Revista 2022

6. Să identifice şi selecteze tipurile de documente necesare pentru realizarea portofoliului proiectului ; 7. Să realizeze prezentările ” Power Point: ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil, gheizerele”, “ Apa și organismul uman”, ”Apa- picătura vieții”, Expoziția- concurs de creații artistice și literare intitulată intitulată ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil”, mesaje ecologice de protecție a medilui, curiozități despre apă. Grupul țintă a fost format din elevii claselor a VII a A, a VIII a A, B și a V a A, adică un număr de 64 de elevi, 3 cadre didactice, secretarul șef, contabilul șef și părinții elevilor implicati în număr de 64..Ca resurse materiale au fost folosie: fondul documentar recomandat elevilor de către profesori, culori, hârtie colorată, alte materiale necesare pentru realizarea produselor expuse, platforma școlii, calculator iar ca resurse de timp perioada 15- 22 martie 2022. Prima activitate, a constat în prezentarea proiectului, vizionarea filmulețului: Save water, save life și documentarea privind realizarea prezentărilor ppt: ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil, gheizerele”, “ Apa și organismul uman”, ”Apa- picătura vieții”, Expoziția- concurs de creații artistice și literare intitulată ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil”, mesaje ecologice de protecție a medilui, curiozități despre apă. A doua activitate a fost realizarea de către elevi, sub îndrumarea profesoarei de chimie a prezentărilor ppt: ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil, gheizerele”, “ Apa și organismul uman”, ”Apa- picătura vieții”. A treia activitate a fost realizarea Expoziției-concurs de creații artistice și literare intitulată : ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil, gheizerele”, mesaje ecologice, curiozități despre apă. Ultima activitate a fost vizionarea prezentărilor ppt: ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil, gheizerele”, “ Apa- în organismul uman”, ”Apa- picătura vieții” și a Expoziției concurs de desene ”Apele subterane- să facem invizibilul vizibil” Evaluarea activităților, jurizarea lucrărilor și premierea elevilor participanți cu lucrări: prezentări ppt, creații artistice și literare. Cîteva aspect din timpul activităților: 51

Concluzii: 1. Elevii au aflat mai multe informații despre apă; 2. Au învățat să realizeze o prezentare ppt cu conținut științific, cum trebuie să se documenteze pentru activitățile din proiect; 3. Au introdus apa cu proprietățile apei în lucrări de creație artistică și literară; 4. Au socializat unii cu alții lucrând împreună, au apreciat ceea ce fac colegii și ceea ce au realizat ei în acest proiect, au fost valorizați în fața colegilor și pe pagina de Facebook a școlii, au primit premii și au fost încurajați pe tot parcursul activităților. Bibliuografie: 1. https://www.youtube.com/watch?v=CtN-qish49k&ab_channel=MuserCruiser 2. Cornelia Gheorghiu, Claudia Panait, Chimia manual pentru clasa a VII a, EDP, R.A, București, 1997; 3. https://acc.md/22-martie-ziua-mondiala-a-apei/ 4. https://www.youtube.com/watch?v=BA2TCzzcybE&t=204s 5. https://www.youtube.com/watch?v=E7vmWCgB5uQ 6. https://acc.md/circuitul-apei-in-natura-etape-si-curiozitati/ 7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83 8. Pavel Chirila, Madalina Popescu, Cristela Georgescu, ”Nu hrăni cancerul” Editura Christiana, București, 2012 9.http://chimiebiologie.ubm.ro/Cursuri%20online/JELEA%20STELA/Principii%20de%20nutritie% 20umana/Curs%205.pdf 10. https://h2on.ro/care-sunt-principalele-beneficii-pentru-organism-ale-consumului-de-apa 11. Proiectul educational: Apa – miracol și viață 52

EDUCAȚIE ECOLOGICĂ PENTRU COPII: FĂRĂ RISIPĂ Prof. Cosma Lavinia Georgiana Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive Buzău Copiii pot învăța de mici cum să sorteze deșeurile, să respecte mediul înconjurător, să consume mai puțin. Educația ecologică pentru copii nu este neapărat o disciplină, ci mai mult un mod de viață. Copiii pot învăța de mici cum să sorteze deșeurile, să respecte mediul înconjurător, să consume mai puțin. Toate aceste gesturi îi vor face să fie conștienți de ce înseamnă ecologie și să devină un „cetățean verde”. Obiceiuri simple care pot fi făcute împreună cu copilul, încă de la vârsta grădiniței, pentru a- l învăța despre protecția mediului înconjurător: ✓ Închide robinetul atunci când te speli pe dinți! Acest obicei poate fi deprins de când copilul are 1 an și jumătate, maxim doi, atunci când deja învață să se spele singur pe dinți. A lăsa apa să curgă este o risipă. Când te speli pe dinți cu robinetul deschis, poți să consumi până la 12 litri pe minut. ✓ Economisește hârtie! O foaie are două fețe, deci copilul poate face două desene pe ea! Să îi spunem că, folosind mai puțină hârtie, vom păstra vii pădurile care sunt esențiale planetei pe care trăim! ✓ Sortează deșeurile! Se pot lua coșuri de gunoi de diverse culori și acasă, așa cum sunt cele amplasate în spațiile publice. Se pot imprima denumirile (hârtie/carton, plastic, sticlă, deșeuri menajere) și se lipesc pe culoarea potrivită fiecărui deșeu. Le explicăm copiilor că o cutie cu suc de fructe trebuie pusă în recipientul pe care scrie „hârtie și carton”, iar paharul de iaurt, după ce este consumat, trebuie să meargă în coșul „de plastic”. Desigur, aceste instrucțiuni trebuie repetate în mod regulat. ✓ Colectează bateriile uzate din jucăriile tale! Din aproximativ un miliard de baterii puse pe piață, doar 33% sunt colectate pentru reciclare! Copilul poate avea o cutie mică pentru a depozita bateriile uzate din jucăriile sale. Ele pot fi depuse la centrele de colectare din magazine deoarece nu pot fi aruncate la gunoiul normal, fiind foarte poluante. ✓ Oprește lumina când ieși din cameră! Este un gest mic care nu necesită efort, dar care ajută enorm la păstrarea resurselor și scăderea facturilor! Dacă toți părinții și copiii din întreaga lume ar juca acest „joc”, vom economisi foarte mult și planeta noastră ar fi mult mai sănătoasă. ✓ Nu arunca nimic pe pământ! 53

Nimic nu este mai îngrijorător decât ambalajele aruncate peste tot pe plajă, pungile și sticlele de plastic de pe marginile drumurilor sau guma de mestecat de pe trotuare. Pentru a păstra frumusețea locurilor vizitate, e bine să învățăm copilul să folosească coșurile de gunoi sau să strângă deșeurile într-o punguță până găsește unul! ✓ Nu rupe florile, iarba sau ciupercile! Toate plantele pe care le întâlnim sunt parte integrantă a naturii. Pentru a ajuta copilul să înțeleagă, îi explicăm că florile, iarba și ciupercile au rădăcini în pământ și sunt în viață. Insectele și animalele au nevoie de ele pentru supraviețuire. Dacă smulgem plantele, această mică lume microscopică va fi distrusă. Transmiterea unor informaţii despre ecologie, dobândirea unor cunoştinţe despre relaţia om- mediu, educarea unor comportamente şi conduite civilizate faţă de mediul ambiant, formarea deprinderilor şi obişnuinţelor de a proteja mediul, îmbogăţirea vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologic, cultivarea unor atitudini de investigare, cercetare, explorarea mediului, îngrijirea colţului viu din clasă, curiozităţi din lumea plantelor şi animalelor, cunoaşterea plantelor şi animalelor ocrotite de lege, participarea activă la acţiuni de ocrotire, conservare a naturii, a mediului înconjurător,recoltarea de plante medicinale şi fructe benefice sănătăţii, contribuţia copiilor la reciclarea materialelor refolosibile, însuşirea unor cunoştinţe, norme de comportare specifice asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, sănătatea societăţii şi a mediului, impicarea directă, activă în protecţia mediului sunt obiective prioritare ce trebuie implementate pe tot parcursul procesului instructiv-educativ. 54

SĂ ÎNVĂȚĂM COPIII SĂ OCROTEASCĂ NATURA! Profesor Învățământ Primar Coșan Rodica Școala Gimnazială ,,D.D.Pătrășcanu Trăim într-o lume din ce în ce mai aglomerată și mai poluată, de aceea trebuie să încercăm să deschidem ochii copiilor noștri către minunile naturii. Înțelegerea de către copii a importanței protejării mediului, acum mai mult ca oricând, precum și a faptului că fiecare dintre noi, putem contribui la păstrarea unui mediu curat, trebuie să reprezinte un obiectiv important pentru fiecare cadru didactic. Este o datorie cetățenească, o datorie de conștiință și etică să contribuim la ocrotirea naturii, pentru a lăsa ceva generațiilor viitoare. Educația ecologică își va atinge scopul cu adevărat atunci când reușim să-i convingem pe copii de necesitatea ocrotirii naturii, iar ei devin activi, preocupați de protejarea naturii, când vin spre profesori cu idei. Și cum se ajunge aici? Începând de la clasa pregătitoare și terminând cu clasa a IV-a am desfășurat o serie de activități specifice : 1. Plantăm flori în ghivece. Elevii au învățat cum trebuie să aibă grijă de planta lor din ghiveci, cât și cum trebuie udată, cum să o curețe de frunze uscate și să îi șteargă frunzulițele de praf. Așa va proceda și cu plantele de acasă. 2. Plantăm copaci sau flori în curtea școlii - Colțul verde al clasei noastre. A fost o activitate ce le-a produs o mare bucurie. Alături de părinți sau profesori au urmărit etapele plantării unui pomișor, apoi, cu ajutorul acestora, au reușit să înfrumusețeze cu flori și copăcei, tuia, spațiul din grădină destinat clasei. Au aflat totodată și despre tipurile de copaci ce cresc în pădure, despre ritmul de creștere al copacilor, despre rolul lor, astfel înțelegând de ce copacii sunt plămânul verde al naturii și al planetei. Reveneau ori de câte ori aveau ocazia pentru a uda florile și copăceii, pentru a observa cât au crescut și pentru a le observa înmugurirea. Zambilele, narcisele și lalelele zâmbesc și acum, după trei ani, la venirea primăverii, din minunata grădină a școlii, amenajată și cu ajutorul elevilor. 3. Reciclăm și ne distrăm An de an am confecționat din materiale reciclabile, din carton sau plastic, diverse obiecte: Suport de creioane, Ceas, Jucării, Jucării muzicale, Ornamente pentru Crăciun și Paște, Decorațiuni pentru Târgul de Crăciun, Numărători,Cadouri pentru mama-Coșulețe, tablouri. 55

4. Am fost alături de „Let`s Do It, Romania!” sau ne-am implicat alături de reprezentanții primăriei la acțiunile Săptămâna Verde: - „Hai să facem curăţenie” pe străzile noastre, în parcurile noastre, acțiune la care s-au alăturat părinți și copii. 5. Ziua Pământului-22 Aprilie 2021. Am sărbătorit și online această zi prin activități dedicate naturii. Copiii au făcut grădinile să zâmbească. Au plivit, au plantat flori și copăcei. 6. RRR-Activitățile în colaborare cu Harta Reciclării au fost interesante. Deja ajunși în clasa a IV-a, a trebuit să vorbim despre poluare. Am ieșit prin cartier și am descoperit surse de poluare, locuri unde mediul e poluat. Întorși în clasă am urmărit filme care prezentau medii poluate și acțiuni ce duc la distrugerea echilibrului mediului. Concluzia a fost că unele activități umane au un impact negativ asupra mediului, a apelor, a plantelor, dar și asupra omului. Uneori, chiar și copiii fac acțiuni care dăunează mediului înconjurător: rup florile sau crengile copacilor sau aruncă gunoaiele la întâmplare. Ce pot face ei pentru a evita poluarea? RRR a fost răspunsul. Primul pas este acela de a reduce numărul de deșeuri pe care fiecare din noi îl produce astfel vom crea un impact mai mic asupra 56

mediului înconjurător. A doua etapă este aceea de reutilizare a deșeurilor pe care deja le-am produs. Al treilea pas este reprezentat de procesul de reciclare .De aici vor începe-Colectarea deșeurilor. Am adus în atenție că resursele planetei sunt finite, ceea ce înseamnă că este responsabilitatea noastră să le folosim cu atenție, într-un mod în care să ne asigurăm că sunt suficiente pentru generațiile care ne succed, dar fără a ne scădea calitatea vieții în prezent. (Poate chiar creștem calitatea vieții daca ne folosim de resursele regenerabile) Prin intermediul acestor acțiuni învățăm copiii să respecte natura și să înțeleagă scopul fiecărei plante, copac, insecte și vietăți. Exemplul propriu este cel mai important. Copiii trebuie să ne vadă pe noi, adulții, că respectăm și apreciem natura, prin toate acțiunile pe care le facem în aer liber, munca în îngrijirea grădinii, plimbările responsabile în aer liber și având grijă unde ajung deșeurile pe care noi le producem. Așa vom ajuta la „vindecarea naturii”. Săptămâna Verde Aprilie 2022 Clasa a IV-a alături de preșcolari 57

