Auxiliar

Varianta I : Copiii trebuie 7. Realizarea să descopere cauza poluării Aceștia înlătură cau poluării și descoperă jocului de către și să identifice soluții pentru fiecare factor poluan imagine cu natura cu copii înlăturarea surselor nepoluată. poluante. Copiii execută cerin respectând regulile j Varianta II: - pălăriile gânditoare - Definim în cadrul grupei de copii următoarele roluri:  pălăria albă – descrie in mod obiectiv jetoanele;  pălăria roșie – exprimă ceea ce simte despre cele prezentate în imagini;  pălăria neagră –oferă cele mai sumbre perspective asupra efectelor poluării;  Pălăria galbenă – oferă o viziune optimistă privind evoluția situației  pălăria verde –vine cu idei noi, cu soluții împotriva poluării;  pălăria albastră - extrage ideile principale ale celor

uzele Pălării în 6 Observarea ă sub culori sistematică nt o Jetoane cu privind urată, fapte bune, interesul pentru fapte rele activitate; nțele, jocului. Prin corectarea greşelilor; 96

discutate. După etapa de analiză efectuată de cele șase pălăriuțe, solicit copiilor să trieze imaginile cu comportamentele oamenilor, în grupa faptelor bune vor așeza imaginea la fața veselă și în grupa faptelor rele, la fața tristă argumentând alegerea făcută. Varianta III – Diamantul – Copiii răspund că Din imaginile studiate până diamantul este o piat acum vom face un diamant. prețioasă.  Ascultă cu atenție și concentreză asupra șezăm pe o linie imagini sarcinilor trasate și l cu diferite efecte obținute execută. ca urmare a poluării.  Deasupra lor vom așeza comportamente pozitive/bune ale oamenilor.  ub imaginile cu efectele poluării așezăm comportamentele negative ale oamenilor.  easupra

Expunerea Explicația Frontal ; tră Observația Observarea sistematică Imagini cu privind efecte ale interesul pentru poluării, activitate; surse Aprecierea Problematiza verbală; rea Metoda Prin corectarea se Diamantul greşelilor; le 97

comportamentelor Copiii execută tranzi pozitive vom așeza Copiii cântă împreun imagini cu natura așa educatoarea cum trebuie să fie ea Vizitează cele trei cen  deschise şi ascultă obiectivele expuse. ub comportamentele negative vom așeza surse de poluare  easupra imaginilor cu natura curată, vom așeza imaginea Pământului așa cum va fi dacă vom avea grijă de el  ub imaginile cu sursa de poluare vom așeza imaginea Pământului așa cum va fi dacă nu vom avea grijă de el. 6. Obţinerea Dupa parcurgerea celor trei performanţelor variante de joc,copiii vor fi felicitați și încurajați. Trecerea catre centrele de interes se va face printr-un cantec inchinat Pământului « Tot ce e pe lume » Se vor vizita cele trei centre deschise; Se vor anunta temele propuse la fiecare centru,

iția. na cu ntre Experimentul Frontal; Observarea Explicatia; sistematică; Prin corectarea 98

precum si obiectivele propuse pe întelesul Copiii intuiesc mate copiilor. de la fiecare centru d şi sunt atenţi la expl CENTRE DE INTERES educatoarei. DESCHISE: 1.Ştiinţă: “Piramida poluării”-fișa de lucru- Educatoarea prezintă copiilor la flanelograf Copiii sunt atenţi la schema unei piramide, realizată din jetoane cu explicatiile educatoa cifre de la 1 la 4, care au scrise pe verso câte o etapele realizării luc sarcină. Educatoarea explică modalitatea de Copiii recunosc jeto lucru şi etapele realizării lucrării individuale: La le așază în piramidă baza lucrării vor alege și lipi 4 obiecte pentru producerea cărora sunt tăiați copacii, apoi 3 lucruri care dăunează mediului înconjurător deoarece se degradează foarte greu, 2 lucruri care se pot sparge și 1 imaginea care ilustrează soluția deșeurilor, pubelele folosite pentru reciclare. 2.Bibliotecă: “Ecoprichindeii, prietenii Pământului!” – carte de colorat

eriale le Demonstraţia greşelilor; deschis licatiile Observaţia; Conversaţia. ŞTIINŢĂ: fişe de lucru, lipici, jetoane arei şi la Observarea crărilor. sistematică; oanele şi ă. Observarea sistematică; Expunerea; Frontal; Prin corectarea Conversaţia; greşelilor; BIBLIOTECĂ: cartonașe cu imagini, creioane colorate, șnur Explicatia; Frontal; Demonstraţia in perechi; pe Observaţia; grupuri mici; Conversaţia. 99

Educatoarea îndrumă copiii să descopere care Copiii pregătesc car sunt imaginile cu copiii prieteni cu natura să leagă și colorează coloreze cartea și să scrie un îndemn/ mesaj imaginile. Scriu dup ecologic adresat oamenilor. un mesaj ecologist. Artă: “Pământul trist, pământul vesel” –pictură Acest centru respectă toate etapele unei activităţi plastice. Educatoarea va anunţa tema activităţii şi Copiii ascultă obiect obiectivele propuse, va face exerciţii de încălzire expuse de educatoar a muschilor mici ai măinii, va anunţa normele intuiesc materialul d elementare de protectie, siguranţă şi igienă, apoi măsuţe,fac exerciţii va explica toate etapele de lucru. încălzire a muschilo mâinii şi ascultă cu a Educatoarea va avea grija ca fiecare copil să explicaţiile date. treacă pe la centrele deschise. După finalizarea luc de la un centru, pere lucru vor trece la ce centre deschise.

rtea, o Conversaţia; pă model Observaţia; ARTA: Observarea sistematică; planşă Frontal; model, planşe in perechi; pe grupuri mici; de lucru tivele format A4, re, de la Conversaţia; pensule, apă, de Explicatia; or mici ai Exerciţiul; acuarele, atenţie Demonstraţia burete; Observaţia; crărilor Frontal;; pe Observarea echile de grupuri mici; sistematică; elelante Prin corectarea greşelilor; 100

7. Evaluarea Se va realiza prin metoda Copiii discută performanţelor Turul galeriei. corectitudinea realiză Educatoarea împreună cu lucrărilor, aspectul lo 8. Încheierea preşcolarii vor discuta estetic şi vorbesc des activităţii despre corectitudinea despre felul în care a realizării lucrărilor, despre colaborat cu partene aspectul lor estetic, dar şi lucru. despre gradul de implicare al preşcolarilor in activitate. Preşcolarii trec la in Se va pune accent pe imnului împreună cu colaborarea dintre educatoarea și execu preşcolari şi pe rapiditatea mișcările din imn. în finalizarea lurărilor. Copiii ascultă explica educatoarei, execută Se va realiza prin intonarea de proba. Copiii rasp imnului micilor ecologiști și întrebările educatoar executarea mișcărilor. După dau răspunsuri corec finalizarea dansului, ghicitori. educatoarea va așeza copiii în cerc, va explica desfăşurarea jocului, regulile lui şi va executa un joc de proba, după care va trece la defăşurarea propriu- zisa a jocului- concurs de ghicit. Educatoarea va face Copiii ascultă apreci aprecieri generale şi educatoarei şi primes individuale privind stimulente. activitatea preşcolarilor pe întraga zi şi va oferi stimulente.

