Revista Cronos nr. 1 (44), 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură REDACŢIA: Fondată la Constanța, Director fondator: Lenuş Lungu martie 2013 Director: Nicolae Vasile ISSN 2286 – 1963 Redactor şef: Ioan Muntean ISSN-L 2286 – 1963 Secretar de redacţie: Gabriela Mimi Boroianu Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş Nr. 44/2020 Lungu, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Mircea Revista culturală C r o n o s Gordan, Rodica Bogdan Grafică şi ilustrare: Ioan Muntean ~ Peniţa de Aur – izvor de Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web) cultură poate fi citită online pe Tehnoredactare: Ioan Muntean Corectură: Gabriela Mimi Boroianu site-ul Cronopedia Colaboratori: Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace – Chișinău, (lenusa.ning.com). prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO & Email: Diplomatic – USA [email protected] Responsabilitatea privind conținutul textelor publicate în revista tel.: 0770406865 C r o n o s – Peniţa de Aur – izvor de cultură aparţine în mod Comenzi pentru achiziționarea direct autorilor care le semnează, în numele libertății de exprimare. revistei se pot face pe site-ul Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe Cronopedia şi pe adresa de cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi email de mai sus. pentru scopuri necomerciale. amintiri din sumar revistă 2 Biblioteca Cronopedia ADRIAN SCRIMINȚ 59, ALEXANDRU CAZACU 20, ALEXANDRU NELU HUIDICI Zborul frunzelor în ceruri, 38, CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ 14, Editura Edigraph, Buzău, 2014 CONSTANTIN PREDA 62, DAN LUPESCU 26, DANDU BRIEL 32, DANIEL LUCA 37, Coordonatori: Lenuş Lungu şi ECATERINA CHIFU 5, FABIO GRASSI 55, Ioan Muntean FLORENTIN SMARANDACHE 36, FLORIN T. ROMAN 16, FRANCESCA ANCONA 54, Coperta: Ioan Muntean GABRIELA MIMI BOROIANU 20, GIOVANNA BALSAMO 56, ILIANA Tehnoredactare: Ioan Muntean CĂTĂNESCU 15, LENUŞ LUNGU 18, 23, LUCA CIPOLLA 46, MARIA MITRICĂ 24, corectură: Gabriela Mimi Boroianu MIHAI MERTICARU 22, MIRCEA FLORIN CARACAS 47, NICOLAE VASILE 3, 57, NICOLETA MIJA 64, NIŢU CONSTANTIN 9, OSVALDO ROSI 54, PAUL ROTARU 19, SAVINO CALABRESE 55, STEFANO CAPASSO 55, VLAD SĂRĂTILĂ 40 ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură editorial 3-4 tulburente, nedorite de Tot de gândirea logică conducătorii vremurilor. și comunicare sunt legate și Nicolae Vasile evenimentele care au condus Al doilea, prin la apariția protestantismului, De ce?... inventarea logicii, știința dar de data asta, de creșterea gândirii corecte, intra în zona considerată ca exclusivitate nivelului acestora. divină, la vremea respectivă, A făcut Papa Francisc fiind acreditată ideea că Cele 95 de teze ale lui omul nu trebuie să pactul cu diavolul? A devenit gândească. Martin Luther, care au editorial Suveranul Pontif un agent de influență al globaliștilor cu În cazul amândurora, declanșat Reforma riscul de a provoca o se mai încălca un percept schismă? bine încetățenit în societatea Protestantă din Germania, greacă antică, acela că rezultatele filozofiei și cuprinse într-un document, științei, trebuie să ajungă la deși primul exemplar populație doar prin Sunt titluri de articole intermediul și filtrul bisericii reprezentat printr-o hârtie care selecta, astfel, ce trece și din presă apărute în ultima ce nu, ce este bine să știe bătută cu un cui pe ușa omul, iar ei erau niște perioadă, în urma unor tribuni, obișnuiți ai relațiilor bisericii respective, ulterior, directe cu poporul. declarații mult prea Comunicarea cu mediul civic când lucrurile s-au întețit, nu a fost niciodată un punct îngăduitoare venite din tare al bisericii, exceptând acestea au fost tipărite. ceea ce ține de obiectul Astfel, tiparul, care fusese partea conducătorului religiei în sine. Bisericii Catolice față de inventat nu de multă vreme, Din aceste motive, „păcate” precum divorțul, lucrările de logică au fost devenea un instrument păstrate, pentru o lungă concubinajul sau chiar perioadă, doar în custodia puternic de campanie bisericii, cu mare grijă de a homosexualitatea. nu deveni publice, instituțională religioasă. ajungându-se de multe ori la Să fie de vină doar firea situații deosebit de Apropo, prima bonomă, împăciuitoare, a tensionate. În romanul bătrânelului de la Vatican Numele trandafirului, a cărei campanie împotriva unei sau există niște explicații mai acțiune este plasată în anul profunde bazate pe evoluții 1327, autorul, marele scriitor persoane, utilizând materiale greu de oprit? italian Umberto Eco, tipărite, avusese deja loc și a prezintă magistral, printr-o ficțiune grefată pe anumite fost cea împotriva lui Vlad 3 date istorice, legate cu o logică desăvârșită, acțiunea Țepeș. foarte incitantă dintr-o Pentru a înțelege, nu mânăstire, în jurul unei Rolul tiparului în neapărat faptul în sine biblioteci în care era păstrată societate a fost, însă, mult întâmplat recent, declarațiile sub mare secret o carte de făcute de Papa, ci tendința logică, unde au fost țesute o care se manifestă de-a lungul serie de intrigi finalizate cu istoriei, trebuie pornit de la multe crime. părinții filozofiei și logicii, respectiv Socrate și Aristotel, ambii având de suportat efectele unor manifestări concurențiale din partea reprezentanților bisericii din vremea respectivă, adesea intermediate de puterea politică și militară de atunci. Primul, un gânditor și promotor al primei democrații din istorie, a preferat moartea decât să renunțe la convingerile sale filozofice care, transmise maselor, era acuzat că provoacă evenimente sociale ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură milioane de oameni, devenind, astfel, un bun socialmente acceptat. Ce să facă toate bisericile din lume, nu numai Biserica Catolică, în această situație? Dacă continuă, cu insistență, solicitarea binelui absolut, ar conduce la pierderea legăturii cu masele. Dacă se amăgesc sperând că mediile politice vor avea tăria de a interzice mai mare, acesta înlesnind dezumanizând cumva modul internetul, nu cred că circulația cunoștințelor din de a fi al individului, scăzând reprezintă o soluție fezabilă. toate domeniile, nu numai a nivelul de idealizare a acestuia în favoarea Nu mai rămâne decât celor bisericești. Acest fapt practicismului. să găsească o alternativă face mai dificilă păstrarea combinată, constând în exclusivității informațiilor de Dacă înainte, erau acceptarea binelui relativ partea bisericii. Dacă înainte, conștientizate doar două concomitent cu creșterea cărțile scrise de mână se valori de adevăr, bine și rău, nivelului de comunicare prin făceau doar în câteva biserica fiind aceea care utilizarea aceluiași internet exemplare, care ajungeau la propovăduiește încadrarea palatele regale și bisericile tuturor în zona binelui, folosit de societate, venind în mai reprezentative, prin acum, când între bine și rău întâmpinarea enoriașilor, 4 apariția acestui instrument există o infinitate de variante tocmai pentru a extraordinar, au început să ajungă cărți și la universități, intermediare, conform preîntâmpina o ruptură de școli, primării etc. amploarea celei întâmplate logicii fuzzy, foarte puțini cu sute de ani în urmă, la Evoluția logicii, pe sunt cei care își mai propun apariția tiparului. calea: binară (Aristotel), trivalentă (Jan Lukasiewicz), să reprezinte binele absolut, Pericolul nu constă în marea majoritate a populației se complace în credinței polivalentă (Grigore Moisil), situația acceptării unui grup pierderea fuzzy (Lotfi Zadeh), a făcut de opțiuni din zona oamenilor în Dumnezeu, ci posibilă atât dezvoltarea conceptului de bine relativ, în căutarea unei relații editorial unor aplicații care au preluat cuprinzând o serie de directe, nu prin intermediul o parte din activitatea minții caracteristici pozitive, dar și umane, vezi calculatorul unele, poate puține la număr, bisericii. Sunt convins că electronic, dar a condus și la negative, pe care le Papa Francisc a sesizat dezvoltarea fără precedent a categorisește în așa zisa aceasta. comunicării, culminând cu denumire populară de apariția internetului, care slăbiciune umană. Comunicarea indivizilor nu poate fi permite legătura, practic Aceste variante diminuată din motive instantanee, între milioane religioase, mai ales că de interlocutori precum și opționale sunt și convenite, aceasta a devenit un accesul acestora la baze de domeniu economic de mare ca relații interumane, prin pondere și dinamism care dă date incomensurabile. intermediul rețelelor de Dar evoluția logicii a socializare, părți mai făcut ceva, a modelat componente ale internetului, mintea umană după modul pentru un număr foarte mare de lucru unui mare segment de lucru al calculatorului, de indivizi din întreaga lume, din populație, cu unul dintre este vorba de sute de cele mai elevate niveluri de educație. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură eseu 7-12 vol. X, Ed Academiei „Crăiasă alegându- Române). Ecaterina Chifu te,/Îngenunchem rugându- Eminescu în lupta Aducând drept te/Înalţă-ne, ne mântuie/ pentru unitate naţională argumente asemănările Din valul ce ne bântuie./ lingvistice din spaţiul Fii scut de întărire/Şi zid de românesc, Eminescu a mântuire./Privirea-ţi conchis: „O unitate atât de adorată/Asupră-ne pronunţată a limbei coboară,/O, Maică „Omul deplin al dovedeşte o unitate de Preacurată/Şi pururea culturii române” cum l-a numit Petre Ţuţea (Crina origini etnice”(idem). fecioară,/Marie!” Palas – Interviu în revista Vatra, 2008) Mihai Eminescu a învăţat să moară, învăţându-ne pe noi să trăim şi să iubim România, aşa cum a iubit-o el, cu o dragoste fără sfârşit. eseu El a consolidat unitatea (M. Eminescu – Opere, vol. lingvistică a românilor, fiind I, Ed Academiei Române) eseurealizatorul limbii poetice româneşti. Pentru a face Românii şi-au păstrat unitatea culturală a Românilor, Eminescu şi-a miraculos unitatea prin propus să facă o vastă operă dramatică care să redea limbă şi credinţă. În sufletul istoria naţională. românesc al poetului, a înflorit mereu dragostea de neam şi ţară, mai ales că s-a El a luptat pentru ţară născut şi a trăit în perioada cu pana sa, dar şi prin fapte Nimeni dintre scriitorii efervescentă după revoluţia vremii nu şi-a manifestat ca ce au dus la moartea sa el respectul şi speranţa în de la 1848 şi în entuziasmul biserică, recunoscându-i jertfelnică, pe altarul patriei. contribuţia fundamentală la primei mari unirii a dezvoltarea culturii şi limbii Eminescu a subliniat în române, la păstrarea românilor din 1859. El a identităţii şi unităţii versuri şi în articole din poporului român: „Biserica învăţat slovele cu un preot lui Matei Basarab şi a lui ziare, precum şi în Varlaam, maica spirituală a care i-a sădit în suflet neamului românesc, care a manuscrise, unitatea etnică născut unitatea limbei şi dragostea de Dumnezeu, de 5 unitatea etnică a poporului, străveche, spirituală, ea, care domneşte puternică neam. Avându-l ca dincolo de graniţele noastre religioasă a poporului şi e azilul de mântuire îndrumător pe profesorul naţională în ţări unde român, având o limbă unică, românul nu are stat” (M. Aron Pumnul, participant la Eminescu – Opere, vol. X, Ed tradiţii şi obiceiuri identice, Academiei Române). port asemănător în spaţiile ce le-a populat. „Nu există nici o deosebire între rasa română din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilă parte a Ardealului şi a Ţãrii Ungureşti. E absolut aceeaşi rasă, cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini”. Eminescu subliniază Poeziile-rugăciuni: „Românii nu sunt nicăieri Înviere, Rugăciune, Răsai colonişti, venitúri, oamenii asupra mea... sunt sublime nimănui; ci, pretutindenea imnuri vibrând de sacralitate unde locuiesc, sunt şi trăire tulburătoare, de autohtoni, populaţie mai pioşenie în faţa Divinităţii, a veche decât toţi conlocuitorii Fecioarei Maria, de speranţă lor” (M. Eminescu Opere, în ocrotitoarea românilor năpăstuiţi: ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură folclor, promovarea valorilor româneşti, culturalizarea românilor prin şcoli, biserici şi prin scrieri. Fiind secretarul acestei societăţi, a organizat serbările de la Putna, în anul 1871. În acest loc de adunare a studenţilor şi tinerilor din toate zonele ţării care au comemorat memoria lui Ştefan cel Mare, eseu la împlinirea a 400 de ani de la înălţarea Mânăstirii Revoluţia de la 1848, în i poporul mare, Putna, Eminescu a avut sufletul său au înflorit românesc,/Când s-aprinde multe contacte cu românii idealurile naţionale. În sacru candida-i din toate zonele actualei biblioteca acestui dascăl a vâlvoare,/Dulce Românie, Românii şi din afara sa. Tinerii au adus la mormântul putut citi multe cărţi asta ţi-o doresc!”(M. lui Ştefan pământ din toate religioase vechi şi cărţi de Eminescu – Opere, vol. I, Ed ţinuturile ţării, înfăptuind un istorie, „cronici bătrâne” ce Academiei Române) act de unire simbolică, o au adâncit sentimentul Poetul doreşte ca „acest năzuinţă a Românilor de patriotic. Încă de la 17 ani, popor mare, românesc” să fie pretutindeni, fiind uniţi în Eminescu a închinat cea mai vegheat de „Îngerul de pace, 6 frumoasă odă României, prin îngerul iubirii” care să „cuget şi simţiri” aşa cum era versurile căreia transmite un coboare pe sânul vergin al deviza societăţii culturale mesaj tinerei generaţii. El a ţării, să guste „fericirea România Jună în almanahul căreia a fost publicat în 1883 visat un viitor măreţ al ţării raiului ceresc”. Dorinţa Luceafărul. noastre dragi, România şi a poetul este ca în „dulcea scris cu patos Ce-ţi doresc eu Românie” „tânără mireasă, Ciprian Porumbescu şi ţie, dulce Românie: mamă cu amor” fiii ţării să trăiască „numai în frăţie” şi Theodor Ştefanelli au „Ce-ţi doresc eu ţie, mereu să fie: „Viaţa în vecie, dulce Românie,/Ţara mea de glorii, bucurie,/Arme cu adaptat societăţii glorii, ţara mea de Arboroasa/Ţara Fagilor din Cernăuţi, statutul şi regulamentul României June dor,/Braţele nervoase, arme tărie, suflet românesc,/Vis din Viena şi ca deviză au luat de tărie,/La trecutu-ţi mare, de vitejie, fală şi versurile lui Alecsandri: mare viitor!/” (M. Eminescu mândrie,/Dulce Românie, „Uniţi să fim în cugete, uniţi – Opere, vol. I, Ed Academiei asta ţi-o doresc!”(M. în Române) Eminescu – Opere, vol. I, Ed asemănătoare Dumnezeu”, Mândria de a fi Român, Academiei Române) devizei României June: „Uniţi-vă în de a aparţine a unui „popor Ideea unirii a purta-o în cuget, uniţi-vă-n simţiri”. mare, românesc”, capabil să- suflet toată viaţa şi a murit Sunt versuri din imnul şi poate împlini visul „de pentru ea. La Viena a acestei societăţi, aparţinând glorii falnic triumfând” pe înfiinţat societatea „România lui Andrei Bârsan, pus pe care să-l spună lumii întregi jună” care avea aceleaşi muzică de Ciprian „flamuri tricolore”, simbolul principii ca Dacia literară Porumbescu, imn ce cheama nostru naţional, este revistă lansată de Mihail exprimată în strofa a doua: Kogâlniceanu: unirea tuturor la unirea tuturor românilor. românilor, inspiraţia din „Spună lumii large istoria naţională şi din Doina eminesciană a steaguri tricolore,/Spună ce- fost interzisă, dar azi este pe buzele tuturor: „De la Nistru ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură pân' la Tissa,/Tot Românul pân’ la Arad” (într-o mişcări naţionale pentru variantă). Aceasta este o plânsu-mi-s-a,/Că nu mai proiectare a viitorului care se reîntregirea neamului va înfăptui odată cu poate străbate,/De-atâta realizarea României Mari – românesc, căci Eminescu Dacia străveche visată de străinătate./Din Hotin şi poet. îndemna studenţii să se pân' la Mare,/Vin muscalii întoarcă în Ardeal şi, de-a călare,/De la Mare la sprijiniţi de învăţători şi de Hotin,/Mereu calea ne-o preoţi să îndemne românii aţin;/Din Boian la Vatra- D-l academician Mihai ardeleni să ceară unirea cu Dornii,/Au umplut omida Cimpoi a scris despre poezia ROMÂNIA. Ideea înfăptuirii cornii,/Şi străinul te tot Doina: „Poezia care Daciei Mari a nemulţumit paşte,/De nu te mai poţi aureolează, ca forţă a puterile austro-ungare care l- cunoaşte.../Sus la munte, jos mesajului de unitate au considerat pe Eminescu pe vale,/Şi-au făcut naţională, această latură a un om periculos. Eminescu a duşmanii cale,/Din Satmar creaţiei sale lirice este înfiinţat această societatea pân' în Săcele,/Numai vaduri celebra Doina, un inegalabil secretă „Carpaţi” prin care ca acele./Vai de biet Român cântec de durere şi speranţă dorea să realizeze unirea săracul!