ziar-malini-nr.10

INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFOMALINIINFO INFO INFO INFO INFO INFO INFO INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI Nr. 10 Martie 2011ÎN SLUJBA ,,TEZAURULUI PAŞTELE ÎN BUCOVINA VERDE” Potrivit unui contract de finanţare semnat de Consiliul Judeţean interviu cu inginerul Suceava şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în perioadaCiprian Cimbru, care precede sărbătoarea Învierii Domnului au loc acţiuni în cadrul unuişeful Ocolului Silvic Mălini interesant proiect denumit „PAŞTELE ÎN BUCOVINA”. - Domnule inginer, vă propun ca la începutul discuţiei noas- Proiectul îşi propune dezvoltarea şi consolidarea turismului intern printre să faceţi o scurtă prezentare a instituţiei pe care o conduceţi. sprijinirea promovării produselor specifice şi a tradiţiilor din Bucovina, în mod special prin promovarea obiceiurilor şi tradiţiilor din zonă prilejuite - Ocolul Silvic Mălini gestionează o suprafaţă de 18.350 de marea sărbătoare creştinească a Învierii Domnului.hectare de pădure - pădure proprietate publică a statului român.O parte a acestei suprafeţe, 10.300 hectare, se află în limitele co- Beneficiarii principali sunt 114 unităţi administrativ teritoriale alemunei Mălini, cealaltă parte în limitele comunei Slatina. Iată şi judeţului Suceava, inclusiv comuna Mălini.principalele specii care alcătuiesc pădurile noastre: molid (înproporţie de 34 la sută), brad (32 la sută), fag (32 la sută), paltin Promovarea evenimentului „PAŞTELE ÎN BUCOVINA” se realizează(unu la sută) şi alte specii de esenţă tare (unu la sută). printr-o campanie susţinută pe două posturi de radio naţionale, precum şi în presa scrisă. Ca organizare, Ocolul Silvic Mălini are o structură centrală, cuşapte persoane care lucrează la birou; iar în teren cinci districte, Un moment important l-a constituit participarea Consiliului Judeţeancu câte un şef district şi cinci pădurari (Suha Mare, Nemţişoru, Suceava la Târgul Naţional de Turism, ediţia de primăvară (10-13 martiePoiana Doamnei, Suha Mică - Găineşti şi Ciumârna); precum şi 2011). În cadrul acestei manifestări, evenimentul „PAŞTELE ÎN BUCO-o formaţie de exploatare: un maistru şi şapte muncitori. VINA” a fost promovat prin distribuirea de materiale publicitare: 9.000 hărţi, 30.000 broşuri, 1.500 ouă încondeiate, 3.000 DVD-uri cu un film de prezentare a acţiunilor specifice sărbătorilor pascale în Bucovina. Proiectul „Paştele în Bucovina” se va concretiza printr-o serie de acţiuni care vor avea loc între 17 şi 26 aprilie 2011. Aceste acţiuni vor fi struc- turate în cinci etape: „De Florii în Bucovina”, „Săptămâna patimilor”, „Veniţi de luaţi lumină în Bucovina!”, „Săptămâna luminată în Bucovina!” şi „Plantează copacul tău în Bucovina”. - Profesiunea dumneavoastră şi a oamenilor pe care îi con- potrivit cărora pe valea Suhei Mari şi a Suhei Mici au funcţionat INFORMAŢIE DE ULTIMĂ ORĂduceţi este una frumoasă, dar şi cu răspunderi, cu implicaţii gatere încă de pe vremea când pădurea era proprietatea Mănă-economice, sociale, ecologice. Ce norme stau la baza activităţii stirii Slatina. Este greu de spus dacă, dincolo de a tăia arbori şi LA MĂLINIpersonalului silvic? de a le folosi lemnul, oamenii acelor vremuri făceau ceva pen- FUNCŢIONEAZĂ tru întreţinerea pădurii, pentru sănătatea ei. Dar, după anul - Ca orice domeniu al societăţii, şi cel silvic este condus după 1900, după ce pădurile din zonă au intrat în administrarea UN BIROUlegi, legi generale sau speciale, după regulamente şi instrucţiuni Domeniului Coroanei, lucrurile s-au petrecut în limitele unor NOTARIALde specialitate elaborate de forurile superioare. Dar documentul acţiuni planificate din perspectivă ştiinţifică. De altfel, primulde referinţă pentru activitatea noastră este amenajamentul sil- amenajament silvic al pădurilor noastre a fost alcătuit, după În centrul localităţii Mălini,vic. Amenajamentul silvic este un document ştiinţific, complex, reguli judicioase, moderne, între anii 1903 şi 1905. Sigur, cele într-un spaţiu de la Căminul Cul-cu prevederi pe termen de 10 ani. Pe scurt, un asemenea plan are două războaie mondiale au influenţat gospodărirea fondului tural, funcţionează de puţin timpîn vedere tot ce se va întâmpla cu pădurea de-a lungul unui dece- forestier şi la noi, ca în toate regiunile ţării. După 1945, au fost un birou notarial.niu: volumul tăierilor, cultura pădurii, dinamica vânatului, re- momente, episoade în care pădurea a fost tratată după sfaturilealizarea drumurilor. Totul