ării Conversaţia; Panouri Frontal; Observarea or Observaţia; pentru Individual; sistematică; schis expunerea Pe perechi. au lucrărilor. Prin corectarea erul de greşelilor; Aprecierea verbală. ntonarea Expunerea; Tricouri Frontal; Observarea u verzi, Individual; sistematică; ută Observatia; șepcuțe; computer; Prin corectarea aţiile Exerciţiul; boxe audio; greşelilor; ă jocul Stimulente- pund la Explicaţia, buline verzi. Aprecierea rei şi Conversaţia, verbală. cte la Observaţia, etichete, Demonstraţia panouri de ierile Aprecierea punctaj, sc verbală; buline verzi (puncte), Conversaţia; patafix, Aprecierea stimulente. verbala. 101

NUME ……………………………. FISA DE LUCRU – ŞTIINŢE - GRUPA MARE PIRAMIDA POLUĂRII 102

Identifică 4 obiecte pentru producerea cărora sunt tăiaţi copacii. soluţia Aranjează şi lipeşte-le la baza piramidei; Continuă construirea piramidei şi găseşte 3 lucruri care dăunează mediului înconjurător; 2 obiecte care se pot sparge ; Descoperă o imagine care ilustrează pentru reciclarea deşeurilor. Ai ajuns in vârf, pictează sigla reciclăr 103

Visul pământului Gabriela Radu, Prof. înv. preșcolar, Colegiul Național Pedagogic ,,Spiru Haret” Buzău Se știe că noi, oamenii, avem gusturi diverse, uneori ciudate, Ne lăsăm purtați de destin pe cărări întortocheate, Străbatem lumea în lung si-n lat cât e ziua de mare, Ne intereseaza doar să fim mulțumiți, călcând planeta în picioare . Unii iubesc să meargă pe munte, prin păduri dese, umbroase, Alții preferă marea cea mare, cu valuri spumoase, Unii zic că nimic nu întrece oceanul, că nemarginirea-i stârnește Să facă surfing, stăpânind talazurile imense…. Pentru mulți, o plimbare pe stradă nu prea mai e actuală, Furnicarul din parc s-a mutat la moll, la cafeneaua centrală… Pentru doar cinci pași – zic ei - nu contează benzina!, Orgoliul îi conduce s-aleagă fix mașina. Să plantezi o floare sau un copac era o faptă normală, Dar cine mai planteaza azi?, cand marea ciopârțeală A devenit la modă, pentru cei fără morală, dar puși pe căpătuială... Copacii se plimbă tăcuți, în mașini, spre alte nații, Păsările pleacă triste, către alte destinații. Pădurile ne trimit lacrimi șiroind năvalnic, Speră ca să înțelegem, să nu tăiem copacul falnic… Cand nu putem respira, cand noxele si viiturile ne înconjoară, Ne amintim de copacii tăiați fără drept, fără nicio sfială, Îndreptăm rugi fierbinți către cer, către Dumnezeu, Promitem să ne schimbăm mereu, mereu, Găsim vinovați pe alții, niciodată pe noi, Dar repetăm greșeli de neînțeles, cât ai zice ,,doi\"... Admirăm frumuseți artificiale , nu doar naturale, Sau rămânem uimiți de lucruri banale… Și uite-asa zilele trec, pământul plânge, dar visează Să devenim conștienți de pericolul ce ne avertizează, Că pentru copii va exista viitor Atunci când toți vom fi răspunzători !… Când respectând pământul, ne oferim speranță, Când prin faptele noastre, vom dărui viață . 104

PROIECT EDUCATIV COORDONATORII PROIECTULUI: - clasele CP-II-IV - prof. înv. primar Mihalcea Cornelia-Elena - clasele I și a III-a - prof. înv. primar Mihalcea Constantin Şcoala primară Dealul- Viei, com. Merei, jud. Buzău Importanţa alimentaţiei sǎnǎtoase pentru dezvoltarea armonioasă a şcolarului mic PERIOADA DESFǍŞURǍRII: Ianuarie – Iunie 2020 ARGUMENT În 1996, “Declaraţia de la Roma asupra securităţii alimentare mondiale”, a reafirmat “accesul la hrană sigură şi nutritivă ca drept al tuturor”. De asemenea, semnatarii şi-au luat un angajament politic faţă de “eradicarea foametei în toate ţările”. În 2008, subnutriţia şi înfometarea nu numai că sunt în creştere în multe colţuri ale lumii, dar ele ating noi culmi ale suferinţei. Recoltele diminuate şi irosite, preţurile care cresc vertiginos, practicile zootehnice nesustenabile sunt numai câţiva din factorii care, împreună, supun oamenii vulnerabili la riscuri ce le ameninţă viaţa. Proiectul apare în contextul acestor ani, declarați cruciali pentru viitorul acestei lumi, într-o perioadă de criză generală, în care planeta caută noi posibilităţi de hrană, energie, de reîntoarcere la natura care ne-a zămislit. Participarea efectivă a elevilor în procesele decizionale ale şcolii oferă posibilitatea elevilor de a se implica într-un exerciţiu de solidaritate, de acţiune civică, pentru promovarea şi protejarea comună a drepturilor lor, inclusiv ale colegilor lor din cele mai vulnerabile şi sărace comunităţi, urmând principiile Convenţiei pentru Drepturile Copilului: principiul interesului superior al copilului, principiul nediscriminării, principiul participării şi principiul supravieţuirii şi dezvoltării copiilor. O hrană sănătoasă, într-o lume sănătoasă, va putea face posibilă dezvoltarea armonioasă a copiilor, viitorul vieţii pe acest pământ. SCOP : ● Promovarea unor comportamente alimentare sănătoase în rândul elevilor. ● Pregătirea elevilor ca buni cetăţeni într-o lume mai bună, mai dreaptă, elevi care conştientizează că sănătatea mentală şi fizică depinde de ceea ce mâncăm. Acest lucru nu se 105

