Chemarea înţelepciunii

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi ne poate rqpi bucuria dupq ce l-am fqcut. De aceea, cknd ai o luptq cu pro- pria conwtiinyq wi te lawi bqtut, de fapt ... ckwtigi! c. Circumstanye. <\"ncredinyeazq-yi lucrqrile ’n mkna Domnului, wi ’yi vor izbuti planurile.> (Proverbe 16:3). Nu existq coincidenye! Existq doar o extraordinarq potrivire lucratq de o mknq nevqzutq care le rknduiewte pe toate. \"ntr-o casq de menoniyi din Pensilvania am vqzut o plqcuyq de lemn pe care cineva a ’ncrustat urmqtoarea maximq de ’nyelepciune: <Omul poate afla ckte seminye sunt ’ntr-un mqr, dar numai Dumnezeu poate spune ckte mere sunt ’ntr-o sqmknyq.> Doar Creatorul este stqpkn peste recolta din anul viitor. \"n aceastq afirmayie este ascunsq o evlavie tipicq de fermier. Dumnezeu este direct implicat ’n vieyile tuturor oamenilor: <Omul face multe planuri ’n inima lui, dar hotqrkrea Domnului aceea se ’mplinewte> (Prov. 19:21). <Inima ’mpqratului este ca un rku de apq ’n mkna Domnului, pe care ’l ’ndreaptq ’ncotro vrea> (Prov. 21:1). \"ncercknd sq ilustreze providenya divinq, un profesor de teologie a awezat o furnicq pe o cutie de conserve pe care o yinea ’n mknq. \"n zadar se chinuie furnica sq se ascundq de ochii profesorului, acesta ’ntorcea cutia pe toate feyele ’n awa fel ’nckt furnica sq fie ’ntotdeauna ’n faya ochilor lui. Dumnezeu poate face acelawi lucru cu realitatea ’n care trqim noi. El poate modela evenimentele wi ’mprejurqrile ’n awa fel ’nckt sq ne ducq exact ’n punctul ’n care ne dorewte. <Inima omului se gkndewte pe ce cale sq meargq, dar Domnul ’i ’ndreaptq pawii> (Prov. 16:9). O poveste orientalq spune despre slujitorul unui vizir pe care-l ’nwtiin- yase ’ngerul moryii cq va muri peste douq zile. \"n dimineaya zilei cu pricina, slujitorul vizirului ’l zqri pe ’ngerul moryii privindu-l mirat ’n piaya cetqyii. \"nspqimkntat, slujitorul alergq la vizir, ’i ceru cel mai rapid bidiviu din herghelie wi cqlqri cu viteza vkntului pknq ’ntr-o ascunzqtoare aflatq ’ntr-un defileu ’ndepqrtat. Cknd a descqlecat rupt de obosealq wi s-a ’ntins pe nisipul ’ncq dogori- tor de sub streawina unei stknci, slujitorul a vqzut cu groazq acelawi ’nger al moryii privindu-l liniwtit de la numai ckyiva metri distanyq. Rqmas fqrq grai, slujitorul a mai avut putere sq audq primele vorbe ale nedoritului musafir: <Te-am privit cu mirare azi dimineayq ’n piaya cetqyii, pentru cq Dumnezeu ’mi spusese sq vin spre searq aici wi sq te iau wi nu-mi ’nchipuiam cum vei reuwi sq faci atkta amar de drum doar ’ntr-o singurq jumqtate de zi!> <Se aruncq soryul ’n poala hainei, 49

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi dar orice hotqrkre vine de la Domnul> (Prov. 16:33). <Domnul surpq casa celor mkndri, dar ’ntqrewte hotarele vqduvei> (Prov. 15:25). d. Duwmani Eu numesc aceastq categorie <rqii providenyiali>, uneltele nedorite de care se folosewte uneori Dumnezeu: <Domnul a fqcut toate pentru o yintq, chiar wi pe cel rqu pentru ziua nenorocirii> (Prov. 16:4) \"n cqlquzirea noastrq, Dumnezeu are nevoie de oameni care sq ne atragq wi de oameni care sq ne ’mpingq. Duwmanii nowtrii ne fac de multe ori acelawi bine pe care ni-l fac wi cei pe care-i numim <prieteni.> Dacq n-ar exista duwmani, n-ar exista lupte; dacq n-ar exista lupte, n-ar exista biruinye; dacq n-ar exista biruinye n-am purta cununq. Apostolul Pavel ’ntreabq retoric: <Nu este olarul stqpkn pe lutul lui, ca din aceiawi frqmkntqturq de lut sq facq un vas pentru o ’ntrebuinyare de cinste wi un alt vas pentru o ’ntrebuin- yare de ocarq? Wi ce putem spune, dacq Dumnezeu, fiindcq voia sq-Wi desco- pere puterea, a suferit cu multq rqbdare niwte vase ale mkniei, fqcute pentru pieire; wi sq-Wi arate bogqyia slavei Lui fayq de niwte vase ale ’ndurqrii, pe care le-a pregqtit mai dinainte pentru slavq (despre noi vorbesc)?> (Rom. 9:21- 23) \"n planul istoriei, chiar wi Satan, bine’nyeles cq fqrq sq vrea, este ’nhq- mat la carul planurilor divine. Exponenyii lui istorici: Nebucadneyar, Hitler sau Stalin au ’mplinit wi ei, fqrq sq wtie, planurile <providenyei> divine. Asta nu-i scutewte bine’nyeles de responsabilitate wi pedeapsq: <Orice inimq trufawq este o sckrbq ’naintea Domnului; hotqrkt, ea nu va rqmkne nepedepsitq> (Prov. 16:5). Awa ceva s-a ’ntkmplat cu Haldeii babilonieni, pe care Dumnezeu i-a folosit la instaurarea unei noii ordini ’n lumea de atunci (Hab. 1:5-10). Folosit de Dumnezeu ca unealtq de distrugere, regatul babilonian a simyit plqcere ’n rqutate wi a depqwit mqsura toleratq de Dumnezeu, atrqgkndu-wi asupra sa pedeapsa divinq: <Apoi aprinderea i se ’ndoiewte, ’ntrece mqsura wi se face vinovat, cqci puterea o ia ca dumnezeu al lui!> (Hab. 1:11). Nebunia lui Nebucadneyar wi capqtul de mknq care a scris pe zidul lui Belwayar ne vorbesc wi ele despre un Dumnezeu care poate folosi rqul, dar care nu-l lasq pknq la urmq nepedepsit. <Cei rqi se pleacq ’naintea celor buni, wi cei nelegiuiyi ’naintea poryilor celui neprihqnit> (Prov. 14:19). 50

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi Pasajul din Proverbe 16 se ’ncheie cu o promisiune: providenya va fi binevoitoare cu cei care se aliniazq planurilor wi naturii divine: <Prin dragoste wi credinciowie omul ispqwewte nelegiuirea wi prin frica de Domnul se abate de la rqu. Cknd ’i sunt plqcute Domnului cqile cuiva, ’i face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui> (Prov. 16:6-7). Nici un duwman al nostru nu ne poate face un rqu dacq awa ceva nu este ’ngqduit mai ’ntki de Dumnezeu: <Cum sare vrabia ’ncoace wi ’ncolo wi cum zboarq rkndunica, awa nu nimerewte blestemul ne’ntemeiat> (Prov. 26:2). Duwmanii nu trebuie sq ne facq <duwmqnowi>! Ei au rolul lor ’n proce- sul nostru de crewtere: <Nu zice: <\"i voi ’ntoarce eu rqul!> Nqdqjduiewte ’n Domnul, wi El te va ajuta> (Prov. 20:22). Cine a apucat pe calea <fricii de Domnul> va trqi sub protecyia divinq: <Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-wi ’mpietrewte inima cade ’n nenorocire> (Prov. 28:14). Acelawi sfat ’l ’ntklnim wi ’n Noul Testament: < ... duceyi pknq la capqt mkntuirea voastrq, cu fricq wi cutremur> (Filip. 2:12). Cel ’nyelept va vedea ’n <duwmanii> sqi instrumente ale dragostei wi ’nyelepciunii divine. Cu ckt \"l vom vedea pe Dumnezeu mai implicat ’n viaya noastrq, cu atkt vom reuwi sq nu ne mai temem de oameni: <Frica de oameni este o cursq, dar cel ce se ’ncrede ’n Domnul n-are de ce sq se teamq. Mulyi umblq dupq bunqvoinya celui ce stqpknewte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecqruia> (Prov. 29:25-26). \"nyeleptul se ’ncredinyeazq ’n mkna Domnului Unul dintre cele mai populare ckntece crewtine <countr]> din America are un text care dezvqluie esenya succesului ’n viayq: <Nu conteazq cine ewti, ce ai sau ce ewti, ci AL CUI ewti!> \"n universul acesta, durabil este doar ceea ce are o relayie bunq cu Dumnezeu Creatorul: <\"ncrede-te ’n Domnul din toatq inima ta wi nu te bizui pe ’nyelepciunea ta! recunoawte-L ’n toate cqile tale, wi El ’yi va netezi cqrqrile. Nu te socoti singur ’nyelept; teme-te de Domnul wi abate-te de la rqu! Aceasta va aduce sqnqtate trupului tqu 51

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi wi rqcorire oaselor tale> (Prov. 3:5-8). \"n vara lui 1989, ’mi dqdusem ’ntklnire cu Daniela, soyia mea, ’n aeroportul din Fran\\furt, Germania. Eu veneam dintr-o cqlqtorie misio- narq pe care o fqcusem cu prietenul wi fratele meu pentecostal Petru Lascqu prin Leningrad, Mos\\ova, |iev, Cernquyi wi Chiwinqu, iar ea venea din Los Angeles. Doream sq ne petrecem ’mpreunq un concediu ’n Europa sau sq ’ncercqm sq reintrqm ca vizitatori ’n Romknia, de unde fuseserqm expatriayi cu 7 ani ’n urmq. Ajuns ’n Fran\\furt, am petrecut ckteva ore de awteptare. Eram printre strqini. O mulyime multicolorq de oameni din toate yqrile treceau pe lkngq mine ca valurile neostoite ale mqrii. Eram ’ntr-o gqlqgie continuq wi-ntr-o aglomerayie sufocantq. Totuwi, ... eram singur! Feyele oamenilor ’mi erau necunoscute wi indiferente, reci wi distante. Fiecare trecea prizonier propri- ilor preocupqri, ’ndreptkndu-se spre locuri familiare pe care le numeau cu nostalgie: <acasq.> Eram singur wi stingher ... Dintr-o datq, ’n mulyimea miwcqtoare de capete am zqrit chipul soyiei mele. Am <recunoscut-o> imediat. M-am repezit ’naintea ei, am ’mbrqyiwat-o wi m-am simyit imediat <acasq.> Toate lucrurile din jur au cqpqtat dintr-o datq culorile unui concediu plqcut wi promiyqtor. Acesta este sensul ’n care ni se spune ’n cartea Provebelor: <Recunoawte-L ’n toate cqile tale wi El ’yi va netezi cqrqrile> (Prov. 3:6). \"nyeleptul wtie cq Dumnezeu este deja acolo, ’n lumea ’nconjurqtoare. Trebuie doar sq-L <recunoawtem>, sq nu-L tratqm ca pe un strqin. Cine-L gqsewte pe Dumezeu se gqsewte de fapt pe sine ’nsuwi wi gqsewte fericirea. Un astfel de om se simte <acasq> wi se bucurq sq stea ’n compania Celui care-l iubewte <cu o iubire vewnicq.> Singurqtatea noastrq cosmicq wi stinghereala noastrq spiritualq se topesc de ’ndatq ce <recunoawtem> chipul lui Dumnezeu ’n toate cqile noastre: <Wi iatq cq Eu sunt cu voi ’n toate zilele pknq la sfkrwitul veacului> (Mat. 28:20). <Cine cugetq la Cuvkntul Domnului, gqsewte fericirea, wi cine se ’ncrede ’n Domnul este fericit> (Prov 16:20). \"nyeleptul nu se teme nici de viayq wi nici de ziua de mkine. Un astfel de om ’l sfqtuia pe un altul: <Nu te teme de viitor, Dumnezeu este deja acolo.> Trebuie doar sq-L <recunoawtem>! Credinya adevqratq este o abandonare ’n brayele unui Dumnezeu care ne iubewte. Iatq ce a fost gqsit ’ntr-unul din lagqrele de exterminare din tim- pul celui de al doilea rqzboi mondial: <Cred ’n soare wi cknd nu strqlucewte, cred ’n dragoste wi cknd n-o simt wi cred ’n Dumnezeu wi atunci cknd nu-mi rqspunde.> 52

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi \"nyeleptul primewte sfaturile divine Ne nawtem ignoranyi wi murim prematur, ’ncq lipsiyi de experienyq. <Domnul ’ndreaptq pawii omului, dar ce ’nyelege omul din calea sa? (Prov. 20:24). Nu ne-a fost datq wansa sq le ’nvqyqm pe toate <pe propria noastrq piele>, awa cq am face bine sq ascultqm ce ne spune Cel care le wtie pe toate. Prima dovadq de ’nyelepciune din viaya unui om este cq acceptq sq fie sfqtuit de unul mai dewtept deckt el. Iatq ce ne spune Cartea Proverbe- lor: <Pleacq-yi urechea wi ascultq cuvintele ’nyelepyilor wi ia ’nvqyqtura mea ’n inimq. Cqci este bine sq le pqstrezi ’nlquntrul tqu, wi sq-yi fie toate deodatq pe buze. Pentru ca sq-yi pui ’ncrederea ’n Domnul, vreau sq te ’nvqy eu astqzi, da, pe tine. N-am awternut eu oare ’n scris pentru tine sfaturi wi cugetqri ca sq te ’nvqy lucruri temeinice, cuvinte adevqrate, ca sq rqspunzi cu vorbe adevqrate celui ce te trimite?> (Prov. 22:17-21). <Deschide-yi inima la ’nvqyqturq, wi urechile la cuvintele wtiinyei> (Prov. 23:12). <Cumpqrq adevqrul , wi nu-l vinde, ’nyelepciunea, ’nvqyqtura wi priceperea> (Prov. 23:23). Vai de cel care se ’ncrede ’n sine ’nsuwi wi nu primewte sfaturile divine. Tot ce este ’n firea noastrq pqmknteascq, inteligenya, sentimentele wi rayiu- nea noastrq sunt deformate de contaminarea cu pqcatul. Iatq un proverb pe care ne-am awtepta sq-l ’ntklnim ’n Noul Testament. El apare ’nsq ’n cartea Proverbelor, ca o anticipare a lucrqrii lui Dumnezeu prin Christos : <Cine se ’ncrede ’n inima lui este un nebun, dar cine umblq ’n ’nyelepciune va fi mkntuit> (Prov. 28:26). Existq wi alte pasaje care ne ’ndeamnq sq cqutqm ’nyelepciunea, nu ’n noi ’nwine, ci ’n oferta pe care ne-o face Dumnezeu: <Fiule, dacq vei primi cuvintele mele, dacq vei pqstra cu tine ’nvqyqturile mele, dacq vei lua aminte la pricepere; dacq vei cere ’nyelepciune wi dacq te vei ruga pentru pricepere, dacq o vei cquta ca argintul wi vei umbla dupq ea ca dupq o comoarq, atunci vei ’nyelege frica de Domnul wi vei gqsi cunowtinya lui Dumnezeu> (Prov. 2:1-6). 53

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi Un copil a stat ‘ntr-o dupq-amiazq ‘nsoritq ‘n interiorul unei catedrale. Lumina pqtrundea multicolor prin vitraliile care ‘nfqyiwau chipuri de sluji- tori ai lui Dumnezeu de pe paginile Scripturilor wi din filele de istorie. Dupq ani wi ani de zile, cineva l-a ‘ntrebat: <Ce este un sfknt?> Cu reminiscenya unei amintiri ‘ncq vie ‘n suflet, copilul de altq datq a rqspuns: <Un sfknt este un om care lasq lumina sq strqluceascq prin el!> \"nyeleptul se ferewte de rqu Orice lucru care distruge sau slqbewte fiinya wi personalitatea umanq este un pqcat. Simon Ben Gamaliel, un ’nvqyat evreu a spus: <Cugetq la trei lucruri wi vei scqpa de pqcat: sq wti cq deassupra ta este un ochi care vede tot, o ureche care aude tot wi cq toate faptele tale sunt scrise 'ntr-o carte.> Un bqtrkn dintr-o adunare de la yarq i-a spus unui tknqr care pleca la Seminarul de la oraw: <\"nvayq sq spui <Nu!>, asta te va ajuta mai mult deckt limba latinq.> Pqcatul nu este dqunqtor pentru cq este interzis, ci este interzis pentru cq este dqunqtor! Awa cum am arqtat, <bun este unul singur: Dumnezeu!> Tot ceea ce nu se conformeazq cu natura wi cu scopurile sale sunt lucruri <rele.> \"n textul din Proverbe 6:12-19 gqsim enumerate wase abateri de la voia divinq de care este bine sq ne ferim: <Omul de nimic, omul nelegiuit, umblq cu neadevqrul ’n gurq, clipewte din ochi, dq din picior wi face semne cu degetele. Rqutatea este ’n inima lui, urmqrewte lucruri rele ’ntr-una, wi stkrnewte certuri. De aceea, nimicirea ’i va veni pe neawteptate; va fi zdrobit deodatq wi fqrq leac. Wase lucruri urqwte Domnul, wi chiar wapte ’i sunt urkte: ochii trufawi, limba mincinoasq, mkinile care varsq sknge nevinovat, inima care urzewte planuri nelegiuite, picioarele care aleargq repede la rqu, martorul mincinos, care spune minciuni, wi cel ce stkrnewte certuri ’ntre frayi> (Prov. 6:12-19). Nicolae Steinhardt, filosoful evreu convertit la crewtinism a scris: <Poyi sq nu pqcqtuiewti de fricq. E o treaptq inferioarq, bunq wi ea. Ori din dra- goste: cum o fac sfinyii wi caracterele superioare. Dar wi de ruwine. O teribilq ruwine, asemqnqtoare cu a fi fqcut un lucru necuviincios ‘n faya unei per- soane delicate. a fi trkntit o vorbq urktq ‘n faya unei femei bqtrkne, a fi ‘nwelat un om care se ‘ncrede ‘n tine. Dupq ce L-ai cunoscut pe Christos ‘yi vine greu sq pqcqtuiewti, yi-e teribil de ruwine.> 54

