Ultimul cuvânt asupra Orientului Mijlociu

["Judecata na\u0163iunilor 95 Vreau doar s\u0103 scot \u00een evident\u0103 c\u0103 s-ar putea s\u0103 fim deja \u00een pragul evenimentelor prezise de Zaharia. Imaginea global\u0103 pe care ne-o prezint\u0103 Biblia cu privire la epoca actual\u0103 se poate compara cu un uria\u015f mozaic (jigsaw puzzle). Pentru a reconstitui tabloul, e nevoie ca numeroasele piese componente ale mozaicului, formate din mul\u0163imea textelor profetice, s\u0103 se potriveasc\u0103 fiecare la locul s\u0103u. Multe din piesele tabloului din Zaharia au \u015fi fost deja a\u015fezate la locul lor. Mai e \u00eenc\u0103 nevoie ca alte piese din alte pasaje profetice s\u0103 fie aduse pentru ca tabloul s\u0103 fie complet. M\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 vreo minte omeneasc\u0103 ar fi capabil\u0103, dinainte, s\u0103 a\u015feze toate piesele la locul lor corespunz\u0103tor. \u00cen multe cazuri, putem \u00een\u0163elege desf\u0103\u015furarea complet\u0103 a unei pro- fe\u0163ii biblice abia dup\u0103 ce s-a \u00eemplinit acea profe\u0163ie. Atunci, asemenea apostolului Petru \u00een ziua de Rusalii, putem \u015fi noi exclama: \u201eAceasta este ceea ce s-a rostit prin profetul...\u201c (Fapte 2:16). Acum, profe\u0163iile din Zaharia \u2013 precum \u015fi din multe alte c\u0103r\u0163i ale Bibliei \u2013 au trei fun- c\u0163ii importante: Mai \u00eent\u00e2i, ne arat\u0103 foarte clar direc\u0163ia general\u0103 \u00een care se deplaseaz\u0103 eveni- mentele mondiale. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ele ne ajut\u0103 s\u0103 ne aliniem cu desf\u0103\u015furarea planurilor dinainte stabilite ale lui Dumnezeu. \u00cen al treilea r\u00e2nd, ele ne avertizeaz\u0103 c\u0103 deznod\u0103m\u00e2ntul veacurilor e, probabil, mai aproape dec\u00e2t ne \u00eenchipuim. Deznod\u0103m\u00e2ntul Pentru a vedea dramaticul deznod\u0103m\u00e2nt final al prezicerilor lui Zaharia privitoare la Israel \u015fi Ierusalim, s\u0103 deschidem la capitolul 14: Eu voi aduna toate na\u0163iunile la Ierusalim, ca s\u0103 lupte \u00eempotriva acestuia; cetatea va fi cucerit\u0103, casele vor fi pr\u0103date, iar femeile violate. Jum\u0103tate din cetate va merge \u00een exil, dar restul popula\u0163iei nu va fi alungat\u0103 din ora\u015f. Atunci Domnul va ie\u015fi \u015fi va lupta \u00eempotri- va acelor na\u0163iuni, cum lupt\u0103 El in ziua b\u0103t\u0103liei. \u00cen ziua aceea, picioarele Lui vor sta pe Muntele M\u0103slinilor, la r\u0103s\u0103rit de Ierusalim, \u015fi Muntele M\u0103slinilor se va rupe \u00een dou\u0103, de la r\u0103s\u0103rit la apus, form\u00e2nd o mare vale, a\u015fa \u00eenc\u00e2t jum\u0103tate din munte se va deplasa la nord iar jum\u0103tate la sud... Atunci Domnul Dumnezeul meu va veni, \u00eempreun\u0103 cu sfin\u0163ii Lui (versetele 2-5). Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, acest pasaj descrie rezultatul final al str\u00e2ngerii tuturor na- \u0163iunilor \u00eempotriva Ierusalimului, care a fost amintit\u0103 prima dat\u0103 \u00een Zaharia 12:3. De ase- menea, ni se pare logic s\u0103 plas\u0103m evenimentele acestea \u00een perioada descris\u0103 de Ieremia: Ce groaznic\u0103 va fi ziua aceea! Nu va fi alta ca ea. Va fi vremea necazului pentru Iacov, dar el va fi salvat din acest necaz (Ieremia 30:7). Nu este scopul meu s\u0103 examinez aici toate am\u0103nuntele acestei descrieri at\u00e2t de plasti- ce. E de ajuns s\u0103 afirm c\u0103 deznod\u0103m\u00e2ntul se va produce atunci c\u00e2nd Domnul \u00censu\u015fi va interveni direct \u015fi personal.","96 Ultimul cuv\u00e2nt asupra Orientului Mijlociu Anticiparea acestui deznod\u0103m\u00e2nt glorios se r\u0103sfr\u00e2nge \u015fi asupra copiilor Domnului din N\t oul Testament. De pild\u0103, \u00een 2 Tesaloniceni Pavel a\u015fteapt\u0103 cu bucurie \u00eemplinirea acestui eveniment: Asta se va \u00eent\u00e2mpla atunci c\u00e2nd Domnul Isus va fi descoperit din cer \u00een flac\u0103r\u0103 de foc, cu puternicii S\u0103i \u00eengeri... \u00een ziua \u00een care El va veni s\u0103 fie sl\u0103vit \u00een mijlocul poporului S\u0103u sf\u00e2nt, cople\u015findu-i de uimire pe to\u0163i cei care au crezut... (2 Tesaloniceni 1:7, 10) \u00cen Apocalipsa 22:13, Isus Se declar\u0103 \u201eAlfa \u015fi Omega\u201d al \u00eentregii istorii. Ca Alfa, El a pus istoria \u00een mi\u015fcare. Dup\u0103 aceea, alte persoane \u015fi al\u0163i agen\u0163i \u015fi-au