poate realiza doar în lecţiile cuprinse în Curriculum, ci necesită efortul integrat al tuturor factorilor educaţionali, precum implicarea şcolii, familiei, asistenţei medicale şi a întregii comunităţi. OBIECTIVE: 6. O1: Identificarea modelului alimentar al elevilor şi a efectelor acestuia asupra dezvoltării fizice şi mentale armonioase; O2: Informarea grupului ţintă asupra rezultatelor obţinute în urma identificării comportamentelor alimentare corecte; O3: Realizarea unui ghid metodologic pentru promovarea comportamentelor alimentare sănătoase; O4: Conştientizarea părinţilor despre efectele alimentaţiei asupra calităţii activităţii şcolare; O5: Conştientizarea elevilor despre efectelor alimentaţiei asupra randamentului şcolar; O6: Iniţierea unui concurs pentru elevii claselor CP-I- II-III-IV cu tema: „Vreau să cresc mare şi frumos, mâncând sănătos!” O7: Formarea deprinderilor de alimentaţie sănătoasă. GRUP ŢINTĂ: - DIRECT - ELEVII, PǍRINŢII - INDIRECT - CADRE DIDACTICE METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU: - Dezbateri/ Consiliere - Ateliere de lucru, workshopuri - Concursuri literare şi plastice RESURSE UMANE: ELEVI, CADRE DIDACTICE, AS. MEDICAL EVALUARE: PORTOFOLIU FOTOGRAFII, EXPOZIŢII POSTERE CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR 1. Activitate de consiliere a părinţilor şi elevilor pe teme privind alimentaţia corectă, sănătoasă - prezentare PowerPoint; - dezbatere. Ianuarie 2020 2. „Ambasadorii sănătăţii ” - creaţii literare; - recital poezii ; - jocuri de rol pe tema alimentaţiei sănătoase. Februarie 2020 3. „Diversitatea alimentaţiei- să alegem ceea ce ne asigură un corp şi o minte sănătoasă” 106

- evidenţierea avantajelor unei alimentaţii sănătoase şi a dezavantajelor unei alimentaţii necorespunzătoare prin comparare, având ca suport: lecturarea unor texte tematice, observarea unor imagini relevante referitoare la efectele fiecărei situaţii; - prezentare de curiozităţi culinare specifice diferitelor popoare ; - expoziţie de colaje, desene. Martie 2020 4. „Alimentaţie sănătoasă, minte sănătoasă, corp sănătos- un suflet fericit ” - brainstorming- poster cu mesaje frumoase/sfaturi/modalităţi de corectare a unor obiceiuri nesănătoase în alimentaţia zilnică; - realizarea unor felicitări cu cele mai alese dintre urările alcătuite pentru persoanele a căror sănătate a fost afectată de un regim alimentar necorespunzător. Aprilie 2020 5. „Întinde o mână celui de lângă tine!” - chestionar cu privire la atitudinea faţă de hrană, respectiv faţă de situaţia în care aceasta există sau nu; - colectare de bunuri şi oferirea lor celor cu situaţie materială precară, locuitori ai satului. Mai 2020 6. “Suntem ceea ce mâncăm!” - realizarea unui meniu sănătos din alimente sănătoase, benefice dezvoltării armonioase a organismului micului şcolar. Iunie 2020 7. „Vreau să cresc mare şi frumos, mâncând sănătos!”- concurs de meniuri sănătoase. PROIECT TEMATIC INTERDISCIPLINAR ŞCOALA PRIMARĂ DEALUL VIEI, COMUNA MEREI TEMA « VREAU SĂ TRĂIESC ÎNTR-UN MEDIU CURAT ! » Coordonatori- Prof. înv. primar Mihalcea Cornelia-Elena Prof. înv. primar Mihalcea Constantin Discipline / arii curriculare: Matematică şi explorarea mediului Comunicare în limba română Dezvoltare personală Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilități practice Structura proiectului: 107

-Cunoştinţe Competenţe ale învăţării integrate • Recunoaşterea diverselor tipuri de deşeuri produse de societatea modernǎ; • Însuşirea unor reguli pentru o viaţă sănătoasă; • Identificarea sferei noţiunii de « deşeuri »; • Realizarea de materiale informative referitoare la deşeuri: pliante şi afişe. -Capacităţi • Ecologizarea zonei din apropierea şcolii (adunarea recipientelor de plastic instrumentale şi a tuturor materialelor care nu sunt biodegradabile) • Amplasarea tǎbliţelor în zone de acces public şi intens populate • Confecţionarea de tǎbliţe şi inscripţii, care îndeamnǎ la respectarea şi protejarea mediului • Aplicarea unor modalitǎţi de refolosire a deşeurilor -Atitudini şi valori • Intensificarea acţiunii de educare a elevilor şi pǎrinţilor, prin folosirea mijloacelor mass-media • Cultivarea unei atitudini civice faţă de gestionarea deşeurilor Planificarea timpului: Octombrie 2019- Ianuarie 2020 Resurse materiale: puieţi de arbori, flori, materiale refolosibile, saci menajeri, hârtie, cartoane, mijloace media Forme de organizare: echipe de 4-5 elevi Proiectarea şi dirijarea activităţilor de învăţare 1. “Noi suntem deşeurile!”-activitate de informare 2. “A.B.C.-ul deşeurilor”-activitate de realizare a unor pliante publicitare şi afişe 3. “Respectǎ locul în care trǎieşti!”- salubrizarea zonei din apropierea şcolii 4. “Ocroteşte natura!”- ecologizarea unei pǎrţi din satul Dealul Viei, com. Merei 5. “Gǎseşte-i o întrebuinţare!”- activitate de refolosire a unor deşeuri  confecţionarea de obiecte din materiale refolosibile, a unor jucǎrii, a unor suporturi etc. 108

6. “Eco-Arta”-expoziţie de pictură pe tematicǎ ecologicǎ şi refolosirea deşeurilor 7. “Viitorul – un deşeu?”- acţiune de protest realizatǎ de elevi costumaţi în deşeuri 8. « Un colţişor de Rai » - amenajarea unui spaţiu verde cu puieţi, flori şi gard viu 9. « Haz de necaz »- concurs de caricaturǎ şi epigrame pe teme ecologice  festival de melodii pe teme ecologice 10. « Caravana ecologicǎ »- promovarea acţiunilor în instituţiile importante din localitate ACTIVITATEA OCTOMBRIE NOIEMBRIE DECEMBRIE IANUARIE “Noi suntem   deşeurile!”-   “A.B.C.-ul deşeurilor”-  “Respectǎ locul în care trǎieşti!”-  “Ocroteşte natura!”- o “Gǎseşte-i întrebuinţare!”-  “Eco-Arta” “Viitorul – un  deşeu?”-  « Un colţişor de Rai »  « Haz de necaz »  « Caravana ecologicǎ » 109

