Antologie de epigrame

„Cafeneaua Rondelurilor” la Festivalul Naţional de creaţie „Vrancea Literară” secţiunea – poezie cu formă fixă, în noiembrie 2015. Membru al „Ligii Scriitorilor din România” din septembrie 2009. Aprecieri critice: Dumitru Pricop – prefaţă la primul volum, Victor Sterom – „Cafeneaua rondelurilor” – volum din caseta „Esenţiale” 2006, Al. Florin Ţene – acelaşi volum şi despre poemele publicate în antologia „AMPRENTE” de sub egida Ligii Scriitorilor – Filiala Vrancea în revista Agora Literară de la Cluj Napoca, Florentin Popescu în revista Caligraf – Alexandria, despre vol. „Îngerul Cuvintelor”, Marin Ifrim în Observatorul de Buzău, Gheorghe Neagu în Oglinda Literară, la rubrica „Bibliopolis”. Ionel Necula în volumul II al cărţii „Spiritul vrâncean în lecturi elective” RAFET 2013, editorul Gheorghe A. Stroia în publicaţia ARMONII CULTURALE, despre rondelurile publicate în volumul „Cafeneaua rondelurilor” şi în alte publicaţii, articole la ziare locale, prezentări de carte şi descrieri de autori. - CATRENE CU ŢEPI – UNUI CONTABIL UNUI EXAMINATOR PENSIONAR INDULGENT Deşi-i la vârsta de bilanţ, Fiindcă la Test n-a scris o iotă, Stă încă bine cu „pileala”. Şi-ai vrea s-o promovezi cu-o Şi la ciorap mai pune-un şfanţ, notă, Dar stă mai prost cu ... Ai fi tentat, da-i imoral, „socoteala”. Să-ţi dea ea lecţii la... „oral”! FIDELITATE BIO-NATURISTE E-un tip fidel (şi nu-i poveste). Azi se hrăneşte din natură Deşi în viaţa lui picantă, Şi se tratează după scripte. A înşelat patru neveste Mama-i făcea numai friptură, Cu-aceeaşi, unică, ... amantă. Nevasta, numai zile fripte. BALCONUL JULIETEI UNUI CASANOVA Zi de zi, o serenadă Ca să nu-l fileze vampa, Îi cânta sub un balcon. Intrase în silentio stampa Mai apoi urma să vadă, Şi izgonit de la mireasă, Că era din ... silicon. Sta-n papuci de (altă) casă. 100

CASANOVA PENSII DUPĂ BUGET, –variantă- MICI Fluture din floare-n floare … Zilnic, bani pentru mâncare, Când nevasta va afla, De-un cartof şi-un terci . Verva lui cuceritoare, Numai Boc în postul mare, Casa n-o va mai salva . Mănâncă „ciuperci”. ESPRESSO FORTE COCOŞUL CARE În Cafe Bar intrând, Espresso, CÂNTĂ-N CASĂ Lui picolo i-am comandat La ministra blondă-n casă, Şi-apoi nu ştiu cum a dres-o? Cocoş e doar de paravan . Că expre s-o micşorat ! Cel ce cântă-i de-altă rasă … „Cocoşelul” lui Traian ! LA STEAUA Nea Jiji e supărat VREMURI Şi i s-a pus şi pata . Pe vremea lui (Moş) Nicolae, Acasă-învins a încasat Găseam şi lefuri în BOCANCI. Trei „bulgări” de … Zapata. Pe când astăzi, nici o „laie” ! Stăpân e BOC şi restul ... LA STRASSBOURG via CANCI ! BRUXELLES Avem post de comisar TEORIA LUI ... SĂ NI SE La Agricultură În ţara lui SĂ NI SE facă, Şi-o fiică de marinar, Politica-i SĂ NI SE DEA. Luând-o pe-arătură . Când moare capra altuia, SĂ NI SE... fete câte-o vacă ! MARELUI TIMONIER Ce afirma că „flota” ce o ACELUIAŞI conduce este „muribundă”. Cu amanta-n pântecul pădurii, Că nu mai vrei, afirmi funebru, La strâns de mure, să-i vezi La cârmă să mai stai un nurii. „rond”! Şi-acasă ajuns, apoi, încerci, Nu-i Belzebuth atât de negru ... Consoartei să îi vinzi În preajma ta el e chiar blond ! „ciuperci”. 101

UNUI VEGETARIAN COMISIEI PT. NEGOCIERI Crudităţi şi „prospături” CU GREVIŞTII DE LA Şi-ar dori la orice masă. „ROŞIA MONTANĂ” Chiar de i-a pus murături, De-aţi văzut cât e de greu „Acritura” lui de-acasă. Ca să „lucri”-n subteran, Să-l chemaţi şi pe Traian, UNUI GEOLOG PENSIONAR Să-l expuneţi în „Muzeu” ! „Forând” adânc, din plin simţea Virtuţile puterii. UNOR ADEPŢI AI Azi iarnă grea îl despărţea GAZELOR DE ŞIST De... „Peştera Muierii” . Săraci murim şi-n rest Rămâne-un teatru trist. FRICA PĂZEŞTE PEPENII Voi ne furaţi pe şest, Pe criză, lumea e fricoasă ! Noi vă-ngropăm în ŞIST ! Pe lefuri BOC le ia la coasă. POGEA păzeşte Visteria. ACELORAŞI –variantă– Iar GEOANĂ... Bostănăria. Dac-aţi văzut subteranul, Aurul extras din greu, ÎN ERA LIBERULUI Luaţi-l şi pe (sub)Tiranul, SCHIMB Să coboare în... „Muzeu” ! În căutare de tezaur, Scormonind ai ţării nuri, NU-I MAI RABDĂ NICI Am dat o EPOCĂ DE AUR PĂMÂNTUL Pe un ev de... CIANURI. La Iaşi, s-atingă Racla Sfântă, Lumea creştină se avântă. UNUI FOST MARINAR, Când demnitarii iau cuvântul, VIITOR MOŞIER Se... cutremură pământul. De când „Na, Na,!” la pupă-ai luat, CÂND NU AI VOCE De la ANTENE, se-mpânzise MUZICALĂ ştirea De n-ai „claxon” ca CRBL, (Lezat profund şi naufragiat): Tamponează-te ca el ! Că te-ai pierdut prea mult cu... Prizează drog minim un gram FIREA ! Să cânţi duios ca un... Salam ! 102

