Testamentul filozofic vol I,autor Mihai Gane

condamnare a lui Gheorghiu. Acceptabile. Urmează să maimultiplic și alte documente pentru ca imediat ce voi aveaautomobilul, să mă deplasez în scopul de a repara tot ce astricat ”meduza gorgonă” în războiul meu cu TICĂLOȘII șipentru a tenta intrarea mea într-un climat de liniște și calmprofesional, etic și deontologic. Am stat mai bine de o oră cufata. Are treizeci de ani și trăiește singură. Își așteaptă sora maimică și cumnatul, stabiliți la Bistrița. Au și apărut, de altfel, iareu am plecat la IMF unde am stat puțin cu profesorulTeodorovici. Mi-a dat referatele și lucrarea însoțite de nișterecomandări ale șefului de lucrări de la catedra de fiziologie decare voi ține cont neapărat. Mi-a propus publicarea lucrării înopt pagini de revistă, revista Medico Chirurgicală din Iași. Eui-am vorbit și despre intenția mea de a face o monografie pecare să o predau Editurii Medicale. Referatul era măgulitor.Tonul serios, oficial chiar. „Apreciem că tehnica folosită deautor, precum și experiența sa merită din plin a fi cunoscută decătre medicii practicieni din toate specialitățile și extinsă încadrul unor nuclee sau centre de cercetare și terapie”. Suntfoarte mulțumit. Revista nu a apărut încă. Lipsește cleiul pentrucopertă. Ce chestie. L-am condus pe profesor la o ședință. Înușa amfiteatrului de la catedra de științe sociale, mi-a prezentatcâteva personalități ale Institutului de Medicină și Farmacie,IMF Iași. Profesori, conferențiari, șefi de lucrări. La unmoment dat, cineva m-a salutat și zâmbit scoțându-și pălăria.Era domnul rector. Profesorul Scripcaru. Ce om minunat, amgândit! Eram foarte emoționat. Abia aștept să am mașină. Sămă deplasez la Galați pentru a demara procedura de trimitere adosarului „Iftimie Anica” la Iași. Voi cere reconsiderareacazului în lumina punctului de vedere a lui Mondor asupraperitonitelor. „Tratamentul chirurgical aplicat în prima zi poatesalva bolnavul, din a doua zi dă șanse, iar din a treia zi, totuleste pierdut”. Pacienta de la Tecuci – Galați, a fost ținută cudiagnosticul de peritonită nouă zile de la debut. Purtată prinalte servicii și trimisă la mine în stare foarte gravă. O peritonitădeclanșată de un avort autoprovocat empiric. În fața unei 350

peritonite de nouă zile nu puteam face altceva decât să aplic undrenaj peritoneal și să recomand antibioterapie pentru infecțiaparietală. Șefii mei ierarhici au tergiversat trimiterea cazului laun eșalon superior până la deprecierea sa cu scopul de a-lrepartiza mie într-o gardă. Îmi amintesc de cuvinteleprofesorului Stăncescu de la Spitalul Republican Fundeni dinBucurești. Era seară, eram cu Livia, eram numai noi trei. –Domnule profesor Stăncescu! i-am zis emoționat. Este posibilca unul sau mai mulți colegi să omoare un bolnav numai șinumai cu scopul de a compromite un coleg incomod partiduluiși securității? Este posibil să o facă la comandă sau pentru a seremarca în fața partidului si a organelor de securitate? Esteposibil ca medicul să devină mai criminal decât criminalul dedrept comun, punând la baza crimei sale exercițiul și experiențaștiințifică? Vă rog să-mi răspundeți numai printr-o mișcare acapului, poate ne înregistrează cineva fără să știm. Răspunsulprofesorului Stăncescu a fost pentru noi atunci istorie. O istoriea medicinii și chirurgiei românești din ”epoca de aur”. Avorbit. A vorbit ca și cum s-ar fi adresat unui microfonnevăzut. – Da! Doctore. Bineînțeles! Apoi a adăugat. –Păzește-ți bine pacienții, păzește-i bine, chiar și după externare.Am mers la contravizită. L-am însoțit pe profesor prin saloaneși la Reanimare. Am urmărit bolnavii operați după ce s-a făcutlista recomandărilor radiologice și de investigații paraclinice abolnavilor și s-a întocmit programul operator. Ne-am retras cuprofesorul Strat în sala de pansamente de la etajul doi. Aici amîntocmit lista de operații și echipele operatorii. Spre marea meauimire, doctorul Veisa m-a rugat să-l ajut mâine la efectuareaprogramului său de operații. Înainte de asta, l-am auzit cuminvitase studenții să asiste la operația unui caz de apendicită laun pacient tânăr cu hemiplegie în anestezie locală. Pentru minea fost un șoc. Cred că sunt cunoscut în clinică din punct devedere al activității mele științifice, publicistice și teoreticeprofesionale după dialogurile mai lungi sau mai scurte pediverse probleme de patologie și terapeutică, dar mareacaracteristică pentru un chirurg o constituie manualitatea sa. 351

Tehnicitatea, cum s-ar spune. Aceasta, deoarece actulchirurgical presupune manualitate și tehnicitate. Eu am tracpână la incizie. După incizie, operația mă absoarbe cu totul.Operând, sunt în elementul meu. Mâine, va fi botezul focului.Voi intra în plagă ca specialist cu experiență, într-o clinicăuniversitară de prim rang și de tradiție. Voi opera într-o clinicăde prestigiu. În afară de mine, nimeni nu realizează aceasta înmaniera descrisă. Va fi un precedent, totuși. Asta pentru căpresimt că după acest eveniment voi fi solicitat mereu săoperez, iar asta nu-mi convine în acest moment. Eu doresc săasist la programul profesorului. De pe margine, însă. A măbloca într-o sală de operație cu altcineva, nu-mi surâde ideea.Voi fi nevoit să-mi aduc pacienți de la Tecuci. Cel puțin săoperez eu cazurile mele. O să văd eu ce voi face pe parcurs.Am războiul meu și nu pot să mă dispersez. Ținta mea estedistrugerea „gorgonelor sanitare comuniste”. Nu mă potîndepărta de acest ideal propus. Doamne ajută-mă! Ajută-măDoamne mâine. Mâine și întotdeauna.15 decembrie 1989. După raportul de gardă am stat lasecretariat și am cochetat cu doamna Viorica, secretara. Lasecretariat, mereu vine cineva în vizită. Mai ales studenții șistagiarii. Mi-a vorbit despre doctorița proaspăt plecată la BaiaMare. Luminița. Sâmbătă se întoarce. Dar eu voi fi plecat. Casă fiu sincer, nu sunt amator de experiențe erotice. Mai ales cudoctorițe. Mă gândeam la lucrarea mea. ProfesorulTeodorovici, mi-a propus să o public în revistă unde îmirezerva opt pagini. Apoi, referatul catedrei de fiziologie, referatcare mă umple de mulțumire. Mă gândesc la dușmanii mei.Unde sunt „gorgonele”? Unde sunt jegurile sanitare caredeclanșaseră un Comitet al Oamenilor Muncii, din care făceaparte și șeful garajului de autosanitare, un analfabet cu studiielementare, tovarășul Negrea și care declarase lucrările meleștiințifice mostre de incompetență profesională. Mă gândeam laAlexis Carrel, nevoit să părăsească Franța, Franța care a datlumii întregi comunismul, iar în SUA, acest minunat chirurg apus bazele Institutului Rockefeller. Mă gândeam deci la 352

dușmanii mei. Cât de departe sunt ticăloșii. Voi multiplicareferatul. Voi aștepta revista „Ateneu” în care s-a și publicat unarticol despre cercetările mele științifice. Am să comunic totulprocurorului șef al județului Galați. Mă voi pregăti pentru oîntrevedere cu Ministrul Sănătății. Deodată, mi-am adus amintecă sunt pe programul operator. Am alergat la sala trei. DoctorulVeisa se spăla. Mă căutase, la rândul său. Mi-am îmbrăcatbluza. Bluza mea albastră și boneta. Am început să mă spăl pemâini. Elegant, fără să stropesc, convins că fiecare mișcare de-a mea, era supravegheată și monitorizată. Doctorul Veisa așezacâmpurile. Făcuse puncția lombară. Anestezia rachidiană.Folosise un ac montat pe o seringă de cinci centimetri cubi.Instrumentele și câmpurile le manevra fără mânuși. În sfârșit, aîmbrăcat și mânușile. Pe mâna stângă, a mai pus o mănușă debumbac. A dublat-o pe cea de cauciuc cu bumbac. Am observataceastă manieră și la profesor, și la conferențiar. Am îmbrăcatși eu mănușile, minus bumbacul. Am luat poziție în fațabătrânului chirurg și l-am ajutat la o hernie inghinală. Amconstatat că nu o execută ca mine. Era mai greoi, lucra cu maipuțină acuratețe. Aceste constatări m-au umplut de plăcere.Apoi, am schimbat rolurile. Mi-a dat să execut o apendicităcronică. M-a rugat să fac anestezia. Am efectuat-o în manieramea. Cu acul detașat. Cu eleganță. Am izolat câmpul operatorși am efectuat incizia. – Mică! mi-a șoptit. Să fie mică... Înasta consta reputația sa. M-am lămurit. Dacă este dominat de oasemenea concepție chirurgicală, păcat că a îmbătrânit închirurgie. Am efectuat operația în tipicul meu. Cu gesturipuține, cu eleganță și eficiență. Luxarea în plagă a organului,ligatura mezoului, a bazei de implantare, bursa seroasei,rezecția și înfundarea bontului restant cu mezoplastie. Ligaturacu ață nu cu catgut. Am amintit că prima înfundare a făcut-oMurfhy și faptul că prost executată, dă peritonita secundarăpostoperatorie severă. Bomba lui Murphy. Cea care a stârnitmulte controverse. Și tot așa explicând, am închis plaga și ampansat totul. În particular, l-am asigurat pe acest chirurg primarcă eu am venit în această clinică să învăț, nu să câștig bani. A 353

urmat doctorul Georgescu. O asistentă tânără rugase profesorulsă fie operată de către acesta. M-a solicitat să-l ajut. Amacceptat cu plăcere. Se pare că în clinică lumea se convinsese șide manualitatea mea. Veniseră și studenții. Intr-adins lucramelegant. Făceam nodurile în manieră Pauche iar foarfeca, oțineam în mâna dreaptă în timp ce efectuam ligaturile și tăiamfirul într-un anumit fel care aducea a spectacol. Știu că suntîndemânatic că sunt înzestrat cu manualitate că în alte condițiide repartizare puteam deveni un mare chirurg, dar oarecercetările mele ar mai fi existat? Eu pot să fac, în paralelmulte lucruri, mai mult în medicină decât ca un simplu chirurgmanualist. Am discutat cu doctorul Georgescu care este un dur.Îl luase pe bătrân în focuri. – Ești cel mai mare escroc! îi zicearâzând. Faptul că te-ai născut cu 50 de ani mai devreme camine nu este o calitate. Iar bătrânul îi răspundea pe loc. – Danici la tine că ești mai tânăr. La vârsta ta, am operat mai multca tine la aceeași vârstă. Maestrul vostru vă ține departe de salade operații... Doctorul Veisa pleca supărat. Eu m-am îmbrăcatși am plecat la secretară. Era și o studentă acolo, Meda și oasistentă, Liliana. Două gâsculițe insignifiante. Am pălăvrăgitpuțin și am plecat cu asistenta. În fața institutului de medicinăi-am propus să mai rămână. – Imposibil! mi-a răspuns. Tataeste un tiran. – Regret. I-am răspuns și am plecat să mănânc larestaurant. Prânz sărac. Nu se găsește nimic de mâncare înoraș. La ora unu, m-am prezenta la atelierul de ochelari.Riginela era acolo. Am scos referatul și i l-am dat pentrumultiplicarea alături, la xerox. S-a rezolvat imediat. Nu-mivenea să plec. Îmi place această femeie. Seamănă mult cuLivia. Firește, nu este atât de frumoasă și nici aerisită, dar îmiamintește de ea și mă relaxează. M-a invitat în spațiulproductiv, cum s-ar zice. Este caustică și afurisită. Dar știe cevrea. O las să creadă că îi aparține inițiativa, dar este pierdută.Deși i-am vorbit mult despre mine și chiar poemul meu despreghepard, nu a reținut că este o biată gazelă. Mi s-a părut, maiales când m-am dus să-mi repar la ea ochelarii, că își fă cuse oimpresie despre mine. Nu tocmai bună, se înțelege și asta m -a 354