este analizat şi planificat până la ruşilor sovietici, cu urmări dintre cele mai nedorite. Dar, în Marţi, miercuri şi joi, între oreleunitatea de suprafaţă pe care noi o numim parcelă. timp, lucrurile s-au echilibrat şi pot să spun că acum ne aflăm 9 şi 12, locuitorii comunei noastre într-o situaţie normală, într-o situaţie în care controlăm în pot solicita întocmirea oricărui act - Domnule inginer, în zona noastră, gospodărirea pădurii cunoştinţă de cauză fenomenul şi asigurăm o dezvoltare sănă- notarial – contracte de vânzare-are o istorie îndelungată. Referiţi-vă la câteva momente im- toasă, armonioasă a pădurilor din zona noastră de respons- cumpărare, donaţii, moşteniriportante ale acestei istorii. abilitate. (succesiuni), procuri, legalizări copii acte, legalizări declaraţii - Din păcate, nu dispunem încă de o cercetare sistematică a (continuare în pagina 3) necesare la diferite instituţii.trecutului pădurii din această parte de ţară. Sunt informaţii Doi tineri şi pricepuţi notari, DESCHIZĂTORI DE Primăvara - Bogdan Dumitru Dîmbu şi NicolaeDRUMURI ÎN TURISMUL DE anotimpul Dragoş Apostol, vor asigura ope-SUB CULMEA STÂNIŞOAREI curăţeniei rativ corectitudinea şi legalitatea oricărui act întocmit aici. (continuare în pagina 4) Odată cu primele semne ale Una dintre primele construcţii apărute în zona pe care Existenţa unui birou notarial va o numim satul de vacanţă Pojorâta aparţine familiei Rodica şi primăverii, primăria Mălini a fina- scuti locuitorii comunei Mălini de deplasări la Fălticeni sau Suceava Vasile Cîrjă. lizat toaletarea arborilor de pe mar- şi îi vor ajuta să facă economii de timp şi bani. ginea şoselei principale. Au fost tăiate, strânse şi îndepărtate crengile şi s-au văruit trunchiurile copacilor. De asemenea, au fost curăţate şi Citiţi în pagina 4 văruite podurile şi podeţele. DESTINE ÎN FURTUNA VIEŢII Aceste acţiuni au constituit sem- nalul de începere a curăţeniei de primăvară. Cetăţenii comunei sunt chemaţi să cureţe, eventual să refacă, ATENŢIE LA DRUMURILE DE ŢARINĂ! şanţurile din dreptul gospodăriilor, să îndepărteze iarba uscată, alte Primăria Mălini are în vedere Trebuie manifestată multă grijă executarea unor lucrări la dru- pentru ca în urma lucrărilor agri- resturi vegetale, să strângă hârtiile murile de ţarină: repararea şi cole să nu fie îngustate drumurile nivelarea cu autogrederul, precum de ţarină. Îngustarea acestora ar şi orice alt obiect aruncat pe mar- şi operaţiuni de balastare. conduce la îngreunarea circulaţiei, în ideea că nu ar putea trece un ginea drumului. În legătură cu acest lucru, vehicul pe lângă altul. deţinătorii de utilaje şi atelaje Curăţarea şi înfrumuseţarea agricole, agricultorii în totalitatea De asemenea, se solicită prote- lor sunt rugaţi ca la arat sau dis- jarea şanţurilor de la capetele zonei din dreptul fiecărei cuit să protejeze suprafaţa dru- ogoarelor. Obturarea lor sub orice murilor de ţarină: să păstreze un formă va împiedica scurgerea nor- gospodării sunt operaţiuni minim de distanţă între ogor şi mală a apelor pluviale şi va spori drum şi să nu depoziteze pe pericolul de inundaţie a tradiţionale efectuate de cetăţenii suprafaţa acestuia resturi vegetale suprafeţelor însămânţate. sau lemne. comunei Mălini de-a lungul între- gului an, dar mai cu seamă primă- vara. Sunt gesturi care dovedesc spiri- tul civic al cetăţenilor, vrednicia lor, ambiţia ca localitatea să arate mereu curată, proaspătă, frumoasă. Ca la Mălini!

2 INFO M|LINI „CARTEA NOASTRĂ CU VISE” ÎNVĂŢÂND ABECEDARUL feră de leucemie şi are nevoie de unNESCRIS AL ETICII UMANE tratament deosebit de costisitor. Copii din toată ţara, între care şi ini- Suntem bucuroşi să consemnăm, ţionate de ei şi, de asemenea, dul- moşii şcolari de la Mălini, au con- La Şcoala „Nicolae Labiş” din Comitetului de Părinţi, a directo-în paginile publicaţiei noastre, o fru- ciuri. Şi, pentru ca sărbătoarea să fie fecţionat mărţişoare şi felicitări care Mălini se derulează un interesant rului şcolii, a unor reprezentanţimoasă şi interesantă acţiune a elevi- deplină, copiii au interpretat cân- au fost trimise la Galaţi pentru o ex- program de activităţi care vizează ai comunităţii locale.lor din clasele a II-a „A” şi a IV-a „A” tece adecvate momentului, precum poziţie cu vânzare, organizată la ridicarea calităţii educaţiei pentrudin cadrul Şcolii “Nicolae Labiş” din şi tradiţionala urare „La mulţi ani!” Muzeul de Ştiinţe al oraşului, în sco- copiii din grupul ţintă. Cinci Concret, programul se va desfă-Mălini. pul