Revista Cronos nr. 2 (43), februarie 2019

coperta 1 „Atunci când n-am să mai pot iubi pe nimeni, am să mor. Voi, cei care știți că meritați dragostea mea, aveți grijă să nu mă ucideți.\" GGeeoo BBooggzzaa

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură REDACŢIA: Revistă internaţională de cultură, Fondată la Constanța, Director fondator: Lenuş Lungu Director: Nicolae Vasile martie 2013 Redactor şef: Ioan Muntean Secretar de redacţie: Gabriela Mimi Boroianu ISSN 2286 – 1963 Redactori & colaboratori: Gabriela Mimi Boroianu, Lenuş ISSN-L 2286 – 1963 Lungu, Camelia Ardelean, Adriana Iftimie Ceroli, Mircea Gordan, Agafia Dragan, Rodica Bogdan Revista culturală Grafică şi ilustrare: Ioan Muntean Coperţi: Ioan Muntean (selectare foto web) C r o n o s ~ Peniţa de Tehnoredactare: Ioan Muntean Corectură: Gabriela Mimi Boroianu Aur – izvor de cultură poate fi Colaboratori: Ion Cuzuioc - Ambassador of Peace – citită online pe site-ul Chișinău, prof. Smaranda (Mada) Cazan-Livescu UNIFERO & Diplomatic – USA Cronopedia. Responsabilitatea privind conținutul textelor publicate în revista Email: C r o n o s – Peniţa de Aur – izvor de cultură aparţine în mod direct autorilor care le semnează, în numele libertății de exprimare. [email protected] tel.: 0770406865, 0762655234 Comenzi pentru achiziționarea revistei se pot face pe site-ul Cronopedia şi pe adresa de email de mai sus. Reproducerea - integrală sau parţială - a revistei şi difuzarea ei pe amintiri din cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi Biblioteca Cronopedia 2 pentru scopuri necomerciale. coperta 2 sumar revistă EDITORIAL 3 COLECŢII 39 Amprente temporale- NICOLAE VASILE 3 MADA CAZALI 39 antologie de poezii CRONOLOGIE 5 NOTE DE CĂLĂTORIE 35 40 RODICA BOGDAN 5 FLORENTIN SMARANDACHE 40 cronopediene, Editura ESEU 7 CRONICĂ DE CARTE 36-41 43 Docucenter, Bacău, 2011 DANDU BRIEL 7 VICTOR RUSU 43 Coordonatori: Lenuş Lungu şi POEZIE 11 TEATRU 47 Ioan Muntean GABRIELA ENESCU 11 VLAD SĂRĂTILĂ 47 ION CUZUIOC 12 Coperta: Ioan Muntean CONSTANTIN MÂNDRUȚĂ 13 TRADUCERI 50 COSTEL AVRĂMESCU 14 GABRIELA MIMI BOROIANU 50 Tehnoredactare şi corectură: ILIANA CĂTĂNESCU 15 Ioan Muntean NICU DOFTOREANU 16 PAGINI INTERNAŢIONALE 51 FLORIN T. ROMAN 17 NICOLAE VASILE 51 Grafică: Elena Cristina Dincă PAUL ROTARU 18 LUCA CIPOLLA 52 IOAN MUNTEAN 19 MARIA GIURGIU 20 AUTORI STRĂINI 53 VLADIMIR NICHITA 20 ROBERTO VOLTI 53 LENUŞ LUNGU 21 STEFANO CAPASSO 53 LUCIANO PELLEGRINI 54 INTERVIURI 22 LORENZO LANDINI 54 LENUȘ LUNGU 22 CENACLU CRONOPEDIA 55 DIALOGURI PRIVIGELIATE 24 NICU DOFTOREANU 55 DAN LUPESCU 24 LECTURI ÎN FOILETON 56 PROZĂ 28 NICOLAE VASILE 56 SIVIA GIURGIU 29 ADRIAN SCRIMINȚ 59 CATI URUCU 33 NICOLETA MIJA 34 REVISTA REVISTELOR 63 CORINA MATEI 35 COPERTA 4 LIVIU REBREANU 64 ANUALNVUI,LseVrIi,esenroieuăn,onură. ,2n(r4. 32)(,4230)1, 9210919

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură editorial 3-4 complexitate, într-un limbaj transferă Domnul Nicolae Vasile diferit de cel uzual în acestora?... matematica momentului, pe Pentru a aprofunda Lumina creației, care le transcria. Un înțelegerea transferurilor deasupra binelui apropiat, sesizându-se de individuale, din domeniul aceste întâmplări a facut creației, trebuie să analizăm și răului demersurile necesare întâi transferul de trimiterii acestuia la dumnezeire generală, la editorial Colegiul Trinity din Creația este atribuția nivelul umanității, care a Cambridge, în Anglia, unde, lui Dumnezeu, care a făcut avut loc la nivelul binelui și transpunând cele visate în lumea în șapte zile... Dar, răului: Iisus Hristos (Mesia, limbajul matematic după aceea?... Alte lumi n-a în Vechiul Testament), fiul conventional, a adus mai făcut și s-a dedicat, lui Dumnezeu, reprezentând contribuții substanțiale în printre altele, de modelul binelui, pe care domeniile analizei „administrarea” creației în omul obișnuit să caute să-L matematice, teoriei unica lume existentă, despre imite în viața sa pământeană numerelor, seriilor infinite și care nu știm cât este de și Satan, (Belzebut, în fracțiilor continue, întinsă!... Vechiul Testament), un recunoscute de marii Din întâmplări reale, înger repudiat de Dumnezeu matematicieni ai vremurilor de mai mare sau mai mică pentru nerespectarea celor respective, după o serie de amploare, de la creatori mai cerești, reprezentând dispute. mari sau mai mici, multe modelul răului, de care 3 consemnate de istorie, Balade precum omul de rând trebuie să se cunoaștem că diversele Mesterul Manole mai sunt ferească. forme de creație vin în capul multe în lume, care dau o Cu alte cuvinte, Dumnezeu este și peste bine, creatorilor acestora semnificație divină asupra și peste rău, într-un mod care seamănă a logică instantaneu, fie că le visează, conjuncturii în care au fie că le sunt inoculate într- apărut multe dintre creațiile un fel sau altul etc. Cei mai artistice reprezentative mulți poeti, compozitori, existente, și care, într-un fel pictori etc. susțin că s-au sau altul, descriu un dialog trezit, pur și simplu, cu între Creatorul Suprem și subiectul creației în cap. pamânteanul desemnat să Evident, majoritatea ducă la îndeplinire creația oamenilor obișnuiți nu cred, respectivă. dar acesta nu este un Putem spune că, după impediment de a merge mai o selecție numai de El departe cu acest cunoscută, Dumnezeu a făcut și continuă să facă un raționament. transfer de lumină a Matematicianul indian creației spre anumiți oameni pe baza cărora Srinivasa Ramanujan omenirea a evoluat științific, artistic etc. la Iyengar (n. 1887 - d. 1920), nivelul actual. (Poezia Apare creația!...) Dar ce le fără a fi școlit tradițional, încă din copilărie, visa o serie de formule matematice de mare noutate și ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură convingă pe angajate că nu este bine ce fac, cluburi, unde a și participat la inventarea unui nou tip de dans „dervișii rotitori”, devenit foarte popular, ulterior. Moartea suspectă a instructorului l-a trecut într-o stare psihică deosebită de cea anterioară, a parăsit definitiv vechiul său stil de viață și a început binară, și, astfel, instaurează anume, în care aceștia, aflați ceea ce avea să devină una și menține un echilibru al dintre cele mai profunde umanității. până atunci doar în zona creații din istoria omenirii. Altfel, ar fi rămas un simplu binelui, conștientizează derviș!... Tot un astfel de trecerea deasupra binelui și Apare creaţia!... transfer îl face Domnul și în cazul creației umane, adică răului, abordând vizibil și Mai este un fapt ceresc creatorului pământean îi pe care vi-l dăruiesc, transferă atât binele cât și aspecte specifice răului, iar creaţia, atribuţie divină, răul. poate şi spre voi să vină! întâmplarea respectivă Din nefiinţă în fiinţă, poartă un nume: momentul din dorinţă şi putinţă, v-am creat cândva pe toţi, Pactului cu Diavolul. Până fii mei sunteți, vii sau morţi! Coborând pe pământ, atunci, toți creatorii au o Să vă fie vouă bine, v-am dăruit credinţa-n Mine, în relația om obișnuit-om doză de ipocrizie, abia după dovadă de prietenie, 4 v-am lăsat Fiu’-n custodie! creator, omul obișnuit se aceea, sunt realmente Să aveţi o viaţă plină, așteaptă să vadă la nivelul sinceri în creația lor. din puterea Mea divină, veţi putea crea şi voi, oamenilor creatori doar Un exemplu celebru de artă, ştiinţă, lucruri noi! binele, aceștia, considerând asemenea întâmplare, un (Nicolae VASILE, Universul ciclic) acceptabil, ca rezultat al pact, dirijat cumva, este cel credinței, doar modelul referitor la marele poet reprezentat de Iisus Hristos, persan Muhammad Rumi iar oamenii creatori se (n. 1207 - d. 1273), anterior editorial prezintă în societate drept derviș (calugăr musulman), ceea ce sunt, o combinație fără preocupări filozofice, de bine cu rău, ceea ce au literare, remarcabile, fiind primit prin transfer de la preocupat în mod exclusiv Dumnezeu. Din această numai de zona binelui. dihotomie, în care inițial și Întâlnirea din anul 1244 cu prioritar este reprezentat Shams din Tabriz (n. 1185 - binele, rezultă toate d. 1248), cunoscut aspectele divergențelor „instructor spiritual” al geniu-societate, în literatura acelor vremuri, i-a schimbat română, acestea începând cu radical viața. Acesta l-a celebra lucrare “Gâlceava convins să cultive și locuri, și înțeleptului cu lumea”. oameni din afara zonei În viața creatorilor convenționale precum: adevărați există un punct bordeluri, unde căuta să le ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură eveniment literar 5-6 cronologie poet român, a lucrat ca 15.02.1834 - V. A. Urechia editor și reporter, a atras Rodica Bogdan atenția specială pentru (Vasile Alexandrescu- versurile sale inspirate din Calendar literar munca și suferința Urechia) (m. 1901) - istoric, feroviarilor. scriitor, om politic român, membru fondator al Academiei Române. (născuţi în februarie) 10.02.1898 - Bertolt 15.02.1840 - Titu Brecht (m. 1956) - Maiorescu (m. 1917) - cronologie 4.02.1809 - Vasile Cârlova (m. 1831) - poet și ofițer dramaturg, poet și regizor academician, avocat, critic român, care a scris doar cinci poezii dar a intrat în german, inițial expresionist, literar, eseist, estetician, Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a întemeietor al instituției filosof, pedagog, politician introdus în literatura română faimoasa temă a teatrale \"Berliner și scriitor român mason, Ensemble\", inițiator al prim-ministru al României preromantismului european. \"teatrului epic\", a promovat între 1912 și 1914, ministru o nouă teorie și practică a de interne, membru teatrului, bazate pe efectul fondator al Academiei 6.02.1908 - Geo Bogza (m. distanțării epice. Române, personalitate remarcabilă a României 1993) - scriitor, jurnalist, 12.02.1894 - Otilia sfârșitului secolului al XIX- poet român, teoretician al Cazimir (m. 1967) - lea și începutului secolului avangardei, asociat cu scriitoare, poetă, traducătoare și publicistă XX. nașterea mișcării română, supranumită poeta 15.02.1921 - V. Em. Gălan suprarealiste din România, fratele muzicianului sufletelor simple, fiind (m. 1995) - prozator român care a scris romane Alexandru Bogza și al cunoscută ca autoare de inspirate de transformarea socialistă a agriculturii, 5 scriitorului Radu Tudoran versuri pentru copii. proză de atmosferă, comedii și reportaje. (pseudonimul lui Nicolae 12.02.1899 - Isac Peltz (m. 1980) - scriitor și jurnalist Bogza). evreu-român, membru al Uniunii Scriitorilor din 07.02.1812 - Charles România. A scris numeroase 16.02.1924 - Ion Hangiu - Dickens (m. 1870) - criitor roman și nuvele, între care cărturar de seamă, iniţiator englez reprezentativ pentru mai cunoscute sunt: „Calea realismul secolului al XIX- Văcărești”, „Foc în hanul cu lea, cunoscut prin opere tei”, „Moartea tinerețelor”. precum Marile speranțe, Aventurile lui Oliver Twist, David Copperfield, Martin 14.02.1928 - Radu Cârneci Chuzzlewit, Dombey și fiul, (m. 2017) - poet Timpuri grele, Dugheana cu reprezentativ al perioadei vechituri (Pravalia cu postbelice și mai apoi antichități), Documentele postcomuniste a literaturii postume ale clubului române. A fost, de Pickwich, Nicholas Nickeby, asemenea, jurnalist, Barnaby Rudge, Poveste editorialist și un asiduu despre două orașe (ultimele traducător de poezii, autor al unor antologii valoroase. două, romane istorice). 14.02.1935 - Grigore 08.02.1828 - Jules Verne Vieru (m. 2009) - poet (m. 1905) - scriitor francez și un precursor al literaturii român din Republica științifico-fantastice. Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al 9.02.1908 - Cicerone Academiei Române. Theodorescu (m. 1974) – ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură personajului literar Moș Teacă. 22.02.1810 - Grigore Alexandrescu (m. 1885) - poet și fabulist român. 22.02.1903 - Tudor Muşatescu (m. 1970) - poet, prozator, dramaturg și umorist român. de programe culturale cu corespondent al Academiei 22.02.1904 - Nagy István importanţă pedagogica, (m. 1977) - prozator și Române, director de reviste, dramaturg român de limbă istoric literar prestigios; cel maghiară, membru titular mai important istoric al (din 1974) al Academiei presei din întreaga cultură Române. română. jurnalist, pamfletar, 23.02.1912 - Romulus Vulcănescu (m. 1999) - polemist, publicist, scriitor și etnolog, membru de onoare (1993) al romancier, scenarist și om Academiei Române. politic român, laureat al 17.02.1952 - Stelian premiului Herder. Tănase - scriitor, eseist, istoric, politolog, publicist, 20.02.1927 - Mircea 26.02.1938- Bogdan scenarist, regizor, realizator de televiziune și analist Maliţa (m. 2018) - Petriceicu Haşdeu (m. politic român. academician român, 1907) - scriitor și filolog diplomat, matematician, român, pionier în diferite 6 profesor universitar și ramuri ale filologiei și 19.02.1633 - Miron Costin eseist. istoriei românești. (m. 1691) - boier, diplomat, om politic și un important 21.02.1805 - Timotei Academician, enciclopedist, istoric al Principatului Moldovei. Cipariu (m. 1887) - erudit jurist, lingvist, folclorist, român transilvănean, publicist, istoric și om revoluționar pașoptist, politic, una dintre cele mai 19.02.1904 - Mircea politician în Transilvania, mari personalități ale Vulcănescu (m. 1952) - economist, filolog, filosof, cleric greco-catolic, culturii române din toate publicist, sociolog, teolog și cronologie profesor de etică român, membru fondator al timpurile. condamnat de un tribunal din România pentru crime Academiei Române, primul 26.02.1802 - Victor Hugo de război. (m. 1885) - poet, dramaturg vicepreședinte, apoi și romancier francez. Scriitor romantic, a fost pair președintele Asociației al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Transilvane pentru Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale Literatura Română și cele mai cunoscute se numără Mizerabilii și 19.02.1936 - Marin Cultura Poporului Român, Notre-Dame de Paris. Sorescu (m. 1996) - lingvist, istoric, teolog, scriitor român (poet, pedagog și orientalist, dramaturg, prozator), „părintele filologiei membru titular (din 1992) române”, poliglot (cunoștea al Academiei Române. circa 15 limbi) 19.02.1940 - Mircea Radu 21.02.1865 - Anton 28.02.1754 - Gheorghe Iacoban - dramaturg, Şincai (m. 1816) - istoric, prozator, scenarist român. Bacalbaşa (m. 1899) - filolog, traducător și scriitor român, reprezentant al ziarist, prozator și Școlii Ardelene. 