dezamăgit. De ce trebuie să-și facă neapărat o impresie despreun client care intră nevinovat în atelier? Nu trebuia să-și facăimpresii, iar dacă și -a făcut, o privește. M-a stârnit. Aminsistat să ne vedem la ora șapte. Nu putea. Nu putea pentru căsora ei era acasă. Sora ei care nu mă agrea. Nu mă înghiteaceastă fetișcană măritată cu un puțoi. I-am răspuns că nici mienu mi-a făcut o impresie specială surioara. Am rămasa să trecsăpt ămâna viitoare. Dar nu voi trece. I-am lăsat o carte devizită cu rugămintea de a mă anunța atunci când va avea ramepentru ochelarii mei. Rame drăguțe. Era o șansă. Nu o voicăuta niciodată. Depinde de ea. Am depășit demult timpulexperiențelor erotice. Vreau mai mult. Ce ar mai râde Livia demine. Ea a ș tiut să mă rețină. Cum? Simplu, prin sinceritate șicorectitudine. Nu este nevoie să iubești mult pe cineva. Estesuficient să fi corect și cinstit pentru ca să compensezi totul. Laclinică, puțină lume. L-am urmărit pe profesor. Apoi, m-ainvitat să rămân. L-am urmat în bibliotecă. Veniseră șistudenții anului IV. Doi băieț ii și restul fete. Datorită moduluiinadecvat de promovare în învățământul superior medical,fetele fac față mai ușor la admitere în comparaț ie cu băieții. Separe că în curând vom avea în medicina românească numaifemei. Medicina va fi o profesie care va aparține înexclusivitate femeilor. Se vede cât colo că accesul la studiisuperioare în medicina românească este rezervat copiilor depersonalități și oameni politici. Fetele lor se integrează maigreu în rigorile cerute de institutele de teatru, cinematografiesau muzică. Ori artistă ori medic și dacă se poate chirurg.Obrăznicia gineceului politic este de notorietate. Chiarsecretarul de partid al clinicii este femeie și este chirurg. Fărăsă fiu misogin am remarcat încă din studenție fenomenul. Cânderam student la Cluj circula vorba ” are mama două fete, una-ifrumoasă iar cealaltă, studentă la medicina”. În bibliotecaclinicii era multă animație. Două fete cu chitara au dat tonul.Alte două cu niște clopoței arginti și glasuri tinere, au cântatdecent urările cuvenite sărbătorilor de iarnă ce vor veni. Lasfârșit s-au oferit prăjituri și cafea. După ce au plecat, 355

profesorul Lazăr care asistase și el a pomenit de ghete. I-ampromis că-i fac eu rost. Am început demersurile. La hotel atelefonat Livia. Nu vine mâine, dar îmi trimite o mașină cubenzină și vin. Văd eu cui le dau. Apoi voi merge acasă. I-amspus să-mi trimită televizorul și să urgenteze achiziționareaautomobilului. Presimt că se împotmolește mașina mea peundeva. Am nevoie de mașină pentru războiul meu. Abiaatunci îmi voi aduce mașina de scris. Încep să schițez planul deacțiune. Consolidarea poziției pe frontul unde am fost puternic.Organele de procuratură și securitate trebuie să înțeleagă odatăcă ticăloșii sunt ticăloși, iar personalitatea și probitatea meaprofesională nu mai pot fi puse sub semnul întrebării. Asta câtmai repede. Profesorul Lazăr și Scripcaru să-și reconsiderepoziția în cazul ”Iftimie Anica” Să terminăm odată cu făcăturaasta comandată de jegurile politice sanitare corupte șiincompetente. Mafia albă comunistă. De asemenea ColegiulMedicilor, colegiul central de disciplină și chiar MinistrulSănătății să ia măsurile ce se impun punând la punctcapitularea necondiționată a ”gorgonelor sanitare”. Ce visfrumos. Ce bine ar fi. În seara asta, pentru prima oară mă simtbine în Iași. Mi-e dor de Livia, de copii, de liniște.16 decembrie 1989. Am constatat că numărul medicilor careparticipă la raportul de gardă dimineața este din ce în ce mairedus. Vin sărbătorile de iarnă. Toți doresc concediu.Profesorul este îngrijorat. Cine va sigura serviciul în aceastăperioadă? Apoi se discută problema lucrărilor științifice.Doctorul Georgescu este pesimist. Nu s-a făcut nimic. Nicimăcar nu s-a repartizat programul de fișare a materialelor.Subiectul încă nu este definitivat. Pancreas, căi biliare, ficattumoral. Se amână după sărbători. Se anunță vacanțastudenților și a personalului didactic. Urmează vizita însaloane. Eu mă opresc la rezerva 16 unde fac terapie prinenergie bolnavei cu migrene. Nu mai are migrene. Raportezcolegului care a operat-o Încerc să le explic studențilorprincipul metodei. Li s-a spus ca vor da un extemporal.Studenții țin la mine. Le explic lucruri pe care nu le predă 356

nimeni. Le vorbesc despre demnitate profesională, desprestatutul lor de cetățeni academici, despre calitatea medicului caom de știință și intelectual autentic, în fine, despre etică șideontologie. Cobor la parter. Secretara și-a luat liber. Unsecundar mă anunță că mă caută profesorul. Merg acolo. Așteptpuțin. Apare încurcat parcă. S-a telefonat de la Galați. De laDirecția Sanitară Galați, Comitetul Oamenilor Muncii amedicilor și sanitarilor comuniști gălățeni. Se pomenește deprofesorul Prișcu de la Spitalul Municipal București Zic. –Niște răi! O să vă explic eu. Deocamdată sunt aici în urmadispoziției unui for ministerial iar, celor de la București,angajați în slujba gorgonelor, le-am scăpat printre degete.Amânăm discuția pe luni. Apare profesorul Lazăr. Îmizâmbește. Are chef de conversație. Ar vrea chiar să mă invitela dânsul, să-i văd colecția de canari și alte păsări mici. Se audîn tot sectorul unde își are cabinetul la parterul clădirii. Amândiscuția. Asta, așa ca să creez suspans. Îi spun că doresc, larândul meu, să-l vizitez pentru a discuta un caz. Îi promitghetele mult visate. Livia le are deja la Tecuci. Amân totulpentru luni. Nu mă simt bine. Telefonul acela care îmiamintește de luptele mele, asemeni luptelor din Pacific, măavertiza că inamicul este iar în fața mea. Că își desfășoară forțegrele. Mașinării diabolice, pe când navele mele sunt împrăștiateși vulnerabile. Ah! De ce nu am mașina. Fără mașină pierdteren. Toată ”flota” mea este în radă. Mașina înseamnăscoaterea flotei în larg, ocupare de poziție pe vastă suprafaţă șiacțiunii de contraatac. Victorie asupra inamicului. Este ora11,oo. La hotel, aștept mașina de la Livia cu benzină și vin, pecare le dăruiesc celor de aici. Apoi plec spre Tecuci. Băieții dela Livia, au făcut cumpărături. Numai lucruri pe sub mână. Unaragaz, un pick-up nemțesc, diverse obiecte. Mai toate deproveniență străină. Scumpe și obținute prin relații. Mi-am datseama că se fură din greu de la schela petrolieră. Livia este onaivă. Băieții ăștia trăiesc pe picior mare, iar ea șefa, șefatuturor, este o calică. Trăiește din salariul ei. E mai sigur și maimult. Mai mult decât al meu care, este tot timpul dijmuit cu tot 357

felul de penalizări. Drumul a durat două ore și ceva. Șoseauabună. Am ajuns la Livia, la Berheci. Era obosită. Se muncea cuplanul de extracție. Am așteptat să dea raportul și uneleindicații privind producția de mâine apoi am plecat cu una dinmașini acasă. În oraș, ne- am oprit la magazinul lui Isac. Deaici am luat două perechi de cizmulițe din piele căptușite cublăniță. Una pentru mine și una pentru profesorul Lazăr. Acasă,altă surpriză. Livia îmi comandase o geacă de piele din import.Scumpă și asta. A apărut și cumnatul meu de la Bacău cubăieții gemeni. Elevi în clasa întâia. Livia ne-a anunțat cămuncitorii de la un parc de sonde, au aranjat o masă festivă, încinstea ei la Zăvoiul. Pe malul Siretului. A venit Clemance,soacra mea care a luat gemenii. Livia a rămas acasă iar noi, cuo mașină de serviciu, am fost transportați la Zăvoiu. 15kilometri. Am intrat printr-o pădurice în spate așa ca să nu nevadă nimeni. Băieții aceștia sunt isteți. Aici, în spatelerestaurantului, pe malul Siretului, în clădirile anexe, câtevacamere ale personalului adăposteau masa organizată de ei. Erași Florin. Omul nostru de la un parc. Acesta prinsese ocăprioară. Toți veniseră cu nevestele. Numai Radu era singur.Radu era inginer. Necăsătorit încă. Dan, cumnatul meu eramulțumit. Scăpase de gemeni și dăduse în schimb peste unchef. Dan este directorul tehnic al combinatului de hârtie șiceluloză de la Letea din Bacău. Venise să-mi ceară clăparii șischiurile Liviei. Mergea la Brașov. Mie nu-mi place să-mi daulucrurile de calitate împrumut, dar de data acesta i le-ampromis cu plăcere. Când am aflat că nu puteam părăsi loculdecât la cinci dimineața, mi-a venit să-i iau la bătaie. Euvenisem acasă, nu la chef. Eu nu beau, nu fumez și nici nuagreez lume vulgară. M-am certat cu Livia. Programul videopregătit de băieții de la sonde nu era grozav. Muzica eraproastă. M-am retras cu Livia într-o cămăruță caldă ca sădiscutăm în voie. Dar numai zece minute. Apoi eu am revenitcu picioarele pe pământ, ca de obicei, aducând situația lanormal. E greu și pentru ea. Duce tot greul casei și al situațieide conjunctură. Ea este cea care rezolvă toate problemele. Abia 358

rezistă. M-am uitat la ea. Este atât de frumoasă. Am mângâiat-o pe obraji și am sărutat-o. Mi-era dor de ea. Am început să odezbrac. Mă ajuta și ea. Era atât de caldă și mă simțeamtulburat. Ce bine era cu ea. Mi se lipea gura de buzele ei. Și așaam stat multă vreme pe întuneric și fericiți. Totul se încheiasecu bine. Aș fi adormit dacă nu ar fi făcut tărăboi băieții cumesele pe care le scoteau afară pentru a crea spațiu pentrudans. Am mers și noi. Am dansat. Florin mi-a spus că arăt caun băiat de douăzeci de ani. Era băut. Am râs. Pe jumătatenumai. Îmi lipsesc niște dinți pe laterale și mereu jur că voirezolva problema danturii, dar nu o fac niciodată. A trecutnoaptea cu cheful. Dimineața am ajuns acasă și în pat. Amadormit cu Livia în brațe. Obosiți și goi. Până la ora zece.17 decembrie 1989. Duminica asta cu Dan la noi a fost caldă șisenină. Eu am plecat la moș Gheorghiu după două canistremilitare noi. Costă 30 de litri de vin alb. Sunt greu de procuratasemenea recipiente. Livia a râs. Zicea ea că acum, dacă ampotcoavele, calul nu-i departe. I- am amintit ca mâine trebuie săfiu la Galați să prezint documentele la Direcția Sanitară. Săcaut să ajung la procurorul șef al județului Ana Călin.Gorgonele se agită din nou. Mereu trebuie să fiu cu ochii peele. Am reparat ceva la combina muzicală. Mi-am pus la punctdocumentele pentru copiat. De mâine încep contraofensiva.Voi monta focoase nucleare pe câteva torpile. Dacă îl las peGheorghiu fără permis de conducere auto pe motiv că esteinapt fiind nevăzător, îl scot și din chirurgie unde, nu a fostniciodată decât pe post de curvă. Curvă politică și parșivă.Curvă criminală. A plecat Dan. E seară. Mă culc pentru că laora 02,15 mă va trezi telefonul. Plec la Iași cu acceleratul.18 decembrie 1989. Drumul cu trenul este mizerabil. Nu se mairespectă disciplina de tren. Omul nostru nu mai este reverențiosși vădește tendință spre anarhie și violență. După trecereaconductorului, jumătate din pasageri erau fără biletcorespunzător. Cu toate că au fost evacuați, unii au revenit.Chiar și după trecerea șefului de tren prin vagon. Mă refer lavagonul de clasa întâia. În Iași era cald. La hotel, de asemenea. 359

Doamna de la recepție mi-a oferit o altă cameră. Mai bună și laetajul unu. Mă voi muta la prânz. Am alergat la clinică. Dupăraport i-am prezentat profesorului tematica propusă de minepentru perfecționare. I-am explicat că am extras-o dinprogramul aprobat de minister pentru concursul de promovareîn funcția de medic primar șef de secție. Am mers la atelierulde optică. Mai aveam de copiat la xerox ceva pentru dosarul„Pacific”. Fata aceea, pe care nici acum nu știu cum o cheamă,mi-a mijlocit, din nou, xeroxarea. Am stat acolo în spațiulproductiv până a închis și am stabilit să ne vedem după amiazăla ora 19,3o în fața Filarmonicii. Eu am mers la hotel, m-amaranjat în noua cameră, apoi, la ora 18 am mers la clinică. Cade obicei, am participat la contravizita profesorului. Acesta erasupărat. Cei de la clinica Medicală, nu trimit cazurile la el, ci laclinica profesorului Dolinescu adică, la chirurgie III. Tare semai necăjește omul pentru niște fleacuri. La ora 19,3o am fostîn fața Filarmonicii. Lumea forfotea prin stația de tramvai. Mi-am amintit că la amiază, fata venise până în holul hotelului, darnu a vrut să urce. Mi-a spus că nu locuiește la mama sa, ci areun apartament în alt cartier. Eu chiar că nu am înțeles nimic. Eunu doresc un flirt sau o experiență sexuală. Am nevoie de eapentru xeroxat documentele pentru dosarul”Pacific”. In minteamea, planul viitoarei mele acțiuni împotriva gorgonelor seconturează cu claritate. Ceva însă ciudat plutește în aerul acestade război. Aparține contextului general. Agitație deosebită, darnu de oameni obișnuiți, ci de miliție, gărzi și militari aleforțelor Afacerilor Interne, plus civili dubioși. Multă lume dinaceștia și chiar de pompieri cu autospeciale în poziţie destingere a incendiilor. Eu îmi văd de treabă. Greu mai treceluna aceasta. Iată și fata. A întârziat puțin. Mă plimbă prinstația de tramvai și brusc, mă invită să urc în unul. Am mersbinișor mai multe stații, apoi pe jos. Era chiar la capătulorașului. Gropi, denivelări, moloz, beton și fiare. Cartier înconstrucție. Un bloc, un semn discret cu degetul pe buze.Urcăm o scară în vârful degetelor. Etajul patru. Ultimul. O 360