Mesaje de susținere pentru Natură iunie 2019 Clasa a II-a Mesaje de susținere pentru Natură mai 2019-clasa a II-a ZIUA PĂMÂNTULUI 2020-Clasa a III-a 58

PROIECT – HRANĂ SĂNĂTOASĂ Cristina-Mădălina Alexoae Școala Gimnazială ”Alexandru cel Bun”Bacău În acest an școlar, școala noastră a desfășurat proiectul privind educația pentru mediu cu titlul Cum putem ajuta la sănătatea Pământului?. La finalul proiectului, am observat multe schimbări în comportamentul elevilor școlii noastre referitor la modul în care aceștia privesc mediul. Copiii și cadrele didactice sunt mult mai atenți în ceea ce privește consumul de apă și de lumină. S-au învățat să stingă lumina atunci când afară este zi și să nu lase să curgă apa la robinetele din băile școlii. De asemenea, din discuțiile cu părinții am observat că elevii fac la fel și acasă și chiar le atrag atenția și adulților privind consumul de apă și energie. De asemenea, copiii sunt mult mai preocupați de cum arată curtea școlii. Zilnic, câțiva dintre ei aduc maculatură pe care o depozitează în locul special amenajat în curtea școlii. Au început să aprecieze fructele și le cer părinților să le pună fructe la pachet. Majoritatea mănâncă mărul primit de la școală. Din comitetul pentru relizarea proiectului au făcut parte reprezentanţi ai elevilor/ copiilor, reprezentanţii conducerii şcolii, profesori, reprezentanţi ai părinţilor, reprezentanţi ai administraţiei şcolii, reprezentanţi ai autoritatilor locale, alte persoane (sponsori, bibliotecar, specialişti în probleme de mediuetc.) Am considerat necesar să desfășurăm proiectul deoarece am observat că, la începutul anului școlar, nu mai existau cutiile fabricate pentru colectarea selectivă a gunoiului. Ne-am propus să le refacem în primul semestru al acestui an. De asemenea, copiii au văzut că, în curtea școlii, nu există niciun pom fructifer. Și-au propus să planteze câțiva în luna octombrie sau în primăvară. Am dorit să înlocuim condicile vechi, mari, ce consumă multă hârtie, cu foi A4 prinse într-un dosar. Credem că acest lucru ar conta și pentru comunitatea locală: tipografia la care se comandau condicile nu mai consumă hârtie, energie, cerneală pentru a tipări condicile școlilor. Câteva activități realizate au atras atenția întregii școli. 1. Igienizarea curții școlii, 30.03.2022, responsabil – eleva Ștefania Râncu, clasa a VII-a B, prof. Mihai Dascălu, scopul urmărit – schimbarea feței curții școlii, recreere. 2. Rețete sănătoase, 28.01.2022, responsabili – elevii Alessya Buzatu, Tiberiu Turcea, prof. Claudia Birghelea, scopul urmărit – conștientizarea importanței consumului de alimente sănătoase / nesănătoase. 59

3. Curtea școlii – Eco-responsabilitatea noastră, 11.03.2022, responsabili – prof. înv. primar Petronela Blanaru, Nicoleta Popa, elevi – Tudor Grozescu, Rebeca Apopei, scopul urmărit – desfășurarea activităților recreative într-un spațiu exterior curat. 4. O nouă grădină în curtea școlii, 8.04.2022, responsabili – Teodora Avram, Ilinca Manolache, prof. Angela Leibu, Mădălina Alexoae, scopul urmărit – realizarea unei grădini în spatele școlii, începând cu plantarea de copaci. 5. Un copil, o floare, 12.04.2022, responsabili – prof.învăț.primar Lenuța Iosub, Ana-Maria Marin, scopul urmărit – stimularea spiritului de echipă, reamenajarea grădinii interioare a școlii. Copiii au venit cu o propunere interesantă și ușor de realizat: în fiecare lună, în prima vineri, câte 2 clase vor aduce maculatură și baterii pe care le vom preda, urmând să obținem în locul lor hârtie și materiale de birotică, precum și materiale pentru sala de sport. Elevii noștri s-au gândit și la formularea unui motto pentru proiectul nostru: HRANĂ SĂNĂTOASĂ, MINTE LUMINOASĂ, NOTE URIAȘE! Responsabilii din fiecare clasă au urmărit cu multă atenție ca, în fiecare zi, fiecare elev să aibă în pachet câte un fruct sau o lugumă. La clasele primare, de step-by-step, s-a urmărit zilnic meniul propus de firmele de catering. Cei mici s-au putut adresa doamnei profesoare de biologie pentru a vedea dacă meniul zilnic a conținut suficiente proteine, dacă a conținut fructe și legume, iar zahărul a fost în cantități cât mai mici. S-a urmări să lipsească hrana de tip fast-food. Zilnic, meniul a conținut ciorbă sau supă. Elevii de serviciu au urmărit zilnic selectarea deșeurilor și au avut grijă să anunțe profesorul de serciviu când spațiul din curtea școlii a fost plin cu hârtie , astfel încât aceasta să poată fi ridicată de firma cu care școala are un contract în vigoare. S-au urmărit cu multă strictețe facturile la energie, gaz și apă pentru a se vedea dacă se reușește ca, în fiecare lună acestea să fie mai mici, chiar și cu câte o unitate. Dacă nu este posibil în fiecare lună, măcar pe întregul an școlar valorile să fie mai mici decât în anul precedent. Sper că vom reuși să construim o nouă grădină și în spatele școlii. Până acum, acolo a fost doar iarbă. La sălile din spatele școlii, soarele bate cu putere și este nevoie de aer condiționat. Prin plantarea de copaci lângă școală vom reuși să realizăm o perdea de verdeață care va elimina consumul de energie a aerului condiționat. Proiectul s-a realizat în parteneriat cu Ocolul silvic Bacău. 60

UN MEDIU SĂNĂTOS, PENTRU UN CORP SĂNĂTOS Prof.înv.primar Cristurean Daniela Liceul Teoretic ,,Ana Ipătescu”,Gherla Cât ești mic, fiecare zi este o aventură plină de noi descoperiri. Copilul explorează întregul mediu înconjurător și învață despre viață observând și interacționând: persoane, texturi, mirosuri, gusturi, emoții, stări, sunete, obiecte, jucării, jocuri, momente de îngrijire, atitudini, comportamente, reacții, încurajări, descurajări, toate contribuie la felul în care copilul învață despre lume. În condiţiile epocii contemporane, problema de stringentă actualitate este informarea şi educarea copiilor în spiritul unor responsabilităţi de valoare, care conturează frumos personalitatea umană: protecţia mediului înconjurător, utilizarea raţională a resurselor naturale în contextul progresului civilizaţiei umane, cooperarea şi colaborarea internaţională. Este momentul propice pentru apune bazele educaţiei privind ocrotirea mediului, un proces care are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii prin „echiparea” oamenilor cu „uneltele” de care au nevoie pentru a rezolva şi, cu precădere, pentru a împiedica apariţia problemelor de mediu. Acţiunea începe de la vârsta copilăriei, când mintea omului este capabilă să reţină foarte multe cunoştinţe, când se formează variate priceperi şi deprinderi, când se pot dezvolta motivaţii puternice pentru adevăratele valori. Perioada şcolarităţii este favorabilă pentru conturarea angajamentului personal de a ocroti mediul şi de a gospodări eficient resursele pământului. Copiii reprezintă un public important la prelegerile privind viaţa planetei noastre şi au puterea de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului în care trăiesc, deoarece ei devin gestionarii şi consumatorii de mâine ai resurselor pământului. Natura trebuie respectată şi nu dominată! Se ştie că natura formează un întreg – imens, dar nu nesfârşit!!! – în care fiecare componentă are un rol precis, iar omul este obligat să se integreze armonios în acest întreg. În acest scop, în calitate de învățătoare la clasa a III-a, am propus elevilor mei și propunem am desfășurat împreună diverse activităţi prin care mi-am propus să îi sensibilize pe copii în ceea ce priveşte mediul înconjurător şi care sunt problemele sale actuale. Pentru a desfăşura activităţi de acest gen, i-am implicat în activități și proiecte educaționale adaptate acestei tematici. Astfel,în luna noiembrie am desfășurat activități specifice în cadrul Săptămânii Educației Globale, o campanie de sensibilizare ecologică la nivel european. Sub deviza ,,Clasa Eco-împreună pentru o educație verde!”, plini de entuziasmul specific vârstei, copiii au găsit modalități prin care sala de clasă (implicit școala) în care își petrec o parte din timp poate fi una ECO. Împreună putem economisi energia, apa, putem recicla selectiv, putem chiar ,,aduce natura în sala de clasă” și astfel vom avea parte de o educație de calitate. Dacă primele două 61

activități desfășurate în cadrul GEW21 s-au centrat pe conștientizarea,sensibilizarea elevilor în ceea ce privește importanța adoptării unui comportament civic legat de mediul în care trăiesc și își desfășoară activitatea,a treia activitate a avut drept scop cunoașterea drepturilor copiilor, cu accent pe dreptul la educație pe o planetă sănătoasă, mai ales acum când sănătatea și viitorul fiecărui copil sunt periclitate în mod direct de degradarea mediului înconjurător, de schimbările climatice. ,,E lumea noastră! Să acționăm împreună!” este mesajul redat prin lucrările realizate azi de elevii mei, care își doresc un mediu sigur pentru viitorul lor. Un alt proiect la care copiii au participat cu interes este ,,Prietenele noastre, albinele”, conceput și dezvoltat de Ambasada Republicii Slovenia în România,care are ca scop conștientizarea importanței albinelor pentru mediu și umanitate în învățământul preuniversitar și dezvoltarea unei baze de cunoștințe despre importanța albinelor și protejarea acestora, prin activități educaționale digitale și clasice, în persoană.Scopul activităților derulate a fost acela de a construi o bază de cunoștințe și abilități timpurii și pentru a-i ajuta pe elevii clasei mele să înțeleagă mai bine natura și cum să relaționeze cu ea. Protejarea albinelor și a polenizatorilor, care este o problemă crucială pentru ecosistemele noastre, resursele alimentare și cultură, este mijlocul prin care se doreşte să angajăm tinerii să joace un rol activ în protejarea viitorului. 62

Tocmai am finalizat proiectul ,,Școala Ecoterrienilor”, care își propune să ducă în conștiința copiilor mesajul importanței protecției mediului înconjurător, prin participarea activă la colectarea deșeurilor de baterii și acumulatori. Campania își propune să schimbe atitudinea și comportamentul populației privind protecția mediului și în special cel al colectării separate, reutilizării resurselor, detaliind modul în care se poate reduce poluarea și crește economisirea resursele prin colectarea corectă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) și a deșeurilor de baterii și acumulatori (DBA) și predarea acestora într-un mod corect și prietenos cu mediul. Realizarea activităților din această campanie poate conduce la schimbarea atitudinii atât a lor, cât și a persoanelor din comunitățile în care a avut loc campania de colectare separată a deșeurilor și reciclarea acestora în special. Educația pentru sănătatea personală-implicând educația pentru sănătatea mediului- este un obiectiv pe care ne străduim să-l abordăm în educația zilnică a copiilor, deoarece cel mai bun mod de a avea grijă de Pământ este de a ne învăța copiii cum să facă acest lucru. Ei reprezintă generația viitoare și tot ei pot transmite valorile adevărate mai departe. Câteva dintre regulile de bază privind mediul pe care încerc să le imprim elevilor mei sunt: Lasă curat mereu după tine, oriunde ai fi! Copiii trebuie sa invete cat de important este sa reciclam corect gunoaiele si sa nu le lasam in drum. Redu consumul inutil de produse! Înainte de a cumpăra ceva nou – o jucărie nouă, o haină nouă, copiii ar trebui obișnuiți să se gândească și la urmări: unde va ajunge produsul respectiv după ce iese din uz: la gunoaie.Dacă înțeleg de mici cât de important este să reducem cantitea gunoaielor, devin adulți responsabili pentru natură, pentru planetă. Plantați cât mai multe plante! Educația copiilor despre plantare nu este doar distractivă ci și esențială conservării mediului. 63