ajutorării fetiţei bolnave. cadre didactice vor lucra cu 45 de şura pe parcursul a opt luni, mar- Câtă bucurie şi câtă alinare vor fi şcolari în cadrul unor acţiuni re- tie-octombrie 2011, şi va fi Ce s-a întâmplat? În ziua de 1 adus aceşti micuţi generoşi în sufle- Un gest important mai ales prin creative, de consiliere sau forma- alcătuit din ateliere de lectură, şe-martie 2011, în Ziua Mărţişorului, tele femeilor (unele în vârstă, altele semnificaţiile lui sufleteşti, ome- tiv-educative. dinţe de consiliere, excursie, car-copiii din cele două clase au vizitat foarte bolnave) din această unitate neşti, un gest încărcat de bucuria şi naval şi o serbare de 1 iunie.Unitatea de Asistenţă Medico - So- de asistenţă medico – socială! satisfacţia de a participa la salvarea Acest program va concretizacială din vecinătatea şcolii şi au ofe- vieţii unui semen aflat în mare sufe- proiectul „Cartea noastră cu vise”, Cadrele didactice care vor în-rit pacienţilor şi personalului Aşa cum am aflat, aceste acţiuni rinţă. proiect finanţat de Fundaţia soţi elevii în această frumoasă şiaşezământului mărţişoare confecţio- nu sunt întâmplătoare, nu sunt sin- „Soroş” şi implementat prin binevenită aventură sunt profe-nate de ei, precum şi dulciuri. Mare gulare, ele fac parte din proiectul Sigur, trebuie să menţionăm şi „Educaţia 2000+”. soara Viorica Davidel, învăţătoa-şi plăcută surpriză pentru cei care „Alături de semenii noştri”, proiect contribuţia hotărâtoare a învăţătoa- rele Mihaela Andrieş, Maricicaau primit; bucurie şi satisfacţie pen- pentru realizarea căruia se lucrează relor Rodica Ilie şi Liliana Popescu Bugetul cu care pleacă la drum Bârsanu, Rodica Ilie şi Elenatru cei care au dăruit. de mai mult timp. la reuşita acestor acţiuni. Cele două proiectul „ Cartea noastră de vise” Sava. Acţiunea se va desfăşura în cadre didactice, coordonatoare ale este de 11.000 lei (noi). parteneriat cu Centrul Judeţean Încurajaţi de succesul acţiunii lor, De altfel, elevii celor două clase au proiectului „Alături de semenii de Resurse şi Asistenţă Educaţio-şcolarii din cele două clase au reve- participat, în cadrul aceluiaşi pro- noştri”, îşi conduc elevii dincolo de Inaugurarea programului a avut nală Suceava, reprezentat de pro-nit în locul primei fapte la 8 Martie. iect, la o acţiune de amploare naţio- paginile programelor şcolare şi ma- loc marţi, 15 martie 2011, în pre- fesoara psihopedagog MariaDe această dată (unii dintre ei îm- nală. Este vorba de o acţiune cu nualelor şi-i învaţă abecedarul nes- zenţa elevilor din grupul ţintă, a Hancea, şi Comitetul de Părinţi albrăcaţi în costume naţionale) pentru caracter umanitar în sprijinul unei cris al eticii umane, îi învaţă să membrilor Consiliului Elevilor, a şcolii.a oferi doamnelor felicitări confec- fetiţe de clasa a III-a din Galaţi. gândească, să simtă şi să acţioneze cadrelor didactice, a preşedintelui Aceasta, pe numele ei Simona, su- în spaţiul inefabil al celor mai alese sentimente omeneşti. La Şcoala „Nicolae Labiş” din Mălini are loc un proces complex de modernizare. În fotografie se poate observa noua înfăţi- şare a unui pavilion mai vechi. La iniţia- tiva primarului Petru Nistor s-au repartizat fondurile necesare pentru efec- tuarea unei ample lucrări de reparaţie a edificiului, atât în interior, cât şi în exte- rior. În viitor aici va funcţiona unul din atelierele care vor forma mecanici fore- stieri ori lucrători în domeniul turismu- lui.ACŢIUNI COMPLEXE DE MODERNIZARE LA ŞCOALA “NICOLAE LABIŞ” DIN MĂLINI Consiliul Local a aprobat fondurile necesare pentru construirea unui Şcoala de la Mălini a intrat într- briela Gogan, directoarea şcolii, ne- trece la punerea în practică a două centrala termică pe lemne pentru grup sanitar la nivelul exigenţelorun complex proces de modernizare. a vorbit despre impactul acestei lu- programe foarte importante: reabi- încălzirea interioarelor. actuale, realizarea unei instalaţii crări, despre faptul că sunt litarea interioară şi izolarea ter- pentru alimentare cu apă şi conec- În luna ianuarie, în corpul prin- evidente urmările schimbărilor mică exterioară a corpului Cel de-al doilea program va con- tarea la instalaţia de canalizare.cipal au fost schimbate toate uşile care au avut loc, sporirea confortu- principal. sta în izolarea termică a întregii su-şi toate geamurile. Lucrarea a cos- lui termic şi estetic fiind remarcată prafeţe a pereţilor exteriori, Iată un complex de lucrări la fi-tat 78.600 lei (noi), bani primiţi de atât de către elevi, cât şi de cadrele