TERIȘ VASILE Numele meu este Vasile Teriș. Am plecat din România în anul 1947, la vârsta de 16 ani, împreună cu un prieten, cam de aceeași vârstă. Am stat doi ani în Franța și doi ani în Germania, unde am lucrat să mă întrețin singur. În anul 1951 am emigrat în Statele Unite ale Americii, legal, cu pașaport și sponsor, ca student, la un colegiu din Arizona, unde am stat aproape un an. Apoi, pentru scurt timp, am colindat prin mai multe orașe din America, lucrând în diferite meserii și învățând limba engleză. În anul 1953 am ajuns în California, unde am găsit de lucru la un român, care avea atelier de mobilă în Hollywood. Am lucrat la el începând cu salariul minimum de $1.25 pe oră, curățând atelierul și alte camere, temporar îmi ziceam eu, pentru ca visam să ajung artist. După patru ani am ajuns supervisor, iar după alți trei ani mi-am deschis propriul atelier, care m-a ajutat să întrețin soția și trei copii, fără ajutorul guvernului, fapt de care sunt mândru că am reușit. Ce m-a ajutat cel mai mult au fost educația pe care am primit-o de la părinți, rude, învățători și profesori de liceu, experiența acumulată de-a lungul drumului ce l-am parcurs și, mai presus de toate, citind câte puțin din cărțile scrise de ‘cei giganți ai omenirii de la Socrate încoace. Eu am scris poezii de pe vremea când făceam primele clase de liceu și mai târziu în țările prin care am trecut, dar în ultimii ani am scris mai multe, pentru că dispun de mai mult timp și încă știu să vorbesc românește, cu toate că sunt plecat de aproape 70 de ani din România. Este iubirea ce o simt pentru această limbă splendidă învățată de la mama mea și mai târziu de la alții, pentru țara în care m-am născut și pentru acei poeți geniali ca Eminescu, Coșbuc, Alexandri, Goga, Șt. O Iosif, Bolintineanu etc., care au scris capodopere ale poeziei românești. Vă trimit cu drag câteva epigrame pe care le-am scris, unele mai demult, altele noi, cu speranța că vor plăcea cititorilor și le vor aduce un zâmbet pe față, în aceste timpuri tulburi și tulburătoare prin care mai toți de pe Terra suntem pedepsiți să trecem și să le îndurăm. Cu mult respect, Vasile Teriș Los Angeles, California August 2016 [email protected] 103

Un bătrân se laudă: O artistă voluptoasă Nu fumează, nici nu bea Cântă prost și toți se miră Nu hipodrom ori cărți de joc Iar băieții strigă-n masă: Cel’alt păcat? - Când am -Nu cântă, ci doar respiră! noroc.. După ce au divorțat -Am rămas mic de statură, Ea mai toate le-a luat: Îmi spunea ieri un bătrân, Banii, casa, anturajul Când am fost în fașe, mama El a luat numai garajul.. Nu mi-a dat decât un sân Când artista se mărită Un bețiv spunea la lume C-un milionar de bază La un bal moldovenesc: Este și mai fericită -Nu beau apă niciodată După ce îl divorțează Frică mi-e că ruginesc Adam a'ntrebat pe Eva O femeie voluptoasă Când stăteau lângă un tei: Pruncul ei la piept îl ține -Ești sigură, iubita mea Iară el flămând o'ntreabă: Toți copiii sunt ai mei? -Amândoi sunt pentru mine? Eva a fost fată deșteaptă Un om tânăr vrea și poate Nu i-a dat la început Însă nu prea știe cum A știut: dacă așteaptă Iar bătrânul, din păcate Adam o s-o vrea mai mult Știe cum, dar nu mai poate Dacă Adam nu mânca Când o doamnă spune nu Mărul ce Eva i-a dat Poate pentru ea înseamnă Astăzi nimeni nu era Spune poate, atunci e da De n-ar fi făcut păcat Spune da, atunci nu-i doamnă! Diavolul numai o dată O zi măcar din viață aș vrea A făcut lumii un bine Să fiu un câine în loc de om Cu ispita lui ciudată Iar șeful meu în ziua aceea Terra-i plină de mulțime Pe strada mea să fie pom 104

Omul judecă femeia Nebunia-i ereditară Nu cum este, cum el vrea: O vedem în orice zi De-l acceptă este bună Pe-alte vremuri era rară De-l refuză este rea Azi o luăm de la copii -Tu ești una la o mie Omule, să fii atent: Și te-ador la nebunie! De la lucru de chiulești Însă niciuna nu știe Patronul dă faliment Că o spune la o mie Leafa ta n-o mai primești A vrut numai bani să aibă. E alergic la'nvățat În sicriu, la îngropare Știință și filozofie Soția a scris în grabă Însă-i foarte talentat Un cec cu o sumă mare La prostii și șmecherie Nu poți să faci, se spune Nu-i e frică că el moare De te-ai trudi o viață S-a distrat ca un Apollo Oricât zahăr ai pune Însă la înmormântare Din bălegar… dulceață El nu vrea să fie acolo. 105

