Revista Cervantes nr.13

Cervantes EUGENE IoNESCo INEdIt Nu, nu este vorba de vreun act notarial, prin care reputatul dra-maturg îşi împarte bunurile. Probabil că nici nu a existat aşa ceva. Estevorba de un document deosebit, apărut în publicaţia pariziană „Le FigaroLitteraire” a doua zi după moartea lui Eugene Ionesco, survenită în 1994 TESTAMENT Mesajele nu au nici totuşi ceva, va fi ceva.un efect asupra mea. În Poate că după va fi bucu-acest moment mi-e totuşi ria.atât de rău încât îmi estegreu să scriu. Nici ideile Care este forma luinu-mi vin când durerea Dumnezeu? Cred căeste atât de violentă. Este forma lui Dumnezeu esteaproape ora 5, va veni ovală.noaptea, noaptea pe care odetest dar care îmi aduce Am fost ajutat întotuşi, câteodată, un somn carieră - carieră, cum seatât de plăcut. spune - de un mare număr de oameni cărora Mi se joacă piesele le datorez recunoştinţă.cam peste tot în lume şi credcă aceia care se duc să le A fost, mai întâivadă râd sau plâng, fără a simţi dureri prea violente. mama, care m-a crescut, care era de-o incredibilă Ştiu că se va sfârşi curând, dar, cum am spus- tandreţe şi plină de umor în ciuda faptului că unulo de curând, fiecare zi este un câştig. dintre copii îi murise la o vârstă fragedă şi că fu- sese abandonată - după cum am povestit adesea - Câteodată vin să mă vadă prietenii, câţiva pri- de soţul ei ce a lăsat-o singură în marele Paris.eteni devotaţi. Îmi face mare plăcere să-i văd, dar Apoi, mai târziu, au fost toţi profesorii mei dedupă o oră obosesc. la liceul din Bucureşti. Dar pe parcursul vieţii, mai ales soţia mea, Oare ce altceva făceam, mai bine, înainte? Rodica, şi fiica mea, Marie-France, au constituitCred că mi-am pierdut timpul şi că am alergat în pentru mine cel mai mare ajutor. Fără ele, estevan. limpede că n-aş fi făcut nimic, n-aş fi scris nimic. Le datorez şi le dedic întreaga mea operă. Îmi simt mintea goală şi mi-e greu să continui, Datorez mult şi unui escroc, Kerz, care s-a de-nu din cauza durerilor ci a acestui vid existenţial clarat falit în ziua ultimei reprezentaţii cu Rinoceriide care e plină lumea, dacă pot spune că lumea este la New York, ceea ce lui I-a adus, în 1940, suma deplină de vid. Ca de obicei, mă gândesc că poate voi 10.000 de dolari, dar şi mie mi-a adus renumele înmuri în această seară sau, să nădăjduim, mâine ori Statele Unite. El m-a ajutat fără să vrea.poimâine. Sau, chiar, cine ştie cât timp mai târziu. Au fost, apoi cronicile literare engleze şiCând nu mă gândesc la tot ce poate fi mai rău, mă franceze. În plus aceste cronici au ridicatplictisesc. Câteodată mă gândesc că mă gândesc,mă gândesc că mă rog. Cine ştie, poate că va fi 102

Revistă internaţională de culturăEUGENE IoNESCo INEdItîmpotrivă pe criticii de stânga care crezuseră la în- seama că Dumnezeu îmi dăruise atâtea binefaceri.ceput că eu însumi sunt de stânga aşa după cum El n-a abolit, pentru mine, moartea, ceea ce mi seceilalţi mă credeau de dreapta. pare inadmisibil. În ciuda eforturilor mele, în ciuda preoţilor, n-am reuşit niciodată să mă las în Apoi, încă o dată soţia mea, mereu soţia mea, voie, în braţele Domnului. N-am reuşit să credcare m-a obligat să-mi trec examenul de licenţă. destul. Eu sunt, din păcate, ca omul acela despreŞi mi-a făcut bine, dorind să mă distrugă, cea de- care se spune că făcea în fiecare dimineaţă aceastăa doua soţie a tatălui meu, Lola, care m-a dat afară rugăciune: „Doamne, fă-mă să cred în Tine”. Cadin casă, provocându-mă în acest fel să mă des- toată lumea, nici eu nu ştiu dacă, de cealaltă parte,curc şi să reuşesc. Mi-au făcut bine profesorii de există ceva sau nu este nimic. Sunt tentat să cred,la Liceul Sf. Sava care m-au gonit din liceu, ceea ca şi Papa Ioan Paul al II-lea, că se desfăşoară oce m-a determinat să-mi iau bacalaureatul într-un luptă cosmică enormă între forţele tenebrelor şiliceu de provincie, ocrotit de sora soţiei mele, An- cele ale binelui. Spre victoria finală a forţelorgela, care ţinea o pensiune pentru liceeni (liceeni binelui, cu siguranţă, dar cum se va producecare, după câte ştiu eu, n-au reuşit în viaţă). aceasta? Suntem oare fărâme dintr-un tot, sauVagabondând de la unul la altul, de la unii la alţii, suntem fiinţe care vor renaşte? Lucrul care măeu, cel fără adăpost, am acum unul din frumoasele întristează poate cel mai mult este despărţirea deapartamente din Montparnasse. Am mai fost, în soţia şi fiica mea. Şi de mine însumi! Sper în con-sfârşit, ajutat câteodată de rude mai mult sau mai tinuitatea identităţii cu mine însumi, temporală şipuţin îndepărtate, de către mătuşa mea Sabina şi supratemporală, traversând timpul şi în afara tim-mătuşa mea Angela, de către profesori care îşi pului.imaginau că am geniu. Am fost ajutat, mai recent,în timpul războiului din 1940 de Anca, mama Nu apărem pe pământ pentru a trăi. Apăremsoţiei mele, care în ciuda durerii proprii, cu inima pentru a pieri şi a muri. Trăieşti copil, creşti şisfărâmată, i-a lăsat pe ginerele şi fiica ei să plece foarte repede începi să îmbătrâneşti. Cu toateîn Franţa. A murit, sperând să se reîntâlnească cu acestea, este greu să-ţi imaginezi o lume fărănoi la Paris, unde nu a putut ajunge. A murit cu Dumnezeu. Este totuşi mai simplu să ţi-o ima-această nădejde. ginezi cu Dumnezeu. Am fost ajutat de Dumnezeu atunci când, S-ar putea spune că medicina modernă şirefugiat la Paris pentru că nu voiam să mă alătur gerontologia doresc, prin toate mijloacele, săcomuniştilor de la Bucureşti, am plecat într-o zi la reconstruiască omul în plenitudinea sa, aşa cumpiaţă fără un ban în buzunar şi am găsit pe jos divinitatea n-a putut s-o facă: în pofida bătrâneţii,3000 de franci (din 1940!). Atâtea întâmplări mi- a stricăciunii, a slăbiciunii, etc. Să-i restituie omu-au venit în ajutor! Poate Dumnezeu este acela care lui integritatea, în imortalitate, aşa cum divinitateam-a ajutat toată viaţa, care mi-a sprijinit toate n-a ştiut sau n-a vrut s-o facă. Cum n-a făcut-o di-eforturile şi eu nu mi-am dat seama. Am fost aju- vinitatea.tat, apoi, de proprietarul meu din strada ClaudeTerrasse, dl.Colombel, Dumnezeu să-l binecuvân- Înainte, sculându-mă în fiecare dimineaţăteze, care nu a cutezat să arunce în stradă un biet spuneam: slavă lui Dumnezeu care mi-a mairefugiat care nu-şi plătea chiria dar era poate dăruit încă o zi. Acum spun: încă o zi pe care mi-trimis de Domnul. a retras-o. Ce-a făcut Dumnezeu din toţi copiii şi vitele pe care I le-a luat lui Iov? Şi astfel, din mână în mână, am ajuns să obţinun soi de enormă celebritate şi să ajung împreună În acelaşi timp, în ciuda a orice, cred în Dum-cu soţia mea la vârsta de 80 de ani, chiar 81 şi nezeu, pentru că eu cred în rău. Dacă răul există,jumătate, cu frica morţii, cu nelinişte, fără a-mi da atunci există şi Dumnezeu.103

