Revista 2022

care să știe să respecte mediul în care trăiesc, să îngrijească plantele și animalele din mediul ănconjurător. Acțiunile pe care le-am întreprins în școala nostră pentru formarea unei atitudini ecologice care să ne asigure un viitor verde s-au desfășurat pe o perioadă mai lungă de timp. Mai întâi am început sub forma unor concursuri pe clase prin colectarea si predarea la centrele specializate a maculaturii și a dozelor de aluminiu. Astfel, au fost implicați și membrii familiilor copiilor în colectarea selectivă a deșeurilor din gospodării. Elevii s-au unit în grupuri și au mers pe străzi, pe la marginea satului, pe la baruri, magazine și au adunat dozele de aluminiu împrăștiate . Banii primiți din predarea acestor deșeuri au fost folosiți de către copii în diferite scopuri: au mers în excursii, și- au dotat sălile de clasă cu echipamente electronice necesare procesului de învățământ. La sfarșit de an școlar au primit Cupa învingătorului , diplome și premii, ambiționându-i să fie mai harnici în anul următor. Era o adevărata întrecere în școala noastră, pornind de la învățători, diriginți , copii și părinți. Acest comportament, de a selecta hârtia și dozele de aluminiu, a devenit o obișnuință, chiar dacă întrecerea între clase a luat sfârșit. O altă activitate desfășurată a fost înscrierea școlii în Concursul Național Patrula de recilcare, organizat de Asociația Română pentru Reciclare,ROREC, unde au fost organizate activități de colectare a bateriilor uzate și a DEE-urilor. Copiii școlii noastre au obținut Premiul pentru cea mai mare cantitate de baterii uzate colectate, timp de trei ani consecutivi, din 2016 până în 2019. Chiar și astăzi, după încheierea concursului, în școala noastră există un loc special amenajat unde se colectează bateriile uzate și DEE-urile. Ecoatitudine pentru un viitor verde înseamnă și înfrumusețarea spațiului din jurul școlii. În acest sens, în fiecare primăvară, copiii aduc flori pe care le plantează în spațiul verde din jurul școlii, îngrijindu-le pe toată perioada anului școlar. La orele de educație tehnologică, copiii din ciclul gimnazial au construit căsuțe pentru păsărele, iar cei mici aduc periodic hrană pentru acestea. Beneficiem în jurul școlii de un bogat spațiu verde, format dintr-o mică livadă, în care copiii își petrec pauzele. Situarea localității în apropierea pădurii Hanu Conachi ne-a mobilizat să participăm la toate acțiunile de curățare a mediului organizate prin proiectul Let`s do It, Romania! și nu numai. Cu sprijinul autoriăților locale, care au asigurat materialele necesare, am colectat deșeurile din pădure, de pe la marginea satului, de pe străzile lăturalnice, oferind adulților un exemplu pe care ar trebui să- l urmeze și ei, sau mai mult ,să conștientizeze că a păstra mediul curat este în avantajul sănătatății tuturor membrilor din comunitate. 101

În fiecare an am marcat Luna pădurii , 15 martie-15 aprilie , prin acțiuni de împădurire a unor terenuri de la marginea localității noastre ,cu sprijinul Ocolului Silvic care a pus la dispoziție materialul săditor. Tot cu aceast prilej, am extins și livada din curtea școlii, astfel determinându-i pe copii să fie atenți și ăa protejeze micii copăcei pe care i-au plantat cu mâinile lor. Ne vom asigura un viitor verde dacă vom ști cum să educăm tinerii din ziua de astăzi, să le formăm deprinderi și atitudini pe care să le folosească pe parcursul întregii vieți și să le transmită mai departe, viitoarelor generații, prin exemplul lor . 102

VOLUNTARIATUL- O CALE DE A SCHIMBA PERSONALITATEA ELEVILOR Profesor :Muşuroi Carmen Școala Gimnazială Gura-Padinii,loc.Gura Padinii,jud.Olt În această perioadă a globalizării şi a schimbărilor continue, lumea devine din ce în ce mai mică, mai interdependentă şi mai egoistă. Voluntariatul reprezintă însă o modalitate prin care pot fi întărite şi susţinute valorile legate de comunitate, de binele făcut aproapelui; persoanele pot să îşi exercite drepturile şi responsabilităţile de membri ai comunităţilor şi se pot stabili puncte de legatură între diferite culturi. Se știe că voluntariatul este un element însemnat în dezvoltarea educației și formării profesionale. Criteriul de bază al acestuia este responsabilitatea obținută efectiv numai prin muncă, din care derivă respectul, la care se adaugă și alți factori importanți, respectiv comunicarea și socializarea. De asemenea, activitatea de voluntariat presupune interacțiune, spirit civic și organizatoric, curaj, încredere, colaborare, inițiativă, responsabilitate și dinamism. Participând la această mișcare, înveți să promovezi într-o formă creativă 103

ideile personale și să lupți pentru realizarea lor până la final. Așadar, prin acțiuni de voluntariat poți dezvolta sau obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale (încredere, solidaritate, toleranță, etc), devenind astfel mai conștienți de ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Avantajele celor care desfăşoară activităţi de voluntariat variază de la satisfacţia personală, la dobândirea de experienţă în viitorul domeniu de activitate, la familiarizarea cu diferite sisteme operaţionale şi cu instituţii şi/sau structuri organizaţionale, la crearea de prietenii si contacte profesionale utile, până la găsirea unui loc de muncă pe baza experienţei dobândite ca voluntar. Voluntariatul a cunoscut în ultimul timp o ascensiune rapidă în domenii diverse. Voluntariatul înseamnă să socializăm mai mult, să-i ajutăm pe semenii noștri dând dovadă de compasiune, înțelegere, dragoste. Prin acțiunile de voluntariat putem obține abilități și cunoștințe noi, dar și competențe sociale. Voluntariatul rămâne o activitate demnă de a fi practicată și sprijinită în școală. Orice implicare în activităţi de voluntariat implică o formă de învăţare socială, chiar dacă de multe ori aceasta nu este conştientizată. Implicarea în activităţi de voluntariat dezvoltă o serie de abilităţi şi competenţe sociale, cum ar fi de exemplu solidaritatea, toleranţa, încrederea, spiritul civic şi responsabilitateasocială. Voluntariatul te transformă într-o persoană conştientă de mult mai multe aspecte ale lumii din jurul tău pe care în mod curent nu le vezi pentru că, aparent, nu ai nicio legătură directă cu ele. Cel mai important lucru pe care ti-l poate oferi activitatea de voluntariat este faptul ca te invata sa lucrezi in echipa. Vei avea colegi cu aceleasi preocupari ca ale tale, cam de aceeasi varsta cu care iti va face placere sa lucrezi, si fata de care nu vei avea niciun sentiment de inferioritate. Se stie ca la un loc de munca, oricat de sigur pe tine si de indraznet ai fi, nu poti sa ii pui superiorului tau chiar orice intrebare iti trece prin cap. In schimb, aici vei avea ocazia sa inveti lucrurile din mers, alaturi de colegii tai. De asemenea, poti sa ajungi si sa coordonezi un proiect important si astfel sa iti exerciti capacitatile de lider. Vei avea o satisfactie extraordinara cand vei vedea un proiect dus la sfarsit. Iar in bucuria sau multumirea oamenilor iti vei gasi adevarata rasplata a muncii tale. O sa ai ocazia sa cunosti foarte multi oameni interesanti, atat din colegii tai dar si oameni de cariera cu care intri in contact pentru a-ti duce la bun sfarsit proiectul. O a doua dimensiune importantă a valorii voluntariatului este cea educativă. Voluntariatul are extraordinare valenţe educative, fiind o formă de învăţare prin acţiune practică, care poate genera 104

dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi. Indiferent că vorbim despre o învăţare inductivă, care porneşte de la situaţii generale – sau de la cunoştinţe teoretice – care sunt apoi translatate în activităţi practice specifice, fie că vorbim despre o învăţare deductivă, care porneşte de la exemple particulare pe care apoi le translatează în norme generale sau în concepte teoretice, voluntariatul este o metodă potrivită de a învăţa. Nefiind un proces rigid şi formalizat, voluntariatul are farmecul flexibilităţii şi al alegerii libere a voluntarului cu privire la majoritatea caracteristicilor activităţii sale, ceea ce îl face atractiv, învăţarea fiind un efect al implicării, şi nu un scop în sine al acesteia. De aceea de foarte multe ori voluntariatul a devenit modul în care tinerii fac cunoştinţă în modul cel mai concret cu putinţă cu viitoarea lor meserie. Fără a dori să impietăm sistemul formal de învăţământ, trebuie să recunoaştem că de multe ori îi lipseşte latura practică, aplicată a învăţării, latură pe care mulţi tineri aleg să o experimenteze prin implicarea în activităţi de voluntariat. Să fii voluntar este un lucru foarte important atat pentru cariera ta, dar mai ales pentru viata ta. Vei invata lucruri care te vor ajuta in toate aspectele vietii, lucruri ca munca in echipa sau responsabilitatea dar si compasiunea si rabdare in tot ceea ce faci. Asa ca, chiar daca nu esti platit in bani, lucrurile pe care le poti invata intr-un ONG sunt lucruri pe care nu poti sa le cumperi. Pentru ca forma de voluntariat să fie înțeleasă așa cum trebuie, încă de la o vârstă fragedă copiii trebuie canalizați spre această formă prin diverse activități desfășurate în școală și nu numai, și să înțeleagă ca fiind modul de a oferi fără a primi ceva în schimb. Unitatea de grup arată copiilor că sunt o familie și trebuie să acționeze ca atare, iar dacă sunt copii cu posibilități de dezvoltare, aceștia trebuie angrenați în activități care să-i determine să se facă utili printr-o formă de voluntariat care-și ajută semenii. Copiii trebuie puși în diverse situații de viață, implicându-se activ în viața comunității din care fac parte. În acest fel, se vor simți utili dezvoltându-și încrederea și stima de sine. Vor învăța cât de importantă este munca în echipă, dar și sprijinul celor din jur. Cei mici pot realiza lucruri impresionante, această acțiune reușind să-i responsabilizeze, încurajându-i să se implice voluntar, alături de părinții lor, de cadrele didactice și în alte proiecte umanitare în sânul comunității din care fac parte. În concluzie, valoarea activității de voluntariat, dar și a voluntarului este incontestabilă în societatea românească de astăzi și este doar o problemă de timp ca aceasta să fie prețuită cu adevărat. Cu siguranță, voluntariatul rămâne o activitate atractivă și demnă de a fi practicată și sprijinită de copii sau adulți, deoarece se desfășoară printr-un proces al flexibilității și al alegerii libere. A trezi şi a dezvolta spiritul voluntariatului la copii, a cultiva valorile lui sunt unele din sarcinile dseamă ale educatorilor „ Fiecare copil pe care-l instruim este un copil pe care-l câştigăm” 105

Bibliografie: Popescu-Neveanu,P.(red)- „Studii de didactică şi psihologia învăţării, E.D.P.,Bucureşti., 1964. Pavelcu, V.- „Principii de docimologie. E.D.P.,Bucureşti, 1968 Marinescu V.”Introducere în teoria comunicării- principii, modele, aplicaţii, Editura Tritonic, 2003 106

”ECOATITUDINE PENTRU UN VIITOR VERDE” EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ PROFESOR: NUȚĂ IONELA-TONIA ȘCOALA GIMNAZIALĂ RĂZVAD Școala Gimnazială Răzvad este implicată în foarte multe proiecte. Împreună cu doamnele învățătoare derulez un proiect de mediu numit ”Să protejăm mediul înconjurător!”. Elevii sunt implicati în activități variate. Scopul proiectului îl reprezintă cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii utilizate de către om şi consecinţele asupra mediului, dar și formarea comportamentului ecologic prin stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător. Elevii au plantat flori în jardinierele de la fereastra școlii. O altă activitate în care elevii s-au implicat cu drag a fost curățarea sălii de clasă. 107

