["197 \u0143inerea unor mese de dragoste, numite agape. Nu toate bisericile le \u0143ineau, dar bisericile care practicau lucrul acesta beneficiau de o leg\u0103tur\u0103 mai str\u00e2ns\u0103 \u015fi o cunoa\u015ftere mai bun\u0103 \u00eentre membrii ei. Bisericile pioniere de limb\u0103 german\u0103 le \u0143ineau \u015fi unele biserici rom\u00e2ne\u015fti au preluat \u015fi ele aceast\u0103 practic\u0103. Aici, \u00een jurul unei c\u0103ni de ceai \u015fi a unor biscui\u0143i sau fursecuri, comunitatea, \u00eentr-o atmosfer\u0103 de tov\u0103r\u0103\u015fie cre\u015ftineasc\u0103, se bucura \u00een c\u00e2ntare, Cuv\u00e2nt, discu\u0143ii, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea experien\u0143elor pe calea credin\u0143ei etc. Cununa bapti\u015ftilor era respectul pentru Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu \u015fi marele pre\u0143 pe care \u00eel puneau pe citirea Bibliei. Diminea\u0143a \u015fi c\u00e2nd veneau de la lucru se sp\u0103lau \u015fi citeau cu mare respect Scriptura. Era at\u00e2t de pre\u0143uit Cuv\u00e2ntul \u00eenc\u00e2t luau Biblia cu ei \u015fi se fotografiau cu ea \u00een m\u00e2n\u0103. Poate c\u0103 este o excep\u0143ie, poate un lucru obi\u015fnuit, dar autorul a cunoscut o sor\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 care, de la momentul c\u00e2nd s-a poc\u0103it p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a mers la Domnul ei drag, a citit Biblia de 56 de ori. Se rugau \u015fi citeau Scriptura. Aceasta era via\u0143a lor Leg\u0103tura fr\u0103\u0143easc\u0103 \u015fi dragostea lui Dumnezeu lumina \u00eenaintea vecinilor prin dragostea cu care bapti\u015ftii se ajutau unii pe al\u0143ii. Se ajutau la munca de la c\u00e2mp, la construirea caselor \u015fi hambarelor \u015fi chiar la sc\u0103rm\u0103narea l\u00e2nii vreunei plapumi mai vechi. F\u0103ceau acea \u201eclac\u0103\u201d, munc\u0103 voluntar\u0103, cu mult\u0103 bucurie, c\u00e2nt\u0103ri \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015firea experien\u0143elor cu Dumnezeu. Biserica sim\u0143ea \u00eempreun\u0103, era un trup viu. C\u00e2nd erau amenin\u0143a\u0143i, cu to\u0143ii vegheau \u015fi luptau pentru supravie\u0143uirea spiritual\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru cea institu\u0143ional\u0103. Biserica Baptist\u0103 a fost \u015fi este frumoas\u0103.","198 CONCLUZII Din studiul documentelor istoriei bapti\u015ftilor disponibile autorului se poate observa c\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 conducerea oficial\u0103 a cultului a tr\u0103dat interesele bisericilor baptiste, ced\u00e2nd \u00een fa\u0143a dispozi\u0143iilor regimului ateu multe dintre libert\u0103\u0143ile \u015fi chiar practicile specifice Cultului Cre\u015ftin Baptist. Aceasta s-a realizat mai \u00eent\u00e2i prin seducerea conducerii \u015fi mai apoi prin racolarea de c\u0103tre Securitate a majorit\u0103\u0143ii liderilor \u015fi p\u0103storilor bapti\u015fti. De\u015fi nu to\u0143i au cedat, totu\u015fi mul\u0143i au vinov\u0103\u0143ia unui pact cu Securitatea sau a unei conform\u0103ri liniei trasate de c\u0103tre cei care colaborau cu aceasta sau cu Departamentul Cultelor. \u00cen aceast\u0103 privin\u0143\u0103 este necesar\u0103 o recunoa\u015ftere a acestui trecut \u015fi o rezolvare biblic\u0103 a acestuia. \u201eCine \u00ee\u015fi ascunde f\u0103r\u0103delegile nu prop\u0103\u015fe\u015fte, dar cine le m\u0103rturise\u015fte \u015fi se las\u0103 de ele cap\u0103t\u0103 \u00eendurare. De asemenea, este necesar\u0103 restituirea. Au fost fra\u0143i de credin\u0143\u0103 care au fost exclu\u015fi din biseric\u0103 pe alte motive dec\u00e2t cele de abatere de la doctrina cre\u015ftin\u0103 baptist\u0103. Ace\u015ftia au fost exclu\u015fi pe motive politice, de cele mai multe ori la indica\u0143iile Departamentului Cultelor \u015fi Securit\u0103\u0143ii. Ar fi un act de dreptate s\u0103 li se redea acestor fra\u0143i demnitatea \u015ftirbit\u0103 \u015fi s\u0103 li se cear\u0103 iertare \u015fi s\u0103 fie reprimi\u0143i oficial, public, \u00een cadrul cultului. Totu\u015fi, majoritatea credincio\u015filor \u015fi o minoritate de p\u0103stori au mers pe calea cea dreapt\u0103, neab\u0103tu\u0143i, fiind dispu\u015fi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u0143ul credin\u0143ei lor. Ace\u015ftia au fost m\u0103rturii frumoase, care au l\u0103sat \u00een urm\u0103 parfumul iubirii \u015fi jertfirii Domnului Isus Christos. Ace\u015ftia, prin m\u0103rturia lor, au c\u00e2\u015ftigat suflete, au \u00eent\u0103rit pe fra\u0143i \u00een credin\u0143\u0103, au ar\u0103tat adev\u0103rata fa\u0143\u0103 a iubirii cre\u015ftine, au dus credin\u0143a neab\u0103tu\u0143i mai departe, au tr\u0103it \u00een adev\u0103r, au biruit. Rug\u0103ciunilor acestora \u015fi felului lor de vie\u0143uire li se datoreaz\u0103 faptul c\u0103 ast\u0103zi mul\u0143i iubesc \u015fi tr\u0103iesc credin\u0143a cre\u015ftin\u0103 baptist\u0103. Faptele acestora \u00eei urmeaz\u0103.","199 ANEXE","200 ANEXA Iuliu Maniu S.S.I 2 August 1941 NOTA352 \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentrevederea care a avut loc \u00een ziua de 16 Iulie a.c. \u00eentre Maniu \u015fi principele Rohan, cercurile na\u0143ional-\u0143\u0103r\u0103niste dau urm\u0103toarele versiuni: Principele Rohan a \u00eenceput prin a ar\u0103ta c\u0103 fa\u0143\u0103 de noua situa\u0143ie ce se va creea prin distrugerea comunismului, satisfacerea revendic\u0103rilor teritoriale rom\u00e2ne\u015fti prin rec\u00e2\u015ftigarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord \u015fi prin st\u0103p\u00e2nirea definitiv\u0103 a \u00eentregului spa\u0143iu european de c\u0103tre Reich, to\u0143i oamenii de Stat europeni vor trebui s\u0103-\u015fi modifice atitudinea lor \u015fi s\u0103 ia contact cu noile realit\u0103\u0143i. Pentru Rom\u00e2nia, aceast\u0103 nou\u0103 ordine european\u0103 este mai interesant\u0103 \u015fi mai vital\u0103 dec\u00e2t alte State, fiindc\u0103 \u0143ara rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi va g\u0103si satisfacerea intereselor sale economice, \u00een cadrul unui echilibru stabil, care o va feri de orice crize economice \u015fi sociale. Pentru un Stat agrar, care are \u00eenc\u0103 de parcurs zeci de ani drumurile civiliza\u0143iei, se na\u015fte o situa\u0143iune \u00een care se va putea dezvolta \u015fi prospera. \u00cen ce prive\u015fte problema Ardealului \u2013 a afirmat principele de Rohan \u2013 la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului se vor g\u0103si solu\u0143ii de natur\u0103 s\u0103 satisfac\u0103 ambele p\u0103r\u0143i, deci pentru moment, nu se pot produce noui perturb\u0103ri printr-o nou\u0103 revizuire de teritoriu. Punctul de vedere al cancelarului Hitler este \u00eens\u0103 cunoscut: delimit\u0103rile teritoriale \u00een Sud- Est au un caracter provizoriu, deoarece la pacea general\u0103 se vor fixa teritoriile definitive. Reichul va \u0143ine seam\u0103 la sf\u00e2r\u015fit de aportul fiec\u0103rei \u0143\u0103ri, la ac\u0143iunea sa militar\u0103 \u015fi politic\u0103. Maniu a replicat \u2013 \u00een esen\u0143\u0103 \u2013 urm\u0103toarele: \u201eN-a\u015fi putea s\u0103 v\u0103 t\u0103inuiesc convingerile mele, fiindc\u0103 acestea sunt \u00eendeob\u015fte cunoscute. Am fost \u015fi r\u0103m\u00e2n anglo-fil. \u015ei aceasta, nu numai fiindc\u0103 exist\u0103 o filia\u0143iune \u00eentre convingerile \u015fi ideologia mea cu cele ale lumii anglo-saxone, dar mai ales fiindc\u0103 Anglia a fost \u00een mod constant prietena \u015fi protectoarea \u0143\u0103rii mele. Rom\u00e2nia a avut o \u00een\u0143elegere cu Anglia \u00een 1916 \u015fi Marea Britanie a r\u0103mas fidel\u0103 acestei \u00een\u0143elegeri. Realitatea aspira\u0143iilor na\u0143ionale rom\u00e2ne\u015fti s-a f\u0103cut cu sprijinul Fran\u0143ei, Angliei \u015fi Americei, iar de atunci, \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile, Anglia a sprijinit Rom\u00e2nia. \u00cen niciuna dintre conven\u0143iile \u015fi \u00een\u0143elegerile intervenite \u00eentre Anglia \u015fi Rom\u00e2nia, Marea Britanie n-a \u00een\u015felat Rom\u00e2nia. Ve\u0143i fi de acord cu mine \u2013 a spus Maniu \u2013 c\u0103 Germania a avut o atitudine potrivnic\u0103 Rom\u00e2niei. Noi n-am fost niciodat\u0103 \u00eempotriva Germaniei, iar \u00een trecutul r\u0103zboiu eram \u00een conflict cu imperiul austro-ungar care de\u0143inea provincii locuite \u00een majoritate sdrobitoare de c\u0103tre rom\u00e2ni \u015fi dac\u0103 am intrat \u00een conflict cu Germania, este fiindc\u0103 aceasta a fost aliata Austro-Ungariei. Imediat dup\u0103 r\u0103zboiu, guvernul rom\u00e2n a c\u0103utat s\u0103 reia raporturi bune cu Germania \u015fi de atunci ne-am str\u0103duit s\u0103 men\u0143inem o colaborare economic\u0103, ca \u015fi raporturi politice corecte. Noi \u00eens\u0103 vrem s\u0103 ne p\u0103str\u0103m \u0143ara, c\u00e2\u015ftigat\u0103 cu lupte \u015fi suferin\u0143e mari, iar Dvs. v-a\u0143i aflat de cealalt\u0103 parte. Din cauza Germaniei am pierdut Basarabia \u015fi Bucovina de Nord, prin hot\u0103r\u00e2rea puterilor Axei s-a f\u0103cut Rom\u00e2niei cea mai mare nedreptate care s-a f\u0103cut vreodat\u0103 \u00een istorie, r\u0103pindu-i-se o parte din Ardeal, provincia cea mai rom\u00e2neasc\u0103 cu o popula\u0143ie majoritar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, av\u00e2nd con\u015ftiin\u0143a na\u0143ional\u0103 desvoltat\u0103 \u00een mod puternic. Dac\u0103 ve-\u0143i judeca obiectiv, ve-\u0143i \u00een\u0143elege temeiurile ac\u0143iunei noastre\u201d. 352 ACNSAS, D 8146, f. 10-13.","201 Pincipele de Rohan a replicat c\u0103 aceast\u0103 situa\u0143ie s-ar putea schimba \u015fi c\u0103 depinde de b\u0103rba\u0143ii de Stat rom\u00e2ni ca lucrurile s\u0103 poat\u0103 lua \u00eentr-un viitor apropiat alt\u0103 desf\u0103\u015furare. Maniu a replicat c\u0103 poporul rom\u00e2n a avut deseori decep\u0143iuni \u00een rela\u0143iile cu marile puteri, iar conduc\u0103torii s\u0103i trebuie s\u0103 fie pruden\u0143i, fiindc\u0103 au ast\u0103zi o imens\u0103 r\u0103spundere, nu poate s\u0103 dea r\u0103spunsul imediat, dar va reflecta \u015fi va r\u0103spunde prin Mihai Popovici, care are rela\u0143iuni cu personalit\u0103\u0143i germane din Bucure\u015fti. Maniu, relat\u00e2nd intimilor s\u0103i conversa\u0143ia, a declarat: \u201eN-am nici o \u00eencredere \u00een f\u0103g\u0103duin\u0143ele lui Hitler, deoarece i-a \u00een\u015felat pe to\u0143i. Germania se afl\u0103 ast\u0103zi \u00eentr-o situa\u0143ie dificil\u0103 \u015fi deaceea vrea s\u0103 profite de ac\u0143iunea anti- comunist\u0103, pentru a str\u00e2nge \u00een jurul s\u0103u toate Statele \u015fi toate partidele burgheze. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere numai interesele sale \u015fi trebuie s\u0103 \u0143in\u0103 seama c\u0103 \u015fansele Angliei au crescut \u015fi mai mult. Cu Germania este Generalul Antonescu \u015fi de\u015fi dintr-un punct de vedere i se poate repro\u015fa c\u0103 nu rezist\u0103 suficient penetra\u0143iei economice germane, totu\u015fi are un rol \u00eensemnat. Noi trebuie s\u0103 ap\u0103r\u0103m interesele Ardealului, \u015fi aceste interese nu ni le poate satisface Germania. Cu at\u00e2t mai mult trebuie s\u0103 lucr\u0103m al\u0103turi de Anglia, cu c\u00e2t Ungaria exercit\u0103 o propagand\u0103 extraordinar\u0103 \u00een America, Anglia \u015fi Elve\u0143ia.\u201d ... ANEXA","202 Constitu\u0143ia Stalinist\u0103353 353 Nicoar\u0103 Macavei, \u201eConstitu\u0143ia Stalinist\u0103\u201d, \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist, an VII, nr.1, 1952, p. 7.","203 ANEXA Documentul \u201eLI WEI HAN\u201d DOCUMENTUL \u201eLI WEI HAN\u201d354 Publicat \u00een 1959 de Presa de Limbi Str\u0103ine din Pekin pentru sec\u0143iunea Latino-American\u0103 a Departamentului de Coordonare a Partidului Comunist Chinez. Acest document define\u015fte \u00een cuvinte proprii diferitele stadii de dezvoltare ale \u201eluptei dialectice cu religia cu scopul de a \u00eenlocui progresiv elementul religios cu elementul marxist, *** \u015fi de a conduce catolicii s\u0103 distrug\u0103, din proprie ini\u0143iativ\u0103, imaginile divine pe care \u015fi le-au creat.\u201d Biserica Catolic\u0103 \u015fi Cuba (program de ac\u0143iune) Biserica Catolic\u0103, care are sediul central \u00een Roma, este o organiza\u0143ie reac\u0143ionar\u0103 care st\u00e2rne\u015fte activit\u0103\u0143i contra-revolu\u0143ionare \u00een mijlocul democra\u0143iilor Poporului. Pentru ca democra\u0143iile populare s\u0103 continue avansarea via socialism \u015fi comunism, este necesar mai \u00eent\u00e2i de toate s\u0103 anihileze influen\u0143a Bisericii Catolice \u015fi activit\u0103\u0143ile pe care aceasta le depune. Biserica Catolic\u0103 nu este steril\u0103, nici impotent\u0103, ci din contra, puterea ei trebuie recunoscut\u0103 \u015fi trebuiesc luate o seam\u0103 de m\u0103suri pentru blocarea c\u0103ii ei. Atunci c\u00e2nd lupta politic\u0103 \u015fi for\u0143ele de produc\u0143ie vor fi atins un nivel ridicat de produc\u0143ie [rat\u0103 de productivitate] va fi posibil\u0103 distrugerea ei [Bisericii]. Acesta este obiectivul ce trebuie atins \u015fi pentru aceasta lupt\u0103m. A ataca-o frontal \u015fi a lovi-o pe fa\u0143\u0103, pe c\u00e2nd suntem slab echipa\u0143i \u015fi pe c\u00e2nd nu am educat masele \u00eendeajuns, ar rezulta doar \u00een cre\u015fterea controlului Bisericii asupra maselor, \u00eentruc\u00e2t acestea ar simpatiza cu ea \u015fi ar sus\u0143ine \u00een mod clandestin activit\u0103\u0143ile ei contra- revolu\u0143ionare. De asemenea trebuie s\u0103 prevenim ca liderii contra-revolu\u0143ionari ai Bisericii s\u0103 fie percepu\u0143i ca \u015fi martiri. Linia de ac\u0143iune ce trebuie urmat\u0103 \u00eempotriva Bisericii const\u0103 \u00een instruirea, educarea, \u00eenduplecarea, convingerea \u015fi, \u00een mod gradat, trezirea \u015fi dezvoltarea deplin\u0103 a con\u015ftiin\u0143ei politice a catolicilor prin ob\u0143inerea particip\u0103rii lor \u00een grupuri de studiu \u015fi activit\u0103\u0143i politice. Trebuie s\u0103 ne angaj\u0103m \u00een lupta dialectic\u0103 cu religia prin instrumentalitatea \u201eactivi\u015ftilor\u201d (comuni\u015ftii militan\u0143i). Noi vom \u00eenlocui progresiv elementul religios cu elementul marxist, vom schimba treptat con\u015ftiin\u0143a fals\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 con\u015ftiin\u0143\u0103, astfel c\u0103 catolicii, \u00een cele din urm\u0103, vor distruge cu acordul lor \u015fi din proprie ini\u0143iativ\u0103 imaginile pe care ei \u00een\u015fi\u015fi le-au creat. Aceasta este linia noastr\u0103 de ac\u0143iune \u00een lupta pentru victorie \u00eempotriva Bisericii Catolice contra- revolu\u0143ionare. Mai mult, vom prezenta un program de tactici, aplicate cu succes \u00een Republica Popular\u0103 Chinez\u0103 pentru eliberarea poporului chinez de sub influen\u0143a Bisericii Catolice Imperialiste a Romei. Biserica \u015fi credincio\u015fii ei trebuie indu\u015fi \u00een a lua parte \u00een Guvernul Poporului astfel ca masele s\u0103-\u015fi exercite influen\u0143a asupra lor. Nu se poate permite Bisericii s\u0103 \u00ee\u015fi p\u0103streze caracterul supra-na\u0143ional care o plaseaz\u0103 deasupra voin\u0143ei maselor. Trebuie creat \u00een cadrul Guvernului Poporului un Birou care s\u0103 aib\u0103 autoritate peste organiza\u0143iile \u015fi activit\u0103\u0143ile religioase. Prin impunerea procesului centralismului democratic asupra Bisericii, drumul este deschis, prin instrumentalitatea maselor, spre m\u0103surile patriotice care vor sl\u0103bi Biserica \u015fi vor sc\u0103dea prestigiul ei. Acest Birou va organiza asocia\u0143ii locale, regionale, na\u0143ionale care vor grupa 354 Appendix, Elizabeth Hanunian, tr., Communist Exploatation of Religion: Hearing Before the Subcommittee to Investigate the Administration of the Internal Security Act and Other Internal Security Laws of the Committee of the Judiciary United States Senate Eighty-Ninth Congress \u2013 Testimony of Rev. Richard Wurmbrand, Diane Books Publishing Co., 1982, pp. 27-30.","204 catolicii \u00een organisme patriotice. Fiecare asocia\u0143ie va manifesta supunerea ei fa\u0143\u0103 de legile na\u0143iunii \u015fi va manifesta voin\u0143a ei de a le respecta. Atunci c\u00e2nd au fost create aceste asocia\u0143ii \u015fi acestea au demonstrat supunerea lor fa\u0143\u0103 de legile na\u0143iunii, atunci este momentul c\u00e2nd reac\u0143ionarii \u015fi contra-revolu\u0143ionarii vor p\u0103\u015fi \u00een fa\u0143\u0103. Ace\u015fti contra-revolu\u0143ionari, ridica\u0143i din interiorul Bisericii Catolice, sunt primii care vor fi smul\u015fi cu hot\u0103r\u00e2re, totu\u015fi, f\u0103r\u0103 uz de for\u0143\u0103. \u00cen orice eventualitate, m\u0103surile luate trebuie s\u0103 fie \u00een concordan\u0143\u0103 cu legea. Aspira\u0143iile contra-revolu\u0143ionare, prin natura lor intrinsec\u0103, duc la ac\u0143iuni \u00eempotriva guvernului. Acest principiu ne indic\u0103 ce fel de legi trebuie aplicate celor care protesteaz\u0103. Ei trebuie considera\u0143i ca fiind criminali nepatriotici care urmeaz\u0103 indica\u0143iile imperiali\u015ftilor transmise de la comandamentul Bisericii Catolice, de c\u0103tre Ora\u015ful Vatican. Pe timpul acestei faze, masele vor experimenta un conflict psihologic deoarece, pe deoparte, ei vor sim\u0143i loialitatea fa\u0143\u0103 de Biseric\u0103 \u015fi cler \u015fi, pe de alt\u0103 parte, patriotismul lor \u00eei va \u00eempinge s\u0103 sus\u0143in\u0103 Guvernul Poporului. Acest conflict va fi explorat \u015fi studiat cu aten\u0143ie. Dac\u0103 va ac\u0143iona cineva \u00een mod precipitat f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0143in\u0103 cont de intensitatea acestui conflict psihologic risc\u0103 s\u0103 \u00eenstr\u0103ineze implicarea maselor. Dac\u0103 leg\u0103turile dintre mase \u015fi biseric\u0103 sunt foarte str\u00e2nse se va urma principiul: doi pa\u015fi \u00eenainte \u015fi unul \u00eenapoi. F\u0103c\u00e2nd un pas \u00eenapoi, Guvernul Poporului trebuie s\u0103 afirme c\u0103 el ap\u0103r\u0103 libertatea religioas\u0103 \u015fi c\u0103 prin voin\u0143a maselor el stabile\u015fte comitete de reform\u0103 \u00een cadrul asocia\u0143iilor astfel ca masele patriotice s\u0103 poat\u0103 s\u0103 se exprime mult mai direct \u00een conducerea \u015fi via\u0143a Bisericii. S\u0103 veghem! Militan\u0143ii Partidului trebuie s\u0103 direc\u0143ioneze lucrarea comitetelor de reform\u0103. Ei trebuie s\u0103 elimine reac\u0143ionarii care vor fi g\u0103si\u0143i printre mase. Pentru aceast\u0103 lucrare, trebuie urmate aceste slogane: este patriotic s\u0103 aderi la guvern \u015fi s\u0103 respec\u0143i legile; nesupunerea este nepatriotic\u0103; asocia\u0143iile trebuie s\u0103-\u015fi practice patriotismul lor; elementele nepatriotice trebuie eliminate din asocia\u0143ii \u015fi judecate ca criminali de c\u0103tre mase; c\u0103ci este datoria fiec\u0103rui cet\u0103\u0143ean s\u0103 pedepseasc\u0103 criminalii. Militan\u0143ii trebuie s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 masele \u00eempotriva elementelor criminale. De \u00eendat\u0103 ce masele au condamnat criminalii \u015fi i-au eliminat din asocia\u0143ii, ace\u015ftia trebuie judeca\u0143i sub prevederile legilor Guvernului Poporului. \u00cen acela\u015fi timp, asocia\u0143iile vor trebuie s\u0103- \u015fi exprime din nou supunerea fa\u0143\u0103 de legi \u015fi trebuie s\u0103 fac\u0103 eforturi pentru a descoperi activit\u0103\u0143i contra-revolu\u0143ionare ascunse printre membrii lor. De\u015fi au fost descoperi\u0143i reac\u0143ionarii, conflictul psihologic printre mase trebuie s\u0103 continue. Este important ca autorit\u0103\u0143ile ecleziale \u015fi liderii bisericii s\u0103 le asigure pe acestea c\u0103 religia a devenit mai pur\u0103 acum c\u00e2nd a fost eliberat\u0103 de elementele criminale \u015fi nepatriotice. Militan\u0143ii no\u015ftri, care sunt membri ai acestor asocia\u0143ii, au sarcina important\u0103 de a cauza liderii Bisericii s\u0103 fac\u0103 aceste declara\u0143ii. Bine\u00een\u0143eles, \u00een timpul acestei faze, se vor ridica alte ne\u00een\u0143elegeri. Dac\u0103 se ac\u0143ioneaz\u0103 \u00een mod arbitrar se va pierde controlul asupra mi\u015fc\u0103rii maselor. Guvernul Popular trebuie s\u0103 duc\u0103 \u00een profunzime discutarea tuturor ne\u00een\u0143elegerilor. Pe durata acestor discu\u0143ii, se va avea \u00een vedere descoperirea contra-revolu\u0143ionarilor care au trecut neobserva\u0143i mai \u00eenainte. \u00cen timpul acestei faze, precum \u015fi \u00een cea premerg\u0103toare, acelea\u015fi slogane vor fi invocate: este patriotic s\u0103 respec\u0143i legile; nesupunerea este nepatriotic\u0103 \u015fi criminal\u0103. Masele trebuiesc informate, de asemenea, despre rezultatele conversa\u0143iilor dintre Stat \u015fi Biseric\u0103, precum \u015fi despre rena\u015fterea patriotic\u0103 a maselor religioase \u00een procesul \u00eenlocuirii sentimentelor decadente, imperialiste \u015fi nepatriotice. Cu excep\u0143ia chestiunilor spirituale, orice indiciu sau expresie de coordonare cu Ora\u015ful Vatican va trebuie s\u0103 fie ponegrit\u0103 ca fiind motivat\u0103 de interese imperialiste \u015fi de sus\u0143inere a activit\u0103\u0143ilor contra-revolu\u0143ionare. Experien\u0143a din \u0143\u0103rile surori demonstreaz\u0103 c\u0103 Biserica Catolic\u0103 a sus\u0143inut \u00eentotdeauna activit\u0103\u0143i contra- revolu\u0143ionare. Lu\u00e2nd \u00een considerare scopul universal al Bisericii Catolice, aceste