Antologie de epigrame

EXTINDEREA PUNCT DE VEDERE CORUPȚIEI IDILIC La noi se minte ne-ntrerupt În viața veșnic amoroasă, Azi nu se întrevăd minuni, Călcând alături nu-i o vină, Căci a ajuns a fi corupt Doar n-ai să ai desert la masă Și detectorul de minciuni. Mereu aceeași savarină! „COLAC PESTE ECHILIBRU AGRAR PUPĂZĂ” Cu străinii, bată-i Sfântul, Se vede-un fapt ce nu-i pe plac, Echlibrul e sublim: Dar s-a extins ca un flagel: Ei ne cumpără pământul, Cât e românul de sărac, Noi ne vindem să-l muncim. Mai dă și lenea peste el. UNUI VITEZOMAN TAINA PĂMÂNTULUI Circulând în mare vervă, Chiar și-a pământului Ghinionul nu-i exclus: splendoare Ai o roată de rezervă O latură-i puțin umbrită: Însă n-ai și-o viață-n plus! Ne dă o viață de mâncare Ca în final să ne înghită. ADMIRAȚIE Când spui femeie vezi o floare, ACCEPT Un Univers de cucerit, Atât mai spun și-apoi conclud, Vezi tot ce-i mai superb sub Căci eu, urcând pe-a vieții soare ... treaptă, Dar să nu fii căsătorit. Prefer un adevăr mai crud, Decât minciuna bine coaptă! 50

MANOLE VASILE NUME: Manole Vasile ADRESĂ: Galaţi, str. Roşiori nr.18 bloc Paltin 2A sc.1 ap.1 COD POŞTAL: 800044 EMAIL: [email protected] Născut la 19 ianuarie 1941, în localitatea Galaţi. A absolvit Liceul «Vasile Alecsandri» din Galaţi şi, în 1964, Facultatea de Tehnologia Produselor Alimentare, Secţia Morărit Panificaţie, la Institutul Politehnic Galaţi. A lucrat la Întreprinderea de Panificaţie din oraşul Gheorghe Gheorghiu Dej (Oneşti), judeţul Bacău, apoi la Întreprinderea de Morărit-Panificaţie Galaţi. După 1993 a lucrat la Banca Agricolă Galaţi, iar în perioada 2000-2004 a înfiinţat şi condus brutăria proprie. În prezent este pensionar. Membru al A.G.I.R., al Clubului Umoriştilor «Verva» Galaţi şi al Uniunii Epigramiştilor din România. Scrie epigrame, parodii, fabule, poezii şi poezii satirice şi a apărut în presa locală (cotidianul «Viaţa Liberă», revista «Axis Libri», revista «Dunărea de Jos»), precum şi în revistele «Epigrama», «Lumea Epigramei», «AG pe Rime», «Tulburele». Apariţii editoriale: • Prezentul timpului trecut (catrene, epigrame, poezii, editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2010) • De voie bună şi nesilit de nimeni (epigrame, editura Pax Aura Mundi, Galaţi, 2015) Inclus în următoarele volume colective de epigramă: • O antologie a literaturii gălăţene contemporane, editura Centrului Cultural «Dunărea de Jos», Galaţi, 2010 • Terapie intensivă editată de UER, Bucureşti, 2011 • Istoria Umorului Gălăţean, editura Centrului Cultural «Dunărea de Jos», Galaţi, 2011. • Verva 35, istorie şi actualitate, editura Centrului Cultural «Dunărea de Jos», Galaţi, 2012 • Epigramiştii se prezintă, vol. I, editura Grafit, Bacău, 2012 • Caragiale în mileniul trei, editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012 51

• Romeo şi Julieta la Mizil, antologie de poezie şi epigramă, ediţia a V- a şi a VI-a, editura LVS Crepuscul, 2012, 2013 şi 2014 • Ingineri epigramişti, editura AGIR, 2012 • Prietenul anevoie se cunoaşte, editura Tipo-Man Ploieşti, 2013 • Epigrama, floarea parfumată a literaturii, editura Napoca Nova, 2013 • Antologie de umor politicOS, editura Ion Prelipcean, 2013 • Psihologie Piesălogico-Umoristică, editura Nagard, 2014 • Cuvinte potcovite – Epigrame Mircea Trifu – Restitutio, editura Semne, 2014 • Unde-i lege nu-i tocmeală, Editura Semne, 2014 • Râde ciob de oală spartă, Editura Semne, 2016 • Produsele Hofigal in epigrama românească, Editura Fundaţia Scrisul Românesc, 2016. Reforma în sănătate Marea... Un halat alb în spital Oaza mea de sănătate, Va elimina dispute, Cuibuşor de nebunii, Dacă are-n mod legal Unde dau femei pe spate... Buzunarele cu… sute. Cu diverse alifii. Filosofii Tezaurul de la Moscova Cam aşa-s de obicei A vorbit domn’ preşedinte Abuzează de idei… Foarte mult de-acest tezaur, Numai când sunt c-o femeie Până şi-a adus aminte Au o singură idee. Că „tăcerea e de aur”. Unde duce setea de La cramă cunoaştere a bărbaţilor Cu un amic am fost la cramă Cunoştinţe-a adunat Ce iute şi-a făcut curaj, Cu atâta uşurinţă, De nu ştia cum îl mai cheamă Până una l-a lăsat Când s-a urcat în portbagaj. Gol şi fără cunoştinţă. Deconspirare Un petrolist plonjând în mare I-a tras soaţei un perdaf Mâna el şi-a rupt când marea Când în pat el a găsit, I-a dat şansa unică, Dezbrăcat sub un cearşaf Să-nţeleagă fracturarea Un amant acoperit. Hidraulică. 52

Nostalgie Unui actor mai vârstnic De câte ori noi ne iubeam Când e vorba de amor În dormitor, de obicei, C-o soţie-aşa frumoasă, Cu ea în braţe adormeam Cred că nu vă e uşor Şi ne trezea doar... soţul ei. Fără un “sufleur” de clasă. Un cardiac la medic Soţul îndrăgostit Că-i ştia de mult beleaua Când bărbatu-ndrăgostit Doamna doctor foarte-atentă De soţie-i mirosit, Zice: Ai lăsat cafeaua? Foarte repede el trece Da, la doamna asistentă. La regim de hrană rece. Leac naturist Pe litoral Când e-o molie bărbatul Când sunt zile reci şi triste Soaţa mult mai tinerică, Mă-nfierbânt privind nudiste, Seara când îi face patul Soaţa ce-i urâtă tare, Îi presară levănţică. O iau ca răcoritoare. Binefacerile medicine naturiste după experienţa „Dă-te la o carte” „Dă-te astăzi la Natură” Mi-a spus medicul curant Şi-am scăpat şi de dantură… M-am dat la un elefant. 53

MÎNDRUŢĂ CONSTANTIN Născut în comuna Sârbi-Măgura, judeţul Olt, la 1 iulie 1957. Studii: Şcoala militară de ofiţeri activi a Ministerului de Interne Bucureşti şi Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu” Craiova. A editat volumele: - „Urmă de Lună”- versuri - Piteşti - 2000 - „Raze de Lună”- poezii şi epigrame - Editura TIPARG - 2001 - „Poezii şi epigrame - Editura TIPARG - 2002 - „Lumină de Lună”- versuri - Editura CARMINIS - Piteşti - 2003 - „Cu şi fără arţag”- epigrame - Editura ZODIA FECIOAREI - Piteşti - 2004 - „Emanuel”- poezii creştine - Editura ZODIA FECIOAREI - Piteşti - 2005 - „Cu satira printre noi”-epigrame şi poezii satirice-Editura TIPNASTE- Piteşti-2006 - „Gânduri de cerneală”- versuri - Editura TIPNASTE - 2007 - „Epigrame”- Editura TIPNASTE - 2008 - „Definiţii hoaţe prinse de un jandarm”- Editura PĂMÂNTUL - Piteşti - 2009 -„Mai aproape de Lună”- versuri - Editura EDITGRAPH - Buzău - 2014. -„Calendarul sufletului meu-Toamna-Sonete şi Rondeluri-Editura SINGUR-Târgovişte - 2015 -„Calendarul sufletului meu-Iarna-Sonete şi Rondeluri-Editura SINGUR- Târgovişte-2015 -„Calendarul sufletului meu-Primăvara-Sonete şi Rondeluri-Editura SINGUR-Târgovişte-2015 A apărut în 82 volume de epigramă, poezie colective sau ale unor autori şi reviste-cărţi. A obţinut, începând cu anul 1999, 10 Premii şi 6 Menţiuni la Concursuri de poezie sau epigramă. În perioada 1999-2014, pentru activitatea desfăşurată în diferite domenii culturale, a primit 32 Diplome de excelenţă, merit, aniversare şi de participare. A colaborat şi colaborează la un număr de 38 publicaţii. Este membru al U.E.R. şi al L.S.R. - Filiala Cluj şi Director al Revistei de Umor “AG pe rime”, ajunsă la nr.30, care a primit Premiul U.E.R. pe anul 2010. Adresa: Piteşti – Argeş, Str.Viilor nr.17, Bl.P6, Sc.B, Et.1, Ap.4 Cod 110111; E-mail: [email protected]. 54

AMICUL LA SĂRBĂTORI Cât îmi eşti tu de amic, Nu am bani pentru cadouri Aş vrea să te bag în casă, Orice s-ar aniversa, Însă viaţa nu mi-o stric În pensie am doar găuri …Am nevasta prea-frumoasă! ...Vă ofer inima mea ! CÂND MĂ ROG LE DUCEM PE TOATE Cu genunchii avocaţi Ne intră pe geam o rază, Mă ridic şi îmi convine, Parcă-ar fi de primăvară, Nu sunt sfânt printre confraţi Numai noi să fim pe fază, ...Dar n-am păcate cu tine. Să trecem şi peste vară ! CHELUL LIBERTATE Chelul studiază Pentru că alţii te fură Rămas fără vorbă, Eu încă o dată zic: El invidiază Nu eşti liber dând din gură, Şi părul din ciorbă ! Fără să nu faci nimic... CU MAŞINA ÎN PARCARE MĂRŢIŞORUL Ei ne strică tihna, Primăvara astăzi vine Liniştea de preţ... Şi nu mă ţin de şicane, Piuie maşina Mărţişorul pentru tine Zici că e coteţ! N-are loc de…silicoane ! DE SEZON O NOUĂ ZI Timpul vieţii e şi clipa Ziua se vrea iar frumoasă, Şi trăim o nouă eră, Nimeni nu o sperie, Acum altfel e şi gripa, Faţa voastră-i luminoasă, E gripa...sezonieră ! Zâmbete...puzderie ! DUPĂ SPOVEDIT PACOSTEA Spovedită, dumneaei -Mă cuprinde iar mânia „Mergi cu Domnul”, i s-a spus; Că mi-am găsit pacostea, Ea nu ştie, s-ar fi dus, Dacă nu-ţi place prostia, Dar cu care dintre ei?! Ce ca` ţi la nevastă-mea ? 55

