100 ~tiinta pe nedrept numita astfel nu le are. intr-un fel, era mai potrivit sa spuna ca este umanist sau agnostic. 0 in final, am decis ca sint o fiiptura cu entimente, dar ~i cu ratiune. Afectiv sint ateu. Nu am dovezi sa demonstrez ca Dumnezeu nu exista, dar am o banuiala atit de mare ca nu exista, incit nu vreau sa-mi pierd timpul. 13 Este absolut evident din marturia de mai sus ca ateismul este la fel de ,,religios\" ca teismul. Ateismul nu se bazeaza pe dovezi 9tiintifice, ci pe sentiment! Nu-i de mirare ca evolutioni9tii atei devin atit de fnve19unati fn obiectiile lor fata de creationism, oricft de calm 9i de o~iectiv ar fncerca creationi9tii sa-9i prezinte dovezile 9tiintifice despre creatie. Din nou, este un fapt recunoscut ca nu toti evolutioni9tii sfnt atei. Majoritatea evoluFoni9tilor sfnt, probabil, evolutioni9ti atei de un soi sau altul. Autorul fnsu9i a fast evolutionist teist fn anii de studentie. Cu toate acestea, modelul evolutionist al originilor 9i al dezvoltarii este el fnsu9i esentialmente ateist (sau poate panteist, care nu-i decft o varianta semantica a celui ateist, caci daca Dumnezeu este totul fn general, El nu este nimic fn particular) fntrucft el pretinde ca explica totul fara Dum- nezeu. Daca Dumnezeu este cft de cit implicat fn procesul evolutionist, acest lucru nu este decft ceva arbitrar. El nu este necesar 9i, prin urmare, este de fapt redundant. Iata de ce toti reprezentatii de seama ai gindirii evoluVoniste sfnt atei (sau pantei9ti, umani9ti ori agnostici - eufomisme care fnseamna de fapt acel~i lucru). Religiile evoluµoniste Este semnificativ, 9i deloc surprinzator, fn pofida pretentiei comune ca creationismul este religie fn timp ce evolutia este 9tiinta, ca majoritatea religiilor lumii se bazeaza pe evolutie :;ii nu pe creatie. Acest lucru este adevarat nu numai cu privire la ateism :;ii umanism, care sfnt mai degraba sisteme religioase decft :;itiinte, ci :;ii referitor la diversele religii etnice precum budismul, confucianismul, taoismul, :;ii altele. Nici una dintre aceste religii nu presupune credinta fntr-un Dumnezeu Creator personal care a creat universul. Pentru ele, universul fnsu9i este realitatea finala 9i singura entitate eterna. Oamenii, asemenea tuturor celorlalte farme de viata, sfnt simple produse ale universului. ~ In legatura cu aceasta a fast observata o relatie interesanta fntre conceptul de evolutie taoist 9i ,,evolutionismul revolutionar\" modern, 9i anume ideea ca progresul evolutionist este mai degraba brusc decft treptat, 9i ca el este generat de perturbari violente fn mediul fnconjurator. Acest concept este acum fn mare masura asociat fn geologie cu neocatastrofismul, iar in biologie cu punctuationismul. ,,Biologia noilor sisteme arata ca fluctuatiile sfnt cruciale fn dinamica auto organi~arii... Ideea de fluctuatii
~tiin~ ~i cre~tinismul adevarat 101 ca fundament al ordinii, introdusa fn 9tiinta moderna de Ilya Prigogine, laureat al premiului Nobel, este una din temele major~ fn toate textele taoiste. Interdependenta reciproca a tuturor aspectelor realitatii 9i natura nonlineara a interconexiunilor ei sfnt subliniate fn fntregul misticism oriental\". 14 Budi9tii, confuciani9tii, 9intoi9ti, lamai9tii moderni 9i propovaduitorii altar mari religii etnice, precum 9i taoi~tii ~i ceilalti mistici orientali, sustin cu totii ca religiile lor sfnt ,,~tiintifice\" pentru ca se armonizeaza atft de bine cu evolutionismul modern. De fapt, singurele religii mondiale care presupun o creatie speciala primordiala a tuturor lucrurilor, inclusiv a universului fnsu~i, sfnt cele bazate pe Biblie, 9i anume, pe primul capitol al Bibliei, cum este cazul cu cre9tinismul, iudaismul 9i islamismul. Chiar 9i acestea sfnt acum, desigur, faarte ,,liberalizate\", mari parti ale fiecareia promovfnd acum evolutia teista fn locul adevaratei creatii (vezi p. 111-116). Acee~i fntemeiere pe o farma a evolutiei a caracterizat de asemenea toate marile religii ale trecutului. De exemplu, unul din cele mai vechi popoare este eel al Egiptului. Faptul ca religia primilor egipteni era de tipul evolutionismului panteist a fast seas fn evidenta de unul dintre cei mai mari egiptologi, Wallis Budge. Referindu-se la vechiul mit egiptean al originilor intitulat Cartea Cuno(lfterii evolufiilor Lui Ra, autorul spune: ,,Revenind la naratiunea noastra, aflam ca zeul continua astfel: ,,M-am nascut din materia primordiala 9i am aparut sub farma unei multitudini de lucruri, de la fnceput. La vremea aceea nu exista nimic, 9i eu sfnt eel ce a facut tot ce exista\". 15 Observati ca acest ,,zeu\" al Egiptului, marele Ra, nu era un zeu etern, ci a aparut ,,din materia primordiala\", indicfnd astfel ca numai materia este vesnica, toate celelalte - inclusiv ,,zeii\" - au evoluat cumva din materia primordiala. fn plus, este semnificativ ca aspectul dominant al materiei primordiale a fast apa. fn relatarea de care vorbeau, zeul continua astfel: ,,Eu am facut toate farmele sub care am aparut prin (sau din) sufletul-zeu pe care 1-am seas din Nu (adica abisul primordial inactiv de ape).\" 16 Singura civilizatie mai veche decft a Egiptului a fast cea din Sumer, concentrata fn jurul Babelului, constituita 9i condusa la origine de marele Nimrod (Gen. 10:8-10). Mitul cosmogonic originar al sumerienilor era Enuma Elis. ,,fn mod specific, Enuma Elis considera ca toate lucrurile au aparut din apa. Potrivit acestei descrieri, cea dintfi etapa a universului a fast un haos lichid... Apo~ din mijlocul acestui haos lichid au luat fiinta doi zei - Lahau si Lahamu\" 1 . Din nou, numai universul era considerat etern 9i, la fel ca fn' Egipt, forma sa incipienta era cea a apei omniprezente. Potrivit Bibliei, toate popoarele antice s-au dezvoltat din feluritele familii cares-au fmpr~tiat din Babel dupa fncurcarea limbilor. De~i limbile lor erau diferite, toate au retinut totu9i acel~i concept fals al cosmogoniei
102 ~tiin\\a pe nedrept numita astfel pe care I-au invatat de la Nimrod, marele razvratit impotriva lui Dum- nezeu. Aceasta falsa religie, cu falsa ei cosmogonie 9i cu falsul sau panteon (,,o9tirea cerurilor\"), a devenit astfel precursoarea tuturor sistemelor reli- gioase ale lumii. Zeii 9i zeitele (cu nume diferite dar echivalente in diversele limbi) au devenit obiectele adoratiei in religiile populare politeiste ale natiunilor. Echivalentul ,,o9tirii cerurilor\" in constelatiile cosmice a deve- nit baza sistemului larg raspindit al astrologiei care 9i-a asumat de aseme- nea un rol important in cadrul diverselor religii. Adevarata o9tire a cerurilor, adevaratii zei 9i zeite, erau spiritele rele, demonii, marea o9tire a ingerilor decazuti care urmasera pe Satana in razvratirea lui primordiala impotriva Creatoru:-i, sau. Acestea erau adevaratele entitati spirituale care posedau idolii 9i oracolele, precum 9i mediile 9i vracii spiriti9tilor 9i ale animi9tilor. Dar toate erau manifestari - sau evolutii - ale materiei primor- diale rezultate din actiunea fortelor cosmosului. Astfel, conform marilor religii ale lumii, atit cele vechi cit 9i cele moderne, cu exceptia credintelor monoteiste (cum ar fi iudaismul, islamismul, cre9tinismul) care accepta cosmogonia Genesei, universul insu9i este dumnezeul 9i artizanul tuturor lucrurilor. Acest luc;.ru este valabil 9i cu privire la ateismul modern 9i umanismul evolutionist. Adevaratul autor al acestui vast complex religios - aceasta mare religie a evolutionismului panteist, politeist, demonist, astrologic, ocult 9i umanist - nu poate fi nimeni altul decit eel care in Biblie este numit ,,dumnezeul acestui veac\" (2 Cor. 4:4), eel care ,,in9eala intreaga lume\" (Apoc. 12:9). Domnul Isus Cristos 1-a numit ,,mincinos 9i tatal minciunii\" (loan 8:44). El este ,,balaur, 9arpele eel vechi, care este Diavolul 9i Satana\" (Apoc. 20:2). Satana a fost odinioara Lucifer (Is. 14:12-15), ,,Luceafar stralucitor\" al lui Dumnezeu (Ezec. 28: 15, 17; Apoc. 12:3-4; 7-9). Dumnezeu, prin urmare, 1-a aruncat peel 9i pe adeptii lui (acum spiritele rele sau demonii) pe pa.mint si, in final, ii va incredinta iazului de foe (Mat. 25:41, Apoc. 20:10). pe' intre timp Satana in~earca sa-i indeparteze oameni de Dumnezeu prin toate mijloacele ce le poate nascoci. El incearca sa-i convinga pe oameni ca nu exista un Dumnezeu Creator adevarat care a creat chiar universul. Minciuna umanismului modern este aceeasi minciuna veche cu care el i-a fn9elat pe Adam 9i Eva - ,,veti fi ca Dumn' ezeu\" (Gen. 3:4-5). Oricare ar fi in~latoria intr-un asemenea caz (conform 1 Cor. 8:5-6 exista ,,multi dumnezei 9i domni\", de9i doar ,,un singur Dumnezeu: Tatal de la care vin toate lucrurile\"), tactica sa obi9nuita este aceea de a-i convinge pe oameni sa ,,schimbe fn minciuna adevarul lui Dumnezeu 9i sa slujeasca 9i care este binecuvfntat fn veci\" sa se fnchine fapturii fn locul Facatorului, (Rom. 1:25). 0 asemenea calomniere universala a Creatorului este desigur necesara inainte ca Satana sa spere macar sa-L inlocuiasca pe tronul universului. El
~tiint3- ~i cre~tinismul adevarat 103 trebuie sa convinga atit pe oameni cit 9i pe ingeri ca, intrucit nu exista un Creator adevarat, ei se pot fnchina 9i pc-t da ascultare oricui var ei - idolilor, animalelor, ingerilor, spiritelor, altar oameni sau chiar 9i lor in9ile. in cele din urma, ei var sfi~i prin a se inchina Satanei (Mat. 4:8-10; Apoc. 13:4). Evolutioni9tii umani9ti moderni ironizeaza desigur asemenea notiuni. Ei nu cred nici in Dumnezeu, nici in Satana, inchinindu-se doar lor insile. ~dar, ideea ca Satana a inventat conceptul evolutionist 9i ca il folo~te ca un instrument pentru a im;,ela popoarele 9i pentru a-i indeparta pe oameni de Dumnezeu, este pentru ei o naivitate. Scopul nostru aici insa nu este de a-i curta pe umani9ti, ci de a le arata cre9til}ilor pericolele mari pe care le prezinta un compromis cu evoluVonismul. Daca asemenea cre9tini, adepti ai compromisului, au o explicatie mai buna pentru faptul uimitor ca evolutia este atit de generalizata in rindurile oamenilor, fara a avea insa o singura dovada 9tiintifica sau biblica, atunci sa o prezinte! Un efect univer- sal necesita o cauza universala, iar Scriptura spune ca Satana a amagit intreaga lume (Apoc. 12:9). ~i pare sa se fi amagit chiar 9i pe sine! El trebuie sa 9tie, desigur, ca nu el a creat universul, viata 9i oamenii, de9i poate, neindoielnic, sa savi~easca la rindul lui mari semne 9i mari minuni. Daca el crede cu adevarat ca il poate infringe pe Dumnezeu, atunci trebuie sa se fi autoconvins in vreun fel ca Dumnezeu nu este cu adevarat Dumnezeu. Nu este de mirare, prin urmare, ca cosmogoniile extrabiblice, atit cele vechi cit 9i cele moderne, incep toate cu ,,materia primordiala\" in lac de Dumnezeu. Nu este de mirare nici ca cele mai vechi cosmogonii de acest fel, din Sumer si din Egipt, descriu aceasta materie primordiala cape un haos lichl.d din ~re au aparut primii zei. intr-adevar, Dumnezeu a creat la inceput o matrice lichida cind a creat cosmosul cu spatiu, masa si timp (Gen. 1:2; 2 Petru 3:5). in mijlocul acestor ape 9i-au cApatat con'.9tiinta ingerii creati, atunci cind i-a creat Dumnezeu (Ps. 104:1-5), 9i un asemenea mediu va fi constituit primele amintiri ale Satanei. Prin urmare, daca el este hotarit sa respinga Cuvintul lui Dumnezeu in care se afirma ca Acesta 1-a creat (lucru pe care Satana trebuie sa-1 faca daca vrea sa-9i justifice ambitia de a-L detrona pe Dumnezeu) el trebuie cu necesitate sa atribuie ,,crearea lui\" apelor in cares-a nascut. Este de 39teptat, 393dar, ca gindirea evolutionista sa se afle nu doar la temelia majoritatii religiilor lumii, ci 9i la cea a diverselor filozofii 9i sisteme umaniste. Baza evolutionista a nazismului 9i a rasismului, de pilda, este documentata concis dar convingator, in capitolele 15 9i 16. Faptul ca sistemul ,,laissez-faire\" capitalist, eel comunist 9i eel imperialist, atit eel economic cit 9i eel militarist, sint bazate pe evolutionism este atit de bine cunoscut incit nici nu mai este nevoie de vreo atestare documentara. Psihologiile animaliste (de ex. freudianismul, behaviorismul, psihologia lui
104 ~tiinta, pe nedrept nuntltii astfel B.F. Skinner, Carl Rogers ~i a altora) sint bazate nemijlocit pe evolutie, ca de altfel ~i amoralitatile animaliste ale anilor recenti (de ex. homosexuali- tatea, promiscuitatea, avortul, experientele senzoriale cu droguri). Cind oamenii se inchina creaturii in locul Creatorului, nu este de mirare ca ei dau friu liber ,,poftelor josnice\" ~i ,,mintii blestemate\" (Rom. 1:26-32). Evolutia teista Este 'intr-adevar remarcabil, ~i foarte trist, in acel~i timp ca de fiecare data cr~tinii au ajuns la compromisuri cu filozofii ateiste precum evolutia, Autorii Bibliei resping ferm o asemenea notiune, indt nu se poate vorbi de o evolutie biblica. Domnul Isus Cristos a propovaduit limpede creatia speciala ~i a acceptat caracterul istoric ~i literal al textului Genesei, deci nu se poate vorbi nicidecum de o evolutie cr~tina. Poti fi, desigur, un evolu- tionist cre~tin (cum autorul ~tie prea bine din proprie experienta), dar evolutia in sine nu poate fi niciodata cre~tina. Charles Darwin insu~i furnizeaza un bun exemplu despre efectul final al credintei evolutioniste asupra credintei cre~tine. Ca tinar student in teologie, pregatindu-se pentru lucrarea cr~tina, Darwin era deplin convins de adevarill ~i de autoritatea Scripturii, precum ~i de greutatea dovezilor, in proiect ~i in cauzalitate, fn favoarea existentei lui Dumnezeu ca Creator. Ajungind sa creada tot mai mult in evolutie ~i in selectia naturala, el ~i-a pierdut tot mai mult credinta, devenind in cele din urma ateu. Ernst Mayr, unul din cei mai mari evolutioni~ti de azi, ne relateaza urmatoarele: ,,Este clar ca Darwin ~i-a pierdut credinta intre anii 1836 ~i 1839, in mare masura inainte de a-1 fi citit pe Malthus. Pentru a nujigni sentimentele prietenilor ~i ale sotiei sale, Darwin folosea adesea un limbaj teist in publicatiile sale, dar majoritatea Caietelor lui arata ca la data respectiva el devenise deja un ,,materialist\" (mai mult sau mai putin ateu). 18 Cu alte cuvinte, Mayr ne spune ca manuscrisele. numeroase ale lui Darwin (publicate integral abia in ultimii ani) dovedesc ca el devenise ateu cu aproximativ douazeci de ani inainte de a publica Originea Speciilor prin Selecfia Naturalii. Numero~i apologeti moderni ai lui Darwin au subliniat faptul ca volumul sau avea in vedere creatia speciala a primei celule organice, dar asta, pare-se, numai pentru a nu-~i jigni sotia ~i prietenii credincio~i. Darwin mai spune, in cartea lui, ca evolutia este ,,aceasta grandioasa viziune asupra vietii\", ~i multi din adeptii sai s-au entuziasmat ~i ei in fata maiestuosului tablou al evolutiei, cu splendida ei derulare de forme tot mai complexe de viata de-a lungul secolelor. Multi teologi au scris despre e-mlutie ca despre ,,metoda de creatie\" a lui Dumnezeu, uitind - din comoditate - ca aceasta presupune ca totul sa se realizeze printr-o lupta brutala pentru existenta, cei slabi pierind ~i supravietuind doar cei mai dotati. Darwin a inteles bine toate acestea, ~i in pofida fatadei cartii,
~tiin~ ~i cre~tinisrnul adevarat 105 asemenea convingeri au contribuit, pfoirsei9btiel,cdaiDn aprlwinilnastarafinfsofsotrcmoanrdeiatilouniaitn, ateu. ,,Cu toate acestea, este foarte treptat, de lecturile sale, spre o interpretare mult mai aspra a luptei pentru exist~nta decit cea sustinuta de teologii naturali9ti... in mod necesar, acceptarea gindirii evolutioniste a subminat continua aderenta la credinta intr-un univers armonios'\". 19 '' Darwin a ajuns invalid curind dupa ce 9i-a abandonat credinta in Dumnezeu, in Biblie 9i in creatie. El a inteles efectul devastator pe care il avea 9i urma sa-1 aiba tot mai mult pe masura ce i9i dezvolta, publica 9i promova teoriile care-L denigrau pe Dumnezeu, iar acest lucru 1-a trans- format intr-un invalid cronic. Dar mult mai devastator decit efectul des- tructiv al teoriilor sale asupra propriei sale vieti a fost teribila mo9tenire pe care a lasat-o lumii. Mayr arata ca apostazia lui Darwin se mai reflecta inca in ins~i structura darwinismului: Una din aceste schimbari a fost evitata, destul de consecvent, de catre toti cei cares-au ocupat de istoria teoriei selectiei naturale. Este vorba de problema masurii in care pierderea de catre Darwin a credintei sale cre!jltine a afectat cadrul conceptual pe care se sprijina teoria selectiei naturale. Adoptind selectia naturala fo. locul miinii lui Dumnezeu ca factor activ raspunzator de tot ceea ce fusese considerat anterior drept o dovada a proiectului divin a fost, desigur, ultimul tpeaos1.ogTi.oe1t.u!njlai,tucrhai1aer2as.i acceptarea evolutiei insemna deja o subminare fatala- a Declinul 9i ~ecul credintei lui Darwin a avut ecou in experienta multora de la el incoace. Unul din cei mai mari evolutioni9ti moderni, fondator 9i protagonist de frunte al popularei 9tiinte cunoscuta drept sociobiologia, a facut urmatoarea marturisire: ,,Asemenea multor persoane din Alabama, eram un cr~tin nascut din nou. La cincisprezece ani am aderat la Biserica Baptista din Sud cu mare fervoare 9i interes pentru religia fundamen- talista; am parasit-o la 9aptesprezece ani cind am ajuns la Universitatea din Alabama si am aflat despre teoria e v o l u t i o n i s t a \" . 21 Autorul a p' etrecut peste douazecei 9i opt'de ani predind in universitati laice 9i a vazut aceasta poveste \\rista repetindu-se in viata multora. Filozoful Huston Smith a observat 9i el legatura dintre evolutie 9i pierderea credintei: ,,Martin Lings are probabil dreptate spunind ca cele mai multe cazuri de pierdere a credintei se trag mai degraba de la teoria evolutiei... decit de la altceva\" .22 in pofida acestei situatii exista totu9i numero9i credincio9i devotati care considera ca pot crede atit in Biblie cit 9i in evolutie - ca evolutia nu este decit metoda de creatie a lui Dumnezeu. Nu ramine de spus decit ca oricine crede acest lucru (ca odinioara autorul insu9i) ori nu intelege evolutia, ori nu intelege Biblia, ori nici una.
