Paşi - Cultul creştin baptist din România în perioada comunistă

["97 De\u015fi atunci c\u00e2nd reglementarea serviciilor religioase, \u00een bisericile neoprotestante, a fost dispus\u0103 de c\u0103tre Ministerul Cultelor s-a g\u0103sit o oarecare \u00eenclina\u0143ie \u00een conduc\u0103torii bapti\u015fti de a nu o accepta \u015fi a nu o implementa, totu\u015fi, sub imperiul fricii \u015fi amenin\u0143\u0103rii cu necazurile ace\u015ftia au cedat. \u201e\u00cen timpul consf\u0103tuirilor la adun\u0103rile generale ale comunit\u0103\u0143ilor, frunta\u015fii bisericilor, \u00een mod confiden\u0143ial, au sf\u0103tuit pe D\u0103nil\u0103 Goga c\u0103, dac\u0103 statul \u0143ine cu tot dinadinsul ca reglementarea s\u0103 fie aplicat\u0103, s\u0103 nu se opun\u0103, pentru c\u0103, probabil, statul va putea s\u0103 treac\u0103 la m\u0103suri mai aspre, drastice, \u015fi chiar s\u0103 desfiin\u0143eze cultul baptist; iar desfiin\u0143area cultului ar fi mult mai rea dec\u00e2t impunerea reglement\u0103rii.\u201d 205 Ca urmare a acestei reglement\u0103ri au fost suprimate orele de rug\u0103ciune \u015fi alte \u00eentruniri din timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii \u015fi programul de duminic\u0103 dup\u0103 amiaz\u0103. Astfel credincio\u015fii bapti\u015fti care se \u00eentruneau de mai multe ori \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii aveau voie acum s\u0103 se \u00eentruneasc\u0103 doar s\u00e2mb\u0103ta dup\u0103 orele 18, iar duminica puteau avea servicii p\u00e2n\u0103 la ora 14. Aceasta a redus drastic p\u0103rt\u0103\u015fia fr\u0103\u0143easc\u0103, vitalitatea \u015fi \u00eencurajarea de care aveau parte \u00een timpul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii. La zece ani de la \u201eeliberarea \u0143\u0103rii de sub jugul fascist\u201d situa\u0143ia \u015fi direc\u0143ia spiritual\u0103 a bisericilor baptiste din Rom\u00e2nia sunt ilustrate prin relatarea fr. Bunaciu Ioan \u00eentr-un articol intitulat \u201eDin activitatea comunit\u0103\u0143ii cre\u015ftine baptiste a regiunii Cluj dela 23 August 1944\u201d. Dup\u0103 ce arat\u0103 re\u00eentregirea p\u0103rt\u0103\u015fiei bapti\u015ftilor din regiune, prin realipirea teritoriului pierdut \u00een 1940 prin armisti\u0143iul de la 23 August 1944, descrie reorganizarea comunit\u0103\u0143ii sub \u201eocrotirea legilor democratice\u201d \u015fi construirea \u015fi renovarea unor biserici. Pe plan duhovnicesc, ce surprinde \u00een acest articol este faptul c\u0103 \u00een comunitate \u201e[s]e cultiv\u0103 pretutindeni sentimentul de ascultare \u015fi supunere fa\u0143\u0103 de autorit\u0103\u0143i, din convingere, \u00eentruc\u00e2t ele sunt institu\u0143ii l\u0103sate de Dumnezeu \u00een slujba oamenilor. \u00cenaltele interese ale p\u0103cii \u015fi colectiviz\u0103rii \u00een munc\u0103 s\u00eent privite \u015fi propagate prin lumina Bibliei.\u201d De asemenea pe plan social \u201emembrii comunit\u0103\u0143ii noastre au \u00een\u0143eles \u00eendrum\u0103rile date de conduc\u0103torii comunit\u0103\u0143ii \u00een spiritul hot\u0103r\u00eerii C.C. al P.M.R. \u015fi guvernului, \u015fi \u00een\u0143eleg s\u0103 fie buni patrio\u0143i \u015fi muncitori harnici.\u201d206 (Accentu\u0103rile apar\u0143in autorului.) Este uimitor c\u00e2t din lucrurile lui Dumnezeu s-a cedat cezarului.207 \u00cen 1955, \u00een perioada 9-10 decembrie are loc Congresul Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.P.R., \u0143inut la Bucure\u015fti. De acum succesiunea la conducerea Uniunii este controlat\u0103 din umbr\u0103. \u00cen data de 10 decembrie, conduc\u0103torul \u00eencredin\u0143at al congresului N. Covaci \u201ed\u0103 citire propunerilor f\u0103cute de vechiul comitet pentru fra\u0143ii candida\u0143i \u00een Comitetul executiv al Uniunii\u201d Sunt ale\u015fi \u00een conducerea Cultului pre\u015fedinte: Vica\u015f Teodor, vicepre\u015fedin\u0143i: M\u00eerza Ilie \u015fi Bokor 205 Popovici, pp. 748-749. 206 Ioan Bunaciu, \u201eDin activitatea comunit\u0103\u0143ii cre\u015ftine baptiste a regiunii Cluj, dela 23 August 1944\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an IX, nr.8-9, 1954, p. 12. 207 Pentru con\u0143inutul reglement\u0103rii serviciilor religioase, vezi ANEXA Ioan Dan \u015fi Ioan Rusu, ultimul document.","98 Barnaba, secretar general: B\u0103lgr\u0103deanu Constantin, casier: Vlad Ioan.208 (Accentuarea apar\u0143ine autorului.) Fratele \u0142on Iosif spune urm\u0103toarele lucruri despre alegerile de la acest congres: \u201eLa acest congres s-a impus de c\u0103tre delegatul Ministerului Cultelor alegerea \u00een conducerea Uniunii a unor persoane cu totul nedorite de delega\u0143ii de la congres. Este suficient s\u0103 ne aducem aminte c\u0103 secretarul general a fost ales abia la a treia punere la vot, dup\u0103 ce delegatul Ministerului Cultelor a spus categoric c\u0103 el trebuie ales, fiind singurul acceptabil autorit\u0103\u0143ilor de Stat. Atunci, \u00een clipa c\u00e2nd, dup\u0103 acele presiuni, delega\u0143ii la congres ridicau \u015fov\u0103itor m\u00e2na \u015fi-l votau pe cel pe care nu-l doreau, (a vota altfel dec\u00eet \u00ee\u0143i dicteaz\u0103 con\u015ftiin\u0143a \u00eenseamn\u0103 a spune o minciun\u0103, \u00eenseamn\u0103 a p\u0103c\u0103tui), atunci \u00een clipa aceea, se rupea \u015fira spin\u0103rii Uniunii Baptiste, \u015fi cei care votau se fr\u00e2ngeau \u015fi se pr\u0103bu\u015feau l\u0103untric, pornind pe panta compromisurilor care, de la acel congres \u00eencoace, s-au succedat unul dup\u0103 altul.\u201d209 Secretarul general ales, B\u0103lgr\u0103deanu Constantin era rud\u0103 cu directorul Departamentului Cultelor, Ioan Rodeanu.210 Noua conducere se angajeaz\u0103 \u015fi ea s\u0103 fie aservit\u0103 guvernului prin urm\u0103toarele cuvinte: \u201eVom cultiva \u00een sufletele credincio\u015filor tot mai intens dragostea de patrie, devotamentul fa\u0143\u0103 de regimul nostru democrat-popular \u015fi vom lupta f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire \u00een puternicul front al p\u0103cii p\u00een\u0103 la \u00eentronarea ei pe tot p\u0103m\u00e2ntul\u201d.211 Prim\u0103vara anului 1956 aduce o nou\u0103 schimbare \u00een via\u0143a cultelor. Se decreteaz\u0103 modificarea aliniatului 4 al articolului 48 din Legea pentru regimul general al cultelor nr. 177\/1948 \u00een sensul c\u0103 \u201e\u015ecolile de orice grad pentru preg\u0103tirea deserven\u0143ilor cultelor, se organizeaz\u0103 \u015fi func\u0143ioneaz\u0103 pe baza unor regulamente \u00eentocmite de organele competente ale cultelor respective \u015fi aprobate de Ministerul Cultelor\u201d.212 \u00cen felul acesta guvernul, prin dreptul s\u0103u de a aproba regulamentele \u015fcolilor teologice, reglementa \u015fi controla via\u0143a institu\u0143iilor de educa\u0143ie religioas\u0103 din \u0143ar\u0103. Toamna anului 1957 (4 septembrie-4 octombrie) inaugureaz\u0103 seria de \u201eCursuri biblice de \u00eendrumare pastoral\u0103\u201d unde p\u0103storii din \u0143ar\u0103 erau invita\u0143i s\u0103 fie instrui\u0143i, sub un pretext religios, cum s\u0103 procedeze \u00een concordan\u0143\u0103 cu cerin\u0143ele \u015fi dictatele regimului. Se dezb\u0103teau probleme teologice \u015fi doctrinare, aveau p\u0103rt\u0103\u015fie frumoas\u0103, c\u0103ci se \u00eent\u00e2lneau fra\u0143ii din toate p\u0103r\u0143ile \u0143\u0103rii, dar erau \u015fi \u201e\u00eendruma\u0143i\u201d cu privire la via\u0143a social\u0103 spre a fi buni \u015fi supu\u015fi cet\u0103\u0143eni care se implic\u0103 \u00een programele guvern\u0103rii populare. Cel mai perfid scop enun\u0143at al acestor cursuri pare a fi punctul 3. \u201ea verifica dib\u0103cia \u015fi capabilitatea p\u0103storilor de a utiliza practic, \u00een via\u0143a pastoral\u0103, potrivit cerin\u0143elor vremii, cuno\u015ftin\u0143ele dob\u00e2ndite \u00een Seminar.\u201d213 \u00centr-adev\u0103r Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu a fost folosit de unii (nu de to\u0143i) p\u0103stori cu dib\u0103cie pentru a justifica sus\u0143inerea regimului comunist \u015fi a \u00eengr\u0103dirilor libert\u0103\u0143ilor credincio\u015filor. Totu\u015fi, mul\u0143i p\u0103stori au dezvoltat o anumit\u0103 imunitate 208 \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an X, nr. 12, 1955, p. 9. 209 Iosif \u021aon, Confrunt\u0103ri, Oradea: Cartea Cre\u015ftin\u0103, 1999, p. 62. 210 Alexa Popovici, Istoria Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia 1856-1989, Oradea: F\u0103clia, 2007, p. 821. 211 \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an X, nr. 12, 1955, p. 9; ACNSAS, D 143, f. 23-25. 212 \u201eModificarea aliniatului 4 al art. 48 din \u00abLegea pentru regimul general al cultelor\u00bb, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XII, nr. 1, 1957, p. 12. 213 \u201eCursul biblic de \u00eendrumare pastoral\u0103\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XII, nr. 9-11, 1957, pp. 1-4.","99 la limbajul dublu, o surzenie sf\u00e2nt\u0103, erau con\u015ftien\u0143i de ce este adev\u0103rat \u015fi ce nu, discerneau ce este \u00een spatele limbajului duplicitar, se \u00eencredeau \u00een Dumnezeu c\u0103ruia i se \u00eenchinau \u015fi pe care \u00cel slujeau \u015fi \u00ee\u015fi duceau via\u0143a dup\u0103 voia lui Dumnezeu \u015fi dup\u0103 \u015foapta Duhului Sf\u00e2nt. Ei percepeau \u00een duhul lor pe cei v\u00e2ndu\u0143i regimului, \u00een\u0143elegeau starea jalnic\u0103 \u00een care ace\u015ftia au ajuns, se resemnau \u015fi \u00eencercau s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemplineasc\u0103 menirea \u015fi chemarea lor, acolo, pe ogorul Evangheliei. Dup\u0103 Revolu\u0143ia din Ungaria persecu\u0143iile iar\u0103\u015fi s-au asprit, cu prec\u0103dere dup\u0103 moartea lui Groza \u00een 1958, culmin\u00e2nd \u00een 1959 \u015fi domolindu-se \u00een primii ani ai deceniului \u201960. \u00cen anul 1964 are loc amnistierea \u015fi eliberarea de\u0143inu\u0143ilor politici printre care erau \u015fi cei \u00eentemni\u0143a\u0143i pe motive religioase.214 \u00cen 1958, la 10 ani de guvernare comunist\u0103 \u015fi de persecutare a religiei, Departamentul Cultelor constat\u0103 c\u0103 bapti\u015ftii sunt printre cultele cele mai periculoase, \u00eentruc\u00e2t ei se extind, \u015fi se propun m\u0103suri de fr\u00e2nare a cre\u015fterii credincio\u015filor, prin restric\u0143ionarea autoriza\u0143iilor de func\u0143ionare, limitarea ariei de deplasare a slujitorilor, reducerea num\u0103rului studen\u0143ilor admi\u015fi la institutele teologice \u015fi implicit reducerea num\u0103rului p\u0103storilor care deservesc bisericile, reducerea caselor de rug\u0103ciune, \u00eempiedicarea promov\u0103rii pastorilor tineri ostili regimului, restric\u0143ionarea fondurilor credincio\u015filor bapti\u015fti \u015fi reducerea tirajelor tip\u0103riturilor (\u00een scopul de a reduce \u015fi descuraja propaganda). Aceste m\u0103suri din 1958 s-au implementat, a\u015fa cum s-a sugerat, treptat de-a lungul anilor \u015fi cu consultarea Departamentului Cultelor. Acestea au fost programul regimului fa\u0143\u0103 de culte care a dominat \u015fi caracterizat deceniile urm\u0103toare p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0143ia din 1989. Pentru detalii \u015fi o mai bun\u0103 \u00een\u0143elegere, vezi ANEXA Bilan\u0143 \u015fi propuneri Departamentul Cultelor 1958. (p. 315) La data de 7 ianuarie 1958 \u00eenceteaz\u0103 din via\u0143\u0103 Pre\u015fedintele Prezidiului Marii Adun\u0103ri na\u0143ionale Dr. Petru Groza, motiv de \u00eentristare pentru mul\u0143i bapti\u015fti, pentru c\u0103 Groza, a\u015fa cum s-a men\u0143ionat anterior, \u00eentr-adev\u0103r, a solu\u0143ionat pozitiv multe din memoriile \u015fi dolean\u0143ele bapti\u015ftilor persecuta\u0143i. \u201eCredincio\u015fii cultului cre\u015ftin baptist din R.P.R. \u00ee\u015fi exprim\u0103 un ad\u00eenc regret pentru \u00eencetarea din via\u0143\u0103 a marelui b\u0103rbat care la vremuri de restri\u015fte \u015fi de trist\u0103 amintire, pentru ei, le-a fost nu numai un sf\u0103tuitor ce-i \u00eemb\u0103rb\u0103ta, dar \u015fi un ap\u0103r\u0103tor sincer al libert\u0103\u0143ii scumpe dup\u0103 care t\u00eenjeau \u00een acele vremi.\u201d... \u201eL-am cunoscut personal, i-am vorbit \u015fi mi-a vorbit \u00een mai multe r\u00e2nduri, i-am sim\u0143it m\u00eena cald\u0103 \u015fi prieteneasc\u0103, m\u00eena demnitarului erudit, m\u00eena p\u0103rinteasc\u0103, m\u00eena ce impunea adev\u0103rat\u0103 stim\u0103. L-am privit de aproape, l-am stimat \u015fi l-am iubit ca un copil.\u201d215 214 Interviu Bunaciu 20.01.2006. 215 P.N. Popa, \u201eIn Memoriam \u2013 Ap\u0103r\u0103tor al drept\u0103\u0143ii sociale\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XIII, nr. 1, 1958, pp. 1-2.","100 Pe 25 martie 1958 se \u00eenfiin\u0143eaz\u0103 Casa de pensii \u015fi Ajutoare a Cultului Cre\u015ftin Baptist,216 care pe l\u00e2ng\u0103 gestionarea pensiilor p\u0103storilor organiza \u015fi tabere de cur\u0103 \u015fi odihn\u0103 pentru p\u0103stori \u015fi pensionari.217 Sf\u00e2r\u015fitul anului 1961 aduce cu sine o lovitur\u0103 dramatic\u0103 vie\u0143ii cre\u015ftinilor bapti\u015fti. Se implementeaz\u0103 arondarea bisericilor baptiste prin adresa Uniunii nr. 813\/2.11.1961 \u00een sensul c\u0103 se desfiin\u0143eaz\u0103 toate filialele \u015fi bisericile mici care nu aveau l\u0103ca\u015f se \u00eenchin\u0103ciune propriu iar credincio\u015fii acestora erau adopta\u0143i de bisericile mai mari din vecin\u0103tatea lor. Fratele Alexa Popovici mai adaug\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 criteriul propriet\u0103\u0143ii imobilului construit, urm\u0103toarele motive: num\u0103rul mic \u015fi v\u00e2rsta \u00eenaintat\u0103 a credincio\u015filor dintr-o localitate, loca\u0143ia bisericii deranja organele politice sau cultele tradi\u0143ionale, lipsa implic\u0103rii \u00een ac\u0143iunile ob\u015fte\u015fti ale noului regim, proximitatea unei biserici mai mari \u00eentr-o loca\u0143ie mai \u00eensemnat\u0103. \u00cen felul acesta foarte mul\u0143i p\u0103stori \u015fi-au pierdut slujbele \u015fi s-au angajat \u00een diferite slujbe laice pentru c\u00e2\u015ftigarea existen\u0143ei. Calvarul bisericilor arondate nu poate fi cuprins \u00een lucrarea aceasta, dar se poate oferi spre ilustrare un zbucium de 20 al unei biserici arondate, Biserica Baptist\u0103 din Jitin, jud. Timi\u015f. 216 \u201eDesf\u0103\u015furarea lucr\u0103rilor congresului\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XX, nr. 5-6, 1965, p. 6. 217 \u201eUn \u00eenceput binecuv\u00e2ntat\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XIII, nr. 8, 1958, p. 2.","101","102 Fratele Popovici face o compara\u0143ie statistic\u0103 cu efectele arond\u0103rii astfel: \u00een anul 1961, \u00eenainte de implementarea acesteia existau 1.581 biserici \u015fi filiale \u015fi 492 predicatori ordina\u0143i, iar dup\u0103 arondare mai existau 911 biserici \u015fi filiale \u015fi 121 pastori ordina\u0143i.218 Prin restric\u0143iile impuse de stat de-a lungul timpului, ace\u015ftia nici m\u0103car nu mai puteau predica deoarece nu aveau recunoa\u015fterea Departamentului Cultelor \u015fi nici certificat sau carnet de p\u0103stor. Fiind mult mai pu\u0143ine biserici Statul a impus limitarea \u015fi reducerea num\u0103rului de seminari\u015fti admi\u015fi la Seminarul Teologic din Bucure\u015fti astfel c\u0103 s-a ajuns la situa\u0143ia c\u00e2nd erau admi\u015fi doar patru la o perioad\u0103 de patru ani. 218 Popovici, pp. 770-773.","103 2.2.2 Mi\u015fcarea trezi\u0143ilor \u00cen contextul acestei st\u0103ri jalnice \u00een care au ajuns bisericile baptiste, Dumnezeu a \u00eenceput o lucrare de trezire \u00een mijlocul celor care \u00eensetau dup\u0103 p\u0103rt\u0103\u015fia real\u0103 cu Dumnezeu \u015fi dup\u0103 via\u0143a de sfin\u0143enie cerut\u0103 de Acesta. \u00cen multe biserici, \u00een special \u00een zonele unde baptismul s-a extins foarte mult timp de c\u00eeteva genera\u0143ii, via\u0143a bisericilor intrase \u00eentr-o stare de letargie. Copiii bapti\u015ftilor n\u0103scu\u0143i \u00een genera\u0143iile care nu au prins focul, dedicarea \u015fi entuziasmul pionierilor bapti\u015fti, au adoptat baptismul \u00eentr-un mod tradi\u0143ional \u2013 se n\u0103scuser\u0103 bapti\u015fti. Se dezvolta o tradi\u0143ie baptist\u0103 care se fosiliza \u00een \u201eritualuri\u201d, adic\u0103 \u00eentr-un mod de \u00eenchinare mecanic, impersonal. Mul\u0143i dintre tineri \u015fi chiar dintre membrii bapti\u015fti mai \u00een v\u00e2rst\u0103, sau conduc\u0103torii adun\u0103rilor, tr\u0103iau \u00eentr-o stare de imoralitate discordant\u0103 cu \u00eenv\u0103\u0143\u0103tura cre\u015ftin\u0103 baptist\u0103. Foloseau b\u0103uturi alcoolice, mergeau la dans \u015fi f\u0103ceau multe fapte de ru\u015fine. Oameni ca ace\u015ftia activau \u00een corurile \u015fi forma\u0143iile muzicale ale bisericilor, erau parte din comitetele de conducere. \u00cen aceast\u0103 situa\u0143ie are loc o mi\u015fcare de \u201etrezire\u201d \u00een unele zone ale \u0143\u0103rii. \u00cen Istoria Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia 1856-1989, se men\u0143ioneaz\u0103 despre existen\u0143a acestei mi\u015fc\u0103ri \u00eentr-un subcapitol intitulat \u201eV\u00c2N\u0102TOAREA DUP\u0102 TREZI\u0142I\u201d. Cu toate c\u0103 se afirm\u0103 atitudinea radical\u0103 a Departamentului Cultelor fa\u0143\u0103 de ace\u015ftia, nu se dau prea multe detalii cu privire la apari\u0143ia acestei mi\u015fc\u0103ri. Este interesant\u0103 pozi\u0143ia conduc\u0103torilor bapti\u015fti fa\u0143\u0103 de trezi\u0143i, consemnat\u0103 \u00een cartea susmen\u0143ionat\u0103. \u201eToate persoanele din conducerea Uniunii \u015fi din conducerile comunit\u0103\u0143ilor au asigurat Departamentul Cutelor \u015fi v\u00e2rfurile Securit\u0103\u0143ii c\u0103 un asemenea curent al trezi\u0143ilor nu exist\u0103 \u00een bisericile baptiste sau, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r exist\u0103, este foarte ne\u00eensemnat \u015fi nu are sor\u0143i de izb\u00eend\u0103 printre credincio\u015fii bapti\u015fti. \u00cen desf\u0103\u015furarea acestei v\u00e2n\u0103tori dup\u0103 trezi\u0143i s-a ajuns la st\u0103ri de teroare, la interminabile investiga\u0143ii ale p\u0103storilor \u015fi chiar a unui mare num\u0103r de membri. Suferin\u0143ele \u015fi urm\u0103ririle, priva\u0143iunile pe care le-au \u00eendurat cei din conducerile bisericilor baptiste, ale comunit\u0103\u0143ilor biserice\u015fti, au creat spaim\u0103 \u015fi incertitudine \u00een fiecare clip\u0103. Unii dintre cei interoga\u0143i nici nu aflaser\u0103 m\u0103car de existen\u0143a unui asemenea curent religios. Dup\u0103 istovirea zadarnic\u0103, totul s-a sf\u00e2r\u015fit ajung\u00e2ndu-se la concluzia c\u0103 ar fi existat un astfel de curent ne\u00eensemnat prin bisericile maghiare. E adev\u0103rat c\u0103 \u015fi promotorii \u015fi militan\u0143ii acestui curent, c\u00e2nd \u015fi-au dat seama de aceast\u0103 v\u00e2n\u0103toare, au scos din vocabularul lor no\u0143iunea de trezi\u0143i.\u201d219 Aspectul acestei mi\u015fc\u0103ri de trezire necesit\u0103 o aprofundare viitoare \u00een studiul istoric. Din documentele disponibile autorului, la acest moment, reiese faptul c\u0103 pe la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201950 \u015fi \u00eenceputul anilor \u201960 apare \u00een c\u00e2teva p\u0103r\u0143i ale \u0143\u0103rii o \u00eenviorare spiritual\u0103 \u015fi o \u00eentoarcere la via\u0143a real\u0103 cre\u015ftin\u0103. De\u015fi aceast\u0103 mi\u015fcare de trezire necesit\u0103 un studiu de sine st\u0103t\u0103tor \u015fi o evaluare mai profund\u0103, totu\u015fi se va aloca un spa\u0143iu mai larg creion\u0103rii unor aspecte mai importante. Unul dintre aceste \u00eenceputuri ale vie\u0143ii transformate s-a ivit printr-un \u015fir de treziri personale, care s-au extins de la o persoan\u0103 la alta. Prin anul 1953 fratele Hoblea Nistor, din localitatea Mi\u015fca, jud. Bihor, \u201efiind \u00een dificultate spiritual\u0103 \u015fi \u00een pragul divor\u0143ului\u201d caut\u0103 disperat solu\u0143ii la starea sa 219 Ibidem, pp. 815-815.","104 deplorabil\u0103. Prin sfaturile unui frate de la cre\u015ftinii dup\u0103 Evanghelie, pe nume Ianovics Damaschin, acesta \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte starea \u00eenaintea lui Dumnezeu \u015fi \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte iertarea \u015fi m\u00e2ntuirea. Via\u0143a lui schimbat\u0103 o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte \u015fi altora, mai \u00eent\u00e2i fratelui s\u0103u Hoblea Ioan care \u015fi el vine \u00eenaintea lui Dumnezeu cu starea lui. \u201e\u00cen rug\u0103ciune Ioan a zis printre altele: \u00abDoamne, sunt un p\u0103c\u0103tos pierdut, un om stricat, nu sunt vrednic s\u0103 prive\u015fti la mine, dar dac\u0103 Tu ai venit pentru cei p\u0103c\u0103to\u015fi \u015fi po\u0143i face ceva din via\u0143a mea, iat\u0103, m\u0103 predau \u0142ie.\u00bb C\u00e2nd s-au ridicat de pe genunchi, Ioan radia de fericire, sim\u0143ea eliberarea dat\u0103 de Dumnezeu \u015fi nu a mai putut s\u0103 tac\u0103. \u00cen noaptea aceea, \u00een jurul orei 3, s-a dus \u015fi a sculat-o pe so\u0143ia sa \u015fi i-a spus ce a f\u0103cut Dumnezeu \u00een via\u0143a lui. I-a cerut iertare so\u0143iei. A mers la p\u0103rin\u0143ii lui \u015fi a f\u0103cut la fel. Apoi a mers la biserica Baptist\u0103 de unde fusese exclus pentru mai multe abateri \u015fi a m\u0103rturisit: \u00abfra\u0143ilor, este mult mai mult adev\u0103rat dec\u00e2t a\u0143i \u015ftiut voi despre mine\u00bb\u2026 A cerut iertare \u015fi le-a relatat ce miracol a f\u0103cut Hristos \u00een via\u0143a lui. A fost reprimit ca membru \u00een biseric\u0103.\u201d220 Via\u0143a nou\u0103 \u015fi m\u0103rturia fratelui Hoblea Ioan a influen\u0143at multe alte vie\u0143i, \u00eentruc\u00e2t acesta m\u0103rturisea oamenilor cu care se \u00eent\u00e2lnea despre harul Domnului Isus. Astfel a avut un impact deosebit \u00een localit\u0103\u0143ile Fegernic, Paclu\u015fa de Barc\u0103u, Abramu\u0143, Tarcea etc. Printre cei influen\u0143a\u0143i de Hoblea Ioan a fost \u015fi fratele Szilagyi Sandor, care \u015fi el, la r\u00e2ndul lui, a fost transformat de puterea poc\u0103in\u0143ei \u015fi harului lui Dumnezeu. Acesta, a fost vizitat \u00eentr-o zi, \u00een Tarcea unde locuia, de un bun amic din Cam\u0103r, jud. S\u0103laj, pe nume Nagy Karoly. Acesta fusese bun tovar\u0103\u015f de b\u0103utur\u0103 cu Szilagyi \u015fi \u00eei aduse \u00een dar o damigean\u0103 cu vin. Fratele Szilagyi i-a m\u0103rturisit acestuia despre minunea \u015fi dezrobirea din via\u0143a lui \u015fi a doua zi Karoly \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte Domnului nelegiuirile \u015fi cap\u0103t\u0103 iertarea Lui. \u201eNagy Karoly f\u0103cea parte din Biserica Baptist\u0103 Cam\u0103r, SJ. care avea cca. 500 de membri. C\u00e2nta \u00een corul \u015fi fanfara bisericii, dar nu-L cuno\u015ftea pe Dumnezeu. Dup\u0103 experien\u0143a din Tarcea a mers acas la Cam\u0103r \u015fi, un om expansiv cum era, a m\u0103rturisit \u00een biseric\u0103, \u00eentre lacrimi, ce i-a f\u0103cut Domnul. Mare mul\u0143ime din membrii bisericii, care tr\u0103iau la fel cum a tr\u0103it \u015fi el, s-au trezit, \u015fi-au dat seama de starea lor pierdut\u0103, \u015fi-au m\u0103rturisit p\u0103catele \u00een rug\u0103ciune \u015fi au primit eliberare. S-a format un grup de \u00abtrezi\u0143i\u00bb care se adunau \u00eempreun\u0103 la rug\u0103ciune \u015fi studierea Scripturii.\u201d221 Aceast\u0103 trezire s-a extins de la Cam\u0103r la alte biserici precum, Nu\u015ffal\u0103u, Ip, Boghi\u015f, Valcaul de Jos, \u015eimleul Silvaniei, Borla, Gurusl\u0103u, Zal\u0103u, Aghire\u015f, Panic, S\u0103rm\u0103\u015fag, Pericei \u015fi multe altele \u00een jude\u0143ele S\u0103laj, Arad, Bihor, Bra\u015fov, Cluj, Harghita, Timi\u015f etc. \u00cen anul 1958, \u00een mod independent, \u00eentr-o bisericu\u0143a din satul Petreu, jud. Bihor, Dumnezeu cerceteaz\u0103 \u015fi treze\u015fte la via\u0143\u0103 nou\u0103 un grup de tineri care \u00eencepuser\u0103 s\u0103 caute Fa\u0143a lui Dumnezeu prin post \u015fi rug\u0103ciune. \u00cen luna septembrie 1958 ace\u015ftia merg la o serbare \u00een Tarcea \u015fi se \u00eent\u00e2lnesc cu trezi\u0143ii din localitate \u015fi din Cam\u0103r, stabilind astfel leg\u0103turi unii cu al\u0143ii. Printre p\u0103storii bapti\u015fti cuprin\u015fi de mi\u015fcare de trezire au fost Balla David, Bartha \u015etefan, Budai Lajos, Clo\u0143ea Gavril, Kiss Laszlo, Onodi Gyorgy \u015fi Bodor Alexandru. Odat\u0103 cu extinderea mi\u015fc\u0103rii autorit\u0103\u0143ile au \u00eenceput s\u0103 ia m\u0103suri drastice, \u00eentruc\u00e2t era de neconceput o revigorare a religiei sub regimul comunist. Religia trebuia s\u0103 moar\u0103 de la sine. \u00cen ac\u0143iunea de reprimare a mi\u015fc\u0103rii 220 Bodor Alexandru, Mi\u015fcarea de trezire \u00een bisericile baptiste din Rom\u00e2nia, manuscris nepublicat, 2008. 221 Ibidem.","105 Securitatea \u015fi Departamentul Cultelor au folosit m\u00e2na fra\u0143ilor de la conducerea Uniunii \u015fi comunit\u0103\u0143ilor. Comitetul Uniunii declar\u0103 mi\u015fcare de trezire ca fiind str\u0103in\u0103 de m\u0103rturisirea de credin\u0143\u0103 baptist\u0103, \u00een consecin\u0143\u0103 o erezie. Prin interven\u0143ia direct\u0103 a conduc\u0103torilor Uniunii \u015fi comunit\u0103\u0143ilor au fost exclu\u015fi din biserici adep\u0143ii acestei mi\u015fc\u0103ri iar pastorii trezi\u0143i au fost destitui\u0143i. Prin ceste ac\u0143iuni ale conduc\u0103torilor, trezi\u0143ii au fost sco\u015fi \u00een afara tutelei cultului baptist \u015fi a legii, c\u0103z\u00e2nd astfel prad\u0103 sistemului. Unii fra\u0143i au fost aresta\u0143i pentru c\u0103 predicau f\u0103r\u0103 autoriza\u0143ie, dintre care pastorii Kiss Laszlo, Nagy Karoly, Kulcsar Mihaly au f\u0103cut chiar \u00eenchisoare timp de c\u00e2teva luni. Prin aceast\u0103 interven\u0143ie brutal\u0103 a statului \u015fi prin renegarea lor de c\u0103tre \u201efra\u0143ii mai mari\u201d, mi\u015fcarea de trezire a fost \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 \u00een dezvoltarea ei. Cei care erau trezi\u0143i propov\u0103duiau necesitatea \u00eent\u00e2lnirii personale cu Domnul Christos, necesitatea na\u015fterii din nou, chiar \u015fi de la cei care se \u201en\u0103scuser\u0103\u201d bapti\u015fti, nevoia de evanghelizare personal\u0103, public\u0103, necesitatea unei vie\u0143i intense de post \u015fi rug\u0103ciune \u015fi nevoia unei tr\u0103iri autentice a vie\u0143ii cre\u015ftine. Ei organizau grupuri de p\u0103rt\u0103\u015fie \u015fi rug\u0103ciune prin case. \u201eCeea ce s-a constatat mai t\u00e2rziu \u015fi chiar p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, c\u0103 acolo unde a p\u0103truns focul trezirii s-au format b\u0103rba\u0143i serio\u015fi, cu o via\u0143\u0103 cre\u015ftin\u0103 autentic\u0103, au devenit st\u00e2lpi \u00een bisericile unde erau, cu o maturitate spiritual\u0103 real\u0103. S-au format familii cre\u015ftine s\u0103n\u0103toase unde \u015fi copiii au ajuns s\u0103-L cunoasc\u0103 pe Domnul \u015fi au devenit viitorul binecuv\u00e2ntat al bisericii. Acele biserici care au respins focul trezirii, au devenit reci, au cunoscut un regres dureros \u015fi au \u00eenceput \u00eencet s\u0103 se sting\u0103. Suflul trezirii spirituale s-a reaprins \u00een multe din bisericile baptiste \u00een urma trezirii produse \u00een anii \u201970 \u00een Oradea prin fr. pastor Liviu Olah.