Cervantes PortrEt dE CENaCLUClubul Umoriștilor Constănțeni “Prăvălia cu umor” Clubul Umoriștilor Constănțeni “Prăvălia cu umor” a apărut pe lume în ziua de 13 decembrie2008, după o lungă perioadă în care Constanța era singurul oraș mare din țară fără un cenaclu de umor.La această primă întâlnire, membrii fondatori au ales consiliul de conducere. Preşedinte de onoare -Ananie Gagniuc, umoristul total al Constanţei, cunoscut de zeci de ani în toată ţara. Preşedinte executiv- Dan Norea, membru legitimat al UER. Vicepreședinte – Ion Tița-Călin, jurnalist de prestigiu. Secretar- Petru Brumă, poet cu vechime în literatura umoristică. Printre participanţi - prozatori, poeţi,epigramişti, membri ai Uniunii Scriitorilor, ai Uniunii Epigramiștilor din România, ai Ligii Scriitorilor.Demn de menționat, printre membri se găsește caricaturistul celebru al Constanței - Leonte Năstase. Deși are doar puțin peste cinci ani –mic copil în comparație cu alte cluburi- CUC a mers de laînceput pe propriile picioare. Din cei peste 30 membri ai clubului, 16 au legitimații UER. CUC are în-tâlniri lunare care, după schimburile de informații referitoare la literatura umoristică din întreaga țară,se termină cu recitaluri savuroase. De multe ori, aceste întâlniri au loc în școli sau diverse instituții,din Constanța sau județ, unde recitalurile stârnesc sistematic hohote de râs și ropote de aplauze. CUCare apariții regulate în toate revistele și antologiile de epigramă, în reviste literare și de cultură din în-treaga țară. În fiecare an, are participanți la mai toate festivalurile de umor, de unde se întorc cu diplome,cupe sau medalii. În 2010 a scos un prim volum din “Caietele Clubului Umoriștilor Constănțeni”, iarîn 2013 a apărut volumul II. dan Noreatraian Brătianu (1941) Ordinea de Stat Ne-am ales c-un nou concept:Ceferistul îndrăgostit România – Stat de Drept.I-a prezentat-o un amic Drept era, zic cei deștepți,Frumoasă, tânără, înaltă, Să-i fi spus “Un Stat de Drepți”!N-a stat pe gânduri nici un picLa ea a și făcut o haltă. Compasiune nemeritată L-a pus în zeghe Tribunalul,Stripteusa și fotbalistul Dar nu-l mai plângeți fără rost –E un cuplu ce seduce, El stă prea bine cu moralul…Nu o spun întâia oară. Doar cu morala stă cam prost!Ea la bară se produce,El o dă mereu în bară.Petru Brumă (1941) Elia david (1970)Evoluționism EpigramaGorila, brută agresivă, Epigrama-i, dragii mei,Către-un urangutan din pom: Ca o prăjitură,-De-ți dau, făptură primitivă, Că din patru versuri, trei,Vreo două labe, te fac OM! Sunt de umplutură. 104