106 ~tiin\\a pe nedrept numitii astfel Urmeaza citeva din nenumaratele motive pentru care evolutia nu poate fi fn armonie cu textul biblic despre creatie. 1. Cel putin de zece ori se consemneaza fn primul capitol al Genesei decretul lui Dumnezeu ,,dupa'soiul lui\" (Gen. 1:11, 12, 21, 24, 25). D~i ,,soiul\" biblic (ebraicul min) este nefndoielnic mai flexibil decft ,,specia\" biologica (vezi Capitolul 13), aceasta restrictie limiteaza desigur orice variatie fn cadrul genului. Unii ar putea-o numi ,,microevolutie\", dar fn orice caz ,,macroevolutia\" este exclusa (cf. 9i 1 Cor. 15:38, 39). 2. La capatul perioadei de creaVe ,,Dumnezeu 9i-a sfi~it lucrarea, pe care o facuse; si... s-a odihnit de toata lucrarea Lui, pe care o zidise si facuse\" (Gen. 2:2-3; dr. 9i Ev. 4:3, 10). in consecinta, procesele biologic~ actuale d(veazrvioaVltaar,em, cuutamtiasf,ncthniaerv9oiitsipseaciparteiat)innduapeuvtoelauutiofinpi9rtoici etseei9dtie. creaVe sau de 3. Dumnezeu a declarat fntreaga Lui opera de creatie ,,foarte buna\" la capatul celor ~ zile de creatie. 0 asemenea apreciere de catre un Dumnezeu omniscient 9i iubitor ar fi fntr-o neconcordanta grotesca cu un sistem al naturii ce este guvernat de legea junglei, de lupta fncle9tata pentru existenta, fn care numai eel mai puternic sau eel mai prolific supravietuieste. 4. Doi'.nnu'l Isus Cristos, care este El insu9i Creatorul tuturor lucrurilor (loan 1:3), neaa fnvatat clar ca textul Genesei despre creatie, din Genesa 1 9i 2_, a fost intentionat sa fie luat •atit in sens istoric cit 9i literal (vezi Mat. 19:4-6; Marc. 10: 6-9). Observati mai ales afirmatia Lui dupa care ,,de la fnceputul lumii, Dumnezeu i-a facut parte barbateasca 9i parte femeiasca\"; nu de la capatul istoriei evolutioniste, dupa patru miliarde de ani, ci de la bun fnceput, Dumnezeu a fac~t barbatul 9i femeia pentru a stapfni peste creatia Lui. l\\ltfel porunca de a stapini (Gen. 1:2; 28) ar fi fost irelevanta pentru cea mai mare parte a creatiei. 5. Evolutia este procesul eel mai extravagant, mai ineficient 9i mai crud ce putea fi conceput vreodata pentru crearea omului. Daca evolutia este adevarata, ~tunci miliarde de miliarde de animale au suferit 9i au murit de-alungul a milioane de ani intr-o lupt~ cruda pentru supravietuire, 9i numeroase specii intregi (ex. dinozaurii) au aparut, iar apoi au disparut cu mult inainte de aparitia omului. Dumnezeul biblic nu ar putea fi niciodata vinovat de un spectacol atit de nemilos 9i de lipsit de sens! Creapa progresiva Printre evanghelici, o varianta semantica raspindita a evolutiei teiste este sistemul numit creationism progresiv. Exista numero9i intelectuali c~tini care considera ca imprudenta adoptarea unei pozitii evolutioniste absolute, astfel incit ei au in vedere un anumit numar de acte de creatie speciala presarate in diverse puncte in indelungatul proces evolutiv. Adica
!',>tiint,t ~i cre~tinismul adevarat 107 ei sugereaza ca Dumnezeu a creat poate in mod supranatural primul protozoar, iar mai tirziu probabil diferitele filoctere, si in cele din urma eel dintii barbat s,i cea dintii femeie. In funct,ie de autor, actele de creat'ie speciala introduse de catre Dumnezeu in etape strategice in istoria evolu- tionista pot fi multe sau putine, dar procesul global ramine tot o evolutie, In creationismul progresiv este acceptat acelai;;i sistem de ere geologice evolutioniste 9i aceleai;;i mecanisme ale evolutiei (oricare ar fi ele) ca 9i cele utilizate de evolutionistul teist sau chiar evolutionistul ateu. Singurele deosebiri sint aceste interjectii ocazionale ale creatiei. Acest sistem inga- duie sustinatorilor sai sa afirme ca ei cred in ,,creatia speciala\" ~i nu in evolutie, fara sa experimenteze oprobiul intelectual la care este supusa credinta in ,,creationismul celor 9ase zile\" sau ,,geologia deluviana.\" Un asemenea joc semantic este insa in mod just respins de catre majoritatea oamenilor de ~tiinta care il considera nevrednic de a fi o viziune 9tiintifica asupra lumii, ci un simplu artificiu in genul unui ,,dumnezeu al golurilor.\" Adica oriunde pare sa existe cite un gol semnificativ in tezaurul de fosile sau in mecanismul progresului evolutionist este posibil, sustin ei, ca acesta sa fi fost punctul in care a intervenit Dumnezeu pentru a crea ceva. Pe masura insa ce aceste goluri sint completate cu exemplare paleon- tologice ulterioare sau prin diverse manipulari genetice, rolul lui Dum- nezeu devine din ce in ce mai mic, iar rolul evolutiei tot mai mare. Astfel incit, in cele din urma, creatia progresiva cedeaza in fata evolutiei progre- sive. In ultima analiza, est~ aproape imposibil, atit d{n punct de vedere ~tiintific cit 9i biblic, sa mai faci deosebire intre creatia progresiva ~i evolutia teista. De fapt, daca cineva va fi obligat sa aleaga numai intre aceste doua alternative, evolutia teista ar fi cu siguranta cea mai buna alegere. Ea ar fi nu doar mult mai acceptabila pentru sistemul ~tiintei, ci ~i mai putin dezonoranta pentru Dumnezeu. Adica evolutionistul teist 1-ar da eel putin crezare lui Dumnezeu ca a fost capa~il sa proiecteze ~i sa insufle energie fntregului proces evolutionist inca de la inceput. Creationistul progresist insa concepe un gen de dumnezeu incapabil, unul care trebuie sa coboare in rastimpuri pentru a redirija procesul evolutionist ori de cite ori acesta deviaza, sau pentru a reinsufla energie procesului cind acesta pare sa incetineasca. Mai mult, aceleai;;i obiectii pe care le-am ridicat deja impotriva evolutiei teiste pot fi ridicate 9i impotriva creatiei progresive. Pledind pentru creatia progresiva in locul evolutiei teiste, nu vom ci~tiga nimic - decit o disimulare semantica. Cronologia Genesei 1 - 11 ~i tirnpul geologic in afara de problema fundamentala evolutie/creatie, cea mai serioasa zona de tensiune intre conceptia biblica ~i cea moderna despre lume este
108 ~tiin\\a pe nedrept nuntlta astfel cea a cadrului cronologic al istoriei. Dupa interpretarea obi~,nuita a mar- turiilor biblice, lumea a fost creata fn ~ase zile cu abia cfteva mii de ani fn urma. Pe de alta parte, cosmologii moderni insista ca pamfntul ~i sistemul solar au aparut cu aproximativ cinci miliarde de ani fn urma, ca formele primitive de viata au evoluat din elemente chimice anorganice cu aproxi- mativ patru miliarde de ani fn urma, ca toate celelalte forme de viata s-au dezvoltat treptat, pe parcursul erelor geologice ce-au urmat ~i, fn fine, ca omul a ajuns, fn esenta, la forma lui actuala cu aproximativ unul sau doua milioane de ani fn urma. Astfel, cronologia biblica este de aproximativ un milion de ori mai scurta decft cronologia evolutionista. 0 gre~eala de ordinul unui milion nu este un fleac, iar savantii care studiaza Biblia ar trebui desigur sa acorde o atentie speciala soluti~narii acestei µri~e discrepante aflata chiar la temeha fntregii noastre cosmogonii biblice. Aceasta nu este o problema periferica care poate fi expediata printr-un true exegetic, ci este esentiala pentru fn~i integritatea teologiei scripturale. Scurta cronologie biblica depinde fn primul rind de trei capitole: Genesa 1, 5 ~i 11. Capitolul 1 se ocupa fn principal de cronologia preumana, capitolul 5 de cronologia umana antedeluviana, iar capitolul 11 de crono- logia umana postdeluviana. Problema de rezolvat este daca aceste trei capitole au fost sau nu fntelese corect. Poate fi fmpacat capitolul 1 cu o istorie a pamfntului veche de cinci miliarde de ani, iar capitolele 5 ~i 11 cu o istorie a omului de 1 sau 2 milioane de ani? Avem fndoieli chiar ~i in privinta acelui tip nefericit de exegeza care trateaza Genesa 1-11 drept alegorica sau mistica si nu istorica. Cu toate ac~tea, pare sa existe azi un numar sporit de sa'vanti evangheli;i care sprijina ideea ca aceasta sectiune nu este decft un maret imn, sau liturghie, sau poem, sau saga - orice numai istorie adevarata nu! Ei par a fi ignoranti sau indiferenti la faptul ca acest gen de interpretare submineaza inevitabil fntreg restul Scripturii. Daca primul Adam nu este real, cum afirma Pavel ca este, ~i daca prin urmare izgonirea nu a avut loc cu adevarat, atunci nici al doilea Adam nu este real, ~i nu mai este nevoie de un Mintuitor. Genesa 1-11 este sigur consemnata ca o istorie sobra ~i serioasa, condu- cfnd direct ~i firesc la Genesa 12 ~i la restul Genesei. Genesa este la rindul ei fundamentul necesar pentru tot restul Scripturii. Daca aceste prime unsprezece capitole nu sfnt istorice, atunci intregul nostru fundament biblic a fost inlaturat. Daca ni se ingaduie sa interpretam Genesa fn acest mod, atunci ce ne impiedica sa interpretam oricare alta parte a Scripturii fn acel~i fel? Astfel, Nasterea din Fecioara ar putea fi, la urma urmei, o simpla alegorie, invierea u~ simplu mit al supraistoriei, Cele Zece Porunci doar o liturghie,
~tiint3- ljli creljltinismul adevarat 109 crucificarea doar un vis. Fiecare om poate interpreta Scriptura cum ii convine, si astfel fiecare om devine propriul sau dumnezeu! 0 ase~enea iresponsabilitate henneneutica este conda~nata de accep- tarea literala a textelor Genesei 1-11 ca istorice in tot restul Scripturii si in special de catre Isus Cristos Insu~i! Nu in mod surprinzator acest tip alegoric de interpretare conduce in final, ~i inevitabil, la respingerea credintei in inspiratia biblica si, in cele din urma, a Evangheliei insesi. Ad~itind ca Ge~esa 1-11 ~e ofera intr-adevar o evidenta cu ade~arat . .' istorica, exista doar trei posibilitati de reinterpretare a cronologiei biblice: (1) Teoria Zile_i-Era, care pune, mai mult sau mai putin, semnul egalitatii intre ,,zilele\" Genesei 1 ~i ,,erele\" geologice, plasind astfel erele geologice pe durata celor ~ zile ale creatiei; (2) Teoria Golului Pre-Adamic, care introduce un gol de 5 miliarde de ani intre Genesa 1:1 ~i 1:2, plasind astfel erele geologice fnaintea celor ~ase zile ale creaVei; (3) Teoria Golului Post-Adamic, care presupune unul sau mai multe goluri in listele genea- logice ale Genesei 5 ~i 11, admitfnd astfel o istorie a omului de peste ~ase mii de ani. Fiecare dintre acestea au mici variante, iar discutia de mai jos va fi aplicata atft variantelor cft ~i teoriilor fundamentale (vezi Tabelul 2). Fiecare din aceste trei teorii va fi tratata acum pe scurt. Teoria zilei-era Ebraicul yom este falosit uneori pentru a semnifica ,,timp\" in sens nedefinit (ex. ,,ziua Domnului\"), ~i acest fapt fmpreuna cu o coresponenta de suprafata intre ordinea evenimentelor din Genesa 1 ~i geologia istorica, a servit drept baza pentru interpretarea relatarii din Genesa in sensul de ~ ,,timpuri\" de creatie in loc de ~ase ,,zile\". Totu~i, exista numeroase obiectii fata de aceasta teorie, dupa cum urmeaza: 1. Yom nu fnseamna niciodata o perioada definita de timp, ca aceea ceruta in Genesa 1 de adjectivele descriptive (,,ziua intii\",23 ,,ziua a doua\" etc.) ~i de referintele terminale (,,seara ~i dimineata\"),24 in afara de cazul in care aceasta perioada este o zi-lumina. 2. Cuvintul este definit clar de la prima sa intrebuintare (Gen. 1:5), unde se spune: ,,Dumnezeu a numit luminayom... Astfel a fast o seara, ~i apoi a fast dimineata: aceasta a fast yomul intii.,, Deci ,,ziua\" este definita ca perioada de ,,lumina\" din succesiunea de perioade cu ,,lumina\" ~i cu ,,intuneric\". De~i este posibil ca ,,luminatorul\" sa nu fi fast stabilit in farma lui actuala de cit in al patrulea yom, acest pasaj cere clar ceva identic in esenta cu actuala rotatie axiala a pamintului si cu ziua-lumina cores- punz'atoare. In ziua a p~tra, intelesul este evident literal, intrucft se spune ca ins~i menirea soarelui ~i a lunii este aceea de a stapini ,,ziua\" ~i ,,noaptea.\"
110 ~tilnta pe nedrept numitii astfel 3. Cind cuvfntul ,,zile\" apare la plural (ebraiculyamim), cum se intfmpla de peste ~pte sute de ori in Vechiul Testament, el pare sa se refere intotdeauna la zilele literale. Astfel, in Exodul 20: 11, unde Scriptura spune ca ,,in ~ase zile Dumnezeu a facut cerurile, pamintul ~i marea, ~i tot ce este in ele\" nu poate exista nici un dubiu ca este vorba de~ zile literale. Acest pasaj pune de asemenea in mod clar semnul egalitatii intre saptamina de lucru creatoare a lui Dumnezeu ~i saptamina de lucru a omului, ~i nu ar avea forta daca cele doua nu ar fide aceeasi durata. 4. Da'ca intentia autorului ar fi fost 'aceea de a scrie despre erele indelungate de creatie, el ar fi facut-o fara indoiala. De exemplu, in Joe de yom ar fi trebuit folosit cuvfntul ebraic olam, insemnind ,,timp indelungat nedefinit.\" Oamenii din vechime pentru care scria el erau bine familiarizati cu ideea de ere indelungate ~i de, dezvoltare treptata din haos, intrucit toate cosmogoniile antice implicau veacuri nesfi~ite ~i un tip de dezvoltare evolutionista. Dar daca intentia sa era aceea de a vorbi despre o creatie literala in ~ zile solare, ar fi imposibil sa exprimi acest concept mai clar decit in relatarea pe care o avem de fapt. 5. Scopul principal al Teoriei Zilei-Era este acela de incadrare a erelor geologice in cele ~ zile ale creatiei. Dar chiar daca exegeza biblica ar permite acest lucru, exista atft de numeroase contradictii intre amanuntele acestor doua relatari ~a-zis paralele, incit incercarea este cu totul inutila. Peste douazeci dintre aceste contradictii sint notate maijos. a. Geologii spun ca apele pamintului au aparut treptat din interiorul sau, de-a lungul veacurilor. Genesa spune ca pamintul a fost chiar de la inceput acoperit de ape (Gen. 1:2). b. Genesa 1:7 vorbe~te de o bolta (sau ,,intindere\" - evident, atmos- fera) care separa cele doua uri8¥ rezervoare de apa. Geologii istorici resping categoric aceasta conceptie. c. Geologii spun ca viata i~i are originea in oceanele primordiale. Genesa 1:11 spune ca prima forma de viata a fost pe uscat. d. Geologii traditionali cred ca pe~tii ~i celelalte organisme marine s-au dezvoltat cu mult inaintea arborilor fructiferi. Genesa 1:11,20 ~i 21 contrazice direct aceasta ordine. e. Geologia evolutionista ne invata ca soarele ~i luna sint eel putin la fel de vechi ca ~i pamintul, in timp ce Genesa 1:14-19 spune ca ele au fost £acute exact la mijlocul perioadei de creatie, in ziua a patra. f. Genesa 1:16 spune ca Dumnezeu a fa.cut toate stelele in ziua a patra. Astronomii moderni cred ca stelele ~i galaxiile au aparut in momente dife_rite, majoritatea lor cu mult mai devreme decit mijlocul ere1or geologice! g. Genesa spune ca viata vegetala, chiar ~i in formele sale avansate precum arborii fructiferi, a fost facuta cu o ,,zi\" inaintea soarelui ~i a
~tiinta ~i cre~tinismul adevirat 111 stelelor, dar acest lucru ar fi fost imposibil daca ziua ar fi constat fntr-adevar dintr-un veac, fntrucit plantele au nevoie de lumina solara. h. Sistemul standard spune ca insectele au aparut fnaintea pasarilor, dar Biblia spune ca ,,tfritoarele\" (denumite insecte fn Lev. 11) au fost fa.cute fn ziua a ~a, iar pasarile fn ziua a cincea. i. Conform Bibliei, pasarile !;li pef;ltii au fost creati in acel~i timp (Gen. 1:21), dar geologii cred ca pe~tii au aparut cu sute de milioane de ani inaintea pasarilor. j. Evolutionismul sustine ca prima forma de viata acvatica a fost o picatura minuscula care continea substante chimice complexe, dar Biblia spune ca Dumnezeu a determinat o abundenta de forme extrem de variate de viaµ acvatica (Gen. 1:20,21) cind a creat-o la inceput. k. Conform Bibliei, primul animal creat (sugerind ca originea vietii con!;ltiente este diferiti'i de cea a vietii vegetale) a fost ,,marele chit\", eel mai mare animal care a trait vreodati'i! Evolutioni!;ltii postuleaza o dezvoltare de durata de la micul trilobit !;li alte organisme marine, prin pe~ti, pini'i la amfibii !;li la mamifere !;li, fn final, la balene. , 1. Biblia subliniaza de zece ori ca entitatile create trebuiau sa se reproduca ,,dupa soiul lor\". Evolutioni!;ltii postuleaza ascensiunea lent.a a tuturor organismelor dintr-un stramo!;l comun. m. Biblia spune ca Dumnezeu 1-a creat pe om dupa ,,chipul Lui\" (Gen. 1:26), facindu-i trupul din ,,tarina pamfntului\" (Gen. 2:7) !;li nu din trupul unui animal, cum pretind antropologii. Omul, la moartea lui, se refntoarce in acee~i tarina (Gen. 3: 19), ceea ce nu fnseamna inapoi la 0 existenta animala. n. Dumnezeu a creat femeia ulterior bi'irbatului, din trupul barba- tului. Antropologia evolutionista pretinde ca barbatul !;li femeia au aparut simultan !;li ca de fapt primul bi'irbat adevarat (asemenea tuturor barbatilor ce i-au urmat) s-a format din trupul femeii. o. Dumnezeu i-a spus omului sa-!;li exercite stapinirea asupra tuturor organismelor pe care El le crease in zilele precedente (Gen. 1:28). Conform sistemului erelor geologice, vasta majoritate a acestor or- ganisme dispi'irusera deja cu secole inainte sii apara omul. p. Conform Scripturii, omul a fost la origine vegetarian (Gen. 1:29); antropologii sustin ca primii oameni nu au fost numai vfnatori !;li consumatori de carne, ci probabil !;li canibali. q. Conform Bibliei, pe pamfnt nu a fost ploaie eel putin pina fn momentul aparitiei omului (Gen. 2:5); geologii uniformitarieni spun ca ploile exista de cind pamintul a inceput sa se raceasca. r. in Biblie, Adam a dat nume tuturor animalelor terestre pe care le facuse Dumnezeu. Geologii sustin ca multe dintre ele disparusera cu mult inainte sa existe omul pe pamint.