Natura nu este un bun personal Învățarea respectului față de resursele naturale și conștientizarea importanței lor este o lecție ce se aplică toată viața. Dacă ne gândim la sănătatea noastră, trebuie amintit că mare parte din boli sunt (şi) din cauza poluării din mediul în care trăim şi care ne slăbeşte. Şi dacă înţelegem toţi că trebuie să luăm în serios protecţia mediului şi că un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic e un drept important al fiecăruia, de care avem mare nevoie şi pe care trebuie să îl apărăm, va fi mai uşor să se facă cele de trebuinţă decât dacă mai amânăm puţin până ajungem să simţim fiecare direct şi dureros pe propria piele ce înseamnă să nu ai un mediu curat. Însumând toate acestea, se poate spune că educaţia ecologică este educaţie pentru viaţă. Elevii – prietenii naturii – demonstrează prin faptele lor că iubesc florile, copacii, animalele şi tot ceea ce decorează natura.Pentru a o menţine curată, copiii şi adulţii pot desfăşura acţiuni tematice în cadrul unor proiecte de mediu, pot concura la reuşita unor activităţi ample de ecologizare a spaţiilor cu o suprafaţă mai mare sau în diferite momente ale anului şcolar când programul activităţilor extraşcolare vizează acest lucru. Obiectivele care se cer urmărite în şcoală sunt: „alfabetizarea” în materie de mediu, conştientizarea diversităţii şi importanţa analizei atente şi critice a problemelor ecologice şi a comportamentelor umane care afectează mediul, înţelegerea corectă a raportului individ - mediu, dezvoltarea respectului şi a responsabilităţii faţă de mediul înconjurător, dezvoltarea capacităţii de a lua decizii etc. Învăţarea funcţională a cunoştinţelor despre mediu se bazează pe observaţiile din teren, pe analiza documentelor şi difuzarea informaţiilor. 64

PROIECT EDUCATIV EXTRACURRICULAR ,,PRIETENII NATURII” prof. înv. primar CROITORU ADELA, ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,OANA DIANA RENEA”- FOCȘANI ARGUMENT Prin intermediul acestui proiect, elevii vor învăţa ce înseamnă să gândeşti ecologic, să colectezi diferenţiat deşeuri, să te implici în acţiuni de curăţenie a mediului, să plantezi pomi şi flori pentru a realiza un spaţiu verde. Elevii vor fi antrenaţi în acţiuni comunitare, crearea şi menţinerea unui climat sănătos, curat şi plăcut în şcoală, colectarea deşeurilor electrice si electrocasnice acumulate în şcoală şi în familiile lor. Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii – cetăţenii de mâine vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Conştientizând frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, elevii vor înţelege utilitatea acţiunilor ecologice. Proiectul oferă posibilitatea de a desfăşura activităţi de educaţie ecologică prin care să cultivăm interesul şi dragostea elevilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului. Totodată urmăreşte responsabilizarea elevilor faţă de importanţa protejării mediului înconjurător, conturarea deprinderilor şi a atitudinilor de a preţui şi respecta mediul prin comportamente civilizate. Parteneriatul educațional urmărește transformarea reală a elevilor în actori principali ai demersului de prevenire și combatere a poluării, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio–comportamentală. Activitățile teoretice de educație ecologică vor fi îmbinate cu activitățile practice, respectând cele trei abordări principale: educația despre mediu, educația în mediu, educația pentru mediu. Astfel se vor forma atitudini pozitive față de natură, față de importanța modului de gestionare a resurselor comune. Copiii trebuie să fie conștienți de faptul că este insuficient să știi ci este necesar să aplici ceea ce știi, că trebuie să-și schimbe mai întâi ei propriul mod de viață și apoi, dacă reușesc, să-i convingă pe cei apropiați lor (familie, colegi, prieteni, cunoștințe) să facă acest lucru. SCOPUL PROIECTULUI: formarea unei atitudini ecologice active şi responsabile care să permită manifestarea unei conduite adecvate în relaţia cu mediul . OBIECTIVE: - Creșterea nivelului de informare si conștientizare cu privire la problematica colectării selective si reciclării deșeurilor în rândul elevilor si responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiție pozitiva - Promovarea educației ecologice în școală și dezvoltarea 65

spiritului ecologic al elevilor - Stimularea colectării selective a deșeurilor de echipamente electrice si electronice si a celor de baterii si acumulatori;- Satisfacerea curiozității copiilor de cunoaștere a vieții plantelor și animalelor în condiții normale; Educarea deprinderii de a închide robinetul, comutatorul, de a proteja spațiile verzi sau de a recupera organizat deșeurile de hârtie, metal, materiale sintetice sau sticlă pentru a le introduce în circuitul economic; GRUPURILE ȚINTĂ: elevi, cadre didactice, părinții elevilor implicați în proiect PARTENERI -Inspectoratul Școlar Județean Vrancea, Direcția pentru Protecția Mediului Vrancea DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR: - Activități de ecologizare a domeniului școlii și a spațiului public apropiat acesteia; - Vizionarea de filme și documentare cu ajutorul calculatorului din clasă; - Vizite la Muzeul Satului, Grădina Botanică etc. ; - Întâlniri ale copiilor în vederea desfășurării unor activități comune: activități practice, concursuri, spectacole; - Concursuri de desene, colaje, afișe- pe teme ecologice - Jocuri pentru cunoașterea și protejarea mediului; - Colectarea de materiale din natură cu care se vor realiza diferite lucrări la orele de educație plastică și abilități practice; - Excursii: Împreună pe Valea Putnei - Realizarea unui ecuson cu sigla: ,,Prietenii naturii” RESURSE: Umane: elevi,cadre didactice ,specialişti de la Protecţia Mediului ,specialişti ai Direcţiei Apelor ,reprezentanţi ai Direcţiei Silvice, reprezentanţi ai autorităţilor locale, părinţi. Materiale: materiale informative{ cărţi, pliante, reviste,casete, CD-uri, etc}; calculator, proiector, televizor,DVD, imprimantă ; hârtie xerox, carton, materiale textile, hârtie pentru afişe, postere, fluturaşi ; puieţi, răsaduri, seminţe, ghiveci, pământ, animale ; diverse materiale reciclabile; saci menajeri pentru colectarea deşeurilor, mănuşi menajere. Financiare: Extrabugetare : donații părinți și cadre didactice, bani obţinuţi pe deşeuri de hârtie, plastic. • DURATA PROIECTULUI : 1 an MODALITĂȚI DE EVALUARE: Compuneri literare; Portofolii; Concursuri de desene, de colectare a deșeurilor ; Acordarea unor diplome pentru lucrările, desenele, portofoliile, proiectele ce se remarcă prin originalitate și spirit civic; Programe artistice cu diferite ocazii, în prezența părinților, 66

a autorităților locale etc.; REZULTATE PE TERMEN LUNG ALE PROGRAMULUI • Educarea elevilor în spiritul respectării mediului natural şi a echilibrului natural prin activităţile practice de colectare a deşeurilor • Formarea deprinderilor de ordine, curăţenie în locurile unde îşi desfăşoară activitatea, dovadă de respect pentru generaţiile viitoare care vor beneficia la rândul lor de un mediu natural curat • Conştientizarea efectelor negative ale acumulării deşeurilor asupra calităţii mediului cu consecinţe asupra calităţii vieţii • Implicarea părinţilor, comunei şi altor organisme locale în procesul educativ prin participarea la desfăşurare sau susţinerea unor activităţi în program. • Schimbarea aspectului şcolii şi a zonelor din vecinătate, de care vor beneficia elevii şi populația din zonă. DISEMINARE: Publicarea proiectului pe www.didactic.ro; Popularizarea proiectului în sesiuni de comunicări științifice, simpozioane, comisii metodice, publicații pentru școlari; Realizarea unui album foto, a unui CD în care sunt surprinse aspecte semnificative din activitățile desfășurate cu elevii. În concluzie, școala are menirea de a organiza și desfășura o vie și susținută mișcare de educație ecologică și protecție a mediului, iar elevii sub îndrumarea noastră, a cadrelor didactice, pot și trebuie să formeze marele detașament de apărători ai naturii. Adevărata educație ecologică își va atinge scopul numai atunci când va reuși ca elevii - cetățenii de mâine - să fie convinși de necesitatea ocrotirii naturii și să devină factori activi în acțiunea de conciliere a omului cu natura Bibliografie: 1 Aurelian Simionescu (2008) ,Managementul proiectelor” 2 Constantin Cotiga ( 2009) ,Ecologie si protectia mediului” 67

RECICLAREA DEŞEURILOR Dălcăran Ionela Şcoala Gimnazială Nichifor Ludovig Niculiţel În linii mari reciclarea urmăreşte următoarele aspecte –prevenirea formării deşeurilor prin optimizarea sistemelor de colectare si eliminarea finală a deşeurilor care nu s-au putut valorifica. Dezvoltarea industriei şi a populaţiei la nivel mondial a dus la creşterea excesivă a consumului de resurse.Explozia cantităţii de deşeuri a impus găsirea unor soluţii pentru reintroducerea lor in circuitul productiv.Beneficiile reciclării sunt multiple atât beneficii aduse mediului cât si beneficii aduse economiei. Reciclarea aduce următoarele beneficii: - prin reciclare se diminuează cantitatea de deşeuri depuse la gropile de gunoi care atât că poluează intens mediul dar si oferă o imagine dezolantă a oraşelor punând in pericol sănătatea locuitorilor din împrejurimi; - reciclând, poluanţii nu mai ajung în apă și aer; - prin reciclare are loc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; - prin reciclare are loc economisirea energiei și reducerea consumului de materiale prin intermediul deşeurilor ; - prin reciclare se conservă resursele naturale ale planetei. Majoritatea produselor diverselor industrii pot fi reciclate: ambalaje, sticlă, metal, electrice si electronice, baterii, anvelope,mase plastice, ulei uzat etc. Metalele sunt materiale care pot fi reciclate în proporție de 90-95% dacă sunt colectate selectiv. Prin reciclarea metalelor se reduce cu 70% consumul de energie faţă de producerea unui element complet nou. Anumite metale, precum aluminiul, pot fi reciclate la nesfârșit. Se poate recicla aproape orice fel de hârtie și carton. Tehnologia de reciclare poate elimina cernelurile, agrafele, capsele, cleiul cu care sunt legate cărţile,însă nu și uleiul. De aceea, nu se pot recicla hârtiile și cartoanele pătate de ulei sau de mâncare. In plus, nu pot fi reciclate hârtiile cerate, plastifiate sau acoperite cu folie de plastic , șerveţelele sau alte produse sanitare de hârtie folosite. O tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 17 copaci. Pentru fiecare tonă de hârtie reciclată se economisesc peste 26 de tone de apă şi aproape 1,8 tone de combustibil. Sticla poate fi reciclată prin topire la infinit, fără a-şi pierde proprietăţile. De asemenea, costurile de reciclare sunt mai mici decat cele de producţie a sticlei din materii prime, economisind astfel energie. Din sticlă colorată nu se poate produce decat sticlă de aceeaşi culoare. De aceea, sticlă incoloră este mai valoroasă, căci poate fi refolosită in mai multe scopuri. 68

Apoi, mai este și partea financiară, atât la nivel individual cât și la nivel de companie. Amestecând deşeurile, avem gunoi și, implicit costuri care tot cresc odată cu taxa de depozitare la groapa de gunoi, în plus față de costurile actuale plătite firmelor de salubritate. Deşeurile sunt privite în mod tradiţional ca o sursă de poluare. Însă deşeurile bine gestionate pot constitui o sursă valoroasă de materiale, în special atunci când materiile prime încep să se epuizeze. Cea mai bună opţiune este aceea de a stopa producţia de deşeuri. Iar când acest lucru nu este posibil, alte opţiuni bune sunt reutilizarea şi reciclarea. Gândeşte-te la impactul asupra mediului al produselor pe care le cumperi, inclusiv al ambalajelor. Foloseşte întotdeauna sacoşe reciclabile la cumpărături, redu deşeurile alimentare şi, dacă poţi, optează pentru recipiente reutilizabile şi evită-le pe cele de unică folosinţă. Ai putea opta pentru serviciul de facturare electronică pentru facturi şi extrase de cont sau să începi să produci îngrăşăminte naturale acasă din deşeurile din fructe sau legume. Atunci când faci cadouri celor dragi, gândeşte-te să le oferi un serviciu în loc de un bun material, cum ar fi bilete la un concert sau un curs dedicat unui hobby. Iar dacă ai într-adevăr nevoie de un produs pe care îl vei folosi numai o singură dată – cum ar fi o carte sau o unealtă – ia în calcul posibilitatea de a-l lua cu împrumut decât de a-l achiziţiona. Reutilizarea obiectelor are multe beneficii. Se reduce cererea de resurse naturale, se economiseşte energie, se reduc deşeurile şi se economisesc bani. Poţi contribui la rândul tău cumpărând haine sau alte produse la mâna a doua. Gândeşte-te să cumperi produse reutilizabile în locul produselor de unică folosinţă atunci când dispui de această opţiune – de exemplu, baterii reîncărcabile – şi reutilizează bunurile într-un alt scop, dacă poţi. Recipientele mari din plastic ale alimentelor sunt ideale pentru frigider, borcanele de dulceaţă pentru condimente, iar felicitările vechi pentru etichetarea cadourilor sau pentru colaje. În fiecare locuinţă există soluții de reciclare la îndemâna oamenilor: sortarea selectivă a deşeurilor,refolosirea recipientelor din sticlă renunţarea sau înlocuirea treptată a obiectelor de unică folosinţă din plastic,prepararea compostului natural folosind pământ ,resturi de frunze,fructe,legume,coji de ouă. Punând accent pe selectarea deşeurilor generaţiile tinere vor conştientiza că reciclarea este singura modalitate prin care reuşim să salvăm mediul înconjurător. 69

