Revista Cervantes nr.15

Cervantes EDITOxRIALIonel Cârstea Filozofi din puşcării Am primit o ştire senzaţională. Direcţia mia Română, oricum, din punct de vedere alGenerală a Penitenciarelor, din cadrul Ministeru- producţiei de volume tipărite, rivalizează cu Uni-lui de Justiţie, a trimis o scrisoare Oficiului Pentru unea Scriitorilor.Ocuparea Locurilor din Penitenciar din cadrulDIICOT, DNA şi Parchetul General pentru a re- Să vezi deţinuţi condamnaţi pentru viol,cruta specialiştii care ,mai apoi să fie angajaţi de pentru crimă cu premeditare, pentru tâlhărie, etc.,către Instanţele de Judecată prin mandate de exe- mergând pe culuarele dintre raurile biblioteciicutare definitivă şi irevocabilă în Penitenciare. penitenciarului în vârful piciorelor, vorbindu-şiSolicitările Direcţiei Generale a Penitenciarelor au între ei cu „domnule”, iar atunci când vreau să îşiapărut în urma dovedirii unei lipse acute de întărească o vorbă spun :”pe cuvânt de onoare”şispecialişti care, să conducă în cadrul Penitencia- nu :”să moară mama”, ori „să mor în puşcărie”, dejarelor, doctorate şi masterate, apoi îndrumători lit- dă un aspect de sanctuar.erari, corectori de lucrări ştiinţifice şi literare,profesori de alfabetizare cursuri intensive. Din aceste motive DGP a luat hotărârea de a cere OPOLP din cadrul Parchetului General, DNA Penitenciarele se dovedesc de la un timp şi DIICOT să caute candidaţi în specialităţile deadevărate sanctuare de cultură, mulţi dintre cei mai sus care, mai apoi să fie înaintaţi Instanţelorcare sunt cazaţi în interiorul acestor lăcaşe au în- de Judecată pentru angajarea(condamnarea) cuceput să privească lucrurile dintr-o altă mandat de executare definitifă şi irevocabilă, aceştiperspectivă, din perspectiva umană. Dacă până specialişti putând ajuta la desfăşurarea în buneacum discuţiile frecvente dintre condamnaţi erau condiţiuni a procesului de culturalizareape teme frivole, fără consistenţă, de cele mai multe deţinuţilor.ori sterile şi imorale, în ultimul timp a apărut unnor alb care a imacultat sufletele acestor năpăstuiţi Am putea intra in Cartea Recordurilor, dupăai sorţi. Dimineaţa după program şi masă se băgau ce am intrat deja cu cel mai lung cârnat şi cea maiîntr-un colţ unde jucau poker, ori babaroase, acum mare sarma, cu faptul că la intrarea în penitenciarnu, cer să iasă afară din cameră pentru a merge la un deţinut semianalfabet condamnat la 7 ani pen-bibliotecă, aceasta pe zi ce trece se dovedeşte tot tru că a tâlhărit o babă şi a refuzat să o violeze, lamai neîncăpătoare, aici fie ascultă dizertaţii pe di- ieşire va avea deja un titlu academic şi cel puţinverse teme ştiinţifice, fie merg la cursuri intensive două cărţi tipărite, cea mai cunoscută devenităde alfabetizare, fie adună material bibliografic deja bestseller intitulată : „Tehnici de tîlhărie”, sepentru următoarea lor carte. Este o activitate află la o a doua ediţie revăzută şi adaugită.demnă de Biblioteca Universitară, ori de Acade- Păcat de aceşti oameni care, afară trăiesc într- un cvasi anonimat şi riscă să părăsească această lume, fără a ne împărtăşi din prea plinul 1

Revistă internaţională de cultură EDITxORIALspiritualităţii lor. Condamnarea pentru ei vă asigur de înalta mea consideraţie, al dvs.,înseamnă descătuşarea spiritului şi revărsarea cor- etc.”Cât de umilitor era înainte când, acelaşi tâlharnului abundenţei literare asupra noastră. care nu fusese în penitenciar, spunea : „ fă, săProcurorii au o sarcină foarte grea şi anume, aceea moară mama, jos textila, hai fa scoate tot că, săde a începe transformarea corupţilor, a tâlharilor, mor în puşcărie dacă nu te fac”. Oribil.şuţilor de buzunare, a criminalilor, a tuturor celoraflaţi în afara legi, în viitori oameni de cultură. Sigur ar mai fi o categorie de deţinuţi, cei carePentru ca acest deziderat să se împlinească e bine nu sunt implicaţi spiritual, aceştia se îmbolnăvescca, Judecătoriile şi Tribunalele să nu se zgârcească subit, spre bucuria mea am văzut că dacă nu ţineîn numărul de ani daţi pentru fapta comisă celor cu hernia se apucă şi ei de scris, bravo!acţionaţi în judecată. Cu cât anii vor fi mai mulţi,cu atât ei vor putea avansa pe treptele culturii, vor Vom ajunge să avem o ţară de borfaşi titraţiputea să îşi hrănească spiritul cu zicerile marilor şi cu lucrării ştiinţifice publicate, sigur lucrărileliteraţi şi filozofi. vor fi conform specializării adică :corupţie,tâlhărie, viol etc. Este înălţător pentru noi muritori de rândca atunci când te va tâlhări un asemenea titan al Indiferent ce vor face, duceţi toate mizeriileculturii să auzi : „vă rog ca, în numele omeniei să- astea penale acolo unde le este locul, luaţi-i la rîndmi daţi tot ce aveţi asupra dvs., vă mulţumesc şi indiferent de religie,sex,vârstă culoare, culoare politică, funcţie etc. Alte “documentaţii” pe aceeaşi temă» Cum se numeşte secţia de infirmerie unde » Traian Băsescu a anunțat că dacă e să intresunt internaţi deţinuţii cu creioane bătute în cap? va scrie o carte simplă, dar esențială: ghidul practicCenaclu. „Cum să citești Levantul în mai puțin de zece ani“. » De când cu eliberările pe bază de cărți pub- » Se spune despre Adrian Năstase că şi-a tat-licate din închisoare, AMR-ul nu se mai numără uat în palmă „Scriu tare şi apăsat“.în ani, ci în capitole. » Elena Udrea va scrie doar cărți legate în » Marian Vanghelie e mai șmecher: în cazul piele, deci toate vor avea titlul „Louis Vuitton“. Im-în care va intra vreodată la închisoare, el va fi elib- portant va fi modelul. Apoi culoarea. Bine, șierat pe baza cărții citite. prețul.» Victor Ponta: „Dacă voi fi vreodată închis, » La cât de repede sunt eliberați, marii infrac-Doamne ferește, știu de pe-acum ce voi scrie: tori români riscă să nu-și mai termine operele înShogunul.“ pușcărie. » Valul de scriitori din puşcărie a produs şi » În puşcărie nu se mai face trafic cu telefoanealte schimbări culturale. Traficanţii şi consuma- sau ţigări, ci cu proză.torii de droguri nu mai trag pe nas liniuţe, ci cra-time. Sursa: Kamikaze 2

Cervantes ANALIZE ExDITORIALECristina Foarfă Viitorul cărții văzut de e Economist e Economist are un eseu remarcabil de- rămână tot în print. Cât despre experimentele despre viitorul cărții, în care pune în paralel trecutul a adăuga componente multimedia textului elec-cu viitorul, explică mai clar ca oricine cum arată tronic, acestea au eșuat, oamenii vor, în contin-acum lumea editorială și deconstruiește multe uare, să citească la fel ca până acum, indiferent deprejudecăți. E un eseu must-read dacă vă suport.interesează cărțile și la nivel teoretic, ca business,ca poveste, ca dinamică, ca obiceiuri. Iar Amenințări există, firește, iar una dintre eleprezentarea este impecabilă – eseul poate fi citit este self publishing-ul, un fenomen în creștere,sub forma unui document cu câteva elemente mai ales în US. Acest lucru ar putea face editurilegrafice interactive, apare sub forma unei cărți pe să-și regândească modelul de business și, poate,care o răsfoiești sau îl poți asculta, în variantă să-și ofere separat serviciile (corectură, redactare,audio. Despre ce e vorba, pe scurt? distribuție etc). Cuvintele cărții nu s-au schimbat, spune e Nu e nimic nou, de fapt, spune e Econ-Economist, dar vasul în care ele se află a trecut omist. Sunt aceleași temeri sub alte forme, acelașiprin multe metamorfoze. Iar exemplul pe care-l fenomen în esență și, când pui lucrurile într-unfolosește este de Officiis al lui Cicero, dictat unui context mai larg, îți dai seama că nu e vorba decâtsclav, copiat apoi pe papirus, și care a cunoscut de aceeași veche frică de schimbare.apoi multiple metamorfoze, dar care poate fi cititși în format electronic. Cartea e mai liberă ca “Now that anyone is free to print whateverniciodată, spune e Economist, care pune lu- they wish, they oen disregard that which is bestcrurile în context și lărgește foarte mult perspec- and instead write, merely for the sake of entertain-tiva. ment, what would be best forgotten, or better still, be erased from all books.” – s-a spus acum? Nu, la Ceea ce face studiul e să chestioneze 1471.amenințările pe care tehnologia le-ar aduce cărțiiși modelului tradițional de interacțiune cu ea. De Concluzia? Viitorul cărții e mult mai luminosexemplu, e-book-urile – la început o amenințare, decât ne-am aștepta! Și că, în ciuda lamentărilorpublisherii previzionau că vor duce la o scădere sumbre că nimeni nu mai citește, e Economistmasivă a vânzărilor în print ba chiar, cei mai demonstrează cu cifre și argumente, cum îi stăpesimiști, la dispariția cărții tipărite. Din contră, bine unei publicații de talia sa, că lucrurile nu staudupă o creștere puternică inițială, piața s-a stabi- chiar așa.lizat și publisherii se așteaptă ca vânzările să Vă recomand, de aceea, să citți sau ascultați cu atenție studiul, e excelent și demontează foarte multe prejudecăți legate de viitorul cărții. 3

Revistă internaţională de cultură POExZIELILIANA TERZIU BOIAN- Debut literar: revista ,, Ateneu”-1984- Apariţii în volum: Sfâşiere de lumină - Editura DosofteiSlatina, 2002 Capricii autumnale – Editura Fundaţiei ,, Universi-tatea pentru toţi”, Slatina,2005,Rugăciune pentru tine -,2006,Rugăciuni despletite-n curcubeu ,2006 , Vitraliile iubirii – EdituraCasa Ciurea , Slatina, 2010, Culoarea Femeii, Editura Inspirescu,Satu Mare,2014- Apariţii în antologii: Vocile cetăţii - 6 volume, antologiileCenaclului Dumitru Popovici editate la diverse edituri în perioada 2002- 2014,Itinerarii lirice –Editura Inspirescu, 2013, Să nu uităm –Editura Inspirescu, 2013 , An-tologie italiano-română,Editura Inspirescu, Satu Mare, 2014,Undeva… în poezie ,aceeași editură, 2014culoarea femeii doar un joc...sunt femeia ta violet un număr incert adăugat frunzelorcu imaginile vieţii îngrămădite care dansează frenetic pe caldarâmul amăgirilorpe un colţ de cer violet un vis căutat la marginile amintirilor funestepeste care ai trecut în caleaşca norilor violet în preajma unor iluzii care se ţin de mânăcuibărit pe partea stângă a coamei celeste cu razele lunii din nopţi de sânzieneşoptindu-mi pătimaş un joc...mâine vei fi a mea mâine vei fi a mea căderi de ape învolburate în cascada iubiriisunt femeia ta risipită în poemul anotimpurilor promisiuni alternând cu false declaraţii decutreierată de vise în nocturne arderi dragostecuprinsă de păgâne focuri bengale un zbor frânt de un tăietor de lemne prea obtuz care mai caută cu deznădejde ca ramuriledispersată în cele patru puncte cardinale să nu-i rănească orgoliile ponositeaşteptând să te gândesc un joc...mâine vei fi al meu mâine vei fi al meu o revelaţie absurdă fără susţinere sentimentalăsunt femeia ta violet iluminarea sinelui acoperită cu noroiul erorilorcu fluturări de satinate voaluri violet sfâşierea curcubeului în pragul unui amurgdezgolită de tenebrele trecutului ireal în profunzimea luiîmpodobită cu sălbatice flori de câmp violet un semnal de pierdere a sineluicu trupul înfăşurat în curcubeul iubirii în constelaţiile zodiacale ale cunoaşteriistrigând peste mare, peste munţi, peste lume un joc...sunt femeia ta violet sunt femeia ta violet atât am fost iubitul meu doar un joc... 4

Cervantes POExZIEînceput de iulie eu sunt duminicămi-e dor de mâinile tale în fiecare zi eu sunt duminicătrezite din somnolența necesarăplimbându-și pătimaș mângâierea atingerilor mă îmbrac în veșminte de sărbătoarepe rotunjimea sânilor mei tremurători îmi pun inelele speranței pe degetele zileiamețiți de emoția așteptării sărutului merg pe potecile sufletului cu zâmbetul pe buzedin spațiul virtual în cel terestru strălucind la unison cu universul din constelațiile trezite la viațăalteori de buzele tale îmi este dorstrecurate pe furiș din faldurile nopții îmi împodobesc simțurile de căldura aproapeluiîn curbura coapselor din așternuturi celeste cuprind cu mâinile lumina luniicăutând înfrigurate transcendenta viselor risipesc firesc întunericul din tenebrele trecutu-spre universul nedescoperit din fluxul sanguin lui de pe chipul nefardat de tristețe al iubituluisurâsul tău sfâșie epiderma suspinelor mele eclipsat de căderea umbrelor depărtăriiadunate în tonuri de violet în memoria cuvintelor uitateîn carul mare al viselorunde se împletește cununa selenară cu intensitatea delirantăcu sulițele spicelor de grâu sărutate de coase a iubirii trecută postum dincolo de gratiile am-la început de iulie privilegiat intirilorde ploaia aniversărilor mă înfățișez noaptea eclatând iubire în visul celui care se topește de dorul sărutărilorde tine mi-este dor sub îmbrățișarea frunzelor toamnei aurii ca o sărbătoare a mentalului sunt o duminică în fiecare zi 5

Revistă internaţională de cultură POExZIEIoan Raţiu RONDEL PENTRU MAMARONDELUL CLIPELOR Poetului Damian Stan Poetului Ioan Sălăjanu Mamă, de ce m-ai părăsit? În locul tău acum e frig – Priviţi cum clipele dispar! Cuvânt pe cruce odihnit... În Adevărul din „apus” Cu toate florile te strig! Îşi văd părinţii foarte rar, Vor altceva sau poate nu-s... Din toamna părului albit Făcură lacrimile dig... De când ascultă-un calendar, Mamă, de ce m-ai părăsit? Le fuge ora după fus... În locul tău acum e frig! Priviţi cum clipele dispar În Adevărul din Apus! Prin visul tău, spre infinit, Se vede clipa – ca un MIG – Spectacolul începe iar... Până la pruncul fericit... Câte „se vând” la preţ redus?! Anii îngheaţă şi mă frig! E „nobil” vinul din pahar Şi-amestecând ce nu s-a pus: Mamă, de ce m-ai părăsit? Priviţi, cum clipele dispar!?RONDELUL ÎNDEMNULUI RONDELUL ÎNTÂMPLĂRII Pictorului George Dan Poetului Ion Bala În iarna dorului curat Când ceva se-ntâmplă, cineva plăteşte... Ca primăvara unui vis, Dacă trage clipa în sensul care nu-i!? Iubiţi-vă cu-adevărat Să nu moară visul, scape dintr-un cleşte! Atât cât inimile vi-s! Întemniţat Cuvântul veşnic e… al Cui? Şi cel mai schimbător oat Răsăritul are lacrimi, omeneşte Aleagă amintirea Miss, Cât dorul strânge sentimentele haihui… În iarna dorului curat Când ceva se-ntâmplă, cineva plăteşte Ca primăvara unui vis! Dacă trage clipa în sensul care nu-i!? Să nu se uite niciodat’ Creşte şi mai mult, nedumerirea creşte… Al veşniciei Paradis, Contestând răspunsuri la faţa locului, O, clipă fără de păcat, Acum, aici, aşa… netrăind regeşte, Rămâi precum îţi este scris... Cum în van transpiră neliniştiţi destui, În iarna dorului curat! Când ceva se-ntâmplă, cineva plăteşte!? 6

Cervantes POExZIERONDELUL SCĂPĂRII RONDELUL SĂRBĂTORII Pentru George Vulturescu Poetului Gheorghe CreţuClipele scapă calităţi Când vii la Satu Mare?Revărsate-n aşteptare Prin aripi sau pe roţi,Şi altădată numai să-ţi Precis – dintr-o urare –Aminteşti că totul pare Duci dorul de nepoţi...Aşa cum nu vrei când arăţi Cu soarele-n spinare,Precum ploaia trecătoare Să dormi dacă nu poţi,Clipele scapă calităţi Când vii la Satu Mare –Revărsate-n aşteptare Prin aripi sau pe roţi –Există printre „noutăţi” Devină sărbătoareMotive de-ngrijorare O clipă… cât socoţiDeci prin urmare seama dă-ţi Să simtă fiecareLa duel care pe care Iubire pentru toţi...Clipele scapă calităţi Când vii la Satu Mare!RONDELUL CĂRŢII RONDELUL ÎNTREBĂRILOR Pentru George Terziu Poetului Gheorghe Cormoş Particule de praf sau fire de Lumină Ce-am adus în inimi? Am lăsat acasă? Din ceruri coborând îmbrăţişau o carte Cu câte fapte bune vom pleca spre cer? În noaptea căutării vis cu luna plină Cum ne scapă lacrimi? Chinul creşte ca să Călăuzind iubiri prin albia lui marte Nu rătăcească viaţa celor care cer? Se prefăcea că ştie liniştea să vină Ales-aţi mireasă pentru vorba: lasă!? Cum învăţară clipe veşnic să se poarte Vreţi asigurare, Mitsubishi Lancer? Particule de praf sau fire de Lumină Ce-aţi adus în inimi? Aţi lăsat acasă? Din ceruri coborând îmbrăţişau o carte Cu câte fapte bune veţi pleca spre cer? Şi partea nedeschisă lumii fără vină Au putut să scape? Noi dureri apasă? Şi partea revărsată numai peste moarte Nu sunt prieteni – de ce? – i-a lovit alt cancer? Să fie Adevărul Raiului Gradină Fură clipe grele? N-au pădurea deasă Cuvinte nescrise rugară mai departe La Sfânta Liturghie, întrebând sincer: Particule de praf sau fire de Lumină Ce-am adus în inimi, am lăsat acasă? 7