ŢINCAŞ VASILE Vasile Ţincas, născut la 02 decembrie 1943, în Băiţa, com. Tăuţi Măgherăuş, jud. MM. Profesia: Subinginer miner. Adresa actuala: Baia Mare, B-dul Unirii Nr. 12A Ap 77. TOAMNA MAMA ŞI COPII Se adună poama bună, Când ajunge ea bătrână, Şcolile încep acum Că aşa-i se-adună anii, Şi elevii se adună, Are pruncii la-ndemână La un bar de peste drum. Care să-i mănâce banii. ÎN NOAPTEA DINTRE ANI INTERVIU LA ANGAJARE Anului ce s-a retras CA SECRETARĂ I se ţine parastas Am licenţă în engleză, Lumea cântă şi dansează, Mă descurc şi în franceză, Pentru anul ce-l botează. Dar ce-i important să ştii Sigur, nu mai fac copii. DE SĂRBATORI S-au găsit la crăciuniţă, O frumoasă jupâniţă Şi s-au pus pe o bătaie Moş Crăciun cu Nicolae. 106

TODERAȘCU IOAN Munca la negru Și-a găsit și ea, în fine, Slujbă după cum a vrut Și câștigă foarte bine, Negrul e satisfăcut! Despre căsătorie, la prima Duminica, în sat, despre întâlnire de promoţie secetă Aflând că sunt şi-acum burlac, „Zi de zi, pământul crapă!” Un fost coleg, cam gras şi chel, Spun ţăranii, cu durere, Mi-a spus că-i timpul să o fac, „Doamne, dă-ne nouă apă!” Şi mi-a propus să-ncerc cu el!... Şi mai cer un rând de bere... Oltenii şi trecerea la ora de Concluzie vară După mintea mea, socot Mult mai dezgheţaţi la minte, Că, în spaţiul carpatin, Nu dau ceasul – ca şi noi – Adevărul e în vin, Cu o oră înainte, Iar minciuna-i peste tot! Ci cu unşpe înapoi! Soţia fotbalistului Folclorică la Deveselu Nevasta lui, prevăzătoare, M-a făcut muica oltean Nu duce-o viaţă plicticoasă; …C-un sergent american! Când joacă el în deplasare, Ea are \"meciuri\" grele-acasă!... Matrimonială Tipul, care de vreo lună Peisaj stradal Dă anunţuri prin ziare, Cu ochii ţintă dup-o fată, Are-o stare foarte bună, Având un trup fenomenal, Însă nu mai e în stare... N-am mai văzut-o dintr-odată... Lua-l-ar dracu’ de canal! 107

Mama-soacră se simte foarte Când începusem să vorbesc rău Chiar dacă pare-a fi uşor, De-o oră şi mai bine, Cuvântul tată, vă asigur, Aştept, dar – ce belea! – L-am pronunţat mai târzior, Salvarea nu mai vine, Căci nu eram destul de sigur!... O fi salvarea mea?! Vacă nebună Generalul şi noua consoartă Vaca unui văduvoi Cu soţia, în iatac, E nebună de legat, Sunt ceva nelămuriri: Din moment ce i-a mâncat Ea-l îndeamnă la atac, O revistă „Plai cu boi”! El aşteaptă întăriri! De dragul soţiei Ostilitate M-am întors, din deplasare, Ăla micu’, ieri, mi-a pus Mai devreme cu o zi, O-ntrebare cam ciudată: Şi-a rămas surprinsă tare, Dacă barza m-a adus, Iar vecinul şi mai şi! Pentru ce să-ţi spun eu „tată”?! Revelaţie Bucuria revederii O viaţă, a furat fără căire C-un prieten ardelean, Şi pentru-a fi cu sufletu-mpă- Nu s-au mai văzut de-un an cat, Și de-aceea au băut Va merge într-o zi la mănăstire, Până… nu s-au mai văzut! Căci numai de acolo n-a furat! Tânăra văduvă Telegramă de Crăciun Caracterul ei integru M-au trecut subit fiorii, Feste s-ar părea că-i joacă: MAMA-SOACRĂ Ziua, se îmbracă-n negru, DECEDATĂ… Noaptea, negrul o dezbracă… Şi-au intrat colindătorii: „O, ce veste minunată!” 108

TODICĂ GABRIEL Nume: TODICĂ Prenume: GABRIEL Data naşterii: 30 august 1972 Locul Naşterii: Fălticeni, jud. Suceava Adresa: Bd. Revoluţiei, bl. 5, sc. B, ap. 4, Fălticeni, jud. Suceava E-mail: [email protected]; [email protected] Sex: masculin. Naţionalitate: română. Cetăţenie: română Educaţie: -Inginer licenţiat , absolvent al Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Universităţii „Gh. Asachi” Iaşi, specializarea Automatică şi Informatică Industrială (1991-1996); Experiență în literatură: -Publicaţii -„Artişti plastici de viziune dualistă”, Ed. Lidana, Suceava, 2015; -„Istoria artei plastice din perspectivă dualistă”, Ed. Lidana, Suceava, 2014; -„Fălticeni, oraşul celor patru muzee”, Ed. Lidana, Suceava, 2014; -„Bisericile şi mănăstirile din Bucovina – confluenţe de Istorie, Artă, Religie”, Ed.„Cartea Iuliei”, Ploieşti, 2010. -Concursuri -19 martie 2016 – Premiul III la secţiunea „poeţi debutanţi” la Festivalul Concurs „Alexandru Macedonski”, editia a III-a; -18 iulie 2015 – Premiul „Menţiune” la secţiunea „poezie satirică” la Festivalul Naţional „Ion Budai Deleanu” din Geoagiu, jud. Hunedoara; -30 mai 2015 – Premiul III la secţiunea „reportaj literar” la Festivalul Concurs „Rezonanţe udeştene”, ed. XX, 29-30 mai 2015. Com Udeşti, jud. Suceava. Smartphone Teama de cip Ca s-arate că-i competent M-au convins că cip-u-i baiul Se dotase cum e tonul, Şi că-n iad eu o să ard Dar privind eu mai atent Dar constat că mi-au deschis Deştept era doar telefonul. raiul. Cu toţi banii de pe card! 109