POLUAREA, O MARE PROBLEMĂ A OMENIRII Enachi Saviuc Pavăl Ana Mihaela Școala Gimnazială „Dimitrie A. Sturdza” Iași „Natura nu este un templu, ci un atelier în care omul trebuie să rămână un simplu muncitor”. I.S. Turgheniev Mediul înconjurător este elementul esențial al existenței umane fiind rezultatul interferenței aerului, apei și solului cu elementele create prin activitatea umană. Deoarece atât existența cât și activitatea umană sunt de neconceput fără aportul mediului, relația omului cu natura influențează din ce în ce mai mult echilibrul ecologic, determină perspectivele dezvoltării societății în ansamblu. Cu toții știm că pe Pământ, apa există sub formă de apă sărată în mări și oceane, apă dulce în stare solidă în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, în stare lichidă, în ape curgătoare, stătătoare, ploi, ape freatice sau subterane și apă gazoasă, apa care intră în alcătuirea norilor. Poluarea apei poate fi: poluare naturală care se produce în urma interacțiunii apei cu atmosfera (prin dizolvarea gazelor aflate în acasta), cu litosfera (prin dizolvarea rocilor solubile) precum și cu organismele vii din ea și poluare artificială produsă de sursele de ape uzate, apele meteorice, nămoluri, navigație, etc. Natura poluantului conduce la poluare fizică datorită deversării unor deşeuri radioactive provenite din industria nucleară a unor lichide calde utilizate ca refrigeratoare în metalurgie, siderurgie, centrale termice, industria nucleară sau a apelor menajere, poluare chimică cu compuşi ai azotului (azotați, azotiți, amoniac), cu compuşi ai fosforului, cu pesticide, produse petroliere și produse tensioactive și poluare biologică cu microorganisme patogene (bacterii, viruşi). Poluarea aerului se datorează prezenței în atmosferă a unor substanțe străine de compoziția acestuia, afectând sănătatea omului sau a mediul, a florei şi a faunei. Ca și în cazul apei, sursele de poluare a aerului sunt surse naturale care produc o poluare accidentală şi surse artificiale datorate extinderii tehnologiei şi a proceselor pe care acestea le generează. Dintre cele mai poluante surse naturale amintim vulcanii care pot polua atmosfera cu pulberi solide, gaze şi vapori ai diferitelor substanțe, furtunile de praf provocate de uragane sau cicloane asociate cu eroziunea solului și ceața formată în zonele din vecinătatea mărilor şi a oceanelor, care aduc în atmosfera continentală cristale de sare ce constituie nuclee de condensare a vaporilor de apă. 70

Arderea combustibililor fosili, transportul rutier, procesele industriale și cele gospodărești, agricultura, deşeurile toate fac parte din categoria poluanților artificiali. În cazul aerului poluarea fizică este susținută de poluarea fonică datorată oscilațiilor armonice şi a celor nearmonice produse de transporturile terestre şi aeriene, şantierele de construcții, complexele şi platformele industriale etc și poluarea radioactivă datorată proceselor de emisie şi propagare în spațiu a unor unde electromagnetice şi a radiațiilor corpusculare, însoțite de transport de energie din surse naturale sau articilale. Poluarea chimică a aerului se datorează compuşilor organici volatili precum benzina, eterii de petrol, benzen, acetonă, cloroform, esteri, fenoli, sulfura de carbon etc., oxizi de carbon ( monoxidul de carbon, dioxidul de carbon), compuşi ai sulfului (dioxidul de sulf, acidul sulfhidric), compuşi ai azotului (oxizii de azot, cel mai cunoscut fiind NO2 contribuie la formarea smogului - un amestec de ceață solidă/lichidă şi particule solide rezultate din poluarea industrială cu oxizi de azot şi compuşii organici volatili). Poluarea biologică produsă prin eliminarea și răspândirea în aer a unor germeni microbieni. Solul este locul de întâlnire al tuturor poluanților și cel mai expus efectelor negative ale acestor substanțe. Astfel, poluarea solului este strâns legată atât de poluarea atmosferei cât și a hidrosferei și este produsă de orice activitate ce are ca efect dereglarea funcționarii normale a acestuia ca suport și mediu de viață al ecosistemelor. Poluarea solului se poate produce atât direct prin depozitarea deşeurilor pe terenuri urbane sau rurale și utilizarea nerațională a îngrăşămintelor şi pesticidelor cât și indirect, prin depunerea agenților poluanți din atmosferă sau în urma ploilor acide, transportul agenților poluanți datorită vântului, infiltrarea prin sol a apelor contaminate. Poluanții solul pot fi de natură biologică cu bacterii, virusi, paraziti, eliminate de om și animale, chimică cu poluanți de natură organică și fizică care provoaca dezechilibrul compoziției solului: inundații, ploi acide, defrișări masive. Protecția calității apelor are la bază epurarea acesteia printr-un proces complex de reținere şi neutralizare a substanțelor dăunătoare dizolvate/în suspensie/coloidale prezente în apele uzate industriale sau menajere. Prin purificarea aerului se urmărește reducerea concentrațiilor de poluanți sub limitele legale, acest lucru realizându-se prin procedee fizice, pe cale uscată sau umedă când sunt îndepărtate substanțele solide de diferite dimensiuni, substanțele lichide și unele gaze conținute în aer și procedee 71

chimice precum absorbţia, adsorbtia, chemosorbţia, oxidarea, reducerea prin care se spară compuşii toxici. Poluarea solului se poate combate prin asigurarea acoperirii acestuia cu covor vegetal sau resturi vegetale, prin utilizarea îngrăşămintelor, erbicidelor și pesticidelor în dozele recomandate și prin renunțarea la defrișări masive. Bibliografie: 1. M. Barnea, C. Papadopol, Poluarea și protecția mediului, Editura științifică și enciclopedică, 1975, București; 2. M. Bleahu, Ecologie-natură-om, Editura Metropol, 1998, București; 3. Ciolea D., Depoluarea aerului, Editura Universitas, 2012, Petroșani. 72

PLEDOARIE PENTRU UN VIITOR VERDE Profesor Gherasim Daniela Liceul cu Program Sportiv Botoșani Dacă dorim să continuăm să trăim pe această planetă , este nevoie de o schimbare de atitudine. “Un mediu curat – o viaţă sănătoasă” ar trebui să fie o deviză pentru întreaga populaţie a globului. Este nevoie de mai multă atenţie şi mai multă responsabilitate din partea fiecărui cetăţean pentru a trăi într-un mediu curat, pentru a putea folosi condiţiile de viaţă pe care ni le oferă natura. Însă,se pare că oamenii tratează cu neglijenţă acest aspect important al vieţii lor,ceea ce duce la agravarea procesului de poluare şi distrugerea mediului şi implicit la distrugerea sănătăţii fiecăruia dintre noi şi a celor din jur. Marele biolog Eugen Pora afirma că „este momentul să-i învăţăm pe copii de ce trebuie protejată natura”. Astăzi , cand asistăm la cel mai vertiginos amestec al omului în natură ,se impune educarea în spirit ecologic, a tinerei generaţii , deoarece „copiii sunt mesaje vii pe care le trimitem către vremuri pe care noi nu le vom mai trăi”. Trăim într-o lume în care omul a modificat natura,i-a stricat echilibrul.Natura trebuie respectată, un respect care i se cuvine pentru că reprezintă viaţa.„Natura poate să-ţi slujească de carte,de profesor,de povăţuitor. Nu închideţi această mare carte plină de învăţături înţelepte!”(G. Simion). M-am întrebat adesea care sunt motivele dezastrelor naturale manifestate în ultimul timp .Am înţeles din explicaţiile specialiştilor,că poluarea a determinat schimbările climatice, că a generat fenomene extreme,că a bulversat ordinea obişnuită a manifestărilor naturii. Dar,căutand răspunsuri în alte domenii,am înţeles că de fapt natura se revoltă,că nu mai suportă atata agresiune ,că strigă disperată după ajutor într-o manieră care să ne oblige la „trezire”. Întotdeauna omul învaţă din greşeli şi tot timpul,acolo unde a greşit a şi început să repare cu mai mulţi sau mai puţini sorţi de izbândă . Din această dorinţă şi mai ales din această imperioasă necesitate de a îndrepta,omul a pornit o intensă campanie de protejare a mediului . Căutăm explicaţii pentru atitudini ce se succed într-un ritm intens. Deci ,să trecem de la ,,cine ?” spre ,,cum ?” şi vom obţine continuitate între întâmpări şi colaborare între factorii cu rol de decizie. De urăţenie suntem sătui .Haideţi să ne facem viaţa mai frumoasă ! Poate vom reuşi să fim mai buni ,mai generoşi, mai atenţi de ceea ce se întamplă în jurul nostru , poate vom iubi mai mult natura ,poate vom înţelege că suntem datori să protejăm ceea ce am primit de la natură . 73

Omul, în goana lui pentru mai bine, mai mult şi mai repede ,a uitat că el nu trăieşte în afara mediului, a uitat că el este parte componentă ,că trăieşte în mediu şi prin mediu. De cele mai multe ori comportamentul nostru este dictat de mentalitatea pe care o avem şi depinde de gradul şi felul de educaţie pe care am primit-o,de gradul nostru de responsabilitate în general. Trăim într-o epocă de mari transformări politice, economice şi sociale .Oamenirii îi este la îndemană cercetarea vieţii . Pe de altă parte au loc războaie sau evenimente nedorite, cu efecte distrugătoare asupra vieţii ,dar noi avem obligaţia să preţuim şi să apărăm mediul înconjurător. Ţinand cont că nimeni nu se naşte cu o cunoaştere a cauzelor şi efectelor fenomenelor, ci numai cu dorinţa şi mijlocul de a-şi procura această cunoaştere, am considerat că prin acest proiect ,elevii mei vor deveni prietenii naturii. Se vorbeşte tot mai mult de poluare, de catastrofe naturale şi de dezechilibre în natură. Acestea nu sunt vorbe deşarte . Deocamdată sunt doar avertismente pentru lumea de mâine. La nivelul liceului am iniţiat activități de voluntariat , iar grupul Eco-Sportivilor , doreşte să tragă un semnal de alarmă , că : • Terenul, supus păşunatului excesiv ,duce la dispariţia unor specii rare în judeţ; • Dacă nu vom gospodări cu grijă şi înţelepciune rezervele planetei şi nu vom ocroti natura ,vom rămane în cele din urmă singuri ,pe o planetă pustie; • Natura (formează un întrg-imens, dar nu nesfarşit !) trebuie respectată şi nu dominată • Este mult mai uşor şi mai puţin costisitor să previi ,decat să repari, respectiv să redresezi echilibrul ecologic; • Mediul nu poate fi apărat şi protejat o singură dată pe săptămană ,lună ,an ,ci trebuie apărat 365 de zile din an , în toate orele fiecărei zile ; • Realitatea de azi ,dovedeşte faptul că este nevoie de o schimbare atat în concepţie cat şi în comportament ; • Exemplele fac mai mult ca toate teoriile din lume ; • Ocrotind natura , ne ocrotim pe noi înşine ! ; • Nu poţi să clădeşti o societate sănătoasă pe o natură bolnavă ; • Să promovăm educaţia ecoturistică ; • Un mediu ambiant rece, lipsit de verdeaţă, de intimitate, acţionează negativ asupra dispoziţiei noastre, putand produce un stres permanent, cu toate efectele lui secundare supărătoare. • 74

