Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa 49 de m=ntuire al lui Dumneyeu. Prin evrei, Dumne- Romani 11.1................................................................... yeu …i/a revelat Cuv=ntul, ;i tot dintre evrei a venit Mesia. Dar, pe vremea lui Pavel, iudaismul p[r[sise ........................................................................................ calea stabilit[ de Dumneyeu ]n planul S[u. C=nd iudaismul L/a respins pe Mesia, toate ritualurile ;i 2 Corinteni 11.22 ............................................................. regulile acestuia, care ar[tau spre El, au devenit f[r[ sens. ........................................................................................ Iudaiyatorii ]i ]nv['au pe galateni s[ priveasc[ 2 Timotei 1.3 ................................................................. la iudaism ca la o cale spre ]ndrept['ire. Pavel arat[ prin propria lui experien'[ c[ iudaismul a luat/o pe ........................................................................................ o cale gre;it[. El fusese extrem de yelos ;i loial iu- daismului. …i chiar loialitatea lui fa'[ de o religie Filipeni 3.5/6 .................................................................. care respinsese adev[rul l/a f[cut pe Pavel s[ per- secute `Biserica lui Dumneyeu~. ‘n devotamentul ........................................................................................ s[u fa'[ de Lege, el a fost chiar mai fanatic dec=t iudaiyatorii, p=n[ c=nd a descoperit c[, lupt=nd ]m- ........................................................................................ potriva Evangheliei, el lupta ]mpotriva lui Dumne- yeu. ........................................................................................ 30 Ce rela'ie vede Pavel ]ntre iudaism ;i cre;ti- 33 De ce creyi c[ insist[ Pavel asupra devotamen- nism? tului s[u deplin din trecut fa'[ de iudaism ]n aceas- t[ scrisoare c[tre galateni? ....a) Ambele sunt la fel de acceptabile. ....b) Iudaismul ]i este superior cre;tinismului, ........................................................................................ ]n unele privin'e. ........................................................................................ ....c) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt de fapt a- ........................................................................................ ceea;i religie. ....d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii di- ........................................................................................ 34 Deja ai v[yut imaginea lui Pavel ca prigonitor, ferite. ]n Faptele Apostolilor. S[ vedem acum cum se re- fer[ el la acea perioad[ a vie'ii sale, ]n 1 Corinteni 31 ‘n lumina acestor versete, cum i¬ai r[spunde 15.9 ;i 1 Timotei 1.12/16. Pe vremea aceea era plin unei persoane care 'i/ar spune+ `Nu conteay[ ce de r=vn[ s[ fac[ ceea ce credea c[ este voia lui Dum- creyi, c=t[ vreme e;ti sincer ]n credin'a ta~? neyeu. Privind ]napoi, cum se nume;te pe sine? De ce ? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ REVELAæIA …I C“L“UYIREA LUI DUMNEYEU ‘n multe ocayii, Pavel accentueay[ asupra des[- 1.15/24 v=r;irii sale ]n iudaism ]nainte de convertire. Numai o revela'ie divin[ l/ar fi putut convinge de adev[rul ‘n aceste versete, Pavel continu[ s[ deyvolte Evangheliei. El era un apostol al Legii: numai Dum- ceea ce afirmase ]n versetele 11 ;i 12. Aici, el arat[ neyeu a putut s[/l transforme ]ntr/un apostol al lui c[ Evanghelia ;i lucrarea lui sunt de la Dumneyeu, Cristos. nu de la ceilal'i apostoli. El a fost ales de c[tre Dum- neyeu pentru lucrare, a fost chemat ;i convertit prin 32 Scrie termenii pe care ]i folose;te Pavel pentru harul S[u ;i a fost c[l[uyit, ]n lucrarea de propov[- a ar[ta ce evreu des[v=r;it fusese el. duire, de c[tre Dumneyeu. Faptele Apostolilor 22.3 .............................................. Ales de Dumneyeu pentru slujire ........................................................................................ Obiectivul 7. S[ sco'i ]n eviden'[ suveranitatea lui Dumneyeu ]n chemarea lui Pavel ;i s[ descrii ........................................................................................ tipul de predestina'ie la care se refer[ el ]n Ga- lateni 1.15/16. .............................................................................................................. Faptele Apostolilor 26.4/5.............................................. ........................................................................................
50 Galateni ;i Romani Cite;te versetele 15/17. Este scris+ `M/a pus deo- Chemat ;i convertit parte din p=ntecele mamei mele.~ Cu alte cuvinte, chiar ]nainte ca el s[ se fi n[scut, Dumneyeu ]l ale- S[ privim la versetele din Galateni 1.15-16 ]n sese pentru o lucrare special[. traducerea New English Bible+ 35 Compar[ Ieremia 1.4-5 cu Galateni 1.15-16. Ce `Dar atunci, ]n buna Sa pl[cere, Dumneyeu — asem[n[ri sunt ]ntre experien'a lui Ieremia ;i cea a care m[ pusese deoparte de la na;tere ;i m¬a lui Pavel? chemat prin harul S[u — a ales s[¬L reveleye pe Fiul S[u mie ;i prin mine, pentru ca s[¬L pot ........................................................................................ proclama printre Neamuri.~ ........................................................................................ Pavel a fost chemat ]n acela;i timp at=t la m=n- tuire, c=t ;i la slujire, ]n lucrare. …i revela'ia lui Isus Trebuie s[ ne amintim c[ Pavel vorbe;te des- Cristos, at=t lui, c=t ;i prin Pavel, a fost o revela'ie pre suveranitatea lui Dumneyeu ]n a alege pe cine pentru m=ntuire ;i slujire. …i noi suntem m=ntui'i vrea El pentru lucrarea Sa. ‘n planul de m=ntuire al pentru a¬L sluji pe Dumneyeu. O revela'ie a lui Cris- lui Dumneyeu, Pavel a fost ales pentru o lucrare spe- tos pentru ;i prin noi este esen'ial[ dac[ dorim s[¬L cial[. Planul lui Dumneyeu pentru el era s[ predice preyent[m pe Cristos acelora care nu¬L cunosc. Ei Evanghelia printre Neamuri. trebuie s[¬L poat[ vedea ]n noi. Uit[¬te din nou peste studiul cuvintelor ca s[ C=nd Pavel vorbe;te despre predicarea lui Cris- veyi ce se spune despre predestina'ie ;i suverani- tos p[g=nilor, el nu se refer[ la ni;te triburi necivi- tatea lui Dumneyeu. Teologii au avut lungi contro- liyate, care tr[iau undeva ]n jungl[. Cuv=ntul tradus verse ]n problema predestina'iei sau alegerii divi- `p[g=ni~ ]n traducerea King James ]nseamn[ na- ne. Vom privi mai ]ndeaproape la acest subiect ]n 'iuni, popoarele neevree din lume. (‘n traducerea studiul epistolei c[tre Romani. Aici, Pavel vorbe;te rom=neasc[, cuv=ntul grec este tradus prin `Nea- ]n mod clar despre faptul c[ Dumneyeu l¬a predes- muri~ — sensul este acela;i — n.tr.) tinat. Dar predestinat pentru ce? Dumneyeu l¬a ales pe Pavel ca s[ le vesteasc[ S[ privim din nou la versetele 15 ;i 16. Ele ne Evanghelia. Sensul cel mai adecvat al cuv=ntului arat[ dou[ ac'iuni importante ale lui Dumneyeu, ur- este acela de oameni care nu¬L cunosc pe Dum- mate de scopul imediat ;i apoi de scopul ultim al a- neyeul adev[rat. cestor ac'iuni. Putem s[ ilustr[m ]n modul urm[tor+ S[ vedem acum ]n ce mod se aplic[ aceast[ Dumneyeu m¬a pus deoparte Prima ac'iune afirma'ie a lui Pavel (despre predicarea lui Cristos din p=ntecele mamei important[ ]ntre Neamuri) motivului pentru care a scris el e- pistola. M¬a chemat prin harul S[u A doua ac'iune important[ 38 Bisericile Galatiei erau formate ]n majoritate din evrei sau din neevrei (Neamuri)? Ca s[¬L descopere ]n mine Scopul imediat pe Fiul S[u ........................................................................................ Ca s[¬L vestesc ]ntre Neamuri Scopul ultim 39 Cine le¬a dus Evanghelia pentru prima dat[? 36 Compar=nd Galateni 1.15-16 cu Ieremia 1.4-5, ........................................................................................ la ce fel de predestinare se refer[ Pavel+ pentru m=ntuire, sau pentru slujire? Vedem c[ galatenii erau inclu;i ]n `Neamurile~ c[rora Pavel le¬a dus Evanghelia. Dumneyeu este ........................................................................................ Acela care l¬a trimis la ei. Evanghelia pe care le¬a predicat¬o a fost revela'ia lui Cristos pe care o pri- 37 Creyi tu c[ Dumneyeu are un plan pentru via'a mise direct de la Dumneyeu. Aceasta r[spunde ta, c[ El te¬a chemat s[¬L sluje;ti ]ntr¬un anumit afirma'iei iudaiyatorilor c[ Pavel nu era de fapt a- mod? Dac[ este a;a, cum este afectat[ atitudinea ta postol ;i Evanghelia pe care o predica el nu era ade- fa'[ de lucrarea Sa pentru tine? v[rat[. ........................................................................................ 40 S[ citim acum trei relat[ri ale convertirii lui Pavel, c[ut=nd dovada pentru Galateni 1.11-12. ........................................................................................ Fiecare relatare ne d[ unele detalii care nu sunt ]n celelalte. ‘n timp ce cite;ti, caut[ chemarea lui Pa- ........................................................................................