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi <Pentru cel ’nyelept, cqrarea vieyii duce ’n sus, ca sq-l abatq de la locuinya moryilor, care este jos> (Prov. 15:24). Sfkntul Dionisus, un gknditor crewtin din Biserica timpurie a scris: <Nici un om care se gkndewte serios la ce ‘nseamnq pqcatul, mai vrea apoi, de bunq voie, sq-l wi comitq. Gkndewte pentru un minut ‘nainte de a sqvkrwi un pqcat wi spune-yi: <Lucrul acesta mq va duce ‘n iad.> Imagineazq-yi apoi toatq grozqvia unei suferinye fqrq sfkrwit, despqryit de Dumnezeul care poate oferi iertare. “yi garantez cq nu vei mai pqcqtui. Gkndewte-te apoi la frumuseyea cerului wi la privilegiul posibil ca tu sq ajungi acolo wi, iarqwi ‘yi garantez, nu vei pqcqtui> Pqcatul este o clipq de plqcere wi o vewnicq dur- ere! Cel mai scump lucru din lume este <pqcatul>; preyurile tuturor lucru- rilor din lume pot scade sau crewte, dar plata pentru pqcat va rqmkne ’ntotdeauna aceiawi: moartea! Fuga este ruwinoasq, dar este sqnqtoasq, iar iubirea binelui se traduce prin ’ndepqrtarea de rqu. \"nyeleptul wtie cq existq niwte <pofte ale tinereyii care se rqzboiesc cu sufletul> (2 Tim. 2:22 ) wi cq singura scqpare de ele este <fuga>! <\"nyeleptul se teme wi se abate de la rqu, dar nesocotitul este ’ngkmfat wi fqrq fricq> (Prov. 14:16). Un om bogat a vrut sq-wi angajeze un vizitiu wi ’n faya lui s-au ’nfqyiwat trei candidayi. Le-a pus fiecqruia aceiawi ’ntrebare: <Dacq v-a trebui sq tre- cem pe un drum aflat la marginea unei prqpqstii, ckt de aproape de prq- pastie poyi conduce trqsura?> Cel dintki a rqspuns: <Cam la un pas de prqpastie.> Al doilea a rqspuns: <Eu pot merge chiar pe buza prqpastiei!> Cel de al treilea a zis: <Domnule, viaya ta wi a mea ’mi sunt foarte dragi. Eu am sq merg, dacq este posibil, ckt mai departe de prqpastie.> Cred cq wtiyi wi singuri pe care dintre cei trei l-a ales bogqtawul ca vizitiu. \"nyeleptul wtie sq stea la distanyq de ceea ce este rqu: <Frica de Domnul este urkrea rqului; trufia wi mkndria, purtarea rea wi gura mincinoasq, iatq ce urqsc eu> (Prov. 8:13). Duwmanii lui Dumnezeu sunt ’ntotdeauna falwi prieteni ai omului! <Omul chibzuit vede nenorocirea wi se ascunde, dar cei prowti merg ’nainte wi sunt pedepsiyi> (Prov. 22:3). Cel prea ’ncrezqtor ’n sine nu dq dovadq de prea multq ’nyelepciune! Iosua s-a ’ncrezut ’n sine wi a pierdut o bqtqlie (Iosua 7). Samson s-a ’ncrezut ’n sine wi a ajuns robul duwmanilor (Jud. 16:20-etc.). Petru a fost ’ncrezqtor ’n sine wi s-a lepqdat de Domnul de trei ori (Luca 22:33-34). <Astfel dar, cine crede cq stq ’n picioare, sq ia seama sq nu cadq> (1 Cor. 10:12). 55

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi \"nyeleptul wtie CE, CUM, CKND wi CKT sq vorbeascq <Omul are bucurie sq dea un rqspuns cu gura lui, wi ce bunq este o vorbq spusq la vreme potrivitq! (Prov. 15:23). <Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricayi au parte de silnicie. Cine-wi pqzewte gura, ’wi pqzewte sufletul; cine-wi deschide buzele mari aleargq spre pieirea lui. Cel neprihqnit urqwte cuvintele mincinoase, dar cel rqu se face urkt wi se acoperq de ruwine> (Prov. 13:2, 3, 5). Maxima crewtinq: <Orice om sq fie grabnic la ascultare, ’ncet la vorbire, zqbavnic la mknie; cqci mknia omului nu lucreazq neprihqnirea lui Dumnezeu> (Iacov 1:19) ’wi are rqdqcinile ’n cartea Proverbelor. Un om 'nyelept este unul care wtie sq asculte, cautq sq 'nyeleagq wi numai 'n urmq wtie sq dea un sfat bun. \"nvqyqyi sq ascultayi cu atenyie ce vq spun ceilalyi. Veyi afla astfel nu numai ce au de spus, dar wi ce-i frqmkntq, ce-i intereseazq, ce credinye wi convingeri au wi cu ce unitqyi de mqsurq socotesc viaya. <Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultq bine va vorbi totdeauna cu izbkndq> (Prov. 21:28). Mai ’ntki, omul ’nyelept nu trebuie sq se pripeascq sq vorbeascq, ci wtie cq este mai bine ’ntki sq asculte. Fiecare om care a reuwit ‘n viayq a ‘nvqyat mai ‘ntki cum sq asculte, de cine sq asculte wi cknd sq asculte: <Urechea care ia aminte la ’nvqyqturile care duc la viayq, locuiewte ’n mijlocul ’nyelepyilor> (Prov. 15:31). <Cine rqspunde fqrq sq fi ascultat, face o prostie wi ’wi trage ruwinea> (Prov. 18:13). Dacq vrei sq scapi de sforqit wi de probleme, respirq pe nas wi ... yine gura ’nchisq! Cei ne’nyelepyi vorbesc fqrq sq gkndeascq; oamenii mediocrii se gkndesc la ceea ce au spus; cei ’nyelepyi la ceea ce vor spune. Unii folos- esc limbajul pentru a-wi exprima gkndurile, alyii pentru a wi le ascunde, iar alyii ’l folosesc ... ’n locul gkndurilor. <O inimq priceputq dobkndewte wtiinya, wi urechea celor ’nyelepyi cautq wtiinya> (Prov. 18:15). \"n principiu, orice lucru care este <urlat> la noi sau ne este <woptit> la ureche nu meritq sq fie luat ’n seamq. <Cine are o inimq ’nyeleaptq primewte ’nvqyqturile, dar cine are o gurq nesocotitq se prqpqdewte singur> (Prov. 10:8). Wi pewtele este prins tot cknd ... deschide gura! <Deschide-yi inima la ’nvqyqturq, wi urechile la cuvintele wtiinyei> (Prov. 23:12). 56

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi Cele mai mari idei, cele mai profunde cugetqri wi cea mai bunq poezie se nasc toate din pkntecele tqcerii. \"mi plac oamenii care refuzq sq vor- beascq pknq ce wtiu cu siguranyq ceea ce au de spus. \"nyeleptul wtie cq <nu tot ce zboarq se mqnkncq>, awa cq el wi-a dezvoltat un fel de auz <selectiv.> Fii atent la ce ewti atent! Memoria trebuie sq fie un depozit, nu un cow de gunoi! Existq cazuri cknd refuzul de a asculta este o dovadq de ’nyelepciune: <\"nceteazq, fiule, sq mai asculyi ’nvqyqtura, dacq ea te depqrteazq de ’nvqyqturile ’nyelepte> (Prov. 19:27). \"nyeleptul alege CKND sq vorbeascq. El wtie cq sunt vremuri cknd este mai bine sq tacq: <Dacq vezi un om care vorbewte nechibzuit, poyi sq nqdqjduiewti mai mult de la un nebun deckt de la el> (Prov. 29:20). Ia un sfat de la naturq: urechile n-au fost fqcute sq se poatq ’nchidq, dar gura, da! <Chiar wi un prost ar trece de ’nyelept dacq ar tqcea, wi de priceput dacq wi-ar yinea gura> (Prov. 17:28). Cine wtie sq tacq, este un bun vorbitor! Tqcerea, ’mpreunq cu modes- tia, fac farmecul oricqrei conversayii! Am ajuns sq cred cq jumqtate din problemele noastre sunt <imaginare> wi, dacq am pqstra tqcere asupra lor, ar trece de la sine. <Cine clipewte din ochi este o pricinq de ’ntristare, wi cine are o gurq nesocotitq se prqpqdewte singur> (Prov. 10:10). \"nyeleptul nu se grqbewte sq rqspundq, este <’ncet la vorbire>: <Inima celui neprihqnit se gkndewte ce sq rqspundq, dar gura celor rqi ’mproawcq rqutqyi> (Prov. 18:28). C’nd vorbewte, ’nyeleptul alege sq spunq doar ceea ce face bine celor din jurul lor: <Gura celui neprihqnit este un izvor de viayq, dar gura celor rqi ascunde silnicie.> (Prov. 10:11). Existq trei ’mprejurqri cknd cineva nu are chef sq te audq spunknd un lucru important: cknd este obosit, cknd este flqmknd wi ... imediat dupq ce a fqcut o grewealq. <Pe buzele omului priceput se af lq ’nyelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fqrq minte. \"nyelepyii pqstreazq wtiinya, dar gura nebunului este o pieire apropiatq> > (Prov. 10:13-14). 57

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi O altq caracteristicq a ’nyeleptului este aceea cq el <are stil.> Nu doar CE spune el, ci wi CUM spune el este o sursq de mkngkiere wi bucurie. Cel ’nye- lept wtie sq vorbeascq frumos, cu cuvinte alese wi bine cumpqnite: <Limba celui neprihqnit este argint ales; inima celor rqi este puyin lucru. Buzele celui neprihqnit ’nvioreazq pe mulyi oameni, dar nebunii mor fiindcq n-au judecatq> (Prov. 10:20-21). <Gura celui neprihqnit scoate ’nyelepciune, dar limba stricatq va fi nimicitq. Buzele celui neprihqnit wtiu sq vorbeascq lucruri plqcute, dar gura celor rqi spune rqutqyi> (Prov. 10:31-32). Ca wi awternutul, limbajul aratq frumos numai cktq vreme este curat! <Limba ’nyelepyilor dq wtiinyq plqcutq, dar gura nesocotiyilor ’mproawcq nebunie> (Prov. 15:2). <Cine are o inimq ’nyeleaptq este numit priceput, dar dulceaya buzelor mqrewte wtiinya> (Prov. 16:21). Nu vom putea supraestima niciodatq valoarea wi importanya felului nos- tru de vorbire. Epistola lui Iacov, care este supranumitq wi <cartea Proverbe- lor din Noul Testament, se ocupq ’n amqnunt de aceastq problemq (Iacov 3:1-18). Pentru studiul nostru este suficient sq mai citqm ckteva proverbe care subliniazq extraordinara putere a cuvintelor: <Este aur wi sunt multe mqrgqritare; dar buzele ’nyelepte sunt un lucru scump> (Prov. 20:15). <Din rodul gurii lui ’wi saturq omul trupul, din venitul buzelor lui se saturq. Moartea wi viaya sunt ’n puterea limbii; cine o iubewte, ’i va mknca roadele> (Prov. 18:20-21). \"nyeleptul wtie ce sq aleagq Sqnqtatea noastrq depinde de ce mkncqm wi de ce ... nu mkncqm. Tot awa este wi la nivelul sufletului: <Pqzewte-yi inima mai mult deckt orice, cqci din ea ies izvoarele vieyii> (Prov. 4:23). Un om ’nyelept wtie sq caute binele wi sq de depqrteze de nelegiuire. El va face o selecyie a literaturii pe care o citewte, a imaginilor la care se uitq, a distracyiilor la care participq: <Izgonewte neadevqrul din gura ta wi depqrteazq viclenia de pe buzele tale! Ochii tqi sq priveascq drept wi pleoapele tale sq caute drept ’naintea ta. 58

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi Cqrarea pe care mergi sq fie netedq wi toate cqile tale sq fie hotqrkte; nu te abate nici la dreapta, nici la stknga wi ferewte-te de rqu> (Prov. 4:24-27). \"nyeleptul cautq tovqrqwia ’nyelepyilor <Spune-mi cu cine te ’mprietenewti, ca sq-yi spun cine ewti> spune proverbul. O mare parte a caracterului nostru este modelatq de lumea pri- eteniilor noastre. Cine vrea sq urce pe scara valorilor trebuie sq caute sq stea ’n preajma celor ce se aflq mereu cu o treaptq mai sus deckt el: <Cine umblq cu ’nyelepyii se face ’nyelept, dar cui ’i place sq se ’nsoyeascq cu nebunii o duce rqu> (Prov. 13:20). <Sfinyii din yarq sunt toatq plqcerea mea> spunea psalmistul. Eu n-am avut privilegiul sq-i cunosc personal pe toyi sfinyii lui Dumnezeu. Despre mulyi ’nsq pot citi ’n paginile Scripturii, iar despre alyii pot citi ’n biografi- ile scrise despre ei. Clipele petrecute ’n pqrtqwia acestor <titani> zidewte wi ’n mine o inimq ca a lor. Cel mai bine este sq ne ’ntovqrqwim cu Isus Christos wi sq <umblqm cu Dumnezeu> ’n toate cqile noastre. Despre ucenici este scris: <Cknd au vqzut ei ’ndrqzneala lui Petru wi a lui Ioan, s-au mirat, ’ntruckt wtiau cq erau oameni necqrturari wi de rknd; wi au priceput cq fuseserq cu Isus> (Fapte 4:13). \"nyeleptul ckwtigq suflete <Rodul celui neprihqnit este un pom de viayq, wi cel ’nyelept ckwtigq suflete> (Prov. 11:30). L-am cunoscut pe Iosif Morcan ’n timpul studiilor de la Seminarul Teologic Baptist din Bucurewti. L-am admirat apoi lucrknd wi ostenindu-se peste puteri ’n bisericile baptiste din judeyul Iawi. De la el mi-a rqmas o vorbq plinq de ’nyelepciune: <Din tot pqmkntul acesta care va arde cu toate lucrurile de pe el, doar douq lucruri ajung ’n vewnicie: Cuvkntul lui Dumnezeu wi oamenii. Cine se concentreazq asupra lor wi le ckwtigq, este un om ’nyelept, care agonisewte pentru eternitate.> \"nyelepciunea e <a ta> doar cknd o dai wi altora; altfel ea este numai <'n tine>. Dacq ’nyelepciune ’nseamnq a privi lumea din punctul lui Dumnezeu de vedere, atunci nu suntem ’nyelepyi deckt ’n mqsura ’n care ne angajqm ’n lucrarea care este cea mai importantq wi mai imperios necesarq pentru Dumnezeu: ckwtigarea de suflete. Dumnezeu are pqstratq o mare rqsplatq pentru cei care ’nyeleg wi fac aceasta: <Cei ’nyelepyi vor strqluci ca strqlucirea cerului, wi cei ce vor ’nvqya pe mulyi sq umble ’n neprihqnire vor strqluci ca stelele, ’n veac wi ’n veci de veci> (Daniel 12:3). 59