SCRIITOR UNIREA De când mă simt viu, Am sărbătorit Unirea, Mă şi iscălesc, Noi, odată eram fraţi, Că eu ştiu să scriu Acum tristă e privirea, ...Nu să şi citesc ! Că prea suntem dezbinaţi ! SPITALE FĂRĂ MEDICI VALENTIN şi Scriu cu lacrimi în priviri DRAGOBETE Şi mă mai gândesc la predici, Cu aşa frumoase fete, Spitalele sunt clădiri, Astăzi este Valentin, Dar nu cred că sunt şi medici. Mai e pân` la Dragobete Şi pun dop scticlei cu vin. STOMATOLOGIE Ziceţi că sunteţi cuminţi VERIFICĂRI Şi-aveţi grijă de dantură, METROLOGICE Dar nu vă spălaţi pe dinţi Că s-a tras la consum ţeapă, ...Nu-ncape săpunu-n gură ! De-aia le-au luat socot, Contoarele de la apă... CA SOARELE Însă cu apă cu tot ! Soarele nu mi-e fidel, Femeie, eşti strălucire! IDENTIFICARE Mai frumoasă decât el Să las în urmă ceva ...Dacă mi-arunci o privire ! Eu nu sânt ce par a fi, Sânt român cu „î” din „a”, Mîndruţă cu „î” din „i”! 56

MOISA GAVRIL Este născut pe 06.12 1951, în localitatea VOIVOZI, din judeţul Bihor. Licențiat în științe militare, absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti - Specialitatea artilerie şi rachete, 1981. A lucrat ca ofiţer activ în M.Ap.N., până la gradul de colonel, în mai multe garnizoane. Locuiește în Cluj-Napoca din anul 1976. Este membru a Uniunii Epigramiştilor din România (2004), membru fondator şi secretarul general al Ligii Scriitorilor Români. A publicat volumele: Iubirea veşnică povară –poezii, Editura. Casa Cărţii de Ştiinţă -2002; (sub îndrumarea criticului literar, Irina Petraş), Cluj –Napoca; Lumina din oglindă – poezii, Editura Grinta-Cluj-Napoca-2002; Frumoasă, pasărea mea -poezii, Editura Dacia –Cluj-Npoca-2003; Strigătul tăcerii - versuri, Editura Grinta-Cluj-Npoca, 2004; Scoici marine, perle, rime - catrene şi poezii estivale – Editura Grinta-Cluj-Napoca, 2004, Premiul întâi la Festivalul interjudeţean de umor Vişeul de Sus, 2005; Chipul Mântuitorului –poezii pentru copii-Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005; Identitatea umbrei –poezii– Editura Grinta-Cluj- Napoca – 2006; Premiul pentru volum de poezie, Vişeu, 2007; Gargară cu sifon – epigrame –Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2007; Alergând după fluturi –poezii –Editura Primus – Oradea-2008; Premiul pentru volum de poezie al Ligii Scriitorilor din România, 2011; Nedumeriri – carigrame şi epigrame – Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008 (cu Virgil Tomuleţ) (Premiul Special EPIGRAFIX, la Festivalul Internaţional de Umor, Aiud, 2009.); Fabule trăsnite – fabule, Editura Grinta, 2009, Cluj-Napoca, Premiul special, în cadrul Festivalului de umor ,,Constantin Tănase’’, Vaslui, 2010 şi Premiul special al Bibliotecii ,,V.A.Urechia’’, Galaţi, 2010; Vânzătorul de vise/ The Dreams Seller – poezii – Editura Grinta, 2010, Cluj Napoca; VOIVOZI (1406-2011) - Bihor, leagăn de credinţă, istorie şi continuitate (studiu-monografic), Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2011; Pe stăzile lumii (Poemele iubirii), Antologie de versuri, Editura Grinta, Cluj- Napoca, 2011; Carigrame (cu Virgil Tomuleț), Editura Ecou Transilvan, Cluj- Napoca, 2012, Premiul III, la Festivalul de satiră și umor ,,Mărul de Aur”, Bistrița, 2012; Pișcături și-nțepături, catrene și epigrame, Editura Primus, Oradea, 2012; Zâmbetul clepsidrei-poezii, Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2013; Premiul pentru poem al Editurii Napoca Nova pe anul 2013; SATIRICON-35, tradiție și actualitate (monografia cenaclului), Editura Sedan, Cluj-Napoca, 2014; Locul I la Concursul de literatură satirico-umoristică, 57

secțiunea antologie, la Festivalul umorului,,Constantin Tănase”, ediția a XXIII- a, Vaslui, 5-12 oct.2014; Arborele de hârtie (reportaj jurnalisic). Editura Napoca Nova, Cluj-Napoca, 2014; Printr-o lacrimă, mama (Cărticică de buzunar cu C.D.), Gavril Moisa și Lazăr Morcan, Editura Napoca Star, 2015, (32p.); Voivozi, Maudlin Album/Album Sentimental, History and Prezent Day/Istorie și actualitate, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015; Arhipelagul iubirii-poezii, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015; Întâlnire la vârf de săgeată (Duel epigramatic), Gavril Moisa & Nică Janet, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2015; Mențiune la Festivalul de Satiră și Umor ,,Mărul de Aur”, Ediția XXXII-a, 1-2 aprilie 2016, Bistrița; ADRESA: Cluj-Napoca, Str. Ion Meșter, Nr.12, Ap. 104. Email: [email protected] LA FOCȘANI SEMNAL E-un lucru demn de lăudat Când în spate-ai prea mulți ani Că CINCINAT e venerat, Se mai schimbă-n viață treaba, Că foarte multe primării La unele te duci cu …bani, Dau banii pentru…porcării. La altele, te duci…degeaba. DESTIN REGRET În urmă cu vreo zeci de ani Femei au scris de mine multe Am ,,tras” o noapte la Focșani, Și m-am bucurat nespus, Dar n-am un sentiment de vină Însă dintre atâtea …culte C-am prins acolo…rădăcină. Una, de m-ar fi…tradus. AMINTIRI, AMINTIRI CONSTATARE Cu Maricica la Focșani Nevoi avem de ani și ani A fost cam împotriva firii, Și tot mai multe ne apasă, Avea doar… douăzeci de ani Dar epigrama la …FOCȘANI Și-a acceptat…,,Hora unirii”. A fost și e mereu…acasă. CINCINAT PAVELESCU CONFIDENȚĂ MILCOVUL, apa unirii În lupta vieții, pentru-o pâine L-a dat țării ca jurist, Am suferit și îndurat, VRANCEA, l-a dat nemuririi Chiar de-am dus viață ca de Ca poet-epigramist. câine Am fost bogat cu…CINCINAT. 58

CA LA NOI ÎNȚELEPCIUNEA ,,Pe-al nostru steag e scris VÂRSTEI unire” Cum totul fac cu un temei Era și scris era și-n vers, Și-acum mă uit după femei, Dar unii, tot din nesimțire Că altfel poți să judeci treaba Au ordonat să fie… șters. Atuncea când te uiți...degeaba. ÎN TREN ILDIKO ȘI... LUCRUL Compunând o epigramă BINE FĂCUT N-aveam rimă la…măgar, Cum e de fel pasională Când un puști, de lângă-o Chiar și în mijlocul naturii, mamă, Ea mi-a cerut, fără sfială Mi-a șoptit….parlamentar. Să-l fac mai bine ca și ...Gyuri. VOTUL OPTIMISM Până mai ieri votam degeaba Cum iar a căzut la BAC Era ales tot…,,Alibaba”, Nu i s-a părut sinistru, Altfel votăm acuma toți C-a mai fost un...prostănac Dar ne conduc, tot niște hoți. Ce-a ajuns apoi...ministru. PUTIN SE ZIUA VICTORIEI Pivindu-și falnic măreția Râdea cu generali-n spate, Cu gropile din… România Rămânem fără…șenilate. 59

MORARU ION Născut la data de 27 Martie 1951 în satul Puieşti, judeţul Vaslui. Adresa actuală: Loc. Independența, jud. Galați, Str. Siret nr. 62, C.P. 807165 Email: [email protected] Ocupația: Inginer Studii: Cursurile primare, gimnaziale şi liceul în comuna natală. Absolvent al Facultăţii de Electrotehnică, Secţia Electroenergetică, din cadrul Institutului Politehnic „ Gh. Asachi ” din Iaşi, promoţia 1975. Stare civilă: Căsătorit, doi copii. Activitatea profesională: În perioada 1975-2005 îşi desfăşoară activitatea profesională ca inginer în cadrul Combinatului Siderurgic Galaţi. În prezent este pensionar. Activitatea literară: În liceu și în timpul facultății scrie poezii, compune și publică probleme de enigmistică și careuri de definiții în revista „Rebus”. În anul 1979 devine membru al Cercului rebusist „Dunărea” Galați condus de ing. Victor Feru. În anul 1987 debutează cu epigrame în revista „Urzica”. În anul 1988 participă la concursul de epigrame organizat în cadrul Festivalului „Întâlnirea epigramiștilor”- Ediția a XIII-a, Brăila și obține primul său premiu, premiul IV. În acelaşi an devine membru al Clubului epigramiştilor „Păstorel Teodoreanu” din Galaţi, condus de reputatul epigramist, poet, compozitor și caricaturist, PAUL DUMITRESCU. Publică epigrame în ziarul local „Viaţa nouă”, în „Caietele de cenaclu” şi în revista „Păstorel” editate de clubul gălăţean. Membru al „Uniunii Epigramiştilor din România” (U.E.R.) din anul 1993. Membru al Clubului Scriitorilor Umorişti „VERVA”-Galaţi din anul 1994. Membru al Societăţii Scriitorilor „Costache Negri”-Galaţi din anul 1995. Preşedinte al Clubului Scriitorilor Umorişti „VERVA”- Galaţi din anul 1998. Inclus în peste 80 de culegeri şi antologii de umor. 60