\u201d222 \u00cen cadrul mi\u015fc\u0103rii trezi\u0143ilor au fost \u00een unele locuri \u015fi tendin\u0143e de influen\u0143are carismatic\u0103 din partea cultului penticostal. Aceste \u00eencerc\u0103ri au adus asupra mi\u015fc\u0103rii unele critici aspre din s\u00e2nul bapti\u015ftilor \u015fi la o apreciere deformat\u0103 a mi\u015fc\u0103rii. Pastorul Bodor Alexandru men\u0143ioneaz\u0103 ceva \u00een aceast\u0103 privin\u0143\u0103. \u201eMul\u0143i membri din bisericile penticostale c\u00e2nd au auzit de trezire au venit \u015fi au \u00eencercat s\u0103 le inoculeze ideea de st\u0103ruin\u0143\u0103 dup\u0103 darul vorbirii \u00een limbi, dar f\u0103r\u0103 succes. Trezirea din bisericile baptiste era de alt\u0103 natur\u0103, nu de natur\u0103 penticostal\u0103 sau carismatic\u0103. Au \u00eenceput \u00eens\u0103 oameni din afar\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u015fi s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103.\u201d223 Din documentele Securit\u0103\u0143ii reies \u015fi alte aspecte ale mi\u015fc\u0103rii trezi\u0143ilor, \u00een special din perioada 1964-1970. Se consemneaz\u0103 o dezvoltare a trezi\u0143ilor sub influen\u0143a unei credincioase pe nume Fenyvesi Irina, originar\u0103 din Cristurul Secuiesc, jud. Harghita dar care locuia \u00een Ungaria. Prin activitatea ei \u00een timpul vizitelor \u00een Rom\u00e2nia au fost influen\u0143a\u0143i mai mul\u0143i fra\u0143i \u015fi grupuri de tineri din jude\u0143ele Arad, Mure\u015f, Bra\u015fov, Harghita \u015fi Covasna, centrul lor de activitate fiind situat probabil la T\u00e2rgu Mure\u015f. (Pentru detalii vezi ANEXA Trezi\u0143ii Domnului. p. 321) Despre grup\u0103rile trezi\u0143ilor se afirma c\u0103 \u201e\u00een anul 1964 aveau 100, iar \u00een prezent au 500 de membri.-\u201d224 O statistic\u0103 aproximativ\u0103 (500 membri \u00een anul 222 Ibidem. 223 Ibidem. 224 ACNSAS, D 150\/4, f. 50. De asemenea, D 174\/1, f. 1, 2.","106 1982)225 arat\u0103 distribu\u0143ia zonal\u0103 a trezi\u0143ilor precum urmeaz\u0103: Arad, 50; Bihor, 50; Bra\u015fov, 40; Covasna, 60; Maramure\u015f, 60; Mure\u015f, 50; Satu Mare, 50; S\u0103laj, 90; Timi\u015f, 50.226 Caracterizarea trezi\u0143ilor, probabil uneori tenden\u0143ioas\u0103, este dup\u0103 cum urmeaz\u0103: nu sunt de acord cu reglementarea, motiv pentru care se adun\u0103 pe la diferite case particulare; majoritatea vorbesc \u00een limbi; sunt \u00eentre ei profe\u0143i; cad \u00een extaz, danseaz\u0103 \u00een jurul mesei; se roag\u0103 cu glas tare p\u00een\u0103 dup\u0103 miezul nop\u0143ii; nu se supun adun\u0103rii, cu o atitudine anti p\u0103stor; propag\u0103 un fanatism exagerat a unor idei mistice nocive \u015fi antisociale, de izolare total\u0103 a credincio\u015filor fa\u0143\u0103 de via\u0143a social\u0103; unii dintre ei propag\u0103 idei na\u0143ionalist-iredentiste.\u201d227 Cu privire la mi\u015fcarea trezi\u0143ilor Securitatea propunea ca Departamentul Cultelor s\u0103 cear\u0103 Uniunii Baptiste ca aceasta s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 \u015fi s\u0103 predea o list\u0103 cu to\u0143i ace\u015fti diziden\u0143i grupa\u0143i pe bisericile unde apar\u0143in. Uniunea trebuia s\u0103 \u201el\u0103mureasc\u0103\u201d, cu ajutorul pastorilor locali, fr\u0103\u0143ietatea cu privire la motivele pentru care trezi\u0143ii sunt exclu\u015fi pe \u00eentreg teritoriul \u0143\u0103rii. Cu ocazia conferin\u0143elor de orientare to\u0143i p\u0103storii s\u0103 fie prelucra\u0143i cu privire la problemele diziden\u0143ilor. Cei cu idei reformiste s\u0103 fie pu\u015fi \u00een discu\u0143ie \u00een fa\u0143a adun\u0103rilor iar inspectorii Departamentului Cultelor s\u0103 supravegheze atent activitatea acestor persoane \u015fi s\u0103 informeze organele competente cu privire la aceasta. De asemenea se propunea ca s\u0103 se \u00eentocmeasc\u0103 o situa\u0143ie cu pastorii care au primit automobile din str\u0103in\u0103tate \u00eentruc\u00e2t mul\u0143i dintre ace\u015ftia erau diziden\u0143i \u015fi erau suspiciona\u0143i c\u0103 ar fi fost \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pastorul Richard Wurmbrand.228 Urm\u0103torul eveniment mai important a fost ziua de 19 martie 1965 c\u00e2nd moare Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretarul Comitetului Central al PMR \u015fi pre\u015fedintele Consiliului de Stat la R.P.R. Pastorul Richard Wurmbrand poveste\u015fte c\u0103 doi cre\u015ftini \u015fi-au f\u0103cut loc \u015fi l-au abordat pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru a-i m\u0103rturisi \u00eentr-un timp scurt despre Domnul Christos \u015fi pentru a-l \u00eendemna s\u0103 renun\u0143e la p\u0103catele sale \u015fi la persecu\u0143ii. \u00cen consecin\u0143\u0103, Gheorghiu-Dej i-a arestat \u015fi i-a trimis \u00een \u00eenchisoare. Totu\u015fi Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu sem\u0103nat de ace\u015ftia \u015fi de al\u0143i credincio\u015fi a dat roade, astfel c\u0103, \u00een chinurile bolii, pe patul de moarte, Gheorghiu-Dej a avut un moment de poc\u0103in\u0143\u0103, m\u0103rturisindu-\u015fi p\u0103catele \u015fi accept\u00e2ndu-L de Domnul Isus ca M\u00e2ntuitor.229 Ca \u015fi la moartea lui Groza, conducerea baptist\u0103 \u00ee\u015fi aduce obolul. \u201eConducerea cultului, pastorii \u015fi to\u0143i credincio\u015fii cultului nostru cre\u015ftin baptist, con\u015ftien\u0143i de marile \u015fi istoricele merite pe care le are marele disp\u0103rut, particip\u0103 cu toat\u0103 inima la durerea pe care o \u00eencearc\u0103 \u00eentregul nostru popor. Cu to\u0143ii l-am iubit \u015fi l-am admirat \u00een via\u0143\u0103, de aceea, cu to\u0143ii \u00eel \u015fi depl\u00e2ngem acum la 225 ACNSAS, D 150\/4, f. 50. De asemenea, D 174\/1, f. 1, 2. 226 ACNSAS, D 150\/4, f. 55. 227 ACNSAS, D 174\/1, f. 47v; ACNSAS, D 150\/4, f.55. 228 ACNSAS, D 174\/1, f. 6. 229 Richard Wurmbrand, Strig\u0103tul bisericii prigonite, Bucure\u015fti: Stephanus, 1993, pp. 30-31.","107 moartea sa.\u201d230 Gheorghe Gheorghiu-Dej este succedat la pre\u015fedin\u0143ia Consiliului de Stat de c\u0103tre Nicolae Ceau\u015fescu. Un alt eveniment de seam\u0103 al anului 1965 este Congresul Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.P.R. din 28-30 mai, \u0143inut la Bucure\u015fti, dup\u0103 o perioad\u0103 de 10 ani f\u0103r\u0103 alegeri, \u00een care este aleas\u0103 noua conducere a cultului (prin vot secret cu bile \u2013 albe \u015fi negre), dup\u0103 cum urmeaz\u0103: pre\u015fedinte, Vica\u015f Teodor; secretar general, \u0142unea Ioachim; vicepre\u015fedin\u0143i, Covaci Nicolae \u015fi Bokor Barnaba; casier, F\u0103lcu\u015fan \u015etefan.231 Cu prilejul \u015fedin\u0143ei de lucru a comitetului de conducere al Uniunii din 14 octombrie 1966 se hot\u0103r\u0103\u015fte \u0143inerea unei serii de conferin\u0143e de orientare \u015fi \u00eendrumare a p\u0103storilor \u015fi responsabililor locali ai bisericilor baptiste. Aceste conferin\u0143e s-au desf\u0103\u015furat \u00een perioada noiembrie-decembrie a anului 1966 \u015fi au avut ca ordine de zi prezentarea a trei referate dintre care primul avea con\u0143inut doctrinar, al doilea avea con\u0143inut social-cet\u0103\u0143enesc iar al treilea con\u0143inea \u00eendrum\u0103ri cu privire la disciplina \u00een cult. Al treilea referat \u00eent\u0103rea suveranitatea conducerii cultului condus\u0103 de autorit\u0103\u0143i peste to\u0143i p\u0103storii din \u00eentreaga \u0143ar\u0103. Acesta \u201ea scos \u00een eviden\u0143\u0103 obliga\u0143iile pe care le au pastorii \u015fi responsabilii locali ai bisericilor de a respecta toate \u00eendrum\u0103rile date de conducerea cultului, \u00een vederea bunului mers al \u00eentregii activit\u0103\u0143i cultice. Referatul a analizat unele cazuri de abatere de la disciplina cultului ar\u0103t\u00eend consecin\u0143ele nepl\u0103cute care s-au r\u0103sfr\u00eent at\u00eet asupra activit\u0103\u0143ii unor pastori c\u00eet \u015fi asupra bisericilor respective\u201d.232 Prin aceste conferin\u0143e se instala oficial \u201edictatura\u201d conducerii Uniunii, \u00een contradic\u0143ie cu M\u0103rturisirea de credin\u0143\u0103 baptist\u0103. La 29 februarie 1968 are loc la Palatul Consiliului de Stat primirea \u00een audien\u0143\u0103 de prezentare pe to\u0143i conduc\u0103torii cultelor recunoscute din Rom\u00e2nia. Din partea Cultului Baptist a participat pre\u015fedintele Vica\u015f Teodor. \u00cen aceast\u0103 \u00eentrevedere tov. Ceau\u015fescu a prezentat clar a\u015ftept\u0103rile sale de la cultele religioase. Acestea trebuie s\u0103 slujeasc\u0103 neab\u0103tut interesele poporului \u201ede a face ca Rom\u00e2nia socialist\u0103 s\u0103 devin\u0103 mai prosper\u0103, mai puternic\u0103, cu drepturi egale \u015fi suverane \u00een r\u00eendul na\u0143iunilor lumii\u201d, \u201es\u0103 serveasc\u0103 cu credin\u0143\u0103 interesele patriei, ale poporului\u201d, s\u0103 contribuie la promovarea politicii statului at\u00e2t \u00een \u0143ar\u0103 c\u00e2t \u015fi peste hotare. La toate acestea, reprezentan\u0143ii cultelor \u015fi-au exprimat adeziunea \u015fi consim\u0143\u0103m\u00e2ntul unanim cu privire la politica extern\u0103 a Statului \u015fi l-au asigurat pe Ceau\u015fescu c\u0103 \u201evor milita al\u0103turi de \u00eentregul popor pentru 230 \u201eInima conduc\u0103torului iubit a \u00eencetat s\u0103 bat\u0103\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XX, nr. 3-4, 1965, p. 4. 231 \u201eCuv\u00e2ntul fratelui Covaci Nicolae rostit \u00een ziua de duminic\u0103 30 mai 1965, \u00een biserica cre\u015ftin\u0103 Baptist\u0103 din Bucure\u015fti, Bdul. N. Titulescu nr. 56\/A, cu ocazia prezent\u0103rii noului comitet al Uniunii\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XX, nr. 5-6, 1965, p. 21. 232 Ioachim \u021aunea, \u201eConferin\u0143ele de orientare \u015fi \u00eendrumare cu pastorii \u015fi responsabilii locali ai bisericilor\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXII, nr. 1-2, 1967, p. 16-17.","108 \u00eenf\u0103ptuirea acestei politici consacrate colabor\u0103rii \u00eentre popoare, securit\u0103\u0143ii europene \u015fi ap\u0103r\u0103rii p\u0103cii \u00een lume.\u201d233 La data de 19 decembrie 1968 se \u00eenfiin\u0143eaz\u0103 Frontul Unit\u0103\u0143ii Socialiste (FUS) cu scopul declarat de a \u00eenregimenta for\u0143ele organiza\u0143iilor de orice fel la participarea activ\u0103 pentru \u00eenf\u0103ptuirea politicii interne \u015fi externe a statului \u015fi cu scopul de a atrage masele populare (\u015fi fondurile acestora) la implicarea \u00een treburile \u0143\u0103rii. Nicolae Ceau\u015fescu afirma cu aceast\u0103 ocazie c\u0103 acest FUS este o for\u0143\u0103 superioar\u0103 de manifestare a voin\u0143ei de munc\u0103 \u015fi lupt\u0103 a poporului.234 \u00cen realitate era \u00eenc\u0103 un instrument de a asigura adeziunea \u015fi solidaritatea \u00een jurul partidului comunist a tuturor maselor. \u00cen anul 1969 pre\u015fedintele ales al Uniunii, Vica\u015f Teodor se pensioneaz\u0103 \u015fi \u00een locul s\u0103u este numit ca pre\u015fedinte Covaci Nicolae. \u00cen zilele de 2-3 iunie 1972 are loc cel de al 26-lea Congres al Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.S.R. \u00een cadrul c\u0103ruia se aleg prin vot secret cu bile urm\u0103torii fra\u0143i: pre\u015fedinte, Nicolae Covaci; secretar general, Ioachim \u0142unea; vicepre\u015fedin\u0143i, G\u0103v\u0103gin\u0103 Ieremia \u015fi Ilonka \u015etefan; casier, Ordeanu Ioan. \u00cen rezolu\u0143ia adoptat\u0103 fra\u0143ii se angajeaz\u0103 s\u0103 mearg\u0103 neab\u0103tu\u0143i pe \u201edrumul patriotismului\u201d \u015fi s\u0103 fie solidari cu toate hot\u0103r\u00e2rile Conducerii superioare de Stat.235 2.2.3. Memoriul celor 50 \u00centruc\u00e2t perioada anilor 70 nu a fost abordat\u0103 dec\u00e2t foarte succint de c\u0103tre lucr\u0103rile de istorie baptist\u0103 existente236 se va aloca un spa\u0143iu mult mai larg acestei perioade foarte importante din via\u0143a cultului, pentru o mai mare claritate. \u00cen contextul situa\u0143iei descrise mai sus a Cultului Baptist, c\u00e2nd conducerea era aservit\u0103 regimului iar bisericile sufereau nenum\u0103rate restric\u0143ii, \u00eengr\u0103diri \u015fi persecu\u0143ii, Dumnezeu preg\u0103tea o vreme de u\u015furare a poverilor \u015fi de \u00eenviorare spiritual\u0103. Prin anul 1972 fra\u0143ii Talo\u015f Vasile \u015fi S\u0103racu Iosif, pastori la bisericile baptiste din str. Mihai Bravu nr. 106 \u015fi respectiv, str. Popa Rusu nr. 22, din Bucure\u015fti, au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 pentru rug\u0103ciune. La aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire au hot\u0103r\u00eet s\u0103-l invite \u015fi pe fratele \u0142on Iosif care se \u00eentorsese de la studii din Anglia. Fr. S\u0103racu a venit cu propunerea ca, pe l\u00e2ng\u0103 fr. \u0142on, s\u0103 fie invita\u0143i \u015fi fra\u0143ii Br\u00eenzei Vasile, Geabou Pascu, Bunaciu Ioan \u015fi \u0142unea Ioachim. Fra\u0143ii Bunaciu \u015fi \u0142unea au renun\u0143at la \u00eentrunirea de rug\u0103ciune. 233 P.N. Popa, \u201ePrimirea de c\u0103tre Pre\u015fedintele Consiliului de Stat, Dl. Nicolae Ceau\u015fescu, a \u015fefilor cultelor din Rom\u00e2nia\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXIII, nr. 3-4, 1968, pp. 3-8. 234 \u201eParticiparea Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.S.R. la activitatea Frontului Unit\u0103\u0143ii Socialiste\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXIX, nr. 5-6, 1974, p. 2. 235 \u201eCongresul Cultului Cre\u015ftin Baptist din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXVII, nr. 7-8, 1972, p. 1-3. 236 Alexa Popovici aloc\u0103 un total de 4 pagini (pg. 824-827) iar Ioan Bunaciu abordeaz\u0103 ace\u015fti ani tangen\u0143ial \u00een contextul unor descrieri locale (ex. pg. 74-75, 174-175).","109 La aceste \u00eent\u00e2lniri de rug\u0103ciune, cei 5 r\u0103ma\u015fi au discutat problemele pe care le aveau bisericile. Dintre cei din grup, Fr. S\u0103racu, fiind de 10 ani \u00een lucrare la acea vreme, cuno\u015ftea cel mai bine problemele cultului, de\u015fi fr. Br\u00eenzei \u015fi Talo\u015f se confruntaser\u0103 la r\u00e2ndul lor cu aceste restric\u0143ii \u00een scurtul lor timp de pastora\u0143ie. La aceast\u0103 \u00eentrunire fr. \u0142on le-a m\u0103rturisit c\u0103 l-a contrazis pe Wurmbrand, afirm\u00e2nd c\u0103 bisericile sunt mai libere \u00een Rom\u00e2nia, aceasta din cauz\u0103 c\u0103, nefiind p\u0103stor, a \u015ftiut problemele doar la suprafa\u0143\u0103. Pe baza acestor dezbateri cu privire la problemele cu care se confruntau bisericile baptiste, fr. Br\u00eenzei i-a spus fr. \u0142on s\u0103 pun\u0103 pe h\u00e2rtie problemele bisericilor, iar ca urmare, fr. \u0142on a scris \u00een 1973 lucrarea \u201eCine \u00ee\u015fi va pierde via\u0143a\u201d. \u00cen lucrarea aceasta fr. \u0142on a pus accentul istoric pe libertatea de con\u015ftiin\u0143\u0103 specific\u0103 bapti\u015ftilor, necesitatea domniei lui Dumnezeu peste Biserica Sa \u015fi a men\u0143ionat lucrurile de care biserica a fost v\u0103duvit\u0103 \u00een perioada comunist\u0103: 1. \u201eBiserica nu-\u015fi mai poate alege p\u0103storul \u015fi p\u0103storul nu mai este angajatul ei ci al unei organiza\u0143ii centralizate; 2. Biserica nu mai poate alege pe cine vrea \u00een comitetul ei de conducere; 3. Diaconii ei nu-i mai pot \u00eendeplini actele ei vitale de cult; 4. Biserica nu mai poate boteza deschis, pe fa\u0143\u0103, a\u015fa cum \u00eei dicteaz\u0103 Domnul ei, pe to\u0143i aceia care \u00eel accept\u0103 pe Isus Cristos ca Domn \u015fi M\u00e2ntuitor personal; 5. Biserica nu mai poate de cuv\u00e2nt oric\u0103rui musafir pe care \u015fi-l dore\u015fte la amvon, \u015fi nici chiar oric\u0103rui membru al ei, ci numai celor care sunt acceptabili unor persoane externe ei; 6. Biserica nu mai poate face tot ce dore\u015fte ea cu banii ei; \u015fi 7. Biserica ajunge p\u00e2n\u0103 acolo \u00eenc\u00e2t cineva din afar\u0103 \u00eei dicteaz\u0103 pe cine s\u0103 primeasc\u0103 \u00een s\u00e2nul ei ca membru Repet\u0103m ceea ce trebuie repetat \u015fi accentuat \u015fi subliniat: Ceea ce a pierdut Biserica prin toate acestea este autoritatea c\u0103l\u0103uzitoare a Duhului Sf\u00e2nt \u00een via\u0143a ei \u015fi domnia Domnului Isus Cristos asupra ei care trebuie s\u0103 fie unic\u0103 \u015fi exclusiv\u0103!\u201d237 Revendic\u0103rile propuse de fratele \u0142on erau urm\u0103toarele: 1. \u201e\u00cencetarea presiunilor privitoare la num\u0103rul serviciilor religioase \u00een bisericile noastre; 2. Renun\u0143area la m\u0103surile impuse prin \u00abarondare\u00bb \u015fi redeschiderea tuturor bisericilor baptiste care se mai afl\u0103 \u00eenchise \u015fi de formarea bisericilor noi, oriunde se afl\u0103 num\u0103rul statutar (deci, legal) de credincio\u015fi bapti\u015fti care cer acest lucru; 3. Desfiin\u0143area carnetelor de pastor \u015fi a cerin\u0143elor recunoa\u015fterii pastorilor de c\u0103tre Departamentul Cultelor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t fiecare biseric\u0103 s\u0103 fie liber\u0103 s\u0103-\u015fi aleag\u0103 orice p\u0103stor \u00ee\u015fi dore\u015fte ea; 4. Renun\u0143area la cerin\u0143a ca inspectorii de culte s\u0103 aprobe o list\u0103 de membri din care biserica s\u0103-\u015fi aleag\u0103 comitetul, precum \u015fi la cerin\u0143a recunoa\u015fterii de c\u0103tre inspectorii de culte a conduc\u0103torilor ale\u015fi ai bisericii; 237 Iosif \u021aon, Confrunt\u0103ri, Oradea: Editura Cartea Cre\u015ftin\u0103, 1999, p. 74.","110 5. Oprirea oric\u0103ror imixtiuni a inspectorilor cultelor \u00een problema botezurilor \u015fi a celorlalte acte de cult (Cina Domnului, predicarea Evangheliei etc.) din via\u0143a bisericii; 6. Oprirea oric\u0103rui amestec \u00een afacerile financiare ale bisericilor, cu excep\u0143ia unui control referitor la corectitudinea opera\u0143iilor financiare.\u201d238 Prin luna august 1973, fr. \u0142on a trimis dou\u0103 exemplare \u00een Anglia \u015fi a lansat aceast\u0103 lucrare prin \u0143ar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se consulte \u015fi cu ceilal\u0143i din grup. La \u00eentrebarea fr. S\u0103rac Iosif, de ce a lansat lucrarea f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei consulte \u015fi pe ceilal\u0143i, fr. \u0142on a motivat c\u0103 a f\u0103cut-o datorit\u0103 faptului c\u0103 nu este p\u0103stor. Ca reac\u0143ii la aceast\u0103 lucrare, fr. \u0142unea Ioachim, secretarul general al cultului, programeaz\u0103 \u015fedin\u0143e cu toate cele 5 comunit\u0103\u0143i teritoriale pentru excluderea fr. \u0142on din cult. La \u015fedin\u0143a de la Bra\u015fov (prima programat\u0103) a ob\u0143inut adeziunea fra\u0143ilor pentru excluderea fr. \u0142on. Afl\u00e2nd de lucrul acesta, fr. Talo\u015f Vasile a mers la fr. \u0142unea s\u0103 discute \u015fi s\u0103-l \u00eentrebe pentru ce dore\u015fte s\u0103-l exclud\u0103 pe fr. \u0142on din cult. Motivarea secretarului general a fost c\u0103 fr. \u0142on propag\u0103 idei periculoase aduse din occident. Fr. Talo\u015f a replicat c\u0103 aceste idei nu sunt din occident ci ei le-au spus, \u00eentruc\u00e2t sunt problemele lor, ale bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia. Dup\u0103 desp\u0103r\u0143ire, \u00een drum spre cas\u0103, fratelui Talo\u015f \u00eei vine ideea s\u0103 fac\u0103 o sumarizare cu problemele cultului \u015fi s\u0103-o aduc\u0103 la cuno\u015ftin\u0143a pre\u015fedintelui \u0143\u0103rii, Nicolae Ceau\u015fescu. A scris memoriul, s-a consultat \u015fi cu ceilal\u0143i \u015fi au trecut la str\u00e2ngerea de semn\u0103turi prin \u0143ar\u0103. Ar fi fost mai mul\u0143i p\u0103stori care l-ar fi semnat dar, la amenin\u0143area a doi fra\u0143i, \u00een cl\u0103direa Seminarului, c\u0103 vor fi informate autorit\u0103\u0143ile despre aceasta, s-a hot\u0103r\u00eet ca fr. S\u0103racu \u015fi Geabou s\u0103-i \u0143in\u0103 de vorb\u0103 pe respectivii iar fr. Talo\u015f \u015fi Br\u00eenzei s\u0103 mearg\u0103 s\u0103-l depun\u0103 la Consiliul de Stat (av\u00e2nd am\u00e2ndoi c\u00e2te o copie \u015fi st\u00e2nd la distan\u0143\u0103 unul de cel\u0103lalt pentru ca m\u0103car unul s\u0103 ajung\u0103). Fr. Talo\u015f ajunge cu bine \u015fi \u00eel \u00eenregistreaz\u0103 la registratur\u0103. Fra\u0143ii S\u0103racu \u015fi Geabou au venit \u015fi ei dup\u0103 \u00eenregistrarea memoriului \u015fi apoi to\u0143i patru au solicitat la Consiliul de Stat o audien\u0143\u0103 cu tov. Ceau\u015fescu. Dup\u0103 ce le-a fost \u00eenregistrat\u0103 cererea de audien\u0143\u0103, li s-a spus c\u0103 r\u0103spunsul la aceast\u0103 cerere li se va comunica. Se red\u0103 mai jos memoriul \u00een \u00eentregime, pentru c\u0103 sumarizeaz\u0103 situa\u0143ia \u00een care se aflau bisericile baptiste la 25 de ani de regim comunist. Efectul acestui memoriu a fost c\u0103 pre\u015fedintele Departamentului Cultelor, tov. Dogaru i-a chemat \u015fi le-a comunicat c\u0103 tov. Ceau\u015fescu a primit memoriul \u015fi personal a subliniat \u00een ro\u015fu problemele ce se vor rezolva de acum \u00eenainte. \u201eDomniei Sale, Domnului Nicolae Ceau\u015fescu Pre\u015fedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Rom\u00e2nia Stimate Domnule Pre\u015fedinte, Subsemna\u0143ii pastori ai Bisericilor Cre\u015ftine Baptiste din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia, cu deosebit respect v\u0103 rug\u0103m s\u0103 binevoi\u0143i a ne asculta dolean\u0143ele \u015fi a dispune dup\u0103 cum ve\u0143i considera Dumneavoastr\u0103 c\u0103 este bine. 238 Ibidem, p. 76.","111 Facem parte dintr-un cult cre\u015ftin recunoscut de Statul nostru, al c\u0103rui num\u0103r de membri dep\u0103\u015fe\u015fte 100.000, iar \u00eempreun\u0103 cu apar\u0143in\u0103torii dep\u0103\u015fe\u015fte cifra de 300.000. Vechimea bapti\u015ftilor pe teritoriul Patriei noastre este de aproape 120 de ani. \u00cenainte de 23 August 1944, cultul nostru a fost mereu persecutat. Sub dictatura lui Antonescu el a fost chiar scos \u00een afara legii. Odat\u0103 cu instaurarea la putere a regimului democrat-popular, cultul nostru a primit deplin\u0103 libertate \u015fi noi mul\u0143umim lui Dumnezeu pentru un astfel de Stat, care \u00ee\u015fi \u00een\u0143elege fiii chiar \u015fi pe aceia care nu au aceia\u015fi ideologie. Noi am salutat \u015fi salut\u0103m cu bucurie cuvintele at\u00eet de nobile ale lui Lenin: \u201eSocial-democra\u0143ii cer apoi ca fiecare om s\u0103 aib\u0103 dreptul de a profesa \u00een mod absolut liber orice cult religios. Dintre statele europene, numai \u00een Rusia \u015fi \u00een Turcia mai continu\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 fiin\u0143eze ru\u015finoasele legi \u00eendreptate \u00eempotriva oamenilor de alt\u0103 credin\u0143\u0103 dec\u00eet cea ortodox\u0103, \u00eempotriva r\u0103scolnicilor, sectan\u0143ilor, evreilor. Aceste legi fie c\u0103 interzic direct o anumit\u0103 confesiune, fie interzic propagarea ei, fie c\u0103 lipsesc pe oamenii care profeseaz\u0103 o anumit\u0103 credin\u0143\u0103 de unele drepturi. Toate aceste legi s\u00eent cele mai nedrepte, cele mai mult bazate pe constr\u00eengere, cele mai ru\u015finoase. Fiecare trebuie s\u0103 aib\u0103 libertate deplin\u0103 nu numai de a profesa orice credin\u0143\u0103, dar \u015fi de a propaga orice credin\u0143\u0103 \u015fi de a-\u015fi schimba credin\u0143a. Nici un func\u0143ionar nu ar trebui s\u0103 aib\u0103 dreptul nici de a-l \u00eentreba pe cineva despre credin\u0143\u0103; aceasta este o chestiune de con\u015ftiin\u0143\u0103 \u015fi nimeni n-are dreptul s\u0103 se amestece aici. Nu trebuie s\u0103 existe nici un fel de credin\u0143\u0103 sau biseric\u0103 \u201edominant\u0103\u201d. Toate cultele, toate bisericile trebuie s\u0103 fie egale \u00een fa\u0143a legii... Iat\u0103 pentru ce lupt\u0103 social- democra\u0143ii, \u015fi at\u00eet timp c\u00eet aceste m\u0103suri nu vor fi aplicate f\u0103r\u0103 nici o rezerv\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a se l\u0103sa porti\u0143e de sc\u0103pare, poporul nu se va putea sc\u0103pa de ru\u015finoasele persecu\u0143ii poli\u0143iene\u015fti pentru credin\u0143\u0103 \u015fi de nu mai pu\u0143in ru\u015finoasele favoruri poli\u0143iene\u015fti f\u0103cute vreuneia dintre credin\u0143e\u201d. (V.I. Lenin \u201dOpere\u201d, vol.6 pag. 390). Ne bucur\u0103m c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi Constitu\u0143ia patriei noastre recunoa\u015fte drepturile noastre \u015fi le \u00eencadreaz\u0103 \u00een drepturile fundamentale ale cet\u0103\u0143enilor. \u015ei nu numai at\u00eet, dar aceste prevederi s\u00eent materializate \u00een diferite acte normative, cum ar fi Legea Cultelor, Codul Penal, Statutul de organizare \u015fi func\u0143ionare a Cultului Baptist, aprobat prin Decretul nr. 1203\/1951, etc... \u00cen practic\u0103, \u00eens\u0103, multe dintre aceste prevederi au ajuns s\u0103 fie \u00eenc\u0103lcate, fapt care ne determin\u0103 acum s\u0103 ne adres\u0103m Dumneavoastr\u0103. \u00cen\u0143eleg\u00eend esen\u0143a \u00eenc\u0103lc\u0103rilor de lege, care afecteaz\u0103 doctrinele noastre fundamentale, profesorul \u0142on Iosif, de la Seminarul Teologic Baptist din Bucure\u015fti \u015fi membru al cultului nostru, a scris cu vreo dou\u0103 luni de zile \u00een urm\u0103 o lucrare de doctrin\u0103. Faptele relatate de susnumitul profesor s\u00eent reale. \u00cen lucrare se arat\u0103 c\u0103 datorit\u0103 unor instruc\u0143iuni nescrise, noi nu ne mai putem folosi ast\u0103zi de toate drepturile prev\u0103zute \u00een legisla\u0143ia \u0143\u0103rii noastre. Profesorul \u0142on \u00eendeamn\u0103 Bisericile s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 via\u0143a folosindu-se de toate drepturile prescrise \u00een legile Statului nostru, revenind astfel la legalitate. Stimate Domnule Pre\u015fedinte, Noi nu \u00een\u0143elegem c\u0103 aceast\u0103 revenire la legalitate s\u0103 ne-o facem singuri. De asemenea, noi nu ne g\u00eendim s\u0103 punem \u00een discu\u0143ie dreptul Statului de a organiza supravegherea activit\u0103\u0143ii cultelor. Este de asemenea necesar s\u0103 preciz\u0103m c\u0103, de\u015fi aici ne adres\u0103m direct Dumneavoastr\u0103, noi recunoa\u015ftem Uniunea Cultului Cre\u015ftin Baptist ca organul nostru de reprezentare \u015fi de \u00eendrumare. Nu s\u00eentem de acord nici cu cea mai mic\u0103 tulburare a maselor de credincio\u015fi. Este \u00eens\u0103 adev\u0103rat c\u0103 de ani de zile prin diferite practici care ne-au lipsit de unele drepturi statutare \u015fi legale, s-au acumulat st\u0103ri de nemul\u0143umire \u015fi noi nu am vrea ca acestea s\u0103 duc\u0103 la tulbur\u0103ri \u015fi sciziuni \u00een cult. Fiind determina\u0143i de starea acestor lucruri noi, v\u0103 \u00eenaint\u0103m acum prezentul memoriu \u015fi nu am vrea ca demersul nostru s\u0103 fie considerat un simplu ecou al lucr\u0103rii doctrinare a profesorului \u0142on, ci expresia dorin\u0143elor credincio\u015filor no\u015ftri \u015fi o re\u00eennoire a rug\u0103min\u0143ilor noastre de pe o pozi\u0143ie de fidelitate \u015fi respect fa\u0143\u0103 de Statul nostru \u015fi legile lui. Men\u0143ion\u0103m de asemenea c\u0103 aceste dolean\u0143e le-am prezentat cu diferite ocazii conducerii cultului nostru \u015fi unor autorit\u0103\u0143i de stat, dar p\u00een\u0103 acum ele nu au fost satisf\u0103cute. De aceea ne adres\u0103m Dumneavoastr\u0103 cu acelea\u015fi probleme av\u00eend \u00eencrederea unei largi \u00een\u0143elegeri. Enumer\u0103m mai jos urm\u0103toarele drepturi \u00een care s\u00eentem afecta\u0143i 1. \u2013 Dreptul Bisericii de a hot\u0103r\u00ee \u00een problemele ei esen\u0143iale: alegerea p\u0103storului, alegerea comitetului, numirea persoanelor pentru fiecare Serviciu Divin \u00een parte, primirea sau excluderea de membri, gospod\u0103rirea bunurilor sale b\u0103ne\u015fti \u015fi materiale. Dup\u0103 Statutul nostru \u015fi M\u0103rturisirea noastr\u0103 de credin\u0143\u0103, Biserica local\u0103 este singura care hot\u0103r\u0103\u015fte \u00een problemele ei interne. - Biserica este cea care trebuie s\u0103-\u015fi aleag\u0103 pastorul. \u00cen prezent se fac abuzuri \u00een sensul c\u0103 se impun Bisericilor pastori pe care ele nu-i doresc \u015fi li se r\u0103pesc Bisericilor pastorii dori\u0143i de ele. - Biserica este cea care hot\u0103r\u0103\u015fte cine s\u0103 fie membru \u00een comitetul ei de conducere. Cu ocazia alegerilor f\u0103cute anul trecut, inspectorii de culte au intervenit \u00een aceste alegeri \u015fi au radiat de pe listele de alegeri, persoanele c\u0103rora din punct de vedere social nu li se putea repro\u015fa absolut nimic. - Biserica este cea care hot\u0103r\u0103\u015fte cine s\u0103 conduc\u0103 serviciile ei de \u00eenchin\u0103ciune \u015fi cine s\u0103 predice. \u00cen ultimii ani, \u00eens\u0103, inspectorii de culte au intervenit \u00een multe Biserici \u015fi ne-au interzis s\u0103 mai punem la predic\u0103 pe anumi\u0143i membri ai cultului nostru.","112 - Biserica este cea care hot\u0103r\u0103\u015fte \u00een ce scop s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 resursele sale b\u0103ne\u015fti \u015fi materiale. \u00cen prezent se impune Bisericilor restric\u0143ii foarte mari cu privire la scopurile pentru care s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 aceste resurse. Se \u00een\u0143elege c\u0103 organele Statului sau ale Cultului nostru au drept de \u00eendrumare \u015fi control, dar dreptul de dispozi\u0143ie r\u0103m\u00eene al Bisericii. 