Chemarea înţelepciunii

\"nyeleptul wi prietenii sqi Urmqrewte binele prietenilor tqi Un anuny la gazeta de perete dintr-o universitate americanq spunea: <Un prieten nu-wi lasq prietenul sq conducq beat>. La ce bun prietenia, dacq prietenii nowtri nu ne-ar feri de rqul pe care nu-l vedem noi singuri? <Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui, dar sqrutqrile unui vrqjmaw sunt mincinoase> (Prov. 27:6). Mustrqrile noastre nu trebuie sq izvorascq din dorinya de a avea dreptate, ci dorinya de a face bine prietenilor nowtri. Cknd o facem noi, mustrarea trebuie sq fie fqcutq cu multq ’nyelep- ciune, ca nu cumva sq ajungem ca ursul din fabula lui La Fontaine. Cele- brul om de litere francez spune ca un cqlugqr sihastru se ’mprietenise cu un urs la fel de singuratic ca wi el. Amkndoi ’wi petreceau dupq-amiezele dormitknd ’n cqldura soarelui din poianq. \"ntr-o bunq zi, ursul a vqzut cum o muscq tot bkzkia pe lkngq urechile cqlugqrului adormit. Nevoind sq-wi lase prietenul deranjat, ursul a pus mkna pe un ditamai pietroi wi, buf, strivi musca ce tocmai se awezase pe nasul calugqrului. Din pqcate ’nsq, cqlugqrul ... muri wi el cu aceastq ocazie. Grija pe care o purtqm prietenilor nowtri trebuie sq fie <’nyeleaptq>! Fii gata sq suferi <Cine defaimq pe aproapele squ este fqrq minte, dar omul cu pricepere primewte wi tace> (Prov. 11:12). Fii gata sq arqyi dragoste <Ura stkrnewte certuri, dar dragostea acopere toate grewelile> (Prov. 10:12) Fii gata sq ieryi Fiecare om este supus grewelii! Chiar wi cei mai buni prieteni ai nowtri! Ce vom face atunci? Cineva a spus cq cel ce vrea sq-wi pqstreze prietenii tre- buie sq aibe ’n spatele casei un cimitir destul de mare ca sq le poatq ’ngropatoate...grewelile. Florileprieteniei cresc lkngq izvorul iertqrii. Cine vrea un prieten perfect, va rqmkne fqrq prieteni. Un ’nyelept a zis: <Mai bine un diamant cu defect, deckt o piatrq perfectq!> Fii gata sq vezi valoarea din prietenii tqi. Wtii, defectele sunt multe cknd dragostea este puyinq. Cu ckt ckwtigi mai multe certuri, cu atkt vei avea mai puyini pri- eteni. <Cine acopere o grewealq, cautq dragostea, dar cine o pomenewte mereu ’n vorbirile lui, dezbinq pe prieteni> (Prov. 17:9). 99

\"nyeleptul wi prietenii sqi Prietenul care yine mereu moryiw sq-yi ’ndrepte grewelile, nu-yi este de fapt prieten, ci critic. Un prieten adevqrat este unul care-yi wtie toate defec- tele wi totuwi mai are ochi sq-yi vadq wi calitqyile. \"ntr-o prietenie adevqratq existq o ’mbogqyire reciprocq, o crewtere con- comitentq. Marele om de stat Beniamin Disraeli a spus: <Cel mai mare lucru pe care-l poyi face pentru un prieten nu este sq-i dai din bogqyiile tale, ci sq i le scoyi la ivealq pe cele care sunt ascunse ’n el ’nsuwi>. Prietenia este o floare cu o crewtere lentq. Cine vrea sq o cultive trebuie sq fie foarte atent cu el ’nsuwi. Dacq ai putea fi <altcineva>, tu te-ai ’mpri- eteni cu tine? Iatq o ’ntrebare pe care trebuie sq ne-o punem fiecare. 100

8. \"NYELEPTUL \"N DOMENIUL FINANCIAR Ce ai cere tu, dacq Dumnezeu S-ar oferi sq-yi dea tot ce-yi dorewte inima? Acum aproape 3.000 de ani, Dumnezeu a fqcut acest lucru cu tknqrul ‘mpqrat Solomon. Dintre toate cererile posibile, Solomon a ales sq cearq <‘nyelepciune>. De atunci wi pknq astqzi, acest ‘mpqrat al lui Israel continuq sq ‘mpartq cu noi darul ‘nyelepciunii prin extraordi- nara carte a Proverbelor. \"n lumea noastrq, banii sunt o necesitate. Totuwi, lipsa de echilibru ’n domeniul financiar poate ruina un caracter wi-l poate ’nlqnyui ’ntr-o robie istovitoare. Dacq Mamona este zeiya averii, atunci ea este cel mai mare stqpkn de sclavi din lume. Cine este ’nyelept, trebuie sq se fereascq din cap- cana <iubirii de bani> wi sq ajungq sq-i foloseascq doar pentru propqwirea wi bunqstarea lui spiritualq. Cum poyi dobkndi bani ? Apostolul Pavel rezumq filosofia financiarq crewtinq ’ntr-un text din epistola scrisq crewtinilor din Efes: <Cine fura sq nu mai fure; ci mai 101

\"nyeleptul \"n domeniul financiar degrabq sq lucreze cu mkinile lui la ceva bun, ca sq aibq ce sq dea celui lip- sit> (Efes. 4:28). Din acest text deducem cq existq trei posibilitqyi sq intri ’n posesia banilor: sq-i furi, sq-i ckwtigi sau sq-i primewti ’n dar. Furtul este condamnabil (Exod 20:15), munca este lqudabilq (Exod 20:9), wi <este mai ferice sq dai, deckt sq primewti> (Fapte 20:35). Cartea Proverbelor are multe de spus ’n privinya acestor trei feluri de oameni: hoyii, harnicii wi cei sqraci care au nevoie de ajutor. Printre hoyi, l-am putea include wi pe <lenewul> care refuzq sq lucreze wi pretinde cq are drept la o ’ngrijire specialq din resursele altora. HOYII Awa cum am vqzut ’n capitolul dedicat prieteniilor, Cartea Proverbelor debuteazq cu un avertisment energic adresat celor ce sunt ademeniyi sq intre ’n asocieri cu <hoyii de profesie> (Prov. 1:10-19). Trebuie sq ne ferim ’ntotdeauna de banii ckwtigayi prea uwor, de ofertele prea frumoase ca sq fie corecte: <Bogqyia ckwtigatq fqrq trudq scade, dar ce se strknge ’ncetul cu ’ncetul, crewte> (Prov. 13:11). <Un om pizmaw se grqbewte sq se ’mbogqyeascq, wi nu wtie cq lipsa va veni peste el> (Prov. 28:22). <Comorile ckwtigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihqnirea izbqvewte de la moarte> (Prov. 10:2). Proverbe 21:5-7 ne indicq trei cqi ilicite spre bogqyie: ’nwelqciune (21:5), promisiuni mincinoase (21:6) wi hoyie (21:7). Cinstea ’n negoy este o consecinyq a implicqrii lui Dumnezeu ’n regle- mentarea lui: <Ckntarul wi cumpqna dreaptq vin de la Domnul; toate greutqyile de ckntqrit sunt lucrarea Lui> (Prov. 16:11). A fi necinstit ’n afaceri este sinonim cu hoyia. Pentru unii negustori, a <face o afacere> ‘nseamnq a scoate banii din buzunarul cuiva fqrq a face apel la forya fizicq. <Cumpqna ’nwelqtoare este urktq Domnului, dar ckntqreala dreaptq \"i este plqcutq> (Prov. 11:1). <Douq feluri de greutqyi wi douq feluri de mqsuri, sunt o sckrbq ’naintea Domnului> (Prov. 20:10,23). LENEWII Una dintre cele mai perfide forme de hoyie este lenevia. Lenewul wi lenevia sunt pomenite de waptesprezece ori ’n Cartea Proverbelor. Este clar 102

\"nyeleptul \"n domeniul financiar cq Dumnezeu a wtiut cq toyi copiii Sqi au nevoie sq se fereascq de aceastq maladie. Lenea ar putea concura pe drept cel mai subestimat pqcat. Pe tqcute ea ’wi paralizeazq victima. Lipsind-o de vlaga vieyii wi ’mpingknd-o spre lip- suri, robie wi moarte. Care-i sunt semnele apariyiei? Indiferenya, un aer dis- trat, fantezii nerealiste, scuze nefondate, mkndrie orgolioasq. Un astfel de om ar trebui sq se aweze ’n coate wi ’n genunchi wi sq ’nveye ’nyelepciunea de la o furnicq. <Du-te la furnicq, lenewule; uitq-te cu bqgare de seamq la cqile ei wi ’nyelepyewte-te! Ea n-are nici cqpetenie, nici priveghetor, nici stqpkn; totuwi ’wi pregqtewte hrana vara, wi strknge de ale mkncqrii ’n timpul seceriwului> (Prov. 6:6-8). Munca nu este un blestem. Dumnezeu i-a dat de lucru lui Adam chiar wi ’nainte de alungarea din rai (Gen. 2:15), Domnul Isus a fost tkmplar (Marcu 6:3), iar apostolul Pavel a fqcut corturi (Fapte 18:1-3). Lenea este o denaturare a fqpturii umane: Lenewului ’i place sq doarmq: <Pknq cknd vei sta culcat, lenewule? Cknd te vei scula din somnul tqu? Sq mai dormi puyin, sq mai ayipewti puyin, sq mai ’ncruciwezi puyin mkinile ca sq dormi! ... Wi sqrqcia vine peste tine ca un hoy wi lipsa ca un om ’narmat> (Prov. 6:9-11). Cuvkntul <uwor> nu apare deckt o singurq datq ‘n Noul Testament wi atunci este awezat ‘n contextul slujirii: <Cqci jugul Meu este bun wi sarcina Mea este uwoarq> (Mat. 11:30). <Am trecut pe lkngq ogorul unui lenew, wi pe lkngq via unui om fqrq minte. Wi era numai spini, acoperit cu mqrqcini, wi zidul de piatrq era prqbuwit. M-am uitat bine wi cu luare aminte, wi am tras ’nvqyqturq din ce am vqzut: <Sq mai dorm puyin, sq mai ayipesc puyin, sq mai ’ncruciwez mkinile puyin ca sq mq odihnesc!> ... Wi sqrqcia vine peste tine pe neawteptate, ca un hoy, wi lipsa, ca un om ’narmat> (Prov. 24:30-34). 103

\"nyeleptul \"n domeniul financiar Lenewul se pricepe sq fabrice scuze: <Lenewul zice: <Afarq este un leu, care m-ar putea ucide pe uliyq!> (Prov. 22:13). Unii oameni sunt ca bqtqturile, nu se aratq deckt dupq ce s-a terminat treaba. Cu ckt este mai lenew cineva, cu atkt face mai multe planuri ... pen- tru mkine! <Lenewul zice: <Afarq este un leu, pe uliye este un leu! Cum se ’nvkrtewte uwa ’n ykyknile ei, awa se ’nvkrtewte lenewul ’n patul lui. Lenewul vkrq mkna ’n blid, wi-i vine greu s-o ducq iarqwi la gurq. Lenewul se crede mai ’nyelept deckt wapte oameni care rqspund cu judecatq> (Prov. 26:13-16; 19:24). <Toamna, lenewul nu arq; la secerat, ar vrea sq strkngq roade, dar nu este nimic!> (Prov. 20:4). Doctorul: <Ca sq fiu foarte deschis cu dumneata, problema dumneatale este lenea.> Pacientul: <Wtiu, doctore, dar cum se spune asta ‘n limba latinq, ca sq-i spun wi neveste-mi.> Lenewul nu wtie sq foloseascq oportunitqyile: <Cine strknge vara, este un om chibzuit, cine doarme ’n timpul seceratului este un om de ruwine> (Prov. 10:5). <Cum este oyetul pentru dinyi wi fumul pentru ochi, awa este lenewul pentru cel ce-l trimete> (Prov. 10:26). <Lenewul nu-wi frige vknatul, dar comoara de prey a unui om este munca> (Prov. 12:27). Lenewul risipewte wi ce are: <Lenewul ’wi vkrq mkna ’n blid, wi-i vine greu s-o ducq iarqwi la gurq> (Prov. 26:15). <Cine se lenevewte ’n lucrul lui este frate cu cel ce nimicewte> (Prov. 18:9). Lenewul trqiewte ’ntr-o lume a propriilor lui fantezii: <Lenewul dorewte mult wi totuwi n-are nimic, dar cei harnici se saturq> (Prov. 13:4). <Poftele lenewului ’l omoarq, pentru cq nu vrea sq munceascq cu mkinile. Toatq ziua o duce numai ’n pofte: 104

\"nyeleptul \"n domeniul financiar dar cel neprihqnit dq fqrq zgkrcenie> (Prov. 21:25-26). <Drumul lenewului este ca un hqyiw de spini, dar cqrarea celor fqrq prihanq este netezitq> (Prov. 15:19). <Lenewul se crede mai ’nyelept deckt wapte oameni care rqspund cu judecatq> (Prov. 26:16). Lenewul o va sfkrwi ’n sqrqcie: <Lenea te cufundq ’ntr-un somn adknc, wi sufletul molatec sufere de foame> (Prov. 19:15). Pentru cq lenea merge awa de ‘ncet, ea este prima pe care o ajunge din urmq sqrqcia. <Cine lucreazq cu o mknq lenewq sqrqcewte, dar mkna celor harnici ’mbogqyewte> (Prov. 10:4). Foarte mulyi cautq de lucru, dar puyini vor sq munceascq. Un lenew indolent este un mort care nu poate fi ‘ncq ‘ngropat legal. Lenewul ’wi va pierde libertatea: <Mkna celor harnici va stqpkni, dar mkna lenewq va plqti bir> (Prov. 12:24). Lenea crewte pe oameni ca iedera. Ea se aweazq pe oameni ca o pknzq de pqianjen wi se transformq apoi ‘ntr-un lany de oyel. CEI SQRACI Sqrqcia nu este dezonorantq ‘n sine, atkta vreme ckt nu este produsul lenii, ignoranyei sau risipei. Una din cele mai rqscolitoare constatqri ale Domnului Isus este wi cq <pe sqraci ’i aveyi totdeana cu voi> (Ioan 12:8). Existenya sqracilor este o realitate. Cqile prin care au ajuns ei sqraci sunt multe. Unii au ajuns acolo din cauza lenei: <Cine lucreazq cu o mknq lenewq sqrqcewte> (Prov. 10:4). Alyii au ajuns sqraci pentru cq s-au yinut dupq lucruri de nimic: <Cine ’wi lucreazq ckmpul are belwug de pkine, dar cine aleargq dupq lucruri de nimic are belwug de sqrqcie> (Prov. 28:19). Existq ’nsq wi destui sqraci care au ajuns ’n aceastq stare din cauzq cq alyii i-au ’nwelat sau din cauza bolii. Acewtia au drept la mila wi ajutorul nos- tru: <Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat, dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi> (Prov. 14:21). Sqracul nenorocit este sub protecyia divinq: 105