jucat rolul. Dar la sf\u00e2r- \u015fit, Isus va fi acela care Se va ar\u0103ta, ca Omega, aduc\u00e2nd istoria la punctul ei culminant r\u00e2nduit de Dumnezeu. \u00cen acest punct culminant se vor reuni firele \u00eentrerupte ale istoriei. Ceea ce acum e invizibil atunci va prinde contur. Spiritualul se va \u00eembina cu naturalul. Profe\u0163ia va deveni istorie. Cuv\u00e2ntul scris al Scripturii se va uni cu Cuv\u00e2ntul personal \u2013 adic\u0103 Domnul Isus \u00censu\u015fi, care Se va ar\u0103ta. Fuzionarea aceasta va realiza deplina \u015fi finala desf\u0103\u015furare a ultimului cuv\u00e2nt asupra Orientului Mijlociu. \u00cen scena aceasta de \u00eencheiere, to\u0163i actorii din drama stabilirii \u00cemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt sunt adu\u015fi pe scen\u0103. Este aceea\u015fi scen\u0103 pe care s-a jucat fiecare criz\u0103 anterioar\u0103 din cadrul dramei: Ierusalimul \u015fi mun\u0163ii care-l \u00eenconjoar\u0103. O\u015ftirile \u00eengere\u015fti, sfin\u0163ii glorifi- ca\u0163i \u015fi r\u0103m\u0103\u015fita Israelului \u2013 \u00ee\u015fi vor ocupa cu to\u0163ii locul. Dar figura central\u0103, care va \u00eentrece \u00een str\u0103lucire pe to\u0163i ceilal\u0163i \u015fi-i va atrage \u00een jurul S\u0103u, este Mesia, Regele. Astfel cerul va valida m\u0103rturisirea evreilor ortodoc\u015fi, care au sus\u0163inut-o din totdeauna, de-a lungul veacurilor, chiar atunci c\u00e2nd mergeau spre rug sau spre camera de gazare: Eu cred, cu credin\u0163\u0103 perfect\u0103, \u00een venirea lui Mesia; \u015fi chiar dac\u0103 El z\u0103bove\u015fte, eu \u00eenc\u0103 voi a\u015ftepta \u00een fiecare zi venirea Lui. \u015ei astfel, chiar Cerul va r\u0103spunde la rug\u0103ciunea b\u0103tr\u00e2nului apostol Ioan pe insula Patmos, rug\u0103ciune repetat\u0103 de orice cre\u015ftin adev\u0103rat, atunci c\u00e2nd \u00eenchide Noul Testament: \t Amin. Vino, Doamne Isuse!","Sec\u0163iune special\u0103 O trecere \u00een revisCtSa\u0103ptacitrtouolnluoIlsl5orageicl\u0103 a evenimentelor S\u00e3 \u00een\u00feeleg19e4m7-19N82 umeri Numeri \u00cel \u00eenf\u00e3\u00fei\u00baeaz\u00e3 pe Isus Cristos, al nostru \u201e\u00cen\u00e3l\u00feat\u201c Nov. 29, 1947 Mandatul britanic ia sf\u00e2r\u015fit prin votul ONU, care \u00eemparte Palestina \u00een dou\u0103 state independente, evreu \u015fi arab. Arabii anun\u0163\u0103 c\u0103 nu vor accepta statul evreu, ci vor cuceri toat\u0103 Palestina, cu for\u0163a. Mai 14, 1948 Este semnat\u0103 Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103, prin care se proclam\u0103 statul Israel. Se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 guvernul provizoriu. Mai 15, 1948 Na\u0163iunile arabe din jur \u2013 Egiptul, Transiordania, Siria, Libanul \u015fi Iraqul \u2013 atac\u0103 noul stat. Ian. 7, 1949 \u00cencetarea focului marcheaz\u0103 sf\u0103r\u015fitul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103. (Acordul de Armisti\u0163iu este semnat \u00een iulie 1949; dar \u0163\u0103rile din Liga Arab\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenchid frontierele fa\u0163\u0103 de Israel \u015fi se declar\u0103 \u201e\u00eentr-o stare permanent\u0103 de r\u0103zboi\u201d cu Israel.) Ian. 25, 1949 Israelul organizeaz\u0103 primele alegeri. Feb. 17, 1949 Primul Knesset (Parlament) se \u00eentrune\u015fte la Ierusalim \u015fi-l alege pe Chaim Weizmann ca primul pre\u015fedinte. Acesta \u00eel desemneaz\u0103 pe David Ben-Gurion, primul Prim Ministru, s\u0103 formeze guvernul. Guvernul provizoriu demisioneaz\u0103. Mai 11, 1949 Primirea Israelului \u00een Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite. 1948\u00b71951 Perioada de \u201eimigrare \u00een mas\u0103\u201d. Principalele aspecte: 1.\u2002\u0007Knesset decreteaz\u00e2 Legea Revenirii: \u201eOrice evreu are dreptul de a veni \u00een \u0163ara sa ca imigrant\u201d . 2.\u2002\u0007Popula\u0163ia se dubleaz\u0103, cu 684.000 de noi sosi\u0163i: supravie\u0163uitorii Holocaustului din Europa; refugia\u0163i din \u0163\u0103rile musulmane din nordul Africii \u015fi din Orientul Mijlociu; pod aerian al unor \u00eentregi comunit\u0103\u0163i evreie\u015fti din Yemen (43.000) \u015fi Iraq (113.000). 3.\u2002\u0007Popula\u0163ie eterogen\u0103: europeni A\u015fkenazi, orientali Sefardici; diverse culturi, obice- iuri \u015fi tradi\u0163ii. 4.\u2002\u0007Ivirea unor probleme imediate pentru noua na\u0163iune: problema locuin\u0163elor, alimen- ta\u0163iei \u015fi asigurarea unui loc de munc\u0103. 