experien\u0143e constituie eviden\u0143e de net\u0103g\u0103duit ale conspira\u0143iei ei. Pe durata acestei perioade, Ora\u015ful Vatican este de a\u015fteptat s\u0103 protesteze \u00eempotriva campaniei noastre. Aceste proteste trebuie utilizate ca eviden\u0143e suplimentare \u00een favoarea conspira\u0143iei Bisericii sub \u00eendrumarea Ora\u015fului Vatican. Aceasta conduce la urm\u0103toarea faz\u0103 a atacului nostru: \u0143inta lui este leg\u0103tura care exist\u0103 \u00eentre Biseric\u0103 \u015fi Ora\u015ful Vatican. Trebuie anticipat c\u0103 \u00een cursul atacului clerul va reac\u0143iona violent \u00eentruc\u00e2t acesta simte c\u0103 a fost lovit chiar la temelie \u015fi chiar la sursa puterii lui. Trebuie","205 reamintit Bisericii c\u0103 protestele ei \u00eempotriva atacurilor, al c\u0103ror obiect este, din cauza ata\u015famentului ei fa\u0143\u0103 de Vatican, sunt nepatriotice \u015fi \u00eempotriva legii \u015fi Statului. Trebuie de asemenea f\u0103cut\u0103 s\u0103 simt\u0103 c\u0103 ceea ce \u00eentruchipeaz\u0103 este nepatriotic. Este misiunea militan\u0143ilor no\u015ftri s\u0103 conving\u0103 masele c\u0103 individul poate avea religia sa, f\u0103r\u0103 ca Ora\u015ful Vatican s\u0103 direc\u0143ioneze via\u0143a tuturor bisericilor lumii. Militan\u0143ii no\u015ftri trebuie de asemenea s\u0103 explice principiul coexisten\u0143ei patriotismului cu religia. \u00cen felul acesta, cei care ascult\u0103 ordinele Vaticanului s\u0103 fie smul\u015fi dintre mase, astfel deschiz\u00e2nd calea cre\u0103rii unei Biserici independente. \u00cenainte ca o Biseric\u0103 s\u0103 fie proclamat\u0103 independent\u0103, trebuie dus\u0103 o campanie preg\u0103titoare. Clericii care nu pot fi convin\u015fi s\u0103 se supun\u0103 voin\u0143ei guvernului vor fi denun\u0143a\u0143i \u00eenaintea maselor. Protestele lor vor fi folosite pentru distrugerea influen\u0143ei lor asupra maselor. Cea mai bun\u0103 tactic\u0103 pentru aceasta va fi ac\u0143ionarea simpl\u0103 \u015fi anonim\u0103. Militan\u0143ii no\u015ftri vor face denun\u0143uri \u00eempotriva acestor persoane. Istoria abund\u0103 \u00een dovezi cu privire la posibilitatea ac\u0143iunilor legale \u00eendreptate \u00eempotriva celor care se opun separ\u0103rii dintre Biseric\u0103 \u015fi Vatican. Pe durata acestei faze toate argumentele necesare trebuie s\u0103 fie colectate pentru a convinge intelectualii catolici c\u0103 ruperea de Vatican este nu un pas \u00eenapoi ci un pas \u00eenainte. Prevederile legii care protejeaz\u0103 toate religiile \u015fi istoria diverselor mi\u015fc\u0103ri protestatare va ajuta la convingerea acestor intelectuali. Concomitent, va fi sarcina militan\u0143ilor no\u015ftri s\u0103 conduc\u0103 asocia\u0143iile catolice \u00eentr-o mi\u015fcare deplin\u0103 (comprehensiv\u0103), solicit\u00e2nd Guvernului Poporului autoriza\u0143ia de a stabili o Biseric\u0103 independent\u0103 pentru a \u00eendep\u0103rta de pe asocia\u0143iile catolice orice pat\u0103 nepatriotic\u0103 cauzat\u0103 de elemente care mai sunt ata\u015fate fa\u0143\u0103 de Vatican. Guvernul Poporului va da autoriza\u0143ia \u015fi Biserica independent\u0103 va fi organizat\u0103. Trebuie p\u0103strat \u00een aten\u0143ie faptul c\u0103 ruptura dintre Biserica Catolic\u0103 \u015fi Vatican este o chestiune important\u0103 doar pentru teologi. Masele, \u00een practicarea religiei lor, sunt doar vag legate de Vatican. Iar acum am ajuns la ultimul stadiu. Separarea Bisericii de Vatican fiind realizat\u0103, putem trece la consacrarea liderilor Bisericii ale\u015fi de c\u0103tre noi. Aceasta va st\u00e2rni proteste amplificate ale Vaticanului \u015fi excomunic\u0103ri majore. Trebuie f\u0103cut clar c\u0103 lupta este dus\u0103 departe de credincio\u015fi \u015fi nicidecum din mijlocul lor (din afara \u015fi nu din interiorul grupului de credincio\u015fi). Asocia\u0143iile catolice vor continua s\u0103 opereze iar masele vor fi \u00eencurajate s\u0103 \u00ee\u015fi practice religia \u00een noua Biseric\u0103. Dac\u0103 se ac\u0143ioneaz\u0103 cu tact \u015fi \u00een\u0143elepciune nu se va distruge liturghia \u015fi masele vor observa doar deosebiri minuscule \u00een noua biseric\u0103; protestele Vaticanului \u00eempotriva consacr\u0103rii episcopilor vor ajunge doar la urechile ierarhiei Bisericii iar Guvernul Poporului \u00ee\u015fi va asuma respingerea reclama\u0143iilor Vaticanului. Astfel, \u201evechea gard\u0103\u201d a Vaticanului va fi izolat\u0103 \u00een mod gradat. Izolat\u0103 astfel, ac\u0143iunea \u00eempotriva ei va deveni din ce \u00een ce mai legal\u0103; c\u0103ci aceasta va sim\u0143i nevoia violent\u0103 de a protesta \u015fi de a se da drept martir\u0103. Ca rezultat al acestei atitudini, poate doar s\u0103 se compromit\u0103 prin ac\u0143iuni nepatriotice. Cu toate c\u0103 lupta noastr\u0103 \u00eempotriva Bisericii Catolice poate fi victorioas\u0103, trebuie s\u0103 folosim for\u0143a persuasiunii fa\u0143\u0103 de ariergarda clerului. Aceast\u0103 atitudine moderat\u0103 va face masele s\u0103 \u00een\u0143eleag\u0103 c\u0103 Guvernul Poporului este cu adev\u0103rat preocupat s\u0103 garanteze tuturor libertatea de religie. \u015ei, \u00een acela\u015fi timp, protestatarii sunt pu\u015fi \u00een r\u00e2nd cu cei care sunt \u00een opozi\u0143ie cu sim\u0143\u0103mintele poporului \u015fi guvernului. Odat\u0103 ce pozi\u0143iile cheie ale clerului sunt \u00een m\u00e2inile noastre \u015fi cedate Guvernului Poporului, se va trece la eliminarea progresiv\u0103 din liturghie acele elemente care sunt incompatibile cu Guvernul Poporului. Primele schimb\u0103ri vor afecta sacramentele \u015fi rug\u0103ciunile. Apoi, masele vor fi protejate \u00eempotriva tuturor presiunilor \u015fi tuturor obliga\u0143iilor de a frecventa biserica, de a practica religia sau de a organiza asocia\u0143ii de grupuri diverse religioase. Noi \u015ftim prea bine c\u0103 atunci c\u00e2nd practicarea religiei devine nimic mai mult dec\u00e2t o responsabilitate individual\u0103, aceasta este \u00eencet, \u00eencet uitat\u0103. Noi genera\u0143ii vor urma celor vechi \u015fi religia va fi nimic mai mult dec\u00e2t un episod al trecutului, vrednic de a fi tratat \u00een c\u0103r\u0143ile de istorie ale Mi\u015fc\u0103rii Comuniste Mondiale. ANEXA","206 KGB (Staatssicherheitsdienst der UdSSR) \u00een Pastorenrolle de Georgi P. Vins (Traducere aproximativ\u0103 din limba german\u0103) Prezenta bro\u015fur\u0103 este rodul multor ani de medita\u0143ii \u015fi rug\u0103ciuni. Cu durere am fost martorul tulbur\u0103toarei activit\u0103\u0143i a organelor KGB-ului printre cre\u015ftini. Atei\u015ftii din URSS au puterea statal\u0103 \u00een m\u00e2inile lor de aproape 67 de ani \u015fi dirijeaz\u0103 o campanie dur\u0103 \u00eempotriva credin\u0143ei \u00een Dumnezeu \u015fi \u00eempotriva credincio\u015filor. Acest r\u0103zboi declarat deschis \u00eempotriva Bisericii lui Christos, care se folose\u015fte de armat\u0103, mili\u0143ie, lag\u0103re de concentrare, \u00eenchisori, unit\u0103\u0143i psihiatrice etc., nu a \u00eencetat \u00een nici un moment. Totu\u015fi, unealta principal\u0103 a ateismului statal sovietic, \u00een lupta sa \u00eempotriva Bisericii, este KGB-ul \u2013 Serviciul securit\u0103\u0143ii statale a URSS. Rolul KGB-ului nu const\u0103 doar \u00een dirijarea persecu\u0143iei cre\u015ftinilor. KGB-ul este implicat de c\u0103tre statul ateist \u00een lupta de a otr\u0103vi sufletele credincio\u015filor, de ai separa de Christos, de a-i supune puterii lor \u015fi de a-i transforma \u00een unelte docile care s\u0103 lupte \u00eempotriva lui Dumnezeu. Scopul final al ateismului statului sovietic este s\u0103 duc\u0103 Biserica lui Christos din lumea \u00eentreag\u0103 la o pr\u0103bu\u015fire total\u0103 pentru a \u00eensc\u0103una \u00een locul ei pe tronul lumii ateismul \u2013 infamia. Aceste planuri ale atei\u015ftilor m\u0103 oblig\u0103 acum s\u0103 depun m\u0103rturie despre activitatea KGB-ului. G. Vins \u201e\u015etiu bine c\u0103 dup\u0103 plecarea mea se vor v\u00e2r\u00ee \u00eentre voi lupi r\u0103pitori, care nu vor cru\u0143a turma. \u015ei se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor \u00eenv\u0103\u0143a lucruri stric\u0103cioase ca s\u0103 trag\u0103 pe ucenici de partea lor. De aceea veghia\u0143i... \u015fi acum fra\u0143ilor, v\u0103 \u00eencredin\u0143ez \u00een m\u00e2na lui Dumnezeu \u015fi a Cuv\u00e2ntului harului S\u0103u, care v\u0103 poate zidi suflete\u015fte \u015fi v\u0103 poate da mo\u015ftenirea \u00eempreun\u0103 cu to\u0143i cei sfin\u0143i\u0143i.\u201d Din predica de desp\u0103r\u0143ire a Apostolului Pavel, care se g\u0103se\u015fte \u00een Faptele Apostolilor 20,29-32. Apari\u0143ia Consiliului Unional al Bisericilor [VSEHB] Via\u0143a \u015fi problemele credincio\u015filor din URSS \u00eemi sunt cunoscute din proprie experien\u0143\u0103, pentru c\u0103 am tr\u0103it acolo 50 de ani. Nu \u00eemplinisem \u00eenc\u0103 v\u00e2rsta de un an, c\u00e2nd la 8 aprilie 1929 a fost emis\u0103 legea ridicol\u0103 a uniunilor religioase, care folose\u015fte drept suport persecu\u0143iilor cre\u015ftinismului \u00een URSS. \u015ei familia noastr\u0103 a fost afectat\u0103 de aceasta. Tat\u0103l meu a fost \u00eenchis de trei ori (ultima dat\u0103 pe c\u00e2nd eu aveam 8 ani). Dup\u0103 cea de a treia sa arestare, nu s-a mai \u00eentors niciodat\u0103 \u2013 conform clarific\u0103rilor oficiale ale organelor sovietice el ar fi murit \u00een 1943 \u00eentr-una din \u00eenchisori. \u015ei \u00een felul acesta ni s-a \u00eent\u00e2mplat nu numai nou\u0103, ci unor mii de alte familii cre\u015ftine din URSS. \u00cen \u201eBratiskij Listok\u201d Nr. 4\/1981 este foarte bine descris\u0103 situa\u0143ia de atunci c\u00e2t \u015fi dezvoltarea ulterioar\u0103 a cre\u015ftinilor. \u00cemi permit astfel s\u0103 citez \u00een continuare un paragraf de acolo: \u201ePrin anii 1925, din mai bine de 5000 de Adun\u0103ri ale Evanghelicilor-Bapti\u015fti, din \u00eentreaga \u0143ar\u0103, nu mai r\u0103m\u0103seser\u0103 nici m\u0103car 10 la dispozi\u0143ie. \u015ei p\u00e2n\u0103 la \u00eenceperea r\u0103zboiului din 1941, majoritatea cre\u015ftinilor tr\u0103iau sub o continu\u0103 represiune, f\u0103r\u0103 a avea posibilitatea s\u0103 se \u00eentruneasc\u0103 la serviciile divine. Se poate spune c\u0103 ambele fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143i (ale cre\u015ftinilor evanghelici \u015fi bapti\u015fti) au \u00eencetat s\u0103 mai existe spre jum\u0103tatea anilor treizeci, sub forma unor adun\u0103ri \u00eenchise. Astfel se poate na\u015fte \u00eentrebarea: Cum s-a putut na\u015fte atunci Consiliul Unional al Bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice- Baptiste (VSEHB)? Unde \u2013 \u015fi ce este mai important \u2013 de c\u0103tre cine au fost puse bazele ei? Este sigur c\u0103 nu ca o urmare a \u00eendur\u0103rii de sus luat fiin\u0143\u0103 VSEHB \u015fi nici ca urmare a rug\u0103ciunilor \u015fi discu\u0143iilor fra\u0143ilor, ci c\u0103 a fost special creat\u0103 de c\u0103tre organele regimului. Cum s-a ajuns la aceasta?","207 Grijile celui de al doilea r\u0103zboi mondial au de\u015fteptat, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, o puternic\u0103 c\u0103utare a lui Dumnezeu. \u00cen multe localit\u0103\u0143i dintr-o dat\u0103 \u2013 precum un l\u0103star odr\u0103sle\u015fte prin asfalt \u2013 a izbucnit din Dumnezeu o nou\u0103 putere de via\u0143\u0103; \u015fi sub presiunea din afar\u0103 \u2013 nu de pu\u0143ine ori chiar \u015fi \u00een piatr\u0103 sau beton \u2013 puterea credin\u0143ei \u015fi a adun\u0103rilor credincio\u015filor a devenit tot mai puternic\u0103. \u00cen \u00eentreaga \u0143ar\u0103 s-au n\u0103scut din cre\u015ftini hot\u0103r\u00e2\u0143i mici adun\u0103ri precum \u015fi unit\u0103\u0143i mai mari de credincio\u015fi. Aceasta a st\u00e2rnit bine\u00een\u0143eles, suspiciunea mai marilor puterii, a atei\u015ftilor. Pentru a \u00eempiedica o eventual\u0103 coagulare a acestor grup\u0103ri sub o conducere a fra\u0143ilor lor, care s\u0103 nu fie docil\u0103 statului, \u00eenaltele organe sovietice au hot\u0103r\u00e2t atunci s\u0103 \u00eenfiin\u0143eze ele \u00eens\u0103\u015fi o institu\u0143ie conduc\u0103toare, care ca o \u00abm\u00e2n\u0103 puternic\u0103\u00bb a statului, s\u0103 poat\u0103 lua sub controlul lor Adun\u0103rile credincio\u015filor. Acest organ conduc\u0103tor trebuia s\u0103 fie compus din membri ai bisericilor, care erau cunoscu\u0143i de c\u0103tre credincio\u015fi \u015fi aveau autoritate, dar care erau, \u00een acela\u015fi timp, dispu\u015fi s\u0103 colaboreze \u015fi cu statul. Unde ar fi putut fi g\u0103si\u0143i ace\u015ftia? Majoritatea fra\u0143ilor cu r\u0103spundere se g\u0103seau \u00eenchi\u015fi \u00een \u00eenchisori \u015fi \u00een lag\u0103re de concentrare, iar mul\u0143i dintre ei \u00ee\u015fi g\u0103siser\u0103 moartea acolo. Autorit\u0103\u0143ile au c\u0103utat \u00een lag\u0103re pe aceia care mai r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een via\u0143\u0103, slujitori ai lui Dumnezeu afla\u0143i \u00een foame \u015fi frig \u015fi i-au eliberat pe aceia dintre ei care s-au dovedit dispu\u015fi, ca sub lozinca puterii, s\u0103 activeze \u00een \u00ablibertate\u00bb. Mul\u0143i dintre ace\u015fti fra\u0143i au acceptat, \u00eenaintea eliber\u0103rii lor din lag\u0103r, s\u0103 declare \u00een scris c\u0103 vor fi de acord cu \u00eenfiin\u0143area unei federa\u0143ii, ordonat\u0103 de guvern, care s\u0103 se alc\u0103tuiasc\u0103 din membrii fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ilor dizolvate a cre\u015ftinilor evanghelici \u015fi bapti\u015fti \u015fi s\u0103 fie, de asemenea, de acord ca s\u0103 colaboreze cu puterea sovietic\u0103. \u00cen anul 1944 s-a \u00eenfiin\u0143at \u00eentr-adev\u0103r, Consiliul Unional al Bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice-Baptiste (VSEHB, sau Uniunea General\u0103 n.a.). \u015ei aceia dintre fo\u015ftii martori credincio\u015fi, a c\u0103ror speran\u0143\u0103 cre\u015ftin\u0103 fusese zdrobit\u0103 de torturile \u00eenchisorii, au preluat sub aceast\u0103 nou\u0103 form\u0103 a \u00ablibert\u0103\u0143ii\u00bb, ca ni\u015fte renega\u0143i, conducerea federa\u0143iei, institu\u0143ie \u00eenfiin\u0143at\u0103 de c\u0103tre mai marii puterii \u015fi denumit\u0103 Consiliul Unional al Bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice-Baptiste \u2013 VSEHB. Bine\u00een\u0143eles c\u0103 to\u0143i ace\u015ftia nu aveau voie, \u00een aceast\u0103 nou\u0103 institu\u0143ie, s\u0103 fac\u0103 nici un singur pas din propria lor ini\u0143iativ\u0103. Dac\u0103, la timpul acela, fr\u0103\u0143ietatea ar fi \u00een\u0143eles ce se petrecea, l-ar fi rugat pe Dumnezeu s\u0103- i ocroteasc\u0103 \u015fi s\u0103 nu \u00eeng\u0103duie acestea. \u00cens\u0103, \u00eentruc\u00e2t credincio\u015fii au fost naivi, ei I-au mul\u0143umit lui Dumnezeu cu lacrimi de fericire pentru aceast\u0103 libertate. Ei nu b\u0103nuiau atunci c\u0103 aceasta nu fusese o victorie a fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii ci o victorie asupra fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii. Putem vedea, \u00een felul acesta, c\u0103 Uniunea General\u0103 \u015fi subordonata ei Federa\u0143ie nu a avut un izvor divin. Planul \u00eenfiin\u0143\u0103rii ei s-a n\u0103scut \u00een birourile organelor puterii care lupta \u00eempotriva bisericilor; \u015fi \u00eenceputurile \u00eemplinirii lor s-a n\u0103scut \u00een \u00eenchisorile de munc\u0103 din timpul r\u0103zboiului. Se poate b\u0103nui c\u0103 unii dintre fra\u0143i, cu toat\u0103 disponibilitatea colabor\u0103rii lor cu organele de stat, au avut totu\u015fi inten\u0143ia de a-I r\u0103m\u00e2ne credincio\u015fi Domnului \u015fi de a se \u00eentoarce, eventual dup\u0103 un timp, pe calea adev\u0103rului; \u00eens\u0103 ulterioara lor activitate dovede\u015fte c\u0103 aceasta le-a fost imposibil \u015fi c\u0103 drumul pe care o porniser\u0103 era unul de pe care nu mai putea exista nici o \u00eentoarcere.\u201d A\u015f dori s\u0103 men\u0143ionez \u00een continuare c\u0103 sub denumirea de Uniune General\u0103, noi \u00een\u0143elegem: conduc\u0103torii \u015fi colaboratorii centralei cre\u015ftinilor evanghelici \u015fi bapti\u015fti din Moscova c\u00e2t \u015fi reprezentan\u0143ii lor din republicile unionale \u015fi regiunile respective \u2013 a\u015fa numi\u0143ii conduc\u0103tori ai uniunilor, \u00eempreun\u0103 cu colaboratorii lor. Ace\u015fti membri ai adun\u0103rilor \u00eenregistrate a cre\u015ftinilor evanghelici \u015fi bapti\u015fti ai federa\u0143iei (uniunii) VSEHB, sunt obliga\u0143i s\u0103 renege con\u015ftient poruncile cre\u015ftine \u015fi deci, ca agen\u0143i ai KGB-ului, din p\u0103cate, ei trebuie s\u0103 fie deosebi\u0143i de ceilal\u0143i \u2013 majoritatea credincio\u015filor adun\u0103rilor \u00eenregistrate. Pe credincio\u015fii fiec\u0103rei dintre aceste adun\u0103ri ale noastre, noi \u00eei privim ca pe ni\u015fte fra\u0143i \u015fi surori \u00een Domnul nostru Isus Christos, care au acelea\u015fi nevoi ca \u015fi noi de rug\u0103ciunile noastre \u015fi de spiritualitatea comun\u0103 cre\u015ftin\u0103. Multe fapte \u015fi documente care \u00eenf\u0103\u0143i\u015feaz\u0103 activitatea antichristic\u0103 a VSEHB, ne \u00eeng\u0103duie s\u0103 presupunem c\u0103 acolo unde \u00eencepe (s\u0103 ac\u0143ioneze) VSEHB, \u00eenceteaz\u0103 biserica lui Christos. Cine sunt \u00eens\u0103 conduc\u0103torii acestei VSEHB? Vor fi caracteriza\u0143i \u00een continuare cinci dintre cei mul\u0143i membri ai VSEHB.","208 - Stojan Alexei N. Stojan A.N. este conduc\u0103torul \u201eSec\u0143iei Interna\u0143ionale\u201d a VSEHB. \u00cen puterea lui se g\u0103sesc mai toate contactele importante cu str\u0103in\u0103tatea \u015fi \u00eentreaga activitate interna\u0143ional\u0103 a lor. Toat\u0103 coresponden\u0143a \u015fi \u00eentrunirile, c\u00e2t \u015fi schimburile de vizite cu bisericile din str\u0103in\u0103tate sunt nu numai controlate ci \u015fi dirijate de Stojan \u015fi colaboratorii serviciului s\u0103u. Stojan semneaz\u0103 \u00een numele VSEHB invita\u0143iile pentru unii credincio\u015fi cunoscu\u0143i din vest care sunt chema\u0143i s\u0103 viziteze URSS-ul. \u00cen aceste cazuri, VSEHB preia toate cheltuielile care sunt legate de \u015federea musafirilor \u00een URSS. Vom publica \u00een continuare una dintre scrisorile lui Stojan: \u201eStimate frate \u00een Domnul, Consiliul Unional al Bisericilor Cre\u015ftine Evanghelice-Baptiste din URSS invit\u0103 din inim\u0103 pe fra\u0143ii... ca oaspe\u0143i pentru dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni spre a vizita URSS-ul. Sus numi\u0143ii fra\u0143i v\u0103 vor face pe timpul \u015federii dumneavoastr\u0103 \u00een US cuno\u015ftin\u0143\u0103 cu via\u0143a statului \u015fi a bisericilor noastre. Toate cheltuielile care sunt legate de prezen\u0143a dumneavoastr\u0103 \u00een URSS \u2013 ca hotelul, sejurul \u015fi mijloacele de comunica\u0143ie \u2013 vor fi suportate de c\u0103tre VSEHB... Conduc\u0103torul sec\u0143iei interna\u0143ionale ss. A. N. Stojan\u201d Multe prominen\u0143e cre\u015ftine din vest primesc cu pl\u0103cere asemenea invita\u0143ii. Este de presupus astfel, c\u0103 ei se vor \u00eentoarce \u00een patria lor precum ni\u015fte transforma\u0143i sau chiar \u201ecump\u0103ra\u0143i\u201d ai KGB- ului. Eu l-am cunoscut personal pe Stojan la Kiev, \u00eenc\u0103 din anul 1955. Pe atunci c\u00e2ntam \u00een corul bisericii oficiale. Odat\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul serviciului divin, predicatorul nostru a propus primirea unui [nou membru] credincios \u00een adunarea noastr\u0103, care s-ar fi \u00eentors la Kiev din regiunea transcarpatic\u0103. Pe atunci era un lucru obi\u015fnuit la noi admiterea \u00een adunarea noastr\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul serviciului a unui nou venit. De obicei nimeni nu avea ceva \u00eempotriv\u0103, din pricin\u0103 c\u0103 acesta nu este cunoscut mai de nimeni. To\u0143i \u00ee\u015fi dau atunci asentimentul prin ridicare c\u0103 sunt de acord cu propunerea de admitere a noului venit. \u015ei astfel a fost \u015fi atunci cu privire la Stojan. Unul dintre dirijori ne-a spus \u00een \u015foapt\u0103 c\u0103 persoana care tocmai fusese primit\u0103 \u00een biserica noastr\u0103 ar fi un candidat al Bisericii care primise aprobarea de a studia teologia \u00eentr-un seminar baptist din Anglia. Aceasta a fost o noutate pl\u0103cut\u0103 pentru noi to\u0143i! \u00centr-un mod special s-au bucurat tinerii cori\u015fti, s-au bucurat pentru c\u0103 fusese \u00een sf\u00e2r\u015fit deschis drumul \u015fi pentru credincio\u015fii din URSS de a studia teologia \u00een Anglia. L-am \u00eenconjurat pe Stojan \u015fi l-am felicitat la sf\u00e2r\u015fitul adun\u0103rii cam a\u015fa: \u201eCe bine este frate drag\u0103 c\u0103 vei putea studia \u00eentr-un seminar baptist; du-te \u015fi \u00eenva\u0143\u0103 \u015fi noi ne vom ruga pentru tine ca Domnul s\u0103 te \u00eenso\u0143easc\u0103 \u00een timpul studiului t\u0103u c\u00e2t \u015fi \u00een viitoarea ta activitate \u00een via Domnului!