Bazele biblice ale ştiinţei moderne

Puterea caldurii 199 De exemplu, o persoana nu se limiteaza doar la c~tere, ci in mod natural ~i inevitabil ajunge sa moara. Pentru a cre~te ~i a se dezvolta trebuie sa existe mai intfi doi parin\\i care sa se alature intr-un proces extrem de complex de uniune sexuala; apoi trebuie infaptuit uimitorul mecanism al conceptiei cu complicata lui tesatura de fibre moleculare de la celulele de reproducere parint~ti; ~i trebuie sa fie prezenta structura genetica in- credibil de complexa a ambelor celule, cu intreaga informatie codificata necesara initierii ~i reglarii viitoarei dezvoltari a organismului. i;,i abia atunci incepe procesul de cre~tere! Cu greu am putea scrie despre dezvoltarea ulterioara a embrionului in pintece, despre procesul n~terii ~i despre toate celelalte procese necesare ale metabolismului - digestia, circulatia singelui, respiratia etc. - fara utilizarea frecventa a unor cuvinte precum ,,complex\", ,,remarcabil\", ,,fan- tastic\" sau chiar ,,miraculos\". Totu~i ele nu se sustin de unele singure, automat. Hrana, apa, aerul, lumina solara, educatia parinteasca, ~i multe altele sint cerute din exteriorul sistemului in mod continuu. Daca el e la.sat sa functioneze ,,natural\", se va degrada ~i va muri. Indiferent de cita ingrijire ~i alimentare beneficiaza din exterior, in cele din urma tot va muri. Tendinta naturala este dezintegrarea ~i moartea;· procesul nenatural de cres' tere s' i de dezvoltare este initiat s'i sust'inut doar cu mult efort s,i , dificultate, ~i chiar ~i ~ ' numai vremelnic. i;,i acest proces se dovede~te adevarat oriunde se observa vreo manifes- tare a cre~terii i;;i a dezvoltarii. Pe linga conditiile necesare de sistem deschis ~i de energie disponibila (ambele fiind satisfacute de toate sistemele de pe pa.mint), trebuie intotdeauna sa existe o structura ordonata de baza (ex. codul genetic din saminta, structura moleculara a cristalului in c~tere, planul pentru o cladire etc.) iar apoi trebuie sa fie prezent un complex remarcabil de procese naturale sau artificiale pentru a cladi M aceasta structura (de ex. fotosinteza, digestia, echipamentul de constructie etc.), altminteri nu poate avea loc nici o cre~tere, indiferent ca sistemul este deschis sau nu! Este pura naivitate sa crezi ca contradictia dintre evolutie i;;i legea a doua poate fi rezolvata doar prin afirmatia ca pamintul este un sistem deschis ~i ca evolutia este mentinuta prin e'nergia soarelui. intrebarea fara raspuns (~i de neraspuns) este: ,,Cum este evolutia sustinuta de energia soarelui?\" Unde este codul informational fundamental care dirijeaza pro- cesul evolutionist? Care este mecanismul miraculos care transforma ener- gia soarelui in procesul c~terii seculare, de la un ,,simplu\" element chimic replicant dintr-un ocean primordial, la actuala lume complexa a vietii organice, inclusiv omul. Aceste intrebari trebuie sa-i;;i primeasca raspunsul inainte ca evolujionistul sa fie indreptatit sa pretinda ca oamenii sa creada fn filozofia lui. In absenta unei asemenea structuri diriguitoare ~i al unui

200 ~tiin\\ele fizice Tabelul 5 Sisteme de testare pentru posibile cresteri naturale ale organizarii ' Cele patru criterii de crc~tere a organizarii sfnt satisfacute de organismele vii ~i de anumite sisteme artificiale, dar, conform datelor, ele nu sint satisfacute de nici un presupus sistem a~a-zis evolu\\ionist. Sistem real Sistem evoluponist Criteriile Plantain Cladirea in Prima Populape de or- cre~tere construcpe celula vie ganisme complexe Sistem Matcrialele Moleculele Popula\\ia de deschis anorganice organisme simple Energia Soarele Soarele Soarele Soarelc disponibila Programul Codulgenetic Proiectul Niciuna Niciuna (seleqia director Muncitorii Niciuna naturala?) Mecanismul Niciuna (muta\\iile?) conversiunii Fotosinteza asemenea mecanism de implementare, procesul evolutionist este total contrar legii fjltiintifice fjli nu poate fi sustinut decft prin credinta fn magie! Imaginati-va, de exemplu, un ~ntier pe carese afla fmpr~tiate gramezi de bare de otel, saci de ciment, caramizi ~i alte materiale de constructie. Nu a fost elaborat nici un proiect pentru blocul cu birouri, nu a fost alcatuita nici o echipa de lucru, nu s-a adus nici un echipament de elevatie, nu a fost asigurata nici electricitatea, nici vreo alta sursa de curent. Desigur, nici unul dintre aceste lucruri nu este necesar din moment ce ~ntierul ~i materialele de constructie constituie un sistem deschis! in fiecare zi ele sfnt literalmente scalc;late de energia soarelui, ca sa nu mentionam energia ploilor fjli a vfnturilor care se produc frecvent pe ~ntier. Evident ca pe ~antier patrunde energie mai mult decit suficienta pentru savf~irea operatiunii de inaltare a constructiei. Este deci o nerozie sa trecem prin tot necazul ~i cheltuiala asigurarii inginerilor, muncitorilor constrµctori, aparatelor, curentului electric, pen- tru construirea blocului. Sao faca un proces evolutionist daca tot nu ne grabim! Pina la urma energia solara va dispune treptat materialele fn aranjamentul cuvenit, le va prinde pe toate unele de altele, avfnd apoi grija sa mobileze birourik. Desigur, este posibil ca toate acestea sa dureze chiar ~i o suta de milioane de ani, dar pfna la urma ele tot vor fi fncheiate.

Puterea caldurii 201 Dar este mult mai probabil sa se intimple toate acestea decit ca energia soarelui sa poata construi in acest mod intreaga lume a vietii organice fara un mecanism de dirijare sau de ordonare. Un om, sau un arbore, sau chiar o simpla celula, sint infinit mai complexe dedt un bloc cu birouri. Observati exemplele din Tabelul 5. Faptul ca evolutionistul ofera mutatiile intimplatoare 9i selectia natu- rala (eel mai bun argument adus pina acum) drept mecanismul de infap- tuire al acestei transformari miraculoase, este doar un comentariu ironic asupra tentativei sale febrile de a scapa de confruntarea cu Creatorul lui. Caci intimplarea este tocmai antiteza structurii, mutatiile constituie un exemplu perfect de mecanism producator de haos, iar selectia naturala constituie un exemplu perfect de principiu destabilizator actionind in natural Asemenea lucruri sprijina 9i consolideaza cele doua legi ~i nu furnizeaza nicidecum mijlocul prin care ele sa fie dimpotriva ~ubrezite sau chiar anulate. Termodinamica ~i comportamentul um.an Ra.mine de considerat domeniul omului 9i al culturilor 9i institutiilor ssaalen,us tfuied iiamt ee df oi artmeavl iidne9ntti icnutme l easropciuatleeas at eurdmeocdoi mn apmoirct aamsae natf.eEcst et ez epoasciebsitl domeniu al spiritului. Cu toate acestea Scriptura spune: ,,Nimic nu se ascunde de caldura lui\" (Ps. 19:6b, sublinierea ne apartine). Soarele este desigur doar o creatie fizica, iar caldura prin care el energizeaza pamintul este energie fizi.ca. Totusi, sursa ultima si susti- natorul acestei energii este Cristos Insu~i (loan 1;3,4), care este d~potri;a sursa 9i sustinatorul vietii 9i al energir1i noastre spirituale (loan 1:9; lloan 1:7). Deocamdata omul intelege prea putin din mecanismele psihologice legate de deciziile lui spirituale, de~i este sigur ca exista o relatie, Circuitul electric extrem de sofisticat construit in interiorul creierului 9i sistemului nervos al omului are influenta asupra memoriei sale, asupra capacitati'. sale de a asimila cunostinte si de a lua decizii. Toti sintem constienti di. propria noastra conditi,e fi'zic'a ne-ar putea afecta e' motiile, ~i vi'ce-ve'rsa. Mai mult, vatamari ale creierului saµ ale sistemului nervos due la o schimbare totala a personalitatii, de obicei fn mai rau. in anii din urma s-a,.1 acumulat dovezi ca exista in mod sigur factori biochimici implicati fn tendinta spre delicventa 9i criminalitate. Studii genetice au demonstrat ca factorii ereditari influenteaza nu numai trasaturile fizice, ci 9i capacitatea de a invata 9i de a rationa, 9i poate chiar 9i capacitatea de a fnteleg2 adevarurile spirituale. Desi mai ramfn multe de descoperit despre aceste subiecte tulburatoare, n~ pa;e sa existe nici o indoiala ca mecanismele fizice influenteaza fntr-un

202 ~tiintele flzice fel atitudinile ~i deciziile noastre spirituale ~i morale, tot ~ cum in- fluenteaza procesele noastre biologice. Daca ~a stau lucrurile, intrucit toate aceste mecanisme sfnt in ultima instanta activate de energia soarelui, este posibil ca tocmai soarele sa fie sursa indirecta a energiei vietii noastre s:pirituale. ~i desigur ca fn final, toate. acestea vin de la Domnul Isus Cristos! ,,In El avem viata, mi~rea ~i fiinta\" (Fapt. 17:28). Cfnd Isus a spus: ,,Eu sfnt lumina lumii\" (loan 8: 12), aceasta a fost mult mai mult decit afirmarea unui adevar spiritual - de~i neindoielnic ca include ~i asta. in sensul eel mai deplin ~i mai fundamental, El este sursa, prin soarele care-I reflecta slava fntregii puteri fizice, biologice ~i spirituale. Este semnificativ ca omul in mod normal munc~te in timpul zilei ~i se odihne~te noaptea. Este de asemenea semnificativ ca ,,lucraturile nero- ditoare ale intunericului\" (Efes. 5: 11) sint savi~ite in mod normal noaptea. ,,Caci cei ce dorm, dorm noaptea, ~i cei ce se imbata, se imbata noaptea\" (Tesal. 5:17). Prezenta caldurii ~i a luminii soarelui pare sa stimuleze fntr-un fel activitatile productive ~i benefice, fn timp ce absenta lor duce la letargie ~i la somn ~i adesea la ,,chefuri ~i betii\", ,,curvii ~i fapte de ru~ine\", ,,certuri ~i pizma\" (Rom. 13:13). Relatia cauza-efect dintre energia soarelui ~i toate aceste caracteristici ale comportamentului uman nu este inca pe deplin cunoscuta, dar ceva exista. Pe de alta parte, energia soarelui pare de asemenea sa produca dezin- tegrare ~i moarte! Expunerea prea indelungata la razele lui ultraviolete, sau la caldura si lumina Jui, poate provoca cancerul, insolatia sau orbirea. Cum s-a obse~at deja, radiatia solarii poate fi chiar age~tul primar al mutatiilor somatice, al fmbatrinirii si al mortii. Desi absolut necesara vietii, ea du~e in cele din urma la moart~! in acei~i m~, Domnul Isus Cristos este: ,,Soarele neprihanirii. .. ~i tamaduirea va fi sub aripile Lui\" (Mal. 4:2) pentru cei ce se tern de numele Lui. Dar El este ,,foe mistuitor\" (Evr. 12:29) pentru cei rai ~i ingimfati, ~i ,,ziua care vine ii va arde\" (Mal. 4:1). Va veni o zi cind soarele are sa ,,dogoresca pe oameni in focul lui\" (Apoc. 16:8). Cind ,,manfnca blestemul tara, ... sint prapaditi locuitorii tarii, ~i nu mai ramfne decit un mic numar din ei\" (Is. 24:6). in orice caz, indiferent de influenta ce o e,i::ercita fn ultima instanta soarele asupra vietii spirituale ~i moral' e a omului, nu exista nici un dubi'u ca aceasta viata se afla ~i ea sub guvernarea principiilor universale ale conservarii ~i ale descompunerii. Adica, spiritul omului este atit infinit cit ~i in curs de degradare, fmpreuna cu energia fizica ce cuprinde trupul lui. D~i trupul lui vremelnic va trece prin moartea fizica, spiritul va continua sa existe ~i sa se descompuna, pentru totdeauna: ,,Cine este nedrept, sa fie nedrept ~i mai departe\" (Apoc. 22:11). ~i alte Scripturi sint purtatoare ale acestui adevar: ,,~i fumul chinului lor se suie fn sus fn vecii vecilor\" (Apoc. 14:11); ,, ...viermele lor nu moare, ~i focul nu se stinge\" (Marc. 9:48). Fiecare

Puterea caldurii 203 individ ~tie din experienta ca, daca lasa friul liber, o ia injos. El nu va deveni nici mai bun nici mai capabil de mai bine daca se ,,inchide\" in sine - sau, literal vorbind, se ,,entropiaza\". Chiar ~i un om ca apostolul Pavel a fost nevoit sa spuna: ,,dar vad in madularele mele o alta lege, care se lupta impotriva legii primite de mintea mea, ~i ma tine rob Iegii pacatului, care este in madularele mele\" (Rom. 7:23). ~i daca aceasta lege este valabila pentru indivizi, atunci ea va fi probabil valabila ~i pentru institutiile lor. ,½a cum un copil cre~te, devenind adultul care se zbate o vreme dar fn final fmbatrine~te ~i moare, tot ~a o~, popoare, culturi, limbi ~i civilizatii intregi se inalta ~i se prabu~. In sensul generic, ,,viata\", ,,limba\" 1?i ,,civilizaVa\" se conserva, dar limbile, civili- zatiile ~i imperiile individuale decad 1?i mor. Astfel, intreaga stapfnire a omului - trupul, sufletul 1?i spiritul - lumea lui materiala, biologica 1?i sociala - se afla ,,sub robia stricaciunii\", ,,suspina 1?i sufera durerile n~terii\" (Rom. 8:21-22). Un efect universal necesita o cauza universala, iar aceasta cauza este induhitabil blestemul lui Dum- nezeu asupra omului 1?i a stapfnirii lui datorita pacatului (Gen. 3:17-19). Patrunderea haosului spiritual fn creatia perfecta a lui Dumnezeu (Gen. 1:31) a dus 1?i ea la impunerea unei domnii universale 1?i seculare a decaderii fizice ~i biologice ~i a moqii. Cu toate acestea, legea conservarii a lui Dumnezeu este fnca valabila, iar Iumea si viata merg inainte. ~i speranta merge inainte, caci Dumn~zeu ~ promis un Mintuitor! Intr-o buna zi, aceasta creatie care suspina va fi izbavita de robia stricaciunii si ,,nu va mai fi nimic ~ednic de blestem acolo\" (Apoc. 22:3). in aceasta ~i soarele va fi fnlocuit de eel pe care azi il reprezinta doar palid: ,,Cetatea n-are trebuinta nici de soare, nici de luna, ca s-o lumineze; caci o lumineaza slava lui Dumnezeu, ~i faclia ei este Mielul\" (Apoc. 21:23). Chiar ~i fn vremurile noastre, acel~i mfntuitor care va veni a facut posibila eliberarea individuala de sub guvernarea legii degradarii si a moqii. El insu~i a indurat pedeapsa ~i suferinta absoluta a blestemului, pe cruce, murind pentru pacatele noastre ~i inviind pentru justificarea noas- tra. ,,in adevar, legea Duhului de viata in Hristos Isus, m-a izbavit de Legea pacatului ~i a moqii\" (Rom. 8:2). Acest dar uri~ este de la Duhul Sfint, drept raspuns la credinta individuala in Domnul Isus Cristos ~i in Cuvintul Lui. Pentru a inlatura principiul descompunerii ~i al moqii din spirit (~i, in ultima instanta, din trup ~i suflet deopotriva), trebuie sa aiba loc o infuzie de viata noua - o regenerare - iar aceasta nu poate proveni, desigur, decit de la ceva care, in sine, nu se supune aceluiasi principiu. Un singur lucru fn lumea de azi satisfade acest criteriu! intrucft noi sintem inca in carne ~i oase, el trebuie sa fie accesibil fizic ~i inteligibil