Tabelul 2 Spectrul teoriilor interpretative a Mlirturiile directe ale Bibliei despre o sl!ptilminil de creatie de li<1se zile li Totu~i, toate celelalte interpretilri ale Genesei, concepute spre a acomoda ,,er Rela\\ia dintre Exp tezaurul erele geologice Teoria ~i marturiile Genesei interpre- asupra Natura Susti- col tiirii nato'rii geo creapei de ~ zile creapei Naturalisti Erele geologice sint Evolutie Umani~tii Milrturiile adevarate din punct ateistll istoria viep de vedere istoric. Genesa nu este decit o legendil iudaicil. De cadru Erele geologice sint Evolutie Llberalii Milrturiile adevilrate din punct teistil' religio~i istoria viep de vedere istoric. Genesa nu este decit un cadru literar. Zile-epoci Erele geologice au avut Creatia Neo- Milrturiile loc fn timpul celor sase progresivil evanghe- istoria viep zile ale creatiei. ' licii Teoria Erele geologice au avut Creatia Fundamen- Milrturiile hiatusului irelevantil talistii vietii inain loc inainte de cele sase Literalist zile ale creatiei. ' pieti~ti presupusu pre-Adami ,,Erele geologice\" nu sint Creatia Teistii Datoritil m biblici potopului decit taxonomice. specialil efectelor l Zilele Genesei sint literalmente adevilrate.
asupra marturiilor biblice ale creatiei iterale contrazic interpretarea tezaurului de fosile ca ere geologice evolutioniste. rele geologice\", intimpinil dificultilfi teologice, biblice ~i ~tiin\\ifice ireconciliabile. plica\\ia Dificultiip tipice lui de fosile Teologice Biblice Stiin\\ifice ~i a loanei ologice logice despre Suferinta ~i Toate lucrurile Fosilele de tranzipe ce lipsesc pi moartea inainte in cele sase zile total aratil totala absenta a ca pAcatul sl! literalrriente dovezilor despre evoluµe (Exod. 20:11) intre in lume e logice despre Suferinta ~i Toate lucrurile Fosilele de tranzipe ce lipsesc pi moartea inainte in cele sase zile total aratil totala absentil a ca pilcatul sl! literalrriente dovezilor despre evolupe intre in lume (Exod. 20:11) e logice despre Suferinp ~i Toate lucrurile Numeroase contradictii intre pi moartea inainte in cele sase zile ordinea evenimentelor din literalrriente Genesa si sistemul ca pilcatul sl! (Exod. 20:11) zilelor-epoci intre in lume e disparitiei Suferinta si Toate lucrurile Sistemul erelor geologice moartea inainte ntea ' in cele sase zile exclude supozitia ului cataclism ca pAcatul sl! literalrriente cataclismului pre-Adamic. ic intre in lume (Exod. 20:11) mai ales Nici una Nici una Numeroase dificultilti cu privire la sistemul erelor lui Noe si a geologice, dar nici una lui remanente referitoare Ia faptele ~tiinpfice reale.
~tiinta ~i cre~tinismul adeva.rat 113 s. Conform Genesei, plantele au aparut in ziua a treia, iar insectele abia intr-a ¥18ea. Acest lucru ar fi fost imposibil daca zilele erau ere intrucit, pentru a supravietui, plantele au nevoie de polenizare prin intermediul insectelor. ' t. Autorul.Bibliei imparte istoria dezvoltarii lumii in ¥18e ,,zile\" de creatie. Totu~i, nu exista o asemenea impiiri;ire in ¥18e a timpului geologic cit de cit comparabila, fie in ordinea evenimentelor, fie in durata subdiviziunilor. u. fn ziua a ~ptea Dumnezeu ,,S-a odihnit\" dupa incheierea operei Lui de creatie side zidire - un model pentru ziua de odihna BAptaminala a omului (de~i El i~i continua desigur opera de providenta ~i de min- tuire). Conform conceptului de zi-era, Dumnezeu nu S-a odihnit deloc dupa munca Lui de ,,creatie\" ~i de ,,zidire\", astfel ,,ziua\" a ~ptea nici macar nu a inceput. v. La incheierea creatiei Dumnezeu a vazut ca ,,tot\" ce facuse era ,,foarte bun\". Geologii sustin ca majoritatea acestor lucruri nici macar nu supravietuisera la data respectiva ~i ca lumea asurzitoare care a supravietuit totu~i pina la aparitia omului era cu siguranta departe de a fi perfecta. w. Sumarul Genesei 2:1-3 spune ca ,,toata o~tirea\" de lucruri pe care Dumnezeu le~a ,,zidit ~i facut\" era ,,sfi~ita\" dupa cele ¥18e zile, ~i ca Dumnezeu a oprit orice alta munca de creaVe sau de dezvoltare. Geologii ~i biologii moderni spun ca acele~i procese utilizate pentru aducerea lumii la forma ei actuala mai actioneaza ~i acum, ~i ca ,,creatia\" continua. Teoria golului pre-adamic S-a ~ai sugerat ca este posibil ca creatia primordiala din Genesa 1:1 BA fi fost urmata de 5 miliarde de ani de istorie geologica iar apoi de un uri~ cataclism global in urma c{lruia pamintul ,,a devenit\" pustiu ~i gol (Gen. 1:2). Majoritatea celor care sustin aceasta teorie sugereaza ca acest cata- clism a fost rezultatul razvratirii Satanei impotriva lui Dumnezeu din ceruri. ~i aceasta teorie se love~te de numeroase obstacole. De exemplu: 1. ,,A fost\" din Genesa 1:2 apare ,,a fost\" in toate traducerile standard (~i nu ,,a devenit\") din simplul motiv ca acesta este intelesul sAu. Cind o cere contextul, el poate fi folosit cu sensul de ,,a devenit\", dar acest lucru nu se intimpla de cit in 22 din cele 1522 de aparitii ale sale fn Pentateuh. El este verbul ebraic regulat al fiintarii (hayah) si ~u cuvfntuiuzual pentru ,,a devenit\" (haphak). in contextul,imediat nu e~ista nici un indiciu ca s-ar intentiona o schimbare radicala a starii prin verb. De fapt, intrebuint3rea conectivului !'J!:_W (,,~i\") la inceputul versetului 2 pare BA sublinieze ca 8 Henry M. Morri~
114 ~tiinta pe nedrept nuntltii astfel actiunea versetului 2 urmeaza imediat dupa actiunile din versetul 1, fara nici un ,,gol.\" 2. Conform sumarelor din Genesa 2:1-3 ~i din Exodul 20:11, ,,cerurile\", precum si ,,pamintul\", au fost fa.cute in sase zile. Corpurile ceresti care ocupa ce'rurile au fost fa.cute in ziua a p~tra. Cum singura mentiune a ,,cerurilor\" in Genesa 1 se afla in primul verset, este necesar sa tragem concluzia ca Genesa 1:1 ins~i face parte din cele ~ zile ~i deci nu poate exista nici un gol cu vreo consecinta ulterioara. 3. Conform cu Genesa 2:3, absolut intreaga opera a lui Dumnezeu, atft cea de creatie cit si cea de zidire a tuturor lucrurilor - a c~rurilor si a pamintului ~'i a intre' gii lor o~tiri (conform Exod. 20: 11 - tot ce este in ,,el'e\") - a fost infaptuita in cele ~e zile. Prin urmare, nu este loc pentru nici un rest al vreunei ~a-zise creatii anterioare care sa se fi pastrat in componen- tele metamorfozate sau fosilizate ale recreatiei. 4. Nu exista nici o dovada scripturala ca izgonirea Satanei din ceruri ar fi produs un cataclism pe pamint. Satana a fost aruncat pe pamint (Ezec. 28:17) doar dupa razvratirea ~i izgonirea lui, ~i deci el nu a avut nici o legatura cu pamintul cind acesta a fost creat la inceput. De fapt, evaluarea de catre Dumnezeu a ,,toate\" cite sint pe pamint ca fiind ,,foarte bune\", dupa cele ~ zile ale Lui de activitate creatoare, pare sa indice clar ca Satana nu era inca pe pamint la data respectiva. Foarte probabil ca izgonirea ~i expulzarea lui pe pamint sa se fi produs cfndva intre Genesa 1:31, cfnd toate lucrurile mai erau ,,bune\", ~i Genesa 3:1, cind al a aparut inaintea Evei in trupul unui ~arpe:·Cit de lunga va fi fost aceasta perioada, Scriptura nu spune. 5. in loc sa incadreze erele geologice in presupusul ,,gol\" dintre Genesa 1: 1 ~i 1:2, facfnd astfel pe placul ~tiintei, cum sperasera sustinatorii ei, teoria introduce numeroase dificultati ~i contradictii ~tiintifice, la fel cum face s'i teoria zi.lei-era. lata cfteva: a. Conform teoriei golului, la o data foarte recenta in timpul geologic s-ar fi produs un cataclism global, dar in sistemul geologic standard pe care teoria pretinde a-1 sustine nu exista nici o dovada in acest sens. De exemplu, _era glaciara pe care unii au identificat-o cu descrierea din Genesa 1:2 a ocupat numai o portiune relativ mica din suprafata pamintului. b. Teoria golului atribuie o mare parte sau chiar intreg tezaurul de fosile pre-lumii; totu~i, majoritatea plantelor ~i a animalelor lumii actuale sint identice in esenta cu soiurile corespunzatoare descoperite in fosile, inclusiv cu unele din straturile despre care se crede ca ar fi cele mai vechi. c._ Teoria golului nu rezolva in nici un fel problema evolutiei, ci pur ~i siinplu impinge inapoi istoria de 5 miliarde de ani a evolutiei,
~tiin\\a !fl cre,tinismul adevirat 115 chipurile, revelata de geologia istorica fntr-o lume anterioara Genezei. Acest lucru presupune ca Dumnezeu a fntrebuintat metode evolutio- niste in pre-lume, iar apoi a trecut la o activitate creatoare directa in cele ~ zile ale ,,recreatiei.\" d. Daca in~i coloana geologica este in intregime atribuita cataclis- mului pre-adamic, toate fosilele fiind astfel depozitate simultan, atunci erele geologice insele sint efectiv eliminate, intrucit ele sint, in esenta, sinonime cu coloana geologica !lli cu tezaurul ei de fosile. Teoria golului nu poate spera sA puna erele geologice in armonie cu Biblia prin simpla lor eliminare! e. Daca se admite, fn fapt, un cataclism global care sA fi cuprins intreaga coloanA geologica, atunci nu mai este loc pentru cataclismul global al marelui potop, care face acel8!lli lucru. Geologii traditionali resping desigur orice fel de cataclism, astfel incit in ambele cazuri este inutil sA incerci sA sustii sistemul geologic standard. Tot~i, Biblia ne invata clar, !lli cu lux de amanunte, ca potopul a fost un cataclism de anvergura mondiala, pe cind despre un posibil cataclism pre-adamic pAstreaza o tacere totala. f. Teoria golului cere existenta oamenilor pre-adamiti, care sA explice fosilele umane !lli diversele forme ,,hominide\" ce au fost descoperite in coloana geologica, dar Biblia ne invata ca ,,primul om\" a fost Adam (1 Cor. 15:47; !lli urm.). Se crede ca in multe cazuri ac~ti oameni-fosile au folosit uneltele !lli focul, !lli-au ingropat mortii !lli au manifestat multe alte caracteristici umane, ~dar este absolut arbitrar sA presupunem ca ei nu aveau nici suflet, nici speranta mintuirii. g. in final, multe din dificultAtile !lltiintifice observate in legatura cu teoria zilei-era sint in ace~i masura valabile !lli pentru teoria golului. Nu este necesar sA le reluam aici, dar ele pot fi observate in listele de la paginile 110-113, punctele e, f, o, q, r, v !lli w. Imposibilitatea teologica a erelor geologice Atit in teoria zilei-era cit !lli in teoria golului putem afla numeroase alte erori. Mai mult, se poate arata u~r ca manunchiul de texte doveditoare propuse pentru fiecare au fost scoase din context pentru a oferi inter- pepretarile dorite. Dar obiectia principala, si cea mai grava, fmpotriva am- belor teorii este aceea ca el~ il considera Dumnezeu autorul raului !lli al confuziei! Asta pentru ca ambele accepta realitatea istorica a ~-ziselor ere geologice. Erele geologice sint identificate explicit in functie de formele de viata presupuse a fi caracteristice pentru acele ere, revelate de fosilele des- coperite in rocile ce le reprezinta. Acest lucru este evident in chiar numele
116 ~tiinta pe nedrept munitii astfel date sistemelor de baza - Proterozoic (,,inainte de viata\"), Paleozoic (,,viata veche\"), Mezozoic (,,viata intermediara\"), ~i Cenozoic (,,viata recenta\"). Aceste roci sedimentare, precum ~i milioanele de fosile ce se afli'i in ele, dovedesc cu claritate s,i cu fort,a ca ele s-au format intr-o vreme cind furtunile, inundatiile, erupttile vulcanice, marile mi~ari tectonice, incle~- tarile, luptele, molimele ~i mai ales moartea existau in lume. Toate acestea mai exista ~i azi in lume, ~i sint mi'irturia unei creatii care ,,suspini'i ~i sufera durerile n~terii\" f;,i care este ,,supusa def;,ertaciunii\" (Rom. 8:20-22). Lu- mea fosila a erelor geologice trebuie inteleasi'i ca fiind acel~i tip fundamen- tal de lume ce existi'i acum. intrucit toate acestea au avut loc, cum se presupune, inainte ca omul sa paci'ituiasci'i f;,i, la drept vorbind, chiar inainte ca Satana sa pacatuiasci'i, aceasta nu poate insemna decit ,ca nu pi'icatul a fost cauza mortii si a dezordinii din lume. in consecinta, Dumnezeu insuf;,i trebuie sa fi in~tit~it, deliberat f;,i intentionat, acest sistem al deci'iderii f;,i al mortii in creatia Lui, ca pe un proces care si'i duci'i, in final, la aparitia omului. Prin urmare, Dumnezeu ar fi atunci autorul nemijlocit al confuziei, al suferintei f;li al mortii.25 D' aro astfel de concluzie inseamni'i un haos teologic! Scriptura con- damna explicit asemenea idei. ,,Dumnezeu S-a uitat la tot ce fa.cuse; si iata ci'ierau foarte bune\" (Gen. 1:31). ,,Moarteaa venit prin om\" (1 Cor. 15:21). ,,Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorinduielii\" (1 Cor. 14:33). Prin urmare, incercarile noastre de a armoniza marturiile Genesei cu erele geologice sint total inhibate de intransigenta documentelor biblice. Mai mult, erele geologice, ~a cum sint ele intelese de catre geologii f;,i paleontologii moderni, sint de asa natura incit ele exclud insasi existenta Dumnezeului descris in Biblie. IAntrucit Dumnezeu este cu ad'evarat om' - nipotent f;,i perfect in dreptate f;,i in dragoste, rezulti'i ca ~a-zisele ere geologice nu puteau exista decit in domeniul speculativ al filozofiei evolu- Voniste. Teoria golului genealogic Astazi antropologii evoluttonif;,ti accepti'i in general faptul ca omul, esentialmente in forma sa actuala (Homo erectus, f;,i poate chiar f;,i homo sapiens) existi'i de eel puttn un milion de ani. S-ar pi'irea ca singura: posibilitate de a armoniza mi'irturiile biblice despre istoria de inceput a omului cu aceasti'i cronologie este aceea de a presupune existenta unuia sau a mai multor goluri in listele genealogice din Genesa 5 si 11. intrucit in Scriptura se spune ca Adam este neindoielnic eel dintii om (Gen. 2:4-7; Marc. 10:6; Rom. 5:12-14; 1 Cor. 15:45, s. a.) este imposibil sa fi existat vreun om inaintea lui Adam. in Genesa 5 ~i 11 exista o listi'i de douazeci de nume pentru intervalul dintre Adam f;,i Av' raam. Pentru aceas-
117 tA perioadfl durata totalfl (utilizind cifrele date fn textul masoretic pentru vfrsta fieclirui tatA la n~terea fiului urmfltor pe linie mesianicl) este mai micl de doufl mii de ani. A explica discrepanta dintre un milion ~i doufl mii de ani pentru perioada dintre primul an ~i epoca lui Avraam (dupa cronologia laira injur de 2000 i.d.Cr.) fn termenii golurilor genealogice inseamnfl cl valoarea medie a golului dintre fiecare pereche de nume din Genesa 5 ~i 11 sfl fie mai mare de 50000 de ani! Prin urmare fiecare ,,gol\" este de peste opt ori mai•mare decit intreaga duratA a istoriei cunoscute. Listele patriarhale din Genesa 5 ~i 11 devin, prin acest mecanism, absolut irelevante! Nu numai cl informatiile lor cronologice devin inutile, dar ~i informatiile lor genealogice devin la fel de lipsite de sens. Ce rost sfl fi avut, de exemplu, inregistrarea atentA a vfrstei fieclirui tatA la n~terea unui fiµ anonim care urma apoi sfl fie strflmo~ul urmatoarei persoane notate pe listA cu peste 50000 de ani mai tirziu? Cine a mai auzit de o asemenea genealogie? Totu~i ea se aflfl consemnatA nu doar in Genesa ci si in 1 Cronici si in Luca. ' Se pare cl ~u existA nici o altA concluzie logicl decit cl compilatorii patriarhali ai acestor liste (sub iddrumarea Sfintului Duh) au dorit cl ele sfl fie intelese, in esentfl, ca dovezi complete ale liniei mesianice, ducind de la Adam, prin Noe, pinfl la Avraam ~i in final la intemeietorul acelei natiuni prin care avea sfl apara promisa ,,sflmintfl a femeii\". Ea ne dfl nu numai linia genealoE,:..:ci fundamentalfl din istoria umanfl ci ~i adevflratul cadru cronologic in care se sflvfrseste istoria mintuirii. Aceasta nu neagi\"l posibilitatea producerii unor ,,goluri\" minore in liste. ExistA o posibilfl justificare a acestei idei in analogia cu anumite liste genealogice din Scriptura. Dar dacl existA asemenea goluri, ele trebuie sfl fie relativ mici, ~ cum este desigur cazul altor genealogii din Biblie. Este semnificativ faptul cl istoria cunoscutA a tuturor civilizatiilor antice (E- gipt, Sumer etc.) incepe invariabil cu doar citeva mii de 'ani in urmfl, ~ cum sugereazfl cronologia biblicl a Genesei 5 ~i 11. Intrebarea dara popu- latia terestrfl de 4 miliarde de oameni putea fi produsfl in cele citeva mii de ani de la prima pereche (Noe ~i sotia lui, intrucit populatia antedeluvianfl a fost complet nimicitA la marele potop) va clpata un raspuns afirmativ in Capitolul 15. Tragem concluzia, prin urmare; cl cronologia biblira trebuie luatA ca atare, ~i cl nu este posibilfl nici un fel de comparatie cu cronologia evolutio- nistA standard, nici in cazul p(lmintului luat ca intreg, nici in cazul omului luat separat. Conceptul de era geologicl ~i cadrul ei evolutionist se dovedesc astfel false, deoarece Biblia este cuvfntul lui Dumnezeu.