Pădurea(cvintet) Prof.înv.primar-Maria Jarcă Colegiul Național Pedagogic ”Spiru Haret”, Buzău Pădurea Tainică, bogată, Respirând, ocrotind, bucurând, Aurul verde al planetei, Viață! OCROTIM ȘI PREȚUIM NATURA! JARCĂ MARIA, prof.înv.primar, CN PEDAGOGIC ”SPIRU HARET”, BUZĂU Natura este singurul mediu familiar omului, în care el poate trăi şi munci. Noi, oamenii, trăim ca beneficiari ai muncii nevăzute a plantelor, care fabrică pentru noi AER CURAT. Suntem înfrăţiţi cu stejarul, carpenul, bradul, cu trandafirul şi crinul, cu ghiocelul şi nufărul. Respirăm miresmele lor şi ne bucurăm ochii cu paleta fermecătoare de culori, neîntrecută de nici un pictor. Azi, mai mult ca niciodată, omul simte nevoia să iasă în natură. De aceea, el este dator să o cunoască, s-o iubească, s-o ocrotească. „Dacă nu vom gospodări cu înţelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura, vom rămâne în cele din urmă singuri, pe o planetă pustie”, este îndemnul lui Ştefan Milcu, ce trebuie să constituie un semn de întrebare pentru toţi cei care“ contribuim “ la poluarea mediului. Pornind de la citatul de mai sus şi de la necesitatea educaţiei ecologice de foarte timpuriu, în cadrul activităților curriculare și extracurriculare, ale învățământului primar, și nu numai la acest nivel, se urmăresc obiective țintă: • educaţia pentru un mediu mai curat ; • utilizarea eficientă a resurselor ; • dezvoltarea spiritului civic ; • conştientizarea problemelor de mediu ; • implicarea elevilor în activităţi de păstrare a sănătăţii mediului ; • formarea de deprinderi, atitudini şi comportamente ecologice ; • implicarea părinţilor şi a altor factori educaţionali ai comunităţii locale în formarea şi dezvoltarea unei conduite ecologice. • inţelegerea interdependenţei om-mediu; • dezvoltarea practică a unor atitudini pozitive faţă de mediu; • stimularea motivaţiei de a participa la acţiuni de menţinere a calităţii mediului ; • dezvoltarea capacităţii de comunicare, de lucru în echipă, de a răspunde la situaţii noi şi complexe de cunoaştere ; • sensibilitatea elevilor în receptarea frumosului din mediul înconjurător; • conştientizarea elevilor în desfăşurarea activităţilor comunitare. 110

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI : • Activităţi pregătitoare pentru realizarea unor produse din materiale reciclabile : - “Ce deşeuri ne oferă pădurea ? » - activitate practică de colectare a deşeurilor : frunze, crenguţe, ghinde, castane etc. ; - « Deşeuri din cămara mamei şi a bunicii » - colectarea de diferite ambalaje : - « Micii ecologişti în acţiune » - sortarea şi depozitarea deşeurilor colectate. • Lucrări practice realizate cu materiale refolosibile – unele din ele lucrate împreună cu preşcolarii, altele confecţionate pentru preşcolari ( jucării ) – sub genericul « CREATIVITATE ŞI FANTEZIE PRIN REFOLOSIREA DEŞEURILOR » : - Păpuşi hazlii – coceni de porumb, deşeuri textile ; - Broasca ţestoasă – coji de nucă, carton ; - Sticluţe muzicale – pet-uri mici, boabe de porumb, orez, mazăre pietricele, hârtie gofrată ; - Măşti pentru carnaval – carton colorat de la diferite ambalaje ; - Vază/ suport pentru creioane – pet-uri de diferite mărimi şi forme ; - O jucărie pentru colegul mai mic – materiale diverse ; - Mărţişoare pentru mama – materiale diverse - Costume de carnaval – saci de hârtie şi de plastic, ziare, reviste – pictate, decupate, cusute • Alte tipuri de activităţi : - Excursii şi drumeţii – în timpul cărora se constituite grupe « Micii ecologişti ». Iată tipuri de sarcini pentru aceștia : *observarea şi notarea zonelor despădurite ; *sesizarea surselor de fum din localitatea natală şi din localităţile străbătute în excursii/ drumeţii; *semnalarea existenţei deşeurilor – aruncate la întâmplare sau depozitate incorect; *urmărirea comportamentului ecologic adecvat . - Să salvăm Pământul ! – acţiuni de ecologizare a curţii şcolii/ grădiniţei, a împrejurimilor, de plantare de arbori, arbuşti şi flori. (imagini) - “Copacul aşteptărilor” – realizarea unui poster cu un copac, pe care elevii pot lipi îndemnuri , care, respectate de noi toţi, vor duce, cu siguranţă, la diminuarea poluării şi însănătoşirea planetei. Exemple: - Plantaţi un copăcel, un pom, o floare! - Păstraţi apele curate ! - Ajutaţi animalele aflate în suferinţă ! - Aruncaţi deşeurile în locurile special amenajate ! - Nu rupeţi crengi ! - Nu scrijeliţi scoarţa copacilor ! 111

- Nu rupeţi florile din parc ! - Nu aprindeţi focul în preajma arborilor ! Jocul este cel mai agreabil procedeu prin care se poate face educaţia ecologică a elevilor. Dintre cele mai plăcute jocuri se pot aminti:  „Cercul naturii”  „Călătorie în necunoscut”  „Poluarea râului”  „De-a diversitatea”  „Ştafeta gunoiului”  „Marele tăinuitor” „Cercul naturii” Scopul jocului este ca elevii să înţeleagă conexiunile, legăturile care se fac între plante şi animale. Se împart elevilor etichete cu numele unor plante şi animale cum ar fi: lup, grâu, vierme, pasăre, şoarece, iepure, iarbă, arbore, cerb, bufniţă, insectă, oameni. Aceste etichete se prind în piept. Elevii se vor uni în perechi, în funcţie de legăturile dintre plantele şi animalele pe care le reprezintă: elevul care reprezintă „iarba” se va uni cu elevul care are ecusonul „cerb” , care se va prinde apoi de mână cu elevul care are ecusonul „oameni”, etc. În final toţi copiii se vor prinde de mâini, formând cercul naturii, un prim pas pentru înțelegerea lanțurilor trofice. „Călătorie în necunoscut” Se citesc lecturile de pe cardurile „Călătorie în necunoscut”, apoi elevii îşi imaginează că se găsesc într-unul dintre locurile descrise şi se străduiesc să mimeze cât mai bine o călătorie imaginară: „Călătorind prin tundră”, „Hoinărind prin pădurile umede”, „Transpirând prin deşert”; „Poluarea râului” 5 sau 6 elevi prinşi de mâini vor executa mişcările apei unui râu. Apoi, 5 sau 6 elevi vor reprezenta peştii , imitând mişcările peştilor prin apă. În apă vor apărea 5-6 elevi care au în piept etichete pe care sunt scrise numele unor deşeuri sau poluanţi: „gunoaie”, „chimicale”, „detergenţi”, „sticle”, „ambalaje”, etc. În momentul în care poluanţii intră în apă, peştii se îmbolnăvesc şi copiii încep să tuşească, ghemuindu-se la pământ. Apar 3 copii care curăţă apele de gunoaie, iar „peştii” îşi revin şi încep să înoate iar prin apă. „De-a diversitatea” Se poate face un exerciţiu de imaginaţie : fiecare elev să încerce să compună propoziţii despre diversitate care să înceapă cu o literă din acest cuvânt. De exemplu: DIVERSITATE Dansul fluturilor, In lumina amiezii, Vâltoarea apelor, Energia vântului, Răsăritul soarelui, Susurul pâraielor, 112