Revistă internaţională de cultură POExZIENicu Cismaru S-a născut la 11 septembrie 1960 în municipiul Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea. Profesie jurnalist, absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul UniversitățiiBabeș-Bolyai din Cluj, în anul 1978. Pe data de 11 septembrie 2014, a lansat primul său volum de poezie intitulat”Călimara din firidă”. Ca jurnalist, a publicat eseuri, prefețe și sute de articole de presă în foarte multeziare și reviste. Este fondatorul mai multor publicații, ziare și reviste, printre care: Spiriduș, Poștalionul, Speranța, etc. În prezent este președintele Societății Culturale ”Anton Pann”, realizator La TV Etalon și scenarist la Pastel-Filmdin Rm. Vâlcea.ÎNTR-O LUME DE PITICI Suntem doar condamnați, între noi sunt doar ploiSuntem în zodia ta și prin urmare Și-o corabie de dus fără mers înapoiVom dezveli un bust de măscăriciEu calul mi-l voi pune-n cingătoare Te iubesc ilegal, te iubesc irealIar tu rămâi în lumea de pitici Fără tine gândesc și trăiesc prea banal Și mă pierd pe cărări și poteci fără rociÎnverșunată ești ca o entorsă Numai tu ai putea din pustiu să mă-ntorciDurerea gleznei unei biete stânciEu mă voi duce să mai bat o morsă ÎNTRE NEVOI ȘI ÎN DEFINITIVIar tu rămâi în lumea de pitici Poate că ne vom re-ntâlni cândvaTe risipești în câte o-ntrebare Și obsesiv renaștem o iubireSincopele destinului de strici Și sufocați de întrebările cuivaEu plec să mai descopăr o-ntâmplare Vom răsădi tăcerea în privireIar tu rămâi în lumea de pitici Vom răsădi-o, vom săpa-o adânc La rădăcina neputinței noastreÎmbătrănești bolnavă de-așteptare O vom uda cu lapte dintr-un sfârcÎn lumea unor sentimente mici Căci bârfele sunt negre nu albastreCăci eu mă trec acum în Carul mare E-un început. Atât și mai departeIar tu te strici în lumea de pitici Ne-om potrivi în verb și substantiv Căci dragostea, iubito, nu se-mparteAM O NOAPTE ÎN PLUS Între nevoi și în definitiv Și dacă te-ai afla mușcându-ți buzaTe iubesc ilegal pe-o fereastră de timp Eu propriu-zis nu știu să îți descântSe mai naște în mine câte un anotimp Căci mie îmi descântă numai muzaÎnverzesc când te văd, ofilesc când te pierd Atât cât voi rămâne pe pământȘi te fac să mă crezi și mă fac că te cred Poate că ne vom re-ntâlni pe cale Să stabilim finalul lumii taleÎmi lipsește o zi, am o noapte în plusAm ceva să-ți ofer, n-am nimica de spus 8

Cervantes POExZIEAnatol CovaliNăscut la 7 iunie 1939, in comuna Taglâc, jud. Cetatea Albă,Basarabia, regatul României Mari. Ultimul dintre cei patru copii ai preo-tului Nicolae Covali și al Mariei Covali, născut Mustață.Refugiatdin Basarabia, împreună cu familia, de două ori.În 1940 și 1944.Nu am stat nici măcar o zi sub ocupație sovietică.1961 - Solist al ansamblului M.A.l. din București. Dat afară după două luni, 1962 - Corist in Corul Fi-larmonicii ,,George Enescu” din Bucuresti.1962-1963 - Solist al Operei de Stat din lași.1963 - Solist al Ansamblului M.F.A.-București. Dat afară după trei luni. 1963 - Corist al Corului Radio.Dat afara dupa trei luni.1964-1971 - Corist in Corul Filarmonicii ,,George Enescu” din Bucuresti1971-1979 - Solist al Operei din Constanța1979-1980 - Solist al Operei din București și al Operelor din Lubeck și Aachen1980-1983 - Solist al Operei din Constanța1983-2001 - Solist al Operei Naționale din BucureștiTe-am visat - Rondel Vreau să sorb iubirea ce-o ştiam în tine şi-a cărei răcoare setea-mi potolea.Te-am visat azi noapte, te-am visat măicuţă Sunt bolnav măicuţă, nu mi-e deloc bine,şi o dulce pace e-n al meu cuprins. mâna ta pe frunte să mi-o pui aş vrea,Viaţa e cu mine parcă mai drăguţă Doar a ta privire ar putea s-alineşi nu îmi mai pare că-s mereu învins. această tristeţe ce mă calcă grea. Ce n-aş da ca-n braţe să te mai pot ţine,Simt încă pe frunte mâna ta călduţă vieţii mele iarăşi să îi fii proptea...pe care-ai uitat-o parcă în adins. Sunt bolnav măicuţă, nu mi-e deloc bine!Te-am visat azi noapte, te-am visat măicuţăşi o dulce pace e-n al meu cuprins. Ca o carte - RondelSurâdeai alături de al meu tăicuţă Inima măicuţei este ca o cartece privea spre mine tandru şi destins. care stă deschisă ca s-o pot citi.O, ce bucurie inima mi-o cruţă Răsfoind-o-ntruna viaţa-mi are parteşi de ce-mplinire sunt cu drag atins. de duioase sfaturi şi de bucurii. Chiar încarcerată în urâta moarteTe-am visat azi noapte, te-am visat măicuţă! arde-n ea iubirea nobile făclii. Inima măicuţei este ca o carteSunt bolnav măicuţă - Rondel care stă deschisă ca s-o pot citi. Filele-i mă cheamă blând, ca să mă poarteSunt bolnav măicuţă, nu mi-e deloc bine, într-o lume-n care nu mai este gri,mâna ta pe frunte să mi-o pui aş vrea, unde doar lumină tuturor se-mpartesă îi simt căldura cum îmi intră-n vine pentru a învinge şi-a se împlini...şi cum îmi destramă suferinţa grea. Inima măicuţei este ca o carte ! 9

Revistă internaţională de cultură POExZIEReper – Rondel Se jertfeşte fără să ceară răsplată, nu o vezi că plânge, n-o auzi oând.Mama e reperul sfânt al vieţii mele Tuturora-împarte inima-i curatăce-mi călăuzeşte viaţa şi acum, fericirea noastră-ntruna apărând....când încep să număr ultimile stelece-au rămas din cele ce au fost duium. Nu are odihnă mama niciodată!Mama-mi duce-n spate poverile grele Mama n-are vârstă- Rondelşi-mi arată care e cel mai bun drum.Mama e reperul sfânt al vieţii mele Mama n-are vârstă, e la fel întruna,ce-mi călăuzeşte viaţa şi acum. tânără, frumoasă, fără de păcat. Aşa-şi văd copiii mama-ntotdeauna.Mama mă păzeşte întruna de rele Chiar dacă privirea i s-a-nceţoşat.şi zâmbind mă-ndeamnă zborul să-l asum.Datorită mamei nu mor sub şrapnele Mama este sfânta, mama este bunade decepţii care mă vor praf şi scrum... care din iubire s-a sacrificat. Mama n-are vârstă, e la fel întruna,Mama e reperul sfânt al vieţii mele! tânără, frumoasă, fără de păcat.Dragostea măicuţei- Rondel Ea ne poartă crucea, cuiele, cununa, sufletul şi-l lasă-ades crucificat,Dragostea măicuţei e o pâine sfântă, ca să ne-ocolească viscolul, furtuna,din inimă scoasă ca dintr-un cuptor zâmbind fericită când în cuie-o bat...şi cu bucurie totdeauna frântăspre-a fi împărţită caldă tuturor. Mama n-are vârstă, e la fel întruna!Dragostea măicuţei nu poate fi-înfrântă O mamă se roagă - Rondelfiindcă-ntotdeauna e avânt şi zbor.Dragostea măicuţei e o pâine sfântă, Cu ochii în lacrimi o mamă se roagădin inimă scoasă ca dintr-un cuptor. şi pune în rugă credinţă şi zel : “Dă-i, Doamne acestui copil iarăşi vlagă,Pasăre măiastră ce-n ramuri ne cântă, îndură-te, Sfinte, de-al meu băieţel!”magică lumină, lipede izvoradiere care lacrimile zvântă, Vrea ca ceru-alături de el să-l atragă,în griji şi derute primul ajutor... să-nduplece soarta cumplită-ntr-un fel. Cu ochii în lacrimi o mamă se roagăDragostea măicuţei e o pâine sfântă! şi pune în rugă credinţă şi zel.Neodihnă - Rondel “ Nu-mi lua, Doamne Sfinte, făptura lui dragă , de ce să-l împiedici să aibe un ţel ?Nu are odihnă mama niciodată, Fă ca moartea-n lumea ei să se retragă,ardere intensă-i sufletul său blând. ia-mi sufletul mie şi scapă-l pe el”...După ce copiii zboară-n lumea toatăvin, cu-acelaşi zbucium, nepoţii la rând. Cu ochii în lacrimi o mamă se roagă!Nu-ncetează mama-ntruna să se zbată, 10supărări şi spaime iarăşi îndurând.Nu are odihnă mama niciodată,ardere intensă-i sufletul său blând.

Cervantes POExZIEDanyel Luca De m-ai fi cunoscut, poate că între noi N-ar mai fi nins şi toamna ar fi fost departe, Dar vântul s-a pornit lăsând prin amândoi O simfonie rece cu flori imaculate!Toamnă... Focul unui visTu iar te pregăteşti să-mi spui la revedere, Parcă odată te ştiam, dar astăzi nu mai ştiuNici eu, nici tu, nu ştim dacă ne vom vedea! Dacă eu am îmbătrânit sau poate e târziu...Laşi frunzelor în noapte, ultima mângâiere, Doar vânturile plâng în ramuri desfrunzite,Iar brume de argint cad peste tâmpla mea... Iar tu te-ai rătăcit de mult prin amintiri, iubite!La braţ cu vântul sufletului meu alergi în zări, În palma ta m-ai încălzit la focul unui vis,Mă laşi tăcut... poţi rătăci pe alte continente! Dar ploile-au venit şi el încet, incet s-a stins!Vei alunga cocorii mei ce vor pleca în Poate că toamna-i vinovată de toate şi de totdepărtări… Sau nu mai am puterea din minte să te scot.Rămâi veşnica toamnă cu lacrimi şi regrete! Am numai dorul firelor de iarbă dintr-o varăA nins peste iubire, a nins peste al tău trecut… Şi-acel sărut firav lăsat pe buze de o seară...Poate zăpada unui dor te va trezi din vis! Dar frunzele-au căzut la geamul îngheţatŞi pleci pe drumuri fără nume ca un necunoscut, E început de iarnă... şi-atât te-am aşteptat!Nopţi reci te vor privi prin nori la porţi de par-adis! Aud că eşti departe prin ţări cu trandafiri, Că fluturi coloraţi strâng pentru noi iubiri...Mi-ai fost prinţesa unei speranţe răvăşite, ce-a Pe-aici ninsori de plumb vin peste lume iar,plecat Dar tu eşti prea străin şi cred că-i zadarCa umbra unei veri frumoase răpită de amurg,Aş vrea să ştiu că tot ce mi-ai lăsat a fost Să iţi mai spun de mine, de gânduri si suspin.adevărat, Te-ascult in nopţi de taină, iar glasul tău divinChiar dacă lacrimile pe obraz şi-acuma curg! Se pierde cu ecoul prin zile de-aşteptari, Prin dimineţi de teamă, prin umbre si chemări!Dacă te-oi mai vedea lăsându-mi frunzele lageam, Privirea mea prin frunze destramă inserarea,În anul care va veni prin viaţa mea atât de scurtă, Iar ţărmului din suflet, azi îi lipseşte marea.Voi întreba atunci un gând răzleţ de te mai am Cu valuri ce coboară din inimă ţi-am scris,Şi dacă nu, o stea va cădea lin peste pădurea Lăsându-ţi drum s-ajungi cu drag in al meu vis!mută! 11

Revistă internaţională de cultură POEZIEAmintiri prin frunze nume? Zefirii rătăciţi ţi-au scris pe geamul inimii cuVezi tu, iubito, munţii trişti cu fruntea aplecată stele…Şi nori-aceştia plumburii care vestesc uitarea? Ştiu, ai găsit departe fericirea, la capătul dePoate îţi aminteşti că nu mai sunt ca altădată lume,Căci toamna ta şi-a mea le-a dăruit răcoarea! Uitând de toamnele pierdute din gândurile mele.Prin frunze vinovate de trădare trece vântul,Iar crengile se-apleacă spre foşnetul amăgitor, Vin dimineţile cu ochii-nlăcrimați pesteCu razele de gheaţă coboară peste ele asfinţitul cuprins,Luând cu el din sufletul pustiu şi-al nostru dor! Iar anotimpul crizantemelor se-mbracă în mireasă,La capăt de-nserare se-aprind luminile de- Focul iubirilor, stingher, ce pâlpâia demult, s-aargint… stinsEste atâta de grăbită ziua când pleacă la culcare! Şi amintiri căzute-n frunze ruginii azi mă trimitSingurătatea îi sărută liniştea ce cade pe acasă!pământ,Privirilor pierdute doar umbra le mai lasăalinare!De noi, tu ce mai ştii, iubita mea rămasă fără 12

Cervantes POExZIEMARIA CALCIU Câine şi Om Umbra de uşăUn câine cu ochi roșii Nu te-am auzit strigându-măplutind prin ploi de spume Erai în urma mea cu un anotimp saucu cât se poate numai cu o palmă de nopţigudură mai multfrecându-se de tine Însăplecându-și chiar și fruntea sub nopţilemângâierea ta atât de multe erau încâtÎţi va intoarce grija cea multă pentru el printre elelătrându-te mai mult de acolo de undemușcându-te mai bine stăteamUn om încercândcu ochii grei de prea mult dor și chin să-ţi întorcașa cum singur îţi spune despre sine cu pas deCu cât ecouse gudură silabelemai mult pe care voiam să le uitvorbindu-ţi decupat Nu te puteam auzidin plinul-gol Nu știu dacă într-adevăral unui m-ai strigatgând de câine pe numeCu tot mai mult Plecatăte va sorbi mușcat căci demult prăfuit in mine eraumplându-se pe el rândulgolindu-te pe tine cuTe-am legănat numelein scrispalmă Așteptând să fie cititprintrebucăţi de pâine Visându-seCum de-ai lăsat in urmă învăţat pe de rostmiros și Dar îmi amintescgust decâine 13

că Revistă internaţională de culturăîntr-unadintre clipele smulse POExZIE-Voi încerca să te uit-spunându-ţi aproape -Rămâiprintre așchii de vise Nu ştii ce-mi ceri cerându-miMimând că plec să tedoar dezleg de umbrăFăcându-mă când fără ea în tine n-ai fi ştiut săînsă plângiumbră de ușă N-ai fi putut să râzisă pot lângă chemându-măpalme în gândsă-ţi stau N-ai fi găsit nici paşiiTe-am văzut trecând prin caregreu și mereu reviipeste mine E prea tărziu acumPrintre nume și clipe să mă întrebi (mi-ai spus) cum a pututascunse sub frunte un norpe umplut cu şoapte slutegânduri pudrate dospit de clipe smulse prin uşile deschisePe de rost învăţate Otravă tuturorDe aceea nu cred că m-ai strigat Să-ţi parăpe nume Spuma albă rămasă dintr-unIntoarce-te ValCăci eu pe care l-ai visatnumai după ce ai închis ultima oară ingenuncheat venit dormindu-ţi lângăpe dinafară tâmplăușa Şi astfel să il laşiam plecat pe umbra taîntr-un alt anotimp de valIar de acolo să fulgereîntr-adevăr să plouănu te mai puteam auzi Şi am rămasValul îngenunchiat Plângând în gândMi-ai acoperit visele cu cu lacrimă de gândpalma O umbră de mormântcernându-mi peste ele Un nor umplut cu aceadiere de maci ce nu va fi un Val Dar care s-a visat în visul meu cândva îngenuncheat venit 14

Cervantes POExZIENeagu Vasile Dumitru SârghieArmonii... FEMEIA MEA CU HERUVIMI ÎN SÂNGEAlte ritmuri bat în suflet,neştiute pân-acum,Mă deprind încet cu ele,cu mirificul parfum... De chipu-ţi înflorit des fermecat,Ele bat cadenţe pure,eu cu gândul le urmez- Femeia-Mea-Sabină, eu te cautŞi din lumea de păcate,parcă-ncet,mă luminez! Şi-atunci când trupul îţi vibreză-a flaut, Pornesc grăbit pe drumul înspinat.Peste toate imi intinde o mantie ca de visŞi,vibrând,în poezie,trec si piscuri şi abis... Când ochii tăi – sclipiri diamantine –Eu devin doar călătorul,care vede şi aude- Privesc spre o erotică vacanţă,Cum prin suflet trec vibraţii,armoniile profunde! E clar că, prin această consonanţă, Ne vindecăm de mine şi de tine.Gândul meu se împleteşte,în vibrări si armonii,Şi din ele-mi plămădeşte,coca altor poezii... Să ne-nvelim cu sălcii plângătoare,Simt aşa,un fel de patos,ce nu pot să il descriu- Duios să pier în pântecul tău dalb,Şi abia acum îmi pare,că sunt treaz şi că sunt viu! La gât să-ţi pun o floare de spinalb, Să mă-nrobeşti, a câta oară, oare?Pân-acum parc-am fost câine,legat cu lanţ deţăruş, Să poposim, deci, fericiţi şi goi,Şi abia acum sunt liber,ca un spirit jucăuş... În armonia voluptoasă-a Mării,Sufletul nu mai îmi geme,prins în lanţ şi umilit- Să dăm un sens deplin capitulăriiŞi zburdă şi el ca gândul,prin eternul infinit! Şi coborârii Eului în… Noi! Un vânt discret ne vântuiască părul, Pe-o insulă cu îngeri fără sex, Febrili, apoi, să căutăm în DEX Cuvântul ce exprimă adevărul. Târziu, căzut într-o visare-adâncă, Când ochiul tău căprui începe-a plânge, Femeia mea cu heruvimi în sânge, Recită-mi versuri dragi, nescrise încă… 15

Revistă internaţională de cultură POExZIEFlori GomboșLocul si data nasterii: com. Balc , 23.04.1956Studii: Liceul Istorie Filologie Timişoara, anul absolvirii 19AGONIA IUBIRII de vremi şi anotimpuri.Ce-i mai rău Se strâng oreledecât în clipe,agonia totală fulgerândde a fi săracele cuvinte.îndrăgostit? Cine ştie?Ea - o zeiţă - Cântecul se stinge.de toţi adorată, Corola(Nici nu stie cea de flăcări,cum mă cheamă) peste-a lumii zareEu, -jalnic -. ea apuneO iubesc! şi dispare.De m-ar strânge-n Mai trece-o zi!braţe, Fluierul adoarmeaş vrea pe o piatrăşi mai mult... preschimbată-n floare.şi mai mult... Acum,Dar,nu există fiecare ziun început. se măsoarăDeci,nu va fi în oreun sfârşit. adunate-n clipeĂsta sunt! destrămate...N-am să plecsă m-ascund. SUNT GÂND ŞI SUNT CUVÂNTMAI TRECE-O ZI Mă-ntorc din Nord într-un declin stelarMai trece-o zi, să cautîn gesturi simple. clasicul destin.Mă împlinesc, Sunt veşnicamă risipesc, Ispită de tiparmă înalţ... dintr-o baladăşi m-adâncesc ruptă din rai,în taina la umbra căreiazilei ce trece, se spulberă veacuri.ca o dulce legănare. Spre seară,Se frânge pâinea când mâna ta m-adunăcu vis de câmpie,tâmpla-i ninsă 16

Cervantes POExZIEsunt gând şi sunt cuvânt şi-ndestulat să fii.izvor astral, Ascultă fiulefestin cuvintele gurii mele;şi taină. înţeleptLa urma urmei sunt şi priceput să fiimetamorfoza stelară şi slava va veni.a Căii Lactee Diademăîn gând şi în cuvânt. de mare cinste pune pe capul tău,ABIA AZI AM ÎNŢELES risipeşte lenea şi pâinea te va hrăni.Abia azi am înţeles Copile,de ce m-am răzbunat pe flori. să nu dai virtutea taSe trezesc iar fluturi altora,cu mătăsoase-nfăţişări şi stăinii să nu-ţi fiesi doar timpul se aude adunare.respirând o mângâiere. FiuleVioara-i un Stradivarius pleacă-ţi urechea laVeneam cântând cuvintele gurii mele;cu mari buchete-n braţe: femeia ta din tinereţeflori de măr să-ţi fie preaiubită,flori de apă să te desfătezeflori de nea şi să te îmbeteDar tu ai râs de gestul meu. cu iubirea ei.M-am răzbunat atunci pe flori Ia seama,fiuleiar tu te plimbi prin viaţa mea şi nu-ndepărtaprădând amintirile cuvintele gurii mele.din anii ce-au trecut.Azi am înţeles LACRIMA TAde ce m-am răzbunat pe flori. Lacrima taSFAT DE LA DUMNEZEU prelinsă pe sânul meu mă arde şi(cu o conotaţie biblică) mă doare.Copilul meu Strânge-o iarnu-ndepărta în ochiul tăucuvintele gurii mele; şi-ascunde-mi durerea.păzeşte Alunecă-ţicărările drepte iubireaşi nu te abate neînceputănici la stânga, peste cuvântul meunici la dreapta. din trupulIzvoarele tale ce se frângesă curgă-n pârâiaşe. de lacrima taBea apă din puţul tău prelinsă pe sânul meu. 17