garsonieră drăguță. Mă gândeam că la ora 21 trebuie să măcaute doctorița aceea Luminița care merge la Baia Mare.19 decembrie 1989. Știam că nu mă voi întoarce pânădimineață. Îmi era foame. Fata nu avea aproape nimic demâncare. Puțină pâine veche, două ouă și apă minerală. Îmi erasete. Încerca să fie calmă, dar eu ghiceam. Era o femeie caoricare alta. O femeie la 30 de ani. Niciodată nu mi-au plăcutfemeile la 30 de ani. Numai Livia mă interesa în mod deosebit.Am jucat în continuare rolul de naiv și stângaci cu femeile.Fata s-a comportat normal. Ca oricare alta. Mi-a destăinuit căeste divorțată de un an și ceva. Nimic mai mult. M-am culcat.Dar am dormit prost. Mai era și frig acolo. Dimineaţă amplecat repede. Abia am prins tramvaiul aglomerat și care semișca încet. Greu mai procur mașina aceea. Am ajuns la clinicăîn ultimul moment. Obosit. După raportul de gardă, m-amretras la secretară. Dar nu m-a sunat Livia. Am revenit la hotel.Apoi m-am dus la xerox. Fata m-a ajutat. Între timp a venit unade la conducerea unității și i-a dat dispoziție să anunțe la unnumăr de telefon orice mișcare deosebită a cetățenilor sauclienților pe care o sesizează. Am înțeles că ceva nu este înregulă în țară. Am plecat spunându-i că voi merge la un film.”Alt bărbat altă femeie”, în regia lui Claude Lelouche, muzicade Francis Lai. Dar nu mi-a plăcut. La contravizită lumea eraagitată. Profesorul nervos. Am auzit că are o fată măritată înGrecia și pleacă acolo în vacanța de iarnă. Mai are una,studentă, blondă și frumoasă. Am văzut-o când au colindatstudenții. Doctorul Veisa, supranumit „Nașul”, m-a pus peprogramul operator cu o apendicită la o fată de la filarmonică.Acasă mă aștepta un bilețel de la Luminița. Mă căutase la ora16,oo. Își cerea scuze pentru că nu avenit la ora 21 asearădeoarece circulația se ridică la ora 20. Proasta, credea că eu oașteptasem. I-am telefonat așa de complezență. Mâine pleacă laBaia Mare. I-am spus să-l caute pe Hereș. Apoi a sunat Livia.Mi-e dor de ea. Cu mașina, vești proaste. Mâine după prânz, vasuna la București pentru a stabili când să merg eu după mașină.Ea nu poate. Este consemnată pe poziție la servici. 361

20 decembrie 1989. Profesorul a dorit să avem o discuție înbibliotecă. Am simțit eu că meduza gorgonă a început lucrareasa diabolică. Voia să știe de ce mă aflu aici? Am căutat să fiucât mai convingător și mai puțin stufos. Dar oare, se poatecomprima războiul meu din Pacific în câteva minute de relatareîntr-un atât de scut dialog? Simțeam totuși că mă înțelege.Rămâne de demonstrat un lucru, cred eu, manualitatea. Oricechirurg, apreciază pe celălalt după acest criteriu. Ce știe să facăși cum face. I-am explicat că în șapte ani de când sunt chirurg,am efectuat circa șapte mi de operații din care, un singur deces.Iftimie Anica. Am dezbătut cazul pe larg. El nu sesiza nicitrimiterea la eșalon superior nici însămânțarea peritoneală prindesfacerea unui presupus plastron. Eu simțeam că mă înțelege.Trebuie de acuma să-i demonstrez ce pot. Gorgonele nu aureușit să mă deprofesionalizeze. În plus, Dumnezeu mă ajută.Sunt eu de 61 kilograme și jigărit, dar mă simt bine biologic.Am operat o fată de la filarmonică. Flautistă. Nașul m-a ajutat.Am scăpat bisturiul cu un centimetru mai mult. Uitasem căvoia incizie mică. Dar eu așa fac. Îmi repugnă ideea cu inciziilemici. Odată mi-a scăpat o tumoră de ovar drept cu o asemeneaincizie. Aparține incompetenților și numai deservicii aducechirurgului. La contravizită lumea era grăbită. Azi, toată ziuaprofesorul a fost nervos. Lipseau studenții și medicii cu statutde cadre didactice. In plus, veneau de sus instrucțiuni drasticeprivind aceste zile. Cineva a anunțat că la ora 19, va vorbi lapostul de radio și televiziune șeful statului. Am alergat acasă, lahotel. Vorbea la televizor despre nu știu ce evenimente de laTimișoara. Mie, nu îmi spune nimic acest lucru. La noi, totuleste foarte clar. Normal, fiecare ar trebui să trăiască și să lase șipe ceilalți să trăiască. Acesta este principiul. A sunat și Livia.Mâine voi merge acasă și apoi la București după mașină.Trebuie să vorbesc și cu profesorul Teodorovici ca să meargăla profesorul Strat pentru a-mi susține cauza. Eu am nevoie,neapărat, de o apreciere bună. Livia era nervoasă. Azi, am trasla xerox și decizia Tribunalului cu litigiul de muncă. Fata, mi-aspus în sfârșit, cum o cheamă. Un nume ciudat, Riginela. Mi-a 362

dat și un număr de telefon. A urcat la mine în cameră. Voia să-mi dea niște brânză cumpărată de la piață. Dar eu nu mănâncdacă nu văd și țăranul care o vinde. Am mers la magazinul celmare din oraș ca să caut o chitară. Livia mi-a trimis o mie delei. Bineînțeles că nu am găsit. Am stat cu fata până a venittramvaiul. Cineva, un bărbat, făcea observație unui tânăr carese încăpățâna să țină blocată ușa vagonului. Îl invita să coboareca să poată pleca tramvaiul. Tânărul a coborât și i-a aplicatacelui bărbat, care era în vârstă, un pumn în maxilar. Apoi, aluat-o la sănătoasa ca un laș. Îmi părea rău că nu am fost pefază. Nimeni nu a zis nimic. Eu știam ca la români a dispărutsentimentul de solidaritate umană. Mă simțeam în culpă.Singur și în culpă. O culpă metafizică, ca să zic așa, dacă numorală. Afară e cald. Eu sunt îmbrăcat gros. Pe deasupra suntveșnic obosit. Poate făceam față la o luptă dar, de ce numai eu?Tare rău mi-a părut că nu am alergat după tânărul acela să-lsnopesc. La clinică, profesorul a refuzat să citească dosarulmeu cu activitatea meduzelor gorgone. M-a crezut pe cuvânt.Cred că este cazul să-l bag în față pe profesorul Teodorovici.Am observat că Strat era irascibil și foarte speriat. Dupăcontravizită, am plecat la hotel. Trebuie să-mi telefoneze Livia.Fără mașină sunt ca mort.21 decembrie 1989. La raportul de gardă profesorul s-a certatrău cu doctorul Târcoveanu. Acest medic este necăjit că nu seface promovări de multă vreme și a rămas tot medic principal.Îi dau dreptate. Dar și ierarhia trebuie respectată. Profesoruleste profesor și nu e normal ca să-l înfrunte un colaborator.Situația din clinică, este mult mai complicată decât am crezuteu. Legătura profesorului cu doctorița Cotea Elena pare preaprofesională. Personal, îmi place echipa aceasta dar datoriaunui șef de clinică este să-i mulțumească pe toți. DoctorulGeorgescu este figura cea mai controversată din clinică.Doctorul Georgescu este un om deschis, abordabil, aerisit șifoarte bun chirurg. Este o persoană cinstită și de civilizație.Secretarele îl simpatizează enorm. Încă nu știu ce hram poartăNașul. Lunecos, ca un pește. Cel mai vârstnic chirurg de aici. 363

Este foarte activ, încă verde și cu numeroase relații. Clientelasa este selectată riguros. Totuși, nu îmi place cum face herniileși nici apendicectomia. Aicni, incizia Jalaguiere o practică toți,dar nu cum ar trebui. M-am cerut la profesor să plec laBucurești după mașină. La ora 13,50 eram în tren. M-amîntâlnit cu avocata Irina, nora lui Mimi Melnic, asistentabătrână de la blocul operator din Tecuci. Am discut tot timpulpână am ajuns în gară. Aici ne-am despărțit. Livia mi -aexplicat că a făcut rost de o mașină de la cei de la servici. Unparcagiu, pe nume Pamfilie Zaharia din Țepu care, împreunăcu tatăl sau merg la o soră de a lui, muncitoare la București.Livia a pregătit 25 litri de benzină și suma de 140 mii lei. Cegrozavă este soția asta a mea. Am încercat să adorm mairepede. La noapte trebuie să plec. Afară se lasă ceața.22 decembrie 1989. Am plecat la ora 01,oo. Am plecat deacasă spre București. Livia nu putea să vină. Era obligat ă săstea la serviciu. Mi-a dat un muncitor cu o mașină înportbagajul căreia să transport 25 litri de benzină până laBucurești în eventualitatea că găsesc mașină de la domnulJalbă Emil. Acesta locuia pe strada George Măceanu vis a visde Televiziunea Română. Drumul a fost greu din cauza ceții,până la Focșani. De aici, însă, cer senin, vreme bun ă, până laBucurești. Am ajuns la ora 06,45. Cum nu aveam și numărul decasă ci doar, ca reper, o poartă albastră a casei domnului Jalbă,am pierdut vremea căutându-l. În sfârșit, l-am găsit. Abia vreasă iasă din casă. Era îngrozit de evenimentele din capitală. Euși însoțitorii mei eram grăbiți pentru că aveam de predatpachetele cu alimente sorei băiatului de la sonde, iar tatăl luicare era cu noi, se grăbea, și el, ca să ajungă acasă. Am plecatîn Valea Cascadelor. Aici se găsea unitatea care vindeautoturisme. Domnul Jalbă, are banii depuși pe numele fiicei. I-a depus în urmă cu trei ani. 70 mii lei. Mașina face 90 de miilei. Diferenţa o voi achita eu, plus 40 de mii lei comisionul.Asta este situația. În valea Cascadelor, personalul se mișcăîncet. Fără chef. Pe străzi, lumea se agită, mai ales tineretul. Ungrup de fete, foarte tinere, trece prin fața porții scandând 364

”Timișoara, Timișoara”! Un bărbat înalt, destul de înaintat învârstă, îmbrăcat într-un hanorac verde, obligă lumea să intre înunitate. Să nu stea în curte. De sus, totul este urmărit de cătreun elicopter. Se leagă și de mine. Îl trimit, pe loc, la plimbare.Dispar și eu imediat afară, în mașina însoțitorilor mei. Știu căva chema ajutoare. Toată lumea se supune. Intru în hol. Sestrâng actele. Domul Jalbă are numărul de ordine 37. Înțelegemcă vom sta până dincolo de ora 13-14. Începe livrareamașinilor. Greu și pe nevăzute. Nu ai voie să vezi obiectul. Unmecanic ți-l aduce și-l iei așa cum este. Plin de defecte. Am 5kilograme de carne și zece litri de vin. Am pentru vremurileacestea. Le voi oferi mecanicului. Numai să-l găsesc. Mergegreu. Funcționarii și mecanicii, au dat fuga la un aparat deradio cu baterii. Pe stradă trec tancuri. Eu mă înfior. Vreo șase,opt tancuri. Caldarâmul se cutremură. Vuietul motoarelor teînspăimântă. Țevile tunurilor sunt goale, fără huse. Mitralierelesunt în poziție de tragere. Ostașii, serioși, încordați. Liniște.Dar numai puțin timp, apoi, apar camioanele. Multe camioane,toate încărcate cu soldați. Direcția, Drumul Taberei, cartierulMilitari. Părăsim pe domnul Jalbă și o luăm într-acolo cumașina noastră. În fața magazinelor de pâine și lapte vedemcozi lungi de oameni. Conducem spre ieșirea din București sprePitești. Lume multă. Se mișcă precum valurile mării.Elicopterul apare din nou. Apoi, cozile se rup. Lumea se adună,se aglutinează. Nimic nu-i mai poate opri pe oameni. Nu se maivede nimic. Nimic nu se mai distinge. Auzim: „Tinerii sunt petancuri”! „Armata este cu noi”! Demarăm spre ValeaCascadelor. Lumea urlă fericită: „A fugit, a fugit”! „A fugit,dictatorul!”. Greu de crezut. Dar vocea de la radio, o confirmă.Îmi dau lacrimile. Am ajuns și ziua aceasta. Abia aștept săluăm mașina mea și să alerg acolo. Acolo, la Televiziune. Seface apel ca toată lumea să se adune acolo. Reușesc să prind unmecanic mai isteț. Îi plasez ciubucul. Îmi aduce o mașină.Albastră. O iau așa cum este. Actele merg greu. În sfârșit sesemnează. Pe numele Jalbă. Asta din cauză că legile nuîngăduie să vinzi mașina. Plecăm imediat. Parcurgem străzile 365