PROIECT PĂDUREA ÎN VIAȚA NOASTRĂ Profesor de istorie-geografie GHIOCANU LUIZA Școala Gimnazială Răzvad Argument  Existenţa în apropierea școlii Valea Voievozilor a unei păduri dă posibilitatea realizării unor activităţi cât se poate de plăcute pentru elevi.  Necesitatea formării unui comportament civilizat faţă de natură şi mediu, de ocrotire şi protejare a ei sunt argumente care au stat la baza iniţierii acestui proiect. Scopul proiectului • formarea unui comportament civilizat faţă de natură şi mediu, de ocrotire şi protejare a ei; • însuşirea unor norme de comportament eco-civic; • dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare a realităţii şi de experimentare prin folosirea unor instrumente şi proceduri adecvate; • dezvoltarea capacităţii de comunicare diversă; • apropierea de mediul înconjurător. ETAPIZAREA ACTIVITĂŢILOR • Pregătirea proiectului - stabilirea echipei de lucru - vizite şi excursii pentru documentare - stabilirea activităţilor Termen: 31 ianuarie 2019 • Realizarea activităţilor propuse Termen: 31 iunie 2019 • Evaluare Termen: pe tot parcursul derulării proiectului DESCRIEREA PROIECTULUI I. ETAPA DE DOCUMENTARE: • Aplicarea unui chestionar atât elevilor cât şi părinţilor acestora privind impactul ce-l are intervenţia nesăbuită a omului asupra mediului , intervenţie ce pune în pericol existenţa 75

generaţiilor ce vor urma, a condus la iniţierea, desfăşurarea şi implicarea tuturor în derularea proiectului. • Activitate pregătitoare - Întâlnire de lucru cu elevii şi părinţii, când s-au stabilit: • Titlul proiectului: ,,PĂDUREA ÎN VIAȚA NOASTRĂ” • Locul de desfăşurare: Pădurea din apropierea școlii Valea Voievozilor • Grup ţintă: - 16 elevi - părinţi - cadre didactice • Durata proiectului : 6 luni • Activităţile II. ACTIVITĂŢI ÎN PĂDURE • Realizarea unei ore de curs în aer liber • Activitate în aer liber • Drumeție III. ACTIVITĂŢI ÎN ŞCOALĂ • Concurs de afișe eco având ca temă pădurea. • Lecturarea compunerilor şi a poeziilor care au fost realizate de către elevi despre pădure . • Prezentarea portofoliilor. • Proiectare de film documentar despre protecția mediului. • Concurs de desene – “Să ocrotim pădurea”. • Prin metoda turul galeriei echipele au avut posibilitatea să-şi prezinte lucrările şi să înveţe de la ceilalţi. • Elevii au completat, pe grupe, fişe de evaluare în care au scris ce le-a plăcut şi ce îmbunătăţiri s-ar putea face. DISEMINARE • în cadrul Consiliului profesoral şi a comisiei metodice a profesorilor de geografie, pe site-ul şcolii. FINALITĂŢI • Confecționarea unui panou pe holul școlii cu desene reprezentând importanța pădurii; • Expoziție cu obiecte decorative din hârtie și carton, quilling. 76

IMPORTANȚA RECICLĂRII DEȘEURILOR Prof. Hasineți Angela Geanina Clubul Copiilor Caransebeș, Județul Caraș – Severin Deşeul este prin definiţie un material sau obiect prin care el însuşi fără a fi supus unei transformari nu mai poate fi utilizat. Deşeurile în funcţie de destinaţie pot fi recuperabile şi nerecuperabile care se elimină. Rebuturile care nu mai pot fi reutilizate in procesul intern de fabricaţie din care provin, pot fi incluse in rezidurile care se colectiază şi urmeaza diferite căi de valorificare ca si materii prime si materiale refolosibile sau sub o formă de energie cum este energia termică rezultată din inginerarea acestora. Gestionarea eficientă a deșeurilor constă în minimizarea producției de deșeuri, recuperarea, reciclarea, reutilizarea și valorificarea acestora, inclusiv a celor biodegradabile cât și promovarea tehnologiilor moderne în domeniu. Transformarea deșeurilor în resurse reutilizabile (materie primă) este principalul obiectiv al economiei circulare și ecologice care presupune în sine procesul de gestionare mai eficientă a materiei prime, inovarea la nivelul design-ului și fabricării produselor cu scopul de a reduce cantitatea ambalajelor, precum și instruirea personalului în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. Măsurarea și monitorizarea volumelor și fluxurilor de deșeuri generate permite identificarea volumului produs săptămânal sau lunar pe fiecare tip de deșeuri. Acordarea atenției greutății deșeurilor poate contribui la implementarea unui sistem de selectare mai bun pentru reciclarea, reutilizarea și prevenirea generării deșeurilor inutile și reducerea costurilor de colectare. Reciclarea trebie să fie privită ca o responsabilitate colectivă, a fiecăruia dintre noi, pentru a ne asigura un viitor durabil. Responsabilitatea agenților economici ce au în vedere colectarea și selectarea este de a ne oferi mijloacele necesare pentru a face asta, dar fiecare persoană în parte trebuie să ofere inițiativa. În timp, reciclarea aduce foarte multe beneficii, utile atât mediului înconjurător, cât și nouă. Utilizarea materialelor reciclate în procesul de fabricație consumă mult mai puțină energie decât cea necesară pentru producerea de noi produse din materii prime – chiar și atunci când se compară toate costurile asociate, inclusiv transportul etc. Reducerea deșeurilor, reciclarea și compostarea sunt modalități eficiente de a reduce generarea de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul. Deoarece reciclarea presupune utilizarea unei cantități mai mici de energie pentru obținerea și prelucrarea de noi materii prime, produce mai puține emisii de carbon. 77

Reciclarea deșeurilor Reciclarea reprezintă reprocesarea materialelor în produse noi. În general, reciclarea previne pierderea unor materiale potenţial folositoare, reduce consumul de materii prime şi reduce consumul de de energie şi astfel producerea de gaze cu efect de seră. Reciclarea este un concept modern în gestiunea deşeurilor. Materialele reciclabile trebuie sortate şi seprate pe tipuri de produse. Contaminarea lor cu alte materiale trebuie prevenită pentru a le creste valoarea şi a facilita procesarea. Sortarea poate fi efectuată de producător sau la centrele de colectare. Colectarea deşeurilor se poate face în două moduri: fie firma care le procesează le ia direct de la producator (care, in prealabil, le-a pregătit in pungi sau saci, pe categorii), fie producătorul le duce prin mijloace proprii la centrul de colectare. Reciclarea nu include refolosirea materialelor care işi păstreaza forma iniţială pentru alte scopuri decât cele iniţiale. Reciclarea hârtiei Recicland hârtia salvăm pădurea iar pentru fiecare tonă de hârtie reciclată se economisesc 30.000 litri apa, consumul de energie este redus cu aprox 25% iar poluarea atmosferică cu 80%, motiv pentru care reciclarea hârtiei şi a cartonului este foarte importantă. În urma activitaţilor umane rezultă o cantitate enorma de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie. Reciclarea plasticului Infrastructura de colectare şi prelucrare pentru masele plastice nu trebuie stabilită la nivel naţional, poate fi limitată la zone locale. Raportul volum/greutate pentru deşeurile din plastic este foarte mare, mai ales pentru produsele din plistiren. Deşeurile din plastic aduse la unităţile de procesare sunt, în general contaminate cu materiale străine, cum ar fi alimentele cauzează uzarea granulatorilor si a altor echipamente utilizate în sortarea şi reciclarea materialelor. Reciclarea sticlei În centrele comerciale deja se fac reduceri la colectarea sticlei. Aceste fac un discont la cumpărăturile realizate în cadrul centrului comercial, în funcţie de numărul deşeurilor din sticlă returnate. Această colectare trebuie extinsă la cât mai multe centre comerciale şi chiar adoptată şi de agenţii de salubritate. Aproape toată sticla reciclată este utilizată pentru producerea de noi recipiente din sticlă. Deşeurile din sticla constituie o componenţă răspândită a deşeurilor municipale. Deoarece 78

acest procent este destul de mare, reciclarea sticlei reprezintă o oportunitate importantă pentru a evita depozitarea şi reutilizarea ei într-un mod ecologic. Reciclarea lemnului Nu există o infrastructură de colectare a deşeurilor din lemn separat de alte tipuri de deşeuri, în special cele rezultate din construcţii şi demolări. O cantitate foarte mică de deşeuri din lemn provenite de la populaţie ajunge în pubele/containere, acestea putând fiind reutilizate in gospodărie prin valorificare termică. În cazul realizării unei infrastructuri de colectare separată a deşeurilor din lemn trebuie avută în vedere sursa de generare a acestora: - deşeuri lemnoase din culturi (generate din managementul pădurilor); - deşeuri din lemn din construcţii şi demolări. Reciclarea recipientelor metalice Nu există o infrastructură separată de colectare a deşeurilor din doze metalice. Acestea sunt colectate în amestec cu deşeurile menajere. Alte deşeuri metalice pot fi duse la centrele de colectare a materialelor reciclabile, insa numai in cantităţi mari. Infrastructura de colectare şi prelucrare pentru dozele metalice poate fi dezvoltată doar la nivel local. Raportul volum/greutate pentru dozele metalice este acceptabil, pentru dozele de aluminiu este destul de mare. Cantitatea generată de astfel de deşeuri este estimată a fi destul de mica, dar pe viitor se asteapta o crestere semnificativă. Bibliografie 1. http://www.reciclarecolectare.ro/articol-colectarea-depozitarea-si-reciclarea-deseurilor. 2. https://diflora.net/importanta-reciclarii-deseurilor/. 3. https://www.odimm.md/ro/compartimente-eco/reciclarea-deseurilor. 79

EDUCAȚIA ECOLOGICĂ Profesor învățământ primar Hojda Ioana Mihaela Școala Profesională Specială Câmulung Moldovenesc, Suceava Știm că lumea de azi suferă de problema degradării mediului. Unele probleme sunt la nivel global, în timp ce unele sunt la nivel regional. La nivel global, problemele sunt: încălzirea globală, epuizarea stratului de ozon în stratosfera, ploaia acidă, defrișările, pierderea biodiversității etc. Pe de altă parte, problemele la nivel regional includ: eroziunea solului, poluarea solului, epuizarea apelor subterane, poluarea apei, poluarea cu deșeuri solide, poluarea sonoră etc. Toate aceste probleme sunt rezultatul activităților umane. Orice lucru greșit a fost făcut în ceea ce privește necesitățile de mediu trebuie corectat. Pentru a proteja și gestiona mediul, este esențial să existe un sistem de educație ecologică solidă. Smartphone-urile, iPad-urile, laptop-urile și iPod-urile au pus stăpânire pe societatea secolul douăzeci iar copiii, adolescenții și chiar adulții din zilele noastre sunt utilizatori impătimiți ai tehnologiei. Deci, se poate afirma ca omul iși petrece o mare parte a vieții în interior, „conectat” la gadget-uri electronice. Trebuie să recunoaștem că tehnologia ne-a simplificat viețile, însă trebuie să știm că ne deconectează treptat de lumea naturală. Treptat, omul tinde să se izoleze iar consecințele se pot dovedi a fi dezastruoase. Această detașare de mediul natural este unul dintre factorii care declanșează o scădere a interesului pentru școală în rândul copiilor. Obezitatea, stresul, tulburările de atenție, depresia și agresivitatea sunt doar câteva dintre bolile care sunt cauzate de lipsa activității fizice. În zilele noastre, un număr mare de școli din Europa și chiar din România au introdus ,,Educația pentru mediu” sau ,,Educația ecologică” ca parte a curriculum-ului lor, devenind astfel un subiect obligatoriu. Educația pentru mediu se ocupă de studii în natură, resursele naturale și relația dintre om și mediu. Când începem să învățăm despre mediul înconjurător, începem să devenim ființe umane mai responsabile. Subiectele legate de mediu și ecologie pot fi îmbinate cu discipline cum ar fi matematica, limba română, științe, arte vizuale, etc deoarece îi entuziasmează pe elevi, mai ales atunci când prelegerile din clasă tind să devină plictisitoare. Elevii sunt cu adevărat interesați să cunoască lumea naturală iar contactul lor cu aceasta este extrem de benefic. Un exemplu ar putea fi îmbunătățirea abilitățile de scriere, deoarece elevii sunt întotdeauna entuziasmați de exprimarea cunoștințelor nou- descoperite. Să ne imaginăm că ne aflăm în anotimpul de primăvară iar la limba română elevii au de redactat o compunere cu titlul ,,Primăvara”. Aparent, este destul de simplu, însă imaginați-vă cum ar 80