DEZVOLTAREA SPIRITULUI ECOLOGIC LA ELEVII DIN CICLUL PRIMAR Prof.înv. primar Oancea Adriana Școala Gimnazială nr.1, Valu lui Traian, Constanța Etimologic, ecologia reprezintă „ştiinţa habitatului, respectiv o ramură a biologiei care studiază interacţiunile dintre fiinţele vii şi mediul lor”. Dacă numele îi provine de la omul de ştiinţă german Haeckel, fondatorul de conţinut al ecologiei este considerat Charles Darwin. El a relevat dependenţa şi starea de echilibru dintre diferite specii de plante şi animale. Cu o asemenea moştenire, ecologia este azi definită ca ştiinţa interrelaţiilor organismelor vii cu mediul lor. Educaţia ecologică în şcoală reprezintă o preocupare constantă în toate categoriile de activităţi. Acest demers este de o importanţă majoră întrucât primele forme de organizare a cunoaşterii de către copii a mediului înconjurător apar în învăţământul preprimar şi se continuă în clasele primare . La disciplina Științe ale naturii, clasa a III-a am regândit proiectarea unității tematice „Resursele pământului” căreia i-am alocat un număr de 4 ore. Am aplicat la clasă două ore din unitatea de învățare „Poluarea și protejarea mediului” și „Recapitulare-Evaluare”. În prima oră am vizionat un film despre poluare: https://youtu.be/EyL7ZAaW3ls iar după vizionarea filmului se propune elevilor să realizeze afișe cu îndemnul de a opri poluarea. După prezentările afișelor făcute de copii i-am rugat să explice cu cuvinte proprii noțiuni precum: deșeuri, a polua, a recicla, material reciclabil și să dea exemple. Copiii argumentează răspunsurile la întrebările adresate cu experiențe și exemple proprii. Se va viziona apoi un PPT pe tema reciclării: • Ce înseamnă reciclarea? Cu toții facem gunoi în fiecare zi. Gunoiul nu este bun pentru planeta pe care trăim și dacă nu facem ceva pentru a reduce cantitatea de gunoi, lumea noastră s-ar putea deteriora. A recicla ceva înseamnă a lua obiectele și a folosi materialele din care sunt realizate pentru a face ceva nou. • Exemple de reciclare: -Hârtia poate fi reciclată pentru a confecționa hârtie nouă sau hârtie igienică. -Cutiile de metal pot fi reciclate pentru a confecționa ambalaj pentru ciocolată sau noi cutii de metal. -Sticla poate fi reciclată pentru a confecționa sticle sau borcane noi. • Ce se întâmplă cu lucrurile când sunt reciclate? 108

După ce ați plasat obiectele voastre pentru reciclare în coșul de reciclare, acesta va fi luat într- o fabrică de reciclare, va fi mărunțit în bucăți foarte mici și topit într-un lichid sau pastă înainte de a fi refolosit pentru a crea ceva nou. • Cei 3 „R” ai reciclării sunt: -Redu (Gândește-te la lucruri pe care ești pe cale de a le arunca. Ar putea fi acestea folosite din nou, sau li s-ar putea da o altă întrebuințare? Dacă putem refolosi lucrurile, reducem cantitatea de gunoi pe care o creăm.) -Refolosește (Ar putea oare să fie folosite de către altcineva lucrurile de care nu mai ai nevoie? Ai putea să le dai prietenilor sau familiei sau să le donezi unui magazin de caritate.) -Reciclează (Dacă nu poți reduce sau reutiliza gunoiul, atunci reciclează-l. Du-l la cea mai apropiată stație de reciclare sau pune-l în coșul de reciclare și acesta va fi transformat în ceva cu totul nou.) • De ce este importantă reciclarea? -În cazul în care materialele sunt reciclate, se economisesc resurse naturale care ar fi urmat să fie luate de pe pământ pentru a face lucruri noi. -Reciclarea economisește energie și se stopează poluarea ca gazele care pot dăuna animalelor și plantelor. -Terenurile care sunt folosite pentru a stoca gunoiul pot fi folosite pentru alte lucruri iar lichidele otrăvitoare, care s-ar putea scurge din gunoi, sunt distruse. • Reciclarea de acasă- sfaturi utile -Reciclează toate ziarele sau plicurile din casă! -Să ai în bucătărie un coș sau o cutie pentru obiectele reciclabile! -Pune în dormitor un coș pentru obiecte reciclabile precum reviste și șervețele! -Ambalajele de carton de la comenzile on-line pot fi reciclate (sau refolosite)! Exercițiu pe grupe: Elevii vor avea pe bănci imprimate planșe care ilustrează tipurile de recipiente pentru reciclare și autocolante cu diverse materiale sau obiecte ce pot fi reciclate.Sarcina elevilor este să lipească aceste jetoane pe recipientul corespunzător. Se solicită elevilor să emită idei de reducere a poluării: -să participăm la acțiuni de curățare; -să reducem folosirea plasticului și să reciclăm; -să nu utilizăm obiecte de unică folosință; -să cerem în magazine sau în restaurante alternative la produsele din plastic; -să nu aruncăm gunoaie în ape, în sol, etc; La finalul orei se va propune un joc pe grupe „Reciclarea”: 109

Obiectivul: Câștigătoare va fi echipa care va colecta mai repede patru obiecte în fiecare coș Echipament: • Zar • Tabla de joc • Jetoane pentru punctaj • Jetoane cu întrebări (amestecate și așezate cu fața în jos) • Creion pentru punctaj • Jeton cu semnificația fețelor zarului și jetoane cu răspunsuri Reguli de joc: • Fiecare echipă aruncă zarul. Începe jocul echipa cu cel mai mare scor. • Se pornește jocul de pe oricare căsuță cu zarul desenat si se aruncă zarul. După aruncarea zarurilor,fiecare jucator mută atâtea căsuțe câte indică zarul. • Direcția este în sensul acelor de ceasornic. • Traseul de pe tabla de joc este continuu, sub forma simbolului infinit ,astfel că elevii trebuie să fie atenți când traversează mijlocul. Temă pentru acasă vor avea de realizat din materiale reciclabile o jucărie sau un obiect util. La finalul orei se fac aprecieri asupra răspunsurilor oferite de elevi și eventuale recomandări. Am intenționat ca această oră să se desfășoare sub formă unei dezbateri pe tema poluării deoarece știam că elevii au însușite noțiuni legate de temă și le va face plăcere să fie transformați în mici „profesori”. Am pornit de la concret (realizarea afișului) și am ajuns la abstractizare (formularea de idei și argumente). Elevii au fost încântați că și-au putut împărtăși experiențele trăite. Am discutat și apreciat fiecare exemplu, încercând să le corectăm pe cele negative. A doua oră copiii au venit cu jucăriile realizate din materiale reciclabile pe care le-au prezentat în fața clasei după următorul plan: • Din ce materiale a fost realizată? • Ce fel de materiale sunt acestea? (materiale prelucrate sau naturale) • De unde provine resursa naturală din care este prelucrat materialul? (resurse din sol, de suprafață) Elevii au răspuns apoi și altor întrebări sau exerciții prin care am recapitulat noțiunile acestei unități de învățare: • Ce fel de resurse sunt resursele naturale? (resurse epuizabile) • Ce urmări poate avea terminarea unor resurse naturale precum: cărbunii, petrolul, gazele naturale, fierul? După recapitularea noțiunilor copiii vor completa o fișă de evaluare: 110

1. Scrie câte două exemple de resurse de suprafață și ale solului. 2. Identifică imaginile care ilustrează un mediu poluat. 3. Grupează într-un tabel acțiunile enumerate: Acțiuni de protejarea mediului Acțiuni dăunătoare mediului Am intenționat să le formez copiilor un punct de vedere obiectiv asupra realității, să-i incit la participare, să devină conștienți de viitor și am obținut formarea unui comportament ecologic conștient, responsabil. În urma acestor ore copiii au propus să mergem în săptămâna „Școala altfel” să igienizăm parcul din localitate aducându-și astfel propria contribuție la curățarea și protejarea mediului înconjurător. Protejarea planetei Pământ este o problemă care trebuie să intereseze nu doar pe ecologişti, ci pe toată lumea, adulţi şi copii, iar noi, dascălii, trebuie să punem mare accent pe educaţia ecologică a celor mici, pentru a ne bucura împreună, timp îndelungat, de albastrul cerului, de limpezimea apelor , de florile câmpului şi de frunzele verzi. 111

UNELE ASPECTE DE EDUCAŢIE ECOLOGICĂ Profesor: Olaru Claudia Monica Palaltul Copiilor Timișoara Mediul înconjurător constituie un mecanism viu, cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate şi bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. Omul s-a aflat în mijlocul naturii de la începutul existenţei sale, folosindu-i toate darurile. Nu rareori, însă, ea îi opune şi manifestări oarbe, brutale, în faţa cărora rămâne înmărmurit şi neputincios. Cu timpul, oamenii au început să facă cercetări ştiinţifice şi să-i descifreze multe din tainele ascunse, înţelegând că manifestările ei se petrec sub acţiunea legilor ce o guvernează, pentru că în natură nimic nu se desfăşoară haotic şi întâmplător, ci numai sub impulsul implacabil al legilor obiective. Menţinerea echilibrului ecologic este esenţială pentru desfăşurarea normală a vieţii. Orice copil poate deveni un prieten al naturii, cu condiţia să respecte natura. Natura are nevoie de prieteni. Nu mila de vieţuitoare, ci respectul este necesar unei adevărate prietenii cu natura. Școlii îi revine importanta sarcină ecologică, aceea că, încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii să ajungă să cunoască, să iubească şi să ocrotească natura. În programa activităţilor instructiv – educative sunt recomandate o serie de obiective, a căror transpunere în activităţi specifice conduce copiii către înţelegerea unor legături cauzale între evenimente, le dezvoltă spiritul de observaţie, contribuie la formarea de priceperi şi deprinderi active, precum şi la dezvoltarea conştiinţei civice. Am căutat să selectez şi să desfăşor activităţile cele mai accesibile – prin formă şi conţinut – care să-i conducă pe elelvii din gropa de preşcolari spre educarea dragostei lor faţă de natură, a dorinţei de a contribui la păstrarea frumosului, la educarea capacităţii de a ocroti şi respecta natura. Am început iniţierea copiilor cu propriul lor mediu înconjurător, cu ambianţa, cu „lumea lor în mic” – locuinţa, sala de cerc, curtea de joacă, strada, oraşul şi, folosindu-ne de imaginaţie, am parcurs întreg globul terestru, cu porţiunile lui de ape şi de uscat. În cunoaşterea mediului înconjurător trebuie să predomine caracterul atractiv, accesibil şi ecologic. Copiii au nevoie să perceapă cel mai mare adevăr din spaţiul viului: plantele se nasc, trăiesc şi mor, lăsând seminţe pentru următoarea generaţie de plante.Curiozitatea copilului este suscitată nu numai de obiectele pe care le poate percepe, ci şi de legăturile interne, de cauzalitatea care există între obiecte şi fenomenele percepute: „de ce cad frunzele?”, „de ce tună?”, „de ce creşte grâul?” 112