Revistă internaţională de cultură PortrEt dE CENaCLUConfesiune în sala de aşteptare ananie Gagniuc (1955)Pe la medici eu ajungCam din zece-n zece ani, La dermatologCă atât îmi ia să strâng, Întâlnindu-l într-o sală,Pentru cât m-aşteaptă, bani. Îl opri şi-l puse-n temă: - N-am venit cu mâna goală,Ispas Feţeanu (1940) Am în palmă… o eczemă.La lansarea de carte a unui medic Unor veciniÎn sală, bine de priviţi, Cântec, dans ca la revistă,Participanţi sunt mulţi prezenţi, Zguduit, constat eu, trist,O bună parte sunt plătiţi, Blocul încă mai rezistă,Cealaltă parte - pacienţi. Însă eu nu mai rezist.Lui Iuraşcu-Tataia, la împlinirea a peste 80 ani ChemareDintr-un senior la epigrame, Pe-a sa piatră funerară, bătută de ploi,Tataia s-a reprofilat. Este scris: „Să beţi ca mine, că mi-e dor de voi!”Se spune că acum, la pat,Devine autor de drame. Sanda Ghinea (1932)Stelian Filip (1924-2010) Logică Şade Bulă la bufetReţeta epigramei mele Şi se scarpină-n frizură:Un picuţ de indignare, - Dacă n-au bani la buget,Puţin zâmbet când găsesc, Ăia de-unde dracu’ fură ?Limbă iute, ţinte clare,Restul... spirit oltenesc. Afaceri de România Carne importăm, brânzeturi,Scutire de salut Usturoaie, marafeturi,În două cazuri după mine Prospătură și... surpriza:Poţi fi scutit să zici „Salut”, Tot noi importăm și criza !Când insul ţi-e necunoscutSau dacă îl cunoşti prea bine. Constantin Iordan (1941)Celui care mă laudă AntropologieO faci cu planuri bine calculate, Ciudată creatură este Omul!Cu mine însă ai greşit puţin: (Sălbatic la origini și acum)Plătesc înjurăturile pe toate, A-nlocuit ciomagul cu atomulDar laudele nu. Mi se cuvin. Și nu mai rupe oase, face...scrum! 105

Cervantes PortrEt dE CENaCLURevendicare Marian Nedelea (1977)Din țara cu umor eu îsMi-s frați Păcală și Tândală. Cetăţean românStrivit de criza mondială, M-am născut în România,Tot zic odată –Mor de râs! Într-o ţară de poveşti, Unde cântă ciocârlia…Liviu kaiter (1953) Numai dac-o mituieşti!Rectoratului Academiei Navale “Mircea cel dan Norea (1949)Bătrân”Aş face o recomandare Drăcoaicele – definițiePentru-ale voastre ‘nalte minți: Cine poate să-mi ateste,Să scoateţi veşnic lupi de mare, Fie soţi, fie burlaci:Dar să n-ajungă preşedinţi ! Oare dracii au neveste Sau nevestele au draci ?Început literar şi sfârşit…militarCând scris-am prima epigramă, Superstiţii folositoareNu m-am simțit în mare vervă, Îmi vin în minte sfaturile dateCăci prietenii mi-au zis de mamă, Demult, de străbunicul, înțeleptul:Iar șefii: “Când treci în rezervă?” “De câte ori pe lume vrei dreptate, Să intri-n tribunal mereu cu dreptul.”Constantin Lambă (1933) Alegeri europarlamentareLozincă Să candideze-ar fi ei mulţiLa demonstrații-n capitală Dar sunt aleşi doar cei mai culţi,Lozinca e universală: Căci la Bruxelles, se ştie bine,“Dragi guvernanți, să ne iertați Se sforăie în limbi străine.Că nu producem cât furați!” Ion ruse (1949)aurel Lazaroiu (1950) Muncă de echipă Munceşte domn primar de ieriLui Ananie Gagniuc, membru în multe jurii de La planul urbei de la anul;umor ‘L-ajută doi consilieriAmiralul are vână Ce dau cu zarul... sau cu banul.Într-un juriu doar din aşi:Dacă vii c-o sticlă-n mânã. NedumerireNu se lasã pân’ n-o lași! Rapid speranţele îmi scad Şi n-oi pricepe, să mă tai, De ce trăiesc precum în Iad, În ţara noastră ca un Rai? 106

Spaime hiberbale Revistă internaţională de culturăGândindu-mă că iarO noapte-o să petrec PortrEt dE CENaCLUÎn gerul glaciar...Căldurile mă trec! apostol Nicolaie (1931)ana ruse (1939) Ceasornicarul Deşi precis în meserie Şi-i merge vestea la tot pasul, Maestru-n ceasornicărie, … Numai odată-i bate ceasul !Dezvăluire Ionuţ tucă- daniel (1978)A ta iubită ţine-n patBinoclul militar furat, Bugetul public la româniCăci vrea să vadă, negreşit, Bugetul nostru, oameni buni,Oricare lucru… mult mărit. -Și nu-i remarcă nouă- Îl discutăm în șase luniMioara Vineș (1930) Și-l cheltuim în două.La un Revelion Gânduri de paceCând paharul îl ridică M-aş împăca - o, slavă sorţii ! -Zice gazda-ncetișor: Cu toţi duşmanii mei în corNu de vizite mi-e frică Şi asta chiar pe patul morţii.Ci de veșnicia lor. (Pe patul morţii dumnealor...).Vedeta EstivalăAcestui fotbalist vestit Sub fantastica sa vrajă,I-am scris o epigramă bună, Soarele ne-a prins pe toţi;Dar la ce club să i-o trimit Vremea-i bună pentru plajă,Când schimbă două-trei pe lună. Vremurile pentru hoţi.Precauție Selecție de dan NoreaFrumos salută lumea toată,Pe plaja de la Techirghiol,Că nu se știe niciodatăCe șef se-ascunde sub nămol. 107

Cervantes PaNSEUrIBorIS MarIaN* Fericiți cei săraci cu duhul, dar bogați în * Cavalerii, cu legile de acum, ar fi fost toți lasubconștient, acesta este talentul. închisoare, pentru omor calificat.* Lecție de modestie – ce importanță are dacă * Adevărul nu este urât, urâți putem fi noi,Homer sau Shakespeare au existat sau nu? uneori.* Dacă mieii, vițeii, purceii nu trezesc mila, de * E bine să ascultăm femeile, dar apoi să jude-unde mila pentru om? căm la rece.* Ați privit ochii unui copil bătut? * Laudele pot fi letale pentru artiști. * Cuvântul poate fi pumnal, glonț, otravă, dar * Nu lăudați soarele, el există și fără noi.și panaceu. * Trăncăneala este salvare pentru cei ce nu gân- * Pe cel rău, binele îl înrăiește mai mult. O știu desc.din experiență. * Fii circumspect față de anii ce vin. * Cruzimea din texte face bine, dar nu acestaeste adevărul căutat. * A fi sau a nu fi nu este o întrebare, ci două, iar răspunsurile sunt nenumărate. * Adevărul este iubire. * Să fii cinstit și să te cheme Brutus? * Iubirile nu mor, se transformă. * Ca să rupi un trandafir îți trebuie fie curaj, fie * Poți cunoaște un om în câteva minute sau ni- pasiune.ciodată. * În timpul vieții, poeții nu sunt luați în serios, * Ura se hrănește din orice, chiar din ea însăși. iar după moarte sunt uitați. Unii. * Femeia și bărbatul au aceleași drepturi, dar * A greși este omenește, a nu regreta este iarfiecare le înțelege altfel. omenește, a repeta, tot omenește este, dar ce nu este omenește? * Nu există un labirint mai greu de străbătutdecât sufletul femei, dar merită. * Minciuna nu are picioare lungi, dar poate alerga în patru labe. 108