Inocenţa ciocârliei, Tunetul ploii, Aceasta este lumea noastră, Tot ce ne înconjoară, Este Terra, casa noastră! „Ştafeta gunoiului” Elevii sunt împărţiţi în două echipe egale. Se aşază pe două şiruri. În faţa fiecărui şir la o distanţă de 5 m se aşază câte un coş de gunoi. Fiecare elev va aduna din curtea şcolii câte un ambalaj aruncat sau o cutie goală de lapte, pe care să o arunce în coşul de gunoi. La comanda start, elevii aleargă spre coşurile de gunoi, aruncă deşeurile în coş, apoi se întorc în fugă, dând ştafeta următorului elev. Câştigă echipa care termină mai repede, aruncând toate gunoaiele în coş. Valori şi atitudini:  Promovarea unui mediu natural propice vieţii.  Conştientizarea consecinţelor pe care le poate avea exploatarea neadecvată a resurselor naturale.  Stimularea curiozităţii pentru utilizarea resurselor neconvenţionale în diferite procese tehnologice.  Interesul pentru argumentarea raţională.  Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi.  Formarea obişnuinţei de a folosi deprinderile şi cunoştinţele ştiinţifice pentru luarea unor decizii personale în scopul soluţionării unor probleme de interes global. ”Un mediu curat – o viaţă sănătoasă” ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populaţie a globului. Este nevoie de mai multă atenţie şi mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Însă, se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor, ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugerea mediului şi ,implicit, la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur. Marele biolog Eugen Pora afirma că „ este momentul să-i învăţăm pe copii de ce trebuie protejată natura”. Astăzi , cand asistăm la cel mai vertiginos amestec al omului în natură, se impune educarea în spirit ecologic a tinerei generaţii, deoarece „copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem către vremuri pe care noi nu le vom mai trăi”. 113

PROIECT DIDACTIC DATA : 10.10.2019 ŞCOALA: Şcoala Primară Dealul Viei, com. Merei CLASA: I PROPUNĂTOR : prof. înv. primar Mihalcea Constantin TIPUL ACTIVITĂŢII: Activitate integrată ARII CURRICULARE: Limbă şi comunicare, Om şi societate, Matematică şi ştiinţe ale naturii, Arte şi tehnologii DISCIPLINE INTEGRATE: Comunicare în limba română, Matematică şi explorarea mediului, Dezvoltare personală, Muzică şi mişcare, Arte vizuale şi abilităţi practice SUBIECTUL ACTIVITĂŢII : „Vieţuitoarele pădurii” COMPETENŢE SPECIFICE:  Comunicare în limba română 1.1. Sesizarea semnificaţiei globale a unui scurt text audiat 1.2. Recunoaşterea câtorva detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar 1.4. Identificarea silabelor în cuvinte clar articulate 1.6. Manifestarea curiozităţii faţă de receptarea semnificaţiei mesajelor orale simple 2.3. Oferirea de informaţii referitoare la sine şi la universul imediat, prin intermediul unor mesaje scurte 2.4. Participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală 3.2. Desprinderea semnificaţiei globale dintr-o suită de imagini care relatează întâmplări, fenomene, evenimente.  Matematică şi explorarea mediului 1.3. Precizarea cardinalelor unor mulţimi rezultate prin gruparea şi regruparea elementelor 1.4. Compararea cardinalelor unor mulţimi având cel mult 10 obiecte 2.3. Stabilirea poziţiei unui obiect în spaţiu (în raport cu repere fixe date) folosind prepoziţii/ adverbe de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate 3.6. Observarea corpurilor, fenomenelor, evenimentelor din realitatea imediată 114

3.8. Manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos 4.2. Identificarea relaţiilor de tipul dacă... atunci… între două evenimente 5.1. Sortarea obiectelor pe baza unui criteriu 6.4. Ordonarea cronologică a evenimentelor  Educaţie pentru societate 1.1. Identificarea unor norme elementare de conduită în contexte familiare  Dezvoltare personală 2.1. Identificarea modalităţilor de solicitare a ajutorului de la colegi şi adulţi cunoscuţi 3.1. Relaţionarea pozitivă cu alţi membri ai grupului de apartenenţă, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru  Muzică şi mişcare 2.1. Cântarea în colectiv a cântecelor din repertoriul însuşit 2.2. Redarea cântecelor însoţite de mişcarea sugerată de text 3.1. Mişcarea liberă pe cântec sugerată de mesajul textului  Arte vizuale şi abilităţi practice 1.1. Identificarea unor mesaje simple, în contexte familiare, exprimate printr-o varietate de forme artistice 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de mesaje artistice transmise prin limbaj vizual 2.2. Asocierea unor elemente simple de exprimare prin intermediul artelor vizuale, cu alte forme de exprimare: muzică, dans, literatură OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1- să recunoască animalele care trăiesc în pădurile din ţara noastră; O2- să identifice rolul şi importanţa pădurarului; O3- să recunoască scene şi personaje din poveştile studiate; O4- să enumere norme de comportament vis-a-vis de pădure, mediul înconjurător; O5- să despartă corect în silabe cuvintele date; O6- să scrie, folosind cifrele învăţate, numărul silabelor; O7- să formeze mulţimi după criterii date sau intuite; O8- să realizeze conturul literelor mari şi mici învăţate; 115

O9- să diferenţieze personajele negative de cele pozitive; O10- să participe cu interes la realizarea sarcinilor propuse; O11- să adopte un comportament adecvat pe parcursul activităţii, respectând regulile clasei; O12- să colaboreze cu colegii în vederea realizării sarcinilor pe echipe. STRATEGII DIDACTICE:  Metode şi procedee: conversaţia, observaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, brainstorming–ul, jocul didactic.  Mijloace de învăţământ şi materiale didactice: calendar, calendarul naturii, planşă toamnă, căsuţa pădurarului, căţel pluş, buzunăraşe, scrisoarea pădurarului, planşe, fişe de lucru, lipici, creioane colorate, carioca, litere mari şi mici- alfabetar, copaci, feţe zâmbitoare, jucării.  Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe. EVALUARE: formativă, prin observarea comportamentului elevilor şi analiza produselor activităţii, aprecieri verbale. 116