Noi, profesorii, avem obligaţia de a răspunde la întrebările cauzale puse de copii şi să le explicăm fenomenele respective în raport cu posibilităţile lor de înţelegere. Astfel, copiii îşi îmbogăţesc, treptat, orizontul de cunoştinţe, ceea ce îi ajută să înţeleagă că plantele au nevoie de anumite condiţii de dezvoltare (apă, lumină, căldură, pământ bun), că ele trebuie îngrijite de om, că fiecare fenomen este rezultatul unei cauze sau că între fenomene există o legătură şi că ele depind unele de altele. Plimbările şi drumeţiile din jurul oraşului, atent proiectate, constituie un bun prilej pentru educarea dragostei faţă de mediul înconjurător, oferind copiilor contactul direct cu natura. Ei au observat grădinile de zarzavat, fermele de păsări, au admirat lanurile de grâu şi de porumb. De asemenea, au găsit insecte, pe care le-au adunat într-un insectar, au aflat cum se pot deosebi cele folositoare de cele dăunătoare, au cules plante medicinale ca. Muşeţelul, sunătoarea, coada şoricelului etc. În vederea formării comportamentului civic, etic şi a deprinderilor copiilor de păstrare şi iubire a naturii, i-am antrenat în activităţi menite să contribuie la îngrijirea unor arbori şi a spaţiului verde din curtea grădiniţei. Cu ocazia plimbărilor în pădure şi pădurea de la marginea oraşului le-am atras atenţia copiilor asupra unor aspecte de distrugere a mediului: copaci tăiaţi, cu tulpina scrijelită, resturi menajere, iarbă arsă, sticle sparte, deşeuri de hârtie şi ambalaje de plastic aruncate la întâmplare. Pentru a întări comportamentele pozitive, întotdeauna când am mers la iarbă verde, am strâns toate resturile gustării pe care am luat-o şi am controlat dacă totul este curat, aşa cum am găsit înainte de popasul nostru. Atunci când ne-am întors din excursii, am planificat, activităţi care să răspundă întrebărilor şi să clarifice aspecte încă neînţelese de copii („Din lumea celor care nu cuvântă”, „Ştiaţi că...?”, povestiri şi versuri, epigrame însoţite şi de ilustraţii). De asemenea, în cadrul altor activităţi le-am precizat că şi în România sunt protejate plante şi animale, există rezervaţii şi parcuri naturale în care sunt ocrotite animalele sălbatice pe cale de dispariţie: zimbrul, fazanul, cocoşul de munte, cerbul lopătar, capra neagră, râsul etc. Le-am explicat că cea mai mare rezervaţie din ţara noastră este Delta Dunării, unde sunt protejate diferite specii de păsări, peşti, plante rare. Alte rezervaţii sunt în Munţii Retezat, în Piatra Craiului etc. În concluzie, consider că este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică, să contribuim la ocrotirea naturii, pentru că ea aparţine nu numai generaţiilor actuale ale Terrei, ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare, în care ne proiectăm idealurile cu toate speranţele noastre de continuitate, de nemurire. 113

Bibliografie 1.„Călăuză în lumea plantelor şi animalelor” – Constantin Pârvu, Stoica Godeanu, Laurenţiu Stere, Editura Ceres, Bucureşti, 1985 2. Revista „Învăţământul preşcolar” nr.1/2007 114

“GRADINA BOTANICĂ PRAJEȘTI-LABORATORUL VIU AL NATURII” PROIECT EDUCAȚIONAL Prof.Pavel Marinela-Nicoleta Şcoala Gimnazială Traian Categoria în care se încadrează proiectul: educație ecologică Rezumatul proiectului : proiect educație ecologică, cuprinde activităţi desfășurate în cadrul Grădinii Botanice Prăjești – laborator viu de cunoaștere, lăcaş al educării copiilor în spiritual dragostei pentru natură. Prezentarea proiectului Argument justificare, context : Complexul Muzeal şi Grădina Botanică Prăjeşti ( singura grădină botanică rurală din ţară ) sunt două edificii de cultură situate în inima satului Prăjeşti, comuna Prăjeşti, localitate din lunca Siretului, situată la 15 Km de Bacău. Pe plan cultural, satul Prăjeşti, se poate mândri cu edificii ştiinţifico-culturale şi didactice, recunoscute şi apreciate de către localnici şi de un număr impresionant de oaspeţi: Complexul Muzeal, Grădina Botanică Prăjeşti, Monumentul Eroilor din Prăjeşti. Întemeietorul lor este reputatul dascăl al satului, născut în Prăjeşti, în anul 1921, Paul Ţarălungă, profesor eminent care s-a identificat cu aspiraţiile spirituale ale consătenilor săi. Aceste aşezăminte de cultură, de peste 35 de ani au devenit loc de pelerinaj pentru un număr impresionant de vizitatori care le consideră ”adevărate izvoare de cunoaştere ”despre viaţa şi istoria comunei Prăjeşti, un îndemn şi o chemare pentru ocrotirea locului. Grădina Botanică, unicat pe aceste meleaguri, prin zestrea de arbori, arbuşti, subarbuşti, plante ierboase, a devenit azi un loc de studiu şi pelerinaj pentru elevi şi studenţi, însoţiţi de dascălii lor. Profesorul Paul Ţarălungă a înfiinţat mai întâi o mică grădină botanică în curtea şcolii (0, 5 ha de pământ) pentru a putea desfăşura orele de biologie în aer liber. Apoi grădina s-a extins pe un teren mlăştinos, accidetat, cu râpi argiloase care a fost amenajat şi pregătit pentru cultivarea plantelor.După această etapă de amenajare a terenului, ajutat fiind de săteni, a urmat o campanie lungă şi dificilă pentru procurarea seminţelor, a răsadurilor, a arbuştilor.În 1971 a fost inaugurată Grădina Botanică o dată cu Muzeul Complex. Din iubire şi respect pentru natură, domnul Ţarălungă a colectat în continuare specii deosebite de la persoane sau instituţii, precum Grădinile botanice din Iaşi, Cluj sau Timişoara. Vestea despre proiectul său îndrăzneţ a ajuns şi la Londra, la o grădină botanică, de unde şi-a procurat diferite specii.A fost vizitat de ataşatul cultural al Japoniei care a sprijit ideea profesorului.A beneficiat de ocazii de a vizita grădini botanice din Praga şi Viena pentru a-şi mări 115

colecţia.Grădina Botanică, la inaugurare, cuprindea circa 500 de specii ajungând azi la un număr dublu. Despre întemeierea şi existenţa Grădinii Botanice pe aceste meleaguri, profesorul Viorel Căpitanu afirma „ aceasta este unicat în viaţa culturală a satului, aşa cum au dorit înaintaşii noştri Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan . Este un un laborator viu, un mijloc ideal de cunoaştere şi ocrotire a plantelor. ” Copiii trebuie să beneficieze de oportunități autentice privind eco-educația pentru a deveni adulți responsabili față de mediu și comunitate. Grădina Botanică este ideală pentru un program de eco-educație adresat copiilor. Un copil care ajunge să cunoască natura, să o iubească, să fie curios va deveni un adult responsabil față de mediu și rolul său în protecția acestuia. Obiectivul general /scopul : Iniţierea în observarea şi cercetarea plantelor, dezvoltarea pasiunii pentru munca de cunoaștere și ocrotire a mediului înconjurător care să trezească în rândul copiilor dragostea pentru natură, prin petrecerea timpului liber în cadrul unor activităţi cu caracter extracurricular, desfășurate în cadrul Grădinii Botanice Prăjești și a Complexului Muzeal Prăjești. Obiectivele specifice ale proiectului: - Dobândirea unor cunoştinţe pe baza observaţiilor dirijate de către cadrele didactice privind varietatea speciilor de plante, adaptarea lor la condiţiile de mediu, rolul lor în biocenoză; - Formarea unor deprinderi de comportare civilizată în grup, dezvoltarea capacităţilor de comunicare în cadrul grupului, de relaţionare cu ceilalţi, atât la elevii beneficiari cât şi la adulţii participanţi la proiect : cadrele didactice, tutori şi membrii ai comunităţii; - Conştientizarea necesităţii de a promova valorile civice/ecologice prin implicarea activă a elevilor, cadrelor didactice, părinți, la toate activităţile propuse în proiect; - Promovarea unui stil de viaţă sănătos prin participarea elevilor din grupul ţintă la activităţile de mişcare în aer liber organizate; - Cultivarea interesului pentru turismul şcolar în vederea cunoaşterii şi stimularea prieteniei între copii, cadre didactice din ţară. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul: • 100 elevi • 10 cadre didactice Descrierea activităţilor : Activitatea nr.1 Titlul activităţii: ” Comoara culturala a prăjeștenilor “ 116

Descrieţi pe scurt activitatea: Prin intermediul membrilor echipei de proiect se vor coopta şcoli partenere, potențiali vizitatori ai Grădinii Botanice și ai Complexului Muzeal Prăjești. Coordonatorii activităţii vor înfiinţa un blog. Acesta va oferi o analiză a nevoilor privind implementarea acestui proiect ca oportunitate autentică privind eco-educația elevilor pentru a deveni adulți responsabili față de mediu și comunitate. Activitatea acestui grup de dialog va avea loc şi pe parcursul derulării, pentru a rezolva problemele inerente, schimb de impresii legate de activităţile derulate şi aspectele de ordin general şi specific ale proiectului. Activitatea nr.2 Titlul activităţii: „ Călătorie în lumea plantelor ” Descrieţi pe scurt activitatea: Grădinile botanice dau posibilitatea vizitatorilor sa cunoasca marea bogatie a lumii vegetale. Elevii vor vizita Grădina Botanică Prăjești și Complexul Muzeal Prăjești, însoţiţi de învăţători şi diriginţi. Se vor face fotografii și fiecare clasă va realiza un album foto. Astfel se dezvoltă spiritul de observaţie, se cultivă sensibilitatea pentru frumos, bunul gust şi imaginatie. Activitatea nr. 3 Titlul activităţii: „Comoara din grădină” Descrieţi pe scurt activitatea: Elevii vor recunoște speciile fotografiate, pe atlase botanice și determinatoare, cu ajutorul profesorului de biologie. Pe baza observaţiilor dirijate de către cadrele didactice privind varietatea speciilor de plante, copiii vor identifica adaptarea lor la condiţiile de mediu, rolul lor în biocenoză, promovând un mod de gândire ce abordează biodiversitatea. De asemenea, la orele de dirigenție vor descoperi întrebuințările acestor plante, în viața lor cotidiană. Activitatea nr. 4 Titlul activităţii: „ Verde curat” Descrieţi pe scurt activitatea: O grădina botanica nu este numai un loc de studiu ştiinţific ci şi un tărâm de sensibilizare a omului modern, care descoperă în vibraţia de culori, parfum si gingaşie, în graţiosul simbol al florilor, o oaza de linişte şi echilibru interior. Elevii vor realiza desene pe ateliere de lucru, inspirate din excursiile organizate în cadrul Grădinii Botanice Prăjești. Lucrările selectate vor fi expuse într-o galerie organizată pe holul școlii. Activitatea nr. 5 Titlul activităţii: “ Personalitea profesorului Paul Ţarălungă” Descrieţi pe scurt activitatea: Cadrele didactice vor realiza un seminar unde vor discuta cu elevii, părinţii și profesori despre rolul gradinilor botanice în cadrul comunității. Se va prezenta istoria 117

Grădinii Botanice și date despre personalitatea întemeietorului Complexului Muzeal Prăjești, profesorul Paul Ţarălungă. Elevii vor realiza eseuri în care vor prezenta aceste simboluri prăjeștene. Activitatea nr. 6 Titlul activităţii: „Continuitate şi progres” Descrieţi pe scurt activitatea: În finalul proiectului se va organiza o masă rotundă la care vor lua parte elevi, cadre didactice din toate şcolile implicate, membri ai comunităţii, părinţi; se vor fi prezenta rezultatele obţinute. De asemenea vor fi vizionate, în Power Point, imagini surprinse în timpul activităţilor şi vor fi distribuite pliante în care sunt prezentate rezultatele proiectului iar cele mai reuşite împreună cu principalele date despre proiect vor fi publicate în revista şcolii şi presa locală. Se vor trage concluzii finale şi se vor contura alte proiecte ce urmează să fie derulate. Rezultatele aşteptate ca urmare a implementării proiectului, precum şi metodele de evaluare a acestor rezultate: Rezultatele aşteptate: • Înfiinţarea unui blog ce va oferi o oportunitate de analiză a activităţilor şi rezultatelor proiectului; • Încheierea a peste 10 contracte de parteneriat cu şcolile din România; • Realizarea peste 100 desene şi expunerea unora dintre ele într-o expoziţie; • Realizarea unui album de fotografii, • Distribuirea a peste 50 pliante în care să fie prezentate rezultatele proiectului; • Apariţia a câte un articol de diseminare a proiectului în revista şcolii, site-ul şcolii şi presa locală. Metodele de evaluare:  Observarea sistematică a modului de implicare a participanţilor la activităţile proiectului;  Discuţii formale şi informale cu beneficiarii proiectului;  Analiza cantitativă şi calitativă a produselor fiecărei activităţi;  Selecţionarea materialelor în vederea premierii lor. Beneficiarii direcţi şi indirecţi ai proiectului Beneficiari direcţi: ▪ 100 de elevi + alți elevi din școlile partenere ; ▪ 10 cadre didactice + alte c.d. din școlile partenere ; Beneficiari indirecţi: 118