\"nyeleptul \"n sine \"nsuwi <Wi Eu vq zic: <Faceyi-vq prieteni cu ajutorul bogqyiilor nedrepte, pentru ca atunci cknd veyi muri, sq vq primeascq ’n corturile vewnice> (Luca 16:9). \"nyeleptul este rqsplqtit Elifaz din cartea Iov se ’ntreabq retoric: <Poate un om sq aducq vreun folos lui Dumnezeu? Nu; ci ’nyeleptul nu- wi folosewte deckt lui> (Iov. 22:2). Ce rqsplatq are cel ’nyelept? Cea mai mare rqsplatq este ’nyelepciunea ’nsqwi: <\"nyelepciunea este un izvor de viayq pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor> (Prov. 16:22). <Dacq ewti ’nyelept, pentru tine ewti ’nyelept, dacq ewti batjocoritor, tu singur vei suferi> (Prov. 9:12). <Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui, wi omul de bine se saturq wi el de ce este ’n el> (Prov. 14:14). Cel dintki are <lehamite> de viaya lui, dar cel de pe urmq este <satis- fqcut> de el ’nsuwi. O altq rqsplatq este protecyia divinq wi stabilitatea ’n viayq: <Calea Domnului este un zid de apqrare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac rqul. Cel neprihqnit nu se va clqtina niciodatq, dar cei rqi nu vor locui ’n yarq> (Prov. 10:29-30). <Celui rqu, de ce se teme, aceea i se ’ntkmplq, dar celor neprihqniyi li se ’mplinewte dorinya. Cum trece vkrtejul, awa piere cel rqu; dar cel neprihqnit are temelii vewnice.> (Prov. 10:24). <Frica Domnului lungewte zilele, dar anii celui rqu sunt scurtayi> (Prov. 10:25,27). Noul Testament cladewte deasupra acestor texte wi ne spune cq rqsplata celui ce ascultq ’ndrumqrile divine este desqvkrwirea ’n caracter wi ’n abili- tatea de a rezolva toate problemele vieyii: <Tu sq rqmki ’n lucrurile pe care le-ai ’nvqyat wi de care ewti deplin ’ncredinyat, cqci wti de la cine le-ai ’nvqyat: din pruncie cunowti Sfintele Scripturi, care pot sq-yi dea ’nyelepciunea care duce la mkntuire, prin cre- dinya ’n Isus Christos. Toatq Scriptura este insuflatq de Dumnezeu wi de folos ca sq ’nveye, sq mustre, sq ’ndrepte, sq dea ’nyelepciune ’n nepri- hqnire, pentru ca omul lui Dumnezeu sq fie desqvkrwit wi cu totul destoinic pentru orice lucrare bunq> (2 Tim. 3:14-17). <Cei prowti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiyi sunt ’ncununayi cu wtiinyq> (Prov. 14:18). <Ascultq sfaturile wi primewte ’nvqyqtura, ca sq fii ’nyelept pe viitor> (Prov. 19:20). 60

6. \"NYELEPTUL \"N FAMILIE Toate familiile fericite sunt la fel; cele nefericite sunt de toate felurile. Goethe a spus: <\"mpqrat sau om de rknd, cel mai fericit este cel ce-wi gqsewte fericirea acasq.> Pentru acest capitol vom cquta ’mpreunq sq vedem cum trebuie sq se poarte un om ’nyelept ’n propria lui familie. \"mpreunq cu Statul wi Biserica, familia este una din cele trei instituyii divine aflate azi ’n funcyiune. Spre deosebire de celelalte douq, familia a fost instituitq ’ncq din Eden, ’nainte de cqderea omului ’n pqcat. Trqitq la nivelul ascultqrii de Dumnezeu, viaya de familie are wanse sq ne ofere ceva din atmosfera raiului. Nu ’ntkmplqtor, unul din cei mai buni pqstori ai Romkniei, Petru Popovici, wi-a intitulat o carte dedicatq analizqrii vieyii de familie chiar awa: <Familia, un coly de rai.> Privitq ’n realitqyile ei contemporane, familia este ’nsq departe de a fi ceea ce a fost ’n planul divin. Majoritatea cqsniciilor sunt doar niwte carica- turi ale modelului iniyial. Un analist cu simyul umorului a remarcat cq nu trebuie schimbatq deckt o literq wi viaya de <cqsnicie> devine o viayq de <cqznicie>, o sumq dureroasq de conflicte wi ’ndatoriri chinuitoare. Parcq nicqieri nu se cere mai multq ’nyelepciune deckt ’n arena vieyii de familie. Venitq din partea Creatorului, Biblia rqmkne singurul <mod de ’ntrebuinyare> pe care trebuie sq-l consultqm pentru o bunq funcyionare wi ’ntreyinere a familiei. Vom enumera ckteva din sfaturile pe care Prover- bele le pun la dispoziyia celor ce vor sq aibq o experienyq fericitq ’n viaya de cqsnicie. 61

\"nyeleptul \"n familie \"nyeleptul se cqsqtorewte <’n Domnul> Alegerea unui partener de viayq este, dupq mkntuire, cea mai impor- tantq decizie din viayq. Fericirea sau nefericirea cuiva depinde de aceastq alegere: <O femeie cinstitq este cununa bqrbatului ei, dar cea care-i face ruwine este ca putregaiul ’n oasele lui> (Prov. 12:4). O alegere bunq ’l face pe un bqrbat sq poatq trqi ca un rege, o alegere rea ’l poate mknca pe dinquntru. Era prin vara anului 1974. wi la Biserica Baptistq pqstoritq de fratele Chiu Mihai ‘n Pkrneava, Arad, se organiza ‘n fiecare luni seara un studiu pentru pregqtirea celor ce yineau Wcoala Duminicalq. Se studia ‘ntotdeauna lecyia de Duminica urmqtoare. Veneau frayi din multe Biserici wi fiecare par- ticipa cu ceea ce se pregqtise sau cu ceea ce ‘i descoperea Domnul. Discuyi- ile erau uneori aprinse, dar arareori ieweau din limita politeyii wi a rkvnei ‘ngqduite. Cknd am ajuns eu acolo, se discuta tocmai despre relayiile din familie, awa cum sunt ele descrise de apostolul Pavel ‘n Efeseni 5. Se opriserq mai ales la afirmayia: <Bqrbatul este capul nevestei> (Efes. 5:23) wi doreau sq afle care este limita ‘n care o femeie trebuie sq-wi urmeze soyul ‘n toate lucrurile. Cineva a trecut la domeniul foarte practic wi a cerut o lqmurire pentru situ- ayia cqsqtoriilor mixte, cknd un membru al Bisericii Baptiste se cqsqtorewte cu cineva din Biserica Pentecostalq. Cine hotqrqwte ‘n ce Bisericq se vor ‘nchina de acum ‘nainte. Unul din frayi a sugerat cq, bqrbatul fiind <capul>, o soyie trebuie sq wtie cq ‘wi va urma soyul wi cq este normal ca toate aceste cqsqtorii <mixte> sq se integreze acolo unde este membru soyul. Altcineva a spus cq lucrurile nu stau chiar awa de simplu; ‘n aceste situayii intervine de obicei wi restul familiei, socrii, cumnayii, etc. De multe ori, astfel de cqsqtorii produc tensiuni care duc la crize dureroase. Uneori se pune chiar prob- lema divoryului. <Merg oare doi oameni pe un drum fqrq sq fie ‘nvoiyi?> (Amos 3:3). S-a cerut pqrerea fiecqruia wi fiecare a cam spus cum se face ‘n Biserica din care face parte. Discuyiile nu progresau de loc wi <consensul> era foarte departe. Spre surprinderea tuturor, fratele Emil Jiva, care tqcuse mklc pknq atunci, a rupt tqcerea cu afirmayia: <Eu , frayilor, rqmkn lkngq formula orto- doxq!> S-a fqcut liniwte wi feye uimite awteptau o lqmurire pentru <abaterea doc- trinarq> ... Fratele Emil Jiva a continuat: <“n liturghia ortodoxq se spune awa: <Se cununq robul Domnului cutare cu roaba Domnului cutare ...> Cknd aceasta este adevqrat, nu vor apare probleme. Dacq wi el wi ea sunt <robi ai Domnu- lui>, cei doi vor asculta ‘n smerenie de Domnul wi nu vor avea ambiyii perso- nale. Dacq ‘nsq sunt altfel, se vor certa nu numai pentru Biserica la care sq meargq, dar wi pentru multe, multe alte lucruri.> 62

\"nyeleptul \"n familie A trecut de atunci multq apq pe sub moara vremii. Am participat la cununii wi am fost martori la ‘nyelegeri wi la ne’nyelegeri ... De multe ori ‘nsq, ‘n situayii de crizq, mi-au rqsunat ‘n urechi ecoul cuvintelor fratelui Emil Jiva: <Robul Domnului ... wi cu roaba Domnului ...> “ntr-adevqr, aceasta este rezolvarea tuturor problemelor! <Cine gqsewte o nevastq bunq, gqsewte fericirea; este un har pe care-l capqtq de la Domnul> (Prov. 18:22). Adam nu a avut de ales o nevastq. I-a dat-o Dumnezeu wi aceasta a fost ’ndeajuns. Am putea spune cq Eva i-a fost dqruitq <ca prin somn.> Dumnezeu l-a adormit, i-a scos o coastq wi a modelat-o din ea pe cea care avea sq-i devinq <un ajutor potrivit.> Astqzi, orice bqiat trebuie sq aleagq dintr-o mulyime de fete. Care sunt criteriile prin care o poate afla pe cea care i-a fost <rknduitq>? Cum sq gqsewti o nevastq potrivitq? 1. Cere ajutor de la Domnul. <Casa wi averea le mowtenim de la pqrinyi, dar o nevastq priceputq este un dar de la Domnul> (Prov. 19:14). Succesul ’n aceastq <aventurq> atkrnq de Dumnezeu mult mai mult deckt putem noi pricepe. Vai de cel ce pornewte ’n aceastq cqutare singur! Cknd eram ’n anul patru de Seminar, m-am ’ndrqgostit de o fatq care era studentq la Galayi: Daniela Ban. Mq ’ntrebam ’nsq dacq ea este cu adevqrat cea aleasq de Dumnezeu pentru mine. Mq temeam sq nu grewesc. Awteptam un semn, o confirmare de la Domnul. Tocmai fuseserq niwte inundayii catastrofale ’n Transilvania, urmate apoi de un mare cutremur de pqmknt wi cei din strqinqtate trimiteau pachete cu ajutor umanitar. \"mi aduc aminte cq mai toyi seminariwtii au primit pachete cu haine. Am primit wi eu unul wi era de la cineva pe care nu-l cunowteam. Probabil pentru cq se cunowtea cu tatql meu, ’mi trimisese un pachet cu haine fratele Ieremia Hodoroabq. Awadar, primisem un colet cu haine ... de la Paris! Nu cred cq vq puteyi da seama ce ’nsemna aceasta pentru un tknqr care crescuse cu haine ’ntoarse pe toate pqryile wi care colindase cu mama lui mai toate magazinele de <solduri> din Bucurewti. Mq wi vedeam ’mbrqcat cu cele mai selecte haine din capitala mondialq a modei. Plin de anticipayie, am dus pachetul acasq wi l-am deschis repede. Stupoare! ... Dezamqgire! ... Toate hainele din pachet erau de ... damq! Wi totuwi, pe pachet era trecut foarte clar numele meu: Daniel Brknzei. Ce fel de glumq proastq era aceasta? Dupq primele momente de perplexitate, Duhul lui Dumnezeu m-a ’ndem- 63

\"nyeleptul \"n familie nat sq privesc cu atenyie la haine. Erau toate de aceiawi mqsurq wi ... toate erau pe mqsura fetei de la Galayi, cea care avea sq devinq nu peste multq vreme: Daniela Brknzei! Printr-o <coincidenyq> imposibilq din punct de ved- ere omenesc, Dumnezeu ’mi certifica valabilitatea alegerii mele wi con- simyqmkntul Lui pentru cqsqtoria noastrq! Wtiu din experienya mea cq Dumnezeu este personal implicat ’n cqsqtoriile copiilor sqi. O coincidenyq este o minune mai micq ’n care Dumnezeu preferq sq rqmknq anonim. 2. Nu te opri la ’nfqyiware. Dumnezeu se uitq la inimq wi tu trebuie sq faci la fel. Frumuseyea este la fel de subyire ca pielea. Ea nu este o temelie pe care sq poyi clqdi un cqmin. Spurgeon spunea: <Cine se cqsqtorewte cu o fatq pentru frumuseyea ei se aseamqnq cu acela care a mkncat papagalul pentru frumuseyea penelor lui!> Ce pqcat cq multe alegeri se fac pe criteriul atracyiei fizice! \"n loc sq faci awa, dacq ewti ’nyelept te vei uita dupq alte lucruri: 3. Cautq aceste caracteristici: a. Spiritualitate <Dezmierdqrile sunt ’nwelqtoare wi frumuseyea este dewartq, dar femeia care se teme de Domnul va fi lqudatq> (Prov. 31:30). Cea mai reuwitq ‘nfrumuseyare este o inimq mulyumitq wi un duh smerit. Existq o singurq frumuseye care nu se ofilewte odatq cu trecerea anilor: fru- museyea interioarq a spiritului. Aceastq calitate a personalitqyii fac sq scli- peascq ochii unei femei reuwind s-o transforme dintr-o persoanq mediocrq ‘ntr-una deosebitq. Farmecul, cqldura wi atenyia altruistq sunt cele mai dura- bile frumuseyi din lumea noastrq - wi cele mai fericite. b. Seriozitate <Femeia frumoasq wi fqrq minte este ca un inel de aur pus ’n rktul unui porc> (Prov. 11:22). \"n climatul libertin de azi, seriozitatea poate pqrea o povarq wi un handicap. Iatq ce scrisoare a primit la un moment dat evanghelistul american Bill] Graham: <Sunt o tknqrq crewtinq, frumoasq <awa wi awa>. Sunt dezamqgitq cq bqieyii nu mq bagq ’n seamq. Sunt wi eu ca wi celelalte fete wi mi-ar plq- cea sq am un prieten. Este oare posibil ca o fatq sq fie prea serioasq? Chiar wi pentru tinerii credin- ciowi?> Marele om al lui Dumnezeu i-a trimis urmqtorul rqspuns: <Nu, nu ewti prea serioasq pentru genul de tineri pe care ’i meriyi. \"n problema comporta- 64

\"nyeleptul \"n familie mentului, prin comportament, noi facem un fel de selecyie naturalq a celor pe care-i atragem. O fatq <neserioasq> va atrage mereu tinerii <neseri- owi.> Adu-yi aminte cq cele mai multe idile se nasc dintr-o atracyie fizicq wi numai puyine sunt acelea bazate pe aprecierea adevqratq a calitqyilor celor doi parteneri. Cu siguranyq cq tu, care-i aparyii luiChristos, ’yi dorewti mai mult deckt un prieten atras de trupul tqu.> <Ewti crewtinq wi trebuie sq crezi cq Dumnezeu a pregqtit un plan spe- cial pentru viaya ta: <Te-am chemat pe nume ... ’nainte ca tu sq Mq cunowti> (Is. 45:4).> c. \"nyelepciune <Femeia ’nyeleaptq ’wi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu ’nsewi mkinile ei> (Prov. 14:1). O femeie poate dqrkma mai mult deckt zidewte soyul ei. Cu un ajutor potrivit ’nsq, cqminul va fi ’ntotdeauna ca un palat. 4. Ferewte-te de femeia certqreayq. Cu ckt este mai gol vasul, cu atkt dq mai repede ’n clocot! <O nevastq gklcevitoare este ca o streawinq de pe care picurq ’ntr-una> (Prov. 19:13). <Mai bine sq locuiewti ’ntr-un coly pe acoperiw, deckt cu o nevastq gklcevitoare ’ntr-o casq mare> (Prov. 21:9; 25:24) Multe din necazurile lumii au fost cauzate de o combinayie nefericitq ’ntre o inteligenyq micq wi o gurq mare. <Mai bine sq locuiewti ’ntr-un pqmknt pustiu, deckt cu o nevastq gklcevitoare wi supqrqcioasq> (Prov. 21:19). O nevastq i-a spus proaspqtului soy: <Fqgqduiesc sq nu te contrazic niciodatq, dacq wi tu promiyi sq fi ’ntotdeauna de acord cu mine.> <O streawinq care picurq necurmat ’ntr-o zi de ploaie wi o nevastq gklcevitoare sunt tot una. Cine o oprewte, parcq oprewte vkntul, parcq yine untdelemnul ’n mkna dreaptq> (Prov. 27:15-16). O nevastq foarte skckitoare a fost odatq ‘n toane bune wi i-a cumpqrat soyului ei douq cravate. Surprins sq le gqseascq pe noptierq, soyul s-a gkndit sq-i facq o plqcere wi wi-a pus la gkt una dintre ele. <Hm!> pufni soyia rein- tratq ‘n <normal>. <Vrei sq spui cq cealaltq nu-yi place!?> Gura este megafonul inimii. De curknd a iewit pe piayq o carte pentru cei certqreyi. Se numewte: Contradicyionar! Este mai bine sq rqmki necqsqtorit deckt sq-yi legi viaya de un partener nepotrivit. Cine gqsewte ’nsq o nevastq potrivitq gqsewte fericirea. 65