\u201d Stojan a s\u0103rit atunci la noi precum un s\u0103lbatic. Nu i-a \u00eenflorit nici un m\u0103car un cuvin\u0143el cre\u015ftinesc pe buze. Mult mai t\u00e2rziu am aflat noi c\u0103 Stojan era departe de Dumnezeu, c\u0103 nu biserica ci KGB-ul \u00eel trimisese s\u0103 studieze \u00een Anglia \u015fi c\u0103 atunci, la acea primire a sa \u00een biseric\u0103, se aflase probabil pentru prima oar\u0103 \u00een via\u0143a sa \u00een rolul unui \u201ecre\u015ftin\u201d \u00een adunare \u2013 bine\u00een\u0143eles c\u0103 pe atunci el \u00eenc\u0103 nu poseda nici un fel de fraz\u0103 cre\u015ftineasc\u0103 \u00een vocabularul s\u0103u. \u00cen vacan\u0143a primului an de studiu din timpul verii Stojan s-a \u00eentors la Kiev. \u00cen dup\u0103- amiaza primei duminici de la \u00eentoarcerea sa i s-a propus s\u0103 \u0143in\u0103 o scurt\u0103 predic\u0103. \u00centreaga adunare a\u015ftepta cu emo\u0143ie mesajul studentului teolog. El \u015fi-a dat de altfel toat\u0103 osteneala, dar ceea ce a ie\u015fit din gura sa nu era nici un mesaj. Erau numai fraze incoerente, care exprimau mul\u0143umirile aduse VSEHB-ului pentru posibilitatea de a studia \u00een str\u0103in\u0103tate. Ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 profesorii seminarului ar fi intuit adev\u0103rul despre t\u00e2n\u0103rul student din URSS r\u0103m\u00e2ne un mister... De nu mai pu\u0143in de 30 de ani conduce Stojan activitatea interna\u0143ional\u0103 a Uniunii. El particip\u0103 \u00een calitate de pastor \u015fi reprezentant la VSEHB-ului la diferite conferin\u0143e cre\u015ftine sau politice \u00een vest. \u00cen iunie 1983, de exemplu, a condus \u00een Germania de Vest delega\u0143ia sovietic\u0103 \u015fi a luat parte, printre altele, \u00een Hanovra la colocviul Academiei privind consulta\u0143iile germano-","209 americane pe tema \u201eC\u0103i pentru pacea \u015fi pentru destinderea interna\u0143ional\u0103 \u015fi \u00een\u0143elegerea dintre popoare\u201d. La 30 mai 1983 Stojan a \u0143inut la Dortmuth un referat cu tema \u201eBiserica Baptist\u0103 \u00een Uniunea Sovietic\u0103: Izvoarele puterii, Via\u0143a bisericeasc\u0103, Serviciile de pace\u201d. \u00centre timp, el \u00eenv\u0103\u0143ase s\u0103 se adreseze credincio\u015filor cu \u201efrate\u201d \u015fi \u201esor\u0103\u201d \u00een Christos. De ce are nevoie Stojan s\u0103 fac\u0103 asta? Nu exist\u0103 dec\u00e2t un singur r\u0103spuns: pentru a induce \u00een eroare pe credincio\u015fii din vest, pentru a se introduce \u00een cercurile \u015fi \u00een bisericile cre\u015ftine spre a le inocula acestora influen\u0143a sovietic\u0103 \u015fi pentru a le face \u00een acest mod pe personalit\u0103\u0143ile cre\u015ftine din vest s\u0103 se transforme \u00een persoane care deservesc interesele sovietice \u00een Occident. Fiecare colaborator al VSEHB-ului trebuie s\u0103-i predea, la fiecare \u00eentoarcere a sa din vest, un raport am\u0103nun\u0143it despre toate \u00eent\u00e2lnirile pe care le-a avut cu credincio\u015fii din vest, concluziile importante pe care fiecare pastor din vest le-a tras din discu\u0143iile pe care respectivul colaborator le-a purtat cu acesta. Sunt raportate totodat\u0103 caracterul convorbirii \u015fi o descriere am\u0103nun\u0143it\u0103 a fiec\u0103rei biserici sau cerc cre\u015ftin vizitat. Stojan le poate da colaboratorilor VSEHB, care c\u0103l\u0103toresc \u00een str\u0103in\u0103tate, \u015fi alte sarcini cu un caracter mai special. A\u015fa de exemplu, a adunat Mihail Schidcov, \u00een timpul studiului s\u0103u \u00een Canada, \u00eentre anii 1961-1962, informa\u0143ii despre persoanele din conducerea b\u0103ncilor majore canadiene. Aceasta este desigur o sarcin\u0103 care dep\u0103\u015fe\u015fte vizibil orice leg\u0103tur\u0103 cu cre\u015ftin\u0103tatea. De aceea trebuie ca to\u0143i credincio\u015fii din \u00eentreaga lume s\u0103 cunoasc\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd ei iau contact scris sau verbal sau de orice alt\u0103 natur\u0103 cu conduc\u0103torii VSEHB ei se pun \u00eentr-adev\u0103r \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un organ sovietic care poart\u0103 \u00eensemnul KGB-ului! Stojan este unul dintre ofi\u0143erii superiori ai KGB-ului \u2013 aceasta reiese din toat\u0103 activitatea sa. \u00cen baza \u00eendrituirii sale \u015fi a importan\u0143ei pe care puterea sovietic\u0103 i le acord\u0103 \u00een cadrul VSEHB, se poate presupune c\u0103 el are rangul unui ofi\u0143er superior. Via\u0143a sa particular\u0103 este necunoscut\u0103 membrilor bisericii baptiste din Moscova. El este v\u0103zut extrem de rar la serviciile divine, sau la propov\u0103duirea Evangheliei el nu ia niciodat\u0103 parte. \u00cens\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate el este prezentat ca pastor \u015fi colaborator duhovnicesc al VSEHB. - Pjotr Komendat Cel de al doilea din aceast\u0103 serie, Pjotr Komendat, a clarificat c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r ar exista \u00een URSS credincio\u015fi \u00een \u00eenchisoare, respectiv atunci c\u00e2nd ei \u00eencalc\u0103 legea; aici e de men\u0143ionat c\u0103 num\u0103rul pu\u015fc\u0103ria\u015filor necredincio\u015fi din URSS este mult mai mare dec\u00e2t cel al credincio\u015filor \u00eentemni\u0143a\u0143i. Cu aceast\u0103 concluzie, cum c\u0103 \u00een URSS nimeni nu ar fi lipsit de libertate din cauza credin\u0143ei a revelat comandantul rolul VSEHB \u2013 probabil c\u0103 unii colaboratori ai VSEHB transmit dezinform\u0103ri. - Orlow Ilja M. Orlow Ilja M. este de mul\u0143i ani un colaborator al serviciului interna\u0143ional al VSEHB. \u00cen 1955 el a \u00eenaintat o cerere la VSEHB ca s\u0103 fie trimis la un studiu teologic \u00een Anglia la un colegiu baptist. \u00cen acea cerere este men\u0143ionat printre altele c\u0103: \u201eMarxism-leninismul este singura \u00eenv\u0103\u0143\u0103tur\u0103 adev\u0103rat\u0103, superioar\u0103; ea este culmea \u00een\u0143elepciunii \u015fi a adev\u0103rului.\u201d Aceast\u0103 cerere a fost ar\u0103tat\u0103 ca mostr\u0103 multor tineri bapti\u015fti care, din anul 1955 \u00eencoace, \u015fi-au exprimat dorin\u0143a de a studia teologia \u00een str\u0103in\u0103tate, pentru ca ei s\u0103 nu se abat\u0103 de la respectarea tipicului \u00een cazul cererilor pe care le redactau \u00een nume propriu. \u00cen acest mod a \u00eenceput VSEHB \u201e\u00eenarmarea spiritual\u0103\u201d a viitorilor tineri slujitori ai bisericii, \u00een spiritul credin\u0143ei \u2013 nu fa\u0143\u0103 de Dumnezeu ci fa\u0143\u0103 de materialism \u2013 al devotamentului ateistic. Orlow poart\u0103 deci titlul unui pastor, de\u015fi la \u00eenceput i-a fost desemnat un alt rol, ca \u015fi altor tineri teologi bapti\u015fti, de altfel. Prin anii 1950 KGB-ului i-a reu\u015fit s\u0103 oblige pe unii preo\u0143i ortodoc\u015fi s\u0103 se lepede de credin\u0143a \u00een Dumnezeu, este cazul profesorilor de teologie a Sfintei Academii Teologice Moscovite: Ossinov \u015fi preo\u0143ii Duluman \u015fi Dalmansky. Ace\u015ftia au ap\u0103rut la televiziune \u015fi au scris articole \u00een ziare \u00een care ei men\u0143ioneaz\u0103 c\u0103 ei nu cred \u00een existen\u0143a \u00een Dumnezeu \u015fi c\u0103 nici \u00eenainte nu au crezut \u00een Dumnezeu, ci pur \u015fi simplu au \u00een\u015felat poporul. Aceast\u0103 atitudine de","210 tr\u0103dare a fo\u015ftilor preo\u0143i a adus mult\u0103 durere cre\u015ftinilor din URSS. Un asemenea rol a regizat KGB-ul \u015fi t\u00e2n\u0103rului baptist, trimis la studiu \u00een Anglia. Mi\u015fcarea de re\u00eennoire de la \u00eenceputul anilor 60, a\u015fa numita mi\u015fcare a ini\u0143iativelor, a Comitetului de Ini\u0143iativ\u0103 al \u00eentregii fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143i CEB (Cre\u015ftinii Evanghelici-Bapti\u015fti, n.a.), prin care piedicile din calea practic\u0103rii credin\u0143ei s\u0103 poat\u0103 fi discutate, a z\u0103d\u0103rnicit \u00eens\u0103 planurile atei\u015ftilor. \u00centruc\u00e2t dintr-o negare oficioas\u0103 a lui Dumnezeu n-a rezultat nimic, drept consecin\u0143\u0103 a fost \u00eentemeiat\u0103 \u201eSec\u0143ia Interna\u0143ional\u0103\u201d a VSEHB, \u00een care Orlow, Stojan \u015fi al\u0143ii sunt lucr\u0103tori, pentru a putea \u00eenf\u0103ptui pe plan interna\u0143ional planurile ateiste. Michail Orlow, tat\u0103l lui Ilja Orlow \u2013 a slujit de asemeni credincios, ani \u00een \u015fir KGB-ul. Dup\u0103 ce \u00een anul 1939 partea de vest a Ucrainei \u015fi Rusia alb\u0103 au fost alipite URSS-ului, el a vizitat bisericile de acolo. La pu\u0143ine zile dup\u0103 vizita lui Orlow acolo au fost aresta\u0143i mul\u0143i predicatori \u2013 printre ei \u015fi, pe atunci renumitul evanghelist, Luka Schekuz Malej din Brest. \u00cenc\u0103 \u00eenainte de aceasta, prin anii 1932-1936, Mihail Orlow vizitase peste 30 de state din URSS, \u00eencep\u00e2nd cu Harkov (Ucraina) p\u00e2n\u0103 \u00een Irkutsk (Siberia de R\u0103s\u0103rit). Dup\u0103 aproape fiecare vizit\u0103 sau convorbire a sa cu credincio\u015fii urma c\u00e2te o arestare. Ilja Orlow este, \u00een domeniul colabor\u0103rii cu KGB-ul, un urma\u015f demn al tat\u0103lui s\u0103u. El \u00eens\u0103 a extins teritoriul activit\u0103\u0143ilor sale \u015fi \u00een domeniul interna\u0143ional. Ca predicator baptist, el c\u0103l\u0103tore\u015fte prin lumea larg\u0103 \u015fi adun\u0103 pentru KGB informa\u0143ii despre cre\u015ftinii din vest. - Duchontschenko Jakov K. Duchontschenko Jakov K. Este pre\u015fedintele Uniunii VSEHB \u00een Ucraina \u015fi totodat\u0103 \u015feful adun\u0103rilor baptiste \u00eenregistrate din str. Jamaskaja din Kiev. \u00cen cadrul \u00eentregii strategii a falselor c\u0103l\u0103torii \u00een cercurile cre\u015ftine din vest, baptistului ucrainian i-a fost \u00eencredin\u0143at\u0103 o sarcin\u0103 mai special\u0103. Aceasta depinde \u00een mod special de faptul c\u0103 \u00een SUA, Canada \u015fi America Latin\u0103, tr\u0103iesc peste trei milioane de ucrainieni, care, \u00een marea majoritate, sunt \u00eentr-un mod deosebit nelini\u015fti\u0143i de situa\u0143ia lipsei de drepturi \u015fi cumplitei persecu\u0143ii a credincio\u015filor din URSS. \u00cen scopul de a-i lini\u015fti pe credincio\u015fii din vest \u2013 \u00een mod special pe ucrainieni \u2013 Duchontschenko dirijeaz\u0103 foarte frecvent mijloacele de dezinformare. El \u00eempr\u0103\u015ftie informa\u0143ii false despre situa\u0143ia cre\u015ftinilor din Ucraina. \u00cen felul acesta el ascunde faptul c\u0103 aprox. 70 membri ai adun\u0103rilor CEB...[probabil, erau aresta\u0143i, lipse\u015fte un fragment n.a.] ... ................................................................................................................. ...discu\u0143ia care a avut loc \u00eentre patru ochi, \u00een direc\u0143ia VSEHB (pe atunci eu eram diacon \u00een adunarea Uslovaia din Tula). \u00cen timpul discu\u0143iei Karev m-a \u00eentrebat: \u201eEi, frate drag\u0103, cum mai merge treaba matale \u00een adunare? Ce greut\u0103\u0143i ave\u0143i de \u00eent\u00e2mpinat?\u201d Eu i-am r\u0103spuns: \u201eSlav\u0103 Domnului, totul e bine, numai c\u0103 eu sunt invitat \u00een mod regulat de c\u0103tre func\u0143ionarii KGB-ului\u201d. \u201eEi, \u015fi ce vor de la dumneata?\u201d \u201eVor s\u0103 le povestesc totul din via\u0143a bisericii: unde au loc \u00eent\u00e2lnirile, cine sunt cei mai activi \u00een conducerea tineretului, ce tem\u0103 am avut la predic\u0103, cine dintre predicatorii \u00abc\u0103l\u0103tori\u00bb au mai vizitat biserica, cine \u015fi ce a spus \u00een sfatul fra\u0143ilor etc.\u201d Karev a \u00eentrebat: \u201e\u015ei cum te-ai comportat matale, frate drag\u0103, fa\u0143\u0103 de toate acestea?\u201d \u201eNormal\u201d i- am r\u0103spuns \u201epot eu \u00een calitatea de cre\u015ftin s\u0103 nu \u00eemplinesc aceast\u0103 cerin\u0143\u0103? Domnul \u00eemi d\u0103ruie\u015fte putere s\u0103 ap\u0103r credin\u0143a.\u201d","211 355 El a t\u0103cut o clip\u0103 \u015fi apoi a spus: \u201e\u015eti\u0143i ce a\u015f dori eu s\u0103 v\u0103 spun, drag\u0103 frate: dumneavoastr\u0103 ave\u0143i o team\u0103 ne\u00eentemeiat\u0103 fa\u0143\u0103 de obliga\u0143ii. \u00cen situa\u0143ia noastr\u0103 fiecare lucru este \u00eentr-un fel oarecare un serviciu foarte important, indisolubil legat de obligativitate \u2013 fie el o sarcin\u0103 de diacon, conduc\u0103tor al bisericii, dirijor de cor sau predicator. \u015ei \u00een afar\u0103 de asta, sinceritatea dumitale nu aduce nimic. Dac\u0103 nu ve\u0143i spune nimic o va face altul, \u00eens\u0103 asta te va costa \u00eenl\u0103turarea dumitale.\u201d P\u00e2n\u0103 \u00een str\u0103fundurile sufletului am fost atunci zdruncinat de halul \u00een care dec\u0103zuse fr\u0103\u0143ietatea. Pentru c\u0103 dac\u0103 to\u0143i ace\u015fti \u201eslujitori\u201d sunt cu \u201e\u0103ia\u201d \u2013 cu aceia din lume \u2013 atunci sunt to\u0143i lipsi\u0143i de Dumnezeu, sunt to\u0143i \u00eempotriva lui Dumnezeu. \u00cen locul Bisericii a fost creat\u0103 o \u201eAnti-Biseric\u0103\u201d. P\u00e2n\u0103 atunci am mai crezut c\u0103 nu to\u0143i, ci numai c\u00e2\u0143iva dintre conduc\u0103torii VSEHB desf\u0103\u015foar\u0103 o dubl\u0103 activitate. \u00cen ce-l prive\u015fte pe Karev, el a fost \u00eentotdeauna pentru mine un om cu totul excep\u0143ional. M-a trezit la realitate \u00eenc\u0103 de atunci, c\u00e2nd s-a \u00eendreptat spre birourile conducerii. Mie \u00eens\u0103 mi-era foarte clar de atunci c\u0103 din acele \u00eenc\u0103peri ies afar\u0103 numai cuvinte bombastice, lucrurile importante se hot\u0103r\u0103sc aici, (\u00een cancelaria VSEHB) \u015fi \u00een birourile KGB-ului. O aten\u0143ie deosebit\u0103 \u00eens\u0103 \u00eei este acordat\u0103 lui Duchontschenko, \u00een domeniul Uniunii Baptiste Ucrainiene din SUA \u015fi Canada. Scopul de baz\u0103 al KGB-ului este ca, folosindu-se de ajutorul unor colaboratori VSEHB \u2013 \u015fi \u00een mod special al lui Duchontschenko \u2013 s\u0103 aduc\u0103 sub controlul s\u0103u sau s\u0103 fac\u0143ioneze Uniunea Ucrainean\u0103. - Melnik Matvej W. Melnik Matvej W. Este asistentul conducerii uniunii VSEHB pentru Ucraina. \u015ei el c\u0103l\u0103tore\u015fte de mul\u0143i ani prin \u0143\u0103rile Americii \u015fi Europei de vest. El este un participant regulat la conferin\u0143ele cre\u015ftine interna\u0143ionale. \u00cen sarcinile sale, se afl\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, ajutarea organelor KGB-ului \u00een a se infiltra \u00een organiza\u0143iile interna\u0143ionale cre\u015ftine, pentru ca aceste organe s\u0103-\u015fi poat\u0103 exercita influen\u0143a \u2013 \u00een scopul folosirii ulterioare a respectivelor organiza\u0143ii \u00een interesele statului sovietic. \u00cen 1962, a participat activ la calomnierea \u015fi excluderea din adun\u0103rile VSEHB \u00eenregistrate din Ucraina a acelor credincio\u015fi care luptau pentru o re\u00eennoire a spiritualit\u0103\u0143ii. \u00cen urma denun\u0143urilor f\u0103cute de Melnik au fost concedia\u0143i credincio\u015fi cu studii superioare, care nu au mai putut g\u0103si niciodat\u0103 un serviciu \u00een specialitatea lor. (\u00cen a\u015fa numita perioad\u0103 a 355 Foto \u00cendrum\u0103torul Cre\u015ftin Baptist cu ocazia Congresului Jubiliar al Federa\u0143iei Baptiste Europene 1958.","212 \u201edezghe\u0143ului\u201d dup\u0103 moartea lui Stalin, c\u00e2nd se permitea cu u\u015furin\u0143\u0103 chiar \u015fi credincio\u015filor s\u0103 urmeze studii universitare.) \u00cen anul 1963, de exemplu, o profesoar\u0103 ce preda limba englez\u0103 \u00eentr-o \u015fcoal\u0103, s-a \u00eendreptat la sf\u00e2r\u015fitul unui serviciu divin spre ni\u015fte vizitatori str\u0103ini care se aflau acolo \u015fi le-a relatat acestora despre arestarea credincio\u015filor. Melnik, care cuno\u015ftea de asemenea limba englez\u0103, s-a apropiat imediat de grupul oaspe\u0143ilor \u015fi a ascultat-o cu aten\u0143ie. C\u00e2teva zile dup\u0103 aceea, credincioasa a fost concediat\u0103 din serviciul ei. Eu l-am cunoscut pe Melnik \u00een anul 1954. Pe atunci el d\u0103dea impresia unui cre\u015ftin sincer. Am\u00e2ndoi am participat la ni\u015fte servicii de predicare \u00eentr-o mic\u0103 biseric\u0103 baptist\u0103 din Kiev. Melnik \u00ee\u015fi f\u0103cea griji mari despre situa\u0143ia periculoas\u0103 a bisericilor \u00eenregistrate \u00een care se infiltraser\u0103 agen\u0143i KGB. F\u0103r\u0103 acordul bisericilor, autorit\u0103\u0143ile ateiste instalaser\u0103 ca conduc\u0103tori ai bisericilor pe agen\u0143ii lor. Ace\u015ftia au interzis, de exemplu, activit\u0103\u0143i ale tineretului \u015fi copiilor, f\u0103ceau liste cu acei care se hot\u0103rau s\u0103 fie boteza\u0143i \u015fi le \u00eenaintau KGB-ului care hot\u0103ra mai apoi cui i se permitea \u015fi cui nu i se permitea s\u0103 se boteze. Dup\u0103 aceea lui Melnik i s-a oferit s\u0103 studieze teologia \u00een Anglia. Mai \u00eenainte au existat discu\u0143ii ale acestuia cu oficialii KGB-ului. Atrac\u0143ia permisiunii de \u015federe \u00een str\u0103in\u0103tate a devenit pentru Melnik irezistibil\u0103 \u015fi a\u015fa a consim\u0143it, ca pentru aceasta, s\u0103-\u015fi ofere \u00een schimb serviciile KGB-ului. \u00cen urma acestui acord a primit permisiunea de a c\u0103l\u0103tori \u00een Anglia. Loialitatea fa\u0143\u0103 de credin\u0143\u0103 a pierdut-o mai apoi. De atunci a \u00eenceput el s\u0103 fie un alt om \u2013 un sclav al KGB-ului. Unei probe asem\u0103n\u0103toare a trebuit s\u0103 fie supus Gennadij Krjutschkov, el a r\u0103mas \u00eens\u0103 tare. El descrie urm\u0103toarele despre aceasta \u00een Bratskij Listok, Nr. 4, 1981: \u201eAici trebuie s\u0103 abordez o tem\u0103 care, cu toat\u0103 inflamabilitatea ei, este inevitabil\u0103, pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 aceasta nu se poate \u00een\u0143elege marele pericol care amenin\u0143\u0103 toate uniunile cre\u015ftine. Este un subiect care pare a avea numai o \u00eensemn\u0103tate personal\u0103, dar prive\u015fte \u00eentreaga cre\u015ftin\u0103tate. Era \u00een 1956. Aveam 30 de ani. Secretarul general al VSEHB, A.V. Karev mi-a cerut s\u0103- mi scriu autobiografia \u00een eventualitatea trimiterii mele la un curs biblic \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi mi-a dat ca mostr\u0103 o map\u0103 cu biografiile unora deja \u00eenscri\u015fi la aceste cursuri ca, M. Schitkow, J. Orlow, A. Kirjuchanzew, M. Melnik. Eu mi-am scris autobiografia \u015fi i-am dat-o lui Karev. Nu mult dup\u0103 aceea am fost invitat \u00een scris la serviciul de recrutare \u015fi de acolo am fost condus la o conversa\u0143ie \u00een biroul KGB-ului. \u015ei de data aceea, ca \u015fi \u00een alte d\u0103\u0143i anterioare, am refuzat total propunerile de colaborare. Dup\u0103 o convorbire lung\u0103 mi s-a spus: \u00abNoi nu inten\u0143ion\u0103m s\u0103 te l\u0103murim \u00een locul altuia. Dumneata e\u015fti un om cu vederi mature \u015fi nou\u0103 ne este cunoscut c\u0103 \u015fefii religio\u015fi inten\u0143ioneaz\u0103 s\u0103-\u0143i \u00eenlesneasc\u0103 o echipare religioas\u0103, s\u0103 te lase astfel s\u0103 progresezi pe ni\u015fte pozi\u0143ii \u00eenalte sfinte. De aceea noi vrem s\u0103-\u0143i spunem c\u0103 face\u0143i o gre\u015feal\u0103 fatal\u0103 av\u00eend o team\u0103 ne\u00eentemeiat\u0103 fa\u0143\u0103 de noi. F\u0103r\u0103 noi \u00eens\u0103, nu ve\u0143i putea face nici m\u0103car un pas \u00eenainte \u00een slujba dumneavoastr\u0103.\u00bb Eu am fost foarte tulburat de faptul c\u0103, dup\u0103 dovada dat\u0103 de organe, fiecare dintre aceia care inten\u0143ioneaz\u0103 s\u0103 devin un slujitor \u00eentr-o biseric\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi caden\u0143eze to\u0143i pa\u015fii care-i face dup\u0103 ei. \u015ei cu toate acestea, asta nu a exercitat asupra mea o asemenea impresie c\u0103 a\u015f fi fost distrus, c\u00e2t mai ales faptul c\u0103 la aceasta ne \u00eendeamn\u0103 chiar slujitorii lui Christos, s\u0103 colabor\u0103m cu ace\u015ftia \u00een acest fel.\u201d \u00cen anul 1965 am vizitat adunarea \u00eenregistrat\u0103 din Uman \u2013 Ucraina, unde Domnul, prin intermediul fra\u0143ilor din adunarea ne\u00eenregistrat\u0103 a declan\u015fat o trezire spiritual\u0103. \u00cen aceast\u0103 adunare era membru \u015fi Vasilij Melnik, tat\u0103l lui Matvej Melnik. \u00cen plus el era \u015fi membru al comitetului fra\u0143ilor. \u00cen urma dovezilor \u015fefului bisericii \u015fi ale comitetului, din cauza lui Vasilij Melnik \u2013 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un om al KGB-ului \u2013 adunarea local\u0103 a avut mult de suferit. El informa \u00een mod curent KGB-ul despre toate convorbirile \u015fi hot\u0103r\u00e2rile pe care le lua comitetul bisericii. De multe ori i s-a interzis s\u0103 participe la \u00eentrunirile comitetului, dar de fiecare dat\u0103 autorit\u0103\u0143ile au hot\u0103r\u00e2t ca el s\u0103 fie \u00eeng\u0103duit a lua parte la aceste \u00eentruniri. Transformarea interioar\u0103 a lui Matvej Melnik, mi-a devenit mai evident\u0103 prin aceast\u0103 informa\u0143ie. Fiul a continuat drumul tat\u0103lui s\u0103u.","213 - Bytschkow Alexej M. Bytschkow Alexej M. este secretar general al VSEHB. El a fost unul dintre cei mai necunoscu\u0143i oameni, din punctul de vedere c\u0103 ar fi fost conduc\u0103tor de biseric\u0103 sau m\u0103car predicator pe undeva \u00een vreo CEB din URSS, atunci c\u00e2nd a fost ales din senin ca membru al prezidiului \u015fi \u00eenlocuitor al reprezentantului VSEHB. Abia dup\u0103 aceea, \u00een mai 1971, el a fost ordinat ca pastor. O jum\u0103tate de an mai t\u00e2rziu, \u00een decembrie 1971, el a fost numit \u00een func\u0143ia de secretar general al VSEHB \u00een locul lui Karev, care decedase \u00eentre timp. \u00cen aceast\u0103 func\u0143ie, el particip\u0103 la multe conferin\u0143e cre\u015ftine din str\u0103in\u0103tate. Cu aceast\u0103 ocazie el \u0143ine deseori cuv\u00e2nt\u0103ri \u015fi ia parte \u00een mod activ la activit\u0103\u0143ile diferitelor grupe pentru ap\u0103rarea drepturilor omului. Cu toate acestea, \u00eens\u0103, Bytschkow nu vorbe\u015fte niciodat\u0103 despre \u00eenc\u0103lcarea drepturilor omului din URSS. Dimpotriv\u0103, el \u00eencearc\u0103 \u00een mod regulat s\u0103 conving\u0103 pe cre\u015ftinii din vest c\u0103 \u00een URSS nu exist\u0103 nici persecu\u0143ie a cre\u015ftinismului \u015fi nici aresta\u0143i pentru propov\u0103duirea Evangheliei sau a convingerilor religioase. Am \u00een fa\u0143\u0103 c\u00e2teva ziare \u00een care sunt citate spusele lui Bytschkow. Ziarul canadian The Globe and Mail, din 12.07.1980, informeaz\u0103 de exemplu: \u201eLa \u00eenceputul acestei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, unul din delega\u0143ii sovietici la Congres, pastorul Alexej Bytschkow a afirmat c\u0103 bapti\u015ftii ne\u00eenregistra\u0143i ar fi singurii vinova\u0143i de faptul c\u0103 sunt persecuta\u0143i \u00een URSS, pentru c\u0103 ei refuz\u0103 s\u0103 se supun\u0103 legilor statului.