▪ 200 părinți; ▪ Membri ai comunităţii : primar, viceprimar, membri ai Consiliului Local, reprezentanţi ai instituţiilor partenere, muzeografi. Continuitatea /sustenabilitatea proiectului : Rezultatele proiectului vor crea premisele redimensionării Grădinii Botanice Prăjești. O gradină botanică modernă şi complexă este un muzeu viu, o instituţie de ştiinţă şi cultură in cadrul căreia studiul vieţii plantelor are un rol educativ în formarea tineretului. Prin diseminarea activităţilor proiectului în presa locală, în cadrul şedinţelor CL, pe site-uri cu caracter educaţional va creşte încrederea comunităţii în derularea proiectelor educaţionale şi susţinerea financiară a următoarelor proiecte 119

PROIECT EDUCAŢIONAL: “ECO- JUNIORII” Prof. Biologie Perţa Cristina Mirela COLEGIUL NAŢIONAL „MIRCEA ELIADE” REŞIŢA Proiectul \"Eco-Juniorii\" a fost implementat în scopul promovării educaţiei ecologice, ca educaţie pentru o dezvoltare durabilă, factor esenţial în formarea personalităţii tinerilor cetăţeni în vederea integrării sociale. Proiectul s-a născut ca urmare a necesităţii responsabilizării şi conştientizări elevilor faţă de problemele mediului, pornind de la cele mai banale acte pe care aceştia le fac zilnic, până la adoptarea unui stil de viaţă ecologic. Spiritul civic slab dezvoltat, dar şi neimplicarea elevilor în deciziile cu privire la problemele promovate de mediu, atât în cadrul grupului şcolar, cât şi în cadrul comunităţii, au fost alte motive care au stat la baza implementării acestui proiect în şcoală. Educaţia ecologică presupune o formare pertinentă, dar şi o conştientizare a indivizilor de toate vârstele, la toate nivelurile, în cadrul şcolar şi extraşcolar, faţă de starea mediului şi problemele sale, astfel încât să creeze convingeri şi atitudini comportamentale favorabile soluţionării sau diminuării acestor probleme şi evitării apariţiei altora noi. Proiectul desfăşurat îşi propune creşterea calităţii şi eficienţei educaţiei ecologice, cunoaşterea şi înţelegerea unor componente şi procese ale lumii vii utilizate de către om şi consecinţele asupra mediului; precum şi formarea comportamentului ecologic prin stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător. Obiectivele proiectului sunt: - conştientizarea şi sensibilizarea elevilor faţă de problemele mediului - dezvoltarea deprinderilor elevilor de a păstra mediul curat - familiarizarea elevilor cu procesul de refolosire a resurselor - formarea deprinderilor elevilor de a practica activităţi ecologice - dezvoltarea disponibilităţilor şi a responsabilităţilor elevilor pentru protejarea mediului înconjurător 120

1. CURTEA ŞCOLII-O GRĂDINĂ ÎNFLORITOARE! Lansarea proiectului s-a realizat prin plantarea unor puieţi de arţar în curtea şcolii şi amenajarea unui spaţiu verde cu flori la intrarea în şcoală de elevii implicaţi în proiect sub coordonarea cadrelor didactice. Elevii au amenajat un spaţiu verde în faţa şcolii, plantând diverse flori de primăvară. Înainte de plantarea florilor elevii au realizat lucrări de afânare şi mărunţire a solului şi au ales florile care vor fi plantate. În amenajarea spaţiului au folosit şi seminţe de flori de toamnă, pentru înfrumuseţarea târzie a acestuia. 2. RECICLĂM HÂRTIA, SALVĂM UN ARBORE!PARTICIPĂ ŞI TU! Elevii implicaţi în proiect au colectat selectiv deşeuri pe care le-au predat societăţii partenere. În cadrul activităţii elevii au fost informaţi despre colectarea selectivă a deşeurilor. În acelaşi timp ei şi-au îmbunătăţit recipientele destinate colectării selective din sălile de clasă şi au adus deşeuri colectate în săptămâna activităţii. 3. UN MEDIU CURAT, O VIAŢĂ MAI SĂNĂTOASĂ! Elevii au ecologizat parcul Siderurgistului din apropierea şcolii, sub coordonarea cadrelor didactice implicate în proiect. 121

În cadrul activităţii elevii au ecologizat parcul din apropierea şcolii. Activitatea s-a desfăşurat sub formă de joc, elevii fiind împărţiţi în două echipe. Fiecare elev aduna câte un deşeu, predând ştafeta următorului elev. La final a fost desemnată echipa câştigătoare, cea care a terminat prima de adunat deşeuri. Cel mai important rezultat al implementării proiectului în şcoala noastră a fost dezvoltarea personală a elevilor, prin informarea, antrenarea, asistarea şi monitorizarea achiziţionării unor competenţe de comunicare şi manageriale. 122

PROIECT EDUCAȚIONAL ZIUA MONDIALĂ A PĂMÂNTULUI Prof. Petruș Monica Școala Gimnazială Baia Sprie, Maramureș Argument Problema mediului înconjurător este una globală şi ar trebui să fie conştientizată nu numai de către agenţiile de monitorizare a calităţii mediului, ci și de oamenii de rând care nu au neapărat cunoştinţe de specialitate în domeniu. Astfel, educaţia ecologică este un proces menit să sensibilizeze oamenii, să-i facă mai conştienţi și preocupaţi de problemele mediului înconjurător. Scopul final al educaţiei ecologice este acelaşi în întreaga lume: de a forma o mentalitate sănătoasă privind calitatea mediului în care trăim. Acest deziderat poate fi îndeplinit cu succes dacă acest tip de educaţie este iniţiat încă din anii de şcoală. Scop: sensibilizarea, conştientizarea şi implicarea elevilor în activităţi de protecţie a mediului înconjurător. Obiective: ▪ sensibilizarea elevilor faţă de problemele mediului; ▪ conştientizarea rolului mediului în viaţa omului; ▪ implicarea elevilor în diverse activităţi de protecţie a mediului ; ▪ formarea unui comportament responsabil faţă de natură ; ▪ practicarea unui turism ecologic, civilizat şi responsabil; ▪ formarea atitudinii de respect faţă de mediu; ▪ identificarea calităţilor mediului înconjurător necesare unei vieţi sănătoase; ▪ identificarea unor soluţii pentru conservarea şi protecţia mediului înconjurător; ▪ dezvoltarea creativităţii şi a simţului estetic. 123

Grup țintă: elevii claselor a Va și a VI a de la Școala Gimnazială Baia-Sprie Modalităţi de realizare: - cooperare – colaborare: munca în echipă, în grupuri mici – fiecare dintre elevi având responsabilitatea materialului studiat; - realizarea de corelaţii între diferite discipline de studiu: educație tehnologică, biologie - stimularea capacităţii de gândire a elevilor, stimularea creativităţii și originalităţii elevilor; - adaptarea activităţilor de protecţie a mediului la particularităţile de vârstă ale elevilor; - realizarea cooperării dintre elevi, şcoală, comunitatea locală ; Resurse materiale: polistiren pentru machete, acuarele,hârtie colorată, ambalaje din material plastic , materiale din natură (pietre, muşchi), rolă de carton, fire de ață colorată, calculator, videoproiector. Perioada de desfăşurare: Aprilie – mai 2022 Mediatizarea proiectului:prezentarea proiectului în cadrul orelor de Ed Tehnologică, Biologie și pe pagina de facebook a școlii Programul de activităţi • ,,Idei verzi pentru planeta albastră \" - propuneri metode de protejare a planetei; • ,,Acțiunea substanțelor chimice asupra mediului – acțiune de informare a elevilor; • Eco-arta: expoziţie cu produse realizate din materiale reciclabile şi materiale din natură precum şi afișe cu mesaje ecologice Modalităţi de evaluare a proiectului ▪ completarea unor chestionare referitoare la activităţile desfăşurate; ▪ completarea chestionarelor despre surse de poluare în localitate; ▪ jocul didactic : „Aşa da-aşa nu” ; 124

Activități NR. LOC DESFĂŞURARE PERIOADA CRT ACTIVITATEA 1. ,,Idei verzi pentru planeta albastră \" -Idei Sala de clasă Aprilie 2022 verzi : elevii au propus metode prin care putem proteja mediul fără să renunțăm la confortul de azi : mașini ecologice ,reciclare pentru a nu irosi resursele planetei, îngrășământ natural în agricultură, facem economie la apă, stingem becurile când ieșim din casă. Toate aceste idei au fost enunțate în cadrul jocului Asa DA- Asa NU . 2. ,,Acțiunea substanțelor chimice asupra Sala de clasă mediului\" Prezentare power point cu Influența Aprilie-mai îngrășământului chimic și a pesticidelor 2022 asupra solului și viețuitoarelor. Elevii s- au documentat și au găsit informații referitoare la înlocuirea acestor substanțe cu altele mai puțin dăunătoare. 3. Eco-arta: expoziţie cu produse realizate din Sala de clasă materiale reciclabile şi materiale din natură Aprilie 2022 precum şi cu afișe cu mesaj ecologic. Lucrările au fost realizate în cadrul orelor de Holul școlii pentru expoziția Educație Tehnologică de către elevii claselor cu produsele create de elevi V-VI. 125

CONSECINȚELE ACTIVITĂȚII UMANE ASUPRA MEDIULUI Prof. POPESCU CRISTINA-MONICA ȘCOALA GIMNAZIALĂ GODINEȘTI, GORJ Viața plantelor în zonele montane a fost mult studiată ani de-a rândul. Speciile de plante a trezit interesul botaniștilor din cele mai vechi timpuri. Există specii unice în lume şi se găsesc numai pe teritoriul țării noastre în Masivul Piatra Craiului și respectiv în zonele alpine ale Masivului Bucegi cum ar fi Garofița Pietrei Craiului, Papucul Doamnei sau Bujorul Românesc. S-a scris mult despre originea acestor specii, legăturile lor de înrudire cu alte specii și mai ales s-a ridicat întrebarea „de ce numai aici?”. În zonele în care cresc aceste minunate plante numite „florile zeilor” (grecește: Dia = zeu, anthos = floare), condițiile de viață sunt aspre. O ființă umană ar rezista cu greu să trăiască acolo. Dar aceste plante, cu milenii de ani în urmă, au găsit în acele zone condițiile de viață cele mai potrivite pentru ele şi au rămas neschimbate până astăzi. Nu numai aceste plante singure sunt foarte fragile la orice schimbare ci și zonele alpine în care ele trăiesc. Unii turiști au inconștiența de a degrada zone întinse nerespectând traseele turistice marcate și chiar să rupă plantele ca apoi să le arunce nu prea departe de locul de unde le-au rupt. Oamenii poluează aerul, aruncă gunoaie chiar și în vârf de munte şi nu se gândesc la aceste ființe plăpânde care, împreună cu altele asemenea lor formează „plămânul verde al planetei”, nu se gândesc că datorită lor putem și noi să trăim. Unicitatea, frumusețea și nevoia de a cunoaște cât mai multe, pentru a lua deciziile cele mai importante pentru conservarea lor, ne determină să dorim tot mai mult protejarea acestor specii unice în lume. Impactul exercitat asupra biodiversității înregistrează o amploare și o intensitate care nu au putut fi bănuite cu câteva decenii în urmă. De aceea, principalul obiectiv al ocrotirii capitalului natural a devenit cunoașterea și necesitatea de a proteja diversitatea taxonomică, a componentelor ecosistemelor naturale și seminaturale împreună cu întreaga lor variabilitate genetică. Pericolele care amenință diferitele componente ale florei, se datoresc fie unor presiuni exercitate asupra biotopului lor originar care conduce la regresul sau chiar dispariția populațiilor lor (defrișări, poluarea solului, etc), fie prin presiuni directe asupra efectivelor populaționale care pot să scadă sub pragurile posibilităților lor de regenerare. Speciile de plante sunt prețuite datorită identificării lor cu o anumită stațiune geografică şi în general distribuției lor restrânse comparativ cu scara geografică a globului pământesc şi sunt asociate cu o regiune specifică cu condițiile de mediu distincte. 126

