrugi, e ca i cum ai ucide o asemenea fiin , i-ai lua, pur i simplu, - Era într-o zi de august; ca de obicei, îmi preg tisem totul cu ovia a; iar ei asta au f cut, azi, aici! sear înainte, ca s nu pierd vremea diminea a când, oricum, este - Dar, bine, mie mi se pare c toate acestea in de fantastic, de întuneric pe la vreo trei, patru. Atunci se iese, de regul , în larg. A apove ti nemuritoare, de basme pentru adormit copiii. fac ai no tri, din sat. Eu ie eam întotdeauna primul. Al ii mai întârziau în a ternuturile moi, lâng neveste. Eu îns , aveam copiii mari i alte - Totul ine de credin , drag domnule, de credin , mai rosti nevoi. Nu-mi permiteam s lenevesc. Odat ie it, am vâslit în prelun-mo ul, puf ind alb strui din pipa proasp t aprins . girea Dun rii care se vars în marea noastr cu putere; uneori, ri ti - Bine, dar tocmai dumneata ai spus, c acum jum tate de secol i se r stoarne barca, dac e ti pe direc ia curentului ce vine dinte-ai întâlnit cu o asemenea fiin , cu o siren , ceea ce nu mai e doar spate. tiam asta. Tocmai de aceea am vâslit paralel cu rmul unsimpl credin ; uite, eu sunt dispus s i ascult povestea...ba, s timp, pân când am ie it din raza lui de ac iune. Cât timp am vâslit, numai i pl tesc pentru asta... m-am uitat la ceas, ci numai la rm. La un moment dat, am ajuns într- un loc în care nu mai fusesem pân atunci, un loc al naibii de bun, - Serios? întreb mo ul, aparent interesat de varianta povestituluicontra cost. Dar, poate c nu m intereseaz banii dumitale... ci z ream spin rile calcanilor la suprafa a apei. Asta ar ta c nici un pescar nu se aventurase atât de departe i c pe tii nu tiau de - Nu m-ai în eles bine; te invit la mine, la vil , i- i dau cel mai bun frica lor. C i pe tii te simt, când vii cu gânduri rele asupra lor. Tre-Metaxa pe care-l am... buie s fii mare me ter s -i mome ti, altfel, degeaba ai f cut efortul ie irii în larg. În fine, ce s i mai spun, drag domnule, m-am oprit, Ar mai fi ad ugat i alte oferte, dac b trânul nu i-ar fi retezat am aruncat ancora i am întins plasele. Am a teptat câteva ceasuribrusc avântul, ridicându-se în picioare, scrutând z rile. Trase un alt bune pân am umplut barca. Aveam numai calcani; o prad grozavfum i rosti: i-i mul umeam lui Dumnezeu pentru darul f cut. Am pornit înapoi - Hai mai încolo, drag domnule, c aici prea suntem în v zul tre sear socotind c , dac vâslesc puternic, pe la vreo 11 noapteatuturor; uite, colo, lâng s lciile pletoase, dup care om merge i la sunt cu ai mei. Numai c planurile omului sunt una, iar ale Domnului,dumneata, dup cum zici. alta; dup vreo dou ceasuri de tras, c aveam mare greutate, vreo cinci sute de kile tot s fi fost, dac nu i mai bine, s-a pornit un vânt Cei doi se deplasar agale, mo ul savurându- i tutunul, iar scriito-rul ferindu-se din calea lui. Se l sase demult de fumat. Fumase, când- or, a a, ca o boare. Întâi am sim it valurile ritmate i mai mari decâtva, câte dou pachete i jum tate de ig ri gudronate, în jum tate de pân atunci; apoi, uierul vântului, mai abitir ca niciodat , iar înzi. Mare prostie! Ajunsese s aib probleme cu vasele de sânge, ba, urm , un puhoi de ape peste mine. Venise furtuna, ca din senin, iar eu, care aveam atâ ia ani pe mare, trebuia s fi tiut c va veni, s fi cuse i tromboflebit , tratat cu greu, pe cale medicamentoas .Acum, când sim ea miros de tutun, îi venea s vomite. utat un golfule undeva, s arunc ancora i s stau lini tit pân trece urgia. Dar n-am presim it nimic, absolut nimic. Parc îmi luase Între s lcii era bine. Deja se f cuse ora zece, iar soarele începea cineva min ile, sim urile, altfel n-am nici o explica ie, iar acel cineva ard mai tare. Se a ezar direct pe ierburile firave, c utând s nu nu puteam fi decât tot eu, gândesc, pentru c prea m bucurasem defie prin preajm mu uroaie de furnici sau p ianjeni de plaj , care captur . În fine, ce mai încolo i încoace, barca mi-a fost r sturnat ,în eap de nu mai e ti om zile bune. iar pe mine m-au tras curen ii departe, în larg. i când zic departe, Dur o vreme pân când mo ul se d du iar prins în vorb , dar spun zeci i sute de kilometri. Am dat din bra e, inându-m lanici scriitorul nu insist . tia s a tepte, mai ales c a teptarea pro- suprafa a valurilor mult timp, dar valurile erau cât casa i m d deaumitea ceva deosebit de interesant, de data aceasta. de fiecare dat la fundul m rii, istovindu-mi orice urm de efort. - S tot fi avut vreo treizeci de ani, începu mo ul; aveam familie, Noroc c , pe la noi, nu sunt rechini, decât din ia de un metru, maifemeie, copii, o fat i un b iat. Îi iubeam pe to i ca pe ochii din cap. mult ni te caricaturi, decât animale de prad în toat regula, altfel m-Nu mai eram la prima tinere e, dar nici pe un mucos de 20 de ani nu ar fi tocat demult. Într-un târziu, am sim it c nu mai pot; m-am gândit, d deam. Eram viguros i-mi pl cea marea, poate cum n-am mai atunci, la ai mei i l-am rugat pe bunul Dumnezeu s m ierte pentrupl cut nimic altceva în via a asta. Plecam din zori cu barca, singur, comia mea. Mi-am f cut cruce cu limba în cerul gurii, am închis înso itori. Întindeam n voadele i a teptam. Uneori, st team ochii i am încetat a mai da din bra e. Într-un târziu, dup nu tiu câtzile i nop i în larg, f a veni la rm. Dormeam i mâncam în barc , vreme, m-am trezit. Eram pe o insul pustie. Apa îmi b tea încetîn a teptarea pe telui cel bun. La noi, calcanul este nemaipomenit.Are carnea mai bun decât cea de porc. Cine aducea la cherhana cel lpile picioarelor. Lâng mine era cu itul meu, o plas de prins pe te,mai mare calcan, n-avea treab s pt mâni bune. Era bine pl tit, iar iar barca adus , credeam, de ape, z cea într-o