204 ~tiintele flzice pentru minte 9i, de asemenea, operational pe tarimul spiritual, 9i totu9i sa nu se supuna legii universale a descompunerii. Singurul care poate it1de- plini aceste cerinte este Cuvintul lui Dumnezeu. Acest cuvint a fost revelat 9aisecmonesneema netaetrinn9Si ncreippiteurritaorp9ein, tarsutfael,ficalpaadbiislpsoazmitieadioemzeulsuail,vadraeraepsetentdrue oamenii pierduti: ,,Cuvintul lui Dumnezeu este viu 9i lucrator\" (literal ,,viu 9i activant\" - Evr. 4:12). ,,Cerul 9i pamintul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece\" (Matei 24:35). ,,Caci toata faptura e ca iarba...dar Cuvintul Domnului ramfne fn veac\" (1 Rom. 1:24-25). ,,Toata Scriptura este in- suflata de Dumnezeu... pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie desavi1\"9it\" (2 Tim.3:16-17). ,,Cuvintul sadit in voL. va poate mintui sufletele\" (lac. 1: 21). Mereu ni se reaminte9te in Biblie ca Cuvintul lui Dumnezeu este fn mod unic nepieritor 9i nesfi1\"9it, in contrast cu tot ce exista in lume 9i care se afla sub robia coruptiei 9i a mortii. ,,'fi s-a marit faima prin implinirea fagaduintelor Tale\" (Ps. 138:2). D~i legea a doua prezinta intregul univers intr-o stare de degradare, Cel care a creat universul 9i i-a stabilit legile este deasupra universului 9i nu este limitat de legile lui. Iarba se ve9tej~te, dar Cuvintul lui Dumnezeu ramfne in picioare. De9i pamintul se va invechi ca o haina, mfntuirea lui Dumnezeu va fi pentru totdeauna. Lumea se stinge, dar cei ce implinesc voia lui Dumnezeu ramin. Chiar 9i tinerii se clatina, dar cei ce-L servesc pe Domnul i9i innoiesc puterile. Exista in Biblie un pasaj succint 9i minunat care descrie ,,intremarea\" primordiala a cosmosului. Universul 9i-a ,,incetinit\" ritmul de la pacatul lui Adam, dar acest lucru necesita ca el sa fi fost mai intii alcatuit. Uri898 energie a universului trebuie sa fie mai intii activata de catre Dumnezeu, inainte de a fi risipita. Frumoasa ordine a crea\\iei trebuie conceputa 9i structurata inainte ca ea sa degenereze in haos. Complexitatea infinita a cosmosului 9i informa\\iile necesare pentru func\\ionarea lui trebuie plani- ficate si codificate inainte ca ele sa devina deformate si confuze. Toate aceste t'rei aspecte ale cosmosului sint rezumate in Isaia 40' :26: ,,Ridicati-va ochii in sus, 9i privi\\i! Cine a facut aceste lucruri? Cine a facut sa mearga dupa numar, in 9ir, o9tirea lor? El le cheama pe toate pe nume; 898 de mare e puterea 9i taria Lui, ca una nu-i lipse9te!\" De remarcat ca Dumnezeu a facut sa a para Of;!tirea de entitati din cosmos dupa ,,numar\", - adica in ordine perfecta. El le identifica pe toate dupa nume specifice, potrivit functiilor lor - cu informafii complete. El le investei:;te pe toate cu o putere durabila - energia care poate fi reinnoita. In lumea de azi este posibil ca sistemele sa devina confuze, haotice 9i slabite. Dar nu 9i Creatorul lor! ,,Nu 9tii? N-ai auzit? Dumnezeu eel vecinic, Domnul a facut marginile pamintului. El nu obose9te 9i nici nu osten~te; priceperea Lui nu poate fi patrunsa\" (Is. 40:28).

Puterea caldurii 205 Apoi, capitolul se incheie cu unul din cele mai frumoase ·pasaje scrise vreodata, cu asigurarea ca acee~i energie, ordine ~i informatie infinita este accesibila tuturor oamenilor care, ca ,,sisteme deschise\", i~i deschid inimile ~i sufletele in fa¥! Lui: ,,El da tarie celui obosit, ~i mare$te puterea celui ce cade in l~in. FlAcAii obosesc 11i ostenesc, chiar tinerii se clatinA; dar cei ce se incred in Domnul i~i innoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga ~i nu obosesc, umbla ~i nu ostenesc\" (Is. 40:29-31). Termodinamica ,1 escatologia Daca prima ~i a doua lege ale termodinamicii ar continua sa functioneze ca legi universale in viitorul indepartat, atunci viitorul escatologic ar fi cu adevarat deprimant. Sageata Timpului este indreptata injos, iar cosmosul se indreapta inevitabil spre o moarte ultima ,,termodinamica\". Soarele, impreuna cu toate stelele, se va stinge, iar fn final intreaga energie exis- tenta a universului va deveni inaccesibila. Pretutindeni in univers va exista o energie termica uniforma la nivel scazut ~i cu ac~i temperatura. Universul, conform primei legi, nu va inceta niciodata sa existe, dar el va muri! Adica, el ar muri daca nu ar exista un Creator. Creatorul care l-a facut la inceput, ~i care 1-a intemeiat ~i care de fapt i-a impus tocmai acel principiu de descompunere care acum pare sa-i prooroceasca moartea, i~i va atinge tot~i toate scopurile iniVale - iar acestea nu includ desfacerea creatiei. Observati din nou marea promisiune din Romani 8:20-22. Cu toate acestea, pe pamint il mai ~teapta o schimbare traumatica. Principiul descompunerii/mortii care acum urmar~te ,,intreaga creatte\", este activ datorita pacatului, ~i deci nu poate fi inlaturat pina ce pacatul ~i toate efectele lui nu var fi purificate. Scripturile profetice prezic numeroase schimbari profunde planuite pe pamint ~i in ceruri in zilele ce var veni. Ele var culmina cu o intensificare haotica a proceselor normale de descompunere care au actionat din mo- mentul in care asupra creatiei a fast aruncat Blestemul lui Dumnezeu. Apostolul Petru descrie totul astfel: ,,Cerurile var trece cu troznet, trupurile ce~ti se var topi de mare caldura, !;Ii pamintul cu tot ce este pe el, va arde...cerurile aprinse vor pieri, ~i trupurile cere~ti se vor topi de caldura focului\" (2 Petru 3:10-12). Acest pasaj a fast interpretat in mod divers, dar el descrie in mod evident o dezintegrare profunda ~i ultima a ,,cerurilor ~i a pamintului de acum\" (2 Petru 3:7). Cosmosul nu urmeaza sa fie anihilat, dar este posibil sa fie implicate dezintegrari atomice, care var transforma masa in caldura, in sunet !;Ii in alte forme de energie. Masa/energia totala din cosmos va fi neschimbata, deci prima lege ramine neviolata. Legea a doua va continua de asemenea sa actioneze, exceptind faptul ca ratele de dezintegrare var

206 ~tiin\\ele fizice acVona mai cuprinzator ~i mai catastrofal decit oricind de la inceputul lumii. Universul nu a inceput cu o ,,explozie mare\", cum pretind evolutio- ni~tii, dar actuala lui forma va sfi~i cu o explozie mare (~i nu cu un ,,sci.ncet\", cum au prezis unii), iar cosmosul va muri de ,,moarte prin caldura\" - ~i nu de batrinete, ci prin executie divina: ,,Dar noi, dupa fagaduinta Lui, ~teptam ceruri noi ~i un pa.mint nou, in care va locui neprihanirea\" (2 Petru 3:13). Dupa mareajudecata a lui Dumnezeu de pe marele scaun alb de domnie (Apoc. 20:11-15), Elva crea ~i vazidi ceruri noi ~i unpamint nou (Is. 65:17, 66: 12) astfel incit puterea Lui creatoare se va exercita inca o data in intreg universul. Toate efectele seculare ale pacatului (de ex. fosilele din scoarta sedimen- tara a pamintului) vor fi purificate prin chiar aceste elemente, ~i ,,nu va mai fi blestem\" (Apoc. 22:3). Acestea vor fi ,,vremile ~ezarii (sau, mai bine zis, ale ,,reinstaurarii\") tuturor lucrurilor\" (Fapt. 3:21). Conditiile perfecte ale Edenului imaculat vor fi reinstaurate ~i desigur mult largite ~i diver- sificate. Legea a doua a termodinamicii va fi abolita, iar ,,moartea nu va mai fi\" (Apoc. 21:4) nicaieri in univers in secolele care vor urma.

CAPITOLUL8 farina pamintului Chimia s, i fizica biblica Natura materiel ~tiintele care sfnt probabil mai avansate decft toate celelalte, fn ceea ce priv~te fntelegerea de catre om a datelor ~i a relatiilor lor, sf~t ~- numitele ~tiinte ,,grele\" ale fizicii ~i ale chimiei. Fenomenele lor s-au dovedit mult mai accesibile analizei matematice ~i descrierii exacte decit oricare altele, datorita in primul rind numarului mic de variabile care le afecteaza, comparativ cu ~tiintele biologice ~i ~tiintele geologice. Astro- nomia, pe care, datorita ponderii sale in cadrul Bibliei, am tratat-o deja intr-un capitol separat, este adesea considerata o ramura a fizicii. Ter- modinamica, tratata de asemenea intr-un capitol separat, este o ramura importanta atft a chimiei cit ~i a fizicii, ~i (cum am observat) este ~i ea implicata direct fn toate celelalte ~tiinte intr-un fol sau altul. Chimia se ocupa de structura de baza a materiei fn termenii elementelor ei atomice, ai moleculelor ~i ai compu~ilor, precum ~i cu schimburile ~i reactiile dintre ele. Fizica se ocupa in special de fortele ~i energiile exer- citate de catre diversele concentrari ale materiei ~i asupra lor precum f'ji de

208 ~tiintele fizice comportamentul rezultant al acestora. Cele doua discipline tind sa fuzio- neze in special la nivelul subatomic, astfel incit chimia nucleara !iii fizica nucleara sint mai mult sau mai putin sinonime. Ambele !i'tiinte se ocupa cu materia !iii energia, a caror totalitate, conform legii conservarii masei/energiei, se conserva intotdeauna. Materia poate sa-::;;i modifice starea de agregare (gaz, lichid, solid) ::;;i poate deveni fie foarte densa, fie foarte dispersata, dar masa ei totala nu se modifica niciodata. Energia poate sa-::;;i modifice forma (gravitationala, elastica, compresoare, viscoasa, sonora, termica, luminoasa, chimica, electrica, magnetica etc.), dar niciodata totalitatea ei. Singura exceptie, in ambele cazuri, consta in reactiile nucleare in cadrul carora masa se transforma in energie, sau viceversa, in care caz ramine constanta cantitatea totala de masa plus energie. Cum s-a discutat in capitolul precedent, acest principiu este cea mai unive:odla !iii mai confirmata lege a ::;;tiintei, legea conservarii masei/ energiei, sau prima lege a termodinamicii. Ea este intarita, in termeni netehnici desigur, de multe pasaje din Biblie (vezi capitolul precedent pentru o lista a lor), toate fiind consemnate cu multe secole inainte ca legea sa fie enunt,ata s,i confirmata de oamenii de s, tiint' a moderni. Structura tuturor obiectelor materirue este alcatuita din aceleasi ele- mente de baza, fie ca aceste obiecte sint vii sau nu. Adica, atit corp' urile noastre omenesti cit si stincile de pe un munte sfnt alcatuite din hidrogen, carbon, oxigen' ::;;i alte asemenea elemente. in total, se pare ca exista nouazeci ::;;i ~ de elemente in stare naturala, plus un numar de elemente mai grele produse in gigantice acceleratoare de laborator. Tot ce exista in pa.mint precum ::;;i in stele ::;;i planete este alcatuit dintr-o combinatie a acestor elemente, proprietatile specifice ale obiectului (densitatea, durita- tea, inertia, structura cristalina etc.) fiind determinate de combinatia specifica. Este semnificativ faptul ca inainte cu mult timp ca oamenii sa realizeze aceasta universalitate a structurii materiei, Biblia aratase ca toate lucru- rile, inclusiv corpurile omen~ti, au fost ~cute din tarina pamintului. Aceste elemente de baza au fost create la origine (Gen. 1:1) ca ::;;i componente fundamentale ale materiei din cosmosul spatiu-materie-timp (,,ceruri\" - ,,pa.mint\" - ,,inceput\") chemat intru fiinta de Cuvintul om- nipotent al lui Dumnezeu (loan 1:1-3). Acest material terestru fundamen- tal ,,neformat\" (in textul biblic rom~nesc ,,pustiu\" - n.tr.) (Gen. 1:2) a fost apoi ,,format\" sau ,,fa.cut\" de catre Dumnezeu in sisteme complexe. Sus- pendate ~i dispersate la origine fntr-o vasta matrice de apa (Gen. 1:2; 2 Petru 3:5), toate celelalte elemente au fost reunite fntr-o gama larga de corpuri terestre ::;;i celeste (1 Cor. 15:40), iar pe pamint,'in sisteme organice ::;;i anorganice.

Tirina pamintului 209 Gazele atmosferei au fost facute in ziua a doua a creatiei (Gen. 1:6-7) din aceste elemente, iar elementele solide ale planetei pa.mint, fn ziua a treia (Gen. 1:9-10). Tot in ziua a treia Dumnezeu a constituit, din toate aceste elemente, sisteme chimice auto-reproducatoare complexe numite plante pe care ,,le-a dat pamintul\" (Gen. 1:12). Apoi El a facut soarele, luna f\\li stelele din acele~i elemente. Trupurile diferitelor specii de animale ,,au purees\" din ape f\\li din pa.mint in ziua a cincea f\\li a ~ a (Gen. 1:21,24), toate acestea fiind de asemenea facute din aceleasi elemente. in final, corpurile fiintelor omen~ti au fost d~ asemenea formate din ,,tarina pamintului\" (Gen. 2:7). Cu mult inainte ca oamenii sa aiba idee macar ca tot ce exista in cosmosul fizic era facut din una f\\li ac~i ,,tarina\", afirmatia unica a creatiei primordiale din chiar primul verset al Bibliei revelase faptul ca creatia a fost din piimfnt. Dupa aceea nu s-a mai spus despre nici o alta substanta materiala ca ar fi fost ,,creata\", ci numai ,,zidita\" sau ,,facuta\". Astfel, elementele carora li s-a dat n~tere prin creafia fiat divin ca materiale terestre de baza, cind universul a fost creat la inceput de catre Dumnezeu, sint elementele pe care El le-a folosit apoi ca sa formeze toate substantele de pe Pamfnt, atit cele vii cit f\\li cele moarte, precum f\\li pe cele de pe toate stelele din cosmos. Aceasta doctrina fun- damentala a Scripturii a fost confirmata de f\\ltiinta abia in secolul trecut. Aceste elemente constituie evident ,,tarina pamintului\" din Biblie, f\\li este semnificativ ca marele blestem a fost aruncat asupra ,,solului\" (acel~i cuvint ebraic ca f\\li ,,pamintul\") cind a pacatuit Adam (Gen. 3:17). Desa- vi~irea blestemului presupune descompunerea finala a tuturor lucrurilor - inchisiv a celei mai complexe structuri dintre toate, corpul uman - ajungindu-se din nou la ,,tarina\" (Gen. 3:19). Acest principiu, cum am vazut, este acum formulat f\\ltiintific sub numele de legea a doua a ter- modinamicii. Reactiile chimice Este' remarcabil faptul ca numarul relativ mic al diferitelor elemente de baza - tarina pamintului - se pot uni intr-un numar atit de mare de molecule, compuf\\li f\\li amestecuri, cuprinzind toate diferitele tipuri de sub- stante f\\li de materiale din lume, organice f\\li anorganice. Aceste combinatij nu sint totuf\\li fntfmplatoare ci, mai ales in cazul compuf\\lilor, ele se produc numai in conformitate cu numarul lor atomic in ordine crescatoare (de la 1 la 96, f\\li chiar f\\li peste), ceea ce fnseamna totodata ordinea crescatoare a masei lor atomice. Ele sint apoi organizate intr-un remarcabil tabel de grupuri de elemente ciclic similare (adica similare ca tipuri de reactii chimice) cunoscut sub numele de Tabelul Periodic. Acest tabel s-a dovedit extrem de util in descrierea si previziunea diferitelor modalitati in care elementele pot f\\li nu pot sa se' combine intre ele. Numarul f\\li di'spunerea 14 Henry M. Morris