DESFĂŞURARE Nr. Etapele lecţiei Conţinutul activităţii crt. 1. Momentul Se creează condiţiile psiho-pedagogice organizatoric desfăşurării activităţii în bune condiţii. E pregătesc pentru activitate. Se realizează „Întâlnirea de dimineaţă” pri urmărește intrarea în activitate și conectarea l Elevii, aşezaţi pe covor în semicerc, discu 2. Captarea atenţiei activitatea din ziua precedentă- alegerea unu potrivit sentimentului pe care îl trăiesc momente, pe care le vor muta din buzunăra Acolo vor găsi scrisoarea pădurarului (AN Reactualizarea Se adresează elevilor întrebări în legătură cu a pădurarului în pădure, animalele care trăiesc î 3. cunoştinţelor Elevii vor răspunde, asociind vieţuitoarelor dobândite morale corespunzătoare, acolo unde se poate astfel să se realizeze integrarea în lumea pove anterior Astăzi ne vom juca cu personaje din poveste, c Anunţarea temei din pădure şi vom învăţa să lucrăm frumos în e 4. şi a obiectivelor colaborăm. Se cântă „Cântecul animalelor” (ANEXA 2), î 5. Dirijarea învăţării vor merge în pădure să găsească animale. Fiec va lua câte o figurină, după care se vor în covoraş, unde vor fi împărţiţi pe echipe- 3 e funcţie de figurina aleasă. Elevii vor interpreta cântecul „În pădure” (AN asociindu-l cu mişcări şi se vor îndrepta spre echipei lor.

EA ACTIVITĂŢII Strategii didactice Metode şi Mijloace şi Evaluare procedee materiale necesare Elevii se in care se Conversaţia Calendarul naturii Observarea la lecție. Cântecul „În Cartonaşe pentru comporta- ută despre pădure” prezenţă mentului ui simbol Observaţia Calendarul elevilor Planşă anotimpul în acele Conversaţia toamna Observarea aşele zilei. Problematizarea Buzunăraşe comporta- NEXA 1). Brainstorming-ul mentului elevilor activitatea - în pădure. -- r trăsături e, reuşind eştilor. cu animale echipă, să în timp ce Conversaţia Figurine care copil Explicaţia Pădure ntoarce pe Exerciţiul Căsuţa pădurarului echipe, în Problematizarea Analiza NEXA 3), produselor e măsuţele activităţii Explicaţia 117

Ei vor avea de rezolvat câteva sarcini, care sun capcanele din pădure. Trecerea acestora înaintarea spre casa pădurarului, unde îi a surpriză. Echipa 1: ECHIPA IEDUŢILOR Cei din echipa 1 vor primi câte o fişă (ANEXA După ce li se vor explica sarcinile de realizat, începe lucrul, la sfârşit trebuind să completeze mare cu rezultatele echipei. Echipa 2: ECHIPA PURCELUŞILOR Elevii din echipa 2 va primi o planşă cu titlu minunată a poveştilor” pe care vor face literelor pe care le recunosc (mari şi mici) colora. Echipa 3: ECHIPA PITICILOR Echipa 3 va primi un set de scene din poveş este ilustrată pădurea, iar unele personaje lipse vor trebui să lipească figurinele în corespunzătoare şi să grupeze imaginile, în f povestea din care fac parte. Pe măsură ce sarcinile sunt îndeplinite, capcan îndepărtate, putându-se astfel înainta sp pădurarului. La fiecare reuşită, echipele aplaudate, iar planşele expuse pe tabla magne După înlăturarea celor trei capcane, copiii îl v pe căţelul pădurarului, Nero, şi pe spiriduşu ajutorul pădurarului pe care i-a lăsat să aibă gri lui şi de surprizele pentru copii.

nt de fapt, înseamnă aşteaptă o A 4). Observaţia Fişă de lucru elevii vor Exerciţiul Creioane e o planşă Lipici Cariocă ul „Lumea conturul Creioane şi le vor colorate/carioci Creion şti în care Litere alfabetar esc. Elevii Planşă spaţiile Scene lacunare din funcţie de poveşti Lipici nele vor fi Conversaţia pre casa Brianstorming-ul Capcane – e vor fi Observaţia polistiren etică. Exerciţiul Tabla magnetică vor saluta ul Piticot, Ghicitori ijă de casa Citate din poveşti Bomboane 118

Supriza pe care acesta le-a pregătit-o copiilo punguţă cu jucării. Pe parcursul lucrului, se vor spune câteva ghic vor citi câteva replici din poveşti, iar elevii vor recunoască p La expunerea planşelor primei echipe, va fi i „lupul” (ca personaj negativ), care a fost în lacom şi care a dat mereu de furcă persona poveşti. Elevii vor descoperi rostul lupului î acela de sanitar, deoarece el se hrăneşte cu moarte, curăţind astfel pădurea permanent. 6. Obţinerea Elevii vor realiza o planşă, vor confecţion performanţei pădurarului, copacii, vor lipi animalele care nu din nicio poveste. 7. Feedback Se va realiza clasamentul echipelor, iar elevii Evaluare recompensaţi cu feţe zâmbitoare şi jucării.

or va fi o Planşă „lup” citori şi se r trebui să personajul. identificat ntotdeauna ajelor din în pădure, u animale na căsuţa Componente căsuţă Analiza u fac parte Explicaţia Animale produselor confecţionate de activităţii Exerciţiul copii Hârtie glasată Aprecieri vor fi Conversaţia Foarfece verbale Feţe zâmbitoare Jucării 119

ANEXA 1 Dragi copii, Vă scriu eu, Pădurarul. V-am lăsat această scrisoare pentru că, fiind toamnă, am treabă în pădure. (“Ce treabă credeţi că are pădurarul în anotimpul toamna?”) Mi-ar fi plăcut foarte mult să stau de vorbă cu voi. (“Vouă v-ar fi plăcut să staţi de vorbă cu mine?”) Pentru că aţi fost cuminţi, v-am pregătit o surpriză! Ce trebuie să faceţi este să mergeţi pe cărarea din pădure care duce spre căsuţa mea. Acolo vă vor aştepta prietenul meu Nero şi spiriduşul Piticot care vă vor deschide uşa şi vă vor ajuta să găsiţi surpriza. Însă fiţi atenţi! Pădurea poate fi plină de capcane. Vă veţi da seama pe parcurs cine tot pune aceste capcane. Şi nu uitaţi! Să nu vă abateţi din drum, indiferent ce veţi auzi sau cine vă va ieşi în cale. Mult success! Cu drag, Pădurarul 120

