Lumea post-pandemie între război și pace - Dezbateri, Vol 1

COLECȚIA „ISTORIA RECENTĂ ȘI ANTICIPAREA VIITORULUI” LUMEA POST-PANDEMIE ÎNTRE RĂZBOI ȘI PACE Dezbateri

Coordonatori: Emil Constantinescu, Oana-Elena Brânda Editori: Laura Ganea, Maxim Onofrei Ilustrații: Daniel Iosif Fotografii: Alice Boboc-Enache, Ioan Scutelnicu DTP/Tehnoredactare: Media-Tech Copertă: Loredana Doboș Traducător: Maxim Onofrei Index: Ștefan Horia Marincea Tabelele și graficele incluse sunt proprietatea autorilor. Responsabilitatea conținutului eseurilor și contribuțiilor revine autorilor. © 2022, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului © 2022, Emil Constantinescu, Oana-Elena Brânda Toate drepturile rezervate. Reproducerea prin orice mijloace este interzisă, cu excepția situațiilor prevăzute de Legea nr. 8/1996, Legea drepturilor de autor, referitoare la studiul individual și cercetarea științifică, modificată prin Legea nr. 15/2019 și Legea nr. 8/2020. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale Române

Contributori CONTRIBUTORI • Sandra Adalgiza Alexiu • Bertie Ahern • Selima Ahmad • • Adrian Albu Saleem Ali • Mehriban Aliyeva • Abdulaziz Altwaijri • • Roberta Anastase • Miguel Angel Moratinos • István János Antal • • Oriana Arapi • Antônio de Araújo Freitas Junior • • Rosalia Arteaga Serrano • Avag Avanesyan • Shaukat Aziz • • George Banu • Raja Jhinaoui Ben Ali Shoshana Bekerman • • Naim Belgin • Sergio Bitar • Andy Bleaden • Kjell Magne Bondevik • • Ana Bontea • László Borbély • Cristian Boru • Mariana Bozesan • • Oana-Elena Brânda • Gordon Brown • Stefan Brunnhuber • • Necdet Budak • Carmen Bușneag • Anthony Carmona • • Radu Carp • Saulo José Casali Bahia • Marinko Čavara • • Sergiu Celac • Hikmet Cetin • Traian Chebeleu • David Chikvaidze • • Michael B. Christides • Alexandru-Vladimir Ciurea • • Lazăr Comănescu • Emil Constantinescu • Herman De Croo • • Gabriela Cuevas Barron • Adrian Curaj • Ramu Damodaran • • Anca Danciu • Emil Dinga • Frank Dixon • Alexandru Dobre • • Stefano Dominioni • Mark Donfried • Maria Dorobanțu • • Rui Duarte de Barros • Sergio Duarte • Slavica Đukić Dejanović • • Dumitru Constantin Dulcan • Mircea Dumitru • Momir Đurovič • • Fadwa El-Guindi • Brian Ellison • Wargha Enayati • • Juri Engelbrecht • Werner Fasslabend • Mircea Fechet • • María Fernanda Espinosa • Rodolfo Fiorini • Laura Ganea • • Ameenah Firdaus Gurib-Fakim • Alexandru Florea • Robert Frank • • Mariya Gabriel • Gilberto Gallopin • Maumoon Abdul Gayoom • • John Gee • Tedros Adhanom Ghebreysus • Mihai Gîrțu • • Jerome Glenn • Heron Gordilho • Line Gordon • Jonathan Granoff • • Dan Grigorescu • Abdullah Gül • Nick Guldemond • • Heitor Gurgulino de Souza • Angel Gurria • Antonio Guterres • • Asaf Hajiyev • Ahmed Harrati • David Harries • • Karine Harutyunyan • Elena Helerea • Peter Hicks • • John Holmberg • Manfred Horvat • Daniel Iosif • Ilya Iliyn • • Mladen Ivanić • Gjorge Ivanov • Garry Jacobs • Lale Javanshir • • Viorel Jinga • Ivo Josipović • Andra Jugănaru • Livleen Kahlon • • Kerry Kennedy • Antoine Kesiambe Mindua • Askhat Kessikbayev • 3

Lumea post-pandemie între război și pace • Mohamed Ketata • Donato Kiniger-Passigili • Václav Klaus • • Phoebe Koundouri • Ismail Köyuncu • Zlatko Lagumdžija • • Yves Leterme • Lennart Levi • Chantal Line Carpentier • • Antonio Loprieno • Pavlina Lozanova • Florin Luca • Petru Lucinschi • • Igor Lukšić • Alessia Maglicane • Emil Majidov • Eden Mamut • • Samantha Manausa • Manolis Manoledakis • Andrei Marga • • Michael Marien • Karin Markides • Benjamin Marticorena Castillo • • Tatiana Maxim • Federico Mayor • Mircea Mărzan • • David E. Méndez • Stjepan Mesić • Florin Mihălțan • • Pericles Mitkas • Amre Moussa • Rovshan Muradov • • Winston Nagan • Jhala Nath Khanal • Radu Nedici • Josh Newman • • Bujar Nishani • Luminița Odobescu • Maxim Onofrei • • Luiz Oosterbeek • Djoomart Otorbaev • Ash Pachauri • Ana Palacio • • Nikolaos Papaioannou • Ketan Patel • Mohan Pieris • • Giuseppe Pietro • Magdalena Platis • Cătălin-Ștefan Popa • Luiza Popa • Nicoleta-Monica Popa-Fotea • Irinel Popescu • • Eugen Florian Popescu • Maxim Popov • Marian Preda • • Remus Pricopie • Ana-Maria Răducan • Monica Răileanu-Szeles • • Iulia Raluca Matei • Gabriela Ramos • Magda Resiga • • Thomas Reuter • Olexii Riabchyn • Júlio Rocha • • Joanilio Rodolpho Texixeira • Susan Rubio • Mihaela Rușitoru • • Rustam B. Rustamov • Neantro Saavedra-Rivano • Jeffrey Sachs • • Emin Sadik Aydin • Teuta Sahatqija • Baris Salihoglu • • Danielle Sandi Pinherio • Luciano Saso • Sergio Scapagnini • • Germano Schwarz • Steven Sclan • Ismail Serageldin • • Ahmed Shaheen • Muhammad Shahid Amin Khan • • Khishigsuren Sharav • George Sharvashidze • Sibel Siber • • Sergii Sidorenko • Luiza Spiru • Carol Stanciu • Natalia Stapran • • Cătălin-Ștefan Popa • Petăr Stoyanov • Mihai Stuparu • • Akkan Suver • Boris Tadić • Hassan Bin Talal • Hong Tao-Tze • • Renata Tatomir • Constantin Teleagă • Tatiana Teplova • • Shashi Tharoor • Nicolaos Theodossiou • Cătălin Țîrlea • • Teburoro Tito • Eka Tkeshelashvili • Norma Torres • Anca Trifan • • Natia Tsikaradze • Ruxandra Ulmeanu • Vilayat Valiyev • • Tatiana Valovaya • Marcel Van De Voorde • Christine Van Ruymbeke • • Willeke Van Staalduinen • Marianna Vardinoyannis • • Nicoleta Vârtejaru • Ursula Vavrik • Jeanette Vega Morales • • Vaira Vīķe-Freiberga • Angelica Vișan • Marco Vitiello • • Chryssi Vitsilaki • Ernst von Weizsacker • Vesna Vučinić • • Filip Vujanović • Wang Wen • Talat Xhaferi • Lin Yi • • Syed Yousuf Raza Gilani • Fokion Zaimis • • Mykhailo Zgurovsky • Alberto Zucconi • 4

Cuprins Cuprins ÎNTRE INCERTITUDINE ȘI AMENINȚARE. LUMEA POST-COVID ÎN FAȚA RĂZBOIULUI – Emil Constantinescu.....15 CAPITOLUL I. DEZBATERI ACADEMICE ȘI POLITICE ÎN CONFERINȚELE INTERNAȚIONALE ORGANIZATE ONLINE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR PANDEMIEI ȘI ELABORAREA UNOR STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ PE PLAN MONDIAL.........................21 ANIVERSĂRI ÎN TIMPUL PANDEMIEI: ONU - 75, Manifestul Russell-Einstein - 65, WAAS - 60.........................................................21 CONFERINȚA „LEADERSHIP GLOBAL ÎN SECOLUL XXI”, GENEVA 2020........................................................................................21 Reuniunea Comitetului Director al Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS), Napa, California 30 aprilie 2020.................................21 Sesiunea de deschidere a conferinței internaționale „Leadership-ul global în secolul XXI. Strategii pentru un leadership global transformator”, Geneva, 15 iunie 2020...................................................27 Panelul „Rolul mediului academic în elaborarea unei viziuni și strategii pentru guvernanță globală în secolul XXI”, București, 17 iunie 2020...........................................................................................31 Panelul „Rolul mediului academic în dezvoltarea durabilă a regiunilor”, București, 16 iunie 2020..........................................................................34 CONFERINȚA ONU LA 75 DE ANI..........................................................39 Conferința internațională „Conturându-ne viitorul împreună”, Atena-Baku, 23-25 iunie 2020.................................................................39 MANIFESTUL RUSSEL-EINSTEIN – 65 DE ANI...................................48 Conferința internațională „Relevanța Manifestului Russell-Einstein”, Napa, California-Baku, 13 iulie 2020.....................................................48 CONFERINȚA WAAS@60 – UN MOMENT PLANETAR.......................54 Panelul „Pandemia ca o criză sistemică”, organizat în cadrul conferinței internaționale „Un moment planetar: Academia Mondială de Artă și Știință la cea de-a 60-a aniversare”, Berlin, 17 februarie 2021..............54 5

Lumea post-pandemie între război și pace ABORDĂRI GLOBALE ALE LUMII POST-PANDEMIE...................63 Forumul internațional „Transformări sociale globale și limitele creșterii în secolul XXI”, Moscova, 15 iunie 2021...............................................63 Conferința internațională „Rolul multilateralismului în fundamentarea societății secolului XXI”, Mumbai, 22-24 ianuarie 2021.......................68 Conferința internațională „Lecțiile Pandemiei”, București, 17 decembrie 2020.........................................................................................................72 Conferința internațională „Perspective post-pandemie”, Brasilia, 12-14 mai 2021........................................................................................78 Forumul Economic Eurasiatic – „Noua lume după coronavirus”, Istanbul, 7-9 iulie 2021...........................................................................84 Congresul internațional „Stres, longevitate, De-Aging”, București, 1-3 octombrie 2020.................................................................................94 Congresul internațional „Stres și longevitate în era post-COVID-19”, București, 14-16 octombrie 2021..........................................................103 Forumul Global „Lumea după COVID-19”, Baku, 4-6 noiembrie 2021...113 ZONA MĂRII NEGRE – O ABORDARE REGIONALĂ A DEZVOLTĂRII DURABILE POST-PANDEMIE...........................129 Conferința la nivel înalt a statelor membre ale Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră „Intensificarea cooperării regionale pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, București, 10 noiembrie 2020..............................................129 Conferința internațională „Coeziune socială în regiunea Mării Negre”, Constanța-Salonic-Ankara,15-16 septembrie 2020..............................140 Conferința internațională „Decizii bazate pe dovezi științifice pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”, București, 24 martie 2021.......................................................................................149 Conferința internațională „Cum va arăta lumea după pandemie?”, organizată de Rețeaua Universităților de la Marea Neagră și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, București-Constanța-New York, 14 mai 2020.......................................154 Conferința internațională „Rolul mediului academic în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în timpul pandemiei”, Baku-București, 3 iunie 2020................................................................159 Congresul internațional „Rolul universităților în rezolvarea provocărilor complexe”, Erevan, 13-15 octombrie 2021...........................................165 6