\"nyeleptul \"n domeniul financiar <Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ, dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ> (Prov. 14:31). Nu despuia pe sqrac, pentru cq este sqrac, wi nu asupri pe nenorocitul care stq la poartq! Cqci Domnul le va apqra pricina lor, wi va despuia viaya celor ce-i despoaie> (Prov. 22:22-23). \"nyeleptul wtie sq arate compasiune cui meritq: <Cel bun pricepe pricina sqracilor, dar cel rqu nu poate s-o priceapq> (Prov. 29:7). <Un ’mpqrat care judecq pe sqraci dupq adevqr, ’wi va avea scaunul de domnie ’ntqrit pe vecie> (Prov. 29:14). Cel milostiv va fi rqsplqtit de Dumnezeu: <Cine are milq de sqrac, ’mprumutq pe Domnul, wi El ’i va rqsplqti binefacerea> (Prov. 19:17). <Omul milostiv va fi binecuvkntat, pentru cq dq sqracului din pkinea lui> (Prov. 22:9). Cel fqrq milq nu va avea parte de rqsplatq: <Cine ’wi astupq urechea la strigqtul sqracului, nici el nu va cqpqta rqspuns, cknd va striga> (Prov. 21:13). <Cine dq sqracului, nu duce lipsq, dar cine ’nchide ochii, este ’ncqrcat cu blesteme> (Prov. 28:27). Nu poyi lua banii cu tine ‘n cer, dar ‘i poyi trimite acolo ‘naintea ta. Dqr- nicia nu ’ncepe cu milioanele pe care nu le ai, ci cu mqrunyiwul pe care-l yii ’n buzunar. \"nvayq sq ai ’ncredere ’n Domnul: copilul care i-a dat lui Isus cele cinci pkini wi cei doi pewti n-a rqmas nici el flqmknd! Este uimitor cum cinci dolari pot pqrea awa de mult cknd ’i dai la Bise- ricq wi awa de puyini cknd te duci la cumpqrqturi! CEI HARNICI Cele trei trepte ale drumului spre succes sunt, de obicei, aspirayie, inspirayie wi ... transpirayie. Un om harnic este unul care-wi dq seama cq munca nu se terminq nicio- datq. De fapt, pentru un astfel de om munca nu este niciodatq o <caznq.> Dimpotrivq, munca este un exerciyiu al minyii, o ’naripare a voinyei, o extraordinarq ’mplinire emoyionalq wi un salt ’nainte al imaginayiei. Dumnezeu i-a hqrqzit omului munca ’ncq ’n Eden, ’nainte de apariyia cqderii ’n pqcat. Munca nu este un blestem. Doar condiyiile ’n care o facem acum wi rezultatele ei insuficiente sunt parte a blestemului. Domnul Isus i-a wocat pe mulyi cknd a spus: <Tatql Meu lucreazq wi de asemenea wi Eu lucrez.> Munca este parte integrantq a existenyei. Din acest punct de vedere, 106

\"nyeleptul \"n domeniul financiar munca nu trebuie sq se sfkrweascq niciodatq. Niciunul dintre noi nu poate spune cq este cu adevqrat un <om de succes.> Succesul nu se mqsoarq prin ceea ce suntem, ci prin ceea ce suntem comparat cu ceea ce am fi putut fi. Succesul nu se mqsoarq prin ceea ce facem, ci prin ceea ce facem comparat cu ceea ce am fi putut face! Cei harnici wi pricepuyi sunt comoara unei nayiuni <Dacq vezi un om iscusit ’n lucrul lui, acela poate sta lkngq ’mpqrayi, nu lkngq oamenii de rknd> (Prov. 22:29). Cea mai mare rqsplatq pentru strqdaniile unui om nu este ceea ce ckwtigq prin munca sa, ci ceea ce devine el prin ea. Una din cele mai mari satisfacyii ale vieyii este sq fi ’n stare sq faci ceva bine! Dumnezeu nu ne vrea ’ntotdeauna sq facem lucruri extraordinare; de cele mai multe ori El ne vrea sq facem lucruri ordinare, dar extraordi- nar de bine. Cartea Proverbelor este un manifest pentru excelenyq. Secretul ascen- denyei evreilor ’n lume este ascuns ’n aceastq goanq dupq excelenyq. Dacq vrei sq fii pronovat, cautq sq fii cel mai bun ’n ceea ce faci. Un om priceput aleargq ’ntotdeuna dupq perfecyiune. Reversul newcesar este cq aceastq carte a Proverbelor este un protest ’mpotriva mediocritqyii, a lenei, a wmecheriei wi a mulyumirii de sine. A fi mediocru ’nseamnq a fi un ewec. Este ceva straniu cu poziyia de mijloc. A fi la nivel mediu ‘nseamnq a fi ‘n acelawi timp cel mai rqu dintre buni wi cel mai bun dintre cei rqi. Faptul cq cei mai mulyi nu se strqduiesc sq facq ceva deosebit este principalul motiv pentru care nivelul mediu este atkt de jalnic. Nivelul mediu ascunde de multe ori deficienye jenante. Cel ce stq cu un picior 'ntr-un cazan cu apq fiartq wi cu celqlalt 'ntr-unul cu gheayq, o duce, 'n medie, bine. Cei harnici aduc belwugul ’n yarq <Oriunde se muncewte este wi ckwtig, dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq. <Bogqyia este o cununq pentru cei ’nyelepyi, dar cei nesocotiyi n-au altceva deckt nebunie> (Prov. 14:23-24). Dumnezeu dq de mkncare fiecqrei pqsqri, dar nu le-o wi aruncq ’n cuib ... Cineva spunea unui prieten: <Este bine cq ewti un om cu picioarele pe pqmknt, dar nu uita cq trebuie sq le mai wi miwti ... <Cine-wi lucreazq ogorul va avea belwug de pkine, dar cine umblq dupq lucruri de nimic este fqrq minte> (Prov. 12:11). <Cine muncewte, pentru el muncewte, 107

\"nyeleptul \"n domeniul financiar cqci foamea lui ’l ’ndeamnq la lucru> (Prov. 16:26). Cei harnici wi pricepuyi fac planuri ’nyelepte <Vezi-yi ’ntki de treburile de afarq, ’ngrijewte de lucrul ckmpului, wi apoi apucq-te sq-yi zidewti casa> (Prov. 24:27). Una din cele mai bune cqi de economisire a timpului este planifi- carea. Cinci minute de gkndire pot uneori economisi o orq de lucru. <Planurile omului harnic nu duc deckt la belwug, dar cel ce lucreazq cu grabq n-ajunge deckt la lipsq> (Prov. 21:5). Cine nu wtie cum sq-wi cheltuiascq timpul, va ajunge ‘n curknd sq se chel- tuiascq pe sine. <Nu iubi somnul, cqci vei ajunge sqrac; deschide ochii wi te vei sqtura de pkine> (Prov. 20:13). Cei harnici se chivernisesc ’n toate <\"ngrijewte bine de oile tale, wi ia seama la turmele tale. Cqci nici o bogqyie nu yine vewnic, wi nici cununa nu rqmkne pe vecie. Dupq ce se ridicq fknul, se aratq verdeaya nouq, wi ierburile de pe munyi sunt strknse. Mieii sunt pentru ’mbrqcqminte, wi yapii pentru plata ogorului; laptele caprelor yi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, wi pentru ’ntreyinerea slujnicelor tale> (Prov. 27:23-27). Cei harnici stqpknesc ’n yarq: <Bogatul stqpknewte peste cei sqraci, wi cel ce ia cu ’mprumut este robul celui ce-i dq cu ’mprumut> (Prov. 22:7). <Averea este o cetate ’ntqritq pentru cel bogat; dar prqpqdirea celor nenorociyi, este sqrqcia lor> (Prov. 10:15). CE POYI FACE CU BANII? O istorioarq care circulq prin lumea evreiascq spune cq Wloim, unul din cei mai sqraci oameni ai obwtii a venit la rabin wi i-a cerut ’mprumut o sutq de dolari. Rabinului i s-a facut milq de el wi i-a dat. Peste o lunq, Wloim a adus rabinului suta de dolari ’napoi, dar peste numai alte ckteva zile i-a cerut ’mprumut o altq sutq de dolari. rabinul, vqzkndu-l om de cuvknt, i-a dat iarqwi. Peste o altq lunq, Wloim a adus banii ’napoi, dar peste alte ckteva 108

\"nyeleptul \"n domeniul financiar zile i-a cerut iarqwi o sutq. Bqnuind ceva, rabinul a fqcut un semn pe suta de dolari. Cknd, peste o lunq, Wloim i-a adus suta ’napoi, rabinul s-a con- vins, era exact aceiawi sutq pe care i-o dqduse cu o lunq ’n urmq. Cknd, ca de obicei, peste ckteva zile Wloim a venit iarqwi sq-i cearq o sutq ’mprumut, rabinul i-a spus toatq tqrqwenia wi l-a ’ntrebat de ce-i trebuie bani dacq nu-i cheltuiewte. Zkmbind poznaw, Wloim i-a rqspuns: <Deh, altfel vorbewte omul cknd are o sutq de dolari ’n buzunar!> Poate cq zkmbiyi, dar este uimitor ce mult din imaginea noastrq despre noi ’nwine este determinatq de situayia noastrq financiarq. Crewtem ’n ochii nowtri cknd avem bani wi scqdem ’n ochii nowtri cknd ducem lipsq. Acelawi efect ’l au banii wi ’n pqrerea pe care wi-o fac cei din jur despre noi. <Sqracul vorbewte rugkndu-se, dar bogatul rqspunde cu asprime> (Prov. 18:23). Felul ’n care folosim banii spune despre noi o sumedenie de lucruri. El dq pe fayq relayia noastrq cu Dumnezeu, realyia noastrq cu noi ’nwine wi relayia noastrq cu cei din jurul nostru. Nu existq deckt trei lucruri posibile pe care le poyi face cu banii: sq-i cheltuiewti, sq-i pui de-o parte wi sq-i dqruiewti. \"nyeleptul dq partea Domnului <Cinstewte pe Domnul cu averile tale, wi cu cele dintki roade din tot venitul tqu: cqci atunci grknarele ’yi vor fi pline de belwug, wi teascurile tale vor geme de must> (Prov. 3:9-10). \"nyeleptul cheltuiewte cu cumpqtare. Un psiholog remarca cu amqrqciune: <Oamenii sunt pur wi simplu caraghiowi: ei cheltuiesc banii pe care nu-i au, ca sq cumpere lucruri care nu le trebuie, pentru a-i impresiona pe alyii pe care nu pot sq-i sufere! > Lucrurile nu au valoare ’n ele ’nsele, ci o primesc ’n funcyie de senti- mentele noastre fayq de ele. Indienii de pe coastele Americii schimbau cu naivitate podoabele lor de aur pentru cioburile de sticlq pe care li le ofer- eau conchistadorii spanioli. Cine wtie sq-wi stqpkneascq sentimentele prin chibzuinyq este un om ’nyelept: <Rqu! Rqu!> zice cumpqrqtorul, wi, plecknd, se fericewte> (Prov. 20:14). Risipa este sora mai mare a sqrqciei. De cele mai multe ori, ea apare alqturi de bani ckwtigayi fqrq prea multq muncq: <O mowtenire repede ckwtigatq de la ’nceput, nu va fi binecuvkntatq la sfkrwit> (Prov. 20:21). 109

\"nyeleptul \"n domeniul financiar Dewi pare paradoxal, se cere mai multq ‘nyelepciune sq wtii cum sq chel- tuiewti banii, deckt sq wtii cum sq-i ckwtigi. <Comori de prey wi untdelemn sunt ’n locuinya celui ’nyelept, dar omul fqrq minte le risipewte> (Prov. 21:20). Cea mai bunq cheltuialq este investirea banilor ’n awa fel ’nckt sq aducq maximum de bine pentru maximum de oameni. Banii sunt exact atkt de buni sau de rqi dupq cum ’i folosewti. Cel mai bun lucru pe care poyi sq-l faci cu ei este sq-i yii 'n circulayie ca sq producq bunuri ckt mai multe, pen- tru ckt mai mulyi oameni wi la preyuri ckt mai accesibile. \"nyeleptul dqruiewte cu inimq largq. Proverbele sunt seminyele din care avea sq rqsarq ’nvqyqtura Nou Testa- mentalq: <Dayi wi vi se va da; ba ’ncq, vi se va turna ’n skn o mqsurq bunq, ’ndesatq, clqtinatq, care se va vqrsa pe deasupra. Cqci cu ce mqsurq veyi mqsura, cu aceea vi se va mqsura> (Luca 6:38). <Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cknd poyi s-o faci. Nu zice aproapelui tqu: <Du-te wi vino iarqwi; ’yi voi da mkine!> cknd ai de unde sq dai> (Prov. 3:27-28). Cineva poate dqrui fqrq sq iubeascq, dar nimeni nu poate iubi fqrq sq dqruiascq. Privitq dintr-un anumit punct de vedere, dqrnicia este un semn de sqnqtate mentalq. Nu existq boli care sq se manifeste prin dqrnicie, dar ... invers ... <Unul care dq cu mknq largq, ajunge mai bogat; wi altul, care economisewte prea mult, nu face deckt sq sqrqceascq. Suf letul binefqcqtorului va fi sqturat, wi cel ce udq pe alyii va fi udat wi el. Cine oprewte grkul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvkntarea> (Prov. 11:24-26). Cei ce aduc soarele ‘n viaya altora vor trqi wi ei ‘n luminq. \"n timp de secetq, unii pot forya ridicarea preyurilor prin refuzul de a vinde. Awa ceva s-a ’ntkmplat pe vremea lui Neemia (Neem. 5). Cknd ne punem contribuyia ’n talerul colectei, noi nu <dqm> Domnu- lui, ci doar ne luqm mkna de pe ceea ce-I aparyine. Cine strknge bani ’wi umple buzunarele, cine-i dqruiewte, ’wi umple inima. Mulyi oameni ’wi regleazq dqrnicia dupq mqrimea ckwtigului. Dacq wi Dumnezeu ar face la fel wi ne-ar da dupq mqrimea dqrniciei noastre, mulyi am sqrqci foarte repede ... Este voie sq dqm bani ’mprumut cu dobkndq? Cu alte cuvinte, este voie sq facem camqtq? Trebuie sq spunem cq afacerile sunt afaceri, iar ajutorarea sqracilor este o facere de bine. Dobknda ’ncasatq este diferenya dintre facerea de bine wi facerea unei afaceri. Copiii lui Dumnezeu sunt chemayi la faceri de bine: 110

\"nyeleptul \"n domeniul financiar <Cine ’wi ’nmulyewte avuyiile prin dobkndq wi camqtq, le strknge pentru cel ce are milq de sqraci> (Prov. 28:8). \"nyeleptul wtie sq economiseascq. Orice risipq este o sorq mai micq a sqrqciei. La succes financiar nu se ajunge dacq economisewti dupq ce ai fqcut cheltuielile, ci dacq faci chel- tuielile dupq ce ai pus ceva deoparte. <Du-te la furnicq, lenewule, uitq-te cu bqgare de seamq la cqile ei wi ’nyelepyewte-te! Ea n-are nici cqpetenie, nici priveghetor, nici stqpkn; totuwi ’wi pregqtewte hrana vara, wi strknge de ale mkncqrii ’n timpul seceriwului> (Prov. 6:6-8). S-ar putea ca un om sq aibe mai mulyi bani deckt minte, dar asta nu va dura prea mult. \"nyelepciunea ne sfqtuiewte sq ’ncepem sq economisim <acum>, oricare ar fi situayia noastrq financiarq. Nu amkna pe mai tkrziu. Ascultq sfatul unuia care a vqzut multe ’n viayq: <Ar trebui sq pui ckte ceva deoparte ckt timp ai un salariu mic. Cknd vei ckwtiga mai mult ‘yi va fi cu neputinyq!> \"n problema economiilor nu conteazq ce teorie wti, ci cktq practicq faci. Un om de Stat a remarcat odatq ironic: <Ne-am descurca cu mult mai bine dacq am avea mai puyini economiwti wi mai mulyi economi.> Existq douq cqi sigure de ‘mbogqyire: cheltuiewte mai puyin deckt ckwtigi sau ckwtigq mai mult deckt cheltuiewti. Problema nu este: <Ckt ckwtigi?>, ci: <Ckt ‘yi mai rqmk’ne?> Nu te ‘ntreba ce-ai face cu milionul pe care nu-l ai, ci ce faci cu dolarul sau mqrunyiwul pe care-l ai acum ‘n buzunar. Te-ai g’ndit vreodatq cq: $83 economisiyi pe lunq fac $1.000 ‘ntr-un an? La o dobkndq de 12.5%, peste 40 de ani, aceasta ’nseamnq $1.000.000,00? La o dobkndq de 6.5%, peste 40 de ani, aceasta ’nseamnq $500.000,00. Asta ’nseamnq cq de mkine ar trebui sq pui ckte ceva deoparte. Pentru cq tot am ajuns la socoteli aritmetice, iatq cum a exprimat cineva <matematica vieyii>: Scade din tristeyea altora. “nmulyewte-le fericirea, Adunq amintiri frumoase, “mparte din averea ta cu alyii. Ce nu poyi face cu banii? Nu se poate dobkndi spiritualitate <Unii oameni falsificq bani; unii bani falsificq oameni.> 111