118 ~tilnta pe nedrept numita astfel A,a-zisele probleme biblice Argumentele din sectiunea anterioara au fost expuse deseori ~i tot~i nu Ii s-a raspuns niciodata din perspectiva biblicl. C~tinii care le reaping o fac pe temeiul a ceea ce ei considera a fi unele obstacole de natura ~tiintificl in calea doctrinei recente a creaVei literale a Genesei. Astfel, aceste argumente biblice par sa dovedeasca, in concluzie, cl autorii Bibliei au dorit sane invete eel putin cl creatia tuturor lucrurilor a avut loc i n ~ zile literale doar cu citeva mii de ani in urma. Interpretarea oriclrui pasaj din Scriptura in spirit contrar intentiei autorului este neintemeiata ~i chiar periculoasa din punct de vedere teologic, intrucit da curs liber feluritelor invataturi arbitrare ~i schimba Cuvintul inspirat al lui Dumnezeu intr-un alt mesaj, in functie de ce do~te cititorul sa receptioneze. El devine practic propriul sau dumnezeu. Aceste asa-zise probleme stiintifice ale creationismului recent vor fi discutate ~i ii se va raspunde i~ capitolele urmat~are. Adevaratele date ale ~tiintei, care se deosebesc de diversele interpretari evolutioniste aplicate acestor date, indicl toate o creaVe speciala recenta a tuturor lucrurilor, ~i nicidecum niste ere indelungate de unifarmitarianism evolutionist. Exista tot~i citeva probleme biblice ridicate de cltre c~tinii unifar- mitarieni, ~i ele sint discutate pe scurt maijos. Trebuie desigur sa subliniem cl, d~i nu avem raspunsuri complete la toate intrebarile posibile, dovezile biblice copl~itoare in favoarea creationismului zilelor literale nu au putut fi incl defel respinse pe baza acestui fapt. Nu rezolvi problema absentei unui nasture, aruncindu-ti haina! Dar ia sa aruncam o privire asupra acestor ~-zise probleme! Sensurile diferite ale ,,zilei\" in Genesa 1 0 nemultumire obi~nuita fatA de conceptia zilei literale este jlCeea cu termenul ebraic pentru ,,zi\" (yom) are doua sensuri neliterale incl din primul capitol al Genesei, fiind aplicat ,,zilelor\" dinainte ca soarele sa fi fast ~zat pe cer, ~i de asemenea intrebuintat (in Genesa 2:4) cu referire la intreaga saptamina a creatiei. Sarcina de a dovedi asemenea interpretari neliterale cade insa asupra celor care le sustin. Contextul nici un exclude sensul literal, nici nu reclama vreun sens neliteral. Sensul lui yom in context este definit in mod specific de la prima lui intrebuintare (Gen. 1:5). ,,Dumnezeu a numit lumina zi.\" In succesiunea ciclicl de lumina ~i intuneric care a inceput in prima zi creatoare ~i care continua de atunci in mod regulat, perioada de lumina - cind Dumnezeu lucra - a fast definita ,,zi\". Lumina a fast urmata de ,,seara\", iarintunericul, de ,,dimineata\", iar aceasta succesiune ciclicl a fast identificata drept ,,Ziua
~tilnt:a i,l cre,tinlsmul adevirat 119 intii\", ,,Ziua a Doua\" etc. Daca lumina a fast generatA de catre soare (cum fn mod sigur a fast dupA Ziua a Patra) sau de vreo sursli temporara de luminA, sau chiar de catre Dumnezeu insusi, in primele trei zile, este un lucru nesemnificativ. in afarA de cazul cfnd ~ti gata sA aduci argumente in favoarea unor cicluri zi - noapte de .p jumAtate de miliard de ani pentru primele trei perioade, o asemenea interpretare neliteralA aici este nu numai fa11_atA dar '?i complet inutilA pentru explicarea erelor geologice. Ince priv~te Genesa 2:4, de asemenea e mai bine sA fie luatA in sens literal. Ease refera la ,,ziua cfnd a fa.cut Domnul Dumnezeu un pAmint '?i ceruri\". Domnul insA nu a fa.cut pamintul '?i cerurile pe parcursul celor ~ zile. El le-a fa.cut in prima zi, iar Genesa 2:4 este evident o referintA la Genesa 1:1 (nici un alt, verset din Genesa 1 nu mentioneazA nici ,,cerurile '?i pAmintul\", nici ,,pAmintul '?i cerurile\"). Dumnezeu a asezat stelele pe cer fn ziua a patra, iar pAsArile in ceruri in ziua a cincea, d~r cerurile existau deja cfnd s-a infaptuit acest lucru. in mod similar, pAmintul a aparut dintre ape in ziua a treia '?i a dat vite in ziua a i;;asea, dar el fusese creat in ziua intii. ~i chiar daca insi'?ti in a considera ca ,,ziua\" din Genesa 2:4 se refera la toate cele ~ zile de creare '?i zidire a lucrurilor de catre Dumnezeu, asta nu poate diminua nicidecum fnvAtAtura fara echivoc ca cele ~ zile au fast ele insele zile literale. Ziua de odihni a lui Durnnezeu Un alt argument obi9nuit este acela ca, fntrucft ziua a ~ptea a sAptA- minii de creatie mai continua, Dumnezeu odihnindu-se inca dupA munca Lui de creatie, celelalte ~ zile ale sAptAminii creatiei ar putea fi, de asemenea, perioade indelungate de timp. ~i acest argument se bazeazA partial pe absenta farmulei ,,seara 9i dimineata\" din finalul celei de a ~pte,a zile. 0 asemenea interpretare insA introduce o contradictie serioasA in ar- gumentul zilei-erA. Daca ziua a saptea mai continuA, atunci Dumnezeu Se odihnes, te inca dupA munca L~i de creat,ie s' i de zidire. in consecintA' , procesele actuale care sustin creatia nu sint procesele care au produs-o 9i care au adus-o la farma ei actuala. Dar aceasta implicatie neaga premisa unifarmitarianismului 9i continuitatea erelor geologice pinA in prezent. Tocmai existenta erelor geologice (pe care 9i-o fnsu~ atit teoria zilei-era cit ~i cea a golului) se bazeazA pe presupozitia ca procesele actuale operau in erele trecute exact ca astazi. Dar acest lucru nu ar fi posibil dacA ziua a ~ptea - ziua de odihnA a lui Dumnezeu - ar mai continua. Adevarul este, desigur, ca ziua a ~ptea a fast o zi literalA ca 9i celelalte ~ - N-a fast necesar sA i se marcheze ,,seara\", deoarece nu se sAvi~ise nici o munc.A, 9i ar fi fast lipsit de sens sA se vorbeascA despre ce a fa.cut
120 ~tlinta pe nedrept numitii astfel Dumnezeu in zilele a opta ~i a noua din moment ce se marcase incheierea intregii Lui munci inca din ziua a saptea. El a fa.cut tot~i ceva in ziua a ~ptea: El ,,a binecuvintat ziua a ~ptea ~i a sfin\\it-o\", ~zind-o astfel intr-o categorie speciala, ca un monument divin al operei Lui de crea\\ie incheiate. Acest lucru ar fi intr-adevar ciudat, daca lumea mai gemea inca de durere de la indelungatele ere geologice de lupta ~i de suferinta, ~i inca mai ciudat, daca aceasta zi a ~ptea mai continua, cu miile ei de ani de rautate omeneasca i;;i de macel. Faptul ca ziua a ~ptea a fost o zi literala se confirma cu fiecare saptamina, cind o zi din ~pte este respectata ca o zi de odihna ~i de rugaciune, exact ca la inceput. Acest lucru a fost de fapt insemnat in piatra, in Cele Zece Porunci, intr-un binecunoscut pasaj care este !impede ca lacrima ~i care ar trebui sa risipeasca cu adevarat indoielile celui care crede in Biblie. Else afla in cea de a patra porunca: ,,Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfin\\ei;;ti. Sa lucrezi ~ zile, i;;i sa-V faci lucrul tau. Dar ziua a ~ptea este ziua de odihna inchinata Domnului, Dumnezeului tau...Caci in ~ zile a fa.cut Dumnezeu cerurile, pamintul i;;i marea, ~i tot ce este in ele, iar in ziua a ~ptea S-a odihnit: de aceea a binecuvintat Domnul ziua de odihna ~i a sfin\\it-o\" (Exod. 20:8-11). Omul trebuie sa lucreze ~ zile pentru ca Domnul a lucrat ~ zile; el trebuie sa pastreze ziua a ~ptea sfinta pentru ca Domnul a sfin\\it ziua a ~ptea. Aceleai;;i cuvinte sint intrebuin\\ate (,,zi\" = yom; ,,zile\" = yamin) atft pentru saptamina lui Dumnezeu cit si pentru saptamina omului. Totul este paralel. Daca cele doua saptamini n'u sint alcatuite din aceleai;;i tipuri de zile, atunci s-ar parea ca nu pot fi folosite cuvinte inteligibile pentru transmiterea unor sensuri inteligibile. Nu exista nici o alta cale de folasire a unor cuvinte mai potrivite ~i mai exacte pentru a spune ca saptamfna lui Dumnezeu a fast aceeai;;i cu saptamina omului, daca acesta este intr-adevar intelesul vizat. Daca nu acesta este in\\elesul vizat, de ce ar folosi Dumnezeu aceste cuvinte, mai ales in Cele Zece Porunci si mai ales ca baza a riguros respectatei Lui zile de Sabat? intreaga Biblie ~te de inspira\\ie divina, dar aceasta parte a fast inscrisa divin, scrisa de degetul lui Dumnezeu pe o tabla de piatra (Exod. 31:18). Este ireverenVos, ca sa nu spunem mai mult, a nega semnificatia clar relatata a Scripturii doar pentru a face ca erele imaginare ale geologiei evolu\\ioniste sa se incadreze in evidenta Genesei. Evenimentele zilei a s, asea Un alt argument biblic propus cu toata seriozitatea de catre anumi\\i cercetatori competenti ai Bibliei, cercetatori de la care ne-am fi ~teptat la mai mult, este afirma\\ia ca evenimentele relatate in nara\\iunea Genesei pentru a ~ zi creatoare nu puteau avea loc toate intr-o singura zi. Aceste evenimente au inclus crearea omului ~i a mamiferelor terestre superioare,
~tiinta ti crettinismul adevarat 121 plantarea Gradinii Edenului, numirea de clitre Adam a animalelor, si, in final, formarea Evei din coasta lui Adam. in special numirea de clitre Adam a tuturor animalelor in doulisprezece ore este consideratA imposibila. Celelalte eveni~ente ar putea fi acceptate in primele ore ale diminetii sau ale amurgului, dar, spun ei, este imposibil ca Adam sa fi numit toate animalele in douasprezece ore. Totu9i, Biblia nu spune ca el ar fi numit toate animalele, ci doar ,,vitele\" 9i ,,pasarile cerului\" 9i ,,toate fiarele cimpului\" (Gen. 2:20). MulVmile de ,,vietuitoare cari semi~ 9i de care mi9una apele\" au fost excluse. Dar animalele cu care, dupa toate probabilitatile, Adam a venit in contact direct, exercitfndu-9i stApfnirea asupra lor, urmau sa fie numite de catre el. Acestea includeau eel mult pasarile 9i mamiferele superioare. Mai mult, cum s-a observat in capitolul 13, soiurile create au reprezentat, fara indoiala, categorii mai largi decit speciile 9i genurile noastre moderne, fiind foarte posibil ca in majoritatea cazurilor ele sa aproximeze familia taxono- mica. Exact cite specii urmau sa fie numite, nu se 9tie, desigur, dar nu puteau fi mai mult de o mie. De9i noua chiar 9i acest numar ne-ar parea formidabil azi, sane amintim ca Adam fusese creat de curind, avfnd o aDcetsivigituartecameinl tpaulate9ai o vigoare fizica corespunzatoare unei stAri necorupte. savi:~i acest lucru intr-o singura zi, 9i pina 9i unei persoane din ziua de azi i-ar fi luat abia citeva zile, deci in relatare nu exista nicaieri nimic care sa sugereze ca ziua a ~ a ar fi citu9i de putin o era geologica. Cum ramine cu erele geologice? Daca erele evolutioniste ale geologiei nu pot fi incadrate in marturiile Genesei nici inaintea celor ~ zile ale creaVei (teoria golului), nici in timpul celor ~ zile (teoria zilei-era), 9i daca Biblia este intr-adevar adevaratA 9i exactA, atunci unde ~zam erele geologice? Raspunsul este, desigur, ca nu este nevoie sa le ~zam nicaieri intrucit ele nu au existat din capul locului. Asta ar putea sa li se para evolutioni9tilor o afirmatie extremista, dar marturiile biblice nu lasa nici o altA alternativa. Dupa cum am vazut mai sus, Cuvi:ntul lui Dumnezeu afirm~ explicit cli toate lucrurile au fost create 9i fa.cute in numai 9ase zile, acum citeva mii de ani. Prin urmare, pur 9i simplu nu exista loc pentru erele geologice in istoriile ei, 9i nici pentru indelungatul 9i tristul spectacol al evolutiei reprezentat de a£estea. Dar atunci cum sa explicam toate ~-zisele dovezi 9tiintifice despre evolutie? Cum ramine, mai ales, cu marea grosime a rocilor sedimentare 9i cu uri~ul numar al fosilelor continute in ele, in special dinozauri 9i alte animale exotice care par sa fi vietuit in erele anterioare? Aceste con- glomerate de fosile au fost folosite pentru identificarea diverselor ere, 9i ele
122 ~tilnta pe nedrept num.itii contin dovezi fundamentale pentru evolutie. Este bine sA insistAm asupra faptului cli Biblia exclude posibilitatea evolutiei ~i a erelor geologice, dar atunci cum ramine cu oamenii care nu cred in Biblie, ~i cum ramine cu toate asa-zisele dovezi despre evolutie si despre ere? De fapt, Biblia in~i rruipunde ~c~tei intreMri, dar nu in Genesa. in ultimul capitol scris de apostolul Petru inaintea martiriului sAu, Duhul Sfint i-a dat puterea sA vada acest mare conflict intelectual al zilelor din urma: ,,inainte de toate, sA s, tit, i cli in zilele din urma vor ve:t;1i bat'iJocoritori plini de batjocuri, earl vor trai dupa poftele lor ~i vor zice: ,,Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci de cind au adormit parintii n~tri toate ramin ~ cum erau de la inceputul zidirii!\"\" (2 Petru 3:3-4). Aceasta este o profetie remarcabila, ea prorocind in ultima instanta cli dogma intelectuala a sfi~itului c~tinatAtii va fi uniformitarianismul evolutionist, ~i cli aceas- tA filozofie va fi argumentul intelectual pentru repudierea tuturor scopu- rilor ~i promisiunilor lui Dumnezeu in creatie ~i in mintuire. Potrivit profetiei, chiar ~i ,,facerea\" va fi conceputA de intelectualii zeflemitori ai zilelor din urma ca fiind incli intr-un continuu proces de des~urare asemenea tuturor celorlalte procese, de la ,,inceputul\" (~i nu doar de la incheierea) creatiei. AceastA proorocire s-a implinit desigur cu precizie ~i deplin in deceniile de la Darwin incoace, practic intreaga lume intelectuala fiind acum convertita la uniformitarianism s,i evolut,ionism. Dar Petru, prin Duhul Sfint, dezvaluie fundamentul fals al acestei filozofii, prin aceasta aratfndu-~e modul corect de a-i rruipunde ~idea o combate. Ea nu trebuie insu~itA de un sistem de exegeze dispus la com- promisuri, ci trebuie repudiatA ~i corectatA: ,,Caci inadins se fac cli nu ~tiu cli odinioa,ra erau ceruri ~i un pamint seas prin Cuvintul lui Dumnezeu din apa ~i cu ajutorul apei, ~i cli lumea de atunci a pierit tot prin ele, inecatA de apa\" (2 Petru 3:5-6). Adicli fidelitatea intelectualitAtii zilelor din urma fatA de uniformitaria- nismul evolutionist se va baza pe i' gnorarea deliberatA 'a ceea ce constituie dovezi dare ~i suficiente impotriva lui. Aceste dovezi care combat evolutia si uniformitarianismul sint totodatA dov(!zi in favoarea creatiei si catas- t'rofei, opuse lor. Petru ne spune concret cli dovezile ~tiinV' fice' despre marele potop cataclismic ce a pustiit pamintul pe vremea lui Noe sint suficiente pentru a infirma viziunea umanistA asupra lumii, claditA pe evoluVe ~i pe erele uniformitariene ale geologiei. Acest capitol s-a concentrat in principal asupra ceea ce sustinatorii teoriei evolutiei ~i ai conceptului ,,erei fndelungate\" numesc ,,erori\" biblice ~i teologice. Desigur, nu sint multi cei clirora le-ar fi trecut prin minte sA sugereze macar cli Biblia ne invata asemenea lucruri, dacli nu li s-ar fi spus cli, de fapt, ~tiinta ne invata despre ele. Adevarul insA este cli datele ~tiintifice reale (opuse teoriilor ~i speculaVilor) nu confirma nicidecum