Cuprins O VIZIUNE UMANISTĂ ÎN PANDEMIE ȘI POST-PANDEMIE......171 Summitul Mondial 2021 „Despre crizele anului 2020 și drepturile omului”, Islamabad, 24 februarie 2021................................................171 Forumul științific internațional „COVID-19 și securitatea umană”, Moscova, 22 decembrie 2020................................................................176 Conferința internațională „Gestiunea profesională pedagogică și medicală în timpul pandemiei de COVID-19”, București, 27 noiembrie 2020.................................................................................180 Conferința „Ziua Internațională a Conștiinței”, Los Angeles, 5 aprilie 2021.......................................................................................................185 Conferința Ziua Internațională a Pământului, Los Angeles, 22 aprilie 2021.......................................................................................................195 VALORIFICAREA MOȘTENIRII CULTURALE...............................199 Conferința internațională „Un filozof din secolul XII și lumea din secolul XXI”, Baku, 9 martie 2021.......................................................199 Conferința internațională „Cu filozoful și poetul Nizami despre etică și alte întrebări importante”, Baku, 2 septembrie 2021....................................204 Școala anuală de studii bizantine și post-bizantine în pandemie.........210 „Cultura și spiritualitatea bizantină și post-bizantină în Moldova, Valahia și Balcani”, ediția a III-a, București, 10-17 septembrie 2020...............210 „Rețele de cunoaștere și transmiterea înțelepciunii în epoca bizantină și post-bizantină, ediția a IV-a, București, 15-21 septembrie 2021...........220 Școala anuală interdisciplinară de egiptologie, greacă veche și orientalistică în pandemie...................................................................228 Ediția I-a, „Viață și moarte în antichitate”, București, 21-24 septembrie 2020 ......................................................................................................229 Ediția a-II-a, „Cosmogonia sau mituri despre creația lumii în literaturile clasice și orientale”, București, 1-7 septembrie 2021............................234 Secțiunea de greacă – alumnii primei ediții a Școlii anuale interdisciplinare de greacă veche, egiptologie și limbi orientale..........238 Colocviul internațional „Globalizarea ideilor revoluționare inspirate de Napoleon: Anii 1820 din Balcani până în Cordillera”, Paris, 14-15 octombrie 2021...........................................................................242 Diplomația culturală în pandemie..............................................................250 7

Lumea post-pandemie între război și pace TINERII DESPRE LUMEA VIITORULUI..........................................259 Conferința internațională „Despre tineret și climă în context pandemic”, New Delhi, 4 decembrie 2020...............................................................259 Conferința „Configurarea viitorului prin intermediul Agendei 2030”, București, 26-30 iulie 2021...................................................................263 Conferința internațională a înalților magistrați ai lumii: „Guvernanță globală pentru o ordine mondială durabilă”, Școala Montessori, Lucknow, India, 19-22 noiembrie 2021.................................................266 Conferința internațională „Viitorul educației”, San Francisco - Pondicherry - București, 6-8 decembrie 2021......................................271 Summit-ul Mondial al Tineretului pentru Pace. „Tineretul, astăzi și mâine”, Islamabad,12 august 2021.......................................................280 CAPITOLUL II. INIȚIATIVE INTERNAȚIONALE PENTRU CONTRACARAREA EFECTELOR PANDEMIEI ȘI CONSTRUCȚIA LUMII POST-PANDEMIE..................................299 Scrisori deschise și apeluri internaționale..................................................302 Scrisori deschise inițiate de fostul premier britanic Gordon Brown..........303 Apeluri și scrisori deschise inițiate de Centrul Internațional „Nizami Ganjavi”.................................................................................................317 Declarația de la Jena. Dimensiunile culturale și regionale ale sustenabilității globale...........................................................................324 CAPITOLUL III. DEZBATERI ACADEMICE ȘI POLITICE ÎN CONFERINȚELE INTERNAȚIONALE ORGANIZATE PENTRU SOLIDARIZAREA CU UCRAINA ÎN CRIZA UMANITARĂ ȘI MORALĂ PROVOCATĂ DE INVAZIA FEDERAȚIEI RUSE ..........................................................................331 RUSIA, O PUTERE REVIZIONISTĂ, CU AGENDĂ DE SECOL XIX ȘI TACTICI DE SECOL XXI ...........................................................332 AGRESIUNE NEJUSTIFICATĂ A FEDERAȚIEI RUSE ÎMPOTRIVA UCRAINEI ..........................................................................................332 Conferința internațională „Reconstruirea ordinii și securității în Europa”, Baku, 25 februarie 2022 ......................................................................332 8

Cuprins APEL ADRESAT COMUNITĂȚII INTERNAȚIONALE PENTRU INTEGRAREA STUDENȚILOR, PROFESORILOR ȘI CERCETĂTORILOR REFUGIAȚI DIN UCRAINA ..........................340 Conferința internațională „Solidaritatea mediului academic în criza umanitară și morală provocată de războiul din Ucraina”, București, 23 martie 2022 ......................................................................................340 PREMIUL VÁCLAV HAVEL PENTRU DISIDENȚĂ CREATIVĂ DECERNAT UNUI OPOZANT AL REGIMULUI PUTIN Oslo Freedom Forum, 23-25 mai 2022 ................................................350 GESTIONAREA CRIZELOR MULTIPLE PROVOCATE DE RĂZBOI ...............................................................................................356 Forumul Economic Eurasiatic, Istanbul, 7-9 iunie 2022 ...........................356 REGÂNDIREA ARHITECTURII GLOBALE DE SECURITATE ..........361 Forumul „Provocări la adresa ordinii mondiale globale”, Baku, 16-19 iunie 2022 ...................................................................................361 INDEXUL GLOBAL DE PACE ................................................................373 Summit-ul Mondial al Tineretului pentru Pace. „Crearea unei lumi pentru toate vârstele”, Islamabad, 11-12 august 2022 ..........................373 CAPITOLUL IV. INIȚIATIVE INTERNAȚIONALE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ȘI RECONSTRUCȚIA POST-CONFLICT .....................................379 Apel la solidaritate lansat de Academia Mondială de Artă și Știință .........381 Apel lansat de Centrul Internațional „Nizami Ganjavi” pentru punerea în aplicare a Rezoluției ESS-11/1 a Adunării Generale a ONU ............384 Apel pentru constituirea unui tribunal special pentru sancționarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei lansat de fostul premier britanic Gordon Brown .........................................................................391 ANEXE......................................................................................................399 INDEX ......................................................................................................425 9

Localizarea distribuției pe plan european a personalităților care au interacționat la conferin- țele la care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a participat în parteneriat cu Academia Mondială de Artă și Știință, Biroul ONU de la Geneva, Centrul Internațional „Nizami Ganjavi”, Clubul de la Roma, Rețeua Universităților de la Marea Neagră, Organizația Mondială a Sănătății, Comisia pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, UNESCO, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană.

Localizarea distribuției pe plan mondial a personalităților care au interacționat la conferințele la care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului a participat în parteneriat cu Academia Mondială de Artă și Știință, Biroul ONU de la Geneva, World University Consortium, Centrul Internațional „Nizami Ganjavi”, Fundația Marmara pentru Cercetări Strategice și Sociale, Clubul de la Roma, Organizația Mondială a Sănătății, UNESCO, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană, Federația Mondială pentru Pace și Iubire (FOWPAL), Conferința Organizațiilor Nonguvernamentale

în Relație Consultativă cu Organizația Națiunilor Unite (CoNGO), Asociația Mondială a Organiza- țiilor Nonguvernamentale (WANGO), Grupul Parlamentarilor pentru Neproliferare și Dezarmare Nucleară Globală, Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală, Parteneriatul Inter-Academic pentru Știință, Sănătate și Politici Publice, Institutul pentru Securitate Globală, Young UN Talks, Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Durabilă a Sistemelor Energetice, a Apelor și Mediului Înconjurător (SDEWES), Coaliția Interparlamentară pentru Etică Globală, Centrul Internațional pentru Comerț, Rețeaua Universităților de la Marea Neagră.

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, centrul de excelență al Academiei Mondiale de Artă și Știință, face parte dintr-o rețea de rețele, din care amintim: Organizația Mondială a Sănătății, UNESCO, UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), Parteneriatul Inter-academic pentru Știință, Sănătate și Politici Publice (iap), Centrul Internațional „Nizami Ganjavi”, Conferința Organizațiilor Nonguvernamentale în Relație Consultativă cu Organizația Națiunilor Unite (CoNGO), Asociația Mondială a Organizațiilor Nonguvernamentale (WANGO), Clubul de la Roma, Fundația pentru o Cultură a Păcii, Grupul Parlamentarilor pentru Neproliferare și Dezarmare Nucleară Globală, Millennium Project, Greater Pacific Capital, World University Consortium, Future Capital Initiative, GlobalMindED, AQAL Integral Investing, EthicalMarkets, Transcendent Media Capital, Young UN Talks, ART for the World, Global Education Futures, Consiliul Organizației Națiunilor Unite pentru Securitate Umană, Institutul pentru Securitate Globală, Institutul pen- tru o Abordare centrată pe Persoană, Centrul Internațional pentru Comerț.

