Chemarea înţelepciunii

\"NYELEPTUL LA \"NCHINARE sq asculyi fqrq prejudecqyi ce ne spune Biblia. Trebuie sq wti sq pui ’ntrebqri pertinente wi de bun simy. Nu existq rqspunsuri corecte la ‘ntrebqri grewite. <Care este melodia unei piersici?> Cqutqtorii de adevqr ‘ncep ‘n general, prin a cquta rqspuns la ‘ntre- barea: <Ce?>. Atitudinea lor este grewitq. Pilat a comis aceiawi eroare. <Ce este adevqrul?> a ‘ntrebat wi el. “naintea lui se afla Adevqrul ‘n persoanq, dar Pilat nu l-a bqgat ‘n seamq. El a fqcut falsa prezumyie cq adevqrul este concluzia unor discuyii, o colecyie seacq de afirmayii. Realitatea este cq <Adevqrul> nu este un <ce>, ci un <Cine>. Dumnezeu wi Fiul Squ, Isus Chris- tos sunt Adevqrul. Doar Sfknta treime conyine corespondenya desqvkrwitq ‘ntre cuvknt wi toate lucrurile create, vqzute sau nevqzute. (R. {urmbrand) <Cine umblq ’n neprihqnire se teme de Domnul, dar cine apucq pe cqi strkmbe, \"l nesocotewte> (Prov. 14:2) Alyii amknq sq vinq ’n rkndul celor din poporul Domnului din cauza stqrii jalnice ’n care ajunge uneori <Biserica vizibilq>, instituyia sau adunarea tradiyionalq. Cel care spune cq stq departe de crewtinism din cauza ipocriyilor din Bisericq nu aplicq ’nsq aceiawi atitudine wi ‘n celelalte aspecte ale vieyii. Lumea afacerilor este plinq de ipocriyi, dar dacq poate face un ban, el nu se sfiewte sq stea ‘n compania oamenilor de afaceri. Societatea este plinq de ipocriyi, dar asta nu l-a fqcut sq se cqlugqreascq. Viaya de familie este plinq de ipocrizie, dar asta nu l-a fqcut sq rqmknq burlac. Iadul este plin de ipocriyi, dar el nu miwcq nici un deget ca sq nu ajungq acolo. Ar vrea sq fi convins cq ‘ncearcq din rqsputeri sq evite compania ipocriyilor, dar nu face nici un pas spre cer, singurul loc ‘n care ipocriyii nu vor ajunge! Adevqrul este cq mulyi nu vor sq se ’ntklneascq cu Dumnezeu din acelawi motiv pentru care hoyii nu vor sq de-a fayq cu poliyaiul! Importanya unei relayii proaspete cu Dumnezeu: <Cknd nu este nicio descoperire dumnezeiascq, poporul este fqrq frku; dar ferice de poporul care pqzewte legea!> (Prov. 29:18). Crewtinismul nu este o religie, ci o relayie cu o persoanq de dincolo de ‘nviere. Aceastq realitate ne face sq cunoawtem <adevqrul>. Filosofia este definitq ca o <cqutare dupq adevqr.> Superior filosofului, crewtinul este cel care s-a ’ntklnit deja cu Adevqrul, ’n persoana wi lucrarea lui Isus Christos. Este o mare diferenyq ’ntre crewtinism wi religiozitate tradiyionalq. Din aceastq cauzq, cel mai mare duwman al adevqrului este rutina mecanicq, sacerdotalismul sacramental wi liturgic, rutina repetatq pknq la golirea de orice trqire wi semnificayie. Nimic nu este mai opus adevqrului deckt ceea ce seamqnq cu adevqrul. Duwmanul cel mai de temut al adevqrului nu este minciuna, cum se considerq adesea, ci <aparenya de adevqr.> 199

\"NYELEPTUL LA \"NCHINARE Religiozitatea existq ’n gestul mecanic exterior; adevqrata credinyq vibreazq ’n adkncul inimi. Awa cum s-a mai spus, inima credinyei este cre- dinya inimii. Existq straturi adknci ale fiinyei care sunt aduse la viayq cknd omul I se predq Domnului wi-L primewte pe Isus Christos sq locuiascq prin Spiritul cel vewnic ’n fiinya sa. <Suflarea omului este o luminq a Domnului, care pqtrunde pknq ’n fundul mqruntaielor> (Prov. 20:27). Iatq ckteva din meditayiile lui Richard {urmbrand pe aceastq temq: <Dacq prin adevqr se ‘nyelege corespondenya dintre exprimare wi reali- tate, atunci omenirea ‘n sine nu posedq adevqr. el ne poate fi dqruit doar din ‘nalt, venind la noi dintr-o altq sferq de existenyq.