5.\u2002\u0007Israel construie\u015fte 78.000 de locuin\u0163e; \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 345 de sate noi \u00een decurs de 3 ani (comparativ cu 293 \u00een cei 7097de ani preceden\u0163i). 97","98 Ultimul cuv\u00e2nt asupra Orientului Mijlociu 6.\u2002\u0007Evreii din vest aduc contribu\u0163ii \u00eensemnate, cu \u00eemprumuturi \u015fi sume mari de capital, \u00eens\u0103 imigra\u0163ia este sc\u0103zut\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103. 1951 Pentru prima dat\u0103 se \u00eentrune\u015fte la Ierusalim Congresul Mondial Sionist. 1952 Geramania de vest semneaz\u0103 Acordul germano-israelian, privind acordarea repara- \u0163iilor, prin care se angajeaz\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 statului Israel 715 milioane de dolari pentru pierderile materiale suferite de evrei sub nazism \u015fi 100 de milioane de dolari unor persoane individuale. 1952\u00b71956 Continu\u0103 ostilitatea activ\u0103 din partea arabilor: 1.\u2002\u0007Persisten\u0163a atacurilor din partea arabilor infiltra\u0163i: cu peste 400 de israelieni uci\u015fi \u015fi r\u0103nirea altor 900. 2.\u2002\u00073.000 ciocniri armate \u00eentre for\u0163ele arabe \u015fi solda\u0163ii israelieni. 3.\u2002\u0007Fedayeenii egipteni (lupt\u0103tori sinuciga\u015fi) penetreaz\u0103 de repetate ori, ad\u00e2nc \u00een teri- toirul Israelului. 4.\u2002 Ac\u0163iunile de retorsiune din partea for\u0163elor israeliene atrag critici din partea ONU. 5.\u2002\u0007Egiptul interzisese traficul israelian pe Canalul Suez \u00eenc\u0103 din 1949; ulterior, inter- zice pasajul tuturor bunurilor destinate Israelului la bordul vaselor oric\u0103rei na\u0163iuni; ignor\u0103 deciziile ONU privitoare la Suez. 6.\u2002\u0007\u00cen 1951 Egiptul \u00eencepe s\u0103 creeze greut\u0103\u0163i traficului comercial naval al Israelului din portul Eilat, din sudul \u0163\u0103rii, \u00een special vaselor care transport\u0103 \u0163i\u0163ei. 7.\u2002\u0007\u00cen 1955 Egiptul \u015fi Siria semneaz\u0103 un past militar, la care se al\u0103tur\u0103 Iordania. (Transiordania \u00ee\u015fi modificase denumirea \u00een Iordania \u00een 1950, c\u00e2nd anexase \u201eMalul de Vest\u201d). Oct. 1956 Cu sprijinul Marii Britanii \u015fi al Fran\u0163ei (care se temeau de punerea \u00een pericol a naviga\u0163iei navelor lor comerciale) \u015fi av\u00e2nd \u00een vedere ameninin\u0163\u0103rile arabe cu r\u0103zboiul, Israel lanseaz\u0103 un atac preemtiv denumit \u201eCampania din Sinai\u201d. La 5 noiembrie are loc \u00eencetarea focului. Mar. 1957 Israel se retrage din zona Sinai. Na\u0163iunile Unite \u00eempiedic\u0103 alte infiltra\u0163ii egipte- rene p\u00e2n\u0103 \u00een 1967. 1958 Sf\u00e2r\u015fitul primului deceniu al noului stat. Progrese majore s-au \u00eenf\u0103ptuit \u00een urm\u0103toa- rele domenii: 1.\u2002\u0007Mul\u0163i din imigran\u0163ii noi au \u00eenv\u0103\u0163at limba ebraic\u0103 \u015fi au g\u0103sit un loc de munc\u0103. 2.\u2002\u0007O cre\u015ftere a nivelului de via\u0163\u0103 al evreilor orientali (Sefardici). Mul\u0163i din ei se pot \u00eentre\u0163ine singuri acum. 3.\u2002\u0007Autonomie agricol\u0103; un spor de 400% al zonelor irigate; program major de re\u00eem- p\u0103durire. 4.\u2002\u0007Popula\u0163ia de evrei atinge 1,8 milioane; \u015fomajul 1,4%.","Sec\u0163iune special\u0103 99 5.\u2002\u000750.000 de locuin\u0163e noi sunt date \u00een folosin\u0163\u0103. 6.\u2002\u0007Aproape 100% din a doua genera\u0163ie frecventeaz\u0103 liceul.; popula\u0163ia \u015fcolar\u0103 a cres- cut de la 130.000 la 550.000; 10.000 sunt \u00eenscri\u015fi \u00een cele patru universit\u0103\u0163i ale na- \u0163iunii, \u00een compara\u0163ie cu 1.500 \u00een 1948. 7.\u2002\u0007Aceent tot mai mare se pune asupra mo\u015ftenirii culturale \u015fi spirituale a Israelului. Exemplu: la Ierusalim se \u0163ine Congresul Mondial al Bibliei, cu concursul guvernu- lui. 8.\u2002\u0007Progesele acestea sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de comunit\u0103\u0163ile de arabi \u015fi druzi: o cre\u015ftere de 600% \u00een productivitatea agricol\u0103; \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar universal gratuit; asigurare na\u0163ional\u0103; asisten\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi servicii medicale; \u015fosele; ap\u0103; electricitate; instala\u0163ii sanitare; irriga\u0163ii. Participarea la alegeri libere; popula\u0163ia \u00ee\u015fi are reprezenta\u0163ii s\u0103i \u00een Knesset. 