rân , spart r u, c nufamilia lui o ducea i mai bine. Aveam grij s ajung, de fiecare dat , mai putea fi folosit . M-am ridicat în capul oaselor i am privit încu cei mai mul i pe ti, în sat; m tiau to i i se repezeau la mine, de lungul rmului, apoi m-am pr bu it din nou. Nu tiu cât am pututcum îmi vedeau barca în larg, strigând: iar vine al lui Pavel, iar avem dormi, dar m-a trezit un parfum puternic de ambr , a a de puternic ibaft de pe te gustos... i, uite a a treceau anii, iar norocul nu m de pl cut, cum nu mai sim isem pân atunci. sea niciodat , f s tiu de ce. Pân într-o zi, c ci a a se întâm- În acel moment, scriitorul avu o tres rire:pl lucrurile în via a scurt a omului; întotdeauna trebuie s apar - De ambr , spui? - Da, de ambr , ce te miri? car o zi aparte, o zi însemnat de la Dumnezeu, care s schimbe - Las c i voi spune mai încolo; continu , continu povestea!cursul vie ii pe care-l credeai drept i sigur. Omul crede multe în via a - Care poveste, domnule? Eu î i spun ce-am p it personal, iarlui. Î i face speran e, tr ie te cu ele i pentru ele de i, finalul este dumneata crezi c asi ti la pove ti de gura sobei? Pentru Dumnezeu,acela i pentru to i. Nimic nu s-a schimbat, în aceast privin , de mii dac tiam, mai bine nu-mi pierdeam timpul cu dumneata. Mai bine i mii de ani... Eram un om care credea c va muri îngropat de copiii plec într-ale mele. i se ridic , destul de vioi, vrând s plece.lui, de so ie, c noi, pescarii, tr im întotdeauna mai pu in decât femeile. - Stai a a, mo Pavele, stai a a! Am gre it, n-am avut nici unAsta ne e soarta, numai c - i aici, b trânul oft din plin! - lucrurile moment inten ia s jignesc; serios, mi-a sc pat involuntar. Spune, teau stat altfel în cazul meu... Se opri i mai trase un fum... T cerea se l din nou, dar scriitorulnu c zu în capcan . Nu interveni cu întreb ri inutile. Dup mai binede jum tate de ceas, continu , de parc nu s-ar fi întâmplat nimic de-

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 45rog, mai departe, nu m l sa a a, cu nodul în gât! Trebuie s tiu ce dumneata, la vil . Pe drum am s i povestesc ce s-a mai întâmplat.s-a întâmplat mai departe! - De acord, zise, gândind c b trânului i s-a f cut, probabil, sete. Se ridic i porni al turi de acesta. B trânul oft prelung i în- trânul se ridic . M sur zarea cu priviri enigmatice... I se p ruun mag venit din vremuri str vechi. Se sim i mic, neînsemnat, în fa a toarse, din nou, privirea c tre mare, rostind:celui care tr ise experien e uluitoare. Sigur, el nu le va tr i vreodat ... - De acolo, de undeva, a venit ea!Urm rise toat via a o experien covâr itoare, de nu, aproape fatal , - Care ea, întreb , f s se ab in .menit a-i fi surs de inspira ie în vederea scrierii c ii totale. Cartea - Ea, sirena!absolut , asta urm rea, dar nu reu ise pân acum decât s se afle în Scriitorul nu mai spuse nimic; se retr sese în carapacea de melctreab , s stea amestecat printre scriitori, s bea la aceea i mas cuei din când în când un pahar de vin i s se retrag în bârlogul lui, ascult tor i a tepta, for ându- i memoria la limit , pentru a re inepentru a cloci nu tiu ce nuvel searb ori roman în care personajele fiecare detaliu al povestirii.erau lipsite de tu , închipuind dialoguri f nuan e, f substan .Pur i simplu, cuvinte a ezate pe hârtie. Pe hârtie de bun calitate! - Dup cum ziceam; atunci a ap rut ea, sirena...Se ura pentru asta. Scria i scrisese, mai totdeauna din c i, nefiindu- trânul propti privirea sfid toare drept în ochii scriitorului care,i câtu i de pu in jen de vorba celebr „c ile se scriu din c i”.Scrisese mult în anii din urm ; devenise, oarecum, cunoscut. Lumea din reflex, ar fi dorit s mai pun o întrebare. Privirea b trânului îlîl saluta pe strad . Al ii îl urau pentru facilul succes de scen , în determin s închid gura i s asculte. Î i promisese, totodat , svreme ce restul celor pe care-i tia ca buni amici, în fa îi strângeau tac pân vor ajunge în camer , iar b trânul va fi terminat de spusmâna, iar prin spate îl bârfeau cu maxim invidie, ca treaba s fie tot ce avea de spus. Un gu ter de smarald le t ie calea, furi ându-secomplet , cercul închis. A a nu mai putea continua. Sim ea c se sub frunzele castanii ce m rgineau drumul. Cosa ii tocau m runt,sufoc . Sim ea c trebuie s plece, s fug , s evadeze, de i tia c printre ierburi zburlite de-un vânt iscat nu se tie de unde.pân la urm ar fi putut s e ueze la fel de glorios ca i când n-ar fimi cat nici un deget. - S-a apropiat de mine - continu pescarul, cu chip crunt. A ie it pe mal. Era cea mai frumoas fat pe care o v zusem vreodat . Nu Venise la mare min ind la Uniune, depunând un plan fals al unui tia a vorbi, ci doar scotea ni te sunete triste, de animal h ituit.viitor roman, în speran a c , dac va sta o lun de zile pe litoralul Trupu-i era rece. Parc nu avea sânge; numai când st tea la soare seînsorit, se va întâmpla ceva menit a declan a resortul interior, cre- înc lzea i devenea vioaie. Atunci se apuca de n zbâtii. A a credeamator aparte, pe care credea c -l mai are. Tocmai de aceea se ruga de eu; c sunt n zbâtii. trân s i continue povestirea. Abia mai sufla, a teptând ca pesca- - Ce f cea? nu se putu ab ine, scriitorul.rul cu alur de iluzionist ie it la pensie, s i deruleze gândurile cu - Pur i simplu, m tr gea de nas când dormeam!voce tare. Într-un târziu, b trânul se întoarse c tre el i rosti: - Aha, f cu scriitorul, din ce în ce mai uimit. - A stat cu mine o vreme, apoi a disp rut. Pentru o clip , am cre- - În curând se face de prânz. Poate ar fi mai bine s mergem la zut c n-am s-o mai v d niciodat , dar n-a fost a a. S-a întors imediat cu doi pe ti mari, pe care