\"nyeleptul \"n domeniul financiar Banii sunt un bun slujitor, dar un rqu stqpkn. Dumnezeu ne-a dat oameni pe care sq-i iubim wi bunuri materiale pe care sq le folosim. Pervertirile interioare produse de ’ndepqrtarea de Dumnezeu ne-au fqcut sq iubim bunurile materiale wi sq vrem sq-i folo- sim pe oameni pentru a le obyine. Se cere o revenire la normalitate wi o reawezare a prio- ritqyilor ’n ordinea stabilitq de Dumnezeu. <Ferice de omul care gqsewte ’nyelepciunea, wi de omul care capqtq pricepere! Cqci ckwtigul pe care-l aduce ea este mai de prey deckt al argintului, wi venitul adus de ea este mai de prey deckt aurul; ea este mai de prey deckt mqrgqritarele, wi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. \"n dreapta ei este o viayq lungq; ’n stknga ei, bogqyie wi slavq> (Prov. 3:13-16). Trebuie sq 'nvqyqm sq ne ridicqm deasupra averilor noastre materiale. Albina are mare nevoie de aripi chiar wi dupq ce a adunat mierea ‘n stup, altfel s-ar ‘neca singurq ‘n miere. Cu banii este la fel ca wi cu sentimentele: totul depinde dacq ewti Posesorul sau ... Posedatul. Nu se poate cumpqra mulyumire Mulyumirea este o stare a sufletului wi ea nu depinde de mqrimea avuyi- ilor. Apostolul Pavel mqrturisewte: <Cqci m-am deprins sq fiu mulyumit cu starea ’n care mq gqsesc ...> (Fil 4:11). Cartea Proverbelor ne spune prin rugqciunea lui Agur, fiul lui Iache care trebuie sq fie atitudinea noastrq fayq de lucrurile materiale: <Douq lucruri ’yi cer; nu mi le opri ’nainte de moarte! Depqrteazq de la mine neadevqrul wi cuvkntul mincinos; nu-mi da nici sqrqcie, nici bogqyie, dq-mi pkinea care-mi trebuie. Ca nu cumva, ’n belwug, sq mq lepqd de Tine, wi sq zic: <Cine este Domnul?> Sau nu cumva ’n sqrqcie, sq fur, wi sq iau ’n dewert Numele Dumnezeului meu> (Prov. 30:7-9). Un om ’nyelept nu dorewte niciodatq mai mult deckt poate dobkndi pe drept, mai mult deckt poate folosi cu demnitate, mai mult deckt poate dqrui cu bucurie wi mai mult deckt poate lqsa ‘n urmq mulyumit. 112

\"nyeleptul \"n domeniul financiar Nu se dq chezqwie pentru nimeni Dewi pare la ’nceput o lipsq de dragoste, a nu te pune <garant> pentru cel ce ’mprumutq bani este o dovadq de ’nyelep- ciune wi de bunqvoinyq fayq de aproapele nostru. Cine se pune garant pentru cineva ’l ’ndeamnq sq iasq din limitele financiare stabilite de Dumnezeu wi-l ’ncurajeazq sq apuce pe un drum pe care va sfkrwi rqu. Cartea Proverbelor este categoricq ’n aceastq privinyq. Niciodatq, dar nicio- datq sq nu te pui chezaw pentru altcineva: <Fiule, dacq te-ai pus chezaw pentru aproapele tqu, dacq te-ai pus chezaw pentru altul, dacq ewti legat prin fqgqduinya gurii tale, dacq ewti prins de cuvintele gurii tale, fq totuwi lucrul acesta, fiule: dezleagq-te, cqci ai cqzut ’n mkna aproapelui tqu! De aceea, du-te, aruncq-te cu faya la pqmknt, wi stqruiewte de el. Nu da odihnq ochilor tqi, nici ayipire pleoapelor tale! Scapq din mkna lui cum scapq cqprioara din mkna vknqtorului, wi ca pasqrea din mkna pqsqrarului ... > (Prov. 6:1-5). <Cui se pune chezaw pentru altul ’i merge rqu, dar cine se teme sq se punq chezaw este liniwtit> (Prov. 11:15). <Omul fqrq minte dq chezqwie, se pune chezaw pentru aproapele squ> (Prov. 17:18). O astfel de imprudenyq se plqtewte din greu. Mai acum ckyiva ani, am primit din Romknia scrisoarea unui frate disperat care a <garantat> cu casa sa la bancq pentru un altul care a ’mprumutat ca sq ’nceapq o afacere. Aveau de gknd sq ’mpartq ckwtigul pe jumqtate. Acum ajunseserq amkndoi sq ’mpartq paguba. Fratele cerea zadarnic bani din America. Un astfel de om meritq sq fie lqsat sq ’nveye din grewelile lui: <Ia-i haina, cqci s-a pus chezaw pentru un altul; wi yine-l zqlog pentru alyii> (Prov. 20:16). <Nu fi printre cei ce pun chezqwii, printre cei ce dau zqlog pentru datorii. Cqci dacq n-ai cu ce sq plqtewti, pentru ce ai voi sq yi se ia patul de sub tine?> (Prov. 22:26-27). <Ia-i haina, cqci s-a pus chezaw pentru altul, ia-l zqlog ’n locul unei strqine> (Prov. 27:13). 113

\"nyeleptul \"n domeniul financiar O, ce bine ar fi dacq oamenii ar citi mai atent Cartea Proverbelor wi dacq ar pune-o serios ’n practicq! Nu se poate cumpqra fericire \"nyeleptul wtie cq bunqstarea nu ’nseamnq ’ntotdeauna fericire. Andre[ Carnegie, unul din marii oameni ai Americii, a spus: <Cunosc o mulyime de milionari wi pot sq vq spun cq foarte puyini trqiesc cu zkmbetul pe buze.> <Mai bine puyin, cu fricq de Domnul, deckt o mare bogqyie, cu turburare! Mai bine un prknz de verdeyuri wi dragoste, deckt un bou ’ngrqwat wi urq> (Prov. 15:16-17). <Domnul nu lasq pe cel neprihqnit sq sufere de foame, dar ’ndepqrteazq pofta celor rqi> (Prov.10:3). <Mai bine o bucatq de pkine uscatq, cu pace, deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq!> (Prov. 17:1). Bogqyia nu ’nseamnq ’ntotdeauna cq cineva este binecuvkntat de Dumnezeu. Uneori crewtinilor li se pare cq se ‘mbogqyesc pentru cq Satan ‘i lasq ‘n pace, iar Dumnezeu ‘i binecuvinteazq. Mq tem ‘nsq cq s-ar putea sq fie wi ... invers! Un om bqtrkn wi foarte bogat ‘l vizitq ‘ntr-o zi pe rabin ca sq-i cearq un leac pentru nefericire wi singurqtate. Rabinul l-a luat de mknq wi la dus la fereastrq. <Ce vezi?> l-a ‘ntrebat el. <Vqd bqrbayi, femei wi copii umblknd pe stradq.> Rabinul ‘l luq iarqwi de mknq wi-l conduse ‘n faya oglinzii. <Acum ce vezi?> zise el. <Vqd mutra mea acrq>, rqspunse bqtrknul. <“nyelegi?>, cqutq sq-i explice rabinul, <wi fereastra wi oglinda sunt fqcute din sticlq. Oglinda are ‘nsq un strat foarte subyire de argint pe ea wi, de ‘ndatq ce apare argintul, nu-i mai poyi vedea pe ceilalyi, ci te vezi doar pe tine ‘nsuyi.> Poate cq tu vei spune cq nu ewti awa de bogat ca <nefericitul> de mai sus, totuwi, wi un simplu bqnuy te poate ‘mpiedica sq vezi chiar wi cea mai lumi- noasq stea, dacq ‘l yii prea aproape de ochi. Nu se poate cumpqra intrarea ’n cer \"nyeleptul wtie cq adevqratul ckwtig ‘n viayq este viaya ’nsqwi, nu banii. <Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulyumitq are un ospqy necurmat> (Prov. 15:15). Banii ne pot duce oriunde, cu excepyia cerului, wi ne pot da orice, cu excepyia fericirii. Mai scumpe deckt toate bogqyiile lumii acesteia sunt trqi- 114

\"nyeleptul \"n domeniul financiar rile cu care ne clqdim caracterul pe care-l vom duce cu noi ’n vewnicie. Iatq ckteva versuri de o uimitoare valoare wi frumuseye: <Trqim 'n fapte, nu 'n ani; \"n bucurii wi nu ‘n bani; \"n sentimente ce-au rqmas, Nu-n limbile ce merg pe ceas. Ne mqsurqm cu ce-am fqcut, Nu doar cu ceasul ce-a bqtut. Wi vom primi, doar ce am dat, Sqraci sau sfinyi la secerat>. Comentknd afirmayia <cei blknzi vor mowteni pqmkntul> din Matei 5:5, Beniamin Fqrqgqu scrie: <Cel care se folosewte de pqmknt pentru a sluji \"mpqrqyia cerurilor va mowteni pqmkntul; cel de care se folosewte Pqmkntul va fi mowtenit de pqmknt. Fiecare alergqm de dimineaya pknq seara. Vq ‘ntreb: <Pentru ce?> Cel care se folosewte de pqmknt ca sq promoveze sistemul de valori al \"mpqrqyiei lui Dumnezeu va mowteni Pqmkntul, dar cel care ar aduce wi \"mpqrqyia cerurilor ca sq ckwtige astqzi Pqmkntul, dknd din coate wi cqlcknd ‘n picioare, va fi mkncat de viermi wi va fi mowtenit de pqmknt.> Acest capitol este prea important ca sq nu facem o scurtq recapitulare. Yineyi deci minte: Cu bani: - poyi cumpqra medicamente, dar nu sqnqtate - poyi cumpqra un pat, dar nu somn - poyi cumpqra o casq, dar nu un cqmin - poyi cumpqra cqryi, dar nu ’nyelepciune - poyi cumpqra un rob, dar nu un prieten - poyi cumpqra distracyii, dar nu fericire - poyi cumpqra importanyq, dar nu iubire - poyi cumpqra lux, dar nu wi culturq - poyi cumpqra pqmkntul, dar nu poyi cumpqra cerul. <Un nume bun este mai de dorit deckt o bogqyie mare, wi a fi iubit preyuiewte mai mult deckt argintul wi aurul> (Prov. 22:1). Banii pot rezolva problema <ambalajului> vieyii, dar nu pot determina conyinutul ei. <Mai mult preyuiewte sqracul care umblq ’n neprihqnirea lui, deckt bogatul care umblq pe cqi sucite> (Prov. 28:6). Omul bogat se crede ’nyelept, dar sqracul care este priceput ’l cerceteazq> (Prov. 28:11). 115

\"nyeleptul \"n domeniul financiar Pentru fericirea wi ’mplinirea lquntricq, doar ’nyelepciunea care vine de sus este eficientq: <Eu, ’nyelepciunea, am ca locuinyq mintea, wi pot nqscoci cele mai chibzuite planuri. Eu iubesc pe cei ce mq iubesc, wi cei ce mq cautq cu tot dinadinsul mq gqsesc. Cu mine este bogqyia wi slava, avuyiile trainice wi dreptatea. Rodul meu este mai bun deckt aurul cel mai curat, wi venitul meu ’ntrece argintul cel mai ales. Eu umblu pe calea nevinovqyiei, pe mijlocul cqrqrilor neprihqnirii, ca sq dau o adevqratq mowtenire celor ce mq iubesc, wi sq le umplu visteriile> (Prov. 8:12, 17-21). 116

9. \"NYELEPTUL \"N POZIYII DE CINSTE Filosoful Shopenhauer a scris: <“n fiecare generayie, majoritatea indiferentq este condusq de o minoritate de activiwti. Cei mulyi, dar apatici, sunt stqpkniyi de cei puyini, dar ‘ntreprinzqtori. Cei ce dau ‘nsq cu adevqrat tonul vieyii sociale, ‘n economie, filosofie, religie wi ‘n toate celelalte domenii sunt cei ... pasionayi. O mknq de oameni care <ard> pentru un ideal dau culoarea wi direcyia specificq a unei generayii. Apropo, care este ... pasiunea ta?> Vremea cknd au domnit ’n Israel David wi Solomon este cunoscutq drept <epoca de aur a regatului unit. Este interesant sq gqsim ’n aceastq carte a Proverbelor wi un ’ndreptar pentru poziyiile de <autoritate> din sistemele sociale. Numit ’n context <’mpqratul>, aceastq persoanq poate fi astqzi oricare din cei situayi pe un anumit palier al ierarhiei sociale. Existq trei structuri de autoritate stabilite de Dumnezeu ’n lume: Familia, Statul, Biserica. Pe lkngq acestea, relayiile de muncq au dat nawtere companiilor, corporayiilor, etc. \"n toate aceste structuri existq poziyii domi- nante (cei care ocupq poziyiile de autoritate) wi poziyii dominate (cei aflayi ’n subordine). Acest capitol wi capitolul urmqtor cuprind sfaturi pentru aceste douq feluri de poziyii. Fericirea wi armonia noastrq depind de modul ’n care ne vom conforma ’nyelepciunii Proverbelor. Proverbele ’mpqrayilor Cu ckt sunt mai mulyi cei ce depind de tine, cu atkt responsabilitqyile tale sunt mai mari. Cu ckt popularitatea ta este mai mare, cu atkt crewte wi mulyumirea pentru o slujbq bine ’mplinitq: <Mulyimea poporului este slava ’mpqratului, 117

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste lipsa poporului este pieirea voievodului> (Prov. 14:28). Pasiunea pentru proverbele ’nyelepciunii nu s-a stins cu ’mpqratul Solomon! Ezechia, un alt ’mpqrat din wirul celor <buni> din regatul lui Iuda, a fost wi el un ’ndrqgostit de ’nyelepciune: <Iatq ’ncq vreo ckteva din Pildele lui Solomon, strknse de oamenii lui Ezechia, ’mpqratul lui Iuda> (Prov. 25:1). Tu te-ai gkndit vreodatq sq faci o culegere de proverbe wi maxime? Nu uita cq <cine umblq cu ’nyelepyii se face el ’nsuwi ’nyelept.> Eu am ’nceput o astfel de colecyie pe cknd eram ’n liceu wi am numit-o atunci, ’nfluenyat de specificul de metrologie al liceului, <Caiet de mase wi capacitqyi> (<Masa> fiind cantitatea de materie <cenuwie>, iar <capacitqyile> fiind eroii mei cu nume wi fqrq nume). Vai de <’mpqratul> care nu preyuiewte ’nyelepciunea! Domnia unui ast- fel de om nu va fi o binecuvkntare wi nici nu va fi ... de duratq! <De la mine vine sfatul wi izbknda, eu sunt priceperea, a mea este puterea. Prin mine ’mpqrqyesc ’mpqrayii wi dau voievozii porunci drepte. Prin mine ckrmuiesc dregqtorii, wi mai marii, toyi judecqtorii pqmkntului> (Prov. 8:14-16). Un lider bun ‘i face pe alyii sq aibq ‘ncredere ‘n el; un lider wi mai bun ‘i face pe oameni sq aibq ‘ncredere ‘n ei ‘nwiwi. Cel mai bun lider ‘i face pe oameni sq aibq ‘ncredere ‘n Dumnezeu. Poziyia ’mpqrayior \"n univers, singura autoritate absolutq este Dumnezeu Atotputernicul, Creatorul tuturor vqzutelor wi nevqzutelor, Domnul domnilor wi \"mpqratul ’mpqrayilor. Toate celelalte forme de autoritate sunt <delegate> temporar de Dumnezeu unor creaturi ale Sale. Apostolul Pavel scrie: < ... cqci nu este stqpknire care sq nu vinq de la Dumnezeu. Wi stqpknirile care sunt, au fost rknduite de Dumnezeu. De aceea, cine se ’mpotrivewte stqpknirii, se ’mpotrivewte rknduielii puse de Dumnezeu, wi cei ce se ’mpo- trivesc, ’wi vor lua osknda> (Rom. 13:1-2). Existq douq posibilitqyi de a rqspkndi lumina: sq fi tu lumknarea sau sq fi oglinda care o reflectq. Singura sursq de luminq spiritualq din univers este Dumnezeu, noi suntem doar oglinzile prin care se rqspkndewte slava Lui. Biserica primarq a exprimat aceastq realitate atunci cknd a spus cq <Christos este soarele, iar Biserica este luna care-i reflectq lumina pe pqmknt ’n perioada de timp ’n care soarele nu este vizibil.> Trqim noaptea absenyei lui Christos dintre noi wi awteptqm sq rqsarq <Luceafqrul de dimineayq> care sq vesteascq venirea zorilor. Pknq atunci, suntem chemayi sq reflectqm ’n lume, lumina autoritqyii lui Christos. 118