/Îndărăt tot dă ca confiscat zeci de ani Ardealului, pământ racul,/Nici îi merge, nici se- postbelici, dar care are azi românesc, cu România. ndeamnă,/Nici îi este aceeaşi magică putere de Este cutremurătoare descrierea făcută de prof. toamna, toamnă,/Nici e vară pătrundere la sensibilitatea Gheorghe Iscru în cartea sa Eminescu dacolog, privind vara lui/Şi-i străin în ţara şi conştiinţa românească, un fiecare moment al zilei de 28 iunie, 1883, când Eminescu a lui./De la Turnu-n strigăt, fundamentalul fost mişeleşte redus la tăcere, scos din viaţa publică. Să nu Dorohoi,/Curg duşmanii în strigăt existenţial al lui mai influenţeze minţile altora, i s-a interzis să mai puhoi/Şi s-aşează pe la Eminescu, identificat în cel publice ceva toată viaţa. noi;/Şi, cum vin cu drum de mai înalt grad cu cel colectiv fier,/Toate cântecele – al neamului.”(Mihai 7 pier,/Zboară paserile Cimpoi – Mihai Eminescu. toate,/De neagra Dicţionar enciclopedic”) străinătate;/Numai umbra Poezia este un spinului,/La uşa manifest, un testament lăsat creştinului./Îşi dezbracă ţara urmaşilor, iar blestemul din sânul,/Codrul – frate cu finalul Doinei este un Românul –/De secure se tot blestem dacic, el se pleacă/Şi izvoarele îi seacă – împlineşte mereu: „Cine-au /Sărac în ţară săracă!”(M. îndrăgit străinii,/Mânca-i-ar Eminescu – Opere, vol. I, Ed inima cânii,/Mânca-i-ar casa Academiei Române) pustia,/Şi neamul eseu Doamna prof. Catinca nemernicia!” Agache observă că „Doina trasează harta lirică a Mihai Eminescu, spaţiului de românitate”( revista Limba română, nr. 3 împreună cu Ioan Slavici, – 4, din 2018): „De la Nistru pân’ la Tissa”; „Din Hotin şi Miron Pompiliu şi alte pân’ la Mare”; „De la Mare la Hotin”; „Din Boian la Vatra- personalităţi sunt fondatorii Dornii”; „Din Sătmar pân’ în Săcele”; „De la Turnu-n Societăţii secrete „Carpaţi”, Dorohoi”; „Din Boian la Cornu Luncii”; „Din Braşov care ia fiinţă, în mod simbolic, la 24 ianuarie 1882, la Bucureşti şi are ca scop sprijinirea studenţilor transilvăneni sosiţi în capitală, în realitate având misiunea înfăptuirii unei ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură dac). (M.Eminescu Opere vol.I) Iată opiniile iubitorilor lui Eminescu apărute în scrierilor dumnealor: „Mihai Eminescu a creat o operă de o valoare inestimabilă, a ars ca o torţă, înscriindu-se în acel şir neîntrerupt de martiri ai poporului român, despre eseu care îi scria lui G. Panu, a ridicat neamul său, prin exemplul personal dus până Eminescu voia să se revină la se va încheia prin la sacrificiu, căruia i-a lăsat dacism, la morala creştină a crucificarea sa. în grijă testamentul său de legilor belagine, care puteau Nu boala, ci „lupta unitate şi iubire sinceră de aduce la viaţa morală pentru neam, lege şi ţară” i-a ţară, de reprezentare în lume societatea românească. prin cultură, prin valori, nu cauzat acest sfârşit tragic. mediocrităţi, prin magistrala Acum se ştiu mai multe „Glasul său, unic în sa operă, de aceea este despre Eminescu şi epoca sa concertul politicianismului perceput de Români ca poet vremii, trebuia să fie stins. datorită cercetătorilor: dr. naţional, far nestins al Supăra mult adevărul său, al Ovidiu Vuia care a scris culturii naţionale şi are un căutătorului de Absolut! Căci Misterul morţii lui loc special, de nezdruncinat, pentru el nu exista adevărul Eminescu, Augustin Z. N. în inimile românilor. A de conjunctură al partidelor, 8 Pop (Mărturii), Perpessicius, ci doar adevărul naţiei apărut în lumea noastră un Nicolae Georgescu, Theodor româneşti pentru care a trăit om care-a înţeles să fie om Codreanu, Petru Creţia şi pentru care a fost deplin”, sublinia (Viaţa şi opera lui sacrificat, cu tăcuta eminescologul Constantin Eminescu), Victor Crăciun, complicitate a unor Noica acest miracol al ivirii Zoe Dumitrescu Buşulenga, personaje malefice”, Poetului de geniu pe pământ Ion Creţu (Mihai Eminescu, conchide dramatic d-na românesc, supranumit biografie documentară). Ion acad. Zoe Dumitrescu- Luceafărul poeziei Dulciu aduce mărturii despre Buşulenga. Dumneaei româneşti. „Mihai Eminescu a scris, prin viaţa şi opera sa, adevărata boală a lui afirmă: „Eminescu a iubit şi a secvenţa de aur a culturii Eminescu, după o cercetare apărat ortodoxia naţiunii române”. (C.Noica – în arhivele de la Viena. românească.” (Zoe Eminescu sau gânduri La 28 iunie, 1883, după Dumitrescu- ce publicase articolele Pentru despre omul deplin al libertatea presei şi a Buşulenga:Mihai Eminescu) jurnalistului şi articolul culturii române) Austria şi guvernul nostru Eminescu îndeamnă („Timpul”, 26 iun. 1883), Românii să-şi păstreze Eminescu va rămâne marele poet şi creator de credinţa strămoşească, cea creanga de aur ce a dat roade geniu este împins pe tragicul ortodoxă, chiar de vor veni fără de seamăn, chiar în drum al Golgotei, al eretici să le vorbească de condiţiile vitrege ale Dumnezeul lor. Dumnezeu existenţei sale, căci, geniu martirajului, al cărui semnal este Unul, e în toţi şi în toate. fiind, nu a avut noroc, dar nu îl dăduse P. P. Carp cu formula imperativă: „Mai Sunt grăitoare versurile: „Şi a cunoscut nici moarte şi potoliţi-l pe Eminescu!”, care el îmi dete ochii, să văd numele său a scăpat de lumina zilei,/Şi inima-mi „noaptea uitării” (Ecaterina împlut-au cu farmecele Chifu – „Emin şi Vero”) milei” (Rugăciunea unui ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Niţu Constantin pentru participiul perfect catalană, infinité în franceză, pasiv. infiniti în malai, infinito în Jocuri de cuvinte esperanto și în portugheză, – infinit Infinitului îi corespund infinitu în bască, infinity în în alte limbi cuvintele: engleză (toate din latinescul Lingvistică geografică äärettön în finlandeză (din infinitus); Infinit ääri, „sfârșit, vecinătate” + - ketidakterhinggaan în malai; tön, „fără”, sufix); Moto: „Eu, care am o agálašvuohta în sami de est; lõpmatus în estonă, fire pătimaşă,/Pân-am ajuns ändlös în suedeză (din änd, loputtomuus (din loputon + - să-mi cuceresc femeia,/Am „sfârșit”, + -lös); anaṃta- uus, din loppu, „capăt” + - cheltuit răbdare uriaşă,/Dar ಅನಂತ în kannada, anant - ton) în finlandeză; mugen - infinit mai multă după-aceea.” („Unei soţii”, de Mircea Pavelescu) अनतं în hindi și în marathi, 無限 (むげん) în japoneză; ananta în indoneziană, Toți am auzit de infinit anantata- അനന്തത în Cuvântul infinit în și îl înțelegem perfect, mai malaialam, ɒ n ạ n t ʻ - อนันต์ în diferite limbi ales pe timp de pandemie. Dicționarele ne explică muhan-무한 (無限) în destul de clar că infinitul este ceva nesfârșit, foarte mare, thai (din ananta în pali, coreană; nekonečno în cehă ceva ce pare că nu are limită în spațiu sau în timp. Așa că ananta - अनन्त sau și în slovacă (din ne-, „ne”, + ne familiarizăm cu ceva nesfârșit, nemărginit. Și konečno, „sfârșit”), intervin matematicienii cu infinitul mare (∞), cea mai anantyaअनन््य în sanscrită); neskončnost în slovenă; mare valoare spre care tinde o mărime variabilă. Și uite că anfeidredd în velșă; neuyerinaght în manx; inventară matematicienii și infinitul mic, o cantitate ansahmanutʿyun - oändlig în suedeză (din o- + variabilă care tinde către zero, fără a lua această անսահմանություն în ändlig, „finit”), óendanleiki valoare în islandeză, oneindigheid în 9 Dacă nimic înseamnă zero, un „mai nimic” e un armeană; afrikaans oneindigheid în infinit mic! asīma - অসীম în assameză, olandeză, uendelighed în Dicționarele pretind că l-am moștenit din cuvântul asīma - অসীম în bengali; daneză, Unendlichkeit în latin infinitus, din cuvântul francez infini sau din cel awanggan în tagalogă; italian infinito. Infinitus este bêdawî în kurdă; begalybė în format din in-. „nu”, + fīnis. lituaniană, bezgalība în „sfârșit”, + -itus, terminația letonă; beskonačnost în bosniacă, beskonačnost – бесконачност (fără sfârșit), eseu beskrajnost - бескрајност în sârbocroată (fără limită), beskonéčnostʹ - бесконе́чность, bezgraníčnostʹ - безграни́чность în rusă; cheksizlik în uzbecă; éigríoch în irlandeză; einsóf - ‫ ֵאי ְנסֹוף‬în ebraică; hjazgaargüj - хязгааргүй în mongolă, infinidad în spaniolă, infinit în română, infinitat în ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură semnificații! Adică cele de mai sus sunt și infinite? Sau ce se întâmplă dacă le rotim cu un unghi drept spre dreapta? A te referi la toate descrierile infinitului în cărți sau în arte e o muncă grea. Ne vom referi doar la „Infinitul iubirii”, o carte de eseu poezii la care au colaborat mai mulți autori, la inițiativa germană; pafundësi în Soarelui sunt considerate a fi doamnei Eli(sabeta) albaneză; rajattomuus în planete; 8 este numărul finlandeză (din rajaton + - atomic al oxigenului, strict Gîlcescu, inițiatoarea uus, din raja, „sfârșit”, + - necesar vieții; 8 forme ton); sonsuz (din son + -suz, alotropice are carbonul; 8 grupului literar(-artistic) son din turcescul otoman soŋ picioare și 8 ochi au - ‫صوك‬, „sfârșit, consecință”, păianjenii; 8 tentacule au Arta Conversației, dedicat din proto-turcicul *soŋ, caracatițele; Timothy Leary a autoarei celebrului roman cu titlu omonim, Ileana Vulpescu. La rugămintea lui Eli, „înapoi, capăt, după”); tak identificat o ierarhie de opt cititor de poezie, am rumegat hingga în indoneziană; tsiefa nivele de conștiință; în poeziile autorilor, tineri sau 10 în malgașă; usasruloba - dentiția unui om adult există consacrați și am prefațat უსასრულობა în gruzină; opt dinți pe fiecare cadran (al cartea. Asta era cu vreo 7 sau végtelen în maghiară (din optulea este molarul de 8 ani în urmă și aș fi curios vég, „sfârșit”, + -telen); vô minte); în jocul de șah sunt 8 cum au evoluat de atunci linii și 8 coloane. autorii în scrierile lor. Nu fac cực în vietnameză; wúxiàn- decât să redau cele scrise 無限, 无限 în chineză. Ba și diferitele religii își atunci, pentru ca cei care îi cunosc să compare cele Infinitul în (c)arte găsesc semnificații ale gândite de autori atunci cu evoluția și realizările, Moto: „Bărbaţii vor să acestui număr 8: împlinirile sau neîmplinirile fie prima dragoste pentru lor de acum, în plină femei, în timp ce femeile vor să dharmacakra, simbol budist pandemie. fie ultima dragoste pentru bărbaţi.” ce reprezintă Nobila Cale (Oscar Wilde) Octuplă, are opt spițe; în iudaism, circumcizia are loc în a opta zi de viață a băiețelului; în creștinism Simbolul infinitului sunt 8 Fericiri; în „Infinitul iubirii” (mare) matematic este un Apocalipsa, Anti-Cristul este opt „culcat” (∞). Adică cifra al optulea împărat; Opt Nu ştiu de ce aţi ales arabă 8 sau romană VIII, Nemuritori sunt semizei în acest titlu, că sunt doi număr compus, par, pozitiv. China; Hanuka este o infiniţi, cel mare şi cel mic. Cifra asta 8 are semnificații sărbătoare evreiască de opt Dilema cititorului: «Că-i haioase: în sistemul nostru zile, care începe pe data de 25 iubire, bine, fie,/Infinitul? solar, opt dintre corpurile a lunii Kislev. Când „culci! Şmecherie!/Poate fi un care orbitează în jurul Cifra 8 poți inventa destule şiretlic!/E cel mare sau cel mic?» ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Cu acest infinit, este albastre, sferice sau nici măcar vreun Herbert inevitabilă o întrebare. De ce diforme»). von Karajan prin preajmă! «dacă iubirea e infinită», Şi vine o altă Carmen, Eu nu mă bag. Am fost doar plăcerea din dragoste ţine Ştefania Luca, cea care solist vocal, nu solist doar un moment, iar durerea rămâne tot la optică şi instrumentist! Să-l lăsăm cu din dragoste ţine o veşnicie? energie calorică, studiind solfegiile şi arpegiile sale în flacăra, nu orice flacără, ci trei pătrimi. Există şi o explicaţie pentru «infinit». Autorii doar pe cea a zilei, faultată de Din visare ne scoate poemelor aparţin în «norii rostogoliți», dar care Gina Zaharia (tot «la mulţi majoritate sexului frumos, în final «împrumută culorile ani!»), care se reîntoarce la adică tare de fapt, să nu ne apusului tomnatic». Poeta e descântecul luminii, amăgim, şi acum reţineţi: activă, «inspir(ă) lumina închiriind un naufragiu, dar «Bărbaţii vor să fie prima soarelui obosit» şi «expir(ă) nu ne spune preţul, dragoste pentru femei, în întunericul». Stau şi neterminând niciodată timp ce femeile vor să fie meditez: pentru domnia sa prefaţa iubirii, pe când alţii ultima dragoste pentru există doar ani-lumină sau şi au trecut demult de epilog. bărbaţi». (Oscar Wilde). ani-întuneric, cum scria Aşadar, începe intuirea Dar s-o luăm metodic Muşatescu? Trebuie revăzută infinitului. Celui mare, un cu analiza, după o parcurgere teoria relativităţii! Cine să o opt culcat! Să o lăsăm aşa fugară a celor scrise cerebral, facă? cum e, poate o răscumpără din inimă, ziua şi noaptea, la cineva, dar nu ne spune cine. Poate Diana Lola, cea birou sau acasă. Măria sa Ani care visează mai ales într-o Ioana Voicilă Dobre e 11 Bradea s-a metamorfozat noapte lungă de iarnă, când neatentă, pierde vise, preferă într-o salcie ce se visa plop. «a nins cu friguri peste sânii dansul de nori, de fum şi Noroc că a venit cel care i-a săi», dar «cu iubire». cenuşă, se întoarce la lampă împletit din trup tulpină şi Şi ajungem uşor la într-o seară a greierilor iat-o brusc... cascadă! Gheorghe Şerbănescu, cel ce Debusolaţi, ne revenim se află «dincolo de departe», citind-o pe Carmen Huzum căruia pe 23 aprilie i-am (criticul poet ar fi zis «sexul adresat cu toţii urările frumos, un chip de munte cuvenite! Şi domnia sa are ce scorburos, pe care-l urci de are cu a patra dimensiune, eseu sus în jos, când faci pe timpul şi găzduieşte durerea alpinistul caraghios» în altar. (Minulescu). Noi, cititorii, ne George Safir (tot «la mulţi ani!»), «actor» ce joacă abţinem. Domnia sa e rolul de arcuş, îşi mângâie iubita cu trup de vioară. Oare darnică («dau mersul tău împlineşte armonia? O fi ajuns la coarda sensibilă? picioarelor mele»; dar el i-o Ştie că arcuşului îi dă, totuşi, mişcarea un virtuos, nu fi dat permisiunea?). Vrea lucrează de unul singur? Şi «rostul său şi al lumii în altoi de pelin», inventează psiho- electronooptica (cu «gândurile roșii, galbene, nu ar accepta în niciun caz ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură fluturii în mod acut); Romiţa Mălina Constantin (inventată dintr-o pereche de cărări împletite sau născută din neputințele tăcerii, avidă de spaţii fără sfârşit); Florentina Streche (cea care observă că tinerii ăştia se iubesc ca frunzele şi spune adio iluziilor eseu feminine); Elena Buzatu (se frige cu cafeaua gândindu-se trubaduri, doar două umbre, Amintind de verde şi de la el şi la simfonia iubirii pe ea şi el… muguri, cu «braţe pline de ţărmul lui); Ionel Creţu (o La Mihaela Maria păsări», precis e primăvara, caută veşnic, nespunându-ne Franc nu se cântă direct, până la atingere. rezultatul căutării, oprindu- adică franc, ci prin metafore, Mihaela Aldea, cea care se gânditor chiar şi la fântâna doar ecoul iubirii, reflectat «gândeşte când nu gândeşte cu irizări stacojii sau la banca prin «mersul îngenuncheat că poate gândi», ne ţine în din parc cu rădăcini în al păsărilor lovite de alicele paradoxuri, dând sufletului iubire); maratonistul printre concediu şi nu prea, cuvinte Marius Iulian Zinca timpului». (contemplator al naturii, cu 12 Melania Grozavu se etalându-l pe tarabă, iubind inima invadată de dureri şi plânge că e sferă şi nu îşi efectul de turmă şi găseşte doimea. Contrazice transhumanţa. Şi totuşi, spaimă, cu ochii încreţiţi la pictorii medievali şi pe unii amintirea primului sărut o dintre noi, cititorii, care aduce la realitate şi nu prea, colţuri, o adevărată nălucire vedem femeia formată din sfârşind în temniţa din segmente de sferă. Insistă să şotronul vieţii zidit vertical. mistică, dar cu umbre şi îşi găsească sfera pereche, încălcând principiile lui ying În fine, Mihaela penumbre); Elisabeta şi yang. Va reuşi? Meravei e prima care ajunge la infinit, clarificând Gîlcescu (colecţionară de noţiunea, fiind precis vorba de infinitul mic, deoarece rouă pentru eternitate, efigie trece la biologie, analizând celula. Raluca Nicoleta Bocu înaripată spre infinitul unei trece la dendrologie, cântând copacul, cel care leagă șoapte, lăstar îngreuiat de pământul de cer, ocroteşte Ioana Burghel, păsările, se roagă şi face timp); Radu Popa (călător dragoste cu adierea de vânt. gorjeancă hoaţă de maci şi prin alte spații, desigur iubitoare de muşcate neeuclidiene, cu sufletul în muşatiste, colectează orice: cutii de carton, dar boem în dezamăgiri, fragmente de criză noptambulică de viață și șoapte, başca iubiri libelulă care e sub pătură şi printre umbre. îmbrăcată într-un tricou Miha Aoinesei, spălăcit, poet ce mai trebuie iubitoare de roşu, în cale spre descifrat); zbuciumata Adelina Gabriela Clondir dialogul iubirii, vrea să fie cu I-am mai remarcat şi pe (relativistă ce disecă timpul, ceilalţi: Gia Ramona Ionaşu el un anotimp, ţinând secret (care-şi donează bătăile posesoare încă de fluturi, dar modul de partajare a zilelor renegându-şi coasta, cu un senine şi a celor mohorâte. inimii şi căreia ploaia i-a ucis cârcel sub inimă în formă de ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură ceas, reflectat, poate, de Eli în grupul Arta formidabil științele exacte cu oglinzile subţiri, cântând Conversației. Despre arta. repetabila despărţire); bibliotecă în general și Infinitul format din imaginile Soarelui Raluca Neagu (cântătoare de despre această bibliotecă noi nopţi la capătul răbdării, cu am scris (vezi „Jocuri de Așa că cu infinitul ăsta inima aranjată într-o cutie, cuvinte – bibliotecă”, avem mult de lucru, în pe când cel insensibil publicat și în revista matematică, în logică, în doarme liniştit, cei doi fiind Luceafărul). astronomie, în literatură și în legaţi prin lucruri mici ce mai doriți. Cu gândul la aparent inutile); Constanţa Întâlnirea dintre prezent și viitorul apropiat, Badea (cu ladă de zestre, la devenirile poeților amintiți căutătoare în zadar de mituri cititori și scriitori mai sus, speriați sau nu de şi vise şi de nirvana). pandemii, În centrul întâlnirii Să fiți iubiți! scriitorilor cu noi cititorii a 1) „Amintirile noastre sunt Iar în final, apare fost invitată scriitoarea singurul paradis din care nu putem maestrul hermeneut al fi izgoniți.