i-a aruncat pe mal. Eram fl mând, lipsit de Camil Ressu - Pe malul Siretului puteri. Nu tiam cum s -i mul umesc, a a c i-am f cut semn cu mâna, în timp ce se dep rta. Mi-a f cut i ea, dar f s tie ce în- seamn gestul. Abia mai târziu am aflat c nu f cea decât s copieze gesturile mele, f a le p trunde semnifica iile. Mi-a luat o vreme s o pricep în tot ce f cea, pentru c nu vorbea, nu-mi cuno tea graiul i comunicarea între noi era aproape imposibil . Totu i, am reu it s - i explic ce înseamn a- i lua r mas bun de la cineva, s ceri voie pen- tru a face un lucru, c avem nume. Pe ea am numit-o simplu: Nerisa... Au trecut, de la prima întâlnire, trei s pt mâni, pân s-o v d din nou. Au fost s pt mâni cu soare deplin, în care, din câte mi-am dat seama - cu mintea mea de p mântean, nu de om care tr ie te în adâncuri - era periculos s se arate în deplina lumin a soarelui, c ci asta i-ar fi pus via a în pericol. Când e mare umezeal în atmosfer sau imediat dup furtun , sirenele ies pe plajele pustiite de oameni. Se bucur de aerul nostru, de soarele slab, de parfumul p mântului. Cândva, au tr it numai pe p mânt, dar Dumnezeu le-a retrimis în apele primordiale unde-au fost z mislite. Se afl i azi acolo...în imperiul marin... Se uit la b trân f s mai zic absolut nimic. Cugeta asupra celor rostite de companion cu atâta gravitate: dac ar fi fost senil, nu l-ar fi ales pescarii starostele lor. Asta, prima la mân ; a doua, a v zut sirena! Lucrul devine neîndoios, pentru c p rul acesteia i trupul mirosind a ambr , nicidecum a ap s rat sau a pe te, erau aspecte constatate i de el însu i, câteva ceasuri în urm ... Se cutremur . Mo ul sesiz faptul. Se întoarse mai mult c tre el i-l întreb : - Ce este? - N-a putea min i, c nu este! replic scriitorul, sco ându- i tri- coul, l sând soarele s -i biciuiasc pielea ca laptele. Pu in arsur nu-i strica, de i to i medicii urlau pe toate canalele: sta i în camere dup orele unsprezece, feri i-v de soarele uciga , de soarele cance- rigen, de marea înc foarte rece. Bazaconii, mai gândi, alungând o vedenie cu mâna.

46 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016 - i ce s-a mai întâmplat dup aceea? eschiv r spunsul, ar tându- nisem deloc, iar lumea traversase dou mari r zboaie i mul i intrarse exagerat de interesat... în p mânt înaintea mea. - Când, dup aceea? replic mo ul, pierdut, parc , sub v lul - Nici nu vreau s mai gândesc, zise scriitorul, aplecându-se du-amintirilor. o scoic ce- i ar ta sideful în soarele puternic. Nu vreau, ca s n- o iau razna. Dac ce spui dumneata, mo ule, e adev rat, acum câ i - Dup aceea, când v-a i mai rev zut, c v-a i mai rev zut, nu? ani ar trebui s ai?dup vremea îndelungat , însorit ... . - P i, sigur peste o sut . M-am s turat s -i mai num r, dar ar t ca unul de aproximativ aizeci de ani... - Da, ne-am mai v zut o singur dat , replic mo ul, care se aple- Aleea cu pietricele albe, m runte, îngrijit dispuse, se ivi în margi- i culese o scoic mic , ar mie, numai bun de transformat într-un nea sta iunii ca o cale lactee, indicând c destina ia celor doi nu eracercel de atârnat în urechea unei sirene. Marea vui îndep rtat. P - departe. O adiere cu parfum de toamn gr bit , travers cerul cumin itmântul tres ri în str funduri... de soarele tare... - E trecut de dou sprezece, ad ug scriitorul, s nu tac . - Aproape am ajuns la vil , zise, invitându-l pe mo în direc ia Mo ul privi cerul. Suspin involuntar. corect , printre s lciile toropite. - Cam a a era cerul în ziua desp irii noastre; de i nu st tuse mult În înc pere era r coare, iar geamul deschis f cuse loc unui curenttimp cu mine, fusese un suflet care, probabil, m în elegea, c ci nu-mi sub irel ce se strecurase pe sub u a f toc inând, într-un fel, locul cuse r u. Dimpotriv . Prin aten ia ei m ocrotise, cum tiuse. Probabil aerului condi ionat. Intrând în înc pere, scriitorul î i invit oaspetelenu putea evada din lumea ei, c ci era prea tân , iar cei de dincolo, nu se a eze. Acesta se conform imediat. C ut , înfrigurat, sticla deerau de acord cu a a ceva... cine tie? Habar n-am! Cert este c a fost cognac grecesc. O a ez pe mas , la vedere. Mo ul, parc nici n-oo zi în care a disp rut, a a cum ap ruse. De atunci, nu i-am mai sim itparfumul... Când m-am trezit a doua zi, barca era reparat i m a tepta în seam ; privea pierdut, pe geam, marea. De aici, din înc pereaunduind, ca de plecare. M-am urcat i am tras serios la vâsle. Am mers mirosind a flori de portocal, p rea i mai frumoas . Apoi, deodat , se a, multeceasuri în direc ia în care îmi închipuiam c trebuie s merg. întoarse c tre scriitor, întrebându-l:Într-un târziu, m-am întâlnit cu un pescador de-al nostru care s-a opritla timp, cât s nu dea peste mine. M-a cules, iar c pitanul m-a întrebat - Dar, m rog, dumneata de ce e ti atât de interesat de povesteace caut în mijlocul m rii. Eram uimit de întrebare. I-am spus c sunt un vie ii mele?biet pescar r cit de cas , în c utare de calcani. Apoi am v zut peperetele din cabin un calendar. Era din 1958, or, eu plecasem de acas - P i, sincer s fiu, am o ocupa ie care m oblig la a a ceva.