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa 51 vel pentru Neamuri ;i mesajul m=ntuirii Neamu- 44 Care a fost mesajul lui Pavel ]n sinagoga din rilor prin credin'a ]n Isus Cristos. Compar[ Gala- Damasc? (Fapte 9.20) teni 1.1 cu Fapte 9.1-19. Cui i se reveleay[ c[ Dum- neyeu are s[¬l trimit[ pe Pavel la Neamuri? ........................................................................................ 45 ‘ntoarce la harta de la pagina 8 ;i localiyeay[ ........................................................................................ pe hart[ Damascul ;i Arabia. ‘n ce direc'ie a c[l[torit Se spune ]n Fapte 9 despre persoana care a Pavel de la Damasc (]n Siria) spre Arabia? primit revela'ia c[ ar fi spus¬o ;i altcuiva? ........................................................................................ Pavel nu ne spune ]n care parte a Arabiei s¬a ........................................................................................ 41 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 22.3-16. dus, nici c=t timp a stat acolo. Unii cred c[ s¬a dus Din cele spuse de Anania lui Pavel, cui va m[rturisi spre sud, la Muntele Sinai, unde Dumneyeu a dat Pavel Evanghelia ;i care va fi mesajul s[u? Legea lui Moise. Ei cred c[ ]n acest timp, Dumne- yeu l¬a ajutat s[ revad[ toate ]nv['[turile Legii (]n ........................................................................................ care fusese instruit) ;i i¬a ar[tat cum se leag[ acestea de Cristos. Fie c[ a fost a;a, fie c[ nu, vedem c[ ........................................................................................ atunci c=nd ];i scap[ via'a ]n Damasc, el nu¬i ]n- toarce spatele chem[rii pe care o primise. ........................................................................................ 42 Compar[ Galateni 1.1, 11-12 cu Fapte 26.12-20 Mai t=ryiu ]l g[sim la Ierusalim, pentru o scurt[ ;i copiay[ cuvintele care con'in at=t chemarea lui perioad[ de timp. El preyint[ Evanghelia ]n sinagogi Pavel de a le propov[dui Neamurilor, c=t ;i mesa- ;i¬i convinge pe oameni c[ Isus este Cristosul. La jul m=ntuirii prin credin'a ]n Isus Cristos, pe care ]nceput, cre;tinii nu puteau crede c[ prigonitorul trebuia s[¬l duc[. lor s¬a convertit cu adev[rat ;i se temeau de o curs[. Dar Barnaba este convins de sinceritatea lui ;i ]l pre- ........................................................................................ yint[ bisericii. ........................................................................................ S[ ne reamintim acum problema din Galatia. Iudaiyatorii ]ncercau s[¬i conving[ pe galateni c[ ........................................................................................ Evanghelia lui Pavel nu este cea adev[rat[, c[ este diferit[ de cea pe care o predicau ceilal'i apostoli la ........................................................................................ Ierusalim. Av=nd ]n vedere acest fapt, Pavel le face cunoscut galatenilor ce s¬a ]nt=mplat c=nd el a fost ........................................................................................ la Ierusalim. ........................................................................................ 46 Cine au fost cei doi conduc[tori importan'i ai bisericii, cu care s¬a ]nt=lnit Pavel la Ierusalim? (Ga- C[l[uyit spre slujire lateni 1.18-19). Obiectivul 8. S[ po'i cita doveyile pe care le d[ ........................................................................................ Pavel pentru apostolia sa ]n Galateni 1 ;i s[ ]n'elegi importan'a lor pentru restul epistolei ........................................................................................ ;i pentru acceptarea autorit['ii epistolei. Dac[ Pavel ar fi predicat o Evanghelie fals[, C=nd cite;ti pentru prima oar[ Galateni 1.16¬26, putem fi siguri c[ Petru ;i Iacov l¬ar fi corectat, dar s¬ar putea s[ te ]ntrebi de ce istorise;te Pavel tot ce nu ni se relateay[ despre a;a ceva. Dimpotriv[, cu- s¬a ]nt=mplat imediat dup[ convertirea sa. Observ[ vinte foarte frumoase la adresa lui Pavel s¬au r[s- cuv=ntul `]ndat[~, ]n versetul 16. Este important. p=ndit ]n toate bisericile din Iudeea. Pavel le face cunoscut galatenilor c[ el nu s¬a dus la apostoli sau la conduc[torii Bisericii din Ierusalim 47 Ce au auyit ei despre ceea ce predica Pavel? pentru a afla de la ei mesajul pe care trebuie s[¬l (1.22-23) predice sau unde s[ mearg[. Dumneyeu este Cel care i¬a dat chemarea, mesajul ;i direc'ionarea. ........................................................................................ 43 Cite;te Fapte 9.19-30 ;i compar[ cu Galateni ........................................................................................ 1.16-24. La c=t timp dup[ convertirea sa a ]nceput Pavel s[ predice? (Fapte 9.20) ........................................................................................ ........................................................................................ Compar=nd diferitele pasaje din Faptele Apos- tolilor, afl[m c[ ni;te evrei necre;tini din Ierusalim aveau de g=nd s[¬l omoare pe Pavel. Dar Dumne- yeu i¬a vorbit lui Pavel ;i i¬a spus s[ p[r[seasc[
52 Galateni ;i Romani DOVADA APOSTOLIEI Convertirea DE LA Aprobarea DE C“TRE Chemarea ;i ]ns[rcinarea DUMNEYEU persoanei APOSTOLI Mesajul a mesajului Directivele DE C“TRE Propov[duirea Dumneyeu glorificat BISERICI Confirmarea ]n Pavel Ierusalimul. ‘n acela;i timp Dumneyeu a re]nnoit, ....a) El se preyint[ pe sine ca apostol al lui Isus sau a reafirmat, ]ns[rcinarea lui Pavel de a le predi- Cristos ........................................................... ca Neamurilor Evanghelia. Cre;tinii s¬au dus p=n[ ...................................................................... la Ceyareea ;i l¬au trimis la Tars, dar acesta a fost modul lui Dumneyeu de a¬l trimite ]n regiunile care ....b) Arat[ c[ a primit Evanghelia ;i chemarea aveau nevoie de Evanghelie. direct, prin revela'ie, de la Dumneyeu, nu de la oameni ................................................... 48 Cite;te Fapte 22.17-21. Unde a spus Dumneyeu ...................................................................... c[ ]l va trimite pe Pavel? ....c) El preyint[ Evanghelia sa ca fiind cea ade- ........................................................................................ v[rat[, prin care trebuie evalua'i to'i cei- lal'i mesageri ;i mesajele lor ................... 49 ‘n Galateni 1.21, unde ]l vedem pe Pavel propo- ...................................................................... v[duind dup[ ce a p[r[sit Ierusalimul? ....d) Dumneyeu a continuat s[¬l c[l[uyeasc[ ]n ........................................................................................ propov[duirea sa prin revela'ie, a reafir- mat chemarea lui de a le predica Neamu- Timpul pe care Pavel l¬a petrecut ]n aceast[ rilor ;i l¬a trimis la Neamuri (inclusiv la regiune — probabil vreo patru ani — credem c[ l¬a galateni ) ........................................................ folosit pentru a predica Evanghelia cu orice ocayie, ...................................................................... nu numai ]n Tars, ci ;i ]n regiunile ]nvecinate. Ro- mani 15.18-23 ne arat[ c[ la un moment dat, ]n tim- ....e) El arat[ c[ a avut p[rt[;ie cu conduc[torii pul acestei propov[duiri, ]ntreaga yon[ ajunsese s[ Bisericii din Ierusalim. Ei nu au obiectat fie evangheliyat[. Este foarte probabil c[ Pavel a cu nimic la mesajul sau propov[duirea lui trecut prin unele din ]ncerc[rile men'ionate ]n 2 Co- ...................................................................... rinteni 11.24-27 ]n timpul acestei perioade. ....f) Bisericile din Iudeea au spus c[ el predic[ 50 Care este dovada final[ a apostoliei dat[ ]n Ga- aceea;i Evanghelie ]mpotriva c[reia lup- lateni 1.24? tase alt[dat[. ................................................ ...................................................................... ........................................................................................ ....g) Propov[duirea sa i¬a f[cut pe cre;tini s[¬L 51 Al[turat, fiec[rui punct din ap[rarea lui Pavel sl[veasc[ pe Dumneyeu. ............................ din Galateni 1, scrie referin'a unde se g[se;te. Pune ...................................................................... un X ]n dreptul acelora care creyi c[ i se pot aplica ]ntr¬un mod oarecare lucr[torului cre;tin de ayi. Comentarii asupra aplica'iei+ ..................................... G=nde;te¬te la ele prin prisma chem[rii ;i a mesa- jului t[u. Dac[ dore;ti, po'i s[ adaugi comentarii ........................................................................................ sau explica'ii. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa 53 ‘n ]ncheiere, s[ ne mai g=ndim o dat[ la verse- noi s[ putem spune, ca ;i Pavel+ `Ei ‘l sl[veau pe tul 24 ;i la importan'a lui pentru noi. Un conduc[tor Dumneyeu din pricina mea~. al bisericii poate fi un motiv de a¬I da slav[ lui Dum- neyeu, ca ]n acest verset, sau un motiv ca numele Sugestia mea este s[ te ui'i din nou peste obiec- lui Dumneyeu s[ fie hulit, ca ]n Romani 2.24. Fie ca tivele acestei lec'ii, ca s[ fii sigur c[ le¬ai atins pe toate. Verific[¬'i r[spunsurile 1 Al lui Pavel. 15 a) Suveranitatea divin[. 2 Saul. 16 b) Adunarea celor chema'i. 3 Pavel 17 El ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru corin- teni. 4 b) Romani. 18 ‘i mul'ume;te lui Dumneyeu pentru ei ;i men- 5 c) ‘n timpul primei c[l[torii misionare. 'ioneay[ p[r'ile lor bune. 6 ‘n calitate de misionar ]ntre Neamuri, el ]nde- 19 R[spunsul t[u. Sper c[ tu ai f[cut. p[rtey[ barierele, prin adoptarea unui nume roman. 20 Harul lui Cristos. 7 Iudaiyatorii puneau la ]ndoial[ autoritatea a- 21 S[¬L accepte pe Cristos ca M=ntuitor ;i s[ res- postolic[ a lui Pavel. Ei ]ncercau s[¬i conving[ pecte anumite p[r'i ale Legii iudaice. pe galateni c[, de fapt, Pavel nu era un apos- tol al lui Isus. (Sau o explica'ie asem[n[toare 22 Vestea bun[. formulat[ ]n cuvintele tale.) 23 ‘ncearc[ s[ o r[stoarne. 8 Nu este de la oameni, nici prin oameni, ci prin Isus Cristos ;i prin Dumneyeu-Tat[l. 24 A¬i da un ]n'eles gre;it, a interpreta gre;it, a deforma sau a falsifica Vestea Bun[. 9 To'i fra'ii care sunt cu mine. 25 I¬a tulburat. 10 Har ;i pace. 26 Evanghelia. 11 De la Dumneyeu-Tat[l ;i de la Domnul nostru Isus Cristos. 27 d) ‘ntreab[¬te+ `Mesajul sau revela'ia sunt ]n acord cu Evanghelia lui Cristos?~. 12 R[spunsul t[u. Fiindc[ ei se ]ntorceau din nou la Lege, aveau nevoie de harul lui Dumneyeu 28 ‘n toate. ca s[¬;i ]nt[reasc[ credin'a lor ;ov[ielnic[ ;i s[¬i ajute s[ continue ]n Evanghelia harului 29 Nu este de origine omeneasc[. S[u. ‘n mijlocul confuyiei pe care o sem[naser[ Nu am primit¬o de la oameni. iudaiyatorii, ei aveau nevoie de pacea pe care N¬am ]nv['at¬o de la vreun om. numai Dumneyeu o poate da. Prin descoperirea (revela'ia) lui Isus Cristos. 13 v. 1. A fost ]nviat din mor'i. 30 d) Iudaismul ;i cre;tinismul sunt religii dife- v. 3. Harul ;i pacea vin de la El. rite. v. 4. El S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru p[catele noastre. 31 R[spunsul t[u. Evident, unii oameni pot fi sin- ceri, dar gre;i'i. Saul credea c[ ‘l sluje;te pe 14 b) Ucenic. Dumneyeu, dar de fapt lupta ]mpotriva Lui.
54 Galateni ;i Romani 32 Fapte 22.3. Evreu, crescut ]n Ierusalim, la pi- 42 ...din mijlocul Neamurilor la care te trimit, ca cioarele lui Gamaliel, ]nv['at cu deam[nuntul s[ le deschiyi ochii, s[ se ]ntoarc[ de la ]n- ]n Legea p[rin'ilor, yelos pentru Dumneyeu. tuneric la lumin[, ca s[ primeasc[ iertarea p[- Fapte 26.4-5. Am tr[it ca fariseu, dup[ cea catelor ;i mo;tenirea, ]mpreun[ cu cei sfin'i. mai ]ngust[ (strict[) partid[ a religiei iudaice. Romani 11.1. Israelit, din s[m=n'a lui Avra- 43 ‘ndat[, imediat. am, din semin'ia lui Beniamin. 2 Corinteni 11.22. Evreu, israelit, din s[- 44 Cristos — c[ El este Fiul lui Dumneyeu. m=n'a lui Avraam. 2 Timotei 1.3. Dumneyeu, c[ruia ‘i sluje;te 45 Est. cu un cuget curat din mo;i-str[mo;i. Filipeni 3.5-6. T[iat ]mprejur ]n yiua a opta, 46 Petru ;i Iacov, fratele Domnului. din neamul lui Iuda, din semin'ia lui Benia- min, evreu din evrei: ]n ce prive;te Legea, fa- 47 Credin'a pe care alt[dat[ c[uta s¬o nimiceasc[. riseu: ]n ce prive;te r=vna, prigonitor al Bise- ricii: cu privire la neprih[nirea (]ndrept['irea) 48 Departe, la Neamuri. pe care o d[ Legea, f[r[ prihan[. 49 ‘n Siria ;i Cilicia. 33 R[spunsul t[u. Pentru a ar[ta c[ ceea ce pre- dic[ el despre Cristos nu vine din propriile 50 Ei ‘l sl[veau pe Dumneyeu din pricina mea. idei, nici de la al'i oameni. A fost o interven'ie divin[ care l¬a determinat s[ treac[ de la iuda- 51 a 1.1 ism la cre;tinism. b 1.11-12 c 1.8-9 34 Cel dint=i dintre p[c[to;i. Deoarece a perse- d 1.16-17 cutat Biserica lui Dumneyeu. e 1.18 f 1.23 35 Am=ndoi au fost ale;i de c[tre Dumneyeu ]nc[ g 1.24 ]nainte de a se fi n[scut, pentru o lucrare spe- cial[. Comentariile tale. Fiecare lucr[tor cre;tin ar trebui s[ aib[ con;tiin'a chem[rii ;i a trimiterii din partea 36 Pentru slujire. lui Cristos. Evanghelia pe care o predic[m noi tre- buie s[ fie aceea;i cu cea pe care a predicat¬o Pavel. 37 R[spunsul t[u. Toate mesajele ;i to'i mesagerii trebuie evalua'i pe baya criteriului+ `Este aceasta ]nv['[tura Noului Tes- 38 Neamuri. tament?~ Bisericile ]n care predic[m ar trebui s[ poat[ spune despre noi c[ predic[m o doctrin[ s[n[- 39 Pavel. toas[. Putem s[ ne ]ncredem ]n Dumneyeu pentru c[l[uyire ;i trimitere dac[ am r[spuns chemarii Sale. 40 Anania. Nu. Propov[duirea noastr[ ar trebui s[¬i fac[ pe cre;tini s[¬L sl[veasc[ pe Dumneyeu. 41 El le va m[rturisi tuturor oamenilor despre lu- crurile pe care le¬a v[yut ;i le¬a auyit.