Emil Constantinescu ÎNTRE INCERTITUDINE ȘI AMENINȚARE. LUMEA POST-COVID ÎN FAȚA RĂZBOIULUI Emil Constantinescu Pandemiile și războaiele, o constantă în evoluția istorică, ne-au învă- țat că trebuie să avem grijă de noi, să valorizăm pacea și știința, să căutăm constant soluții pentru liniște și armonie. Însă, în secolul XXI, când valorile cunoașterii au ajuns la nivele impresionante, când tehnologia a îmbunătățit fiecare domeniu de activitate, când sistemele medicale sunt extrem de perfor- mante, iar războaiele se duc cibernetic, cu victime virtuale, a izbucnit pande- mia de COVID-19, care a produs aproximativ 6,5 milioane de decese, și răz- boiul din Ucraina, cu tancuri, mitraliere și soldați care provoacă victime reale. Cum a fost posibil așa ceva? Și ce putem învăța din ele? Cele două volume pe care Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului le publică sub titlul „Lumea post-pandemie între război și pace” sunt o mărturie a modului în care cuvântul scris și vorbit, care este instrumentul nostru de lucru, ne-a ajutat să construim o solidaritate intelectuală în pofida unei izolări impuse, să depășim amenințarea bolii, frica de moarte și să imaginăm o lume viitoare mai bună și mai dreaptă. Punctul de plecare în această călătorie a fost suprapunerea fortuită a celebrării a trei evenimente: fondarea Organizației Națiunilor Unite (75 de ani), lansarea Manifestului Russel-Einstein (65 de ani), aniversarea consti- tuirii Academiei Mondiale de Artă și Știință (60 de ani), cu declanșarea pan- demiei COVID-19. Cele trei evenimente programate pentru a fi aniversate în 2020 aveau ceva în comun: inițiativa unor lideri politici vizionari și a unor savanți de renume mondial de a construi un cadru de dezbateri și decizii care să împiedice repetarea unui cataclism de tipul celui de-Al Doilea Război Mondial, care afectase toate continentele și se soldase cu imense pierderi de vieți omenești și distrugeri ale patrimoniului material și imaterial universal. 15

Între incertitudine și amenințare. Lumea post-COVID în fața războiului În noiembrie 2019, prezentam la Belgrad, în Adunarea Generală a Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS), un raport de activitate a Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), care funcționează ca Centru de Excelență al WAAS. Cu această ocazie, plecând de la responsabilitatea mediului academic în elaborarea unei viziuni a dezvoltării durabile și a unei culturi a Păcii, pentru prima jumătate a secolului XXI, comitetul de conducere al WAAS (Board of Trustees) a apro- bat organizarea, în 2020, a unei Conferințe la Geneva, în colaborare cu Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru drepturile omului. În 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat oficial pandemia COVID-19 și s-au introdus reguli noi privind desfășurarea adunărilor publice. Conferința internațională programată la Geneva a fost anulată în prezență fizică, dar pre- ședintele WAAS, Garry Jacobs, a reușit să mențină aniversarea celor trei eve- nimente care, în noile condiții, căpătau o și mai mare încărcătură simbolică în format online. Cartea de față a luat naștere dintr-o idee. În aprilie 2020, România experimenta a doua lună de stare de urgență, iar activitatea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului se desfășura fractu- rat, o parte din angajați lucra de acasă, în timp ce alți câțiva asigurau servi- ciile administrative prin rotație. Climatul nu era unul favorabil: numărul de cazuri creștea, la nivelul politic plana incertitudinea față de viitorul apropiat, iar teama de boală era omniprezentă. De la o idee de activitate care să asigure supraviețuirea Institutului în perioadele dificile ale stării de urgență, am ajuns la un proiect de amploare, în care ni s-au alăturat ca parteneri instituții și orga- nizații precum Academia Mondială de Artă și Știință, Centrul Internațional „Nizami Ganjavi”, Institutul de Diplomație Culturală din Berlin, Fundația Marmara pentru Cercetari Strategice și Sociale și Rețeaua Universităților de la Marea Neagră. Sprijinul și munca intensă a acestora au contribuit la succesul evenimentelor noastre și le mulțumim pe această cale. Scriu această introducere într-o cameră ticsită de cărți pe care le-am citit cândva. O parte dintre ele au schimbat lumea, aproape toate m-au schim- bat pe mine. Dacă le aleg pe cele dedicate în mod expres viitorului, prima care îmi vine în minte e cartea lui Alvin Toffler „Șocul viitorului”, publicată în America în 1970 și în România în 1973 . Conflictul dintre o tehnologie avansată, în creștere năvalnică, și o societate întârziată, pe care îl descrie ca un „cancer al istoriei” implică o perioadă pe care o numește „tranziență”, în care „demolarea planificată”, adaptarea la „o succesiune uluitoare de culturi noi, temporare”, care ne poate aduce „aproape de limitele maxime ale regis- trului nostru de adaptabilitate”, au nevoie de „controlul social”. În capitolul „Înfruntând ziua de mâine”, Toffler prezintă „Strategii pentru supraviețuire” prin care putem „să umanizăm un viitor îndepărtat”. Condiția: „Diagnosticul trebuie să preceadă remediul”. A culege opiniile unor gânditori și a alege cuvintele potrivite este o întreprindere dificilă, care implică responsabilități și riscuri, și exacerbarea polemicilor în pandemie a arătat cum, în momentele de criză, cuvintele pot uni sau destrăma legăturile dintre oameni. Doi scriitori care și-au pus amprenta 16

Emil Constantinescu asupra evoluției morale a societății din țările lor, Maurice Druon și Václav Havel, pe care am avut șansa să-i întâlnesc, mi-au oferit momente prețioase din timpul lor pentru discuții personale. Păstrez cu emoție cărțile pe care mi le-au dăruit, în care abordează valoarea CUVÂNTULUI. În televiziune și pe rețelele de socializare este populară expresia: „O imagine face mai mult decât 1000 de cuvinte”. Așa și este, dar numai în ceea ce privește emoțiile. Drumul de la sentiment la rațiune este pavat de cuvinte și numai cuvintele potrivite pot configura un plan de acțiune atunci când ieșim de sub imperiul unor emoții trecătoare. La fel de periculoasă este și tendința de a comunica cât mai repede și mai simplu, care face ravagii în gândire. Pentru a obține succesul într-un război se face apel la arme. Pentru a obține succesul într-o dezbatere se face apel la cuvinte. Și pe unele, și pe celelalte trebuie să știi să le folosești. Buna întrebuințare e legată de înțelege- rea modului de funcționare, în cazul dezbaterii, a CUVÂNTULUI. Voltaire punea o condiție pentru a accepta dialogul: „Dacă vreți să discutați cu mine definiți-vă termenii”. Emoțiile legate de cuvintele care reprezintă valori ale conștiinței - libertate, adevăr, dreptate -, pot deveni, în anumite momente ale istoriei, cre- dințe pentru care merită să lupți și chiar să mori. Am trăit astfel de momente în 1989, când tinerii din Timișoara și București au scandat în fața tancurilor și armelor automate: „Libertate te iubim, pentru tine noi murim!”. O parte din ei au și murit, împușcați de armata dictatorului. După căderea dictaturii am înțeles că schimbarea este produsă de „cei puțini”, animați de această credință, dar ea nu durează pentru că „mulți” din cei care beneficiază de sacrificiul celor puțini nu pot respecta ceea ce nu înțeleg și, mai ales, ceea ce nu simt. Viața grupurilor umane depinde de locul și de timpul în care trăiesc. Dacă geografia este legată de spațiu, istoria este legată de timp și ea devine tragică atunci când același spațiu este disputat în baza unor memorii isto- rice antagonice. Împăcarea spațiului cu timpul este cheia transformării unor conflicte deschise sau înghețate în coexistență pașnică. Aceasta este diferența între pacea văzută ca un armistițiu între războaie și o cultură a păcii care pleacă de la protejarea a ceea ce avem mai prețios, viața, prin înțelegerea celuilalt. În finalul studiului său „Adevăr și existență”, scris în 1948, la începutul Războiului Rece, și editat postum, în 1989, când lumea se schimba radical, filozoful existențialist Jean-Paul Sartre scria: „Neavând pretenția de a trăi cu nepoții mei, le interzic să mă judece după baremele lor. Dându-le acțiunea mea ca propunere, ca ei să facă ce vor cu ea, eu scap de riscul ca ei să facă din ea altceva decât voiam eu” . Încrederea este greu de realizat într-o epocă în care îndoiala și critica permanentă față de instituții și elite anihilează dialogul, astfel că multe decizii sunt consecința slăbiciunii și lașității în fața unui lobby zgomotos care mobilizează opinia publică prin intermediul unor mass-media părtinitoare. Majoritatea autorilor pe care-i veți regăsi în paginile acestor volume au abordat în mod justificat pandemia COVID-19 ca o triplă criză: sanitară, politică și economică, care a afectat lumea globalizată la începutul secolului XXI. După părerea mea este vorba și de o a patra criză: criza morală care va 17

Între incertitudine și amenințare. Lumea post-COVID în fața războiului dura cel mai mult în timp și va fi cel mai greu de depășit. În spațiul public a prins contur, sub formula atrăgătoare a progresismului, ideea adaptării rapide la progresul tehnologic și informatic, însoțită de o renunțare la valori tradi- ționale și chiar o rescriere a istoriei. În biblioteca mea am cartea lui Voltaire „Eseu asupra moralei și spiritului națiunilor și asupra principalelor forțe ale istoriei”, publicată la Paris, în 1785. Mă întreb cum va fi rescrisă și, mai ales, cum va fi citită istoria primelor decenii ale secolului XXI peste două secole. Ideea curățirii valorice a terenului în vederea unei noi instaurări valo- rice nu este nouă. Este o recrudescență a curentelor ideologice apărute cu un secol în urmă, la sfârșitul Primului Război Mondial, soldat cu o criză globală, economică și politică, atât de mare încât criza sanitară cauzată de pandemia gripei spaniole, soldată cu enorme pierderi de vieți omenești a trecut aproape neobservată. În ultimele trei decenii, spațiul democrațiilor s-a lărgit permanent, dar amenințările militare, economice și sociale nu au fost eliminate și pre- zentul arată o fragilizare a democrației, chiar în zone considerate simbol, ca Statele Unite și Europa Occidentală, care s-au construit istoric pe bazele filo- zofice, religioase și juridice ale Antichității și Renașterii. Cred că un recurs la fundamentul cultural și civilizațional al democrației, îmbogățită substan- țial în perioada modernă cu drepturile omului, este acum util mai ales pentru recâștigarea sensului noțiunilor esențiale, care de multe ori sunt vehiculate golite de conținut sau înlocuite cu termeni noi, lipsiți de sens. Dacă facem exercițiul de a enumera pașii unei construcții raționale pentru rezolvarea unei crize și punem la locul lor cuvintele din greaca veche, vedem lesne cum filo- zofii Greciei antice au definit termenii ieșirii dintr-o situație văzută fără ieșire (aporie) prin explorarea a diverse căi (diaporia), investigarea opiniilor înain- tașilor (eudoxa), elaborarea unei soluții (euporia) prin validarea unor opinii ale înaintașilor, formularea unei noi ipoteze (hypothesis) sau admiterea unei contradicții rezonabile (eulogon) pentru a ajunge la dezlegarea (lysis), din metafora lui Aristotel a „omului legat” de ignoranță. Punerea problemei și înaintarea de la punerea problemei la soluție, care reprezintă miezul metodei filozofice de la începuturile ei, este însă o întreprindere dificilă care cere efort, stăruință și abnegație, calități care, din păcate, sunt tot mai greu de găsit în hedonismul contemporan. Nu degeaba istoricul și jurnalistul american Robert Kaplan scria că, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, când generalul Marshall a primit sarcina să elaboreze pentru guvernul american planul care îi poartă numele și care acum ar fi pur- tat, probabil, numele de „reconstrucție și reziliență”, spunea că, poate, filozofii greci ar fi avut soluții mai bune decât consilierii săi. Alexis Tocqueville, în monumentala sa lucrare „Despre democrație în America”, pe care a publicat-o în prima jumătate a secolului XIX, după o experiență la fața locului, descrie avantajele sistemului democratic american în comparație cu cel european din timpul său, dar, în același timp, avertizează asupra riscului construcțiilor de tip federal - „apariția unei puteri uriașe și tute- lare”, a unei „instanțe supranaționale” - care riscă să scape controlului guver- nelor naționale și responsabilității în fața popoarelor, o putere necontrolată de 18