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste <Cqci gura Domnului dq ’nyelepciune, din gura Lui iese cunowtinyq wi pricepere. El dq izbkndq celor fqrq prihanq, da un scut celor ce umblq ’n nevinovqyie. Ocrotewte cqrqrile neprihqnirii, wi pqzewte calea credinciowilor Lui. Atunci vei ’nyelege dreptatea, judecata, nepqrtinirea, toate cqile care duc la bine> (Prov. 2:6-9). Orice om care se aflq ’n poziyii de autoritate trebuie sq wtie cq el ’nsuwi se aflq sub o autoritate mai mare wi cq deasupra tuturor existq un Dumnezeu absolut wi perfect care va judeca purtarea fiecqruia. “nainte de a invada Rusia, Napoleon Bonaparte i-a spus ambasadorului rus cq wi-a pus ‘n gknd sq distrugq imperiul rus. Ambasadorul i-a replicat cu un citat cele- bru: <Omul propune, dar Dumnezeu dis- pune!> <Spune-i stqpknului tqu>, s-a rqstit arogantul wi prea plin de sine corsican, <cq de-acum eu propun wi tot eu sunt cel care dispune!> Cuvintele acestea au fost o provo- care obraznicq la adresa lui Dumnezeu wi Cel Atotputernic nu a ezitat sq o ia ‘n considerayie. Dumnezeu nu s-a ostenit sq se ridice de pe tronul Squ din slavq, ci wi-a trimis unul dintre plqpknzii wi firavii supuwi sq dea piept cu aryqgosul Napoleon: fulgul de zqpadq. Corsicanul a nqvqlit cuceritor pe strqzile pustii ale Moscovei, dar dupq retragerea sa tragicq, grosul trupelor sale au rqmas ‘ngheyate ‘n tun- dra troienitq. Autoritqyile rusewti aveau sq contabilizeze preyul plqtit de Napoleon: 213. 516 trupuri de francezi moryi de frig wi mizerie wi 95.816 cadavre de cai moryi. Orickt de mare ai fi ’n ierarhia socialq, nu uita cq nu poyi fi deckt <numarul doi.> Numqrul Unu l-a pqstrat Dumnezeu pentru Sine ’nsuwi. \"mpqratul David a fost <un om dupq inima lui Dumnezeu, pentru cq a recunoscut suveranitatea lui Dumnezeu wi toatq viaya s-a comportant ca un <numqrul doi> awteptkndu-L pe Dumnezeu sq aibq ultimul cuvknt. Fiul squ, Solomon, a primit aceastq educayie de la tatql squ wi, cel puyin teoretic, cq este ’nyelept doar cel care ascultq: <Sq ascultqm dar ‘ncheierea tuturor ‘nvqyqturilor: Teme-te de Dumnezeu wi pqzewte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricqrui om. cqci Dumnezeu va aduce orice faptq la judecatq, wi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rqu> (Eclesiastul 12:13-14). 119

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste Prerogativele ’mpqrayilor Privilegiul ocupqrii unei poziyii ’nalte ’n societate aduce cu sine o responsabilitate suplimentarq. A fi la ’nqlyimea unei chemqri cere o preocu- pare constantq pentru autoperfecyionare. Dumnezeu a pqstrat sfaturi speci- fice pentru cei destinayi sq fie reprezentanyii Sqi ’n structurile de autoritate ale lumii. <Slava lui Dumnezeu stq ’n ascunderea lucrurilor, dar slava ’mpqrayilor stq ’n cercetarea lucrurilor> (Prov. 25:2). Adevqrata ’nyelepciune a <’mpqrayilor> ar trebui sq vinq dintr-un senti- ment de <cqlquzire> providenyialq. Mai toyi marii conducqtori ai lumii au avut acest sentiment extraordinar. Alexandru Macedon wi-a condus armata din linia ’ntki. Trupele ’l adorau pentru cq-l vedeau acolo unde era mai periculos. Tknqrul Alexandru se credea ’mpins de la spate de chemarea unui destin unic wi implacabil. Napoleon Bonaparte a fost un geniu cu un destin aparte. Conwtienya acestui fapt l-a fqcut sq riwte moartea, refuzknd sq se ascundq pe ckmpul de luptq: <Nu s-a turnat ’ncq plumbul care sq mq rqpunq, sunt un om providenyial!> El Sadat, prewedinte al Egiptului, obiwnuia sq asculte sfaturile consilierilor lui, apoi se retrqgea ’ntotdeauna ’n liniwtea solitudinii wi awtepta ’ndemnuri din tainicul fiinyei. Iatq ce spun Proverbele despre aceastq realitate: <\"nqlyimea cerurilor, adkncimea pqmkntului, wi inima ’mpqrayilor sunt nepqtrunse> (Prov. 25:3). Inima ’mpqratului este ca un rku de apq ’n mkna Domnului, pe care ’l ’ndreaptq ’ncotro vrea> (Prov. 21:1). Poveye pentru <’mpqrayi> Parcurgerea acestor sfaturi este ca citirea unui manual prin care <\"mpqratul ’mpqrayilor> ’wi instruewte reprezentanyii vremelnici de pe pqmknt (<Oricine sq fie supus stqpknirilor celor mai ’nalte; cqci nu este stqpknire care sq nu vinq de la Dumnezeu. Wi stqpknirile care sunt, au fost rknduite de Dumnezeu. De aceea, cine se ’mpotrivewte stqpknirii, se ’mpo- trivewte rknduielii puse de Dumnezeu; wi cei ce se ’mpotrivesc, ’wi vor lua osknda. ... El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tqu> - Rom. 13:1-4). Vezi sq n-ai <rqu de ’nqlyime>! Unii oameni pot fi echilibrayi ’n anonimat, dar se dezechilibreazq ’ndatq ce sunt promovayi ’n poziyii de cinste. Celui care este ridicat ’naintea oamenilor i se vqd toate defectele de caracter: <Ce este tigaia pentru lqmurirea argintului wi cuptorul pentru lqmurirea aurului; aceea este wi bunul nume pentru un om> (Prov. 27:21). 120

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste Cea dintki dovadq a unei personalitqyi mqreye este un sentiment pro- fund de nevrednicie. Cei cu adevqrat mari ‘wi dau seama cq ceea ce li se ‘ntkmplq nu este <‘n ei>, ci doar se manifestq <prin ei>, pqstrknd ‘ntot- deauna un sentiment de umilinyq. Ei reuwesc sq vadq ceva bun ‘n fiecare om din jur, dovedind mereu o capacitate imensq, nelimitatq de simpatie. Ferewte-te de sfqtuitori rqi. Una din cele mai mari dovezi de ’nyelepciune este selecyia <sfetni- cilor.> Funcyionqm ’n mare mqsurq asemqnqtor unui computer. Cine-l pro- grameazq prin introducerea de informayii ’i predeterminq wi direcyia de funcyionare. De aceea ... <Scoate zgura din argint, wi argintarul va face din el un vas ales. Scoate wi pe cel rqu dinaintea ’mpqratului, wi scaunul lui de domnie se va ’ntqri prin neprihqnire> (Prov. 25:4-5). <Gkndurile celor neprihqniyi nu sunt deckt dreptate, dar sfaturile celor rqi nu sunt deckt ’nwelqciune> (Prov. 12:5). <Martorul care spune adevqrul scapq suf lete, dar cel ’nwelqtor spune minciuni> (Prov. 14:25). <Cel rqu ascultq cu luare aminte la buza nelegiuitq, wi mincinosul pleacq urechea la limba nimicitoare> (Prov. 17:4). <Cknd cel ce stqpknewte dq ascultare cuvintelor mincinoase, toyi slujitorii lui sunt rqi> (Prov. 29:12). Primewte sfaturile celor buni <Planurile nu izbutesc cknd lipsewte o adunare care sq chibzuiascq, dar izbutesc cknd sunt mulyi sfetnici> (Prov. 15:22). <Planurile se pun la cale prin sfat! fq rqzboiul cu chibzuinyq> (Prov. 20:18). <Prin ’nyelepciune se ’nalyq o casq, wi prin pricepere se ’ntqrewte; prin wtinyq se umplu cqmqrile ei de toate bunqtqyile de prey wi plqcute. Un om ’nyelept este plin de putere, wi cel priceput ’wi oyelewte vlaga. cqci prin mqsuri chibzuite ckwtigi bqtqlia, wi prin marele numqr al sfetnicilor ai biruinya> (Prov. 24:3-6). Fii imparyial <Hotqrkri dumnezeiewti sunt pe buzele ’mpqratului, gura lui nu trebuie sq facq greweli cknd judecq> (Prov. 16:10). 121

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste <Iatq ce mai spun ’nyelepyii: <Nu este bine sq ai ’n vedere faya oamenilor ’n judecqyi> (Prov. 24:23; 18:5) <Douq feluri de greutqyi wi douq feluri de mqsuri, sunt o sckrbq ’naintea Domnului> (Prov. 20:10). <Un ’mpqrat care judecq pe sqraci dupq adevqr, ’wi va avea scaunul de domnie ’ntqrit pe vecie> (Prov. 29:14). Fii principial <Nu este bine sq oskndewti pe cel neprihqnit la o gloabq, nici sq lovewti pe cei de neam ales din pricina neprihqnirii lor> (Prov. 17:26). Uneori este posibil sq faci ceva corect, dar dintr-o motivayie grewitq! Principiile sunt stklpii de rezistenyq din universul convieyuirii sociale. I.L Cqragiale, satirizknd realitayile din jur wi preyiozitatea din limbajul gqunos al vremii, scria ’ntr-una din piesele sale: <O societate fqrq prinyip, va sq zicq ... cq nu le are!> Fii drept <Cel ce iartq pe cel vinovat wi oskndewte pe cel nevinovat, sunt amkndoi o sckrbq ’naintea Domnului> (Prov. 17:15). Este bine cq <dreptatea este oarbq>, altfel ar rowi de ruwine dacq ar vedea unele lucruri care se fac ‘n numele ei. \"ntr-o lume pornitq spre nedreptate, fii un om care sq asculte toate variantele wi, mai ales, un om care sq wtie sq cearq ’nyelepciune de la Domnul: <Cel care vorbewte ’ntki ’n pricina lui, pare cq are dreptate, dar vine celqlalt, wi-l ia la cercetare. - Soryul pune capqt ne’nyelegerilor wi hotqrqwte ’ntre cei puternici> (Prov. 18:17-18). Cartea Proverbelor are multe de spus celor ce activeazq ’n domeniul juridic wi fac parte din justiyie. Ei yin ’n mknq pkrghiile sqnqtqyii sociale wi, ’n terminologia Noului Testament, sunt <slujitorii lui Dumnezeu> (Rom. 13:3- 6). Cknd justiyia este coruptq, societatea se prqbuweste. Decadenya justiyiei deschide uwa tuturor viciilor umane. Pqzitorii dreptqyii sunt la fel de import- anyi ’n ochii lui Dumnezeu ca wi cei ce oficiazq ’n faya altarelor religioase: <A face dreptate wi judecqtq, este mai plqcut Domnului deckt jertfele> (Prov. 21:3) <Pe cel ce zice celui rqu: <Tu ewti bun!> ’l bleastqmq popoarele, wi-l urqsc neamurile. Dar celor ce judecq drept le merge bine wi o mare binecuvkntare vine peste ei> (Prov. 24:24-25). 122

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste <Un ’mpqrat ’ntqrewte yara prin dreptate, dar cine ia mitq, o nimicewte> (Prov. 29:4). Fii conwtient de consecinyele hotqrkrilor tale <Mknia ’mpqratului este ca rqgnetul unui leu, wi bunqvoinya lui este ca roua pe iarbq> (Prov. 19:12). <\"mpqratul, care wade pe scaunul de domnie al dreptqyii, risipewte orice rqu cu privirea lui> (Prov. 20:8). Fii bun Dumnezeu este mai interesat ’n desqvkrwirea caracterului tqu deckt ’n dimensiunile comfortului ’n care trqiewti. Unele probleme sunt trimise de Dumnezeu pentru <cioplirea> noastrq wi nu ne vor pqrqsi deckt atunci cknd wi-au fqcut pe deplin lucrarea: <Nu te bucura de cqderea vrqjmawului tqu, wi sq nu yi se veseleascq inima cknd se poticnewte el, ca nu cumva Domnul sq vadq, wi sq nu-i placq, wi sq-wi ’ntoarcq mknia de la el> (Prov. 24:17). Dacq ewti patron, fq-te uneori cq nu vezi; dacq ewti angajat, fq-te uneori cq nu auzi. <Nu zice: Cum mi-a fqcut el awa am sq-i fac wi eu, ’i voi rqsplqti dupq faptele lui!> (Prov. 24:29). Cine se rqzbunq, dovedewte cq este egalul celui ce l-a nedreptqyit. Cel ce poate trece cu vederea, dovedewte cq ‘i este superior. <Celui ce ’ntoarce rqu pentru bine, nu-i va pqrqsi rqul casa> (Prov. 17:13). Pentru Dumnezeu, ce se ’ntkmplq cu tine este mult mai important deckt ceea ce se ’ntkmplq cu duwmanul tqu. Fi preocupat de progresul wi desqvkrwirea ta interioarq. Dacq vei face awa, Domnul te va ajuta: <Dacq este flqmknd vrqjmawul tqu, dq-i pkine sq mqnknce, dacq-i este sete, dq-i apq sq bea. cqci fqcknd awa, aduni cqrbuni aprinwi pe capul lui, wi Domnul ’yi va rqsplqti> (Prov. 25:21-22). Aceste versete sunt citate de apostolul Pavel ’n Romani 12:20. Nu uita cq <Dumnezeu nu se uitq la ce izbewte privirea, ci se uitq la inimq>: <Ceea ce face farmecul unui om este bunqtatea lui; wi mai mult preyuiewte un sqrac deckt un mincinos> (Prov.19:22). <Fiule, nu uita ’nvqyqturile mele, wi pqstreazq ’n inima ta sfaturile mele! 123

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste Cqci ele ’yi vor lungi zilele wi anii vieyii tale, wi-yi vor aduce multq pace. Sq nu te pqrqseascq bunqtatea wi credinciowia: leagq-le la gkt, scrie-le pe tqbliya inimii tale. Wi astfel vei cqpqta trecere wi minte sqnqtoasq, ’naintea lui Dumnezeu wi ’naintea oamenilor> (Prov. 3:1-4). Nu uita cq oamenii tknjesc dupq cineva care sq le doreascq binele. Fq binele wi vei fi iubit: Bunqtatea wi credinciowia pqzesc pe ’mpqrat, wi el ’wi ’ntqrewte scaunul de domnie prin bunqtate> (Prov. 20:28). <Cknd se ’nalyq cei rqi, fiecare se ascunde, dar cknd pier ei, cei buni se ’nmulyesc> (Prov. 28:28). <Cknd se ’nmulyesc cei buni, poporul se bucurq, dar cknd stqpknewte cel rqu, poporul geme> (Prov. 29:2). Nu uita cq bunqtatea este o rqsplatq ’n ea ’nsqwi. Fq binele de dragul binelui: <Omul milostiv ’wi face bine suf letului squ; dar omul fqrq milq ’wi tulburq ’nsqwi carnea lui> (Prov. 11:17). Cei ce aduc soarele ’n viaya altora vor trqi wi ei ’n luminq. Fii un standard de neprihqnire pentru ceilalyi Wi dacq ne place wi dacq nu ne place, cknd suntem awezayi ’n poziyii de mare vizibilitate, viaya noastrq devine un model pentru ceilalyi. Din aceastq cauzq, este bine sq wtim sq ne purtqm <’ntr-un chip vrednic de chemarea noastrq.> Existq comportamente nedemne care sunt <sub poziyia noastrq> wi de care trebuie sq ne ferim: <\"mpqrayilor le este sckrbq sq facq rqu, cqci prin neprihqnire se ’ntqrewte un scaun de domnie> (Prov. 16:12). <Neprihqnirea ’nalyq pe un popor, dar pqcatul este ruwinea popoarelor> (Prov. 14:34). Fii categoric cu cei rqi Nu uita cq iubirea binelui se aratq wi prin urkrea rqului. <Cel rqu nu cautq deckt rqscoalq, dar un sol fqrq milq va fi trimes ’mpotriva lui> (Prov. 17:11). <Lovewte pe batjocoritor wi prostul se va face ’nyelept; mustrq pe omul priceput, wi va ’nyelege wtiinya> (Prov. 19:25; 21:11). <Un ’mpqrat ’nyelept vknturq pe cei rqi, wi trece cu roata peste ei> (Prov. 20:26). 124