Dumneyeu i/a dat lui Pavel Evanghelia sa 55 SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Asigur[¬te c[ to'i studen'ii ;tiu cum s[ folo- temporane asupra acestui subiect cu atitudinea seasc[ ghidul de studiu ;i Biblia. ‘ntreab[¬i de lui Pavel. fiecare dat[ dac[ au avut dificult['i cu vreuna dintre ]ntreb[ri. 5. Stabile;te grupe care s[ lucreye ]mpreun[ la preg[tirea unei preyent[ri dramatiyate a me- 2. Dac[ vreunul dintre studen'i a predicat sau a sajului epistolei c[tre Galateni. Un grup s[ fie 'inut o lec'ie despre chemarea lui Dumneyeu, iudaiyatorii: un alt grup va ap[ra ]nv['[turile cere¬i s[ preyinte pe scurt mesajul ;i reyultatele. lui Pavel. Unii studen'i vor fi membri ai biseri- cii, nedeci;i ]ncotro s[ mearg[. Ei ];i pot preg[ti 3. Discut[ modurile ]n care Dumneyeu cheam[ argumentele ]n timp ce studiay[ Epistola c[tre oameni ]n diferite lucr[ri, ]n yilele noastre. Po'i Galateni ;i s[ preyinte dramatiyarea ]ntr¬o ]nt=l- s[ dai exemple din istoria bisericeasc[ sau s[ nire ulterioar[. Dac[ doresc s[ preyinte studiul apeleyi la m[rturiile studen'ilor. dramatiyat al epistolei c[tre Galateni ]ntr-o ]n- t=lnire de grup, ar putea include ;i o scurt[ 4. Alege trei studen'i ;i cere¬le s[ preg[teasc[ o scen[, ]n care Pavel discut[ problema cu care deybatere asupra importan'ei doctrinei corecte erau confrunta'i galatenii ;i se g=nde;te la scrie- ]n biseric[. Compar[ diferitele atitudini con- rea epistolei.
56 Galateni ;i Romani Ped
57 Lec'ia 4 APOSTOLII RECUNOSC Evanghelia LUI PAVEL Galateni 2 PLANUL LECæIEI 7. S[ descrii chemarea pe care o face Dumneyeu pentru propov[duire ;i s[ ]n;iri moduri prin Consultarea cu conduc[torii bisericii — 2.1¬5 care ea este confirmat[. Viyita la Ierusalim — 2.1¬2 Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta principiile date C[l[uyire divin[ ]n acest capitol atunci c=nd ai de¬a face cu ipo- Un cay de cre;tin neevreu — 2.3¬5 criyie sau cu alte probleme. Recunoa;terea oficial[ este acordat[ — 2.6¬10 9. S[ compari problema rela'iilor iudeu¬cre;tin, ]n Recunoa;terea Evangheliei lui Pavel — 2.6¬8 prima Biseric[, cu probleme similare din yilele Recunoa;terea lui Pavel ca apostol — 2.8¬10 noastre. Petru corectat de Evanghelia lui Pavel — 2.11¬21 10. S[ citeyi din memorie Galateni 2.16 ;i 20 ;i s[ Gre;eala lui Petru ;i mustrarea lui de c[tre folose;ti aceste versete cheie ]n via'a ;i ]n lu- Pavel — 2.11¬14 crarea ta. Justificarea prin credin'[, f[r[ Lege — 2.15¬18 Mort fa'[ de Lege — Viu ]n Cristos — 2.19¬21 TEME OBIECTIVELE LECæIEI 1. Cite;te planul ;i obiectivele lec'iei ;i studiul cu- vintelor. Acord[ aten'ie deosebit[ tuturor cu- C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie trebuie s[ fii vintelor care sunt noi pentru tine sau care sunt ]n stare+ folosite cu un sens special ]n aceast[ lec'ie. 1. S[ relateyi trei evenimente istorice din Gala- 2. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[ teni 2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru cre;ti- sec'iune, cu pasajele biblice aferente. R[spunde nism ;i pentru libertatea cre;tin[. ]ntreb[rilor de studiu ;i verific[¬'i r[spunsurile. 2. S[ explici scopul ;i importan'a viyitei descrise 3. La sf=r;itul lec'iei prive;te din nou peste obiec- ]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul pentru care Pavel tivele lec'iei ca s[ evalueyi m[sura ]n care le¬ai le istorise;te acest fapt galatenilor. atins. 3. S[ expui trei moduri ]n care Duhul Sf=nt ]i c[l[- 4. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini uye;te pe cre;tini. modul ]n care primesc ei c[l[uyire de la Dom- nul. 4. S[ explici principiul pe care l¬a urmat Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur pe Timotei, 5. Facultativ. Discut[ cu c='iva lucr[tori cre;tini dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe Tit. despre m[surile pe care biserica voastr[ le poate lua pentru men'inerea standardelor de doctrin[ 5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor bisericii care ;i conduit[ pentru lucr[torii ei. au stabilit ;i au men'inut standardele biblice de doctrin[ ;i conduit[ pentru biseric[. 6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii de c[tre bise- ric[ a chem[rii ;i a lucr[rii unei persoane.
58 Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR t[iere — t[iere ]n jurul prepu'ului ca semn al am ;i c[u¬ — Pavel arat[ c[ el deja f[cuse a;a. tat s[ fac ]mprejur punerii deoparte pentru Dumneyeu 2.10 (circumciyie) ;i al accept[rii leg[m=ntului pe care 2.3 l¬a f[cut Dumneyeu cu Avraam. Copiii evrei de parte b[rb[teasc[ i¬am stat — i s¬a opus pe fa'[, a adus argumente erau t[ia'i ]mprejur ]n yiua a opta. ]mpotriv[ ]mpotriva lui. Cei converti'i dintre Neamuri la iu- ]n fa'[ daism erau t[ia'i ]mprejur. T[ierea 2.18 ]mprejur era pentru ei ceea ce bo- venirea — anumite persoane venite din partea teyul este pentru cre;tini. Pavel se unora de la lui Iacov, p[storul Bisericii din Ieru¬ refer[ la evrei ca la cei t[ia'i ]mpre- Iacov salim jur, iar la Neamuri ca la cei net[ia'i 2.12 ]mprejur. ipocrit — persoana care pretinde a fi ceea ce furi;a'i — pe nea;teptate, f[r[ cuno;tin'a lui. (f['arnic) nu este. La origine cuv=ntul desem- printre noi na un actor care juca ]ntr¬o pies[ de 2.4 teatru. strecura'i — p[trun;i ]n mod secret. compromis — a renun'a la ceva pentru a ob'ine ]n 2.4 schimb altceva. Petru ;i¬a compro- robie — sclavie, condi'ia de total[ depen¬ mis convingerile (a ac'iona ]mpo- 2.4 den'[ de o putere sau de o influen'[. triva a ceea ce credea) c=nd a ]ncetat supus — accept[ cererile lor. s[ mai m[n=nce cu Neamurile, pen- 2.5 tru a sc[pa de critica celor veni'i de ca fiind ceva— de oarecare importan'[. la Ierusalim. 2.6 nu¬mi pas[ — nu m[ intereseay[. 2.6 au ]nceput — s¬au pref[cut pentru a ascunde ade¬ dimpotriv[ — din contr[. s[ se v[rul. 2.7 prefac[ mie ]mi — dat[ ca o responsabilitate oficial[. 2.13 fusese Dumneyeu ]i d[duse aceast[ ]ns[r¬ a;a c[ — ]ntr¬o asemenea m[sur[, at=t de ]ncredin'at[ cinare. p=n[ ;i mult. 2.7 2.13 au cunoscut— au v[yut eficien'a lucr[rii pentru a¬ drept — cinstit, corect. harul care¬mi tingerea scopului stabilit de Dum¬ 2.14 fusese dat neyeu. de ce — de ce obligi? 1.11 sile;ti a confirma — a stabili veridicitatea. Binecuv=n- 2.18 tarea lui Dumneyeu peste lucrarea Iudei — iudei ca ras[, nu proyeli'i. lui Pavel a confirmat chemarea sa. din fire Conduc[torii bisericii au confirmat 2.15 mesajul s[u ca fiind adev[rata Evan- faptele Legii — respectarea Legii lui Moise, ]mplini¬ ghelie. 2.16 rea cerin'elor Legii. decret — deciyie oficial[ sau proclama'ie emi- c[lc[tor — p[c[tos. s[ de autorit['i. Conciliul de la Ie- de lege rusalim a f[cut cunoscute bisericilor 2.18 deciyiile luate printr¬un decret care s[ fac yadar¬— s[¬l ]mpiedic s[¬;i ating[ scopul. trebuia respectat. nic harul lui m=na — a str=nge m=inile ]n semn de ]n'ele¬ Dumneyeu dreapt[ de gere ;i cooperare. 2.21 ]nso'ire neprih[nire — ]ndrept['ire, dreptate, tr[ire corect[, 2.9 rela'ie bun[ cu Dumneyeu, virtute, cur['ie sufleteasc[.