20.02.1924 - Eugen Barbu traducător român, creatorul (m. 1993) - membru ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură mai greu în spațiu. Să luăm exemplu de la broștele țestoase care își reduc la minim funcțiile vitale și trăiesc astfel sute de ani. Pentru un om aflat pe pământ sigur este greu să facă așa ceva dar în cosmos totul vine de la sine. Și în acest caz se consideră grșit că timpul nu mai este eseu universal valabil ci pe bucăți și fiecare merge cum vrea în eseu 7-12 și nu a ceva ce este doar o funcție de zonă. Dandu Briel formă de gândire. Este ca și Chiar teoria care cum ai spune că, în acel loc, susține că timpul se timpul se opune chiar Timpul care nu trecerii lui, ceea ce este ieșit curbează la o anumită există! gravitație din găurile negre din comun. mi se pare mult exagerată Și, chiar așa, dacă ar fi având în vedere că nu avem Timpul este prezent să considerăm că numai ce să curbăm. Cum să în toate dar fără să acolo timpul se scurge mai curbezi ceva care nu există? lent, ne întrebăm: despre Și în fond, de ce să se existe! care timp vorbim, al cui, al curbeze când el nu este 7 Am citit recent un celui cu ceasul sau al tuturor materie ci doar un gând, comentariu prin care cineva și restul timpului ce face, se cum să curbezi un gând? spunea că a descoperit cum scurge altfel în alte părți? Adică el trece normal peste într-un anumit loc de pe Adică timpul trece peste tot tot, așa cum gândește toată pământ timpul se scurge cu normal dar într-un anumit lumea și la un moment dat o câteva miimi mai incet într- loc o ia mai domol ca și cum o anumită perioadă și atunci ar fi făcut din mai multe m-am întrebat: o fi auzit părți din care unele merg ca acea persoană de anomaliile lumea iar altele sunt mai magnetice care există în leneșe. Rar ceva mai naiv anumite locuri?. În unele gândit! zone sunt atât de puternice La fel se mai susține că încât fac o mașină să urce cu motorul oprit și locurile sunt cei care zboară în cosmos cunoscute chiar în Romania. trăiesc mai mult deoarece Ce fenomen mai simplu pentru ei timpul trece altfel. poate fi decât acela prin care Iar mi se pare o teorie o anomalie magnetică face eronată, având în vedere că ca un ceas să meargă mai timpul nu există și mult mai încet. Din moment ce acest plauzibil mi se pare să afirm fapt se petrece numai în că, datorită locul cu pricina, iar eu știu imponderabilității, orice că timpul nu există, sub proces din celula umană se nicio formă palpabilă, de ce desfășoară mult mai lent și să nu fim de acord că este asta face ca omul să se uzeze vina magnetismului terestru și să îmbătrânească mult ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Ca să scape de problema timpului chiar Einstein l-a cuplat cu spațiul și a creeat acest continuu spatiu– timp, care face de toate, poate fi parcurs, poate fi îndoit, poate trece, etc... În realitate nici el nu a răspuns la întrebarea privind existența timpului, deoarece nu a putut spune unde este localizat acesta. ia așa într-o altă direcție plimbându-se de colo colo. Sau mai bine spus, de unde 8 atras de ceva. Ca și cum ar Probabil că datorită vieții începe? Și nici nu și-a pus avea masă! Și iar vine noastre cu un sens precis de problema să răspundă la întrebarea: dacă o parte din la naștere spre moarte se întrebarea: dacă o mașină se timp o cotește ce face restul, consideră, intuitiv, că timpul deplasează prin mișcare în mai trece sau nu? Sau trece cumva invers. O mare spațiu și timp cum se face că așteaptă partea evadată să se eroare! atunci când stă consumă corecteze? Și apoi ce se doar timp. În acestă situație petrece cu cel care a cotit, Pe de altă parte este la cuplajul spațiu-timp nu mai rămâne cotit și o ia pe altă fel de adevărat că tot ce este valabil, suntem în parte, și ajungem iar la EXISTĂ se poate curba. divorț? Cuplarea spațiului cu varianta în care susuținem Materia există, spațiul timpul este artificială și nu că timpul e făcut din mai există, lumina există, și totul poate fi justificată decât în multe timpuri ceea ce este este foarte măsurabil dar cu cazul mișcării, în rest timpul imposibil. Adică o parte timpul este o mare problemă trece de capul lui? Cred că trece mai încet, alta și mai deoarece nimeni nu a este evident pentru toată încet iar alte părți o cotesc și dovedit că există. Absolut lumea că dacă în acest așa rezultă, la final, că nimeni nu deține o mostră univers nu ar exista nici cea timpul ăsta e foarte de timp. Este o bășcălie să eseu indisciplinat și se comportă spui că timpul există exact ca și cum ar fi vorba de deoarece este dovedit și un gând uman care face tot măsurat cu ceasul, când felul de jocuri. toată lumea știe că măsurarea aceasta nu este E adevărat că mulți decât o convenție umană consideră timpul ca fiind raportată la mișcarea liniar, fără absolut nicio planetelor, la zile și la nopți. justificare, și asta e încă o Oricum veșnicia universului davadă că lumea face ce vrea nu este afectată de cu timpul căci el este evident minusculele noastre un simplu gând, iar dacă măsurători. Măsurarea este liniar nu poți să nu te timpului raportată la întrebi cât de groasă este mișcarea unor planete este o această linie și de unde până invenție pur umană generată unde, iar alții spun că el de necesitatea organizării trece, deși nu l-a văzut vieților noastre minuscule. nimeni trecând sau măcar ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură mai mică mișcare, nici măsoară activitățile după tuturor este ceasul și fusul măcar a unui string de niște reguli inventate. orar,care chiar împarte materie, noțiune de timp ar Deasemenea chiar timpul cronometrabil în Einstein a recunoscut că părți, ca să nu înebunească fi total inutilă. În cazul timpul este relativ, în lumea cu aceeași oră pe tot funcție de fiecare om și globul pământesc și fiecare nostru e foarte simplu să pui dădea un exemplu de să țină cont de răsăritul lui. senzație a trecerii timpului pe seama timpului, când ne aflăm cu mâna pe o plită încinsă. Ceea ce face el mișcarea, viața, prin această idee nu este decât să confirme că timpul îmbătrânirea, moartea în loc este o formă de gândire „Metoda de trecere din absolut personală și să vezi că orice apare, timpul clasic, evoluează și apoi dispare. cronometrabil, într-un timp Absolut orice, ființe, obiecte, personal” ne ajută să eseu planete, constelații etc...și parcurgem distanțe foarte niciuna nu are legătură cu mari, cu avionul, de timpul uman. exemplu și loc de câteva ore Unii mai spun că nici individuală. Nu există un să avem senzația de câteva magnetismul nu îl vedem și timp universal valabil ci minute. Este foarte greu de el există sau că nici undele doar cel gândit de fiecare pe imaginat așa ceva!. În radio nu le vedem și sunt. parcursul vieții lui. De aceea realitate se schimbă, prin Este perfect adevărat, avem și senzația că voință proprie, doar magnetismul se poate momentele plăcute trec percepția de trecerea măsura și verifica concret, prea repede iar cele dificile timpului comparabil cu cel undele radio se pot utiliza abia se scurg sau sunt indicat de ceas care ne-a pe frecvențe și categorii și situații în care avem înregimentat pe toți. așa își dovedesc existența senzația că timpul s-a oprit Această metodă se poate 9 dar cu timpul nu poate face în loc.Dacă timpul ar fi utiliza oricând avem nevoie nimeni nimic. Nu se poate universal valabil toți am trăi să scurtăm durata resimțită depozita, ambala, chiar aceiași secundă, aceeași dedicată unui anumit dacă în mintea unora el se clipă și ne-am afla cu toții în eveniment, mai ales dacă mai și curbează deci ar același moment al lui. suntem observatori pasivi, putea fi ușor de împachetat, Am și eu o contribuție nu se poate urmării sub personală la cele de mai sus nicio formă chiar dacă după ce în perioada armatei oamenirea a inventat ceasul am pierdut efectiv numărul pentru a-l justifica într-un zilelor și am „scăpat” trei fel. Materia are formă, dintre ele. (de fapt câtă spațiul are o formă și chiar lume nu se întreabă lumina are nenumărate deseori: în ce zi suntem forme și culori doar timpul azi?). nu are nimic, nici formă, nici volum, nici liniar, nici Metoda pe care am plat, adică în niciun fel. conceput-o și pe care am Nimeni nu a demonstrat experimentat-o ani de zile până acum existența îmi confirmă că timpul este timpului palpabil deoarece doar un mod de gândire și nu are cum. Nimeni nu știe el depinde de mintea unde este acesta și ce este fiecăruia. El nu este el. Toți stau cu ochii în universal și fiecare face ce ceasuri și cu senzația că îl vrea cu timpul din capul lui. măsoară când de fapt ei își Pentru a nu fi un haos general numitorul comun al ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură noi, iar viitorul există acum și asta o pot demonstra răspunzând la orice întrebări legate de viitor, prin metode specifice, ceea ce înseamnă că el este și așteaptă doar să fie desfășurat. Trecutul, prezentul și viitorul sunt forme unice și total individuale ale fiecarui om, ființă sau obiect și nu există un concert, o slujbă încadreză numai sub acest nicio legătură de exemplu, 10 religioasă, un spectacol de prag stabilit. Dacă acum mă între trecutul meu și cel al teatru... Eu am întreabă cineva ce vârstă am piramidelor așa cu nu există experimentat-o foarte mult răspunsul meu este: exact niciuna între viitorul meu și și prima reușită a fost vârsta pe care mi-o dați și al altor persoane cu senzația că zborul cu spre marea mea plăcere excepția simultaneității în avionul de la Frankfurt la puțini sunt cei care reușesc cazul contemporanilor. Chicago l-am parcurs în să ghicească vârsta din șapte minute și jumătate și buletin. Dacă te hotărăști că Mulți nu știu, dar nu opt ore. Culmea este că tu ești șeful atunci faci ce viitorul nu are legătură cu ai în compensație și un vrei cu subconștienul tău. soarta imuabilă și nu este puternic sentiment de ceva ce ne este dat și care ne odihnă și relaxare. Cineva mai spunea și determină viața pe tot Principiile acestei Metode că timpul se poate curba, parcursul ei. El se modifică sunt pe net. atât de mult, încât trecutul, în fiecare clipă prin deciziile prezentul și viitorul ajung pe care le luăm! În fiecare Ceea ce pare simultane. Un fel de ghem moment al vieții ne formăm sau de cocoloș! Sunt de un viitor pe care în extraordinar este și faptul acord doar cu ultima parte, următorul moment, prin cu simultaneitatea și pentru liberul arbitru, îl putem că, Metoda aplicată invers asta nu trebuie chinuit schimba după dorință. Sigur timpul deoarece trecutul că trăim și murim, asta e la scara întregii vieți are este acum, chiar în clar, dar de la una la alta noi,deoarece nimeni nu s-a drumul depinde de ceea ce aceleași efect, pur și simplu despărțit de copilul care a noi hotărâm să fim. Cu fost și care este încă în el, fiecare hotărâre pe care o ai senzația că i-ai oprit prezentul este acum pentru luăm viitorul se schimbă în că el reprezintă însăși consecință iar cei care cursul și nu mai existența noastră continuă susțin că soarta lor este (viața), el apare și dispare pecetluită aceia nu sunt în eseu îmbătrânești. Concret, eu odată cu noi, într-o lume stare să și-o hotărască și se plină de o multitudine de complac în a fi niște legume m-am oprit cu număratul alte prezenturi și este total vorbitoare. greșit să considerăm că este anilor la o vârstă care mi s-a doar clipa actuală, nu, el În concluzie timpul durează cât toată existența există numai în mintea părut foarte benefică și noastră și dispare odată cu noastră și singura lui putere este aceea pe care hotărâm pozitivă. Nu vreau să mă noi să i-o dăm! lungesc pe acest subiect dar organismul și subconștientul meu au preluat această idee, pe care eu am făcut-o publică oricui mă întreba, și de atunci toate testele mele de sănătate și cele de inteligentă sau de reflexe se ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură poezie 13-18 şi-abdici de la trezire, Țărână printre pași uitați Gabriela Enescu pierduți de noi și depărtați își cântă-a despărțire. NNicicioioddaatătă, ,iuiubbitiete N΄mNuiicşeioșttdiiaratuăgm, iîunbsiitme,țnir-eamși să merg fără tine!” Priveam la ceruri uneori în carne descânt. și NU ȘTIAM că-mi cazi în zori în trupul ce m-apasă, Îți ador mângâierea ce în lanțuri mă ține Că drumul ce-l știam comod Și îmi cânt fericirea că eu astăzi îți Sunt. poezie „Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine” îmi va părea un episod Nici spre culmea-mplinirii, nici spre-apusul pierdut! iar viața-mi ne-nțeleasă, Mă voi ține cu dinții și de maluri străine Că timpul ce-l doream stabil Dacă-n zori mă vei umple cu un singur sărut. e încă putred de labil „Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine” în toată-mi închisoarea..., Nici la marea albastră, nici în crângul cu flori Iar zâmbetul ce-l țin ascuns, Unde tu îmi pictai poezii pe coline de zeci de ani e nepătruns, Și-mi urzeai două aripi să-mi dai drumul să zbor. ca ochii-mi și ca marea, „Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine” Că ploaia ce mi-ai dat-o-n zori Chiar desculță prin spini și prin ger tremurând mă umple încă de fiori N-o să cad la pământ nici în iarna ce vine și-mi seacă disperarea, Chiar de-mi smulge suflarea... și-ar fi mult prea curând... 11 „Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine!” Iar arșița din trupul meu Am să stau nemișcată pe al lespedei nor îl cheamă chiar pe Dumnezeu În mireasă-mbrăcată și cu brațele pline cu toată îndurarea. Așteptându-te iară ca să-mi vii, să nu-ți mor. Să-mi ardă spicele ce-mi cresc „Niciodată, iubite, n-am să merg fără tine!” de când pe tine te iubesc Voi iubi și eterul și genunea din noi și-ți torn sămânța-n coapse, De-ți voi fi adorată pân’ la ultimul mâine Iar trupul ce mi-ai dăruit Iar destinul va cere să ne poarte în doi! la viață el m-a osândit prin câmpuri de mătase. Nu ştiam Te vreau prin paturi c-o mărgea Ce pot fi eu când tu nu-mi ești? să strângi puterea lumii-n ea, Din pântec pruncii mi-i golești cuprins de desfrânare şi-mi cerni păcatul firii. Să-mi uzi dorința ce-o resimt Ce-mi poți fi tu de eu nu-ți sunt? în uniunea ce-o consimt Cuvânt spurcat pe-un legământ și fără ezitare în iadul rătăcirii. Să smulgi din mine tot ce-i rău Credințe noi în zei și regi și să-l azvârli apoi în hău de care astăzi te renegi prin gemete de viață, şi-abdici de la trezire, Cuprinși de colaps să murim Țărână printre pași uitați apoi în iarnă să-nflorim pierduți de noi și depărtați când gerul ne îngheață. își cântă-a despărțire. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Ion Cuzuioc Viaţă în culori Afacerile Dianei mergeau bine, chiar foarte bine, veniturile ei creșteau ca pe drojdii, în doar trei ani ea a reușit să se califice printre cei mai prosperi întreprinzători din regiune, casă cu trei niveluri, vile la mare și la munte, mașini de lux, conturi în bancă deja au început să țină de trecut, zilele și nopIțoilne eCrauu zcounisoaccrate în totalmente afacerilor, nu se mai gândea la măritiș, la copii, la o familie Vciaalaţcăeilaînlți ccoulegloi dreilucru, viața personală nu-i mai aparținea până într-o zi, că bună nu poate fi numită, o banală răceală a impus-o să treacă pragul unei clinici medicale private, după ce i-a ascultat plămânii medicul i-a recomandat să-și facă o radiografie pentru a-i stabili diagnoza finală, peste o oră și ceva laboranta 12 i-a prezentat și pelicula radiografică a pacientei, imaginea l-a pus în gardă pe medic, mai bine zis l-a înspăimântat, pacienta Diana intuind că ceva este la mijloc a insistat ca medicul să-i destăinuie boala, să-i spună pe șleau de ce suferă dânsa? Medicul n-a avut încotro și-a recunoscut că radiografia afirmă cancerul la plămâni și este necesar de urmat un tratament special, venind acasă Diana a deschis calculatorul ca să se informeze poezie mai detaliat despre această boală nemiloasă, incurabilă, din spusele medicului și din informația de pe internet dânsa a conchis că zilele ei sunt numărate, chiar a doua zi a venit la serviciu luând decizii neobișnuite, casa cu trei niveluri donată unui orfelinat, vilele le-a pus la dispoziția familiilor de pensionari nevoiași, mașinile de lux au trecut în proprietatea școlilor speciale, Diana mergea zilnic și la biserica din preajma casei ca să se pocăiască și să facă donații în dreapta și-n stânga, mai mult a hotărât să ridice un alt lăcaș sfânt din banii ei, cu alte cuvinte toată averea ei a fost distribuită după necesitate, dânsa trecând cu traiul la bloc într-un apartament obișnuit, ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură poezie nimănui nu și-a destăinuit boala continuând să meargă la serviciu și să-și exercite funcțiile conform obligațiunilor sale, nu se mai gândea la nimic ce-ar fi putut s-o îngenuncheze în fața sorții, era împăcată că a reușit câte ceva în viață iar veniturile ei vor fi de folos oamenilor, și așa cum ședea în fotoliul din birou și servea cafeaua așa a și auzit sunetul telefonului mobil, l-a deschis ca să audă o voce cunoscută, a medicului de la clinica privată: ne cerem scuze pentru eroarea laborantei noastre care mi-a prezentat o peliculă radiografică străină, mai pe scurt plămânii dumneavoastră sunt curați, vă felicit și vă doresc sănătate… Constantin Floricica Fără miros Mândruță Părinţii ei, atât de buni, De frig, o ţuică mi se-oferă, Dragobete O floricică au crescut; Nu-mi place, dar nici nu mă las, Ajunsă-acum în nouă luni, Degeaba cel ce-a dat-o speră „Din flori” copilul s-a născut. ... O beau ţinându-mă de nas! Primăvăratică Dragobete Lupi 13 Ea, când vine pe la mine Dragobete, Dragobete, Iarna, ca un timp prezent, În costm de primăvară, De ce rimezi tu cu „fete”?! Ne scoate de toate-n cale: Ar arăta şi mai bine, Mie-mi trebuie femei, Avem lupi în Parlament, De-ar ieşi din el afară! Mi le dai sau mi le iei? Dar avem şi în Trivale! În familie cu soacra Eterna Eva Până la însurătoare E iarnă şi mă uit pe coastă, Era vorbăreţ un pic, S-a dus zăpada, vorba-aceea: Dar a dat de-o gură mare De mi se va rupe-o coastă, Şi-acum are „ciocul” mic! Rămâne-n urma mea… femeia. Ispita Antirabic Cred că vin chiar de la dracu Contra câini, sfatul e bun: Nurii ei, l-au prins în plasă... Îmbrăcaţi-vă mai gros, Când amanta-i preţioasă, Dacă vă muşcă, vă spun, E şi mai sărac... săracu! Nu ajung colţii la os... Fidelitate Meteo A făcut şi puşcărie, În februarie nu crede La ieşire-a căutat-o Că frumos va fi afară, Şi cu mare bucurie Dacă umbra ursu-şi vede, Tot pe ea a violat-o! Mai avem până la vară! ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură De cele mai multe ori, Mă dor a nesupunere; Se răzvrătesc În furtuna îndoielilor mele. Apoi, Visurile care se repetă obsesiv: Încolțesc, Costel Avrămescu Autoportret Cresc și zboară, Și iar cresc... Biruinţă Doar în tăcere, Între mare și țărm, Niciodată singur. Impun ascultare: Parâma nostalgiei În sanctuarul neliniștii, Nu condamn niciodată Strunește cu greu În care se întretaie Ceea ce nu înțeleg. Dorul de larg al amintirilor. Printre stâncile realității, Și drumurile, Luna de cart Ridică valuri de maree Și clipele, Murmurul tăcerii 14 Și le rostogolește În deșertul sufletului Și vibrațiile luminii... Făcând să-i rodească ispita. poezie Cuvintele stau aliniate lângă Când, în gând, Inima gând. Încolțesc semințele zborului, Cum vântul nomad, Cuvântul devine Nu mi-am făcut Alerg în urmărirea propriului o bătaie de aripi, Niciodată eu. Iar poemul, drumul aripilor Timp Încercarea În văzduhul răscolit de vânt. Să stau de vorbă cu ea, de a-l experimenta Poetul, har și libertate, Dar ea Îmi consumă inima Murmurându-și tăcerea Știe totul, Cu fiecare bătaie; – Încărcată Absolut totul, Până la ultimul entuziasm. de povara sufletului – Sub măreția aripilor Revelație În căutarea luminii. Am devenit Despre mine. sclavul cuvintelor mele. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Iliana Cătănescu Fiinţialitate StrSăuăpiiuubbeeşşttiifăfrăărătrup Cine ești tu, nu te mai întreba poezie când ontologice-ndoieli te scurmă, Să iubești fără trup, doar cu sufletul tot, olimpian, precum iubirea mea, ți-am inventat un munte, fără urmă. Sssuăă-tfțeilașeștietizdipeinzebimurraealtgâșnirgsăiă-nazbsoa,riî,nfăcrhăivșotitr,e, Acolo, pe un jilț ierbind în stâncă, floarea de colț îți va mai sta aproape, să o ia în fărâme cei avizi de iubire, privirea ei, tăcută și adâncă, să te-nalți pân' la ceruri, în explozii de cânt, va izvorî căderile de ape Și rar, vor trece păsări increate Fviăimniţsiăatrleitciaptrientre îngeri renăscând în azur, prin zborul ploilor sub nori zglobii, cu aripile lor desperecheate, să prefaci universul în fior de cuvânt în dimineți, tu mă vei înveli. şi în tine-nțelesu-i să respire, iar, pur, Și-or trece veșniciile pe rând, să visezi pentru doi, într-un dans aripat, cum vor mai fi trecând, fără de știre, să renaști doar prin el, cel ce te-a înflorit, pe când îți împleteam gând după gând anotimp să îți fie glasul lui de bărbat în genele-nsorite de iubire. când te cheamă cu el în ninsori de iubit, Cine sunt eu, nu te voi întreba, să-nviezi și să mori, fără trup, într-o stea, o știu ținându-ți sufletul de mână, 15 pe când noaptea culege myosotis lacteic, iar inima bătând doar în a ta, să te-aprinzi de iubire și să arzi doar prin ea, va bea din nemurire-n strai de lună. să trăiești veșnicia, dăruind prometeic. Cine ești tu, nu te mai întreba, căci înlăuntrurile tale-mi sunt Suflet peregrin predestinări în suflet să îmi stea și să le simt vibrația-n Cuvânt. Suflet amarat de visuri, scoică marea fremătând, șuier vânturând abisuri, în vâltorile de gând, macină nisipul firii în ocheanul nevederii şi-n clipirea amăgirii scrie proorociri durerii. Suflete, catarg albind zările spre nemurire prin bulboane-nvârtejind, drum croindu-ți spre iubire, în corabia-mi de frunze, de cochilii și senin valul tău sărută buze de fior acvamarin. Peregrin pe-acuarela veșnicirii, dus de vânt, un desculț pe pasarela dintre Taină și Cuvânt, vei străbate labirint, absolutul în iubire, fir de lacrimă de-argint, strâns în lemn de răstignire. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură NNiiccuu DDooffttoorreeaannuu Nu simţi că nu te mai cuprind fiorii tinereţii?! Sau iar te minţi că vântu-ţi ţine partea TTaannggoouull 22--nneeii Şi răsfoieşte Cartea…Vieţii Fără a se sfii să spulbere imaginea tristeţii!? 16 Te-alinţi, desigur, dar… poezie Nu simţi?! Nu simţi.. că egoismul este încă-n floare? Că nu mai vine nimeni când te doare? Că nu îi pasă nimănui de tine, De parcă după ce s-au dus părinţii N-a mai rămas nimic să ţină-n viaţă flăcăra credinţii! Ştiu că speranţa-nseamnă credite din plin, Iar disperarea plata lor peşin Şi că ar trebui să ţin de ea cu dinţii… Dar, chiar de-aş vrea să fiu iar optimist şi „fresh“, Pentru c-altfel dezamăgirea îmi plăteşte „cash”, Iar dezolarea-n rate… cota parte, Presimt că nu se poate, să redevin supus, Deoarece văd că deja s-a dus Cam mult Din parte-a dou-a vieţii pline de tumult … de ataşat la turmă Lăsând uitată-n urm-Aroma Tinereţii, Şi viaţ-a doua, Ce dacă ar fi să fie iar, Aş vrea să vie-aşa,… Plină de har ca rou-a dimineţii, Să-ţi facă viaţa rea pustie, Un pic mai rozalie Sau, poate… Soart-a doua aş fi tentat a spune… bunăoară, Însă nu ştiu dac-ar mai fi posibil c-astă vară Să mă mângâi cu dezmierdări de început de înger Acolo unde sânger eu, a doua oară! De fapt în viaţa asta,… chiar toate sunt la mân-a doua!? Sau este vorba doar despre-o a doua şansă Pe care roua gîndului trecut ne lasă s-o întrezărim cât încă-i ne’ntinată? Care-i de fapt adevăratul punct din trioul balans: Second hand… Second life, sau, Second chance?! ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Florin T. Roman Un fiu şi-o noră răbdători, trudiţi, poezie se îngrijesc zilnic, neobosiţi, OOddaaiaia bunbicuini miceiile nimic să nu lipsească de pe masă mele şi casa să rămână mereu casă. O cămăruţă-ngustă, dar curată, Mărunta cameră devine brusc mai mare ce nu se ştie când a fost durată, adesea, când vin trei pensionare cu-aspectul învechit, ca de chilie ce-s coborâte parcă pe perete în care-şi duce zilele o monahie, dintr-un tablou c-o mamă şi trei fete, un pat precum o veche piesă de muzeu, trei fete harnice, frumoase şi cinstite, în care se-odihneşte, parcă, Dumnezeu, pe umeri cu cosiţe lungi şi împletite, un scurt cuptor cu plită, văruit, cum le purtau demult fecioarele cuminţi, ce-i de pe vremea regelui zidit, sfioase şi ascultătoare de părinţi. o masă mică într-un colţ stingher, Şi-odaia-ncepe, tot mai tare, să se-nvârtă trei scaune înghesuite şi-un cuier, de voie bună, veselie multă, o mâţă ce se freacă de picioare cu amintiri frumoase şi poveşti, şi doi nepoţi plecaţi departe tare… cu bancuri şi glume copilăreşti, şi câte-o ceartă, ca între surori, Deasupra patului, cu perne mici, care se stinge repede, cu râs de mori. pe un perete şubred, din chirpici, stă, ca o santinelă, o icoană Şi nici n-ai crede că-s pensionare 17 cu Sfânta Ana de când era mamă, surorile acestea vesele, sprinţare, purtând în inimă o bucurie mare de n-ai vedea, când străbate oraşul, şi-n braţe pe Preasfânta Născătoare. că trece şi pe la ele poştaşul. Pe-un alt perete – o fereastră demodată Iar noaptea, când se urcă în tablou ce dă spre uliţa azi asfaltată, cele trei fete tinere, din nou, odinioară plină de noroi şi liniştea cuprinde iarăşi satul prin care treceau greu care cu boi. încet, de la un capăt pân’ la altul, De la fereastra asta, nu prea mare, şi când pe rând luminile se sting, prin negri nori, ca printre cruzi duşmani, în încăpere nu se mai disting surâde vesel, uneori, acelaşi soare decât smerenie, iubire şi candoare, ce surâdea şi-acuma 94 de-ani. cu care se roagă fără-ncetare o bătrânică mică ce se cheamă Şi pe-alt perete – nişte rame învechite ca Sfânta Mamă, de sus, din icoană. din care, ca din pagini mult citite, zâmbesc prin anii numeroşi şi duri nepoate şi nepoţi maturi. Şi în aceleaşi rame strâmte, puse cu grijă-n loc de frunte, ca un certificat de sănătate – poze color cu multe strănepoate. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Om pe om din vMecii-aîluhărțubileoșctaet, incertele Iar sfârșitul e coișnmteanruțililui. Forul îi dicteazăFcăărăiubseăștele, pot găsi vreo Însă focul e al nivminăăn..u. i. Eu credeam că am prea mari Se prefac în torțpermetiennuțniia. te Vagi principii fermentate-n ani Numai ca să demSpoinrsetlreenzeeltinoiaștteii din genă Suflete prmSiegei,doiznolivtăechIIiar sub ochii Însă eu mă prind, cuprins de Paul Rotaru Ce tribut am dajtedneăș,ertăciunii?! Tot ce i-am promDeis în zlieacnițdi e oapsreo.miși de ISSuuffleletete pprriiggoonniittee Om pe om Cdihniar vaemciîmîpl linsietmcuizmeiv..a.?pe unii, Iar pe alții... Lasă-i să mă lase! Ihărțuiește, Iar sfârșitul e coșmarul lui. Nu, copile! îmi spunea InIfninfiintuitlupl lpălmămădăidsicsâcnâtnetieaia Forul îi dicteazăVcăăliuurbi edșet-en,tunetrăiceșrielau,mină CCa asăs-ăi-ciacdaădăprpardaăd.ă....î.nîandaidnisn,s, Însă focul e al niMmiă-nauuib. locat incCearutetăle-țiindtenstțiini ul către Casă. NNeșetșitiniidndcăc,ăa, satsftefle, lr,urpuepechcehieaia Fără să le pot găLsui mvrieio vpionțăi... să îi rezervi 18 CCătărteremmieizeuzluslisnienleuliuai parpirnisn.s. Se prefac în torțeEumcinreudneaatme că apmăreprea,mari pretenții. Vagi principii fermentate-n Dar de tine, lumii, cât îi DtÎLșoaLCDÎietșadireiene-eiravipnaetoraeuvpuectroneundeăcrană,ceăcioc,ao,ciborîra,ensibrgttesfiioutnnfiîrguaennstgaadtm,o.te.df,.ruaeseffiruiletdt,ruolet,nutlmd.aneaaaiuntCuNaaonmeuaimtaennaioi! rocca Spirele neliniștipi dasină?g! enă Ce-i redă originea... fidel. să Sdeemdiozonlsvtăreczheiar sub ochii mei, Însă eu mă prinJdo,cciuipnrcienrstidtuedjeinniăd, e paradă pe Deei licaănți spurnotmișȘiidpelosnejmezizi enie..s.?igur în obscur? În șarada asta au să cadă Supraviețuirea răzvrătită Suflete prNiug, coopniliet! eîmi sCpeuinmeaatiăcmeurelțai, – și tot mai SuEpîrnavfaiețțauliurie,aarcăuzmvr,ăutnităfor II Caută-ți destinuml cuălțtir,ețiC-oasjău.r! poezie ECînarfeațma ălusliu, aiecșutme ș,iupnalfpoirtă Lumii poți să îi rezervi părerea, CLareegemaăusnluuiieșjater ișnifpeariloprit.ă Ce tribut Dar de tine, lumRiiu,pcțâit îidpeasăo?a!meni, îngerii am dat suspină, Legea unui jar inferior. viață, deșertăciunii?! Si, luându-și straiele de Joci incertitudinCiădcei paradvărea un adn din pDFISniooÎDFNIa,fnșrmoirliuaunfurirai.liuâna-ttilanlruir--taaldalfud-isusadlagece-tosagrșb,etpneoi,idzripensdteruttrierfructteaeapalfcccpiatieaeeptcnlpeepeaofpai-memanodov-vmăieăo.tpăzg:v.zapăiiăir,aaae,ițuțauăănțn,,ă,puClIoToaaanomhsrsiteiei.a!,cp.reeaim-aalmțîimi.p.p.roliLmnRCCÎȘaniiiueătsspăicșpcaîli-mțnouirianamardzsdjieeveăvamczraoeiaiumaasdpnmltțeăeueaisen–aingul–TCOaișuu,dieAsAmrîn-tănLSaSîoinugEdciEnteac?iă.onmnridfbiăăeiaOssriscc!AumuusStrîpu?Eișil.nțiisă,Tt,țruii-g?o, Djudirni!ncacree NÎunasrufbilcimreazulut icîenacmhiăpguiirree, – Lucifer! îi strig, din ce lumină ÎșLi iantirșatseeabniueteusltiendfienigtă: sit! Văluri de-ntunerTice-șaiilnumăsicnuăt și Tu? Din care CASE? ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Ioan Muntean din nou o eră 6 şase ar putea fi nu-mi place lutul din jurul vremea dragoste gâtului meu doamne fereşte n-am văzut văzut oraşe în îmi vine devreme e un sentiment înfricoşător oraşe peste bolţi aprinse să am nevoie de tine un chip ciudat de anotimpuri așa cum fac şi o căsuţă poştală ma fascina de-a dreptul fără să te ating vreodată din apa botezului fără să te cunosc cu vorbe ca să nu pierd şi cu biserici deși în multe feluri astrele simt că-l împlinesc ce fac suflete diavolul deşi n-am înţeles niciodată simt că poate din cauza motorului vreunul ești specială suflu şi respir oxidat cu limba nu pare ca toata de-asta te-aştept mereu cu degetul lumea vrea sa termine un vapor un cuvânt ca atunci timpul într-o perioadă scurtă de 5 cinci adun toate aceste păsări ce reprezintă un fel nevăzut timp de oraşe 19 ai schimbat privirea mea dar zburătorului i s-a ridicat către viață vrând să-şi încheie drumul oraşe de un verde potir îmi dai speranțe cu talpa piciorului ce se şriu îmi dai motive stâng de sabie cu capul ca tine atuuI orei nenăscute aşa de cuvioase aș vrea să găsesc si cu stropii deîmpărţit cu un viitor pentru noi vederea doar ce există acum nu trebuie să înteleagă un timp și un loc lumea poezie undeva coborât din vis neatinsă într-o baltă fără pentru a restabili fund certitudinea şi scoarţa trunchiului tau și pentru a afla se adună în vremi trecute dacă ar putea fi dragoste un vis de săptămâni 4 patru încurcat si cârtit din mâzgăleli pe geamul altă lume nemărginită autobuzului şi acum vezi pieţe largi alese de oameni ai iubitei mulţimea se-nghesuie cu un verde potir pentru că trebuie să fie ca o floare de pictor ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Vladimir Nichita nedumerire în fine! poezie s-au descălțat de bocanci s-a sfăramat tropăitul - șenilele împachetate au fost băgate în buzunare... Maria Giurgiu Am făcut înconjurul lumii pufăind din țigări imaginea zilei La bord în popasuri, prin mici rotunduri ale timpului - neființa îi ordinul celor mari Te aştept iar porturi și ani care râd primăvară! de păsările cu aripi frânte... Mi s-au alăturat clandestin în piață rațiunii Alți pasageri, și răi și buni. oamenii-s desfăcuți în felii oamenii fac sex - Am pornit într-o călătorie M-au însoțit în călătoria prin suflete aruncate 20 Din portul Tinereții anotimpuri pe caldarâmul demult... precarei existențe... Cu toate pânzele sus. Prieteni, bucurii, iubiri, Pe catargul corăbiei mele tristețe, eșecuri, dușmani! în biserici Arboram insemnele M-a priponit de ceva timp Sfinții tremură de frig Iarna grea cu viscol și geruri nu s-a pomenit niciodată așa ceva - Primelor primăveri. În Nordul înghețat la Masă Tăcerii se discută fară să se rostească cuvinte... Îmi curgea prin vene atunci Printre banchize și cețuri avem nevoie Un vis îmbobocit de iubire Și prin vene, tot frigul de alte perechi de ochi și noi creiere între picioare - Timid ca o briză călduță. Arcticii care să rezolve problemele prezentului... Prinsese rădăcini sub zăpadă S-a incuibat. Și creștea repede Te aștept cu dor Primăvară Într-un an, cât în zece Să poposești pe corabia mea, Visul meu de iubire! iară Îmi invadease de primăvară Și să spulberi din sufletul grădina Și trupul înfrigurat, obosit Cu soare fericire și flori. Frigul și înghețul cernit Pe catarg, la pornire Tristețea în care m-am Am arborat steagul cu împotmolit! mărțișoare Vino dar Primăvară Albăstrele suave Și de sub palide petice de nea Cu mărțișoare, soare și flori Surâdeau curajoși primii Și reînvierea din ierni cu ghiocei. ninsori! ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Lenuş Lungu sângele din tâmple Jocuri străbate mai puternic Explozii bule de singurătate plutesc Respiră-mă și aerul este înmuiat mângâie-mă Explozii de tăcere de absența ta. atinge-mă se închid în norii inimii bucurie și dorință lacrima lovită Iubește-mă până se nasc fără teamă în interiorul zidurilor mele. la stele mintea zboară spre cer fără margini Am Uită-te la mine și valuri în cald când vorbesc cu tine trezește plăcerea Am cu privirea mă dezbraci ce îmbrățișează pasiunea am strâns vise sărutându-mi buzele spre acum e târziu...departe am adunat cuvinte nebunie în noapte am șters lacrimi abandonate plăceri inspirate doar stelele se pot vedea din suflet presărate. în adâncurile corpului în întuneric se ascultă gura fierbinte în alunecare Te caut pe curbele goale tăcerea jocuri de seducție țipete în gânduri intrigante protagoniștii minții 21 Te voi aștepta briza modelează momentul imaginații răsucite în nopțile târzii o lumină copleșește totul chiar și creierul când luna va străluci cu mâinile atingând a ajuns la plăcerea în desertul de argint atingeri reale ochilor noștrii îmbrățișați. te caut în tăcerea cuvinte simple și umane întunericului un dans intens luminat de focul inimii în ritmuri puternice te voi găsi dincolo de dune de o fantezie șoptită poezie unde visele urmăresc gâfâind de pasiune urmele amintirilor arsuri de cald și umed. și aerul miroase Imagini a flori de tei de matase. Inima Imagini oglindite într-o clipă O inimă dureroasă mișcări seducătoare cu privirea ascunsă mâinile ating tăceri în spatele unui zid de lacrimi degete neobosite respirația lipsită de suflare în universuri incandescente. și vocea ruptă ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură culori cu care îmi pictez gândurile și trăirile pe pânza vieții, Nynna Vizireanu. Mă numesc Niculina Vizireanu (Nynna Vizireanu) am 60 de ani, și sunt pasionată de pictură, dezbateri desen, grafică. cafeneaua cu peniţe 19-23 (dezbateri) interviuri Leonte, „Bucăți din inima L.L.: Începuturile mea” de Amelia Magori, carierei dumneavoastră Lenuș Lungu „Invitaţie la mare” şi „Efigii artistice, ce profesori v-au ale clipei” de Ana Ruse, orientat și susținut? „Fiorul zborului tandru” de Interviu cu Val Andreescu. N.V.: Pictez încă din clasele primare pasionată și pictoriţa Nynna dornică să învăț mereu din tainele desenului și picturii! Vizireanu Orice tablou are Profesorii de desen au fost povestea sa. Unele sunt primii mentori. Sunt Nynna Vizireanu o triste, altele emană stare de căsătorită, am doi copii, fericire. chitesența vieții mele și doi artistă de mare valoare nepoței adorabili! pictor și grafician își Nynna Vizireanu îşi L.L.:Care este 22 exprimă prin desene exprimă sentimentele şi povestea dumneavoastră gândurile, sentimentele, trăirile sufleteşti despre pictură? Când și cum desenează din imaginație și mărturisind că pentru va-ți descoperit această emană prin arta artistul din ea „Pământul pasiune? sensibilitatea, gingășia, este o insulă de viaţă în N.V.: Din 2007 sunt membră a Careului Artelor frumusețea și talentul. imensitatea Universului şi Amfora Constanța și al Cenaclului literar Mihail Plină de modestie, asemenea unei flori, trebuie Sadoveanu Constanț a,iar artista dăruieşte din din 2014 președintele desenele ei tuturor să creştem şi să înflorim Careului Artelor Amfora. La iubitorilor de frumos pentru început, datorită mentorului a îmbina plăcut arta acolo unde răsărim”. meu poetul Mihai Leonte am scrisului cu arta grafică. avut câteva colaborări Grafica ei are o valoare pentru reviste și antologii de Desenele Nynnei deosebită, care se ridică poezii al poeților de pe net deasupra realului, a materiei cu toate că nu credeam că Vizireanu au ajuns în existenţiale, a conştiinţei modestele mele lucrări vor fi omeneşti. apreciate și cerute să facă parte în volume de poezii. paginilor multor cărţi ale L.L.: Ne puteți spune Apoi am prins încredere și câteva cuvinte despre mi-am postat lucrările pe autorilor de poezie dumneavoastră? site-uri de artă, literatură în contemporană: antologiile de poezie „Romania din N.V.: Motto, un refugiu unde îmi strecor suflet”, „Spiralele vieţii”, emoțiile printre culori și uit de nuanțele negre ale vieții, “Drumurile vieţii”, „Mirajele sufletul meu o paletă de vieţii”, în volumele „Agate Magice“si „Mirajele albastre” ale poetului Mihai ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură dorința ca desenele mele să Careului artelor Amfora, la feminine, poezia și natura transmită acel mesaj pe care muzeul Național al Marinei mă inspiră cel la mult! am încercat să-l transpun pe Române, Biblioteca L.L.: Care sunt pânză, hârtie cu speranța să județeană I.N.Roman și în planurile și proiectele placă privitorului! Mereu am afara Constanței. Am dumneavoastră? fost încurajată și sprijinită particiapt și la concursuri de pictură din București N.V.: Pe viitor încerc de familie și alți oameni Dumitrie Știubei unde am să reușesc să realizez o luat premii și la concursurile expoziție personală, să minunați cărora le internaționale din Japonia coordonez pe mai departe oraganizate de poeta Floarea grupul de pictori amforiști și mulțumesc: Amelia Magori, Cărbune unde am primite să am putere și inspirație diplome de excelență. creatoare să pot expune pe Felicia Nica, Lazaroiu Aurel, mai departe lucrările. Pop Vasilica, Floarea L.L.: Mai este pictura apreciată astăzi în România? Carbune, Paul Teodorescu și N.V.: Eu sper și cred graficianul Nastase Leonte. că pictura, arta este apreciată în România, chiar Lor și vouă vă voi fi mereu L.L.: Ați expus enorm avem în țară artiști foarte cum ați reușit? talentați, care merită recunoascătoare. Am mediatizați și sprijiniți! Fiecare e unic prin creațile debutat într-o expoziție de N.V.: Din anul 2014 sale, pentru că pune suflet, muncă și timp. grup la Galeriile Amfora am fost propusă președintă L.L.: Ce părere aveți după care au urmat mai a Careului artelor unde am despre, tendința actuală în pictura românească? multe expoziții în Constanța încercat și încerc cu ajutorul și din țară. Desenele mele au colegilor mei să realizăm un ajuns în paginile multor program expozițional cât reviste și cărți ce aparțin mai divers încât lucrările 23 autorilor de poezie și proză noastre să ajungă la sufletul contemporană. După cum vizitatorului și iubitorului de am subliniat de mai multe artă și să încânte privirea ori, sunt un artist fără studii prin multitudinea de creații! în domeniu, nu mă consider Suntem un grup de 39 de un artist talentat, dar ce fac, membri, artiști plastici fac din pasiune! Creația foarte talentați, ce pun suflet fiecarui om indiferent că-i în creațile lor. Avem o literatură, muzică, artă, este frumoasă colaborare și un dezbateri un fel de portret al lui însuși real sprijin din partea și cu cât încearcă să se Cercului Militar Constanta, ascundă pe sine, cu atât mai Muzeul Național al Marinei clar își va dezvălui Române Constanța și caracterul, în ciuda voinței biblioteca județeană lui. Încă din copilarie, I.N.Roman Constanța desenul a fost pentru mine o pentru care suntem poartă de evadare! recunoscători că ne pun la L.L.: Puteți să ne dispoziție spații pentru povestiți un pic despre expozițile nostre. expozițiile dumneavoastră? L.L.: Ce vă place mai N.V.: Arta pentru mult să pictați? mine a fost și este o terapie iar poezia mă inspiră cel mai N.V.: În general îmi mult. Am participat la foarte place să pictez peisaje multe expoziții din cadrul marine, flori și portrete ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură dialoguri privigeliate Dan Lupescu Marin Sorescu – punţi spre nemurire (2) N.V.: Tendința actualădezbaterienorm ci doar am încercat să Interviu cu prof. univ. în pictura românească și cea interviuparticip la expozițiiledr. George SORESCU, mondială o consider pozitivă organizate de Amfora și la Laureat al Academiei deoarece se adaptează alte expoziții unde am fost Române progresuli, tehnologiei și invitată! cerințelor chiar dacă mulți (continuare din nr. 6 din noi în sufletul nostru am L.L: Câteva cuvinte de (42)/2018 rămas fideli vechii școli de încheiere pentru revistă? artă, dar viața ne obligă – Îngăduiţi-mi, uneori să mergem după cum N.V: Vreau să vă domnule profesor, să 24 cere pe piața artei. mulțumesc pentru invitația precizez că, în 1897, la Supraviețuim cum se spune! la acest interviu, mă simt Craiova, i-a apărut lui onorată și recunoscătoare! Coşbuc – de la a cărui L.L.: De unde vă Revista Cronos, o revistă de naştere, la Hordou, în inspirați pentru lucrările cultură universală născută la Ţara Năsăudului, s-au dumneavoastră? Care sunt țărm de mare, complexă, împlinit, la 20 temele preferate? închegată care poromovează septembrie, 150 de ani - și sprijină frumosul, un ”Antologia sanscrită” N.V.: Ar fi multe de promotor al culturii (fragmente din „,Rig- spus dar important ca contemporane, un izvor de Veda”, „Mahabharata” fiecare artist să se cultură pentru toate „Ramayana”), iar în regăsească în creațiile sale și gusturile ce încearcă să 1898, în Bucureşti, a să pună suflet în tot ce face aducă cultura mai aproape publicat, tot în propria-i iar dacă reușește să și le de sufletele iubitorilor de traducere „Sacuntala” valorifice e o mare realizare! frumos. Vă doresc succes în de Kalidasa… Doamna dr. Doina Pauleanu tot ce realizați! îmi prezenta lucrările ca – Deşi a rămas în fiind rafinate, romantice, Multumesc Lenuș istoria literaturii cu eticheta pline de imaginație și de de”poet al ţărănimii”, mesaje! Am încercat mereu Lungu dar și grupului plecând de la o parte a sa-mi îmbunătățesc stilul, să universului său liric, George învăț și să realizez lucrări redacțional al revistei! Coşbuc a fost unul dintre cei mult mai reușit tehnic, mai cultivaţi poeţi ai coloristic, mereu încerc să perioadei sale. A fost şi învăț din tainele picturii! Pot rămâne un virtuoz al să spun că nu am expus prozodiei, utilizând inclusiv terza rima şi introducând, în literatura română, gazelul, preluat din lirica orientală. Asemenea lui Mihai ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Eminescu, el s-a inspirat din certificatul nr. 05057… Am teologia, să devin preot momentele de bază ale urmat, apoi, cursurile practicant. În anii când istoriei românilor, ei doi Facultăţii de Filologie a frecventam cu consecvenţă fiind singurii care au adus în Universităţii din Bucureşti, Biblioteca „Aman” din actualitatea vremii lor toate fiind coleg cu Marin Bucur, Craiova, căutam şi studiam marile personalităţi, de la Titus Popovici, Mioara cărţi de creştinism, de daci şi romani până în Grigorescu-Avram, Teodor istoria religiilor, încât la veacurile XVI-XVIII-XIX, Vârgolici ş.a. Mi-am ales ca orele de religie – de la Liceul bătăliile glorioase şi clipele temă pentru teza de licenţă „Fraţii Buzeşti” – colegii mă de răscruce din istoria „Ţiganiada de Ion Budai îndemnau: „Sorescule, mai noastră naţională. O vreme, Deleanu”. Am funcţionat, pune-i o întrebare preotului- Coşbuc a trăit şi a creat în ulterior, ca profesor de profesor, ca să treacă ora Craiova, unde i s-a născut literatura română la Liceul mai repede!”…După 12 ani, unicul fiu, Alexandru, „Traian” din Turnu Severin aflându-mă, ca lector decedat într-un accident de (1953-1961), conducând, universitar, la Institutul automobil, la Tismana, în câţiva ani, cercul literar”Al. Pedagogic de 3 ani din 1915. Această tragedie Vlahuţă”. Încă din 1957, Craiova, portarul m-a intempestivă l-a marcat atât Marin Sorescu (student la anunţat că mă caută cineva. de teribil pe marele poet Iaşi) era invitat în cenaclul Era fostul meu profesor de transilvan încât nu a mai de la Severin, unde citea religie, din anii de licean, putut scrie şi nu i-a putut poezii precum „Ada- care auzise că lucrez în supravieţui nici trei ani, Kaleh”, „Expatriatul” învăţământul superior. Mi-a 25 stingându-se şi el, la 9 mai „Lacul roşu”, „Cântec” mărturisit că m-a căutat 1918. etc. Şedinţele cenaclului doar de bucuria revederii şi – Vă rog, domnule erau ţinute lunar, în sala cea pentru a-mi spune că s-a George mare a Bibliotecii „I. G. reprofilat şi a devenit profesor Sorescu, să punctaţi anii Bibicescu”. profesor de muzică… Vreau interviu dv de gimnaziu şi liceu, – Care au fost cele apoi pe cei de student… mai importante modele umane pe care vi le-aţi – După cursurile şcolii ales ca repere în viaţă? primare din Bulzeşti, la Le-aţi luat din realitatea sugestia învăţătorului Ilie imediată sau din Trăşculescu, sora din mitologie, istorie, artă? Bucureşti a mamei mele, profesoara de italiană Maria – În perioada anilor de Ionescu, m-a luat la ea şi m- studii liceale şi universitare, nu-mi fixasem un ideal de a ajutat să încep gimnaziul viaţă, pentru că eram sub influenţa scriitorilor noştri în Capitală. Am revenit în clasici, cât şi a altor persoane din zone de cultură Craiova, la „Fraţii Buzeşti”, unde am dat, cum spuneam, într-un singur an, examenele pentru doi ani de apropiate familiei Sorescu. liceu. În sesiunea iunie 1949, Aspiraţia iniţială era aceea am devenit absolvent al de a fi profesor. Printr-un Liceului „Fraţii Buzeşti”, cu paradox, voiam să urmez şi ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Restul au rămas la el. Dintre poeziile transcrise, se detaşa un poem de 104 strofe: „Bujor şi Iulina”, un fel de basm în versuri. Acesta l-a stârnit, cred, în asemenea măsură încât Marin – fără a mă concura - interviu a scris, la rându-i, un basm în versuri intitulat „Ion Ciobanul şi Ileana Torcătoarea”, de 177 de să insist şi să vă spun, prelucrate, complicate, versuri clasice, izometrice, domnule Lupescu, că, de-a stilizate, încât ne apar în de 7-8 silabe, prozodic lungul vieţii, problemele de diferite ipostaze, cu evident dispuse în forma catrenului. religie m-au fascinat. Am rol educativ. Acest basm, scris în 1951-52, citit şi am recitit Biblia în – Vocaţia literară la Predeal, era precedat de de la cine aţi moştenit- mai multe rânduri, chiar o? „Bunicul”, în care Marin Biblia lui Şerban îşi luase ca model arhetipal Cantacuzino din 1688, – … Un alt paradox: pe chiar pe bunicul nostru, scrierile, arhicunoscute când eram în clasele George Ionescu (86 de ani), acum, ale lui Giovani Papini, primare, am încercat să tatăl mamei noastre: Renard, Nietzsche, studii scriu un basm, deşi nu Nicolina Şt. Sorescu. Fost 26 fundamentale privind marile aveam reperele de bază şi notar în comunele Bulzeşti religii: iudaismul, nici orizontul respectiv. şi Balota, George Ionescu creştinismul, islamismul, Spălând rufele, mama – era un om blajin, bun hinduismul şi budismul. Am căreia îi citeam ceea ce povestitor, pe care Marin îl fost obsedat de curiozitatea scriam - mă completa. Mai ascultase în copilărie cu de a cunoaşte geneza târziu, în anii de liceu, am încântare, luându-şi-l apoi religiilor, cât şi structura scris un volumaş de versuri, ca model şi pretext liric… Nu anumitor mituri în care-şi care a circulat la profesorii mă pot abţine să nu vă recit găsesc expresia şi sunt mei Luca Preda şi Predică. măcar primele strofe, explicate în „Istoria Dar, în anii de facultate, cu domnule Lupescu, pentru credinţelor şi ideilor excepţia câtorva momente farmecul lor aparte: „Şi religioase”, respectiv, în lirice, am abandonat această vântul a tăcut pe vale,/Şi celebrul studiu „De la preocupare, întrucât sara s-a lăsat demult,/Afară Zamolxis la Gengis- pregătirea pentru seminarii, nu-i nicio suflare:/Nici glas Han”, ambele de Mircea orele de cursuri şi de ape şi nici cânt. Chiar Eliade. Mă frământă şi în examenele îmi acaparau tot vântul a tăcut pe deceniile de acum, de la timpul. Marin, fiind elev la vale.//Bunicul ca cumpăna mileniilor, Liceul Militar „Dimitrie întotdeauna/Mă cheamă pe preocuparea de a studia Cantemir” din Predeal, mi-a genunchii săi/Să-mi spună aceste vaste şi complexe luat caietul de versuri şi a iar poveşti cu Muma- probleme, pentru a înţelege transcris o parte dintre ele, /Pădurii şi cu aprigi zmei, în ce măsură ele au fost pe care mi le-a înapoiat. Cum spune el întotdeauna. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură (…)//Ca el nu-i nimeni de profesori cu vocaţie aparte. Bulzeşti, după absolvirea sfătos/Cuvântul lui te Am înţeles, mai târziu, că claselor primare, şi m-a cucereşte/Şi glasu-i e Romică Stănciulescu nu era ajutat să urmez studiile melodios,/Iar basmul spus un simplu profesor, ci avea o gimnaziale în Capitală. Era, de el trăieşte,/Ca el nu-i cultură filosofică temeinică. repet, profesoară de italiană, nimeni de sfătos./(…) // Întorcându-mă de la studiase şi fusese în Italia „Povestea mea-i poveste Bucureşti, în 1953, l-am câţiva ani, avea o bibliotecă veche/Şi nu-i din carte reîntâlnit… Şi-a reaminti de bună, pe care eu o adunată,/Ea ne vorbeşte de- mine… „Dragă Sorescule, ce scotoceam deseori, îmi o pereche/De-ndrăgostiţi… a mai faci?”