Emil Constantinescu cetățeni, care poate deveni orice, de la o putere coruptă până la o tiranie. Este oare ceea ce încearcă Putin să facă acum în Ucraina? Mă întreb de ce evităm dezbaterea unor consecințe ale progresului rapid al științei și tehnologiei în domeniul medicinei, inteligenței artificiale, informaticii, comunicațiilor, exploatării resurselor, care pot afecta integritatea persoanei și viața comunităților. Amânarea discutării acestora relevă incapaci- tatea de a opta și decide în probleme vitale ale umanității, dublată de o nepu- tință de a impune o judecată morală în fața grupurilor de interese financiare și militare. „Lumea post-pandemie între război și pace” este o carte a lecțiilor predate de istorie, pe care noi am încercat să ni le însușim. Istoria are felul său de a ne aduce aminte că, indiferent de cum credem noi că am scăpat de un obstacol, următorul își așteaptă rândul la a fi trecut. Începută într-o criză și finalizată în decursul altei crize, cartea de față este cu și despre oameni. Înainte de a fi profesori, medici, economiști, șefi de stat sau membri ai corpului diplomatic, suntem toți oameni. Și, în ciuda diferențelor care ne fac unici, reacționăm toți la fel în fața unei crize: teamă, spaimă, incertitudine, neîncredere, negare. Apoi, cu speranță și umanitate. Cartea de față nu este doar „încă o carte despre pandemie”. Veți găsi în contribuțiile autorilor (sub forma opiniilor exprimate în cadrul diverselor con- ferințe sau în eseurile semnate în nume propriu) viziuni diferite despre mersul pandemiei, dar care converg în aceeași direcție: nevoia de reconstrucție și reziliență, nu doar la nivel instituțional, ci și uman. Spre deosebire de multe alte volume care s-au concentrat pe o singură tematică, această carte prezintă o plajă largă de domenii de activitate, susținute de contributori cu expertiză în domenii diferite. Am marcat data redactării lor pentru că ele prezintă starea de lucruri în momente diferite caracteristice valului întâi, relaxării măsurilor, valurilor succesive, etapei vaccinării, și apoi izbucnirii și evoluției războiului. Viziunea analitică este astfel comprehensivă, din punctul de vedere al infor- mațiilor, dar și cronologic. Nu ne-am propus să realizăm un studiu al cauzelor și nici al tratamen- tului pandemiei. În Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului își desfășoară activitatea doctori în științe umaniste, nu medici virusologi, infecționiști sau pneumologi. Nu ne-am propus să realizăm un stu- diu empiric despre pandemii și efectele lor asupra istoriei. Nici să arătăm cu degetul la ceea ce a funcționat greșit în societate și a favorizat răspândirea pandemiei. Analiza medicală este în seama specialiștilor, iar noi ne concen- trăm pe efectele asupra diverselor domenii de activitate. Nu dorim să tratăm aceste efecte, nu avem nici timpul și nici instrumentele necesare. Pandemia a fost un test la adresa valorilor și sistemelor în care ne duceam existența fizică și profesională. Virusul a demonstrat fragilitatea existenței noastre, atât ca indivizi, cât și ca societate. Lumea este iremediabil schimbată și trebuie să învățăm să trăim așa. Forța de adaptare vine din interiorul nostru, ca indi- vizi. Trebuie să învățăm să reducem dependențele globale și să ne concentrăm eforturile pe ceea ce putem face imediat. Trebuie să planificăm viitorul folo- sindu-ne de datele din prezent, fiind conștienți că acest viitor poate fi oricând 19

Între incertitudine și amenințare. Lumea post-COVID în fața războiului invalidat de crize de tipul celei create de COVID-19. Nu ne-am propus să scriem un nou studiu despre război. Din contră, ne-am propus să analizăm impactul războiului asupra societății din multiple puncte de vedere. Sistemele internaționale, guvernele, statele, instituțiile nu pot exista în absența oamenilor. De aceea, atunci când discutăm despre soluții pe termen scurt, mecanisme de reacție sau strategii viitoare, accentul trebuie să pus pe oameni, care reprezintă numitorul comun al crizelor la care ne refe- rim, în funcție de care se vor tranșa evoluțiile viitoare. În astfel de momente, dialogul și cooperarea trebuie valorificate. Avem nevoie de o dezbatere la nivel global, care să schimbe, cel puțin norma- tiv, modul de funcționare a statelor și modul de acțiune a factorilor de decizie. Trebuie să fim coordonați în acțiunile noastre, rapizi în luarea deciziilor, și să încercăm să previzionăm consecințele, tocmai pentru a le evita pe cele nega- tive. Previziunea și anticiparea devin acum cele mai importante instrumente de lucru, fără de care nu ne vom putea raporta la viitor. Călătoria unei idei, care s-a transformat într-un proiect și apoi într-o carte, a ajuns la final. Timp de mai mult de doi ani, marcați de o pandemie care a afectat viețile oamenilor izolându-i unii de alții, a fost pentru cei care au lucrat la ea un liant care ne-a apropiat gândurile și sentimentele. Ea ne-a pus în legătură cu mulți oameni de departe cu care le-am împărtășit online. Nu știm când sau dacă pandemia se va încheia și nu va fi urmată de altele mai greu de înfruntat, cum, la fel, nu știm când se va încheia războiul din Ucraina, și cum ne vom adapta urmărilor sale. Ne despărțim de ea asemenea unei scrisori care, introdusă într-o sticlă pe care odinioară cei naufragiați o aruncau în ocean cu speranța că vreodată, ajunsă pe un țărm, va fi citită. Chiar dacă lucrurile s-au schimbat și acum „oceanul informatic” e sufocat de sticle de plastic goale care poluează și marea și țărmurile, nu ne pierdem speranța că-și va găsi destina- tari. Într-un moment paradoxal, în care miliarde de oameni obligați la izolare au comunicat direct, în timp real, ne putem întreba, însă, ce șanse are această carte să schimbe ceva din lumea în care noi și, mai ales, cei care vor veni după noi vor trăi? Ajuns la vârsta senectuții îmi permit să cred, totuși, că implicarea în efortul de a face mai bună lumea generațiilor viitoare are un sens care transcende orgoliul personal și, așa cum spune un vechi proverb grecesc, „o societate devine măreață, atunci când bătrânii plantează copaci la umbra cărora știu că nu vor sta niciodată”. Adunând fragmente din opiniile mai multor gânditori în momente de restriște, această carte poate aspira să fie ceea ce Umberto Eco numea „opera aperta”, o operă deschisă care capătă valoare atunci când este continuată într-o lume supusă permanent unor schimbări de multe ori surprinzătoare, care nu pot fi prevăzute, dar pentru care ne putem pregăti spre a le înțelege. 20

CAPITOLUL I DEZBATERI ACADEMICE ȘI POLITICE ÎN CONFERINȚELE INTERNAȚIONALE ORGANIZATE ONLINE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR PANDEMIEI ȘI ELABORAREA UNOR STRATEGII DE DEZVOLTARE DURABILĂ PE PLAN MONDIAL

Contribuții academice în dezbateri online ANIVERSĂRI ÎN TIMPUL PANDEMIEI: ONU - 75, Manifestul Russell-Einstein - 65, WAAS - 60 CONFERINȚA „LEADERSHIP GLOBAL ÎN SECOLUL XXI”, GENEVA 2020 Reuniunea Comitetului Director al Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS)1 Napa, California 30 aprilie 2020 Obiectivul întâlnirii a fost pregătirea conferinței internaționale dedi- cate proiectului central al Academiei, „Leadership global în secolul XXI”, organizată de Biroul Națiunilor Unite de la Geneva, împreună cu Academia Mondială de Artă și Știință (WAAS) și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL). La Reuniunea Comitetului Director al Academiei Mondiale de Artă și Știință (WAAS), moderată de președintele Garry Jacobs din Pondicherry (India) au participat: Jonathan Granoff (președintele Institutului de Securitate Globală), Donato Kiniger-Passigli (reprezentantul WAAS la Biroul ONU de la Geneva), Emil Constantinescu (președintele Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului), Remus Pricopie (rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, membru al 1 https://institutlevant.ro/programe-si-proiecte/cum-va-arata-lumea-dupa- pandemie/biroul-natiunilor-unite-de-la-geneva-impreuna-cu-academia- mondiala-de-arta-si-stiinta-si-institutul-de-studii-avansate-pentru-cultura-si- civilizatia-levantului-emil-constantinescu/ 22

Aniversări în timpul pandemiei: ONU - 75, Manifestul Russell-Einstein - 65, WAAS - 60 CONFERINȚA ONU LA 75 DE ANI Conferința internațională „Conturându-ne viitorul împreună”5 Atena-Baku, 23-25 iunie 2020 5 Pentru a urmări videoconferința puteți accesa: https://institutlevant.ro/programe-si-proiecte/cum-va-arata-lumea-dupa-pandemie/emil- constantinescu-pacea-fundament-al-guvernantei-globale/ „Frontului Social: Societățile mai bune ale zilei de mâine”: https://www.youtube.com/watch?v=KWR99j2W4WA „Guvernanța globală, statul de drept și armistițiile: cum putem transforma războiul în pace”: https://www.youtube.com/watch?v=OptEF5yNP18 „Frontul economic: îndreptându-ne către sustenabilitate”: https://www.youtube.com/watch?v=f_9zYwCzjg4 39