Revistă internaţională de cultură ȚĂCĂNEaLa dE FINaLCum să slăbești cu ajutorul filmelor În ultima vreme și-au făcut apariția tot felul 400 de grame.de diete minune, care sună de parcă ar fi desprinse Dacă urmăm logica lor, pierzi 30 de grame.din filme. Ei bine, acum a apărut chiar dieta cufilme. De groază. Pare o veste extraordinară dacă Dacă o urmăm pe a mea, pierzi 400!nu vrei să mai fii o grasă tristă. După modelul dietei cu filme de groază am Nu e de râs, dieta cu filme de groază se conceput o dieta pe bază de comedii, foartesprijină pe argumente solide. Zice așa, citez: eficientă pentru creșterea masei musculare. Să o sintetizez: Savanții susțin că sperieturile din timpulfilmelor de groază accelerează pulsul, nivelul Râsetele din timpul comediilor provoacăadrenalinei crește, iar consumul de calorii se contracții ale abdomenului. Râsetele foarte puter-intensifică substanțial, cu 30%. nice se propagă în tot corpul. Astfel, la finalul fil- mului, ai lucrat toate grupele musculare. Cel mai bun film de groază pentru slăbirecică ar fi e Shining. Arzi la el 186 de calorii. Ne putem extinde și la filmele porno. Acestea cresc nivelul testosteronului, care crește anabolis- Așezați-vă liniștiți la locurile voastre! Ca să mul proteic și osos, determinând creșterea maseidai jos un kilogram trebuie să ai un deficit de 7000 musculare și îngroșarea oaselor.de calorii. Făcând niște calcule simple, în urmavizionării unui film de groază pierzi cel mult 30 de Deci, cele mai bune filme pentru creștereagrame. Adică NIMIC. masei musculare sunt comediile porno! Mai întâi lucrezi mușchii, iar apoi ai mediul hormonal prop- Pe lângă asta, mulți consumă de șase ori mai ice pentru creșterea lor. Halucinant!multe calorii în timpul filmului decât ard. Cumașa? Păi o porţie medie de floricele și o cola conțin Nu mai vorbim despre filmele de aventuri.împreună 1160 calorii. Emoțiile puternice pe care situațiile limita ți le trezesc te fac să transpiri, având un efect similar Am făcut apel la bagajul meu de cunoștințe alergatului înfășurat în celofan.despre slăbire și am găsit motivele pentru caredieta cu filme de groază ar putea fi eficientă. Deși Morala: Indiferent care ar fi obiectivul tău,explicația nu e la fel de științifică, consider că e stai pe canapea și uită-te la filme!puțin mai credibilă: Acest text este un pamflet și trebuie tratat ca Când te uiți la filme de groază ți se face frică atare!de te c*** pe tine. În acest fel poți pierde până la Emanuel Panfil-Chiriac109

Cervantes tEorIa CoNSPIraȚIEI Golgota psihotronică -cuvântul monahilor- Lumea actuală se îndreaptă cu pași grăbiţi către o pot fi supravegheaţi în mod absolut.societate absolut controlată, acest fapt fiind posibil da- Programul SIGINT al NSA folosește stimulareatorită capacităţii de control informaţional nemaiîntâlnitîn istoria omenirii. Totul devine număr, totul devine electromagnetică a encefalului în cazul supravegheriiinformaţie, inclusiv cele mai intime gânduri. neuronale de la distanţă (Remote Neuronal Monito- ring, RNM) și al contactului encefalic electronic (Elec- Un exemplu în aceste sens îl constituie procesul tronic Brain Link, EBL). Stimularea encefalică de acestintentat de John St. Clair Akwei împotriva Agenţiei Na- tip a început să fie dezvoltată prin programul MKUL-ţionale de Securitate a S.U.A. (NSA), cu sediul la Fort TRA de la începutul anilor ‘50, care includea și inves-George G. Meade, Maryland (Procesul civil nr. 92- tigarea și controlul neurologic al radiaţiilor (câmpurile0449). Reclamantul, John Akwei, a aflat de existenţa electromagnetice neionizate), precum și dezvoltarea șiunor programe de spionaj ale NSA în urma efectelor cercetarea bioelectrică. NSA dispune de echipamentsupravegherii de către NSA din octombrie 1990 până electronic brevetat care analizează de la distanţă acti-în mai 1991. vitatea electrică a omului. Actele procesului au fost publicate în formă inte- „Harta” encefalică generată de computerele NSAgrală în revista Nexus pe lunile aprilie-mai 1996, din asigură supravegherea neîntreruptă a tuturor procese-care cităm. Documentele dezvăluie o gamă uluitor de lor electrice care au loc în creier. NSA înregistrează șilargă de tehnologii și programe proiectate în scopul de decodifică „hărţile” encefalice a sute de mii de per-a-i urmări și controla pe cetăţenii americani. soane, în scopul siguranţei naţionale. Stimularea ence- falică este folosită în secret și de armată în cazul Operaţiunea NSA de spionaj al semnalelor (pro- conexiunilor creier-computer (de pildă în avioanele degramul Sigint) s-a transformat într-un program de de- atac).codificare a tuturor undelor EMF (electromagnetice)din mediul înconjurător, în vederea reperării de la dis- Având ca ţintă supravegherea electronică, activi-tanţă și a urmăririi oamenilor prin intermediul curen- tatea electrică desfășurată de centrul vorbirii – aflat înţilor electrici care se găsesc în corpul lor. Programul encefal – poate fi transpusă într-o redare aproape ver-SIGINT pornește de la faptul că orice obiect din mediul bală a gândurilor acelei persoane. RNM poate trimiteînconjurător care are în sine curent electric generează semnalele codificate către cortexul auditiv din encefal,în jurul său un flux magnetic, flux care emite unde înlesnind astfel comunicarea audio nemijlocită cu cre-EMF. ierul (fără a mai fi nevoie de ajutorul urechilor). Agenţii NSA pot utiliza această metodă în secret, îmbolnăvind NSA și Departamentul Apărării au pus la punct subiecţii prin emiterea către ei a unor senzaţii auditiveși brevetat echipament digital avansat care poate ana- halucinante, caracteristice schizofrenicilor și paranoi-liza de la distanţă orice obiect care desfășoară vreun fel cilor.de activitate electrică, fie el de natura organică sauanorganică. Fără a avea vreun contact cu persoana urmărită, supravegherea neuronală de la distanţă poate întocmi Câmpul bioelectric generat de un individ poate fi o hartă a activităţilor electrice a cortexului vizual dindetectat de la distanţă, așa încât omul poate fi depistat encefalul persoanei respective, iar după aceea să redeaîn orice loc s-ar afla. Criptologii NSA, utilizând echi- pe un ecran imaginile din creierul subiectului. Agenţiipamentele speciale EMF pot depista și monitoriza de NSA văd exact ceea ce văd ochii persoanei suprave-la distanţă potenţialele electrice, ulterior putând deduce gheate. Poate fi „vizionată” în acest mod și memoria vi-prin decodificarea acestora stările cerebrale și procesele zuală. RNM poate trimite imagini direct la cortexulmentale ale persoanei urmărite; în acest fel, subiecţii 110