\u201d Ziarul baptist american The Illinois Baptist din 16.07.1980 \u00eel citeaz\u0103 astfel pe Bytschkow: \u201eGruparea bapti\u015ftilor ne\u00eenregistra\u0143i dore\u015fte s\u0103 fie persecutat\u0103 \u015fi c\u00e2\u0143iva dintre ei au mers p\u00e2n\u0103 \u00eentr- acolo \u00eenc\u00e2t au refuzat s\u0103 fie elibera\u0143i din \u00eenchisoare.\u201d \u00cen octombrie 1982, la o conferin\u0143\u0103 din Evanston, Chicago, Bytschkow a spus \u00een englez\u0103: \u201eBreschnev once said we need to work with the churches \u2013 so Breschnev is cooperating with God.\u201d (Odat\u0103 Brejnev a spus c\u0103 trebuie s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cu bisericile \u2013 astfel Brejnev colaboreaz\u0103 cu Dumnezeu). Cum poate deci, astfel mi\u015fcat, cre\u015ftinul din vest s\u0103 nu se bucure pentru c\u0103: \u201eSlav\u0103 Domnului! Brejnev s-a \u00eentors la Dumnezeu!\u201d. Presa sovietic\u0103 \u00eens\u0103, public\u0103 cu totul altceva despre pozi\u0143ia puterii sovietice \u00eempotriva credin\u0143ei: \u201eMarxismul este materialism, a scris V.I. Lenin. \u00cen felul acesta el este religiei un du\u015fman la fel de ne\u00eendur\u0103tor precum este materialismul de du\u015fman enciclopedi\u015ftilor secolului al XVIII-lea sau materialismului lui Feuerbach.\u201d (Komsomolskaja Pravda, din 18.11.1983) \u00cen timp ce Bytschkow \u015fi al\u0143i colaboratori ai VSEHB vorbesc despre presupusa libertate a cre\u015ftinilor din URSS, \u00een \u00eens\u0103\u015fi adunarea ce apar\u0143ine VSEHB, din Moscova, situa\u0143ia este tragic\u0103. \u00cen timpul serviciilor divine s\u0103lile sunt destul de pline dar, \u00een majoritate sunt b\u0103tr\u00e2nii care vin la slujbe \u2013 copiii aproape c\u0103 nu mai pot fi v\u0103zu\u0143i, iar tineretul numai \u00eentr-un num\u0103r foarte redus. Acesta este rezultatul colabor\u0103rii timp de un num\u0103r \u00eendelungat de ani a VSEHB cu KGB. Dup\u0103 cum am observat, statul sovietic acord\u0103 o mare importan\u0143\u0103 VSEHB-ului. \u00cen str\u0103in\u0103tate, VSEHB p\u0103trunde din ce \u00een ce mai multe \u015fi diferite organiza\u0143ii cre\u015ftine \u015fi \u00eencearc\u0103, prin intermediul acestor credincio\u015fi s\u0103-\u015fi creeze simpatizan\u0143i ai regimului sovietic \u00een \u00eentreaga popula\u0143ie. \u00cen URSS, VSEHB se str\u0103duie\u015fte s\u0103 aduc\u0103 sub controlul s\u0103u toate adun\u0103rile ECB pentru a le putea transforma \u00eencetul cu \u00eencetul \u00een ni\u015fte biserici moarte, din care copiii \u015fi tinerii s\u0103 fie \u00eendep\u0103rta\u0143i. Iar dac\u0103 aceast\u0103 inten\u0143ie \u00eei va reu\u015fi \u00eentr-adev\u0103r puterii sovietice, s\u0103 aduc\u0103 sub influen\u0143a puterii VSEHB toate bisericile CEB, va urma f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, numaidec\u00e2t, \u00eenceperea unei campanii de distrugere a bisericii, la care va s\u0103ri \u00een ajutor chiar VSEHB \u2013 \u00eentocmai cum \u00een anii 1950-1960 a emis scrisoarea ce cuprindea Instruc\u0143iunile care paralizau via\u0143a duhovniceasc\u0103 a bisericii. Noi \u015ftim \u00eens\u0103 c\u0103 adev\u0103rata credin\u0143\u0103 \u00een Dumnezeu nu va putea fi nimicit\u0103 niciodat\u0103. Numai existen\u0143a mor\u0143ii, care (\u00eenc\u0103 mai poart\u0103 aparen\u0143a autenticului) va putea fi \u00eenvins\u0103. \u015ei Domnul nostru Isus Christos este \u015fi va r\u0103m\u00e2ne Biruitorul.","214 ANEXA Experien\u0143a fra\u0143ilor ru\u015fi EXPERIEN\u0142A FRA\u0142ILOR DIN URSS Cre\u015ftinii din Uniunea Sovietic\u0103 au fost cei care au cunoscut comunismul \u015fi consecin\u0143ele acestuia \u00eenaintea celor din Rom\u00e2nia, dar mai acut, \u015fi pentru o perioada mult mai lung\u0103. Analizarea succint\u0103 a felului cum a procedat biserica baptist\u0103 din URSS \u00een timpul comunismului poate oferi un model comparativ ajut\u0103tor \u00een analizarea situa\u0143iei Cultului Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia. Se vor folosi mai multe citate pentru a ilustra situa\u0143ia c\u00e2t mai mult prin \u00eense\u015fi cuvintele fra\u0143ilor din URSS. Dup\u0103 Revolu\u0143ia Bol\u015fevic\u0103 din 1917 \u015fi \u00eencheierea r\u0103zboiului civil dintre 1918-1921 care a urmat, guvernarea comunist\u0103 a dus o lupt\u0103 aprig\u0103 pentru exterminarea cre\u015ftinismului. \u00cenc\u0103 de la venirea lor la putere bol\u015fevicii au confiscat mo\u015fiile bisericilor, au na\u0143ionalizat \u015fcolile, au sistat subven\u0143iile statului \u015fi au transferat \u00een domeniul civil c\u0103s\u0103toriile. Toleran\u0143a \u015fi oferirea unei libert\u0103\u0143i limitate s-a acordat numai acelor grupuri care puteau dovedi loialitatea lor fa\u0143\u0103 de regimul comunist. \u00cen 1925 s-a \u00eenfiin\u0143at Liga Atei\u015ftilor, care a \u00eenceput o propagand\u0103 acerb\u0103 \u00eempotriva religiei prin diferite mijloace de discreditare \u015fi ridiculizare. Constitu\u0143iile Rusiei din 1918 \u015fi 1925 specificau libertatea propagandei religioase \u015fi anti-religoase. Cu toate c\u0103 se preciza libertatea propagandei religioase, distrugerea comunist\u0103 era de neimaginat. Pe la mijlocul deceniului 20 distrugerea era a\u015fa mare \u00eenc\u00e2t supravie\u0143uirea cre\u015ftinismului p\u0103rea \u00eendoielnic\u0103. Spre exemplu, din peste 5000 de biserici evanghelice\u2013baptiste r\u0103m\u0103seser\u0103 aproximativ 10 \u00een func\u0143iune oficial\u0103.356 Din 1929, prin legea cu privire la asocia\u0143iile religioase, s-au impus limite stricte activit\u0103\u0143ilor bisericilor. Orice influen\u0143\u0103 asupra societ\u0103\u0143ii era interzis\u0103. \u00cen anii 1930 s-au ab\u0103tut persecu\u0143ii crunte asupra bisericilor, \u00een a\u015fa fel c\u0103 majoritatea liderilor mureau prin \u00eenchisori \u015fi prin \u0143inuturile \u00een care au fost deporta\u0143i. Bisericile erau distruse sau transformate \u00een fabrici, cinematografe, muzee, case de locuit etc., iar cre\u015ftinii erau subiectul unui spectacol public de batjocur\u0103. \u201eMii de fe\u0143e biserice\u015fti au fost \u00eenchise sau lichidate \u00een timpul colectiviz\u0103rii agriculturii \u015fi epur\u0103rilor lui Stalin... Punerea rigid\u0103 \u00een aplicare a legilor anti- religioase, a propagandei ateiste \u015fi a terorii staliniste aproape a anihilat luteranii \u015fi a distrus denomina\u0143iile bapti\u015ftilor \u015fi evanghelicilor.\u201d357 Pe la \u00eenceputul anilor \u201940, probabil datorit\u0103 situa\u0143iei celui de al doilea r\u0103zboi mondial, are loc o schimbare \u00een tactica abord\u0103rii religiei. Pentru a da o \u00eenf\u0103\u0143i\u015fare de libertate religioas\u0103, dar \u00een 356 Georgi P. Vins, KGB (Staatssicherheitsdienst der UdSSR) in Pastorenrolle, Indiana: Eikhatt, manuscris sub form\u0103 de bro\u015fur\u0103. 357 Richard Pierard, An age of ideology, The History of Christianity, Tim Dowley, ed., Herts: Lion Publishing, 1983, p. 582.","215 acela\u015fi timp p\u0103str\u00e2nd domina\u0143ia oprimant\u0103, statul faciliteaz\u0103 crearea unei Uniuni baptiste oficiale care trebuia s\u0103 fie \u00een totalitate aservit\u0103 regimului. Se \u00eenfiin\u0143eaz\u0103 \u00een anul 1944 Consiliul Unional al Bisericilor Evanghelice-Baptiste (VSEHB) cu ajutorul unor figuri proeminente dintre bapti\u015ftii afla\u0143i prin \u00eenchisori dar care fuseser\u0103 \u00eengenunchia\u0143i prin torturi \u015fi metode dure. Ace\u015ftia au devenit conduc\u0103torii acestei uniuni \u00eenfiin\u0143at\u0103 de puterea sovietic\u0103 \u015fi care func\u0143iona oficial, \u00een \u201elibertate\u201d, dar ca ni\u015fte \u201erenega\u0143i\u201d. Proasp\u0103ta conducere nu avea voie s\u0103 fac\u0103 nici m\u0103car o mi\u015fcare din proprie ini\u0143iativ\u0103.358 Pentru validarea acestei organiza\u0143ii \u015fi de asemenea pentru discreditarea \u015fi anihilarea celor \u201ene\u00eenregistra\u0143i\u201d, acestei Uniuni (VSEHB) i se permitea func\u0143ionarea oficial\u0103 \u015fi \u0143inerea de congrese. \u201eLa 17-18 octombrie anul 1963 la Moscova a avut loc consf\u0103tuirea unional\u0103 a slujitorilor VSEHB-ului, \u00een cursul desf\u0103\u015fur\u0103rii d\u00e2ndu-i-se denumirea de congres. Menirea principal\u0103 a congresului, potrivit afirma\u0143iei pre\u015fedintelui Consiliului pentru religie A. Puzin, const\u0103 \u00een urm\u0103toarele: \u00abPermi\u0143\u00e2nd desf\u0103\u015furarea congresului CEB, Consiliul pentru religie a avut \u00een vedere necesitatea de a submina pozi\u0143iile rascolnicilor [a slujitorilor Grupului de Ini\u0143iativ\u0103 \u2013 nota aut.], de a-i lipsi de \u00eencrederea \u015fi de sus\u0143inerea credincio\u015filor... de a-i izola de masele de baz\u0103 ale credincio\u015filor \u015fi, \u00een felul acesta, a se u\u015fura lupta cu activitatea ilegal\u0103 a organiza\u0143iilor religioase.\u00bb. (Directivele Pre\u015fedintelui Consiliului pentru religie trimise \u00eemputernici\u0143ilor Consiliului cu data de 17.10.\u201963)359 A\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, conducerea VSEHB-ului emite \u00een anul 1960, sub directiva autorit\u0103\u0143ilor, ni\u015fte documente numite Noul Regulament \u015fi, ceva mai t\u00e2rziu, Directive, care sugrumau \u015fi subminau via\u0143a bisericilor. Se impuneau restric\u0143ii cu privire la evanghelizare \u015fi la educarea \u015fi acceptarea copiilor \u015fi tineretului \u00een biserici. Bisericile care func\u0143ionau \u00een ilegalitate trebuiau s\u0103 se \u00eenregistreze, iar p\u0103storii (prezbiterii, episcopii) lor trebuiau s\u0103 fie colaboratori obedien\u0143i ai regimului \u015fi organelor sale. Reac\u0143ia bisericii evanghelice-baptiste din URSS s-a manifestat \u00een dou\u0103 direc\u0143ii: unii au acceptat condi\u0143iile \u015fi au func\u0143ionat \u00een biserici oficiale supun\u00e2ndu-se restric\u0143iilor, al\u0143ii au ales calea de func\u0143ionare \u00een ilegalitate, calea crucii. Majoritatea p\u0103storilor din prima categorie a fost colaboratoare cu KGB-ul. Cei din a doua categorie, c\u0103l\u0103uzi\u0143i de cuv\u00e2ntul Scripturilor \u015fi \u00eendemnul Duhului Sf\u00e2nt, s-au repliat \u00eentr-o organiza\u0143ie paralel\u0103 care a fost tot timpul v\u00e2nat\u0103, \u015ficanat\u0103 \u015fi persecutat\u0103, dar \u015fi-au p\u0103strat vitalitatea, \u015fi-au \u00eendeplinit menirea evanghelic\u0103 \u015fi au tr\u0103it adev\u0103rata libertate \u00een Christos, f\u0103c\u00e2ndu-se p\u0103rta\u015fi suferin\u0143elor Lui. \u201e\u00cen bisericile unde mai p\u00e2lp\u00e2ia m\u0103car c\u00e2t de c\u00e2t via\u0143a duhovniceasc\u0103 \u015fi se acorda aten\u0143ie tineretului \u015fi copiilor \u2013 \u00eencepea fr\u0103m\u00e2ntarea, care crescu mai apoi \u00eentr-o nemul\u0143umire deschis\u0103 fa\u0143\u0103 de instruc\u0143iunile antievanghelice ale acestor documente. Tot mai mul\u0143i credincio\u015fi au \u00eenceput s\u0103 vad\u0103 \u00een ele c\u0103derea conducerii VSEHB-ului. Leg\u00e2nd con\u015ftient cu lumea biserica lui Hristos \u2013 acest loc preasf\u00e2nt al Domnului, aceast\u0103 m\u00e2ng\u00e2iere pentru suflete a mii de p\u0103c\u0103to\u015fi \u2013 ei o lipseau de puterea duhovniceasc\u0103 \u015fi, alung\u00e2nd tineretul, o lipseau de viitor. Dar Dumnezeu nu i-a p\u0103r\u0103sit pe copiii S\u0103i adev\u0103ra\u0143i. Prin slujitorii care vegheau, care au \u00eenfiin\u0143at Grupul de Ini\u0143iativ\u0103, Duhul Sf\u00e2nt \u00eei chema pe to\u0143i c\u0103rora le era scump\u0103 lucrarea de sfin\u0143ire a bisericii \u015fi de m\u00e2ntuire a sufletelor lor s\u0103-\u015fi \u00eenal\u0143e glasul pentru re\u00eennoirea slujirii evanghelice. C\u0103tre fiecare membru al bisericii r\u0103suna chemarea de a-\u015fi cerceta umblarea sa \u00eenaintea lui Dumnezeu. C\u00e2t\u0103 zdrobire a fost atunci \u00een suflete, c\u00e2t\u0103 poc\u0103in\u0143\u0103 sincer\u0103 a adus poporul 358 Vins, p. 6. 359 Urma\u0143i-le credin\u0143a 1961-2001: 40 de ani ai fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite, Consiliul Interna\u0143ional al Bisericilor CEB, 2003, p. 18.","216 Domnului pentru nep\u0103sare \u015fi neglijen\u0143\u0103, pentru c\u0103 a \u00eeng\u0103duit s\u0103 fie at\u00e2t de \u00eenjosit\u0103 \u015fi devastat\u0103 Biserica lui Hristos, pentru c\u0103 nu s-a ridicat \u00een mijlocul sp\u0103rturii \u015fi n-a ap\u0103rat lucrarea Domnului, ca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00abtari \u00een lupt\u0103, \u00een ziua Domnului\u00bb (Exec. 13.5). \u00cen acei ani memorabili mii de suflete \u015fi-au re\u00eennoit consacrarea lor deplin\u0103 lui Dumnezeu \u015fi au trecut biruitori prin o mare lupt\u0103 a suferin\u0143elor pentru credincio\u015fia \u015fi r\u00e2vna lor.\u201d360 Datorit\u0103 acestei alegeri extrem de dificile, de a urma pe Domnul Isus Christos \u015fi \u00eenv\u0103\u0143aturile Lui indiferent de pre\u0143ul care trebuia pl\u0103tit, o mare trezire a izbucnit \u015fi a adus din nou suflul de via\u0143\u0103 \u00een biserica amor\u0143it\u0103, timorat\u0103 \u00een agonie. Agenda acestor oameni ai lui Dumnezeu era simpl\u0103: cur\u0103\u0143are \u015fi sfin\u0143ire, o biseric\u0103 necompromis\u0103 cu lumea, \u015fi libertatea predic\u0103rii Evangheliei. Prin luna august 1961 a \u00eenceput o mi\u015fcare de \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire a bisericilor dirijate de stat pornit\u0103 din interiorul bisericii. \u201eGrupul de Ini\u0143iativ\u0103, al c\u0103rui program binecuv\u00e2ntat era: a-L urma pe Domnul cu stricte\u0143e\u2013 a unit \u00een chip minunat \u015fi tocmai la momentul oportun \u00eentr-un torent puternic n\u0103zuin\u0143ele sfinte ale poporului lui Dumnezeu spre cur\u0103\u0143area bisericii \u015fi, condus de Duhul Sf\u00e2nt, le-a \u00eendreptat pe f\u0103ga\u015ful cuvenit.\u201d361 \u201e\u00cen timpul acesta [1963] Duhul Sf\u00e2nt a \u00eendemnat inimile cre\u015ftinilor s-o rup\u0103 cu religia moart\u0103. Era vremea trezirii duhovnice\u015fti. A \u00eenceput o lupt\u0103 perseverent\u0103 pentru libertatea \u00een Hristos care fusese pierdut\u0103, pentru predarea pe deplin Domnului. \u00cen pofida eforturilor enorme ale conducerii oficiale apostate a CEB [Cultului Evanghelic Baptist], care st\u0103tea \u00een fruntea puterilor ce \u00eenlocuiau Adev\u0103rul cu minciuna; \u00een pofida represiunilor din partea lumii \u2013 mi\u015fcarea de trezire cre\u015ftea \u015fi se \u00eent\u0103rea, c\u0103ci era condus\u0103 de Dumnezeu!\u201d362 Cum percepeau \u00eens\u0103 unii credincio\u015fi Noul Regulament \u015fi Directivele (Instruc\u0143iunile) trimise de la centru? Erau unii care \u015fi-au dat seama de la \u00eenceput de situa\u0143ia negativ\u0103 format\u0103 de acestea, \u00eens\u0103 au fost \u015fi al\u0143ii care \u015fi-au dat seama treptat de implica\u0143iile grave ale acestor restric\u0143ii. \u201e\u00cens\u0103 \u201eNoul regulament\u201d este o piatr\u0103 murdar\u0103, care ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00eemplinim voia lui Dumnezeu, de aceea nu trebuie s\u0103 ne resemn\u0103m cu lucrul acesta. \u00cens\u0103 pre\u015fedintele sfatului Bisericii, A.V. B\u00e2cov, considera: dac\u0103 \u201eRegulamentul\u201d a fost elaborat de fra\u0143ii no\u015ftri mai mari, atunci trebuie s\u0103-l accept\u0103m: ei r\u0103spund \u00eenaintea lui Dumnezeu, \u00eenaintea autorit\u0103\u0143ilor \u015fi \u00eenaintea \u00eentregului popor pentru acest document. \u015ei lupt\u0103 cu t\u0103rie pentru el. \u00cemputernicitul, confirm\u00e2ndu-l pe B\u00e2kov ca pre\u015fedinte al sfatului bisericii, \u00eel cuno\u015ftea pu\u0143in \u015fi dup\u0103 aceea a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se ocupe de \u201eeduca\u0143ia\u201d lui. \u00cel chema la el \u015fi, treptat, \u00eei descoperea \u00een ce const\u0103 sarcina conducerii contemporane a bisericii: s\u0103 nu fie l\u0103sa\u0143i copiii la adunare, s\u0103 nu se \u0143in\u0103 predici de \u00eendemn la poc\u0103in\u0143\u0103, tineretul s\u0103 fie ini\u0143iat \u00een cultur\u0103 vizit\u00e2nd cinematograful \u015f.a.m.d. \u015ei c\u00e2nd l-a chemat pentru a 4-a oar\u0103, i-a spus deschis: \u201eNoi mergem spre comunism \u015fi chestiunea religiei trebuie ispr\u0103vit\u0103\u201d. \u015ei abia atunci lui B\u00e2kov i s-au deschis ochii \u015fi a \u00een\u0143eles ce daun\u0103 aduce bisericii \u201eNoul Regulament\u201d al VSEHB- ului \u015fi c\u0103 el duce biserica la distrugere. Supun\u00e2ndu-se \u00eemputernicitului, biserica s-a lipsit de Capul ei \u2013 de Hristos.363 Care a fost atitudinea bisericii prigonite fa\u0143\u0103 de cei care implementau \u00een biserici programul ateu al regimului ? Confrunta\u0143i cu realitatea r\u0103t\u0103cirii bisericii, ace\u015ftia au aplicat disciplina bisericeasc\u0103. Spre exemplu, Srebrennikov Piotr Aleksandrovici, unul din liderii bisericii din Ivanovka, relateaz\u0103 despre excomunicarea celor care \u00eemboln\u0103veau biserica \u015fi o duceau \u00een r\u0103t\u0103cire. 360 Urma\u0143i-le credin\u0143a 1961-2001: 40 de ani ai fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite, Consiliul Interna\u0143ional al Bisericilor CEB, 2003, pp. 254,255. 361 Ibidem, p. 169. 362 Urma\u0143i-le credin\u0143a 1961-2001: 40 de ani ai fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite, Consiliul Interna\u0143ional al Bisericilor CEB, 2003, p. 179. 363 Ibidem, p. 38.","217 \u201eEu am explicat poporului lui Dumnezeu c\u0103 slujitorii necredincio\u015fi Domnului, care duc biserica de pe calea adev\u0103rat\u0103, sunt demni de excomunicare, pentru c\u0103 vor distruge biserica. Ei vor pricinui daune bisericii \u015fi o vor nimici. Biserica a \u0143inut seama de sfatul meu \u015fi to\u0143i cei care se ab\u0103tuser\u0103 de la calea dreapt\u0103 au fost excomunica\u0143i. Cur\u00e2nd dup\u0103 excomunicare ni s-a luat casa de rug\u0103ciune.\u201d364 Un alt exemplu: \u201e\u00cens\u0103 cur\u00e2nd noul prezbiter superior s-a descoperit ca un slujitor nedemn. El era dintre aceia\u015fi slujitori care colaborau cu cei din afar\u0103, despre care \u00eemi povestise Mi\u0143kevici. Cu vorba el nu aproba ac\u0143iunile lui Orlov, dar cu fapta \u2013 traducea \u00een via\u0143a bisericii aceea\u015fi linie de slujire antievanghelic\u0103. De aceea Domnul ne-a dat \u00eendr\u0103zneala s\u0103 ne adres\u0103m c\u0103tre biseric\u0103 cu chemarea de a os\u00e2ndi ac\u0143iunile slujitorilor care colaboreaz\u0103 cu ateii \u015fi s\u0103 ne desp\u0103r\u0143im de ei pentru o slujire de sine st\u0103t\u0103toare Domnului dup\u0103 Cuv\u00e2ntul Lui.\u201d365 Cum priveau credincio\u015fii colaborarea conduc\u0103torilor lor cu autorit\u0103\u0143ile? O sor\u0103 diaconi\u0143\u0103 l-a \u00eentrebat odat\u0103 pe unul din liderii Uniunii baptiste care se \u00eenvoise s\u0103 respecte cerin\u0143ele statului ateu rus: \u201eDe ce v-a\u0143i unit cu autorit\u0103\u0143ile ca s\u0103 merge\u0143i \u00eempotriva adev\u0103rului? Doar este scris: \u00abNu \u015fti\u0143i c\u0103 prietenia lumii este vr\u0103jm\u0103\u015fie cu Dumnezeu? A\u015fa c\u0103 cine vrea s\u0103 fie prieten cu lumea se face vr\u0103jma\u015f lui Dumnezeu\u00bb\u201d El mi-a r\u0103spuns: \u201ePelagheia Ivanovna, dac\u0103 nu ne-am fi \u00eenvoit, nu ne-ar fi permis s\u0103 ne adun\u0103m\u201e. \u201eDar \u00cei trebuie oare Domnului astfel de adun\u0103ri, unde se \u00eencalc\u0103 Cuv\u00e2ntul Lui? \u2013 \u00eei zic eu. \u2013 Saul i-a spus c\u00e2ndva lui Samuel:\u00abVitele pe care le-am l\u0103sat, boii \u015fi oile care mugesc \u015fi beh\u0103ie, le-am l\u0103sat ca s\u0103 le jertfim Domnului\u00bb. Dar Samuel i-a spus lui Saul c\u0103 Domnul are nevoie de ascultare. Neascultarea este tot at\u00e2t de vinovat\u0103 ca ghicirea \u015fi \u00eempotrivirea nu este mai pu\u0143in vinovat\u0103 dec\u00e2t \u00eenchinarea la idoli.