Bucureștiului. Un spectacol de nedescris. Constat că lumea esteordonată, gravă, disciplinată. Nimeni nu deranjează circulația.Se circulă foarte corect. Nici un accident, nici o coliziune.Majoritatea farurilor sunt aprinse. Claxoanele sună prelung.Cineva mă oprește. Claxonul meu nu se aude. Îi explic că amprimit mașina fără claxon. Clatină din cap. Ajungem laTeleviziune. Tineretul este pretutindeni. Ni se comunică că setrage de undeva. Să nu plecăm, să blocăm străzile. Pun mașinalângă o autobasculantă uriașă, cu zece roți. Nu mă mai gândescla mașină. Nici la cei de acasă. Sunt martorul unor evenimentedeosebite. Unice în istoria neamului românesc. Îmi vine săplâng de emoție. ”Românii mei dragi, românii mei. Tineriidragi mie” Ce fantastică manieră de a intra în istoria Europei șiuniversală! În conjunctura actuală, cu eliberarea noastră de subdictatura clanului Ceaușescu. Îmi dau seama că nimic nu mămai poate opri. Cineva aduce vestea că se trage în mulțime. Depretutindeni, ca la comandă, apar tineri cu banderole tricolorepe braț. Toți strigă, strigă mulțimii să se întoarcă spreTeleviziune. Să se întoarcă în număr cât mai mare. Pentru a oapăra. Lumea se adună în fața sediului televiziunii. Din toatepărțile. Magazinele, toate unitățile comerciale sunt închise. Șideodată, gândul mi-a zburat spre casă. La ai mei. Însoțitoriimei se grăbeau și ei. Am părăsit televiziunea. Mașinile noastreînaintau anevoie. Pe străzi, lumea ardea cărțile cu portreteleconducătorului și ale soției sale. Am ieșit din București pe laAfumați. Pe drum, nici țipenie de lucrător al miliției. La fel șila Urziceni, Râmnic și Buzău. Iată și Focșanii. La Tecuci, amajuns seara, târziu. Livia mi-a comunicat că puterea locală afost preluată de către popor. În fruntea tuturor, a fost instalatprimar doctorul Danieliuc Teodor. Unul dintre tovarășii mei desuferință. Doctorul Danieliuc era la Consiliul Municipal. M-asurprins faptul că era înconjurat de către vechea conducere înfrunte cu vechiul primar comunist și secretar al partiduluiP.C.R. Soțul tovarășei secretare cu propaganda, tovarășaTatomir Violeta, una din călăii vechii administrații, agentă desecuritate și colaboratoare, prietenă cu cei de la spital, era 366

conducătorul Gărzilor patriotice. Mai era prezenți acolo, foștidelicvenți de drept comun și codoși ai securității și chiar soțiaunui militar. Danieliuc mi-a spus să rămân acolo. Acolo cu el.Acolo cu ei. Dar eu începusem să mă dezmeticesc. Am preferatsă le atrag atenția militarilor să păzească sondele de gaze șipetrol ale Liviei. Cu mare greutate, au dat doi soldați care nuaveau nici o armă, nici măcar un cuțit. Mi-am luat un binoclu șiam plecat la Berheci. Prin radio și televiziune, aveam să aflu demersul evenimentelor în capitală și restul țării.27 decembrie 1989. Sunt decepționat de modul cum au evoluatevenimentele. Iași.12 februarie 1990. Iași. Faptul că nu am scris nimic până astăzise datorează nu lenei, care este și ea responsabilă, dar mai alesevenimentelor care s-au precipitat cu repeziciune, în revoluțienefiind indicat să se scrie despre revoluție, din raționamenteușor de imaginat. Cele trei luni care au constituit duratastagiului meu de perfecționare a pregătirii mele profesionale pelinie de chirurgie, după tematica aprobată pentru obținereatitlului de medic primar chirurg, au trecut destul de repede. Maisunt două săptămâni, timp în care voi lua aprecierile și le voiînainta la minister și altor foruri. Azi timpul este splendid.Puțin rece, mult soare. Calm pe stradă. În clinică, programuleste încărcat. Noi, medicii, ne vedem de treabă oricum. La casauniversitarilor, tocmai când urcam în mașină un ins s-a apropiatde mine amintindu-mi de serile de poezie de la Desești. CuLaurențiu Ulici, Sergiu Adam, Marin Sorescu și atâția alții. Eradirectorul bibliotecii din Sighet. Plăcerea de a întâlni unmaramureșean aici în capitala Moldovei am prelungit-o cu ovizită la maestrul Liviu Suhar. Doream demult să-l cunosc șisă-i propun un târg. O achiziție pentru modesta meapinacotecă. I-am vorbit de Valentin Ciucă de George Genoiu,nașul meu și al Liviei, de cununie. Am schimbat cărți de vizită.Am programat o vizită la atelier. Vineri am fost la „Junimea”.Doina Florea s-a căsătorit cu Ion Covaci de la Rompres. A fostla București. A fost colegă cu Pleșu și alți din FSN. Esteprietenă cu Iliescu, dar nu l-a întâlnit. M-am jenat să deschid o 367

discuție despre cartea mea. M-a invitat la ea acasă. Am mers laora 17, dar la ora 18 aveam contravizita. Puține discuții șiacelea pe teme de politică. Livia mi-a interzis să fac politică șim-am resemnat din primele zile ale revoluției. A urmatcontravizita. Apoi, am mers la Nely după 100 lei. Îmi era tarerușine că ceream bani împrumut. Nu aveam benzină. I-am luattotuși. și am jurat să nu mai calc pe acolo niciodată. Sâmbătaam discutat cu domnul profesor la referate. Doamna doctorCotea a prezentat colangiopatiile stenozante sclerozante șiconferențiarul Chifan împreună cu altă membră a corpuluididactic, au discutat competent și cu ținută subiectul. Mi-amamintit de sfinctero-papilo-tomiile de la Baia Mare și amrecomandat efectuarea lor ori de câte ori în cazul unei litiazebiliare cu suspiciune de îngustare a coledocului și aspectuldubios al ficatului o impune. Discuțiile care au urmat mi-auplăcut. Domnul profesor este foarte amabil, instruit și cu multtact. M-a căutat doctorul Köning. L-am adus la Tecuci. Drumula fost minunat. Puțin trafic, soare și mașina mea nouă și bună.Am alergat-o numai cu 120 kilometri pe ora. Livia mă aștepta.Lucra la dosarele mele, „Pacific”, „Midway” și „Guadalcanal”.Pentru cititorul neavizat, ar trebui să spun că, la un moment datcomparasem spațiul și teatrul de operații al războiul meu cu celal americanilor din Pacific în ultimul război mondial.Întocmisem niște planșe uriașe unde desenasem cu diferitecreioane colorate siluetele navelor din bătăliile respective.Săgețile colorate în albastru indicau direcția de deplasare șițintele lor. Spre amuzamentul meu special notasem câtevacrucișătoare cu numele tovarășelor prim secretare și a celor cupropaganda. Aveam nave care se ocupau de spionaj. Una dinele numită fregata „Sevastre Ghican” era amplasată chiar încentru forțelor inamice lângă crucișătorul ”Ortansa Grecu”,prima secretară și nava de linie ”Emilia Andronache”.Portavionul „Carol Dina” era una din țintele mai apropiate. Iatăși torpila mea cu focos nuclear denumită ”raportul” de pesubmarinul atomic „Ana Călin” Ce mai, o bătălie navală întoată regula. Am păstrat pentru eternitate dosarul cu peste o 368

mie de file, dosarul cu evidența navelor și întreg teatru deoperațiuni din războiul meu denumit conspirativ „Pacific”. Sămă ierte cititorul. Multe din navele mele s-au scufundat iar aleinamicului s-au acoperit de glorie. La vremuri noi tot ei. Așa afost să fie. Asta este istoria comunismului cenușiu care abântuit România o jumătate de secol și a pregătit-o pentru încăun mileniu. Luni ar trebui să vină, conform ultimei înțelegericu Radu Macovei, cel mai bun redactor al său, Domnul Maneacăruia să-i prezinte Livia documentația, fotografiile, benzilemagnetice în vederea declanșării apariției serialului despreSpitalul din Tecuci și altele. Am hotărât ca duminică să merg laGalați, după ce am telefonat doamnei Ana Călin acasă și m-ainvitat la ea. De acolo trebuia să merg la Viorica Bartha, lectoruniversitar, prietena lui Radu Macovei pentru a-i aminti deManea și a vedea dacă Radu mai are, mult sau puțin, de stat înfruntea ziarului ”Viața Liberă”, întrucât zvonul că președinteleFrontului Salvării Naționale (FSN) al județului Galați, militarulPlătică, se clatină și implicit clatină și pe ceilalți. În sfârșit,după ce am părăsit și acest ultim bastion stalinist care este casaVioricăi, am șofat spre Bacău la nașul Genoiu. Imediat ce amajuns la Genoiu, i-am cerut să intervină pentru mine la EdituraJunimea. Cartea mea trebuie să apară. Poemele acelea sunt din”epoca de aur” și împotriva ei. Am suferit pentru ele lasecuritate, în plus doamna Călin, care este o victimă aincompetenților săi subalterni, dorește să o prezinteprocurorului general al statului. Toată ziua am căutat să ogăsesc pe Livia. Am nevoie de bani. De ultimii 200 lei, amcumpărat benzină. Se pare că penuria asta va continua. Dupăcontravizită, a telefonat Livia. Vești foarte proaste. În lipsa mea”gorgonele” au acționat cu toată energia. Domnul procurorScutaru, element corupt și incompetent, le face jocul conformplanurilor lor. Trebuie să acționez neapărat, dar sunt blocat aicila Iași. Încerc o tentativă de a obține aprecierea necesară desfârșit de stagiu.13 februarie 1990. Am fost la profesorul Scripcaru. Am fost laprofesorul Teodorovici. L-am dus cu mașina la profesorul 369

Strat. Plecase. Am amânat pentru ora 18,oo. Îmi trebuieneapărat aprecierea. Profesorul este agitat. Marcat de tot soiulde evenimente. Se pare că nici el nu a fost cruțat de cătrestudenții revendicativi. Doctorul Târcoveanu nu se preaînțelege cu el. Doctorul Târcoveanu este candidat la postul dedirector al spitalului. Sunt înscris la el în Asociația deInformatică. * 370

Motto: „De cele mai multe ori, ura faţă de aproapele, este mai mare decât iubirea de sine” Alexis Carrel DOSARUL PERSONAL SECRET DE LA CADRE In anul 1988, medicului specialist chirurg de laSpitalul municipal Tecuci, judeţul Galaţi, Republica SocialistăRomânia, dr. Mihai Ganea i s-a desfăcut contractul de muncă.La solicitarea instanţei, unitatea spitalicească prezintă DosarulPersonal al medicului în copie legalizată. A fost singuramodalitate de a accede la „dosarul de cadre” altminteri acestarămânea închis în seiful biroului tovarăşei Luiza Ardelean, şefaserviciului respectiv. Acolo şi numai acolo, la adăpost de oriceprivire iscoditoare, se afla capătul, adică mânerul pârghiei careacţiona asupra destinului mizerabil al oricărui om al muncii dinunitate. Accesul la respectivul dosar era limitat. Numaitovarăşul director. Adică tovarăşul doctor anatomo-patolog,Secară Florică putea să-l solicite şi să-l răsfoiască după bunulsău plac oricând dorea. El era director pe atunci şi de multăvreme. În afară de director, la dosarele de cadre aveau acces şialţi tovarăşi. Tovarăşul maior Baciu de la Securitate, tovarăşiide la Miliţie şi cei de la Comitetul municipal de partid şibineînţeles, tovarăşul procuror şef Moroşanu, apoi procurorulScutaru Trandafir şi alţii pe linie politică şi administrativă pânăla Bucureşti sau, dece nu, Moscova şi poate Dumnezeu.După lovitura de stat din 1989, am copiat acest dosar pentru a-l prezenta lumii ca pe o mostră fidelă de comunism cenuşiu, deteroare jovială nenorocită, teroarea din lumea halatelor albe, pecare am denumit-o atunci Mafia Albă. Iată, deci, cititorule, câteva mostre: 371

Spitalul Municipal TecuciNr.5373Data 21.9.1988 Către , Judecătoria Municipiului Tecuci Judeţul Galaţi La adresa Dvs.nr.2174/1988 alătura vă înaintăm dosarulcu toate actele care au stat la baza emiterii deciziei nr.56/1988prin care s-a desfăcut contractul de muncă al tov.Dr.GaneaMihai, solicitat de Dvs. Medic Director, Dr. Secară Florica Urmează referatul conducerii unităţii prin care semotivează, oarecum, decizia luată de către aceasta de a-idesface contractul de muncă medicului incomod care, nu s-aintegrat în minunatul colectiv de medici comunişti din spital.Referatul este alcătuit pătimaş şi justificativ ca mostră deticăloşie nevinovată. Autorul, sau autorii compunerii, prezintăîn aşa fel situaţia încât din lectura textului respectiv reiesedestul de clar faptul că ticăloşia despre care se face vorbire, dinpunctul lor de vedere, reprezintă culmea nobleţei partidului şi aconducătorilor săi iubiţi sanitari care au depus eforturi susţinuteşi disperate pentru a-l îndrepta pe tovarăşul lor rău, adevăratduşman al poporului, al clasei muncitoare şi al partidului. Dacăar fi să-l parafrazez pe Dostoievski, aş spune că Secară, caorice alt comunist autentic, era un ticălos naiv ce credea căticăloşia sa era culmea nobleţei. Părea plin de bune intenţii darscopul suprem al său era chiverniseala cu orice preţ, fărăasumarea nici unei răspunderi. Ceilalţi ticăloşi, ca cei dincategoria propriu zişi sau cei din născare, se regăsesc, alături decei naivi, mai departe în dosarul cu pricina, ca de altfel, în toatedosarele de cadre din România dinainte de 1989. 372