Contribuții academice în dezbateri online MANIFESTUL RUSSEL-EINSTEIN – 65 DE ANI Conferința internațională „Relevanța Manifestului Russell-Einstein”6 Napa, California-Baku, 13 iulie 2020 Evenimentul a fost organizat de Academia Mondială de Artă și Știință și Centrul Internațional „Nizami Ganjavi” pentru a marca 65 de ani de la lan- sarea Manifestului Russell-Einstein. La 9 iulie 1955, Bertrand Russell și Albert Einstein lansau un apel către comunitatea internațională de abolire a armelor nucleare, cu îndemnul Amintiți-vă de umanitatea voastră și uitați de orice altceva!, care continuă să fie actual și astăzi. La 65 de ani de la lansarea Manifestului, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL), preia și susține apelul inițiat de Garry Jacobs, președinteleAcademiei Mondiale deArtă și Știință (WAAS), și Rovshan Muradov, secretarul general al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi” (NGIC), lansat către toate organizațiile internaționale, pen- tru o acțiune colectivă la adresa provocărilor contemporane. Savanții care au semnat Manifestul Russell-Einstein au fondat, în 1957, Mișcarea Pugwash (Asociația Laureaților Premiului Nobel) și, în 1960, Academia Mondială de Artă și Știință. De la lansarea lui și până astăzi, Manifestul a generat o serie de iniți- ative pentru diminuarea amenințării nucleare, stimulând evoluția și răspândi- rea mișcărilor de neproliferare și facilitând în mod direct primele tratate care 6 Pentru a urmări videoconferința puteți accesa: Panel I: https://www.facebook.com/NizamiGanjaviIC/videos/559971804672940/ Panel II: https://www.facebook.com/NizamiGanjaviIC/videos/580718925978620/ https://institutlevant.ro/programe-si-proiecte/cum-va-arata-lumea-dupa-pandemie/actualitatea- unui-manifest-lansat-acum-65-de-ani-de-bertrand-russell-si-albert-einstein/ 48

Contribuții academice în dezbateri online CONFERINȚA WAAS@60 – UN MOMENT PLANETAR Panelul „Pandemia ca o criză sistemică”, organizat în cadrul conferinței internaționale „Un moment planetar: Academia Mondială de Artă și Știință la cea de-a 60-a aniversare”7 Berlin, 17 februarie 2021 Academia Mondială de Artă și Știință (World Academy of Art & Science – WAAS) a luat naștere în 1960, la inițiativa unor intelectuali emi- nenți, printre care se numărau Albert Einstein, Robert Oppenheimer, Bertrand Russell, Joseph Needham, cofondator al UNESCO, lord Boyd Orr, primul director general al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite  (FAO), Brock Chisholm, primul director general al Organizației Mondiale a Sănătății. Aniversarea de 60 de ani a fost celebrată timp de patru zile (15-19 februarie 2021) printr-o conferință internațională în format online, structurată în șase sesiuni distincte și 20 de paneluri. Teme dezbătute: „WAAS – 60 de ani”; „WAAS astăzi”; „De ce WAAS? - Inventarea viitorului”; „Rolul socie- tății civile în sistemul multilateral”; „Artă și Știință”; „Consorțiul Universitar Mondial (World University Consortium)”; „Referendum global: Voce pentru umanitate”; „Responsabilitatea socială a mass-media și viitorul informației”; „Forumul Mondial de Sustenabilitate”; „Rolul tineretului în sistemul multi- lateral”; „Strategii pentru tineri pentru a spori impactul global al WAAS”; „Leadership pentru un moment planetar”; „Rolul academiilor de artă și știință în sistemul multilateral”; „Educație globală pentru leadership”; „Științe de bază și dezvoltare durabilă”; „Pandemia ca o criză sistemică”; „Reconcilierea libertății cu autoritatea”; „Pace și securitate umană”; „Institutul Global pen- tru Securitatea umană”; „Ecoviziune”; „Viitorul drepturilor omului”; „Rețele globale de tineret”; „Etică și informații: de la biosferă la securitate globală”; 7 https://institutlevant.ro/diplomatia-culturala-in-spatiul-levantului/emil- constantinescu-academia-mondiala-de-arta-si-stiinta-world-academy-of- art-and-science-60-de-ani-retrospectiva-si-reflectii/ 54

Abordări globale ale lumii post-pandemie ABORDĂRI GLOBALE ALE LUMII POST-PANDEMIE Forumul internațional „Transformări sociale globale și limitele creșterii în secolul XXI”8 Moscova, 15 iunie 2021 Forumul, organizat de către Academia Mondială de Artă și Știință, în colaborare cu UNESCO, Universitatea de Stat „Lomonosov” din Moscova și Clubul de la Roma, a cuprins două părți, cu participarea a numeroși savanți, cercetători și profesori universitari de renume mondial. În prima parte, au luat cuvântul, în calitate de keynote speaker: Ilya Iliyn (decanul Facultății de Procese Globale a Universității de Stat Lomonosov din Moscova), Tatiana Valovaya (director general al Biroului ONU de la Geneva), Gabriela Ramos (director general adjunct pentru Științe Umane și Sociale, UNESCO), Federico Mayor (președinte al organizației „Alianța Civilizațiilor”), Emil Constantinescu (președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului) și Luiz Oosterbeek (profe- sor la Institutul Politehnic din Tomar, Portugalia). Forumul a dezbatătut paradigmele schimbării tehnologice, creșterea economică post-pandemie, intervenția principalelor instituții economice în acest sens și rolul actorilor internaționali în reglementarea creșterii econo- mice, mai ales în statele aflate în curs de dezvoltare. Participanții au accen- tuat faptul că umanitatea se confruntă cu amenințări globale ireversibile, care pot fi gestionate eficient doar cu eforturile societății globale în ansamblu. 8 Pentru a urmări videoconferința puteți accesa: https://institutlevant.ro/programe-si-proiecte/cum-va- arata-lumea-dupa-pandemie/emil-constantinescu- transformari-sociale-globale-post-pandemie/ https://www.youtube.com/watch?v= tDYtOD8dkoc&t=177s 63

Abordări globale ale lumii post-pandemie Forumul Global „Lumea după COVID-19”15 Baku, 4-6 noiembrie 2021 Forumul Global de la Baku, eveniment de tradiție al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi”, a fost organizat în format fizic, timp de patru zile, în capitala Azerbaidjanului. 15 https://nizamiganjavi-ic.org/global-baku-form/ 113

Zona Mării Negre – o abordare regională a dezvoltării durabile post-pandemie ZONA MĂRII NEGRE – O ABORDARE REGIONALĂ A DEZVOLTĂRII DURABILE POST-PANDEMIE Conferința la nivel înalt a statelor membre ale Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră „Intensificarea cooperării regionale pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă”16 București, 10 noiembrie 2020 Conferința a fost organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), Rețeaua Universităților de la Marea Neagră (RUMN) și Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL). Reprezentanți ai instituțiilor publice, societății civile, mediului acade- mic au prezentat modele de bune practici adoptate de coordonatorii guverna- mentali în vederea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă din regiunea Mării Negre. Conferința a urmărit să faciliteze schimbul de opinii, poziții și bune practici cu privire la o dezvoltare economică sustenabilă și competi- tivă, promovând cooperarea transfrontalieră interregională și internațională în domeniile științei, tehnologiei și inovării. Conferința l-a avut ca invitat special pe prof. univ. dr. Jeffrey Sachs (Universitatea „Columbia” din New York, director al Rețelei pentru Soluții de Dezvoltare Durabilă din cadrul Organizației Națiunilor Unite, președinte al Comisiei ONU pentru Dezvoltarea Rețelelor de Internet de Mare Viteză, 16 https://institutlevant.ro/programe-si-proiecte/cum-va-arata-lumea-dupa- pandemie/intensificarea-cooperarii-regionale-pentru-implementarea- obiectivelor-de-dezvoltare-durabila-mediu-si-energie-verde/ 129

O viziune umanistă în pandemie și post-pandemie O VIZIUNE UMANISTĂ ÎN PANDEMIE ȘI POST-PANDEMIE Summitul Mondial 2021 „Despre crizele anului 2020 și drepturile omului”22 Islamabad, 24 februarie 2021 Evenimentul a fost organizat de Comisia Internațională pentru Drepturile Omului, condusă de ambasadorul Muhammad Shahid Amin Khan, cu filiale regionale în Uniunea Europeană, Liban, Ucraina, Elveția, Pakistan, Muntenegru și Africa. La Summit au participat actuali și foști pre- ședinți și prim-miniștri, parlamentari, diplomați: Rosalia Arteaga Serrano (președintele Republicii Ecuador 1997, membru al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi”); Emil Constantinescu (președintele României 1996-2000, președintele Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului); Ameenah Firdaus Gurib-Fakim (preșe- dintele Republicii Mauritius 2015-2018); Maumoon Abdul Gayoom (preșe- dintele Republicii Maldive 1978-2008); Abdirahman Saylici (vicepreședinte al Somaliei 2010); Rui Duarte De Barros (prim-ministru al Guineei Bissau 2012-2014, membru al Institutului de Diplomație Culturală din Berlin); Syed Yousuf Raza Gilani (președintele Adunării Naționale a Pakistanului 1993- 1997, prim-ministru al Pakistanului 2008-2012); Yves Leterme (prim-ministru al Belgiei 2009-2011); Jhala Nath Khanal (prim-ministru al Nepalului 2011); María Fernanda Espinosa (președintele celei de-a 73-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite, ministru pentru Afaceri Externe 2012-2014 și Apărare 2017-2018 al Republicii Ecuador, membru al „Consiliului pentru 22 https://institutlevant.ro/agenda/world-summit-2021-despre-crizele-anului- 2020-si-drepturile-omului-emil-constantinescu/ 171

Construcția lumii post-pandemie CAPITOLUL II INIȚIATIVE INTERNAȚIONALE PENTRU CONTRACARAREA EFECTELOR PANDEMIEI ȘI CONSTRUCȚIA LUMII POST-PANDEMIE 299

Inițiative internaționale Personalități semnatare ale apelului de clasificare imediată a vaccinurilor 300

Construcția lumii post-pandemie împotriva COVID-19 drept bunuri comune ale întregii umanități 301

CAPITOLUL III DEZBATERI ACADEMICE ȘI POLITICE ÎN CONFERINȚELE INTERNAȚIONALE ORGANIZATE PENTRU SOLIDARIZAREA CU UCRAINA ÎN CRIZA UMANITARĂ ȘI MORALĂ PROVOCATĂ DE INVAZIA FEDERAȚIEI RUSE

Dezbateri pentru solidarizarea cu Ucraina RUSIA, O PUTERE REVIZIONISTĂ, CU AGENDĂ DE SECOL XIX ȘI TACTICI DE SECOL XXI AGRESIUNE NEJUSTIFICATĂ A FEDERAȚIEI RUSE ÎMPOTRIVA UCRAINEI Conferința internațională „Reconstruirea ordinii și securității în Europa”1 Baku, 25 februarie 2022 Printr-un concurs de împrejurări nefaste, această conferință, a treia dintr-o serie de conferințe dedicate de Centrul Internațional „Nizami Ganjavi” (NGIC) identificării unei soluții privind tensiunile dintre Ucraina și Federația Rusă, s-a desfășurat chiar a doua zi după declanșarea agresiunii neprovocate a Federației Ruse asupra Ucrainei, în 24 februarie 2022. Conferința a fost moderată de Eka Tkeshelashvili (viceprim-minis- tru al Georgiei 2010-2012) și Zlatko Lagumdzija (prim-ministru al Bosniei- Herțegovina 2001-2002). Alături de aceștia s-au aflat: Vaira Vīķe-Freiberga (președintele Letoniei 1999-2007 și co-președinte al NGIC), Aleksander Kwasniewski (președintele Poloniei 1995-2005), Volkan Bozkir (al 75-lea președinte al Adunării Generale a ONU și ministru al Afacerilor Europene în Turcia 2015-2016), Tzipi Livni (ministrul Afacerilor Externe al Israelului 2006-2009), Rosen Plevneliev (președintele Bulgariei 2012-2017), Valdis 1 Pentru a urmări videoconferința puteți accesa: https://www.youtube.com/watch?v=iaPXzrQH9yc&t=18s 332