~tiinta ti cr~tinismul adevirat 123 evolu\\ia 9i erele geologice. in schimb, ele indica clar creatia speciala 9i potopul mondial, ~ cum ne invaµ-t Biblia. Adevaratele 9tiinte ale astro- nomiei, fizicii, chimiei, biologiei, 9i, in special, ale termodinamicii, toate furnizeaza dovezi puternice despre creatia speciala primordiala a tuturor lucrurilor, in timp ce 9tiintele geofizicii, geologiei, paleontologiei 9i altele depun in mod similar marturie clara despre marele potop. Tezaurul de fosile in special, despre care se pretinde indeob9te ca ar furniza cele mai puternice dovezi despre evolutie 9i despre erele geologice, poate fi in schimb mult mai bine inteles din perspectiva potopului. Toate acestea vor fi dezvoltate in capitolele ulterioare, pe masura ce ne vom ocupa pe rind de dovezile diverselor 9tiinte care confirma adevarul creatiei 9i infailibilitatea Cuvintului scris al lui Dumnezeu. Dupa cum vom vedea, sistemul evolutionist a fost investit cu mantia complet falsa a autoritatii 9tiintifice. Generatii de elevi au fost indoctrinati in credinta evolutiei, fiind indrumati de catre dascalii lor sa creada in mod ~ i t ca 9tiinta ar fi confirmat evolutia 9i ca toti oamenii de 9tiinµ-t o accepta astazi cape o certitudine. Realitatea este insa alta. Nu exista dovezi 9tiintifice despre evolutie care sa nu poata fi explicate tot at it de bine prin creat,ie, s'i exista acum mii de oameni de s' ti int,a moderni26 care au a ban- donat evolutia, devenind creationi9ti. Mai mult, datorita, in parte eel putin, influentei mereu crescinde 9i a argumentelor convingatoare ale acestor creationi9ti 9tiintifici, evolutioni9tii in9i9i se cearta intre ei mai mult ca oricind, deruta in tabara evolutioni9tilor fiind mai mare ca niciodata. Dr. Keith Thompson, profesor de biologie 9i decan la Graduate School de pe linga Universitatea Yale, a publicat recent urmatoarea apreciere asupra acestei situatii: ,,Acum douazeci de ani, Mayr, in cartea sa Speciile animale fi evolufia parea sa fi aratat ca, daca evolutia este un mozaic constind din diverse bucati ce trebuie imbinate, macar bucatile de la margini se afla la locul lor. Astazi insa sintem mai putin convin9i de acest lucru, intreaga discutie fiind cit se poate de aprinsa. Conceptul de evolutie este atacat atit din afara, de insistenta enervanta a antiscienti9tilor, cit 9i dinauntru, de tulburatoarea complexitate a mecanismelor genetice de dezvoltare, 9i de noile intrebari despre misterul central - speciatia in~i\".27 Este un fapt uimitor ca evolutioni9tii continua sa fie atit de siguri de ,,realitatea\" evolutiei 9i totu9i, la 125 de ani dupa ce s-a crezut ca Darwin ar fi solutionat problema mecanismului ei, ei nu au inca nici cea mai vaga idee despre modul cum functioneaza ea! Originea speciilor este in con- tinuare, cum spune Thompson, misterul central. Nimeni nu a vazut vreo- data un exemplu real de evolutie avind loc azi, nimeni nu are nici o dovada reala ca ea ar fi avut loc in trecut, si nimeni nu 9tie cum ar putea ea opera chiar daca ar avea intr-adevar loc.~8 Totu9i, ei numesc asta 9tiinµ-t!
124 ~tiinta pe nedrept numita astfel Dovezile 9tiintifice relevante din diferitele domenii vor fi discutate in capitolele ulterioare. Deocamdata se poate aplica povata adresata de Pavel tinarului pastor Timotei: ,,Timotee, paze9te ce tis-a fncredintat; fere9te-te de flecariile lum~ti 9i de impotrivirile 9tiintei pe nedrept numite astfel, pe care au marturisit-o unii 9i au ratacit cu privire la credinta. Harul sa fie cu voi! Amin.\" (1 Tim. 6:20-21). Cre9tinilor de astazi Ii s-a incredintat marele adevar fntemeietor al creatiei speciale, iar Dumnezeu ~teapta ca noi sa-1 pastram sau sa-l ,,pazim\" de toate ,,speculatiile 9i fmpotrivirile naturaliste 9i gaunoase ale acestei pseudo9tiinte\" a evolutiei. Pe vremea lui Pavel, filozofiile umaniste predominante erau gnosticismul, stoicismul, epicurianiusmul si altele, toate bazate pe evolutie, fn zilele noastre, evolutia poate'lua fo~a dar- winismului sau a punctuationismului, dar este tot vechea filozofie pagfna, iar noi, credincio9ii, trebuie sa evitam fn continuare influenta ei, daca dorim sa fim martori de nadejde pentru generatia noastra.
PARTEAA -A S, tiint,ele fizice
CAPITOLUL5 Creat, ia lumii Cosmogonia biblica Cosmogonia este studiul teoriilor despre originea cosmosului. Termenul este inrudit indeaproape cu cosmologia, care este studiul cosmosului sub toate aspectele sale. Cosmogonia este acea diviziune a cosmologiei care se ocupa de inceputurile sale. Cosmosul, in termenii cei mai simpli, este universul spatiu-masa-timp ~i intreaga lui retea de sisteme complexe. Modelul evolutionist fundamental al cosmogoniei nu accepta de fapt un aJfnceput absolut cosmosului. in acest sistem, cosmosul este realitatea finala, autonoma, dintotdeauna. Astfel, cosmogonia evolutionista incepe cu un cosmos deja existent. Cosmogoni~tii incearca, ~dar, sa explice in ce fel a ajuns cosmosul in forma sa actuala dintr-un aspect primordial, presupus sau dedus. Modelul fundamental al creatiei, pe de alta parte, considera ca universul insu~i a avut un inceput. Singur Dumnezeu este realitatea ultima. Spatiul ~i timpul, precum ~i materia, nu au existat inainte ca Dumnezeu sa le dea fiinµ din nimic, prin omnipotenta Lui. Acest act primordial al creatiei speciale este consemnat, desigur, chiar in primul verset al revelatiei divine. Dumnezeu a facut cerurile (adica ,,spatiul\") ~i pamintul (adica ,,materia\") la inceput (adica ,,timpul\"). Cos- mosul este un continuum de spatiu, materie ~i timp, toate cele trei entitati fiinct esentiale unui cosmos semnificativ ~i, prin urmare, toate trei luind fiintA simultan.
128 ~tiintele fizice Omniprezenta cosmogoniei evoluµoniste Este semnificativ faptul ca unica cosmogonie creationista reala se g~te in Biblie. Toate celelalte sisteme cosmogonice, atft cele antice cft ~i cele moderne, incep cu un univers spatiu-masa-timp deja existent, chipurile dintotdeauna. Babilonienii antici ~i-au situat inceputurile sistemului intr- un haos primordial de apa; cosmogoni~tii evolutioni~ti moderni stabilesc inceputul universului intr-un haos extrem de exploziv de particule elemen- tare. De-a lungul istoriei filozofiei umane au existat numeroase alte con- ceptii, dar trasatura comuna a tuturora este presupozitia tacita ca realitatea ultima este insu~i cosmosul. De asemenea, multe din ele concep universul ca trecind prin nesfi~ite cicluri de dezvoltare ~i de degradare. Aceasta notiune este in special puternica in cosmogonia hindusa antica ~i in teoria moderna a universului oscilatoriu, dar si in multe altele. in orice caz, toate aceste sisteme sint evolutio~iste in toate aspectele lor esenVale. Nici unul nu accepta conceptul de Creator v~nic, transcendent, care a rostit universul intru fiinta. Din punct de vedere ~tiintific unele sint mai sofisticate decit altele, de exemplu cele ale atomi~tilor greci ~i ale filozofilor antici chinezi. Unele sint de-a-dreptul idolatre ~i politeiste, implicfnd cete de spirite demonice, adorarea stelelor ~i a vinturilor ~i a altor obiecte ~i forte ale naturii, dar chiar ~i acestea nu reprezinta decit ni~te expresii exterioare ale unui panteism atotcuprinzator, care pune semnul egalitatii intre creatie ~i Creator. Dupa cum se rezuma in memorabila fraza din Romani 1:25: ,, ...au slujit ~is-au inchinat fapturii in locul Facatorului, care este binecuvintat in veci! Amin.\" Cum acesta nu este un manual de religie comparata, nu vom incerca sa examinam toate aceste cosmogonii antice. Marile religii care mai exista astazi s-au adaptat in mare cosmogoniilor ,,~tiintifice\" moderne. Budismul, confucianismul, taoismul, ~intoismul ~i ~manismul, de exemplu, toate sint, in esenta, religii care au in centrul lor omul, ignorind sau respingind ideea unui Creator transcendent. Astfel, ele sint in esenta ateiste, adaptfnd cu u~urinta in sistemele lor darwinismul ~i alte concepte evoluVoniste moderne. Acel~i lucru este valabil ~i pentru religiile oculte pseudointelec- tuale moderne precum spiritismul, vrajitoria, astrologia, teosofia ~i toate celelalte culte orientale importate. Lista poate continua cu scientologia, Biserica Unificata, meditatia transcedentala, Hare Krishna, cultele cargo din Pacific etc - ,,multi dumnezei, multi domni\", ,,Hristo~i mincino~i ~i prooroci mincin~i\" (1 Cor. 8:5; Matei 24:24). Nici una din acestea nu crede intr-un Dumnezeu personal omnipotent, ci toate s-au adaptat dupa una sau alta dintre cosmogoniile evolutioniste moderne. Singura Biblia, dintre toate cartile antice ~i moderne ce-~i revendica revelatia ~i autoritatea divina, vor~te despre creatia propriu-zisa a uni- versului. Dupa cum vom vedea, aceasta invatatura este mereu repetata
Crea9a lumii 129 pretutindeni in Scriptura, inlaturind orice incercare legitima de a o ar- moniza fie cu o cosmogonie antica, fie cu una evoluVonista moderna. Nu numai religia cre~tina, desigur, ci ~i alte citeva religii au acceptat Vechiul Testament drept Scriptura divina. Acestea includ iudaismul, is- lamismul ~i o serie de culte minore, antice ~i moderne. in masura in care acestea ~i-au pastrat credinta in Cartea Genesei, adeptii acestor religii au sustinut cosmogoniile creationiste. Exista, de exemplu, evrei creationi~ti ~i musulmani creat,ionis'ti. Din nefericire, religiile creationiste necr~tine luate in ansamblu refuza sa accepte ca rolul Creatorului pentru creaVa Lui nu poate fi atins decit prin propria Lui munca de mintuire a ei. Ele pastreaza un accent umanist, considerind ca omul se poate mintui pe sine. Astfel, Isus Cristos este recunoscut drept un om deosebit, probabil cea mai deosebita fiinta creata, dar nu ca ~i Creatorul. Divinitatea absoluta a lui Cristos fiind astfel negata, Dumnezeu in esenta Lui devine incognoscibil, iar con~tienta despre un Dumnezeu suveran, personal, omnipotent (totu~i iubitor) se retrage tot mai departe in con~tiinta lor. Prin urmare, chiar ~i in iudaism ~i in islamism, adevaratul creationism se estompeaza, iar compromisurile cu ideea evo- lutionismului devin usoare si destul de obisnuite. Acelasi lucru este valabil ~i 'pentru ramificatiile' cultu' rale ale acesto' r credinte, p' recum bahaismul, care demult a reu~it sa se adapteze complet unei cosmogonii evolutioniste. ~i mai tragic este ca unele parti ale ~-zisului cre~tinism au adoptat evolutia in sistemele lor, negind fie opera creatoare a lui Cristos, fie pe cea de mintuire, fie pe ambele. Acest lucru este valabil atit pentru c~tinismul fundamental cit ~i pentru c~tinismul sectant. Exista :rrmlte culte pseudo- c~tine (de ex. ~tiinta c~tina, Unitatea, ~tiinta divina, Unitarianismul, Universalismul) unde acest fapt este ci't se poate de evident. Altele (de ex. Mormonismul, Christadelphianismul, Martorii lui Iehova) •~i mentin in unele cazuri pozitia antievolutionista (majoritatea mormonilor i'nsa prob- abil ca accepta acum evolutia; multi cred ca ea este in concordanta cu doctrina lor despre un cosmos care exista dintotdeauna). Respingerea Trinitatii ~i a deplinei divinitati a lui Cristos de catre asemenea secte submineaza in mod fatal deplina revelatie biblica a unui Creator absolut care este deopotriva mintuitor absolut ~i viitorul Rege suveran al intregii creatii. Curentele confesionale fundamentale ale lumii c~tine - catolic, protes- tant ~i independent - sustin toate, in mod traditional, doctrinele creaVei speciale a cosmosului ~i a divinitatii absolute a lui Cristos, inclusiv opera lui intreita (trecuta, prezenta ~i viitoare) de creatie completa, de mintuire a acesteia prin sacrificiul substitutionar, side reconciliere viitoare a creatiei cu El insu~i.. '' ' 9 llcory M. Morris
130 ~tiin\\ele fizice Trist insa ca pina si aceste confesiuni ortodoxe au capitulat in mare masura in fats evoluti~nismului din secolul de dupa Darwin. in aproape fiecare din aceste confesiuni a existat o mare tensiune intre creat,ionis, ti s,i evolutioni~ti, ~i in majoritatea cazurilor, evolutioni~tii ~i liberalii au ajuns sa domine seminariile s,i celeialte institut,ii de invat,amint. Urmarea a fast ca unele confesiuni importante au d~venit in mare masura umaniste in teologie ~i socialiste in soteriologie, d~i majoritatea ~i-au pastrat macar angajamentul nominal fata de doctrina c~tina fundamentala (inclusiv creatia), suficient pentru a contracara obiectiile membrilor lor conser- vatori. Astfel, pina ~i sectiunile majore ale c~tinismului au mers pe urma celorlalte religii ~i filozofii ale lumii, adaptindu-se uneia sau alteia din formele cosmogoniei evolutioniste. Aceasta dezertare a fost, in mod tragic, prematura. Evolu\\ia generala nu este numai total contrara Scripturii, ci ~i complet n~tiin\\ifica. Din cauza unei aparente amenin\\{lri ~tiintifice, teo- logii s-au vazut constrin~i sa incerce o acomodare a Scripturii ~i a teologiei biblice cu o forma sau alta a cosmogoniei evolu\\ioniste. Aceste cosmogonii evolutioniste au fast totu~i abandonate pe rind tocmai de acei oameni de ~tiin\\{l a caror aura fi captivase pe teologi. A venit demult vremea pentru o revenire in bloc a tuturor c~tinilor adevarati la cosmogonia crea\\ionista de baza despre care ne vor~te Biblia. Cosmogonia conform Bibliei Vom arunca o privire critica asupra curentelor importante ale cos- mogoniilor evolutioniste mai incolo in acest capitol, dar pentru inceput este de dorit sA stabilim invataturile fundamentale ale Scripturii despre ori- ginea universului. Este cft se poate de evident ca, in legatura cu un asemenea subiect, nici o, teorie nu poate fi confirmatii vreodata ~tiin\\ific. Nici un om de ~tiin\\{l nu a fast prezent ca sa poata urmari n~terea universului ~i nici un om de ~tiin\\{l nu poate sa reproduca sau macar sa simuleze acest proces in laborator. Universul este in esen\\{l infinit ca dimensiune ~i complexitate, iar incercarile oamenilor limita\\i de a face specula\\ii asupra originii sale nu pot fi decit prezum\\ioase ~i arogante. Singurul mod de a putea cuno~te cite ceva despre fnceputurile cosmice este prin revela\\ia divina. Cums-a aratat deja, singura cauza adecvata care sa poata explica universul este cea a unui Dumnezeu personal ~i om- nipotent, ~i singurul mod de a cuno~te felul in care a putut El face acest lucru este prin intermediul revelatiei. Aspectul eel mai important al a~estei revelatii este, desigur, ca universul nu a existat intotdeauna in trecut, d~i in viitor va exista pentru totdeauna. El a avut un inceput. Chiar ~i timpul a avut un fnceput.