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 59 DEYVOLTAREA LECæIEI Consultarea cu conduc[torii bisericii Galateni 2.1¬12 Obiectivul 1. S[ relateyi trei evenimente istorice biserici ]nainte de a ]ncepe lucrarea sa ca proroc, din Galateni 2 ;i s[ ar['i importan'a lor pentru ]nv['[tor ;i misionar. Putem vedea ceva din apre- cre;tinism ;i pentru libertatea ta cre;tin[. cierea pe care apostolii o aveau pentru caracterul lui din numele pe care i l¬au dat. ‘n capitolul 2 din Galateni, Pavel continu[ ap[- rarea Evangheliei cu argumente istorice. El le rea- 2 Cite;te Fapte 4.34¬37. Care fusese numele lui minte;te galatenilor c[ Evanghelia sa a fost accepta- Barnaba? t[ de c[tre conduc[torii Bisericii din Ierusalim. Ga- latenii au putut vedea sinceritatea ;i dedicarea lui ........................................................................................ Pavel pentru Evanghelia libert['ii cre;tine din citirea 3 Cine i¬a dat numele Barnaba? acestei epistole. El a reyistat opoyi'iei iudaiyatori- lor chiar ]n Ierusalim. Sinceritatea ;i dedicarea sa ........................................................................................ pentru Evanghelie se reflect[ ;i ]n modul cum trateay[ cu conduc[torii Bisericii din Ierusalim. ........................................................................................ ‘ntr¬o ]mprejurare, Pavel l¬a mustrat chiar pe Petru Acest nume poate fi tradus ;i `cel ce ]ncu- pentru c[ nu ac'iona potrivit ]nv['[turilor Evanghe- liei. P[str=nd aceste lucruri ]n minte, s[ studiem rajeay[~. Putem observa ]n c=teva pasaje biblice c[ viyita lui Pavel la Ierusalim. numele acesta se potrivea ]ntr¬adev[r caracterului ;i lucr[rii lui Barnaba. Mai ]nt=i ]l vedem v=n- VIYITA LA IERUSALIM y=ndu¬;i p[m=ntul pentru a¬i hr[ni pe s[raci. ‘n 2.1¬2 Fapte 9.26¬28, citim c[ el a creyut ]n sinceritatea lui Saul ;i l¬a preyentat ucenicilor, atunci c=nd ace;tia Timpul, persoanele ]nt=lnite, scopul se temeau de el. Barnaba a fost cel care s¬a dus la Tars ca s[¬l caute pe Saul ;i s[¬l ia cu sine la Antiohia, Obiectivul 2. S[ explici scopul ;i importan'a ca s[¬l ajute ]n biserica de acolo. Barnaba a fost cel viyitei descrise ]n Galateni 2.1¬10 ;i motivul care l¬a luat pe Saul cu sine ]n prima c[l[torie mi- pentru care Pavel le istorise;te acest fapt sionar[ ]n Cipru (patria lui Barnaba), Galatia ;i galatenilor. Cilicia. Acum ]l vedem din nou pe Barnaba, la Ieru- salim, st=nd al[turi de Pavel ]n ap[rarea Evanghe- S[ privim mai ]nt=i versetele 1 ;i 2. La care viyit[ liei pe care ei o predicaser[ Neamurilor. la Ierusalim se refer[ Pavel? Se refer[ la viyita pe care a f[cut¬o la paispreyece ani dup[ convertire? ‘n lec'ia 1 ai ]nv['at deja c[ dac[ Pavel ar fi scris Sau paispreyece ani dup[ prima sa viyit[ la Ierusa- Epistola c[tre Galateni dup[ Conciliul de la Ierusa- lim? Nimeni nu ;tie. Cercet[torii Bibliei men'ionea- lim, probabil c[ s¬ar fi referit la deciyiile luate acolo y[ dou[ posibilit['i pentru timpul ;i ocayia viyitei+ ;i la decretul care le¬a fost trimis bisericilor dintre Neamuri. Este probabil ca viyita men'ionat[ aici s[ — Viyita cu prilejul foametei din anul 45 fi avut loc cu ocayia ducerii de ajutoare, pe vremea (Fapte 11.27¬30) foametei. A;a cum vedem ]n nota de la pagina 12, datele sunt aproximative. Nu avem suficient[ in- — Viyita cu prilejul conciliului din anul 49 forma'ie pentru a stabili exact. Dar s[ nu uit[m+ (Fapte 15.1¬29) Faptul c[ nu cunoa;tem data exact[ nu afecteay[ adev[rul relat[rii lui Pavel cu privire la viyit[. 1 Sugestia mea este s[¬'i ]mprosp[teyi memoria cu privire la aceste viyite, citind pasajele din Fapte Este probabil c[ galatenii ]l cuno;teau ;i pe Tit. ;i localiy=ndu¬le ]n tabloul cronologic al vie'ii lui El era un neevreu convertit la propov[duirea lui Pavel (pagina 10). Cine l¬a ]nso'it pe Pavel ]n ambele Pavel. El a c[l[torit ]mpreun[ cu Pavel ;i a lucrat viyite? ani de yile sub ]ndrumarea lui Pavel. Mai t=ryiu, Pavel ]l nume;te pe Tit episcop peste insula Creta, ........................................................................................ ca s[ ordineye p[stori ]n fiecare cetate ;i s[ supra- Barnaba le era bine cunoscut nu numai vegheye lucrarea de acolo. Pavel i¬a scris lui Tit o epistol[, ]n care ]i d[ instruc'iuni pentru lucrare ;i galatenilor, dar ;i conduc[torilor Bisericii din Ieru- enumer[ c=teva dintre calit['ile ;i responsabilit['ile salim. El fusese un membru proeminent al acestei lucr[torilor cre;tini (veyi Tit 1.4¬5).
60 Galateni ;i Romani ‘n Galateni 2, ]i vedem pe Tit, Pavel, Barnaba evita ne]n'elegerile dintre Biserica evreiasc[ din Ie- ]nt=lnindu¬se cu conduc[torii Bisericii din Ierusa- rusalim ;i Biserica Neamurilor. Pavel le face cunos- lim. Pentru Tit este o ]nt=lnire de o importan'[ cru- cut galatenilor c[ ]ntreaga lor problem[ cu iudaiya- cial[. Este ]n joc ]ntregul s[u mod de via'[ ca cre;tin. torii ;i acuya'iile lor a fost deja tratat[. El ;i¬a pre- El este acolo ca repreyentant al miilor de posibili yentat deja Evanghelia ]naintea principalilor condu- noi converti'i dintre Neamuri. Nu numai at=t, dar c[tori ai cre;tinismului, ;i ace;tia au recunoscut c[ cayul s[u tipic li se va aplica tuturor cre;tinilor, ]n ea este adev[rata Evanghelie. scurgerea vremii. Trebuia s[ se fac[ ]nt=i evreu ca s[ devin[ cre;tin? Aceasta era problema pe care 7 Explic[, pe scurt, motivul lui Pavel pentru a- Pavel spera s¬o clarifice preyent=nd Evanghelia sa ceast[ viyit[, importan'a ei ;i motivul pentru care ]naintea conduc[torilor bisericii. le istorise;te galatenilor despre ea. 5 Conform versetului 2, cum ;i¬a preyentat Pa- ........................................................................................ vel Evanghelia cu aceast[ ocayie? ........................................................................................ ....a) Public, ]naintea ]ntregii biserici. ....b) ‘n particular, ]naintea comitetului biseri- ........................................................................................ cii. ........................................................................................ ....c) ‘n particular, principalilor conduc[tori. C[l[uyirea divin[ 6 Ce spune Pavel c[ le¬a comunicat? Obiectivul 3. S[ expui trei moduri ]n care Du- ........................................................................................ hul Sf=nt ]i c[l[uye;te pe cre;tini. ........................................................................................ ‘n Galateni 1, observ[m c[ Dumneyeu ]i c[l[u- ye;te pe apostolii S[i, pe oamenii pe care ]i trimite Indiferent de data acestei viyite la Ierusalim, ]n misiune. C[l[uyirea divin[ pe care Pavel a primit¬o ;tim c[ Pavel le predicase deja Neamurilor Evan- a fost confirmarea apostoliei sale. ghelia o bun[ bucat[ de vreme. Mesajul s[u c[tre Neamuri — Evanghelia Neamurilor sau Evanghe- 8 ‘n Galateni 2.2, Pavel spune c[ s¬a suit lia net[ierii ]mprejur, cum o nume;te el ]n versetul 7 — era deja deyvoltat[ complet la acea dat[. Ea era ........................................................................................ cu siguran'[ gata de a fi preyentat[ ]naintea condu- c[torilor bisericii. ........................................................................................ Ce creyi c[ ]n'elegea el prin aceasta? Domnul De ce le¬a preyentat Pavel Evanghelia sa condu- c[torilor Bisericii din Ierusalim? A vrut Dumneyeu l¬a c[l[uyit s[ mearg[, dar el nu ne spune cum a s[ confirme mesajul lui Pavel, reasigur=nd biserici- venit revela'ia. Iat[ aici trei posibilit['i+ le c[ este adev[rata Evanghelie? Sau a vrut Dum- neyeu ca Pavel s[¬i ajute s[ ]n'eleag[ ce trebuie s[ 1. Se poate ca el s[ fi avut o revela'ie direct[ fac[ cei converti'i dintre Neamuri? Era important de la Dumneyeu, ]ntr¬o vedenie, un vis sau prin pentru Pavel s[ lucreye ]n armonie cu ceilal'i apos- vocea l[untric[. toli? A fost aceast[ viyit[ necesar[ pentru a contra- cara rapoartele false pe care iudaiyatorii le d[duser[ 2. Se poate s[ fi fost o c[l[uyire de grup, prin despre Pavel? care Dumneyeu s[¬…i fi revelat voia Sa unui ]ntreg grup. Cuvintele lui Pavel din versetul 2+ `ca nu cumva s[ alerg sau s[ fi alergat ]n yadar~ ne arat[ c[ reyul- 3. Se poate s[ fi fost c[l[uyit prin profe'ia dat[ tatele ]ntregii sale misiuni erau ]n pericol. Ceva tre- prin profetul Agab, despre foametea care urma s[ buia f[cut. Iudaiyatorii ]ncercau s[ oblige Neamurile vin[ peste Iudeea. Cite;te Fapte 11.22¬30 pentru a s[ se fac[ evrei. Oriunde se ducea Pavel, ei mergeau avea tabloul complet. Profe'ia lui Agab, din verse- ]n urma lui ;i produceau confuyie printre converti'i. tul 28, este o bun[ explica'ie pentru afirma'ia lui De asemenea, ei ]i d[deau Bisericii din Ierusalim ra- Pavel c[ s¬a dus la Ierusalim din cauya unei revela'ii. poarte false despre Pavel ;i despre ]nv['[tura lui. Ea ne d[ un argument puternic c[ Pavel se refer[ la Pe vremea aceea, erau deja c=teva mii de cre;tini aceast[ viyit[ ]n Galateni 2.2. Ca urmare a acestei evrei ]n Ierusalim. O confruntare ]ntre Pavel ;i iudai- revela'ii, biserica i¬a trimis pe Pavel ;i pe Barnaba yatori ar fi produs numai tulburare ;i, poate, deybi- la Ierusalim s[ duc[ ajutoare care s[ le fie ]mp[r'ite narea bisericii. Pavel a sim'it c[ este necesar s[ se cre;tinilor din Iudeea care sufereau de pe urma foa- ]nt=lneasc[ ]n particular cu principalii conduc[tori ai bisericii ;i s[ le preyinte Evanghelia sa, pentru a
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 61 metei. Pavel ;i Barnaba au profitat de aceast[ ocayie ‘n Fapte 16.6 citim c[ Duhul Sf=nt i¬a interyis pentru a se ]nt=lni cu conduc[torii bisericii. lui Pavel s[ predice Cuv=ntul ]n Asia. ‘n versetul 9 E;ti tu interesat ]n c[l[uyirea divin[? C=t de urm[tor citim c[ Duhul lui Isus nu le¬a permis s[ important[ este ea ast[yi pentru noi? Am men'ionat intre ]n Bitinia. (Acesta nu este un alt Duh. Este doar trei tipuri de revela'ie. Marcheay[¬le pe cele pe care un alt mod de a numi Duhul Sf=nt). ‘n ce mod l¬a le folose;te Dumneyeu ;i ]n yilele noastre pentru a¬…i c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ]n aceste dou[ ocayii, c[l[uyi poporul. nu ni se spune. Unii sugereay[ c[ ar fi putut fi prin- tr¬o prorocie f[cut[ de c[tre unul dintre ]nso'itorii ....a) Revela'ie direct[ prin vedenii, vise sau vo- lui Pavel. ‘ntr¬o alt[ c[l[torie, descris[ ]n Fapte ce l[untric[. 21.10¬14, vedem c[ Agab a spus o prorocie prin care i¬a f[cut cunoscut lui Pavel ce avea s[ i se ]nt=mple ....b) C[l[uyire de grup, prin consultare ]n bise- la Ierusalim. Dar este evident c[ nu a depins ]n c[- ric[, sau ]ndrumare dat[ bisericii. l[uyire doar de acea prorocie. El s¬a dus la Ierusa- lim ]n ciuda avertismentului. Profe'ia i¬a servit lui ....c) Profe'ii sau alte manifest[ri ale darurilor Pavel ca o confirmare a ce urma s[ se ]nt=mple, nu Duhului Sf=nt. c[l[uyire dac[ s[ mearg[ sau nu. Acela;i lucru este adev[rat cu privire la Fapte 21.4. ....d) Toate cele men'ionate mai sus. Pe de alt[ parte, c[l[uyirea din Fapte 16.6 a 10 Po'i sugera ;i alte modalit['i pe care le¬ar putea putut s[ fie, la fel de bine, con;tien'a voii lui Dumne- folosi Dumneyeu pentru a¬…i c[l[uyi poporul S[u? yeu care vine prin impresia pe care Duhul Sf=nt a f[cut¬o asupra inimii sau min'ii unei persoane. ........................................................................................ Faptul c[ te ;tii ]n voia lui Dumneyeu ]'i aduce o ad=nc[ pace l[untric[. C=nd examineyi cursul unei ........................................................................................ ac'iuni care nu este dup[ voia lui Dumneyeu, s¬ar putea s[ ai un sentiment de nelini;te. Adeseori, ........................................................................................ aceasta este numit[ verificarea Duhului. Pavel c[l[- torea f[c=nd ceea ce ;tia c[ este voia lui Dumneyeu, ........................................................................................ predic=nd Evanghelia. Dar Dumneyeu avea pro- 11 Creyi c[ modalit['ile mai directe de c[l[uyire priul orar ;i un plan pe care Pavel s[¬l urmeye. Era sunt mai spirituale dec=t modalit['ile indirecte? De timpul ca Pavel s[ treac[ ]n Europa, ]n loc s[ lucreye exemplu, este mai spiritual s[ fii c[l[uyit printr¬o ]n Asia sau Bitinia. Astfel, c=nd Pavel a ie;it din vedenie, dec=t prin circumstan'e care ]'i indic[ ce programul sau planul lui Dumneyeu, probabil c[ a ar trebui s[ faci? De ce? experimentat una dintre acele verific[ri din partea Duhului. Duhul Sf=nt i¬a re'inut at=t de puternic ........................................................................................ aten'ia lui Pavel, ]nc=t acesta a ;tiut c[ este de la Dumneyeu. Fiind sensibil la c[l[uyirea Duhului lui ........................................................................................ Dumneyeu, Pavel interpreteay[ aceasta ca semn c[ nu trebuie s[ mearg[ nici ]n Asia, nici ]n Bitinia. ........................................................................................ Biblia nu ne spune niciodat[ despre c[l[uyirea Mai vedem ]nc[ o modalitate de c[l[uyire, ]n Fapte 16.9. Aici, Pavel este ]ndrumat, printr¬o vede- direct[ ca fiind mai spiritual[ dec=t cea indirect[. nie de noapte, s[ mearg[ ]n Macedonia (veyi Fapte Orice modalitate prin care ne c[l[uye;te Dumne- 16.12¬14: 18.9: 22.7, pentru alte vedenii). ‘n Fapte yeu este c[l[uyire divin[ ;i spiritual[! 16.12¬14 g[sim un exemplu de c[l[uyire divin[ prin circumstan'e. Aici vedem c[ Pavel se duce la un loc Deoarece acest subiect al c[l[uyirii divine este unde ;tia c[ evreii se vor aduna pentru rug[ciune. at=t de important pentru noi, s[ examin[m Fapte Acolo era o femeie a c[rei `inim[ a fost deschis[ 16 ;i s[ vedem c=teva moduri ]n care Dumneyeu ]l pentru Domnul~. Ea a devenit prima convertit[ pen- c[l[uye;te pe Pavel. tru biserica de acolo. Cite;te Fapte 16.4¬14. Observ[ mai ]nt=i c[ Pa- Pe tot parcursul capitolului 16 din Faptele A- vel c[l[torea prin regiunea Galatia. El le ducea postolilor, putem vedea cum Duhul Sf=nt ]i c[l[u- decretul Conciliului de la Ierusalim bisericilor din- ye;te pe oameni ]n diferite moduri. Examin=nd ]n- tre Neamuri. Acest decret cuprindea deciyia cu pri- treaga ]nv['[tur[ a Noului Testament asupra acestui vire la raportul cre;tinilor dintre Neamuri fa'[ de subiect, g[sim c[l[uyirea direct[ prin vedenii, vise iudaism. Ai citit deja Fapte 15.1¬11 ;i 22¬29. Dac[ te sau daruri ale Duhului Sf=nt ca fiind excep'ie, nu ui'i din nou peste aceste versete, vei observa c[ regul[. Dumneyeu ne¬a pus la dispoyi'ie Cuv=ntul deciyia a fost luat[ prin consultare de grup. Deciyia a avut de asemenea aprobarea Duhului Sf=nt (Fapte 15.28). ‘n ce mod …i¬a dat Duhul Sf=nt aprobarea, nu g[sim scris ]n Biblie, dar ;tim c[ aceast[ impor- tant[ ]ndrumare pentru noua biseric[ dintre Nea- muri a venit prin c[l[uyire de grup.
62 Galateni ;i Romani S[u care acoper[ o arie larg[ de experien'e umane. de c[tre evrei ca semnul leg[m=ntului lui Avraam. Cuv=ntul pretinde a fi ghidul complet pentru tr[ire To'i evreii de parte b[rb[teasc[ trebuia s¬o pri- (2 Timotei 3.16¬17). Dar ne putem a;tepta ;i la measc[, potrivit Legii lui Moise. Aminte;te¬'i acum c[l[uyire direct[, dac[ ]mprejur[rile o cer. ce am ]nv['at ]n prima lec'ie. Iudaiyatorii sus'ineau c[ cineva nu poate s[ fie un bun cre;tin dac[ nu a Punctul principal al acestei sec'iuni poate fi devenit mai ]nt=i un bun evreu. reyumat ]n ]ntrebarea+ `Este via'a ta c[l[uyit[ de Duhul lui Dumneyeu?~ Nu are importan'[ dac[ e;ti Suntem confrunta'i cu o chestiune interesant[. c[l[uyit prin vedenii sau prin convingerea l[untric[ Cite;te mai ]nt=i Fapte 16.1¬3. De ce Pavel l¬a t[iat ]n clipele de rug[ciune pentru ]ndrumare. Lucrul ]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur important este s[ fii condus de Duhul. Roag[¬te ca pe Tit? Nu era consecvent? Cum putem explica Dumneyeu s[ te conduc[. Poate chiar mai impor- aceasta? Mai ]nt=i, observ[ c[ Tit era grec, iar Timo- tant, roag[¬te s[ fii sensibil ;i s[ r[spunyi c[l[uyirii tei era evreu (de;i tat[l s[u era grec). ‘n al doilea Duhului Sf=nt. r=nd, observ[ c[ Timotei a fost t[iat ]mprejur `din pricina iudeilor~, pe c=nd acum iudaiyatorii erau 12 Cum a primit Biserica c[l[uyirea de la Dumne- aceia care insistau pentru t[ierea ]mprejur a lui Tit. yeu ]n problema cre;tinilor dintre Neamuri? (Fapte Dac[ Pavel s¬ar fi supus cererii lor, el ar fi recunoscut 15) c[ m=ntuirea se cap[t[ prin credin'a ]n Isus Cristos plus ascultarea de Lege. ‘n cayul lui Timotei, Pavel ....a) ‘ntr¬o vedenie. nu a vrut s[ pun[ o barier[ care nu era necesar[ ]n ....b) Printr¬o profe'ie. calea evreilor necre;tini din aceea regiune. ....c) Prin consultare de grup. 13 Cum l¬a c[l[uyit Duhul Sf=nt pe Pavel ca s[ nu 17 Cite;te 1 Corinteni 9.19¬23. Pavel formuleay[ mai predice Cuv=ntul ]n Asia la acea dat[? clar principiul pe care l¬a urmat ]n cayul lui Timotei ....a) ‘ntr¬o vedenie. ;i Tit. Exprim[¬l ]n cuvintele tale. ....b) Printr¬o profe'ie. ....c) Biblia nu ne spune. ........................................................................................ 14 Cum l¬a condus Duhul Sf=nt pe Pavel s[ mearg[ ]n Macedonia? ........................................................................................ ....a) Printr¬o vedenie. ....b) Printr¬o profe'ie. ........................................................................................ ....c) Biblia nu ne spune. 15 Care mod de c[l[uyire este mai spiritual? ........................................................................................ ....a) Vedenia. ....b) Consultarea de grup. Acest principiu este foarte important pentru ....c) Niciunul. slujirea lui Dumneyeu. Pavel pune Evanghelia mai 16 Care este metoda pe care Dumneyeu o folose;te presus de orice. Lucrul cel mai important pentru el cel mai des ]n c[l[uyirea copiilor S[i? era ca oamenii s[ fie c=;tiga'i pentru Cristos. El era ....a) Vedenii. flexibil, adaptabil fiec[rei situa'ii, astfel ca s[ poat[ ....b) Profe'ii. g[si ]n fiecare o poart[ deschis[ pentru a predica ....c) Vise. Evanghelia. Acest principiu l¬a c[l[uyit pe marele ....d) Consultare de grup. misionar. Drepturile lui erau probleme secundare. ....e) Biblia. Adeseori a trebuit s[ pun[ deoparte aceste drepturi pentru a intra ]n contact cu oamenii acolo unde erau UN CAY DE CRE…TIN NEEVREU ei — social, intelectual sau cultural. 1 Corinteni 2.3¬5 10.31¬33 reyum[ de asemenea acest principiu al de- dic[rii pentru Evanghelie. Obiectivul 4. S[ explici principiul pe care l¬a urmat Pavel c=nd a acceptat s[¬l taie ]mprejur Bayat pe acest principiu, Pavel l¬a t[iat ]mprejur pe Timotei, dar a refuyat s[¬l taie ]mprejur pe pe Timotei. El a f[cut¬o pentru ca u;a spre evrei s[ Tit. r[m=n[ deschis[ pentru Evanghelie. Pe baya acelu- ia;i principiu, Pavel nu a permis ca Tit s[ fie t[iat Tit nu a fost silit s[ se taie ]mprejur. Ce victorie ]mprejur. El nu a permis¬o de dragul Evangheliei. crucial[! Acesta a fost un cay test adus ]naintea a- A le face pe plac iudaiyatorilor era acela;i lucru cu postolilor. Iudaiyatorii cereau ca Tit s[ fie t[iat ]m- a spune c[ credin'a ]n Isus Cristos ;i lucrarea Sa de prejur. Pavel a refuyat. T[ierea ]mprejur era privit[ pe cruce nu este suficient[ pentru m=ntuire. Aceas- ta n¬a mai vrut Pavel s¬o fac[! G=nde;te¬te la probleme sau situa'ii ]n care a trebuit s[ examineyi modul ]n care ac'iunile tale ar afecta cauya lui Cristos. Ai primit prin acest princi-
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 63 piu biblic c[l[uyirea de care ai nevoie? Este un prin- sau vicleni ;i f['arnici? cipiu bun pentru aplicare ]n via'a ta ;i lucrarea ta? 18 Acum e;ti mai bine preg[tit ca s[ r[spunyi unei ........................................................................................ ]ntreb[ri importante. S¬a opus Pavel ]nsu;i ritua- Cuno;ti tu oameni care sunt ca oponen'ii lui lului t[ierii ]mprejur? Dac[ nu, la ce s¬a opus? Pavel? Observ[ c[ acestora Pavel nu le¬a explicat ........................................................................................ principiul `m¬am f[cut tuturor totul~. Acest prin- cipiu nu include ;i compromiterea adev[rului Evan- ........................................................................................ gheliei. El avea ]n g=nd efectele acestui cay asupra 19 Cum ]i nume;te Pavel pe oponen'ii s[i, ]n Ga- Galatenilor ;i asupra altor cre;tini dintre Neamuri. lateni 2.4? 21 Care este scopul exprimat al lui Pavel atunci ........................................................................................ c=nd refuy[ s[ lase ca Tit s[ fie t[iat ]mprejur? (2.5) 20 Ce spune el despre tactica lor? Erau ei sinceri ;i deschi;i ]n problemele pe care le aveau cu Pavel ........................................................................................ ........................................................................................ Recunoa;terea ofical[ este acordat[ Galateni 2.6¬10 Obiectivul 5. S[ ]n'elegi lucrarea conduc[torilor 23 Compar[ acum Galateni 2.2 ;i 2.7. Ce le¬a bisericii care au stabilit ;i au men'inut stan- comunicat Pavel conduc[torilor? dardele biblice de doctrin[ ;i conduit[ ]n bi- seric[. ........................................................................................ Obiectivul 6. S[ ar['i valabilitatea recunoa;terii ........................................................................................ de c[tre biseric[ a chem[rii ;i lucr[rii unei per- 24 Ce cuvinte din versetul 6 ne arat[ c[ Evanghe- soane. lia lui Pavel era perfect[ ;i complet[? RECUNOA…TEREA EVANGHELIEI LUI PAVEL ........................................................................................ 2.6¬8 ........................................................................................ 22 Cite;te Galateni 2.6¬10. Cine au fost cei trei 25 Cum se aplic[ aceste versete Bisericii de ayi? oameni principali ]n Biserica din Ierusalim? Conduc[torii bisericii examineay[ doctrina pe care o predic[ sau o ]nva'[ lucr[torii? Ar trebui? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Iacov, cel men'ionat aici, este fratele Domnu- ........................................................................................ lui Isus, p[storul Bisericii din Ierusalim ;i autor al ........................................................................................ epistolei Iacov. Iacov, fratele lui Ioan, fusese deja omor=t ]nainte ca aceast[ ]nt=lnire s[ aib[ loc. ........................................................................................ ........................................................................................