\u201d Iakov Ivanovici t\u0103cea. Probabil, \u00eei era greu s\u0103 se \u00eempotriveasc\u0103 adev\u0103rului. Atunci i-am spus: \u201eNu ve\u0143i avea binecuv\u00e2ntare pentru c\u0103 a\u0143i c\u0103lcat voia lui Dumnezeu, v-a\u0143i \u00eenvoit cu lumea aceasta s\u0103 distruge\u0143i lucrarea lui Dumnezeu. Domnul se va dep\u0103rta de voi \u015fi v\u0103 va nimici lucrarea\u201d.366 N.P. Harpov \u00eentorc\u00e2ndu-se dup\u0103 5 ani de \u00eenchisoare \u015fi peste 7 ani de domiciliu for\u0143at \u00een Nordul \u00cendep\u0103rtat descrie percep\u0143ia lui despre bisericile care s-au plecat sub dispozi\u0143iile regimului. \u201eDup\u0103 ce m-am mutat la Ta\u015fkent \u015fi am f\u0103cut mai \u00eendeaproape cuno\u015ftin\u0143\u0103 cu via\u0143a comunit\u0103\u0143ilor \u2013 am v\u0103zut \u00een ce stare jalnic\u0103 se afla fr\u0103\u0143ietatea cre\u015ftinilor evanghelici-bapti\u015fti. Libertatea relativ\u0103 aparent\u0103 a con\u015ftiin\u0143ei t\u0103inuia \u00een sine \u00eemprejur\u0103ri p\u0103c\u0103toase ascunse \u015fi mi se str\u00e2ngea inima de durere c\u00e2nd vedeam acele abateri care se introduceau prin comunit\u0103\u0143i de c\u0103tre lucr\u0103torii VSEHB-ului \u015fi se r\u0103sp\u00e2ndeau pretutindeni ca otrava. Eu nu mi-am g\u0103sit tovar\u0103\u015fi de idei printre slujitorii comunit\u0103\u0143ii din Ta\u015fkent, care se conduceau \u00een slujirea lor de indica\u0143iile ateilor \u015fi \u00eeng\u0103duiau una dup\u0103 alta abaterile de la adev\u0103r. \u015ei nedorind s\u0103 fac compromis \u00een cuget, n-am putut s\u0103 m\u0103 al\u0103tur la comunitatea care activa oficial. M-am consacrat \u00eempreun\u0103 cu toat\u0103 casa mea lucr\u0103rii de vestire a Evangheliei \u015fi Domnul a binecuv\u00e2ntat munca noastr\u0103.\u201d367 Care a fost atitudinea unor credincio\u015fi fa\u0143\u0103 de pre\u0143ul crucii? Se prezint\u0103 mai jos c\u00e2teva relat\u0103ri: \u201eVia\u0143a lui Boris Timofeevici a fost supra\u00eenc\u0103rcat\u0103 de necazuri. \u00cenc\u0103 din anul 1961 a \u00eenceput prima lui cale de \u00eentemni\u0143at. \u015ei s-a \u00eent\u00e2mplat lucrul acesta dup\u0103 ce Boris Timofeevici a refuzat abaterea de la calea dreapt\u0103 a Domnului propus\u0103 de lucr\u0103torii VSEHB-ului. Loc\u0143iitorul Secretarului general al VSEHB- ului Artur Iosifovici MI\u0142KEVICI, venind la Kursk, i-a propus postul de prezbiter superior al regiunii 364 Ibidem, p. 223. 365 Ibidem, p. 300. 366 Ibidem. p. 36. 367 Urma\u0143i-le credin\u0143a 1961-2001: 40 de ani ai fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite, Consiliul Interna\u0143ional al Bisericilor CEB, 2003, p. 291-292.","218 Kursk \u015fi totodat\u0103 a declarat: \u00abPentru aceasta trebuie s\u0103 intri \u00een rela\u0143ii de prietenie cu lucr\u0103torii securit\u0103\u0143ii de stat\u00bb. \u015ei a adus un num\u0103r mare de exemple practice din via\u0143a slujitorilor care lucrau \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 colaborare cu organele respective... Fratele nostru scump a refuzat o asemenea colaborare cu cei din afar\u0103 \u015fi acesta a devenit un moment de cotitur\u0103 pentru toat\u0103 via\u0143a lui ulterioar\u0103. Era o alegere con\u015ftient\u0103 a c\u0103ii, de\u015fi \u00eenguste \u015fi spinoase, dar \u2013 de m\u00e2ntuire, care ne-a fost l\u0103sat\u0103 prin testament de \u00censu\u015fi Domnul Isus Hristos. Peste un timp Boris Timofeevici a fost arestat. Dup\u0103 aceea a urmat al doilea termen de \u00eenchisoare, deja fiind \u00een r\u00e2ndurile fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite. Apoi al treilea... El a fost nevoit s\u0103 \u00eendure groz\u0103viile spitalului de psihiatrie... \u015ei iat\u0103 al patrulea termen. Boris Timofeevici nu s-a aflat la \u00eenchisoare nici trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 judecata care l-a condamnat la trei ani de \u00eentemni\u0143are \u00een lag\u0103re cu regim riguros, \u015fi a plecat la Domnul la 7 decembrie 1984 la v\u00e2rsta de 64 de ani. Era m\u00e2ng\u00e2ietor s\u0103-l auzi \u015fi s\u0103-l vezi pe scumpul slujitor la aceast\u0103 judecat\u0103, c\u00e2nd vorbea cu fa\u0143a radiind\u0103 ultimul cuv\u00e2nt: \u00abAst\u0103zi stau \u00eenaintea judec\u0103\u0143ii pentru Numele lui Hristos, pentru m\u0103rturisirea Lui. Sunt cel mai fericit om de pe p\u0103m\u00e2nt! G\u00e2ndul c\u0103 suf\u0103r pentru credin\u0143a Evangheliei \u00eemi umple sufletul de bucurie!\u00bb Aceast\u0103 exprimare sf\u00e2nt\u0103 a bucuriei nu era un aflux trec\u0103tor de sentimente. \u00cenc\u0103 \u00een libertate, cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de arestare, adres\u00e2ndu-se tinerilor la o adunare de p\u0103rt\u0103\u015fie a tineretului, el spunea: \u00abScumpi prieteni! Noi avem o arm\u0103 de nebiruit, despre care ne spune \u00censu\u015fi Domnul: S\u0102 FII GATA DE A SUFERI \u015eI A MURI PENTRU HRISTOS! \u00cempotriva acestei arme vr\u0103jma\u015ful, cu toat\u0103 o\u015ftirea lui mare, nu are putere!... S\u0103 murim cu bucurie \u2013 iat\u0103 ce vrea Domnul de la noi. Vrea s\u0103 ne bucur\u0103m nu numai \u00een condi\u0143ii favorabile, \u00een munca noastr\u0103, ci s\u0103 ne bucur\u0103m \u015fi \u00een suferin\u0143ele pentru Numele lui Hristos! S\u0103 ne bucur\u0103m c\u00e2nd vom pleca din aceast\u0103 lume prin moarte, \u00eenaintea c\u0103reia se \u00eenfioar\u0103 fiecare, toat\u0103 lumea tremur\u0103! Iar nou\u0103, cre\u015ftinilor, Domnul ne-a dat c\u00e2ntarea de biruin\u0143\u0103 a nemuririi: s\u0103 trecem din moarte la via\u0143\u0103, la Hristos!\u00bb \u015ei acest imn de laud\u0103, \u00eenceput de scumpul frate \u00eenc\u0103 aici pe p\u0103m\u00e2nt, va fi continuat de el \u00een veci de veci \u00een ceruri!\u201d368 Au fost unii credincio\u015fi care au preferat s\u0103 bea paharul suferin\u0143elor p\u00e2n\u0103 la fund, \u00eentocmai ca Domnul Isus, C\u0103petenia credin\u0143ei lor, precum se relateaz\u0103 \u015fi \u00een Epistola c\u0103tre Evrei capitolul 11, versetul 38b.369 \u201eUn exemplu viu de b\u0103rb\u0103\u0143ie a devenit pentru mine fratele \u00eentemni\u0143at Puzin Fiodor Frolovici. \u00cen 1943 pentru credincio\u015fie Domnului a fost condamnat la 25 de ani de \u00eentemni\u0143are \u015fi la 5 ani de munc\u0103 silnic\u0103. \u015ei-a executat termenul la ad\u00e2nci b\u0103tr\u00e2ne\u0143e, dar a r\u0103mas credincios Domnului. El era pentru mine \u015fi pentru tineretul \u00eentors la Dumnezeu un exemplu demn de urmat: nu ceda niciodat\u0103 nimic ispititorului. De multe ori i s-a propus c\u0103 scrie cerere de gra\u0143iere sau m\u0103car vreo pl\u00e2ngere, dar el niciodat\u0103 nu s-a \u00eenvoit. Adeseori seara se a\u015feza pe o banc\u0103 \u00een scuar \u015fi c\u00e2nta: \u00abSpre-un meleag, spre-un meleag natal, Spre-al p\u0103cii \u015fi al tihnei mal se-nal\u0143\u0103 sufletul...\u00bb Noi st\u0103team \u015fi priveam cu un tremur sf\u00e2nt la acest om al suferin\u0143ei. \u015ei atunci \u00eemi aminteam de slujitorii care s-au lep\u0103dat de Dumnezeu ca Tatarcenko, de predecesorii lui \u2013 Rusanov, Melnikov \u015fi de conducerea recunoscut\u0103 de \u00eentreaga lume a CEB \u015fi m\u0103 g\u00e2ndeam: ce vor spune ei \u00eenaintea lui Dumnezeu dup\u0103 ce au v\u00e2ndut lucrarea Lui \u015fi au nimicit at\u00e2tea suflete? De ce acest b\u0103tr\u00e2n, iubindu-L toat\u0103 via\u0143a pe Domnul, poart\u0103 \u00een sine urmele suferin\u0143elor M\u00e2ntuitorului s\u0103u, iar oamenii ace\u015ftia, dup\u0103 ce au pierdut frica de Dumnezeu, prosper\u0103? Toate acestea \u00eemi erau ne\u00een\u0143elese \u015fi, f\u0103c\u00e2nd compara\u0143ie \u00eemi ziceam: Doamne, ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 nu m\u0103 abat niciodat\u0103 de pe calea dreapt\u0103 pe care ai mers \u015fi Tu. \u00cenvrednice\u015fte-m\u0103 de aceast\u0103 cinste de a fi totdeauna prigonit pentru Numele T\u0103u, fiindc\u0103 apostolul Pavel spune: \u00abC\u0103ci cu privire la Hristos, vou\u0103 vi s-a dat harul nu numai s\u0103 crede\u0143i \u00een El, ci s\u0103 \u015fi p\u0103timi\u0143i pentru El\u00bb (Filip. 1.29).\u201d370 Golev Serghei Terentievici, st\u00e2nd \u00een fa\u0143a celor care \u00eel judecau, a depus o frumoas\u0103 m\u0103rturie: \u201eEu vreau s\u0103 \u00eemplinesc poruncile lui Dumnezeu. S\u0103 \u015fti\u0143i, cet\u0103\u0143eni judec\u0103tori \u015fi to\u0143i cei ce asculta\u0143i, c\u0103 eu voi \u00eendeplini aceste porunci. Dac\u0103 lucrul acesta este o \u00eenc\u0103lcare a legilor sovietice, judeca\u0143i-m\u0103, sunt gata s\u0103 suf\u0103r. Dar s\u0103 \u015ftie to\u0143i c\u0103 sunt judecat pentru c\u0103 \u00cel m\u0103rturisesc pe Isus Hristos, iar El a spus \u00abPe Mine M-au prigonit, \u015fi pe voi v\u0103 vor prigoni\u00bb. \u015ei ast\u0103zi cet\u0103\u0143eanul judec\u0103tor \u015fi procurorul, de\u015fi nu vor, dar \u00eemplinesc aceste cuvinte ale lui Hristos \u015fi nu pot s\u0103 le schimbe. Eu am 71 de ani. Am venit la credin\u0143\u0103 \u00een tinere\u0143e \u015fi de atunci predic Evanghelia. Pentru aceasta 17 ani am fost privat de libertate. Lucrul acesta m-a 368 Ibidem, p. 295-296. 369 \u201eUnii, ca s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 o \u00eenviere mai bun\u0103, n-au vrut s\u0103 primeasc\u0103 izb\u0103virea care li se d\u0103dea \u015fi au fost chinui\u0143i.\u201d 370 Urma\u0143i-le credin\u0143a 1961-2001: 40 de ani ai fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite, Consiliul Interna\u0143ional al Bisericilor CEB, 2003, p. 180.","219 \u00eent\u0103rit \u015fi mai mult \u00een credin\u0143\u0103. Toat\u0103 via\u0143a simt grija lui Dumnezeu fa\u0143\u0103 de mine. Judecata aceasta este o s\u0103rb\u0103toare pentru mine. \u201eFerice va fi de voi c\u00e2nd, din pricina Mea, oamenii v\u0103 vor oc\u0103r\u00ee, v\u0103 vor prigoni, \u015fi vor spune tot felul de lucruri rele \u015fi neadev\u0103rate \u00eempotriva voastr\u0103! Bucura\u0143i-v\u0103 \u015fi veseli\u0143i-v\u0103, pentru c\u0103 r\u0103splata voastr\u0103 este mare \u00een ceruri\u201d. De aceea, cet\u0103\u0143eni judec\u0103tori, eu nu am nici un fel de preten\u0143ii fa\u0143\u0103 de dumneavoastr\u0103, v\u0103 mul\u0143umesc\u201d \u2013 am terminat eu. Tribunalul m-a condamnat la un an \u015fi jum\u0103tate\u201d...371 Maria Ivanovna, so\u0143ia lui N.K.Hmara, omor\u00e2t pentru credin\u0143a \u00een Domnul, spunea despre ace\u015fti martiri care \u015fi-au dat mai degrab\u0103 via\u0143a dec\u00e2t s\u0103 fac\u0103 compromisuri cu autorit\u0103\u0143ile: \u201eFiind robi credincio\u015fi ai Domnului, ei ne-au l\u0103sat o pild\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103 a vie\u0143ii de jertfire, a \u00eencrederii ad\u00e2nci \u015fi a dragostei fa\u0143\u0103 de Domnul. Ei to\u0143i ar fi putut s\u0103 coteasc\u0103 pe c\u0103rarea acordului cu p\u0103catul \u015fi s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u0143\u0103 nep\u0103s\u0103toare. Dar aceasta ar fi \u00eensemnat pentru ei moartea duhovniceasc\u0103 \u015fi a\u015fteptarea judec\u0103\u0143ii lui Dumnezeu. De aceea ei au respins cu hot\u0103r\u00e2re orice propunere a ispititorului \u015fi au ales calea drept\u0103\u0143ii, calea \u00eengust\u0103 \u015fi spinoas\u0103, care duce la via\u0143a ve\u015fnic\u0103!\u201d372 Moartea celor care au refuzat colaborarea cu regimul ateu, vr\u0103jma\u015ful Bisericii, \u201enu e \u00eenfr\u00e2ngerea bisericii \u2013 e biruin\u0143a ei!\u201d373 \u201eUnii credincio\u015fi, lu\u00e2nd ca pretext particularit\u0103\u0143ile \u00eemprejur\u0103rilor, consider\u0103 c\u0103, dac\u0103 nu vor ap\u0103ra activ adev\u0103rul lui Hristos, atunci prigonirile comune pentru cre\u015ftini \u00eei vor ocoli. Dar noi \u015ftim bine c\u0103 Dumnezeu n-a spus nic\u0103ieri: fi\u0143i evlavio\u015fi cu m\u0103sur\u0103. Dumnezeu n-a chemat niciodat\u0103: s\u0103-Mi fi\u0143i preda\u0143i cu m\u0103sur\u0103, ori: s\u0103 v\u0103 jertfi\u0143i cu chibzuin\u0143\u0103. Dimpotriv\u0103, Cuv\u00e2ntul lui Dumnezeu ne cheam\u0103 s\u0103 muncim dup\u0103 puteri \u015fi peste puteri, s\u0103-L iubim pe Domnul cu toat\u0103 inima, cu tot sufletul, chiar p\u00e2n\u0103 la moarte. O astfel de via\u0143\u0103 a tr\u0103it fratele nostru preaiubit.\u201d [Dirksen Iakov Fran\u0143evici]374 \u201eLa 30 martie 1967, sub o gard\u0103 \u00eent\u0103rit\u0103, \u00een sala de judecat\u0103 au fost adu\u015fi cre\u015ftinii, fe\u0143ele c\u0103rora str\u0103luceau ca ale \u00eengerilor. \u00cen cuv\u00e2ntul de ap\u0103rare Ivan Alekseevici a citat cuvintele cunoscute ale lui Jan Hus: \u00abDrept\u0103\u0143ii odat\u0103 cunoscute nu-i po\u0143i fi necredincios, nu po\u0143i s\u0103 te dezici de ea \u2013 aceasta ar fi o tr\u0103dare \u015fi o negare a vie\u0143ii. De aceea, cre\u015ftine credincios, caut\u0103 dreptatea, ascult\u0103 dreptatea, \u00eenva\u0143\u0103 dreptatea, sus\u0143ine dreptatea m\u0103car \u015fi cu pre\u0143ul vie\u0143ii, c\u0103ci dreptatea te va face liber. Dac\u0103 dreptatea va str\u00e2rni revolt\u0103 \u2013 mai bine revolt\u0103 dec\u00e2t renun\u0143area la dreptate\u00bb.\u201d375 Cum este s\u0103 fii martir? Se redau doar dou\u0103 dintre multele cazuri din biserica prigonit\u0103 din URSS. Popov Ivan Ivanovici (1932-1983) a fost un credincios simplu baptist c\u0103ruia via\u0143a i-a fost luat\u0103 pentru singurul motiv c\u0103 s-a \u00eenc\u0103p\u0103\u0143\u00e2nat s\u0103 ofere loc de \u00eenchinare adun\u0103rii evanghelice baptiste ilegale. \u201eDup\u0103 cum se vede, el a fost mai \u00eent\u00e2i omor\u00e2t, iar apoi r\u0103uf\u0103c\u0103torii l-au \u00eencuiat \u015fi au dat foc \u015fopronului. Astfel a murit singuraticul \u015fi scumpul nostru lupt\u0103tor. Astfel a ars pe altarul lui Dumnezeu f\u0103r\u0103 s\u0103 cedeze neprietenilor lucr\u0103rii lui Dumnezeu nici o palm\u0103 de p\u0103m\u00e2nt. Ce lucru remarcabil a s\u0103v\u00e2r\u015fit acest cre\u015ftin simplu? El a stat la postul s\u0103u p\u00e2n\u0103 la ultima suflare. Fapta credin\u0143ei lui ne aminte\u015fte de cea a lui Moise. Fratele Vanea a vrut mai bine s\u0103 sufere \u00eempreun\u0103 cu poporul lui Dumnezeu! Se ad\u0103postea \u00eentr- un \u015fopron neglij\u00e2nd toate comodit\u0103\u0143ile de locuin\u0143\u0103, numai s\u0103 apere p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit dreptul poporului lui Dumnezeu la slujirea independent\u0103. Judec\u00e2nd \u00een felul oamenilor, s-ar putea s\u0103 i se arunce cre\u015ftinului ferm repro\u015ful amar: pentru ce trebuia o asemenea jertf\u0103? E logic oare s\u0103 te hot\u0103r\u0103\u015fti \u00een anii dezl\u0103n\u0143uirii prigonirilor s\u0103-\u0143i faci locuin\u0143a o cas\u0103 de rug\u0103ciune pentru biserica \u00een suferin\u0143e? Cre\u015ftinii ra\u0143ionali \u015fi \u00een\u0143elep\u0143i \u00een felul lumii nu pot pricepe \u00eempotrivirea lui \u00eencordat\u0103. Fratele Vanea era \u00eentr-adev\u0103r \u00abnebun pentru Hristos\u00bb, pentru c\u0103 \u015fi-a supus via\u0143a regulii evanghelice: a tr\u0103i nu pentru sine, ci pentru Cel ce a murit \u015fi a \u00eenviat pentru noi (2 Cor. 5.15).\u201d376 371 Ibidem, p. 42. 372 Ibidem, p. 284. 373 Ibidem, p. 286. 374 Ibidem, p. 306. 375 Ibidem, p. 327. 376 Ibidem, p. 334.","220 Iat\u0103 \u015fi relatarea p\u0103rin\u0143ilor t\u00e2n\u0103rului Ivan Moiseev care a fost prigonit, torturat \u015fi ucis pentru credin\u0143a sa \u00een timp ce \u00ee\u015fi satisf\u0103cea stagiul militar. \u201eScumpi fra\u0143i \u015fi surori! Suntem nevoi\u0143i s\u0103 complet\u0103m necazurile dumneavoastr\u0103 permanente pentru Isus Hristos. Fiul nostru, Moiseev Ivan Vasilievici, anul na\u015fterii \u2013 1952, membru al bisericii CEB din Slobozia, f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi serviciul militar \u00een or. Kerci, u\/m 61968 \u201eT\u201d, la 16 iulie 1972 a murit cu moarte de mucenic pentru m\u0103rturia despre Isus Hristos. B\u0103tut, r\u0103nit, fript cu fier \u00eencins, fiind \u00eenc\u0103 viu, el a fost \u00eenecat \u00een Marea Neagr\u0103 la ad\u00e2ncimea de 156 cm, \u00een\u0103l\u0143imea lui fiind de 185 cm. \u00abMoartea a survenit \u00een urma violen\u0143ei\u00bb - astfel se men\u0143iona \u00een procesul-verbal al expertizei efectuate \u00een timpul disec\u0103rii. Fiul nostru a \u00eemplinit num\u0103rul celor omor\u00e2\u0143i pentru CUV\u00c2NTUL LUI DUMNEZEU. Suntem \u00eendurera\u0143i, dar ne \u015fi bucur\u0103m de lupta credin\u0143ei lui \u00een suferin\u0143e. \u00cen via\u0143a sa el L-a iubit pe Isus Hristos mai mult dec\u00e2t orice pe lume \u015fi a dovedit lucrul acesta. \u00cen scrisorile sale de dinainte de moarte adeseori ne amintea: \u00abDac\u0103 iubi\u0143i \u00een lume ceva ori pe cineva mai mult dec\u00e2t pe Isus, nu ve\u0143i putea s\u0103-L urma\u0143i...\u00bb Privind la Bunul \u00cenv\u0103\u0143\u0103tor, el credea ferm \u015fi suferea.\u201d377 Tot el spunea cu g\u00e2ndul la suferin\u0143ele ce \u00eei st\u0103teau \u00eenainte: \u201eDar nu m\u0103 tem. El merge \u00eenaintea mea. S\u0103 nu v\u0103 \u00eendurera\u0143i , iubi\u0143i p\u0103rin\u0143i, pentru c\u0103 eu \u00cel iubesc mai mult pe Isus dec\u00e2t pe mine \u00eensumi. \u00cel ascult pe El, cu toate c\u0103 trupul se cam teme ori nu vrea s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 totul, a\u015fa c\u0103 nici via\u0143a nu mi-i at\u00e2t de scump\u0103 cum mi-i scump El. NU voi tr\u0103i dup\u0103 voia mea, ci cum va vrea Domnul. El va spune s\u0103 merg \u015fi eu voi merge.\u201d378 Cum se percepeau pe ei \u00een\u015fi\u015fi unii dintre cei care au tr\u0103dat pe fra\u0143i? Tr\u0103darea fra\u0143ilor de credin\u0143\u0103 nu r\u0103m\u00e2nea f\u0103r\u0103 urm\u0103ri \u00een sufletul celor care au f\u0103cut-o. De\u015fi unii au minimalizat impactul colabor\u0103rii cu securitatea asupra lor, totu\u015fi acesta \u00een multe cazuri a fost dezastruos. Ei nu \u015fi-au mai putut reveni niciodat\u0103. \u201e\u00cen anul 1936, fiind tr\u0103da\u0143i de prezbiter, \u00eentr-o noapte au fost aresta\u0143i mai mult de 20 de fra\u0143i, printre care erau A.A. \u015eala\u015fov \u015fi M.P. Kondra\u015fov. \u00cen casele celor aresta\u0143i s-a f\u0103cut perchezi\u0143ie, iar la u\u015fa casei de rug\u0103ciune a fost pus lac\u0103tul. Prin hot\u0103r\u00e2rea \u00abtroik\u0103i\u00bb to\u0143i fra\u0143ii au fost condamna\u0143i pentru 5 ani \u00een lag\u0103re de concentrare. Amintindu-\u015fi de cele tr\u0103ite, A.A. \u015eala\u015fov povestea: \u00ab\u00cen timpul anchetei penale, pentru a ob\u0143ine depozi\u0143iile necesare, anchetatorii \u00eei \u00eent\u0103r\u00e2tau pe fra\u0143i unul \u00eempotriva altuia sem\u0103n\u00e2nd vrajb\u0103 \u00eentre ei prin \u00eenvinuiri false. Dup\u0103 pronun\u0143area sentin\u0143ei, noi fra\u0143ii condamna\u0143i, am fost du\u015fi to\u0143i \u00eentr-o camer\u0103. Ne-am cerut iertare unul de la altul \u015fi am luat cina Domnului. Numai prezbiterul, care ne tr\u0103dase, st\u0103tea singuratic pe patul de sc\u00e2nduri \u015fi se ferea de p\u0103rt\u0103\u015fia cu noi. \u00cel chemam la poc\u0103in\u0143\u0103, la \u00eemp\u0103carea cu Dumnezeu, dar el d\u0103dea din cap ca un om sortit pieirii: \u2018Pentru mine nu este iertare\u2026\u2019 Era un om nenorocit, care pierduse harul lui Dumnezeu\u00bb.\u201d379 (Accentu\u0103rile apar\u0143in autorului.) Concluzii Din exemplul bisericii din URSS se poate observa c\u0103 o parte din fra\u0143ii evanghelici bapti\u015fti au considerat colaborarea cu autorit\u0103\u0143ile o \u00eenjugare la distrugerea Bisericii lui Christos. Ace\u015ftia au preferat ilegalitatea \u015fi suferin\u0143ele mai mult dec\u00e2t cedarea \u00een fa\u0143a presiunilor. Ei au suferit cu bucurie prigoane \u015fi chiar pierderea vie\u0143ii. Ace\u015ftia nu au f\u0103cut compromisuri de dragul \u201elibert\u0103\u0143ii\u201d acordate de statul sovietic sau de dragul recunoa\u015fterii oficiale. Ei nu s-au sfiit s\u0103 dema\u015fte aceast\u0103 lucrare potrivnic\u0103 Bisericii \u015fi nu s-au ru\u015finat s\u0103 le fac\u0103 cunoscute numele celor care duceau \u00een r\u0103t\u0103cire Biserica \u015fi nici nu s-au sfiit s\u0103-i condamne sau s\u0103-i disciplineze. Ace\u015ftia au pl\u0103tit pre\u0143ul \u015fi \u00ee\u015fi vor primi cununa. Dumnezeu nu a l\u0103sat Biserica s\u0103 dispar\u0103, ci \u00een ciuda prigonirii aspre, aceasta a d\u0103inuit. 377 Urma\u0143i-le credin\u0143a 1961-2001: 40 de ani ai fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii trezite, Consiliul Interna\u0143ional al Bisericilor CEB, 2003, p. 341. 378 Ibidem, p. 343. 