2. - Dreptul de a boteza pe to\u0143i aceia care din proprie convingere \u015fi la cererea lor expres\u0103 doresc s\u0103 devin\u0103 membri ai Bisericii. Botezul adul\u0143ilor este cea mai caracteristic\u0103 practic\u0103 a noastr\u0103. Numele nostru vine de la grecescul \u00abbaptizo\u00bb - \u00aba boteza\u00bb. \u00cen aceast\u0103 privin\u0143\u0103, \u00eens\u0103, \u00eent\u00eempin\u0103m cele mai multe greut\u0103\u0143i. Contrar prevederilor Constitu\u0143iei, inspectorii de culte \u00eempiedic\u0103 botezul celor care \u00eembr\u0103\u0143i\u015feaz\u0103 crezul nostru venind de la un alt cult. S-a creat astfel situa\u0143ia c\u0103 \u00een Bisericile noastre exist\u0103 multe persoane care de an ide zile frecventeaz\u0103 serviciile noastre, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc aceea\u015fi credin\u0143\u0103 cu noi, st\u0103ruiesc de noi s\u0103-i botez\u0103m, iar noi s\u00eentem obliga\u0143i s\u0103-i refuz\u0103m f\u0103r\u0103 a putea justifica acest refuz. 3. - Dreptul credincio\u015filor de a se aduna \u00een case de rug\u0103ciune amenajate \u00een acest scop, ori de c\u00eete ori doresc, pentru a se \u00eenchina lui Dumnezeu, precum \u015fi dreptul de a achizi\u0143iona, construi \u015fi repara case de rug\u0103ciune. Noi nu dorim s\u0103 discut\u0103m dreptul Statului de a aviza autoriza\u0143iile de func\u0143ionare ale Bisericilor \u015fi ale pastorilor, dar am dori ca aceast\u0103 avizare s\u0103 se fac\u0103 \u00een \u00eemplinirea scopului pe care credem c\u0103 \u00eel are. Noi credem c\u0103 aceast\u0103 avizare are ca scop prevenirea eventualelor ilegalit\u0103\u0143i, \u015fi c\u0103 nu este nicidecum, \u00een inten\u0143ia legiuitorului, un mijloc de restr\u00eengere a drepturilor noastre. \u00cen practic\u0103 \u00eens\u0103, Oficialit\u0103\u0143ile de resort folosesc acest drept al lor pentru a \u0143ine \u00eenchise un num\u0103r mare de Biserici baptiste \u015fi pentru a \u0143ine \u00een afara slujbei un num\u0103r destul de mare de pastori. Drepturile amintite mai sus, cuprind de fapt practica noastr\u0103 de c\u00eend exist\u0103m \u00een istorie, via\u0143a noastr\u0103 ca Biserici, felul nostru de a fi. Le cerem deci pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 ele s\u00eentem afecta\u0143i \u00een esen\u0143a crezului nostru. Noi p\u0103storii ne afl\u0103m \u00eentr-o situa\u0143ie deosebit\u0103 de dificil\u0103: pe de o parte ne preseaz\u0103 dorin\u0143a Bisericilor de a-\u015fi tr\u0103i din plin crezul \u015fi via\u0143a, iar pe de alta, cerin\u0143a unor autorit\u0103\u0143i de a nu ne folosi de toate drepturile pe care ni le acord\u0103 Statul \u015fi legile sale. De multe ori s\u00eentem discredita\u0143i din cauza acestei situa\u0143ii \u00een fa\u0143a Bisericilor. Noi vrem ca Bisericile s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een noi, iar lucrarea care ne este \u00eencredin\u0143at\u0103 dorim s\u0103 ne-o \u00eendeplinim \u00een mod corect \u015fi con\u015ftiincios. Stimate Domnule Pre\u015fedinte, Noi s\u00eentem nu numai credincio\u015fi bapti\u015fti, ci s\u00eentem \u015fi cet\u0103\u0143eni ai acestui stat \u015fi fii ai Patriei noastre scumpe. De asemenea ne bucur\u0103 orice realizare frumoas\u0103 \u015fi de aceea apreciem munca neobosit\u0103 pe care Dumneavoastr\u0103 personal o depune\u0143i pentru prosperitatea neamului nostru \u015fi pentru cre\u015fterea prestigiului \u0143\u0103rii noastre peste hotare. \u00cendr\u0103znim s\u0103 ne adres\u0103m Dumneavoastr\u0103 personal, deoarece ne-au bucurat deosebit de mult cuvintele Dumneavoastr\u0103 calde \u015fi sincere, din cuv\u00eentarea rostit\u0103 \u00een Congo \u00een martie 1972. Fie-ne permis s\u0103 transcriem aici cuvintele care ne-au mers \u00eendeosebi la inim\u0103: - Pentru Partidul nostru s-a pus problema s\u0103 duc\u0103 o astfel de politic\u0103 \u00eenc\u00eet s\u0103 nu jigneasc\u0103 \u00een nici un fel sentimentele religioase ale cuiva. Desigur, noi, fiind comuni\u015fti, avem o concep\u0143ie materialist-dialectic\u0103 despre lume, dar, \u00een acela\u015fi timp consider\u0103m drept o problem\u0103 care trebuie tratat\u0103 cu o aten\u0143ie deosebit\u0103, o problem\u0103 care a\u015f putea spune c\u0103 va continua s\u0103 constituie o preocupare secole dear\u00eendul. Ceea ce ne-am propus noi - \u015fi ceea ce conteaz\u0103 ast\u0103zi \u2013 este de a asigura ca oamenii care au o credin\u0143\u0103 sau alta s\u0103 o poat\u0103 practica nestingheri\u0143i. V\u0103 asigur\u0103m c\u0103 ne str\u0103duim \u015fi noi din toate puterile s\u0103 ne aducem aportul la \u00eenflorirea Patriei noastre pe care o iubim. Ne iubim semenii \u015fi pre\u0143uim munca tuturor. \u015etim c\u0103 unul dintre scopurile \u00eenalte ale Partidului care conduce cu \u00een\u0143elepciune acest popor este formarea omului cu un caracter nou, un caracter \u00eennobilat, un om de o moralitate \u00eenalt\u0103. Stimate Domnule Pre\u015fedinte, La aceasta ne str\u0103duim \u015fi noi pastorii bapti\u015fti, s\u0103 facem din credincio\u015fii din Bisericile noaste oameni cinsti\u0143i, harnici, iubitori, pa\u015fnici. C\u0103ut\u0103m s\u0103-i inspir\u0103m prin predicile noastre, prin sfaturile noastre la o via\u0143\u0103 curat\u0103, eliberat\u0103 de vicii \u015fi egoism. Noi \u00eei \u00eendrum\u0103m s\u0103 fie cet\u0103\u0143eni loiali ai Patriei noastre socialiste, s\u0103 caute binele semenilor lor, binele societ\u0103\u0143ii. \u00cendrum\u0103m tinerii spre \u015fcoal\u0103 \u015fi munc\u0103. \u0142inem mult la stabilitatea c\u0103minului, cultiv\u0103m \u00een membrii no\u015ftri seriozitatea \u00een c\u0103snicie. Pentru realizarea acestui scop noi avem, \u00eens\u0103, o alt\u0103 cale. \u015etim c\u0103 din punct de vedere ideologic de deosebim, dar \u015fi noi c\u0103ut\u0103m \u00een felul nostru, s\u0103 fim folositori acestei societ\u0103\u0143i. Vrem \u015fi noi fericirea semenilor no\u015ftri. V\u0103 rug\u0103m, Stimate Domnule Pre\u015fedinte, ajuta\u0143i-ne s\u0103 ne sim\u0143im fii ai acestei scumpe Patrii \u015fi s\u0103 nu fim considera\u0143i de cei care poate nu ne \u00een\u0143eleg, ca str\u0103ini de ea \u015fi de interesele ei. V\u0103 asigur\u0103m , Stimate Domnule Pre\u015fedinte, de deosebita noastr\u0103 considera\u0143ie \u015fi n\u0103d\u0103jduim \u00een \u00een\u0143elegerea Dumneavoastr\u0103.","113 Talo\u015f Vasile Madar Ioachim Mure\u015fan Vasile Geabou Pascu Cocar Mircu Chiu Pavel Br\u00eenzei Vasile Cocariu Du\u015fan Costea Petru S\u0103rac Iosif Coldea Ioan P\u0103\u015ftean Vasile Talpo\u015f Vasile Cenu\u015fe Teodor Hu\u015fanu Mihai Dumitra\u015fcu Ovidiu Tanc Aurel Bo\u015fneac Simion Sf\u00eerlea Titus Cri\u015fan Gavril\u0103 Cri\u015fan Ioan Vere\u015f Teodor Nagy \u015etefan Cocian Mar\u0143ian Varga Ioan Trif Ioan Nagy Mihai Cruceru Florea Balasz Iosif \u0142e\u0143 Gheorghe Gergely Pal M\u00eenzat Ioan Torma Ioan Dr. Vass Gergely Talo\u015f Alexa Chiu Mihai Kulcsar Sandor Both Iosif Mike Bela Kiss Vasile Rusu Simion Novak Adolf Ilie\u015f Ioan Iacob Iosif Konya Iosif M\u00eenzat \u015etefan Bartha \u015etefan Jula Vasile Bodor Alexandru Barna Gheorghe COLEC\u0142IA DE LEGI \u015eI DECRETE \u2013 1974 1 oct. \u2013 31 dec. pag. 1158 IVC DECRET AL CONSILIULUI DE STAT Nr. 212 din 31 oct. 1974 Articolul 18 1. orice persoan\u0103 are dreptul de libertatea g\u00e2ndirii, con\u015ftiin\u0143ei \u015fi religiei, acest drept implic\u0103 de a avea libertatea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum \u015fi libertatea de a-\u015fi manifesta religia sau convingerea, individual sau \u00een comun, at\u00eet \u00een public c\u00eet \u015fi \u00een particular, prin cult \u015fi \u00eendeplinirea riturilor, prin practici \u015fi prin \u00eenv\u0103\u0143\u0103m\u00eent. 2. Nimeni nu va fi supus vreunei constr\u00eengeri, put\u00eend aduce atingeri libert\u0103\u0143ii sale de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa. Articolul 19 Nimeni nu trebuie s\u0103 aibe de suferit din cauza opiniilor sale. Orice persoan\u0103 are dreptul la exprimare, acest drept cuprinde libertatea de a c\u0103uta, de a primi \u015fi de r\u0103sp\u00eendi idei \u015fi informa\u0143ii de orice fel, indiferent de frontiere, sub form\u0103 oral\u0103, scris\u0103, tip\u0103rit\u0103, ori artistic\u0103 sau prin orice alt mijloc la alegerea sa. CONSTITU\u0142IA R.S.R. Articolul 28 Cet\u0103\u0143enilor R.S.R. li se garanteaz\u0103 libertatea cuv\u00e2ntului a presei, a \u00eentrunirilor, a mitingurilor \u015fi a demonstra\u0143iilor. Articolul 30 Libertatea con\u015ftiin\u0143ei este garantat\u0103 tuturor cet\u0103\u0143enilor R.S.R. Oricine este liber s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 sau nu o credin\u0143\u0103 religioas\u0103. Libertatea exercit\u0103rii cultului religios este garantat\u0103. Cultele religioase se organizeaz\u0103 \u015fi func\u0143ioneaz\u0103 \u00een mod liber. Modul de organizare a cultelor religioase este reglementat prin lege. \u015ecoala este desp\u0103r\u0143it\u0103 de biseric\u0103. Nici o confesiune sau comunitate religioas\u0103 nu poate deschide sau \u00eentre\u0143ine alte institu\u0143ii de \u00eenv\u0103\u0143\u0103m\u00e2nt dec\u00eet \u015fcoli speciale pentru preg\u0103tirea personalului de cult.\u201e239 Trimiterea acestui memoriu la conducerea Statului a avut drept consecin\u0143\u0103 unele audien\u0143e preferen\u0143iale la Departamentul Cultelor pentru \u201eclarificarea\u201d problemelor, urmate de o adres\u0103 Nr.692\/17 decembrie 1973, din partea conducerii Uniunii \u00een care se cerea aprobarea comunic\u0103rii 239 Arhiva personal\u0103, copie.","114 a 8 revendic\u0103ri Comitetului Uniunii \u015fi aplicarea acestora \u00een biserici \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 1974. Este interesant \u015fi jocul de culise care a urmat acestui memoriu. Audien\u0143ele la Departamentul Cultelor sunt pe mai multe planuri: conducerea \u015fi reprezentan\u0143i \u201ede baz\u0103\u201d ai Uniunii, reprezentan\u0143ii Alian\u0143ei Mondiale Baptiste (Goulding, Russel), apoi fr. \u0142on I. \u00een particular cu pre\u015fedintele Dogaru, apoi cei patru fra\u0143i din grupul de studiu (Talo\u015f V., S\u0103rac I., Br\u00eenzei V. \u015fi Geab\u0103u P.). Fratele \u0142unea Ioachim intr\u0103 \u00eentr-o disput\u0103 cu fr. \u0142on \u015fi sim\u0143indu-se amenin\u0143at \u015fi discreditat \u00ee\u015fi joac\u0103 \u201easul\u201d printr-o amenin\u0143are cu demisia. De asemenea exist\u0103 o adres\u0103 dactilografiat\u0103 dar ne\u00eenregistrat\u0103 (dar din eviden\u0143ele interne rezult\u0103 c\u0103 a fost scris\u0103 pe 18 decembrie 1973) prin care conducerea ar fi pus presiuni prin anun\u0143area unei demisii. Dac\u0103 s-a trimis sau nu la Departament \u00eenc\u0103 nu este un lucru cert. \u00cen paralel \u015fi Securitatea este informat\u0103 de mersul lucrurilor. Dup\u0103 trimiterea adresei Nr. 692 mai au loc \u00eent\u00e2lniri la Departamentul Cultelor \u015fi armonizarea cu voin\u0143a Departamentului a\u015fa \u00eenc\u00e2t din toate revendic\u0103rile s-a ajuns la acordarea permisiunii s\u0103 se \u0143in\u0103 un al doilea serviciu divin duminic\u0103 dup\u0103 amiaz\u0103 \u015fi alte \u00eenlesniri neesen\u0143iale, f\u0103r\u0103 a se ob\u0143ine acea libertate de con\u015ftiin\u0103 \u015fi practicare a credin\u0143ei religioase conform con\u015ftiin\u0143ei \u015fi dictatelor lui Dumnezeu. Statul a r\u0103mas mai departe st\u0103p\u00e2nul peste bisericile baptiste iar dogmele de baz\u0103 ale credin\u0143ei baptiste au r\u0103mas violate \u00een continuare de amestecul statului \u00een via\u0143a bisericii. Acea rupere a \u201eplasei\u201d care \u00eenc\u0103tu\u015fa \u015fi sugruma via\u0143a cultului pretins\u0103 de fratele \u0142on \u00een cartea Confrunt\u0103ri nu a fost dec\u00e2t o iluzie. Sugrumarea bisericilor nu consta doar \u00een num\u0103rul \u015fi orele serviciilor de la biseric\u0103 sau \u00een lipsa de posesie a unui imobil sau a autoriza\u0143iei de func\u0143ionare. Sugrumarea consta \u00een plecarea capului p\u0103storilor \u015fi obedien\u0143a lor fa\u0143\u0103 de regimul ateu care dicta via\u0143a bisericii. Statul controla \u00een continuare via\u0143a credincio\u015filor, \u00eentrunirile, aviz\u0103rile \u015fi autoriza\u0143iile p\u0103storilor, exprimarea public\u0103 a credin\u0143ei, tip\u0103riturile, etc. Pentru se putea percepe mai deplin mecanismul de \u00eenfr\u00e2ngere a aspira\u0143iilor de libertate \u015fi liber\u0103 \u00eenchinare, conform m\u0103rturisirii lor de credin\u0143\u0103 baptist\u0103, este necesar\u0103 prezentarea unor documente minime din acest proces. Se \u00eencearc\u0103 o prezentare oarecum cronologic\u0103 (dat\u0103rile documentelor sunt importante) a evenimentelor prin documente, unele dintre acestea sunt \u00eensemn\u0103rile succinte de la \u00eentrevederile de la Departament f\u0103cute de fr. \u0142unea Ioachim, \u00een care cititorul atent poate observa dib\u0103cia cu care era distorsionat adev\u0103rul, r\u0103spunsurile \u201eiste\u0143e\u201d \u015fi cum era mascat\u0103 persecu\u0143ia. De asemenea se poate observa cu o m\u00e2hnire cople\u015fitoare felul \u00een care p\u0103storii erau manipula\u0143i, felul \u00een care bapti\u015ftii s-au auto-\u00eenfr\u00e2nt, \u00eentruc\u00e2t mul\u0143i din p\u0103storii turmelor erau \u00een via\u0143a lor secret\u0103 colaboratori cu lupii. Pentru aceste documente vezi ANEX\u0102 la Memoriul celor 50 (p. 328). Se red\u0103 \u00een continuare textul celor dou\u0103 circulare trimise cu aceast\u0103 ocazie tuturor bisericilor.","115 UNIUNEA COMUNIT\u0102\u0142ILOR CRE\u015eTINE BAPTISTE DIN R.S. ROM\u00c2NIA BUCURE\u015eTI, \u015eos. N. Titulescu nr.56\/A Nr.31\/1974 Bucure\u015fti 1 ianuarie 1974 C\u0103tre TO\u0142I P\u0102STORII BISERICILOR \u015eI FILIALELOR CRE\u015eTINE BAPTISTE DIN R.S. ROM\u00c2NIA Scumpi fra\u0143i \u00een Domnul, Comitetul Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din R.S. Rom\u00e2nia, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0143\u0103 de lucru \u00een zilele de 18-20 decembrie 1973, lu\u00eend \u00een discu\u0143ie uniformizarea timpului pentru serviciile religioase \u00een bisericile \u015fi filialele cultului nostru, a adus o hot\u0103r\u00eere \u00een acest sens, care a fost trimis\u0103 sub form\u0103 de circular\u0103 tuturor bisericilor \u015fi filialelor pentru luare la cuno\u015ftin\u0143\u0103 \u015fi conformare. Anexat v\u0103 trimitem \u015fi dvs. un exemplar din aceast\u0103 circular\u0103, cu rug\u0103mintea de a veghea cu toat\u0103 seriozitatea la respectarea timpului pentru \u0143inerea acestor servicii av\u00eendu-se \u00een vedere c\u0103 orice dep\u0103\u015fire a orelor prev\u0103zute se consider\u0103 abatere de la normele stabilite de cult, fapt care va atrage dup\u0103 sine luarea de m\u0103suri disciplinare pe linie de cult. Consider\u0103m c\u0103 aceast\u0103 nou\u0103 stabilire a timpului pentru \u0143inerea serviciilor religioase \u00een bisericile \u015fi filialele noastre vine \u00een \u00eent\u00eempinarea dorin\u0143elor fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii noastre \u015fi satisface necesit\u0103\u0143ile ei spirituale. Ca atare, n\u0103d\u0103jduim c\u0103 comitetele de conducere ale bisericilor, vor aprecia acest lucru, se vor \u00eencadra \u00een orele men\u0143ionate \u00een circular\u0103 \u015fi v\u0103 vor ajuta \u015fi pe dvs. \u00een respectarea acestora, spre binele lor \u015fi a \u00eentregii lucr\u0103ri. Dorindu-v\u0103 ale Domnului bogate binecuv\u00eent\u0103ri cere\u015fti, v\u0103 salut\u0103m cu toat\u0103 dragostea, \u00een Numele Domnului Isus Hristos. Ai dvs. fra\u0143i, \u00een slujba Evangheliei, COMITETUL UNIUNII: PRE\u015eEDINTE, SECRETAR GENERAL, Nicolae Covaci Ioachim \u0142unea VICEPRE\u015eEDIN\u0142I: Irimia G\u0103v\u0103gin\u0103 \u015etefan Ilonka CASIER, Ioan Ordeanu MEMBRI: Teodor Vica\u015f Dumitru Gherghel Ioan Bolea Petre Dragu Cornel Mara Ioan Stanca Francisc Dene\u015f Nicolae Rom\u00e2nu Iulian T\u0103taru Ioan Tru\u0143a MEMBRI SUPLEAN\u0142I: Ioan Bunaciu Iosif Megye\u015fi Aurel Tanc Teodor Turcu UNIUNEA COMUNIT\u0102\u0142ILOR CRE\u015eTINE BAPTISTE DIN R.S. ROM\u00c2NIA BUCURE\u015eTI, \u015eos. N. Titulescu nr.56\/A Nr.30\/1974 Bucure\u015fti 1 ianuarie 1974 C\u0103tre TOATE BISERICILE \u015eI FILIALELE CRE\u015eTINE BAPTISTE DIN R.S. ROM\u00c2NIA Iubi\u0143i fra\u0143i, \u201eHarul \u015fi pacea Domnului Isus Hristos s\u0103 fie cu voi to\u0143i, Amin.\u201d Comitetul Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din R.S. Rom\u00e2nia, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0143\u0103 de lucru \u00een zilele de 18-20 decembrie 1973, lu\u00eend \u00een discu\u0143ie uniformizarea timpului \u00een care s\u0103 aib\u0103 loc serviciile religioase \u00een bisericile \u015fi filialele cultului nostru, a hot\u0103r\u00eet urm\u0103toarele: \u00cencep\u00eend cu data de 1 ianuarie 1974, serviciile religioase se vor \u0143ine dup\u0103 cum urmeaz\u0103:","116 1. Serviciile divine de duminic\u0103 precum \u015fi \u00een s\u0103rb\u0103torile religioase men\u0143ionate la punctul 4, se vor \u0143ine \u00eentre orele 9-12. \u00cen acelea\u015fi zile, \u00eencep\u00eend de la orele 18, se vor \u0143ine servicii divine la ora\u015fe, iar la comune \u015fi sate \u00eencep\u00eend de la orele 18 sau 20 \u2013 dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri \u2013 pentru ca s\u0103 poat\u0103 participa \u015fi credincio\u015fii care \u00een orele de diminea\u0143\u0103 au fost ocupa\u0143i \u00een c\u00eempul muncii. 2. \u00cen cursul s\u0103pt\u0103m\u00eenii, serviciile divine se vor \u0143ine vinerea, dup\u0103 orele 18 \u00een bisericile de la ora\u015fe \u015fi s\u00eemb\u0103ta, dup\u0103 orele 18 \u00een bisericile din comune \u015fi sate. 3. Serviciile ocazionale ca: Cina Domnului, botezurile, binecuv\u00eent\u0103rile copiilor, ordin\u0103rile de pastori \u015fi diaconi, se vor oficia \u00een cadrul serviciilor divine prev\u0103zute la punctul 1 \u015fi 2 de mai sus. Cununiile \u015fi \u00eenmorm\u00eent\u0103rile se vor oficia c\u00eend cazurile respective cer. 4. \u00cen afar\u0103 de duminici, s\u0103rb\u0103torile religioase care se \u0143in \u00een cadrul cultului nostru s\u00eent urm\u0103toarele: Anul Nou, Botezul Domnului, Ioan Botez\u0103torul, S\u0103pt\u0103m\u00eena Patimilor (\u00een fiecare sear\u0103, cu excep\u0143ia zilei de vineri c\u00eend serviciile se vor \u0143ine \u015fi diminea\u0143a), Pa\u015ftele (2 zile), \u00cen\u0103l\u0143area Domnului, Rusaliile (2 zile), Ajunul Na\u015fterii Domnului (seara), Na\u015fterea Domnului (2 zile) \u015fi Serviciul de mul\u0143umire din seara ultimei zile a anului. 5. Cu privire la rug\u0103ciunile pentru pace \u015fi unitatea tuturor cre\u015ftinilor, care au loc \u00eentre prima \u015fi a doua duminic\u0103 din luna ianuarie, \u00een fiecare an vom trimite din vreme o tematic\u0103 special\u0103, care va \u0143ine seama de aspectele de moment ale rela\u0143iilor ecumenice. Rug\u0103m pastorii, responsabilii locali \u015fi comitetele bisericilor s\u0103 vegheze cu toat\u0103 seriozitatea la respectarea timpului pentru \u0143inerea serviciilor religioase men\u0143ionate mai sus. La fel rug\u0103m \u015fi fr\u0103\u0143ietatea noastr\u0103 s\u0103 sprijine pastorii \u00een aplicarea acestei uniformiz\u0103ri a timpului \u0143inerii serviciilor religioase pentru a se evita orice neor\u00eenduial\u0103. \u00centruc\u00eet ne afl\u0103m la \u00eenceputul unui nou an v\u0103 facem ur\u0103ri de bine, fericire \u015fi prosperitate. PRE\u015eEDINTE, SECRETAR GENERAL, Nicolae Covaci Ioachim \u0142unea VICEPRE\u015eEDIN\u0142I: Irimia G\u0103v\u0103gin\u0103 \u015etefan Ilonka CASIER, Ioan Ordeanu MEMBRI: Teodor Vica\u015f Dumitru Gherghel Ioan Bolea Petre Dragu Cornel Mara Ioan Stanca Francisc Dene\u015f Nicolae Rom\u00e2nu Iulian T\u0103taru Ioan Tru\u0143a MEMBRI SUPLEAN\u0142I: Ioan Bunaciu Aurel Tanc Iosif Megye\u015fi Teodor Turcu240 Din documentele cercetate \u015fi unele convorbiri cu fra\u0143i p\u0103stori din vremea aceea reiese c\u0103 afirma\u0143ia fratelui \u0142on Iosif c\u0103 \u201e[p]rin luna martie 1974, toat\u0103 fr\u0103\u0143ietatea a aflat c\u0103 reglement\u0103rile \u015fi restric\u0143iile care sufocau bisericile au fost desfiin\u0143ate\u201d241 nu corespunde \u00eentru totul cu realitatea. \u00censu\u015fi fratele \u0142on era amenin\u0143at cu interdic\u0143ia de a nu mai predica dar i se acord\u0103 aceast\u0103 libertate de c\u0103tre Emil Bodn\u0103ra\u015f.242 Restric\u0143iile nu au fost desfiin\u0143ate ci doar str\u00e2nsoarea lor a fost l\u0103rgit\u0103. Realizarea cea mai mare a acestui memoriu, \u00een opinia autorului, este re\u00eenvierea curajului pierdut de a tr\u0103i \u00een calitate de cre\u015ftini liberi \u00een Christos, \u00een mul\u0143i pastori \u015fi credincio\u015fi. 240 AUBCBR, Dosar N 006, f. 301, 300. 241 \u021aon, Confrunt\u0103ri, p. 24. 242 Ibidem, p. 165.","117 Un suflu de trezire a cuprins multe biserici \u015fi astfel via\u0143a cultului baptist a sim\u0143it o mare prim\u0103var\u0103 spiritual\u0103. Astfel c\u00e2\u0143iva pastori \u015fi credincio\u015fi au trecut la unele ac\u0143iuni \u00eendr\u0103zne\u0143e \u00een restul deceniului 70. Faptul care i-a uimit \u00eens\u0103 pe ace\u015fti p\u0103stori \u015fi credincio\u015fi a fost solidaritatea fratelui \u0142on, nu cu ac\u0143iunile lor \u2013 a\u015fa cum s-ar fi a\u015fteptat \u2013 ci cu conducerea Uniunii \u015fi autorit\u0103\u0143ile de stat. Acest lucru se poate vedea din Procesul Verbal din 12 februarie 1974, redactat cu ocazia \u015fedin\u0143ei de lucru a Comitetului Comunit\u0103\u0143ii Cre\u015ftine Baptiste Bucure\u015fti, la care au participat \u015fi p\u0103storii de pe raza comunit\u0103\u0143ii. Fratele \u0142on spune: \u201eDeclar cu toat\u0103 inima c\u0103 sprijinesc conducerea comunit\u0103\u0143ii \u015fi conducerea Uniunii.