CAPITOLUL IV INIȚIATIVE INTERNAȚIONALE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR RĂZBOIULUI DIN UCRAINA ȘI RECONSTRUCȚIA POST-CONFLICT

Inițiative pentru combaterea efectelor războiului din Ucraina și reconstrucția post-conflict APELURI INTERNAȚIONALE: SOLIDARITATE ȘI JUSTIȚIE Mulți au afirmat, pe bună dreptate, că la 24 februarie 2022 întregii umanități, o dată trecută prin șocul unui flagel extins la nivel planetar a cărui nimicire încă se dovedește dificilă, i-a fost oglindită o realitate cu care nu și-ar fi închipuit că se va mai confrunta vreodată: umbra războiului, din nou, așter- nută asupra Europei. La început, a fost doar șocul. Motivele care se află în spatele acestei conflagrații, calculele făcute, asumate și plătite de părțile în conflict, luările geostrategice de poziție sau mărturiile din teren despre eroism, sacrificiu, teroare ori oroare nu aveau să reiasă, pe nerăsuflate, decât în orele, zilele și săptămânile următoare. Când lumea întreagă era cu sufletul la gură, forurile internaționale, liderii de opinie și mediile academice din întreaga lume au reacționat prompt, ridicându-se la înălțimea responsabilității ce le revenea. Aici a contat și expe- riența eforturilor de reconstrucție și reziliență la nivel planetar concepute, gân- dite și implementate ca urmare a amenințării virusului SARS-CoV-2, recunos- cându-se în miza uriașă a războiului doar o altă fațetă a acelorași provocări cu care omenirea se mai confruntase în pandemie. Lupta îndelungată dusă împotriva acestui inamic ascuns și letal ne-a accelerat capacitățile de a identifica, în cel mai scurt timp, poziții constructive în baza datelor disponibile. Înlocuirea inamicului imperceptibil cu unul tangibil nu a făcut decât să schimbe datele problemei: domeniile de competență, măsurile potențiale, scenariile de progres. Dar metodologia de lucru, fundamentul operațional și reziliența operativă ne fuseseră deja călite. 380

Inițiative pentru combaterea efectelor războiului din Ucraina și reconstrucția post-conflict 396

Anexe ANEXE Anexa 1 KEYNOTE SPEAKERS LA DEZBATERILE ACADEMICE ONLINE PREȘEDINȚI Rosalia Arteago Serrano, președintele Republicii Ecuador 1997 Micheline Calmy-Rey, președinte al Confederației Elvețiene 2011–2011 Marinko Čavara, președintele Federației Bosnia-Herzegovina Emil Constantinescu, președintele României 1996-2000 Maumoon Abdul Gayoom, președintele Republicii Maldive 1978-2008 Ameenah Firdaus Gurib-Fakim, președintele Republicii Mauritius 2015-2018 Kolinda Grabar-Kitarović, președintele Croației 2015-2020 Mladen Ivanić, membru al Președinției Republicii Bosnia și Herțegovina 2014-2018 Gjorge Ivanov, președintele Republicii Macedoniei de Nord 2009-2019 Ivo Josipović, președintele Croației 2010-2015 Václav Klaus, președintele Republicii Cehe 2003-2013 Aleksander Kwasniewski, președintele Poloniei 1995-2005 Petru Lucinschi, președintele Republicii Moldova 1997-2001 Moncef Marzouki, președintele Tunisiei 2011-2014 Stjepan Mesić, președintele Croației 2000-2010 Bujar Nishani, președintele Albaniei 2012-2017 Rosen Plevneliev, președintele Bulgariei 2012-2017 399

Lumea post-pandemie între război și pace Petro Poroșenco, președintele Ucrainei 2014-2019 Fatmir Sejdiu, președintele Republicii Kosovo 2006-2010 Petăr Stoianov președintele Bulgariei 1997-2002 Boris Tadić, președintele Serbiei 2004-2012 Vaira Vīķe-Freiberga, președintele Letoniei 1999-2007 Filip Vujanović, președintele Muntenegrului 2006-2018 Valdis Zatlers, președintele Letoniei 2007-2011 PRIM-MINIȘTRI Bertie Ahern, prim-ministru al Irlandei 1997-2008 Shaukat Aziz, prim-ministru al Republicii Pakistan 2004-2007 Kjell Magne Bondevik, prim-ministru al Norvegiei 2001-2005 Rui Duarte De Barros, prim-ministru al Guineei Bissau 2012-2014 Syed Yousuf Raza Gilani, prim-ministru al Pakistanului 2008-2012 Zlatko Lagumdžija, prim-ministru al Bosniei și Herțegovinei 2001-2002 Yves Leterme, prim-ministru al Belgiei 2008, 2009-2001 Ivo Lukšić, prim-ministru al Muntenegru 2010-2012 Pakalitha B Mosisili, prim-ministru al Lesotho 2015-2017 Jhala Nath Khanal, prim-ministru al Nepalului 2011 Djoomart Otorbaev, prim-ministru al Kârgâstanului Petre Roman, prim-ministru al României 1989-1991 Sibel Siber, prim-ministru al Republicii Turce a Ciprului de Nord 2012 Binali Yildirim, prim-ministru al Turciei 2016-2018 Shri Yogi Adityanath, prim-ministru pentru regiunea Uttar Pradesh din India MINIȘTRI ȘI SECRETARI DE STAT Avag Avanesyan, ministru adjunct al Economiei, Armenia Jeyhun Bayramov, ministrul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului Sebastian Burduja, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Hikmet Çetin, ministru de Externe al Turciei, 1991-1994; viceprim-ministru al Turciei, 1995 Herman De Croo, ministru al Educației 1974-1977, președinte al Camerei Deputaților din Belgia 1999-2007 Mircea Fechet, ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României Mihail Jabbarov, ministru al Economiei în Republica Azerbaidjan Dmitri Kuleba, ministru de Externe al Ucrainei Tzipi Livni, ministrul Afacerilor Externe al Israelului 2006-2009 Iulia Raluca Matei, secretar de stat pentru Afaceri Europene, Ministerul Afacerilor Externe al României Ana Palacio, ministru de Externe al Spaniei 2002-2004 Maxim Popov, secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului din Republica Moldova 400

Anexe Teuta Sahatqija, ministru adjunct al Afacerilor Externe, Kosovo Shashi Tharoor, ministru de Externe al Indiei, 2009-2010 Ekaterine Tkeshelashvili, viceprim-ministru al Republicii Georgia, 2010-2012 ÎNALȚI FUNCȚIONARI DE STAT, PARLAMENTARI, EXPERȚI AI ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE ȘI AI BĂNCII MONDIALE, MEMBRI AI CORPULUI DIPLOMATIC, MEMBRI AI FAMILIILOR REGALE E.S. Amb. Salah Eldin Abdel Sadek Ahmed, Ambasada Republicii Egipt la București Adrian Albu, secretar general al Uniunii Asociațiilor de Transport Rutier, Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră – BSEC URTA Olga Algayerova, secretar executiv al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite, Elveția Abdulaziz Altwajiri, fost director general al Organizației Mondiale pentru Educație, Știință și Cultură Islamică  Carlos Alvarez Pereira, director al Clubului de la Roma Roberta Anastase, liderul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră István-János Antal, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră Nguyen Anh Tuan, co-fondator și CEO al Boston Global Forum Oriana Arapi, director general al Unității pentru Politici de Dezvoltare și Bună Guvernanță în cadrul Biroului Prim-Ministrului Republicii Albania Emin Sadık Aydin, director general al Directoratului General pentru Sectoare și Investiții Publice, Președinția Strategiei și Bugetului, Președinția Republicii Turce Jean Badershneider, președinte și membru fondator al Comitetului Fondului Global pentru încetarea sclaviei moderne, membru al Comitetului de Conducere al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi” Shoshana Bekerman, director general al Coaliției Interparlamentare pentru Etică Globală E.S. Amb. Raja Jhinaoui Ben Ali, Ambasada Republicii Tunisia la București Katalin Bogyay, ambasador al Ungariei la ONU 2015-2020 și UNESCO 2009-2014, fondatoarea Women4Diplomacy László Borbély, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, coordonator național pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, președintele celei de-a 19-a Sesiuni a Comisiei Europene pentru Dezvoltare Durabilă 2010-2011 Ouided Bouchamaoui, laureat al Premiului Nobel 2015 Volkan Bozkir, președinte al celei de-a 75-a Adunări Generale a ONU sep- tembrie 2020-septembrie 2021, ministru al Afacerilor Europene al Turciei 2015-2016 401

Lumea post-pandemie între război și pace Chantal-Line Carpentier, director al Conferinței pentru Comerț și Dezvoltare a Organizației Națiunilor Unite; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Saulo José Casali Bahia, judecător federal, Brazilia; membru al Comitetului Director (Board of Trustees) al Academiei Mondiale de Artă și Știință E.S. Amb. Robert Cekuta, ambasador al Statelor Unite în Azerbaidjan 2015- 2018 E.S. Amb. Sergiu Celac, președinte de Onoare al New Strategy Center, România Wang Chao, președintele Institutului de Afaceri Externe al Republicii Populare Chineze E.S. Amb. Traian Chebeleu, secretar general adjunct al Secretariatului Internațional Permanent (PERMIS) al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră David Chikvaidze, șeful de cabinet al directorului general al Biroului Organizației Națiunilor Unite la Geneva; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință E.S. Amb. Michael B. Christides, secretar general al Secretariatului Permanent Internațional al Organizației pentru Cooperare Economică la Marea Neagră Gabriela Cuevas Barron, președinte de onoare a Uniunii Interparlamentare – IPU, membru al Congresului Mexicului Ramu Damodaran, director, UN Academic Impact Piero Dominici, director științific, Programul Internațional de Cercetare și Educare asupra Sistemelor Complexe Umane Slavica Đukić Dejanović, consilier special al prim-ministrului Republicii Serbia pentru Implementarea Agendei 2030 a Organizației Națiunilor Unite María Fernanda Espinosa, președintele celei de-a 73-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite, ministru pentru Afaceri Externe (2012-2014) și Apărare (2017-2018) al Republicii Ecuador, membru al Consiliului pentru Viitorul Lumii (World Future Council) Natalie de Gaulle, partener și fondator al SOCIETER - Sustainable Leaders Genuinely Engaged in Society - consultant senior la firma de consultanță globală TENEO Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății, ministru al Sănătății (2005-2012) și ministru de Externe (2012- 2016) în Guvernul Etiopiei Jerome Glenn, director executiv al Millennium Project Nathalie Goulet, membru al Senatului Francez Jonathan Granoff, președintele Institutului pentru Securitate Globală; fost vicepreședinte al Comitetului pentru Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Asaf Hajiyev, secretar-general al Adunării Parlamentare a Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră Hikmat Hajiyev, directorul Departamentului Afacerilor Externe al 402