\"nyeleptul \"n familie Cum sq gqsewti un soy potrivit? Cele spuse despre cqutarea unei soyii bune se potrivesc wi pentru cqu- tarea unui soy bun. Mai sunt ’nsq wi alte sfaturi pe care ni le dq Dumnezeu ’n cartea Proverbelor. Dacq vrei sq cunowti un potenyial soy urmqrewte ... 1. Cum se poartq cu animalele? Dewi pare nesemnificativ, acest aspect al comportamentului squ spune foarte multe despre ’nclinayiile unui bqrbat: <Cel neprihqnit se ’ndurq de vite, dar inima celui rqu este fqrq milq> (Prov. 12:10). Lacrimile vqrsate pentru tine dovedesc slqbiciune, cele vqrsate pentru alyii sunt un semn de putere. 2. Cum primewte sfaturi de la alyii? Du-te wi vezi cum se poartq cu tatql wi cu mama lui. Dacq este atent wi respectos fayq de ei, va avea rqbdare sq te asculte wi pe tine ’n anii de cqs- nicie. <Calea nebunului este fqrq prihanq ’n ochii lui, dar ’nyeleptul ascultq sfaturile> (Prov. 12:15). <Cel ursuz cautq ce-i place lui, se supqrq de orice lucru bun> (Prov. 18:1). 3. \"n ce fel de anturaj se simte bine? Prietenii lui de astqzi, vor fi musafirii tqi de mkine. <Cine umblq cu ’nyelepyii se face ’nyelept, dar cui ’i place sq se ’nsoyeascq cu nebunii o duce rqu> (Prov. 13:20). 4. Cum stq cu rqbdarea wi cu nervii? <Cine este ’ncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii> (Prov. 14:29). 5. Cum ’wi ckwtigq banii? <Cel lacom de ckwtig ’wi tulburq casa, dar cel ce urqwte mita va trqi> (Prov. 15:27). 6. Cum se raporteazq la problemele altora? <Omul stricat pregqtewte nenorocirea 66

\"nyeleptul \"n familie wi pe buzele lui este ca un foc aprins. Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri wi pkrktorul dezbinq pe cei mai buni prieteni> (Prov. 16:27-28). <Cine ’wi ’nfrkneazq vorbele, cunoawte wtiinya, wi cine are duhul potolit este un om priceput. Chiar wi un prost ar trece drept ’nyelept dacq ar tqcea, wi de priceput dacq wi-ar yinea gura> (Prov. 17:27-28). 7. Care-i este atitudinea fayq de cei sqraci? <Cine ’wi astupq urechea la strigqtul sqracului, nici el nu va cqpqta rqspuns, cknd va striga> (Prov. 21:13). 8. Bqrbayi pe care trebuie sq-i eviyi: a. Cel ce se joacq cu fetele. Ferewte-te de <don Juan>! Orice bqiat care se <joacq> cu o fatq pe care nu are de gknd s-o ia de soyie, pqcqtuiewte cu nevasta altuia! <Poate cineva sq ia foc ’n skn fqrq sq i se aprindq hainele? Sau poate merge cineva pe cqrbuni aprinwi, fqrq sq-i ardq picioarele? Tot awa este wi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui squ: oricine se atinge de ea nu va rqmkne nepedepsit> (Prov. 6:27-30). b. Cel iute la mknie. <Nu te ’mprieteni cu omul mknios wi nu te ’nsoyi cu omul iute la mknie, ca nu cumva sq te deprinzi cu cqrqrile lui wi sq-yi ajungq o cursq pentru suf let> (Prov. 22:24-25). c. Cel dedat la beyie. <Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftqrile? Ale cui ne’nyelegerile? Ale cui sunt plkngerile? Ale cui sunt rqnirile fqrq pricinq? Ale cui sunt ochii rowi? Ale celor ce ’ntkrzie la vin, wi se duc sq goleascq paharul cu vin amestecat> (Prov. 23:29-30). Prin cqsqtorie hotqrkm unele dintre cele mai mari probleme ale vieyii noastre: - <Care va fi persoana cu care ’mi voi petrece tot restul vieyii ?> (Divoryul nu este o opyiune valabilq pentru cel credincios - Mat. 19:9). - <Cine va fi tatql sau mama copiilor mei ?> (Realitate definitivq din momentul nawterii copiilor). 67

\"nyeleptul \"n familie Iatq de ce nu trebuie sq ne grqbim wi sq ne cqsqtorim <’n pripq.> \"n con- tractarea unei cqsqtorii nu existq <ocazii> pe care le poyi pierde. <Ce-i al tqu e pus deoparte.> Numai tu ’nsuyi poyi ’mpiedica planul lui Dumnezeu cu privire la partenerul tqu de viayq. Cum poyi fi o soyie bunq? Cqsqtoria va fi fericitq nu numai dacq vei gqsi persoana potrivitq, ci wi dacq tu ‘nsuyi vei fi persoana potrivitq. Una din cele mai grewite pregqtiri pentru cqsnicie este calea <pretenyiilor.> Cine cautq un partener bun tre- buie sq se sileascq cel puyin ’n aceiawi mqsurq sq wtie el ’nsuwi cum sq fie un partener ideal. Cartea Proverbelor ne aweazq ’nainte portretul unei soyii ideale. Ea este ... 1. Vrednicq de ’ncredere. Aceasta ’nseamnq cq bqrbatui ei ’i poate ’ncredinya ckwtigul muncii lui fqrq teamq cq acesta va fi risipit fqrq noimq: <Inima bqrbatului se ’ncrede ’n ea wi nu duce lipsq de venituri> (Prov. 31:11). Nimic nu este mai ’ncurajator pentru un soy deckt sq wtie cq are ’n soyia lui un partener wi un asociat cu care-wi clqdewte ’mpreunq bunqstarea wi fericirea. \"ntr-unul din sonetele sale, Sha\\espeare descrie dependenya soyu- lui de loialitatea soyiei sale: >Pqrtaw sq nu fiu, inima sq-ndure, Cu cea ce poate mie-mi sq mq fure?> 2. Cu o dragoste statornicq wi de duratq. <La bine wi la rqu, ’n sqnqtate sau boalq, ...> cum s-a angajat prin jurqmkntul rostit la cqsqtorie. <Ea ’i face bine wi nu rqu, ’n toate zilele vieyii sale> (Prov. 31:12). 68

\"nyeleptul \"n familie 3. Harnicq wi priceputq. <Ea face rost de lknq wi de in wi lucreazq cu mkini harnice. Ea este ca o corabie de negoy; de departe ’wi aduce pkinea. Ea se scoalq cknd este ’ncq noapte wi dq hrana casei sale, wi ’mparte lucrul de peste zi slujnicelor sale. ... Ea ’wi ’ncinge mijlocul cu putere wi ’wi oyelewte brayele. Vede cq munca ’i merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea. Ea pune mkna pe furcq wi degetele ei yin fusul> (Prov. 31:13-19). Dumnezeu dq de mkncare fiecqrei pqsqri, dar nu i-o aruncq ‘n cuib ... 4. \"ntreprinzqtoare, cu spirit de iniyiativq. Femeia idealq din Proverbe nu este ’ncarceratq ’ntre pereyii casei, ci liberq sq activeze wi sq propqweascq ’n <viaya comercialq a cetqyii.> <Se gkndewte la un ogor wi-l cumpqrq; din rodul muncii ei sqdewte o vie> (Prov. 31:16). 5. Miloasq. “n inima fiecqrei femei existq o scknteie din focul ceresc, nevqzutq ‘n zilele de prosperitate, dar care se aprinde wi arde ca o vklvqtaie ‘n ceasurile ‘ntunecate ale tragediilor. <Ea ’wi ’ntinde mkna cqtre cel nenorocit, ’wi ’ntinde brayul cqtre cel lipsit> (Prov. 31:20). Iatq o posibilq definiyie a milei: <Durerea ta ‘n inima mea>. Acest senti- ment presupune o mare capacitate de simpatie wi de solidaritate. O expresie care mi s-a ’nfipt ’n inimq pe cknd mq aflam ’n drum spre Rusia: <Privit printr-o lacrimq, orice om care plknge este fratele tqu.> 6. Prevqzqtoare. <Nu se teme de zqpadq pentru casa ei, cqci toatq casa ei este ’mbrqcatq cu cqrqmiziu. ... Ea este ’mbrqcatq cu tqrie wi slavq wi rkde de ziua de mkine>(Prov. 31:21,25). 69

\"nyeleptul \"n familie 7. Dichisitq. <Ea ’wi face ’nvelitori, are haine de in subyire wi purpurq> (Prov. 31:22). Una din dimensiunile <specificului feminin> este frumuseyea wi eleganya. Nu este suficient ca femeia ide- alq sq aibe haine de in obiw- nuit wi din cknepq. Cea descrisq ’n cartea Proverbe- lor este ’nvqluitq ’n haine de in subyire wi purpurq. Un tknqr baschetbalist ameri- can, devenit peste noapte o celebritate, a vrut sq-wi bucure wi sq-wi impresioneze mama wi a invitat-o sq-l viziteze de ’ndatq ce wi-a cumpqrat o vilq impozantq wi a terminat cu deco- rqrile interioare. La cinci minute dupq sosire, mama a cerut voie sq meargq ’n oraw, a cumpqrat ckte ceva wi dupq o altq jumqtate de orq casa arqta ca un buchet de flori frumos mirositoare. Vqzknd schimbqrile pe care le-a fqcut mama sa, tknqrul sportiv a zkmbit wi a spus: <Am ’nyeles mamq, trebuie sq mq ’nsor. Nici o casq nu este destul de frumoasq dacq nu o aranjeazq o mknq de femeie!> 8. O cinste pentru bqrbatul ei. <Bqrbatul ei este bine vqzut la poryi, cknd wade cu bqtrknii yqrii> (Prov. 31:23). 9. Priceputq sq facq bani. <Ea face cqmqwi wi le vinde, wi dq cingqtori negustorului> (Prov. 31:24). 10. \"nyeleaptq wi veghetoare. <Ea deschide gura cu ’nyelepciune wi ’nvqyqturi plqcute ’i sunt pe limbq. Ea vegheazq asupra celor ce se petrec ’n casa ei wi nu mqnkncq pkinea lenevirii> (Prov. 31:26-27). 11. Wtie sq primeascq laude wi cautq sq fie o bunq mqrtu- rie. <Fii ei se scoalq wi o numesc fericitq; bqrbatul ei se scoalq wi-i aduce laudq: Multe fete au o purtare cinstitq, dar tu le ’ntreci pe toate> (Prov. 31:28). 70

\"nyeleptul \"n familie Fiecare om are trei nume: numele de familie pe care l-a mowtenit, numele propriu pe care i l-au dat pqrinyii wi renumele, pe care wi-l face sin- gur. 12. Cultivq spiritualitatea. <Desmierdqrile sunt ’nwelqtoare wi frumuseyea este dewartq, dar femeia care se teme de Domnul va fi lqudatq> (Prov. 31:30). 13. Cu picioarele pe pqmknt. Femeile tknjesc dupq complimente, dar cele mai bune rqsplqyi vin din realizqrile reale ale muncii wi comportamentului ei: <Rqsplqtiyi-o cu rodul muncii ei, wi faptele ei s-o laude la poryile cetqyii> (Prov. 31:31). Viaya are un fel de a yine lucrurile ‘n echilibru: pentru fiecare femeie care nenorocewte un bqrbat este o alta care face bqrbat dintr-un nenorocit. Rqsplata unei femei vine la fel de sigur ca wi ckwtigul celor care deyin puterea: <O femeie plqcutq capqtq cinste, wi cei asupritori capqtq bogqyie> (Prov. 11:16). Proverbul contrasteazq douq realitqyi din sfere diferite de existenyq pentru a sublinia o singurq trqsqturq comunq wi anume: succesul. Ca wi un om care deyine puterea, o femeie <plqcutq> este ... irezistibilq! Cum poyi fii un soy bun? Nimeni n-a inventat ‘ncq un test de inteligenyq mai bun deckt ... viaya de cqs- nicie. Dewi nu existq un pasaj unitar care sq adreseze aceastq problemq, nu trebuie sq uitqm cq bqrbatului i se adreseazq ... ’ntreaga carte a Proverbelor! Awa cq avem de a face cu un singur capitol adresat femeilor wi cu restul de 30 adresate bqrbatului! Chiar wi la o privire fugarq, este evident cq Proverbele au fost scrise sub forma unor sfaturi pe care un <tatq> le dq <fiului> squ. Este un fel de dialog <de la bqrbat la bqrbat.> Expresia <fiul meu> apare nu mai puyin de douq zeci wi douq de ori ’n text. Cum trebuie sq fie un <bqrbat vrednic de cinste> ? 71

\"nyeleptul \"n familie 1. \"ngqduie-i soyiei tale sq-yi fie un <partener> ’n toate, nu doar o simplq anexq restrknsq la preocupqri <cas- nice.> Citewte ’ncq o datq capitolul 31 din cartea Proverbelor. I-ai creat soyiei tale un cadru propice pentru a se dezvolta pe coordonatele acestor reco- mandqri? \"n iarna anului 1996, mq aflam la o ’ntrunire a <bordului> de condu- cere a societqyii Christian Aid Ministries din Ohio, Statele Unite. Awa cum probabil wtiyi, aceasta este o organizayie menonitq, iar menoniyii au anumite restricyii ’n privinya implicqrii femeilor ’n lucrqrile din afara familiei. Unul dintre cei prezenyi a sugerat pasajul din Proverbe 31 ca material de studiu wi a pus ’ntrebarea: <Dacq femeia aceasta vrednicq de cinste le cam face pe toate, mq ’ntreb unde-i este bqrbatul wi ce-i mai rqmkne lui de fqcut?> Spre veselia tuturor, unul din cei prezenyi, pus pe glume, i-a rqspuns: <Bine’nye- les cq este la <wedinya Bordului>! N-ai citit cq <stq cu bqtrknii la poryile cetqyii>? Dacq ai ajuns sq crezi cq-yi iubewti soyia prea mult, n-ai ajuns ‘ncq s-o iubewti ckt trebuie! 2. Spune-i soyiei tale ckt de mult apreciezi eforturile wi munca ei. O floare dupq zece ani de cqsnicie face mai mult deckt un ’ntreg buchet din timpul logodnei! <Bqrbatul ei se scoalq wi-i aduce laudq: Multe fete au o purtare cinstitq, dar tu le ’ntreci pe toate> (Prov. 31:28). O floare datq ’n timpul vieyii face mai mult deckt o coroanq awezatq pe mormknt. Mai ales cknd este ’n casq, munca soyiei trece adesea nevqzutq wi neapreciatq. Fq-yi un obicei din a nu lqsa sq treacq o zi fqrq sq scoyi ’n evi- denyq eforturile soyiei tale. Spune <Mulyumesc pentru masq> wi spune-o din toatq inima. Nu te grqbi sq te enervezi pe ea. Cineva a remarcat cq <acelawi bqrbat care-i ‘n stare sq piardq o zi ‘ntreagq la pkndq ‘n baltq, vknknd raye, sau pe mal la pescuit, sare ca ars dacq acasq soyia lui ‘ntkrzie zece minute cu masa.> Dacq cineva yi-ar da ckte 10 bani pentru fiecare cuvknt frumos spus cuiva wi yi-ar cere ‘napoi ckte 5 bani pentru fiecare cuvknt urkt spus, ce ai fi: om bogat sau sqrqntoc? 3. Aratq cq ai ’ncredere ’n soyia ta. <Inima bqrbatului se ’ncrede ’n ea wi nu duce lipsq de venituri> (Prov. 31:11). 72

\"nyeleptul \"n familie Unii soyi se poartq de parcq ar avea soyii reduse mental sau aproape incapabile sq ia cea mai micq hotqrkre. Nu fi unul din acewtia. Consultq-te mereu cu soyia ta. Nu te obiwnui sq te consulyi mai mult cu prietenii deckt cu ea. Preyuiewte sfaturile ei wi acordq un credit deosebit <intuiyiei feminine.> Nu uita cq Dumnezeu pe ea yi-a dqruit-o ca ... ajutor potrivit! Pe peretele unui magazin de vopsele wi tapet, cineva a pus un afiw: <Soyii care aleg culorile trebuie sq aibq aprobare scrisq din partea soyiilor lor.> Amuzant la prima vedere, afiwul exprima <experienya> ’ndelungatq a vknzqtorului. Wi ’ncq ceva, nu fii gelos din cale afarq. Orice dragoste intensq se man- ifestq wi prin gelozie. Nu lqsa ’nsq ca acest element al iubirii sq fie exagerat, sq se mqreascq asemenea unei tumori desfigurante wi sq-yi <’ntemniyeze> soyia. 4. Asigurq-yi soyia cq este singura <reginq> din viaya ta. Dacq vrei sq fi tratat acasq ca un rege, trateazq-yi soyia ca pe o reginq! Una din cele mai mari temeri ale unei femei este aceea cq va fi ’nlo- cuitq de o alta ’n inima soyului ei. Cautq sq risipewti acewti nori negrii care pot tulbura atmosfera familiei. Ascultq sfaturile ’nyelepciunii din Prov. 5:15-21: <Bea apq din fkntkna ta wi din izvoarele puyului tqu. Ce, vrei sq yi se verse izvoarele ’nafarq? Wi sq-yi curgq rkurile ’n pieyele de obwte? Lasq-le sq fie numai pentru tine, wi nu pentru strqinii de lkngq tine. Izvorul tqu sq fie binecuvkntat, wi bucurq-te de nevasta tinereyii tale. Cerboaicq iubitq, cqprioarq plqcutq: fii ’mbqtat tot timpul de drqgqlqwiile ei, fii ’ndrqgostit necurmat de dragostea ei!> (Prov. 5:15-20). O cqsnicie reuwitq este una ‘n care te ‘ndrqgostewti de mai multe ori, dar de aceiawi persoanq. Ar fi cu mult mai puyine divoryuri dacq soyii ar ‘ncerca sq-wi pqstreze soyiile cu acelawi zel cu care s-au strqduit sq le cuce- reascq. <Furia este fqrq milq wi mknia nqvalnicq, dar cine poate sta ’mpotriva geloziei? (Prov. 27:4). Opusul iubirii nu este ura, awa cum se crede de obicei. Ura, cu toate efectele ei negative este un sentiment care yine seama cq celqlalt existq. Gelozia, cu toate furiile ei, este sora geamqnq a iubirii. Cknd ewti gelos dai dovadq cq <’yi pasq>, cq ’ncq mai iubewti. Opusul iubirii este ceva mult mai rece wi mai distrugqtor, mult mai plin de cruzime: opusul iubirii este indiferenya! Cele mai multe familii sunt dezintegrate de aceastq maladie modernq. 73