Creatfa lumii 131 Este imposibil pentru mintile noastre limitate de timp sA conceapa ceva ca existind ,,inainte\" de a fi inceput timpul, dar aceasta este o componenta necesara a conceptului unui Dumnezeu omnipotent. Adica, daca timpul a existat dintotdeauna, atunci timpul este egal cu un Dumnezeu omnipotent, iar acest lucru este imposibil prin definitie. Mai mult, universul este un ,,continuum\" de timp, spatiu ~i masa/ener- gie. Nici unul nu poate avea o existenta reala independenta de celelalte, si sAfiecare fuzioneaza imperceptibil cu ceielalte. inceputul timpului trebuie fie simultan cu eel al spatiului ~i al masei/energiei. U niversul este un univers si nu un multivers. Cum 'se va discuta mai incolo, 1 faptul ca timpul trebuie sA fi avut un punct de plecare este dovedit ~i de legea a doua a termodinamicii. U niversul este pe moarte acum. Sageata timpului este indreptata injos, si daca legea a doua continua sA actioneze, universul ,,va muri\" cu timpul.' intrucit nu este mort, timpul a avut un inceput. Daca timpul s-ar intoarce inapoi la nesfi~it, universul ar fi deja mort. Astfel, legea a doua arata ca universul trebuie sA fi fost creat - altminteri el ar fi mort. Dar prima lege ne arata ca universul nus-a putut crea pe sine, intrucit in structura actuala a naturii energia nu poate fi nici creata nici distrusA. Prin urmare, universul trebuie sA fi fost creat intr-un moment de inceput al timpului, de o cauza externa adecvata pentru sarcina de a crea un univers etern, infinit ~i complex. Astfel, primul verset al Bibliei afirma eel mai profund, ~i totu~i eel mai simplu ~i mai fundamental fapt conceput sau rostit vreodata. ,,La inceput Dumnezeu a facut cerurile ~i pamintul.\" Subiectul acestei declaratii inepuizabile este ,,Dumnezeu\" (ebraicul elohim, numele uniplural pentru Dumnezeul omnipotent al creatiei). Com- plementul este universul ,,la inceput cerurile ~i pamintul\" - adica spatiul ~i materia intr-un cadru temporal. Actiunea subiectului asupra complemen- tului este ,,a creat\". Aceasta este o actiune completata ~i nu o actiune continua. Dumnezeu nu ,,face\" universul incontinuu. El 1-a creat odata pentru totdeauna - la inceput. De atunci, universul fizic al spatiului, al materiei ~i al timpului nu va inceta niciodata sA existe. ,,Am ajuns la cuno~tinta ca tot ce face Dumnezeu dainuie~te in veci\" (Eel 3: 14). Dum- nezeu este Creatorul ~i nu Anihilatorul. De atunci incolo, spatiul ~i timpul, materia ~i energia vor fi ,,conservate\" pentru totdeauna. U nii traducatori ~i comentatori au argumentat ca Genesa 1:1, 2 ar putea fi tradusA legitim cam 8¥= ,,La inceputul crearii de catre Dumnezeu a cerurilor ~i a pamintului, pamintul era fara forma ~i gol...\", ca ~i cind universul ar fi existat deja intr-o forma haotica cind Dumnezeu a inceput mai intii sA-1 ,,creeze\".
132 ~tiintele fizice Speciali9tii 1n ebraica nu sint de acei~i parere in ceea ce prive9te exactitatea acestei traduceri din punct de vedere lingvistic, dar in mod cert ea nu este exacta contextual. Intreg scopul capitolului 1 din Genesa este atit de clar acela de a descrie fnceputul universului - incluzind soarele, luna 9i stelele - incit nimeni n-ar putea sa-9i imagineze ma.car un alt inteles, decit daca nu ar dori sa descopere vreun procedeu prin care ·sa fntinda cronologia Genesei, satisfacind oarecum cerinta cosmogoniei evolutioniste pentru nici un fel de inceput propriu-zis. Mai mult, acesta nu este singurul verset din Biblie care vorbe9te despre un inceput absolut al universului. Numai Dumnezeu este ve9nic. ,,La inceput era Cuvintul 9i Cuvintul era cu Dumnezeu, 9i Cuvintul era Dum- nezeu\" (loan 1:1). Singur Dumnezeul triunic a existat ve9nic 9i El a facut lucrurile prin Cuvint. ,,Toate lucrurile au fost £acute prin El, 9i nimic din ce a fost facut, n-a fost facut fara El\" (loan 1:3). Pentru a sublinia greutatea acestei marturii biblice, in paginile urma- toare sfnt citate 9i analizate pe scurt numeroase pasaje care propun aceasta tema. Pre-existent,a lui Dumnezeu Faptul fundamental care deosebe9te irevocabil creationismul adevarat de evolutionismul adevarat este preexistenta lui Dumnezeu. Dumnezeu n-ar putea fi conditionat in nici un fel de un cosmos existind in exterior intrucit El singur a dat fiinta intregului cosmos la,,timpul zero\". Universul, legile care guverneaza universul, sistemele 9i procesele fundamentale ~le universului, 9i speciile de creaturi vii din univers (incluzind chiar 9i ingerii) au fost pur 9i simplu chemate in fiinta de catre Dumnezeu, care El singur este v~nic, omnipotent. Considerati, de exemplu, urmatoarele citate din Biblie. inainte ca sa se fi nascut muntii, ~i inainte ca sa se fi facut pamintul ~i lumea, din vecinicie in vecinicie, Tu e~ti Dumnezeu! (Ps. 90:2). Domnul m-a facut (adica intelepciunea divina, Cuvintul ve~nic, Cristos prein- trupat, vezi intregul context) cea dintii dintre lucrarile Lui, inaintea celor mai vechi lucrari ale Lui. (Prov. 8:22-23). lnainte de toate, sa ~titi ca in zilele din urma vor veni batjocoritori plini de batjxuri, cari vor trai dupa poftele lor, ~i vor zice: ,,Unde este fagaduinta venirii Lui? Caci de cind au adormit parintii no~tri, toate ramin ~a cum erau dela inceputul zidirii!\"caci inadins se fac ca nu ~tiu ca odinioara erau ceruri ~i un pa.mint scos prin Cuvintul lui Dumnezeu din apa ~i cu ajutorul apei (2 Petru 3:3-5).
Creatia lumii 133 Observati aici negarea explicita a ,,lucrurilor\" ve9nice care se continua ,,de la fnceputul\" (9i nu de la ,,sfi~itul\") creatiei, 9i afinnarea explicita a creatiei speciale a cerurilor 9i a pamfntului de catre Cuvfntul divin. ,,Pentru ca prin El au fast £acute toate lucrurile cari sint in ceruri 9i pe pamint, cele vazute 9i cele nevazute:fie scaune de domnii, fie dregatorii, fie domnii, fie stapfniri. Toate au fast £acute prin El 9i pentru El. El este mai inainte de toate lucrurile, 9i toate se tin prin El\" (Col. 1:16-17). Contextul pasajului de mai sus fl desemneaza in mod concret pe Isus Cristos drept Creatorul, care a fast inaintea tuturor lucrurilor. Toate lucrurile din ceruri 9i de pe pamint i9i datoreaza Lui propria lor existenta. Exista numeroase alte citate sfinte care 9i ele afinna preexistenta Creatorului, dar acestea sint desigur suficiente pentru a demonstra acest adevar. Premisa fundamentala a cosmogoniei evolutioniste - adica exis- tenta ve9nica a materiei 9i a universului fntr-o fanna anume - este astfel clar dezmintita de Scriptura. Creatia incheiata Fap'tul ca creatia nu este un proces in des~urare, ci un eveniment incheiat in trecut, este un alt adevar biblic care infinna clar cosmogonia evolutionista. in acest tip de cosmogonie (fie ea teoria ,,Big Bang\"-ului, fie teoria expansiunii, fie altele) procesele care au existat la ,,fnceputul facerii,, ,,continua\" fnca (2 Petru 3:4), astfel ca stelele, galaxiile, viata etc. sint generate incontinuu in diverse puncte ale universului de acele procese evolutioniste. Scripturile citate in sectiunea precedenta despre pre-existenta lui Dum- nezeu afinna }impede o creatie incheiata. Multe alte pasaje fac acel89i lucru, cum reiese din faptul ca toate falosesc timpul trecut al verbului relevant (,,facut\", ,,zidit\" etc). Iata alte cfteva exemple. Tu, Doamne, numai Tu, ai facut cerurile, cerurile cerurilor ~i toata o~tirea lor, ~i pamintul cu tot ce este peel, ma.rile cu tot ce cuprind ele. Tu dai viap. tuturor acestor lucruri, ~i o~tirea cerurilor se inchina inaintea Ta (Neemia 9:6). A Lui este marea, El a facut-o ~i miinile Lui au intocmit uscatul (Ps. 95:5). Ridicati-vii ochii in sus, ~i priviti! Cine a facut aceste lucruri? Cine a facut sa meargii dupii numiir, in ~ir, o~tirea lor? El le cheamii pe toate dupii nume; ~a de mare e puterea ~i taria Lui, ca una nu lipse~te (Is. 40:26). Ciici ~a vorbe~te Domnul, Fiicatorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a intocmit pamintul, 1-a facut nu ca sa fie pustiu, ci 1-a intocmit ca sii fie locuit; ,,Eu sint Domnul, ~i nu este altul!\" (Is. 45:18).
134 ~tiin\\ele fizice El era in lume, ~i lumea a fost facuta prin El, dar lumea nu 1-a cunoscut (loan 1:10). Dumnezeu, care a fa.cut lumea ~i tot ce este in ea, este Domnul cerului ~i pamintului, ~i nu locui~te in temple fa.cute de miini. El nu este slujit de miini omen~ti, ca ~i cind ar avea trebuin~ de ceva, El, care da tuturor viata, suflarea ~i toate lucrurile (Fapt. 17:24-25). La inceput, Tu, Doamne, ai intemeiat pamintul; ~i cerurile sint lucrarea miinilor Tale (Evr. 1:10). Vrednic ~ti Doamne ~i Dumnezeul nostru, sa prim~ti slava, cinstea ~i pute- rea, caci Tuai fa.cut toate lucrurile, ~i prin voia Ta stau in fiin~ ~i au fost fa.cute! (Apoc. 4:11). ,,Creat' ia Fiat\"* Scriptura ne invata nu numai ca creatia a fost incheiata in trecut, ci ~i ca ea a fost, in esenta, un act instantaneu - sau, mai exact, o serie de acte raspfndite pe parcursul unei perioade de~ zile. Unii pseudocreationi~ti au incercat sA numeasca evolutia ,,metoda creaVei\", pretinzind ca intreaga istorie cosmogonica evolutionista este intrucitva echivalenta cu creatia. Bfoisbtliiannfaepitnuvitaat' aexfanriahielcoh,ivpoucr ca c r e a t' i a pnruinesctuevtionttuus,li reovsotliut,t,iien. sCtarnetaat'niae a ~i simplu u ascultat, al Creatorului. Observati Evrei 11 :3: ,,Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvintul lui Dumnezeu, ~ ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad\". Acest verset important din ,,marele capitol al credintei\" din Evrei arata ca temelia intregii credinte adevarate este credinta in creatia speciala a tuturor lucrurilor de catre Dumnezeu, ~i el subliniaza de asemenea faptul ca Dumnezeu n-a intrebuintat materiale preexistente in nici un moment al facerii tuturor acestor lucruri de catre El: ,,Cerurile au fost facute prin Cuvintul Domnului, ~i toata ~tirea lor prin suflarea gurii Lui. El fngra- mad~te apele marii intr-un morman, ~i pune adincurile in camari. Tot pamintul sA se teama de Domnul! Toti locuitorii lumii sA tremure inaintea Lui! Caci El zice, ~i se face; porunc~te ~i ce porunc~te ia fiinta\" (Ps. 33:6-9). Fie pentru a se face cerurile, fie pentru a se fngramadi apele marilor adfncuri, Cuvintul lui Dumnezeu a fost imediat executat. La fiecare act, El a spus doar: ,,Sa fie ...\" ~i a fost! Psalmistul a scris: ,,Laudati-L, soare ~i luna, laudati-L, toate stelele luminoase! Laudati-L, cerurile cerurilor, ~i voi ape, care sinteti mai pe sus de ceruri! Sa laude Numele Domnului, caci El a p<'runcit ~i au fost facute!\" (Ps. 148:3-5). ,,Aduti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfinte~ti. Sa lucrezi ~ zile ~i sA-ti faci lucrul tau... caci in ~ase zile a facut Domnul cerurile, pamintul ~i
Creatfa lumii 135 marea, flli tot ce este in ele, iar in ziua a ~ptea S-a odihnit...\" (Exod. 20:8-11). Acest verset decisiv aratA cit se poate de limpede faptul ca sAptAmina de lucru de ~ zile a omului se bazeaza explicit pe sAptAmina de lucru de~ zile a lui Dumnezeu. Nu existA nici un alt mod legitim de a interpreta aceste ,,zile\" divine altfel decit ca zile literale. Daca ele sint ~ ere sau numai o expresie eliptica pentru erele geologice sau pentru cele ~ zile ale apocalipsei, sau orice altceva in afara de sAptAmina de lucru de~ zile ,,adevarate\", atunci sabatul sAptAminal impus foarte drastic de catre Dumnezeu nu se bazeaza decit pe un joc de cuvinte vag flli ambiguu. Orice concluzie de acest gen este desigur absurda. Opera lui Dumnezeu de creatie a cosmosului flli a tuturor lucrurilor din el nu necesitA cituflli de putin, desigur, indelungatele ere geologice imaginare ale cosmogoniei evolu- tioniste daca Biblia este adevarata ~i inteligibila. De fapt, singurul motiv aparent pentru care creatia a durat fllase zile a fost acela de a oferi un exemplu pentru ascultarea omului. ,,Sabatul a fost facut pentru om\", a spus Isus (Marcu 2:27). Dumnezeu flltia ca omul va avea nevoie de odihna sAptAminala, dar flli de modelul ~i de porunca divina pentru implementarea sa. Altminteri, intreaga creatie ar fi putut fi incheiatA intr-o clipa. Conservarea creatiei in rezumat, cosmogo'nia creationistA biblica reveleaza faptul ca Dum- nezeu nu face parte din cosmos, ci ca El este anterior flli transcendent acestuia, ca creatia nu a fost infaptuitA printr-un proces, ci prin fiat, ca ea a fost incheiatA in trecut flli ca a fost produsA ex nihilo. Sub toate aceste aspecte, ea este in conflict direct cu cosmogonia evolutionistA. Mai mult, cosmosul odatA incheiat, urmeaza sA fie conservat pentru totdeauna. Legile cosmosului sint nestramutate ~i miriadele de cqrpuri ce~ti urmeaza sA fie pastrate, fiecare cu propri~ sa structura specifica, pentru propriul ei scop divin. ,, ...o stca se deose~te in stralucire de altA stea\" (1 Cor. 15:41). Pamintul i:nsu~i este in chip unic diferit de toate corpurile ce~ti, de stele ~i de planete deopotriva. ,,Alta este stralucii'ea trupurilor ce~ti flli alta a trupurilor pamint~ti\" (1 Cor. 15:40). Dumnezeu nu este capricios. El nu face nimic fara un scop, flli acest scop va fi atins. D~i in aceastA etapa specifica a istoriei noi nu putem discerne scopurile flli functiile distincte ale fiecareia din stelele flli planetele din cosmos, putem fi convinflli ca toate acestea vor fi revelate in secolele ce vor urma. Faptul ca universul, impreuna cu miriadele lui de stele este v~nic, este revelat in Scripturi precum urmatoarele: Tu, Doamne, numai Tu, ai facut cerurile, cerurile cerurilor F;i toata Ofjtirea lor, ...fJi Tu le pastrezi pe toate (Neem. 9:6).