\" Jean Paul Richte; iubirii, ŞTEFAN DUMITRU Ileana Vulpescu. Întâlnirea a AFRIMESCU (are Iubita fără 2) „Dacă-ți ștergi amintirile, nici un viciu, ca un spectacol fost o reușită, având printre e lege: praful se alege!...” Ananie în mov sau roşu, ca o Gagniuc Cartagină de rouă, pădure noi și artiști de valoare care nebună, populată de scufiţe [va urma] roşii, chiulind hoţul de lup, au completat muzical și plecată apoi să adape zorii unei alte zile, dar rămânând recitativ prezentările, o bună păstrătoare de inocenţă). încheiate cu o seară la Boema, primiți fiind cu căldură de poetul Vorona. Acestea au fost cele 13 prezentate doar la infinitul Aşadar, unitate în iubirii. Dar natura are nenumărate necunoscute diversitate, geometrii referitoare la infinit. Un fotograf renumit a avut o neeuclidiene, logică, inițiativă interesantă. A fotografiat cerul cu astrul astronomie, optoelectronică, zilei în aceeași zi a celor 52 de săptămâni ale unui an, la biologie, dendrologie, aceeași oră, păstrând poziția fixă a aparatului. sociologie, psihologie, dar eseu tratate somatic şi cu figuri de stil. Noi cititorii ne A suprapus apoi cele 52 de imagini și surpriza sa a descurcăm, dar ce vor zice fost mare. Imaginile Soarelui criticii? Din inițiativa tot a au format simbolul inegalabilei organizatoare Eli Gîlcescu a avut loc o matematic pentru infinit. întâlnire vineri 17 mai 2013 la Biblioteca Națională a Astronomii i-ar fi explicat pe României, între noi, cititorii și poeții adunați de inimoasa larg rezultatul muncii sale. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020 Dar artistul fotograf a dat o explicație excelentă experimentului său, legând

poezie 13-18 CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Se fură şi cenuşa de sub foc, Copiii nu mai ştiu că au părinţi. Te doare adevărul când gândeşti, Dar şi mai rău e când găseşti poezie minciuna, Ar fi destul să poţi să mai iubeşti Şi plină să mai vrea să fie Constantin Luna. Mîndruţă Hotarele i-au mai rămas pe hărţi, Tu, Doamne, pedepseşti să Iarnă fără de A fi român devine o ruşine nu uităm zăpadă Şi iia ţi-e ruşine s-o mai De calea ce ne-ai dat-o spre porţi, lumină Fără zăpadă, de tine îmi e dor, Ţi-e mai uşor să baţi la uşi Şi-n ţara noastră o tot De iernile în care eram doi, străine. căutăm, 14 Când ne jucam cu fulgii într- Ce-a mai rămas de noi e prea Cei ce ne rătăcesc n-au nicio un zbor vină! puţin, Şi ne strigau ai noştri pe- Această iarnă fără de zăpadă Sub un amestec de Mă ţine şi mai mult în Casa amândoi. conducători, Cu degete prin păr, alb mai Se duc partide, însă alte vin, Ta, găsim, Popor puţin cu multe Dar nu mă laşi, ea tot are să Încă un an plecat-a spre cei lipitori. cadă, duşi, Nu mai găseşti pe nicăieri Când o să ningă nici că va Încet, încet, de tot ne părăsim respect, mai sta! Şi vom ajunge să trăim ascunşi. Nu mai putem gândi unii la Şi printre fulgi, să-mi văd alţii, iarăşi iubirea, Norocul meu, că l-am pe Nimic nu merge, totul e De la Crăciun e uşa tot Dumnezeu, defect, deschisă, Din Casa Lui nu pot fi dat Dar tot mai poţi a auzi ovaţii. La geamul umed mi-a rămas afară, Nu mai e-n suflet pentru privirea, Pe zi ce trece îmi e tot mai inimi loc, Că doar aşa uitarea e învinsă. greu Să cred că ţara asta este ţară. Doar răutate, scrâşnete de dinţi, ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Iliana Cătănescu SCoolinedițional-optative CAoș nstâdrniițpiuosntieatalt-ea și aș lua la pas tot cerul să îți descifrez misterul, să-ți asediez cetatea, ospă atparintdivpeeculmi făclii între două echinocții, să te văd cu ochii nopții, să mă deslușești în zi. Aș intra iar în arene, în turniruri te-aș alege, cavaler din vechea lege prins în războiri viclene, Dpeestde toimrpdureiletvirnereii seceră în lan căzând, m-aș topi, tăiș de gând, între spicele plăcerii. Și te-aș frământa în palme, cu înmiresmarea clipei dăruindu-ne risipei, pe altarul tainei calme, aș nunti în suflet pâine în cântări neauzite și te-aș primeni, iubite, în magnoliatul mâine. Solie Așteaptă-mă pe puntea dintre taine, mirării să mă scrii, nevinovată, 15 cu palme de fioruri framântată, descopciindu-mă de ale iernii haine. Dă semn venirii primăverii-n mine, în roi de floare de cireș amar, fă-mi din iubire, astăzi, corolar miresmelor ce se așază-n tine. Trimite-mi soli, toți îngerii iubirii, să mi te povestească fir cu fir, în ropote de spini, și trandafirii, să mă rănesc, cu dor, când te respir. Coboară-n mine-mpărății uitate, sub sceptrul tău străluminez arzând, cu tine sunt Regina unui gând și-mi sunt supuși săruturile toate. Cu tine ard zăpezi și fluier seara, cu tine învelesc un cer, cu dor, cu tine visele nicicând nu-mi mor și-mi rătăcește-n inimă, vioara. De dor de tine poezie De dor de tine, 'mi plec din trup, pe vânt, înșuierând pe funii vijelii, şi-n orgile năprasnei e cuvânt, litanic murmurat, ca-n sihăstrii. De fuierul ce-mi arde tălpi arzânde, m-aș descălța, ca de o vrere plânsă, dar guri deschid celulele flămânde, să-ți țină calea-n zarea cea ascunsă. Și sângele, ah, sângele, aleargă, pe ultima turnantă, în burgund, nedomolit, vertijul să îmi șteargă cu tropotul de curgere fecund... ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Florin T. Roman Amintirile unei nopţi din viitor poezie Motto: „Iubita mea, să ne-aruncăm în mare, Împleticiţi în sare şi guvizi, Să fie marea templul nunţii noastre, Pe urmă, uşa ţărmului s-o-nchizi”. (Adrian Păunescu) În noaptea asta, cu flori şi valuri treze, m-am plimbat pe plaje calabreze cu paşi uşori, sub clar de lună, ţinânFd-loopreinMiTha.eRlaodme maânnă. Ne opream din când în când, nAlşSaimtoănctpâeeitaîeţnmmiotbdîmrimăriiţbeiinşrldaăeemţvişaiacniţuitilşbouuirmîramnţienbeădu,eijobroaţltiăasşean, ină. câte o veşnicie şi ceva, aşteptând depărtările mării să ne cheme. Era târziu… şi totuşi atât de devreme. Apoi ne continuam promenada cu gândul la îndrăgostiţii din Elada, sub acelaşi (ori poate un alt) clar de lună, 16 ţinându-ne strâns de suflet şi de mână. Valurile îşi etalau, cuminţi, acuarela. Îţi mai aduci aminte, Mihaela? Când priveam, uneori, înapoi, cu ochi umezi şi culţi, ne vedeam urmele paşilor noştri desculţi, ca nişte răspunsuri date Sfinxului de către Oedip, imprimate uşor, foarte uşor, pe nisip: ale tale – sub formă de inimă plină de dor, ale mele – sub formă de general roman cuceritor. Şi ascultam venind dinspre pescadoare taciturne zvonuri de serenade nocturne, fredonate de pescarii valurilor ioniene. (Sau poate de misterioase, mitologice sirene.) Nelăsându-ne destinele nicio clipă despărţite, până la piele şi până la lacrimi lipite, când ne opream să ne îmbrăţişăm, departe de lume, fără să ne gândim la ceva anume, cu anii şi cu picioarele până la glezne în mare. Luna ne privea de sus, zâmbitoare… Şi totuşi, poeţii din noi erau mai puternici, pentru că versurile pline de răni şi de metafore ne făceau mai pioşi, mai cucernici, ca într-o poezie pe care i-am dedicat-o cândva Cuvioasei Parascheva de la Iaşi. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Îţi mai aduci aminte, Mihaela din acelaşi oraş? Şi totuşi, copiii din noi erau mai tari, Ecoul poeziei răzbate încă istoria, în acelaşi grai. mai puternici chiar şi decât poeţii, N-ai uitat, oare, Eva din Rai? pentru că descoperiseră, fără să ştie, Atunci, pe plajă, dincolo de trădări, de durere, Sensul vieţii! cuprinşi de fericire, de vise frumoase, de tăcere, Da, copiii din noi erau mai puternici, copilul din mine şi copilul din tine Fiindcă Santa Maria şi îngerii noştri îşi luau zborul ţinându-se de mână, de poveşti, ne făceau mai evlavioşi, mai cucernici, (între timp ne crescuseră aripi îngereşti), caîntr-opoezie pe care i-amdedicat-ocândva, necunoscând dragostea trupească, acum o veşnicie şi ceva, neştiind să provoace lacrimi, să rănească, Cuvioasei Parascheva. neînţelegând ura, răutatea sau mândria. Şi-atunci, Doamne, Şi ce aproape de noi era România! cât de cuminţi şi de neprihăniţi Când mă sărutai voluptuos pe gură cu buzele-ţi deveneam! flămânde, de carne şi de sânge, Îţi mai aduci aminte, Mihaela-Eva? mi se scurgea din suspine toată seva, Îţi mai aduci aminte, Florin-Adam? iar eu te muşcam răzbunător de gât, de ani, de vis, Uite! Încet, încet, se face dimineaţă 17 cu cântec de-azur şi de balsam. şi la orizont se întrezăresc siluete de vele. Îţi mai aduci aminte, Mihaela-Eva? Grazie, signorina Mihaela, că ai acceptat Eram eu, Florin-Adam. să ne plimbăm împreună prin visele mele. Da, ne sărutam ca într-un joc de flăcări vii, Încet, încet, încerc să mă trezesc, atât de candid, de nevinovat: mi-am deschis un ochi, pe celălalt îl ţin încă eram copii – o fată şi-un băiat. încă închis. Mai ştii, prietena mea dragă? Mai ştii? Şi totuşi, n-o fi fost cumva Ne erau mult prea proaspete apa şi lutul: mai mult decât un simplu vis? încă nu ştiam ce-i sărutul. Recunosc, de atâta visare Şi iarăşi plaja ne devenea stăpână, tâmplele şi aripile încă mă dor. şi iarăşi mergeam încet, încet, înainte, Dacă or fi fost amintirile unei nopţi reale ţinându-ne, tandru, de suflet şi de mână, din viitor? dezveliţi de dureri, îmbrăcaţi în cuvinte, cu ochii aţintiţi printre umede şoapte către Cerul care ne lepădase o vreme. Era târziu, foarte târziu, în noapte... Şi totuşi, şi totuşi, atât de devreme! poezie Eu îţi recitam la ureche din Paradisul dantesc: „L’amor che muove il sole e l’altre stelle!”– ce vorbe vii! Tu mă ajutai, cu răbdare, să mă regăsesc precum Beatrice pe autorul Divinei Comedii. Şi îmi arătai cu degete etrusce, delicate, o stea din Capricorn – zodia iubirilor mele trădate, apoi poetul din mine şi poetesa din tine, înveliţi în corali, în brocart şi-n rubine, ne închipuiam sub aceeaşi (ori poate altă) lună plină că suntem: eu rege, tu regină ai unei Împărăţii pe care, coautori, am conceput-o, cu capitala în La Castella (Isola di Capo Rizzuto), şi ne făceam planuri, în vorbe cuminţi, că ar fi cazul să concepem şi-un prinţ. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură se simte vocea plângerii ca apa negată la floarea esenței de umbre rare și plictisitoare pe obraji te-a tulburat ai cerut iubire să-ți mănânci și oasele poezie și cele câteva bucăți de piele agățat de respirații abia restrâns Lenuş Lungu Cronos tu ostaticul unui suflet Spune-mi Ora se scurge lacom de mângâiere ai vrut totul fără zgomot și nu ai avut nimic. ștergând urmele Spune-mi dacă ai cuvinte care să umple tăcerea din durerilor vechi Pasiune timpul iernii azi e doar Indici de pasiune plutesc în aer spune-mi dacă ai o inimă să o altă zi de mâine seduce timpul 18 știe să viseze am închis emoțiile în nopțile înstelate, în serile în sertarele inimii de vară și am păstrat lacrimile spune-mi dacă știi cum să-mi pentru momentele de fericire cu contur incert usuc lacrimile timpul trece lingușesc suspendați cum să zâmbesc o zi, cum să și șterge amintirile în linie de o noapte trăiesc astăzi de iubiri îndepărtate vibrând sub piele o tăcere uriașă simt în sufletul de dureri apropiate frânghii tensionate tău timpul strălucește între tine și respirația mea scene închise într-un film bucățile sufletului iubește-mă tăcut păstrează e șoapta care se ridică noi doi în afara lumii cicatricile vieții. din arpegiul inimii iubește-mă recitând scenariul unui actor îmi voi pune brațele la poalele Plouă acum în plâns de inundații muntelui vieții distanța de la sărutări și voi urca încet spre vârf vise sihastre cu mâinile strânse-n Cerul geme în râurile destinului rugăciune cu lacrimi de argint ca o floare infinită gândindu-mă că dimineața în oglinda timpului tău între azi și mâine. va aduce lucruri bune. netezind lent un exil de tăcere ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Paul Rotaru ISISuIuflfeletete pprriiggoonniittee III Suflete prigonite IV Nici eu nu cred în Simfonia morții. Suflete cu aripi schilodite, Dar Moartea are Simfonia ei. Vă conjur să nu zburați în sus! N-ați gustat nici iernile cumplite, SBulefslteemtuel departeigopounneitsoerții Nici mirajul versului apus. IVE ca un zbor spre groapa cu atei. Nu m-am născut să cred în nemurire, Pentru o poemă mai frumoasă Deși, în primul an, m-am sinucis Ca monotonii ce vă umbresc, Și-am înțeles că unica sfârșire Ați luat obsesii de acasă: E Viața... Și așa m-am compromis. Cele care-n veci vă prigonesc. Nici Dumnezeu nu a crezut în mine, Și, în virtutea singurătății, Cum eu nu am crezut în lumea lui, Debitați folclor omniscient. De-aceea m-am trișat cu rău și bine Ce tribut plătiți eternității Și-am coborât în raiul amărui. Și acelui demiurg absent?! Am fost atât de sigur că destinul Nu știți voi că-n repetate rânduri 19 Îmi scriu imaculat și fatalist, Au suit corsari pe-același turn Încât mi-am pus în față doar veninul, Și-n pleiadă închinară gânduri Dorindu-mi fără mine să exist. Sinelui acela taciturn? poezie Nici eu nu am crezut că toate-acestea Suflete cu aripi schilodite, Au timpul lor... Că nu se vor mai ști. De veți vrea să mai zburați spre noi, E drept că prea puțini își scriu povestea Umbrele acestea prigonite Și cei mai mulți trăiesc cum nu ar fi. Ar veni Acasă înapoi! De-aceea dumnezeii nu au nume Și, atunci, o dulce amintire În viața mea și nu vor fi nicicând A trăirii voastre pe Pământ Mai mult decât am întâlnit în lume. Ar putea s-aducă împlinire Ce-i om și groapă, e același rând! Zborului captiv în necuvânt Nu m-am ferit de tainele terorii, Ba chiar le-am așteptat cu-nfrigurare, Știind, oricum, că noaptea naște glorii Dispuse liber către fiecare. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Iubire fără anotimp Gabriela Mimi te iubeam aproape copilărește poezie cu bucuria primei jucării Boroianu primite-n dar și nu era Crăciunul... CCuutitninee...... de fapt nici iarnă nu era nici primăvară Cu tine iarna-mi pare primăvară cineva încurcase anotimpurile De zic, când ninge, că se scutur flori! Iar eu cutia goală de chitară adormeam cu tine în gând și mă trezeam IuPebcairreetu c-un degetfoă-nrfiăori... cu numele tău pe buze 20 aȘni poott isămjupr că iarba încolțește soarele cădea într-o dungă pe cartea ce veghea noptiera Sub pasul tău ușor și legănat; și visele mele Când leneș vântu-n plete-ți șușotește obișnuiam să mă ascund între file proiectându-te în fiecare personaj îndrăgit SSterpăuinne tuimlpucl aînsrueși pse-caântat! pȘii-eaurzdi vuibtrând în zbor înalt cocorii, cădeau ghiocei... legasem șnurul alb-roșu Și turle de biserici numărând! la fereastră Sub sloi râzând bat zbaturile morii iarna râdea în pumni Căci eu rămân în urma ta oftând... primăvara nu mă găsea nici tu Străinul care s-a pierdut rătăciserăți drumul... Treceai atât de orb că n-ai văzut marginea lumii își așezase linia Cu pași grăbiți cum vine poezia, dincolo de gard Și-n linul ei cum fierbe frenezia până și albul lăptos al ceții Cuvintelor ce nu le-ai cunoscut... se sprijinea leneș de ziua ce abia începea Îngândurat n-ai auzit salutul, Și nici că ceru-albastru de cobalt sub puful zăpezii Se risipește în cioburi ude pe asfalt! gemeau mugurii Ratând iubirii însăși începutul lacrimile primăverii scânteiau În simfonia tristă a vieții ce-a trecut la streașină Rămâi străinul care s-a pierdut... numai eu rămânsesem prinsă într-o poveste ce nici nu trecea nici nu venea copilărind o iubire fără anotimp ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Alexandru Cazacu Am vrea 21 MMaariroionneetetelele Ca un chepeng uriaș se întinde în față câmpia După plecare ar fi nedrept când dimineața pune să credem că ceva papioane de ceață se poate înlocui cu altceva ferestrelor și culorea zilei sosește Sloânugăvfeațna aitrâtdd’eascmhimobuătroare din petalele violetei de Parma prin orașul din ce în ce mai tânăr și impocrită a locului cu imobile înghesuite când pojghița de aer dintre lucruri unde dreptatea a ajuns începe să crape pe mâini molatece de imperator și nimic nu este sigur Așmi în vogrleinazi zărești doar umbra zeului doar personalizabil Aerul se amestecă farmaceutic îndepărtat și indiferent prin bovindouri și curți interioare ce a renunțat să administreze lumea unde am vrea ca dragostea să nu rămână După plecare și ghinioniștii și norocoșii un lucru uitat printre lucruri stau la aceiași masă a primilor care încearcă să se desprindă cu ochii lucizi din mișcarea centripetă ca niște puncte evadate a iluziei din semnele de interogare poezie iar sufletul devine un păpușar care își salvează mai întâi marionetele apoi de va mai putea și pe sine Souvenir d’amour Bucata de tablă ruginită pe care este scris numărul casei interbelice cumpărată și vândută de mai multe ori asociată mereu cu fericirea noastră puțin îmbătrânită precum chipul unei adolescente după o noapte pierdută Şi mirosul de xilină din cabinetele dentiștilor înlocuind orice timp de lamento când aura de fum a serii încoronează orașul iar sfaturile bune te pot adânci în pierzanie iar totul devine o simplă plimbare prin spațiul ivit între două cercuri concentrice ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Sonetul ubicuităţii (II) Te văd pretutindeni şi-n orice clipă poezie Prin fire de iarbă, dar şi prin stele, Sonetul ubicuităţii (I) Prin flori, prin codri şi-n lumi paralele, În frumuseţea ce face risipă, 22 În visele şi visurile mele, Un sonet În vestea cea bună, sosită-n pripă, În dragostea ce uşor se-nfiripă, În ziua cu trei dimineţi în frunte, În minunea ce mişcă toate cele. Cu luMceifehrai șii mMuezrictăiccealersută, Te simt peste tot, Doamne, şi-n orice timp, În astrul nevăzut, ușor intuit, Esenţa Sfântului Duh se atestă, În orice relicvă, cutumă şi mit, SCoăntreeDtuumlnezeu Tatăl, sacră punte. În catedrala de-azur şi în Olimp. ubicuităţii (I) In toate, dacă Te afli înmiit, Atunci eşti puţin şi-n mine, negreşit. O părere mai mult decât onestă S-ar încurca în multe amănunte, Sonetul cucerniciei Adevărul, încercând să-l înfrunte Cu o lumină binefăcătoare, SCoun-oeatrguuml entare voit agrestă. primește-mă-n graţia Ta, Iisuse, ubicuităţii (II) Şi-n sacralitatea lumii apuse! Dă-mi un strop din divina Ta splendoare, Nimic, pe pământ, în cer şi pe ape, Fără dumnezeire nu se poate. Smerenia, harul fiind incluse, Oricât de departe, El e aproape, Drept inepuizabile izvoare Menite, în inimi, să se strecoare, Sonetul Cucernice, blajine şi supuse! cÎun cUenirvenrsi,cdiaer şii-n inimă-ncape. Din sfinţenia Ta, trimite-mi rază, Nimeni nu-i singur în singurătate, Din nemărginire, un punct albastru, Dumnezeu e pretutindeni şi-n toate. Calea-mi înaripată luminează, Dragostea de Tine rămână trează! Inculcă-mi pioşenie de sihastru Şi înţelepciunea lui Zoroastru! ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură cafeneaua cu peniţe 19-23 (dezbateri) interviu R.J: Pasiunea pentru ie L.L: Ce alte porturi a apărut dintr-o tradiționale ale altor popoare Lenuș Lungu. întâmplare... știu să cos vă plac? (bunica maternă m-a Interviu cu învățat) și am găsit pe R.J: Toate porturile Rodica Rozalia Facebook un grup care populare îmi plac, deoarece atunci, promova portul au fiecare un farmec specific Jianu popular și iile în special. și nu pot să fiu părtinitoare! O adevărată punte între L.L: Ce alte pasiuni L.L: Când v-ați simțit trecut și prezent îmbogățită mai aveți? mândră de munca voastră? de motive florale autentice. Când vine vorba despre R.J: Artele R.J: Mereu mă simt valorile românești, Rodica decorative... mândră de realizările mele, Jianu ne vorbește cu indiferent dacă sunt „de pasiune, iar cuvintele ți se L.L: Aveți o regiune specialitate” (arte plastice) lipesc de suflet. Un Om din țară favorită atunci când sau hobby-uri! creativ şi talentat munceşte vine vorba de costume cu multă pasiune pentru a populare? L.L: Ce planuri aveți? face faţă provocărilor. R.J: Nu am o regiune R.J: Doresc să-mi Talentul este esenţial în favorită, mai ales că după continui activitatea, în toate domeniul artei, însă tată sunt ardeleancă, după domeniile pe care le-am formarea profesională este mamă olteancă și am văzut abordat, cât de mult timp va de bază în dezvoltarea unui lumina zilei în Banat! fi posibil... tânăr. L.L: Ne puteți spune L.L: Prin ce simţiţi că Frumuseţea portului a câteva cuvinte despre vă diferențiați de alți artiști căpătat noi valenţe în ochii șezătoare? care promovează valorile românilor şi de peste hotare. tradiționale românești? Pentru noi tocmai această R.J: Grupul „Oltenia 23 înţelegere a motivelor coase iie”, a apărut atunci R.J: Nu cred că mă tradiţionale, a rolului şi când ne-am dorit câteva diferențiez de alți artiști, contextului acestora ne-a iubitoare ale portului deoarece toți împărtășim permis să putem reinterpreta popular, să ne împărtășim interviu stilul folclorului tradiţional din experiență și cunoștințe fără a pierde esenţa acestuia. în domeniu. La început am fost două persoane, apoi Lenuș Lungu (L.L): grupul a tot crescut și acum Ne puteți spune câte ceva suntem un număr despre dumneavoastră? considerabil de iubitori ai tradițiilor românești. Rodica Jianu (R.J): Mă numesc Rodica Rozalia Șezătoarea grupului se Jianu, sunt profesor de ține lunar, în cadrul Educație Plastică la Colegiul Colegiului nostru și primim Național Pedagogic „Ștefan pe oricine dorește să Velovan” din Craiova Dolj și participe și să învețe să-și membru al U.A.P.R. Filiala coase o iie proprie. Craiova. Duminică avem L.L: Cum a apărut pasiunea pentru „IE”? șezătoarea din luna februarie... voi posta despre ea, ca de fiecare dată! ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Rodica Jianu şi-a cusut propria ie după ce s-a documentat temeinic în bibliotecă, dar şi îndrumată de câteva persoane cu experienţă. Modelul şi l-a interviu compus tot ea, pentru a o reprezenta, inspirându-se din motivele populare şi pentru a aduce un omagiu celor două bunici ale sale. A făcut mai multe greşeli de lucrătoare de ie dragostea pentru artă și cămăși și ii, unele cusute de începătoare, pe care a tradiție... mine, altele primite în dar... fost nevoită să le L.L: Ce credeți că am Despre actul de creație corecteze, dar nu s-a dat bătută, iar după aproape pierdut noi, ca români? Ne- nu vă pot spune mare lucru... un an de lucru şi de am rupt cumva de origini sau pur și simplu „îmi vine” și căutări se poate mândri simțiți că există o întoarcere atunci magia „se-ntâmplă”. că şi-a cusut propria ie. către folclor? L.L: Ce puteți Momentele le-a R.J: Este foarte transmite tinerilor din ziua imortalizat într-un album de azi despre arta străveche? important să ne păstrăm cu câteva sute de poze, pe Tinerilor de azi le identitatea națională transmit, că atunci când care l-a denumit simplu dorești să afli mai multe nelăsând să se piardă despre un popor, vizitezi un „Ia mea”. muzeu de artă tradițională, 24 tradițiile strămoșești, mai Mall-urile sunt peste tot la „Modelul mi l-am fel! compus singură, cu gândul la ales în condițiile globalizării. cele două bunici ale mele – Dumnezeu să le odihnească! Uniformizarea este Bunica din partea mamei, periculoasă prin banalitatea ei și ucide creativitatea! L.L: De ce credeți că e Vă mulțumesc frumos care era din Romanaţi, din important să nu lăsăm să se pentru interviul acordat Caracal (ea nu zicea piardă tradițiile? Cât mai niciodată Olt), era din neam contează ele, în acest context Maria Mitrică de popi şi era blondă cu ochii al globalizării, în conturarea albaştri-verzi. identității unei nații? Un alt interviu cu Culoarea specifică Rodica Rozalia Jianu R.J: Nu consider că ne- zonei este albastrul, iar ea am rupt de tradiții, acestea s- IA – IERI ŞI AZI era blondă, motiv pentru au păstrat „în lada de zestre a bunicii” și se perpetuează care am ales nuanţele de prin intermediul „șezătorilor” noastre, din albastru pentru bunica mea toată România și nu numai! Din dragoste pentru bunici, de la Caracal, care s-a L.L: Aveți vreo colecție personală de costume? Ne o profesoară din Craiova şi-a cusut măritat în Craiova, unde a şi puteți descrie ce simțiți când ia care să o reprezinte - Autor trăit, şi care m-a învăţat să creeați? Maria Mitrică cos înainte să învăţ să scriu şi R.J: Nu pot spune că am o „colecție”, doar câteva să citesc. Profesoară de Am şi acum şervetele educaţie plastică-vizuală cusute de mine de pe vremea când nu ştiam să citesc. la Colegiul Naţional Simbolul „laleaua” este pentru bunica mea de la Cluj, Pedagogic „Ştefan mama tatălui, care era Velovan” din Craiova, ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură unguroaică, dar s-a măritat care semnifică locul în taie, mai exact se rupe pe fir. cu un român, iar pe toată care s-a născut: Clopodia Nu se fac răscroiri. Are mai ceramica ungurească apare din Banat. multe greşeli de începătoare, laleaua albastră ca simbol. Şi dar iile nu sunt făcute atunci laleaua este pentru Şi pentru că iia perfect, intenţionat. Chiar dacă o ie nu avea nicio bunica mea de la Cluj, care spune ceva despre cea greşeală, cea care o crea m-a învăţat să tricotez, ea care o îmbracă, la fel greşea ceva intenţionat, fiind maistru-tricotor la vorbeşte şi iia Rodicăi pentru că numai Dumnezeu fabrica Someşeana din Cluj”, Jianu. este perfect”, afirmă Rodica Jianu. a povestit, pentru „Romburile sunt AGERPRES, Rodica semnul fertilităţii, iar dacă Pentru această ie s-a Jianu. documentat temeinic, s-a cineva se uită la o ie şi vede inspirat, dar a personalizat-o pentru că nu suportă banala romburi ştie că este vorba uniformitate şi pentru că iile pot semăna între ele, dar nu Din dragoste şi despre o femeie care e sunt identice. admiraţie pentru cele două bunici ale sale a măritată. Iar pentru că Poartă ia de câte ori are creat modelul iei romburile mele au sămânţă ocazia – de Ziua Universală a îmbinând laleaua cu Iei sau la diverse expoziţii la în interior înseamnă că am care este invitată în calitate albastrul. A folosit şi de artist plastic. Şi este foarte culoarea roz pentru ea, născut, am copii. Şi eu am apreciată de cei care o văd pentru că o cheamă şi astfel îmbrăcată. Rozalia, iar toată doi băieţi şi despre ei vorbesc copilăria mama ei a După ce a terminat ia, îmbrăcat-o în roz „de aceste romburi. Pe faţă am Rodica Jianu s-a apucat să îşi pus două rânduri de lucreze o cămaşă ţărănească. parcă nu mai exista altă culoare pe faţa romburi, pentru cei doi pământului”. băieţi. Pe spate am pus o coloană, aşa cum se pune în zona Banatului”, explică Rodica Jianu. „Şi am zis că, dacă sunt Chiar dacă pânza 25 şi Rozalia, să folosesc şi folosită nu este ţesută de rozul, mai ales că am mână, ci lucrată de maşină, iar iia a fost moştenit de la sora mamei mele care cosea o cutie cu lucrată după propriile jurubiţe în care am găsit o standarde, Rodica Jianu jurubiţă roz de mătase, iar a respectat toate rigorile una albastră, pe care am după care se lucrează un folosit-o, este tot din acea astfel de element vestimentar. cutie. Pentru că, după ce am interviu căutat de am spart pământul Şi pentru că nu avea prin tot oraşul după culori, experienţă, modelul de mi-am dat seama că eu am „încreţ” a fost mai întâi culorile respective şi că de desenat, pentru că este fapt este ia mea şi pot să pun profesoară de desen şi ce culori vreau pe ea. În afară asta ştie să facă cel mai de acest albastru pe care l-am bine, şi l-a lucrat cu cumpărat, restul este din şablon. cutia mătuşii mele”, spune Rodica Jianu. „La gât am făcut un încreţ cu „puişori în cuib”, iar Pentru a-şi îmbogăţi când am încheiat-o am folosit ideea tradiţională, ia, a folosit şi paiete, pe care bunica ei le numea adică am folosit un lat de „fluturaşi”, iar de jur pânză pentru spate, împrejurul lalelelor a adaptând pânza pe care o făcut şi nişte clopoţei, aveam ca să fie cum scrie la carte. Ia nu se croieşte, ia se ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură in memoriam 24-27 Dumitru Brehui, colecţionar, aflând despre pasiunea mea, să-mi ofere câteva manuscrise inedite, printre care şi unele, deosebite, ale lui Asachi. Documentându- in memoriam mă asiduu, cu mult înainte de a mă înscrie, am elaborat teza de doctorat în numai doi ani, după care am susţinut teza, în prezenţa conducătorului ştiinţific: Dumitru Micu şi a Dan Lupescu alţi scriitori clasici… Fiind membrilor comisiei ani de război, a trebuit să mă doctorale: Eugen Todoran Marin Sorescu – transfer la „Fraţii Buzeşti”, în (Universitatea din Craiova, mai aproape de punţi Timişoara), Alexandru Dima spre Bulzeşti, însă mătuşa (venit de la Iaşi, care se nemurire (3) profesoară din Bucureşti a transferase, între timp, în continuat să mă îndrume şi, Bucureşti) şi Ovidiu mai ales, să mă sprijine Papadima. De reţinut că, la Interviu cu prof. univ. pecuniar, cu preponderenţă Editura „Minerva” din dr. George SORESCU, pecuniar. Capitală, monografia mea Laureat al Academiei – Ce ecouri a avut teza despre Gheorghe Asachi 26 Române de doctorat pe care aţi fusese deja tipărită, cu câteva (continuare din nr. susţinut-o în anul 1970: săptămâni înainte de 42/2019) „Gheorghe Asachi – Viaţa şi momentul susţinerii tezei. – Mătuşile din opera”, monografie pe cât de Partea neplăcută era, însă, că Bucureşti ce rol au avut în neaşteptată, pe atât de – anterior momentului formarea Dv? originală, pentru unii chiar susţinerii – am întâmpinat – Cel mai substanţial insolită şi provocatoare, prin manifestări de ostilitate documentării, tocmai de la unii dintre ajutor l-am primit de la acribia Maria Ionescu, cum rigoarea şi limpiditatea colegii de la Facultatea de spuneam, profesoară de latină a redactării, prin Filologie din Craiova. Pentru italiană, sora din Bucureşti a judecăţile de valoare a-mi pune beţe în roate, au mamei Aceasta m-a luat din echilibrate, judicioase şi lansat zvonul că intenţia mea originalitate subterană ar fi fost aceea de a Bulzeşti, după absolvirea notele de deveni decan ori măcar şef de claselor primare, şi m-a irefragabilă? catedră – afirmaţii ajutat să urmez studiile – Fiind profesor în tendenţioase, cu totul gimnaziale în Capitală. Era, mincinoase, deoarece aşa repet, profesoară de italiană, Turnu Severin, eram ceva nu-mi trecuse niciodată studiase şi fusese în Italia prin gând şi nici nu eram câţiva ani, avea o bibliotecă preocupat, obsedat de ideea tentat de asemenea bună, pe care eu o scotoceam promovări, pentru că nu deseori, îmi alegeam cărţi… de a-mi da doctoratul. eram bun pentru astfel de De atunci, încă de atunci m- funcţii… am obişnuit să-i citesc pe Frecventam arhivele, bibliotecile importante ale urbei, colecţionam documente literare… Întâmplarea a făcut ca Dante, pe Petrarca, ca şi pe secretarul Liceului „Traian”, ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură – De ce ziceţi că nu evocat familia lui Asachi; 2. corespondenţa pe care o eraţi bun? Vă îndoiaţi de abilităţile dv organizatorice, că manuscrisul „Leucaida”, purtasem, pe acest subiect, manageriale sau în ce sens? menţionat de mine ca inedit, cu profesorul din Iaşi, care tradus şi comentat în reliefa: „Eu am publicat, în – Nu! Nu mi-au plăcut premieră, nu ar fi inedit, revista Cronica, un astfel de funcţii deoarece întrucât Gheorghe manuscris, dar din 1819, implicau irosirea timpului cu Ungureanu, de la Iaşi, mi-o scris în limba română, pe birocraţie, acte luase înainte, publicând acel când al dumitale este administrative, fel de fel de manuscris inedit… Mi-am anterior, din 1812, scris în rapoarte etc. Printre cei ce pregătit, în replică, un italiană”… Cei din comisie s- acţionau subteran era şi unul material detaliat, în care-i au arătat stupefiaţi. Unul s-a care-mi părea apropiat, dar… contra-argumentam pe întrebat cu voce tare: „Cum a avea să se vadă că nu-mi era puncte, profesorului Piru… fost posibil ca profesorul Al. bun coleg, în realitate. El a Şi aşa am plecat la Bucureşti, Piru să nu observe aceste fost cel ce l-a influenţat pe să-mi susţin teza. Unul detalii şi să-l acuze pe profesorul Al. Piru, decanul dintre membrii comisiei a nedrept, pe George Facultăţii, un om generos, făcut referire la acel Sorescu?”