\u201d Mai apoi procesul verbal consemneaz\u0103 c\u0103 fratele \u0142on \u201e[f]ace apel la unitate \u00een jurul conducerii cultului \u015fi \u00ee\u015fi exprim\u0103 ata\u015famentul fa\u0143\u0103 de Uniune \u015fi fa\u0143\u0103 de autorit\u0103\u0143ile de stat, la care spune c\u0103 s-a g\u0103sit o \u00een\u0143elegere nevisat\u0103\u201d.243 Dup\u0103 memoriu, credincio\u015fii puteau s\u0103 se adune acum la \u00eenchinare \u015fi duminica dup\u0103 amiaza; botezurile nu mai trebuiau aprobate, dar statul nu permitea botezurile \u00een aer liber iar mul\u0143i din cei converti\u0143i aveau necazuri \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi la serviciu; ordinarea predicatorilor se mai f\u0103cea \u015fi f\u0103r\u0103 \u00eencuviin\u0143area Departamentului dar pastorii continuau s\u0103 fie autoriza\u0143i, recunoscu\u0143i (s\u0103 aib\u0103 carnete de p\u0103stor) sau destitui\u0143i de Departamentul Cultelor; de\u015fi s-au mai dat c\u00eeteva autoriza\u0143ii de construc\u0143ii \u015fi renovare, marea majoritate a bisericilor a\u015ftepta la nesf\u00e2r\u015fit aceste autoriza\u0143ii; \u00eenfiin\u0143area de biserici noi era la fel de mult t\u0103r\u0103g\u0103nat\u0103; de\u015fi \u00een cl\u0103dirile unor biserici se \u0143ineau evangheliz\u0103ri mai dese, cele \u00een public erau interzise; bisericile tot nu dispuneau \u00een voie de resursele lor financiare \u015fi nici de dona\u0143iile pe care le primeau din str\u0103in\u0103tate. De\u015fi s-au tip\u0103rit c\u00e2teva mii de Biblii, marea majoritate a credincio\u015filor le procurau prin introducere ilegal\u0103 \u00een \u0143ar\u0103; problema bisericilor arondate nu a fost solu\u0143ionat\u0103 deplin p\u00e2n\u0103 la venirea Revolu\u0143iei din 1989. Pe deasupra guvernul a trecut la persecutarea elevilor \u00een \u015fcoli \u015fi a credincio\u015filor la locurile lor de munc\u0103. Au re\u00eenceput amenzile pentru \u00eent\u00e2lniri ilegale, retrograd\u0103rile, exmatricul\u0103rile din \u015fcoli \u015fi d\u0103rile afar\u0103 din serviciu \u015fi \u00eempiedicarea promov\u0103rile pe motive de credin\u0143\u0103. Unele probleme s-au mai ameliorat, \u00eens\u0103 chiar \u00een contextul acestui memoriu au fost f\u0103cute presiuni prin conducerea Uniunii (\u015fi a celor din spatele ei) la nivelul tuturor comunit\u0103\u0143ilor ca mul\u0143i s\u0103 condamne ac\u0143iunea, s\u0103 \u00ee\u015fi retrag\u0103 semn\u0103turile, iar la sf\u00e2r\u015fitul fiec\u0103rei \u015fedin\u0143e de comunitate teritorial\u0103 s-a trimis c\u00e2te o mo\u0143iune la Departamentul Cultelor. Pentru ilustrare se va folosi doar cazul unei biserici de la \u0143ar\u0103 care din 1977 p\u00een\u0103 \u00een 1987, adic\u0103 10 ani, tot mai a\u015ftepta aprobarea cump\u0103r\u0103rii unui imobil pentru biserica local\u0103 din T\u0103t\u0103r\u0103\u015feni, jud. Boto\u015fani. 243 Proces Verbal Comunitatea Cre\u015ftin\u0103 Baptist\u0103 Bucure\u015fti, 12 februarie 1974, f. 1-6.","118 La \u015fedin\u0143a de lucru a Comitetului Uniunii din 18-20 decembrie 1973 se hot\u0103r\u0103\u015fte \u0143inerea unui nou ciclu de \u015fedin\u0143e de orientare care puneau accentul pe dragostea de patrie \u015fi armonia \u00een lucrare \u00eentre diaconi \u015fi p\u0103storul bisericii \u201epastorul \u015fi diaconul sau diaconii conduc \u00eempreun\u0103","treburile bisericii\u201d \u015fi 119 comitet.244 armonia \u00een executarea hot\u0103r\u00e2rilor bisericii \u00eentre pastor, diaconi \u015fi 2.2.4 Corul Copiilor \u201eSION\u201d din Ia\u015fi \u00cen ajunul Cr\u0103ciunului anului 1973 are loc un eveniment deosebit pentru via\u0143a cultului baptist, \u00een special pentru via\u0143a copiilor credincio\u015filor bapti\u015fti. Ia na\u015ftere, prin lucrarea tinerei Genovieva Sfatcu, Corul Copiilor \u201eSION\u201d din Ia\u015fi. Lucrarea aceasta deosebit\u0103 cu copiii a fost o mare binecuv\u00e2ntare pentru copiii bisericilor pentru multe genera\u0143ii. Copiii au fost implica\u0143i \u00een modul acesta \u00een via\u0143a bisericii locale, iar bisericile pe unde c\u00e2ntau aceste coruri \u015fi unde acestea se n\u0103\u015fteau tr\u0103iau momente de mare \u00een\u0103l\u0143are spiritual\u0103 \u015fi bucurie. Mul\u0143i copii \u00ee\u015fi evanghelizau colegii \u015fi astfel tovar\u0103\u015fii lor de joac\u0103 sau de \u015fcoal\u0103 p\u0103\u015feau pragul bisericii \u015fi adese ori r\u0103m\u00e2neau pentru ve\u015fnicie. Pentru detalii, vezi ANEXA Corul Copiilor \u201eSion\u201d din Ia\u015fi. (p. 390) 2.2.5 \u00cenfr\u00e2ngerea mi\u015fc\u0103rii pentru c\u00e2\u015ftigarea drepturilor cultului Este evident faptul c\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1974 via\u0143a cultului baptist era \u00eenviorat\u0103. La aceasta a avut o mare contribu\u0143ie modelul de lupt\u0103tor pentru drepturile Bisericii dat de fratele \u0142on \u015fi de cei pe care i-a inspirat dumnealui, mai ales de pastorii mai tineri. Predicile d\u00e2nsului erau deosebit de proaspete \u015fi mul\u0143i se \u00eentorceau la Dumnezeu, \u00een cadrul serviciilor de evanghelizare la care participa la diferite biserici din \u0143ar\u0103. Prin fratele Olah Liviu, p\u0103storul Bisericii Cre\u015ftine Baptiste Nr. 2 din Oradea, Dumnezeu aduce o mare trezire \u00een ora\u015ful Oradea \u015fi \u00een multe alte locuri din \u0143ar\u0103. Statul accepta \u00een mod tacit unele concesii f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 dea \u00een scris vreo hot\u0103r\u00e2re \u00een acest sens. Singurele concesii mai explicite au fost cu privire la botezurile copiilor credincio\u015filor bapti\u015fti, redeschiderea bisericilor arondate \u015fi controlul finan\u0143elor cultului. Pre\u015fedintele Departamentului Cultelor i-a promis fratelui \u0142on c\u0103 \u00eei va aproba ie\u015firea din \u0143ar\u0103 pentru a participa la Congresul Federa\u0143iei Baptiste, care avea s\u0103 fie \u0143inut la Stockholm \u00een 1975, \u00een schimbul cooper\u0103rii sale \u015fi a unei atitudini mai moderate cu privire la rela\u0143iile dintre stat \u015fi biseric\u0103. De asemenea \u201epentru a modera influen\u0143a sa \u00een mijlocul studen\u0143ilor, a fost desemnat s\u0103 fie p\u0103stor \u00een Ploie\u015fti\u201d.245 Pe plan politic, Uniunea Baptist\u0103, prin comitetul ei, hot\u0103r\u0103\u015fte \u00een ziua de 27 aprilie 1974 s\u0103 participe la activitatea de f\u0103urire a unei vie\u0143i noi, a unit\u0103\u0143ii cet\u0103\u0143enilor, a unei politici de pace a 244 \u201eConferin\u0143ele de orientare\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXIX, nr. 3-4, 1974, pp. 25-32. 245 Alan Scarfe, \u201eA Call for Truth: An Appraisal of Rumanian Baptist Church-State Relationship\u201d, Journal of Church and State, vol. 21, nr.3, 1979, p. 439-440.","120 Frontului Unit\u0103\u0143ii Socialiste \u015fi s\u0103 delege un reprezentant (Covaci Nicolae) care s\u0103 o reprezinte \u00een organiza\u0143ia FUS. \u00cen cuv\u00e2ntarea sa la Congresul FUS din 23-25 mai 1974 din Bucure\u015fti, delegatul Uniunii, fr. Covaci Nicolae trece \u00een revist\u0103 marile realiz\u0103ri ale regimului Ceau\u015fescu \u015fi afirm\u0103 onoarea bapti\u015ftilor de a fi participan\u0143i activi \u00een rezolvarea problemelor sociale \u015fi la formarea \u201eomului nou\u201d pentru societatea socialist\u0103.246 \u00cen luna august, cu prilejul s\u0103rb\u0103toririi celei de a XXX-a Anivers\u0103ri a eliber\u0103rii Rom\u00e2niei de sub domina\u0143ia fascist\u0103, conducerea Uniunii trimite un mesaj pre\u015fedintelui FUS, Nicolae Ceau\u015fescu, prin care se afirm\u0103 pozi\u0143ia de solidaritate a credincio\u015filor bapti\u015fti fa\u0143\u0103 de politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei Socialiste \u015fi asigurarea loialit\u0103\u0143ii lor. \u015ei \u00een acest mesaj, precum \u015fi \u00een toate celelalte din epoca comunist\u0103 se reg\u0103sesc formulele duplicitare. \u201eBucur\u00e2ndu-ne de libert\u0103\u0143ile cet\u0103\u0143ene\u015fti existente \u00een \u0143ara noastr\u0103, desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-ne nestingheri\u0143i via\u0143a noastr\u0103 religioas\u0103, ca participan\u0143i la Frontul Unit\u0103\u0143ii Socialiste, din al c\u0103rui Consiliu Na\u0143ional facem \u015fi noi parte, V\u0103 asigur\u0103m de loialitatea noastr\u0103 \u015fi ne \u00eendator\u0103m s\u0103 fim fii devota\u0143i ai patriei noastre comune, Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia.\u201d247 Cu acela\u015fi prilej, are loc o \u015fedin\u0143\u0103 festiv\u0103 la Departamentul Cultelor \u00een care autorit\u0103\u0143ile \u015fi-au ar\u0103tat recuno\u015ftin\u0143a, fa\u0143\u0103 de modul \u00een care au colaborat \u015fi au luptat conduc\u0103torii Cultului Baptist la sus\u0143inerea \u015fi implementarea planurilor guvernului comunist pentru triumful definitiv al socialismului (dar \u00een detrimentul bisericilor), conferind \u201eOrdinul 23 August clasa III-a\u201d \u015fi Medalia \u201e30 de ani de la eliberarea Rom\u00e2niei de sub domina\u0143ia fascist\u0103\u201d fra\u0143ilor Covaci Nicolae \u015fi \u0142unea Ioachim, precum \u015fi prin conferirea Medaliei mai sus amintite fra\u0143ilor G\u0103v\u0103gin\u0103 Irimia, Vica\u015f Teodor, Dene\u015f Francisc \u015fi Mara Cornel.248 \u00cen anul 1974 fratele \u0142on scrie o a doua lucrare, intitulat\u0103 \u201eLocul cre\u015ftinismului \u00een socialism\u201d \u015fi (asemenea primei lucr\u0103ri) o trimite \u00een luna august 1974 lui Michael Bourdeaux, conduc\u0103torul organiza\u0143iei \u201eCentrul pentru Studiul Religiei \u015fi Comunismului\u201d. Ceea ce frapeaz\u0103 este faptul c\u0103 acest Michael Bordeaux a \u00eenfiin\u0143at organiza\u0143ia sa ca o contra-organiza\u0143ie fa\u0143\u0103 de organiza\u0143iile anticomuniste de genul \u201eEvanghelizare Subteran\u0103\u201d pentru a crea o imagine alternativ\u0103 a realit\u0103\u0143ilor din \u0143\u0103rile socialiste descrise de oameni ca Richard Wurmbrand.249 Datorit\u0103 faptului c\u0103 at\u00e2t \u00een anul 1973 c\u00e2t \u015fi \u00een anul 1974 fratele \u0142on a oferit diferite interviuri unor str\u0103ini, interviuri care au fost apoi publicate \u00een str\u0103in\u0103tate, faptului c\u0103 lucr\u0103rile au fost publicate \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi c\u0103 acestea, \u00een ochii autorit\u0103\u0143ilor, au \u201eproferat calomnii cu privire la libert\u0103\u0143ile religioase din \u0143ara noastr\u0103\u201d, i se deschide un dosar de urm\u0103rire penal\u0103 \u015fi fratele \u0142on intr\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 de cercet\u0103ri penale. Ca urmare a acestor cercet\u0103ri \u015fi datorit\u0103 declara\u0143iilor 246 \u201eParticiparea Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.S.R. la activitatea Frontului Unit\u0103\u0143ii Socialiste\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXIX, nr. 5-6, 1974, p. 1-4. 247 \u201eDe la Uniune: Excelen\u0143ei sale Domnului Nicolae Ceau\u015fescu Pre\u015fedintele Frontului Unit\u0103\u0143ii Socialiste\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXIX, nr. 7-8, 1974, p. 1. 248 \u201eCuv\u00eentarea\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXIX, nr. 7-8, 1974, p. 2-4. 249 ACNSAS, P 1087\/2, f. 49-50: Iosif \u021aon, Declara\u0143ie (\u00eenvinut). Vezi \u015fi ANEXA Iosif \u021aon.","121 date de fratele \u0142on pe durata cercet\u0103rii penale \u015fi \u00een consecin\u0143\u0103 \u015fi a martorului Gheorghi\u0143\u0103 Nicolae (care a fost \u015fi el perchezi\u0143ionat) s-a cerut perchezi\u0143ionarea \u00een perioada noiembrie 1974 \u2013 aprilie 1977 urm\u0103toarelor persoane: Seiceanu Emanuel, Pan\u0143iru Valentin, Georgescu Raluca, Ploie\u015fti,250 Bucur Remus, Dragomir Stancu, Chiper Daniel din Deva,251 Marcoi \u015etefan, Moisescu Vasile, Simon Cure din Arad,252 Moldoveanu Neculai din Sibiu,253 Cafengiu Aurelian, Gaspar Vasile, Br\u00eenzei Vasile, Serac Iosif, P\u0103deanu Florea, Diac Viorel \u015fi R\u0103scol Victor din Bucure\u015fti,254 Culea Ion \u015fi Blaj Titus din Constan\u0143a,255 Blaga Valeria, Sl\u0103nic,256 Geab\u0103u Pascu, Alexandria, Olah Liviu, Col\u0143ea Gavril din Oradea, Cioat\u0103 Silvian, Nicolescu Ion, Bucur Corneliu, Constantinescu Irina din Ploie\u015fti,257 lun\u00e2ndu-li-se declara\u0143ii iar unii dintre ei ajung\u00e2nd s\u0103 fie \u015fi \u00eenvinui\u0143i.258 Prin aceasta, majoritatea colaboratorilor fratelui \u0142on au fost intimida\u0143i \u015fi avertiza\u0143i, \u015fi astfel tendin\u0143a de diziden\u0143\u0103 \u015fi mi\u015fcarea de revendicare a drepturilor \u015fi libert\u0103\u0143ilor religioase a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103. Acest lucru se poate observa at\u00e2t din documentele Securit\u0103\u0143ii c\u00e2t \u015fi din alte documente, precum cele publicate de englezul Alan Scarfe259 sau cele \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ALRC-ul (Asocia\u0143ia pentru Libertatea de Religie \u015fi Con\u015ftiin\u0143\u0103). \u00centr-un RAPORT cu privire la \u201eunele aspecte care aduc prejudicii politicii de culte din \u0143ara noastr\u0103\u201d se relateaz\u0103 urm\u0103toarele: \u201eCorespunde realit\u0103\u0143ii faptul c\u0103 \u00een perioada anilor 1974-1977 IOSIF \u0142ON a \u00eeni\u0143iat \u015fi desf\u0103\u015furat ac\u0143iuni de incitare a credincio\u015filor bapti\u015fti la nesupunere fa\u0143\u0103 de \u201e\u00eengr\u0103dirile impuse de Departamentul Cultelor, a scris \u00een \u0143ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate f\u0103c\u00eendu-se eroul multora dintre nemul\u0143umi\u0143i, din cadrul cultului. El \u00eensu\u015fi poz\u00eend \u00een \u201epersecutat\u201d, a f\u0103cut obiectul unor comentarii negative \u015fi tenden\u0143ioase \u00een presa din Occident \u015fi la postul de radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d, la nivelul conducerii unor organiza\u0143ii religioase reac\u0143ionare ori personalit\u0103\u0143i ale vie\u0143ii publice din Anglia, S.U.A., Elve\u0143ia, \u015fi altele. Pentru toate acestea, \u00eempotriva lui \u0142ON IOSIF s-a desf\u0103\u015furat o urm\u0103rire penal\u0103 timp de doi ani (octombrie 1974-septembrie 1976) fiind supus unui \u00eendelungat proces de influen\u0143are pozitiv\u0103. Principalii s\u0103i colaboratori au fost cerceta\u0143i \u015fi avertiza\u0143i, fiind determina\u0143i s\u0103 renun\u0143e la ac\u0143iuni de felul celor raportate. Paralel, organele noastre au organizat un complex de m\u0103suri specifice care au dus la izolarea sa \u00een mediul baptist, la diminuarea substan\u0143ial\u0103 a orient\u0103rii sale nepozitive din trecut \u015fi la adoptarea unei pozi\u0143ii realiste \u015fi \u00een concordan\u0143\u0103 cu politica statului nostru. Dintr-un adversar feroce, \u0142ON IOSIF a fost transformat \u00eentr-un element pozitiv care, \u00een prezent, sus\u0143ine interesele statului rom\u00e2n nu numai \u00een \u0143ar\u0103 ci \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate. Ca urmare schimbarea sa de atitudine a dus \u015fi la crearea unei st\u0103ri de derut\u0103 \u00eentre bapti\u015fti.\u201d 260 \u00cen luna noiembrie a anului 1974, dup\u0103 \u00eenceperea cercet\u0103rii penale a fratelui \u0142on, Uniunea Baptist\u0103 \u00ee\u015fi define\u015fte pozi\u0143ia fa\u0143\u0103 de fratele \u0142on, printr-o declara\u0143ie dat\u0103 \u00een prezen\u0143a unor 250 ACNSAS, P1087\/2, f. 8,9 251 ACNSAS, P1087\/2, f. 16-18. 252 ACNSAS, P1087\/2, f. 21-23, 58. 253 ACNSAS, P1087\/2, f. 26. 254 ACNSAS, P1087\/2, f. 27, 58 255 ACNSAS, P1087\/2, f. 29. 256 ACNSAS, P1087\/2, f. 113. 257 ACNSAS, P1087\/2, f. 58-59, 105-143, 167, 236. 258 ACNSAS, P1087\/2, f. 105-236. 259 Alan Scarfe, \u201eRomania: Dismantling a Human Rights Movement\u201d, Religion in Comunist Lands, vol.7, nr.3, 1979, pp. 167-168; \u201eA Call for Truth: An Appraisal of Rumanian Baptist Church-State Relationship\u201d, Journal of Church and State, vol. 21, nr.3, 1979, p. 448. 260 ACNSAS, D 148\/1, f. 58-70.","122 reprezentan\u0143i ai Alian\u0143ei Mondiale Baptiste, cu scopul ca ace\u015ftia s\u0103 fac\u0103 cunoscut peste hotare pozi\u0143ia oficial\u0103 a cultului. \u00cen aceast\u0103 declara\u0143ie, interpret\u00e2nd lucrarea \u201eLocul cre\u015ftinismului \u00een socialism\u201d ca fiind o lucrare politic\u0103, Uniunea se distan\u0143eaz\u0103 de acesta \u015fi \u00eel face singur r\u0103spunz\u0103tor pentru consecin\u0143ele ac\u0143iunilor sale. Datorit\u0103 atitudinii ferme \u00eempotriva fratelui \u0142on, Departamentul Cultelor sus\u0143ine conducerea Uniunii \u015fi \u00eei acord\u0103 o nou\u0103 concesie. Seminarul Baptist putea de atunci \u00eencolo s\u0103 admit\u0103 la studii 20 de studen\u0143i la fiecare doi ani de zile (fa\u0143\u0103 de 12 studen\u0143i odat\u0103 la patru ani).261 \u00cen toamna anului 1975 fratele Talo\u015f Vasile, pastorul Bisericii Mihai Bravu din Bucure\u015fti, scrie o lucrare de propor\u0143ii prin care documenteaz\u0103 legalitatea \u015fi drepturile bapti\u015ftilor accentu\u00e2nd c\u0103 autoritatea suprem\u0103 \u00een guvernarea bisericilor baptiste este Congresul cultului baptist \u015fi nu Uniunea Baptist\u0103. Prin aceasta se fac presiuni \u015fi preg\u0103tiri pentru \u0143inerea Congresului care trebuia s\u0103 aib\u0103 loc \u00een anul 1976. 2.2.6 Greva seminari\u015ftilor Un alt eveniment important din via\u0143a cultului este greva seminari\u015ftilor din lunile aprilie \u015fi mai 1976, c\u00e2nd ace\u015ftia amenin\u0143\u0103 cu neparticiparea la cursuri dac\u0103 nu se ridic\u0103 nivelul educa\u0143ional, cer\u00e2nd \u00een mod expres angajarea ca profesori a fra\u0143ilor \u0142on Iosif \u015fi Belicov Petre. Revendic\u0103rile studen\u0143ilor pentru o educa\u0143ie mai aleas\u0103 nu sunt ascultate. Aceast\u0103 grev\u0103 este \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 prin amenin\u0143area cu exmatricularea studen\u0143ilor, iar ace\u015ftia, \u00een cele din urm\u0103, sunt for\u0143a\u0143i s\u0103 se isp\u0103\u015feasc\u0103 prin semnarea unei declara\u0143ii prin care \u00ee\u015fi cereau iertare. (Vezi ANEXA Greva seminari\u015ftilor 1976. p. 394) 261 Alan Scarfe, \u201eA Call for Truth: An Appraisal of Rumanian Baptist Church-State Relationship\u201d, Journal of Church and State, vol. 21, nr.3, 1979, p. 442-443.","123 \u00cen luna iunie 1976, conform \u201ehot\u0103r\u00eerii Comitetului Uniunii Cre\u015ftine Baptiste \u015fi de comun acord cu Departamentul Cultelor\u201d au avut loc o serie de conferin\u0143e de orientare pe comunit\u0103\u0143i \u00een care s-a tratat \u201ePolitica extern\u0103 a R.S. Rom\u00e2nia pus\u0103 \u00een slujba p\u0103cii \u015fi colabor\u0103rii interna\u0143ionale\u201d \u015fi \u201eCombaterea \u00eenv\u0103\u0143\u0103turilor gre\u015fite fa\u0143\u0103 de m\u0103rturisirea de credin\u0143\u0103 Baptist\u0103\u201d. \u00cen cadrul acestor conferin\u0143e fra\u0143ii participan\u0143i \u201eau adus elogii \u015fi calde mul\u0143umiri conducerii \u0143\u0103rii, Domnului Nicolae Ceau\u015fescu pre\u015fedintele R.S. Rom\u00e2nia, pentru \u00een\u0143eleapta politic\u0103 extern\u0103, promovat\u0103 \u015fi pus\u0103 \u00een slujba p\u0103cii \u015fi care ne-a f\u0103cut cunoscu\u0143i \u00een toat\u0103 lumea\u201d \u015fi de asemenea \u201e\u015fi-au manifestat din nou ata\u015famentul fa\u0143\u0103 de conducerea patriei noastre dragi, precum \u015fi dorin\u0143a de a contribui \u015fi pe mai departe la \u00eendeplinirea noului plan cincinal pentru bun\u0103starea \u00eentregului popor\u201d.262 Pe data de 15 septembrie Direc\u0143ia Procuraturii Militare d\u0103 ordin de scoatere de sub urm\u0103rire penal\u0103 a fratelui \u0142on Iosif pentru infrac\u0143iunea de propagand\u0103 \u00eempotriva or\u00e2nduirii socialiste, \u00eentruc\u00e2t faptele re\u0143inute nu \u00eentrunesc tr\u0103s\u0103turile infrac\u0143iunii respective.263 Pentru o \u00een\u0143elegere mai deplin\u0103 a vie\u0143ii \u015fi activit\u0103\u0143ii fratelui \u0142on vezi ANEXA Iosif \u0142on, p.426. \u00cen zilele de 4-5 februarie 1977 are loc la Bucure\u015fti al XXVII-lea Congres al Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.S.R. \u00een cadrul c\u0103ruia a fost aleas\u0103 noua conducere a Uniunii. Ca pre\u015fedinte a fost ales fr. Mara Cornel, care fusese desemnat ca pre\u015fedinte ad interim (undeva \u00een perioada sept. \u2013oct. 1976)264 dup\u0103 ie\u015firea la pensie a fr. Nicolae Covaci iar ca secretar general a fost ales fr. B\u0103rb\u0103tei Pavel. Probabil c\u0103 acest Congres a fost cel mai tensionat congres din perioada postbelic\u0103. Pentru prima dat\u0103 \u00een trecutul cultului din 1945 \u00eencoace s-a \u00eencercat o r\u0103sturnare de situa\u0143ie, printr-o tentativ\u0103 de a alege al\u0143i candida\u0143i dec\u00e2t cei agrea\u0143i \u015fi propu\u015fi de autorit\u0103\u0143i. Dintre cei ale\u015fi de Congres fr. Talo\u015f Vasile nu a primit recunoa\u015ftere Departamentului Cultelor. Ca vicepre\u015fedin\u0143i au fost ale\u015fi fr. Traian Grec \u015fi Bela Mike, iar casier a fost ales fr. Nicolae Rom\u00e2nu. La acest Congres s-a luat hot\u0103r\u00e2rea interzicerii trimiterii de scrisori deschise \u015fi memoriilor. La scurt timp de la \u0143inerea lucr\u0103rilor Congresului al XXVII-lea s-au ab\u0103tut asupra Rom\u00e2niei momente de grea \u00eencercare prin cutremurul de p\u0103m\u00e2nt din 7 martie 1977. \u00cen timpul acestui cutremur au murit doi fra\u0143i seminari\u015fti iar Seminarul Baptist din Bucure\u015fti a fost grav avariat. La scurt timp dup\u0103 cutremurul din 7 martie, pe 2 aprilie 1977, se trimite la Radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201d un document alc\u0103tuit \u015fi semnat de fra\u0143ii Iosif \u0142on, Aurel Popescu, Silviu Cioat\u0103, Constantin Caraman \u015fi Radu Dumitrescu prin care se prezentau noile forme de persecu\u0143ie prin retrograd\u0103ri \u015fi concedieri \u00een serviciu, amenzi pentru adun\u0103ri ale credincio\u015filor prin familii \u015fi 262 Ioan Bolea, \u201eDe la Uniune\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXI, nr. 9-10, 1976, p. 3. 263 ACNSAS, P 1087\/2, f. 87. 264 \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXI, nr. 9-10, 1976, p. 3.","124 persecutarea studen\u0143ilor \u015fi elevilor \u00een \u015fcoli. Acest lucru a atras dup\u0103 sine cinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de anchete \u015fi brutaliz\u0103ri dar care s-au sf\u00e2r\u015fit cu \u00eencetarea acestor persecu\u0143ii. \u201e\u00cen toate \u015fcolile s-a oprit prigoana; la fel \u015fi \u00een institu\u0143ii. Acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu amenzile. Cel pu\u0143in pentru o anumit\u0103 perioad\u0103 a fost lini\u015fte \u015fi pace.\u201d265 2.2.7 Lucrarea de trezire a fratelui Liviu Olah Un eveniment marcant al deceniului 70 este trezirea f\u0103cut\u0103 de Duhul lui Dumnezeu prin fratele Olah Liviu. Revenind \u00een timp, \u00een anul 1973 fratele Liviu Olah este adus \u00een calitate de p\u0103stor la Biserica Nr. 2 din Oradea, unde era p\u0103stor \u015fi fratele Nicolae Covaci, \u015fi \u00eencepe s\u0103 propov\u0103duiasc\u0103 plin de putere poc\u0103in\u0143a \u015fi vestea bun\u0103 a m\u00e2ntuirii prin jertfa Domnului Isus. \u00cencepe s\u0103 boteze pe to\u0143i cei care erau r\u0103scump\u0103ra\u0143i de Domnul, f\u0103r\u0103 a mai cere aprob\u0103rile autorit\u0103\u0143ilor. \u00cencepe s\u0103 formeze tineri pentru lucrare, \u00eentocmai ca \u015fi mentorul s\u0103u din Timi\u015foara, fratele Petru Popovici. Fratele Olah predic\u0103 \u00eempotriva p\u0103catului \u015fi militeaz\u0103 pentru lep\u0103darea viciilor \u015fi lucrurilor care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de Dumnezeu. A fost un om dedicat postului \u015fi rug\u0103ciunii pentru m\u00e2ntuirea sufletelor pierdute \u015fi el se ruga pe nume pentru cei pierdu\u0143i. \u00cen biseric\u0103 \u015fi oriunde mergea \u00eei \u00eendemna \u015fi pe al\u0143ii s\u0103 fac\u0103 la fel. Rug\u0103ciunea personal\u0103, pe nume, cu credin\u0143\u0103, dintr-o inim\u0103 curat\u0103, pentru cei pierdu\u0143i a fost cheia succesului s\u0103u. \u00cencep\u00e2nd de la copii, tineri \u015fi p\u00e2n\u0103 la adul\u0143i \u2013 cei c\u0103rora le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea r\u00e2vna pentru c\u00e2\u015ftigarea sufletelor pierdute \u2013 to\u0143i aveau liste \u015fi carne\u0143ele cu numele celor pentru care se mijlocea zilnic, specific, \u00een rug\u0103ciune. Lucrarea se \u00eentinse \u00een toat\u0103 \u0143ara. \u00cen timpul \u00een care a fost pastor la Oradea, Dumnezeu a adus o mare trezire spiritual\u0103. Fratele Olah fusese \u00een leg\u0103tur\u0103 cu mi\u015fcarea trezi\u0143ilor at\u00e2t prin rela\u0143ii de rudenie c\u00e2t \u015fi prin rela\u0143ii de natur\u0103 spiritual\u0103. Era veri\u015for cu fra\u0143ii Hoblea Nistor \u015fi Ioan \u015fi purta \u201eo str\u00e2ns\u0103 p\u0103rt\u0103\u015fie spiritual\u0103 cu Ianovics Damaschin, punctul de plecare a mi\u015fc\u0103rii de trezire din anii \u201950\u201d.266 \u00cen timpul pastoratului s\u0103u la Oradea (1973-1976) fratele Olah a botezat circa 2000 de persoane. Era solicitat s\u0103 predice prin toat\u0103 \u0143ara \u015fi aducea prin predicile sale, prin puterea Duhului Sf\u00e2nt care \u00eel c\u0103l\u0103uzea, un suflu de poc\u0103in\u0143\u0103 \u015fi \u00eentoarcere la Dumnezeu. Principiile pastoratului s\u0103u \u015fi a vie\u0143ii personale de credin\u0143\u0103 le-a g\u0103sit \u00een exemplul bisericii primare din Ierusalim. 265 \u021aon, Confrunt\u0103ri, pp. 125-127. 266 Alexandru Bodor, Mi\u015fcarea de trezire \u00een bisericile baptiste din Rom\u00e2nia, manuscris nepublicat, 2008.","125 Aceste principii le-a consemnat \u00eentru-un fel de manuscris pe care l-a pus \u00een circula\u0143ie printre cre\u015ftinii bapti\u015fti. Se red\u0103 \u00een \u00eentregime textul programului s\u0103u de via\u0143\u0103 duhovniceasc\u0103 a bisericii baptiste evanghelizatoare: \u00abSECRETUL SUCCESULUI BISERICII DIN IERUSALIM267 Acum aproape 20 de veacuri de la apari\u0143ia Bisericii noutestamentale din Ierusalim, vrem s\u0103 d\u0103m r\u0103spuns la \u00eentrebarea: \u201eDe ce atunci se poc\u0103iau cu sutele iar acum at\u00e2t de pu\u0143ini?\u201d Cred c\u0103 r\u0103spunz\u00e2nd la aceast\u0103 \u00eentrebare, teoretic \u015fi pun\u00e2nd apoi \u00een aplicare concluziile la care vom ajunge, vom reu\u015fi ca \u015fi \u00een secolul nostru s\u0103 avem rezultate asem\u0103n\u0103toare, chiar \u015fi mai mari (Ioan 14:12)268 [\u201eAdev\u0103rat, adev\u0103rat v\u0103 spun c\u0103 cine crede \u00een Mine, va face \u015fi el lucr\u0103rile pe care le fac Eu, ba \u00eenc\u0103 va face altele \u015fi mai mari dec\u00e2t acestea; pentru c\u0103 Eu m\u0103 duc la Tat\u0103l.\u201d] De la \u00eenceput doresc s\u0103 pun \u00eentrebarea: \u201eRezultatul bisericii din Ierusalim a fost o \u00eent\u00e2mplare sau a fost urmarea punerii \u00een aplicare a unor principii sfinte?