fi ca elevii să realizeze această sarcină de lucru în natură, cum ar fi să se inspire din realitate, cât de ușor ar fi să își adune ideile și să exprime în scris ceea văd, ceea ce aud și ceea ce simt. La vârstele mici orice activitate ieșită din tiparul zilnic îi entuziasmează pe copii și îi implică în actul învățării. Să nu uităm de faptul că în învățământul preșcolar și primar, materialul concret îi atrage pe elevi și reprezintă punctul de plecare în asimilarea de noi cunoștințe. Educația pentru mediu sau educația ecologică cum mai este numită de unii cercetători are importante valențe formative în dezvoltarea intelectuală, morală și fizică a elevilor fiind o practică interactivă de învățare care dezvoltă imaginația și deblochează creativitatea. Atunci când este integrată în curriculum, elevii sunt mai entuziasmați și implicați în învățare fiind încurajați să studieze, să investigheze cum și de ce se întâmplă lucrurile și să ia propriile decizii cu privire la problemele complexe de mediu. Prin dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor de gândire critică și creativă,educația ecologică contribuie la creșterea unei noi generații care poate fi factorul de decizie în ceea ce privește problemele de mediu cu care societatea actuală se confruntă. Elevii trebuie să înțeleagă modul în care deciziile și acțiunile lor afectează mediul, iar prin abordarea subiectelor legate de educația ecologică profesorii dezvoltă elevilor abilitățile necesare pentru abordarea problemelor complexe, precum și modalitățile prin care putem lua măsuri pentru a menține mediul înconjurător sănătos și durabil pentru viitor.Atunci când tinerii încep să știe despre natură, ei ar începe să se îndrăgostească de ea. Acest lucru îi împiedică să tulbure echilibrul ecologic și să respecte toate formele de viață din jurul lor. Deci, nu numai că performanțele dvs. academice ar împușca, dar chiar și rolul dvs. ca ființă umană ar deveni mai responsabil atunci când studiați educația pentru mediu. Educația constituie baza tuturor lucrurilor din lumea de astăzi, inclusiv a mediului. Educația pentru mediu oferă cunoștințe despre situația actuală și perspectivele viitoare ale naturii. Învață oamenii să exploreze toate problemele legate de mediul înconjurător și să se angajeze în mod conștient la conservarea acestuia. Pentru a face orice pas spre protejarea mediului înconjurător, avem nevoie de conștientizare, care poate veni numai prin studiul subiectelor legate de ecosistemele noastre. Care sunt problemele cu care se confruntă lumea astăzi? Care sunt componentele care constituie universul? Care sunt diferitele specii de plante și animale? Cum putem asigura supraviețuirea lor pe termen lung? Ce este durabilitatea și cum poate fi realizată? Răspunsul la aceste întrebări îl putem afla numai dacă învățăm despre mediu și vom aplica aceste cunoștințe practic. Asigurarea că nevoile viitoarei generații sunt satisfăcute de resursele pământului, ar constitui o formă durabilă de consum a acestor resurse astăzi. La rata actuală de consum, resursele naturale vor 81

fi epuizate prea repede pentru ca generațiile viitoare să supraviețuiască. Utilizarea iresponsabilă a acestor resurse ne va lăsa generațiile viitoare să suporte consecințele acestei exploatări. Educația ecologică îi ajută pe oameni să înțeleagă repercusiunile cauzate de exploatarea excesivă și să acționeze în consecință. Atât sănătatea fizică cât și cea psihică sunt afectate de o epuizare a mediului. Acestea pot înflori în schimb dacă vom intra mai mult în contact cu natura. Un beneficiu al acestui tip de educație este faptul că are loc în afara limitelor unei săli de clasă. Elevii, care nu ar fi petrecut altfel în aer liber, experimentează seninătatea și puterile vindecătoare ale naturii. De fapt, tratamentul prin mijloace naturale se numește ecoterapie. Ajută pacienții să se recupereze de la depresie, vindecă boli de inima, menține presiunea sanguină, longevitatea somnului, îmbunătățește vederea etc. Nu este un fapt ascuns că o persoană care rămâne apropiată de natură este mai sănătoasă. Educația pentru mediul înconjurător conectează elevii la lumea din jurul lor, învățând despre medii naturale și construite, sporind gradul de conștientizare a problemelor care afectează mediul de care noi toți depindem, precum și acțiunile pe care le putem desfășura pentru a-l îmbunătăți și susține. Fie că aducem natura în sala de clasă, scoatem elevii afară pentru a învăța sau ne relaxăm într-o plimbare cu familia, contactul cu natura are multe beneficii pentru tineri, educatori, școli și comunitate. Bibliografie: 1. Arhip, A.., Noile educaţii – imperative ale lumii contemporane. Tipografia centrală, Chişinău, 1996 2. Eco-ghid pentru îndrumători. C.E.T.M Albamont Alba Iulia, 1998 3. Green teacher – Education fot the planet earth. Federation of Ontario Naturalists. Ontario, USA, 1996 5. Pană C., Salvaţi Planeta Pământ. Fundaţia Terra Mileniul III. Bucureşti, 2000 82

ACTIVITĂȚI EDUCAȚIONALE PENTRU PROTEJAREA NATURII Autor: prof. Hudișteanu Carmen Daniela Liceul Teoretic Special ,,Iris” Timișoara Liceul Teoretic ,,David Voniga” Giroc “Natura şi educaţia sunt asemănătoare, căci educaţia transformă pe om şi, prin această transformare, creează natura.” (Democrit) Mediul înconjurător cuprinde toate speciile vii, vegetația, microorganismele, resursele naturale, fauna, rocile, atmosfera, clima, vremea. Pe scurt, tot ce apare sau există în mod natural pe planetă, tot ce nu este artificial, tot ce nu este creat de om. Protejarea mediului este singura modalitate prin care viața poate continua să prospere pe această planetă. Descoperă care sunt cauzele și riscurile poluării, ce soluții există pentru a salva Pământul și care sunt schimbările pe care le poți face începând chiar de azi. Pământul ne strigă, ne indeamnă cu glas suav şi subţiratic de copil. Pământul ne chemă să nu uităm menirea noastră strigând parcă: “Opriţi defrişarea, opriţi distrugerea!” Şi parcă am uitat că “a iubi” înseamnă, mai înainte de toate, a ocroti, a da o bucăţică din tine, din sufletul tău: „Să străbaţi cu piciorul şi să înţelegi cu gândul şi cu sufletul” (Nicolae Iorga). Strigatul lui din străfunduri este menit să ne anunţe pe noi, oamenii, să ne îndreptăm privirea şi sufletul asupra naturii. Natura cere cu disperare să n-o rănim pentru că atunci ne rănim pe noi înşine. Ea este parte integrantă din noi, din organismul nostru, ea se află, nelipsit, în noi. Aşa cum noi avem nevoie vitală de apa, aer şi hrană sănătoasă, tot aşa natura are nevoie să fie menţinută în starea sa născândă. Noi, copiii acestui pământ, suntem cei care trebuie să avem grijă de el, să ştim să-i valorificăm potenţialul, dar fără a-l distruge. Căci numai atunci generaţiile viitoare vor avea motive de speranţă, de bucurie, vor putea mirosi în voie o floare, vor asculta trilul păsărelelor, susurul izvoarelor şi cu candoare în zâmbet şi în suflet vă vor mulţimi. De aceea trebuie să dăm dovadă că ne pasă, să acţionăm până nu este prea târziu învăţându-i pe copiii noştri că Pământul este mama noastră şi tot ce se întâmplă Pământului, ni se întâmplă şi nouă şi se întâmplă tuturor copiilor Pământului. Grădinile, spaţiile verzi amenajate, parcurile, sunt veritabile locuri de recreere, refacere şi odihnă, oferind copiilor prilejul de a explora, de a căuta, de a descoperi şi de a învăţa din propriile lor acţiuni. Spaţiile amenajate în apropierea şcolilor sau în curtea acestora, facilitează expunerea copiilor la elementele naturii şi la factorii climatici care le stimulează simţurile şi le furnizează informaţii legate de mediul înconjurător. 83

Astăzi se impune acordarea unei atenţii deosebite nu doar parcurilor şi grădinilor publice, ci şi spaţiilor din jurul şcoliilor şi a spitalelor. Amenajarea acestor spaţii subliniază recunoaşterea, aprecierea efectelor reconfortante ale naturii asupra oamenilor. Planeta poate supraviețui chiar în absența oamenilor, însă noi nu vom putea supraviețui dacă ne distrugem singuri casa. Cu toții sperăm ca generația noastră să nu fie martoră la schimbările climatice cauzate de om. Din păcate, acestea sunt evidente încă de acum. Cu toate acestea, se crede că nu e prea târziu pentru a îmbunătăți situația, a proteja natura, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare, pentru miliardele de animale care mai locuiesc aici și pentru speciile de plante care ne asigură oxigenul. Elevii Liceului Teoretic Special ,,Iris”, cunoscând problemele cu care se confruntă planeta și având acces la numeroase soluții pentru a o proteja, s-au implicat în diverse acțiuni de protejare a naturii: au amenajat spațiul verde, au creat căsuțe pentru păsări, au reciclat hârtia, au colectat selectiv deșeurile menajere, îngrijesc plantele din curtea școlii. Ne relaxăm și învățăm în școală în mijlocul minunatei naturi creată de noi. Realizăm căsuțe pentru păsări 84

Acţiunile noastre trebuie să se reflecte, mai întâi, în modul nostru de a gândi şi apoi în diverse activităţi la nivel local, ca mai apoi să se ajungă la nivel global. Astfel dacă pentru un moment am lua din timpul nostru pentru a rămâne atenţi la mişcările acestui organism verde, am descoperi, cu siguranţă, lumea liniştei. A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii, atât de ameninţată azi, înseamnă să contribui la fericirea omenirii. Ocrotirea naturii nu mai e o condiţie ori un simplu deziderat, ci o componentă a sufletului uman. Astfel ar trebui în primul rând să ne gândim la reciclarea la protejarea pe cât putem a suprafeţelor verzi, la găsirea altor surse de combustibil şi la schimbarea modului nostru de viaţă, căci prin felul nostru de a ne comporta deteriorăm natura. Soluţia tuturor problemelor pentru o viaţă mai bună si mai frumoasă este să ne pese de „aurul verde al planetei”, de pădure, protejând natura. 85

NECESITATEA IMPLEMENTĂRII DE PROIECTE ECOLOGIGE Prof. Marcu Iuliana-Mihaela Școala Gimnazială „Prof. Mihai Sîmbotin” Cârligele, Vrancea Protecţia naturii devine tot mai mult una din cele mai importante preocupări ale societăţii contemporane şi comportă trei aspecte importante: prevenirea deteriorării mediului, acţiuni de depoluare şi reconstrucţie ecologică, ce constau, în principal, în măsuri reparatorii şi păstrarea sau întreţinerea zonelor depoluate. Adevărata educaţie ecologică îşi va atinge scopul numai atunci când elevii, cetăţenii de mâine, vor fi convinşi de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de conciliere a omului cu natura. Conştientizând frumuseţea mediului local, promovând pitorescul zonei în care locuiesc, elevii vor înţelege utilitatea acţiunilor ecologice. Progresele considerabile în domeniul ştiinţei şi tehnicii constituie, fără îndoială, dovada înaltelor performanţe ale muncii productive şi creaţiei. Dar, folosirea unor descoperiri ştiinţifice şi a unor invenţii tehnice în defavoarea omului şi a raporturilor lui cu natura a determinat grave contradicţii între tehnosferă, troposferă (atmosferă şi hidrosferă) şi biosferă (plante, animale, om şi mediul vitalizant). Acţiunile omului asupra mediului sunt unele inofensive, altele care protejează natura iar unele nocive, periclitând, direct sau indirect, viaţa. Vânătoarea, pescuitul, agricultura, ca ocupaţii, au fost şi sunt sursa confortului material al omului în lupta sa pentru supravieţuire, dar, excesele, goana după profit au dus şi duc la grave dezechilibre în zoocenoză (au dispărut şi sunt pe cale de dispariţie unele specii de animale) şi în fitocenoză (plante puse în pericol), la erodarea solului, la extinderea zonelor deşertice. Industrializarea a adus comunităţii umane numeroase avantaje sub aspectul confortului vieţii materiale, dar şi mari prejudicii: consum iraţional de resurse naturale care sunt în pericol de a fi epuizate, poluarea aerului, apei, solului, despăduriri, restrângerea excesivă a spaţiilor verzi, vitale pentru om. Utilizarea descoperirilor ştiinţifice şi a unor invenţii tehnice şi tehnologice în defavoarea naturii şi, de fapt, a vieţii este un paradox al civilizaţiei moderne, omul acţionând absurd, împotriva instinctului de conservare. Energia atomică, microeletronica, informatica, genetica, psihologia, ca să amintim numai câteva domenii, oferă soluţii remarcabile pentru viaţa confortabilă şi, în general, pentru ameliorarea condiţiei umane, dar şi mari pericole. Explozia demografică aduce mari prejudicii echilibrului ecologic prin necesitatea de a satisface trebuinţe sporite locale de hrană şi habitat, în primul rând. Aglomerările de populaţii, care duc la emigrări, şomajul, delicvenţa, devin medii propice poluării relaţiilor interumane. Aceasta înseamnă că, fie din neglijenţă şi ignoranţă, fie din rea credinţă, omul 86