\"nyeleptul \"n familie Iatq o filq din jurnalul amintirilor mele cu familia {urmbrand: Toamna aduce fiorii reci ai unei moryi inevitabile. Aflat ‘n vacanyq la Portland am aflat cq sora Binyea a fost internatq ‘n spital, pentru o operayie. La vkrsta dknsei, orice intervenyie chirurgicalq era <majorq> , cu consecinye greu de ‘ntrevqzut. M-am ‘ntors la Los Angeles wi pe 3 Iulie 1996 am plecat la spital cu pqri- nyii nowtri. L-a poarta spitalului ne-am ‘ntklnit cu fratele {urmbrand. Era ‘ntr-un cqrucior cu rotile care-l ajuta sq-wi depqweascq neputinyele trupului, dar nu wi pe ale inimii: <Sunt ‘ntr-o mare ‘ncercare! O opereazq pe Binyea ...> Ne-am dus ‘mpreunq ‘n salonul spitalului wi am fqcut roatq ‘n jurul pat- ului ‘n care stqtea sora {urmbrand. Deloc tristq sau ‘ngrijoratq, doar cu faya brqzdatq de spasmele involuntare produse de durerile acute, dknsa ne-a vorbit duios despre <Cel ce numqrq firele de pqr de pe capul celor credinci- owi>: <Am cunoscut odatq un tknqr matematician. Era doctor ‘n matematici wi se specializase ‘n computere. L-am admirat wi l-am lqudat pentru priceperea lui, dar i-am spus cq Dumnezeu wtie sq numere mai bine deckt el. Sqracul de el, nu-L cunowtea pe Dumnezeu wi era pierdut. I-am explicat cq eu nu wtiu nimic ‘n comparayie cu el, dar cq wi el are ‘ncq de ‘nvqyat de la Dumnezeu. Dumnezeu este cel mai mare matematician cu putinyq. El numqrq stelele de pe cer, firele de pqr de pe capul oamenilor wi ne socotewte chiar wi numqrul zilelor vieyii noastre. Ce minunat este sq wtii cq El se preocupq de toate aces- tea wi cq face awa pentru cq ne iubewte.> A intrat asistenta medicalq sq o pregqteascq pentru operayie, awa cq ne- am retras ‘n liniwte. Am mai apucat totuwi sq-l mai vqd wi sq-l mai aud pe fratele Richard, care s-a apropiat cu cqruciorul de patul soyiei sale, a apucat- o de mknq wi i-a spus plin de cqldurq: <Te iubesc mai mult deckt ‘n ziua nun- yii!> Fiorii ‘ngheyayi ai toamnei au fost izgoniyi pentru ckteva clipe de flacqra din cuvintele drqgqstoase. “n ochii celor doi strqlucea acum o luminq hotqrktq sq biruiascq dincolo de limitele obiwnuite ale firii. 5. Fq din familia ta prioritatea numqrul unu a vieyii tale. Dupq relayia cu Dumnezeu, cea mai mare responsabilitate a unui bqrbat este asigurarea unei vieyi de familie fericite. Nicqieri nu se cere mai multq ’nyelepciune ca ’n viaya de familie. Nici o realizare nu este mai importantq deckt reuwita ’n propriul cqmin. Cine reuwewte aici, are o platformq solidq pentru toate celelalte realizqri ale vieyii. Cine falimenteazq aici, clqdewte pe nisip wi va fi lipsit de adevqrata ’mplinire ’n viayq: <Cine ’wi tulburq casa va mowteni vknt, wi nebunul va fi robul omului ’nyelept> (Prov. 11:29). 74

\"nyeleptul \"n familie Nu uita cq cel care dq tonul ’n viaya de familie este bqrbatul. Ce faci tu este factorul principal care va hotqr’ fericirea sau nefericirea familiei tale: <Unde nu sunt boi, ieslea rqmkne goalq, dar puterea boilor aduce belwug de roduri> (Prov. 14:4). Cum sq fim pqrinyi ’nyelepyi? Una dintre cele mai rqspkndite greweli printre femei: credinya cq este suficient sq ai un copil pentru a deveni mamq; este ca wi cum ai crede cq poyi deveni mare muzician de ‘ndatq ce yi-ai procurat un pian. A fi mamq cere multq ’nyelepciune, multq dragoste, mult sacrificiu wi multq perseverenyq. Cea mai mare responsabilitate pe care ne- o poate ’ncredinya Dumnezeu este educayia celor care se nasc ’n familia noastrq. Orickt am anticipa nawterea copiilor, orickt am dorit-o, venirea lor ne va gqsi ’ntotdeuna lipsiyi de experienyq. Cineva a spus: <Cei mai mulyi dintre noi ajungem pqrinyi ‘nainte de a ‘nceta sq mai fim copii.> Daniel {ebster, unul din cei mai mari oameni din istoria Americii a spus: <Ce sqpqm ‘n marmurq, piere cu timpul, ce turnqm ‘n bronz se macinq, temple pe care le zidim vor ajunge odatq ruinq, dar ce scriem pe coala nepieritoare a sufletului, principiile vewnice ale temerii de Dumnezeu wi ale iubirii fayq de aproapele, va strqluci wi ‘n viaya de acum wi ‘n cea viitoare.> Ce ne spune Biblia despre crewterea copiilor. \"n cartea Psalmilor existq doi psalmi dedicayi vieyii de familie: Psalmul 127 wi Psalmul 128. \"n amkndoi, iatq ckteva considerente preliminarii : 1. Copiii sunt un dar de la Domnul. Iatq un paradox contemporan: Familiile fqrq copii wi familiile cu copii mulyi se compqtimesc reciproc. Cine are dreptate? <Iatq, fiii sunt o mowtenire de la Domnul, rodul pkntecului este o rqsplatq datq de El> (Ps. 127:4) Copiii sunt averea celui sqrac, wi cea mai preyioasq comoarq a boga- yilor. 2. Copiii sunt podoaba wi farmecul familiei <Nevasta ta este ca o viyq roditoare ’nlquntrul casei tale; 75

\"nyeleptul \"n familie copiii tqi stau ca niwte lqstari de mqslin ’mprejurul mesei tale> (Ps. 128:3). \"n faya reyinerii unora de a avea copii, cineva a remarcat: <Se pare cq ‘n ziua de azi copiii au ajuns atkt de scumpi ‘nckt doar familiile sqrace wi-i mai pot permite.> 3. Copiii ’wi primesc direcyia ’n viayq prin educayia datq de pqrinyi Un copil este un baton de dinamitq, o sursq incalculabilq de energie potenyialq, de aceea vegheazq asupra lui cu atenyie, ferindu-l de scknteile care l-ar putea face sq explodeze, punknd ‘n pericol temeliile societqyii. “ndreaptq-l cu cea mai mare grijq spre locul ‘n care vigoarea wi capacitqyile lui vor putea fi folosite pentru construirea unei lumi mai bune. <Ca niwte sqgeyi ’n mkna unui rqzboinic, awa sunt fiii fqcuyi la tinereye. Ferice de omul care-wi umple tolba de sqgeyi cu ei!> Cqci ei nu vor rqmknea de ruwine, cknd vor vorbi cu vrqjmawii lor la poartq> (Ps. 127:4,5). Dupq cum arcawul este priceput sq trimeatq sqgeyile la yintq, pqrinyii sunt responsabili de direcyia pe care o iau copiii lor ’n viayq. Socrate a zis: <Mq voi sui pe cel mai ‘nalt loc din Atena wi voi striga: <Concetqyeni, cum de sunteyi gata sq munciyi pe brknci, sq spargeyi chiar wi pietre ca sq ajungeyi bogayi, dar nu vq preocupayi deloc de copiii cqrora le veyi lqsa toate acestea drept mowtenire?> Cartea Proverbelor clqdewte pe aceste adevqruri generale: 4. Copiii trebuie educayi prin exemplu personal De obicei un tatq vrea ca fiul squ sq fie awa cum ...n-a reuwit el sq ajungq. Copiii au mai multq nevoie de un model de urmat deckt de critici. Dife- renya dintre criticq wi educayie este atitudinea ‘n care sunt fqcute. “nvayq-l pe copil calea pe care trebuie sq meargq wi apoi ... mergi, mergi tu ‘nsuyi pe ea. Nimic nu este mai dqunqtor deckt un dascql care dq ‘n acelawi timp un sfat bun wi un exemplu personal prost. <Cel neprihqnit umblq ’n neprihqnirea lui; ferice de copiii lui dupq el!> (Prov. 20:7). Credinya pqrinyilor, dewi nu se mowtenewte, poate fi un factor de mare influenyq ’n caracterul copiilor: <Cine se teme de Domnul are un sprijin tare ’n El, wi copiii lui au un loc de adqpost ’n El. Frica de Domnul este un izvor de viayq, ea ne ferewte de cursele moryii> (Prov. 14:26-27). 76

\"nyeleptul \"n familie Adeseori, cea mai bunq metodq de ‘ndreptare a copiilor nowtri este sq ne corectqm exemplul personal pe care li-l dqm. Trqiewte ‘n awa fel ‘nckt atunci cknd oamenii ‘i vor spune copilului tqu cq seamqnq cu tine, el sq simtq nevoia sq scoatq ‘n afarq pieptul, nu limba. Am auzit odatq pe cineva spunknd cq nu poyi spune dacq un pqrinte wi- a fqcut datoria sau nu, deckt dupq ce vei vedea ce fel de oameni vor fi nep- oyii lor. 5. Copiii trebuie educayi prin sfqtuire Un tatq face mai mult deckt o sutq de profesori. Experienya mea este cq toyi profesorii din wcolile ateiste ale Romkniei nu mi-au putut clinti convingerile pe care mi le-a awezat ’n suflet tatql meu. Nici lipsa de carte wi nici lipsa de bogqyie nu scade cu ceva puterea de influenyq a unui pqrinte. Wtiind cele de mai sus, pqrinyii trebuie sq se ’ngrijeascq sq stea de vorbq cu copiii lor. Educayia lor are nevoie de o investiyie de timp wi de preocu- pare: <\"nvayq pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze, wi cknd va ’mbqtrkni, nu se va abate de la ea> (Prov. 22:6). Copiii sunt singura bogqyie terestrq pe care o putem lua cu noi ‘n cer, de aceea ei trebuie sq fie mereu ’n atenyia noastrq. Educayia nu ’ncepe cu primele sfaturi pe care le dqm copiilor, ci mult mai devreme. Cam pe la vkrsta de cinci ani un copil a primit deja jumqtate din toatq influenya pe care pqrinyii vor reuwi s-o aibe asupra lui: <Copilul lasq sq se vadq ’ncq din faptele lui dacq purtarea lui va fi curatq wi fqrq prihanq> (Prov. 20:11). Existq pe alocuri pqrerea cq nu trebuie sq influenyqm prea mult crew- terea copiilor ca sq nu le stknjenim formarea unei personalitqyi proprii. Aceasta este ’nsq numai o vicleanq metodq de a-i scoate pe copii de sub autoritatea pqrinyilor sau de a-i scqpa pe pqrinyi de apqsarea responsabi- litqyii personale. Existq pqrinyi care spun: <Noi nu vrem sq ne influenyqm copiii ‘n probleme de religie!> De ce nu? Presa ‘i va influenya! Radioul ‘i va influenya! Filmele ‘i vor influenya! Televizorul ‘i va influenya! Vecinii ‘i vor influenya! Colegii de servici ‘i vor influenya! Politicienii ‘i vor influenya! Nici wcoala wi nici Biserica nu pot ‘nlocui familia ‘n educayia copiilor. 77

\"nyeleptul \"n familie Suntem gata sq ne exersqm influenya asupra crewterii florilor din grqdinq wi a animalelor din grajd. Oare se cade sq ne oprim influenya toc- mai cknd este vorba de copiii nowtrii? Ce sq ‘nyeleagq copiii de la pqrinyii care socotesc cq ei nu pot sta sq asculte 2 ore ‘n bisericq, dar ‘i lasq ore ‘ntregi ‘n faya televizorului? Sau ce pot ei ‘nvqya de la cei ce le dau 4 dolari sq se ducq la film, wi numai 50 de cenyi sq punq la colectq? 6. Copiii trebuie educayi prin mustrare Cineva spunea cu ironie: <Nu existq deckt un singur copil perfect ‘n lumea aceasta wi fiecare mamq ‘l are.> De fapt, nu existq copil perfect. Nici un om nu poate ajunge pe pqmknt perfecyiunea. Singura noastrq wansq este <perfecyionarea> prin corectare. Dewi negativq ’n natura ei, mustrarea este constructivq. \"nsuwi Dumnezeu, Tatql nostru desqvkrwit o aplicq atunci cknd este cazul. Vai de pqrinyii <mai ’nyelepyi ca Dumnezeu> care dispreyuiesc mustrarea, prefe- rknd sq-wi lase copiii sq trqiascq dupq capul lor: <Fiule, nu dispreyui mustrarea Domnului, wi nu te mkhni de pedepsele Lui. Cqci Domnul mustrq pe cine iubewte, ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte!> (Prov. 3:11-12) <Nuiaua wi certarea dau ’nyelepciunea, dar copilul lqsat de capul lui face ruwine mamei sale> (Prov. 29:15). Cuvkntul evreiesc pentru pqrinte este <horim> care derivq de la <moreh>, ‘nvqyqtor. Primul wi cel mai mare ‘nvqyqtor al copilului trebuie sq se afle ‘n familia lui. <O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput, deckt o sutq de lovituri pe cel nebun> (Prov. 17:10). Sq nu crezi cq ai pierdut timpul degeaba dacq copiii tqi yi-au auzit sfa- turile, dar nu le-au pus ‘n practicq. Peste ani de zile ei wi le vor reaminti wi le vor spune la rkndul lor copiilor pe care-i vor crewte. <Cum am putut eu sq urqsc certarea, wi cum a dispreyuit inima mea mustrarea? Cum am putut sq n-ascult glasul ’nvqyqtorilor mei, wi sq nu iau aminte la cei ce mq ’nvqyau?> (Prov. 5:12-13). Mustrqrile din copilqrie sunt ca seminyele care ’ncolyesc uneori numai la vkrsta adultq. 7. Copiii trebuie educayi prin greutqyi Cea mai sigurq metodq de a le pregqti copiilor o viayq grea este aceea de a le ‘ngqdui o copilqrie prea uwoarq wi lipsitq de griji. De prea multe ori, 78

\"nyeleptul \"n familie pqrinyii care n-au wtiut de plqceri din cauza trudei 'wi dau banii pe mkna unor copii care wtiu doar de plqceri, dar nu vor sq wtie de muncq. Una din cele mai vesele definiyii ale tayilor este aceasta: <Tatql este acea persoanq care a ajuns sq poarte poze acolo unde obiwnuia sq yinq banii.> <Mai bine un prknz de verdeyuri wi dragoste, deckt un bou ’ngrqwat wi urq> (Prov. 15:17). <Mai bine o bucatq de pkine uscatq, cu pace, deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq!> (Prov. 17:1). Profetul Ieremia a recomandat greutqyile drept o pregqtire pentru viaya de adult cknd a zis: <Este bine pentru un tknqr sq poarte un jug ’n tinereyea lui> (Plkngerile lui Ieremia 3:27). Cine vrea sq le facq o viayq grea copiilor sqi, sq le ofere o copilqrie prea uwoarq! Un proverb arab spune: <Doar zile senine wi cer ‘nsorit / Fac din grqdinq un loc pustiit.> 8. Copiii trebuie educayi prin pedeapsq Inima educayiei este educayia inimii! Nu existq dragoste fqrq disciplinq, wi nu trebuie sq existe nici disciplinq fqrq dragoste. Pedeapsa nu trebuie deckt ’n ultimq instanyq sq fie corporalq. existq o gamq ’ntreagq de interdicyii la care ’i putem supune pe copiii nowtrii. Unele dintre ele ’i vor ustura mai rqu deckt cea mai asprq bqtaie. Cknd ’nsq trebuie, pedeapsa corporalq nu trebuie evitatq. Un tatq texan remarcq cq Dumnezeu a prevqzut o anumitq regiune a corpului ’n care bqtaia este mai uwor de primit. El a adqugat: <Am primit educayia pe genunchii mamei, dar wi pe genunchii tatqlui meu am ’nvqyat multe (aluzie la faptul cq era culcat pe genunchii tatqlui wi bqtut la fund). <Cine cruyq nuiaua, urqwte pe fiul squ, dar cine-l iubewte, ’l pedepsewte ’ndatq> (Prov. 13:24). <Pedepsewte-yi fiul, wi el ’yi va da odihnq, wi ’yi va aduce desfqtare sufletului tqu> (Prov. 29:17). Pornirile pqcqtoase ale inimii firewti trebuiesc curmate ’ncq din cea mai fragedq pruncie. O palmq datq la timp face mai mult deckt ani grei de ’nchisoare. <Nebunia este lipitq de inima copilului, dar nuiaua certqrii o va dezlipi de el> (Prov. 22:15). Nu cruya copilul de mustrare, cqci dacq-l lovewti cu nuiaua, nu va muri. Lovindu-l cu nuiaua, ’i scoyi sufletul din locuinya moryilor> (Prov. 23:13-14). 79