> <Wi ce dacq parte de adevqr este irayional? Nici n-ar putea fi altfel, rayiu- nea noastrq este limitatq la domeniul experienyei senzoriale. Existq ‘nsq atkta realitate dincolo de ceea ce putem noi gkndi sau experimenta ... Orice efort de ‘nyelegere limitat doar la instrumentul rayiunii este zadarnic wi superficial. De aceea avem nevoie de <revelayie>! “n urmqrirea adevqrului, folosewte-yi intuiyia, instinctul, credinya, emoyiile wi mai ales textul Scrip- turii.> <Oamenii dedayi la rqu nu ’nyeleg ce este drept, dar cei ce cautq pe Domnul ’nyeleg totul> (Prov. 28:5). <Existq o ‘nyelepciune a inconwtientului, numitq credinyq. Cea mai micq fqrkmq din lumea inconwtientului nostru este cu mult mai preyioasq deckt cea mai nobilq parte a gkndirii conwtiente. Lui Dumnezeu ‘i place sq locuiascq ‘n ‘ntunerecul subconwtientului wi inconwtientului nostru. Acolo este depozitat adevqrul pe care se sprijinq conwtiinya noastrq.> Importanya credinciowiei Nu este suficient sq ’ncepi bine, trebuie sq wi termini la fel. Iewirea din lume wi venirea la Dumnezeu sunt hotqrkri de o importanyq covkrwitoare. Ele trebuiesc luate cu toatq seriozitatea. Dumnezeu ia ’n serios doar pe aceia care-L iau pe El ’n serios wi se implicq doar ’n viaya acelora dispuwi <sq meargq pknq la capqt>: <Este o cursq pentru un om sq facq ’n pripq o fqgqduinyq sfkntq, wi abea dupq ce a fqcut juruinya sq se gkndeascq> (Prov. 20:25). La umbra aripilor Sale au loc doar aceia care s-au lqsat chemayi wi adunayi ca puii sub aripile clowtii: <Domnul se ’ndepqrteazq de cei rqi, dar ascultq rugqciunea celor neprihqniyi> (Prov. 15:29). 200

19. PROVERBELE WI PASIVITATEA Entuziasmul wi perseverenya pot face dintr-o persoanq mediocrq o per- sonalitate; indiferenya wi ineryia pot transforma o persoanq cu calitqyi, ‘ntr- un om mediocru. \"nyelepciunea este activq <Ca o verigq de aur wi o podoabq de aur curat, awa este ’nyeleptul care mustrq, pentru o ureche ascultqtoare> (Prov. 25:12). Crewtinii sunt lumina lumii, dar unii au uitat sq suceascq ‘ntrerupq- torul. Proverbele, awa cum le aratq wi numele (pro = pentru, verbe = acyi- uni) sunt sfaturi destinate sq ne motiveze acyiunile, aliniindu-le cu traseul etern al ‘nyelepciunii. Ucenicia crewtinq nu este academicq, ci practicq: <“nvqyqyi-i sq pqzeascq tot ce v-am poruncit> (Mat. 28). Un filosof este un <cqutqtor de adevqr>, un om care ’ncq mai pribe- gewte. Un crewtin este un om care s-a ‘ntklnit cu Christos wi a acceptat Adevqrul! Dupq aceastq ’ntklnire, crewtinul este omul unei vieyi ’n care ’nyelepciunea lui Dumnezeu este pusq ’n practicq. <Cine ’wi aduce aminte de certare apucq pe calea vieyii; dar cel ce uitq mustrarea apucq pe cqi grewite> (Prov. 10:17) Spre deosebire de <’nyelepciunea> greacq, care este speculativq, con- templativq wi analiticq, ’nyelepciunea biblicq are un caracter preponderent practic. Orice altq formq de ’nyelepciune este, ’n ckntarul Scripturii, doar o teribilq ’nwelare de sine. \"ntre ’nyelepciunea activq wi ’nyelepciunea pasivq existq o mare deosebire: viaya. Marele fizician rus P. I. Lebedev era un mare duwman al erudiyiei sterile. <Biblioteca mea - obiwnuia el sq spunq - wtie mai multe deckt mine. Totuwi ea nu este fizician, ‘n timp ce eu sunt.> 201