a devenit autorul unor dezordini ecologice ale căror efecte destructive nu le-a prevăzut. În era de triumf tehnic şi tehnologic, omul a devenit din supus şi adorator al naturii, un adversar periculos. Era tehnologică oferă două perspective opuse, una sumbră şi alta plină de speranţă. Se întreba pe drept cuvânt filozoful german Karl Jaspers: „Trebuie să vedem în era tehnologică doar un destin funest sau o şansă a fiinţei umane? Trebuie să vedem un nou apogeu al umanităţii sau se anunţă nenorocirea în care umanitatea va pieri?” Un răspuns la această întrebare se dă prin imperativul educaţiei ecologice care are temei juridic dreptul internaţional comunitar al mediului şi dreptul personal la un mediu sănătos, corelat cu dreptul la viaţă şi la dezvoltare. „Noua ordine mondială va fi ecologică sau nu va fi deloc!” este un avertisment sever. Fiind o problemă de interes general, protecţia şi conservarea mediului constituie o prioritate şi pentru noi, conştienţi fiind că, după reglementarea cadrului juridic mondial până la cele mai înalte niveluri, reuşita este asigurată prin cunoaşterea, conştientizarea şi dobândirea unui comportament ecologic al tuturor oamenilor. Interesul nostru pentru această temă se vrea un semnal şi un exemplu de urmat şi de alţii, mari şi mici. Formarea coonştiinţei şi conduitei ecologice care îşi are izvorul în educaţia primită în familie, continuată în grădiniţă, apoi în şcoala de orice nivel, dar şi prin formele de instruire continuă, permanentă. Fundamentul afectiv al convingerilor ecologice se creează la vârstele copilăriei prin cultivarea dragostei pentru natură şi a deprinderilor elementare de ocrotire a ei. Numai pe acest suport afectiv se pot construi atitudini şi convingeri ecologice, se pot dobândi cunoştinţe sistemice de biologie, geografie, fizică, chimie, ştiinţe tehnice. Proiectul de activități ecologogice, pe care îl desfășor cu elevii a căror dirigintă sunt, oferă posibilitatea de a desfăşura activităţi de educaţie ecologică prin care să cultiv interesul şi dragostea elevilor pentru lumea înconjurătoare, pentru protejarea mediului. De asemenea urmăresc responsabilizarea elevilor privind importanţa protejării mediului înconjurător, conturarea deprinderilor şi a atitudinilor de a preţui şi respecta mediul prin comportamente civilizate, dar şi sensibilizarea cetăţenilor în relația cu natura. Proiectul îşi propune să determine elevii să îşi reconsidere modul de a trăi în raport cu natura, să o protejeze, pentru a putea beneficia de darurile vitale ce ni le oferă cu atâta generozitate şi formarea comportamentului ecologic adecvat şi derularea de acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător. • Cunoaşterea şi recunoaşterea modului în care se produce poluarea mediului (natural şi social) şi al pericolului pe care îl reprezintă pentru viaţă; • Cunoaşterea mediului apropiat (localitatea natală, zone din apropierea ei, din judeţ, atât, atât din mediul rural, cât urban) şi a problemelor specifice privind poluarea şi protecţia împotriva poluării: cauze-urmări–remedii; 87

• Înţelegerea sensului real al conceptului de „educaţie ecologică” şi „comportament ecologic”; • Cunoaşterea şi conştientizarea modului în care putem dobândi şi proba un comportament ecologic; • Formarea deprinderii de lucru în echipă cu responsabilitatea în ceea ce priveşte dobândirea şi probarea comportament ecologic; • Realizarea unei expoziţii cu afişe, desene, articole în revista şcolară; • Întreprinderea unor acţiuni de sădire de pomi, plantare de flori în scopul extinderii spaţiilor verzi din localitatea natală; • Realizarea unui benefic parteneriat în atingerea obiectivelor propuse, a unui real schimb de experienţă şi colaborare elev-elev, învăţător-învăţător, elev-învăţător, şcoală – comunitatea locală; • Popularizarea acţiunilor întreprinse şi a rezultatelor imediate obţinute. 88

OPORTUNITĂŢI DE FOLOSIRE A MIJLOACELOR DE TEAM-BUILDING ÎN PROGRAMELE CURRICULARE ALE ELEVILOR DIN CICLUL GIMNAZIAL Profesor Mirică Ionuț Daniel L.P.S.” Petrache Trișcu”, Craiova Abstract Cercetarea de faţă încearcă aduce in prim plan posibilitatea utilizării mijloacelor de acţionare specifice team-building-ului în educaţia şcolară din sfera educaţiei fizice şi sportului, la ciclul gimnazial. Elevii de gimnaziu manifestă un interes din ce în ce mai scăzut în ceea ce priveşte participarea activă în cadrul lecţiilor desfăşurate în mod clasic. Jocurile de team building sunt bazate pe construcţia echipei şi nu neapărat pe competiţia dintre echipe, pot contribui la creşterea randamentului procesului educaţional. Chestionarul efectuat la 24 de elevi de gimnaziu demonstrează o atractivitate scăzută a orei de educaţie fizică, ceea ce determină scutiri fictive de la această activitate. Subiecţii sunt de părere că introducerea unor mijloace non formale de tip team building, scoaterea în natură, provocarile de colaborare, iniţiativă şi creativitate ar putea fi de bun augur. Deasemenreea au fost analizate 14 mijloace de team building aplicate in proiectul Divers Cult 2013, de către asociatia YF-Youth&Future avand ca partener FEFS Pitesti. Cercetarea arată că prin implementarea unor mijloace de team building în lecţia de educaţie fizică se câştigă atractivitate, varietate cât şi interdisciplinaritate, dar se poate diminua solicitarea fizică si densitatea motrică a lecţiei. Cuvinte cheie: lecţie de educaţie fizică, ciclu liceal, team building, atractivitate Introducere Educaţia fizică, ca disciplină de învăţământ, reprezintă componenta fundamentală a sistemului nostru de educaţie fizică şi sport (Cârstea Ghe, 1999). Educaţia fizică ca activitate de formare-dezvoltare corporală a personalităţii umane, este proiectată si realizată prin valorificarea deplină a potenţialului fiziologic si psihologic al organismului. Acţiunile de team building sunt menite să facă diferenţa dintre sentimentul general de muncă în echipă şi sarcina de a construi o echipă efectivă, intactă, pentru a atinge un anumit ţel. Acest ţel este comun şi competenţelor pe care trebuie să le formeze noua abordare europeană a învăţământului: cele legate de comunicare, competenţe sociale şi civice, spirit de iniţiativă, a învăţa să înveţi, sensibilitate şi exprimare culturală. În afara aspectelor menţionate team building-ul ajută la desfiinţarea barierelor şi stereotipurilor psihologice individuale, creşterea încrederii în forţele proprii, 89

creşterea tonusului, a condiţiei fizice şi mintale, creşterea solidarităţii şi responsabilităţii, permite identificarea potenţialului participanţilor, atât ca echipă, la nivel organizaţional, cât şi ca persoane, la nivel individual, permite identificarea nevoilor de dezvoltare şi antrenare ale capacităţilor individuale, încurajează autoevaluarea realistă, stimulează abilitatea de a revizui şi raţionalizează solicitările de dezvoltare, stimulează competiţia sănătoasă, ceea ce generează creşterea eficienţei şi a productivităţii personale şi organizaţionale. Argumentele care susţin jocurile de construcţie a echipelor la elevii de gimnaziu sunt: interesului subiecţilor pentru un alt tip de activitate, crearea unor condiţii care uşurează învăţarea şi consolidarea actelor motrice, prin formarea capacităţii voliţionale de a depăşi dificultăţile, dezvoltarea disciplinei conştiente, a responsabilităţii, a spiritului colectivist şi a altor trăsături de caracter. Ipoteza cercetării-Utilizarea jocurilor de tip team building la nivelul gimnazial, măreşte eficienţa lecţiei de educaţie fizică, asigură un nivel superior de pregătire a adolescenţilor pentru situaţiile viitoare de viaţă în colective de muncă, contribuie la îmbunătăţirea comportamentelor şi asigură instaurarea unui climat de colaborare, iniţiativă, conştientizare, creativitate şi evidenţiere a liedershipului. Scopul cercetării: Elaborarea şi experimentarea unei metode complementare de predare a lecţiei de educaţie fizică la nivel gimnazial, bazată pe aplicarea unor activităţi de tip team-building. Metoda de cercetare Ancheta prin chestionar Cât de atractivă percepeţi a fi ora de educaţie fizică % Nr /% Total Neatractiva Asa si Atractiva Foarte respondenti asa atractivă Neatractivă 24 2 5 14 3 - % 8,3 20,8 58,3 12,5 - În ce măsură consideri că unii colegi/colege din clasa ta se scutesc fictiv la ora de educaţie fizică. % Sub 5 % 5-10 % 10-25 % Peste 25% Nr raspunsuri 3 13 8 - 90

% 12,5 54,16 33,3 - Ce îşi sugerează jocurile de team building? Respondenţi Jocuri Jocuri Jocuri pe Jocuri Jocuri de Jocuri de pe de carti calculator populare mişcare cabană echipe Nr 16 - - -5 3 % 66,6 - - - 20,8 12,5 Consideri că introducerea unor mijloace non-formale de tipul jocurilor de team building bazate pe mişcare ar fi benefice orelor de educaţie fizică? Da Nu 24-100% - Cum ai motiva răspunsul anterior? (oferă un singur răspuns) Tip de răspuns Nr respondenţi % 41,6 Ora de educaţie fizică ar fi mai atractivă 10 16,6 Fiecare s-ar face util în felul lui şi ar fi apreciat pentru 4 16,6 aceasta 25 Ne-am cunoaşte mai bine 4 Cred că nu ar mai lipsi nimeni 6 Alt raspuns -- Ce tipuri de jocuri ai prefera? Respondenti De De De De De nr încălzire creativitate iniţiativă colaborare încheiere 1 7 10 6 - % 4,2 29,2 41,6 25 91

Interpretarea chestionarului • Educaţia fizică în şcoală, se realizează în prezent după şabloane metodice bine fundamentate, însă destul de rigide. Din punctul de vedere al elevilor aceasta este mai degrabă neatractivă, rolul creativ al profesorului de educaţie fizică şi sport devenind esenţial. • Un procent de cca 10-15, putând ajunge chiar la 25% din elevi se scutesc fictiv la ora de educaţie fizică. Aceşti elevi ar putea fi atraşi către practicarea sistematică a exerciţiului fizic, în modul cel mai facil prin creşterea atractivităţii lecţiei. • Elevii intuiesc destul de corect rolul si esenţa jocurilor de team-building şi în proporţie covârşitoare salută aplicarea acestor mijloace la ora de educaţie fizică. • Ca efect direct al aplicării unor mijloace din sfera team building-ului elevii numesc sporirea atreactivităţii lecţiei, dar întrevăd şi alte beneficii precum valorizarea tuturor manifestărilor individuale ca beneficii de tip autodepăşire (la team building) şi evitarea conceptelor de înfrângere şi pierdere (de la concursurile, meciurie, jocurile tradiţionale) dar şi participarea conştientă, benevolă, fără constrângeri. • Elevii preferă acele provocări din sfera team building care incită creativitatea, initiativa, dar şi colaborarea. 92

NATURA, PRIETENA MEA – EXEMPLE DE BUNE PRACTICĂ Prof. Mocanu Elena Școala Gimnazială nr.1 Valu lui Traian, Constanța „Eforturile de creștere ale copiilor sunt eforturi de a obține independența. Rolul nostru este să îi ajutăm să acționeze și să gândească autonom.” Maria Montessori Pentru disciplina Științe ale naturii îmi propun ca elevii să descopere și să înțeleagă natura prin participarea activă și conștientă la descoperirea și redescoperirea fenomenelor și proceselor naturale. Punctul de plecare îl reprezintă experiența de viață a elevilor, nevoile lor reale de cunoaștere. Competențele specifice acestei discipline nu vizează însușirea de cunoștințe, ci dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a realității din mediul înconjurător. Procesul de cunoaștere a mediului înconjurător se desfășoară în strânsă relație cu particularitățile psiho-fizice ale școlarilor. Cunoașterea particularităților de vârstă și individuale ale colectivului de elevi reprezintă un punct de plecare pentru organizarea unui proces instructiv- educativ de calitate. Elevii de vârstă școlară se caracterizează printr-o deosebită receptivitate față de realitatea înconjurătoare. Consider că la disciplina Științe ale naturii învățarea prin acțiune, prin explorare și investigație, constituie elementul principal de organizare a demersului didactic, adevărata învățare având loc în condițiile activității proprii de gândire a elevilor. Un exemplu concret ar fi următorul: • Clasa a III-a • Disciplina: Științe ale naturii • Unitatea de învățare: Despre viețuitoare • Competența specifică vizată: 2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat • Activitatea de învățare: realizarea proiectului „Explorator în lumea vie” . Proiectul cuprinde 6 (șase) teme. Acestea sunt: a) Plante (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); b) Animale – Insecte (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); c) Animale - Reptile și amfibieni (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); 93

d) Animale – Păsări (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); e) Animale – Mamifere (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); f) Animale marine (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); • Locul de desfășurare a activității: activități în sala de clasă / activități desfășurate acasă • Realizarea activității: a) Elevii (30 la număr) au fost împărțiți în 6 (șase) grupe a câte 5 (cinci) elevi. b) Câte un reprezentant al fiecărei grupe a tras un bilețel cu tema de cercetat (studiat). c) Fiecare elev primește un plan de lucru al proiectului „Explorator în lumea vie” d) Împărțirea sarcinilor de lucru între membrii echipei de lucru. EXPLORATOR ÎN LUMEA VIE – PROIECT -PLAN DE LUCRU- 1) Ce temă ai de cercetat? 2) Cât timp ai? • Tema proiectului se regăsește pe • 11.X. -18.X. 2020 biletul tras de echipa voastră (plante, animale) : caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului 3) Ce resurse poți consulta? 4) Cum procedezi? • http://gokids.ro • Citești informații potrivite vârste tale. • http://despreplante.ro • Selectezi informațiile de care a • http://despreanimale.ro nevoie. • http://zooland.ro • Utilizezi informațiile în funcție de • http://esticurios.ro cerințele proiectului. • manualul, atlase, enciclopedii, reviste pentru copii (biblioteca școlii) 5) Ce vei prezenta? 6) Ce formă va avea proiectul • Descrierea plantei/animalului ( înfățișarea) • Poster 94