Revistă internaţională de cultură POExZIELuis Ionuț Popa Locul si data nasterii: Târgu Jiu, județul Gorj, 29.06.1984 Am publicat în Martie 2013 primul volum de poezii Omul de zăpadă; În anul2007 am primit o diploma din partea Universității Constantin Brâncuși pentru pro-movarea teatrului studențesc gorjean; În anul 2013 am primit un premiu din parteaFundației Serile la Brădiceni pentru volumul de poezii Omul de zăpadă; Locul III la concursul de creație ”Lirismograf ” 2014; Locul III la concursul de poezie „Juventus” 2014; Premiul special oferit de revista Confesiuni, revistă editată sub patronajulCentrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” în cadrul concursului delirică patriotică „Suflet românesc”, ediția a III-a, 2014.Încă... Pe Champs-Élysées felinarele se sting dar euGăsindu-mi pe Champs-Élysées un loc într-un încă îmi aduc aminte.felinarîncă Jocul pisicii cu luminaîmi aduc aminte cum mergeam tiptil pe prispăsă nu trezesc pisica ce-și torcea universul Privit din vitrinălângă scaunul bunicului. trupul pare a fi o sită prin care se poate cerne su- fletulÎncă mângâi geamul încercând să-l decupezîmi aduc aminte de acel baston pe care el își vreau să ajung la tineproptea bărbia trăiesc cu sentimentul că voi cunoaștede acel baston cocoșat de timp cu povești de orgasmulviață datorită mâinilor pierdute printre sânispuse la gura sobei. te văd precum o cușcă din care nu vreau să mai iesÎncă sunt în stare să arunc cheia în neantîmi aduc aminte când mă împiedicam pe ulițe să acopăr amorul cu o mantietrăindu-mi copilăria bine capsată de pielebrațele bunicii alintându-mi viitorul nimeni nu are voie să ne deranjezeprintr-un zâmbet și o rugăciune. văd, deja, și finalulÎncă în care desenez din fumul unei țigăriîmi aduc aminte când cei doi se sfătuiau inimi pe tavan.cum să împartă bobul de fasolepentru a-mi îmbrăca tălpile cu opinci.Și acum Jocul pisicii cu lumina îmi deranjează gândurileîmi aduc aminte când am plecat în lume planurileei au rămas acolo...în sat arătându-mi realitatea care nu face parte din vi-după poartă trinăascuzându-și lacrimile în palmă m-am înșelatsperând că acel drum pe care am pornit sunt un kilogram de firimiturisă aibă două sensuri. aruncat într-un tablou de Picasso din care porumbeii se hrănesc. 18

Cervantes POExZIEÎmbrăcat în catifea cobor în sat Îngenunchez să le sărut poza lipită de pe ciment ochii nu au curajul să plângăÎmbrăcat în catifea cobor în sat timpul se oprește în acest momentcu toate că s-a dus multă apă pe pârâu rata o mână mă atinge...este tataoprește în același loc un sărut pe frunte...este mama.unde în urmă cu multe tinereți părinții măîmbrățișau Tata primit în dar o pereche deștiind că pruncul lor a scăpat de plug. aripiDacă stau bine și mă gândesc șoferul este același Tatanu am cum să uit acel zâmbet care m-a vegheat a primit în dar o pereche de aripipână la prima stație din oraș pentru a se ridica la cerîn schimbul a cinci ouă și o găină cu zâmbetul larg pe chipde vină este albul își pregătea întâlnire cu Sfântul Petrucare s-a jucat prin părul său. sperând să cunoască lumea din Bibilie ce nu știa el,Copiii juliți în genunchi aleargă pe lângă mine sărmanul,li se pare ciudat să vadă pantofi lăcuiți prin pra- că noi îi vom săruta picioarele ce vor deveniful lor țărână.își dau coate, râd, parcă aș fi un clovn care și-auitat rolul Mamaunul dintre ei având mai mult curaj mă roagă să l-a plâns multe zilele cumpăr acadele până când a trebuit să cumpere apă de izvorsunt musafir pentru a face rost de lacrimiaici așa este obiceiul. sufletul îi era secat de fiecare datăAvând o lumânare aprinsă îmi îndrept pașii spre când merge la bisericămormântul lor întreabă dacă au primit aripinu am mai fost de mult pe la ei, dar răspunsul era același:probabil, de mine le este dor ”Nu...cimitirul este același, nimic nu s-a schimbat mai ai inimi de crescut”.până și vecinii sunt aceeașiauzisem că-n altă parte i-ar fi mutat. Copiii sperauGreierii și-au ridicat propria casă lângă cruce ca tatăl să se întoarcăse joacă cu chitara, cântă, pentru ei viața este o pentru a se ruga pe prispă împreunăbucurie imensă la Dumnezeuparcă-l văd pe El, după o zi de Duminică, să le binecuvântezecum la câmp se duce roadelefurnicile și-au întemeiat mușuroiul printre buru- pregătite de mamă.ienialeargă dintr-o parte în alta parcă știind că iarna Liniștele bate la ușă pisica se joacă cu cățelulparcă o văd pe Ea luptându-se cu viața lângă poartă.plină de troieni. 19

Revistă internaţională de cultură POExZIEAdrian SuciuPRIN TÎMPLA FURNICII Cînd ți-ai cunoscut mama și-ai descoperitUn drug de fier ruginit, gros ca braţul unui copil. gustulCu multă migală, se scrijelește pe el o poiană sfîrcului și mirosul eiplină de flori, de izvoare și de tot felul de gîngă- de iarbă și vînt sub re-nii gresie hipnotică,fericite. Apoi se ia un capăt al drugului de fier după patruzeci de ani de viață fără ea, cînd ți-aruginit, plesnitse strunjește și se ascute pînă e la fel de ascuţit inima de dorul ei de mai multe ori și numaica cel mai ascuţit ac de cusut din cutia bunicii. soarta necunoscută a fiilor tăi te-a ținut, te așezi și teCa și cînd ai străpunge tîmplele unei furnici cu el rogi:e moartea. Că te și întrebi: la ce dracu’ era nevoiede atîta pregătire??? Inimă, stai! Toate mamele au fost îngropate și nu mai avemNU STA SINGUR LA MASĂ! ce jeli. Unde mergem noi, nu e întristare și nu ne-așteaptă nimeni. Țesălăm zi și noapteEu n-am pămînt. Pămîntul pe care l-aș avea eu caiis-ar face ghețar și s-ar ascunde la poli. Eu n-am dar vom merge acolo pe jos. Pingelim încălțărifemeie. darFemeia pe care aș avea-o eu l-ar naște vom merge acolo pe jos și desculți.iar pe Hristos și s-ar ascunde în Evanghelii.Nici pisică n-am: pisica mea latră de-aseară. De-ar putea vreunul să scrie poezia propriei în- mormîntări,Singur ca ultima rază de soare, aștept o scrisoare ea ar fi atît de vie încît pămîntul ar scuipa afarăcare va spune atît: Să nu rămînă nimeni singur la toate mamelemasă! din lume și-am răstigni cearcăne pe umerii lor!De la oricare masă, un cap va cădea!Sufletul, ca un șir de cartofi împlîntați în pămînt UN AN GREUPuțini sînt cei care au fost deja la propria lor în- A fost un an atît de greu încît grîul de primăvarămormîntare. nu s-a făcut și mai multe suflete nemuritoareȘi mai puțini vorbesc despre asta, pentru că e s-au stins. Atît de greu a fost că numai eu vor-puțin de vorbit. bescAmintirea picioarelor țepene în pantofi inutili despre anul acela, ca un pruncnu e de povestit. Cu atît mai puțin cepul din șira în mijlocul unei adunări de femei sterpe. Amin-spinării prin care sufletul ca un șir de cartofiîmplîntați în pămînt de o mînă aspră se scurge. 20

Cervantes POExZIEtirile pînă îi arată lumina și scoate din ea o lacrimăcu morţi se îngroapă mai greu decît morţii. Se înghețată și un somn cu sughițuri!leagăde om și-l năclăiesc. Trec de la unul la altul. După cum și stă scris în Cartea lui Dionis, la Capitolul 3, Versetele 5 pînă la 7:A fost un an greu. Mamele au dat lapte puţinși salcîmii s-au uscat. Nimeni n-a spus ”Să nu dai să bea celor curați la suflet,vreo poveste. Oamenii s-au tîrît pe pămînt căci ei vor cădea secerați și prețul lor va fi cerutși n-au lăsat nicio urmă, au săpat în pămînt și din mîinile tale!”n-au lăsat nicio urmă, s-au îngropatîn pămînt și n-au lăsat nicio urmă. Dar eu sînt Fotografii de la sfârșitul lumii Nimic nu se naște în carne,suflet nemuritor din creștet și pînă în tălpi chiar dacă ochii slabi văd altfel. Cel careși anii grei trec peste mine ca săniile pe derdeluș. va plânge se va bucura de plânsul luiȘi și se va face îmblânzitor de păsări. Iar acela caren-aduc mai multe griji decît copiii femeilor râde nu se va folosi de râsul lui, căci nimicsterpe. nu se naște din bucurie, chiar dacă cei mici o fugăresc toată ziua!Și toată mirarea e cum poate unul și altulsă aibă atîta suflet, sărac și zeflemitor fiind. Nimic nu se mișcă în carne. Nici viermele orb nu mișcă în carne, chiar dacă ochii slabi văd altfel.FALS TRATAT DESPRE ALCOOL Noi nu suntem în carne. Dacă am fi în carne, dragostea de Domnul ne-ar mistui ca un focAlcoolul nu e despre ficat: aceasta e o prejude- veselcată de vreascuri și n-ar rămâne nimica doctorilor care trebuie tratată cu asprime și dragostea de Domnul ar rătăci singură peși stîrpită fără milă! Să nu crezi, cum o fac străziignoranții, ca o sete mistuitoare căutând pe cineva!că alcoolul se stinge în trup! Nici sfârșitul lumii nu vine în carne, chiar dacăSă nu te apropii de alcool dacă nu porți un bolo- ochii slabi văd gunoieri cum deșartăvan pe străzi tomberoane de narcise mirosindcolțuros în suflet! Numai atunci tăria are rost, a ţărână. Mulţi nu știu asta, darva șlefui bolovanul și-l va face rotund. sfârșitul lumii a fost deja de câteva ori.Nu pune gura pe sticlă dacă nu ai o picătură de Eu am mai multe fotografii cu el.venincare să aștepte înăuntru fiecare picătură de al-cool,s-o ia în pumni, să o dea cu capul de toți pereții 21

Revistă internaţională de cultură POExZIEMARIA NIŢUProclamaţia de pe islaz Mărşăluim din iarnă-n primăvarăGura poetului adevăr grăieşte pe aceleaşi tălpi depingelite-în laţul păsărarului de noapte n timp se ninge peste muguri şi peste vertebreSunt România mioritică - dezanchilozate părelnic la dezgheţo tragi-comedie cu ieşire la mare – când ne-mpiedicăm de orice întâmplarecând mă cuprinde la geamandură ca de o cruce de tranşeeun dor de ducăspre un albastru naufragiind catarge Trageţi aer în piept! Nu respiraţi!O să-mi pun o bulină roşie Radiografie pulmonară!Ca pe o frunte ţintată de clădire Liber! Mulţumesc!cu risc de prăbuşireori o stea logostea galbenă Jurnalde locuitor în ghetouldintre azil şi floarea -soarelui E frig, dragul meu,sau poate ar trebui să-mi înfig în poartă un frig atât de vânăt,un paratrăsnet însângerat că mi-aş pune palmele căuşsă înjunghie furia lui Irod înlăuntrul gândului tău să mă-ncălzesc,Căci gura poetului adevăr păcătuieşte ca un copil în noaptea de Crăciuncând mielul pascale vânăt de pelin şi frig. știu, sunt punctul rămas în stație ești unghiul cocorilorAcolade dând colțul străzii… când idealul e mai simpluMai ştii, tataie, când la şcoală decât plecarea unui autobuzdezghiocai alfabetul în linii şi bastonaşeşi liber desenai când ne căutăm,păsări la streaşina zilei? umbre de mahala,acum, printre indicatoarele spre centru,nici avioane de hârtie izbindu-ne de colțuri indecente de lunănu mai ştim agăța de vreun nor jucăuș când dragostea se face pe orbecăite, ca între două pete de pedeapsă.Cotele apelor DunăriiTimp probabil 22Lapoviţă şi ninsoareGreaţă la mal...

Cervantes PERSONALIxTATEA LUNII Despre Pompiliu Manea pe scurt 1. Prenumele şi numele: POMPILIU recepţionarea primelor aparate construite înMANEA România, de către Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Bucureşti:Accelerator Linear Alin 17 2. Data şi locul naşterii: 7 octombrie 1935, MeV şi Betatron 32 MvPurani – Teleorman 1987.L’Union Medicale Balkanique, Xe Sesion4. Funcţie: Prof. univ. dr. ing., des Journes Medicales Balkaniques, 17e Cours In- ternational de Perfectionnement, XIIIe Cours depreşedinte fondator al SC. Tehno Electro Medical Stomatologie Infantile, 25-28 Juin, 1987, Cluj- NapocaCompany - România · 1997-2010 , cadru didactic asociat la Uni- 5. Studii şi carieră ştiinţifică şi profesională: versitatea Tehnică, Cluj-Napoca, Facultatea de · Institutul Politehnic Bucureşti, Electrotehnică, Catedra Bazele Electrotehnicii, cursul Tehnica investigaţiilor radiologice;diploma de inginer nr. 188588/13580/07.07.1964; · Curs postuniversitar pentru Utilizarea Izo- · 1998 şi pânã în prezent, profesor universi- tar asociat la Universitatea de Medicinã şi Farma-topilor Radioactivi – CUIR, diploma nr. cie “Gr. T. Popa” Iaşi, Facultatea de Bioinginerie1075/25/1967, emisă de Universitatea Bucureşti, medicalã, disciplina Imagisticã medicalã;Institutul de Fizică Atomică, sub semnătura Acad.Horia Hulubei. · doctorand din anul 2002 – 2005 în ingine- ria electricã pe tema “Cercetãri privind evoluþia · 1968-1972. profesor de radiologie şi aparaturii de mãsurã pentru diagnostic şi trata-medicină nucleară, la Şcoala Tehnică Sanitară ment medical” sub conducerea maestrului prof.Postliceală – Bucureşti; dr. ing. Radu Munteanu, Rectorul Universitãþii Tehnice, din Cluj-Napoca; · Septembrie 1972 – Septembrie 1995. pro-fesor de Radiologie şi Medicină Nucleară, şef al · doctor în ingineria electricã cu susţinereaCatedrei de Aparatură medicală, la Şcoala Tehnică publicã a tezei de doctorat în 2 iulie 2005; în faţaSanitară Cluj-Napoca; comisiei formatã din: Prof. dr. ing. Radu Ciupa, decanul Facultăţii de Electrotehnica – președinte, · 1977-1982. şef de lucrãri, plata cu ora, la Prof. dr. ing. Radu Munteanu – conducătorInstitutul de Medicinã şi Farmacie Cluj-Napoca, științific, Prof. dr. ing. Nicolae Patachi – membru,Facultatea de Medicinã Generalã, cursul de Fizica Prof. dr. ing. Ioan Șora – membru, Prof. dr. ing.radiaţiilor Rõntgen şi radioprotecţia; Adrian Buta – membru si publicul care a umplut aula “Alexandru Domşa” a Universităţii Tehnice · 1982, Academia de Ştiinţe Medicale din Cluj-Napoca;Română, prin adresa nr. A1/1660/27 decembrie1982, este numit în Comisia de CercetareȘtiinţifică, pentru asimilarea, omologarea şi 23

Revistă internaţională de culturăPERSONALIxTATEA LUNII · Din 2000 pânã în prezent, director de curs 7. Manuale didactice şi cărţi publicate la ed-post-universitar “Protecţia împotriva radiaţiilor în ituri ca unic autor şi coautor:medicinã şi tehnicã”, organizat între UniversitateaTehnicã Cluj-Napoca (UTCN), Universitatea de 1.1979,1980,1981, Instalaţii electromecaniceMedicinã şi Farmacie “Iuliu Haþieganu” şi Tehno în tehnica medicală, 3 volume, EdituraElectro Medical Company, cu aprobarea şi sub didactică şi pedagogică, Bucureşti, primele man-egida Comisiei Naţionale pentru Controlul uale de aparatură medicală în limba română.Activitãţilor Nucleare. 2. Manea, P., Colecţia de aparatură medicală „Pompiliu Manea”, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca, · Şcoala doctorală a Universităţii Tehnolog- 2004;ice Belfort Montbéliard, Franţa, studiu doctoral în 3. Teza de Doctorat, Cercetări Privinddomeniul ingineriei, în istoria tehnicii, cu titlul Evoluţia Aparaturii de Măsură pentru Diagnostic“Ingineria medicală din România din 1848 până şi Tratament Medical, drd. ing. Pompiliuîn 2014”. MANEA, conducător ştiinţific Prof. dr. ing. Radu Munteanu, Editura Universităţii Tehnice, Cluj- · 2012, Academia Română, filiala Cluj, ales Napoca, 2005;ca secretar al Comitetului Român pentru Istoria şi 4. P. Manea, Aparatura Pentru Radiologie şiFilozofia Ştiinţei şi Tehnicii, CRIFST, filiala Cluj, ; Imagistică Medicală, Editura Mediamira, Cluj- Napoca 2007; 6 Societăţi ştiinţifice şi profesionale la care a 5. P. Manea, Peregrin pe cinci continente,participat ca membru fondator: Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2011; 6. P. Manea, Protecţia împotriva radiaţiilor, · Societatea Română de Economie şi în medicină şi tehnică, Editura Mediamira, Cluj-Administraţie Sanitară – SEREAS, fondată în Napoca, 2012;Bucureşti, România, anul 1970, actualmente 7. Coordonator Gleb Drăgan, Inginerivicepreşedinte şi editor-şef; Români-Dicționar Enciclopedic, vol. I, editura Mega, Cluj Napoca, 2014; · Cercul de Biotehnică Medicală – CBM, 8. Pompiliu Manea, Trei ani din viaţa mea :făcând parte din Asociaţia Medicală Română – (1986-1989) : din dosarele Securităţii, Cluj-Na-AMR, ca subsecţie a Societăţii Române de poca, editura Mediamira, 20149Economie şi Administraţie Sanitară, Cluj-Napoca, 9. Pompiliu Manea, Emil Racoviţă şi1979, ales ca vicepreşedinte; urmaşii lui spre Polul Sud, Cluj-Napoca, editura Mediamira, 2014 · Societatea Naţională de BioinginerieMedicală – SNBM, Iaşi-România, 1990; 8. Distincţii: · Evidenţiat în “Munca Medico-Sanitară”, cu · Societatea Naţională de Inginerie ordinul Ministrului Sănătăţii, nr. 122/1976;Medicală şi Tehnologie Biologică – SNIMTB, · Diplomă de Evidenţiat Aur, pentru meriteCluj-Napoca-România, 1 iunie 2000; deosebite în activitatea de Cruce Roşie, acordată de către Societatea de Cruce Roşie din România, · Societatea Naţională de Neuroştiinţe – Consiliul Naţional, Bucureşti, 17 septembrie 1978;SNN, Bucureşti-România, ianuarie 2001; · Evidenţiat în Munca Culturală de Masă, prin dispoziţia Consiliului Naţional al Culturii şi · Aliance Medical Biological Engineering Educaţiei Socialiste nr.521, Bucureşti, din 22 oc-Sciences – AMBES, Frankfurt am Main- Germa-nia, 14-16 iunie 2003; · Salonul Naţional de Literatură “RotondaPlopilor Aprinşi”, 2011; · Fundaţia “Joia Culturală TEMCO”, cu numai puţin de 50 de ediţii în 10 ani: · Membru în consiliul de conducere al Eu-ropen Asociation of Museums of the History ofthe Medical Science, 201224