ANEXA 2 Cântecul animalelor Căprioare, iepuraşi, veveriţe, n-aţi crezut? Sunt prieteni în pădure, Poate nu i-aţi cunoscut. Un bursuc şi-un licurici; Ursul lacom e aici. Şi la bine şi la greu, Sunt prieteni buni mereu. Toţi prietenii-au pornit Şi-n pădure au găsit O casă- bijuterie Fiindcă e cât o cutie. Un bursuc şi-un licurici, Ursul lacom e aici Şi la bine şi la greu, Sunt prieteni buni mereu. 121

ANEXA 3 În pădure În pădure e frunziş, în pădure e desiş Vântul leagănă uşor, uite-aşa! Vântul leagănă uşor, uite-aşa! Mulţi copaci sunt buni de foc, Cu toporul poc-poc-poc! La pământ să-i doborâm, uite-aşa! La pământ să-i doborâm, uite-aşa! Taie, taie, fierăstrău, Şi retează lemnul meu. Să am lemne pentru foc, uite-aşa! Să am lemne pentru foc, uite-aşa! Căruţa să o-ncărcăm Şi spre casă să plecăm. Mergem toţi cântând voioşi, uite-aşa! Mergem toţi cântând voioşi, uite-aşa! Apoi stăm pe lângă foc Cu părinţii la un loc. Şi poveşti noi ascultăm, uite-aşa! Şi poveşti noi ascultăm, uite-aşa! 122

ANEXA 4 1. Formaţi mulţimi de animale. 2. Scrieţi în căsuţe cifra corespunzătoare numărului de silabe din care sunt formate cuvintele: 123

POLUAREA APELOR, O PROBLEMĂ MEREU ACTUALĂ Chirac Virginia, Prof. pt înv. preșc Grădiniţa de Aplicaţie a Colegiului Național Pedagogic „Spiru Haret”, Buzău „Omul rezonabil se adaptează mediului; cel care nu se mulţumeşte cu ce i se dă, insistă în a adapta lumea propriei persoane. De aceea, progresul depinde de oamenii care nu se mulţumesc cu ce au.” George Bernard Shaw Apa este nu numai o simplă soluţie de substanţe minerale, organice şi de gaze, ci şi un mediu de viaţă. Pentru ca să îndeplinească rolul de mediu de viaţă, trebuie ca substanţele pe care le conţine, însuşirile ei să varieze în în limite optime, astfel încât organismele animale şi vegetale care populează mediul acesta să poată supravieţui. În cazul în care echilibrul biologic dintr-un ecosistem este tulburat ca urmare a modificărilor intervenite, avem de-a face cu fenomenul denumit poluare, semnificând „ modificarea compoziţiei sau stării apelor unei surse survenită ca urmare a activităţii omului, astfel încât apele devin mai puţin adecvate tuturor sau numai unora dintre utilizările pe care le pot căpăta în stare naturală.” Cuvântul poluare vine din limba latină, desemnând o acţiune prin care omul îşi degradează propriul său mediu de viaţă . Marea majoritate a definiţiilor ce i s-au atribuit noţiunii , subliniază raportul dintre mediu şi comportamentul uman . Potrivit consiliului O.C.D.E. ( 1974 ) , poluarea este introducerea de către om , direct sau indirect , de substanţe ori de energie în mediu , care antrenează consecinţe prejudiciabile , de natură să pună în pericol sau al organismelor vii şi aduce daune bunurilor materiale. Poluantul este definit ca „o substanţă, un microorganism sau un transfer de energie care produce poluare”. Sursele de poluare ale apelor se caracterizează printr-o mare varietate şi pot produce poluare concentrată în zone bine delimitate sau poluarea unor arii întinse, dificil de delimitat. Cunoaşterea amănunţită acestei acţiuni nocive impune o ierarhizare a factorilor poluanţi şi a modalităţilor de combatere a acestora. Pentru a stăvili poluarea cursurilor de apă sunt necesare o serie de măsuri speciale, precum planificarea programului de protecţie a calităţii apelor, asamblarea şi coordonarea necesităţilor de cercetare, proiectarea şi construirea de structuri pentru protecţia calităţii apelor, completarea acestor structuri şi reevaluarea măsurilor adoptate. Poluarea apelor afectează calitatea întregii vieţi la nivel planetar, deoarece ea reprezintă sursa de viaţă pentru organismele din toate mediile existente pe planetă. Fără apă nu poate exista viaţă. Calitatea ei a început din ce in ce mai mult să se degradeze ca urmare a modificărilor de ordin fizic, chimic şi bacteriologic din ce în ce mai frecvente în cotidian. Până la începutul sec. XX , cererea de apă , calitatea acesteia şi eficienţa utilizării ei , păreau probleme de importanţă secundară . Însă, în a doua jumatate a sec. XX , populaţia globului este între 6 si 7 miliarde de locuitori , dintre care jumătate trăieşte în mediul urban . Evident , nevoile vitale de apă vor fi pe măsura acestei populaţii. Informaţiile de specialitate ne arată că dacă toată apa de pe pământ ar fi turnată în 16 pahare cu apă, 15 şi jumătate dintre ele ar conţine apa sărată a oceanelor şi mărilor. Din jumatatea de pahar rămasă,cea mai mare parte este înglobată fie în gheţurile polare, fie este prea poluată pentru a fi folosită drept apă potabilă şi astfel, ceea ce mai rămâne pentru consumul omenirii reprezintă conţinutul unei linguriţe. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei şi numai 8% in domeniul casnic.( Poluarea apei - cauze, clasificare poluanti, consecinte, protectie) 124