1958-1959 Rela\u0163iile cu na\u0163iunile nou \u00eenfiin\u0163ate: 1.\u2002\u0007Israel \u00eencepe s\u0103 acorde asisten\u0163\u0103 tehnico-\u015ftiin\u0163ific\u0103 noilor state din Africa \u015fi America Latin\u0103, \u00een special \u00een domeniul agricol \u015fi cel al amelior\u0103rii standardelor de via\u0163\u0103 pentru persoanele needucate \u015fi subprivilegiate. 2.\u2002\u0007Ca r\u0103spuns, multe \u0163\u0103ri din Africa \u015fi America Latin\u0103 \u00ee\u015fi mut\u0103 ambasadele la Ierusalim \u015fi spijin\u0103 Israelul la Na\u0163iunile Unite. 1965-1966 Alte progrese \u00een urm\u0103toarele domenii: 1.\u2002\u0007Exporturile de produse agricole se ridic\u0103 la 86 de milioane de dolari, \u00een principal culturi de citrice. 2.\u2002\u0007Se \u00eencheie re\u0163eaua na\u0163ional\u0103 de alimentare cu ap\u0103, aduc\u00e2nd ap\u0103 din regiunea supe- rioar\u0103 a r\u00e2ului Iordan p\u00e2n\u0103 \u00een de\u015fertul Negev, \u00een sudul \u0163\u0103rii. 3.\u2002\u0007O \u00eenfloritoare industrie \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 produse de \u00eendelungat\u0103 folosin\u0163\u0103 (radio- uri, frigidere) pentru consumatori. Pe de alt\u0103 parte, se \u00eenregistreaz\u0103 o sc\u0103dere a imigra\u0163iei \u2013 de la 30.000 \u00een 1965; la 16.000 \u00een 1966 \u2013 aduc\u00e2nd o stagnare \u00een dome- niul construc\u0163iilor \u015fi al industriilor conexe. 1967 Preludiu la R\u0103zboiul de \u015fase zile: 1.\u2002\u0007Al Fatah, organiza\u0163ia terorist\u0103 palestinian\u0103, expediaz\u0103 terori\u015fti special instrui\u0163i, \u00een vederea comiterii unor acte de sabotaj \u00een Israel. 2.\u2002 Siria bombardeaz\u0103 a\u015fez\u0103rile de chibu\u0163uri din Galileea. 3.\u2002 Mai 14:\u2002 Nasser transfer\u0103 un num\u0103r mare de trupe egiptene \u00een zona Sinai. 4.\u2002 Mai 16:\u2002 Nasser expulzeaz\u0103 trupele ONU de men\u0163inere a p\u0103cii din zona Sinai . 5.\u2002\u0007Mai 24:\u2002\u0007Nasser blocheaz\u0103 Str\u00e2mtoarea Tiran de la instrarea \u00een Golful Aqaba (\u015fi portul Eilat) . 6.\u2002 Mai 26:\u2002 Nasser anun\u0163\u0103 c\u0103 Egiptul este \u201epreg\u0103tit s\u0103 poarte r\u0103zboi cu Israelul\u201d. 7.\u2002\u0007Mai 30: \u0007\u0007Regele Hussein pune for\u0163ele militare ale Iordaniei sub comanda lui Nasser.","100 Ultimul cuv\u00e2nt asupra Orientului Mijlociu \t 8.\u2002 Iunie 4: Iraq urmeaz\u0103 exemplul Iordaniei. \t 1967 R\u0103zboiul de \u015fase zile: Iunie 4 Israel \u00ee\u015fi mobilizeaz\u0103 for\u0163ele de ap\u0103rare. B\u0103rba\u0163ii \u015fi femeile mai v\u00e2rstnice \u015fi co- piii men\u0163in func\u0163ionarea serviciilor publice, str\u00e2ng recoltele \u015fi asigur\u0103 serviciile de export. Iunie 5 1.\u2002\u0007Israel bombardeaz\u0103 aerodomurile din Egipt, Siria, Iordania \u015fi Iraq, distrug\u00e2nd 452 de avioane \u00een 3 ore. 2.\u2002\u0007For\u0163ele israeliene de infanterie atac\u0103 for\u0163ele egiptene din regiunea Sinai \u00een patru puncte. 3.\u2002\u0007Israelul \u00eel anun\u0163\u0103 pe regele Hussein c\u0103 nu va ataca Iordania, cu condi\u0163ia ca trupele sale s\u0103 men\u0163in\u0103 pacea. Dar for\u0163ele Iordaniei deschid focul de-a lungul \u00eentregii linii de armisti\u0163iu \u015fi ocup\u0103 sediul ONU din Ierusalim. Iunie 6 Israelul contra-atac\u0103, prelu\u00e2nd controlul asupra \u00eentregului Ierusalim, cu excep\u0163ia Ora\u015fului Vechi. Iunie 7 Israel ia \u00een st\u0103p\u00e2nire Vechiul Ora\u015f al Ierusalimului pentru prima dat\u0103 din anul 70 d.Cr. Iunie 9 Israel \u00eei alung\u0103 pe sirieni din zona extrem de bine fortificat\u0103 a \u00cen\u0103l\u0163inilor Golan. Israel p\u0103trunde \u00een Sinai p\u00e2n\u0103 la Canalul Suez; cucere\u015fte F\u00e2\u015fia Gaza; for\u0163ele navale captureaz\u0103 Sharm-el-Sheikh la Marea Ro\u015fie. Iunie 10 Toate p\u0103r\u0163ile se \u00eenvoiesc s\u0103 \u00eenceteze focul. \u00cen c\u0103i diferite, R\u0103zboiul de \u015fase zile a fost marcat de acelea\u015fi fel de elemente miracu- loase ca R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103. Iunie 1967 Israel stabile\u015fte urm\u0103toarea politic\u0103 pentru teritoriile ocupate: 1.\u2002 Garanteaz\u0103 accesul liber la locurile sfinte ale tuturor religiilor. 2.