379 Ibidem, pp. 10-11.","221 ANEXA Legea pentru regimul general al cultelor 1928","222","223","224","225","226","227","228","229","230","231","232","233","234 ANEXA RECUNOA\u015eTEREA CULTULUI CRE\u015eTIN BAPTIST, 1944-46380 UNIUNEA COMUNIT\u0102\u0142ILOR CRE\u015eTINE BAPTISTE DIN ROM\u00c2NIA PRE\u015eEDINTE BUCURE\u015eTI Ioan Dan Bulev. Basarab nr.56 bis UN ACT ISTORIC Cum s-au rec\u00ee\u015ftigat drepturile \u015fi libert\u0103\u0143ile Religioase ale Cultului Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia dup\u0103 cel de-al 2-lea r\u0103zboi mondial 1942-1946 Colaborarea \u00eentre UNIUNEA COMUNIT\u0102\u0142ILOR CRE\u015eTINE BAPTISTE DIN ROM\u00c2NIA \u015eI THE FOREIGN MISSION BOARD OF THE SOUTHERN BAPTIST CONVENTION \u00cen perioada \u00eencep\u00e2nd cu 29 ianuarie 1942, data c\u00e2nd Fr. Roy Starmer a transmis fratelui Petre Belicov, \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul lunii august 1944, \u00eentre Uniunea Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din Rom\u00e2nia \u015fi The Foreign Mission Board nu a putut exista o colaborarea str\u00e2ns\u0103, deoarece Boardul era o institu\u0143ie American\u0103 bine cunoscut\u0103 de autorit\u0103\u0143ile din Rom\u00e2nia, iar Rom\u00e2nia era \u00een stare de r\u0103zboi cu Statele Unite, sub regimul totalitar al lui Antonescu orice raporturi \u00eentre aceste dou\u0103 organiza\u0143ii ar fi agravat situa\u0143ia fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143ii din \u0143ar\u0103. Reprezentan\u0143ii ambelor organiza\u0143ii au lucrat fiecare separat, f\u0103c\u00e2nd fiecare ceea ce a fost posibil \u00een acele \u00eemprejur\u0103ri foarte grele, c\u00e2nd via\u0143a fiec\u0103ruia era la orice moment \u00een mari primejdii. Aceast\u0103 perioad\u0103 poate face la nevoie obiectul unor rapoarte separate. \u00cencep\u00e2nd cu septembrie 1944, colaborarea \u00eentre cele dou\u0103 organiza\u0143ii men\u0143ionate mai sus a fost foarte str\u00e2ns\u0103, realiz\u00e2ndu-se \u00eempreun\u0103 fapte importante pentru poporul baptist din Rom\u00e2nia. Facem \u00een r\u00e2ndurile de mai jos o descriere a \u00eenf\u0103ptuirilor mai importante: CAP. I. Cum s-a ob\u0143inut recunoa\u015fterea Cultului Baptist din Rom\u00e2nia, prin Decretul \u2013 Lege No.553, publi- cat \u00een Monitorul Oficial No. 253 din 1 nov. 1944 R\u00e2ndurile de mai jos sunt scrise pentru a r\u0103m\u00e2ne de m\u0103rturie c\u0103: Recunoa\u015fterea de cult a credin\u0143ei baptiste \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi perfectarea acestei recunoa\u015fteri a fost rezultatul eforturilor unite, depuse \u00een toate demersurile, \u00een principal de The Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention, prin reprezentantul s\u0103u legal fr. Petre A. Belicov, \u015fi de Uniunea Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din Rom\u00e2nia, reprezentat\u0103 aproape continuu prin fr. Marin Dumitra\u015fcu, secretar general, la care s-au asociat incidental \u015fi alte persoane din Uniune, ar\u0103tate mai jos, precum \u015fi sprijinul deosebit al unor persoane citate aici cu care avea leg\u0103turi fr. Petre Belicov, reprezentantul Boardului. 1\/. Lupta din trecut a Alian\u0143ei Mondiale Baptiste \u015fi a Boardului, pentru libertatea \u015fi recunoa\u015fterea cultului baptist \u00een Rom\u00e2nia, a fost de mare sprijin \u00een demersuri Lupta pentru recunoa\u015fterea de cult \u015fi pentru libertatea bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia a fost \u00een continuu n\u0103zuin\u0143\u0103 pentru care s-a str\u0103duit \u00een trecut at\u00e2t Uniunea Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din Rom\u00e2nia, prin reprezentan\u0143ii s\u0103i legali din diferite epoci, c\u00e2t \u015fi alian\u0143a Mondial\u0103 Baptist\u0103 reprezentat\u0103 \u00een acest scop \u00een 380 Aten\u0143ie, anexele men\u0143ionate \u00een acest document nu sunt ata\u015fate!","235 mod deosebit de fr. Dr. J.H.Rushbrooke, precum \u015fi pentru Europa, to\u0143i laolalt\u0103 \u015fi separat, au depus \u00een repetate r\u00e2nduri st\u0103ruitoare eforturi pentru ob\u0143inerea recunoa\u015fterii de cult a bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia. M\u0103rturiile depuse \u00een fa\u0143a lumii \u00eentregi at\u00e2t de Alian\u0143a Mondial\u0103 Baptist\u0103, c\u00e2t \u015fi The Foreign Mission Board, privitor la starea bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia, r\u0103mase \u00eenscrise pentru totdeauna \u00een d\u0103rile de seam\u0103 ale acestor dou\u0103 mari \u015fi puternice organiza\u0143ii, au servit \u00een mod deosebit dup\u0103 23 August 1944 \u00een toate demersurile reprezentantului Boardului, fr. Petre Belicov \u015fi reprezentantului continuu al Uniunii, fr. Marin Dumitra\u015fcu, secretar general, la care s-au ad\u0103ugat \u00een unele interven\u0143ii fr. Ioan Socaciu, pre\u015fedintele Uniunii \u015fi fr. Teodor D\u00e2rlea, casierul Uniunii. Faptele au decurs dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 2\/. Ini\u0143iativa demersurilor pentru libertatea \u015fi recunoa\u015fterea bapti\u015ftilor, dup\u0103 23 August 1944 La 23 August 1944, datorit\u0103 \u00een\u0143eleptei domnii a M.S. Regelui Mihai I \u015fi unor vrednici sfetnici ai s\u0103i, \u0142ara Rom\u00e2neasc\u0103 a ie\u015fit din Alian\u0143a sa cu axa (Germania, Italia, Japonia) \u015fi s-a aliat cu Rusia, Statele Unite, Anglia \u015fi toate na\u0143iunile unite. Bine cunoscutele principii democratice ale noilor alia\u0143i ai Rom\u00e2niei au fost un imbold pentru unii fra\u0143i bapti\u015fti din Rom\u00e2nia s\u0103 \u00eenceap\u0103 lupta pentru libertate \u015fi recunoa\u015ftere, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t printr-o lege special\u0103 a guvernului lui Antonescu, cultul baptist era desfiin\u0143at, iar propriet\u0103\u0143ile cultului confiscate. Sunt cunoscute trei ini\u0143iative \u00een aceast\u0103 privin\u0143\u0103: acea a fr. Petre Belicov, reprezentantul Boardului; acea a fr. Marin Dumitra\u015fcu, secretarul general al Uniunii; acea a fr. Frederich Schuler, membru proeminent al Uniunii. Din considerente superioare s-au asociat numai primii doi fra\u0143i pentru ducerea la \u00eendeplinire a recunoa\u015fterii cultului baptist \u00een Rom\u00e2nia. Iat\u0103 evolu\u0143ia demersurilor: 3\/. Audien\u0143a fr. Petre Belicov la D-l Ministru Iuliu Maniu, Pre\u015fedintele Partidului Na\u0143ional \u0142\u0103r\u0103nesc La 2 septembrie 1944 fr. P.Belicov, reprezentantul Boardului, \u00eenso\u0143it de unul din prietenii s\u0103i D-l Iuliu Petru\u015fca, persoan\u0103 din anturajul D-lui Iuliu Maniu, a mers la D-l Iuliu Maniu acas\u0103, pentru a-i expune situa\u0143ia bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia \u015fi efectul favorabil Rom\u00e2niei ce ar produce, \u00een special \u00een Statele Unite \u015fi Anglia, acordarea deplinei libert\u0103\u0143i \u015fi recunoa\u015fterea cultului baptist din Rom\u00e2nia. \u00cen acel timp Rom\u00e2nia se afla \u00een situa\u0143ie politic\u0103 foarte grea \u015fi avea nevoie de c\u00e2t mai binevoitoare \u00een\u0143elegere din partea noilor ei alia\u0143i \u015fi popoarelor acestora, cu care doar cu c\u00e2teva zile \u00eenainte se afla \u00een stare de r\u0103zboi. D-l Iuliu Petru\u015fca s-a oferit s\u0103 mijloceasc\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire, fiind informat de situa\u0143ia bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia \u015fi de puterea lor \u00een Statele Unite \u015fi Anglia, \u00eenc\u0103 din timpul dictaturii lui Antonescu c\u00e2nd fr. Petre Belicov a avut serioase nepl\u0103ceri din partea comandamentului militar, \u00een special pe motivul c\u0103 reprezint\u0103 interesele unei institu\u0143ii apar\u0143in\u00e2nd unui stat cu care Rom\u00e2nia se afla \u00een stare de r\u0103zboi \u015fi c\u00e2nd D-l Iuliu Petru\u015fca \u00een calitate de subdirector al personalului \u00een institu\u0143ia unde lucra fr. Petre Belicov a cunoscut toate cele \u00eent\u00e2mplate. \u00cent\u00e2lnirea cu D-l Iuliu a avut loc chiar la ie\u015firea din locuin\u0143a sa, D-sa fiind gata de plecare la pre\u015fedin\u0143ie. D-l Iuliu Petru\u015fca a prezentat D-lui Iuliu Maniu pe fr. Petre Belicov ca reprezentant al Misiunii Baptiste Americane \u00een Rom\u00e2nia. \u00centr-o scurt\u0103 expunere, fr. P. Belicov a ar\u0103tat D-lui Iuliu Maniu situa\u0143ia bapti\u015ftilor accentu\u00e2nd c\u0103 acordarea deplinei libert\u0103\u0143i \u015fi recunoa\u015fterea cultului baptist din Rom\u00e2nia ar avea r\u0103sunet \u00een lumea democrat\u0103, \u00een special \u00een Statele Unite \u015fi Anglia, unde bapti\u015ftii sunt \u00een num\u0103r cople\u015fitor, iar poporul baptist din aceste \u0143\u0103ri, prin reprezentan\u0143ii lor, \u015fi-au manifestat continuu nemul\u0143umirea fa\u0143\u0103 de tratamentul aplicat bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia de toate guvernele din trecut. Efectul recunoa\u015fterii \u00een opinia public\u0103 American\u0103 \u015fi Englez\u0103 ar fi cu at\u00e2t mai mare acum, c\u00e2nd ei \u015ftiu c\u0103 cultul baptist a fost desfiin\u0143at prin legea lui Antonescu iar propriet\u0103\u0143ile bisericilor baptiste confiscate. D-l Iuliu Maniu a afirmat c\u0103 cunoa\u015fte bine pe bapti\u015fti \u015fi c\u0103 este gata s\u0103 fac\u0103 tot ce va fi posibil, cer\u00e2nd fr. P. Belicov s\u0103 revin\u0103 \u00een acest scop, D-Sa trebuind s\u0103 plece la o \u015fedin\u0143\u0103 a Consiliului de Mini\u015ftri. Fr. P. Belicov \u015fi D-l Iuliu Petru\u015fca au urcat apoi \u00een locuin\u0143a D-lui Iuliu Maniu, unde \u00een asisten\u0143a \u015fi a altor persoane s-a discutat \u015fi documentat D-lui Dr. V. Solomon situa\u0143ia bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia \u015fi efectul favorabil ce ar produce pentru Rom\u00e2nia din partea str\u0103in\u0103t\u0103\u0143ii recunoa\u015fterea de cult a bapti\u015ftilor. Ca om politic, D-l Dr. V. Solomon \u015fi-a dat seama c\u0103 aceste considerente ar\u0103tate de fr. P. Belicov, la care se asocia \u015fi D-l Iuliu Petru\u015fca, sunt de mare importan\u0143\u0103 pentru interesele \u0143\u0103rii. La sf\u00e2r\u015fitul discu\u0143iunilor D-l Dr. V. Solomon a cerut s\u0103 facem un scurt memoriu, la care s\u0103 anex\u0103m un proiect de lege de recunoa\u015ftere, a\u015fa cum am dori s\u0103 fie.","236 4\/. Sosirea la Bucure\u015fti a fr. Dumitra\u015fcu \u015fi redactarea \u00eempreun\u0103 cu fr. P. Belicov a memoriului c\u0103tre guvern. Fr. P. Belicov a scris imediat fr. I. Socaciu, Pre\u015fedintele Uniunii cele discutate, invit\u00e2ndu-l s\u0103 vin\u0103 la Bucure\u015fti. Scrisoarea a fost transmis\u0103 prin D-l Lucea, \u015feful registraturii de la S.A.R.T., care tocmai pleca la Timi\u015foara. \u00centre timp a venit la Bucure\u015fti fr. Marin Dumitra\u015fcu, Secretarul General al Uniunii. Fr. P. Belicov a pus la curent pe fr. Marin Dumitra\u015fcu despre discu\u0143ia avut\u0103 cu D-l Iuliu Maniu \u015fi intimii s\u0103i, rug\u00e2ndu-l s\u0103 \u00eentocmeasc\u0103 proiectul de memoriu. Fr. Dumitra\u015fcu a fost \u00een totul de acord cu demersurile f\u0103cute de fr. P. Belicov. \u00cen c\u00e2teva zile fr. M. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov au c\u0103zut de acord ca acesta s\u0103 fie f\u0103cut c\u00e2t mai scurt, cu datele cele mai importante, incluz\u00e2ndu-se \u00een acestea \u015fi proiectul de Decret-Lege pentru recunoa\u015fterea cultului. Dup\u0103 discu\u0143iuni s-a ajuns la forma definitiv\u0103. (A se vedea Anexa 1). 5\/. Audien\u0143a fr. Dumitra\u015fcu, fr. P. Belicov \u015fi fr. T. D\u00e2rlea la D-l Iuliu Maniu La 15 septembrie, fr. P. Belicov a rugat pe prietenul s\u0103u D-l Iuliu Petru\u015fca s\u0103 mijloceasc\u0103 o nou\u0103 \u00eentrevedere cu D-l Iuliu Maniu. La ora 15 o comisie format\u0103 din fr. M. Dumitra\u015fcu, fr. P. Belicov, fr. T. D\u00e2rlea s-a \u00eentrunit la fr. P. Belicov acas\u0103, de unde au plecat la D-l Petru\u015fca, cu care au mers la D-l Iuliu Maniu acas\u0103. Dup\u0103 o scurt\u0103 a\u015fteptare, comisia a fost introdus\u0103 de D-l Petru\u015fca la D-l Iuliu Maniu, unde fr. M. Dumitra\u015fcu a luat primul cuv\u00e2ntul, \u00eenm\u00e2n\u00e2nd totodat\u0103 memoriul \u00eentocmit. \u00cen completare a luat cuv\u00e2ntul fr. P. Belicov, sus\u0143in\u00e2nd avantajul politic ce ar avea pentru Rom\u00e2nia recunoa\u015fterea Bapti\u015ftilor \u015fi apoi fr. T. D\u00e2rlea. D-l Iuliu Maniu a promis c\u0103 va discuta chestiunea Baptist\u0103 cu colegii s\u0103i \u015fi va face ce-i st\u0103 \u00een putin\u0143\u0103. Tot \u00een ziua de 15 septembrie 1944, comisia compus\u0103 din fr. Dumitra\u015fcu, fr. Belicov, fr. D\u00e2rlea a mers la D-l Titel Petrescu, Ministru de Stat, ca reprezentant al partidului Social Democrat, spre a cere sprijin \u00een eventuala discu\u0143ie ce s-ar purta la Consiliul de Mini\u015ftri. Audien\u0143a a fost fixat\u0103 pentru ziua de 18 septembrie 1944. 6\/. Audien\u0143a fr. M. Dumitra\u015fcu la D-l Lucre\u0143iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, liderul partidului Comunist La 19 sept. 1944 fr. M. Dumitra\u015fcu a cerut audien\u0143\u0103 D-lui Lucre\u0143iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Ministru de Stat, ca reprezentant al partidului Comunist, \u015fi a fost primit \u00een audien\u0143\u0103 la D-Sa acas\u0103. Fr. Dumitra\u015fcu i-a expus situa\u0143ia bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia, \u00eenm\u00e2n\u00e2ndu-i o copie dup\u0103 memoriul depus la D-l Iuliu Maniu \u015fi Statutul Cultului Baptist, solicit\u00e2ndu-i sprijinul binevoitor pentru legiferarea drepturilor de cult. 7\/. Audien\u0143a fr. Dumitra\u015fcu, Belicov \u015fi D\u00e2rlea la Ministrul Cultelor La 20 sept. 1944, delega\u0143ia compus\u0103 din fr. M. Dumitra\u015fcu, fr. P. Belicov, fr. T. D\u00e2rlea a fost \u00een audien\u0143\u0103 la D-l General Ion Boi\u0143eanu, Ministrul Culturii Na\u0143ionale \u015fi al Cultelor, c\u0103ruia i s-a \u00eenm\u00e2nat de fr. M. Dumitra\u015fcu copia memoriului depus D-lui Iuliu Maniu, ar\u0103t\u00e2nd totodat\u0103 situa\u0143ia \u00een care se g\u0103sea poporul Baptist din Rom\u00e2nia. Fr. P. Belicov a insistat asupra avantajului pentru Rom\u00e2nia a recunoa\u015fterii Cultului Baptist, document\u00e2nd cu pasagii din Darea de Seam\u0103 a Dr. J. Rushbrooke asupra celui al VI-lea Congres Mondial Baptist din 1939 \u015fi Darea de Seam\u0103 a Boardului din 1938 din care rezult\u0103 clar interesul ce-l poart\u0103 Bapti\u015ftii din U.S.A., Anglia \u015fi din \u00eentreaga lume civilizat\u0103 pentru coreligionarii lor din Rom\u00e2nia, precum \u015fi t\u0103ria lor. 8\/. Solicitarea audien\u0143ei la D-l Prim Ministru La 21 sept. 1944, fr. Dumitra\u015fcu \u015fi Belicov au cerut audien\u0143\u0103 D-lui Prim Ministru General St\u0103nescu \u015fi D-lui Constantin Br\u0103tianu, Ministru de Stat, ca reprezentant al partidului Na\u0143ional Liberal. De asemenea s-a cerut audien\u0143\u0103 la D-l Dr. Nicolae Lupu. 9\/. Audien\u0143a fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov la D-nii Constantin Br\u0103tianu, L. P\u0103tr\u0103\u015fcanu \u015fi Dr. N. Lupu","237 La 22 sept. 1944, fr. M. Dumitra\u015fcu \u015fi P. Belicov au fost \u00een audien\u0143\u0103 la D-nii: Constantin Br\u0103tianu, pre\u015fedintele Partidului Liberal; Lucre\u0143iu P\u0103tr\u0103\u015fcanu, liderul Partidului Comunist, Dr. Nicolae Lupu, vice-Pre\u015fedintele Partidului Na\u0143ional \u0142\u0103r\u0103nesc. S-a cerut sprijinirea reglement\u0103rii situa\u0143iei bapti\u015ftilor. 10\/. Audien\u0143a fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov la Dr. Lupu \u015fi General Boi\u0143eanu, Ministrul Cultelor La 27 septembrie 1944, fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. P. Belicov au avut din nou audien\u0143e la D-l Dr. Nicolae Lupu \u015fi Ministrul Cultelor Generalul Ion Boi\u0143eanu, cer\u00e2nd urgentarea reglement\u0103rii situa\u0143iei Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia, conform memoriului depus. 11\/. Audien\u0143a fr. P. Belicov \u015fi fr. C. Adorian la D-l Prim-Ministru, G-ral C. S\u0103n\u0103tescu La 29 sept. 1944 s-a telefonat de la pre\u015fedin\u0143ie la domiciliul fr. P. Belicov aprobarea audien\u0143ei pentru data de 30 sept.1944, ora 10a.m. Fr. Marin Dumitra\u015fcu, fiind plecat pentru scurt timp acas\u0103 la F\u0103g\u0103ra\u015f, fr. P. Belicov a solicitat fratelui Constantin Adorian, pe atunci Vice-Pre\u015fedintele Uniunii, s\u0103-l \u00eenlocuiasc\u0103 pe fr. M.Dumitra\u015fcu. La 30 sept. 1944, fr. P.Belicov \u015fi C. Adorian au fost \u00een audien\u0143\u0103 la D-l Prim-Ministru G-ral C. S\u0103n\u0103tescu, c\u0103ruia i s-a expus situa\u0143ia Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia. Fr. P. Belicov a expus Prim-Ministrului opinia favorabil\u0103 ce s-ar produce pentru Rom\u00e2nia, \u00een deosebi \u00een U.S.A. \u015fi Anglia, prin recunoa\u015fterea Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia, document\u00e2nd aceasta cu pasagii din \u201eSixth World Congress\u201d de Dr. J.Rushbrooke \u015fi The Foreign Mission Board Anual din 1938, care au fost prezentate D-lui Prim-Ministru. D-l Prim-Ministru, care cuno\u015ftea foarte bine limba englez\u0103, a r\u0103mas impresionat de textele prezentate. D- Sa a afirmat c\u0103 se va interesa de caz, c\u0103 va discuta cazul cu colegii s\u0103i din cabinet \u015fi va face totul cu putin\u0143\u0103 pentru a satisface. \u00cen timpul discu\u0143iilor D-Sa a afirmat c\u0103 \u015fi D-l Dr. N. Lupu i-a vorbit favorabil privitor la cauza bapti\u015ftilor. 12\/. Partidul Na\u0143ional-\u0142\u0103r\u0103nesc consider\u0103 revendic\u0103rile Baptiste ca necesare a fi rezolvate \u00een interes superior de stat \u00centre timp fr. P. Belicov a stat de vorb\u0103 cu D-l Iuliu Petru\u015fca, intimul D-lui Iuliu Maniu, pe care l-a rugat s\u0103 roage din nou pe D-l Iuliu Maniu s\u0103 mai depun\u0103 o vorb\u0103 spre urgentare. D-sa a spus c\u0103 chestiunea a fost discutat\u0103 \u015fi p\u0103rerea lor a fost c\u0103 cazul Bapti\u015ftilor a fost g\u0103sit ca necesar a fi rezolvat favorabil \u00een \u201einteres superior de stat\u201d; c\u0103 D-l Maniu a \u00eenm\u00e2nat memoriul personal D-lui Prim-Ministru S\u0103n\u0103tescu, ar\u0103t\u00e2nd p\u0103rerea sa favorabil\u0103. \u00centr-o nou\u0103 vizit\u0103 ce fr. M. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. P. Belicov au f\u0103cut-o la locuin\u0143a D-lui I. Maniu prin mijlocirea D-lui Iuliu Petru\u015fca, s-a comunicat din partea D-lui Iuliu Maniu, prin D-l Iuliu Petru\u015fca, s\u0103 mearg\u0103 la D-l Director General al \u00cenv\u0103\u0143\u0103m\u00e2ntului particular din Ministerul Educa\u0143iei D-l Caliani \u015fi s\u0103 comunice D-Sale c\u0103 D-l Iuliu Maniu \u00eel roag\u0103 s\u0103 discute situa\u0143ia Bapti\u015ftilor cu D-l Ministru Boi\u0143eanu comunic\u00e2ndu-i din partea D-lui Iuliu Maniu c\u0103 D-Sa consider\u0103 rezolvarea cauzei Bapti\u015ftilor ca necesar\u0103 \u00een \u201einteres superior de Stat\u201d. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu fr. P. Belicov a fost \u00eendrumat de D-l Iuliu Petru\u015fca la D-l Ion Ghilezan un alt intim al D-lui Iuliu Maniu, persoan\u0103 intim\u0103 \u015fi cu D-l General Boi\u0143eanu, Ministrul Educa\u0143iei Na\u0143ionale \u015fi al Cultelor. 13\/. Convorbirea fr. P. Belicov cu D-l Ion Ghilezan, La 2 octombrie 1944, fr. P. Belicov a luat contact cu D-l Ion Ghilezan, devenit apoi subsecretar de Stat la Ministerul de Finan\u0143e, c\u0103ruia i-a expus situa\u0143ia Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia accentu\u00e2nd \u00een special c\u00e2\u015ftigul pentru Rom\u00e2nia \u00een opinia mondial\u0103 ce ar aduce rezolvarea imediat\u0103 a situa\u0143iei Bapti\u015ftilor. Conversa\u0143ia a fost sprijinit\u0103 de document\u0103ri din sus-citatele D\u0103ri de Seam\u0103 ale Alian\u0143ei \u015fi Boardului. At\u00e2t D-l I. Ghilezan c\u00e2t \u015fi D-l M\u0103ld\u0103rescu, devenit apoi Secretar General la Ministerul Lucr\u0103rilor Publice \u015fi Comunica\u0143iilor, care a asistat la discu\u0143ie \u015fi a cerut felurite informa\u0143ii, au afirmat c\u0103 \u00ee\u015fi dau perfect de bine seama de importan\u0143a rezolv\u0103rii cauzei Baptiste \u00een \u00eemprejur\u0103rile \u00een care se afl\u0103 Rom\u00e2nia. D-l Ghilezan a cerut fr. Belicov s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 memoriul depus \u015fi \u00een momentul c\u00e2nd formalit\u0103\u0143ile obi\u015fnuite rezolv\u0103rii vor","238 fi gata, necesit\u00e2nd numai aprobarea D-lui Ministru Boi\u0143eanu, s\u0103 vin\u0103 la D-Sa pentru a merge \u00eempreun\u0103 la Ministru. 14\/. Discu\u0143iile avute de fr. P. Belicov cu reprezentan\u0143ii Ministerului cultelor \u015fi acceptarea punctelor de principiu ale legii \u00cen consecin\u0143\u0103, la 3 octombrie 1944, fr. P. Belicov s-a dus la Ministrul Cultelor, fr. M. Dumitra\u015fcu nefiind \u00een Bucure\u015fti, unde a discutat \u00een calitatea sa proiectul de lege cuprins \u00een memoriu cu D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului Cultelor; D-l Petrescu Toma, Directorul Cultelor Minoritare \u015fi D-l Tilea, Inspectorul Cultelor Minoritare, care de\u0143ineau lucrarea pentru referat. Conferin\u0143a a durat mai bine de o or\u0103. \u00cen acest timp s-a ar\u0103tat importan\u0143a pentru Rom\u00e2nia a rezolv\u0103rii ne\u00eent\u00e2rziate a cauzei Baptiste. Primele dou\u0103 persoane din comisia de mai sus au ar\u0103tat \u00een\u0143elegere, probabil de ast\u0103 dat\u0103 dorind s\u0103 repare gre\u015feala din trecut, cu ocazia confisc\u0103rii propriet\u0103\u0143ii Boardului, c\u00e2nd ambele au avut o atitudine foarte ostil\u0103 \u015fi batjocoritoare, cu toate c\u0103 au \u015ftiut calitatea fr. Belicov de reprezentant al Boardului. \u00cen aceast\u0103 discu\u0143ie nu s-a admis egalitatea cultului Baptist cu cultele istorice. Dup\u0103 dezbatere s-a ajuns la forma definitiv\u0103 de principiu a proiectului de Decret-Lege. 15\/. Redactarea legii de c\u0103tre D-nii Cru\u0143escu \u015fi fr. P. Belicov Fr. P. Belicov a fost invitat \u00een particular de D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 mas\u0103 pentru a lucra lini\u015fti\u0143i la redactarea Decretului-Lege. \u00cen aceea\u015fi dup\u0103-mas\u0103, D-l Director Cru\u0143escu \u015fi fr. P. Belicov au redactat Decretul-Lege al c\u0103rui manuscris este al\u0103turat (Anexa 2). Fr. Belicov a cerut permisiunea s\u0103 consulte reprezentan\u0143ii Uniunii \u00eenainte de a da agrementul. 