Revistă internaţională de culturătEorIa CoNSPIraȚIEIvizual, fără a mai folosi ochii și nervii optici. În acest trimis un semnal electromagnetic cu o codificare com-mod, agenţii NSA pot „așeza” pe furiș imagini în cre- plexă, care să rezoneze cu potenţialele stimulate dinierul unei persoane, îndeosebi în timpul somnului, de creier și să formeze astfel imagini auditive și vizuale întip REM, pentru a-i programa creierul în Reţeaua SI- circuitele neurale ale creierului. Stimularea encefalicăGINT existentă în SUA încă din anii ‘40. NSA, cu se- poate modifica starea cerebrală și poate afecta controluldiul la Fort Meade, dispune de un sistem gigantic de mișcărilor.supraveghere neuronală de la distanţă, fără fir, bidirec-ţionat, folosit pentru a-i urmări pe cei suspecţi și a mo- Contactul (conexiunea) encefalic electronic bidi-nitoriza în mod nedistructiv informaţiile audio-vizuale recţionat este realizat prin monitorizarea de la distanţădin creierul lor. Și toate acestea se desfășoară fără vreun a informaţiei audiovizuale din creier concomitent cucontact fizic cu subiecţii. RNM este cea mai sofisticată transmiterea sunetului către cortexul auditiv (evitândși mai recentă metodă de supraveghere și spionaj civil. urechile) și a imaginilor estompate către cortexul vizualCătre cortexul auditiv al subiectului pot fi trimise fraze (evitând nervii optici și ochii). Imaginile apar subîntregi, sunete tridimensionale și sunete subliminale formă de ecrane bidimensionale în encefal. Contactul(fără a face uz de urechi), iar către cortexul vizual pot encefalic bidirecţionat este arma cea mai redutabilă șifi trimise imagini RNM. Se pot modifica percepţiile, sistemul de comunicaţii preferat al personaluluistările și controlul mișcărilor unei persoane. Conexiu- CIA/NSA. Supravegherea neuronală de la distanţănea cu cortexul auditiv/vizual a devenit cel mai utilizat (RNM, supravegherea de la distanţă a informaţiilorși mai performant sistem de spionaj. RNM permite o bioelectrice stocate în creierul uman) a devenit cel maiinterconexiune audiovizuală creier-creier sau compu- eficace sistem de urmărire. El este folosit de un numărter-creier. limitat de spioni ai SUA. SIGINT are capacitatea de a monitoriza de la dis- Pentru a putea aplica programul RNM, este ne-tanţă informaţiile din creierul uman prin decodificarea cesară mai întâi decodificarea frecvenţei de rezonanţădigitală a potenţialelor electrice stimulate ale emisiilor a fiecărui centru de pe scoarţa cerebrală. Frecvenţele laelectromagnetice encefalice având o frecvenţă între 30 care răspund diferitele centre nervoase encefalice suntși 50 Hz și o putere de 5 mW. Activitatea neuronală a situate în intervalul 3-50 Hz. Doar programul SIGINTencefalului generează o activitate electrică fluctuantă, al NSA modulează [emite] semnalele pe această bandăcaracterizată printr-un flux magnetic variabil. Acest de frecvenţă (vezi Tabelul 1).flux magnetic generează o undă electromagnetică con-stantă de 30-50 Hz și 5 mW. În emisia electromagnetică Tabelul 1: Exemple de stimulare electromagnetică encefalicăa creierului se află anumite șabloane și semne caracte-ristice, denumite „potenţiale stimulate” [de răspuns la Zona encefalică Frecvenţa bioelectrică Informaţiile induseun stimul]. Fiecărui gând, reacţie, comandă de mișcare,fapt auditiv și imagine vizuală din creier îi corespunde Centrul controlului de rezonanţă prin modulareun „potenţial stimulat” sau un grup de asemenea „po- mişcărilortenţiale stimulate”. Emisia electromagnetică encefalică 10 Hz Coordonareapoate fi decodificată sub forma gândurilor, imaginilor Centrul auditiv impulsurilor de mişcareși sunetelor aflate în creier. 15 Hz Sunete care evitã ure- Reţeaua SIGINT folosește stimularea cerebrală ca chilepe un mod de comunicare și transmitere a informaţii-lor (precum și a semnalelor sistemului nervos) către Centrul vizual 25 Hz Imagini care evitã ochiispioni și, de asemenea, pentru diferite transmisiunicătre creierul celor supuși operaţiunilor secrete de su- Centrul somatosenzitiv 9 Hz Hipersensibilitate lapraveghere (la un nivel neperceptibil de om). Stimula- Centrul gândirii 20 Hz stimuli exteriorirea encefalică electromagnetică funcţionează astfel: este Gânduri subconştiente impuse Aceste informaţii astfel modulate pot fi induse în creier cu intensităţi care variază de la subliminal la per- ceptibil. Creierul fiecărei persoane are o gamă unică de frecvenţe de lucru şi rezonanţă, astfel încât trimiterea informaţiei audio către creierul unei persoane, dar la frecvenţa specifică altei persoane, ar avea drept consecinţă lipsa de reacţie a persoanei respective la stimulul auditiv.111