Inventar bisericesc Unuia operat estetic Cică iadu-i-n codul de bare Eminescu, în trecut, De pe orice etichetă! Mi-ar fi zis că-s „chip de lut”, Acesta-i motivul pentru care, Astăzi, chiar de par (a fi) Nu orice lumânare se acceptă! scolastic, Mi-ar fi zis că sunt din plastic. Icons Telefonul, - e pe bune -, Analiză TV Are pe ecran icoane, Am deschis iar televizorul. Doar înlocuiesc butoane, La „Ştiri”, o relatare Nu-s, deci, pentru rugăciune!... importantă: A căzut iar „analizorul” Virtual creştin Dintr-o groapă în cealaltă! La slujbă, la liturghie, Tot creştinul se închină, Gripa porcină vs. gripa Îşi face cruce c-o mână, aviară Cu cealaltă, o selfie… Porcii-n sol vor să rămână, Îndurând gripa porcină, Când a zbura porcu’… Că de apucau să zboară De ce porcii în veci nu zboară? Făceau gripă aviară!... Se tem de gripa aviară! Asta-i marea lor pricină, Geopolitica De-au făcut gripă porcină! Steaua Roşie ieri mi-a spus, Să mă-nchin la Răsărit, Fotografie în oraş Dar acum cu noul rit Căutai peisaje citadine Mă închin către Apus. Ca un mare fotograf Şi în poze, cel mai bine, Epigrama de Paşte Arată firele de telegraf. Iată că Învierea a sosit! Toţi îmi spun „Paște Fericit!” Reqviem pentru Colectiv Urmând urătura asta sucită, Incendiul din „Colectiv”, Ei să-i spun să pască fericită!? Am s-o spun eu foarte franc, Este un joc subversiv, Ca-n răpirea din Irak. 110

TUDORACHE CONSTANTIN Data naşterii: 11.09.1948 Localitatea: Podenii-Noi, Jud Prahova Studii: Universitatea Tehnică de Construcţii Adresa actuală: Ploieşti, Bdul Republicii 187, Bloc.4B1, ap 33 E-mail: [email protected] Membru al Clubului Epigramiştilor Cincinat Pavelescu Membru Fondator al Uniunii Epigramiştilor din România Pseudonim: Kalomfirescu Hodorogea, Haş Kalomfirescu Colaborări: Flamura Prahovei, Urzica, Perpetuum comic, Flacăra, Papagalul, Scaiul, Cacealmaua, Curentul, Concurentul etc. Apariţii editoriale: volume colective, culegeri, antologii. Volume de autor: -,,Antidot pentru tristeţe- Epigrame, desene și catrene”-Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2010; -,,Acorduri şi ritornele- Opinii asupra fenomenului epigramatic contemporan”-Editura Karta Graphic, Ploieşti, 2012; - ,,Ce scrii tu azi eu am citit de ieri - Diagnoze și restaurări epigramatice”- Editura Amanda Edit, 2015; -,,Reporter în Regatul epigramei-Mică antologie de epigramă românească”- Editura Amanda Edit, 2016 Extrase din scrisori şi referinţe critice: ,,După o întreagă viaţă am încercat să slujesc ,,Eterna epigramă”, cu înzestrarea pe care noi românii am primit-o de la spiritualitatea latină, sunt mulţumit să-mi amintesc că la un moment dat am văzut şi încurajat un hăruit epigramist şi om de litere. Te rog să primeşti preţioasele şi sincerele mele felicitări”- Scrisoare Mircea Ionescu-Quintus, pentru cartea Acorduri şi ritornele. * ,,Lucrarea, ACORDURI ŞI RITORNELE, e extrem de interesantă, noncorfomistă, combativă, schimbă nişte centre de greutate. Uneori dură inhibantă. Observaţii corecte, minuţioase, la obiect. Resorturile tehnice ale epigramei excelent stăpânite. Trebuie să ne gândim că o perfecţiune formală îi poate alunga pe cei mai zburdalnici dar nu lipsiţi de talent. Pe mine m-au delectat punerile la punct(deşi eu sunt mult mai milostiv), dar cred că pacienţii dumitale vor fi mâhniţi. În fond cartea dumitale m-a delectat. Deşi în unele 111

privinţe prefer o execuţie mai umană. Are şi un aer de prospeţime. Voi adopta şi eu câteva soluţii mai puţin drastice, nominalizând bineînţeles autorul, adică pe dumneata. Cu mult succes în continuare”-Srisoare Nicolae Paul Mihail- Nicomah, după lectura cărţii Acorduri şi ritornele * ,,...Oricum, de la acea întâlnire, ... m-am ales cu o carte de excepţie. Ea se cheamă \"Antidot pentru tristeţe\" şi cuprinde epigrame gândite şi desenate de Constantin Tudorache. Nu-l ştiu pe autor şi nu-mi amintesc cine mi-a dat cartea lui. Poate chiar el, fiindcă are o generoasă dedicaţie pentru mine. ...Citind cartea \"Antidot pentru triseţe - epigrame, desene şi catrene\", iscalită de Constantin Tudorache şi tiparită de Editura Pro Transilvania, am trăit o încântare. Am plecat să lansez carţile mele şi m-am întors obsedat de epigramele lui. Autorul se joacă inteligent cu blazarea din noi, înţepând-o (uită- te unde îşi aşterni popoul fiindcă ar putea fi acolo o pioneză!) şi mă obligă să privesc îndărăt spre Păstorel Teodoreanu, pe care epigramistul îl întrece nu o dată. Ştiu ce zic!”- Lucian Avramescu, despre cartea ,,Antidot pentru tristețe”. * ,,Distins coleg de epigramă şi confrate Constantin Tudorache, După două convorbiri telefonice şi două întâlniri, prin amabilitatea dlui George Petrone, cartea domniei voastre a ajuns şi la mine. Vă mulţumesc pentru ea şi pentru locul pe care mi l-aţi oferit atât în paginile lucrării, cât şi pe coperta a IV-a.Vă felicit cu ocazia publicării \"Acordurilor...\", dar şi pentru dezacordurile extrem de utile oricărui domeniu de responsabilă activitate umană. Dvs. aţi dovedit, şi prin această carte - cu o ţinută estetică de calitate şi cu un vierme săpând în interiorul putred al mărului frumos - că vă pasă de ceea ce faceţi/facem...Aştept alte semnale de tămăduire. Cu aleasă preţuire” - Prof. dr. Ion Berghia * ,,Am terminat de citit cartea primită de la tine. E un adevărat manual pentru epigramişti, fie ei începători sau consacraţi. Tu dovedeşti că orice epigramă, oricât ar fi de reuşită, mai poate fi cizelată.Te felicit pentru această realizare şi pentru tot ce faci în favoarea creşterii calităţii epigramei în general. Numai bine”-Nicolae Zărnescu- epigramist * ,,Am urmărit, de-a lungul anilor remarcabila dumitale activitate şi n-a fost o surpriză pentru mine faptul că ai înregistrat numeroase succese. Epigramele, desenele şi catrenele scriitorului C.T. se dovedesc într-adevăr, un bun ,,antidot pentru tristeţe”. Evidenţiez, de asemenea, onestitatea şi incisivitatea opiniilor asupra fenomenului epigramatic contemporan, formulate fără a ţine seama de ,,rangul” unor autori, de premiile dobândite de unii, fără ,,acoperire” reală. Cu urări de sănătate”- Corneliu Şerban (poet şi jurnalist prahovean, despre cărţile ,,Antidot pentru tristeţe” şi ,,Acorduri şi ritornele”). 112