… Mi-a mărturisit alegeam cărţi… De atunci, fost odată…,/Povestea mea-i poveste veche!(…) //Voi că a fost urmărit, în timp, de încă de atunci m-am spune astăzi o poveste/Ce operele unor mari filosofi, obişnuit să-i citesc pe Dante, mi-o spunea şi mie precum Kant şi pe Petrarca, ca şi pe alţi Moşu./de-atunci e mult, ce Schopenhauer. A insistat pe scriitori clasici… Fiind ani de mult mai este/De când cu ideea că, fără o cultură război, a trebuit să mă Împăratul Roşu!”… În felul filosofică profundă şi bine transfer la „Fraţii Buzeşti”, acesta versifica Marin la vârsta de 15 ani… Deci, asimilată, nu poţi vorbi cu în Craiova, mai aproape de începuturile noastre literare un intelectual. Şi, desigur, Bulzeşti, însă mătuşa stau sub semnul unei vizibile nu te poţi exprima ca un profesoară din Bucureşti a influenţe folclorice (şi la intelectual. Pentru că nu ai continuat să mă îndrume şi, 27 Marin, şi la George Sorescu). orizontul cunoaşterii mai ales, să mă sprijine – În consonanţă cu complet. Din păcate, azi, pecuniar, cu preponderenţă mulţi dintre cei ce bat la pecuniar. filonul extrem de „porţile afirmării” ori cred că s-au consacrat, în ultimii 15- puternic al culturii 20 de ani, nu sunt conştienţi de acest adevăr extrem de tradiţionale… Dar important. Fără cultură filosofică nu te poţi numi vocaţia pedagogică, cum nici intelectual, nici scriitor, nici creator de artă sau om v-o explicaţi? de cultură… – Vocaţia pedagogică – Mătuşile din Bucureşti ce rol au avut interviu mi-a fost înrâurită de în formarea dv.? profesorul de filosofie – Cel mai substanţial ajutor l-am primit de la Romică Stănculescu, de la Maria Ionescu, cum spuneam, profesoară de Liceul”Fraţii Buzeşti”. Era italiană, sora din Bucureşti a mamei Aceasta m-a luat din un bun pedagog, un bun profesor, cu deschideri şi interpretări adecvate subiectului abordat. Pot să afirm că am rămas uimit, privind retrospectiv, la acei ani foarte turburi, că aici, la”Fraţii Buzeşti”, am avut şansa unor asemenea ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de culturăproză Şi luna şi stelele fac acelaşi lucru. Fără aripi de clorofilă, portretul stă pe dunga terasei, priveşte râul, cerul, stelele, luna... iar pe mine nu mă bagă în seamă. Ce l-o fi apucat! Cred că am mai multe riduri ca el, ba şi ghiocei mai mulţi la tâmplele obosite. proză 28-33 Portretul Tiptil mă strecor în casă. Rama goală puşcă are Puiu Răducan Privesc cu jind la de furcă cu cei câţiva pui de portretu-mi din perete. A păianjen. Deodată, scârbit Varză cu peşte obosit şi el! Şi peste el s-a de urâciunile vieţii, o idee aşternut un praf de viaţă! mă gâdilă şi mă-ndeamnă să Se taie varză-n 4-5-6, urc în ramă, iar el, protrtul 28 dar să rămână întreagă, se Of, Doamne, ce se să treacă la calculator să mai iau 5-6 peşti – nu se scot întâmplă?! Portretul se muncească şi el. Să vadă şi el solzii sau maţele. Se mişcă în ramă! Rama se cum este când munceşti zdrobesc pe caldarâm că mişcă, se lăţeşte să facă loc de-ţi dai duhul să cobori sunt nervoşi şi se bagă cu portretului. Dar ce face? cuvinte-n foi, materie primă nasul sub fusta verzei. Coboară! Coboară agale din pentru criticoii de ocazie ramă. Mă cuprind vânturi de amară să te înjure... Dacă cască peştii li se suspine vineţii. Trece uşor aruncă-n ochi cu 2 pumni de lângă obiectul muncii – S-o fi săturat sărmana orez lăbărţat. Orez laptop – intră-n odaia de lucrătură violetiană să-mi nelăbărţat se pune şi alături şi priveşte jur- stea-n spate, să vadă ce deasupra până ce se acoperă împrejur. Cu spaimă şi eforturi fac şi cât de uşor varza. Peste oreaza mirare îl privesc, dar îl şi sunt bălăcărit... nelăbărţată se depun 2-3 urmez discret pe terasă. pumni de mălai, că dacă Mă decid! Urc în ramă! pestii păcălesc orezul şi O guralivă păsărea-l Aoleu! De ce se face mică? oreaza, să le intre mălai la întâmpină! Nu se fereşte de De ce fug puii de păianjen la subsioară. Se pune la clocit el, de portretul meu. Parc-ar apropierea mea ? Un semn tigaia la foc scăzut. Dacă nu fi prieteni de-o viaţă. discret mă atinge pe umăr. fierbe repede să adauga la Era portretul. Cu freza buricul peştilor spanac, Încerc să strunesc făcută-n oglinda de râu suia busuioc, păpădie şi ciuboţica lacrimile, să pun stăpânire lin spre ramă. Se-nghesuie cucului. Dacă cucul este prea pe ele. Cad stele pe râu. la locul lui, eu rămân la fel mare şi ciuboţica rămasă Luna-şi înmoaie condurii-n de mirat şi trec la munca de mică se pun doi ciuboţici. valuri zgomotoase de la zi cu zi: Materie primă piedicile uriaşelor pietre. pentru gonflabilii criticoi, Se serveşte cu Câţiva plopi proapspăt exact când toamna vine beţişoare chinezeşti. văruiţi îmi salută portretul. peste mine în icoane bizantine... Poftă bună! ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Sivia Giurgiu mai mult suferise din cauza conviețuire de interes înălțimii sale, care nu reciproc. Una avea nevoie de Punct ochit depășea un metru jumătate. un acoperiș deasupra Picioarele scurte, subțiri și capului și de un loc de noduroase susțineau un trup muncă pentru a se întreține, Vera chicoti, încântată lipsit de forme feminine, dar iar cealaltă de companie și de năstrușnicia ideilor ce-i curat și îngrijit. îngrijire. Eva crescuse într- zumzăiau prin scăfârlia un orfelinat și nu cunoscuse acoperită cu smocuri de păr Pe cât era de mică și de altceva decât austeritate, complet alb, de care era nevolnică, pe atât era de lipsuri materiale și afective, foarte mândră, de când trufașă, din care cauză nu până când reușise să fugă de reușise să împiedice permisese niciunui bărbat să acolo la numai paisprezece dispariția completă a intre în viața ei, deși ani, când foamea, disperarea podoabei sale capilare, încercaseră câțiva. Teama de și frica de violențele suferite renunțând la pelerinajul a nu fi ridiculizată din cauza deveniseră de neîndurat. forțat pe care trebuia să-l urâțeniei sale o determinase Muncise pe unde apucase și facă lunar la coafor, pentru a să înalțe un zid de netrecut dormise pe stradă, prin gări între ea și stirpea vopsi restul de păr ce-i mai bărbătească și își dedicase și prin adăposturi rămăsese. Asista cu întreaga viață familiei de improvizate, alături de alți amărăciune la degradarea origine, pe care îi petrecuse năpăstuiți ai sorții, fusese fizică pe care bătrânețea o unul câte unul la cimitir, violată de mai multe ori și impunea și împotrivirea ei deși era cea mai mare dintre avortase doi prunci, din 29 se dovedea inutilă, din toate cei opt frați pe care îi cauza bătăilor primite de la punctele de vedere, căci avusese. Rămăsese ultima fiarele străzii. dezastrul lua proporții, cu pe lumea asta și nu părea să Când aflase de fiecare lună ce se adăuga aibă vreo grabă să o existența ei, Vera avea cu vârstei. Se privea mult în părăsească. Îi mai lipseau douăzeci de ani mai puțin și oglindă, se studia îndelung, trei ani, până la un secol de apoi lua șifonierul la purecat viață. În imensa ei și proba una câte una, toate simplitate, era un om fericit! boarfele străvechi atârnate Unica grijă si cea mai pe umerașe, acoperite cu importantă, era ea însăși. Se proză saci de pânză sau plastic, iubea cu patimă și în inima confecționați din fețe de ei nu mai era loc pentru perne uzate sau luați de la altcineva, de acum. Poate spălătoria din colț, unde mai doar un pic de simpatie s-ar ducea uneori la curățat câte putea presupune că nutrea o fustă sau vreun sacou, pe pentru Eva, o nepoată care nu le mai îmbrăca, de îndepărtată ca și grad de ani buni.” Doar de dragul de rudenie, despre care niciuna a le împrospăta mirosul și de nu ar fi putut să estimeze cu a le prelungi existența!”, exactitate îndepărtarea. susținea ea. Fusese o femeie Cum și aceasta era singură cochetă, deși nu prea avea ce pe lume, conveniseră de pune în valoare. Nu fusese comun acord să-și unească frumoasă niciodată și cel destinele printr-o ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură devotată, suportase toate capriciile și absurditățile bătrânei, cu stoicism și răbdare infinită. Se confruntase cu lipsa ei totală de maturitate și înțelepciune, cu răutățile justificate poate, doar de o plictiseală infantilă, pe care nu știa cum altfel să o proză combată, decât punând la grea încercare nervii mijloace suficiente pentru a profund. Dezmierda celorlalți. Se distra pe cinste adăposti în casa ei un suflet oropsit și fugar. Aflase chipurile din fotografii cu când reușea să stârnească povestea Evei de la o verișoară comună, care îi profundă smerenie și crize de nervi, oricui se găsise sărmanei femei o slujbă la cimitirul unde afecțiune, de parcă ar fi fost nimerea să cadă victimă odihneau morții familiei și care locuia într-o baracă cele mai dragi ființe. imaginației ei de satrap. improvizată chiar acolo, în regatul încremenit al tăcerii – Tu trebuie să fii Eva, Născocea farse veșnice. Eva nu se simțise îngrijitoarea de la cimitir! niciodată mai în siguranță și inimaginabile pentru „sfânta mai liniștită iar cimitirul devenise căminul ei. Îngrijea – Așa este! Dumneata Eva”, care era mai mereu o mormintele, parcul, aleile și ești Vera Popescu, dacă nu capela, cu cel mai desăvârșit mă înșel! V-am văzut de mai țintă inocentă și inofensivă, respect și acest lucru atrase multe ori pe aici, dar nu m- bunăvoința celor vii, care își am apropiat! În capela asta ce nu riposta niciodată. vizitau rudele. am recunoscut rude îndepărtate din partea Mai nou, descoperise 30 În dimineața unui mamei mele! Uite, ea de început de noiembrie, când exemplu, este o verișoară de repulsia acesteia pentru tot Vera intră în capela familiei gradul trei, de-a mamei! cu brațele pline de flori, o ce însemna mirosuri în descoperi pe Eva lustruind cu sârg marmura pietrelor camera ei sau pe haine, funerare și fotografiile adormiților, murmurând motiv pentru care ținea ușa rugăciuni pentru sufletele acestora. Rămase în prag camerei mereu închisă, surprinsă, observând cu atenție comportamentul pentru a nu permite ca femeii și pioșenia ei o mișcă – Da? Iar mie îmi e mirosul de bucătărie să-i mătușă de văr! Hm, ca să vezi! mormăi Vera confuză. impregneze lucrurile personale, mai ales că Vera adora să gătească cu toate Acela a fost începutul ușile la perete. Cu tot calmul raportului lor și de atunci viața a curs asemeni unui său, Eva își ieșise de câteva torent, când mai blând, când mai violent, vreme de ori din fire și îi reproșase douăzeci de ani. Pentru Eva, care credea că le văzuse și acesteia atitudinea trăise pe toate în tumultuoasa ei existență, provocatoare. Proastă idee! adaptarea la caracterul și tabieturile acestei femei, Acum Vera avea non-stop fusese o mare și complicată încercare. Fire supusă și atacuri de „amnezie” și biata Eva se vedea adesea nevoită să iasă din casă mirosind ca o tigaie încinsă, deși nu-și putea explica cum de ajungea mirosul acela îngrozitor de ulei ars, tocmai ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură în șifonierul ei, deși îl ținea mimând la perfecție armament casnic închise închis cu rigurozitate. ignoranța absolută și își borcanul și-l puse la loc Întrebată, Vera ridica din văzu de treburi, cenzurându- sigur, așteptând noaptea cu umeri nedumerită de așa și cu vitejie impulsurile deosebită nerăbdare și ciudățenie și nega orice criminale. Vera se purta de satisfacție. amestec în misterul acela. parcă”nici usturoi nu... – Vera, de acum Chicotelile ei însă o arsese, nici gura nu avea ferestrele trebuiesc închise demascară. Astfel, Eva o cum să-i pută”, vorba noaptea! Odată cu lăsarea puse sub urmărire și curând proverbului readaptat la serii se răcorește simțitor și misterul fu dezlegat. situație. nu se mai poate dormi cu Prefăcâdu-se că iese din casă „Lasă drace, că te geamul deschis, numai dacă la cumpărături, se ascunse potcovesc eu pe tine!” ții neapărat să contractezi o în baie și asistă incredulă la promise Eva, ceva mai pneumonie! Ce zici, te riști? un adevărat ceremonial diabolic al bătrânei consolată. Planul de –Sigur că nu! Auzi, ce vrăjitoare. Aproape sărind răzbunare era deja, gata. întrebare! căzu în „capcană”, într-un picior de plăcere și Scoase din congelator o inofensiva „bătrânică”. Dar bucată de carne și o puse să nu îmi închizi ușa la veselie, spiridușul mic și stufos deschise larg ușile într-un borcan bine închis, dormitor! Nu suport pe care îl puse la maturat pe camerele închise! camerei și al șifonierului 31 Evei, pregăti o tigaie cu ulei hotă, deasupra aragazului – Nuu, nici vorbă! Știu în care prăji până reduse în unde rămase nestingherit, foarte bine asta! scrum vreo doi ardei și câteva zile. Piticul câțiva căței de usturoi, al Matusalem nu avea treabă – Să nu stingi lumina, căror miros intens nu putea pe la asemenea înălțimi, așa că trebuie să merg la baie, că nu erau riscuri. Între mai întâi! fi ignorat sau eliminat cu timp, Eva încasă cu Eva profită de răgaz și una cu două și râzând de resemnare și răbdare alte și ascunse borcanul letal sub mama focului, începu alte matrapazlâcuri, menite să”tămâie” cu tigaia să-i testeze autocontrolul fumegândă prin camera și nervilor, dar trecu probele prin șifonierul bietei cu succes, numai datorită nefericite, după care captă desertului savuros cu gust fumul în interiorul acestuia, de răzbunare, ce se dospea proză închizând ușile, așa cum le sus pe hotă. Când borcanul lăsase păgubita. se aburise și se colorase de Impulsul Evei fu inițial un verde suspect și să dărâme ușa băii care o primejdios, Eva luă cu ascundea și să o căsăpească precauție „bomba pe diavolița cu părul creț, artizanală” și o destupă dar în mintea ei încolți afară în curte, unde câteva pentru prima oară gândul muște mai băgăcioase răzbunării, așa că rămase căzură victime „vitriolului unde era, sufocându-și parfumat”, căzând fulgerate mânia și stupoarea în pe pavaj. Surâzând prosopul de la baie. După o mulțumită de rezultat, noua vreme reapăru în casă, noastră producătoare de ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură să-l ferească de ochii ei inchizitori. – Nnu am făcut pe mine, dacă asta insinuezi!... se bâlbâi ea nesigură și umilită. Uite, sunt curați! pat, așteptând-o să adoarmă Palidă și ciufulită, – Păi atunci, ce dracu proză arătarea care ieși din baie, miroase așa, în camera ta? și când auzi primele nu semăna nici pe departe se miră Eva, indignată. cu Vera cea poznașă. Deschide fereastra aia, că sforăieli, se furișă ca o murim aici! Ai grijă ce bagi în stomacul ăla seara, că umbră și deschise capacul, sărim în aer, cu casă cu tot! care bufni sub forța gazului – Vera, ce-i cu tine! Umilită și vinovată, exclamă Eva cu exagerată biata Vera nu mai scoase acumulat, dar nu atât de îngrijorare. Doamne, arăți niciun murmur! Doar ca o stafie! Ce-ai pățit? Stai, mintea îi mai pâlpâia febril, tare, încât să trezească că te ajut să ajungi în pat! se asaltată de griji și întrebări. precipită ea, ipocrită. Pfff, victima adormită, apoi dar ce mama dracului pute „Ce dracu mi se aici? Parcă a explodat întâmplă! Oi fi intrat în astupându-și nasul îl lăsă haznaua! Vera, nu cumva!... putrefacție, de vie? De insinuă ea, abia ținându-și mâine seară încolo, doar patru-cinci minute așa, până râsul. portocale în loc de cină! Asemenea putoare omoară împuți odaia destul de bine, până și un elefant! Dacă nu 32 mă trezeam la timp, îl scoase afară, astupându-l muream gazată! Mah! Acu să vezi, ce aere de la loc, închise ușa și se superioritate o să își dea asta! Nu mai dorm cu refugie în camera ei, fereasta închisă complet! Până dă frigul, o las crăpată așteptând efectele. De teamă puțin! Așa ceva!...” că nasul bătrânei nu Speriată și oripilată, De cealaltă parte a biata Vera reîncepu cu casei, Eva savura cu nesaț reacționează la asemenea oticnelile, dispărând din nou gustul victoriei și căuta în baie. Întoarse lenjeria soluții pentru alte eventuale atacuri, scăpă intenționat un intimă și pe față și pe dos, farse, la care Păcăliciul cel cercetându-o cu o bănuială pitic avea să o mai supună, obiect pe pardoseală, astfel crescândă, dar constată negreșit! De un lucru era ușurată că nu exista niciun sigură în casa mătușii. Nu se încât bătrâna se trezi, corp delict, așa cum se va mai plictisi. temuse. bombănind speriată. La numai câteva secunde după, izbucniră o serie de icnete, grohăieli și ușa dormitorului fu izbită de perete, apoi cea de la baie avu aceeași soartă, – Deci?... o interogă iar zgomotele ce urmară fură necruțătoare Eva, muzică celestă pentru scormonind indiscret cu urechile răzbunatei Eva, priviri acuzatoare care se tăvălea pe jos de râs, ghemotocul alb, pe care acoperindu-și hohotele bătrâna încerca instinctiv dezlănțuite, cu perna. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Cati Urucu Din când în când unchiul îl iertătorul meu prieten, lovea cu biciul şi asta mă Bălan. El, cu un ochi Maestrul durea şi pe mine, nu doar pe sângerând, m-a mirosit și a paradoxal bietul animal. „Unchiule, de suflat aerul cald, dăruit de ce îl biciuiești pe Bălan?” am sufletul său iubitor, în părul întrebat. „Altfel nu mai are meu blond. Am stat – fragment – putere să tragă și îl duc la nemişcat, ca atunci când abator”, mi-a răspuns. „Dar mergi la preot pentru Cartierul meu se afla în acum de ce l-ai lovit iar?”, spovedanie. Trist, într-un zona Dosul Morii, între am întrebat din nou, „Nu târziu Bălan și-a întors capul cârciuma lui Bobocică, vede și când se sperie de în căpița de paie. Au mai Alimentara lui Ouate, ceva nu ia în seamă cum trag trecut câteva luni și am aflat grădinile de zarzavat ale de hățuri, aşa că trebuie să-l că dragul meu prieten bulgarilor ciopleni și lovesc ca să nu ne răstoarne necuvântător a fost dus la biserica lor catolică. Un cu căruță cu tot”. De atunci abator. De atunci eram cel capăt al străzii ducea spre am refuzat să merg la cărat mai singur copil, curtea groapa de nisip, vecină acum de nisip. Peste un timp am părea mai mare și rămăsese cu Centrala Termoelectrică intrat în grajd, să-mi mângâi goală fără Bălan! M-am București Sud. Casa primilor prietenii. Aşteptam ca ei să- ascuns în spatele casei și am mei ani de viață avea o mi trimită prin nările lor plâns. N-a mai avut cine să cameră joasă, din pământ, dovada bucuriei de a mă mă consoleze. Ştiam că mobilată doar cu două simţi lângă ei. Bunicul era Bălan ar fi suflat peste mine paturi și un godin. În curte acolo. Vorbea cu cineva. aerul cald, trimis odată cu 33 se înșirau încă trei case mici, M-am oprit, ca să ascult ce blândeţea inimii lui. Dar un grajd și un cais. Bunicul se întâmplă. El, bunicul, îl plecase pentru totdeuana. Gheorghe căra nisip pentru dojenea pe unchiul meu că a Nu l-am uitat nici acum pe ridicatul caselor. Poate lovit calul cu biciul peste Bălan, sufletul drag, aveam cinci ani când am ochi. Am încremenit de prietenul sincer! intrat în grajd unde cei doi durere. Un ţipăt, de groază cai, Lola și Bălan, mă şi de revoltă mi-a scăpat din miroseau blând, suflând adâncul inimii. Ce peste mine aer cald. Îmi nenorocire auzisem?! M-au plăcea asta. Mi se părea că trimis imediat afară. Am primesc o binecuvântare din ieşit plângând. Atunci, nările lor mari şi blânde. sfâşiat de durere, înţelegeam proză Bălan era aproape alb și, ce s-a întâmplat după ce, cu spre durerea mea, avea ochii ceva vreme mai înainte, îi sângerii. Era orb și mă văzusem ochii sângerii. M- întrebam cum de mai trage am întors, i-am vorbit căruța pe străzi. Dar nu a plângând: „Prietenul meu trecut mult până am aflat Bălan, suferi din cauza unui durerosul secret. Cu puţin om. Şi eu sunt om, dar înainte să aflu cauza orbirii niciodată nu am să înţeleg, calului, un unchi m-a urcat nu am să accept cruzimea în caruță și am plecat la semenilor mei!” cărat nisip. De data asta Bălan trăgea singur căruța. A doua zi am intrat pe furiș în grajd să-l mângâi pe ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură pregătește simfonia primăverii. Mă ascund deseori printre gândurile colorate ale notimpurile vieții mele. Vântul respiră obosit de acestă iarnă care nu mai vrea să plece. Nicoleta Mija grădinii, de roua dimineților Merg liniștită, atinsă proză luminoase pline de culoare. de acestă ninsoare, am în S-a întors iarna... Mi-e dor de mugurii de buzunar ascunsă o rază de lumină care-mi colorează soare și-n suflet multă Întotdeauna mi-a fața și-mi încarcă sufletul de culoare. Cât de lungă este multă bucurie. Aștept acestă iarnă, mi-e dor de plăcut iarna. Stăteam afară printre micii ghiocei muzica frunzelor, este frig în înfrigurați să înflorească martie. Pașii anotimpurilor înfofolită bine de bunica, bujorii, lalele, cireșii... Vreau calcă prin sufletele noastre să ascund mai bine soarele spre o altă primăvară printre priveam cerul și alergam într-un buzunar, să-l păstrez zâmbetele mușcatelor de la pentru zilele când este frig. fereastră. Ninsoarea iernii printre fulgi. Îmi mângâiau mi-a lăsat în suflet un caiet 34 cu multe pagini scrise în obrajii roșii, ochii străluceau ziele reci, cenușii. Poate un fulg a rămas în mintea mea, de fericire. Eram un copil dar în suflet a venit primăvara. care se bucura de Nu am nici o tragere de Îmi place și iarna, frumusețea anotimpurilor, inimă, merg printre fulgii anotimpul așteptării, un anotimp în care amintirile uitam de nasul înfundat, de mari, este frig, merg ...iarna călătoresc noapte de noapte printre alte anotimpuri. Azi durerile din gât, de nasul este totuși frumoasă. Zile mai mult ca altă dată îmi este foarte dor de primăvară. înghețat al iernii. mai scurte, nopți lungi, Închid caietul iernii, privesc fulgii într-o dimineață de Privesc pe geam și nu- aștept primăvara. Mă martie, simt frigul care-mi mi vine să cred. Fulgii dă târcoale. Deschid o cutie, dansează printre crengile cufund în liniștea tăcerii așez frumos căciula și fularul înmugurite. Dar nu știu ce omului de zăpadă, le păstrez se întâmplă anul acesta... fulgilor care rup haina pentru altă iarnă. Zile mai Am crezut că iarna a plecat lungi, nopți mai scurte, un departe la Polul Nord, acolo primăverii. Pe patul iernii alt caiet, alte gânduri se unde domnește printre desprind printre câteva raze vânturile înghețate. primăvara a înflorit ghoceii de soare. și a topit câteva zile urmele altei ierni. Azi mai mult ca altă dată m-a cuprins mai tare dorul de o primăvară, Oamenii grăbiți merg de miros de iarbă verde, de înfrigutați printre fulgii mari. Aș vrea să le spun la albastrul senin, de o rază de toți.. „Mi-e dor de primăvară!” De verdele soare. Timpul se scurge agale, primăvara vine, printre fulgii iernii ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Corina Matei spunea că sunt duplicate ale Am ajuns în cele din celor originale și că erau urmă la muzeu. Mai era o O seara la muzeu aduse acolo special pentru jumătate de oră până la – povestire turiști. închidere. Citisem că avea scurtă obiecte valoroase, dar … Înaintam încet, eram puține... așa că era timp să-l cu toții obosiți iar pe mine – Lasă-mă să-ți începuse să mă doară capul, vizităm pe tot. povestesc ce mi s-a îmi spuse fata. Am intrat în muzeu. întâmplat în Egipt, îmi – Mai e mult? nu Era curat și foarte răcoare. spuse o tipă drăguță, la vreo m-am putut abține să nu Pardoseala fusese stropită de curând și emana aburi treizeci de ani, care stătea întreb. Ea pufni în râs și-mi fierbinți... aproape nu-mi lângă mine în avion. simțeam picioarele, iar capul îmi bubuia din nou din Ne îndreptam spre aruncă o privire mirată: cauza căldurii îndurate în Cairo, după o scurtă escală deșert. la Istanbul. Eu eram cam – Ai obosit deja? mă obosită și vroiam să dorm, întrebă ea, ironic. Nici nu Ne-am oprit la fiecare am ajuns la muzeu. exponat și am făcut poze. Aveam să le analizăm acasă, 35 dar se pare că vecina mea nu – ...într-un final am în liniște... ceilalți din grup avea să mă lase în pace. ajuns la capătul acelor parcă erau niște umbre care culoare întunecate și am alunecau pe podeaua – Bine, povestește-mi, reușit să ieșim pe altă parte aburindă. i-am spus. a muntelui față de intrare. Toți eram transpirați, – După o zi petrecută obosiți dar respiram fericiți în plin soare egiptean, ne îndreptam însoțiți de ghid spre Valea Regilor. Știam cu aerul nopții... Aerul era la fel aproximație ce se află acolo, de fierbinte, dar cel puțin citisem foarte multe lucrări, eram afară, nu în interiorul însă nimic nu m-ar fi putut muntelui. proză pregăti pentru ceea ce avea Ghidul era agitat. să urmeze... am vizitat mai Traversarea muntelui multe morminte în care durase prea mult și mai avea aerul era înăbușitor și unde un obiectiv în program: ne împiedicam tot timpul de muzeul. pietrele ascuțite de pe jos. Noi începusem să Înaintam la lumina torțelor glumim că poate o fi închis și trebuia să avem grijă să nu la ora asta, că poate paznicii ne pierdem de cel din față. dorm de mult, dar el ne tot Am străbătut astfel câteva împingea spre autocar. săli funerare, pline cu obiecte prețioase... ghidul ne ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură mine să o vezi, dacă nu crezi, spuse ea. – Curios lucru, am spus. Mă întreb ce s-o fi întâmplat de fapt acolo... – Și iată, dragi turiști, – Tu ce crezi? Ne-a – Mai bine nu ne proză atracția acestui muzeu... zise întrebat ce facem acolo și de întrebăm... sunt nopți în ghidul nostru cu o voce ce o deranjăm, mi s-a care visez că sunt acolo și că stridentă care ne trezi din răspuns, cu un clipit mumia îmi vorbește din reverie. Speram să nu fie complice. nou, spuse ea pe gânduri. mutată de aici, pentru că în Nici nu știu ce caut acolo curând muzeul intră în ... Oricum, eu am din nou. Egiptul este renovare, ne mărturisi el... leșinat și ulterior am aflat că întotdeauna misterios, crud venise ambulanța și până și foarte fierbinte... hai că Se dădu la o parte din mi-am revenit eram deja la mai e o jumătate de oră și ușă și ne lasă să intrăm într- hotel. Abia a două zi, când i- aterizăm. Poate ațipești și tu o sală pătrată, cu pereți de am întrebat pe ceilalți ce-a un pic, surâse ea, marmură. În mijloc era un fost... ne-am speriat cu înțelegătoare. sarcofag imens, deschis... adevărat. Prietena - 36 povestire fantasy Ne-am apropiat, plini Văzând înregistrarea, – Dacă poți stă zece de curiozitate și de o ciudată am observat că mumia secunde liniștită, o să-ți anxietate... iar deodată… spusese câteva cuvinte apoi povestesc ceva din perioada mumia aflată acolo... s-a căzuse înapoi la locul său cu de după accidentul meu ridicat pe neașteptate și cu o un clinchet lugubru. nautic, zise mătușa mea voce cavernoasă a rostit Gloria. câteva cuvinte într-o limbă Ghidul era necunoscută... – Bine, bine... am zis înspăimântat și tocmai ne eu plictisită. Eu am încremenit... o parte din turiști și-au pornit spunea că în douăzeci de ani Era o seară caldă de camerele de luat vederi... vară. Soarele apunea în de carieră nu mai văzuse așa spatele unei liziere de – Ce crezi că a spus pădure de fagi. Mai era mumia? am întrebat eu ceva. puțin și venea toamna, iar prostește. eu trebuia să mă întorc – Mai ai înregistrarea? acasă, deci la școală... am întrebat eu. – Da, o am acasă. Când ne întoarcem, te invit pe la ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură – Accidentul meu s-a observasem că mușchii mi se fuseseră salvați din produs într-o zi de întăriseră și că începusem să naufragii. primăvară la pescuit. Eu și simt înțepăturile meduzelor Ea se apropie de mine cu frații mei mai mici, Angus și ale crabilor. și continuă să se uite la și Cristian am ieșit cu barca Într-o seară foarte picioarele mele. Își trecea în larg. Locuiam atunci pe o caldă, cam ca asta, fratele privirea de la coadă ei la insulă mică de coral, în meu se dusese cu calul la picioarele mele și nu știa ce Pacific. La întoarcere, a umbră într-o pădurice, unde să creadă, pesemne... izbucnit din senin o furtună era și un pârâu. Eram – Câți ani avea, tanti puternică. Ne-a prins singură și începusem să Gloria? am intebat eu, vârtejul iar eu am fost moțăi pe scaunul meu. curioasă. aruncată peste bord... nu Valurile erau destul de – Era cam de vârstă știu cum m-au adus valurile puternice, dar nu mă loveau mea, aparent... dar la sirene la mal... eram lovită la cap și tare, erau ca o mângâiere. anii nu curg la fel că la noi, sângeram când ne-au găsit La un moment dat, de oamenii, îmi răspunse părinții noștri. Angus se după o stâncă am zărit mătușa. înecase, dar Cristian nu chipul unei fete cu părul ... Nu putea vorbi. pățise nimic, continuă lung și blond răsărind din Scotea din când în când mătușă Gloria. valuri... nu o cunoșteam niște sunete ascuțite și 37 Ne-au dus imediat la după figură. Avea ochii melodioase, asemănătoare spital. După o luna mi-am albaștri iar pe cap purta un cu sunetele delfinilor... de revenit, dar nu mai puteam ornament ciudat din scoici. altfel, la sunetele scoase de să merg singură. Medicii îmi Vedeam că e curioasă și că ea, apărură doi delfini care spuseseră că trebuia să port se uită la picioarele mele. se apropiară și începură să cârje și că nu se știe dacă îmi I-am strigat cum mă voi reveni vreodată pe cheamă și că se poate deplin... am plâns foarte apropia să se odihnească dacă a obosit. A dat din cap, mult în perioada imediat fără să spună nimic... iar în următoare. Eram hotărâtă momentul proză când s-a să merg din nou, așa că scufundat... am zărit ceva făceam exerciții tot timpul. incredibil... Medicii nu-mi interziseseră să merg pe plajă așa încât în Corpul ei se termina cu o coadă albastră, că a unui fiecare zi fratele meu delfin... nu-mi venea să-mi Cristian mă ducea acolo cu o cred ochilor... auzisem mică șaretă cu un cal... desigur și eu de sirene. Mulți Stătea cu mine în timp pescari povesteau despre ele ce eu îmi țineam picioarele și știam că unii dintre ei în valuri, care acționau că un masaj. Într-adevăr, ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură din spatele stâncii, împreună cu delfinii... – Și... ai mai văzut-o de atunci? am întrebat eu. – În acea vară am înotat cu ea și delfinii în fiecare zi. Uneori venea și fratele meu. La scurt timp proză după venirea toamnei, am putut să merg din nou. se învârtă și să sară în jurul Când soarele se Medicilor nu le-a venit să scaunului meu, stropind apropie de asfințit, ne totul în jur. Eram încântată. îndreptarăm și noi spre creadă când au văzut Nu-mi era frică. La un golfuleț. Fratele meu era moment dat, sirena mi-a foarte îngrijorat. Găsise vindecarea mea strâns mâna și mi-a făcut scaunul răsturnat și crezuse semn să vin cu ea, spre că mă trăsese un curent în miraculoasă. Cristian și cu larg... i-am arătat scaunul, larg. La vederea delfinilor și i-am arătat picioarele mele a celor două fete, începu să mine le-am spus celorlalți și am dat neputincioasă din chiuie... s-a aruncat și el în umeri. Ea mi-a arătat cei doi valuri în întâmpinarea doar că am înotat în mare. delfini și m-a tras de pe noastră... i-am arătat cum scaun. Mâinile ei erau înotam cu delfinii și i-am Prin mișcările corpului în puternice dar totuși moi la prezentat-o pe nouă mea atingere. prietenă. apa mării, mușchii coloanei M-am aruncat în valuri A rămas cu totul vertebrale și ai picioarelor s- după ea și cei doi delfini... fermecat la vederea ei... ea l- mi-a arătat cum să-mi mișc a luat de mână și i-a arătat și au întărit și tot organismul a corpul pentru a înainta. Mă lui mișcarea corpului care ținea de mână, iar unul să-l ajute să înainteze mai luptat cu boala... asta a fost 38 dintre delfini a venit și m-a repede. Sirena era acum lăsat să mă spijin pe el. De între noi doi, ținându-ne pe concluzia tuturor... celălalt se sprijinea ea, nouă fiecare de mână... delfinii se mea prietenă... jucau în jurul nostru... ne Nu am reușit să o uit părea rău să ieșim pe țărm. niciodată pe ea, pe prietenă ... Am înotat așa ore în Picioarele îmi păreau acum mea, sirena. Și cred că nici șir... pierdusem noțiunea greoaie și inutile... Cristian nu a uitat-o, căci timpului... sirena nu mă mereu când ne întoarcem pe scăpa din ochi, zâmbea... iar Fratele meu îmi aduse insulă și mergem în golfuleț, delfinii pot să jur că râdeau scaunul, apoi ne urcarăm în el îi lasă flori pe stânca unde și ei bucuroși... șaretă. Ea ne urmărea încă am văzut-o prima oară. Nu știm ce s-a întâmplat cu ea, însă am văzut pe cei doi delfini venind adesea la mal, parcă întrebând de noi... – Ce poveste frumoasă, mătușă Gloria, îți mulțumesc... am zis eu cu o voce somnoroasă. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură colecţii/poveşti cu tâlc/citate 34 Lucă, lucă, libelucă Dimineața singură! Vino’ncoace pe ulucă *** Mada Cazali Taine, Soarele să să Pe umărul meu stâng, buzunarul Umarul inimilor care au inimii... în te’ncălzească te bătut în generații trecute, Mâna Săruturile tale din demult ocrotească… Mă auzeam strigată de Aprind stele în zi și în noapte Fiecare copilărie are Tanti. Atunciștiam că e Pentru totdeauna și încă o zi. tainele ei pe care, ca adulți, momentul când Blânda, Iată pânze – aripi frinte între le scoatem la iveală pentru vaca maronie cu pete albe, ceruri și pămînt! alte generații. era mulsă. Primeam în Zadarnic dăm anunțuri și cănița mea laptele aburind, căutam ucigașii Taina mea… zorile la împrejmuit cu spuma ca o De visuri limpezi. munte, vara, în Carpații dantelă care îmi mângîia Ei se ascund prea bine, noștri ciudați, ca legendele buzele de copil. fractalia negurilor. spuse la foc de tabără. Se ascund în spatele De acolo, alergam pe neputinței lor 39 Dimineața, când aburii lângă căprițele albe și negre Plănuind viitoare sinucideri din văile de lângă Măgura spre pârleazul de pe în stoluri de pescăruși, Branului urcau spre crestele povârnișul plin de tufe cu Aici între ceruri și pămînt. munților verzi-albăstrui, mă afine la care mă opream. Analfabeți în ale viitorului, cocoțam pe una din căpițele Nici un pas mai departe. Nu recunosc dimineața de răsturnate cu o zi înainte mâine când ei, orbiți de într-un vârf de băț, măsline Dincolo, începea taina lumină, verzi-gălbui, pătate cu flori oamenilor mari. Doar la Se vor destrăma. de câmp, nenumărate pe câțiva metri: tranșee adânci tăpșanul de lângă livada cu din timpul celui de-al doilea pruni. război mondial, cum aveam să aflu altcândva la un foc de Sclipiri de rouă tabără, acolo, între Alpii noștri Carpatici, ciudați ca încărcau firele de iarbă – legendele despre oameni care au fost cândva diamante, întâmpinând adevărați. soarele la răsărit și udându- Oameni care, ca și unchii mei, au păstrat povetiri mi tălpile de copil România noastră întreagă. neastâmpărat. Mă bucura mirosul de iarbă la fel ca mirosul de pâine proaspăt scoasă din cuptorul lui Tanti Poeme Mușătescu, sau ca sunetul cosașilor, bărcuțe mici și verzi, care îmi umpleau Simt nedorminda noapte poala rochiței spielhosen. Departe, calatorind în Acolo, îmi plăcea sa fac minele meu ca din început. mici poezii pentru prietenii Iar eu încă aștept dragostea mei, ale caror mișcări le Ca pedeapsă pentru urmăream în marele răstignirea visurilor, laborator al naturii: ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură note de călătorie suedezii și norvegienii se înțeleg între ei. 75% dintre islandezi sunt luterani. Catolicii urmează datorită emigrației irlandeze. 3.500 de persoane au o religie indigenă. Dar... numai 10% dintre locuitori merg la biserică. note de călătorie 35 meu de pat este din Femeile islandeze, la Albania... Colegi de autobuz căsătorie, nu își schimbă Florentin din: Uruguay, Polonia, numele după bărbat, îl Macedonia ș.a.m.d. păstrează pe al lor. Smarandache Veni, vidi, viking Reykjavík a devenit Son, iar la alți scandinavici sen, înseamnă cosmopolit... mulți fiu. Iar un s înaintea acestor cuvinte formează genitivul: La Hostelul Hlemmur, emigranți (incluzând ...(s)son ori ...(s)sen = fiu lui. în Piața Hlemmur din români), în căutare de centrul Reykjavík-ului, muncă, s-au stabilit dormit trei nopți (în total temporar. 40 87$), destul de ieftin. Se vorbește engleză pe De exemplu: Erlendur stradă, te înțelegi cu oricine. Bjorksson = Erlendur, fiul Paisprezece inși în cameră, Nu e nevoie să știi lui Bjork; şi Bjort islandeza... Bjorksdottir = Bjort, fiica lui paturi suprapuse; dar e Bjork, unde dottir = fiica (asemănător cu engleza, liniște, curat, fără gălăgie – daughter [do:tăr]). se vorbește în șoaptă. De Prin buticuri și prin agenții plăteam în dolari, fapt, nici nu stau în cameră: dar primeam restul în krona locală. Cosmopolitismul a plec dimineața cu noaptea-n ajuns în asemenea măsură, încât pe la magazine, chiar și cap și mă întorc seara târziu islandezii get-beget trebuie Fiul lui Erlendur să vorbească engleză pentru din tururi – adorm aburit. a cumpăra – deoarece Bjorksson, al cărui prenume vânzătorii provin dintre Ziua urcăm la cascade, emigranți. este, să zicem, Leifur, se va mergem pe ghețare, intrăm numi: Leifur Erlendsson, iar în peșteri de gheață – și fiica sa, al cărei prenume conversez tot timpul cu este, să zicem Thórdis, se va ceilalți vizitatori. numi: Thórdis Curios că și la hostel Erlendsdottir. De aceea, lucrează un echipaj internațional (recepționiști, Islandeza are cuvinte islandezii își folosesc doar cameriste) din Cehia, comune cu celelalte limbi Suedia, Marea Britanie, scandinave (daneza, suedeza prenumele și niciodată Argentina etc. Ca să nu mai și norvegiana), dar nu se vorbim de turiști! Vecinul înțelege de către acești numele de familie (care este vorbitori. Pe când danezii, patronimic – rezultat după tată). ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură În românește -escu  Margrite I) în anul 1397, înseamnă fiul/fiica lui: Trăiau în clanuri și când Norvegia, Suedia și Petrescu = fiul/fiica lui erau fermieri. Familiile Danemarca se unesc: prin Petre. posedau și sclavi. Nu aveau căsătoria între familia regală La bulgari și ruși, fiul o formațiune statală, însă, norvegiană și cea daneză. O ia numele de familie al din cauza conflictelor care jumătate de mileniu, Islanda tatălui (de exemplu Ivanov), au început să apară între a fost dependență daneză. iar mama și fiica vor avea locuitori, în anul 930 D.C. s- Odată cu trecerea la Biserica numele de familie Ivanova. a instituit o Adunare Reformată (1551) și Marele  (considerată astăzi ca primul Edict (1564) s-a instaurat un Parlament din lume) cod etic sever: pentru Nynorsk (norvegiana denumită Alþingi, în adulter sau incest, femeia veche, numită și landsmål) localitatea Þingvellir, pe era înecată, iar bărbatul este folosită de 10-15% din malul Râulul Öxará, decapitat;pentru vrăjitorii populația Norvegiei, fiind, adunare formată din șefii de erau arși pe rug. alături de bokmål clanuri, ce avea menirea de a (norvegiana cărturărească) rezolva disputele. Apoi, au  folosită de 85-90% din insistat să promulge un populație, o formă sistem legal unitar în toată Din cauza conflictelor standardizată a limbii Islanda. interne dintre clanuri, norvegiene. Regele Norvegiei, în 1262, a profitat pentru a lua insula 41 Limba daneză se învață Adunarea (judecata) se în subordine. Legi în școlile islandeze. ținea în primele două administrative sunt impuse,  săptămâni din luna iulie. În iar ca pedepse: biciuirea, 1778 adunarea s-a mutat la mutilarea, înfierarea, și Conform unor surse, Reykjavík. Pedepsele pedeapsa cu moartea. primii care s-ar fi stabilit în vinovaților erau: amenzi note de călătorie Islanda ar fi fost călugări monetare, exil temporar, irlandezi înainte de anul 700 sau scoaterea permanentă în D.C. afara legii (pentru crime, Alte surse consideră că, violuri, sperjururi). din cauza brutalității regelui Persoanele aflate în lor, grupuri de norvegieni afara legii puteau fi ucise (tribul nordic) au găsit legal de oricine, iar averea refugiu în Islanda, insulă lor era confiscată. nelocuită, începând din anul 870 D.C. atrăgând și celți  din Insulele Britanice. Islandezii s-au Ingólfur Arnarson, un nobil norvegian, s-a așezat creștinat în anul 1.000. pe insulă în 874, chiar pe locul unde astăzi este Biserica a devenit independentă în 1096, odată cu instituirea dijmelor. Reykjavík; el a dat numele Islanda trece sub orașului (patronimul). Coroana daneză (Regina ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură Uriași și Zei. Vikingii erau educați note de călătorie să moară eroic în lupte, însoțiți de femei frumoase (Valkyries) și-atunci vor ajunge în paradis (Valhala). Regele danez, în sec. Vikingii fabricau bere. Poemele folclorice din XIV, ia sub control Islanda. Ei au fondat și colonii norse mitologia nordică au (scandinave vechi) în influențat poeți (de În anul 1550 Groenlanda. exemplu, Snorri Sturluson, Lutheranismul a fost în sec. XIII) și compozitori introdus în Islanda. (Richard Wagner în ciclul Triburile norse au trăit celor patru opere ale sale În 1918, Islanda devine în Scandinavia între anii Der Ring des stat suveran, însă având ca 200-700 D.C., conform Nibelungen/Inelul rege tot pe regele danez. istoricilor, apoi au emigrat Nibelungilor). în Estul Rusiei, Insulele Între 1848, profitând Britanice, Islanda și Iar autori de science- 42 de slăbirea puterii absolute a Groenlanda. fiction s-au inspirat din Monarhiei Daneze, și 1874, povestirile nordice despre Islanda în mod legal își  pitici și elfi (creaturi în obține puterea legislativă, în formă umană, evazive, 1918 suveranitatea, iar în capricioase, cu puteri 1944, la 17 iunie, magice și urechi ascuțite). independența. După mitologia nordică, lumea va fi distrusă de conflicte cosmice dintre  Era vikingilor a durat între anii 800-1.100 D.C. Pe lângă piraterie, s-au ocupat și cu negoțul, vânzând:carne de miel și pește - conservate la acea vreme prin: sărare, afumare, uscare, sau murate;blănuri, piei de animale, lână, fildeș, oase de balenă etc. Importau: argint, arme, condimente, sclavi. ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură cronică de carte 36-41 argheziană, ca în celebrul noastră, Ioan Baba crează cu Victor Rusu „Testament” al vraciului fantezie şi ştiinţă a sugestiei „Cuvintelor potrivite”, „slova lirice admirabile „ficţiuni „Poetul îşi de foc (a inspiraţiei şi trăirii epice”, cum inspirat au spus căleşte cuvintele intense n.n.) şi slova făurită” criticii literari din România ca fierarul” (meşteşugită n.n.). Adică despre înaintaşul său Ioan exact caracteristica Flora, din al căror „sâmbure definitorie a actului de narativ” îşi propune să Volum de versuri creaţie pe care Ioan Baba o desferece valenţele poetice, „Amicus animae dimidium” subliniază transparent, tratând substanţa epică în de Ioan Baba, tipărit în explicit, în memorabilul vers registru expresiv alegoric şi comun cu culegerea de „Poetul îşi căleşte cuvintele parabolic şi conferindu-i versuri „Deschidere” de ca fierarul”, cu care se astfel un considerabil Nedeljko Terzič, include deschide antologica poezie cuantum de semnificant. doar patru distihuri „Aşa este-viceversa”, care Vom remarca, deci, paradoxiste şi un remarcabil are, în mod indiscutabil, şi numeroase alegorii şi „Haiku”, ce probează, o dată valoarea unei edificatoare parabole existenţiale, cu o în plus, reale disponibilităţi ars poetica. Artă poetică a majoră miză ideatică şi şi predilecţia evidentă a unui poet postmodernist şi problematică, precum poetului pentru lirismul „paradoxist”, care ţine „Piramida din grăunţe” (p. concentrat, esenţializat şi înainte de toate, să 9), „Continuarea vieţii” (p. expresia lapidară, sugestivă: evidenţieze capacitatea 14), „Măgarii” (p. 16), 43 „Din palma fetei/Buburuza expresiei de această factură „Baloane extraterestre” (p. zbura – şi/După ea ochii”. de a fi polivalentă, de a nu 23) sau superba alegorie a (p. 5). Exersând frecvent, comunica un singur formidabilului impact al susţinut, o asemenea mesaj/sens, ci două sau mai veritabilei formulă „explozii poetică multe, „Sensul şi Non informaţionale” care ne cronică de carte epigramatică, de lirism Sensul”, în acelaşi timp, cum sublimat, Ioan Baba foarte inspirat şi metamorfozează acest fapt, convingător caligrafiază cu fără să-şi propună chiar, rafinament aluziv autorul: într-o sui-generis emblemă a „Atunci ce mai sunt structurii sale funciare de eu/Călindu-mi singur poet cerebral, reflexiv, care poemele/Între un Sens şi îşi cenzurează cu o acută Non Sens //Ciudată luciditate întregul discurs enunţare/Şi când spun liric şi care îşi construieşte una/şi când spun alta/Eu textul cu totală implicare a mint şi nu mint deloc/aşa inteligenţei sale artistice, este” (p. 6). înscriindu-se prin aceasta sub semnul lui „poeta Asumându-şi cu totală artifex”, a poeţilor care pun preţ şi pe tehnicile poetice, convingere şi încredere pe „meşteşug” şi îmbină armonios, în manieră estetica poeziei postmoderniste şi „paradoxiste”, deloc „minimalistă”, după opinia ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură cărei tuşe cromatice încorporează stări de spirit uşor sesizabile: „Mâinile amurgului/Au cules fructul cronică de carte privirii/Au împrăştiat sămânţa/În numele lor s-a arătat noaptea.//Acum e caldă/Încă mai suflă cuvinte/Creşte-n culoarea zăpezilor/Şi curge-n avalanşe”. marchează regimul cotidian ţinută estetică: „Umbra O menţiune aparte se cuvine pentru cele câteva al fiecăruia dintre noi, speranţei” şi „Nu călcaţi poezii de inspiraţie erotică, lucrate în filigram, cu poezia „Oamenii din cutia frunzele”. Prima poezie rafinament de bijutier de mare fineţe şi respirând oarbă”: „Când o atingi mizează totul pe un învăluitor aerul pur al unor indicibile, paradisiace trăiri, dimineaţa/Cutia fermecată/ imaginar de o expresivă precum, sub toate aspectele, antologica „Insula iubirii”. Cântă/Râde/Plânge//Din concreteţe, pe notaţii cutia ciudată/Cineva mereu investite cu sugestii ale bate în inima lucrurilor anormalului, mutaţiilor //Ştie şi aude totul nefaste, aberante: „Genele /Cine/Unde/Când/Ce/Cum mătură zilnic (frumos vers! * şi De ce//Oamenii nevăzuţi n.n.)