16\/. Acceptarea conceptului de Decret-Lege de fr. M. Dumitra\u015fcu La 5 octombrie 1944, fr. M. Dumitra\u015fcu s-a \u00eenapoiat la Bucure\u015fti, iar fr. P. Belicov i-a ar\u0103tat conceptul de Decret-Lege, scris la ma\u015fin\u0103, la care fr. M. Dumitra\u015fcu a avut de f\u0103cut mici modific\u0103ri. (Vezi Anexa 3). La 6 octombrie 1944, fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov s-au prezentat la D-l Cru\u0143escu, directorul Contenciosului Cultelor \u015fi au insistat asupra admiterii modific\u0103rilor introduse \u00een Decretul-Lege de fr. Dumitra\u015fcu, a\u015fa cum se pot vedea \u00een anexa 3. Audien\u0143a fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov la Secretarul General La 9 octombrie 1944, fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov s-au prezentat \u00een audien\u0143\u0103 la Secretarul General al Ministerului Cultelor, D-l Popescu \u2013 Prahova, unde s-a insistat pentru egalitate \u00een drepturi cu cultele istorice prev\u0103zute la art. 21 din legea Cultelor din 1928. Dup\u0103 discu\u0143iuni, D-Sa a promis s\u0103 mai studieze cazul \u015fi s\u0103 consulte pe D-l Ministru, invit\u00e2nd pe fra\u0143ii Dumitra\u015fcu \u015fi Belicov s\u0103 revin\u0103 peste c\u00e2teva zile. 17\/. Audien\u0143a fr. Belicov \u015fi Dumitra\u015fcu la Ministerul de Externe, D-l Niculescu \u2013 Buze\u015fti La 10 octombrie, fr. Belicov \u015fi fr. Dumitra\u015fcu au fost \u00een audien\u0143\u0103 la D-l Ministru de Externe, Niculescu \u2013 Buze\u015fti, unde s-a expus problema Baptist\u0103 sub toate aspectele ei. Fra\u0143ii au ar\u0103tat c\u0103 actualul guvern pare a fi dispus s\u0103 acorde recunoa\u015fterea de cult a Bapti\u015ftilor, dar \u00een condi\u0143iunile art. 22 din legea cultelor, adic\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 pe Bapti\u015fti ca \u015fi cult nou, ceea ce pune cultul Baptist \u00een situa\u0143ie de inferioritate fa\u0143\u0103 de cultele istorice; c\u0103 o astfel de recunoa\u015ftere ar fi un prilej de nepl\u0103ceri pentru viitor. S-a insistat pentru recunoa\u015fterea cu acelea\u015fi drepturi \u015fi obliga\u0143iuni ca \u015fi cultele istorice. Fr. P. Belicov a documentat cu Darea de Seam\u0103 a Alian\u0143ei Mondiale \u015fi Darea de Seam\u0103 a Boardului, avantajele politice care ar decurge pentru Rom\u00e2nia din recunoa\u015fterea cultului Baptist, \u00eenm\u00e2n\u00e2nd un exemplar cu extrase mai importante din D\u0103rile de Seam\u0103 de mai sus din care rezult\u0103 clar crezul baptist \u015fi n\u0103zuin\u0143ele Alian\u0143ei \u015fi Boardului pentru fra\u0143ii Bapti\u015fti din Rom\u00e2nia (Vezi Anexa 4). D-l Ministru Niculescu \u2013 Buze\u015fti a promis c\u0103 va studia problema \u015fi va da tot concursul.","239 18\/. Redactarea expunerii de motive a legii de c\u0103tre D-nii Cru\u0143escu \u015fi fr. Belicov Dup\u0103 audien\u0143\u0103, fr. P. Belicov s-a dus la Ministerul Cultelor unde fusese invitat de D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului Cultelor, pentru a lucra \u00eempreun\u0103 la expunerea de motive a Decretului-Lege pentru recunoa\u015fterea Cultului Baptist. Lucrarea a durat aproape 2 ore \u015fi pe la ora 20:30, \u00een aceea\u015fi zi, fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov s-au \u00eent\u00e2lnit \u00een cabinetul fr. Belicov, la Soc. de Telefoane, unde fr. Dumitra\u015fcu a citit Expunerea de motive \u015fi a dictat modific\u0103rile f\u0103cute cu creionul \u00een manuscrisul fr. Belicov. Autenticitatea manuscrisului se poate dovedi, deoarece are c\u00e2teva rectific\u0103ri f\u0103cute chiar de D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului Cultelor (Vezi anexa 5). Fr. Dumitra\u015fcu a ar\u0103tat dorin\u0143a sa de a ar\u0103ta textul \u015fi D-lui avocat Me\u015fter, pe care \u00eel cuno\u015ftea \u015fi cu care s-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi l-a informat despre demersurile noastre. Fr. Belicov a dat manuscrisul fr. Dumitra\u015fcu cu rug\u0103mintea de a-\u015fi da acordul cel mai t\u00e2rziu a doua zi diminea\u0143a, \u00eentruc\u00e2t trebuia s\u0103 dea acordul D-lui Cru\u0143escu. Acordul s-a dat la timpul fixat de fr. Belicov. \u0142inem s\u0103 afirm\u0103m \u015fi m\u0103rturisim \u00eenaintea lui Dumnezeu c\u0103 gestul de intimitate ar\u0103tat de D-l Cru\u0143escu nu s-a datorat vreunei recompense b\u0103ne\u015fti, oferite sau promise, ci ca persoan\u0103 care cuno\u015ftea t\u0103ria bapti\u015ftilor din afar\u0103, mai ales \u00een America \u015fi Anglia, a vrut s\u0103 fie de folos \u0143\u0103rii, \u0143in\u00e2nd seama c\u0103 \u00eenf\u0103ptuirea guvernului rom\u00e2n va ajunge \u00een afar\u0103 dup\u0103 cum i s-a promis \u015fi de fr. Belicov, servind prin aceasta la formarea unui curent favorabil Rom\u00e2niei \u00een opinia public\u0103 American\u0103, de a c\u0103rui sprijin Rom\u00e2nia avea de ast\u0103 dat\u0103 nevoie mai mult ca oric\u00e2nd. \u00cense\u015fi cererile sale ulterioare f\u0103cute fr. Belicov de a-i ar\u0103ta ziare Americane sau Engleze \u00een care s-a scris despre recunoa\u015fterea Bapti\u015ftilor \u00een Rom\u00e2nia, dovedesc aceasta. Apoi, d\u00e2nd sprijinul s\u0103u a c\u0103utat s\u0103 repare gre\u015felile sale \u015fi atitudinea sa din trecut at\u00e2t fa\u0143\u0103 de Uniune c\u00e2t \u015fi fa\u0143\u0103 de fr. Belicov, ca reprezentant al Boardului, \u00een special sub regimul lui Antonescu. 19\/. Sosirea la Bucure\u015fti a fr. Socaciu La 14 octombrie 1944 a venit la Bucure\u015fti fr. I. Socaciu, care a fost informat de fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov de cele f\u0103cute p\u00e2n\u0103 la aceast\u0103 dat\u0103. 20\/. Audien\u0143a la Secretarul General al Ministerului Cultelor La 16 octombrie 1944, fr. I. Socaciu, Dumitra\u015fcu \u015fi Belicov au fost \u00een audien\u0143\u0103 la D-l Popescu \u2013 Prahova, Secretarul General al Ministerului Cultelor, unde s-a insistat ca \u00een Decretul-Lege s\u0103 se adauge neap\u0103rat egalitatea cu celelalte culte istorice. D-l Secretar General a rugat comisia de fra\u0143i s\u0103 revin\u0103 peste c\u00e2teva zile, d\u00e2nd oarecari speran\u0143e \u00een aceast\u0103 privin\u0143\u0103. Apoi s-a mers la D-l Cru\u0143escu, directorul Contenciosului Cultelor, unde s-a insistat asupra egalit\u0103\u0143ii cu cultele istorice, suger\u00e2ndu-i-se \u015fi formula de ad\u0103ugat la legea deja \u00eentocmit\u0103. 21\/. \u00centrevederea cu D-l Franck Stevens, de la New-York Broadcasting Co. \u015fi fondator al Y.M.C.A. \u00een Rom\u00e2nia La 17 oct. 1944, fr. Socaciu, fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov au avut \u00eentrevedere cu D-l Franck Stevens de la New-York Broadcasting Co., c\u0103ruia i s-a cerut concursul binevoitor pe care D-Sa l-a promis cu toat\u0103 amabilitatea \u015fi bun\u0103voin\u0143a cu care este \u00eenzestrat. D-l Franck Stevens a ar\u0103tat c\u0103 este membru al Lega\u0143iei de Ankara \u015fi a venit \u00een Rom\u00e2nia spre a se informa. I s-a spus D-lui Stevens c\u0103 momentul c\u00e2nd interven\u0143ia D-Sale va fi necesar\u0103 i se va comunica din timp. 22\/. \u00centrevederea fr. Belicov cu D-l Franck Stevens Fr. Belicov a mai avut o \u00eentrevedere cu D-l Stevens \u00een leg\u0103tur\u0103 cu anumite informa\u0143ii cerute de D- Sa \u00een leg\u0103tur\u0103 cu proprietatea Boardului, c\u00e2nd s-a f\u0103cut o vizit\u0103 la cl\u0103dirile din Berzei, unde D-Sa avea depozitat mobilierul. Cu aceast\u0103 ocazie fr. Belicov i-a repetat rug\u0103mintea de a sprijini interven\u0143iile noastre printr-o audien\u0143\u0103 pe care s\u0103 o facem \u00eempreun\u0103 la momentul cel mai potrivit, de care D-Sa va fi \u00eencuno\u015ftiin\u0143at la timp.","240 23\/. Alt\u0103 audien\u0143\u0103 a fr. Socaciu, Dumitra\u015fcu, Belicov, la Secretarul General al Ministerului Cultelor La 18 oct. 1944, fr. Socaciu, Dumitra\u015fcu \u015fi Belicov au fost din nou \u00een audien\u0143\u0103 la D-l Popescu \u2013 Prahova, Secretarul General al Cultelor. D-l Secretar General a c\u0103utat s\u0103 demonstreze c\u0103 Decretul-Lege de recunoa\u015fterea Cultului Baptist, a\u015fa cum este \u00eentocmit, adic\u0103 f\u0103r\u0103 egalitatea cu celelalte culte istorice, satisface pe deplin nevoile bapti\u015ftilor \u015fi c\u0103 se teme c\u0103 preten\u0143iunea reprezentan\u0143ilor Cultului Baptist, \u00een ce prive\u015fte egalitatea cu cultele istorice s\u0103 nu \u00eengreuneze mult sau s\u0103 fac\u0103 mare opozi\u0143ie din partea guvernului. Comisia de fra\u0143i de mai sus a men\u0143inut totu\u015fi preten\u0143ia, rug\u00e2nd pe D-l Secretar General s\u0103 completeze Decretul-Lege. 24\/. Discu\u0143ia telefonic\u0103 a fr. P. Belicov cu Secretarul General al Ministerului Cultelor La 20 oct. 1944, fr. P. Belicov a avut o convorbire telefonic\u0103 cu D-l Popescu \u2013 Prahova, Secretar General al Ministerului Cultelor, \u00een care D-l Popescu \u2013 Prahova a comunicat c\u0103 Ministerul Cultelor nu este de acord s\u0103 acorde bapti\u015ftilor egalitatea cu celelalte culte istorice, ci recunoa\u015fterea ca \u015fi cult a\u015fa cum era \u00een Decretul-Lege. Fr. Belicov a atras aten\u0143ia D-lui Secretar General c\u0103 problema trebuie rezolvat\u0103 a\u015fa cum s-a cerut \u015fi ne\u00eent\u00e2rziat, argument\u00e2nd c\u0103 nu mai poate \u00eent\u00e2rzia raportul s\u0103u c\u0103tre The Foreign Mission Board cu privire la situa\u0143ia bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia \u015fi nici nu mai poate am\u00e2na pe ziari\u015ftii americani din Bucure\u015fti care se intereseaz\u0103 de situa\u0143ia Bapti\u015ftilor. 25\/. \u00centrunirea Comitetului \u0142\u0103resc al Uniunii la Bucure\u015fti La 21 oct. 1944 s-a \u00eentrunit \u00een Bucure\u015fti o parte din membrii Comitetului Uniunii cu care s-a examinat situa\u0143ia. O delega\u0143ie \u00een frunte cu fr. Ioan Dan, a vizitat pe D-l Dr. V. Solomon, Secretarul Partidului Na\u0143ional \u0142\u0103r\u0103nesc cer\u00e2ndu-i sprijin \u00een cauza baptist\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie D-l Dr. V. Solomon a men\u0143ionat fr. Dan conversa\u0143ia avut\u0103 cu fr. Belicov cu D-Sa la D-l Iuliu Maniu acas\u0103. 26\/. Decretul-Lege trimis de Ministerul cultelor la Consiliul Legislativ La 23 oct. 1944 Decretul-Lege pentru reglementarea drepturilor Cultului Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia a fost trimis la Consiliul Legislativ \u00een forma \u015fi textul \u00een care se vede \u00een anexa 3, deci f\u0103r\u0103 ad\u0103ugirea egalit\u0103\u0143ii bapti\u015ftilor cu celelalte culte istorice din Rom\u00e2nia. \u00centruc\u00e2t dezideratul cerut de comisia de fra\u0143i, I. Socaciu, M. Dumitra\u015fcu \u015fi P. Belicov, adic\u0103 asimilarea \u00een drepturi \u015fi obliga\u0143iuni cu celelalte culte istorice nu a fost introdus\u0103 \u00een legea trimis\u0103 la Consiliul Legislativ, ceea ce denota c\u0103 Ministerul Cultelor \u00een\u0143elegea s\u0103 recunoasc\u0103 prin lege Cultul Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia, dar f\u0103r\u0103 a-l pune pe picior de egalitate cu Ortodoc\u015fii, Catolicii, Evreii, Mahomedanii, Luteranii etc., unii din ace\u015ftia mai pu\u0143ini la num\u0103r ca bapti\u015ftii, s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 se insiste pe orice cale la introducerea \u00een lege \u015fi a acestei egalit\u0103\u0143i cu cultele istorice. 27\/. Audien\u0143a fr. P. Belicov \u015fi D-lui Franck Stevens la Ministrul Cultelor, General I. Boi\u0143eanu S-a socotit c\u0103 aci era momentul s\u0103 fie folosit \u015fi D-l Franck Stevens. Fr. P. Belicov s-a prezentat Colonelului Eugen Popescu, Directorul de Cabinet al Ministrului Educa\u0143iei Na\u0143ionale \u015fi al Cultelor, cer\u00e2nd audien\u0143\u0103 pentru D-l Franck Stevens, pe care l-a intitulat membru al Lega\u0143iei Americane din Ankara, care va veni cu fr. P. Belicov spre a se informa de situa\u0143ia Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia. Audien\u0143a a fost fixat\u0103 pentru 25 oct. 1944 ora 18. \u00cen ziua de 25 oct. 1944, diminea\u0143a, fr. Socaciu, Dumitra\u015fcu \u015fi Belicov s-au \u00eentrunit \u00een biroul fr. Belicov de la Soc. Telefoane unde s-a discutat formula pe care fr. Belicov \u015fi D-l Stevens s\u0103 sus\u0143in\u0103, \u00een audien\u0143a fixat\u0103 la Ministru, s\u0103 fie introdus\u0103 \u00een legea acceptat\u0103 de Minister \u015fi \u00eenaintat\u0103 Consiliului Legislativ. S-a ajuns la una din formulele din Anexa 6. \u00cent\u00e2lnirea \u00eentre D-l Franck Stevens \u015fi Fr. Belicov a avut loc la Soc. de Telefoane de unde s-a plecat la Minister. \u00cen holul Ministerului D-l Stevens \u015fi-a exprimat p\u0103rerea c\u0103 fr. P. Belicov s\u0103 expun\u0103","241 Ministerului dezideratul din anexa 6 cu toat\u0103 documentarea, iar D-Sa va completa \u015fi \u00eent\u0103ri expunerea acolo unde va g\u0103si c\u0103 este necesar. La intrare \u00een sala de a\u015fteptare colonelul Eugen Popescu, directorul de cabinet a fost pl\u0103cut surprins de persoana D-lui Stevens pe care \u00eel cuno\u015ftea bine, ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 fac\u0103 o glum\u0103 fr. Belicov spun\u00e2nd \u201eAcesta este membrul Lega\u0143iei Americane din Ankara? \u00cel cunosc de mult! Mi-a fost profesor la Academia Na\u0143ional\u0103 de Educa\u0143ie Fizic\u0103\u201d. \u00cen c\u00e2teva minute D-l Franck Stevens \u015fi fr. Belicov au fost introdu\u015fi \u00een cabinetul Ministrului unde dup\u0103 prezent\u0103rile de rigoare, D-l Ministru Boi\u0143eanu s-a exprimat: \u201eAm aprobat legea de recunoa\u015ftere a Bapti\u015ftilor \u015fi acum este la Consiliul Legislativ\u201d. A urmat expunerea fr. Belicov care a ar\u0103tat c\u0103: a) S-a cerut introducerea egalit\u0103\u0143ii de drepturi \u015fi obliga\u0143iuni cu celelalte culte istorice care nu este \u00eenc\u0103 introdus\u0103 \u00een legea aprobat\u0103 de D-Sa. b) C\u00e2\u015ftigul politic \u015fi simpatia opiniei baptiste americane \u015fi engleze \u00eendeosebi, pe care Rom\u00e2nia ar realiza-o prin acordarea unor depline drepturi Bapti\u015ftilor, f\u0103r\u0103 a fi pus\u0103 \u00eens\u0103 \u00een inferioritate fa\u0143\u0103 de celelalte culte istorice, ar fi imens \u015fi acestea rezult\u0103 din \u00eens\u0103\u015fi Darea de Seam\u0103 a Dr. J. Rushbrooke \u201eSixth World Congress\u201d din 1939 \u015fi Darea de Seam\u0103 a Boardului din 1938, ar\u0103t\u00e2ndu-i-se textele principale din acestea \u015fi \u00eenm\u00e2n\u00e2ndu-i-se textele traduse \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Apoi, pentru a se ar\u0103ta t\u0103ria Boardului \u00een Statele Unite i s-a prezentat de fr. Belicov lista institu\u0143iilor acestuia din Darea de Seam\u0103, care a fost surprinz\u0103toare pentru D-l Ministru. c) C\u0103 pentru D-Sa personal ca Ministru, acordarea de depline drepturi Bapti\u015ftilor, a\u015fa cum se cere, va fi un c\u00e2\u015ftig moral pe care D-Sa nu-l poate aprecia. Ministrul Boi\u0143eanu a ripostat c\u0103 nu poate acorda egalitate cu cultele istorice, deoarece aceasta ar \u00eensemna cheltuielile cultului Baptist s\u0103 fie preluate \u00een bugetul statului. R\u0103spunsul prompt al fr. Belicov a limpezit gre\u015fita sus\u0143inere a Ministrului, probabil gre\u015fit informat de subalterni, ar\u0103t\u00e2ndu-i-se c\u0103 \u00een decretul-lege este prev\u0103zut deja \u00een art. 5 c\u0103 cultul Baptist nu accept\u0103 nici un sprijin financiar de la Stat. \u00cen cursul convorbirii D-l Franck Stevens a intervenit foarte binevoitor de c\u00e2teva ori \u00een afirmare \u015fi sus\u0143inere \u015fi a culminat prin a spune: \u201eD-le Ministru, \u00een America dac\u0103 vrei s\u0103 faci ceva, trebuie s\u0103 \u00eentrebi pe Evrei \u015fi pe Bapti\u015fti\u201d. Apoi i-a spus c\u0103 f\u0103c\u00e2nd acest gest, numele s\u0103u va deveni cunoscut \u00een toat\u0103 America. Dup\u0103 aceast\u0103 conversa\u0143ie, D-l Ministru Boi\u0143eanu a cerut fr. Belicov s\u0103-i dea scris pe h\u00e2rtie cum am dori s\u0103 fie ad\u0103ugirea \u00een lege \u015fi D-Sa va discuta cu Secretarul General al Cultelor \u015fi la 27 oct. 1944 cu D-l Ministru de Externe Niculescu \u2013 Buze\u015fti spre a-i cunoa\u015fte p\u0103rerea. Este locul s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 D-l Franck Stevens a ar\u0103tat mult\u0103 bun\u0103voin\u0143\u0103 \u015fi \u00een\u0143elegere deplin\u0103 a dreptelor noastre n\u0103zuin\u0143e, at\u00e2t \u00een interven\u0143ia de mai sus c\u00e2t \u015fi ulterior, deoarece la orice moment a fost gata s\u0103 se consulte \u015fi s\u0103 dea un sfat fr. Belicov, \u00een orice problem\u0103 ce se punea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cultul Baptist, atunci c\u00e2nd fr. Belicov a crezut necesar. \u00cen special \u00eentre fr. Belicov \u015fi D-l Stevens a fost o continu\u0103 \u015fi armonioas\u0103 colaborare, D-l Stevens reprezent\u00e2nd Y.M.C.A. al c\u0103rei fondator \u00een Rom\u00e2nia este \u015fi D-l P. Belicov reprezent\u00e2nd Boardul. Se cuvin D-lui Franck Stevens c\u0103lduroase \u015fi deosebite cuvinte de mul\u0143umire pentru sprijinul moral dat. 28\/. Audien\u0143a fr. Belicov la Ministrul de Externe Spre a preveni conversa\u0143ia ce va avea loc \u00eentre D-l Ministru Boi\u0143eanu \u015fi D-l Niculescu \u2013 Buze\u015fti, Ministrul de Externe, comisia de fra\u0143i de mai sus a g\u0103sit cu cale ca fr. Belicov s\u0103 mearg\u0103 la D-l Niculescu \u2013 Buze\u015fti, dac\u0103 se poate cu D-l Franck Stevens, spre a-l documenta asupra necesit\u0103\u0143ii nu numai a recunoa\u015fterii cultului Baptist, dar \u015fi acordarea egalit\u0103\u0143ii cu cultele istorice din Rom\u00e2nia, a\u015fa cum s-a cerut. \u00cen ziua de 26 oct. 1944, fr. Belicov a mers la D-l Stevens rug\u00e2ndu-l, dac\u0103 \u00eei este cu putin\u0143\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi la D-l Ministru de Externe Niculescu \u2013 Buze\u015fti, unde va solicita urgenta audien\u0143\u0103 pentru ziua de 27 oct. 1944. D-l Franck Stevens a ar\u0103tat mult\u0103 bun\u0103voin\u0143\u0103 \u015fi gata s\u0103 serveasc\u0103 spun\u00e2nd c\u0103 \u00een cazul c\u00e2nd \u00een ziua de 27 oct. nu va putea fi la audien\u0143\u0103, D-Sa va l\u0103sa o scrisoare c\u0103tre Ministrul de Externe, din partea D-Sale. Audien\u0143a a fost fixat\u0103 pentru 27 oct. ora 17. \u00cen ziua de 27 oct. 1944, fr. Belicov trec\u00e2nd pe la D-l Stevens, a g\u0103sit scrisoarea (Copie Anexa 7) adresat\u0103 D-lui Niculescu \u2013 Buze\u015fti, prezent\u00e2ndu-se personal D-lui Ministru. Problema baptist\u0103 a fost dezb\u0103tut\u0103 foarte atent de D-l Ministru Niculescu \u2013 Buze\u015fti, care \u00een deosebi a c\u0103utat s\u0103 se documenteze asupra motivelor pentru care Bapti\u015ftii din Rom\u00e2nia cer egalitate cu celelalte culte istorice. Fr. Belicov a argumentat \u015fi documentat necesitatea ar\u0103t\u00e2nd c\u0103: a) \u00cen compara\u0143ie cu unele culte istorice, bapti\u015ftii sunt mai mul\u0143i la num\u0103r. b) Principiul democrat al egalit\u0103\u0143ii tuturor cet\u0103\u0143enilor nu permite privilegierea unor anume culte.","242 c) Efectul politic favorabil Rom\u00e2niei ce se va na\u015fte \u00eentre Bapti\u015ftii americani \u015fi englezi \u015fi \u00een \u00eentreaga lume baptist\u0103 \u015fi nebaptist\u0103 democrat\u0103 din lume. 29\/. \u00cen\u0143elegerea deplin\u0103 a Ministrului de Externe D-l Niculescu \u2013 Buze\u015fti \u00cen urma conversa\u0143iilor avut cu D-l Ministru de Externe Niculescu \u2013 Buze\u015fti a declarat c\u0103 s-a convins de dreptatea Bapti\u015ftilor \u015fi c\u0103 va telefona imediat D-lui Ministru al Cultelor G-ral Ion Boi\u0143eanu c\u0103 este de acord s\u0103 se introduc\u0103 ad\u0103ugirea cerut\u0103, adic\u0103: \u201easimil\u00e2ndu-se \u00een ce prive\u015fte drepturile \u015fi obliga\u0143iunile cu celelalte culte prev\u0103zute la art.21 din legea pentru regimul general al Cultelor din 1928\u201d. P\u0103rerea fr. Belicov este c\u0103 D-l Ministru Niculescu \u2013 Buze\u015fti a studiat \u00een mod deosebit cauza Baptist\u0103 \u015fi c\u0103 sprijinul s\u0103u \u00een buna rezolvare a fost hot\u0103r\u00e2tor, D-Sa d\u00e2ndu-\u015fi seama mai mult dec\u00e2t al\u0143ii ce ar \u00eensemna pentru \u0142ara Rom\u00e2neasc\u0103 opinia baptist\u0103 \u015fi presa baptist\u0103 din America \u015fi Anglia. Fr. Belicov i-a atras aten\u0143ia \u015fi documentat asupra num\u0103rului imens de ziare \u015fi reviste care vor scrie despre cele f\u0103cute de guvernul rom\u00e2n bapti\u015ftilor, ceea ce nu va aduce dec\u00e2t rezultate bune \u00een opinia mondial\u0103. C\u0103 D-l Niculescu \u2013 Buze\u015fti urm\u0103rea un rezultat politic din recunoa\u015fterea bapti\u015ftilor, aceasta rezult\u0103 \u015fi din documentele eliberate de fr. Belicov din ordinul D-lui Ministru Niculescu \u2013 Buze\u015fti (Anexele 8,9,10,11). D-l Franck Stevens a afirmat fr. Belicov c\u0103 D-Sa neput\u00e2nd sosi la timp \u00een Bucure\u015fti a vizitat dup\u0103 plecarea fr. Belicov pe D-l Niculescu \u2013 Buze\u015fti, care i-a confirmat c\u0103 a admis punctul de vedere sus\u0143inut de Bapti\u015fti. 30\/. Convorbirea telefonic\u0103 a fr. Belicov cu D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului Ministerului Cultelor La 28 oct. 1944, fr. Belicov a vorbit la telefon cu D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului Cultelor, care i-a spus c\u0103 are dispozi\u0143iuni de la Ministrul Boi\u0143eanu s\u0103 adauge \u00een lege paragraful: \u201easimil\u00e2ndu-se \u00een ce prive\u015fte drepturile \u015fi obliga\u0143iunile cu celelalte culte prev\u0103zute la art. 21 din legea pentru regimul general al cultelor din 1928\u201d. D-l Cru\u0143escu a fost de p\u0103rere s\u0103 urgent\u0103m chestiunea la D-l Ministru pentru a nu se face interven\u0143ii laterale defavorabile. 