Cervantes PERSONALIxTATEA LUNIItombrie 1984, pentru merite deosebite în munca Prof. dr. ing Pompiliu Manea, titlul de Profesorcultural-educativă de masă; Honoris Causa al Facultăţii de Inginerie Electrică, Cluj-Napoca, 7 octombrie 2005; · Distincţia de “Conducere auto exemplară”25 de ani, emisă de către Automobil Club Român, · Doctor în Inginerie Electrică, Universi-nr.586/18 nov 1986; tatea Tehnică Cluj-Napoca 2005; · Universitatea de Medicină şi Farmacie · Omul anului 2006 diplomă acordată de“Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Diploma 1919- e American Biographical Institute, USA;1999, 80 de ani de învăţământ medical şi farma-ceutic românesc în Transilvania, Cluj-Napoca · Membru de onoare al Asociaţiei Române16.12.1999; din Canada, 2006; · Diploma de onoare, cu prilejul centenaru- · Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj,lui naşterii academician prof. Gheorghe conferă Diploma de Excelenţă în topul APM,Vrânceanu, fondator al geometriei moderne în ediţia a IX-a, 2007, Cluj-Napoca;România, Bucureşti 25 iunie 2000, AcademiaRomână; · Laureat în Topul Firmelor Membre ale Camerei de Comerț și Industrie Cluj în anii 2003, · Profesor universitar asociat la Universi- 2004, 2005 și 2007;tatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi,prin decizia nr. 542/14.02.2001; · Ziarul “Curierul de Valcea” oferă premiul pentru carte ştiinţifică ”Aparatura de Radiologie şi · Diploma de onoare “20 ani de Computer Imagistică Medicală” domnului prof. dr. ing. Pom-Tomograf in Romania” pentru contribuţia avută piliu Manea, 15 martie 2008, Râmnicu-Vâlcea;la introducerea şi dezvoltarea explorării comput-ere tomografice în România acordată de către So- · Medalia Emanuil Gojdu, Oradea, 2008;cietatea de Radiologie şi Imagistică Medicală din · Diplomă aniversară, cu ocazia a 30 de aniRomânia, Drobeta-Tr. Severin, 06 iunie 2002; de la Fondarea Catedrei de Biologie Celulară şi Moleculară a Universităţii de Medicină şi Farma- · Senator de onoare al Universităţii Tehnice cie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca şi a Labora-din Cluj-Napoca, titlu acordat în şedinţa din 30 torului de Explorări Genetice a Spitalului Clinicoctombrie 2003; Judeţean Cluj-Napoca, în cadrul aniversării de 90 de ani de la înfiinţarea Facultăţii de Medicină la · Omul anului 2004, propus de către Board Universitatea Daciei Superioare din Cluj-Napoca,of International Research al e American Biog- 4 iunie 2009;raphical Institute; · Diplomă de excelenţă, la senioriala vârstă de trei sferturi de veac, Râmnicu Vâlcea, 7 oc- · Membru de onoare, al ziarului “Curierul tombrie 2010;de Vâlcea”, Râmnicu-Vâlcea, februarie 2005; · Medalia ”Toma Ionescu”, fondatorul chirurgiei moderne din România, a Universității · Diploma de Excelenţă al ziarului inde- de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București,pendent “Adevărul de Cluj”, 2005; 2010; · Membru de Onoare al Muzeului Național · Senator al Societăţii Culturale “Filarmon- de Istoria Transilvaniei și senior al Cetății Clujului,ica”, Cluj-Napoca, 10 februarie 2005; 2010; · Diplomă de excelenţă pentru contribuţii · Diploma de “Prieten”, a Spitalului Judeţean excepţionale la construcţia, dezvoltarea şi pro-de Urgenţă, “Constantin Opriş” Maramureş, Baia- movarea culturii şi literaturii naţionale, RâmnicuMare, 15 februarie 2005; Vâlcea, 19 ianuarie 2012; ·Diploma ”Nichita Stănescu”, pentru · Cetăţean de onoare al Satului Purani,Com. Vităneşti, judeţul Teleorman, conf. diplomeinr. 1/12 iunie 2005; · Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca,Facultatea de Inginerie Electrică, conferă d-lui 25

Revistă internaţională de culturăPERSONALIxTATEA LUNIIcontribuția la păstrarea și promovarea culturii dicţionar esenţial. - Cluj-Napoca: editura Casanaționale românești, acordată de Societatea Cărţii de Ştiinţă, 2000;Culturală Apollon si Primăria MunicipiuluiUrzceni, în cadrul Zilelor ”Nichita Stănescu”, 29- · Florea Marin, Facultatea de Medicină,31 martie 2012, Urziceni; Şcoala medicală clujeană şi Spitalele din Cluj (1500-2000), Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj- · Trofeul „Cercurile Oltului”, Salonul Napoca, 2004;Naţional de Literatură şi Artă „Rotonda PlopilorAprinşi”, ediţia a II-a, Râmnicu Vâlcea, 24-26 mai · Constantin Mustaţă, Amintiri pentru Mile-2012; niul III, Ed. Ledo, Cluj-Napoca, 2000; · Diplomă de merit pentru sprijinirea cul- · Cristian Colceriu, Personalităţi clujeneturii române, Corbu, 25 mai 2012; contemporane (vol I), Ed. Limes, 2005; · Diploma de excelență, e XLII-a Reuniune · Dan Fornade, Personalităţi Clujene (1800-Națională de Istoria Medicinei, Iași, 31 mai 2 iunie 2007), Dicţionar ilustrat, Ed. Cărţii de Ştiinţă,2012. Cluj-Napoca, 2007; · Diplomă de excelenţă “Cerurile Oltului”, · Coordonator Victor Lorin Purcărea,Salonul Național de Literatură și Artă “RO- Tehnologie şi Aparatură Medicală, Ed. UniversitarăTONDA PLOPILOR APRINȘI”, ediția a III-a 13- „Carol Davila”, Bucureşti 2008;17 mai 2013, Râmnicu Vâlcea, Prundeni șiDrăgășani; · Cristian Colceriu, Elite Clujene Contempo- rane, Academia Română, Centrul de Studii Tran- · Diploma de excelență, e XLIII-a Reuniune silvane, Dicţionar bilingv Român-Englez, Ed. ClearNațională de Istoria Medicinei, Baia-Mare, 20-22 Vision, Cluj-Napoca, 2009;iunie 2013; · ONG Euro-Europa, Redacţia Romanian · Trofeul „Cercurile Oltului”, Salonul Biographic Institute, Dicţionarul PersonalităţilorNaţional de Literatură şi Artă „Rotonda Plopilor din România, biografii contemporane, ediţia 2012,Aprinşi”, ediţia a IV-a, Râmnicu Vâlcea, 14-18 mai editura Anima, Bucureşti 20122014. · ONG Euro-Europa, Redacţia Romanian 9. Publicaţii naţionale şi internaţionale în Biographic Institute, Dicţionarul Personalităţilorcare a fost citat-tipărit din România, biografii contemporane, ediţia 2013, editura Anima, Bucureşti 2013; · Prof.dr. Ioan Zăgrean, O Istorie a Cardiolo-giei, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1993 · Cristian Colceriu, Elite Clujene Contempo- rane, Academia Română, Centrul de Studii Tran- ·Tiberiu Iancu Clujeni ai secolului 20 : silvane, Dicţionar bilingv Român-Englez, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2014;La o prezentare de carte impreuna cucriticul de arta prof. dr. Negoita Laptoiu26

Cervantes PERSONALIxTATEA LUNIIGeorge Terziu Discuţie prietenească la o cafea ... 1.Vă rog să ne spuneţi câte cărţi aţi tipărit desfăşurarea activităţii m-aş dedica mai mult citi-până acum și câte mai aveţi în pregătire? tului şi studiului atât pentru cartea ştiinţifică cât şi pentru cartea beletristică şi de călătorie. Am scris 17 cărţi, dintre care 7 ca singurautor şi 10 în colaborare cu alţi autori şi mai avem Călătoria este şi ea un hobby cronofag,în pregătire 5, din care trei avansate. însă este o plăcere foarte mare atât pentru a vedea, a cunoaşte, dar mai ales pentru a împărtăşii şi al- 2. Credeţi că se tipăresc prea multe / puţine tora.cărţi la noi în ţară ? În ultimul timp se pare că aceasta a devenit Nici prea puţine, dar nici prea multe ţinând ocupaţia mea majoră.cont că, cronicarul Miron Costin ne-a spus cufoarte mulţi ani înainte că: “nu este mai de folos 5.Am văzut ca aveţi foarte multe persoanezăbavă decât cetitul cărţilor”. Din păcate jocurile care v-au marcat viaţa dar şi dvs. pe a lor. Dinpe calculatoare şi reţelele de socializare sau alte domeniul culturii va rog sa numiţi câteva şi daţiaplicaţii de pe internet mănâncă atât de mult timp câteva detalii.copiilor şi tineretului care, în loc să-şi facă o bazăsolidă de cultură veche, clasică şi modernă prin În timpul vieţii mele am avut multe repere,cititul cărţilor, scrise sau on-line. multe persoane care mi-au marcat viaţa şi viitorul meu, chiar foarte multe. Mi-a plăcut să învăţ, să- 3.Putem face ceva pentru a se citi mai mult, mi însuşesc şi să pun în practică tot ce am văzutpentru a încuraja cititorii în acest sens ? la alţii mai bun decât la mine. Cel mai mare curaj pe care trebuie să-l Primii paşi mi-au fost îndrumaţi de mamadăm cititorilor este orientarea spre bibliotecă, şi de tatăl meu care au contribuit enorm la for-unde găseşte spaţiul şi timpul necesar dedicat citi- marea mea ca om în timpul copilăriei, al tinereţiitului de carte. şi chiar al maturităţii atâta timp cât au fost în viaţă lângă mine. Astăzi bibliotecile având carte atât tipărităcât şi on-line. Mama a trăit 77 de ani, iar tatăl numai 71 de ani, foarte puţin întrucât mai aveam nevoie 4.Daca nu aţi fi angrenat în conducerea mult de sprijinul şi îndrumarea lor.firmei dvs. Ce aţi face? Ce altă ocupaţie majoră aţiavea? Apoi a urmat şcoala primară în care învăţătoarea mea Marioara Rădoi a avut un rol de- Trebuie să recunosc că de patru ani în- terminant şi eficient scoţându-mă premiant în ceicoace la conducerea firmei se găseşte fiul meu patru ani de şcoală primară.Bogdan Manea, care în calitatea sa de DirectorGeneral, a preluat o serie de sarcini de conducere, A urmat cursul inferior al liceului, undemobilizare şi control al activităţii, dar întrucât şi am întâlnit profesori erudiţi, cum ar fi Georgeel pregăteşte un doctorat mă simt obligat să-l ajut Georgescu la matematică, doamna Capriţescu laîn mai multe direcţii de mare importanţă pentru fizică şi domnul Tase Botez la muzică, precum şia ţine firma pe linia de plutire. Dacă nu aş avea în mulţi alţii.acest fel un consum de timp util pentru În cursul superior al liceului am făcut 27

Revistă internaţională de cultură PERSONALIxTATEA LUNIIŞcoala Normală “Carol I”, la Câmpul Lung Muscel, După aceea, după maturitatea meaunde figura cea mai reprezentativă a fost profe- profesională am ajuns să intru în preajma unorsorul şi părintele meu adoptiv Augustin Z. N. Pop, mari oameni de ştiinţă mai întâi şi de cultură maimarele eminescolog, biograf în peste 14 volume al apoi, să particip alături de ei la evenimente cultur-poetului nepereche, care m-a îndrumat să citesc ale şi mai apoi să iniţiem împreună astfel de eveni-cărţi din literatura veche, clasică, dar şi din cea mente.modernă şi mi-a sădit în suflet dragostea pentru Astfel împreună cu Augustin Z. N. Pop, înEminescu. Dragoste de care nu m-am vindecat şi anul 1979 am ajuns să comemorăm 90 de ani desunt sigur că nu mă voi vindeca decât când voi la moartea lui Mihai Eminescu, la Cluj-Napoca,trece în lumea astrelor sau pe cealaltă lume. cu care ocazie am deschis şi prezentat în public Dar au mai fost şi alte celebrităţi cum ar fi pentru prima dată colecţia de aparatură medicalămarele profesor de care îmi poată nu-matematică Zlate Bog- mele, sub egidadanov, cel de botanică, “Cultură, Artă,domnul Cristescu, sau cel Sănătate”, mani-de pedagogie şi psiholo- festare care s-agie, domnul profesor perpetuat până înGheorghe Pârnuţă. zilele noastre sub A urmat numele deînvăţământul postliceal “Medicină, Artă,unde Partidul Comunist Cultură” şi careepurase mari valori astăzi esteştiinţifice din patronată de acad.învăţământul superior, ca Nicolae Hâncu.să le facă loc celor care ve- P r o f . d r. d o c .neau cu doctorate de la Cu acad. Emil Burzo, preşedintele Crisan Mircioiu,Moscova şi datorita rector al Universi-cărora noi am ajuns să profităm Academiei Române, filiala Cluj tatii Cultural-Stiintificemult pentru educare noastră din Cluj Napoca cu careştiinţifico-profesională şi socio- am deschis cursurile deumană. aparatura medicala. A urmat şi învăţământul superior şi pos- În aprilie 2004 am iniţiat Fundaţi “Joiatuniversitar unde am mai întâlnit corifei din Culturală Temco”, cu conferinţa “Tineretul Românşcoala românească veche, dascăli cu poze de în valurile Europei Mileniului III”, urmată deicoană, “cu jileta si ceas de buzunar” cum ar fi lansarea volumului “Colecţia de aparaturăAlexandru Stoenescu la mecanică, Gheorghe medicală”, Pompiliu Manea, în luna septembrieMoisil la fizică, Horea Hulubei la nucleară sau 2004 sau “Comemorarea lui Dumitru Cristea”, înGleb Drăgan la tehnica tensiunilor înalte, cel de februarie 2005, cel care a scos din puşcăriile co-care m-am despărţit în urmă cu numai două muniste poezia lui Radu Gyr, care după moarteasăptămâni, când ajunsese la vârsta de 94 de ani şi poetului, în editura Marineasa, din Timişoara s-a3 luni. editat Radu Gyr “Poezie Orală”, volumul III. Aşa că în viaţa unui om sunt multe repere În anul 2006 am adus omagiu generaţieipe care trebuie să le cultivi ca la rându-ţi să poţi 1946, comemorând “60 de ani de la Marea Grevăajunge şi tu un reper pentru cei din jurul tău. a Studenţilor”, din Cluj sub patronajul IPS 28

Cervantes PERSONALIxTATEA LUNIIArhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania. Cu acad. Laurenţiu Mircea Popescu În acelaşi an 2006, în luna septembrie aici Basarabia în timpul celui de Al Doilea Războila Cluj am iniţiat un proces al comunismului, pen- Mondial.tru prima dată în România, împreună cu bisericileOrtodoxă şi Greco-Catolică, cinstind despărţirea Am avut şi sesiuni ale comunicărilorde stâlpul rezistenţei anticomuniste, din Cluj- ştiinţifice ale Filialei Cluj a Academiei Române,Napoca, ing. Ioan Gavrilă-Ogoranu, sau un an mai “Comitetul Român pentru Istoria şi Filozofiatârziu printr-o mare manifestare culturală Ştiinţei şi Tehnicii” şi comemorări de centenare aleintitulată “Requiem pentru cei care nu mai sunt”, oamenilor de ştiinţă precum acad. Octavianam adus cinstire aceluiaşi erou Ioan Gavrilă-Ogo- Fodor, sau prof. dr. doc. Crişan Mircioiu.ranu, profesorului şi rectorului Raoul Şorban,privighetorii Lya Hubic, rapsodului Dumitru Din anul 2013 sub egida cenaclului “JoiaSopon, baritonului Alexandru Fărcaş şi sculptoru- Culturală Temco”, se deschide Galeria de Artălui Doru Stoica. “Alex Bucur”, în care sunt prezentate lucrările a prestigioşi maeştri de pictură şi sculptură, din În 15 ianuarie 2009, cenaclul “Joia Culturală Bucureşti, Râmnicu Vâlcea, Cluj-Napoca, Torino-Temco”, prin manifestarea “Dor de Eminescu”, la Italia etc.care au luat parte eminescologul, prof. dr. NicolaeGeorgescu, scriitorul Ioan Barbu, profesorul Dar să nu uităm şi cinstirea “În memoriamMircea Popa, scriitorul Horia Bădescu, prof. Con- Constantin Mustaţă”, de joi 5 septembrie 2013, celstantin Cubleşan, conf. Constantin Măinaş, sub- care a fost unul din iniţiatorii, susţinătorii şisemnatul, sub patronajul Acad. Ionel Haiduc, prezentatorii acestui cenaclu literar.preşedintele Academiei Române, s-a făcut 6.Cum aţi ajuns să scrieţi, care a fost propunerea ca ziua de 15 ianuarie să fie mobilul? (detalii)decretată “Zi a Culturii Române”, propunereînaintată de către preşedintele Academiei Parla- Mai întâi am început să scriu cartementului României şi finalizată prin anul 2011. ştiinţifică. Eram profesor în ciclul secundar şi postliceal la o disciplină în care până atunci în “Joia Culturală Temco” a omagiat lansarea re- România nu se scrisese nici o carte sau manual,vistei “Oraşul”, numărul I a arh. Ionel Vitoc şi prof. aşa că m-am simţit datornic şi obligat să pornescPopa Mircea, cu care ocazie au fost omagiaţi mari pe această cale, iar în 1979 am definitivat primulpersonalităţi româneşti, precum dr. Jan Ţăranu volum din trilogia “Instalaţii electromecanice îndin Canada, luptător anticomunist şi preşedinte aletniei Româneşti din Canada, eruditul chirurgprof. dr. Docent Crişan Mircioiu, din oraşul de peSomeş şi prof. dr. Raul Volcinschi, cel care a încer-cat înlăturarea prin forţă a lui Nicolae Ceauşescuîn apogeul persecuţiei comuniste. În noiembrie 2012, cu sprijinul jurnalelor“Făclia” şi “Curierul de Vâlcea”, fraţii moldoveniprof. dr. Aurelian Dănilă şi conf. dr. DumitruOlărescu au prezentat pentru prima dată în oraşulnostru viaţa celebrei cântăreţe de la Drezden,Berlin şi Viena “Maria Cebotari”, dar şi filmul eiîmpreună cu “Odesa în Flăcări”, lăsându-ne şinouă o copie după această dramă românească din 29