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste <Cei ce pqrqsesc legea, laudq pe cel rqu, dar cei ce pqzesc legea se mknie pe cel rqu> (Prov. 28:4). <Mijloacele de vindecare pentru cel rqu sunt bqtqile wi vknqtqile pknq la ranq> (Prov. 20:30). <Izgonewte pe batjocoritor, wi cearta se va sfkrwi, ne’nyelegerile wi ocqrile vor ’nceta> (Prov. 22:10). <Nu prin vorbe se pedepsewte un rob, cqci chiar dacq pricepe, n-ascultq> (Prov. 29:19). Fii apqrqtorul celor mici wi neputinciowi <Izbqvewte pe cei tkrkyi la moarte wi scapq pe cei ce sunt aproape sq fie junghiayi. Dacq zici: <Ah! N-am wtiut!> ... Crezi cq nu vede cel ce ckntqrewte inimile wi cel ce vegheazq asupra sufletului tqu? Wi nu va rqsplqti El fiecqruia dupq faptele lui?> (Prov. 24:11-12). Foarte puyini mai wtiu astqzi cq pe acest text se bazeazq <dreptul de grayiere> pe care ’l acordq societatea americanq prewedinyilor wi guvernato- rilor! \"n societqyile cu mare influenyq crewtinq, nici un om nu este executat ’nainte de a avea dreptul sq cearq clemenyq de la <scaunul suprem> de dreptate sau de autoritate. Nu fii lacom <Cel lacom stkrnewte certuri, dar cel ce se ’ncrede ’n Domnul este sqturat din belwug> (Prov. 28:25). <Un voievod fqrq pricepere ’wi ’nmulyewte faptele de asuprire, dar cel ce urqwte lqcomia ’wi lungewte zilele> (Prov. 28:16). Nu primi mitq Diferenya dintre mitq, interzisq, wi daruri, recomandate, este cq mita urmqrewte strkmbarea dreptqyii, ’n timp ce darurile sunt <lubrificantul> care face mawinqria sq meargq mai bine. <Cel rqu primewte daruri pe ascuns, ca sq suceascq wi cqile dreptqyii> (Prov. 17:23). <Nu este bine sq cquyi la faya oamenilor; chiar wi pentru o coajq de pkine poate un om sq se dedea la pqcat> (Prov. 28:21). Pqstreazq disciplina <Slujitorul pe care-l rqsfeyi din copilqrie, la urmq ajunge de se crede fiu> (Prov. 29:21). 125

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste Americanii spun: <Familiarit] bre[s contempt!> Pqstreazq clare deli- mitqrile wi ’ndatoririle specifice poziyiei. Fugi de imoralitate Puterea, banii wi femeile corup inimile oamenilor. Uneori, puterea absolutq corupe ’n mod absolut. <Nu-yi da femeilor vlaga, wi dezmierdqrile tale celor ce pierd pe ’mpqrayi> (Prov. 31:3). <Omul care nu este stqpkn pe sine, este ca o cetate surpatq wi fqrq ziduri> (Prov. 25:28). Imoralitatea a provocat mai multe moryii timpurii deckt orice alt defect de caracter. Cel care-wi folosewte poziyia de autoritate pentru a pqcqtui wi pentru a-i face wi pe alyii sq pqcqtuiascq nu vor ajunge <vkrsta perilor albi>: <Omul asupritor amqgewte pe aproapele squ, wi-l duce pe o cale care nu este bunq. Cine ’nchide ochii, ca sq se dedea la gknduri stricate, cine-wi muwcq buzele, a wi sqvkrwit nelegiuirea. Perii albi sunt o cununq de cinste, ea se gqsewte pe calea neprihqnirii. Cel ’ncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz, wi cine este stqpkn pe sine, preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi> (Prov. 16:29-31). Fugi de beyie <Nu se cade ’mpqrayilor, Lemuele, nu se cade ’mpqrayilor sq bea vin, nici voievozilor sq umble dupq bquturi tari, ca nu cumva sq uite legea, wi sq calce drepturile tuturor celor nenorociyi> (Prov. 31:4-5). Fii apqrqtorul celor neputinciowi Mqrimea influenyei pe care o avem asupra altora depinde de grija pe care le-o purtqm. Statul trebuie sq se ’ngrijeascq de cei neputinciowi. O zicalq spune cq <la barza cioarq Dumnezeu ’i face cuib!> Cel ce deyine privi- legiul de a manevra pkrghiile puterii trebuie sq aibq grijq ca ele sq nu-i zdro- beascq pe cei lipsiyi de abilitatea de a se descurca singuri. <Nu despuia pe sqrac, pentru cq este sqrac, wi nu asupri pe nenorocitul care stq la poartq! cqci Domnul le va apqra pricina lor, wi va despuia viaya celor ce-i despoaie> (Prov. 22:22-23). <Cine ’wi bate joc de cel sqrac, ’wi bate joc de Cel ce l-a fqcut; cine se bucurq de o nenorocire, nu va rqmkne nepedepsit> (Prov. 17:5). 126

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste <Deschide-yi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor pqrqsiyi! Deschide-yi gura, judecq cu dreptate, wi apqrq pe cel nenorocit wi pe cel lipsit> (Prov. 31:8-9). <Nu muta hotarul vqduvei, wi nu intra ’n ogorul orfanilor, cqci rqzbunqtorul lor este puternic: El le va apqra pricina ’mpotriva ta> (Prov. 23:10-11). Fii neprihqnit Fiecare om alege cum vrea sq <intre ’n istorie>: <Pomenirea celui neprihqnit este binecuvkntatq, dar numele celor rqi putrezewte> (Prov. 10:7). Faptul cq Iuda a fost un vknzqtor nemernic a atawat de sonoritatea acestui nume o conotayie negativq. Puyini mai wtiu astqzi cq <Iuda> ’nseamnq de fapt <laudq> wi cq a fost preferatul lui Dumnezeu ’n linia mesianicq! 127

\"nyeleptul \"n poziyii de cinste 128

10. \"NYELEPTUL \"N SUBORDONARE Uneori ’n raport cu poziyiile de cinste nu suntem cei ce le ocupq, ci cei ne ’nfqyi- wqm ’naintea celor ce le ocupq. Wi atunci, ni se cere o mare mqsurq de ’nyelepciune ’n comportament. Cineva remarca difer- enyele dintre poziyia de wef wi acea de sub- altern astfel: <Dacq ewti patron, fq-te uneori cq nu vezi; dacq ewti angajat, fq-te uneori cq nu auzi.> Spurgeon, marele predicator englez, a spus: <Se cere mult mai multq ’nyelepciune sq poyi fi <al doilea> deckt sq fi <weful>! Orice nerod poate face pe weful, dar pen- tru a fi <al doilea> se cere o inteligenyq de ordin superior!> Cel ce nu wtie sq se supunq, nu are dreptul nici sq conducq. Cel care slujewte cu ’nyelepciune poate ajunge sq ’mpartq bunqstarea celor pe care-i slujewte: <Un argat cu minte stqpknewte peste fiul care face ruwine, wi va ’mpqryi mowtenirea cu frayii lui> (Prov. 17:2). Slujewte cu ’nyelepciune Nu conteazq numai ckt de ocupat ewti, ci wi care este lucrul cu care ewti ocupat. Albina este lqudatq. Yknyarul, orickt de harnic ar fi, numai de palme are parte. 129

\"nyeleptul \"n subordonare <Un ’mpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocarq, ’l atinge mknia lui> (Prov. 14:35). Dewi pare paradoxal, ’n practicq, poziyia de subordonare poate avea ... ultimul cuvknt! Dumnezeu a rknduit ’n mecanismele sociale o poziyie dom- inantq wi una <dominatq.> Cea dominantq este poziyia de decizie, dar cea dominatq este poziyia de ... influenyq! Soyiile noastre wtiu cum nu se poate mai bine acest lucru. De fapt, existq un punct de vedere din care <slujirea> este universalq. Ea face parte din caracteristicile vieyii noi, de calitatea vewniciei. Domnul isus a venit printre noi sq o ilustreze: <Wtiyi cq cei priviyi drept ckrmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, wi mai marii lor le poruncesc cu stqpknire. Dar ’ntre voi sq nu fie awa. Ci ori- care va vrea sq fie mare ’ntre voi, sq fie slujitorul vostru; wi oricine va vrea sq fie cel dintki ’ntre voi, sq fie robul tuturor. Cqci Fiul omului n-a venit sq I se slujeascq. ci El sq slujeascq, wi sq-wi dea viaya rqscumpqrare pentru mulyi!> (Marcu 10:42-45). Apostolul Pavel ne-a recomandat viaya de slujire ’n capitolul 4 din epis- tola cqtre Efeseni. Acolo, el vorbewte despre transformqrile petrecute ’n viaya celui credincio, despre <dezbrqcarea de omul cel vechi> wi despre <’mbrqcarea cu omul cel nou, fqcut dupq chipul lui Dumnezeu> (Efes. 4:20- 24). Caracteristicile vieyii noi ’n care a intrat cel credincios sunt: 1. <umblarea ’n adevqr> (4:24b-32) 2. <umblarea ’n dragoste> (5:1-7) 3. <umblarea ’n luminq> (5:8-14) 4. <umblarea ’n ’nyelepciune> (5:15-20) 5. <umblarea ’n supunere> (5:21-6:9) 6. <umblarea ’n biruinyq> (6:10-20) Este bine sq subliniem cq atunci c’nd ajunge la <umblarea ’n supunere>, apostolul Pavel ne spune cq toyi trebuie sq trqim ’n supunere. Aici nu este vorba de supunerea pe care o datorqm Domnului (Iacov 4:7), ci de supu- nerea reciprocq pe care ne-o datorqm unul altuia, <Supuneyi-vq unii altora> (Efes. 6:21). Sq zqbovim puyin asupra acestei realitqyi ’n care vrea sq ne ducq Dom- nul. <Stqpknirea> ne dq iluzia trqiri ’ntr-o lume unde totul este mai puyin valoros deckt <preyioasa> noastrq persoanq. Viaya de <supunere> ’nnobileazq caracterul wi-i dqltuiewte devenirea. Supunerea ne ’nfrqyewte cu toyi wi scoate la suprafayq diamantele inimii. Ea ne transformq pe toyi ’n <samariteni milostivi>, care, wi atunci cknd trec prin <valea plkngerii, o prefac ’ntr-un loc plin de izvoare> (Ps. 84:6). 130

\"nyeleptul \"n subordonare Definiyia supunerii A te supune ’nseamnq a considera pe altul mai presus dec’t tine ’nsuyi wi a te subordona lui. \"n limbajul folosit de Pavel, aceastq deiniyie sunq awa: <Fiecare din voi sq se uite nu la foloasele lui, ci wi la foloasele altora> (Fil.2:4). \"n pasajul din care a fost luatq aceastq definiyie, Pavel merge mai departe d’ndu-ne exemplul suprem de supunere ’n persoana Domnului Isus: <El, mqcar cq avea chipul lui Dumnezeu, totuwi n-a crezut ca un lucru de apucat sq fie deopotrivq cu Dumnezeu, ci s-a dezbrqcat de Sine ’nsuwi wi a luat un chip de rob, ...> (Fil. 2:6-7) Supunerea ’n structurile tradiyionale Dumnezeu este un Dumnezeu al <r’nduielii> (1 Cor. 14:33) wi El a r’nduit ’n lume structuri care sq garanteze pacea wi stabilitatea. \"n cadrul acestor structuri r’nduite de Dumnezeu, ni se cere tuturor o viayq de supu- nere: <Oricine sq fie supus stqp’nirilor celor mai ’nalte, cqci nu este stqp’nire care sq nu vinq de la Dumnezeu> (Rom. 13:1). Ca structuri tradiyionale r’nduite de Dumnezeu putem enumera: Statul, dregqtoriile, familia wi Biserica. Caracterul general al supunerii Spre deosebire de pqrerea celor ce cred cq supunerea este o fayetq negativq a vieyii de exploatare din acest veac pqcqtos, Biblia ne spune cq supunerea este o constantq a vieyii divine wi cq cine intrq ’n pqrtqwia lui Dumnezeu intrq ’ntr-o viayq de supunere. Dumnezeu vrea ca toyi oamenii sq trqiascq o viayq de supunere. <Supuneyi-vq unii altora> este norma ceru- lui. Dacq pe pqm’nt, visul firii pqm’ntewti este sq stqp’neascq, ’n cer dorinya celori ajunwi acolo este sq se supunq. \"ntr-un sens pe care-l vom vedea ime- diat, acolo nu se mai poate vorbi despre cine stqp’newte wi cine se supune, cqci toyi copii lui Dumnezeu se supun <unii altora.> \"n Bisericq, trebuie sq ne familiarizqm ’ncq de pe acum cu o astfel de viayq. Fiecare din noi trebuie sq ’nvqyqm sq ne supunem. Dublul caracter al supunerii: Biblia vorbewte despre o supunere <’n ascultare> wi o supunere <’n slujire.> \"n toate structurile r’nduite de Dumnezeu existq douq poziyii caracteristice: poziyia dominantq care se supune celorlalyi printr-o viayq de slujire, wi poziyia dominatq chematq sq se supunq celei dint’i printr-o viayq de ascultare. Exemplul Statului Prin vot, cetqyenii Statului aleg un prewedinte pe care fqgqduiesc sq-l asculte. Cu prilejul instalqrii ’n funcyie, prima declarayie pe care o face cel 131

\"nyeleptul \"n subordonare ales este cq <se va consacra slujirii poporului wi cq nu va da odihnq ochilor lui p’nq ce ... etc., etc.> Poporul ’l considerq pe prewedinte <important> wi-l ascultq, wi reciproc, prewedintele considerq poporul <important> wi se jertfewte pe altarul slujirii. Nimeni nu a auzit despre un prewedinte care sq slujeascq doar 8 ore pe zi. El nici nu este plqtit cu ora. \"n mod paradoxal, cu c’t cineva este ’nqlyat mai mult ’n autoritate, cu at’t i se pretinde o mqsurq mai mare de renunyare de sine wi de consacrare. Dublul caracter al supunerii nu altereazq cu nimic egalitatea dintre cel ales wi ceilalyi ’n faya Legii. Din acest punct de vedere, wi prewedintele wi cetqyenii sunt egali. Nimeni nu are statut de excepyie. Valoarea lor este ace- iawi chiar dacq poziyia wi responsabilitqyile lor sunt deosebite. Exemplul familiei Pasajul din Efeseni 5:21 p’nq la 6:9 ne vorbewte despre supunerea din cadrul vieyii de familie. El ’ncepe cu declarayia: <Supuneyi-vq unii altora ’n frica lui Christos> (5:21) wi continuq cu lqmurirea vieyii de supunere dintre soy wi soyie wi dintre pqrinyi wi copii. \"n cqsnicie, soyul are poziyia dominantq wi este chemat la o viayq de slujire, ’n timp ce soyia are poziyia dominatq wi este chematq la o viayq de ascultare. Pentru a transmite mai bine aceste realitqyi, Pavel folosewte exem- plul lucrqrii lui Christos cu Biserica. Ca wi cap al Bisericii wi Domn al ei, Christos, din poziyia dominantq, S-a aplecat sq slujeascq wi <S-a dat pe Sine pentru ea> (5:25). Din poziyia ei, ca parte dominatq, Biserica este chematq sq-L asculte pe Christos ’n totul. La fel este in viaya de familie: Dewi ’ntre cei doi soyi nu existq deosebiri valorice, Dumnezeu i-a awezat ’n poziyii diferite ’n cadrul tiparului vieyii de familie. \"ntrebarea clasicq: <Cine se supune wi cui?> trebuie eliminatq. \"n sesnsul biblic, wi soyul wi soyia sunt chemayi la <umblarea ’n supunere.> Soyia trebuie sq se supunq ’n ascultare, iar soyul trebuie sq se supunq ’n slujire. Aceastq exprimare sunq mult mai corect dec’t ceea ce se predicq deobicei la nunyi, wi anume cq <soyia trebuie sq se supunq, iar soyul trebuie sq iubeascq>. Lucrurile nu stau chiar awa. Am’ndoi sunt chemayi la iubire wi tot am’ndoi sunt chemayi la supunere. Iubirea trebuie arqtatq ’nsq prin fapte. Christos a iubit awa de mult Biserica ’nc’t <S-a dat pe Sine pentru ea>. Un soy crewtin este chemat sq se dedice 24 de ore pe zi slujirii soyiei sale, iar ea este chematq sq-l asculte <’n toate lucrurile> (5:24). Necazul este cq Diavolul ne-a ’nvqyat sq schimbqm tiparul awezat de Dumnezeu wi am ajuns astqzi ca soyia sq pretindq sq fie ascultatq, iar soyul sq pretindq sq i se slujeascq (!!!). Teoretic ’nsq, niciodatq n-a fost vorba despre awa ceva! Legqm’ntul so- lemn depus cu ocazia cununiei i-a spus soyiei sq se supunq wi soyului sq 132