Reabilitarea interioară va presu- precum şi instalarea pe acoperiş a nalul cărora clădirea principală ala Consiliul Judeţean Suceava, în didactice. pune înlocuirea instalaţiei elec- unor panouri solare pentru produ- şcolii va arăta cu totul altfel, în în-urma unei iniţiative a preşedintelui trice, finisarea şi văruirea pereţilor. cerea apei calde. tregul ei, şi va putea primi, în sfâr-Gheorghe Flutur. Profesoara Ga- În perioada următoare se va De asemenea, se va da în funcţiune şit, autorizaţia de funcţionare din Pe lângă toate acestea, recent punct de vedere sanitar. UNIVERSUL CREDINŢEI UNIVERSUL CREDINŢEI UNIVERSUL CREDINŢEI UNIVERSUL CREDINŢEI UNIVERSUL CREDINŢEI BISERICA DIN POIANA MĂRULUI - SEMN AL CREDINŢEI ŞI VREDNICIEI Construcţia se realizează din piatră, cu ziduri retencuiesc şi se pictează interiorul şi, pe anume groase şi bine consolidate. Cel ce conduce lu- spaţii, exteriorul; se construieşte casa praznicală crările este maistrul zidar Iacob Pizamosca, ita- şi se ridică o monumentală cruce dedicată lian de origine, unul dintre cei ce au durat eroilor din zonă căzuţi în luptele pentru patrie. drumuri şi poduri în zonă pe la anii 1907-1912. De asemenea, s-a găsit o soluţie de consolidare Cu excepţia a două turnuri care au fost acoperite a clădirii, de îndepărtare a urmărilor exploziei cu tablă, acoperişul bisericii a fost realizat din din august 1944. În anul 1996 are loc resfinţirea draniţă. Iniţial, interiorul a fost văruit şi zugrăvit. bisericii. Catapeteasma a fost lucrată din stejar şi a fost De specificat că din anul 1994 parohia Poiana sculptată de maistrul Ion Mancaş din Roman, în Mărului s-a desprins de Parohia Văleni - 1942. Stânişoara şi este parohie de sine stătătoare. Lucrările de construcţie şi finisare se încheie Biserica din Poiana Mărului înfruntă vre- în 1942, pe vremea când preot paroh era Ilie Ili- murile ca semn al credinţei şi vredniciei slujito- sei. Sfinţirea bisericii, cu hramul „Sfânta rilor ei, precum şi a enoriaşilor de pe aceste Treime”, are loc la 12 mai 1942, cu participarea frumoase meleaguri. mitropolitului Moldovei şi Sucevei, Irineu Mihălcescu. La acea dată biserica Drum crucial făcea parte din parohia Văleni - Stânişoara. Ion Minulescu Edificiul a avut de suferit în vara lui 1944, când militarii germani au aruncat în aer podul din apropiere: în urma ex- Pe scara sufletului meu ploziei a apărut o fisură longitudinală. M-am întâlnit cu bunul Dumnezeu - Eu coboram mâhnit din conştiinţa mea, În 1963, acoperişul a fost realizat în to- Iar El urca surâzător spre ea… talitate din tablă galvanizată şi tot atunci s-a văruit exteriorul şi s-au vopsit uşile şi ferestrele. Multă vreme, credincioşii din localităţile Piatra fundamentală a fost pusă în 1921. Mai întâi a slujit la biserica din PoianaPoiana Mărului şi Suha erau nevoiţi să parcurgă Locuitorii participă cu însufleţire la ridicarea Mărului preotul Ilie Ilisei, de la sfinţire şi Şi ne-am oprit la jumătatea scăriidistanţe mari pentru a merge la biserică – unii la edificiului. Din păcate, preotul Sălăgeanu se îm-Văleni, alţii la Pâraie. De aceea, preotul Ioan bolnăveşte. Pe de altă parte, fondurile strânse până în 1944. Apoi, până în 1947, ofici- Încrucişându-ne în clipa întâmpinăriiSălăgeanu împărtăşeşte enoriaşilor iniţiativa sa iniţial s-au epuizat, iar construcţia se opreşte.de a construi un lăcaş de închinare la Poiana Lucrările stagnează timp de şapte ani, până ază slujbe aici preotul Gheorghe Vasiliu, Săgeţile perechilor de ochi, ca de-obiceiMărului. când, în 1932, vine ca paroh preotul Corneliu Za- harescu. Acesta organizează un comitet care se iar din iunie 1947 şi până prin anul 1982 - Terenul pentru viitoarea biserică, 93 de ari, a ocupă de strângerea de fonduri şi de reluarea – preot paroh este Ioan Iordăchescu, Ah! ochii Lui cum semănau cu ochii mei!fost cumpărat la 15 mai 1919 de Ion Scutăreanu, construcţiei. Fiecare locuitor oferă din puţinul pe multă vreme el slujind la ambele bisericiGavril Moglan şi Ileana lui Ciuhan de la Gavril care îl are pentru ridicarea lăcaşului de rugăci-Gh. Croitoru şi a fost donat parohiei – pe atunci une. – şi la cea din Văleni, şi la cea din Poianaparohia Văleni-Stânişoara. Mărului. Preotului Iordăchescu îi Pe scara sufletului meu urmează tânărul preot Gheorghiţă Sava. M-am întâlnit din nou cu Dumnezeu - Acum apar iniţiative noi. Se curăţă El cobora solemn din conştiinţa mea pereţii interiori şi exteriori, se înde- părtează tencuiala şi zugrăveala veche, se Iar Eu urcam surâzător spre ea!