Revistă internaţională de cultură PERSONALIxTATEA LUNIItehnica medicală” care în 3 ani consecutivi s-au acolo, cum ar fi: ing. Bazil Assan, primul românconcretizat în trei volume în care au fost abordate care a ajuns la Polul Nord în anul 1898, dar şitoate specialităţile aparaturii medicale: pentru ra- primul român care a făcut înconjurul lumii cu undiologie şi medicină nucleară, chirurgie, laborator, an mai târziu.explorări funcţionale, aparate de anestezie, terapie Tot în acest periplu am întâlnit şi casaintensivă şi respiraţie artificială, aparate medicale Dom Brava a doctorului Constantin Dumbravă,optice, stomatologie şi protecţia împotriva românul care în primele decenii ale secolului XXradiaţiilor nucleare. a trăit un an printre eschimoşi.Clasele de tehnicieni de aparatură Toate acestea le-am adunat, le-am fo-medicală după 1990 transformându-se în colegii tografiat, le-am filmat şi doresc să le prezintde aparatură medicală şi mai apoi facultăţi de confraţilor mei români şi nu numai.aparatură medicală a apărut necesitatea unor cur- 7.A schimbat ceva în viaţa dvs. faptul căsuri de aparatură medicală de nivel universitar în scrieţi? (detalii)toate specialităţile echipamentelor medicale, lucru Dacă a schimbat ceva în viaţa mea scrisul,realizat împreună cu colegii de la Universitatea este faptul că trebuie să merg mai departe.Tehnică din Cluj Napoca şi Universitatea de Următoarea etapă va fi vizitarea celor 27 de stateMedicină şi Farmacie “Gr. T. Popa”, Iaşi. care alcătuiesc Uniunea Europeană, dar nu numaiUrmează călătoriile pe care le-am făcut în şi în care să-mi văd prietenii şi să scriu câte cevajurul lumii pe cele şase continente în timp de cinci despre ei, familiile lor şi celor dragi lor, pe care săluni, calatorie care se încheie cu un volum de peste le pun într-o altă carte de călătorii.400 de pagini şi 732 de figuri, dar şi cu obligaţia Dar odată văzută Europa mă simt obligatde a explora şi cel de-al şaptelea continent Antarc- să revăd România şi să pornesc pe toate cărările şitica, aşa că am plecat cu şase concetăţeni clujeni frumuseţile ei întrucât ori de câte ori mă reîntorcspre Antarctica, pe urmele înaintaşilor noştri, dintr-un periplu, călătorie sau explorare şi ajungastăzi având sub tipar “Emil Racoviţă şi urmaşii acasă, tot mai frumoasă şi mai dragă îmi pare ţaralui - Spre Polul Sud”. în care m-am născut,Dar odată iniţiat în România.Antarctica, te vezi Şi în sfârşitobligat să pleci şi întrucât am intrat înspre Polul Nord şi 80 de ani şi seîmprejurimile sale: apropie bătrâneţeaNorvegia, Arhipel- voi închide cu explo-agul Spitsbergen, rarea pe jos a satuluiGroenlanda şi Is- în care m-am născutlanda, călătorie pe din Câmpia Dunăriicare am efectuat-o să revăd toate pote-în lunile august-sep- cile copilăriei meletembrie 2014 şi cunoscute sau poatebineînţeles că şi de uitate. Să-mi ream-acolo am adunat intesc şi să mă în-materiale şi lucrez la treb:”Unde eştio nouă carte despre Cu Acad. Irinel Popescu şi Acad. Florin Popa dar copilărie?”.alţi români care au şi Constantin Mustaţă în plan secund 8. Ce gen defost înaintea mea literatură agreaţi, au- 30

Cervantes PERSONALIxTATEA LUNIItori, curente, grupuri de a cumpăra cărţi de literatură sau ştiinţifice, de Trebuie să recunosc că îmi place proza poate la autori şi a le da gratis celora care nu au bani să le cumpere, tinerilor în special, ajutând în aceeaşimai mult decât poezia modernă, deşi poezia pe acţiune ambele părţi defavorizate: cel care publicăcare am învăţat-o şi am cântat-o în copilăria şi şi cel care vrea să citească.tinereţea mea pornind de la Vasile Alecsandri şicontinuând cu poetul nepereche Mihai Eminescu, 10. Dacă aveţi comentarii referitoar la revistaVlahuţă, Tudor Arghezi, George Coşbuc, Octavian CervantesGoga, Topîrceanu, mi-a rămas în memorie pânăîn zilele de astăzi, iar Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Cât priveşte revista Cervantes trebuie săVeronica Porumbacu, A. Toma şi şleahta lor a recunosc să am văzut-o pentru prima dată la pri-murit în literatură înainte de a muri fizic. etenul meu vâlcean, scriitorul, editorul şi jurna- listul Ioan Barbu şi trebuie să recunosc că am fost Totuşi sunt captivat foarte mult de roman şi cucerit de la prima lecturare.în special romanul istoric, dar şi de cărţile decălătorie. Apreciez faptul că ea este o revistă de cultură internaţională care se adresează tuturor 9. Organizaţi diverse manifestări culturale, oamenilor de litere indiferent că sunt membrii aicum vi se pare a fi mecena, investitor în cultura, uniunii scriitorilor sau nu.manager ? Cervantes este o revistă care s-a pus în Aveţi gânduri în această direcţie? slujba personalităţilor româneşti, astfel că pe Despre manifestările culturale organizate prima ei copertă sunt inserate fotografii ale unor adevărate repere ale culturii şi ştiinţei româneşti.v-am vorbit la punctul 5, în care sunt foarte multelansări de carte, cenacluri literare, momente derecunoştinţă, vernisaje de expoziţii şi bineînţelesceea ce numeşte lumea mecena, mă strădui să ajutşi eu pe cât pot pe cei cărora nu le ajung banii să-şi publice lucrările şi am şi aici o idee aparte, aceea Împreună cu prof., dr. Carol Stanciu, rector UMF, “Gr. T. Popa”, Iaşi 31

Revistă internaţională de cultură GANDURxI LIBEREPOMPILIU COMŞAŢOPELI POLITICE • Ca şi Băsescu şi eu vă urez sănătate, ca şi Doar studiază găurile negre.tuturor românilor, dar nu pot să v-o ofer. • Avem un parlament tricameral: Senat, • La câţi disperaţi de viaţă sunt în ţara asta, Camera Deputaţilor şi Curtea Constituţională.le-ar fi mai uşor să nu mănânce decât să • O brăileancă s-a masturbat cu becul. Astamuncească mai mult. n-ar fi fost nimic dacă nu rămânea gravidă cu el • Nu ne tragem din maimuţă, dar suntem şi năştea un candelabru.verişori cu ea. • Pe o cruce din cimitir scrie inspirat: ’’Vine • A luptat cu toate regimurile. Alimentare. imediat’’. • Se fac disponibilizări prin spitale. Curândnu o să mai avem cui da şpaga. • Vă propun un moment de reculegere • Viitorul nostru e în mâinile României. naţională în memoria bunului simţ şi omenieiAsta ne îngrozeşte. care au murit în câţiva dintre semenii noştri. • La ultimul loc de muncă am stat aproape20 de ani. N-am plecat de bună voie. M-au graţiat. • În lipsă de altceva, a închinat o cupă de ex- • Ce ciudat: când l-au băgat în groapă, cavator.asistenţa i-a cântat ’’Deşteaptă-te, române!’’ • Hai să mai plimbăm o dată ursul. Vin • Nici la baie, opoziţia nu era mai brează.alegerile. • La fiecare nouă predare, guvernul nu uită • Situaţia e excelentă, dar nu disperată. să-şi treacă în lista de inventar UDMR-ul. • Nu de cianură mi-e frică, ci de negocierea • Ne apropiem de clipa când am putea aveaei... preşedinte pe ’’Nici unul dintre aceştia’’. • Fără doar şi coate, pute. • La mese festive port mereu la mine o • Capra vecinului este, mai nou, în mare sacoşă, poate pică ceva.amor cu ţapul ispăşitor. • Sunteţi cei mai buni cititori din România. • Bomba zilei: curvele de pe centura presei Nu e puţin lucru. Dar e, să recunoaştem, o fatali-fac sex oral cu câinele de pază al democraţiei. tate. • Cred că am Alzheimer. Mi-a crescut • Cine o fi ultimul om din România, că pesimţitor IQ-ul. primul îl ştim? • Soacră-mea cântă frumos. Normal, un cap • În biserica nouă va circula curând şi ungol are o acustică mai bună. coşuleţ cu diplome: bacalaureat, facultate, mas- • Am auzit azi la serviciu un banc la care am terat, doctorat.râs de era să cad din pat. • M-am culcat pesedist, m-am trezit • NASA angajează femei vopsite blond. pedelist. Pe la 4 dimineaţă m-a tăiat o cufureală şi-am trecut, puţin, la independenţi. • Peştişorul de aur îşi aminteşte doar ultimele secunde din viaţa sa. Nu-i împrumutaţi bani! 32

Cervantes GANDURxI LIBERE • Oricât de mică ne este leafa, noi tot putem ştii care dintre ei este şeful.munci mai puţin decât ne dau ei. • Mita, pentru a fi interesantă, trebuie să fie • ANI este amanta lui Cătălin Chelu? sensibil mai mare decât poate fura ăla şi singur. • M-a întrebat nevastă-mea când eram bol- • Pe zi ce trece mi se face un dor teribil denav, cum se scrie corect înmormântare: cu ’’â’’ saucu ’’î’’ din ’’i’’. mine. • Adresa de yahoo a patronului Stelei: • Vrem un nou preşedinte. Aşteptă[email protected]. • Rapiditatea e o virtute. Graba un viciu. provincia. • Înregistrăm şi protestul oilor care se plâng • M-a invitat Nicolae Ceauşescu să petre-că guvernul vrea să le lase fără iarbă. • Cred cu convingere că în curând voi fi de- cem împreună de ziua mea.clarat erou al muncii voluntare. Vă rog, fără ovaţii. • Premiul ’’Porţi deschise’’ a revenit, meri- • Plânsul este felul clovnilor de a se odihni. • Românilor nu trebuie să le dai gol ca să-i tat, Administraţiei Penitenciarelor.baţi. Trebuie doar să ai răbdare, că se vor bate sin- • Visez la o săptămână naţională în care săguri. • Nu ar fi ajuns atât de sus dacă nu şi-ar fi tai frunze la câini sub cerul liber, timp în care s-opus picioarele pe umerii unui uriaş. ascult pe Romica Puceanu cu o pipă în bot. • Când vezi la masa a patru cretini, caremănâncă pastramă la o terasă, că unul zâmbeşte • La un aşa electorat, Dan Diaconescu este doctor docent. • După comportarea unora, ţara noastră s- ar putea numi inspirat Pinochia. • Unii au propria istorie. Vai de mama lor. Cărţi publicate: - ’’Cioburi de oale sparte’’ (I)- Editura Eminescu, 1998 - ’’Cioburi de oale sparte’’ (II)- Editura Pompidu, 2001 - ’’Democraţie cu opinci’’, eseuri, Editura Pompidu, 2005 - ’’1001 obsexy’’, aforisme cu bulină roşie, Editura Pompidu, scos împreună cu IGPR, prefaţa deCornel Nistorescu - ’’Un model de vrednicie şi conduită universitară: profesorul Constantin Gh.Marinescu’’, scrisîmpreună cu prof.univ.dr. Lucian Şaradici, Editura Alma Mater, Bacău, 2003 - ’’Profesorul univ. dr. doc. Constantion Marinescu în spiritualitatea gălăţeană’’, publicistică, Ed-itura Samia, Iaşi, 2008 Cărţi în pregătire: - ’’Galaţi-minighid turistic’’, scris împreună cu prof.drd.Ilie Zanfir, Editura Daci Cluj, 2009 - ’’Dans de Voroneţ’’, poezii de dragoste, Editura POMPIDU, 2010 - ’’Istoria fotbalului gălăţean’’, scrisă împreună cu Andrei Antohi, Editura POMPIDU, Galaţi, 2010 - ’’Lumina’’, eseuri religioase, Editura POMPIDU Galaţi, 2010 - ’’Ţopeli’’, aforisme, Editura POMPIDU, 2010 33

Revistă internaţională de cultură PROxZAIOAN BARBUReptila din piatră Inamicul nr. 1 încă pândeşte din văzduh. nu ne-a ascultat. Ploaia s-a oprit dintr-odată şi a„Uhuuu, uhuuu! Gata, s-a dus…” se linişteşte nea apărut un vânt ca de toamnă. Duelul soare-ploaieVasile. Dar ina¬micul nr. 2 pândea de sub valuri, s-a topit din senin, duelul era acum între soare şiperfid. Când a tras de năvod, toţi ne-am bucurat: vânt.„Ce gras e!” – şi namila şi-a arătat trupul inform,respingător, din pricina gelatinei roz cu tremure – O luăm spre insulă? Îl întreb pe cârmaci.trândave. Împâclise şi umpluse plasa. În jur, apa se – O luăm, dar ne oprim la vreunfăcuse ca uleiul!... O meduză! Peştii ne târcoleaude departe, făcându-ne temenele ironice: „Sic!, kilo¬metru, doi de ea. Nu ne lasă ca să neserviţi o meduză la prânz…” Nea Vasile a scuipat apropiem… Şalupa înaintează sub vânt. Sun-furios spre meduză. Pe urmă a scuipat în palme, a tem la gurile Du¬nării, la vreo 40 de kilometri depus mâinile pe nişte năvoade mai mici şi le-a afun- Su¬lina. Ne apropiem de insulă. Țârâit ca dedat în apă. Soarele, între timp, a început să frigă. greieri după ploaie. E multă visare în jur, multăÎn şalupă stăm ca-n frigări. Scoatem cămăşile de reverie… Şalupa tescuită de apă alunecă uşor.pe noi şi rămânem goi până-n brâu. Frunţile ne Aşteptăm soarele să-şi arate faţa, s-o zvânte. Îl simtsunt lac de sudoare. Moţăiam. „Bună ar fi o cum se zbate, cu greutatea şi fierbinţeala lui, înploicică rece, de trezire, să aline săgeţile astea ale năvoadele vân¬tului.soarelui.” O comandăm Sfântului Ilie. Cu puterealui divină, nu vrea deocamdată să des¬chidă cerul. Pun binoclul la ochi. Nimic, doar o pâclăDupă vreo trei sferturi de oră s-a îndu¬ple¬cat. săgetată de luminiţe intermitente. „Acolo e farulPuhoi a venit, potop… Fără măcar un tunet de insulei!” şi îndrept braţul în direcţia în careavertisment. Şalupa s-a umplut cu apă. Toţi ne-am mergem. Stau în stânga cârmaciu¬lui, şa¬lupa arerepezit s-o golim. Care cu cofele, care cu palmele volanul pe dreapta, e adusă din An¬glia. Înaintămfăcute cofe. Nea Vasile, în schimb, s-a repezit la şi, undeva în zarea aburoasă, o dungă de uscatnăvoade. Ploua cu steluţe de argint viu, cu încheie marea cu soarele ivit dintr-odată din ape,scrumbii şi cu raci de mare, gălbui şi păroşi ca cântărind lumina pe două talgere de smarald.pieptul său, cu calcani buboşi, turtiţi, mari ca niştefarfurii, cu guvizi ce-şi rotesc furioşi ochii albaştri, – Iat-o! zice cârmaciul. Aia e insula…de mărgică, ploua cu roşioare foarte roşii şi cu E ca spinarea unei gigantice reptilebabuşte de culoarea pânzei albite. Plouă din adân- ador¬mite, o rep¬tilă din piatră, sumbră, leneşe,curi cu peşti, spre bucuria lui nea Vasile… Plouă rece, abia palpitând între solzii de argint ai val-mai departe şi din cer. Iar noi visăm să nu se mai urilor ce-o scaldă, respirând odată cu marea.oprească ploaia măcar până spre seară. Dar Sfântul Stau cu ochii pe reptila din piatră, înfio¬rat la gândul că în grotele ce-i ferestruiesc cal¬carele sunt tunuri gigan¬tice cu gurile căscate spre noi şi soldaţi cu mâinile încleş¬tate pe mitraliere. Se zice că insula ar fi blindată de afe¬turile morţii, 34

Cervantes PROxZAca-n „Tunurile din Navarone”. Dar pe insulă totul şi cormoranii negri ca smoala. În zile ploioase, darpare încremenit, ca într-o stampă supra¬realistă. şi în cele cu uragane, rămân nemişcaţi pe stânci,Singurele mişcări sunt ale valurilor şi, deasu¬pra sancţio¬nând de sus, rece, actul uman, cu zbater-lor, ale pescăruşilor ce inundă văzduhul. ile lui de reptilă. A rămas – şi e crezută şi azi – le¬genda des¬pre Ahile, eroul din Troia, nemu- Păsările insulei… Dăinuie o legendă cum că rito¬rul Ahile Tracul, viteazul şi vizionarul care s-păsările îşi au rostul lor pe insulă. L-au slujit pe a jucat cu veacurile, cu spa¬ţiile, cu mişcările deAhile, care ar fi avut prin aceste locuri un templu oameni de la o altitudine pe care n-o pot atingeşi, pare-se, tot pe aici i se află şi mormântul. decât păsările care l-au slujit.Numai Dum¬nezeu ştie unde, timpul l-a îngropatîn adâncurile sale. Veacurile s-au dus și ele iradiate (Din volumul în pregătire „Arborele de apă”)de timp. A rămas legenda despre Templul luiAhile, au rămas şi pescă¬ruşii de argint, au rămasDorina Șișu Fragment din Capitolul 7 al romanului ”7 ani” Ce alegi? explicaţie pentru mama. Am sunat la uşă. Aşteptam cu frică să-mi deschidă şi când mi-a deschis a rămas Pământul era rece. Burta îmi zvâcnea. Eram atât de mirată că nu ştia ce să facă mai întâi, să plângăîntinsă pe pietrişul de pe aleea din parc. Mă întrebam ori să afle ce-am păţit. Întrebările veneau cadacă visez, de ce nu pot să respir şi de ce mi se lipea picăturile de ploaie, una după alta. Mai plângea pânăfaţa. Părul îmi intra în gură şi se amesteca cu praf şi îi răspundeam, mă spăla, mă mângâia, apoi iar găseasânge uscat. Ridic puţin capul, apoi cu frică ochii. În câte-o întrebare.jurul meu nu era nimeni. Îmi aşez hainele pe mineşi mă îndrept către bulevard. Îmi era frică să nu vină - Elena, mamă, Elena... Ce-ai păţit? Vai de mine,după mine. Poate că e ascuns pe undeva şi râde. Mă vai de mine!voi trezi cu mâna lui în păr. Mă va lovi de toţi stâlpii.Am trecut strada şi am mărit pasul. Nimeni după - M-au bătut unii când am ieşit din magazin.mine, nimeni în faţa mea. Strada era pustie. La ju- Au crezut că plec acasă cu banii după mine.matea drumului văd un bărbat. Când era aproape demine, îl simţeam cum mă priveşte. Se opreşte în faţa - Unde, mamă, te-au bătut? Nu era lume pemea şi întinde mâna spre mine, dar fără să mă atingă. stradă? - Ai păţit ceva? - Nu, mamă, nu era nimeni. Ca niciodată, - Nu, vă rog nu mă atingeţi! Locuiesc aici. strada era goală. S-or uita toţi la filmul Dallas. Omul m-a lăsat în pace. Mi-am continuat dru-mul până acasă plângând şi încercând să găsesc o - Unde te-a bătut? Îi cunoşti? - În spatele magazinului, între blocuri. Nu-i ştiu mamă. De unde vrei să cunosc un oraş întreg? - Elena, eşti plină de sânge. - Sunt şi mă strânge pielea. 35