\"nyeleptul \"n familie Existq pedagogi <de wcoalq nouq> care spun cq <bqtaia> este o metodq barbarq care aparyine trecutului. <A-i ’nvqya pe copii>, spun ei, <cq violenya este calea de rezolvare a problemelor ’nseamnq a crewte o generayie care va recurge la violenyq ori de ckte ori va avea probleme.> Awa sq fie oare? Oare se pricep acewti pedagogi mai bine deckt Dumnezeu la crewterea copiilor? <Fiule, nu dispreyui mustrarea Domnului, wi nu te mkhni de pedepsele Lui. Cqci Domnul mustrq pe cine iubewte, ca un pqrinte pe copilul pe care-l iubewte!> (Prov. 3:11-12). 9. Copiii nu trebuie sq fie yinta nervilor nowtri Cea mai rea educayie este acea fqcutq sub imperiul nervilor. Mulyi pqri- nyi se nqpustesc asupra copiilor doar ca sq-wi descarce nervii. <Pedepsewte-yi fiul, cqci tot mai este nqdejde, dar nu dori sq-l omori> (Prov. 19:18). Existq cuvinte pe care nici un copil n-ar trebui sq le audq. Cele mai grave dintre ele sunt: <Te omor ’n bqtaie! Eu te-am fqcut, eu te omor!> O astfel de exprimare este ’n fapt o declarayie de capitulare wi de totalq ’nfrkn- gere. Un astfel de pqrinte a ewuat ’n obligayiile familiale wi va da socotealq cu siguranyq ’naintea Domnului. Noul Testament va reformula aceastq interdicyie astfel: <Wi voi, pqrin- yilor, nu ’ntqrktayi la mknie pe copiii vowtri, ci crewteyi-i ’n mustrarea wi ’nvqyqtura Domnului> (Efes. 6:4). Copiii n-ar trebui sq se teamq de pqrinyi deckt ’n mqsura ’n care se simt vinovayi fayq de Domnul. 10. Copiii trebuie educayi prin ’ncurajare Prea puyini pqrinyi wtiu sq facq <galerie> copiilor lor. Vorbele au ’n ele o extraordinarq putere. Cu ele putem zidi wi tot cu ele putem dqrkma. <Limba ’nyelepyilor dq wtiinyq plqcutq> (Prov. 15:2). <Limba dulce este un pom de viayq> (Prov. 15:4). Oamenii au caracteristica sq devinq ceea ce-i ‘ncurajezi sq fie, nu ceea ce-i bayi la cap. <Buzele ’nyelepyilor seamqnq wtiinya> (Prov. 15:7). 80

\"nyeleptul \"n familie Mulyi ’wi judecq prea aspru copiii, apreciindu-i doar dupq rezultatele de la wcoalq. N-ar trebui sq fie awa. Este foarte grewit sq apreciem inteligenya copiilor numai dupq rezultatele wcolare. Thomas Edison a fost socotit un elev mediocru, iar Einstein unul foarte redus. Adevqrata inteligenyq este mult mai mult deckt o acumulare de cunowtinye. Ea este mqsuratq ‘n felul creator ‘n care poate folosi cunowtinyele acumulate. Unul care gkndewte ‘ncet, <Tobq de carte> dar care wtie sq ajungq la niwte concluzii proprii folositoare este cu mult mai inteligent deckt acele <enciclopedii ambu- lante> care plutesc ‘n derivq pe marea vieyii. Existq laturi ale inteligenyei care nu se pot mqsura prin abilitatea cu care manevrqm simbolurile gra- fice sau verbale care alcqtuiesc testele wcolare. Un pqrinte ’nyelept trebuie sq wtie sq descifreze ’nclinayiile copiilor sqi wi sq-i ’ncurajeze sq progreseze. \"ntr-un cuvknt, pqrinyii trebuie sq creadq ’n posibilitqyile copiilor lor. <Cine are o inimq ’nyeleaptq ’wi aratq ’nyelepciunea cknd vorbewte, wi mereu se vqd ’nvqyqturi noi pe buzele lui. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet wi sqnqtoase pentru oase> (Prov. 16:23,24). Cel mai mare dar pe care-l pot face pqrinyii copiilor este propria lor prietenie. Dacq ai un adolescent, nu-l dispreyui; este singurul lucru din care Dumnezeu poate face un adult! 11. Copiii trebuie crescuyi ’n dragostea pqrinyilor lor Cei adulyi wtiu sq dea sfaturi wi sq porunceascq, dar cknd este vorba de dialogul cu adolescenyii, cei mai ‘n vkrstq ar face bine sq ‘nveye sq asculte cu amkndouq urechile wi ... cu inima. Cel mai mare bine pe care-l poyi face copiilor tqi este s-o iubewti pe mama lor. Cea mai mare pacoste a zilelor noastre sunt divoryurile. Am putea spune cq, judecknd dupq numqrul divoryurilor, mai mult fug de acasq pqrinyii deckt copiii. Educayia copiilor este o artq ’n care dragostea wi disciplina trebuie sq se ’mpleteascq armonios. Suzana {esle], mamq a nouqsprezece copii, n-a fqcut wcoalq de pedagogie, dar a educat pe unii din cei mai de seamq oamenii ai Americii. Dewi vechi de douq sute de ani, regulile ei sunt la fel de valabile pentru crewterea copiilor din ziua de azi wi pentru a-i face sq <plkngq fqrq gqlqgie>: 1. Nu ‘ngqdui sq se mqnknce ‘ntre mese. 2. Pune copiii la culcare la ora opt seara. 3. Cere-le sq ia medicamentele fqrq mofturi. 4. Frknge ‘ncqpqyknarea capriciilor wi vei lucra ‘mpreunq cu Dumnezeu la mkntuirea sufletului. 81

\"nyeleptul \"n familie 5. “nvayq-i sq se roage de ‘ndatq ce ‘nvayq sq vorbeascq. 6. Cere-le tuturor sq stea cuminyi la ‘nchinqciune. 7. Nu le da nimic cknd plkng isteric, dq-le doar atunci cknd vorbesc fru- mos wi politicos. 8. Ca sq nu ‘ncurajezi minciuna, nu pedepsi o grewealq recunoscutq ‘nsoyitq de pqrere de rqu. 9. Nu lqsa niciodatq nepedepsit un pqcat. 10. Nu pedepsi niciodatq un copil de douq ori pentru aceiawi grewealq. 11. Laudq, ‘ncurajeazq wi rqsplqtewte buna purtare. 12. Orice ‘ncercare de a face ceva bun, orickt de nereuwitq ar fi, trebuie lqudatq. 13. Respectq dreptul la proprietate, chiar wi ‘n cele mai mici amqnunte. 14. Yine-te ‘ntotdeauna de cuvknt. 15. Nu cere nici unei fete sq munceascq, ‘nainte ca ea sq wtie sq citeascq bine. 16. “nvayq-i pe copii sq se teamq de nuia. Ckt timp rqmkn copiii ... copii? Probabil cq toatq viaya. Totuwi, ati- tudinea noastrq fayq de ei trebuie sq yinq seama de transformqrile din viaya lor. Chiar wi cknd nu mai sunt atkt de drqgqlawi ca atunci cknd erau ’n scutece, copiii au drept la dragostea noastrq. Un mucalit a observat cq: <Un copil este un ‘nger ale cqrui aripi se micworeazq pe mqsurq ce ‘i cresc picioarele.> Pe mqsura crewterii lui, trebuie sq creascq wi capacitatea noastrq de dragoste. Unele mame ‘wi iubesc copiii ‘n mod egoist, de parcq copiii ar exista pentru propria lor ‘mplinire. Altele mame ‘wi iubesc copiii ca niwte sclave, de parcq ele ‘nsele n-ar exista deckt ca sq le fie de folos copiilor. Existq ‘nsq wi mame care au gqsit calea cea bunq wi-wi iubesc copiii cu spirit de sacrificiu, considerknd cq wi ele wi copiii lor existq doar ca sq facq voia Domnului. Cum sq fi un copil ’nyelept? Existq douq greweli ‘n conflictul dintre generayii. Prima este cq cei tineri cred cq inteligenya este un substitut pentru experienyq, iar cea de a doua este a celor ‘n vkrstq care cred cq experienya poate ‘nlocui cu succes intelig- enya. Slava tinerilor este tqria, dar podoaba bqtrknilor sunt perii albi> (Prov. 20:29). Ca unul care a trecut prin ambele faze, un prieten al meu a exclamat plin de ironie: <M-am nqscut ‘ntr-o generayie grewitq. Cknd eram tknqr, nimeni nu-i preyuia pe cei tineri. Acum, cknd am ajuns la bqtrkneye, nimeni nu-i respectq pe cei ‘n vkrstq!> 82

\"nyeleptul \"n familie Din punctul de vedere al unui pqrinte, necazul cu crewterea copiilor este cq pe cknd crezi cq ai ajuns sq ai experienyq, copiii te scot la pensie. 1. Peyuiewte-yi tatql Nu uita cq ewti doar un schimb de wtafetq ’n scurgerea generayiilor. \"nyelepciunea nu s-a nqscut odatq cu tine wi nici nu va muri cknd ’yi vei da obwtescul sfkrwit. Ai datoria sq preiei de la tatql tqu tot ce este bun wi sq transmiyi mai departe copiilor tqi sfaturile ’nyelepciunii: <Ascultayi, fiilor, ’nvqyqtura unui tatq, wi luayi aminte, ca sq pricepeyi; cqci eu vq dau sfaturi bune; nu lepqdayi ’nvqyqtura mea. Cqci cknd eram ’ncq fiu la tatql meu, wi fiu gingaw wi singur la mama mea, el mq ’nvqya atunci wi-mi zicea: <Pqstreazq bine ’n inima ta cuvintele mele, pqzewte ’nvqyqturile mele, wi vei trqi! N-o pqrqsi wi ea te va pqzi; iubewte-o wi te va ocroti!> (Prov. 4:1-6). Observayi <wtafeta> nevqzutq transmisq de la o generayie la cealaltq: < Ascultayi ’nvqyqtura unui tatq ... cknd eram eu ’ncq fiu la tatql meu ... el mq ’nvqya wi-mi zicea ...> Dumnezeu a rknduit ca valorile sfinyeniei wi experienya umblqrii de viayq sq fie transmise de la o generayie la alta. Citiyi textul din Deuteronom 6:6-9 wi vq veyi convinge de aceasta. Wi nu uitayi cq una din cele zece porunci, cea de a cincea wi singura ’nsoyitq de o fqgqduinyq, este cea care prescrie respectul wi ascultarea fayq de pqrinyi: <Cinstewte pe tatql tqu wi pe mama ta, pentru ca sq yi se lungeascq zilele ’n yara pe care yi-o dq Domnul, Dumnezeul tqu> (Exod 20:12). \"n procesele formqrii propriei personalitqyi din vremea adolescenyei, copilul are tendinya sq nege toate valorile din familia lui. Cel care duce aceastq tendinyq pknq dincolo de limita ’mpotrivirii fqyiwe wi a neascultqrii se pedepsewte singur. Nu suntem chemayi sq ne clqdim viaya pe dqrkmq- turile educayiei primite de la pqrinyi. <Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au awezat pqrinyii tqi> (Prov. 22:28). Dumnezeu ne ’ndeamnq sq zidim <deasupra> ei. Alegerea este ’ntre <demolare> wi <acumulare>! Ca wi la ridicarea unui edificiu cu mai multe etaje, ’nyelepciunea ne cere sq respectqm wi sq pqstrqm ce au zidit cei dinaintea noastrq wi sq le ducem mai departe realizqrile. Un tatq este mai temut, dar wi mai neglijat atunci cknd este vorba de apreciere. Definiyia datq de un copil pentru <ziua tatqlui>: Este la fel ca wi ziua mamei, numai cq costq mult mai puyin. 83

\"nyeleptul \"n familie 2. Preyuiewte-yi mama Pentru o mamq, fiul ei nu ‘nceteazq niciodatq sq fie un copil; iar fiul nu a ajuns cu adevqrat adult deckt atunci cknd ‘nyelege wi acceptq acest adevqr despre propria lui mamq. Nu uita cq tu ewti rodul viselor ei, rqspunsul la cele mai duioase rugqciuni: <Ce sq-yi spun, fiule? Ce sq-yi spun fiul trupului meu? Ce sq-yi spun, fiule, rodul juruinyelor mele?> (Prov. 31:1b-2) Nu uita cq nimeni nu te cunoawte wi nu te ’nyelege mai bine ca mama ta. Primul <detector de minciuni> a fost fqcut din coasta unui bqrbat wi de atunci nu a trebuit sq i se facq nici un fel de ‘mbunqtqyire! Mamele noastre sunt cele mai importante persoane din lume. Cineva a remarcat cq Dumnezeu a ’ncredinyat lumea ’n conducerea bqrbayilor, dar a ’ncredinyat formarea viitorilor lideri ’n mkinile mamelor. Privit retrospectiv, de multe ori tayii nowtri ne-au ‘nvqyat cum ar fi trebuit sq fim; mamele noastre ne-au ‘nvqyat ceea ce suntem. 3. Ascultq-yi pqrinyii <Ascultq, fiule, ’nvqyqtura tatqlui tqu, wi nu lepqda ’ndrumqrile mamei tale! Cqci ele sunt o cununq plqcutq pe capul tqu, wi un lany de aur la gktul tqu> (Prov. 1:8-9). <Un fiu ’nyelept ascultq ’nvqyqtura tatqlui squ, dar batjocoritorul n-ascultq mustrarea> (Prov. 13:1; 15:5). Nu uita cq nimeni nu-yi dorewte mai mult binele ca ei. S-ar putea uneori sq yi se parq cq alyi oameni sunt mai ’nyelepyi sau cq prietenii tqi yin mai mult la tine, dar nu uita cq Dumnezeu a ales sq-yi vorbeascq prin pqrinyi. Ei sunt singurii care seamqnq cu Dumnezeu ’n iubirea lor pentru tine. Doar pqrinyii au o dragoste dezinteresatq, doar ei te iubesc gata de sacrificii. De aceea, numai ei ’yi pot transmite mesajul lui Dumnezeu ’n forma lui cea mai clarq. \"n capitolul <seriilor de patru>, capitolul 30 din cartea Proverbelor, neascultarea de pqrinyi este awezatq ca sursq din care se dezvoltq peste ani o viayq de pqcat wi nenorocire: <ESTE UN NEAM DE OAMENI care bleastqmq pe tatql squ, wi nu binecuvinteazq pe mamq-sa. ESTE UN NEAM DE OAMENI care se crede curat, wi totuwi, nu este spqlat de ’ntinqciunea lui. ESTE UN NEAM DE OAMENI ai cqror ochi sunt trufawi, wi care ’wi yin pleoapele sus. ESTE UN NEAM DE OAMENI, ai cqror dinyi sunt niwte sqbii, wi ale cqror mqsele sunt niwte cuyite, ca sq mqnknce pe cel nenorocit de pe pqmknt, 84