\"nyeleptul \"n subordonare slujeascq. Chiar wi declarayiile de dragoste, atunci c’nd sunt izvor’te dintr-o inimq curatq, ’i aweazq pe oameni ’n ordinea stabilitq de Dumnezeu. C’nd iubewte, fata este gata sq asculte wi sq meargq oriunde cu iubitul ei, ’n timp ce bqiatul este gata, ’ntr-o atitudine de slujire, sq-i aducq pknq wi ... luna de pe cer (!). Cine wi-ar putea ’nchipui un schimb de cuvinte ’n care bqiatul sq se angajeze cq va fi ascultqtor toatq viaya, iat fata cq ’i va purta de grijq ’n toate lucrurile ? Femeia nu-wi pierde din valoare atunci c’nd ascultq. Ea se ’mplinewte pe sine, urm’ndu-wi destinul fixat de Dumnezeu. Nici bqrbatul nu se dezonoreazq atunci c’nd ’wi slujewte nevasta. Dumnezeu i-a arqtat ’n Chris- tos ckt de frumoasq wi ’nqlyqtoare este o astfel de misiune. Tot ’n familie se manifestq wi cealaltq formq de supunere reciprocq: aceea dintre pqrinyi wi copii. Pavel spune: <Copii ascultayi ’n Domnul de pqri- nyii vowtrii, cqci este drept> (6:1). De data aceasta poziyia dominantq este ocupatq de pqrinyi, ’n timp cea dominatq de copii. \"n acest tipar, copiii sunt chemayi la o viayq de supunere prin ascul- tare, iar pqrinyii la una de supunere prin slujire wi sacrificii. Probabil cq cele mai mari exemple de sacrificiu personal sunt prezente ’n viaya de crewtere a copiilor. Nopyile nedormite, oboseala, renunyqrile nenumqrate wi adesea nemqsurate sunt faptele eroice sqvkrwite din dragoste. <Meseria> de pqrinte se ’ntinde pe ’ntreaga duratq a zilei. Este adevqrat cq mai existq wi <tatq de duminicq>, dar awa ceva este o ’ncqlcare a tiparului lui Dumnezeu pentru viaya de familie. De multe ori, rebeliunea copiilor nu este altceva dec’t deghizarea un strigqt disperat dupq un drept acordat de Dumnezeu prin creayie: dreptul de a fi yinta preocupqrilor majore ale pqrinyilor. Printr-o foarte naturalq reacyie, c’nd preocuparea pqrinyilor pentru copii scade, se micworeazq wi uwurinya cu care copiii acceptq sq li se supunq. <Wi voi, pqrinyilor, nu ’ntqr’tayi la m’nie pe copiii vowtri> (6:4) spune Pavel. Supunerea copiilor fayq de pqrinyi rqm’ne ’nsq o ’mplinire a dato- riei lor fayq de Domnul. <Copii ascultayi ’n Domnul de pqrinyii vowtri.> Exemplul Bisericii Acelawi tipar al dublei supuneri existq wi ’n viaya Bisericii. Dewi toyi suntem egali ’n valoare wi dewi toyi suntem chemayi ’n aceiawi lucrare de slujire a lui Christos, existq poziyii diferite pe care suntem chemayi sq le ocupqm ’n Bisericq. Pavel spune cq: <Sunt felurite daruri, dar este acelawi Duh; sunt felurite slujbe,> ...wi <sunt felurite lucrqri> (1 Cor. 12:4,5). Unora li s-a ’ncredinyat slujba <privegherii> peste turma lui Christos. Acewtia sunt cei ce <se ostenesc ’ntre voi>, <care vq c’rmuiesc ’n Domnul wi care vq sfqtuiesc> (1 Tes. 5:12). Petru se considerq un astfel de slujitor (1 Petru 5:1-4). Credinciowii din categoria celor chemayi la astfel de slujiri devin pentru Bisericq ,<mai marii vowtri care v-au vestit Cuv’ntul lui 133

\"nyeleptul \"n subordonare Dumnezeu> wi cei ,,care privegheazq peste sufletele voastre> (Evrei 13:7,17). Putem numi poziyia lor: dominantq. Fayq de ei, cei din adunare sunt ’ndem- nayi sq accepte poziyia dominatq, adicq sq asculte, <sq le fie supuwi> wi <sq-i preyuiascq nespus de mult, ’n dragoste, din pricina lucrqrii lor> (Evrei 13:17, 1 Tes. 5:13). Bineinteles cq wi ’n Bisericq, ca wi ’n familie sau societate, tiparul stabilit de Dumnezeu poate fi pervertit wi transformat ’n pricinq de ceartq. Deose- birile poziyionale pot fi interpretate fals ca deosebiri valorice. Christos nu a hotqr’t ’nsq awa. C’nd ucenicii se certau pentru ’nt’ietate, Domnul Isus le-a spus: <Stiyi cq cei priviyi drept c’rmuitori ai neamurilor, domnesc peste ele, wi mai marii lor le poruncesc cu stqp’nire. Dar ’ntre voi sq nu fie awa. Ci ori- care va vrea sq fie mare ’ntre voi, sq fie slujitorul vostru; wi oricine va vrea sq fie cel dint’i ’ntre voi, sq fie robul tuturor. Cqci Fiul omului n-a venit ca sq I se slujeascq, ci El sq slujeascq wi sq-wi dea viaya rqscumpqrare pentru mulyi>(Marcu10:43-45) . Ordinea awezatq de Christos ’n Bisericq este diferitq de dezordinea exis- tentq ’n lume. Pqcatul a fqcut ca <domnitorii> neamurilor sq-wi uite menirea wi sq trqiascq mai mult pentru ei ’nwiwi. \"n Bisericq nu trebuie sq se ’nt’mple awa ceva. Cei din poziyia dominantq n-au voie sq uite cq ei sunt chemayi sq se supunq celorlalyi printr-o viayq de slijire. Apostolul Pavel a fost o ilustrare a slujirii ’n Bisericq. El <s-a fqcut robul tuturor> ca sq-i poatq conduce la Chris- tos (1 Cor. 9:19-23). Osteneala wi necazurile slujirii lui ’l ’ndreptqyesc sq fie considerat un <slujitor cu autoritate> (2 Cor. 11:23-31). Caracterul dublu al supunerii ’i face pe <presbiteri> sq nu <stqp’neascq peste frayi>, ci mai degrabq sq ’i slujeascq cu tot devotamentul. Slujitorii Bisericii sunt chemayi sq-wi subordoneze interesele lor intereselor Bisericii. Pqstorul adevqrat este acela care-wi pawte turma, nu acela care se pawte pe sine ’nsuwi. Grqsimea oilor, nu grqsimea lui ’i va aduce laudq ’naintea Dom- nului! La r’ndul lor, credinciowii sunt ’ndemnayi sq-wi arate supunerea ’ntr-o viayq de ascultare fayq de <presbiteri>. Nimeni n-are voie sq trqiascq ’n Biser- icq <cum vrea el.> Supunerea fayq de Dumnezeu nu trebuie sq fie folositq ca scuzq pentru o viayq scoasq de sub controlul celor din Bisericq. <Presbiterii> trebuie sq se consacre slujirii, iar credinciowii trebuie sq accepte autoritatea <presbiterilor>. \"mpreunq, ei trebuie <sq vegheze unii asupra altora> (Evrei 10:24) wi sq <se supunq unii altora.> Necesitatea supunerii Viaya trqitq ’n supunere este superioarq tuturor celorlalte feluri de vieyuire. Ar fi suficient sq spunem cq Dumnezeu ’nsuwi a ales-o ca formq de convieyuire ’n \"mpqrqyia lui cereascq. Totuwi chiar wi pentru pqm’ntul acesta pqcqtos viaya trqitq ’n supunere este singura formq de viayq care se meritq 134

\"nyeleptul \"n subordonare trqitq. Supunerea este o formq a dqruirii de sine motivatq de dragoste. Stqp’nirea este pornitq din urq wi disprey. Supunerea ne aweazq ’ntr-o lume ’n care tot ceea ce ne ’nconjoarq are valoare. <\"n cinste, fiecare sq dea ’nt’ietate celuilalt> (Rom. 12:10). Slujewte cu rkvnq Munca nu ‘njosewte pe om; din pqcate ‘nsq, unii oameni ‘njosesc munca. Cele mai mqreye ‘nfqptuiri nu s-au realizat prin putere, ci prin per- severenyq. <Ca rqcoreala zqpezii pe vremea seceriwului, awa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite; el ’nvioreazq suf letul stqpknului squ> (Prov. 25:13). N-ai deckt douq cqi sq ajungi ‘n vkrful unui stejar: sq muncewti cqyqrkndu-te sau sq te awezi deasupra unei ghinde wi ... sq awtepyi sq creascq. Indira Ghandi a povestit ceva din copilqria ei: <Bunicul meu mi-a spus odatq cq existq douq categorii de oameni: cei ce muncesc wi cei ce se laudq. Sfatul lui a fost sq caut sq fiu mereu ‘n prima categorie, cqci este mult mai puyinq concurenyq.> <Cine ’ngrijewte de un smochin va mknca din rodul lui, wi cine-wi pqzewte stqpknul va fi preyuit> (Prov. 27:18). Unul din frayii din Biserica noastrq m-a rugat sq-l ajut ’ntr-o situayie dificilq wi delicatq. Ca proprietar de companie, avea ckyiva angajayi care erau wi ei crewtini, membrii la noi. Observase la acewtia un fel de lipsq de respect wi duh de nemulyumire pe fondul unei pretenyii de a fi tratayi alt- fel deckt restul angajayilor. Ei ar fi vrut sq munceascq mai puyin wi sq fie preyuiyi mai mult deckt ceilalyi angajayi ai companiei. Mi-a venit imediat ’n minte textul din 1 Timotei 6:1-2 wi mi-am dat seama cq rezolvarea propusq de Pavel este universal valabilq situayiilor ’n care subordonarea este cerutq fayq de <frayi ’n credinyq>: <Toyi cei ce sunt sub jugul robiei, sq socoteascq pe stqpknii lor vrednici de toatq cinstea, ca Numele lui Dumnezeu wi ’nvqyqtura sq nu fie vorbite de rqu. Iar cei ce au stqpkni credinciowi, sq nu-i dispreyuiascq, sub cuvknt cq sunt <frayi>, ci sq le slujeascq wi mai bine, tocmai pentru cq cei ce se bucurq de binefacerile slujbei lor sunt credinciowi wi prea iubiyi. \"nvayq pe oameni aceste lucruri, wi spune-le apqsat> (1 Tim. 6:1-2). Slujewte cu teamq <Frica pe care o insuf lq ’mpqratul este ca rqgnetul unui leu, cine ’l supqrq, pqcqtuiewte ’mpotriva sa ’nsuwi> (Prov. 20:2). Slujewte cu nevinovqyie <Cine iubewte curqyia inimii, 135

\"nyeleptul \"n subordonare wi are bunqvoinya pe buze, este prieten cu ’mpqratul> (Prov. 22:11). Slujewte cu modestie <Dacq stai la masq la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte: pune-yi un cuyit ’n gkt, dacq ewti prea lacom. Nu pofti bucatele lui alese, cqci sunt o hranq ’nwelqtoare> (Prov. 23:1-3). Existq douq feluri de oameni: cei care atunci cknd intrq ‘ntr-o camerq spun: <Iatq-mq! Am venit!> wi cei care cknd intrq spun: <Hei! Aici erayi!> Nu cquta sq te autopromovezi! <Nu te fqli ’naintea ’mpqratului, wi nu lua locul celor mari; cqci este mai bine sq yi se zicq: <Suie-te mai sus!> deckt sq fii pogorkt ’naintea voievodului pe care yi-l vqd ochii>(Prov. 25:6-7) <Nu este bine sq mqnknci multq miere: tot awa, nu este o cinste sq alergi dupq slava ta ’nsuyi> (Prov. 25:27). Cknd unul dintre viceprewedinyii bqncii a murit, unul dintre asis- tenyii mai tineri s-a grqbit sq se 'nfqyiweze 'naintea wefului wi l-a ‘ntrebat: <Credeyi c-ar fi posibil ca sq-i iau eu locul?> <Eu sunt de acord>, a rqspuns weful, <dar trebuie sq aranjezi cu cei de la morgq>. <Sq te laude altul, nu gura ta, un strqin, nu buzele tale> (Prov. 27:2). Fii rqbdqtor wi potolit ’n vorbire <Buzele neprihqnite sunt plqcute ’mpqrayilor, wi ei iubesc pe cei ce vorbewte cu neprihqnire. Mknia ’mpqratului este un vestitor al moryii, dar un om ’nyelept trebuie s-o potoleascq. Seninqtatea feyei ’mpqratului este viayq, wi bunqvoinya lui este ca o ploaie de primqvarq> (Prov. 16:13-15). Noul angajat se tkr’ istovit lkngq weful squ la terminarea primei zile de muncq wi-l ‘ntrebq: <Wefule, ewti sigur cq ai reyinut cum mq cheamq?> <Bine’nyeles, te cheamq Simson>. <Da, awa este, m-am temut cq mq confuzi cu ... Samson!> <Prin rqbdare se ’nduplecq un voievod, wi o limbq dulce poate zdrobi oase> (Prov. 25:15). <Limba dulce este un pom de viayq, 136

\"nyeleptul \"n subordonare dar limba stricatq zdrobewte sufletul> (Prov. 15:4). Fii priceput la daruri Darurile nu sunt tot una cu <mita>. Darurile atrag bunqvoinya dregq- torului pentru o cauzq dreaptq. A wti cknd wi cui sq dai daruri este o mare dovadq de ’nyelepciune: <Darurile par o piatrq scumpq ’n ochii celor ce le primesc: ori ’ncotro se ’ntorc, izbkndesc> (Prov. 17:8). <Darurile unui om ’i fac loc, wi-i deschid intrarea ’naintea celor mari> (Prov. 18:16). <Omul darnic are mulyi linguwitori, wi toyi sunt prieteni cu cel ce dq daruri> (Prov. 19:6). 137