… După care am bine informat şi bun comentariu critic, întrebând trecut la susţinerea propriu- profesionist, cu care fusesem dacă, în atari condiţii, mai zisă a tezei, care beneficia şi în relaţii amiabile, de este oportună susţinerea. Un de referate ştiinţifice prietenie, dar care – în urma membru al comisiei a sărit ca neoficiale, favorabile trimise unei polemici indirecte cu ars, opinând că trebuie să de specialişti în domeniu din Marin Sorescu şi presat de susţin public teza de centre universitare, aceste „fitileli” – îşi doctorat. M-am ridicat şi am personalităţi recunoscute la schimbase vădit atitudinea şi spus că sunt de acord cu nivel naţional, a căror 27 comportamentul faţă de susţinerea şi să mi se dea autoritate era dincolo de mine. Îmboldit mereu, în voie să-mi prezint mai întâi orice îndoială. Unul dintre cele din urmă, Al. Piru a scris replica pregătită, pentru că aceste referate era trimis de un articol pe alocuri virulent: nu vreau să planeze vreo „Asachiana”, publicat în suspiciune asupra revista „Contemporanul”. corectitudinii mele. Au in memoriam Fratele meu cel mai mic, încuviinţat solicitarea mea. Ionică, având abonament la Ca răspuns la prima acuză, această revistă, care-i sosea am deschis monografia săptămânal în Bulzeşti, i l-a „Asachi” indicând paginile şi arătat mamei ori poate ea a i-am rugat să citească – au dat peste acea revistă… M- constatat că, în acele pagini, am pomenit cu mama la am evocat şi figurile familiei, Craiova. A intrat direct în aşadar reproşul lui Al. Piru subiect, abordându-mă era neîntemeiat. Referitor la frontal: „Măi George, te atacă a doua acuzaţie, am Piru în Contemporanul… E evidenţiat că este vorba de adevărat ce scrie?...”. Eu încă manuscrise diferite, la nu văzusem acel articol. L- distanţă de ani unul de altul am citit cu atenţie şi am – aşadar, manuscrisul meu constatat că nu avea era cu totul altul decât cel dreptate. Acuzele cele mai descoperit de Ungureanu. grave erau două: 1.că nu am Le-am arătat şi ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură aparte. Ea a avut relaţii de colegialitate cu Asachi, între ei înfiripându-se un „amour platonique”, cum recunoştea însuşi autorul sonetelor. După plecarea lui Asachi din in memoriam Roma, ea s-a căsătorit cu doctorul francez Benito Mojon, prietenul lui Napoleon din bătălia de la Marengo. Amândoi, Bianca şi Benito, au murit în 1849, de ciumă, cu care Bianca fiul lui Ion Pillat. După anii 1809-1812. Am adăugat, fusese contaminată la susţinere, comisia s-a retras, în recenta ediţie – George Milano. a deliberat apoi a comunicat Sorescu, „Leucaida lui Alvivo – Prin ce se rezultatul pozitiv: a hotărât Corintio Dacico” (G. Asachi), caracterizează cele 46 de acordarea titlului de doctor Editura Autograf, 2015, sonete, caligrafiate foarte lui George Sorescu. Marin, biografia Biancăi Milesi, alte frumos pe hârtie care asistase la susţinere, a documente, scrisori, care transparentă de calc, cu tuş insistat să mergem la revista întregesc imaginea negru, într-un volum „Contemporanul”, unde am Leucaidei. Este un volum de copertat, păstrat în condiţii depus replica mea la articolul 46 de sonete, scrise de Asachi impecabile? lui Al. Piru, pentru care în manieră petrarchistă, 28 alesesem titlul „Plăsmuiri traduse de Gh. Dogaru, – Concepute, cum afirmam, în manieră critice”. Replica mea a fost controlul ştiinţific – de G. petrarchistă, publicată în numărul proxim Lăzărescu, Petru Creţia, C.D. impresionează ele prin al revistei. Zeletin şi Al. Duţu. Bianca sensibilitatea aparte şi prin – Care este cea mai Milesi descindea din familia vibraţia realistă cu care au luminoasă amintire pe care o Viscontinilor, din care, fost scrise. De-a lungul a mai păstraţi din frumosul probabil, se trăgea şi Laura bine de un secol şi jumătate, municipiu de pe malurile lui Petrarca, din Milano. până au ajuns la Severin, în Dunării, care este, din 1968, Asachi îşi însuşise limba colecţia lui Dumitru Brehui, capitala judeţului italiană în răstimpul care ni l-a dăruit Subliniez studiilor lui la Lemberg, la că, la vremea când acest Mehedinţi? Viena şi la Roma. Stăpânea, – Descoperirea în mare măsură, noţiunile preţios manuscris a ajuns la manuscrisului „LEUCAIDA”. prozodice ale limbii italiene. Severin, oraşul nostru Reiterez ideea că Îndrăgostindu-se de Bianca dunărean era unul cu manuscrisul l-am descoperit Milesi, i-a scris aceste sonete, accentuat profil cultural. I.G. în arhiva particulară a lui care au rămas în manuscris, Bibicescu, directorul Băncii Dumitru Brehui, secretarul cu care a venit în ţară. Bianca Naţionale, apropiat al Liceului „Traian”. Milesi, muza lui Gheorghe marelui profesor Istrate, Manuscrisul este un volum Asachi, era carbonară, din fusese coleg, la Colegiul de versuri cu sonete în limba perioada Risorgimentului „Carol” din Craiova, cu Al. italiană dedicate de italian, pictoriţă şi Macedonski şi a sprijinit Gheorghe Asachi Biancăi memorialistă, dintr-o familie consecvent autorităţile Milesi, o colegă de-a lui din aristocrată, de un patriotism culturale din urbe, inclusiv în anii de studenţie la Roma, în campania de construire a ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură viitorului Palat al Culturii, Universitatea din Timişoara) dea doctoratul. Venind de la sub patronajul lui Teodor Severin cu experienţa de Costescu, al cărui nume îl şi colegii de la Liceul conducător de cenaclu şi de poartă. Alt detaliu cerc literar, de unde interesant: una dintre fiicele „Traian” m-au recomandat, publicasem, în „Oltenia lui Asachi descoperise, la literară”, sonete şi diverse Paris, mormântul Biancăi fără ca mie să-mi comunice articole, mi-a convenit să-mi Milesi. pot relua activitatea, atât în cineva acest lucru. Întrebat publicistică, dar şi în cercetări, în studii cu fiind dacă sunt de acord să caracter literar. În acest context m-am hotărât să mă mă transfer la Filologia din înscriu la doctorat, iar în 1970 l-am şi susţinut. Cetatea Băniei, am răspuns – Împăcarea cu – Cum a prins viaţă , în afirmativ. Profesorul propriul Eu! În ce se sufletul dv, iubirea pentru regăseşte, după 43 de ani de Secolul Luminilor? Cioroianu s-a dus la eforturi creatoare ale Dv, aici, în Craiova? Bucureşti şi mi-a luat avizul – În 17-18 volume – Pasiunea mea pentru pentru a mă muta la personale şi în 25 de volume cu opera lui Marin Sorescu. veacul Luminilor s-a născut Institutul Pedagogic din Sunt laureat al Academiei Române pentru lucrări din lecturile asidui şi Craiova. Întâmplarea a făcut ştiinţifice şi valorificarea operei lui Marin Sorescu (5 aprofundate. Procesul de să mă căsătoresc şi n-am mai martie 2004). De-a lungul celor patru decenii, am cunoaştere se adânceşte prin venit pe noul post. În anul lecturi sistematice. următor, l-am întâlnit pe Conceptul „La Lumiere” profesorul Râncu, care m-a poate să fascineze uneori un întrebat: „De ce nu vii la tânăr aflat în perioada Institut, că ai fost aprobat?”. studiilor. Sigur că a fost un L-am căutat pe profesorul moment de satisfacţie Cioroianu şi i-am mărturisit spirituală, incipientă şi că m-am hotărât să vin – benefică, pe care am încercat acesta a mers din nou la să-l valorific. Ministerul Învăţământului, 29 – Ce satisfacţii mi-a luat o nouă aprobare şi profesionale v-a adus cariera universitară? aşa am ajuns de la Severin la Institutul din Craiova… – 1961 este anul Fireşte că acesta a fost un pas începerii carierei mele foarte important pentru universitare. Profesorul mine, în plan profesional, in memoriam universitar Constantin dar şi uman, aici întâlnind Cioroianu, prorectorul personalităţi remarcabile. Institutului Pedagogic de 3 Profesorul Ion Zamfirescu, ani din Craiova, unde se care preda „Istoria literaturii înfiinţase Facultatea de universale”, m-a luat Filologie, a trimis în Severin asistent. Devenisem, ca prin un emisar care să se miracol, coleg cu Barbu intereseze, la Secţia de Teodorescu, care fusese Învăţământ, despre cadrele secretarul lui Nicolae Iorga, tinere din învăţământul şi cu fiul lui Panaitescu- preuniversitar severinean Perpessicius, profesor de care ar merita să predea la franceză. Aceştia făceau proaspăt înfiinţata facultate naveta de la Bucureşti, din Bănie. Şeful Secţiei, prof. săptămânal. În plus, se Vasile Şerban (devenit mai punea problema unor târziu cadru didactic la cercetări ştiinţifice, mai ales pentru cei ce doreau să-şi ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură românesc şi universal. Un prim exemplu: „Al. Macedonski inedit”, apoi manuscrisele aparţinând lui Gheorghe Asachi, Costache Negri şi alţii. În etapa a doua, in memoriam am deplasat accentul pe interpretarea operelor literare din patrimoniul românesc şi european. De pildă, în volumele „Neliniştea esenţelor”, „Structuri erotice în poezia primit peste 40 de diplome şi „Byron şi Eminescu”, română”, „Colocvii în premii! subiecte din clasicii noştri, Grădina Hesperidelor”, – Câte teze de doctorat multe teze privind opera „Exegeze”, preocupările mele poetului naţional… Tot îşi găsesc expresie, fiind de aţi coordonat? timpul am fost alături de notorietate faptul că nu m- 30 – 35. Priviţi-le acolo, pe doctoranzi, cu idei, cu am mulţumit să prezint critic ultimele două rafturi ale sugestii şi diverse îndrumări doar componentele operelor coloanei de bibliotecă metodologice, astfel încât, de bază, ci m-am străduit să „Milcov”, dinspre fereastră… finalmente, tezele lor să aduc o serie de contribuţii, Am trăit satisfacţia spirituală conţină cât mai multe deseori cu elemente inedite. că doctoranzii au lucrat în contribuţii ştiinţifice, reale. mod onest – nu au plagiat, – Originale. aşa cum se pare că a fost – Vă rog, domnule – Originale, fireşte! Vă moda în ultimii ani. Am avut profesor George Sorescu, să invit să spicuim, fie şi în fugă, doctoranzi şi din Basarabia, reliefaţi înşivă calitatea o suită de titluri, pentru a din Grecia, din Macedonia. primordială pe care aţi vizualiza, cu ochii minţii, aria Dintre tezele cele mai bune, urmărit-o cu obstinaţie în autorilor şi temelor disecate: foarte bune, le amintesc pe studiile dv monografice, în „Conachi – Eminescu. Arii acelea ale lui Ovidiu zecile de analize, sinteze şi oraculare”, „Cultul lui Ghidirmic, un bun cercetător eseuri pe care le-aţi publicat, Dionysos”, „Nimicul în şi un valoros critic literar, mai întâi, într-o puzderie de accepţie eminesciană”, „Mit Rusu-Păsărin, reviste: „Convorbiri literare”, şi scenarii mitice în Strigoii Gabriela „Ramuri”, de Eminescu”, „Conceptul Maria Ionică şi Gabriela „Tribuna”, Şerban (ultimele două din „Tomis”, „Lamura”, „Scrisul tăcerii în erosul eminescian”, Slatina, judeţul Olt), lectorul Românesc”, ca şi în „Marin Sorescu şi fabulosul de macedoneană de la „Analelele Universităţii din folcloric”, „Garcia Lorca şi Universitatea din Craiova, Craiova”, studii reunite apoi Marin Sorescu”, „Infernul în un tânăr şi o tânără din în diverse volume? vechile culturi”, „Codurile Grecia, un român din Sibiu şi – Prima perioadă mi- înţelepciunii în Luceafărul”, soţia sa din Albania (ambii, am întemeiat-o pe „Marin Sorescu – exegezele acum, cu titlu de doctor în valorificarea unor tinereţii”, „De la Homer la Filologie Română)… Aceştia manuscrise inedite, pe care Eminescu”, „Marin Sorescu şi ceilalţi şi-au ales teze cu le-am abordat cu în medii literare hispanice”, teme din literaturile română, instrumentele specifice „Marin Sorescu în medii franceză şi engleză. domeniului şi le-am literare germane”, „Marin „Shakespeare şi Eminescu”, interpretat în context istoric Sorescu – Tratat de ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură inspiraţie”, ,,Eminescu şi publicaţie. Preotul culegea planul valorilor literare… În folclor din comunităţile ceea ce mă priveşte, la prototipurile eterne”, româneşti din jurul Severin, acest daimon – care bătrânului Danubiu. Sunt se trezise în mine încă din „Ovidiu Ghidirmic – exeget bucuros să vă destăinui că, şi perioada studiilor liceale – s- acum, după atâţia ani, a manifestat sub diferite şi hermeneut de profil”, primesc epistole de forme, încât am reuşit, mulţumire de la foştii mei parţial, să scriu articole şi „Mytos şi exegeză modernă”, elevi care participau la anumite studii, graţie acestui reuniunile cenaclului literar, daimon, fără de care – „Borges în viziunea lui Marin pe care i-am îndrumat subliniez – nu se poate… Din atunci, iar ulterior i-am acea perioadă şi de mai Sorescu” etc. Aş putea să promovat prin prefeţe la înainte, i-am intuit daimonul diferite volume ale lor. O şi lui Marin, pe care îl citez altele din volumul fostă elevă, Einhardt Ana – găsisem formulat, cu poetă consacrată acum, cu 12 anticipaţie de două milenii, „Colocvii în Grădina volume de versuri tipărite – la Horaţiu: „Os magno m-a sunat zilele trecute. sonatorum” – „Gura care va Hesperidelor”. Dintre foştii mei elevi şi rosti lucruri măreţe”. El mai membri ai cenaclului care s- poate fi înţeles şi ca un – În creaţia dv literară, au dedicat literaturii şi sunt impuls interior, care te aţi făcut pasul de la poezie recunoscuţi ca scriitori stăpâneşte permanent şi nu- spre eseistică, publicistică, consacraţi la loc de frunte se ţi dă pace. istorie şi critică literară sau află şi Şerban Foarţă, stabilit invers? la Timişoara. La şedinţele acestui cenaclu a participat şi – De la poezie la Marin Sorescu, citind poezii exegeze critice. proprii (în 1957-58). – În anii de profesorat – Şi, totuşi, nu mi-aţi la Liceul „Traian”, ce daimon răspuns la întrebarea vă dădea ghes, vă stăpânea referitoare la daimonul ce vă inspiraţia? însufleţea când eraţi profesor la Liceul „Traian” – În activitatea mea de din Drobeta-Turnu Severin… profesor la Liceul „Traian” – În accepţie socratică, daimonul înseamnă darul din Tr. Severin, întinsă pe zeilor – „theia moira”. Fără 31 acest daimon nu poate fi vreo şapte-opt ani, din 1953 vorba de un poet ori de un scriitor adevărat. Or, până în 1961, pe lângă Horaţiu afirma: „Poeta nascitur” – „Poetul se naşte”. activitatea de profesor, şeful Aşadar, ca să devii creator autentic, trebuie să Secţiei de Învăţământ mi-a moşteneşti un daimon, care – printr-un act de cultură, e încredinţat conducerea de preferat o cultură aleasă, care se poate realiza în cenaclului „Al. Vlahuţă”, la in memoriam care participau cadre didactice, intelectuali de toate vârstele, pensionari ai urbei, dar şi tineri cu preocupări literare. De mai multe ori a participat şi preotul Gheorghe Dumitrescu-Bistriţa, conducătorul şi realizatorul revistei „Izvoraşul”, de mare notorietate în perioada interbelică, având difuzare la nordul, dar şi în sudul Dunării, toţi preoţii şi învăţătorii făcându-şi abonamente, an de an, la această prestigioasă ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură proză 28-33 început prin vânzarea unor texte înregistrate cu caracter motivațional dar care, în câteva momente te învățau în a utiliza orice tehnologie și a stăpâni orice proces de producție. Lucrurile au mers foarte bine până în ziua când Adenel a ascultat chiar el un proză text, de acest gen, până la capăt și l-a cuprins o dorință nebună de a ajunge cel mai 32 Dandu Briel Totuși, dacă