64 Galateni ;i Romani Reyultatul ]nt=lnirii cu conduc[torii Bisericii ........................................................................................ din Ierusalim a fost cunoa;terea deplin[ c[ exist[ doar o singur[ Evanghelie, ]mp[rt[;it[ at=t de Ie- ........................................................................................ rusalim (elementul iudaic), c=t ;i de Antiohia (ele- mentul neiudaic). At=t Petru c=t ;i Pavel au propriile ........................................................................................ lor ]ns[rcin[ri speciale, ;i acestea nu sunt ]n con- A fost chemarea lui Pavel recunoscut[ ;i confir- flict. Cum ai aplica acest principiu faptului c[ exis- t[ at=tea culte cre;tine? Dar diferitelor tipuri de lu- mat[ de al'ii? Este adev[rat c[ Pavel a predicat E- cr[ri ]n biseric[? vanghelia mult[ vreme ]nainte de ]nt=lnirea cu con- duc[torii Bisericii din Ierusalim. Dar chiar de la ]n- 26. Care este p[rerea ta cu privire la p[rt[;ia ]ntre ceput, Dumneyeu a folosit al'i cre;tini ca s[ confirme cre;tini din diferite culte cre;tine care predic[ toate chemarea sa. adev[rata Evanghelie a lui Cristos? 29 S[ privim din nou la ilustra'ia chem[rii lui Pa- ........................................................................................ vel ]n lec'ia 2. …tim c[ o chemare la o lucrare de propov[duire ar trebui s[ vin[ de la Dumneyeu. ........................................................................................ Creyi c[ o chemare divin[ mai are nevoie s[ fie recunoscut[ ;i de al'ii? De ce? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Este important s[ recuno;ti c[ Dumneyeu le d[ ........................................................................................ lucr[ri diferite diferi'ilor oameni ;i chiar diferitelor ........................................................................................ grupuri. Aceasta face posibil[ deyvoltarea deplin[ a trupului lui Cristos. Veyi Efeseni 4.1¬16. Oare n¬ar ........................................................................................ trebui ca m[dularele trupului S[u s[ aib[ p[rt[;ie ;i s[ lucreye ]mpreun[ ]n armonie? ........................................................................................ 30 Enumer[ c=teva doveyi ale chem[rii divine care RECUNOA…TEREA LUI PAVEL CA APOSTOL pot fi recunoscute de al'ii. 2.8¬10 ........................................................................................ Obiectivul 7. S[ descrii chemarea pe care i¬o face Dumneyeu unui om ca s[ intre ]n slujba Lui ;i ........................................................................................ s[ enumeri moduri prin care aceast[ chemare este confirmat[. ........................................................................................ ‘n lec'ia 2 l¬am v[yut pe Pavel insist=nd c[ me- ........................................................................................ sagerul trebuie s[ fie judecat dup[ Evanghelia pe care o predic[. ‘n aceast[ lec'ie am v[yut c[ el ac- ........................................................................................ cept[ aceast[ verificare ;i o trece cu bine. Apostolii recunosc faptul c[ Dumneyeu i¬a dat o lucrare spe- ........................................................................................ cial[ ]ntre cei net[ia'i ]mprejur, ]ntre Neamuri. Dar, conduc[torii bisericii au mai avut o dovad[ cu pri- ........................................................................................ vire la apostolia lui Pavel. ........................................................................................ 27 Care este dovada apostoliei lui Pavel, pe care o 31 Cite;te aceste pasaje interesante ;i spune cine g[se;ti ]n Galateni 2.8? confirm[ chemarea lui Pavel ]n fiecare dintre ele. ........................................................................................ Fapte 9.10¬17 ........................................................................................ ........................................................................................ 28 Reaminte;te¬'i c[ iudaiyatorii din Galatia ata- cau at=t Evanghelia lui Pavel, c=t ;i apostolia lui. Fapte 9.26¬27 Av=nd ]n vedere faptul acesta, ce semnifica'ie a avut versetul 9 pentru galateni? ........................................................................................ ........................................................................................ Fapte 13.1¬4 ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n lista calit['ilor cerute cuiva ca s[ poat[ fi lucr[tor ]n c=mpul Evangheliei, din 1 Timotei 3.1¬4, este men'ionat[ ;i recunoa;terea chem[rii de c[tre o biseric[ local[. Cu alte cuvinte, e;ti chemat ;i ]ns[r-
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 65 RECUNOA…TEREA CHEM“RII DIVINE cinat de Dumneyeu, dar exist[ dovada ]n Noul Tes- S tament c[ aceast[ chemare divin[ trebuie s[ fie confirmat[ c=ndva de biseric[. Biserica recunoa;te U ceea ce Dumneyeu a f[cut deja ]n via'a celui pe care R Dumneyeu-Tat[l l¬a chemat. Dac[ dore;ti, po'i folosi diagrama de la S lec'ia 2, c=nd predici sau 'ii o lec'ie asupra acestui A subiect. Isus Cristos V E R T I Tu Biserica Misiunea C A L “ CONFIRMAREA ORIYONTAL“ Petru corectat de Evanghelia lui Pavel Galateni 2.11¬21 Obiectivul 8. S[ aplici ]n via'a ;i ]n lucrarea ta ........................................................................................ principiile date ]n acest capitol, atunci c=nd ai de¬a face cu ipocriyie sau cu alte probleme. ........................................................................................ De fapt, Petru a fost cel care a dechis u;a ‘mp[- GRE…EALA LUI PETRU …I MUSTRAREA LUI DE C“TRE PAVEL r['iei lui Dumneyeu pentru Neamuri, nu Pavel! El a fost cel dint=i care a v[yut rev[rsarea Duhului Galateni 2.11¬14 Sf=nt peste Neamuri. Obiectivul 9. S[ compari problema rela'iilor 34 Care este motivul pe care Pavel ]l d[ ac'iunii dintre iudei ;i cre;tini ]n prima Biseric[, cu pro- lui Petru ]n Galateni 2.12? bleme similare din yilele noastre. ........................................................................................ 32 ‘n ce ora; s¬a ]nt=mplat incidentul relatat ]n aceste versete? ........................................................................................ 35 Compar[ aceast[ ac'iune cu afirma'ia pe care ........................................................................................ Pavel o face despre sine ]n Galateni 1.10. Localiyeay[¬l pe hart[ (pagina 8). Acesta era un Scopul lui Pavel era s[ fie pl[cut centru al activit['ii ]ntre Neamuri ;i baya de plecare ]n activit['ile misionare ale lui Pavel. Controversa ........................................................................................ dintre Pavel ;i Petru a fost serioas[. Versetul 11 spu- Petru s¬a comportat a;a ]nc=t s[ fie pl[cut ne c[ Petru `era de os=ndit~ (era de condamnat). De ce? ........................................................................................ Dac[ ai la ]ndem=n[ diferite traduceri ale Bi- ........................................................................................ bliei, uit[¬te cum este tradus versetul 2.13. Expresia ........................................................................................ `s[ se prefac[~ ne ajut[ s[ ]n'elegem c[ Petru se 33 Cite;te Fapte 10.1 - 11.18. æin=nd seama de a- condamn[ pe sine. Cuv=ntul grecesc folosit are ceste fapte, de ce a fost at=t de grav[ retragerea ;i sensul de `a se uni ]n ipocriyie~. Ipocriyia era p[catul separarea lui Petru de Neamuri? de care s¬au f[cut vinova'i Petru ;i to'i ce l¬au urmat. Petru a f[cut un compromis cu convingerile sale. ........................................................................................ Adic[ el nu ac'iona conform cu ceea ce ;tia c[ este corect. De aceea `era de os=ndit~. Sau, aceasta se ........................................................................................ poate traduce ;i prin+ `s¬a condamnat pe sine~. ........................................................................................