în 1908, la pu in timp dup fr mânt rile din ar . - Cumva securist, poli ist, procuror? întreb mo ul, ironic. - Care fr mânt ri? - Nu; scriitor sau pretins scriitor, înmuie glasul cel întrebat. - Cum care, domnule?Alea, din 1907! Dumneata n-ai auzit de ele? - Aha, f cu mo ul, i- i turn un p rel mic din cognacul adus,Pe ce lume tr ie ti? s fi fost invitat. Doar era al lui, îl dobândise cinstit. Se dest inuise - Ba, am auzit, dar ce importan au toate acestea? unui str in care, la urma urmei, îl putea crede nebun, un nebun ino- - P i au, c sta era singurul fapt pe care mi-l aminteam. În rest, fensiv care spunea pove ti pentru adormit copiii...când m-am întors, nimeni din sat nu m mai tia. Trecuser peste ei - i eu am întâlnit, deun zi, o siren , rosti brusc, scriitorul, atr gânddou r zboaie mondiale. Aveam s aflu despre ele mai târziu. În pri- toat aten ia mo ului asupra lui, f cându-l s scape paharul din mân .mul, mi s-au dus p rin ii i so ia, iar în al doilea, copiii. - Ce bazaconii spui acolo, domnule, drag ? Ce siren ? - Bine, dar este imposibil, replic scriitorul. - Una cu parfum de ambr , p rul negru i care m-a tras de nas în - A a am gândit i eu, c este imposibil, pentru c în insula aceea timp ce adormisem pe plaj , obosit fiind de drumul parcurs cu trenul...nu st tusem decât cel mult trei luni de zile. Or, revenit acas , am - Ce vorbe ti dumneata, ce vorbe ti...!? se minun mo ul, c utândconstat c se scurseser cincizeci de ani, timp în care eu nu îmb trâ- sprijin cu ochii în vreun tablou de pe perete. - A a cum m auzi i cum te aud, mo ule; ieri st team pe plaj , Camil Ressu - Stejarii lâng dig, imediat dup furtun . La un moment dat, m-a apucat som- nul. Visam c sunt sub o cascad uria , când am sim it c m trage cineva de nas. La început, am crezut c sunt victima farsei vreunui copil r zgâiat. Se mai întâmpl ; abia apoi am realizat c nu este a a; am deschis deplin ochii i am v zut-o pe ea, dup cum i-am mai spus. - Descrie-mi-o cu lux de am nunte, ceru mo ul, cu tremur în glas. Scriitorul porni a spune ce- i aducea aminte. Într-un târziu se opri, studiind reac ia b trânului. Acesta avu o singur replic , picat ca un tr snet: - Sigur este una i aceea i, de acum zeci de ani în urm ! - Imposibil - îl contrazise scriitorul - pentru c aceasta este foarte tân ; or, de atunci, spui c au trecut aproape apte, opt, decenii. Trebuie s fi îmb trânit cumva, nu? - Nici vorb , replic mo ul; nu îmb trânesc cum ne-am închipui noi. Pentru ele, o sut de ani de-ai no tri, înseamn un an i nimic mai mult în lumea lor. Cu alte cuvinte, dac pentru noi trec o mie de ani, ele îmb trânesc cu zece ani. În cazul de fa , se vede treaba c n- a trecut nici un an pentru ea, de la întâlnirea cu mine. Scriitorul c sc gura a uimire. Î i turn , la rându-i, un pahar mare de cognac. Sim ea nevoia, iar situa ia impunea un asemenea gest. Nu tia de ce toat lumea bea sau fuma în caz de oc, dar f cea i el ce tia c se impune în situa ii paradoxale ce sfidau limita ra iunii

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 47umane, a cunoa terii logice, legice, fire ti. Se apropie u or, s n-o sperie. Aceasta parc nici nu-l lu în sea- - Acum e ti prins dumneata în mrejele ei, mai rosti mo ul, ridi- ; privea undeva, departe, în noapte, peste to i i toate. Asista im- pasibil la spectacolul lumii i se minuna în t cere. Tu i for at, pentrucându-se greoi din fotoliu. Lu sticla de gât i întinse mâna s i ia a se face remarcat. Mai tu i o dat . De abia atunci Nerisa întoarsela revedere. ochii spre el. Privi cum era îmbr cat. Întredeschise buzele, în zâmbet diamantin. Dantura ei sfida perfec iunea, aidoma cle tarului captiv - Poate ne mai vedem, cine tie cum i când. Pân atunci, î i do- într-o pe ter str lucitoare. Ar fi fost în stare s bea ap din gura ei,resc numai bine. S ne revedem s to i! ca dintr-un izvor de munte, pân s-ar fi înecat. Cu un gest ce nu voia însemne mai nimic, se a ez lâng Nerisa, îmb tându-se deparfum, - Cu bine, replic scriitorul, r mânând într-o stare de prostire de trupul irepro abil profilat prin hainele mulate. Purta pantalonigeneral . strân i, negri, lucio i i o bluz galben ce l sa s i se vad sânul în partea superioar ... Îi fu ru ine s mai priveasc bluza... Se felicita, utase experien e tari. Iat , acum, avea parte de ele... totu i, în sine, pentru ideea de a fi ie it în sta iune, pentru norocul trânul p si înc perea, l sând u a întredeschis . Mai apuc dat de Dumnezeu. În acela i timp, prin minte îi umblau nenum rate -l vad cum î i afund sticla de cognac într-unul din buzunarele întreb ri: cum de a ie it atât de departe de mare? De unde avea hai-hainei, cum trage adânc din pip , trecându- i degetele prin p r... ne? Putea respira în voie? Nu i se usca pielea, dac st tea prea mult Soarele trecuse de cealalt parte a cerului. Înclina tot mai mult departe de apa m rii? Ce putea s i se întâmple dac ...? Se afla lâng tre apus. F cu din nou du . el, neverosimil... Nu mai tia cine era; ce vârst avea, ce rost îi justifica Nu trecu un ceas i, ferchezuit nevoie mare, sun taximetristul prezen a pe litoral; pur i simplu, era fericit. Uitase de toate; de cecare ap ru dup pu in timp, la patru ace. Avea aceea i muzic de sase în urm , de Uniunea Scriitorilor, de planul scrierii romanului,calitate. Pân în centrul sta iunii al turate, drumul a fost o pl cere. dac ar fi fost un asemenea plan, de ziua de mâine... Toate disp ruserApoi, în mijlocul mul imii vesele. Nici o fa încrâncenat , nici o ca un fum... Singura prezen concret era Nerisa, iar ea se uita la elfigur trist . Numai oameni veseli, veni i s guste din pl cerile oferite i râdea înceti or. Râsul acela p rea mai încânt tor decât orice auzisede mare, de sta iunea considerat perla litoralului. Trase la prima pân atunci, manifestând o putere înc neb nuit asupra lui.teras mai deosebit i comand ce- i dorise: o pizza extra-large, Se sim i tras de mân . Încremeni. Era mâna ei, pe care nu visase ci avea de gând s stea pân târziu, în noapte. Abia mâine se va o va atinge vreodat . Cu gesturi fine, îl îndemna u or, dându-i deapuca de scris, dac va avea inspira ie... Mânc lini tit i admir în eles c nu mai dore te s stea în mijlocul mul imii