Cervantes INSPIrESCU - EdItUra VaLorILor CErtEIoan Prigoreanu – Ioan Prigoreanu vii din galaxii spre telurice meleaguri campestreBroasca râioasă printre holde cu miros de melancolii. BROASCA RÂIOASA . Aflată într-o stare de agitaţie permanentă, ea se afla în postura femeii care caută relaţia defini- ) torie dintre frumuseţea vieţii şi moartea ima- ginativă. Autoarea experimentează melancolia caPe parcursul a 473 de un element definitoriu al iubirii. De fapt iubirea, căutarea acesteia printre norii răvăşiţi de furtunapagini, autorul, așa cum pre- din suflet este leitmotivul volumului său de debut.cizează în prefaţă, se adre-nversuri, d.Inspirescu,2014sează unui public larg, dispussă citească și altceva decât ro-manul clasic, romanţat sau www.inspirescu.ronu, cu introspecţii în cotidia- Cenaclul „Dumitru Tinu”nul frust. Interferenţele sunt de natură să sustragă Drăgănești-Oltcititorul din banalitatea unei curgeri monotone a - Vocile Cetăţiiacţiunii în creuzetul întâmplărilor care, poate, la VOCILE CETĂŢIIun moment dat plictisește. Livia Mărcan - “Toate vârstele omenirii Vremea în cântec au ţinut cont de «vocile Proză scurtă scrisă cu sufletul unei poete care par- Colecţia Cenaclul secolului XXI cetăţii». curge ca niște raze de soare luciul unor ape liniștite în Mai firave sau mai pu- care se oglindesc codrii secu- lari ai inscripţiilor rupestre. ternice, ele au delimitat idei, au generat stări sau Lucruri care s-au spus și sevor spune permanent, dar altfel. Cioburi de amin- au indus sentimente, cu preţioasa convingere cătiri și poeme. Copaci răsturnaţi în ei însăși pentrua spori misterul și visarea. fără de dânsele nu se poate. În emfaza aceluiaşi ,,Măiestria cu care scriitoarea-poetă LiviaMărcan creionează, pictează, dacă vreţi, aceste străvechi impuls creator, «vocile drăgăneştene» seimagini mirifice ne conferă linişte şi ne acceseazăimaginaţia. Fascinaţia aceasta poetică, prozaică, reiterează în perimetru cenaclului lor literar. Pre-este captivantă şi irezistibilă.” (D. Ţimerman). ponderent reflexive, mai mult ca formă de mani- festare a «eului creator», acestea se circumscriu unui univers ce a prins în unda lui tractoare, genuri şi specii diferite. De la adevărul elementar al basmului şi până la cel absolut al predicii, de la lirica imediatului până la cea a sedimentului emoţional, cuvântul parcurge un drum lung cât o antologie.”(Ionuț Bogdan Popescu – conducător cenaclu).Delia Camelia Ghiţă Delia Camelia Ghiţă Magda B(2ă0 cescu – Emoţie de vers- Poemele mele, Poemele mele, cenuşa sufletului..cenuşa sufletului… Copiii… Zâmbete, cu- Cu respiraţii poetice se lori, desene, versuri…hrăneşte în devenirea sascriitoricească Delia Camelia frumuseţea fiecărei zileGhiţă, coborând printre steluţe Colecţia POEŢII SECOLULUI XXI regăsite în ochii copiilor - fer- Satu Mare 2014 -; %2(!# #, - .# ,# #/ * ( & $( &0#' ,2'2- 0## *)0# -*2( -*, 6 ) , #( .# < # , .# ) &#! /),#2 ; estre ale su, fletului; !) ( 0#2Copii cu 112

Revistă internaţională de cultură INSPIrESCU - EdItUra VaLorILor CErtEvârste între 7 şi 18 ani care scriu poezie… vârstele Mariana Ciurezu - Mariana Ciurezuinocenţei şi ale purităţii! Iubirea are miros de trandafiri Trandafirii poartă Magda Băcescu… o coordonatoare de an- mirosul iubiriitologie care desţeleneşte şi netezeşte drumurilespre devenirea artistică a celor care se simt atraşi Un volum de poeziede magia cuvintelor! scris cu mâinile sufletului cuprins de vraja iubirii per-Mihai Sas – Mihai Sas manente, cu mănunchiuri Colecţia POEŢII SECOLULUI XXIOmul de cenuşă de miresme florale în care Omul de cenușă trandafirul ca un rege aflat la apogeul măririi tronează deasupra tuturor senzațiilor divine.În colecţia Poeţii secolu- O carte care merită citită, trăită, savuratălui XXI, autorul Mihai Sas prin toți porii sentimentelor de dragoste.încearcă un experiment lit-erar: poezia. Reuşita acestuiaa generat impresii controver- Colecţia POEŢII SECOLULUI XXI Maria Ciobotariu –sate, cu lumini şi umbre Ecoul timpului 2014 Cântecul ploii reverbe-aruncate dezinvolt peste trecut, prezent şi viitor. rat în ecoul unor orizonturi regăsite, fiorul fericirii sur-Titlurile poeziilor suntele însele adevărate poeme prins în ipostaze afectate de dragostea nemuritoare sau(poate mai mult decât poemul însuşi). Lumea de emoţia tăcerii transcen- dentale; galeria cuvintelorcenuşie din care sunt realizaţi uneori oamenii ne scrise în cuvintele emoţionale ascunse în ţipătul pașilor speranţei, frânturi de vise care umplubântuie realitatea prezentă. Cu irizări de speranţe. cerul nocturn al iubirii, aripi zămislite din spe- ranţe... Gina Zaharia – Autoarea ştie să iubească reflexiile lu- Lacrima cu minilor, copilăria trecută prin inelul copacilor care trăiesc necontenit poveşti de dragoste sau multec(k)arate să abordeze structura stilistică a norilor în călătoria lor universală… Câştigătoarea premiu- Aceasta este poeta Maria Ciobotariu apă- lui II al concursului Editurii rată de cascadele cuvintelor ca răsăritul unei di- Inspirescu, Ediţia I-a, Gina mineţi de toamnă de perdeaua romanţelor... Zaharia confirmă din nou ca o poetă de mare clasă.Poezia sa exprimă o mare bogăție de senti-mente, stări și trăiri. Ea (poezia) vine din lu-mina care înconjoară cu tandrețe ființa, diniubirea care pătrunde în visele colorate ale su-fletului sau din credința că, dincolo de ploi,zbor sau lacrimi există un univers care senumește Dumnezeu. 113