CREDO INDISCREŢIE În lumea asta infernală, Pe-o colegă o-ntrebai: Cu nebunia în derivă, -Dar cu dragostea, cum stai? Prefer greşeala personală, -Stau oricum doreşti, mi-a spus, Decât prostia colectivă. De la... două mii în sus! AXIOMĂ REFLECŢIE Am intra în lumea bună, În lumea aceasta opacă, Fără viza F.M.I., Din marele Templu Divin, De-am munci, cu sârg, o lună Mi-e milă de cei care pleacă Și de n-am fura o zi. Şi-i plâng pe acei care vin. UNUI SCRIITOR DILEMĂ Întâi a scris, apoi a şters Spre cerul cu margini de-azur Şi iar a scris şi iară şters-a, Privesc şi nu ştiu ce să fac: Văzând că nici aşa n-a mers Un drac mă îndeamnă să fur A încercat şi... viceversa. Şi-un înger mă ţine sărac. REFERENDUM UNUI CUPLU Nu ar trebui lăsat Cândva, de mână au plecat, Un nebun să candideze Timizi, de la un bal mascat, La o funcţie în stat Şi-au mers aşa, întreaga viaţă... Şi nici prostul să voteze. Uitându-şi măştile pe faţă. POVAŢĂ VIAŢA E UN CARNAVAL În gara vieţii, ferm îţi spun, Şi ploaia şi vântul şi valul, Prea mult pe gânduri să nu stai Cu mult mai uşor le suporţi, Şi n-aştepta un tren mai bun Când ştii să-ţi alegi carnavalul Că pierzi şi ultimul tramvai! Şi masca pe care s-o porţi MORALITATE FABULA CUIULUI În a Domnului Grădină, Despre cui, când s-a zvonit Te abaţi de la Morală Că ar fi puţin rebel, Când vorbeşti cu gura plină Toţi fierarii au sărit Sau când taci cu burta goală! Cu baroasele pe el. 113

UNUI POLITICIAN BLESTEM A făcut avere mare, Nu i-ar mai răbda Planeta Are iahturi, bani, palate, Și i-ar bate PreaÎnaltul, Din vânzări anterioare Pe acei ce fac naveta Şi trădări anticipate. De la un partid la altul. CRÂŞMĂREASCĂ AXIOMĂ La preţul liberalizat, Geaba cauţi infinitul E-o cale-atât de lungă, Şi-nveţi totul pe de rost, Că cinci beţivi au ,,cotizat” Dacă pâinea şi cuţitul De-un şpriţ să le ajungă! Sunt pe mâna unui prost REVEDERE JUSTIŢIARĂ Codrule, codruţule, În vădita sa mândrie Ai ajuns, drăguţule, Şi ambiţii colosale, O tarla de mărăcini Prostul pentr-o ironie, Cu proprietari străini! Cere daune morale AXIOMĂ SCRISOARE PIERDUTĂ ,,Munţii noştri aur poartă”, Azi Caţavencu-i deputat, Ţara are azi un trend, Cu Mercedesuri, vile, bani, ,,Noi cerşim din poartă-n Iar Cetăţeanul Turmentat poartă”, N-a mai băut de zeci de ani! Îmbrăcaţi la second hand! BILANŢ CLINIC VREMURI NOI Pe la doctori, din păcate, După ce-au plecat rapsozii, Nu mă duc să mă consult, saltimbancii şi irozii, Că mă tem să nu constate Peste noi au dat năvală C-am trăit, deja, prea mult... Demagogii fără şcoală ! PREOCUPĂRI MATRIMONIALĂ Studiază mulţi, din greu, Jună blondă, graţioasă, Alţii dau un doctorat; Corp superb, seducător, Eu... mă rog la Dumnezeu Sâni apetisanţi, focoasă, Să nu uit ce-am învăţat. Caut... ţap ispăşitor! 114

AVEŢI PUŢINTICĂ RUGĂ RĂBDARE... Curg nevoile şuvoi Nicio naţie din lume Şi trăim neînţeleşi, La necaz nu face glume, Vino, Doamne, pe la noi, Nu îşi laudă stăpânii, Să ne aperi de aleşi! Şi nu rabdă ca... românii! AXIOMĂ AXIOMĂ Din traiul ăsta cenuşiu, Că-s vulcanici sau cuminţi, Ne-am regăsi uşor măsura, Oamenii acestei ere, Dac-ar vorbi doar cei ce ştiu Au o foame de arginţi Şi de şi-ar ţine proştii gura. Şi o sete de putere. UTOPIE CUTIA PANDOREI Poți fi plin de masterate, Atât de bine ancorate Să ai diplome, cu roaba, Sunt relele pe-acest Pământ, Atestări și doctorate, Încât de vrei să faci dreptate Dacă nu ești om... degeaba! Te lupţi cu morile de vânt! SPECTACOLUL LUMII Captivaţi, bătu-ne-ar vina, Stând în lojă sau pe prag, Toţi privim atenţi cortina Nu şi sforile ce-o trag. 115