\u201d R\u0103spuns: \u201eCum ar putea fi o \u00eent\u00e2mplare c\u00e2nd Dumnezeu \u015ftie de un singur fir de p\u0103r care cade din capul meu \u015fi c\u00e2nd o vrabie nu cade f\u0103r\u0103 \u015ftirea Celui Atotputernic? Cum am putea vorbi de \u00eent\u00e2mplare \u00een domeniul spiritual, domeniu care a creat toate legile din toate domeniile vizibile, materiale? Cum ar putea fi \u00eent\u00e2mplare rezultatul bisericii din Ierusalim, dezvoltarea ei impetuoas\u0103, c\u00e2nd Biblia ne spune \u2018c\u0103 toate lucrurile lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 spre binele celui ce iube\u015fte pe Dumnezeu\u2019... (Romani 8:28a). \u00censemneaz\u0103 c\u0103 rezultatul primei biserici din Ierusalim e ob\u0143inut pe baza punerii \u00een lucru a unor principii, pe care noi azi le cunoa\u015ftem mai pu\u0143in \u015fi le aplic\u0103m \u015fi mai pu\u0143in. Eu doresc s\u0103 afirm hot\u0103r\u00e2t c\u0103, dac\u0103 pentru cei de atunci care cuno\u015fteau \u015fi aplicau legile marilor rena\u015fteri, re\u00eenvieri spirituale, 1+1 fac 2, \u015fi pentru credincio\u015fii secolului XX, pentru noi 1+1 fac tot 2. Adic\u0103 \u015fi noi vom cunoa\u015fte rezultatele lor practice, ba \u00eenc\u0103 \u015fi mai mari, tot de at\u00e2tea ori mai mari pe c\u00e2t suntem mai mul\u0143i \u015fi mai r\u00e2vnitori \u015fi mai plini de credin\u0143\u0103 pentru salvarea omenirii pentru care a murit Cristos. I. Prima lege de aur, primul principiu pe care-l descoperim \u00een biserica din Ierusalim la primele ei \u00eenceputuri este VIA\u0142A CURAT\u0102. At\u00e2t de cura\u0143i erau fra\u0143ii \u015fi surorile din Ierusalim, \u00eenc\u00e2t p\u0103catul lui Anania \u015fi Safira este pedepsit pe loc cu o moarte stra\u015fnic\u0103, care \u00eenfioar\u0103 \u00eentreaga fr\u0103\u0143ietate. Dar ce p\u0103cat au s\u0103v\u00e2r\u015fit? Crim\u0103, ho\u0143ie, jaf, curvie? Nu, nimic din toate acestea! Atunci ce p\u0103cat au s\u0103v\u00e2r\u015fit de sunt at\u00e2t de crunt pedepsi\u0143i? Au min\u0143it! O minciun\u0103?! \u015ei pentru o minciun\u0103 s\u0103 fie astfel pedepsi\u0143i? Da, fiindc\u0103 atunci biserica era at\u00e2t de curat\u0103 \u00eenc\u00e2t o minciun\u0103 (pentru care nimeni nu va merge \u00een rai \u2013 Apocalipsa 21:8) [Dar c\u00e2t despre frico\u015fi, necredincio\u015fi, sc\u00e2rbo\u015fi, uciga\u015fi, curvari, vr\u0103jitori, \u00eenchin\u0103tori la idoli \u015fi to\u0143i mincino\u015fii, partea lor este \u00een iazul care arde cu foc \u015fi cu pucioas\u0103, adic\u0103 moartea a doua.] s-a v\u0103zut ca o pat\u0103 neagr\u0103 pe haina alb\u0103, imaculat\u0103 a primei biserici. Biserica este \u00eenf\u0103\u0143i\u015fat\u0103 ca mireasa lui Cristos, de aceea haina ei trebuie s\u0103 fie alb\u0103, imaculat\u0103 ca rochia de mireas\u0103. Pe o rochie de mireas\u0103 se vede orice pat\u0103, oric\u00e2t de mic\u0103 ar fi. A\u015fa s-a v\u0103zut minciuna lor, ca o pat\u0103 neagr\u0103, ur\u00e2t\u0103 pe haina bisericii. Dar de ce nu pedepse\u015fte Dumnezeu \u015fi azi minciuna ca atunci? De ce? Pentru c\u0103, cur\u0103\u0143enia bisericii de azi e foarte departe de cur\u0103\u0143enia bisericii de atunci dar tot a\u015fa de departe st\u0103m \u015fi cu rezultatele spirituale, cu num\u0103rul de converti\u0143i. Dumnezeu nu poate folosi elemente murdare \u00eentr-o lucrare curat\u0103. Iar dac\u0103 nu are elemente curate nu lucreaz\u0103. Nu-i a\u015fa c\u0103 renun\u0143i la o m\u00e2ncare, oric\u00e2t de bun\u0103 ar fi \u015fi oric\u00e2t ai fi de fl\u0103m\u00e2nd, dac\u0103 farfuria, tac\u00e2murile sunt murdare? Tot a\u015fa, de\u015fi nevoia de a converti oameni este foarte mare, Dumnezeu nu poate folosi cre\u015ftini murdari, \u00eentina\u0143i. Ca s\u0103 \u00een\u0143elegem nevoia de a fi cura\u0143i voi mai da dou\u0103 exemple. La spitalul CFR din Timi\u015foara e o tradi\u0143ie: s\u0103 nu existe nici o complica\u0143ie post-operatorie. De aceea, la acel spital se pune foarte mare accent pe sterilizarea (cur\u0103\u0143irea) tuturor aparatelor chirurgicale (de opera\u0143ie). Atunci c\u00e2nd, foarte rar, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 o complica\u0143ie post-operatorie, directorul spitalului prof. univ. dr. Pius Br\u00eenzei, ordon\u0103 sterilizarea complet\u0103 a s\u0103lii cu pricina. C\u00e2teva zile \u00een \u015fir \u00een sala respectiv\u0103 nu se mai fac opera\u0143ii, ci numai dezinfect\u0103ri \u015fi iar\u0103\u015fi steriliz\u0103ri. \u015ei dac\u0103 un medic trupesc pune a\u015fa de mare accent pe cur\u0103\u0143enie, s\u0103 nu ne mir\u0103m c\u0103 Medicul sufletului, Isus Cristos, nu poate folosi instrumente murdare, refuz\u0103 categoric s\u0103 le foloseasc\u0103. 267 ACNSAS, Dosar I 98421\/2, f. 276-282. 268 Redarea versetelor \u00een \u00eentregime apar\u0143ine autorului acestei lucr\u0103ri. \u00centruc\u00e2t \u00een textul original se dau doar referin\u0143ele, se consider\u0103 benefic, pentru o lectur\u0103 cursiv\u0103, uneori s\u0103 fie la dispozi\u0143ia cititorului \u00eentregul text la care se face referire.","126 Dac\u0103 un bisturiu, o penset\u0103 sau un alt instrument chirurgical nesterilizat (necur\u0103\u0143it), poate produce o mare complica\u0143ie, poate chiar moartea, la fel un om murdar, \u00eentinat spiritual mai degrab\u0103 va infecta pe cei din jurul s\u0103u dec\u00e2t s\u0103-i aduc\u0103 la Dumnezeu. Iat\u0103 una din marile deosebiri dintre biserica din Ierusalim \u015fi bisericile de ast\u0103zi. Biserica din Ierusalim era foarte curat\u0103, de aceea Dumnezeu a folosit-o pentru salvarea multora. Fie ca \u015fi bisericile noastre s\u0103 \u00een\u0143eleag\u0103 marea nevoie de a fi cura\u0143i to\u0143i \u015fi de tot, cum spunea Domnul lui Petru (Ioan 13:10) [Isus i-a zis: \u201eCine s-a sc\u0103ldat n-are trebuin\u0143\u0103 s\u0103-\u015fi spele dec\u00e2t picioarele, ca s\u0103 fie curat de tot \u015fi voi sunte\u0143i cura\u0143i, dar nu to\u0143i.\u201d] Mul\u0143i au luat din pilda aceasta cur\u0103\u0143enia \u015fi umilin\u0143a pe care Domnul Isus a vrut s\u0103 le inspire ucenicilor de atunci \u015fi de azi. Unii au r\u0103mas \u00eens\u0103 numai cu coaja \u00eenv\u0103\u0143\u0103turii: sp\u0103larea picioarelor. Dar c\u0103 nu aceasta a vrut Domnul Isus s\u0103-i \u00eenve\u0143e pe ucenici se vede \u015fi de acolo c\u0103-i zice lui Petru: \u201eCe fac Eu tu nu pricepi acum\u201d... (Ioan 13:7). Dac\u0103 Domnul Isus s-ar fi referit la sp\u0103larea propriu zis\u0103, nu ar fi spus lui Petru c\u0103 nu \u00een\u0143elege, \u00eentruc\u00e2t a\u015fa ceva \u00een\u0143elege \u015fi un copil. E limpede, a\u015fadar, c\u0103 aici Domnul Isus s-a referit la umilin\u0143\u0103 \u015fi cur\u0103\u0143enie, s\u0103 fiu gata s\u0103 m\u0103 umilesc \u015fi \u00een fa\u0143a unuia care \u015ftiu c\u0103 m\u0103 ur\u0103\u015fte de moarte ca s\u0103-l c\u00e2\u015ftig dac\u0103-i cu putin\u0143\u0103 pentru Dumnezeu. De aceea Domnul Isus l-a sp\u0103lat pe picioare \u015fi pe Iuda. S\u0103 fim cura\u0143i ca cei din Ierusalim. Un ultim exemplu pe care doresc s\u0103-l mai dau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu importan\u0143a cur\u0103\u0143eniei spirituale este animalul hermina. Acest animal se v\u00e2neaz\u0103 pentru valoarea mare a bl\u0103ni\u0143ei lui albe. Pentru a o prinde, v\u00e2n\u0103torii sap\u0103 \u00een jurul vizuinei un \u015fan\u0143 ad\u00e2nc \u015fi lat \u00een care toarn\u0103 ap\u0103, o agit\u0103, apa devine murdar\u0103, apoi provoac\u0103 animalul s\u0103 ias\u0103 din vizuin\u0103. C\u00e2nd hermina e afar\u0103 din vizuin\u0103 \u015fi se vede \u00eenconjurat\u0103 de v\u00e2n\u0103tori caut\u0103 s\u0103 scape, s\u0103 fug\u0103. De jur \u00eemprejur \u00eens\u0103 fiind \u015fan\u0143 cu ap\u0103 murdar\u0103, pe care nu-l poate s\u0103ri, prefer\u0103 s\u0103 se lase prins\u0103, apoi omor\u00e2t\u0103 dec\u00e2t s\u0103-\u015fi murd\u0103reasc\u0103 bl\u0103ni\u0143a alb\u0103. Dac\u0103 un animal \u0143ine a\u015fa de mult la cur\u0103\u0143enia unei haine trec\u0103toare, nu ar fi cazul ca biserica s\u0103 \u0143in\u0103 cel pu\u0143in at\u00e2t de mult la cur\u0103\u0143enia hainei sufletului? Fie ca \u00een privin\u0143a aceasta s\u0103 \u00eenv\u0103\u0143\u0103m \u015fi din via\u0143a lui Iosif, care a preferat pu\u015fc\u0103ria, moartea dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentineze, s\u0103 p\u0103c\u0103tuiasc\u0103. S\u0103 fim cura\u0143i ca cei din Ierusalim ca \u015fi pe noi s\u0103 ne poat\u0103 folosi Dumnezeu la salvarea celor pierdu\u0143i. II. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a bisericii din Ierusalim este DRAGOSTEA. Ei se iubeau foarte mult. Cronicarii vremii, scriind despre cre\u015ftini, men\u0143ioneaz\u0103: \u201eIat\u0103 c\u00e2t se iubesc de mult\u201d! Cei din Ierusalim se iubeau a\u015fa cum spunea Domnul Isus: \u201eS\u0103 v\u0103 iubi\u0143i unii pe al\u0143ii a\u015fa cum v-am iubit \u015fi Eu... prin aceasta s\u0103 cunoasc\u0103 to\u0143i c\u0103 sunte\u0143i ucenicii Mei, dac\u0103 ve\u0143i avea dragoste unii pentru al\u0143ii\u201d (Ioan 13:34,35). Deci dragostea este cartea de vizit\u0103 a poc\u0103i\u0143ilor, dragostea este dovada c\u0103 sunt poc\u0103it, c\u0103ci a\u015fa a f\u0103cut \u015fi Cristos, dragostea e Dumnezeu. \u201e[A]t\u00e2t de mult a iubit Dumnezeu lumea c\u0103 a dat pe singurul S\u0103u Fiu\u201d... (Ioan 3:16). Napoleon, exilat pe Insula Sf. Elena, spunea: \u201eAm dorit s\u0103 cuceresc lumea prin for\u0143a sabiei dar n- am reu\u015fit; Isus \u00eens\u0103 a reu\u015fit prin for\u0143a iubirii sale, murind pentru omenire, s\u0103 cucereasc\u0103 inimile a milioane de suflete\u201d. Primii cre\u015ftini erau ca Domnul Isus: iubindu-se cu o dragoste mare unii pe al\u0143ii \u015fi av\u00e2nd o foarte mare dragoste fa\u0143\u0103 de cei pierdu\u0143i, pentru a-i c\u00e2\u015ftiga pentru Cristos.","127 \u00cen cartea \u201eQuo Vadis Domine\u201d am citit un pasaj foarte valoros \u00een privin\u0143a aceasta. Ac\u0143iunea se petrece \u00een gr\u0103dina lui Nerone, unde ard cre\u015ftinii tr\u0103da\u0143i de un oarecare Croton. \u00cen timp ce cre\u015ftinii \u00eencepeau s\u0103 ard\u0103 pe ruguri fiindc\u0103 i-a tr\u0103dat, el, Croton, apare \u00een fa\u0143a unuia din cei pe care \u00eei tr\u0103dase, care tocmai \u00eencepea s\u0103 fie \u00eenv\u0103luit de fl\u0103c\u0103rile mor\u0143ii. Se opre\u015fte \u00een fa\u0143a aceluia, \u00eel recunoa\u015fte iar cel din fl\u0103c\u0103ri, Gaius, cu o voce cald\u0103 a dragostei \u00eei zice: \u201ete-am iertat\u201d. Aceste cuvinte l-au p\u0103truns at\u00e2t de ad\u00e2nc \u015fi l-au mistuit at\u00e2t de puternic, mai puternic ca fl\u0103c\u0103rile rugului pe martir. \u00cen aceea\u015fi noapte, tr\u0103d\u0103torul devine cre\u015ftin, c\u0103ci fl\u0103c\u0103rile dragostei celui ce murea nevinovat nu l-au l\u0103sat \u00een pace p\u00e2n\u0103 nu s-a \u00eemp\u0103cat \u015fi el cu Domnul Isus Cristos. E mai bine de altfel s\u0103 l\u0103s\u0103m ca fl\u0103c\u0103rile con\u015ftiin\u0143ei de azi s\u0103 ne duc\u0103 la \u00eemp\u0103carea cu Cristos dec\u00e2t ca fl\u0103c\u0103rile con\u015ftiin\u0143ei din iad s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 ne chinuim cumplit, s\u0103 scr\u00e2\u015fnim din din\u0143i de ce nu ne-am poc\u0103it. \u00cen aceia\u015fi noapte, tr\u0103d\u0103torul devenit cre\u015ftin, se pred\u0103 autorit\u0103\u0143ilor spun\u00e2nd c\u0103 e cre\u015ftin. La \u00eenceput este crezut nebun, apoi i se d\u0103 crezare \u015fi este omor\u00e2t ca martir. Fie ca dragostea care l-a f\u0103cut pe Cristos s\u0103 moar\u0103 pentru omenirea \u00een p\u0103cat s\u0103 nu ne lase \u00een pace p\u00e2n\u0103 nu vom topi cu c\u0103ldura dragostei noastre pe cei a c\u0103ror inim\u0103 e nep\u0103s\u0103toare, de ghea\u0143\u0103 pentru El. Nu inimile reci ale celor din jurul nostru sunt at\u00e2t de vinovate c\u0103 nu-L primesc pe Isus ca M\u00e2ntuitor, ci noi cre\u015ftinii sec. XX c\u0103 nu avem dragostea de care vorbe\u015fte apostolul Petru c\u00e2nd scria: \u201es\u0103 v\u0103 iubi\u0143i, cu c\u0103ldur\u0103 unii pe al\u0143ii, din toat\u0103 inima\u201d (1Petru 1:22). Dragostea arz\u0103toare fa\u0143\u0103 de vecini, colegi, cuno\u015ftin\u0143e ne va face s\u0103-i ajut\u0103m, s\u0103 le venim \u00een ajutor cu ce putem \u015fi numai pentru a-i cuceri pentru Cristos. Iubirea mamei fa\u0143\u0103 de copil o face r\u0103bd\u0103toare, ginga\u015f\u0103, bl\u00e2nd\u0103, o \u00eenva\u0143\u0103 la multe, \u00eei d\u0103 putere s\u0103 creasc\u0103 copilul mare, s\u0103n\u0103tos. Fie ca dragostea noastr\u0103 fa\u0143\u0103 de cei pierdu\u0143i s\u0103 ne \u00eenve\u0143e \u00een fiecare caz \u00een parte ce s\u0103 facem \u015fi s\u0103 ne dea \u015fi puterea necesar\u0103 la aceasta. S-ar putea ca cineva s\u0103 se scuze: \u201enu \u015ftii ce vecin, coleg r\u0103u am eu, nu \u015ftii c\u00e2te rele-mi face, c\u00e2t m\u0103 ur\u0103\u015fte\u201d. S\u0103 nu uit\u0103m \u00een astfel de situa\u0143ii ce ne \u00eenva\u0143\u0103 cuv\u00e2ntul Domnului: \u201ePreaiubi\u0143ilor, nu v\u0103 r\u0103zbuna\u0143i singuri,... dimpotriv\u0103 dac\u0103 \u00eei este foame vr\u0103jma\u015fului t\u0103u d\u0103-i s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, dac\u0103-i este sete d\u0103-i s\u0103 bea; c\u0103ci dac\u0103 vei face astfel vei gr\u0103m\u0103di c\u0103rbuni aprin\u015fi pe capul lui\u201d (Romani 12:19). \u015ei apoi, s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 pe c\u00e2nd eram noi vr\u0103jma\u015fi cu Dumnezeu, Cristos a murit pentru noi (Romani 5:8). Cum n-am meritat s\u0103 fim iubi\u0143i de Dumnezeu \u015fi totu\u015fi El ne-a iubit, ca adev\u0103ra\u0143i cre\u015ftini, trebuie s\u0103-i iubim datorit\u0103 lui Cristos, care a murit pentru du\u015fmanii no\u015ftri. III. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a bisericii din Ierusalim este UNITATEA. Atunci c\u00e2nd suntem cura\u0143i \u015fi ne iubim unii pe al\u0143ii cu c\u0103ldur\u0103, se creaz\u0103 \u015fi unitatea sf\u00e2nt\u0103, fr\u0103\u0143easc\u0103. Cur\u0103\u0143enia \u00eembinat\u0103 cu c\u0103ldura sufleteasc\u0103 une\u015fte sufletele. A\u015fa este \u015fi \u00een domeniul material. C\u00e2nd dorim s\u0103 unim, s\u0103 sud\u0103m dou\u0103 materiale le vom cur\u0103\u0143i mai \u00eent\u00e2i cu acizi puternici: acid sulfuric, azotic etc., apoi le vom supune la o temperatur\u0103 foarte \u00eenalt\u0103 cu aparatul de sudur\u0103 \u015fi a\u015fa le vom uni, le vom suda. Domnul Isus Cristos vorbea \u00een rug\u0103ciunea Sa mijlocitoare din Ioan 17:21,23 despre importan\u0143a unit\u0103\u0143ii.","128 \u00cen rug\u0103ciunea Sa mijlocitoare, testamentul care \u00eel las\u0103 omenirii, c\u00e2nd fiecare cuv\u00e2nt valoreaz\u0103 enorm, \u00een dou\u0103 versete accentueaz\u0103 importan\u0143a unit\u0103\u0143ii: \u201eM\u0103 rog ca to\u0143i s\u0103 fie una, cum Tu, Tat\u0103, e\u015fti \u00een Mine, \u015fi Eu \u00een Tine, ca \u015fi ei s\u0103 fie una \u00een Noi, pentru ca lumea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Tu M-ai trimis, Eu \u00een ei \u015fi Tu \u00een Mine; pentru ca ei s\u0103 fie \u00een chip des\u0103v\u00e2r\u015fit una, ca s\u0103 cunoasc\u0103 lumea c\u0103 Tu M-ai trimis \u015fi c\u0103 i-ai iubit (Ioan 17:21,23). Unitatea unei biserici predic\u0103 prin ea \u00eens\u0103\u015fi. Unitatea e o predic\u0103 f\u0103r\u0103 cuvinte. A\u015fa cum la Cina Domnului cei ce se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc vestesc moartea Domnului, ei spun: \u201eIsus Cristos a murit \u015fi pentru mine\u201d. La fel, atunci c\u00e2nd biserica e unitar\u0103, cei din lume vor auzi urm\u0103toarea predic\u0103: \u201eIsus Cristos a fost trimis de Tat\u0103l \u015fi pentru m\u00e2ntuirea voastr\u0103\u201d. Fie ca \u015fi fra\u0143ii \u015fi surorile din biserica dumneavoastr\u0103 s\u0103 fie cura\u0143i \u015fi s\u0103 se iubeasc\u0103 unii pe al\u0143ii prin Cristos, \u015fi s\u0103 fie una, uni\u0143i pentru ca cei din jur s\u0103 \u015ftie c\u0103 Isus a murit \u015fi pentru ei. Unitatea bisericii, practic se realizeaz\u0103 astfel: dac\u0103 eu sunt una cu Cristos \u015fi fratele e tot una cu Cristos, atunci \u015fi noi vom fi una. IV. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a bisericii din Ierusalim era faptul c\u0103: ERAU VORBI\u0142I DE BINE. Via\u0143a fra\u0143ilor \u015fi a surorilor din Ierusalim era at\u00e2t de frumoas\u0103, de curat\u0103, de luminoas\u0103, \u00eenc\u00e2t norodul \u00eei l\u0103uda \u00een gura mare (Fapte 5:13). Cu alte cuvinte ei tr\u0103iau ceea ce ne spune Domnul Isus \u00een predica de pe munte: \u201ea\u015fa s\u0103 lumineze \u015fi lumina voastr\u0103 \u00eenaintea oamenilor, ca ei s\u0103 vad\u0103 faptele voastre bune \u015fi s\u0103 sl\u0103veasc\u0103 pe Tat\u0103l vostru care este \u00een ceruri\u201d (Matei 5:16). Dac\u0103 din cauza purt\u0103rii noastre rele Numele lui Dumnezeu este hulit, batjocorit, dac\u0103 \u00een loc s\u0103 ne laude oamenii ne \u00eenjur\u0103, ne blesteam\u0103 \u015fi zic: \u201eCe, \u0103\u015ftia-s poc\u0103i\u0143i?\u201d, atunci s\u0103 nu ne a\u015ftept\u0103m la succesul bisericii din Ierusalim. E bine s\u0103 facem urm\u0103toarea experien\u0143\u0103: s\u0103 \u00eentreb\u0103m pe cineva, pe vecini, colegi, ce p\u0103rere au despre noi, despre poc\u0103in\u0143a noastr\u0103, dac\u0103 v\u0103d \u00een noi adev\u0103ra\u0143i poc\u0103i\u0143i sau nu. De vom afla c\u0103 ei nu ne consider\u0103 poc\u0103i\u0143i, nici nu suntem poc\u0103i\u0143i. Va zice cineva: \u201eApoi, vecinul, colegul meu ur\u0103\u015fte poc\u0103i\u0143ii\u201d. Se poate c\u0103-i ur\u0103\u015fte dar nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 du\u015fmanii care-L ur\u0103sc de moarte pe Domnul Isus au recunoscut totu\u015fi c\u0103 El nu are nici un p\u0103cat. La \u00eentrebarea M\u00e2ntuitorului: \u201eCine m\u0103 poate dovedi de p\u0103cat?\u201d, nimeni nu L-a putut \u00eenvinui de p\u0103cat ci to\u0143i au t\u0103cut. Chiar dac\u0103 vecinul sau colegul de munc\u0103, de \u015fcoal\u0103, m\u0103 ur\u0103\u015fte fiindc\u0103 sunt poc\u0103it, va zice: \u201e\u00cel ur\u0103sc fiindc\u0103 e poc\u0103it dar \u00eemi place de el fiindc\u0103 e un om corect, cinstit. Dac\u0103 vecinul, colegul \u00eentrebat nu va declara despre tine c\u0103 e\u015fti un adev\u0103rat poc\u0103it, arunc\u0103-te la picioarele Domnului \u015fi f\u0103 ceea ce a f\u0103cut \u015fi Petru dup\u0103 ce L-a tr\u0103dat pe M\u00e2ntuitorul: a ie\u015fit afar\u0103 \u015fi a pl\u00e2ns cu amar. Poc\u0103ie\u015fte-te \u00een fa\u0143a Domnului c\u0103 \u015fi tu ai fost o piedic\u0103 \u00een calea poc\u0103in\u0143ei altora prin via\u0143a ta vorbit\u0103 de r\u0103u de oameni. V. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 a bisericii din Ierusalim era c\u0103 se cuno\u015ftea c\u0103 UMBLAU CU ISUS. Nu fiindc\u0103 purtau vreo banderol\u0103, etichet\u0103 pe care scria: \u201eNoi am umblat cu Isus\u201d, ci fiindc\u0103 cei ce umbl\u0103 cu Isus au o comportare, o vorbire, o atitudine, un mers cu totul aparte. Petru \u015fi Ioan, \u00een fa\u0143a Sinedriului, sunt cunoscu\u0143i c\u0103 erau f\u0103r\u0103 preg\u0103tire aleas\u0103, dar se cuno\u015ftea \u015fi aceea c\u0103 fuseser\u0103 cu Isus (Faptele 4:13). [\u201eC\u00e2nd au v\u0103zut ei \u00eendr\u0103zneala lui Petru \u015fi a lui Ioan, s-au mirat, \u00eentruc\u00e2t \u015ftiau c\u0103 erau oameni nec\u0103rturari \u015fi de r\u00e2nd \u015fi au priceput c\u0103 fuseser\u0103 cu Isus.\u201d] Cunosc vecinii, colegii t\u0103i diminea\u0143a la serviciu c\u0103 tu vii din prezen\u0143a lui Isus? C\u0103 umbli cu Isus? Despre Moise, poporul a \u015ftiut c\u0103 vine din prezen\u0143a lui Dumnezeu dup\u0103 faptul c\u0103 fa\u0143a lui str\u0103lucea ca soarele, fiindc\u0103 Dumnezeu locuie\u015fte \u00eentr-o lumin\u0103 de neapropiat (1 Timotei 6:16). Isus \u00eei spunea: \u201eCine m\u0103 urmeaz\u0103 pe Mine nu va umbla \u00een \u00eentuneric \u015fi va avea lumina vie\u0143ii.\u201d (Ioan 8:12). Despre cre\u015ftinii din primul veac, se cuno\u015ftea c\u0103 umblau cu Isus \u015fi \u00een aceasta era o for\u0143\u0103 de atrac\u0143ie a celor din jurul lor. Oamenii de atunci \u015fi de azi \u00eel caut\u0103 pe Isus; nu de noi au nevoie ci de El, M\u00e2ntuitorul. Dar oamenii pierdu\u0143i vor veni la biserica noastr\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care se va cunoa\u015fte c\u0103-L avem pe Isus, \u00een m\u0103sura \u00een care vor vedea c\u0103 umbl\u0103m cu Isus Cristos. VI. O tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a bisericii din Ierusalim era RUG\u0102CIUNEA. La \u00een\u0103l\u0143area la ceruri, Domnul Isus a spus ucenicilor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Ierusalim unde s\u0103 a\u015ftepte cobor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt peste ei. Dac\u0103 le-a spus s\u0103 se roage sau nu, nu \u015ftim, dar una \u015ftim c\u0103 ei se roag\u0103. Se poate spune despre ei ca despre Saul, proasp\u0103t convertit: \u201eIat\u0103 c\u0103 el se roag\u0103\u201d (Fapte 9:11b). Prin aceste cuvinte Dumnezeu \u00eel convinge pe Anania s\u0103 se duc\u0103 la Saul. Dup\u0103 \u00een\u0103l\u0143area Domnului Isus Cristos la ceruri, cei 120 de ucenici timp de 10 zile st\u0103ruiesc \u00een Rug\u0103ciune (Fapte 1:14). [\u201eTo\u0143i ace\u015ftia st\u0103ruiau cu un cuget \u00een rug\u0103ciune\u201d...] De aceea la Rusalii se produce minunea de care vorbise Domnul Isus la Ioan 14:12: \u201eAdev\u0103rat, adev\u0103rat, v\u0103 spun c\u0103 cine crede \u00een Mine, va face \u015fi el lucr\u0103rile pe care le fac Eu; ba \u00eenc\u0103 va face altele \u00eenc\u0103 \u015fi mai mari dec\u00e2t acestea, pentru c\u0103 eu m\u0103 duc la Tat\u0103l\u201d. Iat\u0103 c\u0103 \u00een ziua de Rusalii se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cele profe\u0143ite de Domnul Isus. \u00cen urma celor trei ani \u015fi jum\u0103tate [de activitate] a lui Cristos se convertesc 500 de suflete iar \u00eentr-o zi de Rusalii, 3000. De fapt cele 3000 de suflete trebuie s\u0103 se fi convertit \u00een urma celor 10 zile de rug\u0103ciune intens\u0103 de c\u00e2te (aproximativ) 10 ore pe zi a celor 120 de fra\u0143i \u015fi surori. S\u0103 facem un mic calcul: 120 fra\u0143i, surori x 10 zile = 1200 om\/zile \u00eenmul\u0143it cu 10 ore pe zi = 12.000 om\/ore rug\u0103ciune. 12.000 om\/ore rug\u0103ciune:4 =3000. Iat\u0103 c\u0103 cele 3000","129 de suflete sunt rodul muncii sufletului Domnului Isus \u015fi a jertfei Sale de la calvar dar \u015fi a muncii sufletului fra\u0143ilor \u015fi surorilor din Ierusalim. \u00cen acest calcul se adeveresc cuvintele M\u00e2ntuitorului din Ioan 15:5, \u201eC\u0103ci desp\u0103r\u0143i\u0143i de Mine nu pute\u0143i face nimic\u201d \u015fi Ioan 15:4, \u201eMl\u0103di\u0143a nu poate aduce road\u0103 de la sine dac\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne \u00een vi\u0143\u0103\u201d dar \u015fi interesul acestei afirma\u0143ii: Cristos nu poate aduce roade f\u0103r\u0103 ml\u0103di\u0143e. Aceea\u015fi formul\u0103 o putem aplica \u015fi la via\u0143a M\u00e2ntuitorului. Pentru u\u015furin\u0143a calculului s\u0103 zicem c\u0103 activitatea M\u00e2ntuitorului a fost de 1000 de zile \u015fi s\u0103 zicem c\u0103 se ruga 2 ore pe zi. \u00cen acest caz avem: 1000 x 2 = 2000; 2000 : 4 = 500, exact c\u00e2\u0143i fra\u0143i sunt converti\u0143i \u015fi prezen\u0143i la \u00een\u0103l\u0143area Lui la cer. Cifra 4 la care s- au \u00eemp\u0103r\u0143it 12.000 \u015fi respectiv 2000 o putem considera ca o constant\u0103 spiritual\u0103. Personal, nu sus\u0143in c\u0103 aceasta este o formul\u0103 rigid\u0103, spiritual\u0103 a marilor convertiri, dar afirm cu toat\u0103 t\u0103ria c\u0103 \u00eentre via\u0143a de rug\u0103ciune a Domnului Isus \u015fi rezultatul muncii sufletului S\u0103u este o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103. \u00cen Isaia 53: 11, citim: \u201eVa vedea rodul muncii sufletului S\u0103u \u015fi se va \u00eenviora\u201d. Leg\u0103tura dintre rug\u0103ciunea apostolilor \u015fi cei 3000 de converti\u0143i de la Rusalii am v\u0103zut-o deja \u00een ce str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 se afl\u0103. Cineva ar putea zice c\u0103 vorbirea \u00een limbi de la Rusalii a fost cauza succesului. Vorbirea \u00een limbi a fost foarte necesar\u0103 atunci dar n-a fost dec\u00e2t un mijloc \u015fi nu un scop. Facem \u015fi precizarea c\u0103 vorbirea era clar\u0103, \u00een\u0143eleas\u0103 de cei prezen\u0143i care altfel n-ar fi \u00een\u0143eles nimic, deci era necesar\u0103, \u201eFiecare auzea vorbind \u00een limba lui \u00een care s-a n\u0103scut\u201d (Fapte 2: 6,8). Ne pare foarte r\u0103u, dac\u0103 cei ce doar se laud\u0103 ast\u0103zi cu vorbirea \u00een limbi, nu vorbesc ca la Rusalii, clar \u00een\u0143eles. Deci ei nu vorbesc ca la Rusalii ci ca la Corint. Ne mir\u0103m cum de \u00eendr\u0103znesc s\u0103 poarte pe nedrept numele pe care nu-l merit\u0103, de penticostali, c\u00e2nd cinstit ar fi s\u0103 se numeasc\u0103 corintinieni, c\u0103ci corintinienii vorbeau \u00een limbi neclare, ne\u00een\u0143elese. C\u00e2nd apostolul Pavel zice \u201ec\u0103 spun taine\u201d (1Corinteni 14:2) \u00ee\u015fi bate joc de ei, ca Ilie, alt\u0103 dat\u0103 pe Carmel, de profe\u0143ii lui Baal \u015fi Astarteei, c\u00e2nd zicea: \u201eStriga\u0143i mai tare c\u0103ci poate e \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie, sau poate c\u0103 doarme \u015fi se va trezi\u201d (1Regi 18:27). Adic\u0103, cum ar putea s\u0103 doarm\u0103 Dumnezeu s\u0103 nu aud\u0103? E clar c\u0103 el e ironic la adresa acelor profe\u0143i p\u0103g\u00e2ni, \u00ee\u015fi bate joc de ei, de credin\u0143a lor de\u015fart\u0103. \u00cen acela\u015fi fel e vorbirea apostolului Pavel adresat\u0103 corintinienilor: \u201eCu duhul el spune taine\u201d (Corinteni 14:2). Cui spune omul taine? Lui Dumnezeu care cunoa\u015fte g\u00e2ndul \u015fi cuv\u00e2ntul p\u00e2n\u0103 nu ajunge pe limb\u0103? (Psalm 139:4). [\u201eC\u0103ci nu-mi ajunge cuv\u00e2ntul pe limb\u0103 \u015fi Tu, Doamne, \u00eel \u015fi cuno\u015fti \u00een totul.\u201d] Cei la care ne referim nu merit\u0103 numele de penticostali \u015fi pentru c\u0103 apostolii \u00een ziua cincizecimii, la \u00eentrebarea ascult\u0103torilor \u201ece s\u0103 facem?\u201d, le zic: \u201ePoc\u0103i\u0143i-v\u0103\u201d (Fapte 2:37,38), \u00een timp ce pretin\u015fii, pe nedrept numi\u0143i penticostali de azi, la \u00eentrebarea \u201ece s\u0103 facem?