Cervantes INSPIrESCU - EdItUra VaLorILor CErtEMarilena Velicu - văzut, simţit şi ca supranaturalul şi, aşDialog cu inima spune eu, toate la un loc, în Poezie: „Culori, parfum, extaz, cânt de Iubirile Marilenei Velicu sunt un vioară,/ Fiori, emoţii, inima-corolar proiectat într-un luceafăr de nfăşoară,/ Petale crude, iz de iasomierazele căruia sunt aninate muzica, / Şi fluturi galbeni înfloriţi pe ie” (Senatura cu flora şi fauna ei, apa, aerul, contopesc culori).focul şi pământul, naturalul deci, - -T-- ănase Caraş Rubrică realizată de Liliana terziu Boian, director editurăLa închiderea ediției, primite din GermaniaNora FErENtz jignitoare venin Cuvinte pelin Cuvinte, cuvinte, cuvinte...Cuvinte - foc aprins în inimiCuvinte - apusuri de îndoieli „La început era doar CUVÂNTUL”Cuvinte - torent de ploi primăvăraticeCuvinte - suflu cald, șoaptă de viață Exista la noi o FloareCuvinte - răsărituri de speranțeCuvinte - balsam pe răni Zâmbet de frezieCuvinte -șoapte de iubire, învăluite-n mister deschisă spre soareCuvinte - ce potolesc furtuni Ea trecea cu pas ușorCuvinte - alese, rubin sângeriu de pasăre-n zbor. Ea este o PasăreCuvinte - punte peste prăpastia cu penaj coloratce desparte mintea de inimă (ai putea să-i spui chiar stil)Cuvinte - suspin Și totuși ea este o floareCuvinte - boabă de strugure copt în soare ca o suflare de soareCuvinte - ploaie de stele te uiți cum trece cu pasul ușorCuvinte - flori răspândite-n coastă de deal de pasăre-n zbor, răscolitor.Cuvinte - câmpii de cuvinte Și nu bănuiește că-n urma ei lasă un nornenumărate sau poate poți să-l numești... simpluînălțătoare DOR.alintatesublime 114ironice

Revistă internaţională de cultură CUPrINSv CorNELIU LEU EdItorIaL paginav GEorGE tErzIU IN MEMorIaM 3v CaMELIa PaNtazI tUdor IN MEMorIaM 6v BorIS MarIaN IN MEMorIaM 7v MĂrCUȚĂ MarIa IN MEMorIaM 12v MĂrCUȚĂ NICoLEta IN MEMorIaM 13v aNdaNa CĂLINESCU IN MEMorIaM 13v CĂtĂLIN BadEa GHEraCoStEa IN MEMorIaM 14v doINa CHILarGI IN MEMorIaM 15v CoNU MarIUS IN MEMorIaM 17v VIoLEta StIka IN MEMorIaM 17v roXaNa ProCoPIESCU IN MEMorIaM 18v EUGEN LENGHEL IN MEMorIaM 19v LIVIa MIHaELa FrUNzĂ IN MEMorIaM 20v NEMotoUJoUrS IN MEMorIaM 21v CoNStaNtIN kaPItza IN MEMorIaM 22v LIdIa CaCIora PoEzIE 23v SIMoNa trUȘCĂ PoEzIE 24v aLEXaNdra PoPa PoEzIE 27v CLaUdIa ȚoPa PoEzIE 28v daN NorEa PoEzIE 29v traIaN BrĂtIaNU PoEzIE 31v PEtrU BrUMĂ PoEzIE 31v ISPaS FEŢEaNU PoEzIE 31v SaNda GHINEa PoEzIE 32v MIoara VINEȘ PoEzIE 32v CoNStaNtIN IordaN PoEzIE 33v LUMINIŢa SCarLat PoEzIE 33v IoNUȚ-daNIEL ȚUCĂ PoEzIE 34vCoNStaNtIN CUIBUş dIaSPora 34vGHEorGHE ȘErBĂNESCU dIaSPora 35vHELENE PFLItSCH dIaSPora 36vdELIa FErarU PrIEtENI PE FaCEBook 37vVIorEL MarELE PrIEtENI PE FaCEBook 40vNICoLaE PaNaIt PrIEtENI PE FaCEBook 40vLorENa CrIStINa toMa PrIEtENI PE FaCEBook 41vCoNStaNȚa PoPESCU PrIEtENI PE FaCEBook 41vVIoLEta JUMĂtatE PrIEtENI PE FaCEBook 42vtEodora PoPESCU PrIEtENI PE FaCEBook 42 42 115