66 Galateni ;i Romani 36 Te po'i g=ndi la situa'ii similare ]n mediul cul- JUSTIFICAREA PRIN CREDINæ“ F“R“ LEGE tural ]n care tr[ie;ti? Exist[ probleme de rasism sau 2.15¬18 bariere de clas[? Ar[t[m noi totdeauna aceea;i dra- goste cre;tin[ celor extrem de s[raci, celor respin;i Observ[ c[ ]n versetul 15, Pavel ]i nume;te de societate, atunci c=nd ni;te persoane bogate ;i `p[c[to;i~ pe cei dintre Neamuri. De ce? Aici el este influente ne viyiteay[ biserica? Enumer[ c=teva sarcastic, folosind termenul a;a cum ]l foloseau moduri ]n care lucr[torul cre;tin poate ac'iona f['ar- evreii care se considerau neprih[ni'i. ‘n versetele nic sau ]mpotriva convingerilor sale de teama a ceea 11 la 14, ne¬am concentrat asupra problemei. ‘nce- ce lumea ar putea g=ndi despre el. p=nd cu ultima parte a versetului 14 ;i p=n[ la ver- setul 21, avem r[spunsul teologic. Tradi'ia iudaic[ ........................................................................................ (nu Legea Moyaic[) i¬a f[cut pe evrei s[ cread[ c[ ei sunt prea sfin'i ca s[ stea la mas[ cu Neamurile. ........................................................................................ Ei s¬ar spurca dac[ ar avea de¬a face cu ace;ti `p[c[to;i~. Pavel, ]ns[, subliniay[ aici c[ evreii sunt ........................................................................................ la fel de p[c[to;i ca ;i Neamurile, deoarece nimeni nu se poate m=ntui pe sine de p[cate ]ncerc=nd s[ ........................................................................................ 'in[ Legea. C=nd Pavel spune `noi~, ]n versetul 15, Barnaba a fost afectat de ipocriyia lui Petru. El el se include, ]mpreun[ cu Petru, ]n aceea;i catego- rie. a urmat exemplul lui Petru. Ce trebuia s[ fac[ Pa- vel? S[ tac[, ]n semn de aprobare a ac'iunii lor? S[¬i 38 Subliniay[ pronumele `noi~ ;i verbele la per- critice dup[ ce pleac[? S[ ]mpart[ biserica ]n adu- soana ]nt=i plural, ]n versetele 15 ;i 16. Ce ;tiau Petru n[ri separate pentru evrei ;i pentru Neamuri? S[ ;i Pavel, ;i ne este ar[tat ]n versetul 16? recomande Neamurilor s[ se fac[ evrei? Problema cerea o ac'iune imediat[, ]nainte ca situa'ia s[ se ........................................................................................ agraveye. ........................................................................................ Condamnarea lui Petru este sever[, deoarece 39 La ce ac'iune i¬a dus aceast[ cunoa;tere? De ce? el a refuyat s[ stea la masa Domnului al[turi de fra'i cre;tini. Prin separarea sa de c[tre cre;tinii dintre ........................................................................................ Neamuri, el, implicit, spunea c[ lor le lipse;te ceva. Desigur, aceasta este ceea ce ar fi spus iudaiyatorii ........................................................................................ veni'i la Ierusalim. ........................................................................................ 37 Cite;te Proverbe 27.6 ;i Galateni 2.14. Po'i su- Pilda Domnului Isus despre vame; ;i fariseu gera unul sau dou[ motive pentru care Pavel l¬a mustrat pe Petru `]n fa'a tuturor~, ]n loc s[ aranjeye ne va ajuta aici. Cite;te Luca 18.9¬14. Aceast[ pild[ problema ]ntre patru ochi? ilustreay[ faptul c[ credincio;ii Vechiului Testament erau m=ntui'i pe baya credin'ei ]n promisiunile lui ........................................................................................ Dumneyeu. Ei nu erau ]ndrept['i'i pe baya faptelor (faptele lor bune sau respectarea Legii), ci mai de- ........................................................................................ grab[ pe baya ]ndur[rii ;i a harului lui Dumneyeu. ........................................................................................ ‘n Galateni 2.16 avem o formulare clar[ a Evan- gheliei lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[. ........................................................................................ Aici este inima mesajului lui Pavel c[tre galateni. Aceasta nu ]nseamn[ c[ cre;tinii care p[c[tuiesc Subliniay[ acest verset ]n Biblia ta ;i memoreay[¬l. trebuie mustra'i totdeauna ]n public. Pentru alte Ce vrea Pavel s[ spun[ prin cuvintele `noi ]n- instruc'iuni, cite;te Matei 18.15¬17 ;i 1 Corinteni ;ine am fi g[si'i p[c[to;i~, din versetul 17? Ceea ce 5.1¬5. vrea el s[ spun[ este c[ dac[ singur[ credin'a nu este suficient[ pentru m=ntuire, atunci at=t el c=t ;i Acest incident descris ]n Galateni 2.11¬14 ne Petru au p[c[tuit c=nd i¬au ]nv['at pe oameni c[ arat[ nevoia de curaj ]n aplicarea Evangheliei ]n este suficient[. Am=ndoi au predicat c[ numai prin ac'iunile noastre de yi cu yi, indiferent ce cred oa- credin'[ poate cineva s[ ajung[ la o rela'ie bun[ cu menii despre noi. Petru ;i Barnaba aveau nevoie de Dumneyeu. Pavel spune c[ dac[ aceasta nu este mai mult curaj pentru a face ce ;tiau c[ este bine. adev[rat, ei ]i duc pe oameni la p[cat. S¬ar putea ca Pavel a ac'ionat cu curaj, ca un apostol al lui Cris- urmarea lui Cristos s[¬i duc[ la p[cat? Fereasc[ tos, ]n aplicarea ]nv['[turii Evangheliei chiar ;i lui Dumneyeu s[ le treac[ prin minte un asemenea Petru! Ne trebuie curaj ca s[ ne ocup[m de proble- g=nd! me ]n bisericile noastre. D[¬mi voie s[¬'i sugerey s[ te rogi pentru tine ;i pentru ceilal'i cre;tini, ca s[ avem curajul care ne trebuie.
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 67 40 Ce spune Pavel despre sine ]n versetul 18? Ce Compar[ aceste versete cu Galateni 2.20. Cum se s¬ar face, dac[ s¬ar ]ntoarce la poyi'ia sa de a se exprim[ dragostea divin[? ]ncrede ]n Lege pentru justificare? ........................................................................................ ........................................................................................ Cuv=ntul folosit aici de Pavel este un cuv=nt ........................................................................................ mai tare dec=t `p[c[tos~ — folosit ]n versetele 15 ;i ........................................................................................ 17. De fapt, el spune c[ ar fi un mai mare p[c[tos 43 ‘n 2 Corinteni 5.14¬15, Pavel aplic[ acest princi- dac[ s¬ar ]ntoarce acum la ]ncrederea ]n Lege pen- piu al dragostei divine celor care predic[ Evanghe- tru a fi m=ntuit, dec=t a fost ]nainte de convertire! lia. Care spune el c[ ar trebui s[ fie r[spunsul nostru Nu este de mirare c[ Pavel s¬a ridicat ;i i¬a mustrat la dragostea lui Cristos? pe Petru, Barnaba ;i pe ceilal'i evrei cre;tini din An- tiohia, c=nd erau pe cale s[ fac[ aceast[ ]ntoarcere! ........................................................................................ Observ[ c=t de bine li se potrivesc galateniilor a- ceste cuvinte ale lui Pavel c[tre Petru. Oare nu este ........................................................................................ aceasta tocmai poyi'ia pe care se situau ei? ........................................................................................ MORT FAæ“ DE LEGE — VIU FAæ“ DE 44 Privind la Galateni 2.21, s[ reformul[m o afir- CRISTOS ma'ie important[, transform=nd¬o ]n ]ntrebare. Este 2.19¬21 posibil ca cineva s[ fie m=ntuit prin Lege? Obiectivul 10. Citeay[ din memorie Galateni ........................................................................................ 2.16 ;i 20 ;i folose;te aceste versete cheie ]n via'a ;i lucrarea ta. ........................................................................................ 45 Cum au fost m=ntui'i oamenii din timpul Ve- Legea este sursa mor'ii, nu a vie'ii. Ea ne con- chiului Testament? damn[ la moarte pentru p[catele noastre. Dar Cris- tos a luat asupra Sa p[catul ;i vinov['ia noastr[ ;i a ........................................................................................ murit ]n locul nostru. ‘n ce prive;te Legea, noi, care suntem ]n Cristos, suntem mor'i. Noi am murit fa'[ ........................................................................................ de Legea Moyaic[ ;i fa'[ de preten'iile ei asupra noastr[, a;a ]nc=t noi putem tr[i o via'[ nou[ pen- 46 Care verset din acest capitol arat[ cum poate tru Dumneyeu. un p[c[tos s[ devin[ drept (neprih[nit, ]ndrept['it)? Deoarece Galateni 2.20 este un verset cheie al ........................................................................................ acestei epistole, memoreay[¬l. ‘nva'[¬l astfel ]nc=t s[ po'i s[¬l scrii corect, dac[ 'i se va cere ]n test! ........................................................................................ 47 S[ presupunem c[ cineva ]'i spune+ `Eu cred c[ S[ observ[m acum ceva foarte important des- ]n yiua judec['ii faptele mele bune vor c=nt[ri mai pre Galateni 2.20. Este exprimarea unei realit['i, a mult dec=t cele rele. Eu m[ str[duiesc s[ fiu destul unui fapt! Este o m[rturie despre `totala eficacitate de bun ]nc=t s[ pot merge ]n rai.~ Cum i¬ai r[spunde, ;i suficien'[ a lucr[rii lui Cristos~. Cuvintele `am folosind un verset din acest capitol? fost r[stignit ]mpreun[ cu Cristos~ sunt defini'ia simpl[ a rela'iei lui Pavel cu Legea. El este mort fa'[ ........................................................................................ de toate cerin'ele Legii. ........................................................................................ Dar pentru Pavel, cre;tinismul este ceva mai mult dec=t experien'a unei mor'i. Este o experien'[ ........................................................................................ de via'[! A;a cum s¬a identificat cu Cristos ]n moar- tea Sa, tot a;a se identific[ cu Cristos ]n ]nvierea Sa. ........................................................................................ 48 G=nde;te¬te c[ un cre;tin descurajat ar veni la 41 Care sunt cele dou[ afirma'ii pe care Pavel le tine ;i 'i¬ar spune+ `M¬am g=ndit s[ renun' s[ mai face despre Fiul lui Dumneyeu ;i despre sine ]n ul- ]ncerc s[¬L urmey pe Cristos. Nu m[ v[d ]n stare s[ tima parte din Galateni 2.20? tr[iesc via'a cre;tin[.~ Cum l¬ai sf[tui, folosind unul dintre versetele din acest capitol? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 42 G[sim aceea;i idee ]n Ioan 3.16 ;i Efeseni 5.25. ........................................................................................ ........................................................................................ 49 ‘n Galateni 2.20, Pavel se refer[ la sine. ‘n ce m[sur[ creyi tu c[ m[rturia ta sau a altora este im-
68 Galateni ;i Romani portant[ pentru ]ncurajarea oamenilor ]n via'a lor ........................................................................................ cre;tin[? Exist[ suficiente oportunit['i pentru a face ........................................................................................ aceasta ]n serviciile biserice;ti? Dar prin m[rturie ........................................................................................ personal[? Verific[¬'i r[spunsurile 1 Barnaba. ce este mai bine pentru cauya lui Cristos. A- 2 Iosif dapteay[¬te obiceiurilor, astfel ]nc=t s[¬i po'i c=;tiga pe oameni pentru Cristos. 3 Apostolii. 18 Nu. El s¬a opus t[ierii ]mprejur privit[ ca ;i 4 Fiul m=ng=ierii. condi'ie a m=ntuirii. (Sau, r[spunsul t[u ]n cuvinte similare.) 5 c) ‘n particular, principalilor conduc[tori. 19 Fra'i mincino;i. (Fra'i fal;i.) 6 Acea Evanghelie pe care am predicat¬o prin- 20 Vicleni ;i f['arnici. tre Neamuri. 21 Ca adev[rul Evangheliei s[ r[m=n[ cu voi. 7 R[spunsul t[u. Dumneyeu i¬a ar[tat c[ ar tre- bui s[ mearg[. S¬a ]nt=lnit cu conduc[torii 22 Iacov, Petru ;i Ioan. bisericii ;i le¬a preyentat urm[toarea pro- blem[+ Dac[ converti'ii dintre Neamuri trebuie 23 Evanghelia pe care el a predicat¬o Neamurilor. sau nu s[ se fac[ evrei. Aceasta a fost problema cu care se confruntau galatenii. Deciyia condu- 24 Nu mi¬au adus nimic. c[torilor de la Ierusalim urma s[ fie important[ pentru galateni. 25 R[spunsul t[u. De obicei, conduc[torii unui cult fac verificarea ]nainte de a¬i da lucr[toru- 8 Revela'ie lui recunoa;terea oficial[. Da. Pentru a men- 'ine adev[ratul mesaj evanghelic ;i a ap[ra 9 d) Toate cele men'ionate mai sus. biserica de gre;eli. 10 R[spunsul t[u. Ai putea include ;i Cuv=ntul 26 R[spunsul t[u. lui Dumneyeu, prin anumite versete care 'i se ]ntip[resc ]n inim[, ]mprejur[ri, convingere 27 R[spunsul t[u. Puterea lui Dumneyeu lucr=nd l[untric[, sfatul altor cre;tini. prin Pavel la fel de eficient ca ;i prin Petru. 11 Opinia ta. 28 A dovedit c[ ;i conduc[torii Bisericii din Ieru- 12 c) Prin consultare de grup. salim au aprobat Evanghelia lui Pavel ;i i¬au recunoscut apostolia. 13 c) Biblia nu ne spune. 29 R[spunsul t[u. 14 Printr¬o vedenie. 30 R[spunsul t[u ar putea include+ manifest[ri ale 15 c) Niciunul. darurilor pentru lucrarea ;i puterea lui Dum- 16 e) Biblia. neyeu ]n lucrarea acelui om, Evanghelia pe care o predic[, c[l[uyirea divin[ ]n lucrare, siguran'a sa c[ Dumneyeu l¬a chemat. 17 R[spunsul t[u. Ar putea fi+ Evanghelia este 31 Fapte 9.10¬17 Anania. totdeauna pe primul plan. Sau+ C=;tigarea oa- Fapte 9.26¬27 Barnaba. menilor pentru Cristos este mai important[ Fapte 13.1¬4 Biserica din Antiohia. dec=t sentimentele sau opiniile mele. Sau+ F[
Apostolii recunosc Evanghelia lui Pavel 69 32 Antiohia. 40 C[lc[tor de lege. 33 Dumneyeu ]i d[duse revela'ia c[ Neamurile 41 El m¬a iubit ;i S¬a dat pe Sine ‘nsu;i pentru nu sunt mai necurate dec=t evreii. El nu tre- mine. buia s[ considere necurat ceea ce Dumneyeu cur['ise. Mai demult el se asociase cu Neamu- 42 Prin voin'a de a se sacrifica de dragul celui rile ;i ;i¬a ap[rat aceast[ poyi'ie ]naintea Bise- iubit. ricii din Ierusalim. 43 S[ nu mai tr[im pentru noi, ci pentru Cel ce a 34 Teama de cre;tinii iudaiyatori veni'i din Bise- murit pentru noi. rica din Ierusalim. 44 Nu. 35 Lui Dumneyeu, nu oamenilor. Oamenilor, nu lui Dumneyeu. 45 Prin credin'a ]n promisiunile lui Dumneyeu. 36 R[spunsul t[u. 46 2.16 37 R[spunsul t[u. Poate c[ a f[cut¬o pentru a¬i 47 Ai putea folosi 2.16 pentru a ar[ta c[ faptele avertiya ;i pe al'ii. A oprit agravarea proble- noastre bune nu ne pot m=ntui. Numai cre- mei. Pentru a ap[ra adev[rurile fundamenta- din'a ]n Isus poate. le ale libert['ii cre;tine ;i a ar[ta c[ Evanghe- lia trebuie aplicat[ ]n vie'ile noastre. Pentru 48 Ai putea folosi 2.20 pentru a ar[ta c[ victoria a¬i ajuta pe Barnaba ;i Petru. asupra p[catului vine prin Cristos care tr[ie;te ]n noi. Noi nu suntem doar justifica'i prin 38 Omul nu este ]ndrept['it prin faptele Legii ci credin'[+ noi trebuie s[ ;i tr[im prin credin'[. prin credin'a ]n Isus Cristos. 49 R[spunsul t[u. 39 Ei credeau ]n Isus Cristos, c[ pot fi ]ndrept['i'i prin credin'a ]n El, ;i nu prin faptele Legii.