/Aerul nociv şi Ioan Baba – un 44 important poet al din cutia oarbă/Traversează îmbăcsit/Iar din pădurile Serbiei şi al marii poezii româneşti şi europene. frontierele vizate//Cu noastre faimoase/Dispar ca lumea-n vorbă/Vorba-n un făcut frunzele//Iezii se lume/Intră prin broasca nasc cu două capete Remacabilul volum de încuiată/Noaptea cu /Sperăm/Să nu” ... „distihuri paradoxiste”, ce acordurile-i ce te- Iar cea de a doua, „Nu poartă titlul-metaforă „În călcaţi frunzele” este un fals ndeamnă/Să pleci călare la pastel înfiorat subiacent de urechea timpului”, de Ioan un persuasiv lirism uşor culcare”. elegiac: „Nu călcaţi Baba, unul dintre cei mai frunzele/Care zboară spre Exegeţi de o frunţile voastre/În toamna importanţi poeţi remarcabilă, incontestabilă care ninge printre valoare au sesizat şi ele/Timpul nostru le-a contemporani de limbă evidenţiat o suită nimicit/Le mai surâd substanţială, semnificativă, amiezile trecătoare/Sunt română din Serbia, a apărut de poeme scrise „în spirit prietenii acestui pământ/Şi ecologist” de către Ioan învie la adierea vântului”. nu cu mult timp în urmă, în Baba şi această observaţie critică îşi dovedeşte justeţea ediţie bilingvă, română şi şi cu prilejul apariţiei volumului de versuri engleză, la prestigioasa recenzat, în care pot fi citite cel puţin două piese de Editură Libertatea din această factură, de o aleasă Panciova, cu sprijinul Secretariatului Provincial De altfel, câteva poezii, pentru Cultură şi Informare precum „Fructoză”, relevă reale disponibilităţi pentru Publică din Voivodina. lirica peisagistică, în ale Textul actualului volum a mai fost publicat, de altfel, ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură „integral şi mai întâi”, după sintetic, concentrat, ce estetică – ori constată că precizarea eminentului, încorporează în paginile sale „după ce [şi-] a pierdut eruditului său prefaţator, bogate, aproape exhaustive încrederea, nu mai are ce să prof. dr. Ion Pachia- date/informaţii piardă”, că «La boul fără Tatomirescu, în „Anuarul de biobibliografice şi minte,/Prostia e în frunte», martie” (Timişoara), în analizează, în ordine că «Nu se scrie violent,/Ci 2009, apoi, în versiunea cronologică, toate volumele cu îndurare ...», că «Alergi, „revăzută” a întregului de versuri scrise şi tipărite apropiindu-te/De fiinţa care volum a fost inclus în până acum de Ioan Baba. s-a îndepărtat», că are sumarul generos al „vestit- Distinsul prefaţator al «Încredere/În neîncredere», masivei lucrări volumului, mare, fără egal fiind totodată „cu plecăciune „Caietele/Cahiers/ cunoscător al istoriei şi salutat [de] cei din comisia Notebooks „Tristan Tzara” – esteticii haiku-ului nipon, de epurări”, pentru că «Vrea „International Publication of „cea mai scurtă formă fixă să ştie/Ce nu trebuie să ştie Contemporary Avangarde de poezie/(micro)poem din ...», pentru că «Treaz tace, Studies”, tomul din anul istoria literaturii dar nu-i mut,/[şi de-i] Beat, 2010. universale”, scrie, între vorbeşte [de] parcă-i surd», Excelenta versiune în altele, despre, „distihurile pentru că «Pesimistul limba engleză a volumului paradoxiste” ale lui Ioan susţine că nu se poate mai „În urechea timpului” de Baba că i-au prilejuit prost/[şi] Optimistul îl Ioan Baba datează din anul autorului „certe realizări convinge că se poate», 2003, i se datorează poetei- estetice”, autorul lor fiind pentru că «Oamenii se ucid 45 anglicist, Gabriela Pachia şi din plin înzestrat, ca „artist din necunoaştere,/La a fost însoţită de o extrem de al cuvântului”, pentru a porunca ălor de se cunosc», semnificativă şi relevantă deveni un „autentic-virtuos pentru că „nu vede la biobibliografică: ... caligraf al celei mai scurte întuneric [şi-şi] pune notă „Meridianul Novi Sad al forme fixe de poezie” şi ne ochelarii”, pentru că «După cronică de carte poeziei europene: Poetul, oferă, apoi, o inteligentă şi subtilă sinteză „conţinutistă” jurnalistul, publicistul, a „ distihurilor paradoxiste”, îmbinîndu-le, integral citate, lexicograful, traducătorul şi editorul Ioan Baba”. Volumul recenzat de într-un singur enunţ amplu, cursiv, coerent ideatic, ce noi beneficiază de un aminteşte de tehnica integratoare de proverbe substanţial, pertinent născocită de Anton Pan, în celebra sa carte de substanţă „ARGUMENT” (- prefaţă paremiologică „Povestea vorbii”: „Eroul liric/epic din n.n.) cu titlul „Ioan Baba ori distihurile paradoxiste ale lui Ioan Baba „caută viitorul, meridianul - Novi Sad al vânzând anii pe amintiri”, „nu strică ipoteza frumoasă poeziei valah-europene”, cu o faptă urâtă” – ceea ce-i lăudabil şi în ultimă instanţă semnat de prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu, text critic scris cu aplicaţie şi pătrunzătoare, strălucită forţă analitică, având structura şi valoarea unui veritabil studiu monografic ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură originalitate, pentru că, în mod indubitabil, poetul Ioan Baba are „darul revelaţiei gnoseologice” cum cronică de carte ar zice cunoscutul şi apreciatul critic literar Paul Aretzu. În această dimensiune de ordinul expresiei poetice se înscriu şi frecventele apeluri la virtuţile expresive ale paradoxului, ale ce decolează,/Nu se pricepe stilistic, prin inventivitatea contrastelor, ale polisemiei să aterizeze» şi pentru că „a şi subtilitatea unor frecvente unor cuvinte, ale unor jocuri umple golul, toarnă din gol”, flexiuni semantice, prin inteligente, subtile şi etc”. elevatele virtuţi/valenţe sugestive de cuvinte, ale „Distihurile reflexive, de profunzime şi o unui ludic grav, de sorginte paradoxiste” ale lui Ioan capacitate sugestivă, existenţialistă, ale Baba ne conving cu forţa revelatoare, aparte, prin (auto)ironiei, ale unei evidenţei că poetul are, într- nenumăratele elemente evidente, veritabile tehnici adevăr, o veritabilă, definitorii, lesne de factură silogistică, ale structurală vocaţie a detectabile/recognoscibile, unor procedee proprii esenţelor şi a expresiei ale artei haiku-ului, întâlnite esteticii literaturii 46 concise, epigramatice, a şi în distihurile lui Ioan absurdului, ale registrului lapidarităţii şi austerităţii şi Baba. parodic etc. După câte se strălucirii gnomice, Această însumare poate lesne sesiza, câteva sapienţiale, de factură programatică de implicaţii dintre tehnicile şi aforistică, apoftegmatică. de ordin estetic este servită modalităţile de expresie Propensiunea adecvat, cu o sobră, austeră semnalate de noi (ludicul, accentuată, obstinată pentru laconismul de ideogramă al expresivitate, de o tehnică parodicul, deconstruirea discursului liric, orientarea statornică, programatică, de surprinzător de productivă a discursului liric, descoperire şi punere în valoare a celor mai adecvate instantaneelor, a prim- (auto)ironia, fragmentarul, tehnici, formule şi mijloace de expresie esenţializată, planurilor, a stop-cadrurilor, accente existenţialiste etc.) eliptică, apropie „distihurile paradoxiste”, cum insistă să a fragmentarului şi, mai sunt proprii esteticii ne convingă prefaţatorul volumului, şi de statutul ales, a decupajelor unor „minimaliste” a poeziei estetic al haiku-ului nipon, nu atât prin „dimensiunile imagini, gesturi şi fapte de postmoderniste, sub al cărei reduse” şi număr de silabe, cât prin rafinamentul viaţă de o părelnică semn amplu integrator banalitate, dar cărora „distihurile paradoxiste” ale talentul viguros, intuiţia de remarcabilului poet român fineţe şi inteligenţa artistică din Serbia, Ioan Baba, pot fi vie, speculativă le conferă, în plasate cu justeţe şi registru simbolic şi argumente de substanţă parabolic, plurale elocvente. semnificaţii nebănuite, inedite, de o pregnantă ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură cartea de pe noptieră 53 teatru îmi pare chiar frumuşel. Îl spui mie ca unui ţăran bătut Vlad Sărătilă prind la faţă şi ochelarii, şi... la cap de soare, de ce l-ai pus pestelca. pe ista cu lumina pe perete. Vino să te naşti! MICU: Nu... nu ştiu,am Poate-a construit vre-un un fel de frică. Cernobâl pe undeva prin Dramă Grecia? SCENA 3 (fragment) PETRE. Hai, măi, că (Aceiaşi plus LALEAUA) mă scoţi din răbdări. Nu ţi- FABIAN: Îţi spun dar am spus eu că vreau să te să nu te superi. văd bărbat? Ş-apoi de cine PETRE: Dau nasul la să te temi, frăţioare? De tăiet. Un apartament de unul pe care nu-l pot ridica FABIAN: (Cu aer de intelectual burlac, dar, doi din genunchi? Tfu, eu filosof. Eventua, citeşte totuşi, fără o dezordine prea mai bine mor decât să stau dintr-un raport ce se aflî mare. O uşă la intrare şi alta în genunchi în faţa cuiva. într-o mapă). Este vorba la dormitor. Anturajul este FABIAN: Hei, fraţi despre o problemă esenţială dominat de un portret al fundureneni, dar ce tot a vieţii – corelaţia dintre alb zeului Apollo cântând din şuşotiţi acolo ca fetele. şi negru, dintre bine şi rău. liră şi având în preajmă Treceţi la masă, am isprăvit. Înţelegi, în rai nu este celebrul arc şi săgeţile. PETRE: Noi?..Iaca noapte, în iad nu este zi. Dar Fabian, cu şorţ, trebăluieşte stăm şi ne uităm la patretu Pământul, s-a gândit Marele în jurul mesei. Fraţii, un pic lu cuscru. Tare frumos! Zeus, este locul, unde 47 surprinşi, studiază ca la MICU: Care cuscru? E lumina şi bezna trebuie să se muzeu interiorul apoi ies în un grec din antichitate. întâlnească. Deci, El, avanscenă. stăpânul luminii, a obligat-o PETRE: Ei şi ce? pe zeiţa nopţii Leto să-i PETRE: Să ştii, Micule, Cuscrul nostru n-are voie să nască un fiu. Aşa s-a născut c-am nimerit. Azi, bem şi fie grec? strălucitul Apollo. Anume răspunsul. Eh, tot mai bine teatru să te porneşti la război şi MICU: N-o fă pe ajungi la nuntă decât să te nebunul. E din mitologie. porneşti la nuntă şi să ajungi… acasă. FABIAN: Trebuie să remarc, tinere, că strălucitul MICU: Îhî, la mâncat şi Apollo ar putea fi ofensat de la băut, încă nu-i nimic un asemenea tratament. El pierdut. Iar eu nu mă pot nu e un grec oarecare, ci bucura. Mă strânge ceva din însuşi Zeul luminii. El este, spate... Nu mi-i bine, frate. dacă vreţi, explicaţia esenţei vieţii pe pământ. PETRE: Iar începi a născoci năzdrăvănii. Ei, ce MICU: Eu...eu nu nu-ţi mai place? Casă are? cunosc prea bine ... Are! Carte are? Are! În genunchi o stat? O stat! De PETRE: (Pe şoptite cântat, o cântat? O cântat! către Micu) Taci, măi, să nu De jiucat o jiucat? O jiucat! ne creadă proşti! Lasă-l mai Omul care cântă şi jioacă bine în sama mea. Nu te uita este bun de mire. Iaca mie că poartă ochelari, amuş ţi-l pune badea pe labe. (Către Fabian)Cumnate, ia să-mi ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură să ştii de la mine că ai haz. Las că eu dator nu rămân. Numai coniac grecesc nu ştiu de unde, da la ultima găină Petrea Fundureanu n- o ajiuns. FABIAN: Nu e un coniac obişnuit, ci unul vrăjit de însăşi Circe, fiica teatru cea cu plete lungi a strălucitului Helios. Are puteri supranaturale. Apollo a devenit puntea PETRE: Chiar am Propun să-l punem pe dinte, dintre zi şi noapte. De atunci degerat oleacă şi n-ar strica încoace în sufletul omului să ne încălzim. căci mă tem c-a îmbătrânit muritor se succed binele şi răul. După zile de paradis de atâta stat la strâmtoare. vin zile de infern, şi invers. Aşa o duce bietul până vine MICU: Mai bine să PETRE: He, bun lucru Tanatos adică Moartea, îi vorbim despre Ilinca, bade! taie o şuviţă de păr de pe cap însurătoarea tare şi-l duce în lumea umbrelor, unde lumina şi întunericul PETRE: Micule, tu n-ai bun!(Servesc fără Micu, care sunt din nou despărţite. Mă deloc răbdare. Iar cu graba întrebi de ce l-am pus pe nici la vădăni nu faci refuză,dând semne vădite de perete? Păi, fiindcă datorită treabă.(Îl bate pe Fabian lui noi ştim ce este bine şi ce complice pe umăr)Nu-i aşa, nervozitate). este rău. Omul pleacă de pe cumnate? Pământ lecuit de prostie, el FABIAN: Adonis al 48 ştie ce este iadul şi ce este nostru respinge nectarul raiul căci le-a trăit aici pe zeilor? amândouă. (Către sală) Voi ştiţi ce e iadul pe pământ? FABIAN: Eh, PETRE: El se gândeşte Dar ştiţi voi ce este raiul pe la o dragoste pierdută într-a pământ? Asta e, şi nu e sinceritate, sinceritate! Dar şaptea. puţin.(Atâta timp cât Fabian vorbeşte Petre, nepricepând tu văd că eşti poet, Petre. FABIAN: S-o caute şi mare lucru, o face pe s-o găsească. Dragostea te paiaţa). PETRE: Dap-cum, ajută să suporţi cruzimea existenţei. Dacă, desigur, PETRE: Mda, eu nu ţăran, cum se zice, liber. facem abstracţie de coniac. mă supăr, dar tot aş vrea să Sus cu el!(Servesc). trecem la ceva mai uşor de... FABIaN: Şi acest frumos Adonis e Micu. FABIAN:...mai uşor de digerat. PETRE: Îhî, fratele PETRE: Măăi, da-i meu. Are liceu la cap. dată dracului grecoaica! FABIAN: Ei bine, cam FABIAN: Care cu peripeţii, dar până la grecoaică? urmă s-au făcut şi prezentările. Acum aş vrea PETRE: Aceea cu gâţe să vă consult într-o mică lungi, care ţi-a dat coniacul. problemă gastronomică: cum credeţi, o găină FABIAN: Aaa, Circe. Ai basarabeană ar putea face casă bună cu un coniac reţinut. Ce fată, dom-le, ce grecesc? Eu aş propune să le oferim şansa unei întâlniri. fată. M-a salvat de multe ori în situaţii grele.(Micu dă semne vădite de PETRE: Ha-Ha, pe nervozitate). şoseaua gâtului! Cumnate, ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură PETRE: nu-i aici nică de spăriet. PETRE: Eu greceşte nu (Entuziasmat)Ştii ceva, hai Trebuie să spui ceva de ştiu, dar şi fără asta pot să-ţi s-o luăm druşcă de frunte la formă: Buna ziua la dau la bot. nunta Ilincăi. Ei, şi a ta, neavoastre, am auzit că aveţi FABIAN: Reîncepe după cum vine. Te o floare care de înflorit povestea cu sacul? pomeneşti că-i pică şi lui înfloreşte da de rodit nu 49 Petrea ceva. Că eu la asta-s rodeşte...La noi în sat PETRE: Se poate şi meşter bun. Tu numai să-i muierile-s cam rele de gură, fără sac. Ascultă-mă pe şopteşti ceva greceşte: Tora- pot să pornească vorbe mine! Dacă Ilinca aduce pe tora, salamalecu, aista-i precum că Ilinca s-a măritat lume un copil, tu ai să-mi Petrea, ca dânsul băiet nu cu unu mut. Dacă păţeşti umbli îmbrobodit cu găseşti în Fundureni. Mai aşa, peurmă poţi să grăieşti pelincile în care a făcut puiul departe las pe mine. un an fără oprire că tot mut pipi. Tot îţi pare şagă? (Visător)Iar mai departe, rămâi. cine ştie, poate plecăm de FABIAN: Ba de data mânuţă şi-mi găsesc ceva de FABIAN: Staţi, staţi asta îmi pari sincer ca un lucru-n Grecia. Ş-oi avea şi puţin. Eu doar n-am zis că buldozer. Dar ştiu că nu vei eu un grec mititel. Că aici n- am de gând să mă însor. avea fericita ocazie. am avut parte. Mi-a spus doctorul că nu voi avea. Şi- (Tăcere penibilă) PETRE: De ce oare? am vrut să-l bat, dar m-am Crezi c-ai să te ascunzi? gândit că, poate, nu PETRE: Cumnate, una Nuuu, de duşmani poţi să te amăgeşte. Da-n Grecia-s din două, eu ori îs surd, ori ascunzi prin buruiene, dar doctori, bree, nu şagă. oleacă sărit. Micule, ia de neamuri nuuu! Numai să aibă cine naşte. Ei, cîrpeşte-mi una la ureche cât poţi tu de tare, poate mi-a FABIAN: Nu se va trece. întâmpla nimic, fiindcă pruncul de care vorbeşti nu MICU: Bade, el n-a se va naşte. cum? Merge? întrebat cel puţin dacă-i vie Ilinca, ori a murit. FABIAN: Poate chiar Va urma azi ai să-i cunoşti farmecele. FABIAN: Ce rost ar Deşi, după mine, nu copiii contează, ci setea, setea de avea? Cred că Ilinca e de eternitate. Cine are un bilet aceeaşi părere. spre Olimp are totul şi lasă-i MICU: (ţipă) Nu-i pe omuleţii de lut să creadă adevărat! Ea n-a uitat nimic! teatru ce vor. Urcuşul, mişcarea e PETRE: Stop, stop, că totul. nu aşa trebuie de căutat PETRE: Gata, gata, nu- drumul. (Către Fabian) Măi, mi mai suci minţile. Mie-mi cârtiţă cu ochelari, nu-ţi ajunge o druşcă bună. Fii pare că te cam întreci cu sănătos (serveşte), dă să te şaga? pup ca să-ţi treacă supărarea FABIAN: Ba din şi hai s-o-ntindem! contra, din toţi trei, numai FABIAN: Ce să- tu te ţii de glume. Vedeam ntindem? că mă tot cumnăţeşti, dar PETRE: Nu ce, da la credeam că-i un fel de a Fundureni, la mireasă o- spune, o... metaforă. Că doar ntindem. Da nu te teme, că eşti poet, nu? ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019

CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură pagina membrului portret literar – traduceri 54-55 Caută-mă traduceri GGaabbrireielalaMMimimi i Boroianu Boroianu Cercami Cercami traducere de Adriana Ceroli Caută-mă-n lacrimă de nor 50 Cercami nei fiori di tiglio În suspinul apei de izvor chCeerpcaamrlainnoellpaialancorimdeaidmi uineia nuvola, Simte-mă în adieri de vânt occhi. Și-n dulceața pusă în cuvânt. Cnereclasmosipoirvoundqi uuen. ruscello, Simte-mă-n parfumul florilor Cseerncatimmii…nemi saottniloi nrumtroorpi pdoel vento În lumina blând-a stelelor. loenntaenlloa!soave dolcezza di una parola. Caută-mă-n umbrele din noapte CSaenutimtăi n-eml prăofumo dei fiori, nella luce sfusa delle stelle. Cercami nelle ombre di notte, cercami nelle pagine sfogliate di un libro, Și în răsfoiri târzii de carte. nella romanza di un tramonto, Caută-mă-n doina înserării nella striscia porporea del orizzonte . În purpuriul de pe dunga zării cercami in ogni verso Caută-mă-n fiecare vers che apre la porta di un altro universo. Ce deschide ușa altui univers. Cercami nei fiori di tiglio Caută-mă-n frunzele de tei che parlano piano dei miei occhi. Ce-ți vorbesc tăcut de ochii mei Cercami ovunque. Caută-mă-n orișicare parte Cercami… ma non troppo lontano! Caută-mă... dar nu prea departe! ANUL VI, serie nouă, nr. 2 (43), 2019