s-a bun maestru bucătar posibil. luminat de ziuă, eroul nostru Așa că, în timp ce vindea în O zi obişnuită din Adenel, trebuie să se cupleze continuare cursuri și texte, a anul 3000! la interesele unei firme unde început studiul tainelor este angajat. El poate să bucătăriei tradiționale, adică Dacă acum sute de ani lucreze și noaptea dar aceea așa cum găteau strămoșii lui omul se trezea de dimineața și-a rezervat-o pentru pe la anul 2800. Avantajul și pleca la treaba lui acum pasiunile personale. Acum va era că acum, avea lucrurile s-au simplificat și intra în legătură cu una din posibilitatea să procure orice noțiunea trezitului nu mai firmele cu care are contract. fel de legumă sau fructă și există. Lumea nu mai pierde El are dreptul să lucreze, la orice fel de ingrediente căci timp stând într-un pat și câte firme dorește, de câteva sute de ani nimeni dormind ore întregi deoarece bineînțeles chiar simultan. nu mai consuma carne de totul se rezolvă în fracțiunile Capacitatea lui mintală și niciun fel, majoritatea de timp dintre teleportări. tehnologia îl ajută să poată hrănindu-se prin, pur și Ele nu au o durată mare dar rezolva sute de probleme în simplu, inspirarea de sunt suficiente, prin același timp. Nu este nevoie vitamine și hrană gazoasă, în multitudinea lor, pentru a să se deplaseze la niciunul orice local cu specific culinar. cumula, puțin zipuit, câteva din sediile firmelor pentru ore bune de odihnă. care lucrează și nici nu este Plăcerea lui era și să cazul să cunoască vreo Nici măcar noțiunea de persoană din conducerea ei. vândă holograme pentru loc de muncă nu mai există De fapt el nici nu știe unde fiecare fiind prezent tot sunt acestea sau cine le concediu pe care cel care le timpul cam peste tot. Ceea ce patronează. s-a păstrat, din vechime, a cumpăra le putea deschide și fost familia, adică un bărbat Pentru prima slujbă a și o femeie uniți prin legea căutat pe internet ceva care atunci era pe o plaje, pe un sacră, în anumite condiții, au să-i convină și a găsit o dreptul la nenumărați copii funcție de marketing la o șezlong, sau în vârful unui și le sunt asigurate toate cele firmă care distribuia produse necesare pentru pregătirea și de instruire a celor care se munte, după o ascensiune instruirea lor. plictisesc și doresc să aibă totuși o viață mai activă. A extraordinară. Vremea hologramelor, alb-negru sau doar simplu colorate era de domeniul trecutului și acum orice hologramă are chiar miros iar dacă e vorba de feluri de mâncare tradiționale atunci există și gust. Practic hologramele nu ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură se mai pot deosebi de iar calculatoarele lor știau timp decât să-i faci și apoi te- ai dus! realitate doar că legea le perfect ce au de făcut de la – Să știți că și pe obligă pe fiecare să poarte prima atingere. Toți aveau o vremea aia se făceau de toate dar mult mai intens, lumea marca literei H pentru a nu atenție distributivă era fericită și se distra minunat, sigur că totul părea exista riscul să faci o afacere excepțională și puteau să și că se desfășoară repede, repede! cu o hologramă. Sigur că s-a converseze, să-și conducă – Nu cred că a existat o încetățenit obiceiul ca afacerile și eventual să astfel de lume, de exemplu,eu o cunosc pe anumiți patroni să trimită la citească un text nou. Cu toate prietena mea de optzeci de ani dar încă nu ne-am pus negocieri holograme identice că majoritatea preferau ca problema să ne căsătorim în vreun fel, cred că este prea cu ei și să le dicteze ce să textele să le fie transmise în devreme! spună, sunt întruniri uneori cipurile de memorie atașate – Ai și tu dreptate, mai bine schimbăm subiectul. care se fac numai între după ureche și să fie derulate Cine are altă idee? holograme. Singura în pauzele ce interveneau în – Mie mi-ar place să vorbim despre cei care au diferență este că acestea nu discuție. venit zilele trecute de pe Marte, niște persoane foarte au drept de semnătură el Ca de obicei Adenel drăguțe. fiind, în exclusivitate stătea la masă cu diferite apanajul omului real. cunoștințe, unul era inginer, Lumea se aduna la câte altul specialist în o petrecere sau la masa de prânz și toți glumeau și calculatoare, altul bucătar râdeau iar în acest timp prin atmosferă pluteau vapori de celebru și nu lipsea nici hrană exact cum își dorea fiecare, cu miros de profesorul lui de științe care sandwich, de roșii, de sushi, fripturi din alge marine, ouă urmau să fie inventate. ochiuri, care nu se considerau a fi carne, oricum Fără nicio pregătire 33 nimeni nu mai știa ce este aia prealabilă el i-a întrebat: cine găină sau cum arată un are mai mult de 200 de ani? copan la grătar. Asta se mai putea vedea doar la Arhivele – Ce vorbă e asta, ce naționale, unde erau suntem la grădiniță, toți înregistrate, pe nano discuri, avem peste vârsta asta, dar toate obiceiurile mai vechi ce-ți veni? ale omenirii. proză – Nu știu dacă știți dar cu multe sute de ani în urmă oamenii depășeau rar o sută de ani! – Hai mă, și ce făceau în acest timp atât de scurt? Bineînțeles că în timpul – Tot ce facem și acum acestor întâlniri nimeni nu-și dar că toate aveau o durată întrerupea activitatea pentru mult mai mică. care era angajat. Toată tehnologia era pe masă și – Vorbești prostii, cum avocații pledau de zor pe să trăiești atât de puțin, când tastauri, profesorii examinau să te instruiești, când studenții iar managerii de călătorești pe alte planete, să zbor dirijau aeronavele. cunoști o fată , să faci copii, Nimeni nu deranja pe nimeni să-i însori, evident că nu ai ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură ‒ Și tu ce ai mai vrea? ‒ O viață ca în filmele din arhive, lumea se întâlnea, bea ceva din niște cupe frumoase, se privea, se îndrăgostea, plecau împreună, făceau dragoste, era cu totul altceva. ‒ Tu ești chiar proză caraghios cum să faci așa ceva, te complici mult. Toată hrana îți este transmisă – Așa este, am vorbit și – Ăsta chiar ar fi un automat prin respirație, de eu cu ei, dar nu m-am progres! privit poți să ne privești cât lămurit dacă sunt din cei ‒ Eu cred că cel mai vrei, de plecat împreună originali sau sunt un fel de bine ar fi să mai plecăm toți o dată, iar corcituri create din îmbogățească puțin dragoste sau ce o fi aia nu are împerecherea cu atmosfera cu oxigen că parcă niciun rost că transpiri și e cosmonauții care s-au dus așa poluare nu a mai fost de mult mai ușor să faceți un acolo, că acum nu mai este mult! schimb de energie prin orice 34 nicio diferență între ei. ‒ Dar tu nu ai trusa ta mijloc de comunicare și e de respirat care are și același lucru doar că poți face – Eu nu cred că mai pastilele cu oxigen, iei una și asta în timp ce te plimbi sau există din cei de primă gata. lucrezi pentru firmă. Dacă generație și toți, acuma, sunt vrei mai mult te duci la biroul un fel de amestec. ‒ Ai și tu dreptate dar de stare civilă și ceri lista cu este greu să-mi umflu persoanele de sex opus – Ai dreptate, că Marte plămânii cu pastile. Nu compatibile cu tine, sau a fost colonizat de multe sute vedeți și voi, ne hrănim cu participi la loteria familiilor de ani, dar aceștia ce doreau? – Să ne plaseze o mâncare gazoasă, respirăm și găsești cea mai potrivită tehnologie de purificare mai pastile, cum să se dezvolte și persoană cu care să-ți petreci performantă decât ce avem mușchii noștri? măcar o sută de ani, pentru noi acum. Știți că în prezent ‒ Da ce nevoie ai de început. Ce rost are să implici sterilizarea atmosferei și mușchi că tu nu depui niciun sentimentele în chestia asta? purificare corpurilor noastre efort! ‒ Din câte m-am și a hainelor se face prin documentat, pe vremuri, ‒ Am auzit că pe totul se făcea pe bază de contactarea serviciului de vremuri lumea făcea sport, sentimente, nu erai alerga, ridica greutăți, sărea programat să fii fericit și purificare care transmite de-a lungul, și toată lumea gata! arată altfel, noi, acum, parcă costumelor noastre suntem numai capete ‒ Astea sunt prostii de umblătoare. Ne întâlnim, adormit copiii, că parcă așa instantaneu toate vorbim, lucrăm, plecăm, iar se spunea atunci când cineva venim, iar plecăm și în rest zicea o chestie mai gogonată, substanțele necesare iar ei nimic. cum adică sentimente și vor, acum, să ne plaseze costume care se autocurăță și atunci nu mai ai nevoie să apelezi la un serviciu specializat. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură logica unde este, ‒ Păi singur? Cum să fii era fiul lor care dormea ca un fericit singur! prunc adevărat. programarea ta ca om unde ‒ Ți-am mai explicat Soția lui s-a întors spre este? Sau vrei să fii de capul dar tu ești greu de cap, vrei el și i s-a părut agitat și la pereche, te duci la o firmă întrebat: tău? specializată și pleci de acolo cu pereche. ‒ Ce este iubirea mea, Adenel, cel cu ce s-a întâmplat? sentimentele nu mai știa ce ‒ Adică să nu ne să spună interlocutorul lui întâlnim, să nu ne ‒ Nici eu nu știu, am era foarte hotărât să-l cunoaștem, să nu-i dau o visat o lume oribilă fără combată, până îl lămurea dar floare, să nu ne sărutăm? suflet și fără sentimente. el nu prea avea chef să cedeze. ‒ Am impresia că tu vrei ‒ Culcă-te la loc, așa doar microbi nu o viață ceva nu există și nici nu va ‒ Eu cred că cei din normală, dar te asigur că exista vreodată! vechime aveau și ei o viață toate persoanele care se frumoasă și asta se datora furnizează de firmă sunt Pe fereastră se auzeau numai sentimentelor. sterilizate în prealabil în strigătele copiilor care abur profesional, adică dacă mergeau la școală și peste tot ‒ Sentimentele nu se ții neapărat să pui gura pe ele era o primăvară minunată iar mai recomandă a fi utilizate sunt curate, nu pun soarele strălucea prin de foarte multă vreme, acum probleme. geamuri. avem computere, avem programe, avem informații ‒ Eu nu mă refeream că 35 de absolut toate formele și aș dori să le gust ci să ne atunci ce să faci cu atingem așa cum am văzut în sentimentele, la ce bun, sunt filme. inutile, mai rău te încurcă! ‒ Pentru asta poți să iei ‒ Dar iubirea, nu e un o hologramă tactilă care îți sentiment? dă toate senzațiile posibile și o atingi unde vrei tu! ‒ Și ce faci cu ea, e pe DVD să o poți relua când ai ‒ Eu nu vreau să-mi fac chef, e pe cip să o poți lua cu o familie cu o hologramă, să tine oriunde, te face ea să te fac copii cu așa ceva, vreau o simți mai sătul, cu ce te ajută femeie reală pe care s-o acest sentiment? iubesc! proză ‒ Poate că mă face fericit! ‒ Prostii, pentru asta ‒ Ești învechit! Nici nu există zeci de tipuri de știu ce cauți la masa noastră? pastile, de la fericirea simplă Nu vezi că toți cei prezenți la beatitudine sau la extaz și suntem holograme! toate sunt numai din cele create genetic, adică foarte În acel moment Adenel sigure, fără efecte secundare. s-a trezit, se afla acasă, în Iei o pastilă și ești fericit în patul lui, transpirat de ceea casa ta, pe vasul tău de ce visase, lângă el era iubita croazieră sau oriunde vrei! lui, marea lui dragoste, iar la capul patului, în pătuțul lui ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură note de călătorie 35 Biografii și interviuri ale artiștilor inuiți: o sută la număr, din Cape Dorset. * note de călătorie Florentin Ashoona, Siassie Kenneally, Artiști groenlandezi: Smarandache Tim Pitsiulak. Aka Heegh, Arnannguaq Hoegh, Camilla Nielson, Muzeul de Artă Kari Kristoffersen, Inuk Silis din Ilulissat Heegh, Ivalo Abelsen, Ivan Burkal, Ivinguak Stork Heegh, Jannie Jergensen, Julia Pars, Julie Edel Hardenberg, Kristine Spore Kreutzmann, Linda T.H. Milne, Lisa Kreutzmann, Lisbeth Karline Poulsen, Maria P. Kjaerulff, Miki Jacobsen, Mike Lynge, Naja Rosing-Asvid, și Pierre Auzias. * În albumul „Eskimo Muzeul de Artă din Art”, de Cottie Burland, Ilulissat este dedicat pictorilor groenlandezi. publicat în 1973, 36 Emanuel A. Petersen predominând elementele (1894-1948), născut în arctice: caiacul, soarele (atât Frederiksberg, Copenhaga, a călătorit în Groenlanda de de dorit!), schiurile, peștii, douăsprezece ori în perioada 1925-1946. A studiat arta cu câinii pentru sănii, măștile, profesorul Ejler Sørensen. hanoracul, vasele, toba, Zeci de picturi de-ale sale sunt expuse. Alți pictori animalele mitologice groenlandezi: Hans Jaconi, eschimose, păsările arctice, Aka Hoegh, Peter Rosing, Harald Moltke, Ossian ursul polar etc. Elgstrøm etc. * O expoziție a Studiourilor Kinngait din Directorul Muzeului de Cape Dorset, Canada. Au expus: Cee Pootoogook, Itee Artă Ilulissat, Ole Gamst- Pedersen, aflând că mâine plec în Danemarca, mă sfătuiește să vizitez Muzeul „Louisiana” din Humlebaek, în nordul Copenhagăi, unde este o expoziție de ceramică a lui Picasso. Pootoogook, Kakulu * Saggiaktok, Malaija Am răsfoit „Guide to Cape Dorset Artists”, de Kyra Pootoogook, Mayoreak Vladykov Eisher, și fotografii Ashoona, Nin-geokuluk de Jerry Riley, tipărit de municipalitatea din Cape Teevee, Ohotaq Mikkigak, Papiara Tukiki, Pitaloosie Saila, Qavavau Manumie, Dorset, Canada, în anul Saimaiyu Akesuk, Shuvinai 2008. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură cronică de carte 36-41 brutală din vis în realitate, lumină cu forță am Daniel Luca când nu se mai pune preț pe pornit./Cine am fost și cine Recuperarea normalitate („Simțim în aer sunt, mi-am reamintit”). inocenței lipsa parfumului Fiorii iubirii nu mai stau ascunși, ci, ușor-ușor, normalității./Magia și-a răsar în inimă, aducându-i fericirea („În inimă îmi cresc, pierdut deja efectul./Și ca un fior,/Mugurii iubirii./Toate în jurul nostru În viziunea Karei întrezărim./Suntem în strălucesc/Mai tare decât Molnar, poemul se află chiar legea firii”). pe granița dintre lumi pericol de luciditate!”). (Poemul dintre lumi, Editura Poemele Tăiș de gând Inspirescu, Satu Mare, Pierderea inocenței și Comă melancolică nu 2019), funcționând ca un atrage și pierderea speranței, au suficientă forță, iar E filtru între viață și moarte, dar în mod voluntar, ca o ușor este numai moralizator dar și între realitate și oniric. acceptare, ca o renunțare în și atât, însă poezia Karei fața destinului („Mi-am Molnar este curajoasă, Poem ce ascunde o îngropat de vie venind cu un mesaj optimist, speranța./Zilnic pun o floare de lumină și speranță, pentru taină sufletească („Din pe mormânt”), urmarea fiind ca omul să nu se lase cufundarea în întunericul niciodată înfrânt fără luptă. carnea literelor interior („Fără ea mă scufund încet/în întunericul crește/Poemul viu al tainei din mine”). mele”) și se naște din scheletele altor poeme („În limpezimea din pre- Moment în care și 37 moartea începe să-și facă somn/zăresc schelete de simțită prezența („Miroase-a moarte peste tot./Miroase-a poeme/Ele-mi întârzie lumânări și-a crizanteme”). visarea,/Continuă să mă cheme”). cronică de carte O taină a inocenței, atât Numai că speranța nu a vârstei copilăriei („Ochii de se dă bătută cu una cu două, copil privesc în gol,/Dar ci luptă din totate puterile golul nu e gol, e plin/De pentru a supraviețui fantezie și mister,/De feți („Buzele mi se crispează într- frumoși, de zâne”), cât și a o grimasă/Și țip cu disperare maturității, nefiind pierdută mai tare decât ea,/Căci nu atunci când fata devine mai știu unde am ascuns femeie („Contrar obiceiului, lopata”). inocența mea/Nu s-a pierdut Și începe cursa pentru odată cu ruperea recuperarea inocenței himenului./Fluturii mei albi pierdute, rezultatul fiind o încă zburau fericiți prin fața reușită deplină („Și rând pe ta, viperă!”). rând, cu grijă, mi i-am Totuși, inocența se adunat,/I-am cunoscut din evaporă odată cu intrarea nou și mi i-am întrupat,/Împreună spre ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de culturăcronică de carte multicolore,/mă scald în aroma palmelor,/pe albe cărări/la margine de suflet/) de comparații exotice (Luna o floare galbenă). Multe cuvinte și expresii revin obsesiv tocmai pentru a reda complexitatea lucrurilor simple. De altfel, vântul, ploaia, norii, stelele, Alexandru Nelu Dulce cântec, pictată în luna, curcubeul, fluturii, Huidici calde culori de pastel, poezia viorile fac parte dintr-o ei emană parfumuri, e pinacotecă campestră prin Pletorismul catifelată, e melancolică și care este definită iubirea. Din petale de cuvânt îmbie la visare: „E târziu și această colecție de imagini, pașii mei se pierd/în umbra rustică, nu pot lipsi păsările (zbor lin de porumbel, – cronică literară serii”..../„...ceru-i o pescărușii străbat cerul, oglindă”.../„...acolo, tu îmi cântec de privighetori), ești lumină”... „când soarele animalele (cerb cu glasul Imagistic al poeziei Mariei apune în priviri”... Sunt cristalin sau căprioara). 