\"nyeleptul \"n subordonare 138

11. \"NYELEPTUL \"N SUFERINYE Pe uwa unei capele scria: <Dacq aveyi necazuri, intrayi! Intrayi wi dacq nu aveyi necazuri, ca sq ne spuneyi cum reuwiyi!> Un prieten l-a sfqtuit pe un altul: <Nu umbla cu lumknarea dupq necaz. Stai liniwtit wi awteaptq cq te gqsewte el wi singur.> Pentru cq trqim ’ntr-o lume cqzutq ’n pqcat, fiecare dintre noi trece prin vremuri de suferinye. Uneori, ele sunt meritate, alteori, nemeritate. Cel ’ncqpqyknat, cel rqu, cel bkrfitor, cel lenew, cel mincinos wi cel dedat la imoralitate ’wi atrag singuri asupra lor suferinya. Cartea Proverbe- lor ne spune rqspicat cq dupq orice faptq rea urmeazq wi o rqsplatq corespunzqtoare. Cknd ne-o facem <cu mkna noastrq>, suferinya este mai uwor de ’ndu- rat. Mult mai greu este cknd asupra noastrq wi asupra celor ce ne sunt dragi vin suferinye nemeritate, ’n faya cqrora suntem complet nevinovayi. \"n aceste cazuri, este revolta noastrq fayq de Dumnezeu justificatq? Pqyaniile lui Iov ne aratq cq putem fi sinceri ’n nedumerirea wi protestele noastre wi cq, ’n final, vom ’nvqya fiecare cq suferinya are uneori ca scop sq ne apropie wi mai mult de Dumnezeu wi sq modeleze ’n noi trqsqturi unice pe care numai suferinya poate sq le dqltuiascq. Sub loviturile ei, avem oca- zia sq crewtem ’n asemqnarea cu <omul durerii>, Isus Christos. \"nyeleptul wtie cq: Suferinya este o parte integrantq a vieyii Dacq vrei sq ocupi un loc sub soare, trebuie sq te awtepyi din cknd ‘n cknd sq yi se ardq pielea. <Nu ’ntinde curse, nelegiuitule, la locuinya celui neprihqnit, 139

\"nyeleptul \"n suferinye wi nu-i tulbura odihna. Cqci cel neprihqnit de wapte ori cade wi se ridicq, dar cei rqi se prqbuwesc 'n nenorocire> (Prov. 24:16). Se vede clar din acest text cq wi neprihqnitul wi cel rqu au parte sq fie <trkntiyi> de circumstanyele vieyii. Din cauza cqderii, Dumnezeu i-a blestemat pe primii oameni wi a fqcut din suferinyq o parte integrantq a exis- tenyei lor (Gen. 3:16-19). Existq unii care spun: <Dacq existq Dumnezeu, de ce existq suferinya?> Sqrmani ignoranyi, citiyi Geneza wi veyi afla. Suferinya nu este dovada cq Dumnezeu nu existq, ci tocmai proba cq cine cautq sq scape de sub autoritatea Lui o sfkrwewte prost! Suferinya nu este pedeapsa unui Dumnezeu rqu, ci justiyia unui Dumnezeu drept. Ea nu evidenyiazq lipsa lui de dragoste, ci lipsa noastrq de ascultare. Mulyi oameni au o fobie nejustificatq ‘mpotriva suferinyei. \"ntr-o lume ’n care toyi sunt chemayi sq sufere, ei ar vrea sq fie singurii care sq poarte un fel de pawaport cu dispensq specialq. Ei nu tebuie sq sufere! Sigur, tragediile inutile trebuie evitate cu orice prey, dar ... existq o dozq de bine care nu se poate obyine deckt din distilarea suferinyelor. Milton wi-a scris cele mai frumoase poezii doar dupq ce a orbit. Bethoven wi-a scris unele din cele mai mari capodopere dupq ce a surzit. Filosoful german |ant, care a suferit de o boalq incurabilq, ne-a lqsat scris urmqtorul comentariu: <Am ajuns sq-mi stqpknesc suferinya wi reuwesc sq n-o mai las sq-mi influenyeze gkndurile wi sentimentele. Am reuwit sq o ignor, de parcq ar fi o problemq care-l privewte pe un altul.> {illiam {ilberforce, eroul luptei ‘mpotriva sclaviei din imperiul bri- tanic, n-ar fi putut rezista nici o singurq zi fqrq calmante ‘mpotriva durerii, dar s-a strqduit ‘ntotdeauna sq ia cea mai micq dozq cu putinyq. Henr] Stanle], crescut ‘ntr-un orfelinat sqrqcqcios, a deprins acolo tqria wi rezistenya necesare pentru a-l cquta wi gqsi pe Livingstone ‘n jungla Africii. |ernan, nqscut fqrq mkini wi picioare dezvoltate deplin, a perseverat wi a ajuns membru ‘n Parlamentul Angliei. Solzhenits]n a scris: <Fii binecuvkntatq tu, ‘nchisoare.> Anii petrecuyi acolo i-au dat tqria de caracter necesarq pentru a lupta ‘mpotriva comu- nismului. Suferinya nu este ’ntotdeauna de naturq fizicq. Existq wi o suferinyq a sufletului, uneori cu mult mai greu de ’ndurat deckt suferinyele trupului. Aceste dureri ale inimii pot fi provocate de dorinye wi nqzuinye ne’mplinite: <O nqdejde amknatq ’mbolnqvewte inima, dar o dorinyq ’mplinitq este un pom de viayq> (Prov. 13:12). Alteori, durerile sufletului sunt produse de niwte copii neascultqtori: <Un fiu ’nyelept este bucuria tatqlui, dar un fiu nebun este mkhnirea mamei sale> (Prov. 10:1). Exsitq wi suferinye ale dezrqdqcinqrii: 140

\"nyeleptul \"n suferinye <Ca pasqrea plecatq din cuibul ei, awa este omul plecat din locul squ> (Prov. 27:8). Acestea sunt alinate de vewti <de acasq>: <Ca apa proaspqtq pentru un om obosit, awa este o veste bunq venitq dintr-o yarq ’ndepqrtatq> (Prov. 25:25). Am stat odatq sq reflectez asupra valorii inestimabile care se gqsewte ‘n <lucrurile sfqrkmate>. Ulcioarele sfqrkmate au dat la ivealq lumina nece- sarq biruinyei (Jud. 7:19-21); pkinea frkntq a sqturat mulyimile flqmknde (Matei 14:19-21); vasul de alabastru spart a rqspkndit parfumul care a umplut casa (Marcu 14:3,9); iar trupul frknt a adus salvarea tuturor ce cred wi-L primesc ca Mkntuitor (Isaia 53:5-6, 12; 1 Cor. 11:24) Wi ckte alte lucruri ar putea face Cel ce s-a frknt dacq I-am da Lui nqdejdile noastre spulberate, visele noastre sparte wi inimile noastre zdrobite? Geniul se poate forma 'n liniwtea bibliotecilor, dar tqria de caracter este de multe ori rezultatul unei vieyi trqite <pe nicovala suferinyei.> Sq nu uitqm cq Fiul lui Dumnezeu a fost numit <om al durerii wi obiw- nuit cu suferinya>! A devenii crewtin ‘nseamnq, cel puyin ‘n parte, a accepta sq suferi ‘mpreunq cu Christos. Suferinya este o unealtq ’n mkna lui Dumnezeu. Ea poate fi: 1. O pedeapsq ’n care este ascunsq o corectare Multe din bolile noastre sunt un fel de <taxe> pe care le plqtim pentru poftele noastre nesqbuite. <Biciul este pentru cal, frkul pentru mqgar, wi nuiaua pentru spinarea nebunilor> (Prov. 26:3). Apostolul Pavel ne spune cq cei ce n-au liniwte pknq se 'mbuibeazq ’n bogqyii <se strqpung singuri cu o mulyime de chinuri> (1 Tim. 6:10). Acest lucru fusese deja spus ’n cartea Proverbelor: <O inimq liniwtitq este viaya trupului, dar pizma este putrezirea oaselor> (Prov. 14:30). Orice neascultare se plqtewte! Orice deviayie de la calea pe care merge Pqstorul cel Bun, va atrage asupra noastrq <mkngkierea> toiagului wi a nuielei! Dacq nu vrei sq ai parte de <nuia> rqmki pe calea ascultqrii depline: <Nu te socoti singur ’nyelept; teme-te de Domnul, wi abate-te de la rqu! Asta va aduce sqnqtate trupului tqu, wi rqcorire oaselor tale> (Prov. 3:7-8). Adu-yi aminte ce scrie ’n cartea lui Iov, acest veritabil manual al celor ce trec prin suferinye: <Wi prin durere este mustrat omul ’n culcuwul lui, 141

\"nyeleptul \"n suferinye cknd o luptq necurmatq ’i frqmkntq oasele. Atunci ’i este greayq de pkine, chiar wi de bucatele cele mai alese. carnea i se prqpqdewte wi piere, oasele care nu i se vedeau rqmkn goale; sufletul i se apropie de groapq, wi viaya de vestitorii moryii. Dar dacq se gqsewte un ’nger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze, Dumnezeu Se ’ndurq de el wi zice ’ngerului: <Izbqvewte-l, ca sq nu se pogoare ’n groapq; am gqsit un prey de rqscumpqrare pentru el!> Wi atunci carnea lui se face mai fragedq ca ’n copilqrie, se ’ntoarce la zilele tinereyei lui. Se roagq lui Dumnezeu, wi Dumnezeu ’i este binevoitor, ’l lasq sq-I vadq Faya cu bucurie, wi-i dq ’napoi nevinovqyia. Atunci, el ckntq ’naintea oamenilor, wi zice: <Am pqcqtuit, am cqlcat dreptatea, wi n-am fost pedepsit dupq faptele mele; Dumnezeu mi-a izbqvit sufletul ca sq nu intre ’n groapq, wi viaya mea vede lumina!> Iatq, acestea le face Dumnezeu, de douq ori, de trei ori, omului, ca sq-l ridice din groapq, ca sq-l lumineze cu lumina celor vii> (Iov 33:19-30). 2. O experienyq prin care Dumnezeu ne ’ncearcq puterea “ncercarea este wansa de a ne cunoawte puterile sau ... lipsa lor. <Dacq slqbewti ’n ziua necazului, micq yi-e puterea> (Prov. 24:10). Fata fratelui Tonoiu, devenitq prin cqsqtorie Cernucan n-a fost nici ea scutitq de grele ‘ncercqri, dewi venise ‘n America iluziilor cu ckyiva ani buni mai ‘nainte. Cknd simyea cq nu mai poate, se awternea pe scris <acasq>, lui tata. Rqspunsurile cqlqtoreau ‘napoi, pline de dragoste wi ‘ngreuiate de ‘nyelepciune: <Nu mq mir cq yi-este mai greu wi ai wi mai multe necazuri. Asta ‘nseamnq cq Dumnezeu te promoveazq ‘ntr-o clasq superioarq. La grqdiniyq mai mult ne jucqm. Cknd ajungem la wcoalq ‘ncep materiile mai grele, dar de abia la liceu wi la facultate dqm cu adevqrat de <greu>. Dacq-mi scrii cq ai necazuri, eu mq bucur. “nseamnq cq Dumnezeu te-a gqsit vrednicq. Ewti mai mare ‘n ochii Lui wi te pune la teste mai complicate. Nu uita sq privewti viaya ca pe o wcoalq a uceniciei. Dumnezeu ne desqvkrwewte prin suferinye. Ca wi pe Fiul Squ de altfel.> 142

\"nyeleptul \"n suferinye Cknd este provocatq de confruntarea cu cel rqu, suferinya trebuie ’nduratq wi folositq pentru binele altora. Cine a predicat biruinyq ’n vre- muri de pace, trebuie sq fie gata de luptq ’n vremuri de ’nclewtare. Altfel, mqrturia noastrq este echivocq wi ineficientq: <Ca o fkntknq tulbure wi ca un izvor stricat, awa este cel neprihqnit care se clatinq ’naintea celui rqu> (Prov. 25:26). Am observat ‘ncq din copilqrie cq zmeul se ‘nalyq ‘ntotdeauna ‘mpot- riva vkntului wi cq ajunge cu atkt mai repede sus cu ckt vkntul este mai tare. 3. O ’ncercare a gradului de ’ncredere ’n Dumnezeu Domnul ne duce la apq adkncq nu ca sq ne ‘nece, ci ca sq ne ‘nveye sq ‘notqm. <\"ncrede-te ’n Domnul din toatq inima ta wi nu te bizui pe ’nyelepciunea ta! recunoawte-L ’n toate cqile tale, wi El ’yi va netezi cqrqrile> (Prov. 3:5). O altq amintire despre fratele {urmbrand o am dintr-o altq situayie grea, c'nd moara suferinyelor wi tqvqlugul 'ngercqrilor au venit peste familia noastrq. Medicii descoperiserq cq soyia mea, Daniela, are un nodul tare 'n s'nul drept wi planificaserq o biopsie. M-am 'nt'lnit cu fratele Richard pe firul telefonic, nemaiav'nd nici rqbdarea wi nici timpul necesar sq mai alerg p'nq la d'nsul. M-a surprins foarte repede, awa cum fqcea de obicei, cu pornirile dumnealui greu de prevqzut. \"n loc sq mq m'ng'ie awa cum nqdqjduiam, mi-a spus brusc: <Haide sq ne rugqm!> L-am auzit atunci, prin firul telefonic, rostind una dintre cele mai interesante rugqciuni pe care mi-a fost dat sq le aud vreodatq. Cuvintele ei mi s-au 'nfipt ca fierul aprins peste pielea marcatq, lqs'nd 'n urma lor o urmq de newters. Iatq-le: <Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac wi Iacov. Iartq-ne cq te deranjqm cu un fleac ca acest boy mic de carne. Tu conduci universul wi galaxiile de milioane de stele wi sori, wi noi te deranjqm cu o problemq micq ca a noas- trq. Te rog 'nsq sq o rezolvi Tu pentru cq noi nu o putem rezolva nici pe asta. Te rog sq-i dai sqnqtate soyiei lui Daniel wi 'yi mulyumim cq Tu ne iubewti wi ne vrei binele. Amin!> Apropo de rugqciune pentru cei bolnavi, eram 'n primii mei ani de America wi Domnul 'mi deschisese o uwq de har ca sq pot studia wi 'nvqya din experienyele Bisericii <Grace Communit] Church> din Panorama Cit]. Pentru doi ani am fost cooptat alqturi de cei 43 de pqstori ai Bisericii wi 'n fiecare maryi dimineaya ne adunam pentru studiu, rugqciune, informare wi pqrtqwie. \"n vremea aceea a venit mama din Romknia ca sq fie operatq de cancer. Tristeyea de pe faya mea a fost repede observatq de ceilalyi wi a tre- buit sq le spun necazul care mq lovise. Wtiind cq am nevoie de 'ntqrire wi d'ndu-wi seama cq am un respect deosebit fayq de John MacArthur, pqs- 143

\"nyeleptul \"n suferinye torul 'nvqyqtor al adunqrii, moderatorul grupului a spus: <John, nu vrei sq te rogi tu pentru Daniel wi mama lui>. \"n sala aceea 44 de capete s-au plecat umile wi am auzit una dintre acele rugqciuni scurte wi pline de miez, din care nu poyi scoate nimic wi la care nu mai ai nimic de adqugat: <Doamne, Tatql nostru prin Domnul Isus M'ntuitorul nostru 'yi mulyumim cq soarta noastrq este 'n m'na Ta. Te rog sq-l convingi pe Daniel 'n tulburarea 'n care se aflq cq Tu ewti prea puternic ca sq se poatq 'nt'mpla ceva fqrq aprobarea Ta wi cq Tu ewti prea bun ca sq lawi sq se 'nt'mple ceva care sq fie spre rqul copiilor Tqi. Mulyumim pentru slava pe care o vei manifesta wi 'n aceastq 'mprejurare. \"n numele lui Isus. Amin.> N-a fost de loc o rugqciune senti- mentalq. Cel puyin aparent. Mama mea a mai trqit ’ncq cincisprezece ani dupq aceastq rugqciune wi pot mqrturisi cq am experimentat din plin wi atot- puternicia Domnului wi bunqtatea Lui. 4. O ocazie de crewtere spiritualq: Unii oameni fac probleme, dar wi unele probleme fac ... oameni. Adver- sitqyile au capacitatea de a trezi calitqyi latente surprinzqtoare ale sufletu- lui, care altfel ar dormita 'n amoryealq. “n timpul ‘ncercqrilor unora le cresc aripi; alyii cumpqrq ckrje ... Acelawi soare care topewte ghiaya ‘ntqrewte nqmolul. Dumnezeu este mult mai interesat ‘n caracterul nostru deckt ‘n con- fortul nostru. El are ca scop nu sq ne ‘ntqreascq ‘n trup, ci sq ne desqvkrweascq ‘n spirit. Loviturile vieyii nu sunt numai distructive, ci wi con- structive; ca loviturile ciocanului 'n dalta unui sculptor priceput. Dupq mulyi ani petrecuyi pe nedrept ’n ’nchisoare, N. Steinhardt scrie: <Contactul cu suferinya nu ‘nobileazq dacq ea devine motiv de auto-compqtimire, auto- cocolowire, egocentrism, cult al eului pqtimitor.> <Fiule, nu dispreyui mustrarea Domnului, wi nu te mkhni de pedepsele Lui. cqci Domnul mustrq pe cine iubewte, ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte!> (Prov. 3:11-12) Cele mai durabile impresii le fac cuvintele ascultate 'n vreme de ad'ncq sensibilizare provocatq de o suferinyq sau de un necaz. \"n Februarie 1992, dupq o cqlqtorie 'n Pensilvania, m-am 'ntors acasq cu o tulburare a vederii la ochiul st'ng. M-am grqbit sq-mi vqrs necazul cqtre familia {urmbrand wi d'nsul mi-a 'nlesnit o vizitq la un specialist din Pachistan, convertit de cur'nd la crewtinism wi botezat. \"nainte 'nsq de a ajunge la doctor, fratele Richard mi-a spus: <Bagq de seamq Br'nzei, cq uneori o vedere prea bunq ne 'mpiedicq sq vedem adevqratele frumuseyi din viayq. Eu am cqlqtorit 'n peste 50 de yqri, dar cele mai frumoase lucruri nu le-am vqzut 'n yqrile pe care le- am vizitat, ci 'nlquntrul meu. Cautq sq vezi \"mpqrqyia lui Dumnezeu 'nlqun- trul tqu wi sq te bucuri de frumuseyea ei wi a \"mpqratului ei>. \"n spaima care mq stqpknea, la gkndul cq sunt pe cale sq-mi pierd vederea, 'mi vedea sq-i 144