136 ~tiintele fizice ~i-a zidit sfintul loc~ ca cerurile de inalt, 1;1i tare ca pamintul, pe care 1-a intemeiat pe veci (Ps. 78:69). Tuai ru;iezat pamintul pe temeliile lui, 1;1i niciodata nu se va clatina (Ps. 104:5). Lliudati-L, soare 1;1i luna, laudati-L, toate stelele luminoase! .. .le-a intarit pe veci; le-a dat legile 1;1i nu le va calca (Ps. 148:3-6). Un neam trece, altul vine, 1;1i pamintul ramine ve~inic in mi~e (Eel. 1:4). Am ajuns la cun~tinta ca tot ce face Dumnezeu dainui~te in veci 1;1i la ceeace face El nu mai este nimic de adaugat 1;1i nimic de scazut, 1;1i ca Dumnezeu face ~ pentru ca lumea sa se teama de El (Eel. 3:14). ~ vor~te Domnul, care a facut soarele sa lumineze ziua, care a rinduit luna 1;1i stelele sa lumineze noaptea...Daca vor inceta aceste legi dinaintea Mea, zice Domnul, 1;1i neamul lui Israel va inceta pe vecie sa mai fie un neam inaintea Mea! (ler. 31:35-36). Cei in~lepti vor straluci ca stralucirea cerului, 1;1i cei ce vor invata pe multi sa umble in neprihanire vor straluci ca stelele, in veac 1;1i in veci de veci (Dan. 12:3). 1;1i care... tine toate lucrurile prin Cuvintul puterii Lui (Evr. 1:3). Acestea, impreuna cu alte versete din Scriptura, marturisesc clar faptul unei creatii incheiate, ve~nic conservate. Dupa cums-a observat deja, acest mare adevar este confirmat ~i de legea conservarii masei/energiei - cea mai universala ~i mai bine argumentata lege a ~tiintei. Aceasta este o lege a ~tiintei fizice, dar daca ea este valabila pentru cele inferioare, trebuie sa fie valabila ~i pentru cele superioare, ceea ce inseamna ca toate duhurile create sint deopotriva v~nice. Sa ne amintim ca textul despre creatie din Genesa 1 mentioneaza trei evenimente distincte ale creatiei ex nihilo: (1) crearea universului spatiu/ masa/timp, cu ,,materia\" in forma elementara (Gen. 1:1); (2) crearea principiului ,,vietii\", referindu-se nu doar la simpla replicare genetica anteprogramata, ci ~i la entitatea con~tientei, cum este cazul animalelor (Gen.1:21); (3) crearea barbatului ~i a femeii dupa ,,chipul lui Dumnezeu\", in mod clar o trimitere la calitatile ,,dumnezeie~ti\" ale omenirii, neimpar- ~ite de animale, in special atributele morale ~i spirituale ale naturii umane (Gen. 1:27). ' Principiul conservarii poate fi inteles in raport cu aceste trei categorii ale creatiei cam in felul urmator. Legea conservarii masei/energiei nu
Crea~a lumii 137 presupune cA fiecare concentrare particulara de materie sau fiecare ma- nifestare de energie trebuie sa se conserve, ci cA totalitatea materiei, totalitatea energiei !;Ji/sau totalitatea materiei/energiei trebuie sa se con- serve fn orice fenom~n. Mai mult, anumite sisteme ale materiei !;Ji ale energiei (de ex. soarele, pamintul, stelele), precum !;Ji anumite tipuri de substante (de ex. apa, aurul), !;Ji chiar !;Ji anumite tipuri de plante (de ex. pomul vietii), sint revelate fn mod specific fn Biblie ca fiind prezente pe noul pamfnt !;Ji, deci, ca existfnd pentru totdeauna. D9!;1i aceste afirmatii nu sint suficient de detaliate pentru a fndreptati ni!;Jte concluzii ferme, ele sugereaza eel putin ca toate tipurile fundamentale de entitati materiale formate la origine de cAtre Dumnezeu din materia !;Ji energia creata, vor fi de asemenea pastrate (sau reformate) fn noile ceruri !;Ji pe noul pamint. Acest lucru este sugerat !;Ji de faptul fnsu!;Ji al intenVei lui Dumnezeu !;Ji poate !;Ji de scopurile Lui primordiale, deocamdata incomplet realizate, fn toate aceste sisteme materiale. in mod analog, principiul de conservare a entitatii create a vietii con!;Jtiente nu necesita pastrarea fiecarui ,,suflet\" sau ,,viata\" animala individuala ci, mai degraba, conservarea fiecArei categorii. AdicA, entitatea creata a pisicilor, sau a cailor, sau a u~ilor, !;Ji 8!;18 mai departe, trebuie pastrata intacta. Modelul genetic pentru pisicA, de exemplu, n-ar putea fi transmutat intr-un sistem producAtor de ciini. Fiecare specie, a cArei samfnta era fn ea fnBa!;li, se poate reproduce doar dupa soiul ei. Modelul creat pentru fiecare specie va fi pastrat V9!;1nic fara schimbari fundamen- tale. Fiecare pereche creata initial (iar in ce priv9!;lte anim~ele terestre fiecare pereche din area lui Noe) continP..a genetic ,,vietile\" tuturor anima- lelor ulterioare apartinind acelei specii, astfel incft nephesh-ul total al fiecArei specii, concentrat in perechea primordiala, sau proliferat in toate progeniturile acesteia, s-a pastrat de atunci incoace intre limite fixe. Chiar ~i in cazurile in care a disparut o intreaga specie, modelul sau codul acelei specii exista ca principiu ve~nic, ca o categorie desemnata permanent. Asta ar putea prea bine sa facA sa credem - d9!;1i autorii Bibliei nu sfnt expliciti asupra acestui punct - cA fiecare specie, de animal terestru eel putin, poate fi restabilita pe noul pa.mint prin puterea creatoare a lui Dumnezeu. Totu!;li, intrucft pe noul pa.mint nu va mai fi nici o ,,mare\" (Apoc. 1:1), nephesh-ul creat pentru animalele marine va exista probabil numai in principiu dar nu ~i in actiune. in orice caz, principiul conservarii garan- teaza cA nici un tip creat de nephesh nu va putea evolua intr-un alt tip de nephesh. in ce priv9!;lte crearea oarbatilor ~i a femeilor, legea conservarii se aplicA mult mai comprehensiv !;Ji mai specific decit in cazul materiei/energiei, sau al principiului vietii. Fiecare ,,persoana\" fn parte, cu identitatea lui sau a ei specificA, trebuie pastrata ve~nic. Aceasta deoarece fiecare persoana este
138 ~tiin\\ele fizice creata ,,dupa chipul lui Dumnezeu\" (Gen. 1:27) !;li acest fapt necesita o personalitate individuala si nu doar posedarea de viata constienta, ci si viatA con!;ltienta de sine, cap' abila de gindire abstracta, de' intele'gere a raulu'i si a binelui, de daruire side primire a dragostei, de fnchinare spirituala. Aceasta categorie - a persoanei - are inteles doar fn termenii indivi- dualitatii, !;li astfel, fiecare persoana (asemenea lui Dumnezeu dupa chipul Caruia el sau ea a fast creat) trebuie sa continue sa existe mereu - undeva, cumva. Dei;;i fn principiu persoana ar putea exista separat de un corp' fizic (alcatuit din elemente materiale precum tArfna) !;li de procesele biologice (precum cele ale animalelor) - !;li care, de fapt, va exista in acest fel fntre momentul mortii sale fizice si eel al invierii - Dumnezeu a promis ca intr-o buna zi, la reye~irea lui Cristos, ambele vor fi restituite persoanei, fn farma lor nepi_eritoare. El va pastra fntr-adevar fntregul nostru duh !;li trup (1 Tesal. 5:23) ~i ni le va repune fmpreuna ca o unitate indisolubila in ziua aceea. Astfel, acest mare principiu al conservarii este minunat de cuprinzator. Dumnezeu nu a fast capricios fn marea Lui opera de creatie, iar marile Lui opere de ,mfntuire !;li de restaurare ne asigura ca toate scopurile Lui fn c~tie vor fi fmplinite. Ce face Dumnezeu este pentru totdeauna! Erori in cosmogoniile evolutfoniste Marturia biblica clara despre creatia speciala, fiat, fncheiata !;li conser- vata, a cosmosului este desigur sustinuta explicit de cele doua marl legi ale termodinamicii, cele mai sigure generalizari asupra universului din cite exista fn ~tiinta. Aceste doua legi sfnt legi universale, daca se poate vorbi de~ ceva. Nus-a descoperit nicicind vreo exceptie de la una din ele. Pe prima, legea universala a conservarii, tocmai am discutat-o. A doua, cunos- cuta !;li ca sageata timpului, este legea universala a deteriorarii, ~i ea va fi discutata fn detaliu mai tfrziu. Ambele legi, luate individual sau fmpreuna, contrazic fn mod clar cosmogonia evolutionista. Evolutionismul pretinde ca descrie un cosmos fn care totul ia fiinta ~i se edifica treptat, la nivele de existents superioare ~i complexe, prin pure procese naturale, fntr-un univers care este autonom ~i independent. Adica, evolutia este unprincipiu universal al inovarii fi al integrarii, care functioneaza fntr-un univers-sistem fnchis. Legile ter- modinamicii, pe de alta parte, descriu un principiu universal al conservarii fi al dezintegrarii, care functioneaza fn ceea ce trebuie sa fi fost, eel putin la inceputul sau, un univers-sistem deschis, creat ~i activat de un Creator/ Activant transcendent lui. Adica, cele doua legi universale ale ~tiintei due
Creatfa lumii 139 exact la concluzia afirmata in Genesa 1:1: ,,La inceput Dumnezeu a facut cerurile ~i pamintul\". Prima lege afirma, de fapt, cl universul nu putea sa se creeze pe sine. A doua lege afirma, de fapt, cl el trebuie sa fi fost creat. Altminteri s-ar fi dezintegrat total deja. Sageata timpului este indreptata injos, ~i dacl legile actuale continua sa acVoneze, universul,,va muri\" in cele din urma, soarele ~i toate rezervoarele lui de energie utila fiind complet secltuite. El nu va inceta sa existe (potrivit primei legi), dar va fi mort (potrivit celei de a doua legi). intrucit nu este mart deocamdata, el trebuie sa fi avut un inceput; dacl ar fi infinit de batrin, el ar fi fost mart deja. Potrivit presupozitiei evolutioniste, nu exista nici un agent exterior care sa-1 reintinereasca. El este un sistem inchis care opereaza absolut singur. Dar potrivit celei de-a doua legi, un sistem inchis trebuie sa se indrepte spre dezintegrare, el neputind sa se organizeze la nivele superioare de integrare sau organizare, cum cere conceptia evoluVonista. Astfel, cele mai sigure doua legi ale ~tiintei contrazic categoric ~i explicit cosmogonia evolu- tionista. Singurul mod in care cosmogonia evolutionista ar putea fi valida ar fi intr-un timp sau loc in care legile ~tiintei sa nu fie valide. Cosmosul este un continuum de spatiu ~i timp, iar legile termodinamicii se aplicl tuturor sistemelor cu masa ~i energie, observate ~i masurate vreodata in spatiu ~i in timp, fara sa se fi inregistrat vreo exceptie. Dar se poate presupune cl in anumite portiuni ale spatiului ~i ale timpului, care nu pot fi observate ~i masurate, legile nu se aplicl. Dacl este 8¥, atunci s-ar putea concepe o cosmogonie evolutionista. Aceasta situatie a fost deja discutata, dar o mai mentionam ~i aici datorita importantei sale profunde. Nuse pot concepe decit doua tipuri fundamentale de cosmogonie evolutionista care sa invingii legile termodi- namicii. Unul se folo~te de spatiul non-observabil, celalalt de timpul non-observabil. Vedeti Figura 6. in primul exempiu, ,,moartea\" neincetata a acelor portiuni ale cos- mosului care sint accesibile observatiei poate fi compensata prin postularea unei ,,n~teri\" continue a acelor parti corespunzatoare ale__universului care nu sint accesibile observaVei. Departe, in spatiul non-observabil, exista o evolutie continuA (din nimic!) a masei ~i a energiei sub o formA care intra apoi in procesul cosmic pentru a-1 mentine oarecum in echilibru, in timp ce cosmosul observabil se d~gradeazA. Aceasta este faimoasa teorie a expan- siunii universului, lansata ~i popularizata cu peste treizeci de ani in urmA de cltre marele astronom britanic Sir Fred Hoyle. in eel de al doilea exemplu, materiei ~i energiei cosmosului li s-a dat fiinta, precum ~i o complexa organizare, printr-o modalitate necunoscuta, intr-o discontinuitate primordiala a timpului. Aceasta este ~i mai celebrA teorie a Big Bang-ului, conform clreia materia, energia ~i organizarea
140 ~tiintele fizice Figura 6. Cosmogonia creationista (bazata pe legile termodinamicii) compara cosmogonia evolutionista Cele doua legi ale termodinamicii, bazate pe toate datele ~tiin\\ifice observabile, trimit inapoi la o crea\\ie special;'! a universului. Cele doua cosmogonii evolu\\ioniste fundamentale, pe de alta parte, trebuie sa fie bazate pe procese non-observabile, pur ~i simplu pentru a se evita implicarea crea\\iei. Perioada Perioada Perioada preistorica istorica viitoare ~ To---------TIMPUL ~ cosmosului au aparut oarecum fntr-un interval extrem de scurt al timpului nonobservabil, chiar fnainte de i'nceputul actualei ordini a lucrurilor - ordinea actuala fiind descijsa de legile termodinamicii. Astfel, se presupune ca o cosmogonie evolutionista este capabila de a i'nvinge cosmogonia creaVonista ceruta de cele doua legi ale ~tiintei, negfnd pur ~i simplu validitatea cosmica a legilor. Undeva, fie fn spatiul non-ob- servabil, fie fn timpul non-observabil, legile nu se aplica. Dar sane amintim ca i'n spatiul ~i timpul observabil, ele se aplica! Acesta este domeniul ~tiintei, celalalt, pura speculatie metafizica. Se pare ca fn cosmogonie eel putin aplicarea unei ~tiinte sanatoase merge spre creatia speciala a cosmosului; cosmogoniile evolutioniste nu pot fi sustinute deci't cu pretul repudierii s,tiint,ei adevarate. Pe lfnga aceasta aberatie fundamentala a celor doua tipuri de cos- mogonii evolutioniste - ~i anume conflictul dintre ele ~i cele mai importante ~i mai fundamentale legi ale ~tiintei, prima ~i a doua lege ale termodi-
Creapa lumii 141 namicii - ambele cosmogonii s-au lovit in mod repetat de alte probleme grave ~i nici una nu poate produce vreo dovada sigura ~i concludenta in favoarea ei. Abandonarea teoriei expansiunii Teoria expansiunii sau teoria creatiei continue, cum a mai fost numita, este azi abandonata chiar ~i de catre fo~tii ei sustinatori. Nu a existat ni.ciodat:Yvreo dovada reala in sprijinul ei. Imaginati-va: sa intemeiezi o intreaga cosmogonie pe atomi de hidrogen care apar brusc din nimic ~i care vin de nicaieri! Ace~ti atomi imaginari nu ar fi putut aparea niciodata inaintea cuiva intrucft s-a crezut intotdeauna ca 8¥-zisa lor materializare s-ar fi prod.us in momente ~i in locuri ce nu pot fi niciodata detectate. U nicul motiv pentru postularea unei asemenea absurditati era necesitatea de a scapa de implicatiile crea9oniste ale legilor termodinamicii. Hoyle ~i adep- tii sai n-au facut decit sa inventeze ceea ce ei au numit ,,principiul cos- mogonic perfect\", afirmind ca structura la scara mare a universului trebuie sa fie intotdeauna uniforma, atit in spatiu cit ~i in timp. Cum universul parea sa se dilate in spatiu ~i sa se degradeze in timp, s-a sus9nut ca acest principiu cere o creatie continua (in realitate evolutie) de materie sau de energie din nimic, pretutindeni in spatiu ~i in timp, pentru a se compensa aceste schimbari aparente, mentinind astfel totul intr-o ,,stare de echi- libru\". Adevarul este ca principiul lor cosmologic perfect nu se baza in nici un caz pe observatie sau pe experimentarea ~tiintifica. El nu era decit o speculatie metafizica considerata necesara pentru evitarea infruntarii cu necesitatea creatiei si a confruntarii cu Creatorul. in orice caz, ~hia'r ~i Sir Fred Hoyle ~i-a abandonat propria lui teorie, 8¥ cum practic au facut-o toti, astfel incft nu este nevoie s-o mai criticam. Cosmogonia acceptata in prezent este teoria Big Bang-ului, considerata aproape ca o ortodoxie de catre evoluVoni~tii din toate domeniile. Contradicpile Big Bang-ului Astrofizicienii incep sa aiba ~i ei indoielile lor in legatura cu teoria Big Bang-ului. Un celebru astronom, dupa ce discuta diversele dovezi, con- cluzioneaza: ,,Aceste argumente ar trebui sa indice celor neutri ca tabloul Big Bang-ului nu este atit de ferm fixat, nici teoretic, nici observational, pe cit se pretinde de obicei - astrofizicienii de azi, care sustin ideea ca problema cosmologica fundamentala a fost rezolvata fntr-un fel sau altul, se pot ~tepta la unele surprize inainte sa se incheie acest secol\".2 Principala dovada in favoarea Big Bang-ului este 8¥-numita radiatie de fond de 3 grade Kelvin, despre care se crede ca ar fi restul de energie joasa uniforma rezultata din explozia cosmica primordiala. Totu~i, Jayant
142 ~tiintele flzice Narli.kar ~i altii au aratat cA aceastA radiatie poate fi explicatA la fel de bine in diverse alte moduri, cum ar fi prin explozia ipoteticA. ExistA numeroase probleme serioase cu Big Ban-gul. Unele dintre ele sint in~irate mai jos. 1. Explozia primordiala ar fi trebuit sa propulseze intreaga materiel energie a cosmosului in afara, radial, dinspre centrul ei, ~i con- form principiului conservarii impulsului unghiular, nici o parte a ei nu ar mai fi putut cApata dupa asta nici un fel de mi~re curbilinie. Totul;li, existA tot felul de mi~ri curbilinii ~i orbitale ale stelelor ~i ale galaxiilor cosmosului, situatie care ar parea cu totul imposibila dacA universul a inceput intr-adevar cu Big Bang-ul. 2. Masuratori de precizitie din ultimii ani au aratat tot mai clar cA radiatia de fond nu este omogena ~i izotropa (adicA, acee~i in toate directiile) cum ar trebui sa fie daca ar fi fost produsa de Big Bang, ci este ,,anizotropa\" fn toate directiile. 3. Universul este orice numai uniform nu in structura sa la scara mare, cum cere atit teoria Big-Bang-ului cit ~i cea a expansiunii, ci dimpotriva este plin de aglomerari uri~ de materie in anumite regiuni ~i de vaste spatii goale in altele, imp~tiate in intreg cosmosul intr-un mod ce este departe de a fi uniform. 4. in contextul mingii de foe primordiale este greu sa justifici orice acumulare de materie intr-un loc cum ar fi o stea. DacA explozia face cA toate galaxiile sa se indeparteze ca urmare a expansiunii, cum se face cA ea nu a despartit toti atomii inainte cA ei sa se uneascA in galaxii? 5. Cea mai serioasa obiectie se intoarce din nou la a doua lege a termodinamicii. Exploziile produc dezordine, ~i nu ordine! Super- explozia primordiala va fi produs cu siguranta un haos absolut ~i cea mai cumplita dezordine. DacA universul este intr-adevar un sistem inchis, cum pretind cosmogoni~tii evolutioni~ti, atunci in numele logicii ~i al ~tiintei, cum a putut aceastA dezordine haoticA primordiala sa genereze universul splendid ~i complex ordonat pe care il avem acum? PrivitA in aceastA lumina, ideea Big Bang-ului este la fel de absurda ca aceea a expansiunii.