În ultimii ani, tot mai mulți străini, dar și unii dintre concetățeni descoperă valoarea, diversitatea și unicitatea peisajelor culturale din România, bucurându-se de a le putea ”trăi” într-un mod cum numai la noi se poate. Trăirea înseamnă nu numai a le privi, ale fotografia, ci și a atinge, a gusta, a mirosi, a dormi sau chiar a suspina în miezul lor. În general, asociem activitatea umană cu dispariția unui număr din ce în ce mai mare de specii, dispariție mult accelerată în ultima jumătate de secol. Puțini știu însă că, pentru o anumită perioadă de timp, practicile tradiționale au contribuit la creșterea numărului de specii la nivel local și regional. Astfel, înlocuirea pădurilor cu terenuri deschise utilizate ca fânețe, pășuni livezi sau terenuri agricole extensive, a favorizat instalarea speciilor de pajiști mult mai numeroase decât cele de pădure. Înlocuind monotonia pădurii cu terenuri diferit utilizate, creând și favorizând aspectul mozaicat al peisajului, omul a diversificat structurile ecologice, favorizând biodiversitatea. Un pitoresc și o valoare aparte o au pășunile și pajiștile cu arbori seculari, din care foarte puține sunt bine conservate. Bogăția mare de specii, diversitatea tipurilor de medii de viață, calitatea acestora se datorează comunităților rurale care, timp de secole, au aplicat cunoștințe ecologice ancestrale în modul de utilizare și gospodărire a terenurilor. Uneltele utilizate, calendarul tradițional al cositului, aratului, semănatului, recoltatului, scoaterea animalelor la păscut pentru un anumit interval de timp, numărul animalelor pe suprafața pășunată, fertilizarea naturală, sărbătorile etc., au creat și menținut peisajele culturale, pe care astăzi încercăm să le înțelegem și să le menținem în beneficiul naturii și comunităților care le-au generat. Echilibrul s-a schimbat imediat ce tehnologiile (mecanizarea, chimizarea) au înlocuit practicile tradiționale extensive, cu cele industriale, intensive. Acolo unde tehnologiile moderne au fost generalizate, urmărindu-se obținerea de profit maxim, peisajul natural-cultural a fost distrus, numărul speciilor de plante și animale s-a redus drastic, solul și-a pierdut fertilitatea apărând multe consecințe grave asupra întregului mediu înconjurător. De altfel, numărul mare de specii de plante și animale, reflectă calitatea și sănătatea mediului în care trăim. În urma intensificării agriculturii, monoculturile pe suprafețe mari, tehnologia avansată și chimizarea distrug structurile care au asigurat diversitatea. Numărul speciilor scade de la un an la altul, la fel cum va scădea și fertilitatea solului, ceea ce va duce la o mai intensă utilizare a fertilizanților sintetici și pesticidelor. Un fenomen cu consecințe negative extreme este suprapășunatul. În multe regiuni colinare și de câmpie, pajiștile sunt atât de afectate de suprapășunatul cu oi, încât diversitatea speciilor de plante și animale s-a redus simțitor. Mai mult decât atât, pășunatul cu vite s-a diminuat foarte mult, rolul lor în menținerea structurilor favorabile biodiversității din pajiști fiind bine cunoscut și apreciat. Minunatele fânețe din regiunile montane nu mai sunt cosite, fânul nefiind necesar din cauza renunțării la vaci și boi. Boii mari și puternici, folosiți la tracțiune și la extrasul arborilor din pădure, au dispărut sau sunt adevărate rarități. În asemenea situații fie se instalează tufărișurile și apoi încet, încet pădurea, fie fânețele și pășunile 127

folosite până nu demult pentru întreținerea cornutelor mari sunt pășunate de turme mult prea mari de oi. Cositul manual, cositul cu mașini ușoare, al intervale calendaristice tradiționale, cunoscute și respectate de- a lungul secolelor, are de asemenea numai efecte favorabile și aduce beneficii naturii și comunității rurale. Modul de gestionare a pădurilor și suprafețelor impune o amplă revizuire a comportamentului societății, în general și al oamenilor în special și o permanentizare a acestui comportament, deoarece reducerea diversității genetice prin pierderea soiurilor de plante și a raselor tradiționale de animale nu va putea fi recuperată. Cu fiecare pierdere, zestrea noastră naturală și culturală sărăcește. Bibliografie 1. Marilena Onete Studiul ecologic al unor populaţii de Dianthus Callizonus şi Dianthus Gelidus Editura ARS DOCENDI 2011, UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI 2. https://fr.slideshare.net/harteltibor/peisajele-culturale-din-romnia-ntre-superlativ-ignoran-i- distrugere?next_slideshow=true 128

ÎMPREUNA PENTRU UN VIITOR VERDE! Prof.limba franceză,Popescu Roxana Georgiana Scoala Gimnazială,com.Scorțeni « Pământul oferă suficient pentru a satisface nevoile fiecărui om, dar nu și lacomia fiecărui om. » - Mahatma Gandhi Ȋn zilele noastre toata lumea vorbește de ecologizare, reciclare, poluare dar foarte puține persoane fac ceva pentru natură. Protejarea mediului constituie ansamblul masurilor si actiunilor care duc la reducerea poluarii mediului, a surselor de poluare și la ȋmbunătățirea resurselor. Pentru a reuși să protejâm mediul trebuie să știm cauzele care duc la poluare. Ştim cu totii că poluarea aerului provine de la gazele emanate de autoturisme, eliberarea ȋn atmosfera a diferitelor gaze toxice și chimice de la diverse fabrici. Poluarea apelor provine de la deșeurile industriale, deșeuri petroliere, reziduuri deversate de la diverse fabrici. Poluarea solului este provenita, ȋn mod direct, de toți locuitorii Planetei. Toate insecticidile, ierbicidele folosite ȋn agricultură, defrișările pădurilor sunt doar câteva exemple care duc la poluarea solului. Pornind de la aceste exemple, putem să respectăm câteva măsuri: să folosim mașina foarte rar , să economisim energia electrică, să cumpărăm produse care au ambalaje reciclabile, să separăm deșeurile, sa plantam copaci ,etc. Este foarte simplu să ȋti dezvolți o atitudine ecologică, ai nevoie să urmezi câțiva pasi simpli : • Să reduci consumul de resurse epuizabile (să folosim mai puțină apa,energi) • Să refolosim,nu să aruncă imediat ;să alegem baterii reȋncărcabile ;să avem o plasă de cumpărături,ȋn locul celor de plastic ;să folosim mai putine ambalaje din plastic(pahare,farfuri,tacămuri) • Să reciclăm de fiecare dată când avem ocazia Pentru a ne păstra planeta verde, plină de viață trebuie să ne educăm elevii, copii și nu ȋn ultimul rând să ne reeducăm, să ȋnvățăm ca mediul nu este proprietatea nimănui,este responsabilitatea noastră ,a tuturor de a ȋl proteja. La școală ȋn orele de dirigenție sau ȋn cadrul activităților extrașcolare am realizat cu elevii mei diverse activități pentru a–i face să conștientizeze importanța lucrurilor mici. Fiecare ne putem aduce aportul ȋn a ne menține,,o planetă verde’’. Scopul lecțiilor , este de a insufla elevilor respect pentru natură, de a le dezvolta cunoștințele ecologice și de a le valoriza pe cele deja existente, precum și a le deprinde un 129

comportament pro-activ privind protecția mediului. Indiferent de vârstă, jocul didactic este un mijloc de realizare a educaţiei ecologice şi de protecţie a mediului. Educația elevilor cu privire la resursele naturale și protecția mediului contribuie la formarea profilului moral al acestora prin creşterea responsabilităţii faţă de mediul în care trăiesc și la conștientizarea pericolului pe care îl constituie degradarea acestuia, precum și la strategiile pe termen lung care trebuie adoptate pentru o dezvoltare durabilă. Ȋnchei articolul cu un citat-ȋndemn ”Scopul vieţii este de a trăi în acord cu natura ‘’ , Zenon din Elea Sitographie Wikipedia www.scribd.ro www.clopotel.ro 130

,,ECOATITITUDINE PENTRU UN VIITOR VERDE” PLANTĂM COMPORTAMENTE ECOLOGICE Prof. Postolache Dumitrița Liceul Tehnologic ,,Mihai Viteazu” Vulcan,Hunedoara Educaţia ecologică, cel mai eficient mijloc de ocrotire şi conservare a naturii, trebuie să fie un proces activ, continuu, desfăşurat în toate mediile şi toate categoriile sociale. Fiind o educaţie despre mediu, ea trebuie să aibă loc în şi prin mediu, nu doar în spaţii închise. Este timpul să conştientizăm cu toţii importanţa protejării mediului înconjurător, să luptăm pentru ca această problemă să devină un imperativ al societăţii. Şi ce este mai onorat decât că dascălul are prilejul să fie formator, deschizător de drumuri în crearea unei societăţi mai conştiente, mai luptătoare, mai atent cu tot ce o înconjoară. O programă bine definită din perspectiva ecologică ar fi de ajutor. Educaţia ecologică nu ar mai fi percepută ca şi inserţie, ca anexă, ci ca un proces bine delimitat.De la cele mai fragede vârste, dragostea de natură trebuie sădită şi cultivată în mintea copiilor, iar exemplul personal al cadrelor didactice va denota faptul că natura înseamnă sănătate, recreere, prietenie, energie şi frumuseţe, precum şi gazda favorită a tuturor jocurilor nevinovate ale copilăriei. La clasele de gimnaziun, am desfăşurat mai multe activităţi sub toate formele de organizare întâlnite în toate domeniile de activitate, urmărind să contribuim la îmbogăţirea bagajului de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, să cultivăm atitudini şi să dezvoltăm comportamente pozitive faţă de mediul înconjurător. Pentru familiarizarea şcolarilor cu aspecte ale lumii înconjurătoare am folosit cu eficienţă observările asupra mediului, povestirile, memorizări, plimbări, vizite, drumeţii, excursii, diapozitive, etc. Educaţia ecologică am realizat-o nu numai prin activităţile experienţiale, ci şi prin jocurile şi activităţile la alegerea copiilor. Prin activităţile practice-aplicative de efectuare a curăţeniei şi ordinii în sala , de îngrijire a florilor de la colţul viu al naturii, de îngrijire a împrejurimilor scolii am urmărit ca şcolarii să iubească ordinea şi curăţenia, să iubească natura, şi să le formeze deprinderea de a o îngriji şi ocroti. Prin participarea activă în cadrul activităţilor din școală, şcolarii nu au avut decât de câştigat. Lucrând şi învăţând împreună şi-au sporit încrederea în propriile forţe. Comunitatea are nevoie de rezultate vizibile pentru implicarea în activităţi ecologice, familia de îndrumare, motivare, soluţii, cadrul didactic fiind cel mai bun liant. 131