REFERAT Dr.Ganea Mihai medic principal de specialitatechirurgie,încadrat la Spitalul municipal Tecuci prin transfer înurma examenului de secundariat, la data de 01.12.1979,esteconfirmat medic pr.de chirurgie după 5 ani de secundariat şi 3examene de atestare. Chiar din timpul secundariatului se poate trage concluziacă nu a depus eforturi susţinute pentru însuşirea cunoştinţelorchirurgicale,deoarece comisiile de atestare i-au acordat titlude specialitate abia după 3 examene de sfărşit de secundariat. Facem precizări că au fost asigurate toate condiţiilenecesare unei pregătiri profesionale întrucât stagiul desecundariat l-a efectuat în primul an la spitalul clinicFundeni,profesor dr.Setlacek,în al doilea an la spitaluljud.Baia Mare şi al treilea an la spitalul jud. Galaţi,unităţisanitare cu înalte competenţe profesionale,cu cadre medicalede înalte calificare şi bine dotate cu aparatură şi sisteme deinvestigare moderne. În continuare ca medic specialist cu post în Policlinicamunicipală a avut înţelegere deplină din partea conduceriispitalului şi a secţiei de chirurgie,aprobându-i program deactivitate Policlinica-Spital cu participarea celorlalţi doctoriprimari în număr de doi la activitatea permanentă dinPoliclinică,pentru a-i înbunătăţi pregătireaprofesională.Menţionăm aceasta doarece conforminstrucţiunilorM.S.privind integrarea medicilor în asistenţăambulatorie şi spitalicească tov.Dr.Ganea,ar fi trebuit sădesfăşoare activitatea în spital 3 luni pe an. Începând din anul 1987 nu mai desfăsoară activitatea înPoliclinică,rămânând cu program în întregime în spital. Slab pregătit profesional din timpul secundariatului,seregăseşte firesc şi după acordarea titlului de medicprincipal,motiv pentru care şi şeful secţiei de atunci Hîncu 373

Mihai cât şi celălalt medic primar dr.Ghiorghiu Ioan au trebuitsă-l îndrume,să-l supravegheze şi chiar să-l înveţe gesturichirurgicale.A fost suficient motiv de apariţie aconflictelor,deoarece el nici nu se considera începător închirurgie şi nici nu-şi dădea seama de adevărata sa pregătire. Împreună cu Dr. Trăistaru Petru metodolog Judeţean,s-ahotărît încă din anul 1985 competenţa chirurgiclă a tov.GaneaMihai şi acesta să efectueze intervenţiile chirurgicale numaisub supravegherea medicilor primari ai secţie,aspecte care aucreat menţinerea unei stări de tensiune în colectivul medicalgenerate de opoziţia dr. Ganea Mihai însoţite desupraevaluarea posibilităţilor profesionale şi de încălcări alenormelor dentologice legate de acest aspect. Am ajuns la concluzia că nu este apt de a i se încredinţaactivitatea operatorie şi în consecinţă nu-mi asumrăaspunderea de a-l lăsa să efectueze intervenţii chirurgicaleîn secţie.Nici măcar intervenţiile mica chirurgie ce se poteefectua în cabinetul Policlinicei nu le executa ci le trimite laSpital spre rezolvare sau le lăsa în seama personalului mediu. În acest timp dr.Ganea Mihai sub diferite forme a refuzat s-au şi mai grav a respins îndrumările sau sfaturile medicilorprimari însoţite de apreciere negative ale pregătirii lorprofesionale faţă de personalul mediu, medicii stagiari saupopulţia oraşului. Supraevaluarea pregătirii sale profesionale, asociate culipsa de colaborare, m-au condus la producerea unor erori dediagnostic şi de tehnică chirurgicală cu implicaţii asuprasănătăţii bolnavilor. Tot datorită lipsei de competenţă profesională au fostposibile şi acte total nemedicale precum: aplicarea de ghipsurifără reducerea luxaţiilor,montarea unor aparate gipsateincorect sau nesuturarea ligamentelor secţionatetraumatic,tendinţa fătiş exprimată de a efectua intervenţii marica: exereze de stomac ,colici etc.sub pretextul că aşaprocedează şi alţii. Îl caracterizează grandoareaprofesională,depăşindu-şi propriile posibilităţi,precum şi 374

competenţele spitalului nostru propunând intervenţii de mareavergură ca: anastomoza porto-cave,spleno-renale etc. Precizăm că aceste intervenţii sunt practicate rar şi înclinicile universitare,dar propunerea efectuării lor la nivelulunităţii noastre şi în faţa bolnavilor, determină neîncredereaacestora în restul colectivului medical, în capacitatea acestuiade a rezolva un caz. Are tendinţa chirurgicală neglijând riscurile unor afecţiuniasociate: cardiopatii ischemice,bloc major de ramure,afecţiunibronhopulmonare grave,ceea ce ar fi expus bolnavii unorsituaţii cu implicare vitală evidentă. Pentru comportamentul sau insubornare, încălcareapermanentă a regurilor de ordine interioarăprecum şi anormelor elementare deontologic a creat la început conflictecu dr. Hincu Mihai fost şef secţie cât şi în prezenţa cu actualulşef de secţie. Refuzul permanent de a îngriji bolnavii conform normelorşi sarcinilorde serviciu stabilite de Ministerul Sănătăţii (normegenerale de organizare şi funcţionare a unităţii sanitare) agenerat în schimb atitudinea profund dăunătoare şi chiarpericuloasă pentru asistenţa chirurgicală a bolnavilor.Asfelcerinţa permanentă de autonomie totală solicitată dealtfel şi înscris, manifestări exprimate prin eu internez, eu operez, nimenisă nu se amestece în bolnavii mei. A fost preocuparea dominată pe întreagaperioadă,generând insurbordonare ad-tivă şi profesional,nesocotirea obligaţiilor şi atribuţiile medicului şef de secţie. Înlegătură cu aceasta nu a respectat permanent prevederiile art.63 din normele sus menţionate care prevăd în mod expres camedicul şef secţie chirurgie răspunde de calitatea actuluichirurgical,de stabilirea programului operator şi a indicţiiloroperatorii,pregătirea preoperatorie şi tratamentul postoperator efectuat în secţia pe care o conduce. În ceea ce priveşte comportamentul la locul de muncă sedesprind atitudini necorespunzatoare atât faţă de medicul şef 375

de secţie cât şi de medicii stagiari,faţă de personalul mediu şide îngrijire. Astfel blamarea şefului de secţie în faţa bolnavilor în spitalşi în afara unităţii sanitare,incitândui să facă reclamaţii,să-şiexprime în scris nemulţumirea cu privire la îngrijirile primiteîn unitatea noastră,sugerându-le în public să aleagă alteunităţi sanitare deoarece la nivelul secţiei chirurgicale Tecucinu se rezolvă decât bulele şi furuncule. În relaţiile cu medicii stagiari a manifestat permanent oatitudine arogantă, cosiderându-se om de stiinţă,aducându-lejigniri şi chiar umilinţe în unele situaţii. Faţă de personalul mediu a manifestat atitudini de santajameninţări cu sancţionarea în vederea obţinerii de informaţiiîn legătură cu activitatea şefului de secţie şi a celorlaţimedici,a conducerii ad-tive ,pe care să le folosească pentru adenigra colectivul de muncă. A căutat să atragă personalul din secţie pentru a-i aveaparteneri de acţiune,lucru care a dus la tensiuni în relaţiile deserviciu la suspiciuni asupra activităţii fiecăruia,lainsubordonare,încercând să slăbească autoritatea şefului desecţie. În permanent a întreţinut o admosferă de denigrare şibârfă,atât în unitate cât şi în afara acesteia ajungând până lasituaţia de incitare, de acordare de mităpentru a discreditacadrele de conducere. A încălcat în mod permanent prevederile elementare aledisciplinei muncii,a regulamentului de ordine interioară,aleeticii profesionale ,ceea ce a contribuit la crearea opinii maipuţin favorabile din partea populaţiei şi uneori din parteaorganelor tehnice superioare sau de stat din municipiu. În acest context menţionăm participarea inconstantă laactivitatea din secţie datorită plecărilor repetate din timpulprogramului chiar în aceeaşi zi,fără a avea aprobarea şefuluide secţie. Astfel activitate zilnică la vizita bolnavilor ,la contravizităşi activitatea chirurgicală a fost permanent perturbată de, 376

neparticiparea la vizita bolnavilor, plecări din timpul acestoractivităţi pentru diferite probleme personale. Activitatea de contravizita a fost efectuată necorespunzătorîn ţinută de oraş,la ore nepotrivite, în grabă ceea ce adus larecunoaşterea bolnavilor şi la imposibilitatea şefului de secţiede a folosi în echipă în mod eficient şi făra a avea garanţiaunei responsabilităţi faţă de bolnavii operaţi. Calitatea documentaţiei medicale întocmite de Dr. GaneaMihai a fost şi este îndoielnică,examenul clinic superficial,sărăcia datelor înscrise în F.C.şi chiar neîntocmirea foilor deobservaţie la bolnavii operaţi în urgentă fiind aproapesistematică consemnate de metodologul Judeţean şi de brigadaMinisterului Sănătăţii . Datorită prezenţei incontestate în secţie nu a putut urmărievoluţia post operatorie ,nu a efectuat calitativ tratamentulpostoperator ,aceste aspecte fiind preluate de şeful de secţie şide medicul stagiar ,aceasta fiind o trăsătură permanentă înactivitatea lui. În permanenţă s-a prezentat în întârziere la serviciul degardă,au fost înregistrare plecări din timpul gărzii pe perioda1-6 ore şi aspectul cel mai grav,nerespectarea la gardăpertubând activitatea de urgenţă. Au fost situaţii când datoritălipsei de gardă a dr.Ganea Mihai medicul şef secţie a fostsolicitat să opereze în urgenţă şi să asigure în continuareserviciul de gardă.Lipsa din gardă a condus la executareaunor manevre teraupeutice de către personalul mediu dinserv.triaj uneori în condiţii necorespunzătoare. Pentru încălcările frecvente ale disciplinei muncii dr.Ganea Mihai a fost sancţionat cu retrogradarea în funcţie înaceeaşi profesie pe perioade de 3 luni, ultima fiind aplicatăpentru părăsirea gărzii la data de 01.05.1988.Chiar în aceastăsituaţie a continuat să încalce disciplina muncii prin repetateplecări în timpul programului,plecări şi absenţe de la serviciulde gardă,denigrarea şefului de secţie,incitarea la efectuareareclamaţiilor a unor persoane(bolnavi cât ţi personal dinunitatea noastră)ceea ce a condus la agravarea unor stări 377

tensionale în rândul personalului secţiei chirurgie curepercursiuni asupra colectivului unităţii noastre. Prin comportamentul său în unitate şi societate, a generataprecieri nefavorabile nu numai asupra sa, cât şi a întreguluicorp medico-sanitar ,la ora actuală procesul de stabilire apaternităţii dr.Ganea fiind în curs de desfăşurare ,instigândopinia publică din oraşul Tecuci . Faţă de repetatele acte de indisciplină, unele de gravitatedeosebită,continuate şi în prezent sfidînd colectivul în carelucrează, propun COM-ului desfacerea disciplinară acontractului de muncă a tov.dr.Ganea Mihai –conf-CoduluiMuncii-propunere ce o voi înainta Direcţiei sanitare pentruaprobare. Medic Director Dr. Secară Florică Doctorul avea un dosar de securitate, D.U.I. Dosar deUrmărire Informativă. Tentativă de penetrare a structurii desecuritate şi gardă a statului român, dosar de terorist. După 20de ani a avut acces la acesta şi atunci s-a îngrozit aflând cemizerii a clocotit în spatele său vreme de cîteva decenii.Practic, destinul lui s-a consumat sub imperiul cenuşiucomunist la cote înalte şi la foc continuu. Se poate deduce cu uşurinţă cât de „bine” i-a fost înperioada secundariatului. Urmărit permanent, pas cu pas,supravegheat, zi şi noapte, obligat să se supună unui regim deșicanii şi umilinţe, de tot felul, din partea superiorilor săi. La Spitalul Republican Fundeni, profesorul Dan Setlacecnu l-a repartizat niciodată într-o echipă operatorie. Era completmarginalizat. Doar conferenţiarul Stăncescu îl mai băga înseamă apreciindu-i manualitatea în plagă. Odată, chiar adeclarat în timpul unei operaţii: „Ganea are două mâini drepte,e ambidextru, în comparaţie cu Irinel Popescu care are douămâini stângi adică, ambisinistru.” La examenele de atestare în specialitate, era ales, special,de doctorul Rădulescu care făcea parte din comisie, să-l 378

examineze, numai el şi nu altcineva pentru a-l depuncta. DanRădulescu era conferenţiar la Spitalul Clinic I. Cantacuzinounde activa profesorul Juvara. La următoarea examinare,profesorul l-a luat pe Ganea pe mâna lui şi i-a dat examenul.Rădulescu nu a avut decât să-l felicite cu ciudă la final pentrupromovare. În cartea sa „Aşa a fost”, profesorul Juvara descriemaniera ticăloasă de a naviga în viaţă şi profesie a tovarăşuluiconferenţiar doctor comunist Dan Rădulescu. Acesta eraprieten cu cei de la Tecuci. Erau cotizanţii lui. În specialGheorghiu. Fiul său va fi promovat de Rădulescu la Bucureşti,iar pe Ganea va încerca să-l distrugă într-un caz de culpămedicală. Doctorul Antonie, îndepărtat pe criterii politice dinBucureşti la Spitalul comunal Vidra, din munţii Vrancei i-adeconspirat lui Ganea faptul că anestezistul clinicii deortopedie de la Spitalul Foişor, doctorul Roger Georgescu i-arfi spus că lui Rădulescu, procuratura, în urma unei percheziţiila domiciliu i-a confiscat o sută de mii de lei. Era mita dată demedicii tecuceni pentru distrugerea lui Ganea. Dacă ar fi să neluăm după textul referatului, iată de ce condiţii a beneficiatdoctorul Ganea în perioada secundariatului său în chirurgiaromânească şi după consumarea timpului respectiv.11.07.1988 ora 7,10Tov. Nistor Se va comunica în scris Scutirile din gardă seaprobă pe baza expertizei Medicale de către C.O.M. Tovarăşe Director, Având în vedere gravele acuzaţii care mi se aduc,faptul că acestea sunt răspândite prin localitate precum şiaceea că sunt transmise la nivele superioare în reţeauasanitară judeţeană şi autorităţi.Constând în aceea că nu suntmedic ci posesor al unei diplome false etc,etc. 379