\"nyeleptul \"n familie wi pe cel lipsit dintre oameni> (Prov. 30:11-14). Prin expresia <neam de oameni> se ’nyelege o generayie, o vkrstq de oameni. Nedisciplinatq ’n copilqrie, o astfel de generayie ajunge o tragedie pentru societate. Lipsit de <umbrela> poveyelor pqrintewti, un copil este pradq uwoarq ’n plasa uneltirilor celui rqu. \"ntr-o tipicq descriere orientalq, cartea Proverbelor ne descrie astfel soarta generayiei care se rqzvrqtewte ’mpotriva propriilor pqri- nyi: <Pe ochiul care ’wi bate joc de tatql squ, wi nesocotewte ascultarea de mamq, ’l vor scobi corbii de la pkrku, wi ’l vor mknca puii de vultur> (Prov. 30:17). \"n loc de propqwirea doritq, neascultqtorii de pqrinyi sfkrwesc undeva ’n pustie, ewuayi ’n singurqtatea celor ’nstrqinayi wi nenorociyi de propriile lor alegeri. <Cine pqrqsewte cqrarea este aspru pedepsit, wi cine urqwte mustrarea va muri> (Prov. 15:10). Aruncarea <tradiyiilor> wi <moralei> pqrinyilor a dus ’n Europa la apariyia comunismului, iar ’n America a produs generayia <hipp]> cu toatq decadenya ei cu wi tragediile provocate de ea. Sloganul zilei era atunci: <Sq n-aveyi ’ncredere ’n niciunul din cei cu vkrsta peste treizeci de ani!> 4. Nu trqi pe seama pqrinyilor Dacq ai ajuns la vkrsta la care poyi sq te ’ntreyii singur, nu mai recurge la ajutorul pqrinyilor. Nu fii printre cei care pretind cq obligayiile pqriny- ilor nu se sfkrwesc niciodatq wi cq tu ai drept la tot ceea ce le aparyine lor. Pqrinyii tqi au muncit din greu pentru ceea ce au acumulat. Acum este rkn- dul tqu sq faci acelawi lucru. <Cine furq pe tatql squ wi pe mama sa, wi zice cq nu este un pqcat, este frate cu nimicitorul> (Prov. 28:24). <Cine jefuiewte pe tatql squ wi izgonewte pe mamq-sa, este un fiu care aduce ruwine> (Prov. 19:26). 5. \"ngrijewte-yi pqrinyii Dumnezeu a awezat un echilibru ’n familie: pknq la o vkrstq, pqrinyii sunt datori sq ’ngrijeascq de copii, dupq aceea, este de datoria copiilor sq se ’ngrijeascq de bunqstarea pqrinyilor. Vai de cel ce-wi uitq pqrinyii la bqtrkneye! 85

\"nyeleptul \"n familie <Dacq cineva blastqmq pe tatql squ wi pe mamq-sa, i se va stinge lumina ’n mijlocul ’ntunerecului> (Prov. 20:20). <Ascultq pe tatql tqu, care te-a nqscut, wi nu nesocoti pe mamq-ta, cknd a ’mbqtrknit> (Prov. 23:22). 6. Rqsplqtewte-yi pqrinyii Adu-yi aminte cq au fost timpuri cknd tatql tqu era ’n ochii tqi cel mai important wi mai puternic om din univers. Amintewte-yi ocaziile ’n care te lqudai cu el ’naintea prieteniilor de joacq: <Copiii copiilor sunt cununa bqtrknilor, wi pqrinyii sunt slava copiilor lor> (Prov. 17:6). 7. Fq bucurie pqrinyilor Awa cum copiii se laudq cu pqrinyii lor, wi pqrinyii se laudq cu copiii lor. <Un fiu ’nyelept este bucuria tatqlui, dar un fiu nebun este mkhnirea mamei sale> (Prov. 10:1). <Un fiu ’nyelept este bucuria tatqlui squ, dar un fiu nesocotit dispreyuiewte pe mamq-sa> (Prov. 15:20). <Cine dq nawtere unui nebun va avea ’ntristare, wi tatql unui nebun nu poate sq se bucure> (Prov. 17:21). Reuwitele copiilor sunt pentru pqrinyi dovada cq nu au trqit degeaba. <Tatql celui neprihqnit se veselewte, wi cel ce dq nawtere unui copil ’nyelept se bucurq. Sq se bucure tatql tqu wi mama ta, sq se veseleascq cea care te-a nqscut> (Prov. 23:24-25). <Fiule, fii ’nyelept, wi ’nveselewte-mi inima, wi atunci voi putea rqspunde celui ce mq batjocorewte> (Prov. 27:11). <Cine iubewte ’nyelepciunea ’nveselewte pe tatql squ, dar cine umblq cu curvele risipewte averea> (Prov. 29:3). Cea mai mare rqsplatq a pqrinyilor este fericirea copiilor lor. 86

7. \"NYELEPTUL WI PRIETENII SQI S-ar putea ca cineva sq obiecteze cq Proverbele Bibliei sunt ’nvechite wi cq nu mai au greutate ’n zilele noastre. <La urma urmelor>, vor zice ei, <problemele contemporane cer rqspunsuri contemporane!> Awa sq fie? \"ntr-un ziar din Manila, capitala Filipinelor, a apqrut trista poveste a unui sqrac colector de fier vechi. El ’wi ckwtiga existenya din banii pe care-i ckwtiga din vknzarea bucqyilor de metal, din gloanyele wi din rqmqwiyele ruginite pe care le scotea din pqmkntul rqvqwit de luptele din cel de al doi- lea rqzboi mondial. \"n acea, zi, omul nostru sqpase wi dqduse peste un obuz rqmas neexplodat. Tentat de preyul pe care l-ar fi putut obyine din greutatea acelui metal, l-a pus ’n cqrucior wi, cu mare greutate, l-a dus acasq. \"n mintea lui, sqrqntocul vedea deja hainele wi mkncarea pe care le- ar fi putut cumpqra cu banii obyinuyi. Ajuns acasq, cu scule rudimentare, omul s-a apucat sq demonteze obuzul care zqcuse mai bine de douqzeci de ani ’n pqmknt. La una din lovituri, Buum, ...obuzul a explodat, aruncknd ’n aer casa wi ucigkndu-i pe toyi membri familiei. Vedeyi, vkrsta obuzului nu-i micworase cu nimic puterea ... \"n mod similar, proverbele Bibliei conyin wi acum ’n ele o extraordi- narq energie. Ele ne vor pqrea uneori puyin cam ruginite wi demodate, cu unele cuvinte sunknd arhaic ’n urechile noastre moderne. Cu toate aces- tea, ca wi bombele ’nvechite, proverbele ’wi vor manifesta puterea ori de ckte ori le vom pune la lucru. \"n loc de distrugere ’nsq, ele ne vor da lumina necesarq ca sq ne orientqm pe cqrqrile noastre de fiecare zi. Trqim ’n cercuri concentrice; ’n noi ’nwine, ’n familiile noastre, ’n lumea prieteniilor noastre, ’n societate. Pentru studiul din acest capitol ne vom opri asupra lumii prieteniilor noastre. 87

\"nyeleptul wi prietenii sqi \"nyelepciunea prieteniilor Unii oameni vin wi pleacq repede din viaya noastrq. Alyii stau o vreme, punkndu-wi amprenta pe inima noastrq. Dupq plecarea lor, viaya noastrq nu va mai fi niciodatq aceiawi. Acewtia sunt <prietenii> nowtri. Relayia noastrq cu ei este una <specialq>. Am putea spune cq <un prieten ne ’mbogqyewte viaya fqrq sq sqrqceascq el ’nsuwi prin aceasta, cqci iubind pe cineva, ’l ai ’n sufle- tul tqu, fqrq ca el sq pqgubeascq.> Iatq o declarayie de dragoste, posibilq ’ntr-o prietenie adevqratq sau ’ntr-o cqsnicie reuwitq unde cei doi parteneri sunt wi ... prieteni: <Te iubesc nu doar pentru ceea ce ewti, ci wi pentru ceea ce sunt, atunci cknd sunt cu tine. Te iubesc nu doar pentru ceea ce ai fqcut din tine ‘nsuyi, ci wi pentru ceea ce faci acum din mine. Te iubesc pentru cq mi-ai fqcut mai mult bine deckt orice convingere wi m-ai fericit mai mult deckt oricare soartq. Ai fqcut asta chiar fqrq sq mq atingi, fqrq sq-mi vorbewti, fqrq sq-mi faci mqcar un semn. Ai fqcut-o doar prin simplul fapt cq exiwti lkngq mine wi, la urma urmei, s-ar putea ca tocmai asta sq fie ceea ce se ‘nyelege de obicei prin cuvkntul <prieten>!> Secretul prieteniilor Zkmbetul este cel mai scurt drum ‘ntre douq inimi. Oamenii din toate popoarele zkmbesc toyi ‘n aceiawi limbq! Dacq vrei sq ai prieteni, fi prietenos! Aratq atenyie wi preocupare pentru problemele oamenilor din jur. Nu fi prea pretenyios, ci cautq sq cobori ’n lumea lor ca sq le dai o mknq de ajutor. Unii sunt singurateci pentru cq clq- desc ziduri, ‘n loc sq construiascq poduri. Un om bun este, mai ’ntki, un om care wtie sq asculte, apoi, unul care wtie sq ’nyeleagq, wi numai dupq aceea, unul care este ’n stare sq ajute. \"yi poyi face mult mai mulyi prieteni cu ure- chile deckt cu ... glasul! Nu te grqbi sq dai buzna ’n viaya nimqnui wi, mai ales, nu te arqta prea priceput la <sfaturi.> Iatq cum s-a rugat un om ’nyelept: <Doamne, Tu wtii mai bine ca mine cq am ’nceput sq ’mbqtrknesc. Te rog, ferewte-mq sq devin plicticos ’n vorbire, crezknd cq eu am ’ntotdeauna soluyia cea mai bunq ’n toate problemele wi ’n toate discuyiile. \"nvayq-mq sfknta lecyie cq s-ar putea sq mq ’nwel wi eu. Fq-mq ’nyelept, dar nu acru, cunoscqtor, dar nu arogant, sqritor, dar nu dominant, cqci Tu wtii, Doamne, cq aw vrea sq pot pqstra mqcar ckyiva prieteni pknq la capqt!> Henr] David Trudeau a spus: <Prietenii adevqrayi nu trqiesc ’ntot- deauna ’n armonie, cum cred unii, ci ’n ... melodie.> Asta ’nseamnq cq ’n prietenie nu trebuie sq existe o uniformitate depersonalizantq, ci o acomo- dare reciprocq, o completare binevoitoare. 88

\"nyeleptul wi prietenii sqi Valoarea prieteniilor Un prieten poate fi un izvor de mkngkiere. Prietenia este opusul duwmqniei. Un prieten este o persoanq cu care poyi tqcea confortabil. Adevqrata prietenie wtie sq treacq dincolo de vorbe, putknd sq-yi citeascq tqcerile. O prietenie este o inimq care bate ’n douq piepturi. Ea se bazeazq pe dragoste reciprocq wi loialitate. <Prietenul adevqrat iubewte oricknd, wi ’n nenorocire ajunge ca un frate> (Prov. 17:17). < ... este un prieten care yine mai mult la tine deckt un frate> (Prov. 18:24). <Nu pqrqsi pe prietenul tqu wi pe prietenul tatqlui tqu, dar nu intra ’n casa fratelui tqu ’n ziua necazului tqu: mai bine un vecin aproape deckt un frate departe> (Prov. 27:10). Un prieten poate fi un izvor de sfqtuire <Cum ’nveselewte untdelemnul wi tqmkia inima, awa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten> (Prov. 27:9). <Cknd nu este chibzuinyq, poporul cade; dar biruinya vine prin marele numqr de sfetnici> (Prov. 11:14). <Cel neprihanit aratq prietenului squ calea cea bunq, dar calea celor rqi duce ’n rqtqcire>(Prov. 12:26) <Cine umblq cu ’nyelepyii se face ’nyelept, dar cui ’i place sq se ’nsoyeascq cu nebunii o duce rqu.> (Prov. 13:20) \"nyeleptul ’wi alege cu grijq prietenii. \"nyeleptul wtie cq nu poate fi prieten cu toatq lumea. Atkta vreme ckt lumea se ’mparte ’n oameni buni wi oameni rqi, va tre- bui sq acceptqm ostilitatea din partea unei anumite categorii din cei ce ne ’nconjoarq. Caracterul unei persoane se poate mqsura wi din <calitatea> celor care-l dispreyuiesc! <Omul neleguit este o sckrba ’naintea celor neprihqniyi, dar cel ce umblq fqrq prihanq este o sckrbq ’naintea celor rqi> (Prov. 29:27). Nu wtiu care este cheia succesului, dar wtiu precis care este cheia ewe- curilor: ‘ncercarea de a face pe placul tuturor. Adu-yi aminte de acel soldat <nehotqrkt> din timpul rqzboiului de secesiune care, hotqrkt sq se punq bine cu ambele tabere, s-a ‘mbrqcat cu tunicq albastrq, dar cu pantaloni gri wi a coborkt pe ckmpul de luptq. Ce-a ckwtigat? Au tras ‘n el din ambele direcyii! Duwmanii lui Dumnezeu sunt ’ntotdeauna prietenii falwi ai omului. 89

\"nyeleptul wi prietenii sqi Prieteni de care trebuie sq te ferewti Este ’n general wtiut cq adevqratul caracter al cuiva se vede wi din priete- nii pe care...nu wi-i face. Cel ce umblq prea mult cu lupii, ‘nvayq sq urle ca ei. Noul Testament ne avertizeazq sq ne alegem prietenii cu grijq: <Prieteniile rele stricq obiceiurile bune>(1 Cor. 15:33). Este wi acesta un ecou al mesaju- lui din cartea Proverbelor: Bkrfitorii <Cine umblq cu bkrfeli dq pe fayq lucruri ascunse; wi cu cel ne nu-wi poate yine gura sq nu te amesteci> (Prov. 20:19). Limba bkrfitorului ucide trei dintr-o loviturq: pe cel ce bkrfewte, pe cel ce ascultq wi pe cel despre care se vorbewte. O limbq de zece centimetri poate ucide un om de doi metri. <Cuvintele bkrfitorului sunt ca prqjiturile: alunecq pknq ’n fundul mqruntaielor> (Prov. 18:8). Mkniowii Din aceastq categorie a prietenilor periculowi trebuie sq ne ferim mai ales de aceia care au un temperament nesupus wi necontrolat, predispuwi mereu sq vadq violenya drept o metodq preferatq pentru rezolvarea proble- melor: <Cine este iute la mknie face prostii, wi omul plin de rqutate se face urkt> (Prov. 14:17). <Nu te ’mprieteni cu omul mknios, wi nu te ’nsoyi cu omul iute la mknie, ca nu cumva sq te deprinzi cu cqrqrile lui, wi sq-yi ajungq o cursq pentru suf let> (Prov. 22:24- 25) <Un om mknios stkrnewte certuri, wi un ’nfuriat face multe pqcate> (Prov. 29:22). Mknia <aprinsq> a <stins> multe prietenii! Mknia, ca wi focul, pknq la urmq se stinge; dar ce facem cu cenuwa? ... <Cel pe care-l apucq mknia trebuie sq-wi ia pedeapsa; cqci dacq-l scoyi din ea, va trebui sq mai faci odatq lucrul acesta> (Prov. 19:19). Beyivii <Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se ’mbuibq cu carne. 90

\"nyeleptul wi prietenii sqi Cqci beyivul wi cel ce se dedq la ’mbuibare sqrqcesc, wi ayipirea te face sq poryi zdrenye> (Prov. 23:20-21). Neastkmpqrayii <Fiule, teme-te de Domnul wi de ’mpqratul; wi sq nu te amesteci cu cei neastkmpqrayi! Cqci deodatq le va veni pierirea, wi cine poate wti sfkrwitul amkndorura?> (Prov. 24:21-22) Mincinowii, schimbqciowii wi superficialii <Ca un buzdugan, ca o sabie wi ca o sqgeatq ascuyitq, awa este un om care face o mqrturisire mincinoasq ’mpotriva aproapelui squ. Ca un dinte stricat wi ca un picior care wchiopqteazq, awa este ’ncrederea ’ntr-un stricat la ziua necazului. ca unul care ’wi scoate haina iarna pe o zi rece, sau varsq oyet pe silitrq, awa este cine ckntq ckntece unei inimi ’n nenorocire> (Prov. 25:18-20). Prietenii <de vreme bunq>, doar pentru avantajul lor. Linguwirea aratq uneori cq prietenia, dupq cum wi ckinele seamqnq din anumite puncte de vedere cu..... lupul. <Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ, dar bogatul are foarte mulyi prieteni> (Prov. 14:20). <Bogqyia aduce un mare numqr de prieteni, dar sqracul este pqrqsit de prietenii lui> (Prov. 19:4). <Omul darnic are mulyi linguwitori, wi toyi sunt prieteni cu cel ce dq daruri. Toyi frayii sqracului ’l urqsc; cu ckt mai mult se depqrteazq prietenii lui de el!> (Prov. 19:6-7). Clevetitorii wi linguwitorii Linguwirea trebuie tratatq ca parfumul: miroase-o wi bucurq-te, dar n-o <‘nghiyi.> <Cine linguwewte pe aproapele squ, ’i ’ntinde un lay sub pawii lui> (Prov. 29:5). <Cknd nu mai sunt lemne, focul se stinge; wi cknd nu mai este nici un clevetitor, cearta se potolewte. Dupq cum cqrbunele face jqratec wi lemnul foc, tot awa wi omul gklcevitor aprinde cearta. Cuvintele clevetitorului sunt ca niwte prqjituri, alunecq pknq ’n fuhdul mqruntaielor> (Prov. 26:20-22). <Cel ce urqwte se preface cu buzele lui, 91