Prin activităţile didactice desfăşurate cu şcolarii, i-am invăţat să exploreze lumea înconjurătoare, să o analizeze, să-şi pună şi să pună întrebări în legătură cu aspectele întâlnite, să facă predicţii pe baza datelor culese, să-şi exprime opinii şi stări sufleteşti şi să iniţieze acţiuni. Dacă “plantăm” comportamente ecologice , “culegem” o viaţă de calitate ca şi adulţi, un mediu sănătos, protecţia şi preţuirea lui se încorporează în atitudinea noastră, ne identificăm cu natura. Menirea noastră ca dascăli este aceea de a deschide mintea şi inima copiilor, de a-i ajuta să privească NATURA ca pe o prietenă, care are nevoie de dragostea şi respectul nostru. Orice copil poate deveni ocrotitor al naturii, cu condiţia să o îndrăgească. Pentru a iubi natura trebuie însă să o cunoaştem, să-i înţelegem şoaptele ei minunate, transmise prin glasul vieţuitoarelor ei. Iubirea pentru NATURĂ nu se poate rezuma la simple declaraţii faţă de frumuseţile ei şi nu înseamnă doar dorinţa de a fi în mijlocul ei, ci a acţiona în folosul acesteia. Orice cadru didactic trebuie să-i facă pe elevi să conştientizeze faptul că noţiunea de protecţie a naturii nu impune renunţarea la resursele oferite de aceasta, ci doar folosirea lor raţională, fără abuzuri. Se impune cultivarea interesului faţă de menţinerea unui mediu natural echilibrat, propice vieţii, dar şi a unui comportament favorabil ameliorării relaţiilor dintre om şi mediul natural în care trăieşte.Pornind de la aceste considerente am organizat şi desfăşurat cu elevii activităţi ecologice cum ar fi: 132

BIBLIOGRAFIE • Dezso, I., Educaţia ecologică, Agendasetting, SRL, 2010 • Revista - \"Educaţia ecologicǎ\" nr.2/1997 133

UN RAI VERDE, PÃDUREA Prof. ȋnv. primar RADU ELENA Școala Gimnazialã ,,Ion Ghica”, Iași Pãdurea este o nestematã a planetei noastre. Ea cuprinde ca un brâu imens de smarald munții, colinele, malurile apelor. Pãdurea a oferit adãpost atât omului ȋn vremi de rãstriște, dar și animalelor. Pãdurea e o oazã de liniște pentru om, o oazã de delectare și plãcere, acesta refugiindu-se ȋn pãdure din calea zgomotului puternic sau a soarelui arzãtor pentru a gãsi umbra plãcutã și deasã a copacilor, pentru a asculta trilurile ȋncântãtoare ale pãsãrelelor, pentru a respira aerul curat și mereu proaspãt al pãdurii. Pentru a nu distruge aceastã comoarã, omul a ȋnființat rezervații naturale pentru pãstrarea peisajului natural, oferind plantelor și animalelor condiții optime de viațã. Pãdurile reprezintã pentru om o sursã importantã de materii prime. Multe plante și animale din pãdure sunt pentru om o sursã de hranã. Lemnul, ȋn special, se folosește ȋn industria mobilei, hârtiei, ȋn construcții sau ȋn producerea energiei termice. Dacă lemnul nu este exploatat, arborii bătrâni care cad, se descompun, asigurând astfel nutrienți pentru următoarele generații de plante. De asemenea, fructele din pãdure reprezintã materia primã utilizatã ȋn industria alimentarã sau ȋn industria medicamentelor. Multe flori din pãdure au efect terapeutic și sunt folosite ȋn industria farmaceuticã. Pãdurile joacã un rol foarte important atât ȋn viața oamenilor cât și ȋn pãstrarea echilibrului ȋn naturã. Prin procesul de fotosintezã, prin schimbul de gaze, dioxidul de carbon este diminuat, iar aerul este îmbogãțit cu oxigen. De aceea pãdurea mai este numitã și ,,Plãmânul verde al planetei.” Datoritã arborilor, pãdurea funcționeazã ca un scut în calea vânturilor puternice, ferindu-ne de troienile de zãpadã care se formeazã atunci când viscolește. Rãdãcinile arborilor, fixeazã solul și împiedicã alunecãrile de teren. Zãpada se topește mai lent la umbra deasã a pãdurilor, astfel reducându-se riscul revãrsãrii râurilor din matcã ȋmpiedicând producerea inundațiilor. Menținând umiditatea, pãdurile regleazã temperaturile extreme atât vara cât și iarna. De asemenea, un al aspect foarte important al pãdurilor este conservarea biodiversitãții prin asigurarea unui habitat mai multor specii de plante și animale. Ȋn pãdurile cu arbori mai bãtrâni sunt insecte care ȋși depun ouãle sub scoarța copacilor, iar larvele acestora pot constitui hrana mai multor specii de pãsãri, formându-se astfel un lanț trofic. Ȋn pãduri se gãsesc peste jumãtate dintre speciile de animale care trãiesc pe pãmânt. 134

Dintre pãsãrile ȋntâlnite ȋn pãdure, amintim: ciocãnitoarea, bufnița, sfrânciocul mare, sfrânciocul roșiatic, ciuful de pãdure, graurul, cucul, turturelele, privighetoarea, cinteza, huhurezul mic, huhurezul mare, șorecarul comun, acvila țipãtoare, mierla, pițigoiul codat, pițigoiul abastru, mãcãleandru, pitulicea mica, aușelul, fazani, gãinușa și cocoșul de munte - specie protejatã prin lege. Alãturi de pãsãri, ȋn pãdurile noastre gãsim și diferite specii de animale, precum: șoarecele de pãdure, pârșul, ariciul, veverița, jderul, pisica sãlbaticã, bursucul, vulpea, mistrețul, lupul numit și ,,doctorul pãdurilor”, cerbul, cerbul lopãtar, cãpriorul, capra neagrã, specie protejatã prin lege, și ursul, care stã ȋn capul lanțului trofic fiind cel mai mare carnivore din fauna europeanã. Oamenii ar trebui sã conștientizeze cât de importantã este pãdurea, ,,aurul verde al Terrei”, pentru noi toți și ar trebui sã o protejeze prin diferite mãsuri, fiindcã efectele despãduririlor sunt multiple: eroziunea solului și, implicit, scãderea fertilitãții lui, inundațiile și alunecãrile de teren, creșterea concentrației de bioxid de carbon atmosferic și scãderea concentrației de oxigen, reducerea precipitațiilor prin scãderea cantitãții de apã din atmosferã rezultatã din transpirația plantelor, creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datoritã absorbției cãldurii de cãtre terenurile defrișate, care genereazã diferențe de temperaturã, dispariția multor specii de plante și animale care populeazã pãdurile. Una dintre mãsuri ar fi voluntariatul, care ar putea aduce o mai mare recunoaştere a rolului utilizării durabile a solului în domeniul adaptãrii la efectele schimbãrilor climatice. Aceastã abordare presupune ca regulile sã fie suficient de riguroase pentru a se asigura cã acţiunile de voluntariat duc la reduceri clare, cuantificabile ale emisiilor de dioxid de carbon în atmosferã cât şi la alte avantaje legate de mediu. Însã, fãrã o reducere realã la scară largã a emisiilor de gaze cu efect de serã, astfel de mãsuri temporare de voluntariat nu pot duce la atenuarea efectelor schimbãrilor climatice. Tãierea copacilor sã se facã controlat, iar terenurile defrișate sã fie plantate cu puieți tineri. Fiecare dintre noi putem contribui la protejarea pãdurilor. Astfel, ȋn drumețiile noastre prin pãdure, putem respecta ȋndemnurile scrise ȋn apropierea pãdurilor: Nu rupeți puieții! Nu scrijeliți scoarța copacilor! Ocrotiți cuiburile pãsãrilor și vizuinile animalelor! Aprindeți focul ȋn pãdure numai ȋn locurile autorizate! Strângeți gunoaiele și resturile menajere din locurile unde ați poposit! Pentru cã pãdurea este sãnãtatea noastrã, pot fi fãcute acțiuni de voluntariat cu elevii pentru curãțarea pãdurilor de resturi menajere lãsate de oamenii care nu știu sã protejeze acest dar de lãsat de Dumnezeu pe pãmânt. Ȋn iernile friguroase, elevii, și pãrinții acestora, pot fi cooptați ȋn acțiuni de protejare a pãsãrilor din pãdure prin confecționarea și instalarea de cãsuțe pentru pãsãrele ȋn pãdure. Primãvara, pot participa elevii alãturi de pãrinți la plantarea de puieți ȋn pãdure pentru ȋnlocuirea copacilor tãiați, astfel ȋncât sã nu se creeze dezechilibre ȋn naturã. Pãdurea trebuie iubitã, respectatã, protejatã, pãstratã și prețuitã pentru cã este un dar minunat, un colț de rai, primit de la ȋnaintașii noștri și pe care trebuie sã-l lãsãm urmașilor noștri. 135

Așa dupã cum bine știm, omul ȋntotdeauna a fost legat de pãdure, de naturã, ȋn general, elogiind-o ȋn operele sale. Pãdurea a fost, deci, și un loc magic al desfãșurãrii ȋntâmplãrilor din poveștile și legendele copilãriei noastre. Bibliografie: Ardelean A., Mândruț O. , Geografia mediului, Vasile Goldiș University Press Arad, 2012; Octavian Mândruț, Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Editura Corint Educațional, București, 2015; Gore Al., Pãmântul ȋn cumpãnã. Ecologia și spiritual uman, Editura Tehnicã, București, 1995; 136

SĂ TRĂIM VERDE , COPII AI PĂMÂNTULUI ! Învățător :Săcuiu Georgeta Școala Gimnazilă ,, Gh. Banea,, Măcin Motto: ,,A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii,atât de ameninţată azi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii. ” (E. A. Pora) Reciclarea nu trebuie să fie doar o practică a adulților - și copiii trebuie să fie implicați în protejarea planetei .Aceasta reprezintă procesul prin care deșeurile sunt transformate în materiale și obiecte noi . Scopul său este de a refolosi materialele deja existente în loc să fie create altele noi , în scop sustenabil și economic .Resursele naturale sunt limitate și nu se regenerează foarte repede , în timp ce cantitatea de deșeuri crește ajungând să ocupe supreafețe mari de teren .Aproape jumătate din deșeurile pe care le aruncăm pot fi reutilizate . Mediul este din ce în ce mai poluat , iar noi , prin reciclarea deșeurilor , încercăm să salvăm mediul și pământul . Vă invit să reflectăm ! Ştiai că ? Într-un an, o familie aruncă, în medie, 1 tonă de gunoi. Din 30 de elevi, numai 48% reciclează si economisesc energia şi apa. / În 3 secunde : locuitorii planetei taie 799 de copaci? Se aruncă 3.000 de conserve de băutura? 4 masini noi ies din fabrică gata să polueze aerul? Cu fiecare tonă de hartie reciclată, poluarea atmosferică este redusă substanţial ? Plasticul reprezintă 11% din totalul deşeurilor domestice Din zece PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor ? O tonă de plastic înseamnă 20000 de sticle de 2 litri sau 120000 de pungi .Reciclând o sticlă de plastic este economisită energie suficientă pentru funcţionarea unui bec de 60 w timp de 6 ore. Dar dacă tu şi eu reciclăm, atunci DE CE planeta se distruge? Poate pentru că.... unora nu le pasă! Pentru că unora le este lene să arunce resturile la un coş de gunoi! Pentru că unii se distrează aruncînd toate deşeurile la întâmplare! Este oare corect faţă de ceilalţi oameni, faţă de animalele şi plantele nevinovate care mor din cauza poluării pe care noi o provocăm? Ce putem face până la urmă? Trebuie să le arătăm celor fără voinţă tot ce pierd ei şi odată cu ei şi noi, ceilalţi, din cauza poluării: aerul curat pe care am putea să-l respirăm, apa proaspătă pe care am putea s-o bem, umbra răcoroasă a pomilor, parfumul plăcut al plantelor,prietenia şi compania animalelor . Poate că într-o zi , dacă o ţinem tot aşa cu nepăsarea, vom trăi ca nişte lilieci sub pământ pentru că stratul de ozon va fi atât de degradat , încât va trebui să ieşim la suprafaţă doar noaptea , pentru ca să nu ne ardă razele ultraviolet. 137