agitate. Preasimultan arborii lumina i nocturn, cu frunzele verzi, poate prea verzi. mult c ldur , prea mult fum de igar . Se ridic simultan cu Nerisa,Într-un târziu ceru plata. care-l lu de bra . Sim i, fulgerat, sânul ei. Un sân nicidecum vulgar Se îndrept cu pa i len i spre ie ire. Brusc, din dreapta lui, sesiz pe care, atingându-l, tia c nu comite nici un sacrilegiu. Avea, totu i,puternic parfum de ambr ! Tres ri. Începu s caute agitat, prin mul- impresia, c se pierde într-un loc ne tiut, deopotriv lini titor...imea forfotitoare. Se ghida dup mirosul ce nu-l putea în ela nici- Mergeau la pas, pe sub cadrul telegondolei, printre copii, femei,decum. Ie i mai mult c tre scena amenajat pentru spectacolul ce trâni, tineri, clowni, f s le pese de nimic... Nerisa-i ar ta drumul.urma s înceap . Pe o banc lateral , st tea în umbra unui copac Se supunea docil, cum n-o f cuse niciodat în existen a lui. Se l saslab luminat, ea: Nerisa! purtat i de experien , con tient c aceasta îi va procura, în final, ceva inedit. Pasul u or al Nerisei, piciorul lung, pielea foarte catifelat ,Camil Ressu - Micul trengar tinere ea debordant , erau tot atâtea atu-uri ce-l determinau s gân- deasc periculos. Dar nu va face nimic împotriva firii. Cea de lâng el era foarte b trân , în ani p mânteni, dar extrem de tân , în cei ai rii. P rea prins într-o capcan sau se l sase prins în ea? Dumnezeu mai tie. Cert era c se plimba la bra cu Nerisa, în mijlocul sta iunii... Deodat , Nerisa ar în sus, c tre cabinele galbene i ro ii ale telegondolei ce se succedau ritmic, în t cere deplin , alunecând pe firele întinse, ca ni te fantome. Pricepu c vrea s se plimbe cu una din telecabine; voia s încerce, probabil, experien e noi. Mai întâi pe mânt, iar de acolo, în aer. Curioas f ptur , gândi, dar nu ezit s - i fac pe plac. Cump dou tichete. Urcar în prima telecabin . Cu ei nu mai era nimeni. La început, telecabina se balans , apoi totul de- curse normal. În schimb, mica lui siren se f cu i mai mic , strân- gându-l de mân , dându-i de în eles c -i este team . O mângâie u or, când-o s treac repede peste clipele de panic . De sus, sta iunea era mirific ; numai lumini multicolore, arbori i flori... Ei doi, suspenda i peste toate, deasupra lumii, între p mânt i cer, înf ura i în p tura cald a nop ii albastre... Privind fatal ochii Nerisei, se pierdu în adâncul lor... Inima începu s -i bat nebune te, pulsul s-o ia razna, mintea a ijderea... Nerisa nu tia, în schimb, ni- mic din toate acestea. Iubirea îl cople ea încet, decisiv, ireversibil, înv luitor; aidoma unei pânze de p ianjen, întins involuntar, îl asedia din toate p ile, f când totul inutil. Orice rezisten s-ar fi dovedit de prisos... Î i dorea ca drumul cu telegondola s nu se termine; car s aib parte de o topire total , s dispar el însu i, ca entitate

48 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016fizic , uman , întrucât era con tient c o dragoste între el i siren gând. St tea pe o piatr , înconjurat de câ iva plopi din margineanu putea s existe. Apoi, mai era un lucru; nu tia, i nici b trânul de rii, plopi f so , pe care-i observase uimit, de cum sosise înazi-diminea nu-i spusese, dac sirenele, în genere, au sentimente, tiu ce e ura, iubirea, gelozia ori altele asemenea. Încetase s mai fie sta iune acum dou zile. Se apropie i o întreb inutil:ra ional, s mai despice firul în patru, s se pretind descartian... - De ce plângi?Nerisa era deta at de tr irile lui, bucurându- i privirea cu ce era în Nerisa se întoarse. Îl lu în bra e. Se cutremur . Niciodat - i nujur. Se sim i caraghios, cu pornirile sale de iubire. Î i d du doupalme în gând, f s lase din mâinile lui uria e pe cele ale Nerisei. e nevoie s jure pentru treaba asta - nu plânsese în preajma lui o fi-Constat c le are calde, de i era destul de târziu, iar afar se f cuse in feminin , cum plângea mica Nerisa, acum. Nu pricepu, dar r mase i mai uimit, când o auzi vorbindu-i: coare. Agitat, f s par , con tientiz c se afl captiv într-o re-la ie imposibil , c ci nu se putea comunica în nici un fel cu cel lalt, - Plâng, fiindc , de i abia te-am cunoscut, va trebui s m despartadic nu putea dest inui nimic Nerisei, cum ar fi vrut s-o fac . Apoi, de tine în urm toarele zile. Cel târziu, pân la solsti iul de var ...mai era un lucru: putea, ca vârst p mântean , s -i fie fiic , de i cre-dea c acest lucru n-ar fi fost posibil. De ce? Pentru c , pur i simplu, Dar, oare, îi vorbise?! Uluial deplin ... Nu mai tia cum s -i alineo sim ea ca femeie, ca pe o femeie cald , pasional , a c rei gur s-ar plânsul. Uimirea crescu mai mult, când în elesese c fata din fa a lui,fi dorit s rutat u or, ca atunci când sim i pe obraz atingerea unei chiar pentru el plânge. Nu mai pricepea nimic... Poate c a a plângaripi de fluture ori c derea unei petale de trandafir catifelat. Pe gur sirenele, cu lacrimi nenum rate, tremurând din umeri, de mai marear fi s rutat-o, probabil, la nesfâr it, dac n-ar fi fost bruma de con- mila... Po i s tii? Luat de val, plânse i el, privind înfrigurat deasupra tiin din el. Exista, undeva, într-unul din cotloanele min ii, gândul plopilor. Peste ei, în noapte, stelele tremurau în adâncul universului... În elegea c o fericire ca aceasta, de acum, fi va imposibil ... i gândul , totu i, avea o vârst ce interzicea un atare comportament necon- îl anula fiin ial, definitiv... Peste ei, lun amar ... O mângâia pe ambiitrolat. Nu se c dea, la urma urmei, s mearg la bra , în v zul lumii, cu obraji i-i tergea lacrimile ce nu încetau s curg . Îi s rut lacrimile,o feti de 17 ani. Sigur ar fi atras vocifer rile trec torilor, care l-ar fi sorbindu-le cu nesa , sim ind