INFO M|LINI 3 ÎN SLUJBA ,,TEZAURULUI VERDE” (urmare din pagina 1) - Am înţeles că, în economia celor care întâlnim stejari şi goruni de o plantă foarte rară, foarte frumoasă Inginerul Ciprian Cimbru peste 18.000 de hectare din respon- peste 140 de ani, tei de 120-125 ani, şi înfloreşte în luna mai. s-a născut la Mălini, în ziua - Vorbind despre dezvoltarea pă- sabilitate, aveţi şi elemente cu totul carpeni, frasini şi cireşi de 120-125 de 1 aprilie 1978.durii, vorbim şi despre împăduriri, deosebite, curiozităţi interesante… ani. Tot aici, în pădurea Prisos, La fel, în pădurile de la Dohotarudespre producerea puieţilor. Ce se creşte o plantă foarte rară, cu o şi Valea Colibei, creşte tisa, un ar- A urmat cursurile şcoliiîntreprinde la dumneavoastră din - Aşa este. Un exemplu ar fi pădu- floare încântătoare – se numeşte Pa- bore din genul Taxus (taxus baccata) generale în localitatea natală,această perspectivă? rea Prisos. Aceasta se dezvoltă pe o pucul Doamnei şi face parte din fa- care poate trăi şi 2000 de ani. iar între anii 1992-1996, suprafaţă de 90 hectare, suprafaţă pe milia orhideelor. Cum spuneam, este cursurile Liceului Silvic de la - La nivel naţional, există un mare - La un moment dat, din pădurile Câmpulung Moldovenesc.deficit de puieţi. În ultimii douăzeci de pe valea Suhei Mari, vânătoareade ani s-au tăiat neplanificat păduri s-a soldat cu trofee foarte valoroase. Apoi a studiat la Facultateade pe suprafeţe foarte mari. La fel, Ce ne puteţi spune despre ce se în- de Silvicultură din Suceavaîntre anii 2002 şi 2005, vântul a pro- tâmplă acum în acest domeniu? (1996-2001). În 2006 adus daune considerabile. Bineînţe- susţinut masteratul în dome-les, ne aflăm şi noi în rândul celor - Vânatul şi vânătoarea intră în niul certificării pădurilor.care trebuie să producă puieţi. Dis- continuare în zona noastră de inte-punem de un solar modern şi de res. Pe timpul iernii asigurăm hrană: A lucrat iniţial la Institutulaproximativ 2,5 hectare pepinieră. porumb şi sare pentru mistreţi; fân de Cercetare şi Amenajări Sil-Producem, mai ales, puieţi de molid. şi sare pentru cervide. vice Roman. Din 2002, seÎn 2011 vom mai amenaja ca pepi- află la Ocolul Silvic Mălininieră o suprafaţă de încă 1,2 hectare. Populaţia de mistreţi este într-un unde primeşte atribuţiuni caPentru puieţi de brad, avem o pepi- echilibru stabil, apropiat de optim. şef district (în două rânduri)nieră de 18 ari la Nemţişoru. În ceea ce priveşte cervidele, situaţia şi şef birou fond forestier. nu este mulţumitoare. Oricum, în Ciclul de producere a puieţilor – anul 2011, vom acorda mai multă Din 2009, este şeful Ocolu-solar, pepinieră – este de trei ani. Iar atenţie acestui domeniu. lui Silvic Mălini.noi, la această dată, producem100.000 puieţi într-un asemenea - Ştiu că aveţi preocupări şi în do- ror ce slujesc „tezaurul verde” al ţăriiciclu. meniul turismului. în zona noastră. Trebuie să fim un administrator responsabil, prin di- Desigur, pe lângă producerea puie- - Avem amenajat pentru turism mensiunea şi calitatea lucrărilor deţilor, noi acţionăm pentru efectua- cantonul de la Plai Bătrân, iar uneori regenerare, îngrijire şi conducere area, la nivelul necesarului, a suntem solicitaţi pentru a pune la arborilor, prin promovarea unui ma-lucrărilor de împădurire şi de îngri- dispoziţie cabana de vânătoare de la nagement performant în gestionareajire a pădurilor. Nemţişoru. Cu cabana de la Nemţi- fondului forestier şi valorificarea re- şoru avem planuri interesante. Aici surselor pădurii. - Pădurea se îngrijeşte, creşte, se urmează să aibă loc transformăridezvoltă, dar vine şi momentul tăie- structurale, o adevărată reconstruc- Interviu realizat derii, a recoltării, cum spuneţi dum- ţie. În final, la Nemţişoru vom avea Dumitru AMARIEIneavoastră. Ce şi cât s-a recoltat condiţii foarte bune pentru turismulanul trecut, în 2010, din pădurile cinegetic şi nu numai.gospodărite de Ocolul Silvic Mălini? - Domnule inginer, în finalul dis- - În 2010, din pădurile noastre s-a cuţiei noastre, vă rog să vă referiţi,recoltat, de către agenţii economici pe scurt, la obiectivele principaledin zonă, cantitatea de 98.000 metri pentru 2011.cubi: 62.000 metri cubi răşinoase şi37.000 metri cubi foioase. Valoarea - Toate acţiunile noastre vor ur-materialului recoltat se ridică la mări îngrijirea pădurii, apărarea in-8.400.000 lei (noi). tegrităţii şi sănătăţii acesteia, precum şi întărirea prestigiului tutu- La taifas cu farmacistaSilvoterapia este o străveche me- nilor antibacteriene. Nu trebuie să durerilor de piept şi ca fortifiant pul-todă terapeutică de prevenire şi vin- uităm un lucru – răşina apare în locul monar.decare a bolilor cu ajutorul unde arborele este rănit – este un Ceaiul călduţ din conurile verzi,mugurilor, acelor, mlădiţelor tinere, plasture împotriva uscăciunii şi a pă- băut cu înghiţituri mici – primăvara –conurilor şi răşinilor de conifere. trunderii microorganismelor cicatri- este eficace în dureri de stomac sau înAceastă metodă a fost recunoscută zând rana. Dintre conifere cea mai tratamentul bolilor de inimă.