O metodă la îndemâna oricui de a trăi verde -RECICLAREA - este una din cele mai sigure metode de a proteja planeta de poluare. Principiul e simplu: refoloseşti hârtia până te plictiseşti şi nu mai tai alţi copaci ; ai grijă ce faci cu materialele din plastic ;obiectele care nu iți mai trebuie le donezi sau le găseşti o nouă întrebuinţare ; foloseşte materiale pe care pământul le poate absorbi natural si reintegra . Sfaturi pe care le dau mereu copiilor : Respectati cei 3 R ( Recupereză, Reciclează, Repară ) , clasicele sfaturi le pot prinde totuşi bine. Ar trebuiu respectate măcar din motive economice: Închide apa când te speli pe dinţi! Închide apa cînd te speli cu săpun ! Pune gunoaiele pe categorii! Încearcă să nu faci baie, ci doar un duş scurt! Închide lumina când ieşi dintr-o cameră! Nu lăsa computerul sau televizorul aprins când nu le foloseşti! Nu arunca gunoie pe jos, mai ales pe acelea despre care ştii că nu sunt biodegradabile! Foloseşte becuri economice! Reciclăm pentru că vrem să ne bucurăm în continuare de planeta așa cum o știm și pentru asta trebuie să avem grijă de resursele ei. Implică-te şi tu! RECICLAREA ESTE UN MARE CÂŞTIG! 138

COPIII SALVEAZĂ PLANETA! Prof. înv. primar SIMION ROXANA Școala Gimnazială Răzvad, jud. Dâmbovița PROMOVAREA UNUI MEDIU CURAT „Omul are dreptul fundamental la libertate, egalitate și conditii de viață satisfăcătoare, într- un mediu a cărui calitate îi permite să trăiască în mod demn și în prosperitate. El are datoria sacră de a proteja și îmbunătăți mediul înconjurător pentru generațiile prezente și viitoare\". (Conferința Mondială a Națiunilor Unite, 1972, Declarația asupra mediului înconjurător). În cadrul activității propuse, se urmărește dezvoltarea la copii a respectului și responsabilității față de mediu, a educării în acest spirit. Putem iniția diferite acțiuni în acest sens, cum ar fi: - Concurs de desene pe asfalt, care să atragă atenția asupra nevoii noastre de a trăi într-un mediu curat - Expoziție de fotografii pe diverse probleme de mediu - Întâlniri ale elevilor în care să propuna măsuri pentru îmbunătățirea calității mediului școlar - Purtarea unor tricouri cu mesaje de atenționare privind protecția mediului. APLICAȚIE 1 139

APLICAȚIE 2 MODALITĂȚI DE EXERSARE La nivelul clasei se formează un grup de coordonare care va iniția o acțiune concretă. Copiii sunt învățați că reciclarea aduce beneficii planetei, că deșeurile trebuie mai întâi sortate și apoi separate și reciclate. APA este unul dintre cele mai de preț daruri ale naturii, fără de care viața nu ar fi posibilă. Se discută despre metode de economisire a apei. CE PUTEM FACE NOI PENTRU SALVAREA PLANETEI? ✓ Nu aruncați uleiul în chiuveta ! ✓ Evitați pungile de plastic ! ✓ Folosiți șervețele de pânză ! ✓ Reciclați toate pungile de hârtie ! ✓ Evitați apa îmbuteliată montându-vă purificatoare de apă la robinet ! ✓ Păstrați luminile închise pe cât posibil sau folosiți becuri economice ! ✓ Mutați-vă într-o casă potrivită necesităților familiei voastre ! 140

✓ Cumpărați produse electronice fiabile ! ✓ Cumpărați produse la mâna a doua ! ✓ Reciclați bateriile reîncărcabile ! ✓ Opriți aerul condiționat și ventilatoarele când este posibil ! ✓ Donați/cumpărați hainele vechi ! ✓ Reciclați tot ce e posibil ! ✓ Plantați copaci ! ✓ Cumpărați produse organice ! ✓ Nu folosiți la grădină îngrășăminte sau substanțe toxice ! ✓ Aruncați vopselurile, uleiul de motor și produsele de curățat în locuri special amenajate ! ✓ Folosiți produse de curățat ecologice ! ✓ Cumpărați dușuri cu consum redus de apă ! ✓ Reciclați deșeurile electronice corespunzător ! 141

EXPERIENŢE ȘCOLARE DESPRE EDUCAŢIA PENTRU DEZVOLTARE SUSTENABILĂ Prof. Înv. Primar ȘTEFĂNESCU CORINA ŞCOALA GIMNAZIALĂ RĂZVAD JUDEŢUL DÂMBOVIŢA Moto: „Spune-mi şi o să uit, arată-mi şi poate îmi amintesc, implică-mă şi sigur o să înţeleg!\" (proverb chinezesc) De multe ori repetăm greșeala de a crede că elevii noștri sunt precum un burete care absoarbe informația, fiind gata să o reproducă în orice moment. De multe ori insistăm să primim răspunsul pe care îl așteptăm noi, cadrele didactice, uitând că mintea unui școlar este un spațiu infinit al imaginației. Și tot de multe ori, din fericire, nădăjduim ca elevii să ne ia drept model comportamental. În această lume în permanentă schimbare, aflată sub presiunea competiţiilor de orice fel, părinţii, cadrele didactice, comunitatea locală se străduiesc împreună să încurajeze sistemele de îmbunătăţire a educaţiei, pentru a-i ajuta pe copii să se dezvolte. Unul dintre cele mai importante obiective educative ale școlii și familiei este formarea la elevi a unei atitudini pozitive față de învățătură, reflectată în atitudinea pozitivă față de societate, de mediu. Aceasta reprezintă condiția însușirii temeinice a cunoștințelor și, în același timp, garanția continuării acestei activități și după absolvirea școlii. De aceea, încă de la debutul școlarității, copiii trebuie deprinși să învețe și să acționeze din convingere, din proprie inițiativă, independent. Analiza atentă a cauzelor unui randament scăzut la învățătură ne conduce la concluzia că, în multe cazuri, acesta este generat de atitudinea necorespunzătoare a elevilor față de propriile responsabilități. Insuccesul școlar nu este doar sub aspect instructiv, ci și educativ, iar cuvintele lui Ian Amos Comenius sunt pe deplin edificatoare: ,,A reuși la învățătură și a rămâne în urmă din punct de vedere moral înseamnă mai curând a rămâne în urmă decât a reuși”. Pentru un elev din clasele primare, terminologia ”educație pentru dezvoltare sustenabilă” poate părea aridă și lipsită de sens. Raportându-ne la gândirea sa concretă, intuitivă, utilizarea unor termeni accesibili și prezentarea unor imagini sugestive reprezintă primul pas spre reușită. Educația pentru dezvoltare sustenabilă nu trebuie privită ca pe un modul distinct, ci ca pe o componentă a tuturor disciplinelor de studiu, în măsura în care conținuturile disciplinei fac referire la înțelegerea necesității protejării mediului, la formarea conștiinței și conduitei morale, la desfășurarea de activități cu caracter ecologic. În linii mari, obiectivele sunt: - dezvoltarea conştiinţei elevilor asupra propriilor responsabilităţi; 142

- înzestrarea elevilor cu cunoştinţe, abilităţi şi competențe, pentru identificarea problemelor cu care se confruntă umanitatea; - dezvoltarea capacităţii de a contribui la rezolvarea problemelor de sustenabilitate; - prezentarea unor soluţii inovative în ceea ce priveşte o viaţă sănătoasă şi sustenabilă Exercițiile de bază în educația pentru dezvoltare sustenabilă sunt: evocarea de situații pe baza experienței de viață a copiilor, dezbaterea unor cazuri concrete, listarea unor posibile soluții, exersarea aplicării acestora, formularea concluziilor. Pe lângă activitățile școlare, cele extracurriculare oferă cu generozitate prilejuri variate de manifestare, exersare, îmbunatățire a cunoștințelor și capacităților ce țin de educația pentru dezvoltare sustenabilă: participarea la concursuri tematice fie direct (prezentarea de machete), fie indirect (trimiterea de desee, colaje, texte în versuri sau proză), desfășurarea de mașuri ECO, plantarea de puieți în zone defrișate, colactarea de maculatură etc. Bibliografie: ftp://optime-manager.ro/pub/ 143

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ – FACTOR IMPORTANT ÎN EDUCAȚIA PENTRU VIAȚĂ Prof. Ţiţirigă Ionelia, Colegiul Naţional “Carol I”, Craiova Alături de şcoală, familia şi comunitatea au o deosebită valoare în formarea personalităţii copilului. Fiecare om vine pe lume cu o anumită zestre nativă, apoi graţie climatului afectiv din familie, copilul cunoaşte lumea din jur printr-un permanent dialog cu cei mari, învaţă şi poate să iubească, comunică, se ghidează după anumite modele, imită diferite acţiuni până îşi formează propriile valori, propriile principii despre lume, despre viaţă. Copiii trebuie să beneficieze de drepturile generale ale omului, la care suntem toţi îndreptăţiţi încă din momentul naşterii. Drepturile omului înseamnă să îi tratezi pe ceilalţi aşa cum ţi-ar plăcea ţie să fii tratat, şi anume cu demnitate, respect, egalitate şi dreptate şi se aplică fără deosebire de cetăţenie, naţionalitate, rasă, etnie, limbă, sex, orientare sexuală, abilităţi sau orice alt statut. Educaţia stă la baza societăţii din ziua de azi, iar copiii la începutul vieţii lor au dreptul la o educaţie bună din partea părinţilor, fiindcă prin acest lucru ei o să înveţe cum să se comporte pe mai departe. Această educaţie din partea părinţilor este cea care formează caracterul şi defineşte personalitatea. Şcoala reprezintă factorul principal în formarea copilului, este cea care stabileşte potenţialul fiecăruia dintre copii şi doreşte să-l dezvolte în conformitate cu cerinţele societăţii respective. Relaţia şcoală – familie are un rol din ce în ce mai important, cu atât mai mult, cu cât ele nu pot funcţiona una fără cealaltă. Succesul activităţii educative este un rezultat comun şi depinde de modul în care ele relaţionează. O dată cu intrarea în şcoală, copilul trăieşte în două planuri diferite – unul al familiei încărcat de afectivitate, celălalt al şcolii, încărcat de exigenţe. Dacă aceste medii se susţin şi se completează, ele asigură o bună integrare a copilului în activitatea şcolară. Pentru consolidarea unui set de valori stabil şi coerent care sprijină şcoala în formarea la copii a conduitei favorabile, a unui stil de viaţă sănătos mintal, emoţional, fizic şi socio - moral este importantă implicarea familiei şi a comunităţii printr-un parteneriat. 144