c întinere te brusc. Timpul d deainvitat s se duc la culcare, s lase fata s i tr iasc via a, nu s fie înapoi, miraculos. Dac ar fi avut o oglind , ar fi v zut c p rul i sesubjugat unui decrepit în porniri... Nici vorb îns , de a a ceva... colora ca în anii tinere ii, iar spatele i se îndrepta, de parc ar fi fostNu se gândise nici o clip s -i fac r u Nerisei ci, dimpotriv , s-o la 25 de ani. Iluzii... Totu i, o transformare sim ea în untrul lui, peocroteasc , s-o scoat cât mai repede din mul imea devenit , de la o care n-o detectase în toat existen a... Nerisa se f cuse mic , neaju-anumit or , mai agitat . torat , ghemuit la pieptul s u... Îi mângâia p rul... Realiz c , a a, dintr-o dat , f veste, o iubea nespus. Fusese ceva neprogramat, toria cu telegondola lu sfâr it, poate, prea brusc. Când ie ir ca o lovitur receptat , neanun at ... Nu tia dac e bine s -i spun ...în aerul rece al nop ii, scriitorul î i mai reveni în sim iri. Sirena era dac n-ar fi speriat-o sau, poate, n-ar fi l sat-o indiferent ... Apoi, nuaproape, mirosind a dulce ambr . Seîndes i mai mult în el, tremurând. era sigur c îl va în elege în manifest rile sale, dac va pricepe ceSe gr bi s sune taximetristul, dar acesta nu putu s vin . Luar un înseamn iubirea... S scrie o carte despre iubirea ce p rea c în-microbuz în care înghesuiala era la ea acas . Nerisa îi f cu loc, pe o cepuse s -l pârjoleasc ? Nu! Urma s fie doar în inima lui ce avea sbucat de scaun. O sim ea cald , aproape, pulsând a tinere e... se mai întâmple, nimic altceva... Curat lucru, nu mai era în apele lui.Percepea cum toat energia i se transfer iar sângele i se lichefiaz Între timp, plânsetul Nerisei se potoli. Îi p ru bine, dar i r u; bine,brusc, devenind agitat. Fierbin eala îi cuprinse trupul; totu i, nu se pentru c zbuciumul ei încetase, r u, c nu mai continua pentru a avea pretext întemeiat s-o mângâie f opreli ti, s -i soarb lacrimile, du la o parte; dimpotriv , se apropie i mai mult. Avu impresia c i Nerisa a pus mâna pe bra ul lui, dar nu privi în direc ia aceea; se -i aline nep trunsele-i doruri. O lu de umeri i se îndrept cu eatemea s n-o determine s i retrag mâna, arpe cald ce-i încol cea spre rmul m rii. Acolo se înfrigurar involuntar, mecanic, strânsantebra ul. Din nou î i dori ca drumul spre sta iune i vil s fie cât îmbr i... Îi fu ciud c nu se dovedi b rbat, c i d du drumulmai lung; de-ar fi fost posibil, nesfâr it. Nu înregistr glumele proaste lacrimilor, f cea mai mic re inere... Nu tiu cât st tur încremeni i,ale unor gospodine, care se întorceau de la fabric , acas , glume cu unul într-altul, contopi i pân la identitate, de parc trupurile intrartent sexual . unul în hainele celuilalt, devenind aceea i fiin ce va fi fost la în- ceputuri... C tre zori, Nerisa se desprinse cu greu. Se arunc în valuri, Tranzitau litoralul pentru a ajunge în ora ul industrial învecinat. disp rând f speran .Ca din senin sim i cum îl podidesc lacrimile. Inima îl durea tot maimult; o ghear invizibil parc -i p trundea în stern, zgâriindu-i cordul; mas singur, c zu cu fruntea în nisip, strângând în pumni câtevaîncerc s i schimbe pozi ia, s respire mai mult aer; într-un târziu, fire din p rul ei... Cu ultime eforturi, pe când soarele se preg tea sprivi spre Nerisa. Avea ochii în lacrimi, iar lacrimile îi curgeaunest vilit. Pielea i se uscase i-l strângea tot mai mult de mân . sar , ajunse în camer . Se pr bu i istovit, de-a lungul patului.Nu mai tia dac durerea ei i se transmisese i lui sau invers; cert Abia avu vlag s dea un ut u ii, ce se închise automat...era c nu se sim eau bine, nici unul i nici cel lalt. Privi panicat laceas. Camil Ressu - Intimitate Încerc s deslu easc , în întuneric, cam pe unde se g se temicrobuzul. Nu mai aveau mult i acesta urma s -i lase în sta iune;de acolo i pân la malul m rii se mai f ceau câ iva pa i... Coborârrepede. Pornir pe aleile întunecate par ial, m rginite de plopi.Nerisa gr bi pasul, apoi o lu la fug . Nu încerc s o ajung pen-tru c , oricum, n-ar fi avut nici o ans . tia c are nevoie de ap i asta, cât mai repede. Dac l-ar fi a teptat, poate ar fi murit. Sesim i b trân i greoi, ca o piatr de moar . Continu s mearg peurmele Nerisei. Ajunse la rmul m rii, aceea i de acum mul i aniîn urm , când îi încercase virtu ile la lumina lunii i era cât pe ce sse sinucid , atras de valurile albe ce-i zâmbeau fascinant, ca dingura mor ii. Auzi, în schimb, pentru prima dat , pe Nerisa plân-

Anul VII, nr. 12(76)/2016 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee 49Milena MUNTEANU (Canada)Crâmpeie de farmec niponCuvintele ce nu s-au rostit sunt florile lini tii. (proverb japonez) Ne îndreptam spre unul din templele Zen *** nele de satelit.din Japonia, construit în secolul XIV, care Cartierul Naga-machi Buke Yashiki este Ghei ele de azi par îns s aib acelea iface parte din patrimoniul mondial UNESCO. pe o vale superb , parcurs de un râu repedePe tren, în drum spre temple, am stat lâng i învolburat, care e traversat de poduri dese, farmec de totdeauna. Ele au acela i mers pu-ni te surdomu i. Ei nu vorbeau c nu auzeau, unde se afl casele samurailor. Am intrat în in împiedicat, aceia i ochi pleca i în p mânt,eu auzeam dar nu în elegeam, a a c am co- câteva case care erau ale unor samurai, case aceea i siluet pu in adus de spate. Supus .municat prin semne. Eu nu le în elegeam pe de dimensiuni comparabile cu cele ale zilelor Te întâlne ti cu ghei e superbe ce au zâmbe-ale lor, ei nu le în elegeau pe ale mele! i noastre, care aveau chiar i o sal de oaspe i, te misterioase. P esc m runt i se înclin res-totu i, a fost clar pentru toat lumea c ne cu interioare extrem