\u201d nu dau r\u0103spunsul cincizecimii\/penticostalilor \u2013 \u201ePoc\u0103i\u0143i-v\u0103\u201d, ci dau r\u0103spuns corintinoan: \u201eVorbi\u0143i \u00een limbi\u201d. \u00centr-un cuv\u00e2nt, scopul zilei Rusaliilor este convertirea celor 3000 de suflete, \u00een timp ce scopul corintinienilor de azi care pe nedrept \u00ee\u015fi zic penticostali, este s\u0103 prind\u0103 pe\u015fti de la alimentara, adic\u0103 s\u0103 zic\u0103 unuia care s-a poc\u0103it \u015fi l-a primit pe Domnul Isus \u00een inim\u0103 ca M\u00e2ntuitor personal c\u0103 nu e destul Domnul Isus, c\u0103 mai trebuie \u015fi vorbiri \u00een limbi. Adic\u0103, ce nu e destul? Nu e destul c\u0103 l-am primit pe Isus ca M\u00e2ntuitor? Nu poate El m\u00e2ntui \u00een chip des\u0103v\u00e2r\u015fit? Ori s-a schimbat \u00eentre timp Biblia? Au ei alt\u0103 Biblie? \u015etiu ei mai mult ca apostolii? Pot ei mai mult ca Cristos? \u00cel completeaz\u0103 ei pe Cristos?! \u00cel s\u0103v\u00e2r\u015fesc ei pe Cristos? \u00cel peticesc ei pe Cristos cu vorbirile lor? La Rusalii v\u0103d c\u0103 a fost destul Cristos (Fapte 2:37, 38). \u00cen Evrei 7:25, v\u0103d c\u0103 Cristos poate s\u0103 m\u00e2ntuiasc\u0103 \u00een chip des\u0103v\u00e2r\u015fit, sigur f\u0103r\u0103 s\u0103-L ajut eu. \u00cen Ioan 14:6 citesc clar acela\u015fi adev\u0103r. De asemeni \u00een Ioan 6:47, Fapte 4:12; 10:43; 16:30,31. \u00cen toate aceste texte se accentueaz\u0103 \u00een mod sublim acela\u015fi adev\u0103r: c\u0103 Isus este suficient, c\u0103 El poate m\u00e2ntui \u00een mod des\u0103v\u00e2r\u015fit. Sau au cumva corintinienii de azi un Cristos al lor deosebit de cel ce a murit pe cruce \u015fi acesta nu poate m\u00e2ntui dec\u00e2t complet\u00e2ndu-L eu cu vorbiri \u00een limbi. Sau mai degrab\u0103 ei vor primi duhuri \u00een\u015fel\u0103toare de care sunt st\u0103p\u00e2ni\u0143i, dup\u0103 cum spunea Isus ucenicilor, Ioan, Iacov: \u201eNu \u015fti\u0143i de ce duh sunte\u0143i st\u0103p\u00e2ni\u0143i\u201d (Luca 9:55), s\u0103 \u00eencurce pe cei ce sinceri caut\u0103 pe Isus M\u00e2ntuitorul. Nu contest\u0103m c\u0103 \u015fi \u00eentre ei sunt oameni sinceri dar pe ace\u015ftia \u00eei rug\u0103m s\u0103 se roage pentru cei nesinceri, vicleni \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u0143i de duhuri r\u0103t\u0103citoare \u015fi mincinoase, ca Dumnezeu s\u0103-i elibereze, s\u0103 cunoasc\u0103 adev\u0103rul, pe Isus care e Calea, Adev\u0103rul \u015fi Via\u0143a \u015fi \u00eei va face slobozi \u2013 \u00eentruc\u00e2t dac\u0103 nu se descotorosesc de aceste duhuri care adaug\u0103 la cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi Dumnezeu le va ad\u0103uga urgiile scrise \u00een cartea Lui (Apocalipsa 22:18). A\u015fadar, la Rusalii se arat\u0103 cum nu se poate mai clar, mai conving\u0103tor puterea rug\u0103ciunii, despre care vorbe\u015fte \u015fi Iacov \u00een cap.5 vers. 16. Ca s\u0103 ilustr\u0103m puterea rug\u0103ciunii s\u0103 mai analiz\u0103m \u015fi un alt caz din Biblie: Pavel \u015fi Sila \u00een \u00eenchisoarea din Filipi (Fapte 16:24,34). \u00cen temni\u0143\u0103 ei se roag\u0103 \u015fi c\u00e2nt\u0103 c\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103 lui Dumnezeu iar cei \u00eenchi\u015fi \u00eei ascultau. Pe la miezul nop\u0143ii se produce acel cutremur de p\u0103m\u00e2nt care mi\u015fc\u0103 temni\u0143a din temelii, dezleag\u0103 leg\u0103turile fiec\u0103ruia de la m\u00e2ini \u015fi picioare \u015fi deschide toate u\u015file. Cu alte cuvinte to\u0143i pot fugi care \u00eencotro. A\u015fa crede \u015fi temnicerul c\u0103 to\u0143i au fugit, de aceea vrea s\u0103 se sinucid\u0103. \u00cen acest timp Pavel \u015fi Sila, care erau \u00een celul\u0103 la \u00eentuneric, v\u0103d inten\u0143ia temnicerului care era la lumin\u0103 \u015fi-i strig\u0103: \u201eS\u0103 nu-\u0143i faci nici un r\u0103u c\u0103ci to\u0143i suntem aici\u201d. Dar cum de n-au fugit pu\u015fc\u0103ria\u015fii c\u00e2nd leg\u0103turile de pe m\u00e2ini \u015fi picioare le-au c\u0103zut, c\u00e2nd u\u015file sunt deschise? Ce mai a\u015fteptau; s\u0103-i roage temnicerul s\u0103 fug\u0103?","130 Singura explica\u0143ie poate fi doar aceasta: n-au fugit fiindc\u0103 ascult\u00e2nd cuv\u00e2ntul \u015fi rug\u0103ciunile celor doi apostoli s-au poc\u0103it. \u015ei ca poc\u0103i\u0143i \u015ftiau c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi isp\u0103\u015feasc\u0103 p\u0103catele (faptele rele) ale trecutului \u015fi s\u0103 nu fug\u0103. Dar cum de s-a poc\u0103it at\u00e2t de repede temnicerul? Explica\u0143ia e tot \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een sl\u0103virea lui Dumnezeu. Rug\u0103ciunea din cele dou\u0103, trei ore din noapte i-a arat p\u0103m\u00e2ntul inimii (c\u0103ci desigur Pavel \u015fi Sila s- au rugat pentru m\u00e2ntuirea lui) iar s\u0103m\u00e2n\u0143a cuv\u00e2ntului Bibliei c\u0103zut\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt bun aduce roade: poc\u0103in\u0143a temnicerului chiar \u00een acea noapte. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor spune Domnul Isus: \u201eTot ce ve\u0143i cere cu credin\u0143\u0103, prin rug\u0103ciune, ve\u0143i primi\u201d (Matei 21:22) sau ...\u201eTot ce ve\u0143i cere \u00een Numele Meu voi face\u201d (Ioan 13:14). \u00cen\u0143elegem \u015fi mai bine efectul rug\u0103ciunii dac\u0103 compar\u0103m rug\u0103ciunea \u015fi vestirea cuv\u00e2ntului cu aratul \u015fi sem\u0103natul din agricultur\u0103. \u015etim c\u0103 nimeni nu seam\u0103n\u0103 pe asfalt sau pe p\u0103m\u00e2nt st\u00e2ncos, pe drum sau pe pietri\u015f, \u00een tufi\u015furi sau \u00een spini, ci [seam\u0103n\u0103] \u00een p\u0103m\u00e2nt bun, c\u0103ci astfel s\u0103m\u00e2n\u0143a e pierdut\u0103, timpul \u015fi energia irosite. Iar dac\u0103 nu facem aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 \u00een agricultur\u0103, de ce am face-o din punct de vedere spiritual? Sau am face-o fiindc\u0103 a\u015fa ne \u00eendeamn\u0103 c\u00e2ntarea nr. 99, \u201esem\u0103na\u0143i \u00een inimi \u015fi de-ar fi ca drumul ori pietros p\u0103m\u00e2ntul unde sem\u0103na\u0143i... totu\u015fi va c\u0103dea \u015fi pe p\u0103m\u00e2ntul cel bun \u015fi-apoi din rod \u00eensutit voi ve\u0143i gusta\u201d? Se bazeaz\u0103 oare agricultura \u0143\u0103rii noastre pe faptul c\u0103 de\u015fi terenul nu-i arat poate boabele de gr\u00e2u \u015fi porumb vor c\u0103dea \u015fi pe p\u0103m\u00e2nt bun, arat \u015fi vor \u00eencol\u0143i, cre\u015fte \u015fi rodi? Dac\u0103 pe a\u015fa ceva s-ar baza agricultura, noi to\u0143i am muri de foame. Ne bucur\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 agricultura patriei noastre scumpe nu se bazeaz\u0103 pe o astfel de procedur\u0103 gre\u015fit\u0103. Dar dac\u0103 din punct de vedere agricol nu facem aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 ci ar\u0103m bine \u015fi apoi sem\u0103n\u0103m, de ce am face aceast\u0103 gre\u015feal\u0103 din punct de vedere spiritual?! A\u015fadar, s\u0103 ar\u0103m mai \u00eent\u00e2i inimile oamenilor, apoi s\u0103 sem\u0103n\u0103m. Arat, \u00eenseamn\u0103 rug\u0103ciunea pentru oameni, pentru m\u00e2ntuirea oamenilor; sem\u0103nat \u00eenseamn\u0103 vestirea cuv\u00e2ntului. Dac\u0103 Pavel \u015fi Sila, \u00een timp ce erau lega\u0143i de temnicer \u015fi arunca\u0143i \u00een celula umed\u0103 \u015fi \u00eentunecoas\u0103, ar fi zis: \u201eomule, noi \u00ee\u0143i aducem o veste salvatoare, crede \u015fi tu \u00een Domnul Isus \u015fi vei fi m\u00e2ntuit\u201d, ar fi primit un pumn de \u015fi-ar fi cules din\u0143ii de pe jos. De ce? Pentru c\u0103 ar fi sem\u0103nat f\u0103r\u0103 s\u0103 preg\u0103teasc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 are mai \u00eent\u00e2i inima temnicerului. Dar iat\u0103 c\u0103, \u00eentruc\u00e2t Pavel \u015fi Sila folosesc aceast\u0103 eficace, puternic\u0103 metod\u0103 a aratului: rug\u0103ciunea, au marele rezultat, poc\u0103in\u0143a temnicerului, care, fr\u0103m\u00e2ntat de Duhul Sf\u00e2nt \u00een urma rug\u0103ciunii lor pentru el, \u00eentreab\u0103: \u201eDomnilor ce trebuie s\u0103 fac ca s\u0103 fiu m\u00e2ntuit?\u201d. Iubi\u0143i fra\u0143i, surori, nu sem\u0103na\u0143i f\u0103r\u0103 s\u0103 ara\u0143i mai \u00eent\u00e2i inima oamenilor. Nu chema\u0143i la Dumnezeu pe oameni cu vorba \u00eenainte de a-i chema pe genunchi pe nume \u00een fiecare zi. Pe nume ruga\u0143i-v\u0103 pentru vecini, cuno\u015ftin\u0143e, colegi, rude, pentru c\u0103 a\u015fa cheam\u0103 \u015fi Domnul Isus oile, pe nume (Ioan 10:3b). Dumnezeu a\u015fa-\u015fi cheam\u0103 o\u015ftirea sa creat\u0103 din infinitul cosmos (Isaia 40:26). Chema\u0143i zilnic, fiindc\u0103 rug\u0103ciunea adev\u0103rat\u0103 este o lupt\u0103 pentru salvarea omenirii. La aceasta ne inspir\u0103 \u015fi lupta lui Iacov la Peniel (Geneza 32:26,30). Tot la aceasta ne \u00eenva\u0143\u0103 \u015fi Domnul Isus \u00een Luca 18:1, 8, cu sublinierea versetului 1: \u201ele-a spus o pild\u0103, ca s\u0103 le arate c\u0103 trebuie s\u0103 se roage necurmat \u015fi s\u0103 nu se lase\u201d, la aceasta ne \u00eendeamn\u0103 \u015fi felul de rug\u0103ciune la lui Epafras (Coloseni 4:12) [\u201eEpafra, care este dintr-ai vo\u015ftri, v\u0103 trimite s\u0103n\u0103tate. El, rob al lui Hristos, totdeauna se lupt\u0103 pentru voi \u00een rug\u0103ciunile sale, pentru ca, des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0143i \u015fi deplin \u00eencredin\u0143a\u0143i, s\u0103 st\u0103rui\u0143i \u00een voia lui Dumnezeu.\u201d] \u015fi al apostolului Pavel (Filipeni 1:4, Coloseni 1:9, 2 Timotei 1:3). S S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 aceast\u0103 lucrare \u00een biseric\u0103 nu depinde numai de p\u0103stor, comitet, ci \u015fi de noi to\u0143i, de fiecare, fiindc\u0103 noi to\u0143i suntem preo\u0143i: \u201eVai de cei ce intr\u0103 f\u0103r\u0103 grij\u0103 \u00een Sion\u201d spune cuv\u00e2ntul Domnului, adic\u0103, dac\u0103 noi vrem sincer, cu adev\u0103rat progresul \u00een biserica din care facem parte trebuie s\u0103 ne rug\u0103m intens pentru p\u0103stor, comitet, pentru cei slabi, pentru tineri. S\u0103 cerem ca p\u0103storul s\u0103 fie omul lui Dumnezeu, plin de credin\u0143\u0103 \u015fi de Duhul Sf\u00e2nt, sau dac\u0103 nu vrea, s\u0103 cerem ca Dumnezeu s\u0103-l \u00eenl\u0103ture din lucrarea evanghelic\u0103. S\u0103 ne rug\u0103m pentru cei din comitetul bisericii s\u0103 fie oameni model, oameni sfin\u0143i, oameni ai lui Dumnezeu, sau de nu vor, s\u0103 cerem ca Dumnezeu s\u0103-i \u00eenl\u0103ture. S\u0103 ne rug\u0103m pentru to\u0143i cei ce fac o anumit\u0103 lucrare \u00een biseric\u0103, s-o fac\u0103 sincer, cu toat\u0103 d\u0103ruirea, cu toat\u0103 cur\u0103\u0143enia sufletului \u015fi cu toat\u0103 credin\u0143a pentru m\u00e2ntuirea altora. S\u0103 purt\u0103m pe bra\u0143e de rug\u0103ciune pe cei slabi, neputincio\u015fi dar sinceri \u00een a-L servi pe Domnul, ca s\u0103 \u00eemplinim astfel legea lui Cristos (Galateni 6:\u201d). S\u0103 ne rug\u0103m intens pentru ca tot tineretul bisericii s\u0103 fie devotat trup \u015fi suflet lui Cristos \u015fi cauzei Sale, pentru ca fiecare s\u0103-\u015fi foloseasc\u0103 talentul, energia \u015fi elanul pentru salvarea altora. S\u0103 ne rug\u0103m pentru poc\u0103in\u0143a tineretului \u0143\u0103rii \u015fi al lumii \u00eentregi, fiindc\u0103 tineretul are capacitatea de a se dedica complet unei cauze proaste sau nobile. S\u0103 cerem ca tineretul \u0143\u0103rii \u015fi al lumii \u00eentrebi s\u0103 se dedice celor mai nobile cauze \u2013 tr\u0103irea pentru Dumnezeu \u015fi asigurarea vie\u0143ii ve\u015fnice. C\u0103ci nu este drept ca tineretul s\u0103 foloseasc\u0103 inteligen\u0143a, talentul, \u015fi energia, calit\u0103\u0143i primite de la Dumnezeu, \u00een slujba p\u0103catului, a diavolului.","131 S\u0103 ne rug\u0103m intens pentru m\u00e2ntuirea \u0143\u0103rii \u015fi a lumii \u00eentregi pentru care a murit Cristos. Nu e drept ca lumea pentru care a murit Cristos, milioane de oameni s\u0103 mearg\u0103 \u00een iad, c\u00e2nd Cristos a murit pentru to\u0143i ace\u015ftia \u015fi ar putea foarte bine s\u0103 mearg\u0103 \u00een rai. Dac\u0103 \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent nu s-au produs \u00eentoarceri \u00een mas\u0103 la Cristos a celor pierdu\u0143i, nu e vinovat Dumnezeu, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 jertfa Lui este insuficient\u0103 spre a-i salva pe to\u0143i, ci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 noi, colaboratorii Lui la salvarea omenirii, nu ne-am f\u0103cut datoria. Ca s\u0103 se fac\u0103 lumin\u0103 \u00eentr-o sal\u0103 \u00een care e introdus\u0103 instala\u0143ia electric\u0103, nu e suficient ca aceast\u0103 instala\u0143ie s\u0103 existe, ci mai trebuie s\u0103 intervin\u0103 \u015fi ap\u0103sarea pe \u00eentrerup\u0103tor. Nu ap\u0103sarea pe \u00eentrerup\u0103tor produce lumina, ap\u0103sarea face doar leg\u0103tura \u00eentre sursa de energie \u015fi becul al c\u0103rui filament incandescent produce lumina. Nu noi m\u00e2ntuim pe oameni, ci jertfa lui Cristos, dar via\u0143a noastr\u0103 curat\u0103, via\u0143a noastr\u0103 de rug\u0103ciune cu credin\u0143\u0103 intens\u0103 este ca ap\u0103sarea pe \u00eentrerup\u0103tor. S\u0103 ne rug\u0103m pentru m\u00e2ntuirea \u0143\u0103rii noastre scumpe \u015fi a lumii \u00eentregi pentru c\u0103 Dumnezeu vrea ca nimeni s\u0103 nu piar\u0103 ci to\u0143i s\u0103 vin\u0103 la poc\u0103in\u0143\u0103 (2 Petru 3:9; 1 Timotei 2:4). \u00cen aceste texte vedem clar exprimat g\u00e2ndul Dumnezeirii de a m\u00e2ntui lumea \u00eentreag\u0103. Apostolul Pavel, \u00een Filipeni 2:5 ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim \u015fi noi la fel ca Cristos, s\u0103 dorim \u015fi noi m\u00e2ntuirea lumii \u00eentregi, \u015fi aceasta s\u0103 o pun \u00een rug\u0103ciuni zilnice cu credin\u0143\u0103. Cre\u015ftinism \u00eenseamn\u0103 a-L avea pe Isus ca M\u00e2ntuitor, a g\u00e2ndi ca El \u015fi a ac\u0143iona \u00een spiritul Lui. De aceea, candida\u0143ilor la botez le cer nu numai s\u0103 fie siguri c\u0103 Isus e \u00een fiin\u0143a lor ca M\u00e2ntuitor personal, dar le pretind s\u0103 aib\u0103 \u00een ei \u015fi g\u00e2ndul care era \u00een Cristos, salvarea oamenilor, \u00eencep\u00e2nd cu cei din jurul lor. A\u015f vrea s\u0103 fac o precizare important\u0103, s\u0103 ne rug\u0103m pentru sufletele pe care Duhul Sf\u00e2nt le a\u015feaz\u0103 pe inima noastr\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd \u00een urma rug\u0103ciunilor noastre ele devin mai rele. S\u0103 nu ne descuraj\u0103m c\u00e2nd vedem c\u0103 sunt mai rele atunci c\u00e2nd ne rug\u0103m pentru ele. \u00cen credin\u0143a c\u0103 ele se vor poc\u0103i odat\u0103, s\u0103 nu ne baz\u0103m pe semnele pe care le manifest\u0103 dezinteresul fa\u0143\u0103 de Cuv\u00e2nt, dup\u0103 cum s\u0103 nu ne descuraj\u0103m dac\u0103 devin mai rele dec\u00e2t ca \u015fi \u00eenainte de a ne ruga pentru ele. Credin\u0143a c\u0103 ele se vor \u00eentoarce la Cristos ne-o d\u0103: 1. faptul c\u0103 Cristos a murit pentru to\u0143i oamenii, 2. faptul c\u0103 Cristos dore\u015fte m\u00e2ntuirea tuturor oamenilor, 3. cuv\u00e2ntul de Dumnezeu pe care \u015fi L-a dat Cristos, c\u0103 orice vom cere \u00een Numele Lui ne va da (Ioan 14:134). [\u015fi orice ve\u0143i cere \u00een Numele Meu, voi face, pentru ca Tat\u0103l s\u0103 fie prosl\u0103vit \u00een Fiul.] A\u015f vrea de asemenea s\u0103 precizez s\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m descuraja\u0143i \u00een a\u015fteptarea m\u00e2ntuirii celor pentru care ne rug\u0103m, de versete ca: \u201e\u015ei to\u0143i cei ce erau r\u00e2ndui\u0143i s\u0103 capete via\u0143a ve\u015fnic\u0103 au crezut\u201d (Fapte 13:48), sau \u201epentru c\u0103 mul\u0143i sunt chema\u0143i, dar pu\u0143ini sunt ale\u015fi\u201d (Matei 20:16b). Unii, baz\u00e2ndu-se pe astfel de versete spun: \u201eCine-i s\u0103 se poc\u0103iasc\u0103 se poc\u0103ie\u015fte el, cine-i r\u00e2nduit\u201d iar al\u0143ii spun: \u201edac\u0103 sunt eu r\u00e2nduit m\u0103 voi poc\u0103i\u201d. Nici una din aceste dou\u0103 feluri de a g\u00e2ndi, de a vorbi nu este corect biblic. Dumnezeu dore\u015fte ca to\u0143i oamenii s\u0103 fie m\u00e2ntui\u0143i \u015fi s\u0103 vin\u0103 la cuno\u015ftin\u0143a adev\u0103rului (1Timotei 2:4). Dar pe de alt\u0103 parte Dumnezeu \u015ftie dinainte de \u00eentemeierea lumii care sunt cei ce vor crede \u015fi se vor poc\u0103i \u015fi care nu. \u015ei pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte c\u0103 se vor hot\u0103r\u00ee pentru El, c\u0103 se vor poc\u0103i, pe aceia i-a hot\u0103r\u00e2t, i-a r\u00e2nduit s\u0103 fie asemenea chipului Fiului S\u0103u (Romani 8:28.29). Cine nu se poc\u0103ie\u015fte, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Dumnezeu l-a r\u00e2nduit s\u0103 nu se poc\u0103iasc\u0103 c\u0103ci Dumnezeu \u015ftia c\u0103 el nu se va poc\u0103i. Dar noi trebuie s\u0103 chem\u0103m pe to\u0143i oamenii, s\u0103 ne rug\u0103m pentru to\u0143i oamenii, fiindc\u0103 noi nu \u015ftim \u015fi numai Dumnezeu \u015ftie care nu se vor poc\u0103i. \u00cenainte de a trece la ultimul capitol al expunerii de fa\u0143\u0103 a\u015f dori s\u0103 mai fac o recomandare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rug\u0103ciunea. E bine ca \u00een afar\u0103 de rug\u0103ciunea de diminea\u0143\u0103, care s\u0103 cuprind\u0103 ideile ar\u0103tate mai sus, s\u0103 ne concentr\u0103m \u00een rug\u0103ciune la ore fixe, \u00een timpul zilei, oriunde am fi la ora respectiv\u0103. Astfel la orele 12 \u015fi la orele 21 (9 seara) cer\u00e2nd m\u00e2ntuirea \u0143\u0103rii \u015fi a lumii \u00eentregi. VII. O alt\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a cre\u015ftinilor din Ierusalim este faptul c\u0103 L\u0102UDAU PE DUMNEZEU. A\u015fa citim \u00een Faptele 2:47; \u201eEi l\u0103udau pe Dumnezeu\u201d. Cre\u015ftinii din Ierusalim nu l\u0103udau pe Petru, Ioan \u015fi Andrei, ci pe Dumnezeu. Ei nu ziceau \u201eveni\u0143i la noi s\u0103-l auzi\u0143i pe Ioan, pe Petru\u201d, ci ziceau \u201eveni\u0143i \u00eentre noi s\u0103-L vede\u0143i pe Dumnezeu\u201d, ei l\u0103udau pe Dumnezeu. \u015ei tocmai de aceea norodului \u00eei pl\u0103cea s\u0103 vin\u0103 \u00eentre ei iar Dumnezeu putea ad\u0103uga la num\u0103rul lor pe cei ce erau m\u00e2ntui\u0143i. Noi cei de azi suntem ispiti\u0143i s\u0103 l\u0103ud\u0103m pe oameni, s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu oameni, s\u0103 zicem \u201eveni\u0143i la noi s\u0103 vede\u0143i ce cor avem, ce orchestr\u0103, ce predicator\u201d \u00een loc s\u0103 zicem \u201eveni\u0143i la noi s\u0103-L vede\u0143i pe Dumnezeu\u201d. Dar pentru asta Dumnezeu trebuie s\u0103 fie foarte vizibil \u00een via\u0143a noastr\u0103. Dac\u0103 ne l\u0103ud\u0103m pe noi \u015fi nu pe Dumnezeu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fur\u0103m lauda lui Dumnezeu, ori Dumnezeu zice: \u201eSlava mea nu o dau altora\u201d. Dac\u0103 ne l\u0103ud\u0103m pe noi, dac\u0103 credem c\u0103 noi suntem cheia succesului \u015fi nu El, Dumnezeu nu ne mai d\u0103 har, succes, iar f\u0103r\u0103 El nu suntem nimic, \u201eC\u0103ci f\u0103r\u0103 Mine nu pute\u0143i face nimic\u201d (Ioan 15:5b). Apostolul Pavel recunoa\u015fte acest mare adev\u0103r de aceea scria: \u201ePrin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt\u201d (1Corinteni 15:10a). Dac\u0103 vrem s\u0103 avem succesul bisericii din Ierusalim s\u0103 nu ne l\u0103ud\u0103m pe noi ci pe Dumnezeu, s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 tot ce suntem \u015fi ce avem se datoreaz\u0103 numai Lui.","132 Nou\u0103 ni se cuvine s\u0103 ni se umple fa\u0143a de ru\u015fine. Lui se cuvine toat\u0103 Slava, Cinstea \u015fi \u00cenchinarea, de aceea s\u0103 zicem din toat\u0103 inima: \u201eSl\u0103vit s\u0103 fie Numele Lui\u201d. Aplic\u00e2nd aceste legi spirituale cunoscute \u015fi aplicate de biserica din Ierusalim, vom cunoa\u015fte rezultatele ei, Domnul va ad\u0103uga \u00een fiecare zi la num\u0103rul nostru pe cei ce vor deveni copii ai lui Dumnezeu (Fapte 2:47). C\u00e2nd tr\u0103im zilnic, practic aceste principii sfinte, c\u00e2nd biserica e activ\u0103, c\u00e2nd to\u0143i vin cu grij\u0103 \u00een Sion, c\u00e2nd to\u0143i se roag\u0103 pentru prop\u0103\u015firea Evangheliei \u00een \u0143ar\u0103 \u015fi \u00een lumea \u00eentreag\u0103, c\u00e2nd to\u0143i vin la biseric\u0103 de pe genunchi, din c\u0103m\u0103ru\u0143a \u00eencuiat\u0103, c\u00e2nd to\u0143i tr\u0103iesc pentru Dumnezeu \u015fi salvarea altora, atunci problema m\u00e2ntuirii altora este o simpl\u0103 contabilitate cereasc\u0103. Fapte 2:46, \u201e\u015ei Domnul ad\u0103uga la num\u0103rul lor\u201d... Fie ca aceste legi, principii de aur, ale bisericii din Ierusalim s\u0103 le cunoa\u015ftem bine \u015fi s\u0103 le aplic\u0103m zilnic pentru sl\u0103virea lui Dumnezeu \u015fi pentru salvarea altora. Aceste principii sunt: via\u0143a curat\u0103; dragostea fierbinte fa\u0143\u0103 de to\u0143i oamenii, ca a lui Cristos fa\u0143\u0103 de noi; unitatea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103; s\u0103 fim vorbi\u0143i de bine de to\u0143i oamenii; s\u0103 se cunoasc\u0103 c\u0103 umbl\u0103m cu Isus; s\u0103 ne rug\u0103m zilnic intens, pe nume \u015fi \u00een general pentru m\u00e2ntuirea localit\u0103\u0143ii, a \u0143\u0103rii \u015fi a lumii \u00eentregi; \u015fi s\u0103 l\u0103ud\u0103m, s\u0103-L l\u0103ud\u0103m numai pe Dumnezeu. Dumnezeu s\u0103 v\u0103 binecuv\u00e2nteze \u015fi pe dumneavoastr\u0103 cu dorin\u0143a, cu setea de a cunoa\u015fte \u015fi aplica practic, zilnic cele de mai sus, pentru ca s\u0103 se poat\u0103 \u00eemplini \u00een zilele noastre dorin\u0143a apostolului Pavel exprimat\u0103 \u00een Filipeni 2:10,11: \u201epentru ca, \u00een Numele lui Isus, s\u0103 se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe p\u0103m\u00e2nt \u015fi de sub p\u0103m\u00e2nt \u015fi orice limb\u0103 s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 spre slava lui Dumnezeu Tat\u0103l c\u0103 Isus Cristos este Domnul\u201d. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 Cristos n-a murit doar pentru o m\u00e2n\u0103 de oameni ci pentru to\u0143i, de aceea dore\u015fte ca to\u0143i s\u0103 fie m\u00e2ntui\u0143i. S\u0103 dorim \u015fi noi din toat\u0103 inima aceasta \u015fi s\u0103 facem totul pentru acest scop, numai atunci suntem adev\u0103ra\u0143i urma\u015fi ai lui Cristos. A Lui, care ne iube\u015fte, care ne-a sp\u0103lat de p\u0103catele noastre cu s\u00e2ngele S\u0103u \u015fi a f\u0103cut din noi o \u00eemp\u0103r\u0103\u0143ie de preo\u0143i pentru Dumnezeu Tat\u0103l S\u0103u, a Lui s\u0103 fie Slava \u015fi Puterea \u00een vecii vecilor! AMIN! Cu toat\u0103 dragostea \u00een Cristos, al vostru frate \u00een Domnul Isus, Olah Liviu Oradea la 1.III.1975\u00bb269 \u00cen r\u00e2vna sa pentru \u00eentoarcerea la practica bisericii primare, fratele Olah a dorit s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 boteze iar\u0103\u015fi \u00een aer liber, la r\u00e2u, pe cei care se poc\u0103iau \u015fi se \u00eentorceau de la p\u0103cat la Dumnezeu. Botezurile \u00een aer liber nu se mai f\u0103cuser\u0103 \u00een Oradea din anul 1948. Tare mult a dorit acest lucru \u015fi a crezut din toat\u0103 fiin\u0143a c\u0103 este o chemare special\u0103 de la Dumnezeu s\u0103 fie \u015fi o m\u0103rturie \u00een \u201ecetatea\u201d unde i-a a\u015fezat Domnul. Botezul era programat s\u0103 fie pe data de 27 iunie 1976, la R\u00e2ul Cri\u015ful Repede care trece prin Oradea. Securitatea intr\u0103 \u00een alert\u0103 \u015fi, prin re\u0143eaua informativ\u0103 din cadrul Cultului Baptist, precum \u015fi prin presiuni exercitate de Departamentul Cultelor \u015fi administra\u0143ia local\u0103, fratele Olah este determinat s\u0103 fac\u0103 botezul \u00een incinta bisericii. \u00centruc\u00e2t despre inten\u0143ia acestui botez se auzise \u00een toat\u0103 \u0143ara, peste 10.000 de oameni veniser\u0103 s\u0103 participe la ceremonie, mul\u0143i venind din toate col\u0143urile \u0143\u0103rii. Fratele Olah, care era gata s\u0103 \u00eenfrunte \u015fi moartea pentru a \u0143ine acest botez \u00een aer liber, a fost \u00eenfr\u00e2nt prin fra\u0143ii s\u0103i de credin\u0143\u0103. Printr-un complex de m\u0103suri luate de Securitate \u0143inerea acestui botez la R\u00e2ul Cri\u015ful Repede a fost \u00eempiedicat\u0103. Cu o zi \u00eenainte de data oficierii acestui botez de aproximativ 80 persoane, Comunitatea de Oradea \u2013 at\u00e2t conducerea c\u00e2t \u015fi majoritatea p\u0103storilor \u2013 hot\u0103r\u0103\u015fte ca acest botez 269 ACNSAS, Dosar I 98421\/2, f. 276-282.","133 s\u0103 nu se \u0143in\u0103 la r\u00e2u ci \u00een biseric\u0103. Tot \u00een ziua de 26 iunie Directorul General al Departamentului Cultelor vine personal la fratele Liviu Olah \u015fi-i ridic\u0103 autoriza\u0143ia de func\u0143ionare \u015fi carnetul de p\u0103stor. De asemenea fratele \u0142on vine la Oradea \u015fi \u00eempreun\u0103 cu fratele Nicolae Covaci \u00eei argumenteaz\u0103 fratelui Olah c\u0103 \u0143inerea acestui botez \u00een aer liber este nelegal\u0103, ar crea un conflict prea mare cu autorit\u0103\u0143ile \u015fi trebuie abandonat\u0103. Prin aceste lucruri fratele Olah este cople\u015fit suflete\u015fte. Botezul se \u0143ine \u00een biseric\u0103 dar d\u00e2nsul este discreditat astfel \u015fi duhul s\u0103u era, a\u015fa cum \u00eel descria cineva, ca o pas\u0103re cu aripile l\u0103sate \u00een jos. (Vezi ANEXA Liviu Olah, p.518.) Se prezint\u0103 mai jos un document care deschide o fereastr\u0103 \u00een acest proces. Ministerul de Interne Strict secret Inspectoratul Jude\u0143ului Bihor ex. Nr.2 Nr.I\/2\/RA\/0088.102 din 2 VIII, 1976 C\u0103tre MINISTERUL DE INTERNE - Direc\u0143ia I - BUCURE\u015eTI Raport\u0103m c\u0103 prin re\u0143eaua informativ\u0103 din r\u00eendul cultului neoprotestant baptist am ob\u0143inut informa\u0143ii, \u00eenc\u0103 \u00een cursul lunii aprilie a.c. , din care rezult\u0103 c\u0103 comunitatea baptist\u0103 din Oradea, la ini\u0143iativa pastorului baptist OLAH LIVIU, inten\u0143ioneaz\u0103 s\u0103 organizeze botezarea a peste 70 persoane \u00een r\u00eeul Cri\u015ful Repede, pe raza municipiului Oradea.","134 La acest botez, pe l\u00eeng\u0103 membrii cultului de pe raza jude\u0143ului Bihor, au fost invita\u0143i s\u0103 participe \u015fi credincio\u015fi din alte jude\u0143e din \u0143ar\u0103 \u015fi anume: Arad, Baia Mare, Bistri\u0143a-N\u0103s\u0103ud, Cluj, Hunedoara, Satu- Mare, S\u0103laj, Timi\u015f, Cara\u015f Severin \u015fi altele. Despre aceast\u0103 situa\u0143ie a fost informat \u015fi Comitetul jude\u0143ean de partid Bihor. Ca urmare a indica\u0143iei conducerii superioare de partid \u015fi a hot\u0103r\u00eerii secretariatului Comitetului jude\u0143ean de partid de a se contracara aceast\u0103 ac\u0143iune propagandistic\u0103 de natur\u0103 a crea tulburarea ordinei publice \u015fi nemul\u0143umiri \u00een cadrul celorlalte culte, organele locale au luat m\u0103suri ca \u00een ziua de 27 iunie 1976 (dat\u0103 fixat\u0103 pentru \u0143inerea botezului) \u00een zona prestabilit\u0103, s\u0103 se organizeze manifest\u0103ri cultural-sportive \u00een cinstea semicentenarului Crucii Ro\u015fii din R.S. Rom\u00e2nia. Concomitent, organul nostru a luat m\u0103suri ca prin intermediul re\u0143elei informative din problem\u0103, s\u0103 influen\u0143eze conducerea comunit\u0103\u0143ii de a renun\u0143a la aceast\u0103 ac\u0143iune, mai ales c\u0103 \u00een urma \u00eentrevederii care a avut loc \u00een ziua de 25 iunie a.c. \u00eentre tov. Prim-secretar PETRE BLAJOVICI \u015fi conducerea comunit\u0103\u0143ii baptiste, pastorul OLAH LIVIU s-a men\u0143inut pe pozi\u0143ia de a oficia botezul \u00een locul stabilit. Ca urmare a m\u0103surilor combinative realizate prin informatorii \u201eCRI\u015eAN\u201d, \u201eKISS\u201d, \u201eS\u0102NDULESCU\u201d, s-a reu\u015fit influen\u0143area membrilor comitetului de conducere a comunit\u0103\u0143ii baptiste Bihor de a renun\u0143a la ac\u0143iunea ini\u0143iat\u0103 de OLAH LIVIU. Astfel, \u00een \u015fedin\u0143a din 26 iunie a.c. comitetul de conducere a hot\u0103r\u00eet ca botezul s\u0103 aib\u0103 loc \u00een biserica baptist\u0103 nr.2 din Oradea \u015fi nu \u00een apele Cri\u015fului Repede, \u00eentreprinz\u00eend \u015fi m\u0103suri de anun\u0143are telefonic\u0103 a unor pastori din alte jude\u0143e de aceast\u0103 hot\u0103r\u00eere. Datorit\u0103 atitudinii refractare \u015fi instigatoare de care a dat dovad\u0103 pastorul OLAH LIVIU, la ini\u0143iativa conducerii organelor jude\u0143ene, Departamentul Cultelor a decis retragerea autoriza\u0143iei de func\u0143ionare \u015fi a carnetului de pastor al acestuia, ridic\u00eendu-i calitatea oficial\u0103 de pastor al cultului baptist. Toate aceste m\u0103suri au dus \u00een final la prevenirea realiz\u0103rii ac\u0143iunii \u015fi \u0143inerea botezului \u00een incinta bisericii. Raport\u0103m c\u0103 la acest botez, pe l\u00eeng\u0103 credincio\u015fii bapti\u015fti de pe raza jude\u0143ului Bihor, au participat un num\u0103r mare de credincio\u015fi \u015fi din alte jude\u0143e, transportarea lor realiz\u00eendu-se, at\u00eet cu autoturisme proprietate personal\u0103 , c\u00eet \u015fi cu autobuze taxate de intreprinderile de transport O.J.T. \u015fi birourile de turism pentru tineret. Astfel de autobuze au fost taxate la Arad, timi\u015foara, Deva, Zal\u0103u, Satu-Mare \u015fi Re\u015fi\u0143a. Informa\u0143iile ob\u0143inute p\u00een\u0103 \u00een prezent, confirm\u0103 faptul c\u0103 contracararea ac\u0143iunii ini\u0143iate de pastorul OLAH LIVIU \u2013 cunoscut element fanatic \u2013 a avut efect compromiterea acestuia, prin pierderea prestigiului de care s-a bucurat \u00een r\u00eendul credincio\u015filor. Men\u0143ion\u0103m c\u0103 \u00een renun\u0143area la oficierea botezului \u00een r\u00eeul Cri\u015ful Repede un rol pozitiv l-a avut \u015fi pastorii - \u0142ON IOSIF din Ploie\u015fti \u015fi COVACI NICOLAE din Oradea, care \u00een discu\u0143iile purtate cu OLAH LIVIU \u2013 au subliniat faptul c\u0103 realizarea \u201eunei asemenea manifesta\u0143ii de propor\u0143ii f\u0103r\u0103 autorizarea organelor locale este nelegal\u0103 \u015fi ca atare trebuie renun\u0143at la ea\u201d. De altfel, \u0142ON IOSIF \u00een predica \u0143inut\u0103 \u00een ziua de 27 iunie a.c. la biserica nr.2 Oradea, a scos \u00een eviden\u0143\u0103 \u00een fa\u0143a celor prezen\u0143i c\u0103 bine a hot\u0103r\u00eet comitetul de conducere a comunit\u0103\u0143ii \u00een \u015fedin\u0143a din 26 iunie a.c. de a renun\u0143a la ac\u0143iunea ini\u0143iat\u0103 \u00eentruc\u00eet realizarea ei contravenea legilor statului, ceea ce nu este permis credincio\u015filor bapti\u015fti care s\u00eent chema\u0143i s\u0103 respecte legile \u0143\u0103rii. \u00centr-o discu\u0143ie purtat\u0103 cu o surs\u0103 a unit\u0103\u0143ii noastre \u0142ON IOSIF a afirmat c\u0103 OLAH LIVIU este un element fanatic, impulsiv care de multe ori comite acte necugetate \u015fi c\u0103 nu vede realizarea dorin\u0143ei de a deveni \u201econduc\u0103torul spiritual a comunit\u0103\u0143ii baptiste din R.S. Rom\u00e2nia\u201d. \u00cen prezent, OLAH LIVIU se afl\u0103 \u00een municipiul Timi\u015foara, unde depune str\u0103duin\u0143\u0103 pentru a ob\u0143ine func\u0143ia de pastor. \u015eEFUL SECURIT\u0102\u0142II \u015eEFUL SERVICIULUI Lt. Col. Sima Traian lt. Col. Mihu\u0143a Nicolae270 De\u015fi biserica din Oradea l-a iubit mult pe fratele Olah \u015fi au f\u0103cut demersuri \u015fi memorii pentru repunerea lui \u00een func\u0143ie, autorit\u0103\u0143ile nu le-au satisf\u0103cut dorin\u0143a. Au urm\u0103rit s\u0103 scape de d\u00e2nsul \u015fi prin re\u0143eaua informativ\u0103 l-au determinat s\u0103 \u00ee\u015fi depun\u0103 actele de emigrare \u015fi s\u0103 plece \u00een Statele Unite. P\u00e2n\u0103 la plecarea sa definitiv\u0103 a mai predicat \u00een biserica neautorizat\u0103 din cartierul Bujac, Arad. 270 ACNSAS, I 98421\/2, f. 44-45.","135 \u00cen anul 1978 au avut loc trei serii de conferin\u0143e. \u00cen luna februarie a fost seria de orientare cu pastorii \u015fi diaconii din \u0143ar\u0103, pe comunit\u0103\u0143i, \u00een care au fost abordate temele: Via\u0143a de rug\u0103ciune \u015fi Doctrina pre\u015fedintelui Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, Nicolae Ceau\u015fescu.271 \u00cen luna august s- a abordat la sediul fiec\u0103rei comunit\u0103\u0143i temele: Libert\u0103\u0143ile religioase \u015fi rela\u0143iile dintre culte, ecumenismul practic local \u015fi Doctrina despre via\u0143a dup\u0103 moarte, nemurirea sufletului.272 Comitetul Uniunii \u0143ine o \u015fedin\u0143\u0103 de lucru \u00een zilele de 6-7 iunie 1978 av\u00e2nd printre punctele de pe ordinea de zi \u015fi \u201eprezentarea situa\u0143iei privind rezolvarea unor probleme cultice\u201d. Aceste probleme se refereau \u00een deosebi la Comitetul Cre\u015ftin Rom\u00e2n pentru Ap\u0103rarea Libert\u0103\u0143ilor Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103 (ALRC). Comitetul Uniunii formuleaz\u0103 \u015fi se aprob\u0103 o mo\u0143iune privitoare la acesta. Analiz\u00eend abaterile grave de la principiile de doctrin\u0103 baptist\u0103 \u015fi de la conduita cet\u0103\u0143eneasc\u0103 a unor membri ai bisericilor baptiste din \u0143ar\u0103, Comitetul Uniunii condamn\u00eend faptele s\u0103v\u00eer\u015fite a hot\u0103r\u00eet s\u0103 fie luate m\u0103surile disciplinare necesare \u015fi a recomandat conducerilor Comunit\u0103\u0143ilor s\u0103 sprijineasc\u0103 comitetele de conducere ale bisericilor respective pentru punerea \u00een aplicare a m\u0103surilor ce se impun. \u00cen acest sens, membrii Comitetului Uniunii au aprobat, cu unanimitate de voturi urm\u0103toarea: MO\u0142IUNE Comitetul Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din R.S. Rom\u00e2nia, \u00eentrunit \u00een \u015fedin\u0143\u0103 de lucru \u00een zilele de 6 \u015fi 7 iunie 1978, analiz\u00eend gravele abateri de la principiile de doctrin\u0103 baptist\u0103 \u015fi de la conduita cet\u0103\u0143eneasc\u0103 a unor membri ai bisericilor baptiste din \u0143ar\u0103, hot\u0103r\u0103\u015fte urm\u0103toarele: 1. Nu recunoa\u015ftem a\u015fa-zisul \u201eComitet Cre\u015ftin Rom\u00e2n pentru ap\u0103rarea libert\u0103\u0143ilor religioase \u015fi de con\u015ftiin\u0143\u0103\u201d \u015fi declar\u0103 c\u0103 membrii acestui comitet nu sunt purt\u0103torii de cuv\u00eent ai cultului baptist, credincio\u015fii \u015fi bisericile baptiste din Rom\u00e2nia bucur\u00eendu-se de libertate religioas\u0103 acordat\u0103 prin legile statului nostru. 2. Se desolidarizeaz\u0103 de toate ac\u0143iunile acestui comitet \u015fi condamn\u0103 cu toat\u0103 energia metoda acestuia de a difuza \u00een str\u0103in\u0103tate sub orice form\u0103, material privitor la problemele cultului. Conducerea Uniunii consider\u0103 c\u0103 rezolvarea tuturor problemelor cultului s\u00eent numai de competen\u0143a Comitetului Uniunii \u015fi nimeni din afara lui nu se poate amesteca \u00een aceste probleme. 3. Se constat\u0103 c\u0103 membrii acestui comitet s\u00eent elemente certate cu disciplina cultic\u0103, persoane care prin comportarea lor s-au ab\u0103tut de la principiile de credin\u0143\u0103 baptist\u0103. \u00centruc\u00eet unii dintre ace\u015ftia au fost deja exclu\u015fi de c\u0103tre bisericile din care au f\u0103cut parte, pentru diferite abateri, Comitetul Uniunii, \u00een baza articolului 10 din Statutul cultului, cere bisericilor din care fac parte \u015fi ceilal\u0143i membri ai a\u015fa- zisului comitet amintit mai sus, s\u0103 ia m\u0103sura disciplinar\u0103 de excludere \u015fi a acestora. 4. Conducerile Comunit\u0103\u0143ilor Baptiste pe raza c\u0103rora se afl\u0103 persoanele respective vor lua m\u0103suri urgente ca bisericile respective s\u0103 duc\u0103 la \u00eendeplinire hot\u0103r\u00eerea Comitetului Uniunii de la punctul 3.273 2.2.8 ALRC (Comitetul Cre\u015ftin Rom\u00e2n pentru \u201eAp\u0103rarea Libert\u0103\u0143ii Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103\u201d) Comitetul Cre\u015ftin Rom\u00e2n pentru \u201eAp\u0103rarea Libert\u0103\u0143ii Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103\u201d (ALRC) a luat na\u015ftere la 2 aprilie 1978 prin ini\u0143iativa fratelui Nicolescu Pavel, p\u0103stor ales (dar nerecunoscut de Departamentul Cultelor) al Bisericii Cre\u015ftine Baptiste din cartierul 23 August, Bucure\u015fti. Ideea constituirii ALRC-ului se cristalizeaz\u0103 \u00een contextul perioadei c\u00e2nd \u00een Europa de R\u0103s\u0103rit au ap\u0103rut un num\u0103r de mi\u015fc\u0103ri dizidente precum, cele din Uniunea Sovietic\u0103 a lui 271 Ioachim \u021aunea, \u201eConferin\u0143ele de orientare\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIII, nr. 1-1, 1978, p. 4. 272 \u201eConferin\u0143ele cu pastorii \u015fi diaconii la comunit\u0103\u0143i\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIII, nr. 7-8, 1978, p. 9- 10. 273 \u201e\u015eedin\u0143a de lucru a Comitetului Uniunii\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIII, nr. 7-8, 1978, pp. 7-8.","136 Soljeni\u0143\u00een \u015fi a lui Zaharov; cea din Polonia ivit\u0103 cu ocazia alegerii \u00een Sf\u00e2ntul Scaun al Vaticanului a polonezului Karol Wojtyla \u2013 care devine Papa Ioan Paul II \u015fi cea din Cehoslovacia, a \u201eCartei 77\u201d. O alt\u0103 influen\u0143\u0103 a fost postul Radio Europa Liber\u0103 prin emisiunile lui \u015fi apari\u0143ia ilegal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a c\u0103r\u0143ii scrise de autorul Baciu, intitulat\u0103 \u201ePite\u015fti, centru de reeducare studen\u0143easc\u0103\u201d. ALRC-ul alc\u0103tuie\u015fte dou\u0103 documente intitulate \u201eDECLARA\u0142IA\u201d \u015fi \u201e\u00ceNCETA\u0142I PRIGOANA\u201d pe care le trimite Consiliului de Stat, Ministerului de Justi\u0143ie, Departamentului Cultelor \u015fi Uniunii Baptiste. Semnatarii acestor documente erau majoritatea bapti\u015fti. Se prezint\u0103 mai jos aceste dou\u0103 documente ini\u0143iale. C\u0102TRE, CONSILIUL DE STAT MINISTERUL JUSTI\u0142IEI DEPARTAMENTUL CULTELOR UNIUNEA BAPTIST\u0102 Cu respect v\u0103 aducem la cuno\u015ftin\u0143\u0103, c\u0103 noi, un grup de credincio\u015fi Bapti\u015fti, am hot\u0103r\u00eet creierea \u00een Rom\u00e2nia a unui comitet cre\u015ftin cu caracter interconfesional privind ap\u0103rarea libert\u0103\u0143ii religioase \u015fi de con\u015ftiin\u0143\u0103 \u00een \u0143ara noastr\u0103, care s\u0103 aib\u0103 activitate permanent\u0103 \u00een semnalarea cazurilor de persecu\u0143ie religioas\u0103 \u015fi de studierea fenomenului religios \u00een contextul societ\u0103\u0143ii socialiste. Al\u0103turat anex\u0103m declara\u0143ia de constituire, care cuprinde temeiul legal, scopul \u015fi componen\u0143a sa, precum \u015fi apelul:","137 \u201d\u00cenceta\u0143i prigoana\u201d. V\u0103 \u00eencredin\u0143\u0103m de \u00eentreaga noastr\u0103 loialitate fa\u0143\u0103 de ideea de legalitate \u015fi de dragoste fierbinte pentru \u0143ara noastr\u0103 Rom\u00e2nia. Tot odat\u0103 v\u0103 inform\u0103m c\u0103 acest comitet a cerut aderarea la \u201dChristian Solidarity International\u201d cu sediul \u00een Z\u00fcrich Elve\u0143ia, Longgestrasse 71. Pavel Nicolescu Nicolae Traian Bogdan Emerich Iuhasz Ioan Brisc Petru Coc\u00eer\u0143eu Ioan Moldovan Nicolae R\u0103doi Ludovic Osvath Dimitrie Ianculovici Declara\u0143ia de formare a Comitetului Cre\u015ftin Rom\u00e2n A.L.R.C. (Ap\u0103rarea Libert\u0103\u0143ilor Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103) DECLARA\u0142IA Privind constituirea Comitetului Cre\u015ftin Rom\u00e2n pentru Ap\u0103rarea Libert\u0103\u0143ilor Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103 (A.L.R.C.) \u015fi de aderare a comitetului la organiza\u0143ia \u201dChristian Solidarity International\u201d \u015fi la \u201dInternational Christian Association for Freedom of Belief\u201d, cu adresa: Lenggastrasse 71, Zurich, Elve\u0143ia. Un grup de credincio\u015fi evanghelici (bapti\u015fti) din Rom\u00e2nia, \u00een dorin\u0143a de a ajuta pe fra\u0143ii lor de orice confesiune cre\u015ftin\u0103, care sunt prigoni\u0143i pentru credin\u0143a lor \u00een Dumnezeu, \u00cen\u0143eleg\u00e2nd c\u0103 ierarhii \u015fi conduc\u0103torii lor oficiali nu-i reprezint\u0103 \u00een mod demn \u015fi nu le ap\u0103r\u0103 interesele cultice; V\u0103z\u00e2nd c\u0103 atitudinea Departamentului Cultelor fa\u0143\u0103 de fenomenul religios \u00eembrac\u0103 forme diferite din ce \u00een ce mai subtile \u015fi mai represive, iar ierarhii \u015fi liderii religio\u015fi devin instrumente tot mai docile ale Departamentului Cultelor \u00eempotriva credincio\u015filor \u015fi institu\u0143iilor religioase; Convin\u015fi \u00een mod sincer c\u0103 religia \u00een \u0142ara noastr\u0103 joac\u0103 un rol din ce \u00een ce mai important ca factor moral, social \u015fi spiritual, \u015fi pe departe de a fi un \u201eOPIU\u201d pentru popor, este un ferment \u00een lupta pentru afirmarea demnit\u0103\u0143ii umane pentru libertate \u015fi respectarea drepturilor omului; \u00cencredin\u0143a\u0143i fiind c\u0103 prin aceast\u0103 ac\u0143iune a noastr\u0103 slujim at\u00e2t Bisericii Cre\u015ftine c\u00e2t \u015fi Patriei; \u00cen conformitate cu: 1. CONSTITU\u0142IA R.S.R.-ului potrivit c\u0103reia: cet\u0103\u0143enii Republicii Socialiste Rom\u00e2nia au dreptul de a se asocia \u00een... organiza\u0143ii ob\u015fte\u015fti \u015fi Statul sprijin\u0103 activitatea organiza\u0143iilor de mas\u0103... conform art.37, cet\u0103\u0143enilor R.S.R.-ului li se garanteaz\u0103 libertatea cuv\u00e2ntului, a presei, a \u00eentrunirilor... conf. art.28. 2. DECLARA\u0142IA UNIVERSAL\u0102 A DREPTURILOR OMULUI, potrivit c\u0103reia \u201eOrice persoan\u0103 are dreptul la libertatea de \u00eentrunire \u015fi asociere pa\u015fnic\u0103\u201d, conf. art.20.1. 3. PACTUL INTERNA\u0142IONAL CU PRIVIRE LA DREPTURILE CIVILE \u015eI POLITICE, potrivit c\u0103ruia \u201eOrice persoan\u0103 are dreptul de a se asocia \u00een mod liber cu altele... pentru ocrotirea intereselor sale\u201d, conf. art.22.1. 4. ACTUL FINAL DE LA HELSINKI al Conferin\u0143ei pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa, potrivit c\u0103ruia Statele participante vor respecta \u201eDrepturile Omului \u015fi Libert\u0103\u0143ile Fundamentale, inclusiv libertatea de g\u00e2ndire, con\u015ftiin\u0143\u0103, religie sau de convingere pentru to\u0143i, f\u0103r\u0103 deosebire de ras\u0103, sex, limb\u0103 sau religie\u201d, conform art. 14\/VII, paragraf 1, \u015fi Statele participante vor recunoa\u015fte \u015fi respecta libertatea individului de a profesa \u015fi practica singur sau \u00een comun religia sau convingerea, ac\u0143ion\u00eend dup\u0103 imperativele propriei sale con\u015ftiin\u0143e\u201d conf.\/1A\/VII XX.par.3\/. Se constituie \u00een Rom\u00e2nia: comitetul Cre\u015ftin Rom\u00e2n: Ap\u0103rarea Libert\u0103\u0143ii Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103 (A.L.R.C.) SCOPUL (A.L.R.C.-ului) este urm\u0103torul: 1. Afirmarea valorilor morale \u015fi spirituale ale religiei cre\u015ftine. 2. Ap\u0103rarea libert\u0103\u0143ii religioase \u015fi de con\u015ftiin\u0143\u0103. 3. Ap\u0103rarea \u015fi ajutorarea tuturor celor persecuta\u0143i din cauza convingerilor religioase. 4. Promovarea leg\u0103turilor interna\u0143ionale \u00eentre cre\u015ftinii din Rom\u00e2nia \u015fi cei din str\u0103in\u0103tate. 5. Informarea opiniei publice din Rom\u00e2nia \u015fi str\u0103in\u0103tate a persecu\u0143iei religioase din Rom\u00e2nia. 6. Analizarea fenomenului religios \u00een contextul societ\u0103\u0143ii socialiste. Comitetul este format din urm\u0103torii:","138 1. Pavel Nicolescu (laborant Bucure\u015fti) 2. Dimitrie Ianculovici (muncitor Timi\u015foara) 3. Ioan Moldovan (inginer Timi\u015foara) 4. Petru Coc\u00e2r\u0143eu (tehn.stom.Caransebe\u015f) 5. Ioan Brisc (elev Timi\u015foara) 6. Emerich Iuhasz (muncitor Timi\u015foara) 7. Nicolae Tr. Bogdan (muncitor Timi\u015foara) 8. Nicolae R\u0103doi (\u015fofer Caransebe\u015f) 9. Ludovick Osvalth (muncitor Zal\u0103u) Membrii Comitetului A.L.R.C. solicit\u0103 a fi primi\u0143i \u00een r\u00e2ndurile organiza\u0143iei \u201eInterna\u0143ionala Solidarit\u0103\u0143ii Cre\u015ftine (Christian Solidarity International) ader\u00e2nd \u015fi sus\u0143in\u00e2nd \u00een \u00eentregime documentul \u201ePetition\u201d, adresat Conferin\u0143ei Pentru Securitate \u015fi Cooperare \u00een Europa, privind libertatea religioas\u0103 \u015fi de con\u015ftiin\u0143\u0103 \u00een toate statele semnatare ale \u201eAcordului de la Helsinki\u201d, elaborat de sus numita organiza\u0143ie. Comitetul A.L.R.C. desemneaz\u0103 ca purt\u0103tori de cuv\u00e2nt al s\u0103u pe urm\u0103torii: 1. Pavel Nicolescu 2. Dimitrie Ianculovici Semn\u0103turile: Bucure\u015fti 2 Apr. 1978 \u00ceNCETA\u0142I PRIGOANA! Prigoana religioas\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi discrimin\u0103rile la care sunt supu\u015fi cre\u015ftinii, \u00eendeosebi cei neoprotestan\u0143i, devine pe zi ce trece un fapt tot mai vizibil \u015fi imposibil de t\u0103g\u0103duit. Aceast\u0103 realitate dureroas\u0103 \u00eencepe s\u0103 preocupe din ce \u00een ce mai mult opinia public\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103. Nici un semn nu ne arat\u0103 c\u0103 aceste \u00eenc\u0103lc\u0103ri flagrante ale libert\u0103\u0143ii \u015fi demnit\u0103\u0143ii omului ar fi pe cale s\u0103 \u00eenceteze, ci dimpotriv\u0103, an de an, se \u00eenmul\u0143esc metodele \u015fi cazurile de persecu\u0143ie religioas\u0103 din \u0143ara noastr\u0103. CONDUC\u0102TORI AI PARTIDULUI \u015eI GUVERNULUI ROM\u00c2N: \u00eenceta\u0143i prigoana! V-a\u0143i angajat s\u0103 respecta\u0143i \u015fi s\u0103 ap\u0103ra\u0143i cu sfin\u0143enie drepturile fundamentale \u015fi constitu\u0143ionale ale rom\u00e2nilor. Spre bucuria \u00eentregului popor, Rom\u00e2nia a semnat \u015fi aderat la pacte \u015fi acorduri interna\u0143ionale \u00een care se afirm\u0103 \u015fi se garanteaz\u0103 libertatea de con\u015ftiin\u0143\u0103, credin\u0143\u0103 \u015fi practic\u0103 religioas\u0103, libertatea cuv\u00e2ntului \u015fi a \u00eentrunirilor pa\u015fnice \u015fi a promis s\u0103-\u015fi adapteze legisla\u0143ia intern\u0103 acestor principii mari \u015fi sfinte. Cu toate acestea, spre uimirea \u015fi indignarea noastr\u0103, sute de mii de cet\u0103\u0143eni rom\u00e2ni sunt \u00eempiedica\u0143i \u00een practica crezului lor \u015fi supu\u015fi unor presiuni, discrimin\u0103ri \u015fi persecu\u0143ii din cauza credin\u0143ei \u015fi convingerilor lor. \u00cenceta\u0143i prigoana. Este timpul s\u0103 v\u0103 \u0143ine\u0143i de cuv\u00e2ntul dat \u00een fa\u0143a \u00eentregului popor \u015fi \u00een fa\u0143a forurilor interna\u0143ionale, este timpul s\u0103 dispune\u0143i \u00eencetarea prigoanei! Discrimin\u0103rile grave \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0143\u0103m\u00e2ntului, aplicarea incorect\u0103 a Decretului nr.153, obligativitatea \u015fi pentru cre\u015ftini de a presta jur\u0103m\u00e2ntul fa\u0143\u0103 de politica intern\u0103 a Partidului, (care este bazat\u0103 pe concep\u0143ia materialist-atee) inegalitatea pentru cre\u015ftini \u00een ocuparea de func\u0143ii \u015fi \u00een salarizare, nepotrivirea ce exist\u0103 \u00eentre Constitu\u0143ia \u015fi Decretul de organizare \u015fi func\u0143ionare a Departamentului Cultelor, amestecul ilegal \u015fi abuziv al acestuia din urm\u0103 \u00een via\u0143a spiritual\u0103 a bisericilor cre\u015ftine, ne oblig\u0103 s\u0103 cerem \u00eenceta\u0143i prigoana! CONDUC\u0102TORI AI DEPARTAMENTULUI CULTELOR: \u00eenceta\u0143i prigoana! Reveni\u0143i la legalitate \u015fi reda\u0143i organismului pe care \u00eel conduce\u0143i caracterul s\u0103u legal de organ de supraveghere \u015fi control al respect\u0103rii legii. Deoarece constitui\u0143i unicul organ specializat prin care Statul Rom\u00e2n s-a angajat s\u0103 garanteze deplina libertate religioas\u0103 \u015fi s\u0103 caute pre\u00eent\u00e2mpinarea unor abuzuri \u015fi discrimin\u0103ri \u00een acest domeniu: \u00eenceta\u0143i prigoana! Tocmai inspectorii teritoriali de Culte \u00eencalc\u0103 aceste libert\u0103\u0143i acordate de constitu\u0143ia \u015fi de Statutul de Organizare \u015fi Func\u0143ionare a Cultului desf\u0103\u015fur\u00e2nd o intens\u0103 activitate de intimidare, amestec\u00e2ndu-se \u00een alegeri, exercit\u00e2nd presiuni psihologice asupra p\u0103storilor, instig\u00e2nd pe cre\u015ftini, acord\u00e2nd aprob\u0103ri \u015fi semn\u0103turi dup\u0103 bunul lor plac doar celor considera\u0143i c\u0103 ar corespunde politic \u015fi transform\u00e2ndu-se tot mai mult \u00een organe represive, de aceia v\u0103 cerem: \u00eenceta\u0143i prigoana! REPREZENTAN\u0142I AI JUSTI\u0142IEI \u015eI SECURIT\u0102\u0142II STATULUI: \u00eenceta\u0143i prigoana. S\u00eent nenum\u0103rate cazuri de cre\u015ftini \u00een Rom\u00e2nia care au suferit amend\u0103ri, viol\u0103ri de domiciliu, perchezi\u0143ii, anchet\u0103ri \u015fi b\u0103t\u0103i \u015fi unii chiar au fost t\u00eer\u00ee\u0143i \u00een procese pe care pe nedrept le-au pierdut \u015fi acestea toate pentru unica \u201evin\u0103\u201d c\u0103 s\u00eent cre\u015ftini \u015fi au vrut s\u0103 se bucure \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0143i fra\u0143i ai lor de aceia\u015fi credin\u0143\u0103, s\u0103 se roage \u00eempreun\u0103 sau s\u0103 aibe o cl\u0103dire proprie \u00een acest sens.","139 \u00cen \u00eent\u00eelnirile cu Dumneavoastr\u0103 de nenum\u0103rate ori, nu v-a\u0143i sfiit s\u0103 ne jigni\u0143i \u015fi s\u0103 ne r\u0103ni\u0143i \u00een demnitatea noastr\u0103 de cet\u0103\u0143eni rom\u00e2ni denumindu-ne: \u201eparazi\u0143i, antisociali, anacronici, antistatali, oameni care d\u0103uneaz\u0103 societ\u0103\u0143ii \u015fi care caut\u0103 s-o \u0143in\u0103 pe loc\u201d etc. etc. de aceea v\u0103 cerem, \u00eenceta\u0143i prigoana! CONDUC\u0102TORI AI CULTULUI BAPTIST \u00eenceta\u0143i prigoana! Pentru c\u0103 s\u00eente\u0143i \u00een fruntea unei confesiuni cre\u015ftine care v-a \u00eencredin\u0143at mandatul de a reprezenta \u015fi ap\u0103ra pe fra\u0143ii vo\u015ftri, \u00eenceta\u0143i prigoana! Poporul cre\u015ftin baptist \u015fi-a pus mari speran\u0143e \u00een ultimile schimb\u0103ri \u00een cadrul conducerii Cultului, dar iat\u0103 c\u0103 numai dup\u0103 un an de la ultimul Congres, un val de nemul\u0143umire a cuprins \u00eentreaga \u0143ar\u0103 \u015fi un divor\u0143 total s-a stabilit \u00eentre d-voastr\u0103 \u015fi popor, de aceea \u00eenceta\u0143i prigoana! Orice represalii venite din partea Departamentului Cultelor ca destituiri de p\u0103stori, \u00eenchideri de biserici, exmatricul\u0103ri din seminar, emiterea de instruc\u0143iuni \u015fi circulare, acestea toate fiind \u00eempotriva spiritului m\u0103rturisirii de credin\u0143\u0103 \u015fi a Statutului nostru au primit \u201dbinecuv\u00e2ntarea\u201d conducerii Uniunii Baptiste de aceia v\u0103 strig\u0103m, \u00eenceta\u0143i prigoana! Atunci c\u00eend ave\u0143i probleme \u015fi nel\u0103muriri merge\u0143i \u00eenaintea Domnului \u015fi cere\u0143i-i ajutorul \u015fi lumina Sa, ruga\u0143i-v\u0103 mult, posti\u0143i \u015fi consulta\u0143i Sf\u00eenta Scriptur\u0103 \u015fi c\u0103uta\u0143i c\u0103l\u0103uzirea Duhului Sf\u00eent \u00een orice situa\u0143ie refuz\u00eend s\u0103 merge\u0143i la oameni care nu cred \u00een Dumnezeu pentru a primi sfaturi \u015fi instruc\u0143iuni: \u00eenceta\u0143i prigoana! \u00cencepe\u0143i s\u0103 fi\u0143i cre\u015ftini \u00een g\u00eendire, scopuri \u015fi procedur\u0103 \u00eenceta\u0143i prigoana! \u00centregul popor crede c\u0103 a sosit timpul s\u0103 \u00eencepe\u0143i s\u0103 deveni\u0143i oameni de jertf\u0103, gata s\u0103 risca\u0143i \u015fi s\u0103 suferi\u0143i orice al\u0103turi de El pentru lucrarea lui Dumnezeu ca urma\u015fi demni ai Bl\u00eendului Crucificat Isus Hristos, de aceia v\u0103 \u00eendemn\u0103m acum \u00een ceasul al unsprezecelea: trezi\u0143i-v\u0103! \u00cenceta\u0143i s\u0103 mai sluji\u0143i la doi st\u0103p\u00eeni: \u00eenceta\u0143i prigoana! FRA\u0142I ROM\u00c2NI! Orice om care este sclavul unor prejudec\u0103\u0143i politice, na\u0143ionaliste sau confesionale \u015fi oricine este cuprins de team\u0103, indiferen\u0143\u0103 sau intoleran\u0143\u0103 fa\u0143\u0103 de semenuul s\u0103u ajunge s\u0103 promoveze direct ori indirect nedreptatea \u015fi persecu\u0143ia \u00eentre Rom\u00e2ni. De aceia s\u0103 ne oprim \u015fi s\u0103 \u00een\u0143elegem c\u0103 s\u00eentem fra\u0143i, partea din inima aceluia\u015fi popor \u015fi c\u0103 orice represalii \u015fi libert\u0103\u0143i \u00eengr\u0103dite nu duc dec\u00eet la sl\u0103birea neamului nostru, lovind \u00een unitatea poporului Rom\u00e2n \u015fi \u00een prestigiul interna\u0143ional al \u0143\u0103rii noastre. S\u0103 ne unim vocea \u00eempotriva discrimin\u0103rilor \u015fi a nedrept\u0103\u0143ilor, \u00eempotriva \u00eenc\u0103lc\u0103rilor de orice fel ale drepturilor fundamentale ale omului! Glasul nostru, devenind astfel mai puternic, va ajunge s\u0103 fie auzit \u015fi de cei \u00een drept, pentru ca s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 fac\u0103 ceea ce de mult trebuia f\u0103cut: \u00ceNCETAREA PRIGOANEI RELIGIOASE \u00ceN ROM\u00c2NIA, spre binele nostru \u015fi al \u00eentregului popor \u015fi spre bunul renume al patriei noastre dragi. Tuturor factorilor de r\u0103spundere, v\u0103 cerem: \u00ceNCETA\u0142I PRIGOANA! Comitetul Cre\u015ftin Rom\u00e2n Ap\u0103rarea Libert\u0103\u0143ii Religioase \u015fi de Con\u015ftiin\u0143\u0103 (A.L.R.C.) Semneaz\u0103 membrii fondatori: 1. Pavel Nicolescu, 2. Dimitrie Ianculovici, 3. Ioan Moldovan, 4. Nicolae T. Bogdan, 5. Petru Coc\u00eer\u0143\u0103u, 6. Emerich Iuhasz, 7. Nicolae R\u0103doi, 8. Ioan Brisc, 9. Ludovich Osvalth Bucure\u015fti 2 Aprilie 1978 \u00cen ziua de 30 august 1978, are loc \u015fedin\u0143a extraordinar\u0103 a Comitetului Uniunii cu scopul de a analiza unele abateri ale unor membri ai Cultului \u015fi luarea m\u0103surilor disciplinare necesare. Din Comitetul Uniunii au participat fra\u0143ii: Cornel Mara, Pavel B\u0103rb\u0103tei, Traian Grec, Bela Mike, Nicolae Rom\u00e2nu, Mihai Chiu, Ioan Coldea, Iosif S\u0103rac, Aurel Tanc, \u015etefan Bartha, Alexandru Bodor, Gheorghe B\u0103leanu \u015fi Ioan Trif. Au mai participat \u015fi ni\u015fte fra\u0143i invita\u0143i, vicepre\u015fedin\u0143i ai comunit\u0103\u0143ilor de Arad, Bra\u015fov, Bucure\u015fti, Oradea \u015fi Timi\u015foara, respectiv, Handra Sima, Aurel Laz\u0103r \u015fi Grigore Vass, Samuel Chibici \u015fi Ioan D\u0103duic\u0103, Ioachim Madar, Teodor Turcu \u015fi redactorul \u015fef al revistei cultului, Ioachim \u0142unea. La aceast\u0103 \u015fedin\u0143\u0103 s-au luat urm\u0103toarele hot\u0103r\u00e2ri: 1. \u201eExcluderea din cult a urm\u0103toarelor persoane: Pavel Niculescu, Nicolae Traian Bogdan, Ioan Brisc, Petru Coc\u00eer\u0143eu, Ioan Moldovan, Nicolae R\u0103doi, Ludovic Osvath, \u015fi Dimitrie Ianculovici pentru faptul de a se fi constituit \u00eentr-o grupare ilegal\u0103, cu caracter politic, care a aderat la organiza\u0143ii interna\u0143ionale nebaptiste, \u00eenc\u0103lc\u00eend astfel principiile evanghelice \u015fi doctrina cultului baptist.","140 2. Excluderea din cult, la propunerea conducerii Comunit\u0103\u0143ii Cre\u015ftine Baptiste din Timi\u015foara \u015fi a tuturor pastorilor \u015fi diaconilor de pe raza acestei comunit\u0103\u0143i, a urm\u0103toarelor persoane: VucViorel, Teleag\u0103 Ioan, Mihu\u0143 Martin \u015fi Gheorghe Munteanu pentru abateri de la doctrina baptist\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103lcarea hot\u0103r\u00eerilor Comitetului Comunit\u0103\u0143ii Baptiste din Timi\u015foara. 