Cu respect vă comunic că starea sănătăţii melefizice ,moral şi psihic nu-mi permite sa fac gărzi sau activitateîn secţia Doctorului Gheorghiu Ioan şi fiul. Dr.GaneaMihai Medic specialist chirurg Ss inds.6.7.1988 Tov. Director al Spitalului TecuciL.S. –conform cu originalul- Odată instalat la Tecuci ca medic specialist chirurg,tovarășii din conducerea sanitară l-au fixat cu postul înPoliclinică. Scopul era ca doctorrul, să fie ținut cât mai departede sala de operație. Nu trebuia să vadă programul operator şi ceanume se întâmpla acolo. I s-a spus, program integrat. Adicătrei luni în spital și nouă luni în policlinică. Dar cele trei lunierau şi cu program de policlinică patru ore. Halal activitateprofesională pentru un tânăr chirurg. După lupte grele șiepuizante Ganea reușește să se aropie de spital într-un programde exclusivitate. Era prin anul 1987. Solicită un număr de zecepaturi şi o oarecare autonomie în gestionarea lor. Nu i seacordă acest lucru şi va rămâne la mâna şefilor comunişti pânăla capăt. Adică la Revoluţia din 1989. Dar şi aceasta nu i-aadus decât necazuri. Directorul Secară Florică şi Primulsecretar al Partidului Comunist Român din judeţul Galaţi DinaCarol, vor fi aleşi de popor ca senatori cu mai multe mandate înSenatul României. Asta da Revoluţie, asta da, lovitură de statbolşevică comandată de la Moscova sau dinăuntru. Iată şireferatul chirurgului şef comunist.Spitalul Municipal TecuciSpitalul Municipal TecuciNr.2277Secţia Chirurgie1988 luna 05 ziua 03 380

Referat În calitatea ce o am ca şef al secţiei chirugie vă aduc lacunoştinţă despre permanenţa stare de indisciplină a tov. dr.Ganea Mihai , despre repetatele absenţe nemotivate, repetateplecări din garda spitalului fără asigurarea asistenţei deurgenţă, cu neputinţa de a se încadra într-un colectiv unde sămuncească şi să fie apreciat şi stimat. Pentru referire directă şi precisă vă voi relata activitatealui doar ptr. ultimele 3 săptămâni ale lunii aprilie 1988,deşirepet aceeaşi stare există de mai mulţi ani. Are grijă să vină mai regulat doar la raportul de gardălaora 8 gând semneazăşi condica,apoi........ În ziua de 9.04.1988 pleacă în oraş la ora 8,15 revine laora 9,15, pleacă la 10,15 revine la 12,05, stă îmbrăcat civilpânăce pleacă definitiv la ora 12,25. În ziua de 11.04.1988 pleacă la ora 9,15 revine la ora12,00,stă îmbrăcat civil până la ora 12,25 când pleacădefinitiv. În ziua de 12.0.1988 nu vine la raportul de gardă ,vine pela sfârşitul vizitei la 8,45,pleacă la ora 9,45,revine la ora12,00,este imbrăcat civil în curte şi pleacă definitiv la ora12,30, La plecare pe poartă tov.Dr.Diaciuc V.îi arată ceasul şimă strigă şi pe mine ca să-l văd. În ziua de 13.04.1988 pleacă la ora 8,15,revine la ora9,25, pleacă la ora 9,45,revine la spital la ora 11 şi pleacădefinitiv la ora 11,30.În această zi am fost anunţat dedr.Dianciuc Ana să-l trimit la Policlinică deoarece tovdr.Hîncu Mihai are concediu de odihnă 3 zile ,nu l-am găsit pedr.Ganea ca să-l trimit. Am chemat toţi bolnavii de laPoliclinică ca să-i consult la spital. În ziua de 14.04.1988 îl anunţ să facă policlinica. Plecă la ora 8,45 la policlinică,soseşte la ora 11şi pleacădefinitiv la ora 11,30 fără să fi văzut toţi bolnavii. 381

În ziua de 15.04.1988 plecă din spital la ora 8,10sprepoliclinică dar ajunge la ora 10,30 şi pleacă de acolo definitivla ora 11,00. Este găsit la localul ” Ocaua lui Cuza” de cătretov. secretar Tatomir Violeta şi secretara Comitetului de partidspital tov Dr. Rusu Angela. În data de 16.04.1988 pleacă din spital la ora 8,15 revinela ora 8,45 şi pleacă la ora 12,00. În data de 18.04.1988 nu vine la vizită spune că are procespentru stabilirea paternităţii ,vine la ora 11 supărat că s-aamânat procesul şi pleacă definitiv la ora 11,30. În ziua de 25.04.1988 lipseşte toată dimineaţa şi apare laora 14.30 deoarece era de gardă. Deoarece la această dată cred ca numai cele 12 zile sintconvingătoare. Referindu-mă la asigurarea asistenţei de urgenţă pringardă astfel:în această perioadă a fost de gardă doar de 3 oriîn zilele de 12,15,20 aprilie 1988. În ziua de 12.04.1988 vine la gardă la ora 16,00,pleacă laora 19,00 ţi vine la ora 22 când şi operează. În ziua de 15.04.1988 vine în gardă după ora 15,00 ora meade plecare fără a putea preciza ora la care s-a prezentat. A plecat la ora 19,00şi revine la ora 20,30. A doua zi pleacădin gardă la ora 7,00 şi revine la ora 7,50. În ziua de 20.04.1988 se prezintă la gardă la ora 14,10 deşibrigada Ministerului Sănătăţii era în spital şi de care ştia.Pleacă la ora 19,00 ,dar brigada Ministerului Sănătăţii fiindprezentă la spital, nu-l depistează că el lipsea şi la ora21,00.Nu mai ştiu când a venit. Cât priveşte contribuţia lui la activitatea de îngrijireabolnavilor,se înţelege de la sine punându-se şi intrebarea:Când o să mai facă între atâtea absenţe? Partea de cancelarie– înlocuirea foilor de observaţie ,biletele de ieşire ,urmărireaanalizelor,investigaţiile radiologice ,trimiterea către altespitale ,consulturile interdiciplinare rămân în sarcina mea şi astagiarilor.Pe dânsul îl interesează doar operaţiile ,după carede regulă se îmbracă şi pleacă grăbit indiferent de orice oră. 382

Nu-l interesează repartizarea unui număr de paturi cubolnavi în îngrijire ,după recomandarea medicului metodologjudeţean Dr. Trăistaru Petre şi după sarcinile obligaţiilereieşite din legea sanitară.Vrea paturi în care să-şi interneze,să-şi trateze bolnavii lui,cu acces la sala de operaţie,unde săîşi opereze citat din cererea lui către tov.Director .Nu acceptaideea de a-i face vizita la aceste paturi pentru a-i repartizaoperaţiile în raport cu putinţa lui,nu am curajul să-l las să facăcontravizita prin rotaţie cu el cum ar fi şi firesc, este necesarsă mă mai odihnesc şi eu deoarece este necesar în meserie. Superficial şi nestatornic din fire, face contravizita imbrăcatîn haine civile, astfel la data de 16.04.1988 ora 17,00 facecontravizita imbrăcat cu paltonul şi cu şapca pe cap,îi atragatenţia să se dezbrace deoarece are de operat bolnavul Popacu apendicita cu peritonită. Cînd este aşa se face contravizita singur la unii bolnavi,scrie medicaţia, la alţii nu probabil ca nu ezaminează pe toţisau intenţionat se face că-i uită. În ziua de 17.04.1988 nu prescrie penicilină la bolnavulPopa operat de peritonită şi la bolnavul cu zdrobirea labeipiciorului şi alţii, dar scrie în schimb perfuzie cu vitaminemulte la bolnavul Tecuceanu pentru cefalee postrahieanestezică căreia la data de 15.04.1988 îi prescrie şiampicilină. Nu este colegul pe care să te sprijini cu nădejde că observi oevoluţie negativă la bolnavii noştri fiindu-mi chiar frică că măpoate compromite.Nu comportă încredere profesională. De altfel pregătirea lui profesională se cunoaşte .A făcutsecundariatul 6 ani în loc de 3.De abia a 3 oară comisia s-aîndurat să-l facă specialist .N-ar fi nimic ,dacă ar avea măcarbunăvoinţa,personal însă cred că nu mai are când înveţe şi înplus se proclamă la toţi şi desăvârşit .La operaţiile de hernii nula toate poate rezeca sacul hernial (şi este timp chirurgicalobligatoriu),unele tendoane secţionate nu le sutureză afirmândîn faţa cadrelor medii că se întâlnesc ele şi se suturează.Facecaz că bolnavii săi sunt pansaţi numai de către sora de la sala 383

de pansamente .Eu aş fi bucuros ca el medic ,să-şi facăpansamentele personal ,măcar la bolnavii operaţi de el,dupăcum s-a înfuriat în ziua de 24.04.1988 să-şi facă pansamentelela bolnavii operaţi de el.În această zi fără să apeleze la sora deserviciu Lemnaru Maria care avea casoleta pe masă cucopresele sterile şi cheia de la trusa de instrumente ,trimite 7bolnavi printre care Ceauşu ,Popa,Aldea ,în pijama la triaj casă-i panseze acolo cu sora de la triaj făcând în acelaşi timp ţigălăgie despre debandada ce există la noi. Au stat bolnaviiacolo 2 ore (în ziua aceea a fost frig)el plecând în oraş cubicicleta. După ce mi s-a adus la cunoştinţă întâmplarea i-am îtrebatpe bolnavii Popa,Aldea ambii operaţi de el de peritonităapedinculară.De la operaţia din data de 16.04.1988 şi până azi24.04.1988 v- a mai pansat el vreodată? Mi-au răspuns că nu. Mă întreb, eu şi sora de de la pansamente ar fi trebuit să-ilas nepansaţi atâta timp?Este însă inconstant în hotărâri .Deatunci şi până acuma nu a mai pansat pe nimeni. Tov. Dr. Diacuc Ana este îngrozită că tebuie să-l trimită dela 3 mai 1988 să facă Policlinica deoarece dr.Hincu Mihaiintră în concediu de odihnă.Dumneaei afirmă că vine lapoliclinică stă puţin ,consultă pe fugă îmbrăcat ,nu îi vede petoţi.Pe unii pe care îi interesează îi trimite să-l aştepte laspital.Astfel pe ziua de 15.04.trimite la spital pentru ora 15,00să-l aştepte toţi internaţii. Îşi planificase probabil deliberat săvină la gardă la ora 15,00. În ziua aceasta la ora 14,30 am fostchemat la triaj şi am găsit sala de aşteptare plină până la refuzcu bolnavii ce îl aşteptau în loc să li se fi făcut formele deinternare. Nu întocmeşte foaie de observaţie la bolnavii internaţi îngarda lui.Medicii stagiari denumiţi de el locotenenţi sauhotărât să nu-i mai facă foile acestea fiind obligaţia lui deserviciu. Brigada Ministerului Sănătăţii a găsit 3 F.O. neîntocmite dedânsul la bolnavi internaţi în garda lui şi operaţi tot de dânsulşi la apostrofat că este chirurg nu măcelar. 384

După ce interneză bolnava Adascaliţei Elena ,elevă de 9 ani,cu F.O. 5894 650 în garda din 22.04.1988 ora 22,00 nu o maivede ,nu-şi finalizează activitatea.Nici nu ştie că eu a doua zi i-am făcut radiografii ,am constatat că are fractură la ambeleoase gamba stângă şi am trimis-o la Galaţi cu autosanitarapentru a fi operată. Cât priveşte relaţiile de serviciu ale dr.Ganea cu restulpersonalului ţi cu bolnavii lasă de dorit.Mă refer numai laaceastă perioadă de 3 săptămâni altfel s-ar putea scrie unroman de întâmplări ( in seara zilei de 6.04.1988 când a fostde gardă a purtat discuţii jignitoare la adresa mea şi făcând şireferiri că am cheltuit mult cu familia Voicu să-l dea înjudecată. Au fost de faţă Diaconu Tanta ,Ghinea Alexandrina,Mihai .la Ovidiu .Cu această ocazie l-a judecat şi personalulamintit cum de nu-i este ruşine să se judece pentru stabilireapaternităţii în faţa atâtor oameni şi cu martori.Ştiţi ce arăspuns?-Sând mândru că îndregesc politica demografică aţării.Cum? cu minorele?. Iar în după amiaza zilei de 12.04.1988 fiind de gardă ainternat pe bolnavul Ceausu.Când am venit la contravizităfamilia m-a rugat să mă ocup de el ,să nu-l las pe mânadr.Ganea .M-am gândit să nu mai intru în conflict cu el ,l-amexaminat doar pe bolnav , am constatat că are apendicităacută cu perionită,nu l-am operat eu dar am dat dispoziţiesorei să înceapă cu antibioticele. Când a făcut el contravizita şi când a văzut că am scris lafoaie penicilină în plin salon cu bolnavi şi faţă de soraVasilache Angela a făcut criză de compensare psihică aaruncat foaia de observaţie ,a bătut cu piciorul în tocul uşii şiţipa : Ce se bagă porcul de Gheorghiu la bolnavii mei,eutrebuie să-i operez şi el îi pune pune viaţa îi pericol scriindu-ipenicilină.Mi-a fost jenă să întreb toţi bolnavii care erau toţide faţă şi care au auzit ,am întrebat doar pe bolnavul Craceacare mi-a confirmat cele întâmplate.Enervată şi sora Vasilache 385