Deţinător a peste 100 de premii importante obţinute la concursurile organizate în cadrul Festivalurilor de umor desfăşurate, de-a lungul anilor, în România şi Republica Moldova. A publicat epigrame în ziarul local „Viaţa liberă”(suplimentul umoristic „Buzunarul”), precum şi în revistele umoristice: „Epigrama”, „Haz de necaz”, „Hohote”, „AG pe rime”, „Cacealmaua”, „Porto-Franco”, „Spinul ”, şi altele. Apariţii editoriale (epigrame, poezii umoristice, proză scurtă umoristică) * „Epigrame”-Editura „Evrika”, Brăila - 1993 * „Ace de cojoace”-Editura „Geneze”, Galaţi - 1998 * „Umor la Mila 80” (volum colectiv)-Editura „Alma”, Galaţi - 2000 *„Capra vecinului”- Editura „Sinteze”- Galați - 2011 *„VERVA 35. Istorie și actualitate”-Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”-Galați-2012 *,,Butoiul lui Chicioroagă”-Editura ,,Pax aura mundi”- Galați-2014 Programe TV Corb la corb nu-și scoate În alt regim, pe zi, aveam ochii Doar două ore de program ,,Corbi” ajunși în vârf, pe pisc, Acum, tot două-avem de toate Nu-și scot ochii pătimaș Că-n rest, e doar...publicitate! Câtă vreme au în plisc Bucățica lor de...,,caș”! Trafic Azi în țară e precar Delațiune Traficul feroviar Într-o lume interlopă, Dar sufocă, prin prezență, Cu delicte fel de fel, Traficul...de influență! N-o să fac ce spune-un popă O să spun ce face el! Oenologică românească Așa cum lesne poți vedea, Autorului unui volum de Viticultori de ani de zile ,,epigrame” Vând vin pe margini de șosea Citindu-ți cartea, bag de seamă Făcut din apă și pastile! Că nu ai nicio epigramă Dar îți acord, pentru catrene, Cu indulgență, ...,,nota bene”! 61

Adam Viitorul românului Pe sub frunza cea de vie, Viitorul, pân’ la urmă, Evei i-a umblat ades Îl exprim în sinea mea Și-a luat-o de soție Astăzi, în limbaj de turmă: Fi-ndcă n-a avut de-ales! Oi trăi și oi vedea! Precauție hibernală Noului guvern tehnocrat I-atât de frig în cameră la mine Acest Guvern de la Bruxelles, Că mi-a-nghețat și sângele în Adus în cioc precum o barză, vine... Așa cum este, într-un fel, Eram acum mai dezghețat nițel E și normal să fie...varză! Dacă-mi turnam, din toamnă, antigel! ,,Cuget deci exist” Despre-aleși, de sine plini, Unor anume compatrioți Fac o constatare tristă: Acum, pe timpu-acesta auster, Cei ce cugetă-s puțini Păstrând preocupările mai Cei mai mulți din ei...există! vechi, Ar vrea să fure ,,Porțile de Proverbială Fier” Bine după cum se știe, Să le predea, pe bani, la... fierul Vorba multă-i sărăcie... vechi! Nu e cazul , așadar, Azi, la un ...parlamentar! Oamenii și încălzirea globală Trăim o situație bizară Defrișarea abuzivă a Și peste care nu poți ca să treci: pădurilor pentru export Cu cât mai mult se încălzește- Din păduri și din zăvoi afară Ies buștenii scoși cu ranga Cu-atât suntem, interior, mai Apoi pleacă de la noi reci! Și prin lume umblă...creanga! Culoare politică Unui politician Pe-acest partid, de la înființare, Ieri abia putu să strângă Eu l-am privit mereu admirativ Bani să-i ia soției broșa... Fiindcă el în permanență are Azi, normal ca să se plângă O singură culoare: ROGVAIV! Dacă-i cară ...cu sacoșa! 62

Constatare Românului de azi În actuala conjunctură, Ţi s-a tăiat pădurea toată Se-ntâmplă-adesea, dus de val, Ca tu să fii în viaţă demn: Ca unuia, cu papagal, Să nu mai poţi s-ajungi Să-i iasă-un porumbel din gură! vreodată La sapă sau limbaj...de lemn! Idilică Mi-am scos nădragii, vesta, haina, Când m-am iubit cu coana naşa Dar, dacă află naşul taina, Pe unde o să scot...cămaşa?! 63

NICULESCU GHEORGHE Mă numesc Gheorghe Niculescu, născut la 13.04.1945, în comuna Ciortești, jud.Iași. Am scris 16 cărți. Sunt membru al Uniunii Epigramiștilor din România și al Ligii Scriitorilor din România. Colaborez la diferite ziare, reviste și almanahuri din țară și străinătate, Am peste 20 de diplome de merit și de excelență. Sunt Cetățean de Onoare al comunei natale cât și al orasului Uricani, unde domiciliez. REȚETA EPIGRAMEI CONSTATARE În rândul unu,pui trotilul, Iată ce-am constatat azi: În rândul doi, capsa, la loc, Pe strada Brazilor,nu-s brazi, În rândul trei fixezi fitilul Pe strada Plopilor, nu-s plopi, Și-n rândul patru,îi dai foc! Însă pe toate-s numai gropi. MIE ÎNSUMI UNUI BEȚIV PUPĂCIOS Am muncit să fac umor Aflat într-o beție dură, Și acuma tare-aș vrea Alcoolicul sentimental, Ca orice om din popor A vrut și el să pupe-o gură Să râdă de munca mea . Și-a pupat gura ... de canal. CUGETARE UNEI DOAMNE Cugetă bărbatul: M-a-ntrebat cândva o damă Uite-așa e viața ... De pot să-i fac o epigramă, Se-noiește anul, Iar eu i-am răspuns docil Se-nvechește soața! Că pot să-i fac... și un copil. SEMNE BUNE IARNĂ GREA Nevastă-mea divorțează, Afară frig,în casă frig, Soacră-mea zice că moare, Prin toate ungherele , Un urător pronostichează: Doar caloriferele ,,Semne bune anul are!” Nu prea frig. 64

GER INSCRIPȚII PE TRICOURI Afară e iarnă grea Pe tricoul lui scria: Și în casă nu-i căldură; ,,Căsnicia n-are rost” Am noroc cu soacră-mea Iar pe-al ei, scria așa: C-a făcut temperatură. ,,Stau lângă un prost!” MALPRAXIS UNUI MICROBIST La spital,în secție, După meci,se simțea nasol, Toate asistentele Că nu văzuse nici un gol; Îl acuză pe-un doctor Nici nu i-ar fi trecut prin cap De malpraxis... în amor. Că unul gol era-n dulap . DORINȚĂ VECINEI MELE Pe domnița deputată E suplă ca o lumânare, Eu o iubesc permanent Vecina mea ,o văd prin gard Și aș vrea,măcar odată, Și mă frământă o-ntrebare: Să dorm cu ea... în Parlament. Cum aș putea să fac s-o ard ? NEMULȚUMIRE DIVORȚ O femeie se plângea: Făcură și partajare ,,La bărbatul meu, Georgele, Și s-au despărțit frumos: Toate sunt mai mititele! El tăcut, ea gură mare, Până când și pensia”... Ea-n Peugeot iar el... pe jos. LA HORĂ-N SAT URĂRI Ibovnicul a jucat-o La Anul Nou, colindătorii, Sârba și hora staccato, Își urau conducătorii Iar soțul său, mare brută , Ce-aveau grijă de ei foarte! O luă la o bătută. De-aceea-i urau ...de moarte . UNUI DEFUNCT PE PLAJĂ Femeile-i mâncară viața - Pe plajă s-au arătat Ca să vedeți ce destin - Un el și o ea, odată: Acuma, l-a luat moartea ... El puțin cam turmentat, Tot de genul feminin! Ea cam tare dezbrăcată. 65

ORŞIVSCHI CĂTĂLINA Debut pe scena… universului: 1 ianuarie 1968 Profesia: inginer -Absolventă a Universităţii Tehnice ,,Gh.Asachi’’ Iaşi, Facultatea de textile - pielărie Ocupaţia: profesor -Membră a Uniunii Epigramiştilor din România şi a Academiei Libere ,,Păstorel’’ – Iaşi Activitate literară: Volume publicate: -,,Pete de rugină’’ – Editura Rocad Center Iaşi, 2011 – carte de epigramă distinsă cu premiul pentru debut la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor ,,Zâmbete în prier’’, ediţia a X-a, aprilie 2012 şi premiul II la Festivalul Naţional de Epigramă ,,Cât e Buzăul de mare’’, secţiunea Carte de epigramă, Buzău, mai 2012 -,,Zâmbete răzleţe’’ – Editura Rocad Center Iaşi, 2013 – carte de epigramă distinsă cu premiul Uniunii Epigramiştilor din România pe anul 2013 şi premiul pentru epigramă al Fundaţiei Culturale a Bucovinei, iulie 2014 -,,Alfabetul’’ –Editura Pim , 2014 şi -,,Glasul copilăriei’’ –Editura Pim , 2014 – cărţi cu poezii pentru copii, ambele distinse cu premiul Asociaţiei Uniunilor de Creaţie din Republica Moldova la Salonul Internaţional de Carte pentru copii şi tineret, ediţia a XVIII-a, Chişinău, aprilie 2014 - 26 premii la concursurile de epigramă, fabulă, poezie umoristică, organizate în ţară şi în Republica Moldova - 20 apariţii în volume colective şi antologii Colaborări la: -,,Epigrama’’ – publicaţie a Uniunii Epigramiştilor din România; -,,Scârţ’’- revistă a Grupării de literatură umoristică Al.O.Teodoreanu – Păstorel Iaşi; -,,Cugetul’’ – revistă a Cenaclului epigramiştilor olteni; -,,Epigrama de Strehaia’’ – revistă de cultură şi umor a Cenaclului ,,C. A.Protopopescu’’, Strehaia; - ,,Spinul’’- publicaţie a epigramiştilor băimăreni; - revista de cultură, artă şi civilizaţie ,,Apollon’’; - revista de cultură, artă şi civilizaţie pentru elevi ,,Apollon junior’’; - revista ,,Dor de dor’’; - Booklook- revistă a Academiei libere ,,Păstorel’’ Iaşi; - ziarul ,,Evenimentul Regional al Moldovei’’, la rubrica de umor; - ,,Ziarul Văii Jiului’’ – la rubrica ,,Umor în ha...major’’; - ,,Surâsul Bucovinei’’ – revistă de istorie, literatură şi umor a Cenaclului ,,Nectarie’’ –Vama; - revista ,,AG pe rime’’; - revista ,,Lumea epigramei’’. 66