210 ~tiintele fizice electronilor orbitali pe inelul exterior al atomului fiecarui element deter- mina un numar ce se cheama valenfii acestui element, care este intot- deauna un numar intreg ~i care masoara capacitatea relativa a acestui tip de atom de a se combina cu altetipuri de atomi. Valenta in~i este numarul de atomi de hidrogen (sau echivalentul) cu care se poate combina acest element (de ex. doi in cazul oxigenului pentru a forma apa) sau pe care-i poate inlocui. Asemenea proprietati fac din chimie o ~tiinta ,,exacta\", predictibila din punct de vedere cantitativ. Ele constituie o dovada a intelepciunii ~i a previziunii creatorului care a format aceste elemente ~i a carui putere de sustinere pastreaza integritatea lor. Exista o frumoasa referinta la aceasta integritate, ~i chiar ~i la natura numerica a propietatii de valenta in magnificul capitol 40 din Isaia: ,,Cine a masurat apele cu mina lui? Cine a masurat cerurile cu palma, ~i a strins tarina pamintului intr-o treime de masura? Cine a cintarit muntii cu cintarul, ~i dealurile cu cumpana?\" (Is. 40: 12). Creatorul a stabilit cu multa precizie toate componentele universului Lui creat, de la dimensiunile fantastice ale spatiului interstelar pina la uri~le dimensiuni ale oceanului ~i ale uscatului pamintului, ~i chiar ~i pina la elementele atent controlate - tarina - cele mai mici particule cunoscute anticilor. Acest pasaj sugereaza limpede ca aceste particule elementare sint ordonate cu precizie. Versetul 26 spune ca Creatorul tuturor lucrurilor ,,a chemat toata o~tirea lor dupa numar\", .aratind ca Dumnezeu ordoneaza precis ~i numeric structura, dimensiunea ~i chiar activitatile elementelor pamintului. Toate interactiunile dintre aceste particule elementare, particulele de tarina ale creati~i lui Dumnezeu, sint controlate de structura lor. Ele au fost numerotate ~i luate in stapfnire de catre Creatorul lor, iar acum pot fi controlate chiar ~i de catre om, caruia i s-a poruncit la origine ,,sa stapi- neasca\" pamintul (Gen. 1:28). Asemenea interactiuni - sau reactii chimice cum Ii se spune azi - sint foarte numeroase s,i totus,i limitate ca numar de catre structura de valent,a a fiecarui element atomic. Unele din aceste reactii (de ex. fermentatia in cazul pfinii ~i a vinului) sint descrise in Biblie ~i intotdeauna cu precizie (vezi de exemplu Mat. 9:17; 1 Cor. 5:6). Numeroase elemente, in special metalele, sint mentionate concret in Bibie - fierul, cositorul, aurul, argintul, mica, cuprul r:;;i altele. Sint mentio- nate de asemenea numeroase minerale - adica compur:;;ii anorganici stabili a doua sau mai multe elemente care se gasesc pe pamint in diverse locuri ~i cantita.V. Acestea includ multe din pietrele pretioase precum ametistul, rubinul, smaraldul ~i altele. Cel mai comun ~i mai important dintre toti compu~ii chimici este apa. De fapt toate celelalte elemente au fost create ~i constituite la origine intr-o

Tirina pamintului 211 vasta matrice de apa (Gen. 1:2). Apa continua sa fie cea mai utila substanta chimica cunoscuta, participind la mai multe tipuri de reactii chimice decit oricare alta. Apa nu numai ca umple vastele oceane ale pamintului, dar este de departe eel mai bogat component dintre toate substantele organice. Toate procesele de nutritie 9i de digestie se realizeaza intr-un mediu acvatic. Practic toate procesele chimice 9i biologice importante implica fntr-un fel sau altul apa. Acest fapt remarcabil este sugerat in 2 Petru 3:5 unde Petru se refera la creatia speciala primordiala a cerurilor 9i a pamintului, iar apoi spune ca ,,pamintul (a fost) scos...din apa 9i cu ajutorul apei\". Cuvintul ,,scos\" (in a se fnalta - n.tr.) (grece9te sunistemi) versiunea engleza - ,,stand out\" = este cuvintul din care a fost derivat cuvintul englezesc ,,a sustine\", 9i el reda intelesul de ,,a fi tinut laolalta\" sau ,,constituit\" (acel8f;li cuvint este folosit 9i in Col. 1:17, unde versiunea Kfog James il traduce prin ,,a consta\"). Astfel pamintul - adica toate materialele 9i procesele sale - a fost creat pentru a se constitui 9i a fi mentinut prin substanta primordiala a apei. Acest verset, alaturi de numeroase altele din Biblie care se ocupa de apa (vezi capitolele 9 9i 10), pare astfel sa fi anticipat dezvoltarea ulterioara a chimiei, geologiei, hidrologiei, meteorologiei 9i a altora, pe masura ce 9i mediul acvatic din care oamenii au invatat treptat sa supuna pamintul acesta a fost constituit. Puterea si cuvintul Cum tot 'ce exista in universul fizic este energie, 9i tot ce se intfmpla implica energie, nu este surprinzator ca programele 9i cursurile de fizica sint indeobf;lte fmpartite 9i identificate in functie de diversele tipuri de energie - termodinamica, electricitatea 9i magnetism, elasticitate, optica, mecanica etc., chiar 9i energia nucleara. i;;i asociat desigur inde1;1proape cu conceptul de energie este conceptul de putere, lucrul mecanic sau energia in unitatea de timp. Toate referintele biblice la energie 9i putere, cum este de 3f;lteptat, se vor dovedi in acord cu cuno9tintele 9tiintifice, de9i aceste concepte, in sensul tehnic, sfnt descoperiri moderne. Cre9tinii vorbesc adesea, 9i pe buna dreptate, despre puterea Cuvintului lui Dumnezeu, gfndindu-se la texte precum Evrei 4: 12: ,,Caci Cuvintul lui Dumnezeu este viu 9i lucrator, mai taietor decit orice sabie cu doua tai9uri: patrunde pina acolo ca desparte sufletul 9i duhul, incheieturile 9i maduva, judeca simtirile 9i gf9durile inimii.\" Exista in Scriptura, 9i in viata fiecarui cr99tin de suflet, numeroase ilustrari ale puterii Cuvintului lui Dumnezeu de a osindi 9i de a ilumina mintea 9i sufletul unui om pierdut, 9i de a-I aduce la Cristos. Dar nu se intfmpla des sa realizam cit de intim este asociat conceptul de putere a lui Dumnezeu, nu numai spiritual ci 9i in domeniul material,

212 ~tiintele fizice cu Cuvintul lui Dumnezeu. Desigur ca termenul ,,cuvintul lui Dumnezeu\" este folosit in mai multe sensuri in Scriptura. El este utilizat avind cbiar sensul de Scriptura, adica de Cuvintul scris. Este de asemenea folosit pentru a se referi la orice forma de comunicare intre Dumnezeu ~i om, prin care Dumnezeu Se reveleaza pe Sine omului, fie printr-un glas auzibil, fie printr-o aparitie in con~tiinta, fie chiar ~i prin fenomene al~ naturii. f;,i mai ales este unul din marile titluri ale Domnului Isus Cristos Insu~i, Cuvintul viu al lui Dumnezeu, eel prin care Dumnezeu a fost revelat omului eel mai limpede ~i mai complet, in toata perfectiunea iubirii Lui. Dar oriunde ar fi folosit termenul, el scoate in evidenta faptul ca Dumnezeu vorbe~te ~i Se face cunoscut pe Sine in experienta omului. Cuvintul puterii Lui In Evrei 1:3 gasim uimitoarea implicatie dupa care Cuvintul lui Dum- nezeu ar fi asociat cu puterea fizica. Primele doua versete din Evrei evidentiaza atit Cuvintul scris cit si Cuvintul viu: ,,Dupa ce a vorbit in vechim'e parintilor no~tri prin proor~i; in multe rinduri ~i in multe chipuri, Dumnezeu, la sfi~itul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul...\" Apoi se face grandioasa afirmatie ca Fiul, Cuvintul viu: ,,a :facut vea- curile\", ~i mai mult, ca El ,,tine toate lucrurile cu Cuvintul puterii Lui\", adica intreaga materie ~i toate fenomenele fizice ale universului sint sustinute prin ,,cuvintul puterii Lui\". Implicatiile uimitoare ale acestui verset nu ar fi putut fi intelese (~i daca da, atunci intr-o foarte mica masura) decit in deceniile recente, cind s-a descoperit ca tot ce exista in universul fizic este in esenta energie. Toate fenomenele care afecteaza simturile, precum lumina, sunetul ~i caldura, chiar ~i materia in~i, nu sfnt decit forme diferite ale energiei. Energia se masoara prin capacitatea de a efectua ,,lucru\" mecanic, ~i toate procesele naturale implica utilizarea unei forme de energie. Einstein a formulat ecuatia care descrie echivalenta dintre materie ~i energie, ~i care, dupa cum bine se ~tie, a servit drept baza descoperirilor moderne in domeniul energiei nucleare. Se ~tie acum ca materia, alcatuita din molecule, atomi, electroni, protoni, neutroni ~i numeroase particule submicroscopice, nu este deloc ceva realmente substantial, ci este in esenta o energie uri~. Cind o parte a acestei energii este eliberata, fie prin fisiune nucleara, fie prin fuziune termonucleara, efectele fizice sint ~i ele uri~. Misterioasa ,,energie liant\" care in mod normal incheaga atomul, opunindu-se uri~lor forte care actioneaza intr-una pentru a-1 dezintegra, pare sa se lege oarecum de energia primara ~i fundamentala a creatiei. Energia i~i poate manifesta prezenta in diferite fenomene, in functie de .natura si de viteza miscarilor car e o incorporeaza. Fie ca apare ca m' ate ri e, '

Tarina pamintului 213 fie ca lumina, caldura, sau vreo alta forma, ea este guvernata de mi~rile specifice care au loc. Textul biblic citat mai sus (Evr. 1:3) spune ca Domnul IsusCristos este sursa ultima a puterii (sau a energiei) infinite care, revelindu-Se prin avanpostul ei (Cuvfntul), este agentul prin care este ,,legat\" intregul univers fizic. Iata descoperirea moderna a echivalentei dintre materie ~i energie, formulata cu mai bine de 1900 de ani in urma, ~i care ne mai invata ca Cuvfntul viu al lui Dumnezeu furnizeaza puterea care impiedica materia din univers sa se dezintegreze ~i care-i ingaduie.s{t manifeste multitudinea de fenomene fizice care alcatuiesc crea\\ia lui Dumnezeu. Puterea din Scripturi Mai multe cuvinte grece~ti diferite sint traduse in Noul Testament prin cuvfntul ,,putere\", ~i fiecare confera intelesului o nuanta u~or diferita, toate inscriindu-se insa cu legitimitate in conceptul nostru de putere. Este semnificativ ca fiecare cuvfnt este folosit in legatura cu Cuvfntul lui Dumnezeu. U nul din aceste cuvinte este grecescul exousia, insemnind ,,autoritate\". Acest cuvfnt este folosit de Isus in Matei 28: 18: ,,Toata puterea Mi-a fost data in cer ~i pe pa.mint\". El mai este folosit ~i in Luca 4:32: ,,Vorbea cu putere\". Un alt cuvfnt grecesc tradus frecvent prin ,,putere\" este dunamis, de unde derivam cuvfntul ,,dinamic\", ~i care inseamna ,,forta\" sau ,,tarie\". Acest cuvfnt il gasim in Evrei 1:23: ,,Cuvfntul puterii Lui\", ~i in Matei 22:29, unde ,,Scripturile\" ~i ,,puterea lui Dumnezeu\" sfnt folosite ca termeni fn esenta egali. Un alt cuvfnt grecesc interesant este energes, din care ob\\inem cuvfntul ,,energie\". Acest cuvfnt este folosit in Evrei 4: 12, unde se spune despre Cuvfntul lui Dumnezeu ca este,,viu si lucrator\" (accentuarea fmi apartine). in acest verset fn\\elesul este ca Cuvfntul lui Dumnezeu este plin de en~rgie; el insufZ<i energie; el produce lucru mecanic care rezulta din energia de acolo. in Vechiul Testament, cuvfntul care a fost tradus eel mai frecvent prin ,,putere\" este ebraicul koach. in Psalmul 29, marele ,,Psalm al vocii Dom- nului\" (~i, prin urmare, psalmul Cuvfntului lui Dumnezeu), versetul 4 afirma: ,,Glasul Domnului este puternic, glasul Domnului este maret\". Prin urmare, se spune despre Cuvfntul lui Dumnezeu ca este plin de putere, atit in Vechiul cit ~i in Noul Testament, ~i acel~i lucru reiese din principalele cuvintele intrebuin\\ate pentru a transmite diferitele conotatii ale conceptului de putere.

214 ~tiin\\ele fizice Conceptul tehnic modern de energie ~i de putere Conceptul de putere sau de energie este extrem de important in ~tiintA ~i in tehnologia moderna, ~i merita remarcat faptul ca semnificatia tehnica data de noi acestor termeni este foarte asemanatoare cu cea data in Scriptura. Energia nu este o substanta ~i un concept semnificind proprie- tatea materiei sau a fenomenelor care are capacitatea de a efectua lucru mecanic util prin deplasarea unor forte pe o anumita distanta - de a ,,face rotile sa se invfrta\". De fapt termenul de ,,lucru mecanic\" este practic echivalent cu ,,energia\", fiecare volum de lucru mecanic efectuat fl.ind egal numeric cu energia cheltuita pentru efectuarea acestui lucru mecanic. Puterea este un concept similar, ea fl.ind rata sau viteza cu care este folosita energia ori lucrul mecanic efectuat. Familiara noastra unitate de cal-putere, de exemplu, reprezi_nta 550 de picioare-pfunzi de energie chel- tuita pe secunda. (Un picior-pfund este volumul de lucru mecanic necesar pentru a ridica o greutate de un pfund la inaltimea de un picior). Acest concept al energiei este de o importanta absoluta pentru toate marile progrese moderne din ~tiinta ~i din inginerie care au contribuit imens la civilizatia moderna. R.B. Lindsay, care a fost mult timp profesor de fizica, directorul laboratorului de ultrasunete ~i decan la Graduate School din cadrul U niversitatii Brown, 1-a descris in felul urmator: ,,Dintre toate conceptele unificatoare din intregul domeniu al ~tiintei, eel al energiei s-a dovedit eel mai semnificativ ~i mai util. El nu numai ca a jucat un rol important in dezvoltarea ~tiintei, ci, prin consens, este conceptul fizic care a avut ~i mai are cea mai larga influenta asupra vietii umane sub toate aspectele ei.\" 1 Importanta acestui concept de energie ~i de putere reiese din faptul ca definiVa cea mai larg acceptata a ingineriei (de catre ingineri eel putin) este ca aceasta este ,,arta ~i ~tiinta prin care proprietatile materiei ~i sursele de putere din natura sint fa.cute utile pentru om in structuri, m~ini ~i produse de manufactura.\" Acest studiu al proprietatiJor materiei (materia fiind acum ea insru;ii ,,o sursa de putere\") ~i al surselor de putere a rezultat, in Statele Unite, intr-o c~tere de o suta de ori a puterii pe cap de locuitor in ultimii o suta de ani. Adica fiecare persoana poate realiza acum in medie de o suta de ori mai multe lucruri decit cu o suta de ani in urma, prin intermediul m~inilor ~i metodelor perfectionate cu ajutorul conceptului de energie, ~i aceasta este desigur explicatia nivelului nostru ridicat de trai. Cele doua legi ale energiei Cum s-a mai observat, acest puternic concept ~tiintific de energie este incorporat de cele doua marl legi, care sint ~i cele mai fundamentale, mai universale ~i mai importante din intreaga ~tiinta, prima ~i a doua lege ale