Anexe Administrației Prezidențiale, Azerbaidjan Thor Halvorssen, președinte fondator al Oslo Freedom Forum Ahmed Harrati, Centrul Cultural European Româno-Panarab Katerina Iușcenko, Prima Doamnă a Ucrainei 2005-2010, președintele al Fundației Caritabile Internaționale „Ucraina 3000” Garry Kasparov, președinte al Human Rights Foundation Mohamed Ketata, director regional pentru Europa Centrală și de Est al Agenției Universitare a Francofoniei Afshan Khan, director regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală E.S. Amb. Dr. Muhammad Shahid Amin Khan, director al Comisiei Internaționale a Drepturilor Omului Kerry Kennedy, președintele Fundației „Robert F. Kennedy” pentru Drepturile Omului Dirar Kutaini, președintele Centrului Cultural European Româno-Panarab Paul Ladd, director al Institutului pentru Dezvoltare Socială al Organizației Națiunilor Unite Edwin Lau, directorul Diviziei pentru Infrastructură și Achiziții Publice, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, Franța Augusto Lopez-Claros, director al Departamentului de Indicatori și Analiză Globală al Băncii Mondiale și membru al Comitetului de Conducere al Forumului de Guvernanță Globală din Statele Unite ale Americii Florin Luca, director al GAC Innovation East Europe Edward N. Luttwak, partener al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, DC Emil Majidov, consilier al ministrului Economiei, Azerbaidjan Paul Massaro, consilier principal pentru politici publice în cadrul Comisiei Helsinki din Statele Unite Oleksandra Matviichuk, director al Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina Federico Mayor, director-general UNESCO (1987-1999), președinte al orga- nizației „Alianța Civilizațiilor” Peter McGrath, director executiv al Parteneriatului Inter-Academic Michael Møller, director al Forumului pentru Diplomație, Geneva Science and Diplomacy Anticipator Miguel Angel Moratinos, Înalt Reprezentant al Organizației Națiunilor Unite la „Alianța Civilizațiilor” Amre Moussa, secretar general al Ligii Arabe 2001-2011, ministru de Externe al Egiptului 1991-2001 Rovshan Muradov, secretar general al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi”, membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Ketal Patel, director executiv și fondator al Greater Pacific Capital, membru al Comitetului Director (Board of Trustees) al Academiei Mondiale de Artă și Știință Olexii Riabchyn, consilier pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Pactul Verde al viceprim-ministrului pentru Integrare Europeană și Euro- Atlantică din Ucraina 403

Lumea post-pandemie între război și pace Sergio Scapagnini, președinte fondator al Indrapur Cinematografica; mem- bru asociat al Academiei Mondiale de Artă și Știință Ismail Serageldin, vicepreședinte al Băncii Mondiale 1992-2000; co-preșe- dinte al Centrului Internațional „Nizami Ganjavi”; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Rishabh Shah, președinte fondator și director al Mișcării Internaționale Indiene pentru Unirea Națiunilor Natalia Stapran, director al Departamentului pentru Cooperare Economică Multilaterală și Proiecte Speciale, Ministerul Dezvoltării Economice al Federației Ruse Akkan Suver, președintele Fundației Marmara de Cercetări Strategice și Sociale A.S.R. Prințul Turki Bin Faisal Al Saud, președinte al Centrului de Cercetare și Studii Islamice „King Faisal”  A.S.R. Prințul Hassan Bin Talal al Iordaniei Antonel Tănase, secretar general al Guvernului României (2020) Tatiana Teplova, director al Diviziei de Coerență a Politicilor Publice pentru Dezvoltare Durabilă și Diviziuni de Gen Svetlana Tihanovskaia, liderul opoziției democrate din Belarus Natia Tsikaradze, consilier pentru Politici Naționale, Unitatea pentru Planificarea Politicilor privitoare la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, Administrația Guvernului Georgiei Tatiana Valovaya, director general al Biroului Organizației Națiunilor Unite de la Geneva Marianna Vardinoyannis, ambasador al Bunăvoinței din partea UNESCO Ursula Vavrik, director al Centrului pentru Dezvoltare Durabilă „New Ways” Marco Vitiello, fondator și director financiar al „Youth Leadership Network”, membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Alyn Ware, coordonator al Grupului Parlamentar pentru Neproliferare și Dezarmare Nucleară; membru al World Future Council; Membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință REPREZENTANȚI AI MEDIULUI ACADEMIC Irina Airinei, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, București Nicolae Anastasiu, membru al Academiei Române Anne Applebaum, jurnalist, laureat al premiului Pulitzer (2004), mem- bru al Institutului Agora din cadrul Facultății de Studii Internaționale a Universității Johns Hopkins Oana-Elena Brânda, cercetător, Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Stefan Brunnhuber, director medical, Spitalul Diakonie, Germania, membru al Comitetului Director (Board of Trustees) al Academiei Mondiale de Artă și Știință Radu Carp, director al Centrului de Excelență pentru Studierea Minorităților 404

Anexe Transfrontaliere, Universitatea din București Adrian Curaj, director al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Alexander Chuchalin, director al Comisiei Naționale pentru Bioetică, Etica Științei și Etica Inteligenței Artificiale; vicepreședinte al Consiliului Interguvernamental al UNESCO; membru al Academiei Ruse de Știință Emil Dinga, profesor în Economie și Filosofie Economică, Academia Română Jan W. Dobrowolski, rector al Universității Deschise de Știință și Tehnologie AGH, Polonia; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Mircea Dumitru, rector al Universității din București, președinte al Asociației Universităților din Balcani Dragan Đuričin, Universitatea din Belgrad, președintele Asociației Economiștilor din Serbia (din 1994) Momir Đurović, președinte al Academiei Muntenegrene de Artă și Știință 2002-2016 Fadwa El Guindi, Universitatea din California – Los Angeles, membru al Comitetului Director (Board of Trustees) al Academiei Mondiale de Artă și Știință, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Norina Forna, Universitatea de Medicină și Farmacologie „Grigore T. Popa” Faris Gavrankapetanović, Universitatea din Sarajevo; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Mihai Gîrțu, Universitatea „Ovidius” din Constanța Heron José Gordilho, Universitatea Federală din Bahia, Brazilia; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Dan Grigorescu, director științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului David Harries, director al Grupului „Pugwash”, Canada; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Elena Helerea, Universitatea „Transilvania” din Brașov Erich Hoedl, rector al Universității din Wuppertal și Universității de Tehnologie din Graz, vicepreședinte al Academiei Europene pentru Științe și Arte, profesor invitat la Universitatea Columbia, New York Robert E. Horn, cercetător științific gr. I, Universitatea Stanford; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Ilya Ilyin, rector al Universității de Stat ”Lomonosov”, Moscova Garry Jacobs, președinte al Academiei Mondiale de Artă și Știință, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Lale Javanshir, Departamentul pentru Civilizațiile Orientului Apropiat și Mijlociu, Universitatea din Toronto Donato Kiniger-Passigli, vicepreședinte al Academiei Mondiale de Artă și Știință; consilier pentru UNITAR Phoebe Koundouri, Universitatea de Economie și Afaceri din Atena, pre- 405

Lumea post-pandemie între război și pace ședinte al rețelei AERE din Europa, copreședinte al Rețelei de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă Askhat Kessikbayev, secretar permanent al Academiei Internaționale de Limbi Turce Eden Mamut, Universitatea „Ovidius” din Constanța, secretar general al Rețelei Universităților de la Marea Neagră Manolis Manoledakis, decan al Facultății de Științe Umaniste, Universitatea Elenă Internațională Michael Marien, director general, Security and Sustainability Guide; mem- bru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Karin Markides, președinte, Universitatea Americană din Armenia David E. Méndez, rector al Universității „Ana G. Méndez” din Puerto Rico Pericles A. Mitkas, președintele Rețelei Universităților de la Marea Neagră, Universitatea „Aristotel” din Salonic, Grecia Winston Nagan, președinte emerit al Comitetului Director (Board of Trustees) al Academiei Mondiale de Artă și Știință, director al Institutului pentru Drepturile Omului, Pace și Dezvoltare la Universitatea din Florida Nebojša Nešković, secretar general al Academiei Mondiale de Artă și Știință, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Bartolomé Ribas Ozonas, Universitatea „Complutense” din Madrid, mem- bru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Ash Pachauri, membru asociat al Academiei Mondiale de Artă și Știință, mentor al Mișcării Protejați Planeta Noastră! Ole H Petersen, membru al Consiliului Director al SAPEA – Science Advice for Policy by European Academies Magdalena Platis, prorector Universitatea din București Fotini Pomoni Papaioannou, profesor la Universitatea Națională Kapodistriană din Atena Liliana  Śmiech, vicepreședinte al Institutului Varșovia Cătălin-Ștefan Popa, director al Direcției Istoria Culturilor și Civilizației Levantului, ISACCL, Universitatea Karl-Franzens din Graz, Austria Mila Popovich, fondator al EVOLving Leadership; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Marian Preda, rector al Universității din București, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Remus Pricopie, rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative - București, președinte al World University Consortium, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului Monica Răileanu-Szeles, Universitatea „Transilvania” din Brașov Thomas Reuter, Universitatea din Melbourne, Australia, membru al Comitetului Director (Board of Trustees) al Academiei Mondiale de Artă și Știință, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului 406

Anexe Jeffrey Sachs, Universitatea „Columbia” din New York, director al Rețelei pentru Soluții de Dezvoltare Durabilă din cadrul Organizației Națiunilor Unite, președinte al Comisiei ONU pentru Dezvoltarea Rețelelor de Internet de Mare Viteză, consilier special pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă al Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres Luciano Saso, Universitatea „Sapienza” din Roma, Italia George Sharvashidze, rector al Universității de Stat „Ivane Javakhishvili” din Tbilisi Sergii Sidorenko, prorector al Institutului Politehnic „Igor Sikorski” din Kiev Ivo Šlaus, președinte de onoare al Academiei Mondiale de Artă și Știință Luiza Spiru, Universitatea de Medicină și Farmacologie „Carol Davila”, București, președinte al Academiei Internaționale „Ana Aslan” Nicolaos Theodossiou, Universitatea „Aristotel” din Salonic, director al Rețelei de Soluții pentru Dezvoltare Durabilă, filiala Mării Negre Enache Tușa, Universitatea „Ovidius” din Constanța Marcel Van Der Voorde, Universitatea de Tehnologie din Delft, Belgia; membru asociat al Academiei Mondiale de Artă și Știință Mălina Voicu, cercetător științific I, Centrul de Cercetare pentru Calitatea Vieții al Academiei Române Vesna Vučinić, Facultatea de Filosofie a Universității din Belgrad, membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Christine Volkmann, Catedra UNESCO pentru antreprenoriat și management intercultural - Școala Schumpeter de Afaceri și Economie, Universitatea din Wuppertal Kathlena Walther Bouma, consilier special pe lângă Directorul Fundației EcoNet; membru al Academiei Mondiale de Artă și Știință Alberto Zucconi, președinte al Comitetului Director (Board of Trustees), Academia Mondială de Artă și Știință, directorul Institutului pentru o Abordare Centrată pe Persoană, membru al Consiliului Științific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului 407