de simple (cu tatami pectuos, proiectând imaginea frumuse ii ce mats), elegante. Pe doi pere i exteriori erau nu se ofile te, a feminit ii ce str bate timpul. deam jos la acela i templu Zen, iar acolo i glisante, unele la intrare, altele pe peretelenu mai era nevoie de explica ii, c ci totul era opus, care d deau lumin i respira ie casei. întreb îns ce s-a întâmplat cu ocu-comunicat cu claritate: era o frumuse e i un Grajdurile, ba chiar i locuin ele servitorilor pa iile b rba ilor de odinioar ? M întrebcalm care vorbeau oricui. Acolo, indiferent de pe lâng casa samuraiului se asem nau dac sabia a fost îngropat , sau poate c ace handicap ai fi avut, tot ajungea cumva grozav cu ura caselor ardelene ti. Din lemn, luat doar alte forme, lupta fiind la fel de acer-frumuse ea la tine. Dac nu puteai auzi cân- cu o poart central , pe o parte grajdul, pe otecul p relelor, puteai admira priveli tea parte locuin a servitorilor. Gr dina include ?încânt toare i te puteai l sa îmb tat de miro- un pârâia pe malul c ruia sunt cop cei i Oare „jocul” s-a mai civilizat sau a r massurile aromatice ale plantelor. Era o simfonie tufe, ce adaug farmec locului. Din strad se la fel de aprig, în lumea de business? Oarea sim urilor, o pl cere ce nu trebuia explicat , d ori por ile mari, impenetrabile, ori zidurile sabia i dorin a de succes cu orice pre s setrebuia doar primit , a a cum ajungea la tine. înconjur toare ale acestor propriet i, zugr - fi transformat în competitivitatea de ast zi aEa fusese distilat în a a fel încât s vorbeas- vite în galben, cu un mic acoperi ce prote- japonezului? jeaz gardul, cam la fel cum vezi în Transil- Chiar dac samuraii sau lupt torii ninja sim urilor, min ii i sufletului. Acolo te vania medieval . Cred c aici vorbim mai au disp rut demult, dârzenia lor merge îna-contopeai cu divinitatea, sim eai c e ti un pu in despre culoarea local i mai mult des- inte. Se exprim doar altfel.întreg, c trecerea ta prin via nu mai era pre cea a perioadei în care au fost construitegr bit , c te g seai exact acolo unde i-a cl dirile respective. Am v zut chiar o proprie- ***fost sortit s ajungi. Erai p truns de lini tea tate de samurai care e acum mo tenit de un În castelul Matsumoto era expus o armadânc . Lumea din jur amu ise. Mai mult, f - str nepot. În eleg a adar c vitejiile f cute de foc, o flint , despre care mi s-a spus c arcuse i pace cu tot ce te înconjura, ba chiar i cu spada de str mo beneficiaz i acum fa- costa un milion de yeni. Pre ul nu s-ar datoracu tine însu i. milia, peste genera ii. îns armei în sine, ci picturii de pe ea! Rela- Aflu c acest cartier dedicat exclusiv pre- tarea m-a amuzat, ca s vezi c arta este la Fibra fin a lemnului pardoselii era ro- ocup rilor b rb te ti, se g se te între dou mare pre i când e risipit pe arme!tunjit de atâ ia pa i câ i au fost f cu i de-a zone de ghei e: Hirokoji (Nishi Chaya Dis- Constat c japonezul r mâne un rafinatlungul timpului. Gr dina templului este ori- trict) i Hashiba-cho (Higashi-Kazue-machi estetic care- i îng duie s admire atât cire iiginal , a a cum a fost ea gândit de arhitectul Chaya District). Cei cu spada, care sigur c superb înflori i, cât i picturile de pe arme...de geniu ce a îmbinat splendoarea templului aveau dare de mân , aveau de ales dintre Mai mult, tot în acest castel am g sit ojaponez cu farmecul artei gr din ritului. Pe frumoasele vremii. Al turarea aceasta de car- sal de admirat luna (da, luna!) iar asta mi sepotec , fiecare cotitur te surprindea cu alte tiere diferite, unele dedicate preocup rilor pare cea mai senza ional dovad a romantis-delicii: ar arii japonezi d deau parc în pârg, feminine, altele celor virile, separare pe care mului nipon.ruginind în lumina toamnei, cop ceii p reau n-o vezi distinct în alte societ i, m-a pus pe Într-o arip a castelului exist un pavi- gânduri, cu atât mai mult cu cât ast zi înc lion cu ferestre largi, înconjurat de jur îm- sfideaz gravita ia cu gra ia lor, iar îmbi- mai vezi ghei e la datorie, dar nu mai g se ti prejur de un balcon, unde la sfâr itul luniinarea de frunze de toamn cu copacii în floare nici picior de samurai. S aib asta de-a face septembrie are loc un festival numit Tsukimi. cu perenitatea frumuse ii feminine? S fie Japonezii se întâlnesc pe acest balcona i cea ca fiecare col de gr din s i par un oare nevoie de gra ie i frumuse e feminin admir luna imens , pe cerul plin cu vârco-col de rai. atâta vreme cât va curge ap pe râurile Sai- laci, cum am spune noi. Întâlnirea are loc într- gawa sau Asanogawa, acolo unde sunt pla- o muzic nipon veche de Yokobue, un fel La fel cum în balet te încânt zvelte ea, sate cele dou cartiere de ghei e din perioada de fluier duios, melancolic.surpriza u urin ei cu care o balerin parc Heian? Casele ghei elor sunt lipite una de Am avut pl cerea s ascult muzica astaplute te deasupra realit ii cunoscute, gr - alta i au acela i aspect exterior de totdeauna, autentic i parc vizualizam noaptea lumi-dina japonez te uime te cu aparenta impon- chiar dac acum din strad sunt vizibile i nat de luna plin , privit de la balcona ulderabilitate a cop ceilor ce par s sfideze le- unit ile de aer condi ionat precum i ante- pavilionului amenajat tocmai pentru asta!gile firii. Ei cresc pitic sau contorsionat, r - Japonezul spune c exist , de fapt, trei luni. Una e pe cer, a doua e reflec ia ei în apa rind din maluri, sau apleca i deasupra apei. canalelor ce înconjoar castelul, iar a treiaAburul condensat al r corii dimine ilor str - este reflec ia ei... în paharul de sake!luce te în lumina soarelui, pic turile p rândbuchete de frumuse e ce amplific magia lo-cului. Ce încântare!