Tirina pamintului 215 termodinamicii. D~i numele lor s-a nascut din faptul ca, din punct de vedere istoric, ele au fost pentru prima oara descoperite in cadrul ter- modinamicii, f;!tiinta puterii termice, de atunci s-a demonstrat ca apli- cabilitatea lor se extinde practic asupra fiecarei ramuri a cunof;!tintelor f;!tiintifice umane. Marele fizician de la Harvard, P.W. Bridgman, de ex- emplu, a spus: ,,Cele doua legi ale termodinamicii, socbt eu, sint acceptate de catre fizicieni ca fiind cele mai sigure generalizari din experien\\a pe care le det,inem. Fizicianul nu ezita sa aplice cele doua le2gi oricarei situat,ii concrete cu convingerea ca natura nu il va dezamagi.\" Probabil ca toate formulele !jli metodele de baza din fiecare ramura a f;!tiin\\ei !;Ii a ingineriei se bazeaza pe aceste doua mari principii sau sfnt intim legate, in ultima instanta, de ele. Acestea au fost discutate deja fn detaliu fn capitolul 7. Analogia dintre Cuvint ~i puterea fizica Avfnd in vedere legatura biblica apropiata dintre conceptele de ,,Cuvfnt al lui Dumnezeu\" !;Ii de ,,putere a lui Dumnezeu\", nu este surprinzator sa descoperim, cercetfnd Scripturile, ca efectele Cuvfntului asupra sufletelor ,indivizilor sint deseori asemanate cu fenomenele fizice asociate cu diversele forme ale energiei. Am putea vedea o relatie chiar !;Ii fntre faptul ca energia creata la origine nu poate fi nici distrusa nici sporita, !;Ii faptul revelat ca Cuvfntul scris al lui Dumnezeu este de asemenea incheiat, neexistfnd nimic de adaugat !;Ii nimic de scos (Apoc. 22:18-19). La legea a doua a termodinamicii nu exista desigur nici o analogie corespunzatoare intrucit aceasta lege reprezinta o stare de lucruri in universul fizic care rezulta din pacat f;!i din blestemul lui Dumnezeu asupra intregii creatii. Legea deteriorarii energiei este un memento continuu ca creatia se afl~ sub robia corup\\iei, indepartindu-ne tot mai mult de starea intentionata la origine, aceea de perfectiune vesnica. Cuvintul lui Dum- neze~, pe de alta parte, este absolut perf~t !;Ii ve!jl~ic pur: ,,Legea Domnului este desavfrsita... marturia Domnului este adevarata... Orinduirile Dom- nului sint fa~a prihana... poruncile Domnului sfnt curate\" (Ps. 19:7-8). Energia luminii Cea mai elementara dintre toate formele energiei este energia luminii, incluzind nu numai lumina vizibila ci !;Ii toate formele de energie radianta, de la razele de unde ultrascurte, precum razele X !;Ii razele cosmice la o extrema, la razele de unda lunga manifestate de caldura !;Ii la razele electromagnetice utilizate fn comunica\\iile radio -T.V. Toate aceste forme ale luminii se deplaseaza sub forma de unde cu o rata uri~ a vitezei cunoscuta drept viteza luminii. Mai mult, energia radioactivitatii - prin care se dezintegreaza materia, !;Ii chiar !;Ii energia atomului insu!;li, sint de

216 ~tiintele fizice asemenea asociate cu energia luminii. Ecuatia lui Einstein pune in relatie materia cu energia printr-o simpla constanta, iar aceasta constanta este viteza luminii. Energia luminii este deci forma primara a energiei, iar analogia spiri- tuala este ca, prin Cuvfntul lui Dumnezeu, sufletul intunecat de pacat trebuie sa fie iluminat inainte sa poata manifesta vreo alta forma de energie spirituala in viata lui. Psalmul 119:130 spune: ,,Descoperirea cuvintelor Tale da lumina.\" 2 Corinteni 4:6 spune: ,,Caci Dumnezeu, care a zis: ,,Sa lumineze lumina din intunerec\", ne-a luminat inimile pentru ca sa facem sa straluceasca lumina cuno~tintelor slavei lui Dumnezeu pe fata lui Isus Hristos.\" Este semnificativ ca in~i prima porunca creatoare a lui Dumnezeu consem- nata in Scriptura (~i prin urmare prima mentiune a lui Dumnezeu vorbind, i.e., a Cuvfntului lui Dumnezeu) a fost cea a apariVei luminii. ,,Dumnezeu a zis: ,,Sa fie lumina!\" ~i a fost lumina\" (Gen. 1:3). 0 alta afirmatie semnificativa se face in Genesa 1:17 cind, descriind infati~rea soarelui, a lunii ~i a stelelor, se spune despre functia lor ca este: ,,ca sa lumineze pamintul\". Oamenii de ~tiintA ~tiu acum ca energia radianta provenind de la soare pe pamint este practic sursa intregii energii a pamintului prin care sint sustinute pe. pamint procesele naturii ~i viata i~i. De fapt, intreaga energie a pamintului, cu excep(ia celei a propriei deplasari prin spatiu, a rotatiei lui axiale ~i a energiei atomice a materiei lui, provine la origine de la soare. S-a calculat ca toate rezervele de energie ale pamintului - depo- zitele sale de carbune, petrol ~i gaze, lemnul ~i alte materiale combustibile, . chiar ~i uraniul sau alti atomi fizionabili ar putea asigura o cantitate totala de energie egala abia cu cea care ajunge pe pamint de la soare doar in trei zile.3 Adevarat, in privinta fenomenelor fizice ~i a vietii biologice pe pamint, soarele este ,,lumina lumii\". Aceste fapte amplifica semnificatia pentru noi a extr~ordinarei afir- matii a lui Isus Cristos, Cuvfntul viu, cind a spus: ,,Eu sint Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine, nu va umbla in· intunerec, ci va avea lumina vietii\" (loan 8:12). ~ cum soarele este sursa energiei fizice a pamintului, tot ~ Isus Cristos este sursa iluminarii spirituale ~i a puterii credin- ciosului. Se spune de asemenea ca Cuvfntul scris este sursa de lumina pentru persoana careia is-a insuflat ~mergie divina: ,,Cuvfntul Tau este o candela pentru picioarele mele, ~i o lumina pe cararea mea\" (Ps. 119: 105). ,,~i avem cuvfntul proorociei facut ~i mai tare; la care bine faceti ca luat;i aminte, ca la o lumina care straluce~te intr-un loc intunecos\" (2 Petru 1:19).

Tarina parnintului 217 Energia atomica Am mentionat ca energia atomica este ea insru;;i intim legata de energia luminii. Tqata materia universului este la baza energie, ~i astfel, fntr-un oarecare sens, energie 9. luminii. Totu~i, in mod normal, ea nu apare deloc ca lumina, ci ca materie fizica, caracterizata prin greutate, duritate etc. Aceasta forma de energie a fost deopotriva creata, ~i ea este sustinuta de Cuvfntul lui Dumnezeu: ,,Cerurile au fost facute prin Cuvfntul Domnului, ~i toata o~tirea lor prin suflarea gurii Lui\" (Ps. 33:6). Iar Evrei 11:3 spune: ,,Prin credin~ pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvfntul lui Dum- nezeu, ru;;a ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad\" (Evr. 11:3). Lumile nu numai ca au luat fiinta prin Cuvfntul lui Dumnezeu, ci ele sfnt menVnute de Cuvfntul Lui. Evrei 1:3 a fost mentionat deja in legatura cu acest fapt. Un alt pasaj semnificativ se afla in 2 Petru 3 unde, descriind zeflemitorii atei ai zilelor din urma, Petru spune: ,,Caci inadins se fac ca nu ~tiu ca odinioara erau ceruri ~i un pamint scos prin Cuvfntul lui Dumnezeu din apa ~i cu ajutorul apei... iar cerurile ~i pamfntul de acum sint pazite ~i pastrate, prin acel~i Cuvfnt, pentru focul din ziua de judecata ~i de pieire a oamenilor nelegiuiti\" (2 Petru 3:5-7). 2 Petru 3:10 prezice ca in Ziua Domnului ce va veni, aceasta putere de sustinere a Cuvfntului lui Dumnezeu va fi retrasa din activitatea Lui curenta de pastrare (Col. 1:17) a tuturor lucrurilor materiale; energia-liant va fi retrasa, iar intregii structuri atomice a pamintului i se va fngadui sa se dezintegreze instantaneu fn alte forme ale energiei - sunet, caldura, foe. Ziua Domnului insa va veni ca un hot. in ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cer~ti se vor topi de mare caldura, f;!i pamintul, cu tot ce este pe el, va arde. Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice (literal ,,elibereze\" sau ,,descatu~ze\") ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi, printr-o purtare sfinta !;Ii evlavioasa, ~teptind !;Ii grabind venirea zilei lui Dumnezeu, in care cerurile aprinse vor pieri, !;Ii trupurile ceref;!ti se vor topi de caldura focului?\" (2 Petru 3:10-12). ~i, ru;;a cum Cuvfntul lui Dumnezeu,.prin puterea atomica, a creat ~i a mentinut structura universului fizic, tot asa Cuvfntul Sau creeaza si susV~e viata spirituala a celui ce crede dupa ce'a primit lumina de la Cuvfnt. Versetele urmatoare redau acest adevar: Drept raspuns, Isus i-a zis: ,,Este scris: ,,Omul nu trai~te numai cu piine, ci cu orice cuvint care iese din gura lui Dumnezeu'\"' (Mat. 4:4).

218 ~tiintele flzice Adevarat, adevarat, va spun, ca cine asculta cuvintele Mele, i;ii crede in Cel ce M-a trimis, are viata vecinica, i;ii nu vine lajudecata, ci a trecut din moarte la viata (loan 5:24). Fiindca ati fost nascuti din nou nu dintr-o saminta, care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin Cuvintul lui Dumnezeu, care este viu i;ii care ramine in veac (1 Petru 1:23). Energia sunetului ~i a caldurii Sunetul este o alta forma a energiei care porn~te de la sursa sub forma de unda. Sunetul tunetului era eel mai impunator sunet cunoscut scrii- torilor biblici, !ji a fost adesea asemanat cu glasul lui Dumnezeu. De exemplu: ,,Glasul Domnului rasuna pe ape, Dumnezeul slavei face sa bubuie tunetul\" (Ps. 29:3). in cazul celui iluminat, mintuit !ji pastrat prin Cuvintul lui Dumnezeu, energia astfel impa~ita spiritului sau trebuie sa se manifeste printr-un martor cuvintator, ca prin el Cuvintul lui Dumnezeu sa se auda pentru ceilalti, in ultima instanta peste multe ape !ji pina la capatul pamfntului, fntr-un mod analog cu propagarea undelor de sunet de la sursa lor. ,,Astfel, credinta vine in urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvintul lui Cristos. Dar eu fntreb: ,,N-au auzit ei?\" Ba da; caci ,,glasul lor a rasunat prin tot pamfntul, !ji cuvintele lor au ajuns pina la marginile lumii\"\" (Rom. 10:17- 18). Acest pasaj este citat de Pavel din Psalmul 19:4. Partea finala a versetului se :refera la soare ~i atrage atentia asupra energiei termice iradiata de soare. asupra fntregului pamfnt, asigurind caldura necesara sustinerii vietii. Acee~i sursa de energie produce !ji tunetul asociat cu ploile. Astfel, energia termica de la soare este aproape la fel de importanta ca energia luminii provenita tot de acolo !ji, desigur, am observat deja, caldura este de fapt o forma de lumina. Este semnificativ ca in acest Psalm 19, mentionarea caldurii soarelui este imediat urmata de o declaratie despre puterea transformatoare a Cuvintului lui Dumnezeu. ,,(Soarele) rasare la un capi'it al cerurilor, ~i f~i ispri'ive!jte drumul la celalalt capat; nimic nu se ascunde de caldura lui. Legea Domnului este desavi~ita !ji fnvioreaza sufletul\" (Ps. 19:6-70). Prin urmare, energia termica, asemeni energiei sunetului, ne este ilustrata ca fiind asemanatoare cu procesul prin care Cuvintul lui Dum- nezeu, prin marturia cre~tinilor, atft individuala cit !ji colectiva, este utilizat pentru a fi martor !ji pentru a converti. Numai martorul cuvintator, d~i permite oamenilor sa auda Evanghelia, nu va converti sufletul, excep- tfnd cazul fn care el o prezinta cu caldura ~i zel, cu buna credinta !ji cu sinceritate. Dar Cuvintul lui Dumnezeu trimis prin caldura unei inimi

'farina pamintului 219 iubitoare de Cristos 9i de oamenii pierduti va topi inimile reci. ,,El f9i trimete Cuvfntul Sau 9i le tope9te\" (Ps. 147:18). Energia electrica ~i chimica intrucft oamenii din vremurile biblice nu cuno9teau nimic despre elec- tricitate 9i despre chimie, am putea crede la fnceput ca aceste doua foarte importante forme ale puterii nu puteau fi menVonate fn Biblie. Totu9i ele sfnt mentionate, 9i, fnca o data, descoperim ca ele sfnt de asemenea comparate cu Cuvfntul lui Dumnezeu. Energia electrica, acum ca si in vremurile antice, apare eel mai viu sub forma fulgerului. in Scriptura,'atft fulgerul cit si tunetul sfnt simboluri ale glasului lui Dumnezeu. ,,Ascultati, ascultati trfumetul tunetului Sau, bubuitul care iese din gura Lui! il ro~- togole9te pe toata fntinderea cerurilor, 9i fulgerul Lui lumineaza pfna la marginile pamfntului\" (Iov 37:2-3; cf. 38:35). ,,Domnul a tunat fn ceruri, Cel Prea inalt a fa.cut sa-I rasune glasul, cu grindina 9i cu carbuni de foe. A aruncat sageti 9i a risipit pe vrajm~ii mei, a fnmultit loviturile tras- netului 9i i-a pus pe fuga\" (Ps. 18:13-14). Dumnezeu este astfel vazut cuvfntfnd prin fulgere pentru a infringe si a alunga du9manul. Acesta este ca o sageata uri~ fn mfna Lui. in mod similar, Cuvfntul lui Dumnezeu este sabia Spiritului, mfnuita de cr~tini pentru a se fmpotrivi diavolului 9i pentru a-1 fnvinge (cf. Efes. 6:17; Evr. 4:12). Mari depozite de energie chimica sfnt zavorite in rezervele pamfntului de carbune, petrol, turba, lemn, gaze etc. Aceasta f9i are originea fn energia luminii soarelui care prin procesul miraculos al fotosintezei a determinat dezvoltarea vietii vegetale, iar aceasta, la rindul ei, a fost folosita la sustinerea vietii animale. Dupa ce plantele 9i, fn unele cazuri, animalele au murit 9i au fost ingropate, energia fnmagazinata fn structura lor celulara a fost pa.strata fn sol de-a lungul anilor. Aceasta energie a ramas, ca sa spunem ~a, fncatu~ta, pfna ce a fost eliberata prin procesul de ardere. Dar cfnd este aprinsa, energia chimica, fn diversele ei forme, furnizeaza o mare portiune din puterea utilizata fn industrie 9i fn transporturi. Cuvfntul lui Dumnezeu este asemenea acestei forme a puterii. Ieremia a scris: ,,De aceea ~a vorbe9te Domnul, Dum- nezeul o9tirilor: ,,Pentru ca ati zis lucrul acesta, iata, Cuvfntul Meu fl fac foe fn gura ta, 9i poporul acesta lemne, ca sa-i arda foeul acesta\"\" (5:14). ,,Daca zic: ,,Nu voi mai pomeni de El, 9i nu voi mai vorbi fn numele Lui!\" iata ca fn mintea mea este ca un foe mistuitor, fnchis fn oasele mele. Caut sa-1 opresc, dar nu pot\" (20:9).