Revistă internaţională de culturăPROxZA A fugit după o cârpă la baie şi încerca să-mi - De ce?şteargă faţa şi fruntea. Când mă ştergea mă durea în - Mi-e frică să nu faci vreo prostie, Elena.tot locul. Se deschideau rănile şi sângele continua să - Ce prostie, mamă? Nu am destule? Ce-ar maicurgă din cap şi de pe frunte. Tăieturile de pe mâna trebui să fac?stângă nu erau adânci dar erau multe şi mâna avea - Elena, mă doare sufletul în mine să te vădun aspect ciudat. Mama plângea mereu. Eu mă aşa... De ce, mamă, să te bată? Ce-au avut cu tine?abţineam. Eram bucuroasă că sunt acasă. Nu i-a văzut nimeni? Ce lume, ce lume, Doamne, să stea şi să vadă cum eşti bătută! Of, of! - Of, of, Elena! Numai mamă să nu fii! Mă - Lasă, mamă.doare sufletul să te văd aşa. - Te mai doare? - Nu. - Şi pe mine mă doare, mamă. - Îţi dau ceva de mâncare? - Cum te duci mâine la serviciu? Te vede lumea - Nu, mamă. Vreau să mă culc.în halul ăsta... M-am întins în pat ghemuită. Îmi venea să - Mă duc la patron să-i spun că nu merg şi zbier de durere. Simţeam în interiorul meu, în drep-vedem ce-o fi. tul inimii, ca un tremur. Simţeam frică. Îi auzeam - Poate că te lasă acasă măcar trei zile, că arăţi vocea. Îi simţeam mâna în păr şi lama cum intra înrău, Elena. piele. Vocea lui se imprimase auzului “...unde vrei, în - Depinde de ce-o să spună patronul. Merg la gură? În gură? Să taci, un sunet dacă scoţi, te leg debaie. pomu’ ăla şi-i pun pe toţi din parc să ţi-o tragă peste - De ce? tot... unde vrei?” Nu puteam să ţin ochii închişi. Îl - Să fac pipi. vedeam, îl auzeam, îl simţeam. În gură simţeam gus- Mama stătea în genunchi în faţa mea şi con- tul sângelui şi pielea continua să mă strângă. Burtatinua să mă mângâie. O minţeam, dar nici să-i spun îmi zvâcnea. Nu aveam aer, aşa că am ieşit pe balcon.adevărul nu am avut curaj. Ar fi plâns şi mai mult. Cerul era senin. Linişte ca în mormânt. PriveamVoiam să merg la baie să văd de ce mă simţeam udă cerul ca o nebună. Priveam cerul şi când Cristişi rece. Woody mă trăgea de păr şi cât dura întrebarea lui - Mamă, ce faci? De ce vii după mine? “spune, unde vrei?”, apoi răspunsul meu „nu vreau”, - Stau cu tine până faci. o făceam privind cerul. Aceleaşi stele, aceeaşi durere, - Ba nu stai nicăieri cu mine! Mă laşi? doar că pe balcon eram singură şi puteam să plâng - De ce nu vrei? Ori ţi-a mai făcut ceva? fără să mă vadă nimeni. Am plâns până am început Pe faţă disperarea i se mărea şi lacrimile îi să sughiţ. Plângeam, sughiţam şi priveam cerul fărăcurgeau şi mai tare. nicio putere. Mă întrebam dacă trebuie să merg la - Nu, mamă, nuuu! Doar m-au bătut. Nu e su- poliţie să spun adevărul şi Cristi Woody să plătească.ficient? Mă întrebam dacă trebuie să spun băieţilor din gaşcă - Pe tine nu are voie să te bată nimeni. Dum- adevărul. Dacă vor râde? Dacă mă vor respinge?nezeu îi bate pe toţi. Lasă, Elena, că... Mâine, dacă mă bate iar? Trebuie să le spun băieţilor - Mamă, fac pe mine. Hai că mă întorc repede! să mă apere. Mi-am dat pantalonii jos. Erau uzi. I-am Nu am dormit toată noaptea. Am încercat să-mirosit. Mirosea a pipi. Mi-am dat chiloţii jos. Erau mi fac un plan pentru a doua zi. Dimineaţa m-amplini de sânge. Nu ştiam de unde curge. Nu mă durea îmbrăcat şi m-am strecurat uşor din casă, fără să mănimic. M-am băgat repede în baie să mă spăl. M-am simtă mama. Se vedeau zgârâieturile pe frunte, pespălat. Sângele se oprise. Eram gata şi mama mă obraz şi tăietura de lamă din zona maxilarului stâng.aştepta la uşă. În jurul pomeţilor era roşu. Pentru ca mâna tăiată să - Ce faci la uşă mamă? - Ce să fac, aştept să ieşi.36

Cervantes PROxZAnu se vadă, m-am îmbrăcat cu o bluză cu mânecă de el. Deodată a devenit calm.lungă. Părul l-am lăsat liber, în speranţa că nu va fi - Ţi-a mai făcut şi altceva? Elena, te rog, spunechiar atât de vizibil aspectul feţei. tot! Am decis ca primul drum să-l fac la firmă şi să- - Doar m-a bătut.i povestesc patronului toată întâmplarea, apoi să-l - Nu înţeleg de ce? Ce-a avut cu tine?rog să mă lase liberă măcar o zi să pot merge şi la - Nu ştiu. Aşa i-a venit. Miki, nu te supăra, tre-poliţie. Pe drum m-am întâlnit cu un băiat care măplăcea pe timpul navetei la Călăraşi. Era din Bora, buie să ajung la serviciu.un cartier micuţ, situat dincolo de râul Ialomiţa, - Bine, Elena, fugi! De Woody mă ocup eu, staivizavi de oraş. Era şmecher, dar mă respecta. Îmispunea mereu că e fratele meu şi că rupe-n bătaie pe liniştită. Da?oricine care mă atinge cu vârful unghiei. Nu ştiu - Da. Mulţumesc pentru grijă!cum se făcea, dar tocmai în situaţia asta ne vedeam - Nu ai de ce. Eşti prea finuţă, mă, să te loveascădupă o perioadă destul de lungă. Am întors capul însperanţa că nu mă va recunoaşte. cineva. Ţi-am spus de-atâtea ori să-mi spui cine te supără. Eşti ca sora mea. Am grijă de tine. Îi sparg - Hei, hei, Elena! Măi, Elena mea, ce-ai păţit? pe toţi, dă-i în mă-sa, că ţi-i aranjează Miki!Eu sunt Miki. Doar nu m-ai uitat? - O să-ţi spun pe viitor. Hai că plec! Pa, pa! - Bună! Ei, nu te-am uitat! Mă grăbeam şi mă - Pa, Elena!gândeam la altceva. Acum mă... Întâlnirea cu Miki m-a agitat şi mai tare. Violenţa apăruse brusc în viaţa mea. Continua să ex- - Ia, ia să văd, măi! Hei, ce-i aici, fată? Cine te- iste prin amintiri şi explicaţii. Eram pregătită? Ce vaa lovit? Îl omor, să moară mama! Îl omor... Să-mi urma azi? Explicaţii. O zi întreagă de aduceri am-bag... Cine a dat, mă, în fata mea? Îl omor, să moară... inte.Ptiu! Bă, mor de draci! - Bună dimineaţa! Şeful este în birou? - Bună! Este, da’ ştie că vii tu? - Miki, stai, mă, calm! Ce te-a apucat? Ha, ha, - Nu ştie, dar trebuie să-i vorbesc urgent.ha! Am căzut pe scări. - Cu ce problemă? Secretara era toantă, enervantă şi se dădea - Pe dracu, mă, Elena, ai căzut pe scări! Hai, mare. Pregătea o cafea şi când se apleca i se vedeauspune aici la frăţiorul tău numele mortului! chiloţii. Sânii erau jumate pe-afară. Buzele aveau conturul până la urechi. Îmi vorbea cu spatele. - Care mort, Miki? - Strict personală. Nu vă pot spune. - Ăla care te-a bătut, Elena! Îl omor, să moară - Păi şi io cum îi spun dragă? Cum vrei să temama, dacă nu-l omor! primească? - Am căzut pe scări, Miki, înţelege! Da? - Vă duceţi şi-i spuneţi că a venit Elena Rodu - Băi, Elena, ia ascultă aci la mine. Eu am făcut cu o problemă foarte gravă. Doar atât.box, da? Mă priveşte şi observă tăieturile de pe faţa mea. - Da, şi? - Iote! Da’ ce-ai păţit fată? Doamne, cum arăţi! - Păi, ştiu mă ce e aia bătaie, măăă, Elena! Io te - Am căzut pe scări.respect pe tine. Eşti finuţă, eşti frumoasă, mă, îngerul - Da? Măi, dar e rău. Te doare?meu. Eşti un îngeraş mă... Spune, Elena, cine a pus - Sigur că nu. Haideţi, vă rog, spuneţi-i patronu-mâna pe tine? lui că am venit! - Cristi Woody. Intră, interesată de problema mea şi grijulie - Cristi Woody? Cine, măăă? Căcăciosu’ăla? Îi după ce-mi văzuse rănile, în birou. Sigur spera să aflesparg capu’, mă! Îi sparg familia, să moară mama! mai multe amănunte de la el. A ieşit în două secunde. Miki era foarte ataşat de mine. Arăta acum prea - Intră!mult interes. Supărarea îl făcea la faţă mai negru şifigura i se transforma aşa de urât, încât îmi era frică 37

Revistă internaţională de culturăPROxZA - Mulţumesc frumos! Am explicat cu lux de amănunte. Ziua părea să con- Patronul era la biroul lui. Răsfoia nişte hârtii. tinue coşmarul. Nu aveam cum să uit, nici măcar oCu capul aplecat şi interesat de ceea ce citea îmi vor- oră. Poliţistul mi-a dat o coală de hârtie şi a spusbea. destul de trist: - Intră, poetesa mea dragă! - Bună dimineaţa! Îmi cer scuze că vin - Scrie tot ce mi-ai povestit. Am o fată de seamaneanunţată, dar am o mare rugăminte pentru ziua ta. Ca tată, l-aş ucide. Scrie tot.de azi. Să mă învoiţi. - De ce? Ce altă treabă ai? Am scris. Poliţistul mi-a spus să merg urgent la - Trebuie să merg la poliţie să reclam un abuz spitalul judeţean pentru a obţine certificatul medico-şi nu ştiu cât va dura, de aceea fac apel la bunăvoinţa legal. Nu ştiam sigur unde trebuie să ajung, dar amdumneavoastră să mă... ajuns la un cabinet cu un medic legist care m-a pus La auzul cuvântului abuz a ridicat ochii la mine, la un control ginecologic. Era pentru prima datăapoi instantaneu s-a ridicat în picioare şi a venit în când mă consulta un medic ginecolog. Atitudineafaţa mea. Mi-a ridicat capul mai sus şi mai spre lui faţă de mine era una rece. Întrebările lui eraulumină şi mă studia în timp ce încercam să-l rog de- scurte şi reci. Totul mi se părea anapoda. Începusemo zi liberă. să tremur de frică şi ruşine încă de la intrarea în cab- - Cine te-a bătut, mă? inetul medical. - Un tip. Nu ştiu ce-a avut cu mine... - Nu ştii pe dracu! Ba, ştii! Ia zi, cum îl cheamă? - Spune cum te cheamă? - Cristi Woody, domnule. - Elena Rodu. - Când? - Ce-ai păţit? - Aseară, după program. Am povestit pe scurt bătaia şi leşinul. - Ţi-a făcut şi altceva? - La poliţie ai fost? - Doar m-a bătut. - Da. - Spune adevărul! Acum mie îmi spui adevărul, - Reclamaţie ai făcut?nu mă abureşti. Clar? - Da. - M-a bătut, domnule, până am leşinat. M-a - Urcă sus. Te dezbraci prima dată şi pui pi-bătut două ore, trei ore, nu ştiu. M-am trezit pe jos cioarele aici.în parc, plină de sânge, pe faţă, pe mâini şi când am Îmi crăpa obrazul de ruşine. Goală în faţa unuiajuns acasă aveam sânge şi-n chiloţi. Nu ştiu dacă brăbat şi cu picioarele pe sus. Întârziam. Îmi veneami-a făcut şi altceva. Chiar nu ştiu. să plec. - Uite ce spun eu, mergi acum la poliţie şi-l - Ce aştepţi fată?reclami pe idiot, apoi mergi la spital să-ţi ia probe de - Nimic, doar că...jos. Te-ai spălat? - Doar că ce? Hai, mai repede! Nu ai mai fost la - Da. ginecolog? - Off! Măi, nu trebuia. În p...a mea de situaţie! - Nu. - De unde era să ştiu, domnule? Nu păţesc zilnic - Viaţă sexuală ai?să fiu bătută. De unde să ştiu ce urmează? - Nu am. - Lasă, nu-i nimic. Nu te necăji. Doctorii îşi dau - Ai făcut sex până acum?seama. Hai, mergi acum la poliţie. Stai acasă trei zile. - Nu am făcut.Marţi mai vii la magazin, ai înţeles? - Câţi ani ai? - Da, aşa am să fac. - 21 de ani. Am plecat spre poliţie. Şi aici trebuia să explic. Îi simţeam degetele. Mă atingea şi mă durea. Senzaţia de jenă îmi creştea. Îmi venea să vomit. Mă simţeam rău. Parcă eram un animal. Privirea doc- torului, atingerea, întrebările... Inima mi se închidea38

Cervantes PROxZAşi-mi venea să plâng. Zilele au trecut greu. Parcă aveam de cap - Nu ai prieten? atârnată o piatră. Băieţii din gaşcă l-au prins şi l-au - Nu am. bătut zdravăn pe Cristi Woody. L-au băgat în spital. - De ce nu-ţi faci? După ce-a ieşit din spital, la prins Miki şi la bătut - Nu am timp. bine. După aceea a plecat în armată. De la poliţie in- - Lasă că dacă prinzi tu gustu’, să vezi ce de timp sitau să-l judece Instanţa Militară. Nu aveam chef de tribunal. Voiam să uit. Credeam că pot. Am decis săîţi faci! E-he, aşa spuneţi toate la început! Marţi să părăsesc oraşul după terminarea liceului, dar maivii după certificat. Următorul, să intre! aveam aproape trei ani. Vreau să mă întind în pat şi să nu mă mişc o Patronul m-a mutat în depozitul de marfă. L-lună. Nu vreau să mai vorbesc cu nimeni. În drum am rugat să-mi găsească alt loc unde să pot munci,spre casă m-am întâlnit cu toţi cunoscuţii. Aceeaşi pentru că, de la magazin, nu puteam ajunge la şcoalămirare, aceleaşi întrebări. Mama curioasă mă în fiecare zi. A fost de acord. Depozitul se afla laaştepta cu întrebări. ieşirea din oraş, la o distanţă de circa un kilometru de mers pe câmp. Lângă depozit avea un restaurant, - Ce-ai făcut? Unde ai fost? un lac şi ponei pentru deliciul vizitatorilor. Lângă de- - La serviciu. Patronul mi-a dat liber până pozit era herghelia de cai. Mergeam zilnic să-i văd şimarţi. mereu patronul mă prindea ba la cai, ba la ponei ori - La şcoală te duci? când furam maşina lui nea Fane şi făceam ture cu ea - Mă duc. de una singură. - Aşa, să te vadă lumea? - Da, mamă, trebuie. - Ce face poeta lu’ tata? Ai terminat treaba în Deodată am simţit frica cum mă apucă de depozit? Ce-mi umbli unde nu trebuie? Ce faci laceafă. Mâna lui pe mine, pumnul în burtă, lama cum cai?se plimbă pe mine, sângele îmi curgea în gură, ure-chile pocneau de durere. Mă întind în pat şi plâng. - Doar puţin şefu’. Doar puţin şi fug.Deznădejde. Simţeam sufletul gol. În dreptul inimii - Hai, acum stai, dar să nu te mai prind cuo durere. Un cuţit intra şi ieşea din mine. Mă între- maşina, că intri dracu-n grajduri şi-mi calci caii!bam continuu cum să fac să uit? Lasă că mă iau de Fane. Luni mă pregăteam în faţa oglinzii pentru - Nu, domnule, vă rog, nu vă luaţi de nea Fane!şcoală. Am hotărât să o iau pe străzi ascunse. Aşa Săracu’ se roagă de mine să nu-i iau maşina, dar îievitam oamenii. Ce-i voi spune Magdei? Adevărul? fur cheile din buzunar. Aşa reuşesc să-l păcălesc.Magda îl iubea pe Cristi Woody. Le voi spune la toţi - Mare figură eşti!povestea cu scările. Nu au decât să creadă ce-or vrea. Când veneau tirurile din Turcia munceam peÎnainte să ies pe uşă am băgat în geantă un cuţit. rupte. Descărcam frigidere, saci cu zahăr, saci cuEram hotărâtă să mă apăr. Dacă mă va urmări când alune ori televizoare. Eram o echipă formată dintr-mă întorc seara de la şcoală, dacă va pune mâna pe un şef ce nu făcea nimic, din Adriana şi Tomiţă.mine, îl voi omorî. Am spus asta şi poliţistului. Eram trei persoane ce căram în depozit şi trei tiruriSpunea că voi face puşcărie şi că mai bine să las legea într-o zi. Uneori ne mai ajuta şi şoferul. El ne aşezasă facă dreptate. sacii în spate. Nu aveam timp să mâncăm. Când Mi-a fost frică toată ziua de luni, 16 octombrie. aveam zile încărcate, patronul ne trimitea o tavăDrumul de la şcoală îl făceam cu o colegă care locuia plină cu mici. Când uita mergeam eu în restaurantmai departe de blocul meu. Dar, ca un făcut, nu a şi le ceream micii. Patronul le lăsase vorbă să-mi deavenit. Până acasă mi-am simţit inima cum bate put- tot ce le cer. Aflasem de la un bucătar căruia-iernic şi gălăgia de pe stradă parcă era mai mare faţă scăpase vorba într-o zi.de alte zile. 39