O cerinţă deosebit de importantă pentru orice demers didactic constă în pregătirea elevilor cu o concepţie şi conduită ecologică bună, obiectiv de mare actualitate şi importanţa pentru calitatea vieţii. Apărarea mediului înconjurător devenind un exerciţiu de practică socială, şcoala trebuie sã facă acest exerciţiu social cu întreaga populaţie şcolară care „ mâine” va avea răspunderi mari şi concrete în gestionarea raţională a tuturor condiţiilor de mediu natural si social. Ea este chemată să determine nu numai sentimentele de admiraţie pentru frumuseţile naturii, ci şi convingeri şi deprinderi de apărare, conservare şi dezvoltare a mediului înconjurător - condiţie de viaţă civilizată şi sanătoasă. În ultimă instanţă, şcoala trebuie să trezească spiritul de independenţă, de formare a capacităţii de autoinstruire şi autoeducaţie ecologică la elevi. Şcoala trebuie să potenţeze şi să dezvolte la elevi capacitatea de adaptabilitate şi de înţelegere nu numai pe planul cunoaşterii, dar şi pe cel al adevăratei culturi: „a şti să utilizezi ceea ce ştii pentru a te comporta inteligent şi a da existenţei o orientare care nu va fi niciodată regretată. Condiţiile vieţii moderne sunt cele pe care fiecare fiinţă umană le învaţă, trebuie să le înveţe în fiecare zi; şcoala este locul unde debutează această învăţare, iar deprinderea pe care copilul o primeşte aici trebuie să-i dea ceea ce este necesar pentru ca să poată pe viitor să muncească singur la perfecţionarea sa: educaţia şi învăţământul sunt o iniţiere, o deschidere”. A şti să te cultivi, să utilizezi cu grijă facultatea de a judeca, de a raţiona, de a distinge falsul de adevăr, răul de bine, urâtul de frumos sunt calităţi ce trebuie formate de-a lungul şcolarităţii, iar această nevoie se intensifică ea însăşi de îndată ce este stimulată. Educaţia trebuie să vizeze nevoile de învăţare ale tuturor copiilor, tinerilor, adultilor, ale celor excluşi, urmărind astfel, dezvoltarea deplină a personalităţii umane şi întărirea respectului faţă de drepturile omului şi faţă de libertăţile sale fundamentale. Ea trebuie să se deschidă în faţa diverselor valori, o educaţie capabilă să răspundă nevoilor Europei contemporane şi viitoare, caracterizată printr-o perfectă loialitate, respectul persoanei umane, sociabilitate, generozitate şi spirit de întrajutorare. Cadrul didactic este cel care trebuie să reunească toate resursele materiale şi umane, resurse logistice de ordin pedagogic şi psihologic şi pe care să le configureze într-o manieră proprie la nivelul clasei pe care o conduce. Educaţia în domeniul drepturilor omului trebuie să se preocupe să instruiască elevul nu numai asupra câtorva lucruri ci să-l formeze spiritual pentru a învăţa şi a înţelege nişte valori universale, care stau la baza evoluţiei unei societăţi civile. Fiecare om are drepturi asupra propriei vieţi, asupra bunurilor pe care le posedă şi asupra integrităţii sale. Respectarea acestor drepturi precum şi respectarea celuilalt ca om echivalează cu iubirea aproapelui. 145

Nimeni nu poate să se preocupe doar de sine, ignorându-i pe ceilalţi fără riscul de a se supune unei dezaprobări sociale. Educaţia presupune şi o formare comportamentală, dar, mai ales, una relaţională. Educaţia pentru sănătate în cadrul şcolii este una dintre principalele modalităţi de comunicare şi promovare a cunoştinţelor corecte privind diverse aspecte ale sănătăţii, precum şi de formare a atitudinilor şi deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos. Există strategii sectoriale, modele de bune-practici, precum și fonduri pentru derularea unor inițiative în ceea ce privește educația pentru sănătate. Înțelegerea și conștientizarea importanței prevenției încă din copilărie, educația pentru sănătate şi adoptarea unor comportamente și a unui stil de viață sănătos vor avea, pe termen lung, un impact major asupra îmbunătățirii stării de sănătate și creșterii speranței de viață. Este deosebit de important ca în amplul proces de formare a omului, viaţa din afara şcolii sã continue să completeze, să consolideze şi să desăvârşească opera educativă într-un adevărat comportament european. Cercetarea mediului în mijlocul naturii cu elevii permite îmbogăţirea volumului de cunoştinţe, lărgirea orizontului ştiinţific, sesizarea legăturilor reciproce între fenomene, modul cum se interferează şi se influenţează reciproc şi de asemenea permite formarea unei gândiri sănătoase despre lume şi viaţă. În acest sens, un rol hotărâtor îl au cadrele didactice organizatoare de activităţi, fie pe itinerar, fie în orizontul local şi care trebuie să manifeste permanent preocuparea de formare a deprinderilor de păstrare şi ocrotire a calităţii mediului înconjurător. Bibliografie: 1. Constantin Cucoş, Educaţia. Dimensiuni culturale şi interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000. 2. Dicţionar de pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1979. 3. Rădulescu Mihaela, Pedagogia Freinet, Editura Polirom, Iasi, 1999. 4. Văideanu, George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura Politică, Bucureşti, 1988. 146

PROIECT EDUCATIONAL ECOLOGIC ,, SUNTEM TINERII PLANETEI PAMANT ,, EDITIA I AN ȘCOLAR 2021- 2022 „Natura nu există numai pentru a fi contemplată, ci și pentru a fi înțeleasă.” ORGANIZATOR COLEGIUL TEHNIC ION CREANGĂ, TG. NEAMT PARTENERI • Asociația parintilor de la Colegiul Tehnic Ion Creanga • CSE de la Colegiul Tehnic Ion Creanga COORDONATORI SI INITIATORI PROIECT: • prof. Apetrei Daniela • prof. Boghean Ana Alice • prof. Munteanu Mariana • prof. Toma Mihaela • prof. Apetrei Gheorghe In activitătile proiectului s-au implicat voluntar: • Reprezentanții conducerii şcolii: • dir adj prof. Axinte Mihaela, • dir adj prof. Solomia Mihaela, • dir adj prof. Pavel Daniela, ; • Cadre didactice: •prof. Barna Claudia •prof. Rosca Gianina 147

•prof. Iliescu Iuliana •prof. Spiridon Diana •prof. Andrusca Andreea •prof. Tobosaru Cristiana •prof. Durbacă Lăcrămioara •prof. Aciocarlanoaie Geta •prof. Tanasă Elvira •prof. Ticu Ana Maria •prof. Murariu Ciprian Argument Suntem, pe zi ce trece mai schimbaţi…obosim mai repede, ne îmbolnăvim mai uşor…stresul este ceva cu care ne naştem; devenim, de fapt, rezultatul acţiunilor noastre. Descoperim…zboruri spre alte lumi…devieri ale civilizaţiei…natură ”rănită ” de mâna şi mintea omului… Planeta verde a devenit o întindere locuită de oameni, o întindere până mai ieri imaculată care azi se zbate sub povara nepăsării noastre. Planeta este considerată mult prea mare încât omul prin acțiunile lui să îi aducă daune, însă realitatea a arătat că echilibrul natural este foarte fragil și că fără eforturi susținute nu se va putea păstra un mediu sănătos. Planeta poate supraviețui bară oameni, însă oamenii nu pot supraviețui dacă o distrug. Mediul trebuie protejat pentru păstrarea ecosistemului, nemaipunând în pericol pădurile, oceanele, animalele și toate ființele care trăiesc pe această planetă, pentru protejarea omenirii care continuă să crească, avem obligația morală fiind ființe inteligente, care cunoaştem problemele cu care se confruntă planeta și avem acces la numeroase soluții pentru a o proteja, fiind responsabilide îngrijirea și protejarea mediului care constituie ansamblul măsurilor și acțiunilor care duc la reducerea poluării mediului, a surselor de poluare și la îmbunătățirea resurselor. Scopul acestei laturi a educaţiei a fost înarmarea copiilor cu activităti de protejare a naturii, concretizate în actiuni de investigare a naturii, de transfer şi valorificare a cunoştinţelor în situaţii noi, de utilizare a unui limbaj ecologic, modalităţi de fixare a unor informaţii. În acest sens, s-a urmărit alegerea unui conţinut adecvat, alegerea de mijloace şi strategii comportamentale şi de abordare corectă a diferitelor problemelor ecologice. Implicațiile educației ecologice în formarea personalita“ții copilului confirmă și argumentează cu fapte de observație, că vârsta educației timpurii, a învățământului primar și școlară mică reprezintă perioada aptă pentru formarea deprinderilor și obișnuințelor ce presupun un comportament ecologic responsabil. 148

Obiectivele proiectului “ Suntem tinerii planetei pământ” de educaţie ecologică iniţiat în urma participării la un program de formare ., au vizat sensibilizarea copiilor pentru a deveni participanţi activi la ocrotirea mediului, aplicând normele şi regulile de protecţie, valorificarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, atitudinilor ecologice, prin mijloace specifice. Proiectul “ Suntem tinerii planetei pământ” devine, din această perspectivă, o ofertă educațională deosebit de importantă și necesară. Copiii, cadrele didactice și părinții trebuie să trăiască în prezent și pentru viitor, iar cadrele didactice au obligația de a interveni cu competență, prin metode și procedee adecvate .Acest proiect utilizează cu deosebită eficienţă observările asupra mediului ambient prin implicări active ale elevilor si cadrelor didactice, excursii, organizarea unui colţ “viu” în curtea scolii , a unui spectacol ca un apel la pace. Protejarea mediului stă în mâinile fiecărui om, fiind o obligație legală, încurajată de majoritatea statelor lumii, dar și una morală, față de generațiile care vor veni. Prin proiectul derulat ne-am propus să găsim soluţii optime pentru conştientizarea elevilor în prevenirea şi rezolvarea problemelor de mediu, asimilarea unor deprinderi de viaţă care reduc impactul negativ asupra mediului, precum şi promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjurător. Obiectivul general/ Scopul: Valorificarea și împărtășirea experiențelor profesionale ale cadrelor didactice din învățământul preuniversitar pentru dezvoltarea conștiinței ecologice a elevilor , sensibilizarea constietizarea de catre elevi a importantei conservarii resurselor epuizabile de energie si crearea unor atitudini care să participe la reducerea impactului asupra ecosistemelor naturale si reducerea poluarii mediului. Stimularea creativității elevilor din învățământul gimnazial si liceal pentru valorificarea materialelor reciclabile. Obiective specilice: 1. Identificarea unor soluţii pentru modernizarea sistemului de mediu la nivelul unității de învățământ preuniversitar; 2. Antrenarea copiilor prin colectarea deșeurilor și prin refolosirea acestora 3. Stimularea potențialului creativ al elevilor de a lua parte la o activitate ecologică unde din materialele colectate pot realiza diferite activități practice 4. Dezvoltarea interesului de a lua parte la activitățile practice cu materiale reciclabile 5. Diseminarea informațiilor despre problemele de mediu cu care se confruntă lumea 149

Grup țintă: • elevii din învățământul gimnazial si liceal și cadrele didactice din Colegiul Tehnic Ion Creangă; Etapele proiectului: 1. Lansarea oficială a proiectului pe site-ul facebook și promovarea acestuia prin diverse mijloace media. 2. Crearea paginii de facebook a proiectului 3. Crearea unui târg de produse hand made din materiale reciclabile, in cadrul căruia vor fi valorificate creatii proprii ale elevilor 4. Bucătar pentru o zi 5. Concurs interjudetean in limba engleză Biodiversity project 6. Organizarea Concursului de amenajare a unui colț din școala mea”Scoala mea este verde” 7. Jurizarea lucrărilor elevilor de la Concursul de grădinărit 8. Orga niz are a un ui s p ecta col ”Suntem tinerii planetei pământ” si premierea câstigătorilor concursului de grădinărit 9. Organizarea online a Simpozionului local ”Gânduri de ecologist” 10. Scrierea diplomelor și trimiterea către participanți 11. Achizitionarea, cu ajutorul resurselor financiare obtinute in urma evenimentelor organizate, unor baterii automate la chiuvetele băilor din A4 12. Diseminarea Proiectului RESURSE: ➢ umane: elevi, cadre didactice, părinţi . ➢ materiale:aparate foto, materiale reciclabile, panou polistiren, saci pentru strângerea deşeurilor, echipament de protecţie (mănuşi), seminţe de flori, jardiniere, var, markere, carioci, lipici etc. ➢ informaţionale: pagina de facebook ➢ financiare: resurse extrabugetare, sponsorizări din partea părinţilor , organizare de targur 150