38 Ciobotariu frânturi din poemul „În Născută pe plaiuri liniștea serii”, un lait-motiv Dar dragostea nu este botoșănene, plămadă a parcă al stării de regret în arealului care a dat culturii fața trecerii ce amprentează întotdeauna un lucru românești atâtea valori, întregul volum. O iubire Maria Ciobotariu pare să se fi pierdută, poate trecută în abstract, iar pe ici, pe colo maturizat în același creuzet lumea umbrelor... o de porțelan în care s-a urmărește și sensibilizează scapă în clar-obscur din închegat poezia populară. perpetuum pe autoare „chipul tău, o fotografie/cu o centura castității: „ține-mă lacrimă a neînțelegerii mele/poartă lângă tine/în amintirea parfumul/primăverilor de altădată (Amintirea ta). primei iubiri/când Surprinzător este cum tristețea-i este estompată de pășeam/prin pădurea cu epitete cromatice (floare roșie, porți albe, zorilor stejari/în cea mai frumoasă albastre, petale albe, păsări albastre, fluturi albaștri, zi de mai” (Floare roșie). fulgii albaștri) de metafore Prezentul volum este luxuriante (sufla-n viorile de Apoi, revine cu literă mare, vânt/, buchet de raze un cronolog existențial, aș spune: „E luna Mai.../Și inegal răspândit în mireasma iubirii anotimpuri și vârste și ne străbate/Alungă norul transpune edenic într-un liniștii deșarte/Din covorul tărâm al dragostei împlinite. de timp” (E luna Mai). Sau: Este, dacă ar fi să-l „sub cerul nobil de autodefinească, \"Un poem opal/umbrele închinat timpului\". nopții/prindeau să se întindă/pe plaja unde noi/ne-am ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură cunoscut/cuprinși de împletesc şi se definesc una stele ce apune,/Pe înaltul vraja/nisipului fierbinte” pe cealaltă: „voi scrie necuprins.” (E prima (Cânta la țărm o mandolină). versuri/pline de ninsoare). Poezie a dragostei iubire/despre anotimpuri... trăite și împărtășite în Căci poemele (La braț cu primăvara), „cu anotimpuri și vârste, a veri arse de soare și prezentului volum fac parte iubiri,/toamne cu brume și împlinirii ei prin apariția nostalgii,/ierni troienite de dintr-un panteon al doruri (Un zbor peste timp), urmașilor, a regretului după „renasc clipele trăite/în dragostei, din care nu poate braţele primăverii/... mă văd stampe ale trecutului ei, copil,/în satul de lângă Prut” lipsi dragostea maternă (Parfumul copilăriei), „în bucuria parcurgerii, cu ochii mei verzi,/toamna se „sufletul de dragoste-mi arată/iar glasul vremii/nu urmele de întristare în fața știe să mintă/pe cer se cântă/... din ochii mei de aprinde/o nouă lumină...” irepetabilității clipelor (Zboruri deschise) „respir a mamă/cu iubire sfântă” doua tinereţe/într-o trecere memorabile exprimate prin prin vreme/voi alerga să (Iubire sfântă), „E atâta prind răsăritul (Se aude metafore și imagini plastice, colindul), „la tâmple am pus soare şi atât de bine/Când vă fire de argint/din cosițele face ca poezia în sine să fie de lunii și clipe din/iubirile privesc pe voi, copile/Cu voi pierdute”... (Ritmul unui factură romantică (...) cântec) și exemplele ar putea e tinereţea mea şi dorul”, sau continua... Figurile de stil clasice se dragostea față de părinți şi rostogolesc pletoric în artefactele rămase în urma poemele Mariei Ciobotariu, trecerii lor, „un singur loc/de încântă, uimesc și care-mi este drag/la casa prosternează, ceea ce a făcut părintească.” (Mirajul ca poezia ei să fie intens nopții), „vântul îmi aduce premiată la concursurile de întruna/tăcute șoapte/și gen din țară și străinătate, 39 dulci mângâieri/la casa făcând-o cunoscută și părintească, nimeni nu-i/... apreciată în mediile culturale și o lacrimă îmi umezește în care fiinţează. fața” (La casa părintească). cronică de carte Surprinzător este că dragostea de mamă este Şi, în sfârşit, pentru că singura care implică un prezentul auctorial al Mariei sentiment de îngrijorare, Ciobotariu este timpul unei după cum reiese din aceste frumoase vârste, dragostea fragmente ale unor poeme ia o turnură dedicate celor două fiice: „în corespunzătoare: „Te-am curând vor bate la întâlnit într-o iarnă fereastră/fulgi albi din târzie,/.../Când se așterneau orizonturi.” (De ziua ta!) sau ninsorile între noi/Pe „mă sperie/ninsorile lacrima zidită-n privire.”, neașteptate/când fulgii vor „Mergem la braţ cu timpul acoperi/potecile umblate nostru rece/E prima (Ninsori neașteptate). Iar ninsoare sub alb curcubeu/... dragostea e diferită, în Să mai chem iubirea, e în funcție de anotimpuri şi zadar..../rămânem iarăși vârste care se întretaie, se singuri/Sub lumina unei ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură teatru cronică de carte stăteam eu. Ziua mergeam împreună la cinema, la teatru, la muzeu, la sala cu orgă, la operă… (fiecare cuvânt e ca un glonte tras în Petre). PETRE: Iar eu am prins cu undiţa o balenă! Hop. Şi-aşa! În băltoaca de lângă poartă. La noi, ştii, plouă din când în când cu cartea de pe noptieră 53 FABIAN: Stop, că nu balene. (râde călos) În Vlad Sărătilă eşti la stână! N-a fost nimic stomacul la asta am găsit din ce insinuaţi voi. Dacă lanţugurile de la Vino să te naşti! vreţi să ştiţi, sora voastră e douăsprezece vaci din sat pe care bâzdâgania le mâncase. castă! PETRE: Care coastă, Numai pripoanele le stuche. (continuare din nr. 43/2019) măi? Are vreo boală? FABIAN: Vacile Dramă FABIAN: Neprihănită, voastre, problemele voastre. măi Petrea. Virgină. Nu mă Eu v-am spus adevărul. 40 Actul I face să vorbesc şi eu PETRE: (aproape SCENA 3 (fragment) mojiceşte. isteric) He, adevăr... cu (Aceiaşi plus LALEAUA) PETRE: (Năucit) Cum chelea goală. A venit la mine […] adică virgină, băăăi? De unde o fată tânără şi frumoasă şi-a PETRE: Nu se va naşte? virgină? Ce eşti nebun? Dar rămas o lună de zile. Eu mă eu pentru ce-am venit aici? uitam toată noaptea cu Ah, vulpoi tărcat ce eşti! Ai dragoste la dânsa şi mă avut grijă să nu laşi urme. FABIAN: Zi şi tu că eu gândeam: de ce nu vine Dar cu obrazul fetei ce faci? nu ştiu. odată dimineaţa ca să ne FABIAN: Eu nu m-am PETRE: Hai că-i bună. ducem la muzeu, să vedem jucat de-a dragostea. E N-am băut nici n-am maimuţe umplute cu paie. altceva la mijloc. mâncat, la mireasă m-am uitat. Iar Ilinca plânge cu FABIAN: Am impresia săptămânile de bucurie. Hop PETRE: Altceva? Ce şi-aşa! (Dur) Sora mea a fost că n-o să înţelegi niciodată altceva? Ahaaa! Nu cumva ai vreodată pe-aici? ce-ţi spun. Oameni ca tine dus-o la doctor... la avort. văd în relaţiile dintre un Ferească sfântul. Măăi, da FABIAN: A stat o lună. bărbat şi o femeie numai pentru asta eu te fac cordele! Fără două zile. patul şi coada vacii. Nimic altceva! Niciodată! (Înaintează agresiv spre FABIAN) PETRE: Şi noaptea... PETRE: Ian uitaţi-vă la tot pe aici? dânsul! Îngeraşul domnului! FABIAN: Nu, noaptea Făcătorul de bine! Poate să-ţi acolo, în dormitor. Aici ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură pup mâna pentru că o rămas târziu, nu reuşiţi. Ş-apoi aţi mă mai prostisem. Acum Ilinca neprihănită? vrut să aflaţi tot adevărul. înţeleg de ce nu-ţi plac copii, FABIAN:(Conciliant) PETRE: Vrei să spui că de ce torni la poveşti despre Petre, te rog să mă crezi, şi asta de la urmă tot căţăratul pe munte. Caţără- există reguli, dar există şi minciună a fost? Ori, cum îi te sănătos, noi om mere pe excepţii. Admite măcar asta, ziceai tu, adineaori, eccepţe. din jios. deşi nu se poate ca ceea ce (Înveselit brusc) Aha, FABIAN: Loveşti în este curat şi frumos între simţeam eu că-i ceva necurat amorul propriu şi voi fi oameni să fie trecut la la mijloc. Îmi pare că ştiu şi nevoit să mă apăr. Să nu fie excepţii. Nu a fost nimic din ce. Bă, tu n-ai curaj să spui cu supărare. ceea ce crezi tu. Nu m-am adevărul. Ţi-l spun eu. Hei, PETRE: (Voios) Dau 41 culcat cu sora ta! Nu am dacă-s prost apu-s prost! nasul la tăiet. nici un interes să te mint. Cum de nu m-am priceput Oricum, vei afla totul şi ce mă de-odată?! (Fabian culege un fac eu, când vii a doua oară? număr de telefon) FABIAN: Cinstea din PETRE: (Îşi priveşte partea mea. Cu cel adus de la FABIAN: Alo, florăria pumnii) Da, asta cam aşa-i. pletoasa. (Toarnă şi servesc) Afrodita? Săru mâna, N-ai cum să mă amăgeşti. Ei, domniţă. Îmi pare bine că m- dacă nu-nu. Dragoste cu de-a PETRE: Acum, chiar să ai recunoscut. Pot găsi la ora sila nu se face. La urma vrei, că nu te mai cumnăţesc. asta Laleaua mea preferată? urmei, toate fetele plâng şi Dacă-ţi spun, nu te superi? Da? Să ştii că ai o bomboană văd că nici una nu se în loc de inimă. Hello, Lalli, prăpădeşte de jale. S-a găsi şi FABIAN: Dau nasul la poţi să vii fuguţa până la pentru Ilinca un om care să-i tăiet. mine. Mersi că nu mă laşi poarte de grijă. Hai acasă, niciodată să insist. Cu taxa de Micule, noi n-avem ce face PETRE: Tu ai purtat-o aici. Am ajuta-o pe sorateatru o lună de zile pe Ilinca cu noastră, dar n-avem cu ce. poveşti despre greci şi (Porneşte stins spre ieşire. animale cu bunghi în loc de De la jumătate de cale către ochi din muzeu. Săraca fată Fabian) Dar tot, nu-i curat s-a îndrăgostit, iar mai apoi a ceva aici, bă lentilă. Oi fi eu înţeles. prost pe unde-s prost, dar la femei mă pricep. Trebuie să FABIAN: Ce a înţeles? fii (arată cu degetul la tâmplă) hantut la cap ca să PETRE: Că eşti... te laşi de o fată ca Ilinca. Asta impotent. Ori de-aiştea... am vrut să-ţi spun la care fac dragoste la borta despărţire. cheii. Ai crezut că o fată frumoasă te-ar putea lecui de FABIAN: (Alarmat) boală. Poate şi ea a vrut, dar Staţi, nu trebuie să plecaţi! E n-a putut. Acum plânge. De mila ta plânge, măi. Îmi pare ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020 şi mie rău, dar n-am ce-ţi face. Uuf, parcă mi s-o făcut mai uşor pe inimă, căci tare

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură înfăţişarea. Astfel, fugea de fiecare dată din robie şi venea la rege. Iar regele o vindea din nou. PETRE: Eu mai bine muream cu fata în braţe. Dar ia să-mi spui, dom profesor, de ce se lipesc aşa tare de tine teatru femeile. Una aduce coniac, alta găini, a treia floricele. Cu ce le convingi, că doar nu cu rigoare, desigur. Pa, te supărat de obicei blânda puterea bărbatului. aştept, comoară. (Închide zeiţă şi a hotărât să-l vădit satisfăcut). Iar acum pedepsească pe îndărătnicul FABIAN: Eu am lăsat amanet o parte din suflet. fraţilor, ca să mai treacă rege. De pe meleaguri puţin din timp, aş dori să vă îndepărtate a chemat PETRE: Cum-cum? De spun o poveste. La greci ele Foametea şi i-a ordonat să-l suflet? Hai că eşti ghiduş, se numesc mituri. cuprindă strâns în braţele nene. Şi unde se află un PETRE: La braşoave sale pe Erisicton. Foametea asemenea amanet, căci eu, să eşti mai tare decât la femei. s-a supus. Dimineaţa regele fi ştiut, nu vindeam bunătate se trezi şi începu să strige la 42 Toarnă! slugi: Mâncare! Aduceţi cât de bouţ. Veneam la magazin FABIAN: Trăia odată ca şi ziceam: dă-mi, frate, un kil nici odată în bogata Tesalie mai multă mâncare! Au de sineală că-mi stă casa un rege falnic, numit început a curge bunătăţile pe nevăruită, iar eu am să-ţi las Erisicton. Se credea un rege masa lui, dar cu cât mai mult la păstrare... un zâmbet. Îmi puternic, încât la un moment mânca, cu atât mai tare îl închipui ce mutră ar face şi-a permis să-i înfrunte cuprindea foametea. Până la acela cu sineala. chiar şi pe nemuritorii zei. urmă a mâncat tot ce se Într-o zi, din încăpăţânare, el putea mânca în bogata a hotărât să doboare un Tesalie. FABIAN: Ce s-ar mai bucura. Nu ştiu ce-ai face tu stejar bătrân care găzduia o PETRE: Oho, să ai vreo venind acasă şi descoperind nimfă a zeiţei roadelor doi de aiştea la prăşit... că nu mai poţi zâmbi. Pe Demetra. A izbit cu securea şi FABIAN: Când a văzut urmă te deprinzi aşa şi duci din trupul arborelui a ţâşnit că va muri de foame regelui îi la amanet credinţa în adevăr, sânge. Nimfa rănită fugea veni în ajutor o frumoasă apoi demnitatea, apoi curajul plângând prin pădure. fecioară, Metra. Ea a şi la urmă înţelepciunea. PETRE: Dobitocul. În consimţit să fie vândută pe Priveşte pe aceste coline fete mari nu trebuie de dat cu bani grei şi să se cumpere (arată în sală) şi spune-mi: astfel mâncare. Metra avea, mulţi oameni de aici cred în toporul. FABIAN: Stejarul a fost însă, o proprietate adevăr? Unde-s cei care au doborât. Tare s-a mai miraculoasă: ea putea să-şi schimbe la dorinţă ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură curaj? Nu vezi că-i plină LALEAUA: Vai ce FABIAN: Piciule, eu te lumea de nebuni, Petre? surpriză, Fabi. Zău, nu m-am credeam un elev silitor. aşteptat. MICU: Dar asta e MICU: Aici a stat crimă. E... e genocid! FABIAN: Va fi ceva de Ilinca! Nici un pas mai mult! vis. Petre, nu doreşti să fii După ce plecăm noi, vă FABIAN: Ei lasă, nu martor. Ca să te convingi de priveşte. dramatiza, Micule. Suntem nişte adevăruri. Dacă nu, nu oameni liberi, fiecare face ce te reţin. Toate trenurile din FABIAN: Lalli, piciul vrea cu golul din propriul lume sunt ale voastre. pare periculos. Trebuie tratat suflet. Pardon, mi se pare că Ţăranule, eşti liber. Muzica, urgent de infantilism. Nu avem oaspeţi. maestre!! doreşti să fii pentru puţină vreme medic? (Intră fără să i se Răsună o muzică uşor contrastantă cu pretinsa LALEAUA: Dacă zici deschidă Laleaua. E o festivitate a momentului. tu... Dar costă. Laleaua lasă să cadă de pe tânără, poţi să zici ea haina „ermetică”, Fabian şi cu Laleaua se rămânând într-un abia retrag până la masă. Ea ia o splendidă, îmbrăcată sesizabil costum de baie şi cu porţie de coniac şi se cizme scumpe până mai sus îndreaptă spre Micu. Petre, „ermetic” ceea ce, pe lângă de genunchi. Imitând un fals năucit de prezenţa fetei, și, ritual de mariaj cei doi se deci, absent la tot ce s-a impresia de modernitate o îndreaptă spre dormitor. întâmplat până acum, revine la realitate, apoi, lasă şi pe cea de pudoare). LALEAUA: Zău, eşti sesizând mişcarea, îi taie splendid, Fabi. calea. Ea, oferindu-i LALEAUA: Hello, Fabi. 43 Îmi pare bine că te văd. Dacă Muzica încetează subit, nu sunai să ştii că veneam odată cu ea murind şi nechemată. pretinsa solemnitate a momentului. În faţa uşii teatru FABIAN: Ce fericită dormitorului stă postat gata coincidenţă de intenţii. de apărare Micu. Arma lui Fraţilor, v-o prezint pe Metra este, eventual, un scaun. Toţi mea, femeia care se jertfeşte rămân frapaţi. mereu pentru mine. Avem cu ea multe în comun şi o MICU: Eu... eu înţeleg singură diferenţă: mie îmi că nu e casa mea şi nu pot plac grecii vechi iar ei –cei dicta aici, dar dacă mai faceţi mai noi. un pas vă... vă… omor! LALEAUA: Eşti un exaltat, Fabi. Mai întâi îmi placi tu. FABIAN: Lalli, eu vreau să fii azi a mea. Numai a mea. LALEAUA: Vai ce nostim e. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură FABIAN: Ce zi stupidă. Azi toţi vor să mă omoare. Parcă aş fi un virus. Iar tu, Petre, eşti atât de voinic şi atât de nimic. Ai plătit. Ia-o! Câteva salturi şi Petre o răpeşte pe Laleaua tocmai în clipa când mâinile ei teatru aveau să se lege de ale lui Micu. Dezorientat o ia cu fata în braţe mai întâi spre seducător paharul, îl (Continuă să avanseze uşa de la ieşire, apoi înapoi, ocoleşte şi îl lasă încurcat. hipnotizat). spre dormitor. Dă cu Micu stă la locul lui cu piciorul în uşă şi uşa „arma” de-a gata. PETRE: Profesore, lasă cedează. Din dormitor copilul în pace. răzbeşte lătratul câinelui LALEAUA: Nu te teme, care-l sileşte să bată în puişor, lelea vrea să te facă FABIAN: Ce să fac? retragere. bărbat. Sper că nu eşti împotrivă. Ţi-a venit timpul. PETRE: Dă-mi-o mie. PETRE: Drace, de ce n- Eu bou... am vândut. Îţi am gâtuit eu mai înainte plătesc! potaia asta. FABIAN: N-am nevoie 44 da banii tăi şi nici de emoţii LALEAUA: Potaia MICU: (Incurcat) Eu... ce valorează un kil de sineală. trebuie silită să tacă. Vai, ce de ce eu? (Bate în retragere). Eu trebuie să-mi refac plăcere, Fabi, e să fii purtată LALEAUA: Simplu. imaginea de bărbat? în braţe ca o mireasă! (scapă Fiindcă anume tu-mi placi. PETRE: Te cred, te cred din braţele lui Petre).Tu de Hai vino să te ţin puţin în pe cuvânt. Eşti bărbat! Şi pe ce nu vrei să mă porţi aşa? braţe. (Micu porneşte Ilinca ai ajutat-o ca un frate, Provincia din tine nu te lasă hipnotizat spre braţele iar ea, proasta-proastelor, s- să pui flori de mireasă pe întinse chemător ale Lalelei a îndrăgostit. Profesore, dă- fruntea unei femei de hotel? cu „armă”cu tot) Bravo, un o! Ori poate ai lăsat curajul la păsuţ, încă unul. Copăcel, FABIAN: A mai fost casa de amanet? Aş putea copăcel… Îmi place că eşti între noi la început un găsi ceva care să-l curajos. Adevărat bărbat… incident, mai bine zis o înlocuiască. MICU: Aşa... Aşa se confuzie. FABIAN: (a lehamite) lasă sufletul amanet? PETRE: (Fără să-şi Hai s-o lăsăm baltă. LALEAUA: Nu, aşa se dea prea bine seama ce face, LALEAUA: Fiecare cu lasă copilăria în amintiri. cade în genunchi. Fabian îi balta sa? Plictis, Fabi. Doi dă uşor cu tifla. Petre îşi într-o baltă aş mai înţelege. MICU: Dar eu nu revine şi sare ars) Dă-mi-o vreau... nu vreau... aşa! căci, de nu, vai de zilele tale. MICU: Ticăloşilor! Trădătorilor! Nişte mizerii cu ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură idealuri moştenite din voi vă ador. Nimic nu PETRE: De unde, străbuni! contează decât drumul spre dracu, era să aud? Cât de repede uităm! Îţi voi, spre Olimp. Pe el trebuie MICU: Ea vrăjea mai aduci aminte, frate, de o să mergem chiar dacă ştim că băuturile şi-i transforma pe fată cu numele Ilinca?! Dar ne vom pierde în urcuş oameni în porci. Nu-ţi pare cum ai vrut să mă faci pe prietenii şi vom pieri şi noi! că noi suntem porcii? mine bărbat mai ţii minte? Nu contează pe cine ai trădat, A-a-a! contează ce ai obţinut. Nu-i PETRE: Druşca de la aşa domnilor deputaţi? nunta Ilincuţei. Iată că i-am (În disperare Micu îl cunoscut farmecele. (Îl vede atacă pe Petre cu pumnii, cu LALEAUA: Sus! Cu pe Fabian) O zi în rai, alta în unghiile, cu dinţii. Petre orice preţ! Chiar dacă va iad. Cică, este important să te ripostează – În mine să trebui să sacrificăm şi ridici acolo, pe munte. Dar tragi, mă? Pe mine dragostea, şi onoarea! vreau să ştiţi de la prostul nimeni în viaţă nu m-a FABIAN: Înainte! E Petrea: ca să urci dealul nu bătut. Tu să faci una ca mai bine să fii scos din luptă trebuie să te îmbeţi în vale! asta? Na, ţine. Îţi arăt decât să nu fii admis în ea! Astfel iese că cel mai prost eu. Mai vrei? etc. Cioanda Comedia a luat sfârşit! spune ultimul cuvânt. Ei hai degenerează în buşeală. Aplaudaţi! (Înainte de a să ne mai odihnim oleacă. E Fabian speculează pronunţa aceste cuvinte antract, măăăăi! momentul. Cocoţat pe un Fabian consumă o porţie scaun el îşi trece peste umăr mare de coniac care-l Muzică „vânătorească” 45 un cearşaf alb imitând în doboară) M-aţi plictisit cu mare măsură caricatural un toţii! zeu antic. Alături de el LALEAUA: A adormit Laleaua, cuplul devenind activistul. Dormi, puişor, ne într-un fel sinistru. vedem mâine. Da, mâine e FABIAN: Admiraţi-i, ziua cea mare. Sper să nu ai cetăţeni! Omuleţii din spuma încotro. (Îşi pune haina mării, din trupul viu al „ermetică”) Pa, cocoşeilor! Gheei, din pietrele Tesaliei, Salutări fierbinţi teatru din furnicile lui Aiax sau din administraţiei publice lut. Voi vreţi să faceţi cu locale! (Pleacă) dânşii schimbare, progres? PETRE: Te doare, Cu ăştia vreţi să ajungeţi în frate? Europa? Nu vedeţi că ei abia aşteaptă clipa ca să se bată MICU: Mă doare. frate cu frate? PETRE: Hai, rabdă, Numai fiii lui Cronos doar eşti bărbat. sunt stăpâni pe filele din MICU: Petre tu n-ai auzit niciodată de vrăjitoarea calendar. O, zeilor, viclenii, Circe? vanitoşii, infidelii, nemuritorii mei păgâni. Pe ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

pagina membrului portret literar – traduceri 54-55 CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Maggio '92 Stanca e dimessa, le tue pupille bucavano l'etere nella profonda e calda traduceri consapevolezza che il tramonto a maggio ci donava. Ricordi la sera? La fragranza del respiro traduceri pregno Luca Cipolla di fieno sulla corte che A mia figlia Fiicei mele un'antica danza destava svelando membra pallide Perché m'hai tenuto in piedi Pentru că m-ai sprijinit vegliate dalla luna di fine novecento? e dalle tue mani și din mâinile tale viridi sentieri che cărări verzi pe care Mai '92 eu nebun umblam, 46 folle camminavo, arbuști arbusti ove l'avèrla, unde sfrânciocul, i rami pizzicando, ramurile pișcând, Obosită și smerită, alla finestra, scaltra, la fereastră, isteț, pupilele tale găureau eterul il canto ridestava.. cântul redeștepta... în profunda și calda Breve e lunga Scurtă și lungă conștiința pe care ogni tua sillaba fiecare silabă a ta apusul în mai a un tempo, totodată, ne o dăruia. ossigeno all'oscuro male, oxigen obscurei boli, Îți amintești seara? rompe la clessidra rupe clepsidra Mireasma respirației lasciando lăsându-i încărcate gioco al padre drum liber tatălui din fân peste curtea pe ce ..prati accesi e foschie ... pajiști strălucitoare și un dans antic cețuri septembrine, settembrine, o deștepta monocromatiche forme monocromatice forme dezvăluind membre palide d'obliate stanze ma ale odăilor uitate însă păzite de luna dolore durere sfârșitului nouă sute? che ancor tarda ce mai întârzie a tarpare le sue ali. să-și taie aripile. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură scrib – teorie literară 56 Caligrafia, la fel ca și primele sisteme de scriere a Mircea Florin pictura sau muzica, este o limbii, nu doar a cifrelor, au artă. Mai precis, e vorba de aparut în Mesopotamia din Caracas arta vizuală și desprinderea jurul anului 3000 î.Hr., sub Scrisul artistic de a scrie frumos de mână formă de scriere cuneiformă prin poziționarea (sumeriană), în armonioasă a unor cuvinte Mesoamerica în 600 î.Hr., Un prieten algerian, care să demonstreze ritm și hieroglifele mayașe (glifele cadru medical la Spitalul creativitate, dar și să aibă mayașe), iar în China în anul unde fac analizele și unele ceva din stilul original 2700 î.Hr., caracterele controale medicale m-a caligrafic redat. chinezești. inițiat în scrisul artistic, al Ea îți permite să creezi Scrierea cuneiformă, cărui pasionat este. opere de artă prin aranjarea prima scriere din lume, a fost M-am trezit, cu o unor simboluri pe hârtie inventată de sumerieni care 47 situație interesantă la fel ca într-un mod deosebit cu au început de la desenarea în cazul scrisului japonez, ajutorul unui instrument de unor imagini, pe care le-au unde am reușit să expunem scris, folosind abilități și transformat mai apoi în pe mozaic și eu și soția, tehnici, care țin cont de un simboluri în formă de cuie numele și prenumele set de reguli geometrice și de sau ace, săpate în piatră sau noastre, așa cum am design. imprimate pe tăblițe de prezentat în cartea recent ceramică sau lut.foto: apărută anul acesta luna Cuvântul „caligrafie” sancient.eu vine din limba greacă, de la aprilie „A fi vârstnic” „kalligráphia”, unde „kalli” Hieroglifele mayașe au volumul II/5/ înseamnă frumos, iar fost aduse de civilizația Numele meu și cele „gráphia”, scris. Caligrafia mayașă, care folosea două prenume care conțin 11 reprezintă, pe scurt, scrisul consoane și 8 vocale sunt frumos. scrise în arabă de la dreapta Scrisul, una dintre cele la stânga, și au nu mai puțin mai vechi și importante de 47 de semne. metode de comunicare scrib Transcrierea de pe umană a cunoscut diferite carton pe tabla de mozaic am forme și dezvoltări de-a reușit-o, așa cum am descris lungul timpului. În toate și la tăblițele japoneze. civilizațiile, el a pornit ca o modalitate de înregistrare a Chiar dacă astăzi sunetelor, silabelor și scrisul de mână este înlocuit cuvintelor pe un suport, prin tot mai des cu cel pe intermediul anumitor semne calculator, pe tabletă sau sau simboluri. telefon, caligrafia clasică încă este de actualitate, mai ales Epoca bronzului este printre pasionați. perioada când a fost inventată scrierea, iar ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură papirus, pe care romanii îl denumeau „volumen” și îl foloseau la scrierea cărților, documentelor legale sau scrisorilor.// În secolul XV a fost inventat printul, iar popularitatea acestuia a condus la o nouă eră: scrib reproducerea mecanică a scrisului. Dezvoltarea sa a logograme și glife, pictate pe convenționalizată, și astfel, a continuat până la apariția ceramică, pereți și hârtie. luat naștere alfabetul digitalizării, care a adus Unele logograme erau grecesc, din care s-au scrisul online, metodă pe sculptate în lemn sau piatră dezvoltat mai multe alfabete care o folosim tot mai des și modelate în stuc, iar apoi folosite în Europa și Orientul astăzi pentru „imprimarea” pictate. Mijlociu, inclusiv chirilic și cuvintelor. Scrierea chineză a fost latin, cunoscut și ca alfabetul Aceste etape nu au roman dezvoltată în Nordul Chinei făcut caligrafia să dispară, cu În Europa, scrisul pare sub forma unor ideograme, să dateze din jurul anului ajutorul tehnologiei, ea a 4000 î.Hr, dovadă fiind semne picturale care mai Tăblițele de la Tărtăria cunoscut o etapă de descoperite la Tărtăria în 48 sunt folosite și azi în județul Alba, România. modernizare la finalul alfabetul chinezesc. Ca și Limba română, a fost secolului XIX, iar Eduard inspirată din alfabetul instrumente, chinezii grecesc și roman, fiind Johnston este recunoscut ca predominată de alfabetul foloseau penelul și cerneala, chirilic și latin. Acesta din fiind părintele caligrafiei urmă a fost declarat alfabetul fie pe materiale moi sau pe moderne. În prezent, aceasta materiale mai neobișnuite își găsește diverse utilizări. (os, bronz, carapace de Printre cele mai populare broască țestoasă). Chinezii sunt designul grafic, pictura, sunt cei care au pus bazele hărțile, invitațiile, caligrafiei ca artă. documentele legale sau chiar imagini animate pentru filme Primul alfabet este oficial în perioada – toate create pe calculator, alfabetul ugaritic, cu o domnitorului Al. I. Cuza, tablete grafice sau telefoane scriere cuneiformă, inventat care a cunoscut cu trecerea în jurul anului 1300 î.Hr. în timpului diverse schimbări, Vechea caligrafie are un Ugarit, Siria, urmat de ce au dus la limba română set de reguli exacte. Cel mai alfabetul fenician, cu oficială de azi. important aspect este legat aproximativ 200 de ani mai de elementele de bază ale târziu. Odată cu dezvoltarea fiecărui stil tradițional (cum diverselor forme de alfabet, este cunoscutul scris Cele două alfabete au conservarea cuvintelor prin Copperplate) și alfabet trecut, în timp, de la o formă simboluri a trecut la caligrafic, pentru o nouă picturală la una tot mai înregistrarea alfabetului pe lucrare: simbol, integritate, ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură ritm, armonie, tradiție și numeroase stiluri, Nasta’liq În schimb, deoarece creativitate. fiind cel mai răspândit. literele se leagă între ele, în Caligrafia modernă face Cele mai importante cea mai mare parte a referire la orice tip de scris de ustensile folosite în cazul cazurilor, au forme diferite în mână caligrafic opus față de caligrafiei islamice sunt funcție de relația lor cu cel tradițional. Aceasta este o briceagul; amakta, o mică celelalte litere din cuvânt. caligrafie artistică, mult mai placă plană pe care se Scrierea arabă este o permisibilă și expresivă față poziționa stiloul de trestie și scriere legată și cursivă. de caligrafia tradițională, foarfece pentru tăierea Literele au forme diferite în pentru că nu te constrânge să hârtiei. funcție de context (în funcție ții cont de niște reguli stricte, Pentru a putea învăța de poziția lor în cuvânt: 49 ci îți oferă o mai mare mai rapid și mai ușor, alege formă izolată, formă inițială, libertate de a-ți pune de la început seturi de scris mediană, finală). Consoanele imaginația și creativitatea la de calitate, mai ales că dublate sunt marcate de un bătaie prin a îmbina într-un acestea sunt destul de semn special, numit shadda mod unic diverse stiluri de accesibile. (ar. ‫)شدة‬, asemănător literei caligrafii. „w”. Arta scrisului frumos s- O altă caracteristică a a dezvoltat în mai multe părți Caligrafia arabă este caligrafiei moderne este ale lumii și în perioade considerată o artă. De vreme accesibilitatea. Găsești o diferite de timp. Alfabetul ce islamul sunnit interzice mulțime de idei, sfaturi arab este derivat dintr-o reprezentarea ființelor vii, practice și exerciții de formă cursivă a alfabetului moscheile sunt decorate cu caligrafie în cărți și cursuri nabatean (o variantă a versete din Coran, scrise din domeniu, dar și pe alfabetului aramaic), fiind delicat. Un exemplu este internet, în comunități creația creștinilor din Hirah online de caligrafi și artiști. secolelor IV-V e.n.Odată cu expansiunea islamului, acest Caligrafia islamică alfabet a fost adoptat de numeroase alte limbi, chiar scrib Un alt model de scris de și nesemitice . mână deosebit care trebuie amintit este caligrafia Alfabetul arab are islamică, pe care musulmanii douăzeci și opt de litere care o consideră una din cele mai notează consoanele și apreciate expresii ale artei și vocalele lungi. Comparativ reprezintă pentru ei limbajul cu alfabetul latin, alfabetul lumii spirituale. Datorită arab nu cunoaște litere mari importanței crescute pe care (majuscule) sau mici o are, caligrafia islamică s-a (minuscule). dezvoltat odată cu religia și limba arabă și a cunoscut De asemenea, nu există litere specifice de tipar ori specifice de mână, ci doar stiluri de scriere diferite. ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură naskh, thuluth, muhaqqaq, nasta‘liq, și ruq‘a. În general, în momentul de față, stilul naskh ar.: ‫)نسخ‬, fiind foarte ușor de citit, se folosește în textele tipărite, iar stilul ruq‘a (ar.: ‫ )رقعة‬pentru scrierea de mână. Scrierea în alfabetul scrib arab se face de la dreapta la stânga, așadar, invers față de palatul Alhambra din exemplu, sunetelor b, t, t, n, direcția scrierii în akfabetul Granada. y le corespundea grafic un latin. Invers, dar nu și singur semn, ceea ce anormal, căci, dacă vom Alfabetul arab este îngreuna lectura și chiar încerca să facem orice derivat dintr-o formă cursivă înțelegerea textului. activitate cu mâna, mișcarea a alfabetului nabatean, naturală, instinctivă, va fi de derivat la rândul său din cel De aceea, ’Abu-l- regulă, de la dreapta la aramaic (din care, prin ’Aswad ad-Du‘ali (m. 688) a stânga. Așadar, am putea intermediar fenician, s-au introdus un sistem constituit spune că direcția scrierii dezvoltat, printre altele, și din puncte colorate, prin care arabe ține de firesc. alfabetele grec, latin, chirilic. se indicau vocalele scurte. 50 Către anul 700, califul Alfabetul arab are Acest alfabet, folosit în ’umayyad ‘Abdu-l-Malik, sub secolele al IV-lea – al V-lea influența guvernatorului al- douăzeci și nouă de litere d.Hr. de către triburile arabe Hallağ bin Yūsuf poruncea să de la Hirah și ’Anbar, a fie făcută diferențierea (inclusiv semnul pătruns în Hiğaz, inclusiv la consoanelor în scris. Al-Halil tribul Qurayš – tribul bin ’Ahmad al-Farahidi a suplimentar hamza, profetului Muhammad – înlocuit sistemul de notare a unde a fost introdus de către vocalelor scurte folosit de „pinten”, care notează Harb bin ’Umayyah. ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali printr-un alt sistem ce consoana oclusiva glotala S-a dezvoltat, cu cuprinde șase semne. precădere, începând cu sonora, care notează secolul al VII-lea, odată cu Acest sistem care s-a fixarea în scris a textului impus în mod exclusiv din consoanele si vocalele lungi. sacru al religiei islamice. secolul al XI-lea, este folosit și astăzi. Cu timpul alfabetul Comparativ cu alfabetul Într-o primă fază, a atins un înalt nivel de textul Coranului a fost notat sofisticare, el variind de la latin, cel arab nu cunoaște consonantic, defectiv, în care forma rigidă, unghiulară, a același semn grafic stilului kufic până la litere mari (majuscule) sau reprezenta mai multe numeroasele stiluri cursive: consoane, iar vocalele scurte mici (minuscule). nu erau marcate. De De asemenea, nu există litere specific de tipar ori specific de mână, ci doar stiluri de scriere diferite așa cum am arătat mai sus. În schimb, deoarece literele se leagă între ele, în cea mai mare parte a situațiilor, au forme diferite în funcție de ANUL VIII, serie nouă, nr. 44, 2020