PAŞI ÎN VIAŢĂ ALTĂ CONSTATARE Cum viaţa-i probă de-ncercare N-a fost – spun asta cu temei – Ce nu admite imprudenţe, Niciun război făr’ de femei, Aş cere, drept acomodare, Dar nici – la vremuri vechi sau Examen pentru corigenţe. noi, Femeie... fără de război. LOGICĂ Sunt inimos, c-așa-i la noi: CONSTATARE Eu pe vecin l-ajut un pic Când de amar ești copleșit Să-i moară capra și apoi Și-ai vrea pe altu-n locul tău, Îi cumpăr varza pe nimic. Te-ajută unii, negreșit, Ca să îți fie și mai rău... UTILITATEA BEŢELOR PENTRU UNII PRIMA GREŞEALĂ Chestiune de-adaptare: Când izgonit din Rai a fost Să mănânci cu beţişoare, Adam, Dar mulţi oameni, din păcate, Pe Eva să o ia avu ideea, Ştiu că-s pentru pus în roate! Dar minte de avea, măcar un dram, SUBALTERNUL Lua tot Raiul şi lăsa femeia! Ne face dumnealui dovadă Că nu-i bețiv și bea de-o vreme COCOŞUL rar, El cântă zi de zi în zori Deoarece n-ar vrea să-și vadă Şi-nconjurat de admiraţii Directorul în dublu exemplar. Mai sare gardul uneori, La fel cum fac mai toţi bărbaţii. ÎNCORNORAŢII În luptă dreaptă, cerbul carpatin METAMORFOZĂ De multe ori de coarne se INVERSĂ desparte, Un future ai fost, un soare Dar nu mă dumiresc cum, din Şi ai zburat din floare-n floare, senin, Dar vezi acuma cu obidă Ajung apoi bărbaţii să le Că-mbătrânind eşti o omidă. poarte. 67

FEMEIA ŞI JUMĂTATEA GHICITOARE EI Organ de simţ ce este folosit În traiul comun când se zbate De toţi acei ,,de sus’’ la Ar vrea ca a ei jumătate mirosit Să fie prezentă-n mod cert, Afaceri grase, iar ades pe noi La toate, măcar pe un sfert... De el ne duc şi-n el ne râd apoi. FEMEIA, ETERNA REALITATE AZI POVESTE Cei din fruntea guvernării, Femeia, soaţa,-a inimii aleasă, Jupuind şi morţi şi vii, E pentru soţ întregu-i univers, Pingelit-au talpa ţării Durerea lui de cap ce nu-l mai Cu pingele F.M.I. lasă Sau analgezic... cu efect invers. MINCIUNA Aşa cum azi e-n legea firii, ȘEFI Pe-ngusta cale-a săvârşirii, Avut-am șefi de nota zece; Minciuna cade drept urmare, Trecutul asta-a demonstrat, Dar cade numai în picioare! Dar cel de azi văd că-i întrece La boacăne și la furat. EXEMPLU DE BUNĂ VECINĂTATE UNEI FEMEI MODERNE Contează dacă ai un bun vecin Cu rochii din mătase, din Şi-un sprijin la nevoie de- cotton, acordat; Cu buze mari, nas cârn, ochi Noi i-am avut pe ruşi, ce-au negri, -adânci, protejat Frumoasă e, de-ţi vine s-o Tezaurul, ce şi acum îl ţin. mănânci, Dar cred că are gust de EPIGRAMA silicon… Distinsă-i fata, cu pretenţii, Drapată-n rochie de bal, GUVERNUL CIOLOŞ Dar vezi ascunsele-i intenţii Cioloş - un guvern model, Când se dezbracă, la final. Ce-apără azi interesul României, poartă fesul Ce-i impus de la Bruxelles... 68

PĂCURAR RADU Data şi locul nasterii: 11 iunie 1969, Cluj- Napoca Adresa de domiciliu: str. Tulcea nr 24 ap 51, 400594Cluj-Napoca Date de contact: [email protected] Studii: Liceul de Informatică Cluj-Napoca, promoţia 1987 Facultatea de Electrotehnică, UTCN Cluj- Napoca, promoţia 1993 Şcoala Academică Postuniversitară de Informatică Aplicată şi Programare Cluj-Napoca, promoţia 2003 *** Membru UER si Cenaclul de epigrame „Satiricon” Cluj-Napoca din 1998. La final de sezon estival Tehnica la sate Pe litoral, cât se întinde, Deşi-a evoluat cu anii- În marea reabilitare, Recoltele, în mod fatal, Vizibil țărmul se extinde Sunt la pământ, cu toți ţăranii Când ies grăsunele din mare! Prezenți în câmpul... virtual. Toamnă autohtonă Bucovina de dincolo... E câmpul tot mai gol cu anii, Dulce grai din Bucovina, Produsele sunt de import Sunete idilice… Din ţările unde-s ţăranii Ce frumoasă e latina Români, în masă, la export! Scrisă cu chirilice… Ziua recoltei Ridică-te Ștefane! Ţaranii nu maisuntpecâmp... Pojorâta- e colina Doar unulsingurarămas, Unde arcul se-ncovoaie, Voios mereu precum un tâmp, Ctitorind în Bucovina Îşi trage cânepa pe nas. Marea rampă de gunoaie! 69

Simbioză Unor ofițeri din perioada Petrec de-o vreme împreună postbelică În căsnicia lor cea bună, Ca eroii au luptat Nedespărțiți de bună seamă ... Lângă pușca, tancul, tunul... El, de pahar iar ea, de mamă! Cu dușmanul declarat: Alcoolul și tutunul! Interesul politic A-nvățat alesul Plugușor la palatul Victoria Cum să-și poarte fesul Speranța frizează eternul, Și apoi alesele Urăm într-un glas ca și corul, Să își poarte fesele! În veci să trăiască guvernul, E vechi proverbul ... la fel ca poporul! Te tot înjură și te fură Nimic nu-i nou în bătătură, Dragoste și sacrificiu Doar hoții se-nnoiesc puțin Cafeaua eu aş bea cu sare La fiecare nou scrutin! Dacă iubirea îmi va cere… Am şi găsit femeia care Paradox Mă face dependent. De bere. Ne-au promisîn gura mare, Raiul pe acest pământ, Ideal Politicienii care Dorm liniştiţi străbunii N-au nimic în dânșii, sfânt! Că azi, pe timp de pace, Chemarea naţiunii, Satul românesc Prin iodlere se face! Voie bună, băutură, Ca pe vremuri hora-n sat... Strămutare Toţi aşteaptă-n bătătură, Descumpănit și făr’-un țel, Ajutoare de la stat ! În iad se mută, cu soția, Că e mai lesne pentru el, Paralelă La iarnă, gigacaloria! El, tip harnic și fervid Printre membri-ntr-un partid, Iarnă în Vrancea Ea, oleacă mai fervidă Stau și sper Printre membre-ntr-o partidă! Când mai tremur, Că e ger... Nu cutremur! 70

PURCIA SEVER Adresă(e): Str. Rahova nr. 43, ap. 55 Sibiu cod poștal 550345 Email: [email protected], [email protected] Ocupația: Profesor universitar U.„.Lucian.Blaga”.Sibium pensionar Data și locul nașterii: 27 04 1937 Cociu, jud. Bistrița Năsăud Beletristică 1. Arta de a râde pe (sub) Podul Minciunilor - 2006 2. Sufletul unui copil de suflet (roman) - 2007 3. Legea compensaţiei (proză scurtă) - 2008 4. Bâlciureştii (teatru) - 2008 5. Râpa dracului din Dealul Crucii (roman) - 2009. Volume în colborare cu alți autori: - 6 Apatiții în antologii și culegeri: -51 Premii obținute pentru creații: - 5 Membru al Cenaclului „Nicolaus Olahua” Sibiu Membru UER Greaua ... moştenire de după Aniversară octogenară alegeri În cei optzeci de ani parcurşi Guvernanţii, din avut, Sub rege, austro-unguri, ruşi Mulge-or PIB-ul tot mai des: Am tot primit... Ce oameni buni, Invocând: „Da' ce-am avut? Vagoane de... promisiuni! C-am furat doar pe ales!” Florile (prea) dalbe Bâlbâială Veni-vor iar Paştele după Florii Am fost, la-ndemn de securist, Dând cursul menit adevărului. Bătut de-un straşnic poliţai, măr, Urmează, iubito, şi tu să-mi Să recunosc că-s tertorist. mai vii Or, io-s Ah, ...Med... Al lui ... Dar numai de florile mărului ... Alzeimer! 71

Concluzia logică a fiicei mele Sado-masochismul primar Noaptea pasul mi-l îndrum Pe Eva, grizonată-n păr, Tot pe drum, şi iar pe drum, Voia Adam s-o bată măr De se-oripilează fata: Dar, a-ndrumat-o Scaraoski „Oare-i șui, ori e prost-tata? Spre-un alt partid! La Jirinovski! Destin fără cap ... Vor unii-a ne mai vopsi Prețioasa C-o alt-istorie măreaţă Nu poți s-o ecologizezi Când în curând ne-or pricopsi Pe o plecată din comună, C-o „Românie făr' mătreaţă!” Căci fără termeni rom-englezi Rămâne-o dârză „Hof.Imun-ă” Mai tare decât viagra Implementând metoda nouă Ce știe țăranul la ce-i bun Ce m-a aprins ş-apoi m-a copt șofranul? S-a prins amanta mea cea 9 - Cu ce-ai slăbit nană Florica Că-i similara celor opt! De-ai șolduri trase prin inel? - Nu m-am tratat mai cu Laurei Codruţa Koveşi nimica, Codruţa inventat-a modru' Doar cu „Ulei de Șofrănel”. Ca să ne dea corupţi, o droaie, Ce tot răsar, exact ca-n codru: G.P.S-ul nevestei Roi de ciuperci de după ploaie. - Ce bine-ai mai găsit tarlaua Vreun GPS, prin telefon? „E toamnă iar” - De unde? Îmi tratam E toamnă. Iar dosare, damblaua La DNA-n chemări; Ș-aici m-aduse-un pokemon! Prilej de bulversare Ș-obsesii în cămări...” În loc cu verdeață Trimisu-m-a Vlădica-n rai. Acuarelă Să-mi curme setea bahică. Toamna-și înmoaie penelul Respect al preasfinției grai, În culorile-ndrăznețe Și ordinea ierarhică! Zugrăvind multora zelul De-a purta mai multe fețe 72

Cine râde la urnă Umor cu premeditare Râde tot mereu mai bine Hai cu noi la Festivale, Cel ce-n viața lui nocturnă Măi umor, de nu, te-omor Își așază soacra-,nfine, Tot cu nosocomiale Chiar în fericita-i urnă. Şi-nhumat colea-n (H)umor! Nostalgii naționaliste De unde nu-i (H)umor... nici Acolo-n viața-i taciturnă, La Bucovina vine omu' De care toți ne tot ferim, Sperând să-l chinuie talentul. Ne râde-n față, chiar din urnă, Degeaba, că-i precum nea Eternul Tudor C. Vadim Ciomu Când a știrbit doar instru- (H)umor în Bucovina mentul.. Cântă cucu' bată-l vina Că-i (H)umor în Bucovina. Umoriști vin și-și fac plinul Pritocind per bocca, vinul! . 73