Proverbele wi pasivitatea Sq-mi fie ’ngqduit sq redau aici un pasaj despre <inteligenya lateralq> (lateral inteligence). Am auzit despre aceasta expresie intr-unul din foarte reuwitele seriale de televiziune britanice. Intr-o intrigq cu accentuate nuanye poliyiste, unul din personaje dezvqluie altor douq ’ntregul complot wi solu- yionarea lui revoltqtor de simplq. Cei doi exclamq: <Cum de n-am rezolvat noi problema? Totul este atkt de simplu! Aveam toate datele!> Replica detectivului este rece, britanicq wi, revoltqtor de simplq: <Pentru cq voi aveyi o inteligenyq lateralq!> Din contextul acyiunii, am ‘nyeles cq, pentru britanici, o inteligenyq lateralq este o activitate intensq a creierului, care nu aduce ’nsq progres, ‘naintare, ci doar o ‘mbogqyire sterilq de cunowtinye, o dezvoltare <lateralq>. M-am gkndit de multe ori de atunci cq aceastq expresie se potrivewte wi poporului romkn, lipsit de spiritul ‘ntreprinzqtor wi practic al celor care au <deyinut rolul principal al acyiunii pe scena istoriei>. Inteligenya lateralq este inteligenyq de arhivari, este viaya unui popor <vegetal>, cum ne definea cu regret wi revoltq poeta romknq Ana Blandiana. Ne pricepem foarte bine sq adunqm informayii wi sq le <depozitqm> ‘n cutele inteligenyei noastre de <culturq generalq>. Ne lipsewte ‘nsq geniul dinamic specific <inteligenyei frontale>, care wtie sq ia taurul de coarne wi sq-l rqpunq. Aceastq <inteligenyq frontalq> este ilustratq de <oul lui Columb>, de tqierea <nodului gordian> wi de un alt termen al limbii engleze: <Science starters> (descoperitorii din wti- inyq). Beniamin Natanaiahu, prim ministrul Israelului, declara ‘ntr-un inter- viu din luna Decembrie 1996, cq Israelul a fost ‘n anul respectiv pe locul doi ‘n lume ‘n ceea ce privewte aceste descoperiri (‘naintea Germaniei wi Japo- niei). <Science starters> denumewte acele descoperiri cu aplicabilitate imedi- atq ‘n domeniul avansqrii wtiinyei wi industriei. Yara care reuwewte sq aibq cei mai mulyi <science starters> are <valutq forte> ‘n acest secol al informaticii wi tehnologiei. Eroii, martirii, dictatorii, reformatorii wi inventatorii au fost ‘ntot- deauna oamenii inteligenyei frontale. Ceilalyi sunt holograme, umbre, fan- tome: vii sunt numai cei care-wi prefac ideile ‘n fapte, dau realitate cuvintelor rostite, trec ’n plan existenyial conceptele wi visqrile planului ide- ativ - wi sunt deciwi a plqti, la nevoie, cu preyul ce nu poate fi tocmit, preyul maxim, singurul care nu ‘nwealq niciodatq, wi anume: viaya. Este interesant de remarcat cq Biblia este cartea <‘nyelepciunii>. Aceastq <‘nyelepciune> este, ‘n definiyia strictq a textului, o inteligenyq aplicatq pen- tru progresul binelui (individual sau colectiv). Biblia nu are cuvinte prea blknde despre <inteligenya lateralq> (<Care mereu ‘nvayq wi niciodatq nu ajung la cunowtiinya adevqrului>, <cunowtinya ‘ngkmfq, dar dragostea zidewte>, etc.). “nyelept este doar acela care, aflknd adevqrul, trece imediat la acyiune: <Dacq wtiyi aceste lucruri, ferice de voi dacq le faceyi!> (Ioan 13:17). 202