ştiinţific relativ târziu,prin anul 1927, mare cantitate de răşină o produce Fiertura (decoctul) din cucuruz decând a fost integrată într-o disciplină pinul, răşină ce poate fi recoltată prin brad, ţinută în gură, calmează dure-medicală complexă - BALNEOCLI- rezinaj (tăieturi prin care se scurge rile dentare.MATOLOGIA. Leacurile obţinute din răşina în vase colectoare) fără a peri- Tinctura preparată din răşină deconifere au, în primul rând, acţiune clita arborele (un pin bătrân poate da brad şi-a dovedit eficienţa în trata-antibacteriană şi, în al mentul numeroase-doilea rând, sunt un lor afecţiuniimens rezervor de nu- gastroenterologice,trienţi. De aceea, gama circulaţie periferică deficitară, anemie,SILVOTERAPIAafecţiunilor ce răspundla acest tip de tratament gripă, boli pulmo-este foarte vastă, de la nare, reumatismale, Un copac al sănătăţii - pinulafecţiuni pulmonare până la cele der- 1kg răşină recoltată). Răşina purifi- nevroze, anorexie (lipsa poftei dematologice, neurologice, digestive, cată având consistenţa mierii poartă mâncare). Tinctura poate fi preparată de conifere au acţiune antiinflama- nică pot fi atenuate cu o baie caldă în toare şi antiseptică la nivelul căilor care se pune un decoct din 7 linguri dereumatismale. Administrarea trata- numele de terebentină, iar produsul astfel: în 20 de linguri alcool de 70 respiratorii. În farmacii se găsesc pro- ace de pin care se fierb în 2 litri de duse din conifere. Dat fiind faptul că apă, iar după 15 minute se strecoară.mentelor poate fi internă (infuzii, de- care rămâne după distilare este cu- grade se pun 4 linguri de răşină. Se în această perioadă ne confruntăm cu Pentru masaj se poate folosi uleiul o creştere a numărului de viroze res- eteric de pin: 25 picături + 50 ml uleicocturi, macerate, siropuri, uleiuri noscut sub numele de colofoniu sau macerează 5 zile, se strecoară, se păs- piratorii însoţite de tuse, vă recomand de măsline. Se masează ceafa, braţele, ceaiul antitusiv produs de „Alevia”, ce tălpile timp de 7-10 zile la rând.eterice, tincturi) sau externă (băi, sacâz. trează în sticle mici (brune) şi se ad- are în compoziţie muguri de pin, pat- lagină, sovârf, fenicul, cimbrişor, tei, Mugurii, scoarţa, răşina de molidcomprese, cataplasme, masaj). Băile Terebentina este mult utilizată în ministrează 20 picături diluate în 100 lemn dulce, soc, muşeţel, ghimbir. sunt bogate în tanin, vitamina C, ule- Este eficace atât în tusea seacă cât şi iuri eterice şi au acţiune depurativăcu produse din conifere sunt indicate industria medicamentelor (şi nu ml apă de trei ori pe zi, timp de şase în cea productivă. Pinul este revigo- excelentă, antiseptică şi cicatrizantă. rant şi dezinfectant.în nevralgii de orice natură. numai), la prepararea diverselor un- săptămâni. Farmacistă Teodora PLĂCINTĂ Nevrozele astenice, oboseala cro-Acele tinere de brad recoltate în pe- guente, soluţii pentru frecţii, masaj. Din răşinile de conifere (dar şi dinrioada noiembrie-martie au o canti- Din bătrâni s-au transmis, din gene- ramurile tinere) se obţin uleiuri esen-tate ridicată de vitamina C. raţie în generaţie, diferite combinaţii, ţiale care, de asemenea, sunt foarteDin mugurii de brad se poate pre- produse, alifii(iruri) ce au la bază şi mult utilizate în scop terapeutic.para (la domiciliu) un sirop (cu zahăr, răşinile de conifere. În unele zone ale În tusea însoţită de secreţie abun-de preferat zahăr brun) la cald sau la Moldovei, răşina se combină cu ceară dentă mucopurulentă se recomandărece (prin macerare 7-10 zile; un strat de albine, unt proaspăt de oaie, scrum (şi) inhalaţii (aerosoli) cu următorulde muguri de brad spălaţi, zvântaţi, de copită de cal şi coajă de lemn dulce amestec: se iau cantităţi egale de uleiun strat de zahăr, în borcane de sticlă, plămădite în rachiu (7-10 zile), apoi de brad, ulei de pin şi ulei de molid,de preferat verde). fierte până la obţinerea unui ir mira- din acest amestec se pun câteva pică- UN NOU CABINET STOMATOLOGICSiropul obţinut astfel (nu prin fier- culos(unguent). turi într-un vas emailat sau sticlă ter-bere) are culoarea galben-verzuie şi În această „bază” pot fi încorporate morezistentă în care se află apăeste foarte aromat. După macerare, se extracte de coada şoricelului, muşeţel, fierbinte şi se inspiră vaporii degajaţi Recent s-a deschis, la Mălini, un nou cabinet stomatologic. Se nu- meşte „Malident” şi va funcţiona în apropierea centrului localităţii, pestoarce prin tifon, se păstrează în sti- rostopască, sunătoare. După solidifi- (capul fiind acoperit cu un prosop sau strada Principală, la nr. 209. Din informaţiile pe care le avem, aici va lucra doctoriţa Sandu Dalia, care va efectua extracţii dentare prin mij-cle etanş închise, la rece. Acest sirop care, se păstrează la rece. Aceste o basma de lână) circa 10-20 minute; loace moderne, estetică