220 ~tiintele fizice Presiunea ~i tensiunea: greutatea Energia chimica este o farma de energie potentiala in care este inmaga- zinata capacitatea de a efectua lucru mecanic, imobila ~i ineficienta, pina cind este eliberata. Un alt tip de energie este cea continuta intr-un material elastic mentinut sub tensiune; adica el a fast fie compresat, fie intins, iar daca este eliberat, revine la dimensiunile initiale, efectuind astfel lucru mecanic. Exemplele ar mai putea include un arc comprimat sau intins, apa reVnuta fn spatele unui baraj sau cea tinuta sub presiune intr-un sistem de conducte, sau aerul comprimat ori vaporii sub presiune. Una din legile fizicii afirma ca presiunea este proportionala cu tensiunea; adica cantitatea de farta potentiala ce ar putea fi exercitata de material este direct propor- tionala cu valoarea defarmarii pe care a suferit-o. Iar cantitatea de energie inmagazinata este, in esenta_, produsul dintre presiune ~i tensiune. Se pare ca in Luca 16:16-17 exista, din punct de vedere spiritual, o implicatie a acestei farme de putere eliberata prin Cuvint: ,,Legea si proorocii au Vnut pina la loan; de atunci incoace, Evanghelia Imparati~i lui Dumnezeu se propovaduie~te: ~i fiecare, ca sa intre in ea, da navala. Este mai lesne sa treaca cerul si pamintul decit sa cada o singura frintura de slova din Lege\". fn acest p~j se observa ca in timpul propovaduirii Cuvintului, acesta exercita o presiune asupra ascultatorilor, facindu-i ,,sa dea navala\" in imparatie, sau sa ,,o ia cu farta\"·- potrivit pasajului paralel din Matei 11:12. Numai cind ,,tensiunea\" sau ,,presiunea\" provocate in inima celui ce asculta Cuvintul este eliberata, ingaduind fndemnului Spiri- tului sa-1 fmpinga fn imparatie, va fi el cu adevarat ,,izbavit de lege\" (Rom. 8:2). Energia gravitationala, care se manifesta prin greutatea obiectelor, este o farma inrudita de energie potentiala. Ea reprezinta capacitatea unui obiect ce a fast ridicat impotriva fartei gravitationale de a cadea atunci cind este la.sat liber. Aceasta energie se evalueaza prin produsul dintre greutatea obiectului ~i inaltime,_a fata de pa.mint sau fata de oricare alta suprafata_ pe care poate sa cada. In mod similar, Cuvintul lui Dumnezeu constituie o mare greutate, impovarindu-i pe cei ce I se fmpotrivesc. Un exemplu - cftiva din membrii bisericii corintene au ridiculizat infatisarea si discursul apos- tolului Pavel, dar epistolele lui de inspiratie divina; i~trupind fnsu~i Cuvin- tul lui Dumnezeu, nu au putut fi tot atft de Uf;JOr date la o parte. ,,De fapt\", zic ei, ,,epistolele lui sint cu greutate f;Ji pline de putere; dar cind este de fata el insuf;Ji, e::ite moale, f;Ji cuvintul lui n-are nici o greutate\" (2 Cor. 10:10). Energia mecanica Majoritatea diverselor farme sub. care poate sa apara energia nu sint decit pregatitoare in vederea efectuarii lucrului mecanic de care ele sint

Tarlna pamintului 221 capabile. Energia electrica, energia chimica, energia tensiunii etc., toate trebuie transformate in energie mecanica pentru realizarea lucrului mecanic necesar. Energia mecanica este energia mii;;carii, invirtirea ro\\ilor, deplasarea greuta\\ilor, punerea in mi~care a ciocanelor. Ea mai este numita ~i energie cinetica. Aceasta energie a mi~rii ~i a lucrului mecanic este sugerata in pasaje precum urmatoarele, care vorbesc despre efectele spirituale ale Cuvintului. ,,El i~i trimete poruncile pe pamint, Cuvintul Lui alearga cu iu\\eala mare\" (Ps. 147:15). ,,Nueste Cuvintul Meuca un foe, zice Domnul, !;li ca un ciocan care farima stinca?\" (Ier. 23:29). Realizarea operei lui Dumnezeu prin cuvint este de asemenea propo- vaduita, analog cu modul in care se realizeaza opera fizica a lumii prin transformarea altar forme de energie in energia cinetica a lucrului util: ,,Tot ~a ~i Cuvintul Meu, care iese din gura Mea, nu se intoarce la Mine fara rod, ci va face voia Mea ~i va implini planurile Mele\" (Is. 55:11). Mai mult, cum s-a observat, intreaga energie se manifesta, in mod fundamental, prin mi~are. Variatele forme ale energiei prezinta in esen\\a diferite tipuri ~i rate de mi~re. Forma cea mai evidenta este energia mecanica tocmai men\\ionata, dar chiar ~i forma primara de energie, lumina, este asociata cu cea ultima, aflata in mi~re, aceea a vitezei luminii, de peste 299.460 km. pe secunda. Este deci semnificativ ca originea Cuvintului lui Dumnezeu este aso- ciata cu mi~rea. Anterior primei porunci rostite in creatie, cind s-a auzit pentru prima oara Cuvintul lui Dumnezeu, Scripturile spun ca: ,, ...Duhul lui Dumnezeu se mi~ pe deasupra apelor\". Procesul prin care Dumnezeu a insuflat Cuvintul Lui scris, oricit de misterios ~i de diversificat va fi fost, se caracteriza ~i el in mod esen\\ial prin mi~care. ,,Caci nici o prorocie n-a fost adusa prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mfna\\i (literal ,,purtati\") de Duhul Stint\" (2 Petru 1:21). Cuvintul etern Aceste numeroase analogii dintre puterea spirituala asociata cu Cuvin- tul lui Dumnezeu ~i diferitele forme ale puterii fizice a universului Lui sint prea numeroase pentru a fi pur fntimplatoare. Ele sint purtatoare ale unei marturii duble, atit despre inspiratia divina a Scripturilor cit ~i despre originea divina a creatiei fizice, consemnata de mina autorului Scripturii. Am vazut ca aceasta este mai mult decit o analogie. Sursa puterii fizice a universului este ea in~i Cuvintul lui Dumnezeu, care prin aceasta sust,ine toate lucrurile. Dar intr-o anumita privinta, aceasta asemanare este incompleta. Legea conservarii energiei ne inva\\a ca energia totala a creatiei este finita ~i neschimbatoare, iar legea deteriorarii energiei ne fnvata ca universul

222 ~tiintele fizice imbatrine~te ~i se istove~te. Cuvfntul lui Dumnezeu, pe de alta parte, nu este finit, ci infinit; el nu are margini. ~i el nu este vremelnic, susceptibil de a imbatrini ~i de a se descompune, ci este etern. ,,Cuvintul Tau, Doamne, dainuiei;;te in veci in ceruri\" (Ps. 119:89). ,,Temelia Cuvintului Tau este adevarul (dintotdeauna), i;;i toate legile Tale cele drepte sint vecinice (pentru totdeauna)\" (Ps. 119:160). ,,Tis-a marit faima prin implinirea fagaduintelor Tale\" (Ps. 138:2). ,,Iarba se usuca, floarea cade, dar cuvintul Dumnezeului nostru ramine in veac\" (Is. 40:8). ,,Cerul ~i pamintul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece\" (Mat. 24:35). ,,Cuvintul lui Dumnezeu nu este legat\" (2 Tim. 2:9). Biochimia ~i originea viepi La hotarul dintre f'jtiintele fizice f'ji f'jtiintele biologice se afla domeniul biochimiei, chimia sistemelor vii. Studiul originii sistemelor vii de pe pamintul primordial atrage dupa sine ~i ~tiintele geologice, astfel ca proble- ma originii vietii este cu adevarat un subiect interdisciplinar. Dar studiile de laborator legate de acest subiect folosesc tehnicile chimiei ~i ale fizicii, deoarece ele trebuie macar sa fnceapa cu materialele ~i cu energiile anor- ganice. Credinta in generatia spontana, ideea ca organismele vii ar putea sa se dezvolte din materiale anorganice, este foarte veche. Filozoful grec Aris- totel credea in generatia spontana, ca de altfel majoritatea filozofilor antici, iar oamenii au continuat sa creada in ea pina pe la sfi~itul secolului al XIX-lea. Totu~i, in final, printr-o serie de experiente atent concepute ~i executate, marele chimist/biolog creationist, Louis Pasteur, a demonstrat o data pentru totdeauna ca generatia spontana nu are loc, iar doctrina ,,biogenezei\" (viat3- numai din viata) a devenit doctrina fundamentala in biologie. Biologii evolutionif'jti nu puteau ramfne multa vreme satisfacuti de o asemenea pozitie creationista ~i ca urmare au cautat cu sfrg alte cai de a explica viata in mod naturalist. Daca creaturile complexe precum ~arecii sau larvele (sau chiar f'ji bacteriile) nu se dezvolta din substante anorganice fn epoca prezenta, inseamna ca anumite protocelule foarte simple trebuie sa se fi cezvoltat in.tr-o epoca anterioara. In consecinta, au fost elaborate numeroase studii teoretice ~i experimentale pentru a se vedea in ce fel s-ar putea derula un asemenea scenariu in lumea primitiva.

Tirina pimintului 223 Conceptia cea mai larg acceptata fn ultimajumatate de secol este cea a chimistului rus comunist O.A. Oparin, a carui teorie a ahiogenezei postula fn 1938 ca primele forme de viata s-ar fi nascut dintr-o ,,supa\" primordiala de substante chimice complexe, prin reactii fnsotite de descarcari electrice, fntr-o atmosfera primordiala reductoare (fara oxigen)4. Faimosul experi- ment al lui Stanley Miller, dat publicitatii fn 1953, pretinde ca ar fi demonstrat posibilitatea acestui lucru, ~i de atunci fncoace aceasta a ramas prezentarea tipica, de manual, despre cum a fnceput viata, Demonstratia lui Miller s-a folosit de un aparat de laborator care circula fn mod repetat un amestec de gaze fncalzite (vapori de apa, metan, amoniac ~i hidrogen) fn jurul unei coroane de descarcari electrice. Fiecare ciclu produce,a o cantitate infima de lichid continfnd anumiti aminoacizi ~i alti compu~i care erau colectati apoi fntr-o trapa de la baza aparatului. A durat o luna incheiata pfna sa se acumuleze material suficient pentru masuratori sem- nificative, ~i fntrucft aminoacizii sfnt con~tituenti ai proteinelor, aceasta izbfnda a fost salutata pe larg ca o confirmare, chiar ~i experimentala, a probabilitatii abiogenezei, ~ cum fusese ea teoretizata de catre Oparin. Necesitatea trapei lui Miller, precum ~i faptul ca fn atmosfera primor- diala nu exista nici o asemenea trapa care sa protejeze aminoacizii de la o d~zintegrare imediata, datorata acelor~i descarcari electrice despre care se presupune ca i-ar fi generat, este ignorata sistematic fn asemenea discutii. Adevarul este ca ni~te simpli aminoacizi sfnt infinit mai putin comple~i decft cea mai simpla molecula proteica ~i ca pfna ~i cele mai simple sisteme vii cunoscute, protozoarele, sfnt alcatuite dintr-un mare numar de enzime, superior organizate ~i inzestrate cu functii specifice, precum ~i din alte proteine cu multe forme complexe. in anii mai recenti, natura sistemului de codificare a informatiei din celula vie, situata fn c~ntrul structurii dublu-elicoidale a moleculei de ADN ~i a tuturor sistemelor sale apartinatoare, a fost elucidata, ma.car partial, fn urma cercetarilor, incepind sa fie apreciata extrema complexitate a ,,codului sau genetic. intrucit viata, chiar 9i la nivelul eel mai simplu, depinde de acest sistem, orice origine ~-zis evolutionista a vietii cere ca acest fntregsistem sa se dezvolte cumva din ipotetica supa primordiala prin procese naturale, iar o asemenea realizare dep8.f:;le9te sfera posibilului. U nul din cei mai reputati speciali9ti din Statele Unite in acest domeniu a conchis: ,,Deocamdata nu fntelegem nici ma.car trasaturile generale ale originii acestui cod genetic... Originea codului genetic este aspectul eel mai deru- tant al originii vietii si este posibil sa fie nevoie de o bresa conceptuala sau experimentala maJorA fnainte de a putea face un pro~ substantial.\"5 in prezent, informatia genetica dintr-un organism este ea ins39i specificata de codurile genetice ale parintilor sai, 9i nu exista un alt mod de realizare

224 ~tiintele flzice a acestui lucru. Dar cum a fnceput tot acest proces? Singurul raspuns plauzibil este: prin creatie! Exista numeroase alte aspecte ale substantelor vii care par imposibil de explicat prin pura fntfmplare. Unul din cele mai derutante este orientarea universala spre ,,stfnga\" a aminoacizilor din formele vii, in timp ce in substantele anorganice acei;;ti aminoacizi apar orientati in mod egal spre ,,stfnga\" ~i spre ,,dreapta\", fn functie de activitatea lor optica. Nus-a dat nici o explicatie pfna acum despre modul fn care a putut aparea acest remarcabil sistem. De la Louis Pasteur incoace, originea activitatii optice in sistemele biologice a atras o deosebita atentie. Mai intii trebuie sa dam raspuns la doua intrebari. Prima: de ce toti aminoacizii din proteine sau toate nucleotidele din acizii nucleici au aceeill}i orientare? A doua: de ce to~i aminoacizii sint orientati spre stinga (S-), iar toate nucleotidele spre dreapta (D-)? Nu cunoill}tem raspunsul la nici una din intrebari....6 Cfnd moare un organism, aminoacizii sai se ,,racemizeaza\" treptat, adica degenereaza treptat de la orientarea lorspre stfnga, pfna cind ramfne un numar egal de molecule orientate spre stfnga fi1i spre dreapta, exact ca fn toate situatiile anorganice unde se gasesc aminoacizi. Aminoacizii lui Stanley Miller, produfili fn laborator erau, desigur, racemizati deja. Pro- blema insa este cum au ajuns toate organismele vii sA aiM doar aminoacizi de stfnga, dei;;i atft precursorii lor anorganici imaginari cit fili descendentii lor descomr-\"'3i (dupa moarte) au ambii cantitati egale de aminoacizi de stfnga fi1i de d~apta? Inca o data, singurul raspu~ pare a fi ca ei trebuie sA fi fost creati fn mod special astfel. Chiar fi1i cea mai simpla molecula proteica replicanta imaginabila, daca a existat vreodata ~a ceva, ar trebui sa fie incredibil de complexa - pentru a fi capabila sll-fili codifice fi1i sll-fili dirijeze propria replica din constituentii ,,supei\" fnconjuratoare - fncit sa fie dincolo de sfera unei aµsamblari pur fntfmplatoare. Sir Fred Hoyle, savantul cindva agnostic, s-a simtit fndem- nat sa devina un fel de creationist cind a fncercat sA calculeze probabilitatea unei asemenea ansamblari intfmplatoare. ,,Tare putine s-ar fl putut fntim- pla pe pamfnt in ce privei;;te evolutia biochimica. Daca am socoti numarul de ansamblari de proba a aminoacizilor, necesare pentru a da n~tere enzimelor, probabilitatea de a le descoperi prin amestecuri la fntimplare se dovedei;;te a fi mai mica de 1 din 10 la puterea 40.000.\"7 Acest numar este atit de infim incit este aproape echivalent cu zero. Cu alte cuvinte nu exista nici o lilansa ca acest lucru sa se fi produs la fntimplare. Un calcul similar a fost efectuat de savantul informatician, Marcel Golay. Potrivit lui Golay, un asemenea sistem ar necesita o succesiune de 1500 de evenimente intimplatoare reufi1ite, fiecare cu jumatate de ~nsa de succes.