RĂVESCU VASILE Răvescu Vasile, născut la 23 aprilie 1942, în comuna argeşeană Domneşti. Absolvent al Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, promoţia 1965. Ziarist profesionist, a lucrat în redacţiile „Scânteia tineretului”, „Dimineaţa”, „Românul”, „Curentul”, „Balcanii şi Europa”, ”Agenţia Naţională de Presă Agerpres”, TVR Internaţional şi, ca producător delegat, la Casa de filme 5. În prezent, redactează cronica cenaclului „Catacomba” de pe lângă revista „Bucureştiul literar şi artistic”. A publicat sporadic literatură umoristică, mai mult în rubricile de divertisment pe care le-a coordonat. A organizat, împreună cu Alexandru Clenciu şi Giuseppe Navarra, Festivalul de umor „Cobiliţa de Aur”, de la Băileşti. Editorial, a debutat cu volumul de versuri „Rime târzii”, la editura Detectiv, 2012. Au urmat: „Epigrame policrome din perioada portocalie” şi „Catrene de serviciu” (2012), „Umor la patru ace”, 2013, „Un surâs în colţul gurii”, 2014, „În trecere”, 2015, „Ca trenu în catrene” şi „Minifabule şi ghicitori”, 2016, toate la Editura Rawex Coms. Este membru al Clubului Epigramiştilor „Cincinat Pavelescu” din Bucureşti. Adresa: Bucureşti, Sector 2, Calea Ştefan cel Mare nr.52, Bloc 36A, Ap. 38. Apariţii editoriale – V. Răvescu Rime târzii, Editura Detectiv, 2012 Epigrame policrome din perioada portocalie, Rawex Coms,2012 Catrene de serviciu, Rawex Coms, 2012 Umor la patru ace, Rawex Coms, 2013 Un surâs în colţul gurii, Rawex Coms, 2014 În trecere, Rawex Coms, 2015 Ca trenu în catrene, Rawex Coms, 2016 Minifabule şi ghicitori, Rawex Coms, 2016 74

Actualul Caragiale Preşedintele matroz, spălat După un secol şi mai bine, de păcate Revine hâtrul Caragiale Nu mai are nicio vină La locul ce i se cuvine: Preşedintele Cutare. Se-ntoarce iar spre… haimanale. E curat ca o virgină, Fiindcă l-au spălat,.. în mare. Unui fost ministru la Transporturi Colacul de salvare După cât ar fi furat, I-au dat colacul de salvare Nu se mai vorbeşte-o iotă. Şi lângă mal l-au întrebat Cică dânsul ar fi luat Dacă iubeşte o culoare: Doar… o flotă. Portocaliu! Şi l-au scăpat. Transport feroviar Competenţa proştilor Că s-a prăbuşit ferata, In politică-şi au harul, Nu-i cel mai mare necazul. De mult timp, atâţia proşti. Dar s-a furat cu bucata De n-ar fi bogaţi cu carul, Şi nu s-a schimbat macazul! După ce îi recunoşti? Soarta Mioriţei Unuia sătul de viaţă Nu mai sunt nici câini la stână, E şomer, sărac pe bune, Nu mai iese brânza bună. Mai tot timpul nemâncat. Stau ciobanii-n Parlament, Dar mărturiseşte-n lume Să facă … regulament. Că, de mult, s-a săturat. Tranziţie Schimbări la Interne De zeci de ani ne chinuim La Interne s-a schimbat Să trecem prin tranziţie, Iar ministrul de resort. Şi, în sfârşit, descoperim Alt transplant s-a încercat C-avem şi-aici…tradiţie. Pe-un organ aproape mort. Un marinar în alegeri Unor foşti ofiţeri Din prea mulţii candidaţi, In politica cea grea, El a fost mai acătării. Intră ca independenţi. Fiindcă, faţă de ceilalţi, Electoratul i-ar vrea S-a ivit din „spuma mării”. In poziţie de „Drepţi!” 75

Reforma MAI, după greva Paradox de la Cotroceni In lumea asta-i de mirare S-a găsit, iată, formula Cât sunt românii de cuminţi, Cea mai bună de reformă: Cum ei înghit, sub noul Soare, Dupăce-au dat jos căciula, De toate, deşi strâng din dinţi. Au fost scoşi din uniformă! Curs valutar Dezvăluiri Leul a căzut din nou Cei chemaţi la DNA Dar rânjeşte la valute. Nu mai sunt deloc băţoşi… Mai bine era un bou Stau în trena lui Elena De pe timbrle trecute! Şi în pana lui Cocoş. Unui câine „Să trăiţi bine”! I-au dat ciolanul, ca să-l roadă, V-am urat să trăiţi bine, Şi el cumplit a mârâit, Cum v-a fost tuturor voia. In loc să dea vesel din coadă. Pe Elena-o iau cu mine, Căci osul fuse…bărbierit. Să nu cadă iară Troia! Deontologii presei Băse despre Justiţie Câini de pază, cum le zice, De Justiţie nu-mi pasă, Au umplut cu brio, presa. Ea e oarbă, eu sunt choir. Plătiţi gras, ca să aplice, Zece ani am stat la masă, Nu-şi mai poartă unul, lesa. Propriul meu judecător. Refuzul lui Ţepeş Pe mâna cui? L-au invocat stăruitor, Când justiţia e chioară, De mii de ori, în mii de locuri. Preşedintele, la fel, El i-a tratat amăgitor. La balanţă mai măsoară Nu face ţepe pentru jocuri! Doar… Gigel. Interes naţional Unui matematician revoltat Lumea e preocupată, Mai nimica nu-i prieşte, Toată-i plină de fotbal. Şefii-i provoacă durere. Iată-avem şi noi, odată, Toată lumea socoteşte Interes… naţional! Că-i ridicat la putere. 76

La Club Temutului critic George Aprivit-o insistent, Corbu Dânsa i-a răspuns pe dată. Corbu îşi ascute ghiara Dacă-mi faceţi cont curent, La peniţa-i neuscată. M-aş lăsa… sponsorizată. Asta până când, odată, S-o trezi în mine…fiara! In amor, ca în politică Dragostea e pe furate! Ieşire din anonimat Asta a-nţeles şi el. La „Catacomba”, în cenaclu, Şi jurându-i că-i fidel, Niciun loc nu mai e gol: I-a cerut… anticipate. Scriitorii îşi bat capul, Cum să iasă din … subsol. La policlinică La vaccin e-nghesuială, Sfat unui ginere care se Multă lume-i agitată. plânge de soacră Dar se poartă cu sfială… Dacă e sâcâitoare Numai sora-i înţepată. Şi atât de rău se poartă… Ce vrei, să cazi din picioare?... Lui Corin Bianu, severul Las-o… moartă! preşedinte al Clubului „Cincinat Pavelescu” La cenaclul literar, E mereu în acţiune… Şi se poartă cam barbar! Are… persuasiune! 77

RODEAN ŞTEFAN-CORNEL Nume: RODEAN Prenume: ŞTEFAN-CORNEL Data şi locul naşterii: 03.07.1951, AIUD, jud. ALBA Profesia: OFIŢER (colonel în Ministerul Apărării Naţionale) Ocupaţia actuală: PENSIONAR Activitate literară: - a publicat şase volume personale şi a îngrijit apariţia unei antologii; - este redactor-şef al unei publicaţii locale şi redactor-şef adjunct la o revistă naţională; - este membru al Uniunii Epigramiştilor din România şi al Cenaclului Umoriştilor Sibieni „Nicolaus Olahus” (din anul 2008 este preşedintele acestui cenaclu). Alte pasiuni: compunător de probleme de enigmistică rebusistică, autorul unei culegeri de probleme de enigmistică versificată Adresa: SIBIU, CALEA CISNĂDIEI NR. 86, AP. 24 E-mail: [email protected] Ajutor reciproc În autobuz Tătic model, cum altul nu-i, Când urcă o femeie obosită, Vecinul creşte-al meu băiat, Chiar de maşina este-aproape Iar eu, profund îndatorat, goală, Am grijă... de nevasta lui. Nepotul meu, cuminte, o invită Urgent, pe locul lui... la mine-n După căsătorie poală. Aveam, desigur, un temei Să cred că totuşi am intrat Gânduri de divorţ În rândul lumii, dar constat Soţia-mi face zile grele, Că am intrat în gura ei. Dar pentru un divorţ de-onoare Motivul nu stă în picioare... Ci, mai degrabă, între ele. 78

Burlacul prea pretenţios Rezultatele actualei reforme Trece prin cumplite stări: sanitare Prea bătrân şi plin de tare, Ne pleacă medicii „pe-afară”, După multe căutări, La trai mai bun având pretenţii, Nu mai are... căutare. Dar mult mai grav e că, în ţară, Treptat, se duc şi pacienţii... Alte efecte ale celor două gripe noi La distanţă... Surprinzător şi pentru De câţiva ani, în ultimă medicină, instanţă, S-au răspândit, în plus, în toată Şcolarii şi studenţii fără zel ţara, Urmează-nvăţământul la Găinăriile de la porcină distanţă; Şi porcăriile cu aviara. Dovadă certă că se tem de el... La spital Ca ofiţer pensionar sunt Moştenitorii-aşteaptă-o veste, optimist Iar doctorul le-o dă, în fine: Eu, când ascult fanfara militară Nicio speranţă nu mai este... Interpretând cu gingăşie rară Bolnavul... se va face bine! Un marş funebru, mă gândesc la mine Medicului meu oftalmolog Şi-mi spun că viitorul... sună Mai văd doar puţin, ca prin bine! ceaţă, Pe stradă când merg mă Viitorul ţării împiedic, Pentru ţară, silitorul Dar am, mai departe, în viaţă, Ce-i la şcoală premiant Încredere oarbă în medic. Reprezintă viitorul... Pocăinţa gurmandului emigrant. Am fost cu gândul doar la burtă, Reproşurile soţiei Dar azi, ştiind că viaţa-i scurtă, Mă ceartă soaţa mea, amarnic, Mişcat de vorbele Scripturii, Şi pe nedrept îmi face scene Gândesc la Cer; la cerul gurii... Zicând că nu-s destul de harnic; Aş riposta, da-mi este lene... 79