dentară, bijuterii dentare, proteze totale sau subtotale şi lucrări ceramice. Program de lucru: luni, miercuri şi vineripoate fi combinat (sau nu) cu propo- „iruri” pot fi aplicate pe frunze de aspirarea făcându-se alternativ pe nas – de la 7.30 la 14.30; marţi şi joi - de la 13.30 la 19; iar sâmbătă - de la 10 la 15. Pentru programări şi alte informaţii puteţi folosi numărul delis, echinaceea, extract de patlagină, varză (crude, proaspete), iar cu aces- şi gură. Dacă aveţi un ten sensibil telefon fix 0230/210.929 şi numerele de telefon mobil 0765.720.359 şi 0745.331.164.extract de lemn dulce etc. În farmacii tea se „oblojesc” rănile (dermatolo- acesta poate fi acoperit cu o cremăse găsesc aceste combinaţii mai sus gice), „junghiurile” articulare, „bubele grasă înainte de a face inhalaţiile. Im-enumerate. rele”, zgaibele. portant este ca aerosolii să fie practi-Răşinile de conifere (brad, pin, Ceaiurile şi siropurile din ramurile caţi seara înainte de culcare pentru amolid) sunt cunoscute datorită acţiu- tinere se folosesc în tratamentul tusei, nu mai ieşi la aer rece. Aceste uleiuri

4 INFO M|LINIDESCHIZĂTORI DE DRUMURI ÎN TURISMUL DE SUB CULMEA STÂNIŞOAREI Una dintre primele construcţii Un salon amenajat simplu, elegant, cu bun gustapărute în zona pe care o numimsatul de vacanţă Pojorâta aparţine desăvârşite. Domnul Cârjă susţine că dacă ar Dormitorul albastrufamiliei Rodica şi Vasile Cîrjă. După ani de activitate neîntre- fi să mai construiască o asemenea clădire ar proceda într-un mod milia Cârjă face o treabă foarte deschizători de drumuri în ale turis- Clădirea a fost terminată în 2003 ruptă, serviciile oferite de familia diferit, experienţa oferindu-i soluţii bună, activitatea dumnealor Vasile mului în zona noastră, aici, sub Cul-cu scopul declarat de a fi folosită Cîrjă au devenit cunoscute şi apreci- noi, mai interesante. Sigur, întot- şi Rodica fiind una de pionierat, de mea Stânişoarei.pentru turism. Aşezată pe un loc ate. Aşa că aici vin şi revin turişti deauna există loc de mai bine. Cufoarte bine ales, construcţia s-a din Iaşi , Botoşani, Fălticeni şi chiar toate acestea, se poate spune că fa-dovedit a fi una cochetă, caldă, din străinătate.primitoare. Cele două saloane de laparter şi cele cinci dormitoare de laetaj sunt mobilate şi utilate cu in-spiraţie şi bun gust, asigurând unconfort deplin. Proprietarii au adoptat un tip deturism în care oaspeţii să se simtăca la ei acasă. Adică gazdele oferăspaţii de cazare şi condiţii pentru caturiştii să-şi gătească singuri hrana:bucătărie complet utilată, tacâmuri,veselă, aragaz, trei frigidere, iarafară au la dispoziţie un grătar.Casa este pregătită să primeascăoaspeţi atât vara, cât şi iarna. Pelângă bunul gust cu care au fost re-alizate interioarele, la Casa Cîrjămai există o notă cu totul evidentă,notă dată de ordinea şi curăţeniaDestine CRONICA UNEI FAMILII în MONDIALIZATE ŞI TRISTE furtuna vara. Dar decât deloc, mai bine demersurile necesare pentru a le nav, aproape incapabil să vieţii aşa!” lua cu el în America. Din nou un muncească, şi Vasile. Bătrâna le moment greu pentru familia face mâncare, le spală, are grijă de Ceea ce veţi citi sub acest titlu ar S-a luptat cu zădărniciile vieţii în Tataru, din nou o încercare drama- ei.putea părea o ficţiune, ar putea fiecare zi şi a ajuns să-şi vadă tică. Le dai, pleacă, dar unde ajung,părea rolul imaginaţiei unui ro- băiatul însurat, la casa lui. Mai ce se va întâmpla cu ele? Refuzi Dar din nou loveşte destinulmancier, a unui autor dramatic. greu, mai uşor, Ionel şi Milixina, oferta, dar ce viitor vor avea aici, neîndurător. În condiţii neeluci-Dar nu este aşa! Autorul întâm- soţia lui, şi-au încropit o într-o familie atât de numeroasă şi date, se îneacă Vasile. Nimeni nuplărilor pe care le veţi afla este gospodărie: o căsuţă, un grajd, atât de săracă. ştie ce s-a întâmplat şi cum se ex-viaţa. acareturi. Împreună, au adus pe plică faptul că un om tânăr se lume 12 copii. Greu de întreţinut 12 Până la urmă, fetiţele au plecat şi îneacă în apa adâncă de doar câţiva Fiecare om are viaţa lui, are suflete! Îi mai ajuta şi ţaţa Vârvara, multă vreme nu s-a ştiut mare centimetri.povestea vieţii lui: un şir de întâm- după puterile sale. Viaţa avea să fie lucru despre ele.plări dorite sau nedorite, plăcute Însă vremea nu se opreşte nicio-sau neplăcute, fericite sau ne- Cele cinci surori Tataru, din Văleni - Stânişoara, România, dată. Ionel, grav bolnav, face crize O viaţă ca o dramă:fericite – tot ceea ce alcătuieşte flu- trăiesc fericite visul american cumplite mai ales după ce consumă Vârvara Tataru, 92 de aniviul tumultuos al unui destin. alcool. Probabil, cuprins de o astfelImportant este să rezişti încer- neîndurătoare cu familia lor: Milix- Odată cu cele cinci copile, doc- de criză, cade peste focul din coliba Elena este doctor veterinar, Lu-cărilor. Să rezişti şi să ina se stinge de tânără şi lasă în torul Cornifild a luat şi o femeie de mamei lui. Vârvara îl