31\/. Solicitarea sprijinului D-lui Ion Ghilezan de c\u0103tre fr. Belicov Tot la 28 oct. 1944, fr. Belicov a avut \u00eentrevedere cu D-l Ion Ghilezan, mai t\u00e2rziu subsecretar de stat, c\u0103ruia i-a ar\u0103tat stadiul legii de recunoa\u015ftere a cultului Baptist, rug\u00e2ndu-l s\u0103 vorbeasc\u0103 cu D-l Ministru Boi\u0143eanu de care depindea totul \u015fi care era bun prieten cu D-Sa. D-l Ghilezan a spus c\u0103 \u00eent\u00e2mplarea face s\u0103 fie \u00een acea zi invitat la mas\u0103 la D-l Ministru pentru urgentare, asigur\u00e2ndu-l c\u0103 Partidul Na\u0143ional \u0142\u0103r\u0103nesc consider\u0103 libertatea bapti\u015ftilor ca \u201eact necesar \u00een interes superior de stat\u201d. 32\/. D-l Ion Ghilezan afirm\u0103 c\u0103 D-l Ministru Boi\u0143eanu a trimis chiar la 28 oct. 1944 Decretul- Lege la Palatul Regal Luni 30 oct. 1944, fr. Belicov a vorbit la telefon cu D-l Ghilezan \u015fi D-Sa i-a comunicat c\u0103 chiar s\u00e2mb\u0103t\u0103 28 oct. 1944 Decretul a fost trimis la Palat pentru semnare de M.S. Regele Mihai I. Tot la 30 oct. 1944, D-l Cru\u0143escu, Directorul Contenciosului Cultelor a telefonat fr. Belicov c\u0103 Decretul-Lege a fost primit, semnat \u015fi c\u0103 D-Sa l-a trimis imediat la Pre\u015fedin\u0143ie spre a fi trimis de acolo, dup\u0103 cum este uzul, la Monitorul Oficial spre publicare, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0143ia fr. Belicov c\u0103 este mai bine s\u0103 se duc\u0103 \u015fi s\u0103-l urm\u0103reasc\u0103. 33\/. Urm\u0103rirea la Pre\u015fedin\u0143ie a Decretului-Lege Duc\u00e2ndu-se la Pre\u015fedin\u0143ie, fr. Belicov a g\u0103sit \u00eentr-adev\u0103r la Direc\u0143ia Decretelor, Decretul-Lege pentru reglementarea Cultului Baptist din Rom\u00e2nia, semnat de M.S. Regele Mihai I. Directorul Serviciului Decretelor D-l Petrovici a ar\u0103tat toat\u0103 bun\u0103voin\u0143a fa\u0143\u0103 de fr. Belicov \u015fi a admis ca publicarea s\u0103 se fac\u0103 imediat \u015fi anume s\u0103 se publice \u00een Monitorul Oficial: la 31 oct. 1944 Decretul Lege pentru repunerea \u00een drepturi a tuturor asoc. Religioase, \u201edesfiin\u0143ate de Antonescu \u015fi la 1 nov. 1944 Decretul- Lege pentru reglementarea Cultului Cre\u015ftin Baptist din Rom\u00e2nia\u201d. Aceasta s-a \u00eenf\u0103ptuit dup\u0103 cum se constat\u0103 din al\u0103turatul Monitor Oficial No.253 din 1 nov. 1944 (Anexa 12). x","243 xx xx Astfel a decurs lupta pentru ob\u0143inerea drepturilor de cult pentru bapti\u015ftii din Rom\u00e2nia \u015fi astfel s-a terminat o epoc\u0103 din istoria acestui popor tem\u0103tor de Dumnezeu \u015fi iubitor al adev\u0103rului lui Hristos. Glorie s\u0103 fie Tat\u0103lui, Fiului \u015fi Sf\u00e2ntului Duh, pentru c\u0103 El nu a l\u0103sat niciodat\u0103 s\u0103 piar\u0103 acei ce se \u00eencred \u00een El, ci i-a condus la victorie. Recuno\u015ftin\u0143\u0103 deosebit\u0103 se cuvine Alian\u0143ei Mondiale Baptiste, \u00een deosebi Fr. J. Rushbrooke care \u00een Darea de Seam\u0103 a celui al VI-lea Congres Mondial Baptist din 1931 a \u00eenscris \u00een mod at\u00e2t de clar \u015fi precis lupta unit\u0103 a Alian\u0143ei pe care o reprezint\u0103 \u015fi a \u00eentregului popor baptist din lume pentru dob\u00e2ndirea recunoa\u015fterii Cultului Baptist din Rom\u00e2nia. \u00cen tot ceea ce s-a \u00eenf\u0103ptuit, aceste m\u0103rturii scrise au fost documentele care au st\u00e2rnit interesul \u015fi aten\u0143ia oamenilor politici men\u0143iona\u0143i mai sus, \u00eentr-un timp c\u00e2nd Rom\u00e2nia avea nevoie de tot sprijinul opiniei mondiale. Textele principale au fost traduse de fr. Belicov \u015fi \u00eenaintate Mini\u015ftrilor cu care s-a luat contact. Recuno\u015ftin\u0143\u0103 deosebit\u0103 se cuvine consiliului Misiunii \u00een Str\u0103in\u0103tate al Conven\u0143iei Baptiste de Sud, care \u00een Anuarul Conven\u0143iei din 1938 a \u00eenscris \u015fi ar\u0103tat lumii \u00eentregi jalnica situa\u0143ie a Bapti\u015ftilor din Rom\u00e2nia, public\u00e2nd raportul fr. Dr. Everett Gill, pe atunci reprezentant pentru Europa al Conven\u0143iei. Consider\u0103m ca o fericit\u0103 inspira\u0143ie a Boardului \u015fi a fratelui Roy Starner de a fi l\u0103sat procura de reprezentare fr. P. Belicov, care bazat pe aceasta a putut s\u0103 arunce \u00een toate demersurile \u00eentreaga greutate, bine documentat\u0103, a Boardului, ceeace a f\u0103cut s\u0103 se deschid\u0103 pretutindeni u\u015file cu mai mult\u0103 u\u015furin\u0143\u0103 \u015fi s\u0103 fim trata\u0143i cu aten\u0143ie. Mul\u0143umiri deosebite se cuvin \u00eentregii fr\u0103\u0143iet\u0103\u0143i baptiste din lume care \u015fi-a ar\u0103tat totdeauna solidaritatea sa \u00een lupta dus\u0103 de fra\u0143ii bapti\u015fti din Rom\u00e2nia \u015fi reprezentan\u0143ii s\u0103i mondiali pentru libertatea \u015fi recunoa\u015fterea Cultului Baptist din Rom\u00e2nia CAP. II. Scutirea de impozite pe cl\u0103diri a imobilelor ce apar\u0143in Cultului Cre\u015ftin Baptist \u00cencep\u00e2nd din anul 1938, unele organe fiscale au aplicat bisericilor baptiste \u015fi locuin\u0143elor personalului bisericesc impozit pe venit. Aceast\u0103 impunere s-a aplicat chiar \u00een anii 1943-1944, c\u00e2nd bisericile \u015fi propriet\u0103\u0143ile baptiste erau confiscate de Stat. Fr. M. Dumitra\u015fcu a solicitat fr. Belicov s\u0103 fac\u0103 demersurile necesare prin leg\u0103turile pe care le are spre a ob\u0143ine at\u00e2t desc\u0103rcarea debitelor c\u00e2t \u015fi, dac\u0103 va fi posibil, scutirea pe viitor, a\u015fa cum au alte culte recunoscute. S-a f\u0103cut de comun acord o cerere \u00een acest sens (Anexa 13) pe care fr. Belicov a \u00eenm\u00e2nat-o D-lui Ghilezan, Subsecretar de Stat la Ministerul de Finan\u0143e, cu care avea leg\u0103turi din timpul demersurilor pentru recunoa\u015fterea Cultului. D-l Ghilezan a promis c\u0103 va face tot posibilul s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 cerin\u0143a \u00een care scop se va consulta cu subalternii de resort. \u00centre timp, fr. Belicov a discutat chestiunea \u015fi cu D-l Grigorescu, Directorul Contribu\u0143iunilor Directe din Ministerul de Finan\u0143e, coleg de Universitate, de a c\u0103rui referat depindea de asemenea rezolvarea favorabil\u0103. Dup\u0103 a doua audien\u0143\u0103 la D-l Ghilezan, D-Sa av\u00e2nd referatul favorabil al D-lui Grigorescu, a dispus sc\u0103derea tuturor debitelor \u015fi scutirea de impozit a tuturor bisericilor baptiste, conform al\u0103turatei circulare trimise la toate Administra\u0143iile Financiare (Anexa 14). CAP. III. Demersurile pentru scutirea de timbru a actelor Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste \u015fi comunit\u0103\u0143ilor ce o compun La 24 Ianuarie 1945, fr. M. Dumitra\u015fcu, Secretarul General al Uniunii a solicitat fr. Belicov s\u0103 intervin\u0103 pentru scutirea de timbru a actelor Uniunii \u015fi Comunit\u0103\u0143ilor, \u00eenm\u00e2n\u00e2ndu-i \u00een acest scop cererea respectiv\u0103 (Anexa 15).","244 \u00cen rezolvarea favorabil\u0103 a acestei chestiuni fr. Belicov a f\u0103cut din nou uz de D-l Ion Ghilezan, subsecretar de Stat la Finan\u0143e \u015fi D-l Director Grigorescu din Ministerul de Finan\u0143e, coleg al s\u0103u de Universitate, rezolv\u00e2ndu-se favorabil \u015fi aceast\u0103 cerere a Uniunii (Vezi anexa 16). CAP. IV. Interven\u0143ia pentru aprobarea Statutului Congresul Baptist \u0143inut \u00een oct. 1945 la Arad a aprobat noul Statut al Cultului, pus de acord cu legea 553 pentru reglementarea Cultului. \u00cen noiembrie 1945, statutul a fost depus la Minister de fr. Marin Dumitra\u015fcu, Secretar General al Uniunii spre a fi aprobat prin Decizie Ministerial\u0103. Aprobarea Statutului a fost sistematic am\u00e2nat\u0103 de c\u0103tre organele Ministerului Cultelor, cu promisiuni de aprobare dar nimic de fapt. Fr. Marin Dumitra\u015fcu a solicitat Fr. Belicov s\u0103-l \u00eenso\u0143easc\u0103 \u00eentr-o audien\u0143\u0103 la Ministerul Cultelor, preotul C. Burducea. \u00cen ziua de 9 februarie 1946, fr. Dumitra\u015fcu, Secretar al Uniunii \u015fi fr. Belicov, reprezentant al Boardului au fost primi\u0143i \u00een audien\u0143\u0103 de Ministrul Burducea, c\u0103ruia i s-a ar\u0103tat nedumerirea pentru faptul c\u0103 statutul nici p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103 nu a fost aprobat de Ministerul Cultelor. S-a accentuat asupra impresiei proaste ce va face \u00een afar\u0103 dac\u0103 se vor cunoa\u015fte aceste fapte ale Ministerului. Spre a dovedi Ministerului interesul lumii din afar\u0103 pentru bapti\u015ftii din Rom\u00e2nia, fr. Belicov a f\u0103cut uz de scrisoarea D-rului J. Rushbrooke prin care i se semnaleaz\u0103 c\u0103 \u00een secret sau pe fa\u0143\u0103 se lucreaz\u0103 pentru r\u0103sturnarea drepturilor Bapti\u015ftilor. Ministrul s-a ar\u0103tat surprins spun\u00e2nd c\u0103 a aprobat Statutul \u015fi l-a dat Direc\u0143iei Contenciosului. Insist\u00e2ndu-se s\u0103 fie chemat \u015fi Directorul Contenciosului spre a se vedea stadiul lucr\u0103rii, surpriza a fost \u015fi mai mare c\u00e2nd, Directorul Contenciosului a spus Ministrului c\u0103 statutul nu se g\u0103se\u015fte la Contencios ci la Ministru \u00een persoan\u0103. Ministrul Burducea a fost pus \u00eentr-o postur\u0103 cu totul nepl\u0103cut\u0103. Reaua sa credin\u0143\u0103 era v\u0103dit\u0103. A rugat pe fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov s\u0103 revin\u0103 luni 11 februarie 1946 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd sper\u0103 c\u0103 va g\u0103si statutul. La data fixat\u0103 fr. Dumitra\u015fcu \u015fi fr. Belicov s-au prezentat din nou Ministrului Burducea. De aceast\u0103 dat\u0103 Ministrul g\u0103sise statutul \u015fi-l avea pe birou. Imediat a dat dispozi\u0143ie ca contenciosul s\u0103 convoace consiliul de inspectori \u015fi \u00eempreun\u0103 s\u0103 discute statutul. Aceasta a necesitat noi discu\u0143ii \u00een zilele de 19 \u015fi 21 februarie 1946 cu consiliul de inspectori la care au luat parte fra\u0143ii Dumitra\u015fcu, P. Belicov, Garoiu Viorel, T. D\u00e2rlea, avocat Dr\u0103gan Romulus. Cu foarte mici concesiuni din partea comisiei Baptiste s-a ajuns la definitivarea textului Statutului \u00een ziua de 20 februarie 1946. \u00centre timp Ministrul Burducea a demisionat \u015fi a venit ca Ministru ad interim D-l Ralea, iar secretar General preotul Ioan Vasca. Fr. Dumitra\u015fcu \u015fi Garoiu Viorel au trebuit s\u0103 mai st\u0103ruie \u00een urm\u0103 pentru semnarea deciziei \u015fi publicarea Statutului. Statutul a fost publicat \u00een Monitorul Oficial nr.68 din martie 1946 (Anexa 17). CAP. V. Interven\u0143ia pentru jur\u0103m\u00e2ntul Pre\u015fedintelui Ion Dan \u00cen ziua de 15 martie 1946, fr. P. Belicov, reprezentantul Boardului a fost \u00een audien\u0143\u0103 la preotul Dr. Ion Vasca, Secretarul General la Ministerul Cultelor, solicitat\u0103 prin fr. M. Dumitra\u015fcu, spre a-i mul\u0143umi \u00een numele Boardului pentru \u00een\u0143elegerea ce a ar\u0103tat \u00een perfectarea statutului Cultului Baptist. Dr. Ion Vasca s-a ar\u0103tat foarte curtenitor \u015fi atent spun\u00e2nd fr. Belicov s\u0103 scrie celor pe care \u00eei reprezint\u0103 c\u0103 \u00een D-Sa Bapti\u015ftii vor g\u0103si \u00eentotdeauna cea mai larg\u0103 \u00een\u0143elegere \u015fi sprijin, deoarece a studiat \u00een Anglia \u015fi are altfel de vederi \u00een materie de libertate religioas\u0103 dec\u00e2t cei ce au fost \u00eenaintea sa. Atunci fr. Belicov a rugat s\u0103 urgenteze \u00eendeplinirea formelor pentru jur\u0103m\u00e2ntul fr. Ioan Dan, Pre\u015fedintele Uniunii, deoarece \u015fi aceasta se \u00eent\u00e2rzie mereu. Dr. Ion Vasca a promis c\u0103 se va \u00eengriji personal s\u0103 se intervin\u0103 la Pre\u015fedin\u0143ie pentru aprobare \u015fi c\u0103 aceasta se va realiza ne\u00eent\u00e2rziat. Fr. M. Dumitra\u015fcu a urm\u0103rit de asemenea de aproape aceasta \u015fi cu ajutorul Domnului, la data de 16 aprilie 1946, fr. Ion Dan, Pre\u015fedintele Uniunii Baptiste a depus jur\u0103m\u00e2ntul de credin\u0143\u0103 \u00een fa\u0143a Ministrului Ralea. Dup\u0103 oficierea formelor de jur\u0103m\u00e2nt, a luat cuv\u00e2ntul Ministrul Ralea.","245 Fr. Dan Ion, Pre\u015fedintele Uniunii a rostit o cuv\u00e2ntare \u015fi apoi fr. P. Belicov (Vezi textele \u00een anexa 18). Pentru prima oar\u0103 \u00een \u0142ara Rom\u00e2neasc\u0103 s-a realizat ca un pre\u015fedinte baptist s\u0103 fie \u00eent\u0103rit \u00een func\u0143ia \u00een care a fost ales de poporul baptist, printr-un Decret \u2013 Regal al M.Sale Regele Mihai I, a\u015fa cum se face cu capii tuturor celorlalte culte istorice, din aceast\u0103 \u0143ar\u0103. x S-au ar\u0103tat mai sus numai punctele principale realizate printr-o str\u00e2ns\u0103 cooperare \u00eentre reprezentantul permanent al Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din Rom\u00e2nia, fr. Marin Dumitra\u015fcu, care a de\u0143inut \u015fi de\u0143ine func\u0143ia de Secretar General, \u015fi reprezentantul Boardului, fr. P. Belicov. Cele \u00eenf\u0103ptuite dovedesc odat\u0103 mai mult c\u0103 atunci c\u00e2nd fr\u0103\u0143ietatea noastr\u0103 de pretutindeni este solidar\u0103, prin eforturi unite, poate realiza multe lucruri bune care s\u0103 u\u015fureze via\u0143a celor care tr\u0103iesc \u00een credin\u0143a lui Hristos. Acest document a fost redactat de fr. M. Dumitra\u015fcu, Secretar General al Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din Rom\u00e2nia \u015fi fr. Petre Belicov, reprezentant al The Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention din Statele Unite ale Americii, spre a r\u0103m\u00e2ne ca m\u0103rturie sincer\u0103 \u015fi adev\u0103rat\u0103, pentru prezent \u015fi viitor, a \u00eenf\u0103ptuirilor realizate prin efort comun, prin credin\u0143\u0103 \u00een Hristos \u015fi pentru Hristos. \u201eP\u00e2n\u0103 aici ne-a ajutat Domnul\u201d. P.S. Am fost de acord \u015fi al\u0103turi de toate ac\u0143iunile f\u0103cute pentru realizarea celor men\u0143ionate \u00een cele 19 pagini de mai sus, inclusiv audien\u0143a special\u0103 la D-l Prim Ministru Dr. P. Groza \u00een ziua de 15 aprilie 1946. Ioan Dan Pre\u015fedintele Uniunii Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste din Rom\u00e2nia Acest document este redactat dup\u0103 m\u0103rturisirile noastre \u015fi cele descrise corespund adev\u0103rului. Marin Dumitra\u015fcu Petre Belicov Secretar General al Uniunii Reprezentant pentru Rom\u00e2nia Comunit\u0103\u0143ilor Cre\u015ftine Baptiste al Din Rom\u00e2nia The Foreign Mission Board of the Southern Baptist Convention din U.S.A. Bucure\u015fti, 11 mai 1946381 381 M. Dumitra\u015fcu, P. Belicov, Un act istoric, manuscris, Bucure\u015fti, 1946 (copie xerox, proprietate personal\u0103).","246 ANEXA Departamentul Cultelor CONSILIUL DE MINI\u015eTRI al REPUBLICII POPULARE ROM\u00c2NE HOT\u0102R\u00c2REA Nr.286\/din 5 martie 1958 Pentru organizarea \u015fi func\u0143ionarea Departamentului Cultelor Consiliul de Mini\u015ftri al Republicii Populare Rom\u00e2ne hot\u0103r\u0103\u015fte: 1. \u2013 Departamentul Cultelor de pe l\u00e2ng\u0103 Consiliul de Mini\u015ftri al Republicii Populare Rom\u00e2ne este organul central al Administra\u0143iei de Stat prin care Statul \u00eendepline\u015fte atribu\u0143iile sale cu privire la garantarea libert\u0103\u0143ii exercit\u0103rii cultelor religioase. 2. \u2013 \u00cen acest scop Departamentul Cultelor: - exercit\u0103 drepturile Statului prev\u0103zute \u00een legea pentru regimul general al Cultelor sau \u00een alte dispozi\u0143iuni legale; - supravegheaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 toate cultele religioase, unit\u0103\u0143ile \u015fi organiza\u0143iile de orice fel, asocia\u0143iile, a\u015fez\u0103mintele \u015fi funda\u0143iile cu scop religios \u015fi casele de pensii \u015fi ajutoare ale cultelor; - supravegheaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0143\u0103m\u00e2ntul de orice grad pentru preg\u0103tirea personalului cultelor; - aprob\u0103 \u00eenfiin\u0143area de unit\u0103\u0143i, organiza\u0143ii \u015fi posturi de personal de orice fel, transfer\u0103rile de posturi \u015fi de personal din cadrul cultelor; - recunoa\u015fte \u015fi retrage recunoa\u015fterea personalului bugetar \u015fi nebugetar din serviciul cultelor; - recunoa\u015fte forurile conduc\u0103toare ale cultelor \u015fi ale subunit\u0103\u0143ilor lor alese \u00een conformitate cu statutele respective; - supravegheaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 patrimoniul artistic religios, precum \u015fi conservarea bunurilor religioase reprezent\u00e2nd o valoare artistic\u0103 \u015fi istoric\u0103; - supravegheaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 bunurile \u015fi fondurile de orice natur\u0103 \u015fi de orice provenien\u0143\u0103 ale cultelor; - aprob\u0103 bugetele cultelor \u015fi supravegheaz\u0103 executarea lor; - execut\u0103 lucr\u0103ri privitoare la rela\u0143iile dintre cultele din \u0143ar\u0103 \u015fi cele din str\u0103in\u0103tate; - culege orice fel de date \u015fi informa\u0143ii de ordin organizatoric, administrativ \u015fi economic privind cultele; - asigur\u0103 leg\u0103tura \u00eentre culte \u015fi organele centrale \u015fi locale ale statului; - supravegheaz\u0103 \u015fi controleaz\u0103 aplicarea statutelor \u015fi a regulamentelor cultelor; - \u00eentocme\u015fte eviden\u0143e generale, statistici \u015fi document\u0103ri cu privire la culte; - d\u0103 aviz cu privire la propunerile pentru elaborarea de proiecte de legi, decrete, cu privire la proiectele de hot\u0103r\u00e2ri \u015fi dispozi\u0143ii cum \u015fi cu privire la orice alte m\u0103suri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activitatea cultelor; - execut\u0103 orice alte lucr\u0103ri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cultele. 3. \u2013 Departamentul cultelor informeaz\u0103 \u015fi face propuneri Consiliului de Mini\u015ftri \u00een leg\u0103tur\u0103 cu problemele de culte. 4. \u2013 Toate cererile cultelor c\u0103tre organele centrale ale statului se adreseaz\u0103 numai prin intermediul Departamentului Cultelor."]
Search
Read the Text Version
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- 81
- 82
- 83
- 84
- 85
- 86
- 87
- 88
- 89
- 90
- 91
- 92
- 93
- 94
- 95
- 96
- 97
- 98
- 99
- 100
- 101
- 102
- 103
- 104
- 105
- 106
- 107
- 108
- 109
- 110
- 111
- 112
- 113
- 114
- 115
- 116
- 117
- 118
- 119
- 120
- 121
- 122
- 123
- 124
- 125
- 126
- 127
- 128
- 129
- 130
- 131
- 132
- 133
- 134
- 135
- 136
- 137
- 138
- 139
- 140
- 141
- 142
- 143
- 144
- 145
- 146
- 147
- 148
- 149
- 150
- 151
- 152
- 153
- 154
- 155
- 156
- 157
- 158
- 159
- 160
- 161
- 162
- 163
- 164
- 165
- 166
- 167
- 168
- 169
- 170
- 171
- 172
- 173
- 174
- 175
- 176
- 177
- 178
- 179
- 180
- 181
- 182
- 183
- 184
- 185
- 186
- 187
- 188
- 189
- 190
- 191
- 192
- 193
- 194
- 195
- 196
- 197
- 198
- 199
- 200
- 201
- 202
- 203
- 204
- 205
- 206
- 207
- 208
- 209
- 210
- 211
- 212
- 213
- 214
- 215
- 216
- 217
- 218
- 219
- 220
- 221
- 222
- 223
- 224
- 225
- 226
- 227
- 228
- 229
- 230
- 231
- 232
- 233
- 234
- 235
- 236
- 237
- 238
- 239
- 240
- 241
- 242
- 243
- 244
- 245
- 246
- 247
- 248
- 249
- 250
- 251
- 252
- 253
- 254
- 255
- 256
- 257
- 258
- 259
- 260
- 261
- 262
- 263
- 264
- 265
- 266
- 267
- 268
- 269
- 270
- 271
- 272
- 273
- 274
- 275
- 276
- 277
- 278
- 279
- 280
- 281
- 282
- 283
- 284
- 285
- 286
- 287
- 288
- 289
- 290
- 291
- 292
- 293
- 294
- 295
- 296
- 297
- 298
- 299
- 300
- 301
- 302
- 303
- 304
- 305
- 306
- 307
- 308
- 309
- 310
- 311
- 312
- 313
- 314
- 315
- 316
- 317
- 318
- 319
- 320
- 321
- 322
- 323
- 324
- 325
- 326
- 327
- 328
- 329
- 330
- 331
- 332
- 333
- 334
- 335
- 336
- 337
- 338
- 339
- 340
- 341
- 342
- 343
- 344
- 345
- 346
- 347
- 348
- 349
- 350
- 351
- 352
- 353
- 354
- 355
- 356
- 357
- 358
- 359
- 360
- 361
- 362
- 363
- 364
- 365
- 366
- 367
- 368
- 369
- 370
- 371
- 372
- 373
- 374
- 375
- 376
- 377
- 378
- 379
- 380
- 381
- 382
- 383
- 384
- 385
- 386
- 387
- 388
- 389
- 390
- 391
- 392
- 393
- 394
- 395
- 396
- 397
- 398
- 399
- 400
- 401
- 402
- 403
- 404
- 405
- 406
- 407
- 408
- 409
- 410
- 411
- 412
- 413
- 414
- 415
- 416
- 417
- 418
- 419
- 420
- 421
- 422
- 423
- 424
- 425
- 426
- 427
- 428
- 429
- 430
- 431
- 432
- 433
- 434
- 435
- 436
- 437
- 438
- 439
- 440
- 441
- 442
- 443
- 444
- 445
- 446
- 447
- 448
- 449
- 450
- 451
- 452
- 453
- 454
- 455
- 456
- 457
- 458
- 459
- 460
- 461
- 462
- 463
- 464
- 465
- 466
- 467
- 468
- 469
- 470
- 471
- 472
- 473
- 474
- 475
- 476
- 477
- 478
- 479
- 480
- 481
- 482
- 483
- 484
- 485
- 486
- 487
- 488
- 489
- 490
- 491
- 492
- 493
- 494
- 495
- 496
- 497
- 498
- 499
- 500
- 501
- 502
- 503
- 504
- 505
- 506
- 507
- 508
- 509
- 510
- 511
- 512
- 513
- 514
- 515
- 516
- 517
- 518
- 519
- 520
- 521
- 522
- 523
- 524
- 525
- 526
- 527
- 528
- 529
- 530
- 531
- 532
- 533
- 534
- 535
- 536
- 537
- 538
- 539
- 540
- 541
- 542
- 543
- 544
- 545
- 546
- 547
- 548
- 549
- 550
- 551
- 552
- 553
- 554
- 555
- 556
- 557
- 558
- 559
- 560
- 561
- 562
- 563
- 564
- 565
- 566
- 567
- 568
- 569
- 570
- 571
- 572
- 573
- 574
- 575
- 576
- 577
- 578
- 579
- 580
- 581
- 582
- 583
- 584
- 585
- 586
- 587
- 588
- 589
- 590
- 591
- 592
- 593
- 594
- 595
- 596
- 597
- 598
- 599
- 600
- 601
- 602
- 603
- 604
- 605
- 606
- 607
- 608
- 609
- 610
- 611
- 612
- 613
- 614
- 615
- 616
- 617
- 618
- 619
- 620
- 621
- 622
- 623
- 624
- 625
- 626
- 627
- 628
- 629
- 630
- 631
- 632
- 633
- 634
- 635
- 636
- 637
- 638
- 639
- 640
- 641
- 642
- 643
- 644
- 645
- 646
- 647
- 648
- 649
- 650
- 651
- 652
- 653
- 654
- 655
- 656
- 657
- 658