Hazul de necaz după 1989 Se mai întâmplă... Am schimbat entuziaşti Când nu mai ai nimic de dat, „macazul” În ultimă instanţă, Şi-astăzi, trişti, cu lacrimi pe Prietenul apropiat obraz, Te ţine la distanţă. Constatăm că nici măcar necazul Parcă nu mai are-acelaşi haz... Speranţe... În viaţa asta, plină de nevoi, Antimioritică Eu am plătit destul şi am Ciobanii n-o mai duc ca-n Rai speranţe Şi-ncep ca să priceapă Ca pân’ la Judecata de Apoi Că nu sunt „pe-un picior de Să îmi procur şi câteva plai”, chitanţe... Ci c-un picior în groapă. Muza mea De când m-am căpătuit Eu m-am rugat de multe ori Am bani, iar de prieteni nu mai Să am doar trează muza; scap Domnul Şi-atâta-s de dezamăgit, încât M-a ascultat, şi-acuma somnul Prefer duşmanii care-mi „stau Îi prinde doar pe cititori... în gât”, Amicilor ce mi se „urcă-n cap”. 80

RUSE ANA Membră a U.S.R, filiala Dobrogea, a U.S. L.R, Canada, a Uniunii Epigramiştilor.Face parte dintre fondatorii Clubului de Umor, Constanţa, înfiinţat în 1998. Autoarea cărţii de catrene umoristice Zâmbete răzleţe, în 2016, la Ed. Studis, Iaşi. Publică frecvent în revistele de umor: Epigrama, Scârţ, Lumea epigramei, Spinul, AG PE RIME. Are creaţii şi în antologiile de epigramne: Prăvălia cu umor I şi II; Studenţimea văzută de epigramişti ; Epigrama, floare parfumată a literaturii;Umor şi umorişti constănţen. Opinii critice: În decursul anilor şi-au exprimat opiniile despre creaţia mea, în prefeţe la cărţi, în reviste, în ziare, la TV sau pe internet mai multe persoane. Voi enumera câteva: Gabriel Rusu, Nicolae Ioana, Ion Roşioru, Aurora Lazu, Ştefan Cucu, Constanţa Călinescu, Vasile Moldovan, Alexandra Flora Munteanu, Anastasia Dumitru, Aura Văceanu, Nechita Runcan, Stela Moise, George Sâmpetrean, Florin Grigoriu, Costică Antoche, George Petre, Ionuţ Holubeanu, Rodica Simionescu, Ştefan Cucu, Nicolae Tucă, Lenuţa Popa, Graţiela Gheorghe, Mireala Stângă, Anişoara Iordache, Anatol Petrencu, Arşaluis Gurău şi alţii. Nedumerire Mulțumire Ca să ai un bun serviciu Azi, ne merge foarte bine Dai o șpagă, doar e viciu, Și în țară, e dreptate: De ce însă șpaga-i mare Demnitari, cu carduri pline, Ca să fii măturătoare? Noi, cu haine rupte-n... spate. Defrișări nemiloase Celor ce ne-au înrobit Dacă Țepeș s-ar trezi, Doar Coloana lui Brâncuși Lemn în codri, n-ar găsi, Mai e astăzi verticală Țepele să-și făurească Că poporul îl făcuși Și pe hoți să-i țepuiască. Înrobit și fără școală. 81

Profesie bănoasă Răzbunarea soției Banii cu mult greu se-adună Când a venit iarăși băut, Și-ntr-o clipă, pot să piară. Nevasta zdravăn l-a bătut. Cât câștigă el pe lună A doua zi, i-a spus grăbit: Ea îi strânge într-o seară. „De toți pereții te-ai izbit!” Invidia Dilatare Dai în câinele ce latră Văzând fetele la mare Care mușcă pe oricare, Îmbrăcate-n mai nimic, Unii însă dau c-o piatră Se dilată ochii tare, În colegii de valoare. Dar și c era mai mic. Sărăcie lucie Înțelegere Am vândut mai tot din casă, Zice Ion către soție: Sărăciei, nici că-i pasă. „Dacă-n anul viitor Pentru un coltuc de pâine, Trece unu-n veșnicie, Și proteza o dau mâine. Îți jur, nu mă mai însor!” Soție de marinar Unui patron de bordel Soțul meu e marinar, Cu nevasta iubitoare Pleacă mult și vine rar. Și amante trecătoare Căsnicia mea e bună Și-a mărit sacul averii Că acasă-i doar o lună. Doar din peștera muierii. Adevăr după nuntă Discriminare Nu mă deranja că-i scund. Nu m-aș mărita vreodată M-a dezamăgit profund Cu un turc, zice o fată. C-are totul foarte mic Noi avem de miere-o lună, Bașca leafă...de nimic. Turcii au o semi-lună. Comparație Mirele norocos Este azi ca o mașină Ce noroc la-nsurătoare Care merge pe bnzină Că mireasa-i fată mare! Și ea mege foarte bine După patru luni și-un pic, Pe valută, cu oricine. Norocosul... e tătic. 82

8 Martie La mormântul unui critic Ea, o haină îi arată Pe lângă locul lui de veci, Și o geantă asortată. Îți dau un sfat când ai să treci: El îi spune: „Dragă fată, Să nu reciți nici chiar în gând Te prefer mai... dezbrăcată!” Că se trezește criticând. Nașul și mireasa Eminesciană După nuntă, pe-nserat Pe lângă plopii fără soț Vântul, fusta i-a săltat, El colinda ades’hai-hui, Nașul n-a recunoscut Ferind logodnica de hoți, Ce o dată-a mai văzut. Dar nu rămase doar a lui. Medic derutat Colegilor care mi-au dedicat Imunitatea e scăzută, catrene Îmbolnăvindu-se ades’ Rima pentru Ana Ruse Și medicul e în derută E anostă: fuse, duse... Că se dezbracă mult prea des. Dac-ar scrie Rusa Ana, În catrene-aș fi patroana! Rugă la cârciumă Stau în cârciuma faimoasă, Copil îngrijorat Bând pahar, după pahar. De fustița buclucașă Doamne, să-mi trimiți în dar: Din mătase-așa gingașă, Un baston s-ajung acasă! M-aș ține cum tata-a spus, Dar nu pot, e mult prea sus! Dialog la bar -Adevărul e în vin! Unui anume sculptor -Eu îți spun că n-ai dreptate Deși el cioplește lemnul În tărie, e deplin, Zi de zi, necontenit, În vin, e pe jumătate. Habar n-are de îndemnul: „Nu mai fi un necioplit!” Unui poet cu soție rea Foarte bună-i noua carte, Drama marinarului Gratis, unora le-o-mparte. De iubire-naripat, Priceput e la condei, Trecu marea-ntr-o noapte Dar e botă la femei. Să o-nvăluie în șoapte. ...Ea era cu altu-n pat. 83

Unei fete moderne Actrița nemulțumită Decolteu adânc și lat, Cariera-i la final, Silicoane, lungi picioare. Dar mai crede în miracol. Lui Ionel, la-nsurătoare, N-are rolul principal, Ce mai ai de arătat? Însă tot se dă-n spectacol. La priveghi Amânarea adevărului Lângă cei îndurerați, -Vezi coafura asta rară, Păgubiți nenumărați. Nu-i așa că e o artă? Se bocesc cu toții-n cor, -Îți voi spune mâine seară, C-a plecat...cu banii lor. Astăzi, nu am chef de ceartă! Contrazicere Leac pentru lene Cică s-ar urca la cap, Nu mai bate des covorul Băutura oarecare. Că își rupse bătătorul Când n-au sticlele capac, Pe spinarea unui hoț Ea coboară și-n picioare. Ce era...bețivu-i soț. Unei neveste guralive Țăranul la oraș Cică mi-am găsit perechea. Doamne, câți nebuni pe stradă Toată ziua, ea vorbește, Parcă-s gâștele-n ogradă, Eu îmi odihnesc urechea Toți țin mâna la ureche, Doar când ea mai ațipește. Vorbesc singuri, n-au pereche! Dorința sărmanului De Crăciun n-am haină nouă Și nici lemne pentru foc, De-aș avea măcar vreo două Fetișcane în... cojoc! 84

SĂLCUȚAN MIHAI Data naşterii: 02. 01. 1946, Buzău Studii: Facultatea de drept a Universităţii Bucureşti Profesia: Avocat Cetăţean de onoare al municipiului Buzău şi al Raionului Soroca, R. Moldova. Distincţii: Medalia „Meritul Civic\" a Republicii Moldova; Premiul „Relaţii culturale” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Crucea Patriarhală; Distincţia Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei „Episcop Epifanie”. Membru al: - Cenaclului umoriștilor “Nicolae Grigore Mihăescu - Nigrim” Buzău, președinte; Uniunii Epigramiştilor din România, membru de onoare, vicepreşedinte. Membru de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova Inițiator și organizator al Festivalului Național de Epigramă ”Cât e Buzăul de mare”, 17 ediții Fondator al: - Bibliotecii „Basarabia“, din orașul Soroca, prima bibliotecă de carte cu grafie latină din teritoriul Republicii Moldova (1993); - Institutului de Ştiinţe Administrative al României, Sibiu (1994); - Fundaţiei de cultură patriotică „Mărăşeşti-Mărăşti-Oituz”(1993), secretar al Centrului judeţean Buzău; - Fundaţiei „Amprenta” (1997), vicepreşedinte şi membru în Consiliul Director (1997 - 2005). Colaborator la publicaţii buzoiene, din ţară, R. Moldova, Serbia, Germania, Israel. Membru în Consiliile de editare ale publicaţiilor: „Epigrama” (Bucureşti), „Haz de necaz” (Câmpina), „Hohote” (Tg. Jiu), „Pe aici nu se trece” (Focşani). Antologii de poezie și dicționare de literatură în care este publicat: Un dicționar al scriitorilor români contemporani Volumul II – Opera omnia. Coordonator Ion Holban. Editura TipoMoldova, Iași, 2016, p. 481-490 „Antologie de poezie română contemporană”. Volumul IV. Ediție în limbile română, franceză, engleză și germană. Editura „TipoMoldova”, Iași, 2015, p. 747-773 Suflet românesc. Antologie de poezie patriotică. Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2013, p. 79-82 Prezent în 83 de antologii şi culegeri de epigramă. 85