UNGUREANU ICA Motto: Că eu epigramistă extra mi-s, Reiese din creaţiile mele: O mie de catrene eu am scris Şi-s geniale... zece dintre ele. Nu m-am născut, ci m-a adus barza, ştiu sigur asta, pentru că aşa mi-a zis mama. Şi mamele nu mint. Era o zi de vară, mai precis 12 iunie (anul nu contează) soare, cald, teii înfloriţi. Când am început să articulez câteva cuvinte, mama m-a învăţat să spun, înainte de cuvântul mamă, cuvântul patrie, iar după cuvintele acestea, m-a învăţat... multe poezii. Eram atât de fascinată de ele, încât mi-am propus atunci să devin poetă.Astfel că la vârsta de 10 ani am scris prima poezică pe care am rătăcit-o în arhivele memoriei. Alte încercări au mai fost şi în anii adolescenţei, dar nesemnificative. A urmat o pauză de câţiva ani... căsătoria, creşterea copiilor... Aproape uitasem că ştiu să improvizez versuleţe. Uitasem şi faptul că în copilărie vroiam să mă fac poetă. Dar cum fusesem deja contaminată cu virusul creaţiei, la un moment dat a erupt. Erupţia a provocat-o un post de radio local care a lansat în eter un concurs de catrene pe rime impuse. Aşa că, fără să stau prea mult pe gânduri, am trimis. Şi am câştigat. Nu eu, ci o prietenă a mea, pe care am rugat-o să trimită încă un catren, compus de mine, evident. Adică... vreau să spun că poezica mea a concurat-o pe a mea şi... am câştigat 2 cărţi de la editura Nemira şi un bax de suc. Ce-a urmat? A urmat lansarea mea în lumea epigramei, în luna septembrie a anului 1999, când am devenit membru al celui dintâi cenaclu buzoian de epigrame „Amprenta”. De atunci am urmat un drum cu „succesuri” dar şi cu „eşece” uneori. „Succesurile” mele s-au materializat de-a lungul timpului în colaborarea cu diverse reviste de factură umoristică, în apariţia lucrărilor mele în foarte multe antologii din ţară şi din Republica Moldova, în editarea a trei volume proprii şi nu în ultimul rând, în diplome primite la diversele concursuri unde am participat. 116

Optimistul incurabil „Fair play” cu aleşii noştri Chiar dacă pământescul trai Dotaţi cu simţul de umor, L-a dus în lux şi în păcat, Chiar de-am ajuns flămânzi şi El speră să ajungă-n Rai... goi, Că iadu-i prea aglomerat. Făcut-am haz pe seama lor... Dar şi ei fac... „mişto” de noi. Moştenirea Pe-acest frumos picior de plai Ehe! De la strămoşul nostru, dacul, Privind cuponul, începeai Am moştenit un colţ de Rai... Uşor, bătrâne, să suspini; În care-şi vâră coada dracul. Mulţi ani de muncă-n spate ai... Şi-n faţă bani aşa puţini! Reality show La hora satului voi fi În faţa oglinzii Prezentă de acum şi eu, Acum, în prag de senectute, Că poate-acolo voi găsi Nu-mi văd aspectul cadaveric, Mireasă pentru socrul meu. Nici pete, cearcăne sau cute... Când mă privesc pe întuneric. Motaniada Pisicuţă, sexy pis, Veşnica poveste Tu mi-ai tors aşa, încât, În parte, pentru fiecare, Soaţa când s-a-ntors, mi-a zis: Constat la doamnele moderne, „Fă-ţi bagajele şi… zât!” Că frumuseţea-i trecătoare... Doar bârfele rămân eterne. Răstălmăcirea unui adevăr biblic Discursul unui \"catindat\" Pe Eva, cred că-ntr-adevăr, Aceasta-mi e promisiunea Din Rai, Preasfântu-a alungat-o, Şi foarte sincer, eu vă zic: Nu pentru c-a mâncat un măr, De mă alege naţiunea, Ci pentru faptul c-a mâncat-o. Promit că... nu promit nimic Cugetare Un show păcătos Ce iute-am fost la viaţa mea Lungi picioare,-n bust robustă, Şi timpul cât de lent trecea! Pe platou se tot frământă Acum, în prag de senectute, O fătucă fără fustă, Eu sunt cel lent şi timpu-i iute. Să ne-arate cu ce cântă. 117

La senectute Ţăranul nu mai e pe câmp Dureri multiple omul are Cum cheltuia mulţi bani pe La-ncheieturi, la disc, la arături, spată; Ţăranul s-a lăsat de-agricultură Şi totuşi, ce cumplit îl doare Şi nu mai face-n palme Când nu mai poate să mai… bătături... poată! Că şi-a făcut butic în bătătură. Îngrijorare Omul de lângă tine Spun unii cum că banul sună Atunci când o primejdie te bine, paşte, Eu, unul, sunt îngrijorat şi trist, Mizezi pe el şi-n sinea ta îţi Că sunetul n-ajunge pân’ la spui: mine… „Amicul la nevoie se Deci musai să consult un cunoaşte…” orelist. Când ai nevoie, ia-l de unde nu-i. Precum în „cer” aşa şi pre pământ… În urma unui picnic Pe câmp ţăranul, din motive Constat ca orice bun roman varii, Că, dup-o masă copioasă, N-a mai ieşit – şi-n ultimă Doar ambalajele rămân… instanţă – „Gunoaiele” s-au dus acasă. A procedat precum parlamentarii; La ora de geografie În vara asta şi-a luat vacanţă. Deşi râdeau colegii, bată-i vina, Eu unul sunt convins că n-am Ţăranul e pe câmp??? greşit, În zori de zi, când soarele Atunci când am răspuns că răsare Argentina Şi mângâie „cultura” de scaieţi, E-n vestul Europei… la cerşit! La lucru, pe întinsele ogoare, S-a prezentat echipa de… mistreţi. 118