Tirina pamintului 225 Astfel, probabilitatea ca o serie de 1500 de evenimente intimplatoare succesive sa genereze via~ la nivelul eel mai simplu ar fi: (1/2) 1500 = 1 sansa.dix{ 10450 Sa presupune'm cA universul este vechi de 3 trilioane de ani, sau de 1020 secunde. Sa mai pr.esupunem cA universul are raza de 5 miliarde de ani lumina, ~i cl, prin urmare, ar putea contine un maximum de 10130 de particule de dimensiunea unui electron. Sa presupunem cA fiecare particula poate actiona in 1o2° evenimente pe secunda. Atunci numarul maxim de evenimente care ar fi putut avea loc in intreaga istorie a universului ar fi: (10)20(10)130(10)20 = (10)170_ Numarul maxim de succesiuni a cite 1500 de evenimente este urma- torul: (10)170: (10)3 = (10)167_ Astfel, probabilitatea ca oricare din cele 1500 de succesiuni de eveni- mente cerute sa fie singura corectii J)entru a genera viata este: (10) 170 : (10)3 = 1 sansa din (10)283 = 0! (intrucit e mai putin de 1 din (10) 170). ~ansa ca eel mai simplu sistem replicant imaginabil sa se fi format in mod natural din substante chimice anorganice se doved~te a fi, chiar Ejli cu cea mai mare bunavointa, redusa practic la zero. Viata nu se poate n8Ejlte decit din via~. Rezultatu'l unor asemenea calcule este cA Sir Fred Hoyle, precum ~i Dr. 0rgel, Dr. Frances Crisck (codescoperitori ai structurii moleculei de ADN) pesi altii au socotit necesar sa sugereze cA viata trebuie sa fi aparut altundeva fn u~ivers ~i cA a fost apoi transmuta~ pamint, devreme ce ea nu se putea forma pe pamint. Acesta este desigur refugiul disperarii intrucit nu exis~ nici cea mai micA dovada de viata extraterestra nicAieri in univers, cum s-a discutat in capitolul 5. De fapt, multe studii au aratat cA conditiile necesare mentinerii vietii sint probabil atit de rare in cosmos incit ele nu ar fi putut ,,aparea\" decit eel mult o da~. ,,Exista la marea majoritate a oamenilor convingerea adinc inradacina~, pentru care s~ marturie atractia pentru literatura ~tiintifico-fantasticA ~i pentru fantezie, cA universul este constituit in 8Ejl8 fel incit, dacA s-ar ivi prilejul sa se dl:!zvolte hominizii, aceas~ posibilitate s-ar materializa. Oricare ar fi baza acestor convingeri, ea trebuie cAuta~ in afara domeniului stiintei.\"8 Este o bineveni~ 'u~ur'are sa evadezi din sterilitatea unqr s~ulatii atit de naive asupra originii vietii in certitudinea, claritatea ~i logica Cuvintului lui Dumnezeu. Singurul mod in care poate exista viata este ca acela care are viata sa producA viata. Prima forma de via~ pe pamint trebuie sa fi venit d; la Dumnezeul vi~ din ceruri. In ziua a ci~cea a sap~minii creaVei, 15 Henry M. Morns

226 ~tiintele fl.zice spune Scriptura: ,,Dumnezeu a facut pe!:jtii cei marl !:ji toate vie\\uitoarele care se mi!:jca !:,li de care mi!:,luna apele, dupa soiurile lor; a facut !:,li orice pasare inaripata dupa soiul ei. Dumnezeu a vazut ca erau bune\" (Gen. 1:21). Acesta este al doilea act creator al lui Dumnezeu, primul fiind crearea cosmosului fundamental de spa\\iu-masa-timp in Genesa 1:1. Entitatea creata prima a fost fizica; entitatea creata aici este biologica, ,,vie\\uitoarea\" (in ebraica nephesh, tradusa indeob!:jte !:ji prin ,,suflet\" sau ,,viata\"). Adjec- tivul ,,viu\" (in ebraica chay) este in mod evident intenVonat ca sinonim cu ,,mi!:juna\" din Genesa 1:20, subliniind ca aceste vie\\uitoare erau ·fiin\\e ce mi!:junau - adica animate. Astfel, fn Biblie ,,viata\" a necesitat un act special de creaVe, fiind deci absolut imposibil ca substante chimice anorganice sa fi evoluat vreodata in animalele vii. Nu este de mirare ca biochimi!:jtii ~i ceilalti savanti au gasit ca toate incercarile de generare a vietii fn laborator erau simple exercitii complet inutile! Entitatea vietii con!:jtiente, viata sustiputa prin suflarea de viata (Gen. 2:7) !:ji viata carnii, care este singele (Gen. 9: 4), este o creaVe speciala, incomparabila cu fenomenele chimiei !:ji ale fizicii. Plantele, pe de alta parte, nu poseda viata in sensul acesta. Ele nu sint insufletite (de!:ji cresc), ele nu respira (de!:ji transpira), ele nu au singe (de!:ji se hranesc prin intermediul apei !:ji al nutrientilor transmi!:ji prin sistemul radacinos) ~i mai ales nu poseda viata con~tienta. Ele sint sisteme chimice extrem de complexe, programate sa se reproduca prin minunatul cod genetic molecular ADN, dar ele nu sint ,,vii\" in sensul biblic, si deci nu pot ,,muri\" in sensul biblic. Ele au fost create in mod specific pe'ntru a asigura refmprospatarea per- manenta a rezervei de hrana a oamenilor si a animalelor. Si Dumnezeu a zis;,__ ,,Iata ca v-am dat orice iarba care fac'e saminta !:,li ca're este pe fata intregului pa.mint, !:,li orice porn, care are fn el rod cu samin\\a: aceasta sa fie hrana voastra. Iar tuturor fiarelor pamintului, tuturor pasarilor cerului, fii tuturor vietatilor care se mi!:jCa pe pamint, care au in ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde\" (Gen. 1:29,30). Deosebirea ·generala dintre plante !:ji animale este astfel suficient de clara, eel putin in privinta animalelor ,,superioare\", dar granita exacta ar caz:fi greu de d~finit, 8!:jteptind cercetari ulterioare. In orice Scripturile sustin punctul de vedere ca ar exista o deosebire. Plantele au fost {acute din tarina pamintului !:ji nu poseda viata nephesh, fn timp ce nepheshul animalelor a fost creat in mod special. Trupurile animalelor sint similare in multe privin\\e cu cele ale plantelor, fiind constituite in esenta din acele8!:ji elemente chimice, reproducerea !:ji dezvoltarea genetica fiind codi- ficate de molecula de ADN. De!:ji similare, trupurile animalelor sint desigur mult mai complexe decft cele ale plantelor, dar diferenta cu adevarat

Tarina parn.intului 227 esentiala este nepheshul creat, ,,viata\" sau ,,sufletul\". Putem fi siguri nu numai de faptul ca viata animala con!;ltienta nu a evoluat din substante chimice anorganice, dar ~i ca ea nu putea evolua din substante chimice anorganice. Acestea sint doua domenii diferite ale realitatii. Mai mult, cum am vazut deja, def;!i toate organismele se compun din acele~i elemente chimice, ,,tarina pamintului\", complexitatea corpului chiar !;li al celei mai simple bacterii unicelulare este mult prea mare pentru a fi fost organizata la origine prin pura intimplare sau prin vreun alt proces cunoscut din natura. Nu numai originea vietii este un proces biochimic, ci !;li reproducerea vietii. Procesul minunat al reproducerii ~i al cre!;lterii embrionare nu este inca pe deplin inteles, dar se !;!tie ca el este partial situat in jurul remar- cabilei structuri dublu-elicoidale a moleculei de ADN ~i a informatiei genetice programata in ea. Spirala dubla serve!;lte drept ,,~blonul\" pe care ~i injurul caruia se clade~te treptat corpul embrionului, pas cu pas !;li celula de celula. Acest proces a fost descris cu mult timp in urma, poetic !;li minunat, de David in Psalmul 139: Tu mi-ai intocmit raiunchii, Tu m-ai tesut in pintecele mamei mele: Te laud ca sint o faptura ~a de minunata. Minunate sint lucrarile Tale, i;;i ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, cind am fost facut intr-un loc tainic, tesut in chip ciudat, ca in adincimile pamintului. Cind nu eram decit un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; ~i in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rinduite mai inainte de a fi fost vreuna din ele (v.13-16). Pentru a aprecia cum se cuvine acest pasaj, citat mai sus din versiunea King James a Bibliei, trebuie sa privim mai fndeaproape citeva din cuvin- tele cheie. In versetul 13, cuvfntul ,,intocmit\" (in textul englezesc ,,posedat\" n.tr.) (in ebraica qanah) are fntelesul fundamental de ,,cladit\" - adica Domnul ,,poseda\" in virtutea faptului ca El a fost eel care a ,,facut\" trupul omenesc. Cuvfntul ,,rarunchi\" se refera in mod specific la rinichi desigur, dar fn Vechiul Testament el este folosit fn mod obif;!nuit cu referire la partile interne ale corpului in general, mai ales in calitate de loc~ al naturii emotionale profunde a individului. Cuvfntul ,,tesut\" (fn ebraica sakak) ainseamna ,,a impleti\" imprejur !;li pe deasupra pentru protectie. El trans- mite ideea nu numai protejarii fatului fragil din pintece, ci !;li a urmaririi ~i a supravegherii fiecarei etape de dezvoltare a lui, asigurindu-i un model sigur de interconexiuni fn vederea cre!;lterii lui treptate in putere !;li fn complexitate. Cuvintele ,,faptura minunata\" din versetul 14 sint un singur cuvfnt in' original, ebraicul palah care inseamna ,,fa.cut in mod unic\". Adica Dum-

228 ~tiintele fizice nezeu a conceput un sistem minunat pentru reproducerea si generarea noilor corpuri, astfel ca, de9i procesul 9i modelul de baza (de ~x. molecula de ADN) sint acele~i pentru fiecare persoana, sistemul genetic este astfel structurat incft fiecare individ in parte este unic. Un genetician de seama9 a calculat ca exista suficienta diversitate potentiala in genele unui singur cuplu uman pentru a permite 10 copii diferiti fara gemeni identici. Acest num/:1.r este inimaginabil de mare - ar trebui eel putin 100 de milioane de milioane de universuri de imensiunea i:ntregului cosmos doar pentru a-i fnghesui pe toti ace9ti oameni. N u-i de mirare ca psalmistul spune ca fiecare persoana este facuta in chip distinct 9i minunat! Apoi pasajul vorbe9te despre ,,trupul meu\". Cuvintul este ebraicul ostem, cu fntelesul de ,,substanta corporala\", referindu-se probabil in special la st~ctura osoasa. fnainte de a fi vazut de ochiul omenesc, chiar 9i inainte ca celulele masculine 9i cele feminine sa se fi unit prin conceptie, viitorul trup este vazut de catre Dumnezeu nu numai intr-o viziune profetica, ci 9i in toti atomii individuali de carbon, de calciu, de oxigen 9i de alte elemente, despre care El 9tie ca vor fi organizati in cele din urma de programul Lui creat in ADN ca sa se uneasca pentru a forma corpul complet. Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale procesului este actiunea tipar a genelor din spirala dubla, complicat rasucita, a moleculei de ADN, care aduni:I. oarecum toti atomii necesari pe masura ce ace9tia sint receptati in pintece, dirijind procesul de modelare a lor in partile componente ale corpului aflat in cre9tere. Ea este ca o bucata frumoasa de matase brodata, al ci:l.rei model capata contur, cusatura de cusatura, in culori magnifice, pe baza modelului secret al materialului. Textul foloseste expresia plastica ,,tesut in chip dudat\" ~re in ebraica este intr-un sing;.ir cuvfnt - raqam, 9i care de fapt inseamna ,,brodat\"! El este tradus frecvent prin ,,cusatura\" sau prin ,,broderie\". Expresia ,,in adincimile pamintului\" este enigmatica. Ea mai apare de alte opt ori in Vechiul Testament, tradusa fie prin ,,partile adinci ale pamintului\", ,1,adincimile pamintului\", sau prin ,,partile mai de jos ale pi:l.mintului\". In toate aceste alte aparitii, contextul arati:I. !impede ca este vorba despre marea groapa din interiorul pamintului care gazduia spiritele oamenilor morti, atit ale celor ce au murit intru credinta, cit 9i ale paca- to9ilor nepocaiti. Expresia greceasca echivalenta este folosita in Efeseni 4:9, unde ni se spune ca, inainte de inaltarea Lui, Cristos ,,se pogorise in partile mai de jos ale pamintului\". Din acest pasaj a flam ca, la inaltarea Lui, El ,,i-a ~uat pe cei captivi\", referindu-se la duhurile credincio9ilor din perioada Vechiului Testament, izbaviti prin chinul Lui pe cruce, pentru ca ei sa fie de acum incolo alaturi de El in paradis. Dar poate oare o asemenea expresie sa fie aplicata embrionului ce se tese in pintece? Este posibil ca, ~ cum interpreteaza majoritatea comen- tatorilor, intunericul total din groapa adinci:I. din centrul pamintului sa fie

Tirina pamintului 229 pur 9i simplu comparat, la figurat, cu intunericul 9i siguranta pintecelui. Exista totu9i inca o posibilitate mai conforma cu formularea propriu-zisa a versetului. Adica chiar daca fatul viu este ,,brodat\" in realitate in pintece, elementele adaugate pe rind structurii lui provin, la origine, din adincurile pamintului. De asemenea, ,,informatia\" inmagazinata in ADN-ul sau fuse- se transmisa din generatie in generatie, pe linia familiala ancestrala, de la Noe 9i in ultima instanta de la Adam 9i Eva. Pe vremea scrierilor lui David, toti stramo9ii lui plecasera deja in spirit in aceste parti mai de jos ale pamintului, dar mo9tenirea lor genetica (9i poate chiar 9i interventiile lor spirituale) au continuat sa influenteze evolutia descendentilor lor inca nenascuti pe pa.mint. Astfel Dumnezeu a vazut dezvoltarea embrionului in fiecare etapa inca fnainte de concepere. Cuvintele ,,cind nu eram decit un plod fara chip\" sint in original intr-un singur cuvint (ebraica golem) 9i inseamna ,,o masa in~urata 9i informa\", referindu-se cit se poate de explicit la embrion. Pina 9i ,,zilele\" lui au fast inscrise in cartea lui Dumnezeu inainte de vreme. Cuvintul ,,rinduite\" utilizeaza de fapt ebraicul yamim (,,zile\"). Expresia ,,membrele mele\" a fast dedusa, cum indica italicele versiunii King James, 9i deci poate fi omisa, dar embrionul in dezvoltare continea in mod cert toate membrele in dezvoltare ale trupului. * Chiar 9i zilele iti sint planificate oarecum in avans de catre Dumnezeu, 9i toate sint misterios fixate de ceasul biologic codificat din interiorul sistemului genetic. Acestea au fast de fapt ,,rinduite\", se spune, inainte de vreme, iar cuvintul este ebraicul yatsar, cuvint identic cu eel utilizatin Geneza 2:7, cind Dumnezeu a ,,fa.cut\" omul din tarina pamintului. De9i pasajul este scris intr-un limbaj poetic exaltat, el este totu9i remarcabil de armonios in raport cu tot ce se cuno~te din punct de vedere 9tiintific despre uimitorul proces biochimic stabilit de catre Dumnezeu in vederea propagarii familiei umane. Dumnezeu a creat intii materia (pa- mintul, inform), apoi,,tarina pamintului\" (elementele de baza), a poi a fa.cut trupul omului din aceste eleme'i-ite (precum 9i toate celelalte obiecte mate- riale), iar in final a fixat in acel trnp un sistem de reproducere 9i de recombinari codificate care sa fie suficiente pentru inmultirea lui indefinita pina ce pamintul se va fi umplut de locuitori umani. Acest proces care este eel mai important proces dintre toate procesele biochimice nu este l!}Ca pe deplin inteles, ha chiar 9i mai putin apreciat, dar el este o µiinunata dovada a puterii, a intelepciunii 9i a dragostei Tatalui nostru ceresc ,,din care i9i trage numele orice familie, din ceruri 9i de pe pa.mint\" (Efes. 3: 15). Nota traducatorului. * Expresia ,,mcmbrele mele\" nu apare in traducerea romilocasca.