\u2002 Elimin\u0103 barierele dintre Ierusalimul de est \u015fi cel de vest. 3.\u2002\u0007Introduce politica \u201ePodurilor Deschise\u201d, care e acceptat\u0103 de Regele Hussein al Iordaniei. Arabii care locuiesc \u00een Iudeea \u015fi Samaia (a\u015fa-numitul \u201eMal de Vest\u201d) \u015fi \u00een F\u00e2\u015fia Gaza sunt astfel liberi s\u0103 se deplaseze \u00een voie spre \u0163\u0103rile arabe, s\u0103-\u015fi v\u00e2nd\u0103 produsele \u00een Iordania \u015fi s\u0103 fie vizita\u0163i de rude \u015fi prieteni. Turi\u015ftii sunt, de asemenea, liberi s\u0103 intre \u00een Israel prin Iordania. 4.\u2002\u0007Anun\u0163\u0103 c\u0103 va accepta cereri de revenire din partea celor 200.000 de arabi care s-au refugiat \u00een timpul luptelor; 44.000 s-au repatriat.","Sec\u0163iune special\u0103 101 1967-1968 O trezire f\u0103r\u0103 precedent a evreilor din str\u0103in\u0103tate fa\u0163\u0103 de importan\u0163a Israelului pentru evreime. Un mare num\u0103r de imigran\u0163i din occident, \u00een special tineri. Contribu\u0163iile financiare provenite din Diaspora totalizeaz\u0103 400 de milioane de dolari \u00een ace\u015fti doi ani. 1968-1973 \u201eR\u0103zboiul de m\u0103cinare a nervilor\u201d: 1.\u2002 H\u0103r\u0163uiri continue din partea Egiptului la grani\u0163ele cu Sinaiul. 2.\u2002\u0007Cre\u015fte implicarea sovieticilor \u00een Egipt. Pilo\u0163i sovietici \u00een avioane sovietice, precum \u015fi baze de rachete anti-aeriene cu personal sovietic. 3.\u2002\u0007Sirienii sunt beneficiarii asisten\u0163ei sovietice; bombardeaz\u0103 regulat grani\u0163a de nord a Israelului cu rachete \u201eKatiu\u015fa\u201d. 4.\u2002\u0007O cre\u015ftere a activit\u0103\u0163ii teroriste palestiniene din nord prin grani\u0163a cu Libanul. (Regele Hussein bombardase bazele de terori\u015fti palestineni \u015fi-i alungase pe tero- ri\u015fti din Iordania \u00een anul 1970; terori\u015ftii ace\u015ftia s-au restabilit \u00een sudul Libanului, care a c\u0103p\u0103tat denumirea de \u201eFatahland\u201d.) 5.\u2002\u0007O sporire a actelor de terorism arabe din afara Israelului: deturn\u0103ri de avioane; uci- derea atle\u0163ilor arabi la Jocurile Olimpice de la M\u00fcnchen \u00een 1971. 1973 Preludiu la r\u0103zboiul Yom Kippur: Oct. 5 1.\u2002 Trupele egiptene \u015fi siriene se maseaz\u0103 pe linia de \u00eencetare a focului. 2.\u2002\u0007Israel \u00eencepe mobilizarea rezervi\u015ftilor \u00een ajunul izbucnirii r\u0103zboiului Yom Kippur (Ziua Isp\u0103\u015firii). 3.\u2002\u0007Primul Ministru israelian, doamna Golda Meier, informat\u0103 despre \u201eindiscutabile semne ale unui atac iminent\u201d, decide \u00eempotriva unui atac aerian preemptiv, vr\u00e2nd ca Israelul s\u0103 fac\u0103 rensponsabilitatea pentru agresiune indiscutabil de clar\u0103\u201d. \t\t\t R\u0103zboiul Yom Kippur: Oct. 6 1.\u2002\u0007Cabinetul israelian se \u00eentrune\u015fte \u00een ziua sf\u00e2nt\u0103 \u00eens\u0103\u015fi \u015fi confirm\u0103 decizia Goldei Meier. 2.\u2002\u0007Arabii atac\u0103 pe dou\u0103 fronturi la ora dou\u0103 p.m., \u00een timp ce se \u00eentrune\u015fte cabinetul israelian. \u0007\u2002 a\u0007 .\u2003\u0007\u00cen sud: avia\u0163ia \u015fi artileria egiptean\u0103 bormbardeaz\u0103 instala\u0163iile de la Sinai; 70.000 de trupe \u015fi 1.000 tancuri traverseaz\u0103 canalul Suez . b.\u2003 \u00cen nord: 40.000 de trupe siriene cu 800 tancuri atac\u0103 \u00cen\u0103l\u0163imile Golan. Oct.7-25 3.\u2002\u0007Israel \u00eenceteaz\u0103 \u00eenaintarea pe ambele fronturi \u00een decurs de dou\u0103 zile, dar cu mari pierderi; armele sovietice anti-aeriene \u015fi anti-tanc lovesc avioanele \u015fi tancurile israeliene.","102 Ultimul cuv\u00e2nt asupra Orientului Mijlociu \u2002 4.\u2002 Iraqul se al\u0103tur\u0103 Siriei \u00een r\u0103zboi. \t \u2002 5.\u2002\u0007Dup\u0103 ce sovieticii transport\u0103 pe calea arului echipament c\u0103tre Egipt \u015fi Siria \u00een oct. 10, Statele Unite \u00eencep transportul pe calea aerului de muni\u0163ii \u015fi piese de schimb c\u0103tre Israel la 14 octombrie. \u2002 6.\u2002\u0007Israel penetreaz\u0103 12-15 mile dincolo de linia de \u00eencetare a focului pe frontul siri- an (la numai 25 de mile de Damasc). \u2002 7.