Angela că nu mai termină cu jignirile i-a spus : Operaţi-ldomnule doctor ce mai faceţi atâta gălăgie. În ziua de 20.04.1988 în timp ce era de gardă dr.Ganeainternează pe bolnavul Mititelul cu ulcer perforat.Fratele săuprofesorul Mititelu pe care îl cunosc de mulţi ani în oraşulacesta sună la uşa casei mele la ora 21,30 şi mă roagăinsistent să mă deranjez să mă îmbrac şi să vin la spital şi să-loperez pe fratele său.Îi spun că de gardă este dr.Ganea dar elmă roagă insistent să nu-l las pe mâna lui.În aceste condiţii l-am operat eu ajutat de dr.Ganea .Înfuriat se duce la dr.Carpmedicul de gardă de la interne,îl strânge de gât şi îl face derâs, şi de ce m-a chemat pe mine să-i iau cazul. În ziua de 25.04.1988.când a lipsit nemotivat am internat laora 13,oo copilul Dumitrache cu apendicită acută cu reacţiiperitonistă.I-am spus la plecare la dr.Buligamedic de gardăsă-l cheme de acasă pe dr.Ganea şi să-l opereze.Mi-a telefonatmai târziu că nu este acasă şi este plecat la Iaşi. Am răspunscă în situţia aceasta am să vin eu şi am să-l operez.Între timp avenit şi el ţi el la gardă dar nu l-a operat la ora 20,45cu toateinsistenţele dr. Buliga şi ale sorei Melnic Maria care l-achemat din curte unde stătea de vorbă. A doua zi dimineaţa i-am reproşat de ce a operat urgenţaaşa de târziu, el s-a înfuriat şi îmi ţipa în salon că el nu va maidubla de dr. Buliga ,el nu operează la cererea mediculuistagiar ,că s-a săturat să opereze bolnavi frăncuiţi de stagiari. Cu această oczie când fac ancheta aflu că dimineţa estevăzut de infirmiera Aenoaie Dochiţa în timp cei făcea scandalmamei copilului operat că nu i-a dat bani,vine în saloncontinuă scandalul către mama copilului,o necăjită cu 4copii,că dă banii la alţii ,apoi se întoarce către toate bolnaveledin salon şi ţipă la ele:Daţi bani lui Gheoghiu şi mie nu?am săvă las pe toate să muriţi.Altă dată fapt relatat de AenoaieDochiţa şi de către alte surori de la triaj ,intră la triaj şi leiscodeşte ce mai fac eu şi ce au mai aflat ele despre mine.Cândvede că nu află ce doreşte le apostrofează: De ce nu-mi spuneţi 386

nimic de Gheorghiu ce va băgat aia în gură(şi spuneţigăneşte). Cu acţiuni de intimidare se adresează surorilor când vaajunge şef de secţie le termină dacă nu-i dau informaţii. Împotriva medicilor şi administraţiei împrăştie pe toţidirector,eu,Hincu,Matran,şi pe cei care îi consideră în calealui. Faţă de succintele relatări asupra activităţii şi actelor detotală indişciplină săvârşite de dr.Ganea care terorizeazăpersonalul secţiei chirurgie vă rugăm să luaţi măsurile celemai cuvenite şi care se impun după multele acţiuni ce i s-auaplicat. Datele consemnate pot fi relatate de la toţi medicii stagiaricare au trecut pe la chirurgie ,de la actualii prezenţi însecţie,tot personalul mediu al secţiei. Dr.Bohotin anestezistreanimator,personalul inferior al secţiei, surorile de latriaj,asistentul şef, surorile de la cabinetul chirurgiePoliclinica precum şi alţi medici din spital. Insistent recomand să fie audiaţi toţi. Medic primar şef secţie Dr. Gheorghiu Ioan Parafa,ss,inds.Dur, referatul. Gheorghiu era pătimaş din fire Îşi apărainteresele cu străşnicie. Toată viaţa a făcut asta. Secţia dechirurgia a Spitalului municpal din Tecuci a fost moşia luipersonală vreme de patru decenii. Nimic şi nimeni nu i-a putut-o lua. A trăit şi a murit cu ea în dinţi. De neînţeles, ce resortascuns şi diabolic îl împingea spre chirurgie ? Practic, era unins nevăzător. Un ochi zero iar celălalt minus opt dioptrii. Astaîn actele medicale eliberate de complezenţă, că în realitate cifraera mult mai mare, aproape dublu. Îl învăţase doctorulRădulescu, predecesorul său pe vremea când era medic şef deraion Panciu şi secretar de partid. „Ghighi, zicea acesta, hai săte învăţ câteva tehnici simple de chirurgie că mâine, poimâine,nu mai ai funcţii politice şi vei muri de foame. Neinspirat acest 387

doctor chirurg prieten. L-a ajutat să obţină şi atestatul înspecialitate, în ciuda faptului că era absolvent al unei facultăţicu termen redus, adică de igienă. Gheorghiu a ajuns, în felulacesta medic primar chirurg. Handicapul ocular se accentuaprogresiv, dar el ţinea cu orice preţ să fie chirurg. Pentru astatrebuia să fie şef de secţie. Să fie factor decizional şi să înlătureorice intrus potenţial candidat la şefie. Cineva trebuia să facă,totuşi, operaţiile. Atunci şi l-a apropiat pe Hâncu. Celălalt,Hâncu avea doi băieţi chirurgi. Îi ţinea la Suceava. LuiGheorghiu îi lăsase Tecuciul pentru Liviu. Liviu, fiul luiGheorghiu, moştenea de la tatăl sau dioptriile la ochi şistângăcia în gesturi chirugicale la mâini. Gheorghiu era orb deun ochi. Cel restant avea opt dioptrii cu minus. Unii spuneau cănumărul este dublu. Dar se vedea cât colo că în plagăGheorghiu mai mult palpa decât vedea. Opera cu sala închisăşi ajutat de fetele lui care i-au fost şi amante în tinereţe. Legautrompe. Asta era operaţia de bază la Tecuci. Apendicita,apendicita de Tecuci. Sub masca acestei operaţii deapendicectomie se practica secţionarea şi ligatura bilaterală atubelor uterine. Sterilizare definitivă. Specifică epocii de aur,specifică comunismului sanitar românesc. Mafia albă cuveniturile sale ilicite. Marea disperare a femeilor din Romanialui Ceauşescu.Lui Hâncu, Ganea îi purta respect. Avea manualitate şi sedescurca bine în plagă. Practic era un chirurg obişnuit deci seputea face echipă cu el. În rest, tot un laş şi un comunistrămânea pentru el şi cei din jurul sau. Şi Hâncu lega trompe.Mai rar, dar lega şi el trompe. Ganea nu voia să participe la aşaceva. Considera intervenţia mutilantă şi neinspirată chiarpentru conjunctura politică de fapt şi de drept. De multe oricazurile decedau, cu nişte complicaţii peritoneale greu destăpânit la terapie intensivă, unde şefă era o doctoriţă fărăabilităţi profesionale şi alcoolică pe deasupra.Procesul de uzură a nervilor lui Ganea continua într-o veselie şipe mai multe fronturi. 388

Secţia Chirurgie Proces verbal întocmit cu ocazia ŞedinţeiExtraordinare a grupei sindicale din data de 7 mai 1988. Se pune în discuţie activitatea tov dr.Ganea Mihai cucare ocazie tov Dr.Gheorghiu Ioan citeşte referatul pe care l-aîntocmit privind activitatea tov.Dr. Ganea Mihai. Toate cadrele sanitare medii şi-au spus cuvântulafirmând că se putea spune mult mai mult că mai sunt exemplede activitate negativă. Şi-au însuşit în unaminitate referatul întocmit, auvotat ca sunt de acord să fie îanintat conducerii spitaluluipentru luare de măsuri.Toate informaţiile din referat au fostfurnizate de către toate cadrele secţiei chirurgie prin.Org.gr.sindicala - Haloca Aurica – ss.indsLocţiitor - Sandica Dumitra –ss.inds - Heisler Anişoara – ss.indsCasierMembrii gr.sindicale.hiriac i. – ss. IndsDumitrasc Z. –ss.indsGologan L. – ss. IndsFrantescu A.Ganea M. –ss.indsTarina Elena –ss.indsMelnic M.Dima M. -ss.indsPopa Viorel –ss.indsVasilache AngelaSirmache LucicaGheorgiu LiviuNagz IstvanMihaila O.Tocu M. 389

Feraru E.Prună M.Enache M.Ghinea A.Ion IoanaRarinca I.Velican Fl.- conform cu originalul - L.S. ss. Inds.Discutat în COM din 5.05.1988copie După „Revoluţie” Aurica Haloca i-a spus lui Ganea. „Ne ducea, domnule doctor, ca pe nişte oi. Pe toate.Ne băga într-o dubă de la Salvare. Ne băga în dubă şi ne duceala Procuratură şi la Milişie. La Securitate ne chema pe rând şiconfidenţial Maiorul Baciu. Da nu numai el. Şi alţii. Ne duceaşi ne dicta declaraţii împotriva dumneavoastră”. Asta era. Fetele erau duse la diverse autorităţi şiobligate să dea decalaraţii împotriva doctorului Ganea. Ganeatrebuia să dispară. Ganea era un pericol. Putea oricând sădeconspire practica boicotării politicii demografice apartidului şi a tovarăşului Ceauşescu la eşaloanele superioaresau autorităţile de partid şi de stat. Trebuia creată o imaginespecială a doctorului. Nebun, antisitem şi terorist. Pe unul caăsta greu puteai să-l iei în considerarea dacă zicea ceva de„trompe” sau colegi. Situaţia ajunse la ostinato. Referat 390

Vă facem cunoscut că datorită stării de indisciplină gravăşi permanentă a dr.Ganea Mihai prin plecări din serviciu,plecări din gardă,neasigurarea asistenţei de urgenţă înspital,precum şi a incompetenţei profesionale ,în calitate de şefde secţie chirurgie, consider inoportun şi periculoasăintroducerea dr.Ganea Mihai în graficul de gardă. Propun să efectueze programul integral în policlinică.Încalitatea ce o am de şef de secţie chirurgie îmi declinresponsabilitatea asupra activităţii profesionle a dr. Ganea şiluarea de hotarâri,studiindu-se referatul de către forurile îndrept şi luarea de hotărâri studiindu-se referatul inaintat dejade mine conducerii spitalului. 6 mai 1988 ss.inds Dr.Gheorghiu Ioan Medic primar chirurg - conform cu originalul – L.S. ss. Inds. Femeile care au beneficiat de ajutorul chirurgilor de laTecuci prin operaţia de sterilizare, adică legarea trompelor,alimentau clientela susţinut şi continuu. Majoritatea proveneaudin protipendada comunistă. De la prim secretare până laactiviste de rând pe linie de partid sau administraţie. Apoi maierau şi soţiile tovarăşilor conducători iubiţi ai partidului. Aipartidului, miliţiei, securităţii sau procuratură, justiţie îngeneral şi administraţie de tot felul. În fine, era o industrieprosperă şi de invidiat printre medici. Unul ca Ganea, ca şi ceipatruzeci dinaintea lui, trebuia să dispară. Şi nu oricum, ci cutinicheaua de coadă. Aşa trebuia. Pentru ca oriunde ar mergenebunul să nu fie băgat în seamă, dacă ar fi trăncanit ceva, denicio autoritate. Ganea avuse câteva tentative de evadare, dar oriundese adresa cu o cerere de transfer, era refuzat categoric. „Nuavem posturi pentru chirurgi”. Ciudat. România ducea lipsă de 391

specialişti cu înaltă calificare dar posturile nu se dădeau lacerere, ci prin repartiţie. Prin repartiţie în interes de serviciu iarrepartiţia o dădea partidul Partidul şi administraţia. Iardeasupra tuturor, securitatea. Numai cu girul acesteia puteai sămergi unde doreai. Aşa a înţeles Ganea cum de au reuşit uniidin predecesorii săi să plece din Tecuci. Făcuserăcompromisuri. Legaseră şi ei, trompe sau făcuseră pe placulpartidului, cât de cât ceva. Aşa au plecat. Cei care nu au făcutceva nu puteau să plece, nici măcar cu demisie. Doar prinexterminare fizică. Aici avem de-a face cu un caz, cel aldoctorului Epure. Într-o dimineaţă, a fost găsit spânzurat înarestul miliţiei. Spânzurat sau atârnat acolo de cineva. Oricevariantă e posibilă. Cert este că doctorul Epure aşa a plecat,spânzurat. Cu Ganea era mai greu. Ganea era un nebun carelupta cu mafia până la disperare. Cineva care l-a vizitat odată înparticular relatase că avea într-um apartament primit de la stato cameră în care singura mobilă era o masă de tenis. Pe acestămasă desenase pe o coală uriaşă harta Pacificului. Undeva într-un colţ scria cu tuş negru. ”PACIFIC 80 şi mai departe . . .”Avea tot felul de obiecte pe harta aceea. Fiecare cu eticheta lui.Unele mai mari altele mai mici. Şi scria acolo pe fiecare,Crucişătorul Mocanu, Portavionul Ortansa, Torpilorul Tatomir,Nava de linie Ghighi, submarinul Bulău, etc. Totul imita, într-un fel original, războiul din Pacific. „Este războiul meu cuGORGONELE”, spunea doctorul. Meduzele, Gorgonele fiindsistemul şi bestiile lui. Pe marginea hărţii zăceau dosare întregide hârtii oficiale şi însemnări. Toate purtau titlul generic de„PACIFIC”. Doctorul zicea câteodată. Dacă ar fi să comparlupta mea cu ticăloşii comunişti sanitari din vremea mea saudin anii comunismului cenuşiu românesc, aş compara-o cubătăliile din Pacificul celui de al doilea război mondial.Energie, nervi, deznădejde şi câteodată, victorii.- Cândva, undeva, cineva, ar putea să spună: acesta a fostrăzboiul din Pacific al lui Ganea. Războiul cu „tovarăşii”.Iar timpul trecea, din luptă în luptă. 392