CreatJ.a lumii 143 Fantezii cosrnogonice Chiar si teoria Big Bang-ului, cu toate imposibilitAtile ei fizice evidente, nu march'eaza limita extrema a credintei evolutionis' tului: IA ntrucit acest atom cosmic ~i explozia lui primordiala constituie o incalcare atit de flagrantA a legilor termodinamicii, unii astrofizicieni (de ex. Robert Jas- trow ~i Paul Davies) au sugerat ca ar putea fi implicat aici un fel de miracol divin ~i ca acesta ar putea fi tocmai actul primordial al creatiei lui Dum- nezeu. Natural, evolutionistii teisti si creationistii progresisti au incorporat Big Bang-ul in propriile lo~ inteq>~tAri, pline de compro~isuri, ale Gene- sei, sugerind ca afirmatia din Genesa 1:1 se refera la aceastA eruptie exploziva de materie ~i de energie in univers chiar la inceput. Majoritatea adeptilor de orientare ~tiintifica ai Big Bang-ului au incer- cat sa incorporeze pina ~i acest eveniment unic naturalismului evolutionist. Isaac Asimov, eel mai prolific autor de literatura ~tiintifica al generatiei noastre, este un caz tipic. Ca ateu, el nu-~i poate permite sa creada ca cosmosul a avut un inceput perfect ~i deci o cauza ultima: ,,Biblia descrie un Univers creat de Dumnezeu, menVnut de El, ~i condus indeaproape ~i constant de El, in timp ce stiinta descrie un U nivers in care nu este deloc p.evoie sa postulezi existen{a lu{Dumnezeu\".3 Asimov recuno~te ca existA o problema serioasa cu legea a doua a termodinamicii, dar o evitA consi- derlnd ca oul cosmic primordial ar fi avut o organizare superioara, astfel incit, d~i cu timpul el trebuie sa fi devenit tot mai dezorganizat, el a putut totu~i sa genereze toate sistemele ordonate ale universului. ,,Se poate ca oul cosmic sa fi fost lipsit de structura (din cite ~tim), dar s-ar parea ca el a reprezentat o concentrare extrem de ordonatA de materie. Explozia lui a reprezentat o miscare uriasa in directia dezordinii, iar de atunci volumul de dezordine din ~nivers este in conti~ua crestere\".4 Cum anume ar fi putut fi universul primo'rdial complet lipsit de struc- tura, posedind totodatA un inalt grad de organizare, este cit se poate de straniu. In uzul curent, ,,structura\" si ,,ordinea\" sint in esentA sinonime. Chiar daca trecem cu vederea aceast'a anomalie, ramine totu'~i problema explicarii ordinii superioare initiale in lipsa unui Ordonator. Cel putin Asimov admite existenta problemei. ,,Existenta oului cosmic este ea in~i oarecum o anomalie. Daca mi~rea generala a universului este dinspre ordine spre dezordine, cums-a nascut atunci ordinea (despre care se spune ca ar fi existat in oul cosmic)? De unde a provenit ea?\"5 fntrucit Asimov nu poate admite o cauza supranaturala a ordinii, el trebuie sa postuleze un agent ordonator natural. Dar intrucit legea fundamentala a naturii spune ca dezordinea cre~te cu timpul, el trebuie sa presupuna existenta unei legi fundamentale a naturii diferita inainte de timp - adica, inainte de momen- tul Big Bang-ului. ~i astfel, el presupune (ca de altfel majoritatea cos- mogoni~tilor moderni) ca legea a doua functiona invers inainte de BigBang.
144 ~tiintele fizice Aceasta inseamna ca el probabil crede ca universul este v~nic oscilatoriu: cind se contracta, ordinea cre9te; cfnd se dilata (situatia din prezent), ordinea desc~te. Aceasta idee este desigur pura specula9e. Nus-a dovedit nici macar ca universul actual se dilata, de9i acest lucru este desigur cea mai curenta interpretare data faimoasei ,,deplasari spre ro9u\", 898-numitul efect Dop- pler, deplasarea razelor de lumina de la galaxiile indepartate spre ex- tremitatea ro9ie a spectrului optic. Speculatia cum ca universul probabil se dilata 9i cre9te in entropie acum, dupa ce, cu foarte mult timp in urma el probabil case contracta 9i scadea in entropie (adica c~tea in ordine), ar putea fi acceptata ca pura fantezie dar in nici un caz nu ar putea fi calificata drept 9tiinta! Chiar daca universul ar incepe sa se contracte, nu avem nici eel mai mic motiv sa credem ca legea entropiei ar putea fi inversata vreodata in!Jl.un asemenea proces. Mult mai plauzibil este ca, cu cit se contracta mai mult, cu atit componentele lui se ciocnesc 9i se fragmenteaza mai des, rezultind o dezordine totala. Chiar daca se ignora aceasta problema, si,ngura fo~ care ar putea determina apropierea galaxiilor este gravitatia, dar fo~ gravitationala depinde de masa, iar masa totala a tuturor galaxiilor, la care se adauga praful intergalactic, este mult prea mica pentru a putea sustine o asemenea prabu9ire gravitationala. Asimov recuno89te 9i aceasta problema, dar o ignora. ,,Banuiesc ca ,,masa lipsa\", necesara pehtru ridicarea densitatii la valoarea ei corecta, va fi totu9i descoperita, 9i se va vedea atunci ca universul oscileaza\".6 Astfel, Isaac Asimov ne ofera o ,,banuiala\" drept motivul pentru care ar trebui sa respingem dovezile copl~itoare in fa- voarea ideii ca universul trebuie sa fi fost creat de catre Dumnezeu. In orice caz, adevaratul evolutionist trebuie sa considere ca universul 9i materia (intr-o forma anume) sint vesnice si ca, in pofida legii a doua a termodinamicii, aceasta materie pri~ordiaia a reu9it fntr-un fel sa se organizeze in sisteme complexe. Primele doua puncte ale faimosului Mani- fest Umanist7 sint urmatoarele: ,,Prima: Umani9tii religio9i considera universul autonom, nu creat. A doua: Umanismul considera ca omul face parte din natura 9i ca el a aparut in urma unui proces continuu\". Un biolog influent de la Harvard a exprimat fara menajamente aceasta remarcabila ftlozofie ,,de-la-particula-la-oameni\"•in felul urmator: Faptul ca nici un agent extern nu impune viata materiei este o generalizare evolutionista fundamentala. Materia ia forma pe care o are pentru ca detine capacitatea inerenta de R face acest lucru. Acesta este until din faptele cele mai remarcabile ~i mai misterioase ale universului nostru; ca exista materie care are capacitatea de a forma cele mai complexe tipare de viata_. Prin aceasta nu intentionez sa sugerez existenta vreunei forte vitale sau a vreunei entelechii
Creatia lumil 145 sau a vreunei inteligente universale, ci doar sa constat un atribut al materiei, cum este ea reprezentata de atomii !;Ii de moleculele pe care le cuno~tem.\"8 Astfel, pentru evolutionistul consecvent, materia auto-existenta si auto- organizatorica, operindprin procese naturale intimplatoare pe durata unor eoni ve~nici, L-a inlocuit pe Dumnezeu ca realitate absoluta. Cum anume savi~~te materia acest lucru in pofida legii dezordinii crescinde din univers (a doua lege a termodinamicii), pare sa fie un act de credinta in crezul evolutionistului. Nu sint necesare dovezi ~i explicatii, intrucft singura alternativa este Dumnezeu, iar conceptul de Dumnezeu este nestiintific. '' Cu cit un lucru are o improbabilitate mai mica din punct de vedere statistic, cu atit vom crede mai puiin ca els-a produs din pura intimplare. Superficial vorbind, fire!;Jte ca alternativa evidenta la intimplare este un Proiectant inteligent. ...Mi-e teama ca il voi expedia rapid pe Dumnezeu...El pur !;Ii simplu nu tine ca explica~ie a unei complexita~i organizate. Noi incercam sa explicam com- plexitatea organizata; deci este ridicol sa incercam sa invocam ca explicatie o fiin~a suficient de organizata !;Ji de complexa ca sa o creeze. 9 Aceasta remarcabila explicatie a profesorului de zoologie de la Oxford University, care a intronat conceptul la fel de remarcabil de ,,gene egoiste\", a fost notata, pare-se, cu toata seriozitatea! Este ridicol, afirma el, sa incerci sa explici un efect dat printr-o cauza adecvata pentru a produce efectul. Este mult mai ~tiintific, s-ar parea, sa explici efectele prin cauze ce nu sint adecvate pentru a le produce. Apostolul Pavel trebuie sa fi avut in minte un astfel de raVonament cind a scris despre oamenii care ,,s-au falit ca sint intelepti, ~i au inebunit!\" (Rom. 1:22). Poate ca Dumnezeu este inacceptabil pentru astfel de oameni, dar in mod cert, ei nu au o explicatie mai buna, de fapt nici una pe care sa o poata oferi pentru cosmosul complex. Alaturi de aceste speculatii, cosmofilozofia moderna le pare neinitiatilor un tarim ciudat al fanteziei, nu doar despre big bang-uri ~i universuri oscilatorii, ci ~i despre gauri negre i;;i spatiu curb, despre inversari ale timpului, despre antimaterie, cvarci:1:f, deformari spatio-temporale, ~ides- pre o serie de alte fenomene stranii i;;i minunate descinse din matematica relativista. Daca asemenea abstractiuni au sau nu o realitate fizica in cosmos, este o chestiune controversata in chiar rindurile astro-fizicienilor evolutionisti, dar nici una nu a fost observata vreodata! in'oric~ caz, nu este nevoie sa discutam asemenea fenomene proble- matice intr-o expunere despre cosmogonia biblica. Orice merit vor fi avind .aceste indraznete speculatii in metafizica matematica relativista, ele par JO Hcn~lfl'.\"Morris
146 ~tiin\\ele fizice de-a pururi in afara domeniului a ceea ce SP poate cerceta experimental, iar Biblia nu are in mod cert nimic de spus la adresa vreuneia dintre ele. in concluzie, mArturiile biblice despre creatia cosmica pot fi acceptate in sensul lor eel mai firesc ~i mai propriu, cu incredintarea ca toate speculatiile cosmogoniei evolutioniste sint nedemonstrate ~i nedemons- trabile. Datele reale ale fizicii ~i ale astrofizicii sint toate in perfectA concordantA cu revelatia biblica despre o creatie specialA fiat, recentA ~i incheiatA, a universului. Note: * Fiat, limba latinli: ,,.5J fie\". Expresie devenitli celebrli din traducerea vulgata a Bibliei unde Gen. 1:3 este ,,Fiat lux!\". Mai tirziu, ea a devenit motto-ul multor cercetlitori, juri~ti, reporteri, etc. care au abordat domenii necunoscute sau afaceri tenebroase, repetind, de multe ori flirli sl1 ~tie originea expresiei, cuvintele Jui Dumnezeu: Sli fie luminli! (n.ed.) ** Cvarc, fiz. comparatli ipoteticli a particuleleor elementare (n.ed.)
CAPITOLUL6 Os, tirea cerurilor Astronomia biblica ,,Cerurile spun slava lui Dumnezeu\" (Ps. 19:1). Autorii Bibliei mentio- neaza frecvent cerurile instelate, intotdeauna cu un sentiment de ad- miratie pentru frumusetea, precizia ~i maretia lor. D~i ne-am putea intreba care este funcVa divina pe care Dumnezeu a conferit-o fiecarei stele din numarul aproape infinit al stelelor din univers, un scop central al tuturor este in mod cert acela de a-L proslavi pe Creatorul lor. in capitolul precedents-a aratat ca, potrivit Bibliei, universul nu a evoluat pina la forma lui actuala; el a fost creat in forma lui actuala! in acest capitol vor fi examinate diversele componente ale universului ceresc in lumina referin- telor biblice. De ce a creat Dumnezeu stelele intr-o abundenta si o varietate ~tit de mare? Acolo, departe, exista oare alte sisteme sola~ c'u planete ca ale noastre? Ce spune Biblia despre propriul nostru sistem solar cu soarele ~i luna, cu planetele ~i cometele, cu asteroizii ~i meteoritii lui? Exista in Biblie vreo referinta la viata extraterestra? Sprijina datele astronomiei ~tiintifice moderne diversele pasaje biblice care se ocupa de ceruri? Acestea ~i alte probleme similare vor fi discutate in acest capitol.
148 1?tiintele fizice Nurnarul stelelor fntrebarea fireasca in legatura cu stelele este: ,,Cite sint eki?\" 0 privire spre cer, intr-o noapte clara 9i instelata, ne impresioneaza cu numarul lor in toate sectoarele cerului. Totu9i, fara telescop, nu se pot vedea de fapt decit aproximativ patru mii de stele, iar acest indrep- fapt nu pare sa tateasca numeroasele 9i aparent extravagantele afirmatii ale Scripturii legate de numarul lor. De exemplu: ,, ...te voi binecuvinta foarte mult 9i-ti voi inmulti foarte mult saminta, 9i anume: ca stelele cerului 9i ca nisipul de pe tarmul marii\" (Gen. 22:17). ,,Ca o9tirea cerurilor, care nu se poate numara, 89a voi inmulti saminta robului Meu David\" (Ier. 33:22). Oricum ai dori sa interpretezi ,,saminta\" mentionata in asemenea pasaje (fie ea samfnta spirituala, fie imposibilitatea de a calcula efectiv un numar atit de mare de descendenti naturali, fie altfel), ideea din acest context este ca numarul stelelor si numarul firelor de nisip sint considerate unitati de masura echivalente. f~trucit se putea numara u9or pina la patru mii (sau care o fi numarul real al stelelor vizibile), acest lucru nu putea insemna decit ca existau atitea st ele (de9i invizibile pentru oamenii din (,,numararea\") lor o treaba la fel de antichitate), cit sa faca socoteala imposibila ca 9i calcularea firelor de nisip. Dumnezeu i-a mai spus lui Avraam ca in cele din urma ii va fi tot atit de greu sa-si numere saminta 5)pe cit de dificila este numararea stelelor (Gen. 15: 1 sau numarar~a pulberei pamintului (Gen. 13:16). De9i nimeni nu poate spune cu ccrtitudine care sint aceste cifre, ele sint comparabile eel putin ca magnitudine. Cu ajutorul telescoapelor gigantice de care dispun acum (observati Figura 7), astronomii au determinat statis- tic ca exista aproximativ 1025 stele (adica 10 milioane de miliarde de miliarde) in universul cunoscut. Am putea de asemenea calcula ca acesta este aproximativ numarul firelor de nisip2 din lume. In orice caz, este imposibil sa calculam aceste marimi. Daca am putea numara pina la douazeci de numere pe secunda, tot ne-ar trebui eel putin 100 de milioane de miliarde de ani ca sa numaram pina la 1025! S-ar putea sa existe de fapt un numar infinit de stele! Intrucit Dum- nezeu este infinit 9i intrucit El este Creatorul universului, nu avem nici un motiv sa credem ca telescoapele noastre, ori matematica noastra relati- vista, ar fi ajuns la hotarele lui. Ce-ar putea fi dincolo de ,,hotarele\" spatiului daca nu tot spatiu? ,,Cit sint de sus cerurile fata de pamint, atit sint de sus caile Mele fata de caile voastre si gindurile Mele fata de gindurile voastre\" (Is. 55:9). fntrucit raportul dintre omniscienta lu'i Dumnezeu 9i intelepciunea omului este infinit, se pare ca la fel stau lucrurile 9i cu raportul dintre dimensiunea universului 9i a pamintului, potrivit acestei afirmatii a lui Dumnezeu fnsu9i.
Search
Read the Text Version
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- 81
- 82
- 83
- 84
- 85
- 86
- 87
- 88
- 89
- 90
- 91
- 92
- 93
- 94
- 95
- 96
- 97
- 98
- 99
- 100
- 101
- 102
- 103
- 104
- 105
- 106
- 107
- 108
- 109
- 110
- 111
- 112
- 113
- 114
- 115
- 116
- 117
- 118
- 119
- 120
- 121
- 122
- 123
- 124
- 125
- 126
- 127
- 128
- 129
- 130
- 131
- 132
- 133
- 134
- 135
- 136
- 137
- 138
- 139
- 140
- 141
- 142
- 143
- 144
- 145
- 146
- 147
- 148
- 149
- 150
- 151
- 152
- 153
- 154
- 155
- 156
- 157
- 158
- 159
- 160
- 161
- 162
- 163
- 164
- 165
- 166
- 167
- 168
- 169
- 170
- 171
- 172
- 173
- 174
- 175
- 176
- 177
- 178
- 179
- 180
- 181
- 182
- 183
- 184
- 185
- 186
- 187
- 188
- 189
- 190
- 191
- 192
- 193
- 194
- 195
- 196
- 197
- 198
- 199
- 200
- 201
- 202
- 203
- 204
- 205
- 206
- 207
- 208
- 209
- 210
- 211
- 212
- 213
- 214
- 215
- 216
- 217
- 218
- 219
- 220
- 221
- 222
- 223
- 224
- 225
- 226
- 227
- 228
- 229
- 230
- 231
- 232
- 233
- 234
- 235
- 236
- 237
- 238
- 239
- 240
- 241
- 242
- 243
- 244
- 245
- 246