PARTEAA ·A ~tiin~ele pamintului



CAPITOLUL9 Temeliile lumii Geofizica biblica Unicitatea parnintului Pamfntul a fast conceput de catre Dumnezeu pentru a fi caminul v~nic al omului, fiind deci unic fntre toate planetele ~i stelele cosmosului. D~i fn prezent pamfntul este devastat de urmarile pacatului omului ~i alejudecatii lui Dumnezeu, el a fost conceput de catre Dumnezeu pentru om, iar la origine toate erau ,,foarte bune\" (Gen. 1:3). intr-o zi elementele lui vor trebui topite ~i purificate (2 Petru 3:10), dar din energiile ~i gazele marii conflagratii, Dumnezeu va reinnoi pamfntul ~i atmosfera lui, exercitfndu- ~i fnca o data uri~le-1 puteri creatoare ~i formative. Din acel moment, ,,cerurile (fnnoite) ~i pamfntul (fn\"i10it)\" vor servi drept ca.min oamenil<;>r mfntuiti, pentru totdeauna (vezi Is. 65:17; 66:22; 2 Petru 3:13; Apoc. 21:1). Adjectivele traduse prin ,,nou\", citate aici atit din Vechiul Testament cft ~i din Noul Testament, au mai curind conotatia de ,,proaspat\".sau ,,fnnoit\" decft de ,,tinar\". Adica legea conservarii va continua sa functioneze chiar ~i fn procesul d~zintegrarii incaudesceute descrise de Petru; .lich.idcle__~i §Olidele pamfntului vor fi transformate in vapori, iar prin deziutegra:re.a ~ucleara, poate chiar ~i in energie pu.ra, dupa care probabil ca Dumnezeu 233

234 ~tiintele parnintului va utiliza aceleai;;i energii i;;i elemente, de-acum purificate, pentru a inte- meia noile ceruri i;;i noul pamint. Faptul ca pamintul a fost conceput in mod unic pentru om este indicat in versete precum: ,,Cerurile sint ale Domnului, dar pamintul 1-a dat fiilor oamenilor\" (Ps. 115:16). ~i ,,Dumnezeu care a fa.cut lumea ~i tot ce este in ea, este Domnul cerului i;;i al pamintului.. .a fa.cut ca toti oamenii, iei;;iti dintr-unul singur, sa locuiascli pe toata fata pamintului; le-a a.,c:;ezat anu- mite vremi ~i a pus anumite hotare locuintei lor\" (Fapt. 17:24,26). Acest lucru este demonstrat mai deplin i;;i mai concludent de faptul ca Domnul Isus Crist~ v~trai ~i va domni de-a pururj in noul Ierusalim de pe noul pamint. Realitatea potrivirii unice a pamintului pentru viata este de asemenea confirmata de toate datele ~tiintifice cunoscute referitoare la caracteris- ticile altor corpuri cerei;;ti ~i, in contrast, la ingredientele necesare vietii. Astrofizicianul William Pollard a discutat in detaliu acest subiect intr-un important articol recent. Cit privei;;te celelalte planete din sistemul solar, programul spa\\ial american a aratat in mod concludent ca nu exista viata ~i nici nu poate exista pe nici una din ele: ,,Este aproape sigur ca nici o alta planeta din sistemul solar nu intretine in prezent fenomenul vietii.\" 1 Cit privei;;te stelele-¢ galaxiile indepartate, nu exist.ii dovezi nici in ~tiinta nici in Scriptura,cA vreqn~ dintre ele ar avea planete. Desigur ca nu se poate dovedi di nu au planete, ele fiind inaccesibile a tit telescoapelor cit ~i navelor spatiale, iar o negatie universala nu poate fi dovedita. Tot~i Pollard (ca dealtfel multi altii) a aratat ca, de fapt, _cpnditiile indispensabile vietii sint atit de restrin.se ~i atit de.sincronizate cu pamintql, incit este foarte improbabil ca asemenea conditii sa se fi dezvoltat altun- deva i~_ unive~ ~ o baza natural.a Vitala este in special prezenta apei lichide in cantitati considerabile. ,,~i mai esenValA decit masele de uscat de tipul celot de pe pamint este prezenta unor volume considerabile de apa in intreaga istorie a planetei. 0 dezvoltare evolutionista desavi~ita a organelor ~i a organismelor este de neconceput in afara unui mediu marin bogat ~i permanent\" .2 De~i exista unele dovezi despre existenta apei inghetate ~i a vaporilor de apa pe alte planete, nici una nu contine o cantitate insemnata, poate chiar deloc, de apa lichida. Astronautii au comentat cu entu.ziasm minunatul aspect oferit in spatiul cosmic de ,,pla- neta noastra de apa\", iar Biblia vor~te in mod analog despre creatia initialll a pamfntului asociata cu apa. (Gen. 1:2; 2 Petru 3:5). Dimensiunea ~i forma pamintului Crit.icii Bibliei au afirmat de secole ca autorii Bibliei descriu un pamint plat ~i stationar, cu patru colturi, ru;ezat pe ni~te stilpi uriai;;i, cu soarele, luna ~i stelele rotindu-se zilnic injurul unei uria.<;1e sfere celeste. Dar nimic

Temeliile lumii 235 nu este mai departe de datele biblice. Este posibil ca o asemenea cosmogonie sa fi fost invatatura bisericii medievale, care era puternic influentata de filozofia greacl ~i latinii, dar Biblia nu ne invata ~ ceva. in fond Scriptura era mult mai avansata dedt ~tiint;a moderna in ce priv~te dimensiunea, forma, suportul ~i rotatia pamintului. Pentru popoarele din antichitate pamintul trebuie sa fi fost mult mai mare decit soarele sau luna, ~i in mod cert decit stelele. Fara telescoape, stelele erau simple puncte de lumina, ~i chiar ~i soarele parea o simpla ,,lumina mare\" care se rotea in jurul pamintului in fiecare zi. Totu~i, psalmistul a avut o perspectiva corecta asupra dimensiunilor relative ale pamintului ~i ale cerului. ,,Cind privesc cerurile - lucrarea miinilor Tale - luna ~i stelele pe care le-ai facut, imi zic: ,,Ce este omul, ca sa Te gind~ti la el?\"\" (Ps. 8:3-4). Punind aceasta intrebare, David anticipa intrebarea care avea sa fie ridicata mai ti'rziu de multi oameni ai epocii moderne, care ~i-au dat seama dt de insignifiant este pamintul in raport cu vastitatea universului astronomic. Multi s-au indoit de faptul ca Dumnezeu, daca exista unul, ar acorda vreun interes unui fir de prafdintr-un colt indepartat al imensului cosmos. Totu~i nu dimensiunea da masura importantei, ci complexitatea, iar creierul uman este, cum spune Asimov, ...~ mai complexa :;1i mai or- filtnizata concentrare de materie din univers \"3 Chiar ~i cit priv~te dimen- siunea, omul se afla ltjumatatea distantei dintre lumea microscopica a atomului ~i imaginea telescopiraJLJ.Lnivei-suiui. in orice caz, perspectiva biblica asupra dimensiunii cosmosului, dt ~i asupra importantei (adica a complexitatii organizate) a omenirii, este absolut adecvata din punct de vedere ~tiintific. ,,I-ai dat stapinire peste lucrurile miinilor Tale, toate le-ai pus supt picioarele lui\" (Ps. 8:6). Biblia descrie un pamint sferic, suspendat in spa\\iu, 1;1i nu un pamint plat susvnut de stnpi. ObservaV urmatoarele versete. ,,Cind a intocmit Domnul cerurile, eu eram de fatA; dnd &.Jras.o zare pe fat;a adincului\" (Prov. 8:27). ,,El ~de deasupra_cercului pamintului, ~i locuitorii lui sint ca ni~te lacuste inaintea Lui; El intinde...cerurile ca o mahrama subtire, ~i le lat~te ?1 un c.ort~ ca sa locuiasca in el\" (Is. 40:22). Cuvintul .11.a tra~ din Proverbe 8:27 !\\}i cuvintul ..,cen:\" din Isaia 40:22 sint ambele traduceri ale aceluilli}i cuvfnt ebraic, chuwg, a carui excelenta redare este .,cerc\". Putea fi de asemenea folosit cu sensul de ,,sfera\", intrucft se pare ca nu exista nici un alt cuvfnt ebraic vechi cu acest sens specific (sfera este figura geometrica obVnuta prin rotirea unui cerc injurul diametrului sau). Observati ca ambele versete se refera de asemenea la ,,cerurile\" de deasupra acestei sfere a pamintului ~i a adincului (in ebraica ,,adincime\" este acellli}i cuvint cu ,,adinc\"). Acestea sint, pare-se,..cerurile atmosforic<',

236 ~tiintele pamintului ,,intocmite\" pentru locuitorii pamintului ca un .,cort in care s'a locuiasca\". Desigur cli Isaia nu poseda cunostinte direct de la sursa cli atmosfera avea doar o intindere limitata, ~eavi~d ~ici un vehicul cu care sa se ridice in atmosfera pentru a efectua masuratori. Cu toate acestea, else simte minat sa compare limitele superioare ale acesteia cu o marama sau un cort sub care trebuie sa locuiasca locuitorii pamintului. in exteriorul ,,cortului\" este intuneric ~i frig ca de moarte. in interior, fiind raspindita, reflectata fji dispersata radiatia solara, exista lumina ~i caldura ~i oxigenul ce sustine viat;a. Faptul cli pamintul este suspendat in spatiu ~i nu sprijinit de stilpi, este evident in Iov 26:7: ,1.EUntinde miazanoaptea asupra golului ~i spinzura pamintul M nimic\". Cuvintul este de fapt accentuat - ,,pe absolut nimic\". Pamintul nu se sprijina pe stilpi ~i nici nu este suspendat de un plafon celest. El este mentinut pe orbita in jurul soarelui prin fort;a gravitationala, dar acest lucru nu explicli nimic de fapt, intrucit gravitatia - ,,actiune de la distanta\" - este pur ~i simplu un nume utilizat pentru a descrie fenomenele de acest tip. Nimeni nu intelege cu adevarat gravitatia, ~i nici de ce functioneaza asa cum functioneaza. Prima part; a versetulu'i de mai sus a fost interpretata in mod divers. Multi au inteles cli exista o regiune in partea nordicli a cerului care este lipsita de stele. De fapt, in realitate este posibil sa existe un asemenea vid. Recent anunpita ,,gaura in spatiu\", un gol de 300 de milioane ani-lumina in distributia galaxiilor, i-a luat pe cosmologi prin surprindere...Dar trei mostre de protuberant;e de mare adincime din emisfera nordica, ~zate in directia generala a constelatiei Bootes, au prezentat goluri frapante in distributia deplasarii spre r~u. in cazul fiecareia, golurile se intindeau aproximativ de la 360 la 540 de milioane de ani-lumina; mai mult, fiecare prezenta o aglomerare accentuata a galaxiilor pe marginile interioare !;Ii exterioare ale vidului. 4 Acest gol nu se vedea cu ochiul liber, deci Iov nu putea ~ti dspre el pe baza observatiilor. Totu~i, este foarte posibil ca versetul sa nu insemne acest lucru. in original, cuvintul ,,gol\" (in versiunea engleza ,,spatiu gol\" - n.tr.) este un singur cuvint, ebraicul tohu, cuvintul tradus prin ,,fara forma\" (in ver- siunea engleza - n.tr.) in Genesa 1: 2. Cum am mai subliniat, materialul terestru elemeutar, era la origine neformat cind 1-a chemat Dumnezeu i!}tru fiinta- Dar apoi _:Q_uhul .!,yi ]),µn:111e?;gu a_msuflat energie_ creatiei; energiile el~tro~~i_grayiJ;a_µonala au inceput sa opereze in intre- gul cosmos. Planeta pamint a fost alclituita din elemente .,pamint~ti\" tinute <!e-acum laolalta de gravita?e, intr-o forma sfericli, (,,cercul pamin- tului\", ,,zare pe fata adincului\"), iar pamintul a_joe_ep!!t sa se roteasca, astfel incit, incepind cu acea data, putem vorbi de O s,uccesiu~Iciazilei ~i~noptii. Casa se roteascli, trebuie stabilita o axa polara cu un ,,nord\" ~i

Temeliile lumii 237 un ,,sud\". Astfel, la inceput, ,,nordul\" a fost ,,tras\" ca o linie nesfirsitA in jurul careia alterna ciclul zi/noapte, deasupra elementeior neformate, din care unele au fost apoi inchegate intr-o forma globala datoritA gravitatiei, ~i suspendate de catre Dumnezeu in vastitatea infinitA a cosmosului. Rotatia pamintului a fost discutatA deja in capitolul 5 in legatura cu Iov 38:14. Remarcabila declaratie profetica a lui Cristos in legatura cu carac- terul instantaneu ~i n~teptat al celei de-a doua veniri a Lui implica de asemenea atit rotunjimea cit ~i mi~rea de rotatie a pamintului: ,,Va spun ca, Jn noaptea aceea doi in~i vor fi in acelru;i pat, unul va fi luat ~i altul va fi lasat; doua femei vo_!:.macina impreuna: una va fi luatA, ~i alta va fi lasatA. Doi barbati vor fiJa cimn: unul va fi luat ~i altul va fi lasat\" (Luca 17:34-36). Cu alte cuvinte, marele eveniment va avea loc instantaneu noa_ptep., d!!_l!ineata, i;;i dupA\"masa.-O asemenea combinatie nu ar fi posibila decit pe un pamint pe care ziua ~i noaptea s-ar produce instant.aneu, ~i asta inseamna un pamint rotitor suspendat in spatiu, Acuzatiei ca Biblia s-ar referi la un pamint cu patru colturi i se poate raspunde u~r. Expresia ,,cele patru colturi ale pamintului\" apare numai in Isaia 11:12 ~i in Apocalipsa 7:1. Acelru;ii cuvint este tradus prin ,,cele patru tArimuri ale pamintului\" in Apocalipsa 20:8, ~i intr-adevar acestaare un inteles mai precis, atit in ebraica (kanaph) cit ~i i_n greaca (gonia). Divizarea intregii geografii in patru cvadrante (nord-est, nord-vest, sud- vest ~i sud-est), ,,originea coordonatelor\" aflindu-se in pozitia dupa obser- vatorului, este o practica comuna domeniul observatiilor ~i al navigatiei. Cuvintul grecesc ,,gonia\" inseamna literal.-J1unghi\", furnizind sufixul in cuvinte precumpoligon, hexagon etc. Cele ,,patrn unghiuri\" ale pamintului nu inseamna decit ~ele patru direcW, A lua acest sens !impede al expresiei ~i a-1 deforma pina la a susVne teoria despre un pamint patrat este o exagerare de neiertat. Interesant ca, d~i in mod clar nu acesta este intelesul acestor versete, .studiile geodezice moderne au aratat in mod surprinzator ca l)Amjntu) are in realitate patru .,colturi\", sau_protuberan~e, care scindeaza forma cur- bilinie normala a geoidului (adewrata ,,forma _a. pamfntului\" nu este perfect sferica, ci ceea ce noi numim un sferoid turtit, u~r umflat la ecuator ~i turtit la poli, ca urmare a fortelor centrifuge ale rotatiei pamintului). Aceste patru protuberante de pe geoid au fost localizate dupa cum urmeaza, in termenii latitudinii ~i ai longitudinii.6 1. 55 grade N, 10 grade V (linga Irlanda) 2. 50 grade S, 48 grade E (lfnga Africa de Sud) 3. 15 grade N, 140 grade E (linga Filipine) 4. 18 grade S, 80 grade V (linga Peru)

238 ~tiintele pamintului Asadar, daca am dori sa insistam asupra acestui aspect, fntr-adevar, pamfntul are patru colturi! Totu~i, fntelesul limpede al expresiei folosite fn Biblie nu este decit unul vizind toate partile pamintului - cele patru directii, sau patru cvadrante sau patru unghiuri, sau patru sferturi. Oamenii folosesc ~i azi in mod curent expresia ,,in cele patru col~uri ale pamintului\" ca o modalitate pitoreascll de a spune ,,in partile cele mai indepiirtate ale lumii\", ~i a¥ o dorea inteleasa ~i Biblia. Stilpii pamintului Dar cum ramfne cu expresia ,,stilpii pamfntului\" sau ,,temeliile pamfn- tului\"? Ne inva~ Biblia ca pamintul este sprijinit pe stilpi? Ori pe temelii care-i sustin colturile sau marginile? Desigur ca nu. Un stilp este o coloana care susVne o structura, in sensul strict literal. Analogia figurativa este evident la adresa suportului moral ~i a temeliei spirituale ale unei doctrine sau institutii. Expresia ,,stilpii pamintului\" este in realitate utilizata o singura data in Biblie (1 Sam. 2:8), d~i termenul ,,stflpi\" este folosit in acel~i context in Iov 9:6 ~i in Psalmul 75:3. Prima utilizare este interesanta: ,, ...caci_~.i. Donmului sir.i_t stilpii pamfntului, ~i lli:l eia ~zat El lumea\" (1 Sam. 2:8). 0 gasim in faimoasa ruga a Anei la n~terea fiului ei, Samuel, iar versetul contine prima mentiune a cuvfntului ,,lume\" in Biblie. Douii versete mai jos, in ac~i rugaciune, apare prima menVune a numelui de ,,Mesia\" (sau ,,eel uns\") in Biblie: ,, ...Domnul vajudeca marginile pamintului. Elva da Imparatului Sau putere, ~i Elva inal~ taria Unsului Lui\" (1 Sam. 2:10). Adica ~ cum Dumnezeu ~i-a ~zat lumea sa creata pe ,,inaltimi sigure\" (intelesul literal al ,,stilpilor\") care-I apa~in ~i deci sint inaccesibile, tot~ El va darui ac~i putere sigura Regelui Lui care va veni, lui Mesia. Prin urmare, ,,stilpii pamintului\" se refera in primul rind la puterea divina a lui Dumnezeu insu~i cind ,,tine toate lucrurile cu cuvfntul puterii Lui\" (Ev. 1:3). Exista ~i un sens mai fizic in care pot fi interpretate aceste cuvinte, intrucit ~yprafetele continentale ale pamintului sint intr-adevar sus~inute de uriase radacini muntoase care se intind la o mare adincime sub aceste suprafete. in acest sens - precum ~i in eel figurativ - termenul este i'n e..,<::enta sinonim cu ,,t~meJiileJumii\", care apar foarte frecvent (2 Sam. 22:16; Iov38:4,6; Ps.18:15; 82:5; 102: 25; 104:5; Prov. 8:29; Is. 24:18; 40:21; 51:13; 16; Ier. 31:37; Mica 6:2; Zah. 12:1; Evr. 1:10). in Noul Testament, expresia ,,tenwliil~JumW' apare in Matei 13:35; 25:34; Luca 11:50; loan 17: 24; Efeseni 1:4; Evr. 4:3; 9:26; 1 Petru 1:20; i;;i Apocalipsa 13: 8; 17:8. in cazul din urma, ,,temeliile lumii\" sfnt intotdeauna utilizate fn mod clar cu sensul de !Zintemeiere a lumii\", desavin;iitii de catre Dumnezeu, nefadnd _nici o aluzi{).la vreo funda~ie fizica concreta. Cuvfntul grecesc este