Leonardo da Vinci considera că \"Apei i-a fost dată puterea de a deveni seva vieţii pe pământ\" apa fiind al doilea element in ordinea urgentelor omenesti după aer, dar ea devine însă şi un produs industrial. In preajma marilor oraşe şi unităţi industriale apar instalaţii uriaşe de “tratare” a apelor naturale, prin decantare, filtrare, serilizare de mai multe feluri etc. La prima vedere devine paradoxal să se vorbescă de nevoia asigurării apei pe o planetă care dispune de atâta apă, incât s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime. Problema care se detaşează e că 97% din apa globului este sărată, iar din restul de 3%, cea mai mare parte se află în gheţari.Rezultă că populaţia lumii are la dispoziţie pentru consumul personal şi pentru activiţătile sale economice numai în jur de 1% din volumul de apă dulce, respectiv cea din râuri, fluvii, lacuri şi din unele pânze freatice.Chiar şi aşa, ar fi mai mult decât suficient, numai că apa e foarte neuniform repartizată pe întinderea globului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluată.In ansamblul poluării, ponderea apelor uzate – menajere şi industriale – este covârşitoare, de aceea apare atât de evident soluţia protejării acestei cantităţi de apă potabilă Louis Pasteur afirma că \"80% din boli sunt datorate proastei calităţi a apei\"şi ceea ce conferă această infectare a apelor sunt poluanţii. “Potrivit legii 137/1995 ( L.P.M. ), poluantul reprezintă orice substanţă solidă , lichidă, sub formă gazoasă sau de vapori sau sub formă de energie ( radiaţie electromagnetică ionizantă , termică , fonică ) care , introdusă în mediu , modifică echilibrul constituienţilor acestuia fizico-chimice şi structurale ale componentelor naturale ale mediului , reducerea diversităţii şi rezistenţei biologice a ecosistemelor naturale şi antropizate , afectarea echilibrului ecologic şi al calităţii vieţii , toate aceste fenomene sunt cauzate în principal de poluarea apei , aerului şi solului , supraexploatarea resurselor , gospodşrirea şi valorificarea lor deficitară ca şi prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului .” Multă vreme oamenii au crezut că apa, prin imensitatea şi volumul ei “digeră” tot ce putem să aruncăm în eaşi astfel, întinderile de apă au devenit o imensă ladă de gunoi. Au fost necesari 50 de ani – în cursul cărora am aruncat în mare mai multe deşeuri decât cursul celor 20 de secole precedente – pentru ca această iluzie să se spulbere. A trebuit să se producă o serie de catastrofe până să descoperim greşeala pe care am facut-o. Savanţii cunoşteau primejdia dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, nebăgate în seamă. Astăzi suntem aproape neputincioşi în faţa anumitelor fenomene de impurificare. Cauzele poluarii apei: • Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar şi deversări deliberate a unor poluanţi; • Scurgeri de la rezervoare de depozitare şi conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; • Pesticidele şi ierbicidele administrate în lucrările agricole care se deplasează prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigaţii până la pânza freatică; • Îngrăşămintele chimice şi scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; • Deşeurile şi reziduurile menajere; • Sarea presărată în timpul iernii pe sosele, care este purtată prin sol de apa de ploaie şi zăpada topită; • Depunerile de poluanţi din atmosfera, ploile acide. Efectele poluarii • Scăderea comerţului prin produsele exclusiv din peşte – micşorarea activităţii economice şi a industriei alimentare; • Perturbarea activităţilor economice din zonele litorale,scăderea numărului de turişti; 125

• Distrugerea habitatului uman şi animal, prin deteriorarea florei şi faunei; • Afectarea sănătăţii omului; • Moartea a miliarde de păsări, peşti. Cercetătorii afirmă că starea de poluare a apelor poate fi controlată şi redusă. In acest scop se utilizează două tipuri de procedee, aplicate cu mai multă sau mai puţină consecvenţă de organismele de conducere şi concepţie tehnică. Primul grup de procedee se caracterizează printr-o “manieră de conducere preventivă” şi include toate metodele care urmăresc limitarea evacuării de reziduri în ape. In al doilea grup de procedee se încadrează diferitele metode de epurare ale apelor uzate. “Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe națiuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. În Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curată (Clean Water Act - 1977) și Actul pentru Apă Potabilă Curată (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile. Actul pentru Controlul Substanțelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) și Actul pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Aceste acte și alte câteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea poluării dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme cu privire la zonele cu contaminări severe din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor în aplicarea legilor.” La nivel preprimar, multe din aceste informaţii pot fi abordate la un nivel redus datorită gradului abstract de accesibilitate şi , de aceea, m-am limitat la prezentarea factorilor poluanţi şi la metodele de combatere a poluării în scopul formării şi exersării unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului inconjurător( apa), în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de aceasta. Pentru consolidarea acestor cunoştinţe şi deprinderi, am desfăşurat proiectul educativ “Lipsa apei-inexistenţa vieţii!”, dorind ca ei să sa cunoască unele elemente ale lumii înconjuratoare( apa, solul, fiinţa umană în raport cu acestea, fenomene ale naturii ), precum şi interdependenţa dintre ele; să descopere importanţa, rolul şi transformările unor elemente vitale ale vieţii, să descopere importanţa apei prin experimente. Harta proiectului a fost realizată prin colaboarea şi implicarea copiilor , a părinţilor , a profesorilor metodişti implicaţi, a Agentiei pentru Protecţia Mediului şi are următoarele repere: Rolul şi importanţa apei; Protecţia şi ocrotirea apei; Economisirea apei; Surse de poluare; Experimente; Ca şi activităţi desfăşurate, menţionez : povestiri “Povestea unei picături de apă” de M. Ghivirigă, Prietenii apei-prietenii mei-povestire creată; convorbire-Povestea unei ape poluate. Mi-au fost de ajutor în aceste activităţi “Jelly Jam – prietenul nostru şi al naturii”, “Floppy şi apa”. La cunoaşterea mediului, am abordat “Apa şi transformările ei”-observare, “Circuitul apei în natură”, “Apa noastră cea albastră”-prezentări PPT, iar la educaţie pentru societate am desfăşurat, triind cu greu din larga gamă oferită de preşcolari şi părinţi, ceilalţi factori implicaţi, activităţi ca: “Nu putem ignora!!!”efectele poluării apelor, “Cum putem proteja apa?”, “Ce ne povestesc adulţii?”, “Efectele poluării asupra sănătăţii”. Ca şi produse ale proiectului, 126

menţionez pliante pe care le-am diseminat în cadrul altor grupe de preşcolari, postere, expoziţii cu desene. Ne-am imaginat proiectul ca pe un film despre prezentul si viitorul nostru, în care noi, actorii, putem să jucăm rolul omului bun si să sperăm că efectele lui vor avea un impact pozitiv, un semnal de alarmă, astfel ca toţi ceilalţi, copiii şi adulţii, să înţelegem că apa trebuie respectată, un respect care i se cuvine pentru că reprezintă viata şi să mai sperăm că afirmaţia lui Henri Coandă e adevărată: \"Secretul longevităţii e apa pe care o consumăm\". BIBLIOGRAFIE: • Institutul de geografie-“Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător;, EDP, Bucureşti, 1981pag.80-95; • Encarta Encyclopedia 2002 © Microsoft Corporation • Judi Friedman -“Jelly Jam – prietenul nostru si al naturii”, Ed. Dacia Educational- Cluj – Napoca; • Mandravel Cristina, Guţui-Văluţă, Melania-“Pământenii-duşmanii Terrei?”, ed Albatros,Bucureşti, 1997, pag: 52-76; BIBLIOTECA VIRTUALĂ: • http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare#Combaterea_polu.C4.83rii • http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/poluarea-apelor-distrugerea-celei-mai- necesare-matrii-de-pe-pamant/ • http://facultate.regielive.ro/referate/ecologie/protectia-apelor-197509.html • http://www.echttp://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/alarma-romania-ramane-fara- apa-70000-de-hectare-de-apa-au-disparut-in-ultimii-ani-vezi-ce-judete-se-transforma- in-deserturi.htmlontext.ro/dosar 127