3. Excluderea din cult a lui Aurel Popescu din Bucure\u015fti pentru faptul de a fi denigrat \u015fi calomniat ani de zile, \u00een scris \u015fi verbal, conducerea cultului \u015fi autorit\u0103\u0143ile de stat, \u00eenc\u0103lc\u00eend principiile de credin\u0143\u0103 baptist\u0103 privind rela\u0143iile dintre biseric\u0103 \u015fi stat precum \u015fi pentru \u00eenc\u0103lcarea hot\u0103r\u00eerilor Comitetului Uniunii \u015fi a angajamentelor ce \u015fi le-a luat \u00een fa\u0143a pastorilor \u015fi diaconilor de pe raza Comunit\u0103\u0143ii Baptiste Bucure\u015fti de a nu mai predica dec\u00eet \u00een biserica din care a f\u0103cut parte ca membru.\u201d274 Istoria ALRC-ului \u015fi activitatea sa este stopat\u0103 de Securitate, Departamentul Cultelor, conducerea Uniunii \u015fi unii p\u0103stori din conducerea unor comunit\u0103\u0143i, \u00een special ai celei de Timi\u015foara. Securitatea prin aceste instrumente ale sale a creat mari presiuni astfel ca membrii ALRC-ului s\u0103 fie exclu\u015fi din membralitatea bisericilor unde f\u0103ceau parte \u015fi din cultul baptist. La Caransebe\u015f, Departamentul Cultelor \u015fi Uniunea intervine brutal \u00een treburile interne ale bisericii din loc, \u00een a\u015fa fel c\u0103 \u00een cele din urm\u0103 depune o pl\u00e2ngere penal\u0103 la Mili\u0143ia Ora\u015fului Caransebe\u015f \u00eempotriva fra\u0143ilor Coc\u00eer\u0143eu Petru, R\u0103doi Nicolae \u015fi Munteanu Gheorghe, care s-au opus ferm, dar f\u0103r\u0103 brutalitatea de care sunt \u00eenvinui\u0143i, \u00eencerc\u0103rii conducerii Comunit\u0103\u0143ii de Timi\u015foara \u015fi Uniunii de a schimba comitetul bisericii \u015fi de a-i elimina pe membrii ALRC-ului care erau ale\u015fi \u00een comitet. Activitatea ALRC-ului se diminueaz\u0103 sim\u0143itor dup\u0103 plecarea definitiv\u0103 a fratelui Pavel Nicolescu \u00een Statele Unite, la aproximativ un an \u015fi jum\u0103tate de activitate. Dup\u0103 plecarea sa, Securitatea i-a determinat pe ceilal\u0143i membri ai ALRC-ului s\u0103 semneze o promisiune de \u00eencetare a activit\u0103\u0143ii \u00een schimbul aprob\u0103rii plec\u0103rii lor definitive \u00een str\u0103in\u0103tate. Singurul care nu a semnat aceast\u0103 h\u00e2rtie a fost fratele R\u0103doi Nicolae (numit Lae de prieteni). Pentru unele detalii \u015fi documente vezi ANEXA ALRC (p.538). Este interesant de remarcat faptul c\u0103 \u00een perioada urm\u0103toare a anului, \u00eentre 21-27 septembrie 1978, un grup \u00een jur de 60 de persoane (p\u0103stori \u015fi so\u0143iile unora), comitetul executiv al Uniunii \u00een formul\u0103 complet\u0103 \u015fi persoane din conducerile comunit\u0103\u0143ilor teritoriale, au participat la Congresul Baptist Jubiliar \u0143inut la Viena.275 \u00centre zilele de 27 noiembrie \u015fi 6 decembrie 1978 s-au \u0143inut la sediile comunit\u0103\u0143ilor a treia serie de conferin\u0143e cu p\u0103storii \u015fi diaconii \u00een care s-au prezentat dou\u0103 referate: \u201e60 de ani de la formarea Statului Na\u0143ional Unitar Rom\u00e2n\u201d \u015fi \u201eDoctrina baptist\u0103 despre har\u201d. Concluziile conferin\u0143elor acestei serii au fost c\u0103 acestea \u201eau avut darul nu numai s\u0103 ad\u00eenceasc\u0103 mai mult fr\u0103\u0143ietatea noastr\u0103 \u00een doctrinele Sfintelor Scripturi ci \u015fi s\u0103 se adape de la izvorul sacru na\u0143ional al UNIRII tuturor rom\u00e2nilor din Patria mam\u0103\u201d.276 274 \u201e\u015eedin\u0143a extraordinar\u0103 a Comitetului Uniunii\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIII, nr. 7-8, 1978, pp. 8-9. 275 Constantin B\u0103lgr\u0103deanu, \u201eParticiparea fr\u0103\u0143easc\u0103 la Congresul Baptist Jubiliar\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIII, nr. 9-10, 1978, p. 3. 276 \u201eDe la Uniune\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIII, nr. 11-12, 1978, p. 3-7.","141 \u00centruc\u00e2t fr\u0103\u0143ietatea baptist\u0103 \u2013 care pe deoparte a \u00eenceput s\u0103 realizeze mai deplin c\u0103 conducerea Uniunii era doar o marionet\u0103 \u00een m\u00e2na Departamentului Cultelor \u015fi c\u0103 nimic semnificativ nu se putea schimba prin ei, \u00een ciuda promisiunilor \u015fi n\u0103dejdilor de la alegerile din 1977 \u015fi care, pe de alt\u0103 parte tindea s\u0103 se scindeze \u015fi s\u0103 creeze o pr\u0103pastie periculoas\u0103 \u00eentre conducerea Uniunii \u015fi masele de credincio\u015fi \u2013 era \u00eentr-o stare care putea s\u0103 scape de sub controlul Uniunii \u015fi implicit de sub controlul autorit\u0103\u0143ilor de stat \u2013 \u00een \u015fedin\u0143a de lucru a Comitetului Uniunii din 11 aprilie 1979 s-a hot\u0103r\u00e2t \u0143inerea unei conferin\u0143e na\u0143ionale cu to\u0143i p\u0103storii din \u0143ar\u0103, \u00een care s-a dorit realizarea solidarit\u0103\u0143ii p\u0103storilor \u00een jurul conducerii Uniunii, confirmarea legitimit\u0103\u0143ii conducerii ei \u015fi deciziilor sale \u015fi realizarea unor principii teologice care s\u0103 \u0143in\u0103 fr\u0103\u0143ietatea \u201edisciplinat\u0103\u201d \u015fi supus\u0103 Statului.277 Conferin\u0143a pe \u0143ar\u0103 a pastorilor, la care au participat 165 de p\u0103stori, s-a \u0143inut \u00een ora\u015ful Bra\u015fov, \u00een perioada 12-15 iunie 1979, sub auspiciile pre\u015fedintelui cultului Mara Cornel \u015fi ale referatului acestuia, prezentat \u00een cadrul conferin\u0143ei de orientare din prima zi, intitulat: \u201eRolul pastorului \u00een p\u0103strarea unit\u0103\u0143ii morale a credincio\u015filor \u015fi de a s\u0103di \u00een inimile lor dragostea de patrie.\u201d Au fost, \u00een continuarea conferin\u0143ei, abordate 7 teme, prezentate sub form\u0103 de referate, ce au fost dezb\u0103tute de p\u0103storii prezen\u0143i care au fost \u00eemp\u0103r\u0143i\u0143i \u00een trei comisii de lucru. Cele 7 referate se refereau la: raporturile cultului cu statul, serviciile divine din biserici, slujitorii \u015fi lucrarea lor, disciplina din biserici, institu\u0143iile cultului \u015fi rela\u0143iile dintre ele, abaterea de la doctrina baptist\u0103 \u00een practica unor biserici \u015fi d\u0103rnicia cre\u015ftin\u0103. Se red\u0103 mai jos rezolu\u0143ia care s-a adoptat cu ocazia acestei conferin\u0143e. \u201eNoi, Comitetul Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste, Comitetele Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste precum \u015fi to\u0143i pastorii bapti\u015fti din R. S. Rom\u00e2nia, \u00eentruni\u0143i \u00een Conferin\u0143a pe \u0143ar\u0103 \u00een ora\u015ful Bra\u015fov, \u00een zilele de 12\u201415 iunie 1979, pentru a dezbate problemele doctrinare ce ne preocup\u0103, \u00een urma lucr\u0103rilor desf\u0103\u015furate \u00een comun, am ajuns la urm\u0103toarele concluzii : \u00cen Cultul nostru s-au ob\u0143inut \u00een ultimile decenii, importante realiz\u0103ri \u00een toate domeniile de activitate dar mai ales pe plan spiritual, \u00een Bisericile noastre exist\u0103 armonie, o bun\u0103 colaborare \u00eentre pastori \u015fi credincio\u015fi; lucrarea Domnului a f\u0103cut progrese, mii de persoane s-au \u00eentors la Dumnezeu; Bisericile au putut primi numeroase vizite ale fra\u0143ilor din str\u0103in\u0103tate, iar delega\u0143i \u015fi conduc\u0103tori din institu\u0143iile noastre de cult au participat la numeroase manifest\u0103ri de peste hotare ale fra\u0143ilor de aceea\u015fi credin\u0143\u0103 cu noi. Toate acestea au fost posibile datorit\u0103 str\u00eensei leg\u0103turi fr\u0103\u0143e\u015fti ce a existat \u00eentre Comitetul Uniunii \u015fi Comunit\u0103\u0143i, \u00eentre acestea \u015fi Biserici \u015fi \u00een general \u00eentre pastori \u015fi credincio\u015fi precum \u015fi a li- bert\u0103\u0143ilor de care ne bucur\u0103m \u00een patria noastr\u0103. Trebuie s\u0103 ar\u0103t\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 pe l\u00eeng\u0103 bunele rezultate pe care le-am ob\u0143inut, am avut \u015fi unele neajunsuri, cum au fost: persoane f\u0103r\u0103 \u00eencredin\u0143are din partea Cultului \u015fi-au permis s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een numele Cultului \u015fi uneori s\u0103 aduc\u0103 \u00eenvinuiri nedrepte \u015fi chiar calomnii la adresa unor fra\u0143i pastori, comite- telor de comunit\u0103\u0143i \u015fi \u00een unele cazuri \u00eens\u0103\u015fi conducerii Uniunii. Din p\u0103cate astfel de persoane au antrenat \u00een ac\u0143iunile lor nefr\u0103\u0143e\u015fti \u015fi credincio\u015fi lipsi\u0143i de orientare \u015fi discern\u0103m\u00eent, care au produs tulburare \u00een unele biserici. Pe nedrept astfel de atitudini au adus jigniri \u015fi la adresa autorit\u0103\u0143ilor de stat. Aceste manifest\u0103ri cu totul str\u0103ine de doctrina baptist\u0103 au p\u0103truns \u00een Cult prin intermediul unor persoane venite \u00een mijlocul nostru de la alte culte \u015fi care au \u00eencercat s\u0103 ne dezbine prin \u00eendemnuri la nesupunere fa\u0143\u0103 de conducerea cultului \u015fi fa\u0143\u0103 de autoritatea statului. 277 \u201eConferin\u0143a pe \u0143ar\u0103 a pastorilor bapti\u015fti din R.S. Rom\u00e2nia\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIV, nr. 5-6, 1979, p. 6.","142 Ast\u0103zi, constat\u0103m cu satisfac\u0143ie c\u0103 astfel, de manifest\u0103ri au fost eliminate \u015fi \u00eentreaga fr\u0103\u0143ietate unit\u0103 \u00een jurul Comitetului Uniunii desf\u0103\u015foar\u0103 lucrarea Domnului \u00een armonie \u015fi bun\u0103 \u00een\u0143elegere. Pentru continua \u00eembun\u0103t\u0103\u0143ire a activit\u0103\u0143ii din cultul nostru, Conferin\u0143a pe \u0143ar\u0103 a pastorilor bap- ti\u015fti adopt\u0103 urm\u0103toarea REZOLU\u0142IE 1. Apreciaz\u0103 ca deosebit de util\u0103 aceast\u0103 Conferin\u0143\u0103 care a adus lumin\u0103 \u015fi preciz\u0103ri \u00eentr-o serie de probleme de ordin organizatoric \u015fi doctrinar \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte ca ele s\u0103 fie aplicate \u00een toate Bisericile Baptiste din R. S. Rom\u00e2nia. 2. Constat\u0103 c\u0103 rela\u0143iile existente ast\u0103zi \u00eentre pastori, \u00eentre Comitetul Uniunii \u015fi Comitetele de Comunit\u0103\u0143i precum \u015fi dintre acestea \u015fi credincio\u015fi, s\u00eent bune. To\u0143i pastorii \u015fi comitetele bisericilor s\u00eent chema\u0143i s\u0103 vegheze mai mult ca disciplina \u015fi buna r\u00eenduial\u0103 \u00een Cult s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 potrivit \u00eenv\u0103- \u0143\u0103turii Evangheliei. 3. Conferin\u0143a pastorilor dezaprob\u0103 ac\u0143iunile unor persoane izolate care s-au erijat \u00een purt\u0103tori de cuv\u00eent ai Cultului f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00eencredin\u0143\u0103ri \u015fi declar\u0103 c\u0103 potrivit Statutului, singurii purt\u0103tori de cuv\u00eent s\u00eent organele legale alese la toate nivelele (Biserici, Comunit\u0103\u0143i \u015fi Uniune). 4. To\u0143i pastorii \u00eentruni\u0143i \u00een Conferin\u0143\u0103 s\u00eent de acord c\u0103 \u00eendrum\u0103rile primite de la Comitetul Uniunii au fost \u00een sprijinul p\u0103str\u0103rii unit\u0103\u0143ii Cultului nostru \u015fi apreciind eforturile depuse de forul nostru statutar de conducere, promit s\u0103 sprijine \u015fi \u00een viitor ac\u0143iunile sale, acord\u00eendu-i concursul neprecupe\u0143it \u00een lucrarea lui Dumnezeu, \u00een p\u0103strarea unit\u0103\u0143ii \u00eentregii fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143i baptiste din R. S. Rom\u00e2nia. 5. \u00cen numele tuturor credincio\u015filor bapti\u015fti, pastorii aduna\u0143i la Conferin\u0143a pe \u0143ar\u0103 \u00ee\u015fi reafirm\u0103 lo- ialitatea de patria noastr\u0103 comun\u0103, Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia \u015fi potrivit M\u0103rturisirii de credin\u0143\u0103, promit s\u0103 respecte cu sfin\u0143enie legile \u0143\u0103rii \u015fi autoritatea de stat, s\u0103 sprijine eforturile Constructive ale \u00eentregului popor, f\u0103uritor al vie\u0143ii noi. 6. Materialele \u015fi hot\u0103r\u00eerile care s-au dezb\u0103tut \u015fi adoptat la aceast\u0103 conferin\u0143\u0103 s\u0103 fie aduse la cuno\u015ftin\u0143a fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii noastre prin toate mijloacele de care dispunem.\u201d278 2.2.9 C.A.M. (Christian Aid Ministries) Un alt eveniment care a avut un impact deosebit \u015fi semnificativ \u00een via\u0143a Cultului Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia (\u015fi nu numai) a fost \u00eenfiin\u0143area organiza\u0143iei Christian Aid Ministries (tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte ar fi Slujirile de Ajutorare Cre\u015ftin\u0103). Aceast\u0103 organiza\u0143ie a fost fondat\u0103 \u00een anul 1981, prin \u00eendurarea \u015fi suveranitatea P\u0103rintelui tuturor s\u0103racilor orfanilor \u015fi v\u0103duvelor, \u00een urma viziunii unei surori ami\u015fe, Nora Wengerd, a idealurilor unui t\u00e2n\u0103r american ami\u015f, David Troyer, \u015fi a coresponden\u0143ei \u015fi \u00eent\u00e2lnirii acestora cu sora Genovieva Sfatcu. Aceast\u0103 organiza\u0143ie a avut ca scop ajutorarea celor s\u0103rmani din \u0143\u0103rile s\u0103race. Este una din cele mai eficiente organiza\u0143ii cre\u015ftine din America.279 Multe au fost familiile de credincio\u015fi nevoia\u015fi care au fost ajutate prin aceast\u0103 misiune. Pachetele alimentare, trimise ca ajutor umanitar, au fost o mare binecuvantare. Pentru cei care le primeau, era o minune a Domnului, ceva de necrezut. Primeau diferite alimente care se g\u0103seau foarte greu \u015fi care erau ra\u0143ionalizate de guvernul rom\u00e2n (zah\u0103r, ulei, f\u0103in\u0103, orez, unt) plus unele alimente \u201cexotice\u201d cum ar fi ciocolat\u0103, cafea, branz\u0103 topit\u0103, pateuri, lapte praf, carne conservat\u0103 \u015fi detergen\u0143i.. De nespus era uimirea \u015fi bucuria copiilor celor s\u0103raci care priveau cu ochii mari \u015fi ner\u0103bd\u0103tori. Multe multumiri se \u00eendreptau spre Dumnezeu din inimile mamelor 278 \u201eUniunea Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din R.S. Rom\u00e2nia \u2013 Conferin\u0143a pastorilor \u2013 Rezolu\u0143ie\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIV, nr. 5-6, 1979, pp. 7-8. 279 Mark Roth, Christian Aid Ministries, http:\/\/www.anabaptists.org\/places\/cam\/ acesat 05 septembrie 2009.","143 care nu aveau ce da de m\u00e2ncare copiilor lor. Cafeaua era tichetul de intrare la medic \u015fi era instrumentul de deschidere a u\u015filor \u00een cazul audien\u0143elor pentru rezolvarea problemelor. Au fost ajuta\u0143i de asemenea mul\u0143i p\u0103stori mai s\u0103raci care se daplasau la biserici \u00eendep\u0103rtate. Acestora li s-au trimis ma\u015fini \u015fi cupoane pentru benzin\u0103 (care era de asemenea ra\u0143ionalizat\u0103). Binefacerea acestor oameni nu va fi cunoscut\u0103 pe deplin dec\u00e2t \u00een ziua r\u0103spl\u0103tirii tuturor lucrurilor. Pentru a prinde ceva din jertfa acestor oameni vezi Anexa C.A.M. (p. 566) care cuprinde un cr\u00e2mpei din manuscrisul Silivei T\u0103rniceriu, care va fi publiat\u0103 cur\u00e2nd ca vol.II, sub titlul Dumnezeu \u00eemi cunoa\u015fte c\u0103r\u0103rile. 2.2.10 Vechiul f\u0103ga\u015f \u00cen perioada 20 septembrie \u2013 2 octombrie 1979 are loc la sediul comunit\u0103\u0143ilor o nou\u0103 serie de conferin\u0143e de orientare \u00een care s-au prezentat referatele \u201eA 35-a aniversare a Revolu\u0143iei de eliberare social\u0103 \u015fi na\u0143ional\u0103, antifascist\u0103 \u015fi antiimperialist\u0103 \u00een \u0143ara noastr\u0103\u201d \u015fi \u201eDoctrina baptist\u0103 despre a doua venire a lui Hristos\u201d. Cu durere trebuie spus c\u0103 \u00een aceste conferin\u0143e referatele doctrinare erau doar un paravan pentru cele \u201esociale\u201d de \u00eendoctrinare prin care fr\u0103\u0143ietatea era supus\u0103 sp\u0103l\u0103rii creierului \u015fi manipul\u0103rii politice. Un pastor \u00een v\u00e2rst\u0103 spunea odat\u0103 c\u0103 \u015fedin\u0143ele de orientare erau \u201e\u015fedin\u0143e de dezorientare\u201d. Departamentul Cultelor, care mereu era prezent la acestea, cel pu\u0143in prin \u00eemputernici\u0143ii locali dac\u0103 nu chiar prin directorul general sau adjunct, prin Uniune, implementa \u00een cadrul cultului baptist linia trasat\u0103 de Partidul Comunist \u015fi dorea s\u0103 fie \u00een permanen\u0143\u0103 asigurat c\u0103 de\u0143ine controlul. La referatele sociale autorit\u0103\u0143ile, cu ocazia lu\u0103rilor de cuv\u00e2nt ale fra\u0143ilor, f\u0103cea trierea \u015fi \u00ee\u015fi \u00eensemna pe cei care ar fi avut idei sau atitudini ostile regimului sau discordante. \u00cen cadrul acestor \u015fedin\u0143e, autorit\u0103\u0143ile testau \u015fi pe calea aceasta starea de spirit a credincio\u015filor bapti\u015fti \u015fi luau apoi, \u00een consecin\u0143\u0103, m\u0103surile care se cuveneau din punctul lor de vedere. \u015ei Uniunea, ca instrument de control \u015fi coercitiv \u00een m\u00e2na autorit\u0103\u0143ilor, folosea aceste conferin\u0143e pentru \u00eent\u0103rirea autorit\u0103\u0143ii ei asupra cultului. Uniunea Baptist\u0103 devenise o anomalie din punct de vedere doctrinar baptist, cea mai \u00eenalt\u0103 form\u0103 de ierarhie cu puteri absolute peste credincio\u015fi \u015fi care putea s\u0103 decid\u0103 (chiar dac\u0103 nu afirma f\u0103\u0143i\u015f lucrul acesta) \u00een toate problemele bisericii. Uniunea smintea cugetul p\u0103storilor bapti\u015fti ai unei \u00eentregi na\u0143iuni. Se poate vedea un citat din rezumarea seriei de conferin\u0143e de orientare mai sus men\u0143ionat\u0103. \u201eConferin\u0143ele de orientare, la care au fost prezen\u0143i fra\u0143ii din Comitetul Executiv al Uniunii, s-au desf\u0103\u015furat peste tot, \u00eentr-o atmosfer\u0103 deosebit\u0103, eviden\u0143iindu-se pretutindeni spiritul de pace \u015fi unitate fr\u0103\u0143easc\u0103, care se manifest\u0103 \u00eentre p\u0103storii \u015fi diaconii bisericilor noastre precum \u015fi dorin\u0143a lor ferm\u0103 de a sprijini conducerea Uniunii \u00een toate problemele cultice ce \u00eei stau \u00een fa\u0143\u0103. De asemenea, lu\u0103rile de cuv\u00eent, \u00een cadrul acestor conferin\u0143e, au exprimat ata\u015famentul pastorilor, diaconilor \u015fi credincio\u015filor bapti\u015fti fa\u0143\u0103 de conducerea \u00een\u0143eleapt\u0103 a statului nostru \u015fi sentimentele de dragoste fa\u0143\u0103 de patria noastr\u0103 scump, Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia, angaj\u00eendu-se cu to\u0143ii prin munc\u0103 neobosit\u0103, \u00eempreun\u0103 cu","144 \u00eentregul popor rom\u00e2n, f\u0103r\u0103 deosebire de na\u0143ionalitate \u015fi credin\u0143\u0103 religioas\u0103, s\u0103-\u015fi dea contribu\u0143ia lor la ridicarea patriei comune, pe cele mai \u00eenalte culmi ale progresului \u015fi civiliza\u0143iei.\u201d280 Se poate observa cu u\u015furin\u0143\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 limbajul derutant \u015fi manipulator, c\u00e2t de mult penetrase discursul politic al Partidului Comunist \u00een discursul religios, respectiv oficial baptist. Perioada anilor 1970-1980 poate fi caracterizat\u0103 ca fiind perioada cea mai militant\u0103 pentru drepturile \u015fi libert\u0103\u0143ile credincio\u015filor bapti\u015fti. S-au realizat unele lucruri importante, precum desfiin\u0143area reglement\u0103rii \u015fi renun\u0143area la aprob\u0103rile autorit\u0103\u0143ilor pentru botez totu\u015fi majoritatea \u00eengr\u0103dirilor au r\u0103mas dar cu o asprime mai temperat\u0103. La sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade zbuciumate diziden\u0143a f\u0103\u0143i\u015f\u0103 a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103, majoritatea diziden\u0143ilor fiind nevoi\u0143i s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0143ara. Ca \u015fi o concluzie a acestei vremi este benefic\u0103 prezentarea a unei duble evalu\u0103ri sub forma unui raport al Departamentului Cultelor \u015fi a unui contraraport al Securit\u0103\u0143ii (vezi ANEXA Raport aspecte culte neoprotestante, p. 571). \u00cen perioada zilelor 15-21 august 1984 (ca un ultim exemplu referitor la conferin\u0143ele de orientare281), s-au \u0143inut \u00een cadrul Comunit\u0103\u0143ilor, \u201eConferin\u0143ele cu pastorii \u015fi diaconii bisericilor baptiste dedicate marii s\u0103rb\u0103tori na\u0143ionale a poporului rom\u00e2n\u201d \u00een care s-a s\u0103rb\u0103torit \u00eemplinirea a 40 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. \u00cen revista Cultului \u201e\u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist\u201d se relateaz\u0103: \u201eConferin\u0143ele cu pastorii \u015fi diaconii au fost prezidate de c\u0103tre fratele Mihai Hu\u015fanu, pre\u015fedintele Uniunii la Comunit\u0103\u0143ile Baptiste din Timi\u015foara, Arad \u015fi Cluj-Napoca, \u015fi de c\u0103tre fratele Dr. Vasile Talpo\u015f, secretar general al Uniunii, la Comunit\u0103\u0143ile Baptiste din Oradea \u015fi Bucure\u015fti. Conferin\u0143a pastoral\u0103 de la Bra\u015fov a fost prezidat\u0103 de fratele Sandor Kulcsar, vicepre\u015fedintele Uniunii.\u201d282 Cine era \u00een spatele acestor conferin\u0143e de orientare? Documentul de mai jos eviden\u0143iaz\u0103 implicarea activ\u0103 a Departamentului Cultelor \u015fi a Securit\u0103\u0143ii. 280 \u201eConferin\u0143ele de orientare\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIV, nr. 9-10, 1979, p. 1. 281 Au mai fost \u015fi alte conferin\u0143e de orientare: \u00een anul 1980, \u00een perioadele 20-28 martie, 17-27 iunie, 23 septembrie, 23 septembrie-2 octombrie; \u00een anul 1982 \u00een perioada 2-31 martie etc. 282 \u201eConferin\u0143ele cu pastorii \u015fi diaconii bisericilor baptiste dedicate marii s\u0103rb\u0103tori na\u0143ionale a poporului rom\u00e2n\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIX, nr. 7-8, 1984, pp. 1-2.","145 Revista \u201d\u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin\u201d (asemenea organului \u201eVestitorul fr\u0103\u0143esc\u201d din URSS), organul oficial al cultului Baptist, nu mai era revista tuturor bapti\u015ftilor, ci era pe deplin revista proprie a Uniunii \u015fi era la dispozi\u0143ia uniunii tot timpul, public\u00e2nd toate comunic\u0103rile \u015fi dispozi\u0143iile autorit\u0103\u0143ilor de Stat sub masca credin\u0143ei baptiste.283 Astfel \u201e\u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin 283 Redac\u0143ia \u00cendrum\u0103torului Cre\u015ftin, O l\u0103murire ce se impune, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin, anul I, nr.1, 1 martie 1946, p. 2.","146 Baptist\u201d devine un instrument \u00een m\u00e2na autorit\u0103\u0143ilor pentru exploatarea religiilor, respectiv a Cultului Baptist. Pentru ilustrare, \u00een 25-26 noiembrie 1981 are loc Adunarea Cultelor din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia pentru Dezarmare \u015fi Pace. Pentru eveniment revista \u201e\u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist\u201d aloc\u0103 temei acestui eveniment 9 din 28 de pagini ale revistei din care una este coperta, care con\u0143ine telegrama adresat\u0103 tov. Nicolae Ceau\u015fescu284 \u015fi 6 pagini \u015fi jum\u0103tate din num\u0103rul urm\u0103tor, dintr-un total de 24 pagini.285 La acest eveniment particip\u0103 din partea Cultului Cre\u015ftin Baptist din R.S.R. pre\u015fedintele Uniunii fr. Cornel Mara, secretarul general Pavel B\u0103rb\u0103tei, vicepre\u015fedin\u0143ii Traian Grec \u015fi Bela Mike, directorul Seminarului Ioan Bunaciu, redactorul \u015fef al \u201e\u00cendrum\u0103torului Cre\u015ftin Baptist\u201d Ioachim \u0142unea, iar din partea Federa\u0143iei Baptiste Europene \u015fi a Alian\u0143ei Baptiste Mondiale, John David Hopper. Dup\u0103 cuv\u00e2nt\u0103rile pe tema obsedant\u0103 a pre\u015fedintelui Nicolae Ceau\u015fescu cu privire la dezarmare \u015fi pace Adunarea adopt\u0103 \u00een unanimitate o mo\u0143iune prin care conduc\u0103torii religio\u015fi \u00ee\u015fi exprim\u0103 atitudinea lor de a contribui la \u00eenf\u0103ptuirea \u201em\u0103re\u0143ului program de pace, libertate \u015fi bun\u0103 \u00een\u0143elegere \u00eentre oameni \u015fi popoare, ini\u0143iat de Pre\u015fedintele Nicolae Ceau\u015fescu\u201d; o chemare pentru dezarmare, pace \u015fi bun\u0103 \u00een\u0143elegere \u00eentre popoare; o telegram\u0103 adresat\u0103 lui Ceau\u015fescu.286 \u00cenc\u0103 dou\u0103 adun\u0103ri similare au avut loc \u00een anii 1984,287 \u00een perioada 21-23 iunie (particip\u0103 pre\u015fedintele Uniunii, Mihai Hu\u015fanu, secretarul general, Vasile Talpo\u015f, directorul Seminarului, Ioan Bunaciu \u015fi redactorul \u015fef la revistei cultului Ioachim \u0142unea) \u015fi 1985, \u00een perioada 16-18 septembrie (la care participa pe l\u00e2ng\u0103 pre\u015fedintele Hu\u015fanu, secretarul general Talpo\u015f, redactorul \u015fef \u0142unea, vicepre\u015fedintele Sandor Kulcsar, pre\u015fedin\u0143ii de comunit\u0103\u0143i Ioan Ciocan \u2013 Bra\u015fov, Samuel Chibici \u2013 Bucure\u015fti, vicepre\u015fedin\u0143ii de comunit\u0103\u0143i Teodor Vere\u015f \u2013 Oradea, Dumitru Turcin \u2013 Timi\u015foara, reprezentantul Comunit\u0103\u0143ii Arad Mihai Chiu \u015fi vicepre\u015fedintele Alian\u0143ei Mondiale Baptiste Iosef Horak).288 Obsesia lui Ceau\u015fescu de a primi premiul Nobel pentru pace289 a angrenat pentru \u00eendeplinirea visului s\u0103u, care nu s-a realizat niciodat\u0103, o \u00eentreag\u0103 \u0143ar\u0103. Ceau\u015fescu a uzat de orice mijloc, chiar \u015fi de cel religios, pentru atingerea \u0143elurilor sale politice. Pentru a exemplifica implicarea activ\u0103 a cultelor \u00een politica comunist\u0103 interna\u0143ional\u0103 se va folosi exemplul \u00eent\u00e2lnirea care trebuia s\u0103 aib\u0103 loc \u00een perioada 26-31 ianuarie 1987 la Moscova, unde erau convoca\u0143i 284 \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXVI, nr. 11-12, 1981, pp. 1-9. 285 \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXVII, nr. 1-2, 1982, pp. 3-9. Alt exemplu, 7 pagini alocate Plenarei Consiliului Na\u0143ional al Frontului Democra\u0143iei \u015fi Unit\u0103\u0143ii Socialiste, Plenarei Comitetului Central al Organiza\u0143iei Democra\u0143iei \u015fi Unit\u0103\u0143ii Socialiste \u015fi Adun\u0103rii Cultelor din Rom\u00e2nia pentru Dezarmare \u015fi Pace din revista care prezint\u0103 Congresul al 28-lea al Cultului Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia. \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIX, nr. 5-6, 1984, pp. 3-9. 286 \u201eAdunarea Cultelor din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia pentru Dezarmare \u015fi Pace\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXVI, nr. 11-12, 1981, pp. 2-6. 287 \u201eAdunarea Cultelor din Rom\u00e2nia pentru Dezarmare \u015fi Pace\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXIX, nr. 5-6, 1981, pp. 3-5. 288 \u201eAdunarea Cultelor din R.S. Rom\u00e2nia pentru Dezarmare \u015fi Pace\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an XXXVI, nr. 11-12, 1981, pp. 3-8. 289 Vezi I.M. Pacepa, Orizonturi Ro\u015fii, Bucure\u015fti: Editura Venus, 1992."]