Temeliile lumii 239 katahole, dintr-o radacina care inseamna ,,a turna\" (cum se procedeaza la ~zarea unei fundatii), iar unii scriitori, din nefericire, au incercat sa interpreteze acest lucru ca referindu-se la o speculativa ,,turnare prea- damica\" a lumii primordiale, ca in ~-numita Teorie a Golului, conform . .rareia un cataclism global ar fi pus capat erelor geologice ~i lumii pre-ada- mice exact inaintea celor sase zile ale creatiei. Teoria Golului este imposibil de armonizat atit cu stiinta cit si cu Scriptura, cum se arata in capitolul 4. in cazul de fatA, in u~a ~nei si~ple lecturi a referintelor de mai sus, reiese clar ca termenul katahole nu are nici o le~tura cu o asemenea catastrofa primordiala. De exemplu, con- siderati urmatoarele: ,, .. .lucrarile Lui fusesera ispravite inca de la inteme- ierea lumii\" (Evr. 4:3). Aceasta este o referinta clara la operele de creatie ale lui Dumnezeu care abia fncepuserii dupa cataclismul imaginar, ~i nu au fost incheiate decit in finalul perioadei de creatie (Gen. 2:1-3). ,,Temeliile lumii\", utilizate in Vechiul Testament (~i citate din Ps. 102:2 in Ev. 1:10), par tot~i sa se refere adesea, implicit eel putin, la constructia fizica a pamintului. Observati mai ales urmatoarele: Unde erai tu cind am intemeiat pamintul? Spune, dacii ai pricepere. Cine i-a hotarit masurile, 9tii? Sau cine a intins fringhia de masurat peste el? Pe ce sint sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, atunci cind stelele diminetii izbucneau in cintari de bucurie, 9i cind toti fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de bucurie? (Iov 38:4-7). Te inve_le9ti cu lumina ca 9i cu o manta; intinzi cerurile ca un cort. Cu apele iti intocm~ti virful locuintei Tale; din nori iti faci carul, 9i umbli pe aripile vintului. Din vinturi iti faci soli 9i din flacari de foe, slujitori. Tu ai 8¥zat pamintul pe temeliile lui, 9i niciodata nu se va clatina (Ps. 104:2-5). Cinda intocmit Domnul cerurile, eu eram de fata; cind a tras o zare pe fata adincului, cind a pironit norii sus, r;ii cind au ti9nit cu putere izvoarele adin- cului, cind a pus un hotar miirii ca apele sa nu treacii peste porunca Lui, cind a pus temeliile lumii (Prov. 8:27-29). Din pasajele de mai sus se desprind citeva adevaruri importante. 1. Pamintul are o structura solida ru:ezata pe temelii care-i asigura o rezistent.a vesnica si o stabilitate finala. 2. Imediat dupa fnfaV~rea lui Dumnezeu fn universul Sau nou-creat, El S-a acoperit cu lumina Lui, ~i-a stabilit rei;ietlinta personala in apele primordiale fa.cute de El, iar apoi a chemat intru fiinta ~i fn prezenta Lui puternica oaste ingereasca.

240 ~tiintele pimintului 3. inainte de ~zarea temeliilor pamintului, au fost intinse cerurile, au fost amplasate apele deasupra cerurilor (,,norii de deasupra\") i;;i apele de sub ceruri (,,fintinile adincului), si a fost fixat nivelul marii sferice. 4. Dupa ~zarea temeliiior pamintul~i, ingerii (numiti atit ,,fii\" ai lui Dumnezeu cit ~i ,,luceferi\", in paralelismul poetic ebraic utilizat) au intonat toti impreuna un imn de slava pentru Creator, cu sunete vesele care trebuie sa fi rasunat in intregul univers. Din toate cele de mai sus reiese !impede ca temeliile pamintului au fost ~zate doar in ziua a treia a saptaminii creatiei, cind Dumnezeu a chemat toate apele intr-o matca comuna i;;i a facut ca toate materialele terestre, pina atunci raspindite in intreaga matrice acvatica, sa se uneasca si sa formeze uscatul. intrucit acestea erau alcatuite din elementele pamin~ti create la inceput (Gen. 1:1), portiunile de uscat care au fost acum agregate laolalta au fost numite pamint. Iar temeliile pamintului erau in mod clar acele radacini subterane care mentin suprafetele de uscat ca pe nii;;te corpuri solide stabile, capabile sa sustina animalele terestre i;;i oamenii care urmau curind sa locuiasca acolo. Dar ce anume sint aceste temelii, geofizicienii moderni nu i;;tiu inca, caci deocamdata a fost imposibil sa se sape o groapa destul de adinca pentru a le putea observa. De fapt, P.:':-lia ne asigura ca acest lucru nu va fi posibil niciodata·: ,,~ vor~te Domnul: ,,Daca cerurile sus pot fi masurate, i;;i daca temeliile pamintului pot fi cercetate, atunci voi lepada i;;i Eu pe tot neamul lui Israel, pentru tot ce a facut, zice Domnul\"\" (Ier. 31 :37). Oamenii au incercat sa sape asemenea gropi, dar pina acum toate incercarile de acest gen s-au soldat cu ~uri. Faimosul proiect Mohole de la inceputul anilor 60 a fost cea mai ambitioasa incercare de acest gen, cautind sa foreze scoarta pamintului de pe fundul oceanului pentru a ajunge la ai;;a-numita Discontinuitate Mohorovocic din partea superioara a mantiei pamintului. Totu~i, proiectul s-a lovit de atitea probleme i;;i a deveni~ atit de costisitor incit a trebuit abandonat cu mult inainte de a-i;;i atinge scopul. Se pot face estimari ale structurii interne a pamintului utilizind metode seismologice i;;i geodezice, iar geofizicienii sint incredintati ca detin un model destul de bun, eel putin al componentelor sale majore. Raza pamin- tului este de aproximativ 9373 km. Miezul central, despre care se presu- pune de multa vreme ca ar fi alcatuit in cea mai mare parte din niche! si din fier, are o raza de aproximativ 338.Lkm. in exteriorul acestuia se afla o regiune numita manta, groasa de aproximativ 2898 km. Atit in miez cit i;;i in manta exista doua sau mai multe diviziuni, dar structura de detaliu este departe de a fi fost lamurita. Se crede ca macar o portiune a mantalei inferioare se afla intr-o stare plastica, avind scoarta de deasupra i;;i posibil o parte din manta, lipite de ea sub forma unei ,,placi\" litosferice care ,,plutei;;te\" mai mult sau mai putin deasupra ei. Scoarta pamintului, in

Temeliile lumil 241 sensul traditional, este roca solida de deasupra Discontinuitatii Mohoro- vocic (sau ,,Moho\"), cu pronuntatele sale modificari in densitate, influen- tfnd undele seismice. Ea are o grosime doar de douazeci !;Ii cinci de mile, fiind mai groasa sub continente !;Ii mai subtire sub oceane. Se crede ca rocile continentale au o deilsitate mai mica decit rocile scoa11ei de sub oceane, astfel incit greutatea totala pe unitatea de suprafata deasupra lui Moho trebuie sa fie rnai mult sau rnai putin constanta. Adica o grosirne mica inmultita cu densitatea mare de sub oceane echilibreaza grosimea mare inmultita cu densitatea mai mica a suprafetelor.continentale. Ac~t echilibru rudimentar este cunosc'.:ut sub nurnele de principiul isostaziei (greutati egale) !;Ii este unul din principiile cheie ale geofizicii, fiind folosit la explicarea !;Ii anticiparea diverselor tipuri de aspecte !;Ii mif;lclri ale pamintului. El pare sa fi fost anticipat intr-o oarecare masura in anumite versete biblice. De exemplu: ,,Cin~.a 1!!._asu~! apele cu mina Lui? Cine a masurat cerurile cu palma, !;Ii a strlns tarlna pamintului intr-o treime de rnasura? Cine a cintarit muntii cu cintarul, !;Ii dealurile cu curnpana?\" (Is. 40:12). fn acest singur verset sint subliniate inalta preci zie a echilibrului acvatic al parointului, diroensiunile !;Ii coropoziti~tmosferei, le~turile de valenta !;Ii cantitatile elementelor chiroice, !;Ii chiar !;Ii ajustarile isostatice din scoarta pamintului (bazele f;!tiintelor hidrologiei, meteorologiei, chirniei !;Ii geo- fizicii) - toate fiind esentiale mentinerii vietii. Revenind la temeliil~ pamintu'iui, trebuie sa admitem ca, deocamdata, nu cuno8f;!tern natura lor exacta, !;Ii probabil nu voro fi in stare sa cunoRf;ltem niciodata natura lor, eel putin nu in actuala epocA. Faptul ca_~oa,;-ta soliqa a pami~tului are temelii_ este indicat atit de Scriptura cit !;Ii de faptul ca el este, eel putin relativ, stabil. Ca temeliile au cunoscut tulburari in trecut - roai ales pe vreroea roarelui potop - !;Ii vor cunOOf;lte din nou tulburari profunde in zilele de pe urroa, este de asernenea indicat intr-un numar din pasajele prezentate mai sus. Faptul ca in era actuala pamintul a cunoscut nuroeroase marl cutrernure !;Ii eruptii vulcanice este o indicatie suficienta ca echilibrele isostatice perfecte, concepute de catre Durnnezeu in lumea primordiala creata !;Ii facuta ,,foarte buna\", au fost drastic rasturnate pe .vremea potopului, d~i ea este inca suf\\cient de adecvata pentru a sustine din abundent,a viata. Centrul pAmintului Este remarcabil ca punct_ul central al activitatii divine !;Ii ~ if,Jtori~i biblice.pe pamint a fost dintodeauna regiunea unde se intilnesc cele trei marl contin_~n~. Europa, Asia !;Ii Africa, pamintul Israelului cu vecinii sai -,Egipt, Grecia, Roma, Babilonia, Persia !;Ii celelalte tari ale Orientului Apropiat. Traditiile medievale sustineau ca Ierusalirnul este centrul pamin- 16 Henry M. Morris

242 ~tiintele pimintului tului, iar Biblia vor~te, de fapt, despre pamintul Israelului ca despre ,,mijlocul (literal - ombilicul) pamfntului\" (vezi Ps. 74:12; Ezec. 38:12). 1\"apt destul de remarcabil, aceasta desemnare a fost confirmata de un studiu modern computerizat in care toate regiunile de uscat ale pamintului au fast impartite in mici portiuni. S-a calculat, facindui-se apoi media, suma distan¥Jlor de la fiecare regiune incrementala la toate celelalte regiuni. Centrul geografic al pamintului a fost definit ca punctu) a cllrui distanta medie fata de. toate celelalte pu..ncte este cea mai mica. . Cele trei locuri de pe pamint care ar putea candida pentru eel mai plauzibil centru al pamintului ar fi dupa cum urmeaza: 1. Muntele Ararat, centrul de raspindire al oamenilor ~i al animalelor din area lui Noe dupa potop, !;Ii de-ci locul optiro de unda,.sA.&aurople pamintul\", cum poruncise Dumnezeu (lat. 39°, long. 44 °). · 2. IerusaliJD., capitala lumii sub viitoarea domnie a lui Isus, !;li centrul pe pamint al operei de mintuire a lui Dumnezeu (lat. 32 °, long. 35 °). 3. Babilon, capitala atit a _primei cit !;li a ultimei imparatii antidum- ne~~tj din lume (Gen. 11:9; Apoc. 17:5, 18), .@Dtml comeq~ ~ligiei mondiale.(lat. 33°, long. 44 °). Printr-un studiu computerizat s,a stabilit ~J:!trul pamint1.!l1tiin punctul de la 39° dupa latitudine ·!;li 34 ° dupa longitudine, _linl@_ actualul o~ Ank ara din Turcia.6 Acesta e sIeterulsaalaic:mee.uals.' i latitudine cu Muntel eFAigruarraa1t 5s'i, c. am la aceeru;ii longit udine c u Astfel, cum se vede in cele patru locuri se aflll practic in colturile unui patrat cu latura de 550 de mile. Unde, in acest patrat, s-ar situa centrul pamintului prezinta prea putina importanta in termenii vreunui relativ avantaj. in orice caz, ideea importanta este ell dintre toate regiunile de uscat ale pamfntului, .~.entrul ~grafic al pamintul_y.i este situat in reghmilab~. Plminul implrt:f.t? La mijlocul anilor 60 s-a produs o revolutie in 1;1tiintele pllmintului. In decursul citorva ani, majoritatea geologilor ~i a geofizicienilor (cu citeva exceptii notabile) abandonasera schema continentelor stabile, conform interpretarii geofizice, devenind partizanii teoriei continentelor in deriva. AstAzi este un fapt larg acceptat in 1;1tiinta pamfntului ca fundurile oceanice se extind intr-una, iar continentele se indeparteaza unele de altele, ~i ell structura pamintului se 8¥flZa in jurul tectonicii vastelor placi de rocA aflate in mi!;lcare. Se crede cl. din mantaua superioara a pamintului (as- tenosfera) ies mereu materiale noi de rocA, prin podeaua oceaniell, in special pe la Falia Central Atlantiell, materialul vechi de roca fiind reab- sorbit in mantaua de dedesubt sau prin marile ~nturi oceanice.

Temeliile lumii 243 Figura 15 Centrul pamintului Conform unui studiu eomputerizat al Institutului de Cereetare a erea~iei, eentrul geografie al pll.mintului se aflll. situat lingll. Ankara, aetuala eapitalll. a Tureiei, arll.tind ell. Dumnezeu a dirijat in mod providential area spre locul eel mai convenabil de repopulare a pll.mintului, ~i a fixat Ierusalimul in Iocul eel mai strategic pentru evanghelizarea ~i guvemarea pll.mintului. Harta reglunllor blbllce ~ -~ Mt.Ararat (39° lat., 44• long.) lerusallm .Babel (33° lat., 44° long.) Data fiind acceptiunea lar~ a acestui concept, multi c~tini au socotit ca trebuie sA gMeaSca o modalitate de a-i face loc printre interpretarile lor biblice. Pentru cei ce accept.a fie evolutia teista, fie creaVa progresiva, alaturi de filozofia uniformitarianii ~i sister~rnl clasic al erelor geologice care fnsot;esc aceste conceptii, nu existA nici o probleml'.l. Ei accept.a oricind orice notiune promovata curent de catre geologi. Dar pentru cei care se (tin strict de creaVonismul biblic, in Scriptura pare sA existe un pasaj care ar putea fi interpretat ca referindu-se la deriva continentala. Este vorba de o referinta oarecum criptica in capitolul cunos- cut ca Tabela popoarelor. ,,Lui Eber is-au nascut doi fii: numele unuia era Peleg, numit ~ pentru ca pe vremea lui s-a fmpa~it pamfntul\" (Gen. 10:25). Numele de Peleg inseamna ,,impartire\", deci versetul pare sa sugereze ca numele i-a fost dat de tat.al sau, Eber, pentru a comemora un mare eveniment al fmpartirii care a avut loc cu putin timp inainte sA se nascA.

Hl-;NllY M. MORRIS - pfffedilll11J11 l118tit11tulul de C..-Jwniaat ~iu'4ltlc: cl.la San Olqv, Callftm,l:a. ,,.. °'1~ lnur &lueluNrul d.e IA Unlvushy of Mm-,t•• Tbnp .S... 2JI .S... •nl Cue pArl:e .U.. co,pu.1 p,ofe9aral al c:.Sor 111■1 hnpot1anro, unl¥<·n,Jlifl ti de 13 aAI on,pA fwK\\ia de ,-e{ al OIPClrrJ ••• \"\"\"\"r\"'clll cli-lle ta \\'~In.la Pol>1-edutk lnstitute ti V1rslnla !Joie Unl.,..,,.lly.