Proverbele wi pasivitatea \"nyelepciunea crewtinq este direct legatq de ascultare, de punere ’n practicq, de ’mplinire a poruncilor dumnezeiewti: <Ascultq, fiule, primewte cuvintele mele, wi anii vieyii tale se vor ’nmulyi. Eu ’yi arqt calea ’nyelepciunii, te povqyuiesc pe cqrqrile neprihqnirii. Cknd vei umbla, pasul nu-yi va fi stknjenit; wi cknd vei alerga, nu te vei poticni. Yine ’nvqyqtura, n-o lqsa din mknq; pqstreaz-o, cqci ea este viaya ta. Nu intra pe calea celor rqi, wi nu umbla pe calea celor nelegiuiyi! Ferewte-te de ea; ocolewte-o wi treci ’nainte! Cqci ei nu dorm, dacq n-au fqcut rqul, le piere somnul dacq nu fac pe cineva sq cadq; cqci ei mqnkncq pkine nelegiuitq, wi beau vin stors cu sila. Dar cqrarea celor neprihqniyi este ca lumina strqlucitoare, a cqrei strqlucire merge mereu crescknd pknq la miezul zilei. Calea celor rqi este ca ’ntunerecul gros: ei nu vqd de ce se vor potigni. Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacq-yi urechea la vorbele mele! Sq nu se depqrteze cuvintele acestea de ochii tqi, pqstreazq-le ’n fundul inimii tale! cqci ele sunt viayq pentru cei ce le gqsesc, wi sqnqtate pentru tot trupul lor> (Prov. 4:10-22). Credinya adevqratq este viaya pe care o ducem, nu crezul pe care-l mqr- turisim. Orickt ar pqrea de <eretic>, singura definiyie a <religiei curate wi ne’ntinate> datq nouq ’n Noul Testament este centratq pe importanya <faptelor>: <Religiunea curatq wi ne’ntinatq, ’naintea lui Dumnezeu, Tatql nostru, este sq cercetqm pe orfani wi pe vqduve ’n necazurile lor, wi sq ne pqstrqm ne’ntinayi de lume> (Iacov 1:27). Wi aceasta pentru cq dragostea este mult mai uwor de demonstrat deckt de definit. Faptele noastre sunt mai importante deckt vorbele. Mai ales ’n univer- sul familiei, orice tatq ar trebui sq-wi dea seama cq, ‘ntr-o zi, fiul squ ‘i va urma exemplul, nu sfaturile. Iatq ce spune ‘nyeleptul Solomon despre punctul culminant al tuturor ‘nvqyqturilor: <Sq ascultqm dar ‘ncheierea tuturor ‘nvqyqturilor: Teme-te de Dumnezeu wi pqzewte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricqrui om. Cqci Dumnezeu va aduce orice faptq la judecatq, wi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rqu> (Eclesiastul 12:13-14). Este wi acesta un ecou timpuriu al cuvintelor “nvqyqtorului din Nazaret: 203

Proverbele wi pasivitatea <De aceea, pe oricine aude aceste cuvinte ale Mele wi le face, ’l voi ase- mqna cu un om cu judecatq care wi-a zidit casa pe stkncq. A dat ploaia, au venit wivoaiele, au suflat vknturile wi au bqtut ’n casa aceea, dar ea nu s-a prqbuwit, pentru cq avea temelia ziditq pe stkncq.> <\"nsq pe ori wi cine aude aceste cuvinte ale Mele wi nu le face, va fi ase- mqnat cu un om nechibzuit, care wi-a zidit casa pe nisip. A dat ploaia, au venit wivoaiele, au suflat vknturile wi au izbit ’n casa aceea; ea s-a prqbuwit, wi prqbuwirea i-a fost mare> (Mat. 7:24-27). \"nyelepciunea este perseverentq <Cqci cel neprihqnit de wapte ori cade, wi se ridicq> (Prov. 24:16). Mai toate marile realizqri au fost rezultatul perseverenyei asidue: - Thomas Edison a inventat becul electric dupq nu mai puyin de 5.000 de ‘ncercqri nereuwite. - Fullton a fost obiectul hazului wi batjocorii generale cknd a propus instalarea unui motor cu ardere internq pe corqbii wi bqrci de transport. - Albert Enstein a cqzut la primul examen de admitere la universitate. - Frayii {right au oferit planurile primului avion Guvernului American, dar au fost refuzayi. - Podarevs\\i, celebrul pianist wi om de stat ceh, a fost descurajat la ‘nceput de o profesoarq de pian care l-a refuzat pe motiv cq degetele de la mkini erau prea mici wi nu puteau cuprinde o octavq. Nu este de mirare cq Biblia spune: <Mai mult face sfkrwitul unui lucru deckt ‘nceputul lui> wi <Cine pune mkna pe sabie sq nu se laude ca cel ce o pune jos>. Existq ceva spectaculos ’n explozia rqului, dar ’nyelepciunea este ascunsq ’n perseverenya tqcutq a facerii de bine. Nimeni n-are scuze cknd este vorba de perseverenyq. C.H. Spurgeon ’ntreba retoric: <Wtiyi cum a ajuns melcul pe corabia lui Noe? “ncet, dar cu rqbdare wi perseverenyq!