VASCAN ION Născut la 20 ianuarie, 1954, în Comuna Cioburciu, judeţul Tighina (raionul Ştefan-Vodă) Email: [email protected], [email protected] Caracterizare generală Profesor de limbă şi literatura română, epigramist, publicist în domeniul pedagogiei. Aptitudini - buna cunoaştere a literaturii române şi universale precum şi a proceselor literare din diferite perioade istorice, cunoscător al gramaticii limbii române, al istoriei românilor şi universale, organizator al manifestărilor culturale şi conducător al teatrului de amatori, alcătuitor de texte şi scenarii. Creaţia -Numeroase articole, poezii şi epigrame publicate în revista „Literatura şi Arta\" şi în „Revista Epigramei\" (Bucureşti) articole pe teme pedagogice în ziarul „Făclia\", o rubrică permanentă în presa locală. Volumul de epigrame şi poezii umoristice „Scurt şi Clar\", editura Princeps, Chişinău, 2016. Membru al Asociaţiei Epigramiştilor din Moldova Carieră -1978-2016 - profesorde limbă şi literatura română şi universală Studii -Facultatea de Filologie a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă\" din Chişinău (1974-1978) Pasiuni Lectura, grădinăritul, viticultura Detalii personale Căsătorit, un fecior şi un nepot Apologia mea Că sunt deștept, îmi spuneți permanent, Ci eu nu neg, nici nu dau înapoi, De-aș fi fost prost, eram în parlament, Dar, cum vedeți, mă aflu printre voi. 119

Destin Așa-i românul El, un om modest din fire Românu-ntotdeauna cântă Și cu instruire vastă, La bucurie ori necaz, Pân-la nuntă a fost mire, Iar căte-odată se avântă Restul vieții-a fost nevastă. Să cânte și când este treaz. Unei stimate doamne Inspirație Modestă, blândă, generoasă, Când dragostea a culminat Încât valabilă e teza Și în extaz era amanta, C-ar fi leit maica Tereza, El a sărit ca fript din pat De n-ar fi-atâta de frumoasă. Ca să înregistreze poanta. Revenire Unui autor de soacrisme În țara noastră de revii, Scrie multe despre soacre, Oftezi ca omul întristat; Că-s amare și că-s acre, Pustii sunt lanuri și câmpii, Dar pentru nevasta lui Pustii sunt băncile de stat. Mai soacră ca dânsul nu-i. Încălzire globală La cumpene E peste normă-n termometre Cu așa o nevestică Și ghiocei apar în piață, Nici nu știi cum e mai bine; Tot mai puțin e foc în vetre Să ți-o fure-ți este frică, Și-n suflete mai multă gheață. Să o ții îți e rușine. Cafea solubilă Mireasa O doamnă X, din eleganță, Lângă mire-n capul mesei M-a invitat la o cafea Ședea copila serioasă; Și eu, cuprins de-exuberanță, La desfacerea miresei, M-am dizolvat total în ea. Se dovedi copilă…roasă. La prășit Unui nou șef Prășind alături, pe răcoare, A început din start să se avânte, Un vânt glumeț, așa, în treacăt, Aleargă și încolo, și încoace, A dezgolit-o la picioare El avenit cu gândul să ne cânte, Și n-am ajuns cu rându-n capăt. Dar nimenea, probabil, n-o să-i joace. 120

Femeile moderne Spleen Cu pantaloni și ghete ,,Adidas” În peștera de sare plină Și bărbăteasca lor făptură, Și-alină dorul ce-o destramă; Femeilor atât le-a mai rămas; Mai sus de brâu e o salină, Să-și pună și mustățile la gură. Mai jos, e toată o păstramă. Cosmetică Exegi monumentum Ea șterge stratul de pomadă, Eu nu din piatră și ciment Îi scoate feței camuflajul Nici din granit cu filigrane, Și lasă ochilor să vadă Ci mi-am zidit un monument Cât de urât este mulajul. Cu tot cu suflet și organe. Zburătorul Zburător cu negre plete, Te aștept,oftând din greu, Când cu fața la perete Doarme dus bărbatul meu. 121

ZAHARIA PETRACHE Inginer electronist, ofiţer în rezervă. Născut la 3 februarie 1951, în municipiul Focşani, judeţul Vrancea. A absolvit Liceul Unirea din Focşani (1969) şi Facultatea de Electronică la Academia Tehnică Militară din Bucureşti (1974). Şi-a desfăşurat activitatea profesională în unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, în domeniul cercetării, proiectării, fabricaţiei, exploatării şi mentenanţei tehnicii de comunicaţii militare. În prezent, este colonel inginer în rezervă. Este membru al Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu” din Bucureşti şi al Uniunii Epigramiştilor din România şi membru fondator al Cercului Epigramiştilor Ingineri ING-EPIGRAMA, din cadrul AGIR: Scrie epigrame şi poezie umoristică, fiind publicat în reviste ca Epigrama, Lumea epigramei, AG PE RIME, Caietele de club ale Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu”, antologia de epigramă „Ingineri epigramişti”. Pasiuni: electronica,literatura, plimbările în aer liber. Coşmar de ginere Planeta... chefliului Soacra-i zise-n zori de zi, Auzind că NASA sapă, Înainte de-a muri, Să găsească-n Marte apă, Cu o voce monotonă: Exclamă chefliul: muică! Fii pe pace, am o... clonă! Pe când bere, pe când ţuică? Mersul...melcilor! Falimentul buticarului Trenurile noastre toate Geaca şi-a vândut şi fesul, Au ajuns aşa încete, Să-şi salveze interesul; Că-ntre şine-aş face, poate, Dar un”grup de interese” Piste pentru biciclete. L-a lăsat în... două fese ! Epitaf de preot Fericire...pe card Bun cucernic, fin bărbat, Soţ luă, precum bunicul, Nu şi-a înşelat aleasa; Din amor, nu interes; La sfârşit, doar, s-a-ncurcat: El, grăbit, luase dricul Cu o doamnă; Cea cu coasa. Şi ea carduri... cam un fes! 122