Revistă internaţională de cultură PROxZACorneliu ZEANA Corneliu Zeana, născut în 11 aprilie 1939, la Populară din Bucureşti pe tema „Uniunea Europeana:Râmnicu-Vâlcea. istoric, perspective , politici”. Tatăl, Dumitru, medic primar chirurg şi cadru di- Colaborator permanent la Viaţa Medicală ,dactic universitar la Facultatea de medicină din Cluj publicaţie care dedică jumătate din conţinut aspectelorNapoca, cu lucrări publicate în ţară şi străinătate, si-a culturale şi publicisticii socio-politiceaflat sfârşitul în închisoare, la Aiud, ca deţinut politic, încondiţii neclarificate. Familia a fost înştiinţată despre Membru în colectivul de redacţie al publicaţiei Re-deces după mai multe luni. Mama, Cornelia, licenţiată vista Medicală Română , care publică articole cu temăîn drept şi litere. sociopolitică şi culturală, pe lângă cele cu specific med- ical. Căsătorit, are patru fete. Nu a fost membru al par-tidului comunist. Colaborator Radiodifuziunea Română, inclus în Fonoteca de Aur, cu peste 200 de emisiuni radiodifuzate. Studii: Liceul (Scoala media cu 10 clase) in Râm-nicu Vâlcii. Exmatriculat din clasa VIII în urma arestării Colaborator la TV şi Radio Trinitastatălui. Se încadrează ca muncitor CFR şi urmează un an A publicat articole în Muncitorul Sanitar,liceul seral. Facultatea de Medicină Cluj Napoca, seria Sănătatea, Cronica Română, România Liberă, Cuget,1961, Diploma de Merit. Timpul (Chişinău), Punctul Critic (carte colectivă cu apariţie periodică), Magazin, Democraţia (Chişinău), Istoric profesional: la absolvire, sef de promotie, so- Adevărul, Contemporanul, Opinia Naţională, Clipa cealicita o circumscripţie medicala categorie “Foarte Repede, Literatorul, Fântâna din Kos, Arc (ICR), Cai-Grea”.Fondeaza dispensarul şi casa de naşteri din co- etele Vieţii Medicale, Foişorul de Foc, Satul Natal,muna Muiereasca judeţul Vâlcea . Dupa cinci ani in Lumină Lină (NY), Viaţa Vâlcii, Studii Vâlcene, Turismmediu rural, ajunge preparator prin concurs la Facul- & Bussiness, o serie de ziare şi reviste din provincie.tatea de Medicina ,Carol Davila Bucuresti, unde A primit distincţia „Pana de Aur” pentru activitateactivează din 1967 până în aprilie 2009, menţinut asis- publicistică (2012) Gala Vieţii Medicale, Palatultent în toată această perioadă, urcând treptele ierarhice Expoziţiilor Bucureştidoar după 1989. Conferentiar la catedra Medicină Membru în Biroul Director al Societăţii MedicilorInternă şi Cardiologie, medic primar cardiologie, medic Scriitori şi Publicişti din Româniaprimar medicina internă, doctor în medicină. În urma Membru Union Mondiale des Ecrivainsunor falsuri grosolane făcute de contracandidată şi de Medecins. (Uniunea Mondială a Scriitorilor Medici) Or-organizatori , deşi avea punctaj de câteva ori superior ganizator al unui Congres UMEM ţinut în România.contracandidatei, pierde concursul pentru profesor uni- Activitate literarăversitar, postul fiind ocupat de fosta secretară pcr din Autor a patru cărţi de proză şi una de epigramă.facultate. Prezent în multiple antologii de epigramă, apare con- stant în revista Epigrama şi în Lumea Epigramei. A Activitate publicistică publicat poezie, eseu şi proză scurtă în diverse reviste din Director fondator al publicaţiei CUGETAREA ţară şi străinătate.EUROPEANĂ (2001) unde deţine rubrica Editorial Membru al Uniunii Ziaristilor Profesionisti dinprecum şi alte articole. Din 2013 difuzată şi în mediul Romaniavirtual. Membru în Comitetul de Redacţie al publicaţieiCRONICA FUNDAŢIILOR unde deţine paginaeuropeană Conferinţe lunare timp de doi ani la Universitatea 40

Cervantes PROxZACorneliu ZEANA INTERCEPTĂRI INVOLUNTARE Ce minunată zi de toamnă, cu câtă tandreţe mă e o zi minunată. Doamna îşi plimba nepotul, dar încercaînvăluie cu razele sale soarele care s-a înălţat pe cerul de să-l şi educe, cu tact, răspunzând noianului de întrebăriun albastru deschis, dar şi uşor alburiu parcă, iar cu care micuţul o asalta, bucuroasă că a reuşit să-lcoroanele copacilor completează decorul etalând cele zmulgă din lumea virtuală a televizorului care împuiamai fascinante culori! Ceaţa, care plutea in zori dea- mintea copilului. Doamna se simţi obligată să-mi comu-supra lacului, a dispărut cu totul. Câd şi când, zborul nice opinia ei privind necesitatea educării celor mici înunei păsări. Decorul, am spus? Da, decorul în care ne spiritul respectului faţă de lege şi faţă de cei care ne con-jucăm şi noi, fiecare cu rolul încredinţat, jucăm ca nişte duc ţara. După orele îndelungate petrecute în faţa televi-actori în căutarea autorului care, astăzi, pare a se înfăţişa zorului, copilul profita acum de cunoştinţele bunicii sprecu oarecare desluşire: Marele Autor. a-şi lămuri sensul unor cuvinte pe care le tot auzise. „Ce e guvernul, mamaie”? „Ei, puişor, guvernul este format O păsărică, şi ea colorată, aterizează pe spetează, la din nişte oameni care ne conduc ţara şi în care trebuie săcelălalt capăt al băncii pe care stau şi mă cercetează cu avem încredere totală.” „Adică ei nu mint? „Doamneochişorii ei negri şi strălucitori. Îmi întrerupsesem plim- fereşte, ei spun numai adevărul, ca şi doamnabarea pe aleile Herăstrăului, cu singurul regret că nişte învăţătoare”. „Bine, dar pe cine să credem, pe ei sau peopere statuare din bronz, care până de curând doamna învăţătoare?” „Ei sunt mai importanţi decâtîmpodobiseră parcul, au dispărut, pradă facilă pentru doamna învăţătoare, au rangul cel mai înalt”. „ Doamnaprea iubitorii de metale care, dealtfel, preferă cimitirele ne-a spus că primul rege al României a fost Carol întâi,pentru a-şi procura râvnitul material care defineşte sim- iar domnul Ponta, care e şeful guvernului, a afirmat labolic o epocă din istoria omenirii. Din monumentul fu- televizor că a fost Ferdinand. Pe cine să cred? Cine estenerar amplasat în cimitirul din Buzău a rămas doar mai important, doamna sau domnul Ponta?” „ Cel maisoclul, fusese o operă inspirată, realizată de Brâncuşi important este şeful guvernului, desigur. Dar, nu vrei săîntr-o perioadă de desăvârşire a artei sale. A rămas, cum te joci, cum fac toţi copiii?” Ţâncul însă nu vroia să sespuneam, doar soclul, pietrele nu aveau valoare şi, de- joace, el avea nişte dileme şi vroia să le clarifice.sigur, nu puteau fi vândute la primă mână celor care fac „Doamna învăţătoare ne-a spus că noi suntem urmaşiiavere din valorificarea metalelor. S-au furat până şi dacilor, un popor viteaz, cucerit de romani. Roma a fostclopotele de bronz din clopotniţe, la Mihaileşti, de pildă, capitala Imperiului Roman iar oraşul a fost întemeiat deunde erau mândria localităţii, aveând un sunet cu totul Romulus şi Remus, doi gemeni pe care o lupoaică i-adeosebit graţie argintului introdus în aliaj. Vibraţia lor, găsit în pădure şi i-a alăptat. Ne-a mai spus şi că steagulpornită din preajma cetăţii Argedava, locul naşterii lui de luptă al dacilor era un cap de lup” „Da, aşa este” „Burebista, se auzea până în capitală, ca un sunet de fun- Bine, dar la televizor domnul Ministru al e Educaţiei, pedal care venea de departe, urcând prin rădăcinile istoriei. care îl chiamă Remus, a spus că acei gemeni au fost alăptaţi de o vulpe. Cine are dreptate, adică cine este mai Într-un anume fel, adică deandoaselea, se pare că mare, doamna noastră sau domnul ministru? „ Domnulne întoarcem în epoca bronzului, sau, ascultând discur- Ministru este mai mare decât orice profesor din ţarasurile cam bolovănoase ale politicienilor noştri, poate asta” „ Înseamnă că vulpea are dreptate şi nu lupoaica.chiar în epoca pietrei, mai mult sau mai puţin şlefuite. Dar, vulpea e mai mică, de unde atâta lapte?” „ Dragul bunicii, tu n-ai trăit în vremurile în care raportările Păsărica aşezată pe speteaza băncii a zburat, parcă depăşeau cu mult realitatea. Ai dreptate, lupul e mare, iarsperiată, atunci când o doamnă ceva mai în vârstă, îngri- vulpea e şireată şi hoaţă, ea se potriveşte mai bine celorjit îmbrăcată, purta chiar şi o pălărie care i se potrivea,îmi ceru permisiunea să se aşeze. Desigur, i-am răspuns, 41

Revistă internaţională de culturăPROxZAde la guvernare. În vremurile pe care tu nu le-ai apucat, rămîi repetent, buni”? „Sigur să nu”. „Atunci cum de aucopiii una învăţau la şcoală şi altceva acasă. Când erau cu ajuns nişte repetenţi să fie cei mai mari şefi din Senat şioameni străini şi chiar cu colegii, nu spuneau decât ce au Camera Deputaţilor ?” „Măi, dar toate le ştiu copiii deînvăţat la şcoală, adică ce era oficial. Domnul ministru a azi! De la televizor, desigur. Ce pot să-ţi spun? Că uniifost numit de PSD, cel mai puternic partid şi nu trebuie corijenţi la matematici au fost miniştri şi vor acum săcontrazis. „Am înţeles, mamaie, dacă mă întâlnesc cu ajungă preşedintele ţării? Adică taman locul unde nu edomnul Remus Pricopie, care e ministru, o să spun că bine să încurci socotelile! Ca miniştri erau buni, fiecareRemus şi Romulus au supt lapte de vulpe, deaceea au potrivit cu specialitatea în care s-a pregătit: veterinarul lafondat România şi PSD-ul care e la putere. Dar noi cultură, şoferul la transporturi, fostul preot la agricultură,ştiam, de la grădiniţă, că vulpea e hoaţă. Poate va avea să se roage pentru ploaie la timp şi tot aşa. Ce poveşti săchiar probleme cu DNA-ul. Asta nu o mai spun”. „ le mai spun eu copiilor care , stând la televizor, au de-Foarte bine, aşa să faci, dar acasă şi în inima ta să ştii că a prins tainele şi limbajul politicii?”fost, de fapt, o lupoaică. Domnule, mi se adresă distinsadoamnă întorcându-se către mine, copilul acesta va de- ” „Mamaie, surioara mea Aniţa, care e acum înveni un înţelept”. clasa întâia, m-a rugat să te întreb dacă există Moş Crăciun. Copiii sunt supăraţi pentru că nu au abecedare. „Mamaie!” „Ce mai vrei?” „Spune-mi şi mie ce Doamna lor le-a spus că e primul an în care se întâmplăsunt bipezii?” „Asta vrei tu să ştii?” „ Da, iar apoi să-mi aşa ceva, dar că poate le vor primi de Crăciun. Adică, lespui ce e holocaustul”. „Bipezii stau şi umblă pe două pi- va aduce Moş Crăciun, zicea că în el îşi pune nădejdea,cioare, cum suntem noi, oamenii”.”Atunci de ce a spus pentru că banii pentru abecedare s-au cheltuit cu propa-doamna ministru al culturii că nu are bipezi în familie şi ganda pentru alegeri. Tot oraşul e plin de afişe, nu e stâlpcă ar fi ceva de ruşine?” „ Doamna aceia nu ştia prea rămas liber. Există moşul, sau nu există, ce-i spunbine limba română, deaceea a fost propusă la cultură, Anicuţei?” „ Desigur, Moşul din poveşti există, pentruadică ministerul care se ocupă de scriitori, între altele. toţi copiii cei mici, dar nu numai. Toţi românii cred înDar, nu a mai ajuns ministru. Înaintea ei, de scriitori se Moş Crăciun, aşteaptă să le pice din cer. Deocamdată, săocupase un veterinar, un alt ministru al culturii. Postul a treacă alegerile, să vedem cine iese presedinte, apoi vomrevenit apoi, provizoriu, tot domnului Ponta, că tot le ştie afla şi ce mai are Moşul în sac.” „ Cine este domnul acelael pe toate.” „ Dar nu era mai bine ca de scriitori să se care zâmbeşte mereu, în toate pozele şi la televizor?” „ocupe în continuare tot medicul veterinar”? „ Cu Acela e domnul Victor Viorel Ponta, dar încă nu aresiguranţă că era mai potrivit, ai dreptate. Măi copile, voi zâmbetul până la urechi al preşedintelui Iliescu.nu mai ştiţi cum este lumea cea adevărată, toată ziulica Mustăceşte el, dar s-ar putea să piardă chiar la mustaţă.vă uitaţi la televizor, de-aţi ajuns să vorbiţi ca ei. V-ar Ehei, câte şcoli şi câte abecedare , pentru câteva generaţii,spune bunica nişte poveşti frumoase, de pe vremuri, s-ar fi putut face din toate afişele astea electorale!” „Ma-când stam la gura sobei şi ascultam cum trosnesc vreas- maie, hai să culegem frunze colorate, să ducem şi acasăcurile, dar când părinţii se întorc seara de la slujbele lor, puţină toamnă” Puştiul îşi luă bunica de mână, o trase cuacum le zice joburi, vă iau ei în primire, e dreptul şi ros- puterile lui să se ridice şi după câteva clipe , mergândtul lor să se bucure. Eu vă duc la şcoală, vă scot la plim- către lac, îmi scăpară privirii după o cotitură. Un copilaşbare în parc...Voi să vă ţineţi de carte, tu şi soră-ta, să curios nevoie mare, vrea el să le ştie pe toate.învăţaţi bine, să nu rămâneţi repetenţi. „ Nu e bine să42

Cervantes DIN PUTUL GANxDIRII LUI BORISBORIS MARIAN A fi scriitor Bine a zis prietenul meu că toată lumea scrie. A fi scriitor esteun chin. Nu trebuie să fii nici cel mai deștept, nici cel mai cult, eștiscriitor pentru că nu poți trăi fără scris. Mai mult, cauți să scrii cevacu credința că nu scrii numai pentru tine, pentru tragediile tale intime. Scrisul este o partea culturii, dacă nu crezi că aduci ceva nou în literatură, scrisul tău este un joc de amator.Amatorismul nu aduce nimic bun în nicio profesie- medicină ( vai!), economie, tehnică,știință. Ca să construiești arme nucleare și să fii amator, ce spuneți? Am sări în aer cu toții.Unii se autointitulează scriitori. Desigur nu trebuie să fii neapărat membru al unei Uniuni,Ligi, asociații, grup literar, aș spune că nici publicarea unor cărți nu te atestează drept scri-itor, de pildă Kafka a vrut să-și ardă toate manuscrisele, Eminescu nu a apucat să publicenici o treime din ceea ce a scris. Când te consideri scriitor profesionist, nu geniu, pentru căgeniile sunt copiii Norocului, ai Divinității, trebuie să fii CONVINS că scrisul tău este nece-sar și altora. Jurnale și poezii de inimă albastră scriu mulți. trebuie să ai o structură de scri-itor, la fel ca în muzică, pictură, artiștii. Am întâlnit destui care se autointitulează scriitori ,fără a fi decât grafomani. Grafomania este o boală atât la scriitori, cât și la nescriitori.Diferența este că scriitorul știe să fie original, interesant, valoros. Valoarea literară nu esteușor de evaluat, dar sunt critici, cititori avizați care pot aprecia valoarea. În cariera mea,care este obișnuită, am avut parte de respingeri și din partea unor buni cunoscători deliteratură. Gustul este ceva subiectiv, apoi nu orice scrie un autor „consacrat” ( adică profe-sionist) este valoros. Anticii spuneau că , uneori, și Homer doarme. Unele piese ale luiShakespeare sunt mai slabe, de aceea se crede că nu le-a scris el. Poeziile lui Eminescu, scrise la 16 ani nu sunt toate la înalt nivel artistic, geniul său a evoluat spre înălțimi. Maieste ceva. Ambiția vanitoasă, orgoliul nu ajută pe nimeni, nici pe scriitor, nici pe nescriitor,le face doar rău. Pot face rău și altora, se nasc disensiuni, se distrug prietenii. Numaimunca și talentul te fac scriitor, iar talentul este ceva înnăscut, nu se poate cuantifica, uniiau mai mult, alții mai puțin, alții deloc. Este greu să conștientizezi cât talent ai, dar cumultă luciditate te poți controla. Nici modestia exagerată, umilința nu te ajută, dacă știi căai o anumită valoare. Sunt talente care se autoignoră și este păcat. Îndemnul lui HeliadeRădulescu – scrieți băieți, numai scrieți – era bun când literatura română nu avea scriitori.Acum sunt mai mulți „scriitori” decât cititori. De ce se caută scriitorii străini mai mult decâtcei români? Pentru că străinii au trecut prin verificări de tiraje, de popularitate. Există scri-itori români extrem de valoroși, dar necunoscuți în străinătate. Nu este vina lor. Iar acum,succes, scrieți fete și băieți, numai nu-mpărțiți scaieți. 43

Revistă internaţională de culturăCRITICA xLITERARAMaria Calciu Geo Vasile - INTEGRAREA UMBREI Pentru a scrie o carte ca aceasta intitulată câmpului de luptă, cu mintea întunecată de gelozie în„Roluri de compoziţie”-Editura Rafet,2011, trebuie adâncul umed al pădurii feminine (Eros-Angelica-să te numeşti Geo Vasile. A scrie însă câteva rânduri Medoro) fie Edip care îşi ucide tatăl fără să ştie, saudespre cartea unui critic literar de talia lui Geo Vasile Hamlet ce se preface a-şi fi pierdut minţile în con-reprezintă o aventură şi în acelaşi timp un experiment fruntarea cu unchiul uzurpator-ucigaş, sau Regelegreu de definit. Lear... Cel mai semnificativ lucru mi se pare recunoaşterea rolului Nebunului, al Scamatorului, al Încă din motto-ul acestei cărţi ce este reprezen- Poetului de a contesta valorile codificate, intangibile întat de un citat din lucrarea lui Yukio Mishima–Soare mintea Suveranului şi totodată de a semnala prezenţaşi oţel- „în căutările mele după cea mai potrivită ocultă şi eternă a Majestăţii sale, Viermele”, ammetodă de expresie literară,am descoperit de curând o încheiat citatul.specie între confesiune şi critică,un spaţiu al subtibităţiivagi, pe care aş numi-o critică ascunsă-„ scriitorul Geo David Cernica vorbeşte numai atunci când citi-Vasile ne arată care este metoda la care recurge pentru torul se află în impas, când are nevoie de răspunsula aşeza în pagină această lucrare de excepţie pe care corect , mai bine zis de traducerea , de decodificareao denumeşte roman dar care pe alocuri are frazarea, răspunsului corect la una şi aceeaşi întrebare „de ce”metafora şi adâncimea unui poem în proză. ? cu multiple posibilităţi de exprimare sau de substi- tuire: În rest lui David Cerncia i se aduce aminte de Cartea alcătuită din 7 capitole începe cu un David Cernica sau i se cere părerea lui David Cernica„prolegomene”, text critic,ce se constituie în acelaşi despre David Cernica din trecut în prezent , din tre-timp într-o introducere, într-o propunere a autorului cut în viitor prin prezent, uneori pe parcursul uneiadresată fiecăruia dintre cititori de a evada măcar pe singure fraze, de către Cineva ce uneori poartă nu-perioada necesară citirii acestei cărţi din cotidianul mele de Ruth Gigurtu care are o memorie incredibilăstrăin naturii umane, de care este însă asaltat şi care i , care nu a uitat nicio clipă din clipele lăsate voit inse serveşte , fără alte opţiuni, de toate producţiile urmă de maestrul David Cernica: ” Când nu eraimedia , de orice natură sau expresie ar fi ele. la şcoală erai fie în pomul din curte( corcoduş ?) sau în leagănul de sub el (izolare sau explorare) fie în duzii Astfel intrăm uşor, parcă mergând pe vârfuri de pe nişte străzi vecine, fie pe singura stradă asfaltatăpentru a nu deranja , pentru a nu îndepărta vreun Garofeanu jucând cinci pietre, fotbal cu nasturi”....gând, prin filele ce se succed, în lumea eroului din„Roluri de compziţie” , David Cernica, care poate fi Sunt în această carte texte de excepţie pe care şioricare dintre noi. le împart ca expresie şi finalitate şi David Cernica şi Memoria sa care de cele mai multe ori îl răpeşte pe Judecător şi judecat în acelaşi timp, reper pentru el din mijlocul câte unui rând , din interiorul câte uneiregăsirea echilibrului unui explorator sau evadat din exegeze pentru a-i reaminti de locul şi timpul în caresine însuşi ori însuşit în aceeaşi măsură de propria ea,Memoria a devenit trecut , mai bine zis nu doarMemorie, lăsat fără identitate proprie, căci e greu să trecut ci şi şi trup, o realitate în trup, în propriu eitrăieşti ori să gândeşti mediocru lângă sau în David trup, în trupul celui care i-a dat viaţă. Iată doar unCernica , evadarea pare uneori cea mai convenabilă exemplu din textul intitual Tracul Grigorie de Nissa:opţiune. Tema de bază a vieţii lui David Cernica ,adică a vieţii fiecărui om care pune sau îşi pune „Fiinţele meschine şi veleitare nu se simt în largulîntrebări este binomul ordine/haos. lor fără să recurgă la ură faţă de toată lumea, propria ta răutate , nu răutatea altora, te invrăjbeşte pe viaţă „Să nu uităm , spune David Cernica, că într-o împotriva cuiva , de fapt opusul iubirii nu este ura cilume în care dintotdeauna iraţiomalul eclipsează indiferenţa, nepăsarea , refuzul de a face binele, delictulînţelepciunea , nu se poate face abstraţie de Nebun.Nebunul este fie Orlando dezlănţuit printre ororile44