\u2002\u0007For\u0163ele armate israeliene p\u0103trund \u00een Egipt la 14 octombrie \u015fi execut\u0103 raiduri \u00eempotriva bazelor de rachete \u015fi a instala\u0163iilor militare din spatele liniilor egiptene; \u00eenainteaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la mai pu\u0163in de 62 de mile de Cairo. \u2002 8. \u2002\u0007Na\u0163iunile arabe fiind confruntate cu \u00eenfr\u00e2ngere, sovieticii se al\u0103tur\u0103 Statelor Unite, solicit\u00e2nd \u00eencetarea focului, care este acceptat\u0103 la 23 octombrie. \u2002 9.\u2002\u0007Egiptenii \u015fi sirienii continu\u0103 tirul. Israelienii a\u015fteapt\u0103 12 ore, dup\u0103 care contra- atac\u0103. 10.\u2002\u0007Oct. 25: For\u0163ele militare sovietice \u00een stare de alert\u0103, gata s\u0103 intervin\u0103 \u00een Egipt. For\u0163ele americane sunt puse \u00een stare de alert\u0103 mondial\u0103 . 11.\u2002\u0007Oct. 25: acordul de \u00eencetare a focului este men\u0163inut. Pentru prima oar\u0103 \u00een istoria arabo-israelian\u0103, un acord de \u00eencetare a focului con\u0163ine prevederi pentru negoci- eri directe de pace. Oct.-Nov. 1973 Dup\u0103 \u00eencetarea focului \u2013 \u00eencepe \u201eR\u0103zboiului Petrolului\u201d: 1.\u2002\u0007OPEC (Organiza\u0163ia \u0163\u0103rilor exportatoare de petrol), care anun\u0163ase reducerea pro- duc\u0163iei de petrol cu 5% p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Israel se va retrage din toate teritoriile, acum taie aprovizionarea cu petrol c\u0103tre Statele Unite \u015fi Olanda. 2.\u2002\u0007Dup\u0103 ce OPEC reduce cantit\u0103\u0163ile de petrol cu 25% c\u0103tre statele din Pia\u0163a Comun\u0103 \u015fi Japonia, aceste \u0163\u0103ri emit declara\u0163ii care favorizeaz\u0103 cauza arab\u0103. 3.\u2002\u0007Majoritatea statelor africane rup rela\u0163iile diplomatice cu Israelul, datorit\u0103 depen- den\u0163ei lor de petrolul arab \u015fi \u00een interesul solidarit\u0103\u0163ii africane. 4.\u2002\u0007Nov. 28: La un summit arab, \u0163\u0103rile participante se pronun\u0163\u0103 pentru intensificarea presiunilor legate de petrol \u00eempotriva Israelului. 5. O\u0007 PEC majoreaz\u0103 pre\u0163ul \u0163i\u0163eiului de la 2,59 dolari barilul \u00een ianuarie 1973 la 11,65 dolari babarilul \u00een decembrie. [Costurile de petrol pentru \u0163\u0103rile lumii a treia au cres- cut de la 12 miliarde de dolari \u00een 1973 la 30 miliarde \u00een 1974 \u015fi la 42 de miliarde \u00een 1975.] Ian. 18, 1974 Egiptul \u015fi Israelul semneaz\u0103 un acord de dezangajare; salutat de SUA drept primul pas \u00een vederea unei p\u0103ci permanente \u00een Orientul Mijlociu. Mai 1974 Siria \u015fi Israel semneaz\u0103 un acord de dezangajare. Israel se retrage pu\u0163in la vest de liniile de \u00eencetare a focului din 1967 pe \u00cen\u0103l\u0163imile Golan. Sept. 1975 Israel se retrage de pe por\u0163iuni din Sinai; Egiptul redeschide canalul traficului naval israelit pentru prima oar\u0103 din 1951.","Sec\u0163iune special\u0103 103 1973-prezent (1982, n.tr.) Terori\u015fti arabi se infiltreaz\u0103 \u00een Israel, planteaz\u0103 explozivi, ucid persoane civilie. Condu\u015fi de Al Fatah lui Yasser Arafat, lor li se al\u0103tur\u0103 \u015fi alte grup\u0103ri. Cunoscute global sub denumirea de P.L.O. (Organiza\u0163ia de Liberare a Palestinei), ele sunt finan\u0163ate de na\u0163iunile arabe produc\u0103toare de petrol \u00centre 1973-79 au fost 1.575 de aracuri teroriste pe teritoriul Israelului.: 1974:\u2002 Ma'alot. 16 elevi afla\u0163i \u00eentr-o excursie sunt m\u0103cel\u0103ri\u0163i de terori\u015fti. 1975:\u2002 Zion Square, Ierusalem. O bomb\u0103 ucide 15 pietoni \u015fi r\u0103ne\u015fte 62. 1978:\u2002\u0007Tel Aviv. Explozia unui autobuz \u00eenc\u0103rcat cu turi\u015fti explodeaz\u0103 \u00een urma unui atac cu bomb\u0103 incendiar\u0103; 34 mor\u0163i, inclusiv femei \u015fi copii. De\u015fi Israel este \u0163inta principal\u0103 a P.L.O., aerporturi, liniile aeriene \u015fi ambasadele ori- c\u0103rei \u0163\u0103ri considerate prietene cu Israel sunt supuse atacurilor P.L.O.. \u00centre 1967-1978, \u00een afara Israelului, terori\u015ftii arabi au ucis 1.133 de persoane, au r\u0103nit 2.498, \u015fi au luat ostatici 2.755. De exemplu: un avion al companiei Swiss-Air care a explodat \u00een aer \u00een feb. 1970, omor\u00e2nd 47; un atac cu mitraliere asupra pasagerilor francezi la aeroportul Orly, din Paris, \u00een mai 1978 (Tigay, pp. 122-123). Din 1970 P.L.O. a operat \u00een princi- pal din sudul Libanului, fiind aproviziona\u0163i tot mai mult cu material de r\u0103zboi sovie- tic. Ian. 1976 Siria profit\u0103 de r\u0103zboiul civil din Liban, p\u0103trunde \u00een Liban \u015fi-\u015fi une\u015fte for\u0163ele cu P.L.O. \u00cempreun\u0103 pun st\u0103p\u00e2nire pe cea mai mare parte a teritoriului din sudul Libanului \u015fi bombardeaz\u0103 nestingheri\u0163i nordul Israelului cu rachete Katiu\u015fa de fabrica\u0163ie sovie- tic\u0103. (R\u0103zboiul civil izbucnise \u00een Liban \u00een 1975, c\u00e2nd libanezii cre\u015ftini au formulat obiec\u0163ii fa\u0163\u0103 de folosirea teritoriului lor de c\u0103tre P. L. O. Majoritatea musulman\u0103 \u015fi OEP-ul \u015fi-au unit for\u0163ele \u00een scopul anihil\u0103rii cre\u015ftinilor. P\u00e2n\u0103 \u00een 1982, 70.000 de liba- nezi au fost uci\u015fi. Num\u0103rul de orfani libanezi este estimat la 35.000. De\u015fi au fost f\u0103cu- te apeluri la ONU \u015fi Statele Unite, singura na\u0163iune care a venit \u00een ajutorul cre\u015ftinilor libanezi a fost statul evreiesc al Israelului. Grani\u0163a din sudul Libanului a fost deschis\u0103 Israelului pentru prima oar\u0103 \u00een 1975 cu scopul de a ob\u0163ine asisten\u0163\u0103 medical\u0103 pentru bolnavi \u015fi r\u0103ni\u0163i. Numai \u00een primul an peste 25.000 au intrat \u00een Israel prin punctul numit \u201eGood Fence\u201d pentru tratament medical.) Iulie 1976 For\u0163ele israeliene, \u00een cadrul unei curajoase opera\u0163ii de salvare, elibereaz\u0103 peste 100 de ostatici de\u0163inu\u0163i de terori\u015ftii arabi \u00eentr-un avion deturnat pe aeroportul Entebbe din Uganda, aduc\u00e2ndu-i acas\u0103 \u00een Israel. Iulie 1977 Primul Ministru israelian Menachem Begin prezint\u0103 planul pentru pacea \u00een Orientul Mijlociu pre\u015fedintelui american Carter la Washington. Nov. 1977 Pre\u0163edintele Egipului, Anwar Sadat, visiteaz\u0103 Ierusalimul invitat de Primul Ministru Begin \u00een vederea demar\u0103rii convorbirilor directe de pace. Lui Sadat i se face o primire extrem de c\u0103lduroas\u0103 de c\u0103tre popula\u0163ia Israelului, dornic\u0103 de pace.","104 Ultimul cuv\u00e2nt asupra Orientului Mijlociu Sept. 1978 Primul Ministru Begin, Pre\u015fedintele Sadat \u015fi Pre\u015fedintele Carter se \u00eentrunesc \t la Camp David, statul Maryland; formuleaz\u0103 acordurile de pace. Mar. 26, 1979 Israel \u015fi Egipt semneaz\u0103 tratatul de pace. Se \u00eenvoiesc s\u0103 se recunoasc\u0103 \u015fi s\u0103 respecte dreptul fiec\u0103ruia de a tr\u0103i \u00een pace, \u00een cadrul unor grani\u0163e securizate \u015fi recu- noscute, \u015fi s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u0163ii diplomatice regulate. Israel se mai \u00eenvoie\u015fte: 1. S\u0103 se retrag\u0103 p\u00een\u0103 la linia grani\u0163ei fostului mandat cu Egiptul. 2. \u0007S\u0103 \u00eenapoieze Egiptului terenurile petrolifere Alma, pe care Israel le descoperise \u015fi dezvoltase. 3. S\u0007 \u0103 redispun\u0103 for\u0163ele de ap\u0103rare israeliene sta\u0163ionate \u00een Sinai, \u015fi s\u0103 transfere c\u0103tre Egipt intacte \u015foselele, utilit\u0103\u0163ile, puctele de aprovizionare cu ap\u0103 \u015fi alte instala\u0163ii, inclusiv trei aerodromuri principale. (Egiptul se \u00eenvoie\u015fte s\u0103 le foloseasc\u0103 pe aces- tea numai \u00een scopuri civile.) Egiptul se mai \u00eenvoie\u015fte: 1. S\u0103 permit\u0103 traficul naval israelian prin canalul Suez. 2. S\u0103 v\u00e2nd\u0103 petrol Israelului la pre\u0163ul stabilit de pia\u0163\u0103. 1979 Ca r\u0103spuns la cre\u015fterea num\u0103rului de victime civile, Israel \u00eencepe atacuri preemptive \u00eempotriva bazelor teroriste din sudul Libanului. Israelul mai instruie\u015fte \u015fi asist\u0103 arma- ta libanez\u0103 cre\u015ftin\u0103, sub comanda maiorului Saad Haddad. 1981 Nordul Israelului sub bombadament zilnic din partea P.L.O. \u015fi al for\u0163elor siriene; locuitorii, inclusiv copiii, petrec s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi \u00een ad\u0103posturi. (Unii copii sunt eva- cua\u0163i \u00een zone mai sigure.) Sunt distruse sate, livezi, utilaje agricole, recolte. Ac\u0163iuni de retorsiune israeliene, concretizate prin bombardarea sediului P.L.O. din Beirut. \u00cen iulie este negociat un acord de \u00eencetare a focului. Situa\u0163ia actual\u0103 r\u0103m\u00e2ne instabil\u0103 \u015fi exploziv\u0103. Presiuni economice \u015fi militare Nevoia constant\u0103 de arme sofisticate pentru ap\u0103rare \u00eempotriva na\u0163iunilor arabe \u00eencon- jur\u0103toare, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu pu\u0163ine resurce naturale de pre\u0163, a creat presiuni f\u0103r\u0103 egal \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 minuscul\u0103. Graficul de mai jos arat\u0103 concludent cantit\u0103\u0163ile mult superioare de teren, popula\u0163ie, armate \u015fi arme \u00eendreptate \u00eempotriva Israelului, la data \u00eenregistr\u0103rii, anul 1980: Lumea arab\u0103 versus Israel (extras din Tigay. pp. 206-207) . Suprafa\u0163a For\u0163e Avioane de Israel (\u00een mile p\u0103trate) Popula\u0163ia Armate lupt\u0103 Tancuri Liga arab\u0103 7.993 3.800.000 164.000 576 3.375 11.041 (236.000 4.901.829 116.650.000 r9e6ze5r.v6i5\u015f0ti) 2.126 Egiptul 386.000 40.600.000 345.000 563 1.930 (Egiptul este listat separat datorit\u0103 tratatului de pace cu Israel)","Judecata na\u0163iunilor 105 Urm\u0103torul grafic demonstreaz\u0103 sacrificiul financiar pe care l-a f\u0103cut Israel \u00een schim- bul p\u0103cii cu Egiptul: Costul p\u0103cii Sinai: Aerodromuri, baze \u015fi facilit\u0103\u0163i 10 miliarde dolari Terenuri petrolifere* 5 miliarde \u015eosele \u015fi a\u015fez\u0103ri 2 miliarde Reamplasarea for\u0163elor de ap\u0103rare ale Israelului Subtotal: 17 miliarde* * de la Sinai la Negev 4,4 miliarde $ * Aceste terenuri au asigurat Israelului 20% din necesarul anuTaolt.al: 21,4 miliarde $ ** Aceast\u0103 cifr\u0103 aproape egaleaz\u0103 datoria extern\u0103 a Israelului pentru 1980, 18 miliarde $ (Retip\u0103rit din North Broward Jewish Chronicle, 9 ianuarie 1981) Graficul de mai sus nu include costul remunera\u0163iilor pentru israeli\u0163ii care se stabiliser\u0103 \u015fi dezvoltaser\u0103 Sinaiul, care dep\u0103\u015fesc 500 milioane $. De asemenea, compania care a dez- voltat terenurile petrolifere a dat \u00een judecat\u0103 statul Israel pentru suma de 324 milioane $, proces \u00eenc\u0103 nerezolvat. Boicotarea Israelului de c\u0103tre na\u0163iunile arabe produc\u0103toare de petrol a cauzat o povar\u0103 economic\u0103 \u00een plus pentru Israel. Astfel, statul Israel pl\u0103te\u015fte pre\u0163urile cele mai ridicate pentru petrol de pe pia\u0163a mondial\u0103. \u00cen 1980 acesta se ridica la 2,4 miliarde de dolari, care egala aproape exact cu deficitul balan\u0163ei de pl\u0103\u0163i. Aceste dou\u0103 probleme \u00eenrudite \u2013 costul ap\u0103r\u0103rii \u015fi costul petrolului \u2013 au produs o alt\u0103 problem\u0103 \u00eenrudit\u0103: infla\u0163ia galopant\u0103. Urm\u0103torul grafic arat\u0103 instabilitate monedei israeli- ene, lira,* care este desemnat\u0103 IL \u015fi este comparat\u0103 aici cu dolarul american. Valoarea comparativ\u0103 a valutei 1948 IL 0,20 aprox. 1 $ 1962 IL 3 1$ 1973 IL 4,20 1 $ 1978 IL 15 1 $ 1978 IL 160 1 $ * \u00cen 1980 Israel a adoptat o nou\u0103 moned\u0103, \u015fekelul (IS), care echivaleaz\u0103 cu(1IS0 1IL6).*\u00cen 1973 lira israelian\u0103 valora cu pu\u0163in sub 25 US $. \u00cen 1982, echivalentul unei lire israeliene era mai pu\u0163in de \u00be din centul ame- rican.","106 Bibliografie Aspects of Israel. Jerusalem, Israel: Israel Information Center, 1978. Baar, Marius. The Unholy War. Nashville, Tenn.: Thomas Nelson Publishers, 1980. Carta`s Historical Atlas of Israel. Jerusalem, Israel: Carta, 1977. Duvernoy, Claude. The Prince and the Prophet. Jerusalem, Israel: Claude Duvernoy, 1979. Evans, Mike. Israel: America's Key to Survival. Plainfield, N.J.: Logos International, 1981. Flannery, Edward H. The Anguish of the Jews. New York, N.Y.: Maemillan Publishing Co., Ine., 1965. Front Page Israel. Jerusalem, Israel: The Palestine Post Ltd., 1978. Grayzel, Solomon. A History of the Jews. Philadelphia, Pa.: The Jewish Publieations Society of America, 1947. History from 1880. Jerusalem, Israel: Keter Publishing House Ltd., 1973. Josephus. The Jewish War (G. A. Williamson, transl.). Israel: Penguin Books, 1959. Kobler, Franz. The Vision Was There. London, U.K.: Lincolns-Prager Ltd., 1956. Laffin, John. The Dagger of Islam. London, U.K.: Sphere Books Ltd., 1979. Lambert, Lance. The Uniqueness of Israel. Eastbourne, U.K.: Kingsway Publications, 1980 . Prince, Derek. Our Debt to Israel. Fort Lauderdale, Fla.: Derek Prince Publications, 1977. Prittie, Terrence and Nelson, Walter H. The Economic War Against the Jews. London, U.K.: Transworld Publishers Ltd., 1977. Tigay, Alan M., editor. Myths and Facts 1980: A Concise Record of the Arab-Israeli Conflict. Washington, D.C.: Near East Research, Inc., 1980.","",""]