50 CCoonnsstteellaa\\iiii ddiiaammaannttiinnee Anul VII, nr. 12(76)/2016Nicolae M~TCA{În ziua-n care-om da de-acea comoar I Iar fra ii - liber - i-or cuprinde fra ii. VINe leag de str mo i nu numai dorul. Pe Dumnezeu îl v d cum se pogoarUn vis m re i-un falnic leg mânt a menit-au mo ii i str mo iiNi-i idealul nostru-augúst i sfânt. Când au ascuns ulciorul cel de lut: -mi vad ara - galbeni un ulcior, Cu mare-asúd, travaliu mult durut - , Gr dina Maicii Domnului de dor, le-ntregim, dar: ara i poporul. Numai a a s -l scoatem. (Nemilo ii!) i inima-mi e-un salt de c prioar .N-a fost un alt - mai mare - jur mânt: Pe chipul nostr’-un soare s r sarCum nu- i închide pleoapele izvorul, În ziua-n care-om da de-acea comoar . Tresare marea, codrii se-nfioar , i tremur’ mun ii crestele u or tot s m pân’ n-om g si ulciorul. IVSublim tablou cum rare-s pe p mânt! În ziua-n care-om da de-acea comoar , Când naiul - orga badelui Mior - Cum n-am clacat în arc sau colivie, Daineaz a balad i-o mioar . d îngeri cum fac hor la hotar , La plug ori strung, în cort sau chinovie,Pe Dumnezeu îl v d cum se pogoar , Ci-am ars, pe câmp de pace,-n foc i par , Te-mbat -a rai miros de busuioc, Arípe sim i c i dau pe subsuoar nu-n zadar s patu-am o via . Pe chipul nostr’-un soare s r sar , În pieptul nostru arz -o flam vie - i nu-i în lume om mai cu noroc.În ziua-n care-om da de-acea comoar , Ofrand celor stin i la datorie,Ne-om împlini-o, ara, dodoloa , Zidi i în sol cetate pentru ar . Când sar pe jar arcu uri de vioar , Fl i i fete când se-ncing în joc, znitul neam l-om strânge gr joar . Se mai g sesc un soi de regi dodoni Cu capul ui i minte drughinea , d îngeri cum fac hor la hotar . II Ce-ar vrea s pun lac t la fotoni. znitul neam l-om strânge gr joar VIICa sfin ii ce se-adun într-o icoan , Iar dac azi istoria se-nva , d îngeri cum fac hor la hotar , nu-l mai plâng ielele-n bulboan tie ei, urma ii pokemoni, În miez de floare - roiuri de albine, -i r stignit - Iisus - la m rgioar nu-n zadar s patu-am ovia . Puhoi de miei cum zburd pe coline, În salt de luping p ri mii cum zboar .Ori s -i mai road -un os vreo lighioan VLa Kolâmá în noaptea cea polar , nu-n zadar s patu-am ovia , uvoaie curg din sânurile alpine,Nici alele s -i le-nc lzeasc iar Bolnavi de ar greu i incurabil, duri pe creste suie i coboar .În var nestins vreo inim catran . Când nu-i un operant i inefabil -i iarn , var , toamn , prim var , În farmacie leac i nici pe pia . Un verde viu i-un siniliu ne ine.Când ne-or veni din z ri de fum icarii, -i ploaie, vânt, taifun, senin sau cea , Mirabil leac?! Nu, recte: avuabil, N-am nici un team t ara s -mi înalb, Un negru corb mi-aduce i m -nva De i nu pot de drag s nu m -ncânt.Ca soli de pace, refulând armoarii, Str inii i-au surprins suavul galb. i-l d du din fort ilustra hoa ,Cu cel mai pa nic argument pe fa , Sacramental remediu recurabil. Ni-s mun ii blânzi gravizi de z mântFixând, pe veci, str vechile fruntarii, i marea - neagr - corn de aur alb.Ne-om împlini i ara, dodoloa . mân la doctoria mea cea rar : ard de dor de plai ca-n spice glia. Sublim tablou - cum rare-s pe p mânt! III Cum n-avem un ulcior - avem o ar , VIIINe-om împlini i ara, dodoloa , Pe-un fulg de nor plimbându- i sih stria, Sublim tablou - cum rare-s pe p mânt:Rotundul vis a zeci de genera ii. Dorind s-admire - însu i - m re ia, Pe Dumnezeu îl v d cum se pogoar . i sprijini ara pururi cu credin i vor desface bra ele Carpa ii, i s-o iube ti cu jar i-n nefiin icu a mare ne-a lua în bra . Sub necuprinsul inimii fr mânt. i vor dispare orice conjura ii La cum munce ti cu sârg i d ruin ,Când va dispare - Duc -se pe ghea ! - N-ar fi s ai nici un resim mânt,Faimoasa vam de la Prut, semea , De n-ar mai fi i câte-un buz -n vânt i sufle-n bor la orice str duin .