găseşte în miniţa este ziaristă, iar Adriana estesupravieţuieşti. urma ei 12 copii, unii cu vârste la căminul de copii unde se aflau flăcări, încearcă să-l salveze,dar în ultimul an de studiu la un între 2 şi 5 anişori. acestea. Ea a avut grijă de fetiţe, prea târziu: în câteva ore se stinge şi colegiu. Despre un om care a rezistat tu- acolo în Michigan, în casa doctoru- Ionel.turor încercărilor pe care viaţa i le- - Vai, mare nenorocire, mare lui Cornifild, timp de şapte ani de Aflând că sunt sănătoase, că tră-a adus în faţă vom vorbi în cele ce durere – îşi aminteşte ţaţa Vârvara. zile. Şi iat-o pe Vârvara Tataru singură iesc în condiţii deosebite şi căurmează. Despre destinul unui om Adriana, care abia învăţase să vor- pe lume. Dar un spirit bun o în- fiecare are o perspectivă profesio-şi, implicit, despre drama multiplă bească îl ruga pe preot: „Părinte n- Viaţa merge înainte, iar Vârvara treţine, o plută nevăzută o duce pe nală sigură, nu putem să nu neşi dureros de adevărată a unei o lua pe mama! Las-o pe mama trebuie să-şi ajute fiul, să-şi ajute valurile vieţii. În fiecare zi pe drum, gândim la cel care le-a luat dinfamilii. acasă!” Mă mir că nu am murit şi ceilalţi şapte nepoţi. Nu trec mulţi la o nepoată, la o cunoştinţă, la o Văleni şi le-a dus spre bine, spre eu atunci. Dar Dumnezeu mi-a dat ani şi o nouă nenorocire se abate prietenă. În fiecare sărbătoare, la frumos, spre împlinire. Ce suflet are Vârvara Tataru a împlinit zilele putere ca să trăiesc. Să pot să-i ajut. asupra familiei Tataru: moare fără biserică. Se dovedeşte a fi o femeie acel om! Ce generos poate fi! Şi câttrecute 92 de ani. S-a născut la 8 Să-i văd oleacă mai răsăriţi… cauze cunoscute unul dintre băieţi, puternică, vrednică, iar unul dintre de mult îi poate iubi pe semenii săi!martie 1919, în localitatea Pipirig, Gheorghe. darurile sale nepreţuite pare a fi Ne aflăm în faţa unei opere cu ade-judeţul Neamţ, într-o familie relativ Despre drama familiei Tataru s-a simţul umorului. vărat umane, incredibil de umane!numeroasă şi săracă. Când i-a venit aflat peste tot. Până la urmă, cinci - A mâncat la mine, îşi aminteştevremea s-a măritat, a făcut un fetiţe, cele mai mici ca vârstă: Vârvara, şi a plecat cu Ioana, sora - Ei, dragul mamei, îmi spune Vârvara Tataru a trăit intens 92copil, dar căsătoria nu a rezistat Gabriela, Maria (Marinica), Adri- lui, să facă lemne. Nu ştiu cum a adesea ţaţa Vârvara, dacă nu-i cum de ani, mai mult greu decât uşor.mult timp. După o vreme, l-a ana, Luminiţa şi Elena, au ajuns la fost, că numai a murit. trebuie, îi bine aşa cum este. N-a Dispariţia unora dintre cei dragi şicunoscut pe Alexandru Tataru. Şi-a un cămin de copii, în întreţinerea fost uşor, dar uite că am trăit până apropiaţi, mai întâi a lui Alexandru,luat copilul de mână şi a trecut statului. În timp, şi starea sănătăţii lui amu! Parcă nu aş vrea să mor până apoi moartea zguduitoare a Mili-muntele pentru a veni după noul ei Ionel se agravează. Totuşi, copii nu le văd pe fetele din America. xinei, a lui Gheorghe, a lui Vasile şisoţ, la Văleni. Alexandru l-a adop- Dar despre soarta acestor fetiţe cresc. Două fete, Ioana şi Milica, a lui Ionel, i-a marcat, desigur, dra-tat pe fiul ei, pe Ionel. Au trăit într- mai află şi un cetăţean american, se căsătoresc. Lumina pe care o aşteaptă ţaţa matic existenţa, până la disperare.o căsuţă de doar câţiva metri Robert Cornifild, medic în statul Vârvara există ca atare. Cele cinci Totuşi, nu a capitulat. S-a ridicatpătraţi, căsuţă din care sărăcia nu a Michigan, undeva în nord-vestul Petru, Ionuţ şi Mihaela pleacă fete, adoptate de doctorul american, din acele grozăvii ale vieţii şi a merslipsit niciodată. La un moment dat, Statelor Unite ale Americii. Face la lucru în Italia. Rămân în au crescut frumos, şi-au ales profe- mai departe. A avut mare credinţă,Alexandru s-a îmbolnăvit, iar boala apropierea Vârvarei Ionel, bol- siunile potrivite şi privesc încreză- mare încredere şi mare speranţă.avea să-i aducă sfârşitul. A fost o toare, optimiste la viitor. Cea mai Cum mai are şi acum când aşteaptălovitură cumplită: s-a trezit sin- mare, Marinica, este ofiţer al ar- să-şi vadă nepoatele din America,gură, într-un loc străin, fără un matei Statelor Unite ale Americii, nepoata şi nepoţii din Italia. Până lavenit sigur şi cu un copil de crescut. s-a căsătorit şi are un copil. Alături urmă, vorbim de o familie împrăşti-Dar, de dragul copilului, de dragul de soţul său, execută misiuni de ată în toată lumea. O familie mon-vieţii a trebuit să continue. A lucrat luptă în Irak. dializată, cum ar spune un sociolog.prin sat „ cu ziua”, iar de la un Mondializată şi foarte tristă…punct a primit o pensie de urmaş. Din informaţiile pe care le are sora lor, Milica, Gabriela a absolvit Dumitru AMARIEI „Nu mare lucru – spune ţaţa Vâr- un colegiu de istorie-geografie, Redactor: Dumitru Amariei Procesare texte: Ionela Panţiru Tehnoredactare: Răzvan Guzu Tipografia CELESTIN - Suceava