Cervantes CUPrINSvLĂCrĂMIoara LaCrIMa PrIEtENI PE FaCEBook 43vVICtor MartINvMIHaELa oNCEa PrIEtENI PE FaCEBook 43vBoGdaNa ELENa SIMIoNESCUvNICk EU PrIEtENI PE FaCEBook 43vILEaNa VEStvdaNIEL MarIaN PrIEtENI PE FaCEBook 44vBoGdaN aL PEtCUvGEorGE roNCEa PrIEtENI PE FaCEBook 45vVICtor MartINvdaN NorEa PrIEtENI PE FaCEBook 45vvGEorGE tErzIU PrIEtENI PE FaCEBook 45vEMIL LUNGEaNU PrIEtENI PE FaCEBook 46vdINU GrIGorESCUvEMIL LUNGEaNU ProzĂ 47vCaMELIa PaNtazI tUdorvGEorGE CorBU ProzĂ 51vLILIaNa tErzIUvrodICa LĂzĂrESCU ProzĂ 55vIoN dodU BĂLaNvdaN aNGHELESCU PErSoNaLItatEa LUNII 57vraLUCa darIa dIaCoNIUCvLILIaNa tErzIU PErSoNaLItatEa LUNIIvGEorGE MotroC (INtErVIU) 61vSMILEaNSCHI aNdravVIorEL dIaNU CoNtraPUNCt 63vLIdIa CaCIora CroNICĂ dE CartE 65vdaN NorEavBorIS MarIaN CroNICĂ dE CartE 66vEMaNUEL PaNFIL-CHIrIaC CroNICĂ dE CartE 69vLILIaNa tErzIU CroNICĂ dE CartE 70 CroNICĂ dE CartE 73 CroNICĂ dE CartE 75 oMUL ȘI oPEra 78 oMUL ȘI oPEra 80 dESPrE CoPII CU rESPECt 85 ÎNtÂLNIrILE CULtUraLE INSPIrESCU 87 INtErVIU 88 ProzĂ 94 ProzĂ 95 CErVaNtES INtErNaȚIoNaL 99 EMINESCU INEdIt 101 EUGENE IoNESCo INEdIt 102 PortrEt dE CENaCLU 104 PaNSEUrI 108 ȚĂCĂNEaLa dE FINaL 109 tEorIa CoNSPIraȚIEI 110 INSPIrESCU - EdItUra VaLorILor CErtE 112 116

Festivalul Science & Fiction, Râşnov 2014 – noutăţile ediţiei După succesul de necontestat al ediţiei de anul Concursul de film de scurt-metraj SF – fărătrecut, pornim campania dedicată ediţiei 2014 a restricţii de participare, singura condiţie fiind în-Festivalului Science & Fiction de la Râşnov. registrarea prealabilă a concurenţilor, termenul limită fiind 1 iulie 2014. Noutăţile vor consta în extinderea perioadei dela 4 zile la 7 zile, între 14 şi 20 iulie 2014. Ambele concursuri vor fi deschise participan- ţilor înregistraţi ai F.S.F. Râşnov 2014, taxa de par- Proiecţiile de film S.F., cadrul natural montan, ticipare de 40 de lei fiind aceeaşi ca anul trecut.ambientul citadin rustic, cetatea aşezată pe culmeşi caracterul turistic al întregii zone ne propun la Ediţia din acest an va avea şi o componentăreconsiderarea acestui eveniment sub forma a ceea editorială, mai pronunţată decât cea a anului trecut.ce este de fapt – o vacanţă la munte, în compania Anunţăm pe această cale „Antologia de prozăunor persoane apropiate prin preocupări şi idei. scurtă SF, Râşnov 2014”, deschisă participanţilor la Festival care doresc să contribuie cu proză scurtă De aceea FSF nu va ţine niciodată locul de şi eseuri SF & F. Textele vor avea orientativ în jurromcon sau alt fel de convenţie, naţională sau nu. de 40.000 de semne, fără a fi o condiţie strictă. Selecţia finală va aparţine coordonatorului de Suntem încântaţi să anunţăm participarea lui colecţie al editurii.Dănuţ Ungureanu ca invitat de onoare, alături deVoicu Bugariu, invitat special. Sub coordonarea lui Anul acesta vom avea parte de mai multeDănuţ se va desfăşura seria de conferinţe dedicate prezentări de carte, fiind chiar posibil să lansăm încreative writing, în prima parte a fiecărei zile. premieră unele titluri. Sperăm ca participarea edi - turilor să fie ceva mai importantă decât anul trecut, În paralel se vor desfăşura expuneri diverse, oferind timpul necesar organizării unui mic târgeseuri, prezentări de grafică şi posibil vizionări de de carte SF&F.film scurt. Expoziţia de arte vizuale iniţiată anultrecut va fi reluată și în această ediţie. Am dori ca susţinerile de prezentări de carte, de eseuri, conferinţe să fie anunţate de doritori în- În fiecare zi, după cum ne-am obişnuit anul scris, până cel târziu la data de 1 iulie 2014, în ve-trecut, vor fi două proiecţii de filme SF dintre ul- derea includerii acestora în programul final.timele apariţii, pentru care ne bazăm în continuarepe sprijinul lui Mihnea Columbeanu, regizor şi Bineînţeles, suntem datori a mulţumi Primărieicritic de film. Râşnov, Asociaţiei Mioritice şi revistei Fictiuni.ro pentru sprijinul şi deschiderea manifestate în or- Principalele atracţii ale festivalului vor consta ganizarea Festivalului Science & Fiction Râşnovîn cele două concursuri dedicate amatorilor: 2014. Concursul de proză scurtă – care se va des- Înregistrarea participanţilor precum şi altefăşura pe durata Festivalului, conform regulamen- comunicări se vor face prin pagina de contact atului şi condiţiilor ce se vor anunţa în prima zi a site-ului fiction.ro.acestuia. Pentru a face lucrurile mai interesante, ladeschiderea Festivalului se va anunţa tema pe care Eugen Lengheltextelea cestui concurs vor trebuisă o abordeze.Grupul editorial Cervantes-Inspirescu: Manager grup Cervantes-Inspirescu: George Terziu ([email protected]) Director editură: Liliana Terziu ([email protected]) Redactor şef: Emil Lungeanu ([email protected], Bucureşti); Redactori: Mihail Grămescu; Nicolae Rusu ([email protected], Chişinău); Liliana Terziu([email protected]); Camelia Pantazi Tudor ([email protected], Bucureşti); Victor Martin([email protected]); Ştefan Doru Dăncuş ([email protected], Târgovişte), Patricia Lidia ([email protected], Timişoara); Florin Grigoriu ([email protected], Bucureşti); ConstantinKapitza ([email protected], Bucureşti); Boris Marian ([email protected], Bucureşti) Redactor extern: Lidia-Jeni Caciora ([email protected]) Redactor corector: Rodica Cuc Tehnoredactare: Natalia-Carmen Sfâra, ([email protected])