Volume de autor: 13 (proză, eseuri, publicistică, rondeluri, epigramă) În colectiv de autori: 3 Maestrul Cincinat Pavelescu Plângere În epigramă-i portdrapel, Cum în multe epigrame Dar de stai să iei aminte Cincinat a fost aspidă, E şi profesor, într-un fel: Mulți venit-au să-l reclame Pentru cei cu multă minte. ...Că cerneala-i fu acidă! Solniţa Epigrama marca Cincinat E convinsă lumea toată – Scrisul lui epigramatic Pentru totdeauna sper – Avu sigur scop şi haz, Că-i de Cincinat creată... Că pe tava cu jeratic Are sare şi piper. Cincinat turna şi gaz! Apariții Moștenire E poezia noastră mare, Celor care mai învață, Toți criticii au constatat, De Cincinat poți să le spui Că scrie versuri orișicare... C-a fost trecător prin viață... Dar rar se naște-un Cincinat! Eternă-i epigrama lui. La mormântul lui Cincinat Legea compensației Critici mari, profesori plini, Ca în viață toți să-noate Decretat-au cu emfază Este un echivalent: Cum că tufa de ciulini Unii au primit de toate, E un semn că mai crează! Cincinat numai talent. Îți mai aduci aminte, doamnă? Umorul lui Cincinat Parafrază la tema lui Cincinat Cincinat ca magistrat Mai pe nimeni n-a iertat. Pavelescu Hoților de cai, de bani, În prima noapte, ții tu minte, Le ura doar „La mulți ani!” A fost momentul neplăcut, Când înjura de cale sfinte Că „doamnă” altul te-a făcut! 86

ŞERBAN CORNELIU Rătăcit în lumea bună Nu-l căutaţi la PSD Anonim printre vestiţi, După câte cred şi ştiu, nu-i uşor din rând să ieşi: un distins baron local Toţi chemaţi, prea mulţi veniţi, întâlneşti doar la Sibiu, mulţi veniţi, puţini aleşi… dacă mergi la Brukenthal. Schimbare la chip Suprastres Intru-n codru dimineaţa: Delirant, atroce sunt copil şi-mi râde faţa ! şi absurd taifun: Caut, mă amăgesc, amân – Globu-ntreg e-n criza Pe-nserate, ies bătrân. unui timp nebun. Remarcă Tot mai trist ni-i calendarul Nevrând rostirea să-ţi amâni, Vieţii i-au sporit calvarul, exprimi un gând fără reţineri: răul tot mai mult se-arată, nu ne lipsesc bătrânii tineri, tot mai trist ni-i calendarul – dar, vai, nici tinerii bătrâni! Terra-i navă eşuată. Reţinere Doamne-Ajută şi Păzeşte Primind urarea „La mulţi ani!”, Avem biserici mari, frumoase, simt, parcă, oarecum, şi-o frică, cu sfinţi blajini veghind la uşi, pentru că, dragi contemporani, tămâia-n preajmă amiroase, tot ce e mult, de fapt... cam dar din păcate-s mulţi... strică. „neduşi”. Mai au şi leneşii dreptate Aşteptând minuni de Sus Oricât de tare îi deteşti, Cel din ceruri ne trimite într-o privinţă certă-i treaba: cam ciudate compensaţii: Decât pe gratis să munceşti, Lângă secete cumplite, păi mult mai bine stai degeaba! un potop de inundaţii... 87

Revendicare conjugal De-ar şti ce lasă cel plecat Neglijată-n pat, nevasta Poate un gând, o amintire. făcu soţului tapaj: Sau multe semne de întrebare. „― Măcar merit, pentru asta Ori certuri pentr-o moştenire. ... ajutorul de şomaj!” Sigur: o repede uitare. Replica împricinatului Nonregret ― Ba, te rog, s-avem pardon! Scrijelind un epitaf, nu-ţi fie cu supărare, astfel adevăr vă zic, dar uitaşi că, la patron, cum, cândva, Edith Piaf: ore faci, suplimentare? „Nu, eu nu regret nimic!” Ţeapă funebră O.K. / K.O. Au cheltuit la-nmormântare Judecând în termeni duri, şi-acum mor de supărare viaţa-mi pare sumbru ring: fiindcă, practic, s-au ales Dincolo de lovituri, doar... cu ajutorul de deces. pierd şi cei care înving. 88

SIMION EMIL Profesia: profesor pensionar Vârsta: 72 ani Adresa: str. Vișinilor, nr. 5, Bl. 51, sc. B, ap. 13 Activitate literară: Am publicat până acum douăsprezece cărți (proză scurtă, romane, poezie, teatru școlar, un volum de publicistică), unele premiate la diferite concursuri. Lui Liviu Popescu, strămutat Căruța fermecată... cu casa de la Udești la Rus- În căruța fără boi Mănăstioara Ce se odihnea în curte Rezemat de-un colț de cruce Multe versuri s-au citit Medita cu gândul dus: Unele, e drept, puține Orice drum aicea duce Aveau și rime...cornute. Zis-a Liviu de la Rus. Distinsului cărturar ieșean, Liviu Papuc, sensibil solist vocal Lângă carul cu pricina, cântec răsuna cu foc Pe săltate, pe bătute, pe-un picior, iute, pe loc. Se legăna ușor și frunza de la nuc Când o întorcea năvalnic Liviu sub Papuc! Rozaliei Motrici, furnica din curtea ei Ajunși în curtea cu căruța Doamna Rozalia uite-o, nu-i! Servea pe fiecare cu tăvița Cum umblă cloșca după pui! Unei foste colege, localnică, foarte curioasă Văzând atâta lume străină coborând în stradă De după gard tot binocla cu-n ochi viclean. Făcea chiar genuflexiuni, în mână cu-n lighean Apoi sărea ca arsă, mai bine să ne vadă. 89

Președintei Societății Sciitorilor Bucovineni Președinta, floare rară, Argint viu, mișcări abile, Când ceva nu-i suna bine Scotea flăcări repetate Când prin păr, când printr-o nară! Redactorului-șef al revistei „Bucovina literară” În pas domol și cu privirea suspendată pe căruță Redactorul-șef dădea ușor din cap și își spunea: Doamne, oricât aș vrea, nu pot ca să mă urc în ea... Ce mult mi-aș fi dorit în locul ei o teleguță!... Unei distinse doamne participante la festivalul menționat La cimitir, în timp ce preoții mai glăsuiau pios O doamnă fină, cu ochii parcă rupți din soare Tot țopăia printre morminte după câte-o floare Prinsă apoi în coronița meșteșugită tacticos. Subsemnatului, fost profesor, mulți ani, la Udești În drum spre biserica din deal La o portiță o femeie m-a recunoscut Pe loc mi-a spus cu vorbele buluc: Câteva ouțe proaspete acum v-aduc! Unui stihuitor, prieten cu Bachus Pentr-o rimă buclucașă Stă în cumpănă de ieri. Să se ducă drept acasă Ori curbat ca de-obicei? Lui Dan, trecut bine și de a doua tinerețe Domnul Dan și cu Onuța Prinși cu dragoste în dans. Ei îi tremură pulpuța Lui...cureaua de la ceas. 90

Nedumerire Cum se întâmplă la divorț de obicei Soția acuză lipsa lui de caracter. Dar întrebată una la a treia despărțire: La noi a fost prea mare potrivire!... Unei încrezute Trecută mult de-a doua tinerețe Tot mai purta decolteu și fustă scurtă. Se bucura grozav că n-are riduri Dar fruntea îi era tot mai îngustă. Unui însetat Se simțea așa de obosit, săracu’, Încât două cognacuri mari L-au pus iute pe picioare Pe toate patru... Unui pilos Învățătoarea nu se-nțelegea deloc cu-a lui odraslă Și-atunci el îi spuse grav, nu într-o doară: Dacă nu se astâmpără nici săptămâna viitoare Eu vă ajut să vă mutați...la altă școală Speranță...canină Și câinilor le-a promis Boc din a sa reformă Ar fi fost un lucru de-a dreptul formidabil! Voia să le schimbe din zgărdiță lanțul ruginit Cu unul din oțel inoxidabil. Unui profesor chel De se-ntunecă în clasă Nu se va-ntrerupe ora Să se vad-a cui e vina Cu chelia lui lucioasă El va primeni lumina. 91

Posibil?! Etichetat de toată lumea un handicapat Luat așa, ca tontul, înainte Surpriza însă n-a întârziat Stomatologul i-a descoperit...măsea de minte. Norocosul Sărbătorindu-și nunta de argint Cu lume multă, muzică ușoară Întreabt de cea mai mare realizare-a lui Răspunsul ne-a uimit pe toți: Ieri m-am însurat a șaptea oară. Unui curios Răsfoindu-i opera în grabă Curios l-a întreabat, pe dată: Pe câte căi duce acțiunea ei? Pe calea iubirii, apoi pe...calea ferată. 92

SLAVU VALI Absolventă a Liceului Pedagogic Deva, a Universității Petroșani și a Universității Wales București. Profesor pentru învățământul primar la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroșani. Membră a Uniunii Epigramiştilor din România, colaboratoare permanentă la \"Ziarul Văii Jiului\". Realizatoarea paginii săptămânale \"Umor în... Ha major\". Laureată la concursuri literare, pentru poezie, epigramă, fabulă, parodie, proză. Prezentă în antologii şi volume colective de epigramă, poezie, proză şi în manuale şi auxiliare şcolare. Volume de autor: \"La fereastra copilăriei\" - Editura Delta Cart Educational Piteşti, 2014 \"Despre şcoală, mai în glumă, mai în serios\", Editura Astra Deva, 2014 \"Călătorie în lumea fabulei\", Editura Karina, 2014 - volum apărut cu spijinul S.I.P. Judeţul Hunedoara, în cadrul Concursului de manuscrise \"Magister 2014\", Editura Karina Deva, 2014 Coautoare la volumul de poezie \"Tratamente pentru inimă\", Editura StudIS, Iaşi, 2011 După defrişare La plimbare, prin oraşul Copacii toţi au dispărut, natal Hârtie ajungând, săracii, Nu mă tem, la o adică, Iar din hârtie s-au făcut Să mă rătăcesc pe-aici; Afişe cu… „Salvaţi copacii!”. Străzile le ştiu de mică, Gropile le ştiu de mici! Pădurile mai au o şansă Pădurile bătrâne se răresc, Iubitele unui Don Juan Răpuse de atâtea nimiciri, Iubitele îi sunt frumoase tare, Dar vor renaşte, căci de-o Statui cioplite-n marmură, cu vreme cresc dalta, Puieţi, pe-acoperişuri şi clădiri. Femei cochete, dulci, seducătoare Și una mai gravidă decât alta! 93