\"nyeleptul \"n suferinye rqspund scurt wi nepoliticos: <\"n veci amin! Dar sq wtiyi cq tot mq duc la doc- tor>. Nu de predici aveam eu nevoie 'n ceasul acela! Abea dupq ce am rqmas singur am 'nyeles tklcul ascuns al cuvintelor lui. Fratele Richard observase repede cq problema mea cea mare nu era la ochi, ci la inimq. Panica mea dqdea pe fayq o lipsq de 'ncredere 'n Domnul wi o pierdere prea uwoarq a liniwtii pe care ar trebui sq ne-o dea credinya. Am 'nyeles cq trebuie sq mq uit mai atent 'n mine 'nsumi wi sq-L las pe \"mpqratul meu sq facq ce vrea El 'n \"mpqrqyie. \"ntr-adevqr, uneori o vedere prea bunq 'n afarq ne furq de capacitatea de a vedea 'n lquntrul nostru lucrurile minunate ale Domnului. <Doamne, dq-mi ochi sq vqd frumuseyea lucrqrii Tale 'n mine!>. Botaniwtii ne spun cq arborii au neapqratq nevoie de vknturile puter- nice din Februarie wi Martie care le rqsucesc trunchiurile wi le fac loc rqdq- cinilor sq pqtrundq wi mai adknc ‘n pqmkn. Fqrq rafalele nemiloase, frunzele n-ar avea de unde sq primeascq hrana necesarq. Tot awa avem wi noi nevoie de adversitqyile vieyii pentru a ne dezvolta resursele interioare de caracter. O perioadq furtunoasq de necazuri wi de ‘ncercqri poate fi doar preludiul unei primqveri 'n care viaya ‘wi va redobkndi frumuseyea wi rodnicia. Se cade sq ‘nvqyqm sq privim prin credinyq dincolo de aspectul superficial al lucrurilor wi sq acceptqm rqul ca pe o necesarq pregqtire a binecuvkntqrilor viitoare. 5. O ocazie de a-yi cunoawte adevqrayii prieteni: <Neliniwtea din inima omului ’l doboarq, dar o vorbq bunq ’l ’nveselewte> (Prov. 12:25). <Prietenul adevqrat iubewte oricknd, wi ’n nenorocire ajunge ca un frate> (Prov. 17:17). Ceasul ‘ncercqrii ‘yi dq posibilitatea sq faci deosebirea ‘ntre cunoscuyi wi ...prieteni. 23 August 1997. O zi <caracteristicq> ‘n viaya de lucrqtor cu Evanghelia printre emigranyii romkni din Los Angeles. Dimineaya, am participat la o ‘nmormkntare a unei surori din biserica pentecostalq <Bethel> din Fuller- ton. Am predicat Evanghelia ‘mpreunq cu fratele Nelu Pruneanu wi cu un seminarist venit ‘n vizitq de la Seminarul Pentecostal din Bucurewti. Dupq amiazq, cam pe la ora 4, am primit un telefon de la sora Eugenia Avra- mescu, soyia preotului ortodox din Anaheim. Era agitatq. Mq suna din casa unei familii care venise doar de ckteva zile. Copilul ei ‘n vkrstq de opt ani- wori era bolnav: febrq mare wi dureri abdominale. <Dacq-l ducem la <Urgenyq>, n-au asigurare medicalq wi costq foarte mult>, mi-a spus dknsa. <Nu wtiyi pe cineva, un cadru medical care ne-ar putea ajuta?> M-am gkndit repede la toyi pe care-i wtiam. Ca un fqcut, majoritatea se aflau plecayi din localitate. Mi-am adus aminte ‘nsq de fratele Ioan Sima, predicator la Biserica Crewtinilor dupq Evanghelie din Riverside. Am rugat- 145

\"nyeleptul \"n suferinye o sq-mi dea zece minute sq-l caut wi dacq nu voi reveni, sq alerge cu copilul la un spital. Fratele Sima mi-a rqspuns repede wi amabil: <Am sq le dau un tele- fon numaideckt. Vqd eu ce este de fqcut. Dacq nu este grav ‘i invit sq vinq mkine la dumneavoastrq la Bisericq. Este duminicq wi vin iarqwi sq-i consult pe cei care n-au asigurare medicalq.> Un baptist <strkngknd aproape> la durerea unor frayi pentecostali. O preoteasq ortodoxq ‘n vizitq la o familie necqjitq, nou venitq. Un pastor bap- tist care mijlocewte intervenyia unui medic-predicator crewtin dupq evanghe- lie ... Minuni din viaya celor care sunt ... prieteni cu Isus Christos! <O privire prietenoasq ’nveselewte inima, o veste bunq ’ntqrewte oasele> (Prov. 15:30). 6. Doar ambalajul unei binecuvkntqri Pkrkiawul wi-ar pierde susurul dacq i-ai lua pietrele din cale. Un pastor a vizitat o familie al cqrei fiu tocmai fusese omorkt ‘ntr-un accident de mawinq. Mama s-a nqpustit asupra vizitatorului, spunknd: <Unde a fost Dumnezeu cknd a murit fiul meu?> Pqstorul i-a rqspuns calm: <“n acelawi loc ‘n care era wi cknd a fost ucis Fiul Squ.> Dupq cum suferinyele Domnului Isus ne-au deschis calea cqtre tezaurul binecuvkntqrilor divine, tot awa wi suferinyele noastre pot fi doar ambalajul ’n care este ascunsq o binecuvkntare. <Cqci Domnul mustrq pe cine iubewte, ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte! (Prov. 3:12). Iatq cum este descris acest paradox ’n cartea lui Iov: <Dar Dumnezeu scapq pe cel nenorocit prin nenorocirea lui, wi prin suferinyq ’l ’nwtiinyeazq> (Iov 36:15). Dupq o noapte de nesomn wi de lupte, patriarhul Iacov a trecut vadul Iabocului wi s-a apropiat wchiopqtknd dureros de familia lui. Obrajii ’i erau sgkriayi de mqrqcini, hainele ’i erau prqfuite wi rupte, pqrul ’i era rqvqwit, mkinile ’i atkrnau bqlqbqnindu-se pe lkngq corp. I-au iewit repede ’n ’ntkm- pinare wi l-au ’ntrebat cu jale wi ’ngrijorare ’n glas: <Ce-ai pqyit?> Din conturul obosit al feyei, ochii-i strqluceau ca douq lumini din altq lume, glasul ’i era scurt wi exaltat. Le rqspunse: <Am fost binecuvkntat!> Scena din Geneza 32:24-31 este o ilustrayie a unei taine: uneori binecu- vkntarea vine ’n urma suferinyei. Dumnezeu se mai luptq wi astqzi cu noi wi uneori ne mai lovewte ’ncq ’n coapsq wi ne lasq wchiopi pe viayq. Acesta nu este ’nsq un semn de ’nfrkngere, ci o pecete a binecuvkntqrii! Fratele Dorca din Biserica frayilor penticostali fusese pe vremuri un jan- darm aspru wi fqrq milq. “mpreunq cu un alt sergent arestaserq ‘ntr-o zi pe un <predicator> de-al pocqiyilor wi s-au apucat sq-l batq ca sq afle de la el locul de adunare. Dorca ‘l yinea de cap, iar celqlalt ‘l lovea cu patul armei. 146

\"nyeleptul \"n suferinye Curknd, mkinile jandarmului au simyit skngele cald curgknd. Atingerea aceea i-a produs un woc dureros ‘n inimq: <Ajunge!> s-a rqstit el, <Destul!> A trebuit sq se repeadq la celqlalt wi sq-l prindq de mkini. Intrase ‘n nebunia unei violenye sqlbatice. Scqpat din mkini, <pocqitul> s-a scurs la podea, rqmknknd ‘ntins ca o zdreanyq. Gemea doar ‘ncetiwor. Jandarmul Dorca a fugit ‘n cealaltq cam- erq wi a ‘nceput sq plkngq amarnic. Un fel de greutate se lqsase pe inima lui wi o cqldurq nemaisimyitq ‘i topise ‘ndkrjirea. L-a apucat dintr-o datq mila de cel bqtut, l-a apucat disperarea ‘n faya violenyei cu care se obi- wnuise. Dupq un timp, Dorca s-a dus iar ‘n prima camerq. Pocqitul se ridicase acum wi ‘ncerca sq se wteargq de sknge. Era ameyit de tot. <Unde stai? Vrei sq te duc acasq?> Buimqcit wi temqtor ‘ncq, omul s-a ferit: <Nu, sq trqiyi, nu- i nevoie. Mq descurc singur. Dumnezeu sq vq rqsplqteascq bunqtatea>. A doua zi, Dorca s-a dus la om acasq cu ceva mkncare wi medicamente. Speriatq, nevasta celui bqtut i-a dat drumul ‘n camerq. <Iartq-mq omule! Iartq-mq! Spune-mi unde vq adunayi disearq. Nu te teme cq nu vq mai bat. Vreau sq vin wi eu s-ascult. Mi-e silq de ce-am fqcut asearq>, a mormqit jandarmul. Rugqmintea i-a fost ascultatq wi jandarmul Dorca s-a dus sq asculte. Oamenii din adunare l-au primit la ‘nceput cu teamq, dar apoi cu bucurie. Dupq ce s-a convertit, autoritqyile l-au mutat mai ‘ntki la un depozit, iar apoi l-au dat afarq de tot. “n ckyiva ani, a ajuns sq fie el ‘nsuwi arestat wi interogat. Sergentul l-a avertizat: <Tu wti ce urmeazq. Mai bine spune tot, mq! Te fac eu sq spui tot>. A sunat ‘nsq telefonul wi sergentul a alergat de urgenyq la locul unui incendiu care izbucnise ‘ntr-o casq. Dorca a rqmas singur ‘n ‘ncqperea rece wi s-a rugat fierbinte ca Dom- nul sq nu-l lase wi sq-i dea putere sq ‘ndure. “naintea ochilor ‘i apqrea mereu scena cu <predicatorul> bqtut de el odinioarq. Pe mkini, parcq sim- yea curgknd ‘ncq s’ngele acela cald wi lipicios. <Doamne, iartq-mq wi izbqvewte-mq> A doua zi au venit ‘n arestul poliyiei <wefii de la centru>. L-au gqsit pe Dorca acolo, awteptknd liniwtit. <Tu ce cauyi mq aici?> <Awtept pe dom^sergent sq scoatq totul din mine. M-a lqsat asearq aici wi mi-a promis cq vine repede>. <Du-te omule acasq, sergentul nu mai vine. S-a bqgat asearq ‘ntr-o casq care luase foc wi a cqzut tavanul pe el. A murit acolo. Du-te acasq>. Dumnezeu ’l iertase wi-i ascultase rugqciunea. Nu te teme niciodatq de umbre; ele aratq cq undeva strqlucewte o luminq! Unii oameni sunt nemulyumiyi cq trandafirii au spini. Eu sunt fericit cq o plqntq cu awa de mulyi spini are flori atkt de frumoase! 147

\"nyeleptul \"n suferinye Suferinya nu trebuie sq curme optimismul credinyei Nu existq nici un medicament mai puternic, nici o motivayie mai mare wi nici un tonic mai bun ca o anticipayie plqcutq a viitorului. <O inimq veselq este un bun leac, dar un duh mkhnit usucq oasele> (Prov. 17:22). Cam prin 1988, pe cknd mq bucuram de privilegiul de a crewte 'n Los Angeles la umbra unor stejari duhovnicewti ca Simion Cure, Pit Popovici, Liviu Olah wi Richard {urmbrand, l-am vizitat la spital pe fratele Richard, care ne speriase pe toyi cu o serie de lewinuri. L-am gqsit pe fratele Richard 'mpreunq cu <'ngerul lui pqzitor>, tanti Binyea. <Br'nzei>, mi-a zis dknsul de cum m-a vqzut, <sq-mi aduci hainele ime- diat cq vreau sq plec acasq. Nevasta asta a mea m-a bqgat 'n spital degeaba wi nu vrea sq mq ia acasq. Imediat sq-mi aduci tu niwte haine wi sq mq scoyi de aici.> Obiwnuit cu felul dknsului de a fi, nerqbdqtor wi greu de desluwit 'ntre glumq wi vorbq serioasq, mi-am plimbat un timp privirea prudent cknd la tanti Binyea, cknd la d'nsul, wi am 'ngkimat un tqrqgqnat: <Sq vedem, sq vedem ...>. Mai 'nainte ca sq se audq ceva de sub zkmbetul care 'nflorise pe faya soyiei, nenea Richard a continuat torenyial: <Nu wtiu ce este cu Binyea. Nu mq mai 'nyelege! Sq-yi spun yie ce mi s-a 'ntkmplat: Am eu un prieten, care tot awa a lewinat wi el puyin wi Dumnezeu l-a dus pknq 'n al treilea cer wi i-a arqtat frumuseyile paradisului. Cknd s-a trezit din lewin era bine mersi wi nimeni nu s-a grqbit sq-l interneze! Wi tot awa s-a 'ntkmplat wi cu un alt pri- eten al meu, wi el a cqzut 'ntr-un fel de lewin, wi Dumnezeu i-a dat sq ne scrie cartea Apocalipsei. Nu wtiu cum pe mine nu mq 'nyelege Binyea! Ea, cum am lewinat niyel, gata m-a bqgat la spita.l Cknd m-am trezit, eram aici wi-mi luaserq hainele. Ce wtie ea ce descoperiri mi-a dat Domnul wi ce revelayii am primit eu! Te rog imediat sq-mi aduci hainele ca sq pot pleca acasq!>. Bine'nyeles cq n-am 'ndrqznit sq contrazic un <'nger pqzitor> de talia sorei Binyea. De altfel, Domnul ne-a ascultat rugqciunile wi dupq c'teva zile nenea Richard a fost iarqwi acasq. Mi-a rqmas 'nsq 'n minte spiritul squ evre- iesc de autoironie wi de necapitulare 'n faya necazurilor. Toate acestea 'mbrqcate 'ntr-un profund romknesc: <Hai sq facem haz de necaz!>. Orickt de trist wi greu ar fi prezentul, ’nyeleptul care wi-a ’ncredinyat soarta ’n mkna Domnului wtie cq <viitorul ’i va aduce ’ntotdeauna ceva bun.> Privind ’nainte, ’nyeleptul \"l awteaptq cu credinyq pe Dumnezeu ca sq-i <netezeascq cqrqrile.> <Recunoawte-L ’n toate cqile tale, wi El ’yi va netezi cqrqrile> (Prov. 3:6). Viitorul este ca un vas cu douq toarte: 'ncrederea wi 'ngrijorarea. Depinde de noi de care toartq apucqm. Solicitqrile ’i fac pe unii abqtuyi, iar 148