• Mediul de viață • Titluri mari, colorate • Modul de viață • Informații simple, interesante • Mod de înmulțire • Imagini / desene • Cu ce se hrănește • Reacții și comportamente la schimbări de mediu • Curiozități, recorduri 7) Sfaturi: • Scrieți resursele utilizate pentru realizarea proiectului. • Nu uitați să vă scrieți numele și rolul pe care l-ați avut în echipă. • Prezentați proiectul după planul dat • Resurse utilizate: Umane: Elevii (30 la număr) au fost împărțiți în 6 (șase) grupe a câte 5 (cinci) elevi Temporale: 2 ore Strategii: a) Mijloace: fișe, resurse digitale, atlase, manual, enciclopedii, reviste pentru copii, resurse necesare realizării posterului b) Metode: metode și tehnici de învățare prin colaborare (cooperare), metode și tehnici interactiv- creative, metode și tehnici de dezvoltare a competenței comunicaționale • Rezultate înregistrate: 6 postere ale proiectului „Explorator în lumea vie” . a) Plante (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); b) Animale – Insecte (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); c) Animale - Reptile și amfibieni (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); d) Animale – Păsări (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); e) Animale – Mamifere (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); f) Animale marine (caracteristici, nevoi de bază, reacții și comportamente la schimbări ale mediului); 95

• Concluzii: Competența specifică vizată: „2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat” s-a realizat prin activitatea de învățare descrisă mai sus. (Raportarea la conținuturile învățării s-a făcut din perspectiva formării competenței) Consider că la bază reușitei, foarte important pentru elevi a fost procesul de realizare a sarcinii de lucru, acesta fiind considerat ca fiind strict necesar pentru realizarea competenței. Sarcina de lucru îi motivează pe membrii grupului să depună eforturi pentru realizarea ei dar, important este ca aceasta să fie precis formulată și bine înțeleasă de elevi. Unul dintre procesele dominante în activitatea clasei îl constituie cel de comunicare, proces de care depinde și realizarea sarcinii de lucru de către elevi. Îndeplinirea de către toți membrii grupului-clasă a unui ansamblu de sarcini determină conturarea rolurilor ce se atribuie fiecărui elev în funcție de resursele personale ale acestuia. Prin urmare elevii s-au implicat activ în demersul de explorare, investigare și realizare a proiectului. Au participat cu bucurie și interes în realizarea sarcinilor de lucru propuse; și-au asumat diferite roluri, au dat dovadă de inițiativă și au venit cu idei noi, originale. Au prezentat pe rând, proiectele, menționând partea lor de implicare în proiect, după care au răspuns corect la întrebărilor colegilor, valorificându-și astfel experiența de învățare. Formarea grupelor de lucru 96

Aspecte din timpul prezentării proiectelor 97

NATURA, DARUL NEPREȚUIT Profesor învățământ primar Motrescu Otilia Școala Gimnazială ,, George Tofan ” Bilca , județul Suceava „ Natura ne este ostilă când n-o cunoaștem; cruzimile ei sunt o răzbunare îndreptată împotriva indiferenței noastre. A-i asculta pulsul intim, cu fervoarea unei pasionate curiozități, echivalează cu descifrarea secretelor ei ; înseamnă, din vitregă și mânioasă, s-o prefaci într-o mamă bună și înduioșată .” Santiago Ramon y Cajal Din cele mai vechi timpuri, oamenii au trăit în comuniune cu natura. Mediul încojurător a fost sursă de viață încă din perioada aparției omului primitiv oferindu-i adăpost, hrană, îmbrăcăminte, unelte, trăind e drept în condiții simple, rudimentare, dar, ducând o viață fericită și mai ales plină de sănătate și, până astăzi, când, fără doar și poate, tot natura este cea care cu multă generozitate ne adăpostește la sânul ei, oferindu-ne însă infinit mai multe decât în trecut, de la confortabilele locuințe, la cele mai sofisticate tehnologii. Trăim în relație de interdependență : om- natură , natură- om, însă ,mai mult ca oricând, natura are mare nevoie de noi oamenii, tocmai fiindcă ne oferă atâta belșug din propriile resurse descoperite peste veac. Dacă înaintașii noștri se bucurau de un mediu sigur și nepoluat datorită tocmai condițiilor de trai pe care noi asăzi le-am considera improprii, facilitățile de care noi profităm din plin ( industrie, energie , transport , fertilizarea solului cu substanțe chimice , detergenți , etc) , trebuie să ne responsabilizeze și mai mult , fiindcă lipsa unei educații ecologice și a unor măsuri de protejare a mediului , conduc la degradarea îngrijorătoare a ecosistemului planetar. Natura oferă ființei umane forța de care aceasta are nevoie pentru a trăi , existăm datorită bunului circuit al naturii , iar natura dăinuie datorită grijii pe care noi o manifestăm față de ea. Câtă forță au copacii de a prelucra și purifica aerul pe care noi îl inspirăm , cât de binecuvântate se simt păsările cerului pentru că își găsesc adăpost în ramurile lor primitoare , cât de prietenoasă e pădurea cu fiecare vietate în parte , cum își ascultă ei poveștile unii altora..! Nucul ..., încărcat de ani , șoptește ciocârliei istoria sa...,, am fost plantat de un bătrân în vârstă de 80 de ani , iar când acesta a fost întrebat de un copil de ce face asta la vărsta lui că oricum nu se va bucura de roadele pe care acesta le va face, omul, a răspuns cu înțelepciune : ,, așa cum toată viața mea am mâncat din roadele semănate de alții și acelora nu le- a păsat că recolta nu era pentru ei , el face acest efort în onoarea acelora care au lăsat moștenire rezultatul muncii lor și pentru generațiile următoare..”. Ce mesaj minunat! Să plantăm copaci gândinu-ne la viitor și, totodată ca semn de recunoștință și 98

omagiu față de cei care , înaintea noastră au plantat pomi pentru ca noi să ne bucuram azi de roadele lor și de un mediu înconjurător minunat . Când spui ,,natură”, cum să nu te gândești la sănătatea care ne-o revarsă zi de zi izvoarele cu apă lin curgătoare, cum să nu te gândești la mărinimia Pământului care ne hrănește cu atâtea bunătăți ,cum să nu-ți treacă prin minte spectacolul de sunete pe care crângul ni-l oferă, câtă energie primim de la tot ceea ce ne înconjoară , ce bucurie ne inundă privind răsăritul, ce sursă de energie ne dăruiește curcubeul ! E mai mult decât datorie morală , e obligație să facem tot ce stă în puterea noastră pentru a contribui la bunăstarea naturii,să păstrăm veșnic toate aceste daruri neprețuite, fiindcă natura nu este doar a noastră , este a urmașilor , urmașilor noștri... Cine , dacă nu noi dascălii avem datoria de a sădi și trezi în sufletul și în conștiința copiilor dorința de prețuire , de protejare a mediului ? Cine , dacă nu noi , cei responsabili de educație, vom da mâna cu părinții pentru a deveni parteneri puternici, ca împreună să creăm o punte către un viitor sigur și bun ? Să-i familiarizăm pe copii încă din primii ani ai vieții , ai școlarității mai apoi , despre importanța protejării mediului, să-i implicăm în acţiuni de ecologizare, de responsabilizare , de plantare , de reciclare , de sărbătorire a unor zile care au ca subiect pădurea , natura , să contribuim la formarea unor ecoatitudini corespunzătoare faţă de mediu, faţă de exisţenta fiecărei vietăţi de pe pământ, să le creștem gradul de conștentizare și sensibilizare asupra rolului pe care îl au ei în legătura cu un mediu sănătos , căci fără grija noastră a oamenilor , natura , din păcate ,va fi nevoită să se răzbune.. Am avut mereu preocupări în acest sens și motivată fiind de argumentele prezentate mai sus, anul acesta școlar, am inițiat și coordonat un Parteneriat Educațional ,având denumirea „Natura, darul neprețuit ” realizat între Școala Gimnazială ,, George Tofan ” Bilca- județul Suceava și Ocolul Silvic Brodina –Județul Suceava, având ca scop: Formarea unui comportament ecologic în rândul elevilor, dezvoltarea capacităţii de a aprecia frumosul din natură , de a iubi natura , de a o proteja și de a contribui la bunăstarea ei . Am desfășurat acțiuni de ecologizare pe raza comunei Bilca , am realizat o grădină cu flori în curtea școlii, am participat la o acțiune de împădurire cu puieți de molid pe raza Cantonului Silvic Tabăra - Brodina , am transmis mesaje motivaționale la nivelul comunității din care facem parte pentru ca și membrii acesteia să aibă o atitudine ecologică și să fie cât ,,mai aproape de natură.” Toți copiii implicați în proiect au arătat deschidere, plăcere și interes față de activitățile desfășurate , ceea ce mă face încrezatoare că Planeta noastră este pe mâini bune. 99

PUTEREA EXEMPLULUI ÎN FORMAREA ECOATITUDINII Prof.înv.primar MUSCĂ LENUȚA Școala Gimnazială Sf. Nicolae Liești, Galaț Educația ecologică, sau educația relativă de mediu, răspunde problemelor de mediu urgente și trebuie intreprinse acțiuni în acest sens de către întreaga comunitate. Pentru aceeasta este imperios necesar să se investească în dezvoltarea gradului de conștiință și a simțului responsabilității tuturor oamenilor. Ea vizează în egală măsură asimilarea de cunoștințe, formarea de atitudini și comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, precum și un demers practic eficient. În acest context, rolul educației ecologice și de protecție a mediului înconjurător este evident, el concentrându-se pe modelarea viitorilor membri ai societății pentru a deveni capabili de a-și forma un punct de vedere obiectiv asupra realității înconjurătoare, de a-l incita la participare, devenind astfel conștient de viitor și de faptul că viața generațiilor de mâine depinde într-o mare măsură de alegerile sale. Educația ecologică este valoroasă pentru că presupune un demers de formare prin și pentru valori, care poate dobândi forme concrete de realizare, la diferite nivele de școlaritate, oferind conținuturi informaționale în modalitate transdisciplinară, în context formal sau nonformal. Ea, educația ecologică, este un proces care are scopul să îmbunătățească calitatea vieții prin înzestrarea oamenilor cu abilitățile și uneltele de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului și de a-și asuma răspunderea pentru menținerea calității mediului în care trăiesc. Acțiunea de protecție a mediului se poate realiza pe deplin doar prin efortul comun al factorilor decizionali împreună cu cetățeanul. Schimbarea mentalității și deprinerilor adulților este mai greu de relizat chiar și cu măsurile legislative, însă formarea viitorilor adulți, cetățenii de mâine, este mult mai ușor deoarece prin exemplul nostru de bună conduită și prin implicarea lor in acțiunile de protejare a mediului se pot forma deprinderi și automatisme pe care să le folosească toată viața. Educația ecologică începe de la vârste foarte fragede, când încă copilul nu a ajuns într-o instituție de învățământ, prin exemplul părinților care pot da un imbold pozitiv sau negativ micuților, punându-i să ducă la coș orice ambalaj de la dulciurile pe care le consumă, realizând sortarea selectivă a gunoaielor menajere, înfrumusețând spațiul din jurul locuinței. În contextul schimbărilor climatice care au loc la nivel planetar, cred că formarea unei ecoatitudini încă de la clasele mici reprezintă un pas important în stoparea degradării mediului. Copiii sunt foarte sensibili la urmările dezastruoase ale poluării și prin simpla vizionare a acestor efecte negative ei sunt mult mai determinați în formarea comportamentului de cetățean responsabil 100