Confesiunea unui copil- Pe litoral problemă Deşeuri multe năpădesc Sperând c-aşa mă cuminţesc, Şi plaja, ca şi promontoriul, Atât de des mă pedepsesc, Căci nu doar câinii-obişnuiesc Că nici n-au timp, părinţii mei, Să îşi marcheze teritoriul! Să se mai bată şi-ntre ei! Portul nostru popular Din showbiz Lelea de la Orăştie Cuceresc femei, mereu, Cu catrinţă şi cu ie, Cântăreţii de manele; Cu opinci şi cu ilic, Unele se lasă greu, Poartă piercing în buric! Altele se lasă grele! O familie fericită Dragoste la vârsta a treia Familia perfectă e din trei: Îndrăgostit, un bătrânel, Soţia, la aspirator şi oale, De-o tipă tânără, selectă, Copilul, agăţat de poala ei A înţeles că pentru el Şi soţul, agăţat de alte poale! Aceasta-i… văduva perfectă. Minune Confesiunea hârtiei La şedinţă, în Senat, Am fost mereu mototolită, Legi vitale se dezbat Pătată, ruptă, uneori, Şi cu grijă se votează… Dar niciodată umilită, Ca să vezi! E lumea trează! Ca azi, de-atâţia „scriitori”! Moştenire Întâlnire cu electoratul De la străbunii ce luptară A scandat un deputat: Şi viaţa şi-au jertfit, cândva, „Viitorul sună bine!” Am moştenit această ţară, Însă nu a precizat S-avem... de unde emigra! … Pentru cine! Dilemă După o ploaie cu grindină Spre individul ce se-neacă În grădină-o babă ţipă: Mă-ndrept grăbit, dar oscilez, „Para focului să arză Căci nu ştiu: să-i întind o cracă, Piatra asta, că-ntr-o clipă Să-l scot din lac, sau să-l Mi-a făcut ardeii… varză!” filmez?... 94

Idilă, pe litoral Ghinion! Mergeau în josul şi în susul Din plăcerea vieţii gustă Falezei, se țineau de mână Renumitul Don Juan, Și contemplau, tăcuți, apusul Dar, umblând din fustă-n fustă, … Idilei lor de-o săptămână. Nimeri un... scoţian! Unui orăşean Îmbulzeală la moaştele De la bunici, când au murit, făcătoare de minuni O fermă mare-a moştenit Creştinii ce-şi vorbesc urât, Şi mult pământ mănos, pe Spre racla sfântă-naintează luncă, Şi fac aşa minuni, încât Dar nu şi… cheful lor de Şi moaştele se minunează! muncă! 95

STROE CONSTANTIN Autor Constantin Stroe, Bucureşti Şoseaua Giurgiului, Nr. 125, Bloc 4A, Scara, 1, Etaj 8, Apartament 31, Sector 4. Of.P. 7, Cod Poştal 040663. Email: [email protected] S-a născut la 27 mai 1950 în Bucureşti, este pensioner militar. Scrie şi publică de peste două decenii poezie, caricatură şi literatură umoristică, articole, proză scurtă, în presa militară şi civilă, apare în peste douăzeci de antologii de diferite genuri literare. Este autorul a cinci volume de versuri astfel: În anul 2004 debutează cu volumul de versuri ,,Ninge cu Îngeri” - Editura Sfântul Sava – Bucureşti, prefaţă de Liviu Vişan. Îi urmează în anul 2008, al doilea volum de versuri ,, La început a fost iubirea”- Editura Societatea Scriitorilor Militari – Bucureşti, prefaţă de Radu Voinescu. Tot în 2008 scoate volumul de poeme haiku în română şi engleză ,,Casa bunicii / Grandma’s Huse” - Editura Societatea Scriitorilor Militari – Bucureşti, prefaţă de Vasile Moldovan. În 2011, scoate de sub tipar ,,Rostogolire de timp” – poezii – Editura Verus – Bucureşti, prefaţă de Liviu Zanfirescu. În 2015, vede lumina tiparului volumul de poezii ,,Oglindă de cer”Editura Detectiv literar – Bucureşti, cu o prefaţă de Liviu Vişan şi postfaţă de Florian Grecea. Are încă două volume finalizate pentru tipărit. Participă şi este apreciat la diferite concursuri şi festivale de diferite genuri, printre care şi la: -Festivalul de umor ,,PODUL MINCIUNILOR”- Sibiu- 1993, 1994, 1996 şi 2002 premiul III, pentru literatură umoristică. Participă şi cu caricatură ce este publicată atât în revista festivalului cât şi în galeria special amenajată. -Festivalul de caricatură şi literatură umoristică ,,Litoral 2000” Constanţa , participă cu caricatură. -Concursul naţional de poezie, proză, critică literară, eseu, reportaj literar, epigramă, pictură şi fotografie artistică ,, Dor de Dor” – pentru epigramă, în 2013, Premiul III. Este membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al Societăţii Române de Haiku (în perioada 2009 – 2014 a fost secretarul acesteia), al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România (din 1998), al Societăţii de Haiku, Constanţa, al Ligii 96

Scriitorilor din România şi al Societăţii Scriitorilor Români şi al Societăţii Scriitorilor Români. POEZIA-AMANTĂ COMPLICAŢIE Strig cu vocea încordată: Hoţii de te tâlhăresc, ,,Poezia, mi-e amantă” Viaţa nu ţi-o iau ci banii: Totuşi mă cam băgă-n boală Iar nevasta socotesc... Nu mă lasă s-o văd şi goală! Mai întâi, îţi toacă anii! POETUL POTENŢĂ Talentul lui e şi mister Cu viagra, e-n măsură Arzând ca focul în poeme, Chiar la nouăzeci de ani, Poate-i singurul pompier Să mai ,,guste-o” ,,prospătură” Ce vrea scântei-scântei de Şi în plus... are şi bani! vreme! PE CENTURĂ UNUI LENEŞ Fetele, prosperă-acum Întrece orice măsură Devenind mai îngrijite Stând cu burta-n sus, un ins Le găseşti pe orice drum, Şi căzându-i para-n gură, Unduind... descoperite! Strigă tare:,,Am învins!” SĂDIND SPERANŢE... CULMEA IRONIEI Din ce în ce anii-s mai grei Cine fură azi un ou Totul depinde de finanţe! Şi se lasă prins, Cu un buchet de ghiocei... E întradevăr un bou: Pulsează-n inimă speranţe! ...Dar unul distins! ALEGERE SURPRIZĂ Are dânsa de plăcere Sânt surprins cu-adevărat Un ales patent de pică: Cum de-atâta băutură, Pentru-o burtă de avere, Deşi vin acasă beat... Ea îi dă... o burticică! Mai găsesc încă de-o tură?!... 97

OCHIUL DRACULUI SALARII SPECIALE... Pe mire şi pe mireasă Munca lor în parlament, Preotul i-a cununat: Ştim cu toţii că e minciuna! Căsnicia lor frumoasă, Nu merită niciun cent... Prin bani mulţi...s-a ruinat! Fiin’că aşa o ţin întruna!... CE TIMPURI! RECOMANDARE Ce timpuri, Doamne mai trăim Un doctor mi-a recomandat, Când toată lumea se înjură! Dietă, cumpănit amor, Vedem cu toţi şi-auzim... Plimbări pe jos şi pedalat C-aproape toţi aleşii fură! Dar fără limită...umor! MODEL CA-N CROITORIE... Românul cu minciuni trăieşte Şi-n sănătate ca-n croitorie În ţara noastră democrată Prioritară-i grija neamului Iar preşedintele mai creşte, Că medicii lucrează cum se ştie, Cu câte una...gogonată! Doar cu materialul...clientului! SALVARE DUPĂ UN TRANSPLANT Condamnaţi la ceasuri grele DE INIMĂ Vinovaţii (bune părţi) I se vede zâmbetul pe chip Scriu cu sârg, după zăbrele, Că inima nu îl mai doare Ca să scape...vreo cinci cărţi!? I-a întors clepsidra de nisip, Şi-acum e...cu-amanta la mare! DEBUSOLARE LA ALEGERI UNEI ASISTENTE Tu popor, cin’ te-a iubit? Meseria ta-i un dat Parcă-am fost cu toţii proşti: Ce nu-l are orişicine, Cu minciuni te-au otrăvit Doar o clipă mângâiat... Nişte comunişti, dar...foşti?! Şi durerea...e de bine?! VISĂTORI UN ADEVĂR E primăvară-n Parlament O vorbă înţeleaptă spune Şi-ar vrea aleşii permanent, Că doctoru-i ,,rău necesar” Accent pe legi mereu-mereu... Însă ar fi cu mult mai bine, Dar mintea se dezgheaţă greu! Dacă te-ar vizita mai rar! 98

SUCHOVERSCHI GHEORGHE Născut la data de: 19 martie 1959, Com. Lovrin – Timiş. Domiciliul: Focşani, jud. Vrancea. Profesia: Arhivar la A.N.I.F. – Filiala Vrancea. Licenţiat în ştiinţe administrative. În anul 1962 se stabileşte în Municipiul Focşani împreună cu părinţii. Studiile liceale absolvite la actualul Colegiu Naţional Al. I. Cuza în anul 1978. Licenţiat în ştiinţe administrative, Universitatea Spiru Haret Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe Juridice Braşov. În perioada anilor 1980 – 1984, devine colaborator la Româniafilm (Cinematografie) ca actor şi figurant în filme ca: „Întoarce-te şi mai priveşte o dată”, „Comoara”, „Ringul”, „Ziua Z + 1”, „Încrederea”, „Misterele Bucureştilor” s.a. A publicat şi publică poezii, epigrame, fabule, în reviste literare ca: - Oglinda Literară, Salonul literar, Jurnalul de Vrancea, Gazeta Vrânceană, Menora (revista comunităţii evreieşti), Ziarul Tău, „Uscând o lacrimă”, Bogdania, etc. Volume personale apărute: - Încrâncenatele-mi cuvinte, editura RAFET Rm. Sărat -2004. - Ţepigrame, editura RAFET Rm. Sărat, 2006. - Îngerul cuvintelor, editura ANDREW – 2008. - Cafeneaua rondelurilor, editura Armonii Culturale, Adjud 2014 De asemeni a mai publicat în volume colective (antologii şi casete cu volume tip liliput ale Asociaţiei Culturale „Duiliu Zamfirescu”, Focşani şi antologia „Oglinda literară -75 de numere” – între anii 2004 – 2008, ed. Zedax Focşani şi în antologia de versuri bahice „Laudă vinului” – PALLAS 2004; antologia Ligii Scriitorilor – „ Amprente”, Ed. Transilvania 2010; Dicţionarul Bio-Bibliografic al scriitorilor români contemporani, ed. DACIA, Cluj-Napoca 2011, sub egida Ligii Scriitorilor Români; prezent în „Scriitori contemporani din Vrancea prin interviuri” de Culiţă Ioan Uşurelu la Editura ATENEUL SCRIITORILOR – Bacău, 2012; „Meridiane Lirice ARIPI DE VIS” – antologia poeziei româneşti contemporane, 113 poeţi, Ed. ARMONII CULTURALE – 2013. Distincţii: - Premiul „Asociaţiei literare Duiliu Zamfirescu”, secţiunea rondeluri -2006, Premiul „Oglinda Literară” 2008. Premiul I acordat volumului 99