Consiliul Popular Judeţean GalaţiCopie Spitalul Municipal TecuciDirecţia sanitarăNr.4563 din 9.08.1988 Nr.5796 din 8 august 1988 Către Spitalul Municipal TecuciUrmare a adresei dvs.nr. 4230 din 1988, văcomunicăm că BE al C.O.M. al direcţiei jud. Galaţi în şedinţadin 8.08.1988 a avizat desfacerea contractului de muncă a tov ,dr. Ganea Mihai medic principal spec.chirurgie la Spitalulmunicipal Tecuci. Şef serv plan org. muncii, Director,Dr. Mocanu Mihai Grosariu LilianaRed.dact L.A. L.S. ss. Inds.Ex.2 Pentru conformitate- Spitalul Municipal Tecuci PROCES VERBAL Încheiat astăzi 26 iulie1988 Subsemnatul Nistor Ileana,şef birou planorganizare,personal,Cruceanu Teodor, secretar al ComitetuluiSindical Spital şi Popa Viorel,asistent şef de secţie chirurgie,ne-am deplasat la locuinţa dr. Ganea Mihai medic specialistchirurgie,pentru ancheta socială cu privire la cauzeleabsentării de la serviciu de la data de 7 iulie a.c. şi luarea denotă explicativă în acest sens.A fost găsit la locuinţa sa împreună cu soţia dumnealui. Tov.Nistor Ileana,comunică scopul vizitei şi i-a pusurmătorea întrebare: Care sunt cauzele de absentează de la 393

serviciu începând cu data de 7 iulie,dacă cumva este înconcediu medical şi are certificat medical pentru aceastăperioadă sau ce alt motiv are? Pentru aceasta este rugat sădea o notă explicativă amănunţită ca să cunoască şiconducerea unităţii cauzele absentării dumnealui. Tov Dr. Ganea Mihai a răspuns că de scris a scris destulecă nu mai are rost acum când nu i se permite să lucreze însecţie ,să opereze ,să participe la vizitele bolnvilor ,săinterneze singur că secţia chirurgie este proprietatea şi moşiadoctorului Gheoghiu şi acum că lipseşte de la serviciu i-a datposibilitatea acestuia ca să fie singur în chirurgie. Mai menţionăm că în acest timp tov Dr. Ganea Mihai a pussă ascultăm o casetă înregistrată la o discuţie dintre dânsul şidr. Gheorghiu. S-a refuzat ascultarea casetei spunându-i se că nu pentruaceasta s-a venit la dumnealui. Tov. Cruceanu Teodor ,din partea comitetului sindical i-aspus dacă refuză să dea notă explicativă cu cele enunţate maisus ,atunci să se prezinte personal la tov.directorDr. SecarăFlorica pentru a-l pune în temă şi pe dumnealui cu cele spusenouă. Tov.dr. Ganea Mihai a răspuns că nu vine să discute cudirectorul deoarece mai aşteaptă o anchetă ordonată detov.Prim secretar al judeţului ,anchetă ce va fi efectuată de tov.Andrei. În final tov. Nistor Ileana a recomandat că totuşi este maibine până se efectuează ancheta să se prezinte la serviciu. Dumnealui nu a dat nici un fel de răspuns .Pentru care s-a încheiat prezentul proces verbal.ss. inds. L.S. ss. Inds -pentru conformitate-Procedura era următoarea: Şeful făcea un referat scris pe care îldepunea la secretariatul conducerii spitalului. Directorul lua actde acesta şi solicita o Notă explicativă doctorului. Dacă acestadădea curs solicitării atunci procedura era completă. Urma 394

decizia conducerii, adică a directorului de sancţionatre adoctorului, deobicei cu diminuarea retribuţiei pe una sau maimulte luni calendaristice. În cazul în care doctorul nurăspundea la nota explicativă, situaţia se complica. Se cereaudeclaraţii altor persoane din secţie sau unitate şi pe bazaacestora se elibera decizia punitivă. Diminuarea retribuţieidoctorului Ganea pentru două sau trei luni la un salariu ţinut labaza grilei de retribuire şi vreme de zeci de ani, a dus laacumularea unui fond de contribuţie pentru pensie foarte mic.Pensia lui Ganea va fi una din cele mai mici din România.Ticăloşii l-au lovit şi cu bătaie lungă. Adică, pe loc, pe termenmediu şi la distanţă până la capăt.CopieExtras PROCES VERBAL Încheiat astăzi 26.07.1988 În şedinţa ordinară COM din cadrul Spitaluluimunicipal Tecuci la care participă un număr de 16 membriCOM iar(5)cinci membrii motivţi prin plecări în concediu deodihnă şi anume:dr. Diaciuc Ana,chim.BosoteanuCecilia,Călin Ana,tov.Aristache Cornelia şi tov dr. TeodoruCristian ,fiind în urgenţă medico-chirurgicală (operaţie).Laşedinţă din partea Comitetului de partid participă tov secretarcu probleme sociale tov. Tatomir Violeta,tov.preşedinte a COMdr. Rusu Angela anunţă că şedinţa este statuară putând avealoc,pentru care anunţă ordinea de zi.Analiza morbidităţii cu ITMpe sem.1 1988 şi măsurile ce seimpun pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale a personaluluimuncitor.Execuţia bugetară pe trim.al doilea 1988.Diverse (referat asupra activităţii tov. Dr. Ganea Mihai)Discuţii Tov.dr. Secară Florica , directorul Spitalului municipalTecuci prezintă referatul asupra activităţii Dr.. Ganea Mihai în 395

urma căruia arată că,în plus din data de 07.07.1988 tov. Dr.Ganea Mihai ,nu se prezintă la serviciu nemotivat. Tov. Director Secară Florica ,arată că deoarece tov. Dr.Ganea Mihai ,nu se încadrează în disciplina muncii cu toatesancţiunile date pentru propunerea desfacerii contractului demuncă conf.art.130 lit.i C.M. Tov. Preţedinte al COM dr. Rusu Angela arată că în urmamaterialului prezentat şi propunerile făcute de tov.dr. SecarăFlorica ,să se ia cuvântul de cei ce doresc şi să arate despreactivitatea tov. Dr. Ganae Mihai. Tov.Dr. Gheorghiu Ioan ,medic şef secţie chirurgie aratăcă tov. Dr. Ganea Mihai ,a fostde ani de zile îndrumat verificat sfătuit suportat dar nici un felde metodă nu se poate corecta având o activitate de necorijat,este un inadaptat, nu se poate face echipă cu el,ceea ce esteabsolut necesar în chirurgie, mai mult se ocupă cureclamaţii,cu murdării,ce nu se pot exprima.Nu are ruşine încomportamentul lui în societate,incită populaţia din întregmunicipiul. Tov. Dr. Matran Liviu,medic primar ORL arată că înreferatul prezentat de tov. Dr. Secară Florica ,este sumar faţăde cele ce s-au petrecut şi necazurile ce le-a făcut tov. Dr.Ganea Mihai şi chiar suferinţele la anumiţi pacienţi în spital.Încontinuare arată cum i-a dus în eroare pe mulţi medici cuatitudinea lui atât de dubioasă. Trebuie să fie puse în gardă forurile superioare deoareceeste un pericol pentru societate şi tot timpul contraprevederilor legale. Tov. Dr. Diaciuc Victor arată că într-adevăr are conflictede ordin profesional cu toţi medicii din cauza incompentenţeiprofesionale,nu cunoaşte o peritonită pentru care a avut şi ovictimă. Arată în continuare că din punct de vedere profesional nueste competent de a face o operaţie.Arată că are aspect de omparanoic faţă de comportarea şi faptele dânsului până înprezent. 396

Tov. Dr. Teodoru Cristian arată în continuare că dinpunct de vedre al disciplinei medicale este foarte periculos,caun medic mai ales ce operează să nu-şi urmărească şi să-şicontroleze bolnavii,să lipsească de la serviciu de lacontravizită,nu respecta colectivul în care lucrează şi întregulcolectiv al medicilor din Spital? A fost ajutat în nenumărate rânduri de majoritateacolegilor, la fel de conducerea unităţii,dându-i-se diferitesancţiuni care au trecut ca nesimţite pentru dânsul. Este de acord cu propunerea făcută deoarece nu merita săopereze şi să îngrijească un bolnav. Tov. Dr. Bohotin Maria Jana, medic specialist anestezistreanimare,arată că într-adevăr tov.Dr. Ganea Mihai a creatnumai neczuri şi aspecte negative în toată perioada cât a fostîn activitate atît în cadrul spitalului cât şi în afaraunităţii,având o comportare de sfidare, şi în general deindisciplină. Este de acord cu propunerea de desfacere acontractului de muncă. Tov.Negrea Ion ,şef garaj,arată că Tov.Ganea Mihai acăutat tot timpul să incite oamenii,acei ce aveaunecazuri,răcnea tot timpul în serviciul de triaj când era chematpentru consultaţii şi cînd era de de gardă făcându-i pe toţi derâs cu diferite injurii. Este de acord cu propunerea de desfacere a contractuluide muncă ca indisciplină. Tov secretar Tatomir Violeta,arată că nu poate săînţeleagă de ce până în prezent conducerea sanitară Galaţi ,nua luat măsuri disciplinare cu tov. Ganea Mihai , fiind sesizaţide indisciplina produsă de acest medic. Tov. Preşedinte al COM supune la vot propunerea făcutăde către tov. Director Secară Florica,referitor la desfacereacontractului de muncă a tov. Dr. Ganea Mihai.În unaminitatede voturi propunerea este acceptată de toţi participanţii laşedinţă. 397

Urmează a se înainta hotărârea COM din Spitalulmunicipal Tecuci Direcţiei Sanitare Galaţi,în vedereaacceptării şi emiterii de decizie.Întocmit,Nistor Ileana L.S. ss. Inds. -pentru conformitate-Concomitent, se apela la organele de miliţie, procuratură şisecuritate. Personalul medico-sanitar era dus uneori cu duba dela ambulanţă, în bloc la aceste unităţi de cercetare şi control.Acolo sub presiune şi ameninţări li se dictau tot felul dedeclaraţii împotriva medicului recalcitrant şi se consemnau înprocese verbale turnătoriile cele mai semnificative. Se făceacaz de faptul că totul este declanşat de către colectivuloamenilor muncii din unitate.Procedura îşi urma cursul firesc. Trebuia solicitată încuvinţareaforului judeţean sanitar. Pentru asta era convocată o şedinţă cuparticipare cât mai largă de factori decizionali. Aceştia trebuiausă dispună aprobarea desfacerii contractului de muncă amediculuii chirurg. Fireşte că urma apoi deferirea acestuiaorganelor de securitate şi procuratură.când nu s-a prezentat pentru efectuarea a 3(trei)gărziplanificate prin grafic. Pentru susţinerea hotărârii noastre vă înaintăm referatul deconducerea unităţii şi prezentat în sedinţa COM din26.07.1988. Vă rugăm a aviza favorabil hotărârea organului colectiv deconducere din cadrul Spitalului municipal Tecuci în vedereaemiterii deciziei. Preşedinte COM Dr. Rusu Angela Medic Director, Dr. Secară Floricass. inds ss. inds. -pentru conformitate- 398

Ticăloşi, până în măduva oaselor. Îl sancţionau pedoctor cu „retragerea din funcţie” apoi îi reproşau că nu s-aprezebtat la serviciu pentru a efectua trei gărzi. Păi cum puteaomul să facă de gardă la chirurgie într-un spital municipalretras din funcţie. Dacă opera vreo urgenţă îl denunţau laprocuratură că a operat fără competenţă de chirurg. Echivala cu„a circula fără permis de conducere”. Dacă venea o urgenţă îngardă şi nu o opera ar fi spus că „bolnavul a murit fără să i seacorde asistenţă chirurgicală” Oricum o dădea doctorul nuieşea la liman. În ura lor faţă de coleg sacrificau viaţabolnavilor. Alexis Carrel ( 1873 – 1944 ), laureat al PremiuluiNobel pentru medicină în 1912 unul din cei mai mari chirurgiai lumii, cercetător în domeniul chirurgiei experimentale și înspecial vasculare, al transplantului de țesuturi și organe spuneadeseori că, “ura faţă de coleg, de cele mai multe ori, este maimare decât iubirea de sine”. Ganea nu a făcut excepţie.Bolnavii operaţi de el erau neglijaţi cu bună ştiinţă atât demedici cât şi de personalul mediu sau auxiliar până laboicotare. Uneori erau pansaţi de către sora Ţarină care foloseainstrumente mânjite cu puroi pe plaga operatorie în scopul de ao infecta pentru a declanşa o infecţie parietală sau septicemiasecundară. Alteori, i se dădea să opereze truse nesterilizate cuinstrumentar folosit. Aşa se făcea chirurgie la Tecuci în epocade aur a României socialiste.Spitalul Municipal TecuciCopie NOTĂ EXPLICATIVĂÎn perioada 3-27 mai 1988nu aţi efectuat integral programulde 7 ore la cabinetul de chirurgie din dispensarul policlinicTecuci. Din ce motive? 399