Furtul miresei Nedreptăţi istorice Nu-i mai „cool”, la nuntă- Fu Adam, din Rai, gonit, aleasă, C-a muşcat din măr oprit; Ca furatul de mireasă; Azi, la noi, mulţi „şefi de trib” Doar cel mire-ngrijorat, Stau ca-n Rai, muşcând din... Speră-n gând că... a scăpat! PIB! Drumul vinului Vrăjitorie după nuntă Drumul vinului, se pare, După ce şi-au pus inelul, Doar la dus, e o cărare; Ca pe veci să nu se piardă, Când te-ntorci din Ea-i schimbă în preş „degustări”, „castelul” Are peste... trei cărări! Şi-i făcu inelul...zgardă. Euroturmă...fără câini Epitaf cu... iarbă! (urmare a propunerii Pe pământ, făcând-o lată, legislative de normare a Iarbă, pufăia, uscată; numărului de câini la Tot plutind, prin altă viaţă, stânele din România) Trase-n Locul cu verdeaţă. Ca la nimeni pe pământ, Câini puţini la oi mai sunt; Pasiune...literară Ei predau, doar, la mioare, Îşi dorea, de mult, amor, Curs de-autoapărare! Cu un mare scriitor; După căutări, eşecuri, Lex pentru...Rex! (urmare L-a găsit! Scria doar... a propunerii legislative de cecuri. normare a numărului de câini la stânele din Autoconservarea în România) politică Câţiva lupi, de viţă-aleasă, Ochi pe ochi şi-ar scoate Lege-au dat, vrând pradă corbii, grasă; Dar nu-şi fac din cioc De atunci, sărmani oieri, pumnalul: Fac la câini...concedieri! -Cum să ne luptăm ca orbii, Că ne pierdem caşcavalul! 123

Plimbarea în politică Unui primar, iubitor de Ne tot duc politicienii, flori Pân’ s-aleg, ni-s fraţi oneşti; Cum, din flori, ia mită Când ajung pe post, viclenii, grasă, Ne întorc... ca la Ploieşti! Şi-a făcut palat, nu casă; Sincer, spune uneori: Traseistului-artist -Nu-i a mea, că e din...flori! Ca să ocoleşti prea-greul, Laşi doctrina, schimbi Directorul şi frustrările traseul; estivale Faci figuri de „baletistă”, Soare, plajă, cer senin, Pe centură...traseistă! Marea-mi face semn să vin. Dar pe loc stau toată vara... Unor furnizori de energie Se mărită... secretara! termică Tot jurând că ei nu fură, Cerşetorie cu...ştaif! Umflă cota la căldură; Strigă insistent, să-i dai, Iar, pe vară, vor taxare, Doar o „coajă de mălai”; A căldurii de la... Soare! Cum i-ai dat, din urmă-ţi strigă: Unui primar nou-ales -„Mălai”-cash, nu Harnic om, ca el mai rar, mămăligă! Noul nostru dom’ primar, Mută munţii, greu Unui traseist pe munceşte, linii...politice! Doar pân’ se...căpătuieşte! Alergând să prinzi „caimacul”, Unei frumoase frivole Linia o schimbi cu „acul”; După trup, după picioare, Pân’ să-l guşti, (amară Pari o zână, eşti o floare; soartă), Dar fumând, făcând Vezi că linia e... moartă! bravadă, Floare eşti, de colţ...de stradă. 124

Cuprins BĂDĂRĂU GEORGE ....................................................................................... 5 BATOG-BUJENIŢĂ MIHAI ............................................................................. 9 BERCIU MARIA ............................................................................................. 14 BIDULESCU CONSTANTIN ......................................................................... 16 BUNDURI NICOLAE...................................................................................... 18 DIVIZA ION .................................................................................................... 21 DRĂGOIANU ANA (ANY) ............................................................................ 24 GAFTONEANU DOREL MIHAI.................................................................... 28 GÂRDA PETRU-IOAN ................................................................................... 31 GHIŢĂ CONSTANTIN ................................................................................... 34 GOGONEA VASILE ....................................................................................... 36 GRĂJDEANU ADRIAN.................................................................................. 40 JIANU LIVIU-FLORIAN ................................................................................ 44 LARCO VASILE ............................................................................................. 48 MANOLE VASILE .......................................................................................... 51 MÎNDRUŢĂ CONSTANTIN .......................................................................... 54 MOISA GAVRIL ............................................................................................. 57 MORARU ION................................................................................................. 60 NICULESCU GHEORGHE ............................................................................. 64 ORŞIVSCHI CĂTĂLINA................................................................................ 66 PĂCURAR RADU ........................................................................................... 69 PURCIA SEVER .............................................................................................. 71 RĂVESCU VASILE ........................................................................................ 74 RODEAN ŞTEFAN-CORNEL.......................................................................... 78 RUSE ANA ...................................................................................................... 81 SĂLCUȚAN MIHAI ........................................................................................ 85 ŞERBAN CORNELIU ..................................................................................... 87 SIMION EMIL ................................................................................................. 89 SLAVU VALI .................................................................................................. 93 STROE CONSTANTIN ................................................................................... 96 SUCHOVERSCHI GHEORGHE..................................................................... 99 TERIȘ VASILE .............................................................................................. 103 ŢINCAŞ VASILE........................................................................................... 106 TODERAȘCU IOAN ..................................................................................... 107 TODICĂ GABRIEL...................................................................................... 109 TUDORACHE CONSTANTIN ........................................................................ 111 UNGUREANU ICA ....................................................................................... 116 VASCAN ION................................................................................................ 119 ZAHARIA PETRACHE................................................................................. 122 125

126