Cervantes CRITICA xLITERARAprin omisiune etc”, pentru ca imediat după aceea aproape niciun moment de respiro celui pe care un-Memoria să îi aducă aminte lui David Cernica de el eori îl umple, alteori îl însoţeşte şi avem parte de textede cânvda , de undeva: „Un somn aproape malefic , ca „ Remarcabila ta porozitate, Ioachim” , citez:spre ruinarea celui benefic din timpul nopţii, la Murind el , ai avut senzaţia că ai murit şi tu puţin ,bibliotecă aproape degeaba ai văzut-o pe Aretusa, pentru prima dată realizând că vei muri cândva de totsimpluţă, este din Ardeal,cam miroase a mâncare ...înainte de a pleca la spital l-ai auzit pomenind dehaina, uzată , dar formal vorbind merge, trocmai de problema lemnelor pentru iarnă...”, pentru ca apoi săaceea te sileşti s-o păstrezi, să rezişti până când se va avem parte de texte din ce în ce mai pline, de genulhotărî” am încheiat citatul, pentru ca apoi să urmeze „vătămarea imaginii lui Dumnezeu, pag. 78...tot un text dictat de Memorie, fără punct, numai cuvirgule „I-ai oferit o revistă de film lui Miriam , pre- Memoria nu îl menajează pe cel ce a făcut ca eatext pentru a o opri şi discuta cu ea în văzul tuturor, să fiinţeze, mare şi atât densă că nu mai are loc în celspunându-i enormităţi tip era un februarie deosebit care i-a dat ei viaţă , deşi doar prin el respiră, însăde văratec...Ai luat parte la un consiliu profesoral după respiră asemenea unui continuu reproş de parcă i-care masă , dans ai fost penibil ca de obicei dându-te ar fi fost mai bine să nu fi existat vreodată. Căutărileîn spectacol cu veleităţile tale de artist psihedelic, la gară de dinainte de durere ale eroului principal ce umplui-ai spus ceea ce intenţionai , că vrei adică să-i şi dau chip Memoriei nu se împacă în timpul prezenttransmiţi acele cadouri dar fără martori ... te-au văzut ori viitor între ele, nu se împacă cu încercarea devorbind cu ea mulţi indivizi , medici , elevi , profesori uitare a eroului ce simte durerea până în moarte.dar mai ales Călin Păuna delatoarea, te simţeai cvasi Toate căutările trecute ce poartă diferite nume, locuriprofanat de privirilre celor ce circulau parcă dinadins , aşteptări, neâmpliniri, regrete, toate cauzele efectelorprin vagon...”. ce şi găsesc replica în durerea prezentă , aşteaptă nu o uitare particulară sau globală ci o asumare, o Apoi textul este din nou smuls din Memorie şi ispăşire, o golire, o eliberare, o curăţire.continuat fie de autor fie de de David Cernica „... Câtăînţelepciune sacră în ce spunea tracul Grigorie de Iar eroul îşi asumă Memoria căci cunoaşte înNissa care a definit conceptul conexiunilor : rău, final gustul şi mirosul durerii. ” Durerea are un mirosaceastă perturbare a ordinii naturale nu este natural, propriu , puternic şi pătrunzător , ca feromonii in-pentru că nu vine de la Dumnezeu, şi numai ce vine sectelor, o duhoare care ţi-a rămas lipită multă vremede la Dumnezeu e natural”... de piele şi de propriile lucruri”, pag. 162. Nu numai că eroul îşi asumă Memoria , dar şi mai mult de atât , o De la texte critice de genul „ucigaşa de eliberează sfâşiindu-se pe sine, aducându-se pe sine,autostopişti”, de la Anticrysis, răul din om, din ardere de tot , jertfă de mulţumire luiunivers, ce se prezintă ca fiind rezultatul unei Dumnezeu.învăţând, mai bine zis simţind până înschimbări chirurgicale de specie, autorul ne conduce adâncul cel mai adânc şi cu adâncul cel mai adânc ,prin texte de genul „ Viaţa–n cosiţa ei lunară” ce au in final, pe de rost trei adevăruri distincte : dramaaceeaşi construcţie şi aceiaşi participanţi, autorul, libertăţii păcătoase, puterea pocăinţei sincere şi iu-eroul principal format la rândul său din doi eroi ce birea mântuitoare a lui Dumnezeu faţă de om. Eroul,îşi dipută întâietatea , David Cernia şi Memoria , împăcându-se cu Memoria trăieşte parabola fiuluiculisând din trecut în prezent alături sau prin inter- rătăcitor şi are încredinţarea că , citez, pag. 197 : ”iu-mediul altor participani la acţiune, memorie birea şi milostivirea lui Dumnezeu este mai mare decâtparticulară sau colectivă, critică sau autocritică, îşi închipuie oamenii, dreptatea poate ucide uneori, darumbre ce par că se evaporă pentru ca apoi să reapară iubirea (arătată ţie în ultimii patru-cinci în cele douăde parcă ar fi ele însele ar fi cauza tuturor căutărilor încercări prin care ai trecut) este mai mare decât drep-, pentru ca apoi, abia obişnuiţi cu un anumit gen de tatea fiindcă recuperează viaţă umană ...închinată demultidialog chiar şi în interiorul unei singure fraze, tine scrierii acestei cărţi” , am încheiat citatul . Restulsă ne lăsăm invadaţi de texte care par să nu aibă nicio îl veți descoperi d-voastră citind cartea maestruluilegătură cu cele deja parcurse. Memoria nu îi dă Geo Vasile. 45

Revistă internaţională de cultură CRITICA xLITERARADumitru Sârghie George Terziu -MOARTEA NECESARĂ „Nu stă lumea-ntr-un drăguț, / Ba stă, zău, această carte: „Viața este un provizorat. Moarteadacă-i mândruț”, spuneau niște versuri populare, mă definitivează. Moartea sunt eu. De ce mi-epe care le-am regăsit și în „Cuvânt împreună des- frică de mine, de ceea ce mă esențializează?”pre rostirea românească”, volum scris și publicatde Noica în anii puterii populare. Nu stă lumea Trebuie însă să vă spun că moartea specială aîntr-un George Terziu, mai ales că el se declară lui George Terziu e numai a lui. Nu seamănă cumort, înainte de moarte. nicio moarte… E o purificare a spiritului, prin poezie, un fel de catharsis, care-l eliberează de Ba stă, zău, dacă te încumeți să-i citești volu- apucăturile acestei lumi rapace, materialist-dialec-mul de poezie „Moartea necesară”, o moarte cu tice.atât mai necesară, cu cât ea se petrece – iată – și înLinia Întâi, săptămânalul nostru de Olt, căruia i-a Moartea lui e liniștită, ca o mare înaintea fur-murit demult moartea, aidoma poetului despre tunii. Ea, moartea, „citește tot timpul / Învațăcare vorbim noi aici. limbi străine / Și cântă la pian.” E o moarte bună. Sunt sigur că fiecare dintre cititorii mai maturi au Aș putea să-i asemăn poemele despre moarte, auzit, măcar o dată în viață, participând la o în-referindu-mă la celebra poezie a lui Grigore Vieru mormântare: „A avut o înmormântare frumoasă,„Nu am moarte cu tine nimic”. Ar fi păcat să-l pun nu-i așa?” Ei, vezi, „înmormântare frumoasă”…pe Terziu alături de sicofantul și oportunistulMircea Dinescu, cel care a scris, după „marea Moartea lui Terziu nu este una definitivă, caînghesuială” din Decembrie 1989, „Moartea citește în cimitirele musulmane, așa cum ar spune Camilziarul”. Ba chiar aș putea spune, păstrându-mă Petrescu. Dimpotrivă! Pârdalnica lui Moarteîntr-o limită a respectului și a bunei-cuviințe, că devine amuzantă, atunci când el (poetul nemuri-d-l George Terziu îmi seamănă, pentru că și eu, în tor) o vopsește în verde, ca „Să moară ungurii deurmă cu zece ani, am scris cam în aceeași notă, de- supărare”, utilizând-o, astfel vopsită, ca armă într-spre moarte, un poem intitulat „Certificat de un dialog confratern, româno-maghiar, caredeces”, din care îmi permit să redau câteva versuri: persistă de la “strămoșul” nostru Attila încoace și„Mă uit în oglindă / Să văd notarul din mine, / va persista de-a pururi…Care îmi completează, / Cu exces de zel, / Certifi-catul de deces… Am murit înainte de moarte, Georghe Terziu este mândru cu moartea luiDoamne!” nemoarte, cu moartea lui de invidiat, cu moartea lui mobilizatoare… Eminescian vorbind, e un fel Mi-e ușor să-l citez pe Eugen Ionesco, ca să-i de „mort frumos cu ochii vii / Ce scânteie-njustific lui Terziu moartea pe care o invocă în aproape”, „un mort ordonat”, care ocupă – din când în când – locul unui mort adevărat, spre 46

Cervantes CRITICA xLITERARAsatisfacția serviciilor secrete, a inamicilor flori” de vază și vas cu flori, Ikebana…), dar decenacliști și, probabil, a femeilor cărora n-a vrut, bibliotecă cu flori nicidecum…în ruptul capului, să le dedice câte-o poezie. Pe Cărtărescu îl consumă de Paști, cu muștar Dar dușmanii lui se bucură inutil. Cât timp și cu pască, sfidându-l astfel pe președinteleGeorge Terziu se preface că e mort (și proștii chiar Băsescu, care mușcă și el de ani și ani din Levantulcred), degeaba aceștia așteaptă să i se întâmple lui Cărtărescu… Însoțindu-și fiecare dumicat cuceva. „Mortul” le râde în nas: adică, bă, voi vreți câte 50 de mililitri de whiskey cu gheață.mai mult decât moartea mea? Îndemnul „Mortului”: „Nu lăsa școala să-ți „Dacă vrei să fii celebru, trebuie să mori afecteze educația!”, este genial. Ar putea fi pus pepuțin”, spune poetul – un fel de Petre Ispirescu frontispiciul tuturor localurilor de învățământ dinmodern – cel care rescrie, prin opera sa, România Ministrului Pricopie, cel care a declarat,„Tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte”, de curând, o altfel de moarte, de data astadouă atuuri de care poți să dispui, atunci când definitivă: moartea Abecedarului!însăși poezia ta tinde spre nemurire… Și Eminescu, până mai ieri singurul poet „Cine-o mai fi și mortul acesta, George român nemuritor, moare, din când în când,Terziu?”, s-au întrebat, cu un fel de invidie cre- oferindu-le lui Terziu și prietenilor săi, la fiecareatoare, poeții din Oltenia. Vă spun eu: e unul pe re-moarte a Luceafărului, prilejul să bea câte-ocare nu-l iubește partidul, „un ideolog mic și trist” palincă.al poeziei fecunde, un creator de frumos „cugândire profundă de mort”, pe care, din când în Păi, când ești pe moarte, ce să îngurgitezi?când, îl mai „înșeală memoria”. Bine că nu-l Palincă și vocale… Iată un motto pentru un poetînșeală nevasta, i-ar replica vreun confrate în ale viu, care se preface că e mort. Iar atunci cândscrisului. „Mortul” se lasă de alcool, își bea iubita dimineața, la prânz și seara, răscolindu-i fluturii din păr. Este un „exotic nativ” și propriul său fan, caatitudine întru desăvârșire. Nu este însă un Narcis, E atât de „mort” Terziu, în această carte deîndrăgostit de propriul lui chip. Este un om nor- căpătâi, încât el „are nevoie de minciuni și femei”mal, alcătuit din sânge, carne și oase, care se (iată un pleonasm perfect, minciună-femeie),sperie, prin somn, bântuit de ideea că, pe iubita lui însingurându-se singur și – vai! – iubindu-și iu-„…nefiresc de cochetă / … o râvnesc toți poeții bita, cea cu care – într-un final – speră să moarădin Olt…” Dacă-i așa, bade George, ține-ți dimpreună.muierea acasă, răstignește-o într-un poem și fă-oapă, ca să curgă doar înspre Tine, Măria Ta! Parafrazându-i unul dintre versurile luiFiindcă, tot declari public că viața ta e ca un rău, minunate , aș putea încheia aceste rânduri cucare curge, curge, curge… următoarele cuvinte: Măi, George, mă, domnule, hai învie naibii odată, ca să pot și eu respira! Și „Mortul” acesta ciudat are tot felul de asta, fiindcă „Moartea necesară” a lui Georgeapucături… Este prieten cu Sfânta Parascheva, Terziu îți taie respirația. O moarte sublimă, învisează la o Bibliotecă cu flori (știam de „căruță cu Linia Întâi a poeziei autentice. 47

Revistă internaţională de cultură TRADxUCERIVICTORIA MILESCU -POEZII ÎN ROMÂNĂ ŞI SPANIOLĂ1. Imitându-i pe ceilalţi degeaba colinzi planetariile mari și miciDumnezeu și moartea la tejghea, vânzătorul cuîmi poartă de grijă șorţ cauciucateu fac să dureze efemerul ridică din umeri:construiesc o casă pentru vrăbii doar poezie de contrabandăsădesc un pom pentru Rai dacă aveţi bani și curajfac un copil care va dărâma casa da, poezia a ajuns la mare preţfiind prea mică escrocii o simt de la o poștăși va tăia pomul pentru că nu rodeștescriu o carte despre toate acestea 2. Poema de crisisși cineva o va ardesă se încălzească sub viscol… No hay más poesías, hasta las malas se han acabado,1. Imitando a los demás en balde en los planetarios un troqueo, un pie de yambo has buscado.La Muerte y Dios,por mí, los dos velando, En el mostrador, el vendedor, mandil puesto, meYo, lo pasajero alargando, decía,para los gorriones una casa levantaré encogiéndose de hombros, pero él no discute:para el Paraíso un árbol plantaré “tan solo poesías de matute,y seguro un hijo a la luz daré… si tienes dinero y valentía”.Pero él, la casa derribará, De verdad, la poesía está a gran altura,por parecerle pequeña, y los petardistas la olfatean con mucha soltura…el árbol, por no dar frutos, cortará…Sobre todo eso quiero que un libro nazca, 3. Prieten şi duşmanpero alguien lo quemaráy sus huesos calentará, Vino să plângem împreunăcontra la nevasca… căci vom muri iar dacă nu vom muri2. Poem de criză nu vom știi unde se duce viaţaNu mai găsești deloc poezie vino să ne bucurămnici măcar din cea proastă să dansăm și să bemde unde să iei dacă nu vom iubiun picior de iamb, un troheu nu vom ști 48

Cervantes TRADxUCERIcum e moartea 5. Floarea vieţiivino, prieten și dușmanrănit dar nu de cuţit ori de sabie Urc din ce în ce mai greumort fără să fii luptat fiecare treaptăfără să fii cunoscut moartea… scara înaltă scârţâie din încheieturi3. Amigo y enemigo urc din ce în ce mai greu printre nouri şi tuneteVen a que juntos lloremos, ţinând în mâna care tremurăpero no nos moriremos o cană cu apăy si no nos morimos, să ud floarea vieţii...queda cual desconocida,adónde se nos va la vida… 5. La flor de la vidaVen a disfrutar,a bailar y a tomar. Subir cualquier peldaño,No habrá la suerte más me cuesta cada año,de saber qué es la muerte… por la escalera que ha rechinadoVen, amigo y enemigo, siempre por todos los costados.no de sable o cuchillo herido, Cada vez más me cuesta,muerto sin haber luchado entre nubes y truenos la subida,sin haber la muerte conocido… llevando en la mano temblante, una jarra de agua tonificante,4. Zarzuela para rociar la flor de la vida.Blocul din cărămidă roşie 6. Alcătuirii ce suntdin faţa ferestrei melenu se sperie A muri este totde singurătatea mea un fel de a scrie poemede întunericul crescând lent a muri este un fel de-a hoinărideasupra locuieşte printre cuvinteo femeie îmbătrânind la fel ca mine având curajul de a cădea în genunchidar ei nu-i lasă nimeni și a scrie cu apă vieviolete pe prag... a muri este tot un fel de a scrie poeme4. Zarzuela sub stelele căzătoare împrăștiind pulberi de hașișNo se asusta de mi soledad printre îngeriel bloque de ladrillos rojos, ei vor avea grijăfrente a mi ventanal, să nu scrii prea mult…ni de la oscuridad,que lentamente crece... 6. Mi texturaAllí, arriba,una mujer como yo envejece, Morirpero a ella nadie le deja es otro modo para poemas escribir…violetas en el umbral... Morir 49

Revistă internaţională de culturăTRADxUCERIes también un modo de vagar, desmenuzarnos,por entre las letrillas, congregarnoscon la valentía de estar y a la muerte entregarnos.de rodillasy con agua viva manifestar. 8. Poziţie de forţăMorires asimismo un modo Vezi, ripostez binepara seguir escribiendo, la invidie, la prostiebajo fugaces estrellas, parez cu abilitatepólvora de hachís esparciendo, loviturile sub centurăentre los ángeles y entre ellas… dar în caz de bucurieY son ellos que tendrán cuidado mă pierdde que tú no escribas demasiado… bucuria îmi face rău şi o înec în lacrimi7. Iubind pur şi simplu nimeni nu le observă pentru că nimănui nu îi pasăCu numele tău pe buze nimănui nu îi este milăcu gustul amar al trupului tău de un om fericit...cu sunetul vorbelor nerostitetrec prin lumea care începe mereu 8. Posición de fuerzacu dărâmarea zidurilortrec prin lumea care încă Como ves, bien me defenderíatrimite corabii pentru hrana zeilor contra la envidia o la tonteríaiubind pur și simplu y logro parar, con destreza,trec prin lumea care are ceva glorios los golpes de mucha vileza,în felul în care ne împrăștie, pero si se trata de la alegríane fărâmiţează yo no sabría…ne adună cómo en lágrimas la ahogaraapoi ne predă morţii… y que nadie de ellas se percatara, pues jamás… nuestra felicidad7. Meramente amando a nadie mueve a la piedad…Con tu nombre en los labios, 9. Mortul divincon el amargo sabor de tu cuerpo en el paladar,con el sonido de las palabras sin pronunciar, El umblă pe străzi şi plângepor el mundo que empieza con muros derribando, şi păsările cântăyo voy pasando, merge pe străzi lăturalnicepor el mundo que todavía cu câinii lui negri şi plângenaves para la cena de dioses envía câinii zburdăyo voy pasando el îmi oferă o floare exotică şi plângemeramente amando, parfumul ei mă ameţeştepor el mundo sin algo vitando, el scrie şi plângeen la manera de disiparnos, poemele lui vorbesc despre dragoste50