\"nyeleptul wi prietenii sqi wi ’nlquntrul lui pregqtewte ’nwelqciunea. Cknd ’yi vorbewte cu glas dulce, nu-l crede, cqci wapte urkciuni sunt ’n inima lui. Chiar dacq-wi ascunde ura ’n prefqcqtorie, totuwi rqutatea lui se va descoperi ’n adunare. Cine sapq groapa altuia cade el ’n ea, wi piatra se ’ntoarce peste cel ce o prqvqlewte. Limba mincinoasq urqwte pe cei pe care-i doboarq ea, wi gura linguwitoare pregqtewte pieirea> (Prov. 26:24-28). <Vkntul de miazqnoapte aduce ploaia, wi limba clevetitoare aduce o fayq mkhnitq> (Prov. 25:23). Ceasul ’ncercqrii ’yi dq posibilitatea sq faci deosebirea dintre prieteni wi ... cunoscuyi. Privite din acest punct de vedere, necazurile ne fac bine, ne ajutq sq ne cunoawtem prietenii adevqrayi! Aventurierii pqcqtowi Promiykndu-ne <aventuri> wi o viayq uwoarq, acewtia ar putea sq ne ’mpingq ’nspre un sfkrwit tragic: <Fiule, dacq niwte pqcqtowi vor sq te amqgeascq, nu te lqsa ckwtigat de ei! Dacq-yi vor zice: <Vino cu noi! Haidem sq ’ntindem curse ca sq vqrsqm sknge, sq ’ntindem fqrq temei layuri celui nevinovat; haidem sq-i ’nghiyim de vii, ca locuinya moryilor, wi ’ntregi, ca pe cei ce se pogoarq ’n groapq; vom gqsi tot felul de lucruri scumpe, wi ne vom umplea casele cu pradq; vei avea wi tu partea ta la fel cu noi, o pungq vom avea cu toyii!>- fiule sq nu pornewti la drum cu ei, abate-yi piciorul de pe cqrarea lor! Cqci picioarele lor aleargq la rqu, wi se grqbesc sq verse sknge. Dar degeaba se aruncq layul ’naintea ochilor tuturor pqsqrilor; cqci ei ’ntind curse tocmai ’mpotriva skngelui lor, suf letului lor ’wi ’ntind ei layuri. Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de ckwtig: lqcomia aduce pieirea celor ce se dedau la ea>. (Prov. 1:10-19). La ’nceputul anului 1999, am fost chemat sq traduc la tribunal pentru pqrinyii unui tknqr romkn care se afla ’n arestul poliyiei din localitate. Dewi crescut ’ntr-o familie bunq, crewtinq, tknqrul se lqsase atras ’ntr-una din ban- dele de derbedei din oraw wi fusese implicat ’ntr-o serie de furturi wi tklhqrii. 92

\"nyeleptul wi prietenii sqi Cknd l-am vqzut la tribunal, tknqrul era speriat wi trist. Ce rqmqsese din promisiunile prietenilor lui de <viayq uwoarq>? Spuma halbei de bere tre- cuse wi ajunsese sq bea acum gustul amar al drojdiei de la fund! <Cine ’mparte cu un hoy ’wi urqwte viaya, aude blestemul, wi nu spune nimic> (Prov. 29:24). <Cel ce pqzewte legea, este un fiu priceput, dar cel ce umblq cu cei desfrknayi face ruwine tatqlui squ> (Prov. 28:7). <Depqrteazq-te de nebun, cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya> (Prov. 14:7). Prieteni pe care trebuie sq-i cauyi Prieteni ’nyelepyi <Cine umblq cu ’nyelepyii se face ’nyelept, dar cui ’i place sq se ’nsoyeascq cu nebunii o duce rqu> (Prov. 13:20). Prieteni care sq te sfqtuiascq <Cum ’nveselewte untdelemnul wi tqmkia inima, awa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten> (Prov. 27:9). Prieteni care sq te ajute <Mai bine o mustrare pe fayq deckt o prietenie ascunsq. Rqnile fqcute de un prieten dovedesc credinciowia lui, dar sqrutqrile unui vrqjmaw sunt mincinoase> (Prov. 27:5-6). Prieteni buni la suflet <Ceea ce face farmecul unui om este bunqtatea lui; wi mai mult preyuiewte un sqrac deckt un mincinos> (Prov.19:22). Bunqtatea este o limbq pe care o ‘nyeleg wi surzii wi cei lipsiyi de minte. Bunqtatea poate fi definitq wi drept sincronizarea emoyiilor noastre cu emoyiile celor din jur. Bunqtatea se bucurq, cknd aproapele se bucurq wi sufere cknd aproapele suferq. Rqutatea funcyioneazq <pe invers>: se bucurq de rqul altuia wi se ‘ntristeazq cknd aproapelui ‘i merge bine. Bun- qtatea este naturalq, normalq; rqutatea este anormalq wi dezechilibrantq. Bunqtatea este abilitatea de a-i iubi pe oameni mai mult deckt meritq. Cuvintele frumoase pot fi scurte wi uwor de spus, dar ecoul lor yine vreme ‘ndelungatq. O vorbq bunq poate yine de cald trei luni de iarnq. Un pri- eten bun este ca o plapumq caldq pe o vreme de iarnq. 93

\"nyeleptul wi prietenii sqi \"nyeleptul wtie cq orice prietenie are limite Orickt de buni ne-ar fi prietenii, existq lucruri pe care nu le vom putea ’mpqrtqwi cu nimeni. Nu este corect sq ne awteptqm ca prietenii nowtri sq ne poatq ’mpqrtqwi toate simyqmintele: <Inima ’wi cunoawte necazurile, wi nici un strqin nu se poate amesteca ’n bucuria ei.> (Prov. 14:10). Nicolae Iorga ne-a lqsat urmqtorul sfat: <Pentru durerea ta, stai singur; la bucurie cheamq wi pe alyii; numai awa vei avea tovarqwi nefqyarnici.> Un mucalit a spus odatq: <Dacq tot trebuie neapqrat sq spui cuiva despre necazurile tale, nu-yi plictisi prietenii cu ele - spune-le duwmanilor tqi, ei se vor bucura din inimq sq audq despre ele! Cum poyi pqstra o prietenie? Dacq ewti ’nyelept, ascultq aceste sfaturi: Evitq cearta Horayiu a scris: Mknia este o nebunie de moment. <\"nceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmq cearta ’nainte de a se ’nteyi> (Prov. 17:14). M-am mirat sq gqsesc acest proverb care ilustreazq awa de bine <crizele> din multe adunqri crewtine de azi: <Frayii nedreptqyiyi sunt mai greu de ckwtigat deckt o cetate ’ntqritq, wi certurile lor sunt tot atkt de greu de ’nlqturat ca zqvoarele unei case ’mpqrqtewti> (Prov. 18:19). Nu judeca niciodatq acyiunile cuiva pknq nu-i cunowti adevqratele motive. Nu mustra un prieten ’n public Ceartq-yi prietenul ‘n ascuns wi laudq-l ‘n public. <Nu te grqbi sq te ieie la ceartq, ca nu cumva la urmq sq nu wti ce sq faci, cknd te va lua la ocqri aproapele tqu> (Prov. 25:8). Nu te amesteca ’n ce nu te privewte <Un trecqtor care se amestecq ’ntr-o ceartq care nu-l privewte, este ca unul care apucq un ckine de urechi> (Prov. 26:17). 94

\"nyeleptul wi prietenii sqi Dacq vrei sq-yi pqstrezi o danturq intactq pentru ckt mai multq vreme, spalq-te zilnic pe dinyi, du-te la dentist cel puyin de douq ori pe an wi ... nu te ame- steca ‘n treburile altora. Nu sta mai mult deckt ewti dorit <Calcq rar ’n casa aproapelui tqu, ca sq nu se sature de tine wi sq te urascq> (Prov. 25:17). Nu glumi pe seama prietenilor tqi <Ca nebunul care aruncq sqgeyi aprinse wi ucigqtoare, awa este omul care ’nwealq pe aproapele squ, wi apoi zice: <Am vrut doar sq glumesc!> (Prov. 26:18-19). <Cine vorbewte ’n chip uwuratic rqnewte ca strqpungerea unei sqbii, dar limba ’nyelepyilor aduce vindecare> (Prov. 12:18). Nu-yi bkrfi prietenii. Tentayia de a purta vorbe wi de a destqinui confidenye este foarte periculoasq: <Apqrq-yi pricina ’mpotriva aproapelui tqu dar nu da pe fayq taina altuia, ca nu cumva, af lknd-o cineva, sq te umple de ruwine, wi sq-yi iasq nume rqu care sq nu se mai wteargq> (Prov. 25:9-10). <Cine umblq cu bkrfeli dq pe fayq lucruri ascunse, dar sufletul credincios yine ce i s-a ’ncredinyat> (Prov. 11:13). Un prieten este un confident la care mergem ca la spovedanie wi nimic nu ne rqnewte mai mult deckt sq ajungem sq auzim de la duwman vorbele pe care i le-am spus unui prieten: <Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri, wi pkrktorul dezbinq pe cei mai buni prieteni> (Prov. 16:28). <Cine acopere o grewealq, cautq dragostea, dar cine o pomenewte mereu ’n vorbirile lui, dezbinq pe prieteni> (Prov. 17:9) Cea mai bunq metodq pentru a afla ce fel de om este cineva este de obicei sq-i ceri pqrerea despre un altul. Iatq ckteva maxime despre <bkrfq> adunate de mine ’n decursul anilor: <O spun doar ca pe un fapt pe care nu-l comentez: dacq toyi oamenii ar wti ce spun ceilalyi despre ei, n-ar mai exista ’n lume nici mqcar patru pri- eteni>. - Blaise Pascal 95

\"nyeleptul wi prietenii sqi <Minyile ilustre discutq idei, inteligenyele medii discutq evenimente, iar minyile reduse ’i discutq pe oameni>. <Prietenul tqu are un prieten, iar acel pri- eten al prietenului tqu are wi el un prieten, awa cq fii discret>. - Talmud <Unii nu vor sq spunq nimic rqu despre cei moryi, dar nici nimic bun despre cei vii>. <Tot ceea ce intrq pe o ureche wi iese peste gard este .... bkrfq>. <Conversayia este un exerciyiu al minyii; bkrfa este doar un exerciyiu al limbii.> <O limbq de zece centimetri poate ucide un om de doi metri.> <Cel ce seamqnq buruieni sq nu se awtepte sq culeagq trandafiri!> < Nu toate femeile repetq zvonuri, unele ... le inventeazq>. <Tuturor ne place sq auzim adevqrul, mai ales ... despre alyii>. Cum se rezolvq problemele ’ntre prieteni? Fii sigur cq ewti pe placul Domnului <Cknd ’i sunt plqcute Domnului cqile cuiva, ’i face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui> (Prov. 16:7). Fii ’ncet la mknie <Un om iute la mknie stkrnewte certuri, dar cine este ’ncet la mknie potolewte ne’nyelegerile> (Prov. 15:18). <Dupq cum fierul ascute fierul, tot awa wi omul aykyq mknia altui om> (Prov. 27:17). <Cum rqspunde ’n apq faya la fayq, awa rqspunde inima omului inimii omului> (Prov. 27:19). <Cel ’ncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz, wi cine este stqpkn pe sine preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi> (Prov. 16:32). Nu te grqbi sq-yi spui pqrerea <Cine rqspunde fqrq sq fi ascultat, face o prostie wi ’wi trage ruwinea> (Prov. 18:13). 96

\"nyeleptul wi prietenii sqi Evitq cearta <Este o cinste pentru om sq se fereascq de certuri; dar orice nebun se lasq stqpknit de aprindere> (Prov. 20:3). <Prin mkndrie se aykyq numai certuri, dar ’nyelepciunea este cu cel ce ascultq sfaturile> (Prov. 13:10). Dacq apare o ceartq, yine minte cq ai mai multq dreptate deckt vrea celqlalt sq recunoascq wi mai puyinq ... deckt vrei tu sq recunowti. <Cine iubewte certurile iubewte pqcatul, wi cine-wi zidewte poarta prea ’naltq, ’wi cautq pieirea> (Prov. 17:19). Fii blknd <Un rqspuns blknd potolewte mknia, dar o vorbq asprq aykyq mknia> (Prov. 15:1). Cknd cineva yipq la tine ai tendinya sq yipi wi tu la el. ... Poyi folosi aceastq constatare a psihologiei pentru a-yi potoli adversarii. Stqpknewte-yi glasul ‘n awa fel ‘nckt sq-l potolewti wi pe cel ce te atacq. Studiile fqcute de oamenii de wtiinyq au demonstrat cq cei ce wtiu sq-wi stqpkneascq vocea pqstrknd-o domoalq ‘wi liniwtesc cel mai repede nervii. Este o altq instanyq ‘n care cercetqrile omenewti au ajuns sq dea dreptate Bibliei: <Un rqspuns blknd potolewte mknia>. <Un rqspuns bun este ca un sqrut pe buze> (Prov. 24:26). Inteligenya este ca wi rkurile, cu ckt este mai adkncq cu atkta face mai puyin zgomot. Fii scurt wi concis ’n ceea ce spui <Cine vorbewte mult nu se poate sq nu pqcqtuiascq, dar cel ce-wi yine buzele, este un om chibzuit> (Prov. 10:19). \"nyeleptul gkndewte ’n tqcere, prostul vorbewte fqrq sq gkndeascq. <Cine-wi pqzewte gura wi limba, ’wi scutewte sufletul de multe necazuri> (Prov. 21:23). Fii principial <Cine mustrq pe alyii gqsewte mai multq bunqvoinyq pe urmq deckt cel cu limba linguwitoare> (Prov. 28:23). Fii iertqtor Cine vrea sq-wi pqstreze prietenii, sq fie sigur cq are o curte suficient de mare ’n care sq le ’ngroape grewelile. <\"nyelepciunea face pe om rqbdqtor, 97

\"nyeleptul wi prietenii sqi wi este o cinste pentru el sq uite grewelile> (Prov. 19:11). Cine nu iartq distruge puntea pe care trebuie sq treacq el ’nsuwi. Suntem animalici cknd ucidem, umani cknd judecqm wi dumnezeiewti cknd acordqm iertare. Iatq ’ncq una din situayiile ’n care am primit ’nyelepciune din sfaturile familiei {urmbrand: M-a chemat la dknsul pentru cq nu se simyea bine wi auzise cq nici eu nu mq simyeam excelent. Pe dknsul ‘l apqsa boala wi bqtrkneyea, pe mine mq apqsau niwte vorbe wi niwte atitudini ale unora din Bisericq. Skngeram ‘nqun- tru wi mi-a simyit inima grea. Probabil cq s-a gkndit din timp la ceea ce vroia sq-mi zicq, pentru cq a ‘nceput repede, fqrq tatonqrile de rigoare. Eram un grup destul de mare, dar dknsul a vorbit uitkndu-se la mine: <Multq vreme m-am frqmkntat cu un text din Evanghelie. Isus ‘mi spune cq trebuie sq fiu desqvkrwit, <cum Tatql meu din ceruri este desqvkrwit>. Am citit wi i-am spus: <Doamne awa ceva nu se poate. Nu este cu putinyq wi nu este drept sq-mi ceri awa ceva. Nu poyi cere rkmei care se tkrqwte pe pqmknt sq zboare ca woimul. Eu sunt om pqcqtos wi Dumnezeu este Dumnezeu! “mi ceri sq fiu desqvkrwit, wi nu oricum de desqvkrwit, ci ca Dumnezeu ‘nsuwi!> Dumnezeu m-a vqzut supqrat wi mi-a zis: <Lasq cq mai vorbim noi despre asta.> Dupq un timp, Domnul mi-a arqtat un text ‘n Vechiul Testament care spune cq <Robul Domnului este surd>. Auzi, Dumnezeu nu are auz perfect! Sunt lucruri pe care El nu le aude sau <se face cq nu le aude>. I-am spus: <Doamne awa pot sq fiu wi eu! Altqdqtq mi-a arqtat alt text ‘n care scrie cq <Dumnezeu nu vede nicio nelegiuire ‘n Iacov>. Nu cq n-ar fi nelegiuire ‘n Iacov, dar Dumnezeu nu vede. Asta ‘nseamnq cq El nu vede prea bine ... M-a ‘ntrebat: Awa poyi fi ca Mine?> I-am rqspuns cq <da>. “ntr-o altq ocazie mi-a dat sq citesc un text care spune cq Dumnezeu aruncq pqcatele noastre ‘n <marea uitqrii>. Auzi, Dumnezeu nu yine minte. El <uitq> anumite lucruri despre noi. Cu memoria nici eu nu stau prea bine! Deci pot sq fiu ca El! Dumnezeu nu aude, Dumnezeu nu vede, Dumnezeu nu yine minte! Ca un awa Dumnezeu pot sq fiu wi eu ... desqvkrwit!> A intervenit de alqturi wi sora Binyea: <Scrie undeva despre ‘mpqratul Saul cq <s-a fqcut cq nu aude>, anumite vorbe rele spuse despre el. E bine sq wti ce sq pqstrezi wi ce sq dai la o parte ca sq poyi conduce poporul Domnu- lui>. \"mi aduc aminte de o vorbq spusq de prietenul meu wi fratele meu mai mare ’n Domnul, Aurelian Popescu: <O iertare fqrq uitare nu face prea multe parale! Cknd ieryi, fq awa cum face Dumnezeu: aruncq ’n <marea uitqrii.> 98