Lumea post-pandemie între război și pace Anexa 2 PERSONALITĂȚI SEMNATARE ALE INIȚIATIVELOR INTERNAȚIONALE LA CARE A ADERAT INSTITUTUL DE STUDII AVANSATE PENTRU CULTURA ȘI CIVILIZAȚIA LEVANTULUI PREȘEDINȚI Europa Sali Berisha, președinte al Republicii Albania 1992-1997; prim-ministru 2005-2013 Micheline Calmy-Rey, președinte al Confederației Elvețiene 2011–2011 Emil Constantinescu, președintele României 1996-2000 Ruth Dreifuss, președinte al Confederației Elvețiene 1999); membru al Consiliului Federal Elvețian 1993-2002 Dalia Grybauskaitė, președinte al Republicii Lituania 2009-2019 Tarja Halonen, președinte al Republicii Finlanda 2000-2012 Toomas Hendrik Ilves, președinte al Republicii Estonia 2006-2016 Dalia Itzik, președinte interimar al Statului Israel (2007); președinte al Knesset-ului israelian 2006-2009 Viktor Iușcenko, președinte al Ucrainei 2005-2010 Mladen Ivanić, membru al Președinției Bosniei și Herțegovinei 2014-2018 Gjorge Ivanov, președinte al Republicii Macedoniei de Nord 2009-2019 Ivo Josipović, președinte al Republicii Croația 2010-2015 Horst Köhler, președinte al Republicii Federale Germania 2004-2010 Petru Lucinschi, președinte al Republicii Moldova 1997-2001 Giorgi Margvelashvili, președinte al Republicii Georgia 2013-2018 Rexhep Meidani, președinte al Republicii Albania 1997-2002 Stjepan Mesić, președinte al Republicii Croația 2000-2010 Bujar Nishani, președinte al Republicii Albania 2012-2017 Gheorghi Părvanov, președinte al Republicii Bulgaria 2002-2012 Rosen Plevneliev, președinte al Republicii Bulgaria 2012-2017 Mary Robinson, președinte al Republicii Irlanda 1990-1997; Înalt comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; președinte al grupului The Elders Mihail Saakashvili, președinte al Georgiei 2008-2013 Jorge Sampaio, președinte al Republicii Portugheze 1996-2006 Petăr Stoianov, președinte al Republicii Bulgaria 1997-2002 Boris Tadić, președinte al Republicii Serbia 2004-2012 408

Anexe Danilo Türk, președinte al Republicii Slovenia 2007-2012; președinte al Clubului de la Madrid Filip Vujanović, președinte al Muntenegrului 2006-2018 Vaira Vīķe-Freiberga, președinte al Republicii Letonia 1999-2007 Valdis Zatlers, președinte al Republicii Letonia 2007-2011 America Latină Óscar Arias, președinte al Republicii Costa Rica 2006-2010 Nicolás Ardito Barletta, președinte al Republicii Panama 1984-1985 Rosalia Arteago Serrano, președintele Republicii Ecuador 1997 Felipe Calderón, președinte al Mexicului 2006-2012 Rafael Ángel Calderón, președinte al Republicii Costa Rica 1990-1994 Fernando Henrique Cardoso, președinte al Republicii Brazilia 1995-2002 Laura Chinchilla, președinte al Republicii Costa Rica 2010-2014 Alfredo Cristiani, președinte al Republicii El Salvador 1989-1994 César Gaviria, președinte al Republicii Columbia 1990-1994; secretar-gene- ral al Organizației Statelor Americane 1994-2004 Lucio Gutiérrez, președinte al Republicii Ecuador 2003-2005 Osvaldo Hurtado, președinte al Republicii Ecuador 1981-1984 Luis Alberto Lacalle Herrera, președinte al Republicii Orientale a Uruguayului 1990-1995 Ricardo Lagos, președinte al Republicii Chile (2000-2006); Membru al gru- pului The Elders Mauricio Macri, președinte al Republicii Argentina 2015-2019 Jamil Mahuad, președinte al Republicii Ecuador 1998-2000 Ricardo Martinelli, președinte al Republicii Panama 2009-2014 Gustavo Noboa, președinte al Republicii Ecuador 2000-2003 Andrés Pastrana, președinte al Republicii Columbia 1998-2002 Jorge Fernando Quiroga Ramirez, președinte al Republicii Bolivia 2001- 2002 Miguel Ángel Rodriguez, președinte al Republicii Costa Rica 1998-2002 Julio Maria Sanguinetti, președinte al Republicii Orientale a Uruguayului 1985-1990; 1995-2000 Juan Manuel Santos, președinte al Republicii Columbia 2010-2018; laureat al Premiului Nobel pentru Pace (2016); membru al grupului The Elders Eduardo Frei Ruiz-Tagle, președinte al Republicii Chile 1994-2000 Raimonds Vējonis, președinte al Republicii Letonia 2015-2019; minstru al Apărării 2014-2015 și Mediului 2002-2011 Ernesto Zedillo, președinte al Statelor Unite Mexicane (1994-2000); membru al grupului The Elders Africa Joyce Banda, președinte al Republicii Malawi 2012-2014 Joaquim Chissano, președinte al Republicii Mozambic 1986-2005 409

Lumea post-pandemie între război și pace Ameenah Firdaus Gurib-Fakim, președinte al Republicii Mauritius 2015- 2018 Jakaya Kikwete, președinte al Republicii Unite a Tanzaniei 2005-2015 Frederik Willem de Klerk, președinte al Republicii Africii de Sud 1989- 1994 John Kufuor, președinte al Republicii Ghana 2001-2009 Thabo Mbeki, președinte al Republicii Africii de Sud 1999-2008 Benjamin Mkapa, președinte al Republicii Unite a Tanzaniei 1995-2005 Olusegun Obasanjo, președinte al Republicii Federale Nigeria 1999-2007 Ellen Johnson Sirleaf, președinte al Republicii Liberia (2006-2018); Membru al grupului The Elders Cassam Uteem, președinte al Republicii Mauritius 1992-2002 Asia Tsakhiagiin Elbegdorj, președinte al Republicii Mongolia 2009-2017 Jose Ramos Horta, președinte al Timorului de Est 2007-2012 Chandrika  Kumaratunga, președinte al Republicii Democratice Sri Lanka 1994-2005 Punsalmaagiin Ochirbat, președinte al Mongoliei 1990-1997 Roza Otunbayeva, președinte al Republicii Kârgâzstan 2010-2011 PRIM-MINIȘTRI Europa Bertie Ahern, prim-ministru al Republicii Irlanda 1997-2008 Giuliano Amato, prim-ministru al Republicii Italiene 1992-1993; 2000-2001 Gordon Bajnai, prim-ministru al Ungariei 2009-2010 Jan Peter Balkenende, prim-ministru al Regatului Țărilor de Jos 2002-2010 Ehud Barak, prim-ministru al Statului Israel 1999-2001 José Manuel Barroso, prim-ministru al Republicii Portugheze 2002-2004; președinte al Comisiei Europene 2004-2014; președinte neexecutiv al Goldman Sachs International Marek Belka, prim-ministru al Republicii Polonia 2004-2005; viceprim-mi- nistru și ministru de Finanțe 2001-2002; director al Departamentului pen- tru Europa din cadrul Fondului Monetar Internațional 2008-2010 Carl Bildt, prim-ministru al Regatului Suediei 1991-1994; ministru de Externe 2006-2014 Valdis Birkavs, prim-ministru al Republicii Letonia 1993-1994 Tony Blair, prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 1997-2007 Kjell Magne Bondevik, prim-ministru al Regatului Norvegiei 1997-2000; 2001-2005 Dumitru Braghiș, prim-ministru al Republicii Moldova 1999-2001 410

Anexe Gordon Brown, prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 2007-2010 John Bruton, prim-ministru al Republicii Irlanda 1994-1997 Mirko Cvetković, prim-ministru al Republicii Serbia 2008-2012 Jan Fischer, prim-ministru al Republicii Cehia 2009-2010; ministru de Finanțe 2013-2014 Chiril Gaburici, prim-ministru al Republicii Moldova 2015; ministru al Economiei și Infrastructurii 2018-2019 Felipe Gonzalez, prim-ministru al Spaniei 1982-1996 Alfred Gusenbauer, cancelar al Republicii Austria 2007-2008 Jadranka Kosor, prim-ministru al Republicii Croația 2009-2011 Zlatko Lagumdzija, președinte al Consiliului de Miniștri2001-2002), minis- tru de Externe al Bosniei și Herțegovinei 2012-2015 Yves Leterme, prim-ministru al Regatului Belgiei 2008, 2009-2011 Enrico Letta, prim-ministru al Republicii Italiene 2013-2014 Igor Lukšić, prim-ministru al Muntenegrului 2010-2012; ministru de Finanțe 2004-2010; ministru de Externe 2012-2016 John Major, prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord 1990-1997 Péter Medgyessy, prim-ministru al Ungariei 2002-2004 Mario Monti, prim-ministru al Republicii Italiene 2011-2013 Joseph Muscat, prim-ministru al Republicii Malta 2013-2020 George Papandreou, prim-ministru al Republicii Elene 2009-2011 Romano Prodi, prim-ministru al Republicii Italiene 2006-2008; președinte al Comisiei Europene (1999-2004) Iveta Radičova, prim-ministru al Republicii Slovacia 2010-2012 Òscar Ribas Reig, prim-ministru al Principatului Andorrei 1982-1984; 1990- 1994 Petre Roman, prim-ministru al României 1989-1991 Wolfgang Schüssel , cancelar al Republicii Austria 2000-2007 Laimdota Straujuma, prim-ministru al Republicii Letonia 2014-2016 Hanna Suchocka, prim-ministru al Republicii Polonia 1992-1993 Helle Thorning-Schmidt, prim-ministru al Regatului Danemarcei 2011-2015 Guy Verhofstadt, prim-ministru al Regatului Belgiei 1999-2008 José Luis Rodriguez Zapatero, prim-ministru al Regatului Spaniei 2004- 2011 America de Nord Paul Martin, prim-ministru al Canadei 2003-2006 America Latină P.J. Patterson, prim-ministru al Jamaicăi 1992-2005 411