> Uitq-te puyin ’n urmq wi spune-mi: Ultima datq cknt ai ewuat, te-ai oprit pentru cq ai grewit sau ai grewit pentru cq te-ai oprit? Hotqrqwte-te astqzi sq mergi mereu ’nainte, ancorat cu o deplinq ’ncredere ’n certitudinea cq binele, frumosul wi dreptatea vor ’nvinge. “n confruntarea dintre pkrkiaw wi stkncq, pkrkiawul ckwtigq mereu, nu prin tqrie, ci prin perseverenyq! Yine minte aceste douq versuri: <Sub picq- turi ce cad / Wi stkncile scad!> \"nyelepciunea ’nfqptuiewte A trqi nu 'nseamnq a respira, ci a 'nfqptui. “ntre lucrurile mqreye pe care nu le putem face wi fleacurile de care nu vrem sq ne apucqm, existq pericolul de a nu face niciodatq nimic. Cel ce la douqzeci nu ‘nvayq nimic, la treizeci nu face nimic, la patru zeci nu va avea nimic. Existq trei categorii de oameni: 204

Proverbele wi pasivitatea Pesimistul zice: <Nu se poate!> Optimistul spune: <Ba se poate!> Cel harnic zice: <Am fqcut!> Marile ‘nfqptuiri ale lumii au fost realizare te oamenii care wi-au sistematizat munca wi wi-au organizat foarte bine timpul. Viaya trebuie sq fie o acumulare de realizqri, nu de scuze. Dacq ceea ce ai fqcut ieri ‘ncq yi se pare foarte mult, ‘nseamnq cq astqzi ‘ncq n-ai fqcut prea mare lucru. Intenyiile neduse pknq la capqt nu pot fi socotite realizqri. Oamenii sunt apreciayi nu dupq ceea ce au ’nceput, ci dupq ceea ce au terminat. Talentul este capacitatea cuiva de a face ceva prin muncq wi atenyie; este un fel de putere aplicatq ‘n mod voluntar, spre deosebire de geniu, care este o sclipire involuntarq, imposibil de controlat. Adevqrata tragedie a vieyii nu este sq n-ai deckt un singur talent, ci sq nu vrei sq-l folosewti nici mqcar pe acela. Mulyi oameni wi-au transformat viaya ‘ntr-un cimitir, pentru cq au preferat sq-wi ‘ngroape talentul. \"nyelepciunea ’mbogqyewte Vai de viitorul celui ce nu se aliniazq cu sfaturile ’nyelepciunii. Numai cel ce <umblq cu Dumnezeu> este sigur cq va ajunge acolo unde trebuie! Dintre toate gemetele fierbinyi din vewnicie, cel mai trist va fi: <Ar fi putut sq fie altfel ...> Cel mai sqrac om este cel care ’wi umple pumnii cu como- rile iluzorii ale lumii de acum wi nu se ’mbogqyewte fayq de Dumnezeu. Apostolul Pavel i-a scris lui Timotei: <\"ndeamnq pe bogayii veacului acestuia sq nu se ’ngkmfe wi sq nu-wi punq nqdejdea ’n niwte bogqyii nestatornice, ci ’n Dumnezeu, care ne dq toate lucrurile din belwug, ca sq ne bucurqm de ele. \"ndeamnq-i sq facq bine, sq fie bogayi ’n fapte bune, sq fie darnici, gata sq simtq ’mpreunq cu alyii, awa ca sq-wi strkngq pentru vremea viitoare drept comoarq o bunq temelie pentru ca sq apuce adevqrata viayq.> (1 Tim. 6:17-19). \"nyelepciunea te poate ajuta sq intri ’n viaya viitoare ca un fiu de rege: <Iatq ’nceputul ’nyelepciunii: dobkndewte ’nyelepciunea, wi cu tot ce ai dobkndewte priceperea. \"naly-o wi ea te va ’nqlya; ea va fi slava ta, dacq o vei ’mbrqyiwa. Ea ’yi va pune pe cap o cununq plqcutq, te va ’mpodobi cu o strqlucitq cununq ’mpqrqteascq> (Prov. 4:7-9). S-ar putea ca ’nyelepciunea sq nu fie rqsplqtitq la sfkrwitul zilei, la sfkrwitul lunii sau la sfkrwitul anului, dar ea va fi cu siguranyq rqsplqtitq la ... ... SFKRWIT! 205

Proverbele wi pasivitatea 206