70 Galateni ;i Romani SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Ca procedeu standard, observ[ cum se descurc[ 5. Discut[ importan'a rela'iilor dintre Pavel ;i cei- studen'ii cu ]ntreb[rile de studiu ;i ]n ce m[sur[ lal'i conduc[tori de biserici ;i importan'a armo- ating obiectivele propuse. niei ]ntre lucr[torii cre;tini de ayi. 2. Ajut[¬i pe studen'i s[ afle tot ce se poate des- 6. Invit[ un conduc[tor din organiya'ia bisericeas- pre Antiohia Siriei, s[ o localiyeye pe hart[ ;i c[ din care faci parte ca s[ discute cu studen'ii s[ poat[ relata c=teva lucruri importante. Pre- despre importan'a unui standard de doctrin[ yint[ imagini din acea regiune ;i locuitorii ei pentru o biseric[. Discut[ modalit['ile care e- de ast[yi. Discut[ importan'a Bisericii primare xist[ pentru men'inerea doctrinei biblice co- din Antiohia. recte ]n biserici. Compar[ aceasta cu atitudinea lui Pavel fa'[ de ceea ce se ]nv['a ]n biseric[. 3. Dramatiyeay[ problema din Antiohia — neho- t[r=rea lui Petru, ac'iunea sa, mustrarea lui 7. Dramatiyeay[ viyita lui Pavel, Tit ;i Barnaba la Pavel ;i reyultatele. Discut[ importan'a acestor Ierusalim. reyultate pentru celelalte biserici. Observ[ po- yi'ia pe care a luat¬o Petru ]n Conciliul de la 8. Discut[ necesitatea c[l[uyirii personale din par- Ierusalim (Fapte 15). tea Domnului ;i cere¬le studen'ilor s[ ]mp[rt[- ;easc[ m[rturii de c[l[uyire divin[. 4. Solicit[ trei studen'i s[ preg[teasc[ o discu'ie scurt[ despre responsabilitatea cre;tinilor ]n 9. Dac[ vreunul dintre studen'i a preg[tit temele yilele noastre, c=nd suntem confrunta'i cu pro- op'ionale de la ]nceputul acestei lec'ii, d[¬i timp bleme rasiale similare celor din Antiohia. pentru a preyenta reyultatele.
71 Lec'ia 5 SCRIPTURA NE ‘NVAæ“ EVANGHELIA CREDINæEI Galateni 3 PLANUL LECæIEI 5. S[ citeyi din memorie Galateni 3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi baya m=ntuirii Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni — 3.1-5 ;i s[ explici necesitatea mor'ii lui Cristos pe cru- Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam — 3.6-9 ce. Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege — 3.10-25 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi valoarea ei. R[scump[rare de sub blestemul Legii — 3.10-25 Sub blestemul Legii — 3.10-12 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ]n favoarea R[scump[rat de sub blestem prin Cristos — m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se afl[ ]n Ga- 3.13-14 lateni 3. Promisiunea nu este anulat[ prin Lege — 3.15-18 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile dintre m[dularele Legea dat[ ca s[ ne conduc[ la Cristos — 3.19-25 Trupului lui Cristos, s[ le ]n'elegi ]n profunyi- Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ — 3.26-29 mea lor ;i s[ le aplici ]n via'a ;i lucrarea ta. OBIECTIVELE LECæIEI TEME C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. ]n stare+ 2. Cite;te studiul cuvintelor pentru a avea o mai 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pavel pe Scrip- clar[ ]n'elegere a cuvintelor care s-ar putea s[ turi ;i importan'a acestui principiu ]n propria fie folosite cu un sens aparte. ta lucrare. 3. Cite;te Galateni 3. 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n istoria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este atitudinea fa'[ de 4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, sec'iune dup[ acesta. sec'iune, citind mai ]nt=i pasajele biblice la care se refer[. Dup[ ce completeyi r[spunsul la ]ntre- 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat prin cre- b[rile de studiu, de la fiecare sec'iune, veri- din'[. fic[¬'i r[spunsurile compar=ndu¬le cu cele date la sf=r;itul sec'iunii. 4. S[ expui trei rela'ii importante dintre Lege ;i Evanghelie.
72 Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR fermecat — sub efectul unei vr[ji, ]nc=t s[ nu a desfiin'a — a anula, a invalida. Legea nu poate 3.1 poat[ ac'iona a;a cum ar trebui. 3.15 anula sau desfiin'a leg[m=ntul f[g[- yugr[vit — descris at=t de clar, de parc[ L¬a'i fi duin'ei. 3.1 v[yut voi r[stignit. s[m=n'a — urma;ii sau descenden'ii. Pavel ara- firea p[- — trup, nu suflet sau duh. Pavel folo- 3.16 t[ c[ promisiunea f[cut[ semin'ei lui Avraam se refer[ la Isus Cristos, un m=nteasc[ se;te acest cuv=nt cel mai adesea cu urma; al lui Avraam ]n ce prive;te natura uman[. (]n original+ sensul de natur[ uman[ cu dorin'e carnea) egoiste ;i neputincioase de a reyista 2.4 ispitirii. mijlocitor — mediator, persoan[ care aduce la ]n- 3.19 'elegere dou[ p[r'i. minuni — ac'iuni supranaturale, fapte inexpli- 3.5 cabile prin legile cunoscute ale na- ]ntr¬adev[r — cu adev[rat. turii. 3.21 Scriptura ... — Cuv=ntul lui Dumneyeu a preyis sau a ]nchis totul— a inclus totul. prevedea a profe'it binecuv=ntarea urma;ilor 3.15 3.8 lui Avraam, deoarece Dumneyeu v¬a'i ]m- — ca ;i cu o hain[. Adus ]n unitate cu putea s[ vad[ ce avea s[ se petreac[ br[cat cu Cristos, ]n care tr[im. ]n viitor. Cristos 3.27 binecu- — avantajat, favoriyat. O binecuv=ntare v=ntat este darul unui favor divin, o surs[ rob — sclav, dependent. 3.8 de fericire ;i de bun[stare. 3.28 credincios — folosit aici cu sensul de `plin de cre- rol — atribu'ie care revine cuiva ]ntr¬o ac- 3.9 din'[~, `care crede~. 'iune sau ]n via'[. blestem — sentin'[ divin[ de judecare ;i con- ]nlocuitor — ]n locul, ca substituent pentru (exem- 3.10 damnare. Pavel vorbe;te despre bles- plu moartea lui Cristos pentru noi). tem ca fiind sentin'a de condamnare la moarte pe care Dumneyeu a pro- a isp[;i — a pl[ti pentru o pagub[ sau pentru nun'at¬o ]mpotriva celor care calc[ pentru un r[u comis. Un criminal poate s[ Legea. isp[;easc[ crima sa ]mpotriva so- ciet['ii, suferind pedeapsa care i¬a neprih[nit — drept, corect, potrivit cu standardul fost dat[. Isus a isp[;it p[catele noastre suferind pedeapsa cu moar- (drept) lui Dumneyeu ;i ]n poyi'ie corect[ tea, a;a cum era cerut. Isp[;irea ne elibereay[ de vinov['ie. Isp[;irea Sa 3.11 fa'[ de El, ]n rela'ie bun[ cu El. pentru p[catele noastre este temeiul m=ntuirii noastre. r[scum- — recump[rat, eliberat prin plata r[s- p[rat cump[r[rii. Noi ne vindem pe noi 3.13 ]n;ine p[catului ;i mor'ii, atunci c=nd alegem s[ mergem pe calea noastr[, ]n loc s[ ascult[m de Dum- simbol — ceva care ]nlocuie;te sau repreyint[ neyeu. Dar Dumneyeu ne¬a iubit ;i altceva. (Semn, obiect, imagine care ne¬a cump[rat din nou pentru Sine repreyint[ indirect un obiect, o fiin- — ne¬a r[scump[rat — cu pre'ul '[, o no'iune, o idee etc. - n.tr. con- propriei mor'i. Planul S[u de r[s- form Dic'ionarului Explicativ al cump[rare pentru noi este s[ fim Limbii Rom=ne, 1975). Boteyul ]n m=ntui'i prin simpla acceptare a ap[ este un simbol sau o imagine a ceea ce a f[cut El pentru noi. unirii cu Cristos ]n moartea ;i ]nvi- erea Sa. testament — acord solemn ]ntre dou[ sau mai pre' — pre'ul pl[tit pentru a elibera pe ci- (]n original+ multe persoane de a face sau de a `leg[m=nt~) nu face anumite lucruri. de r[s- neva. Moartea lui Isus este pre'ul de 3.15 cump[rare r[scump[rare care ne elibereay[ de sub puterea p[catului.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 73 DEYVOLTAREA LECæIEI Aceast[ parte a Epistolei c[tre Galateni este une- De;i Pavel avea motive speciale s[ citeye din ori numit[ `Argumentul teologic~ sau `Argumentul Biblie ]n controversa sa cu iudaiyatorii, putem lua scriptural~. Pavel folose;te multe citate din Vechiul aceast[ practic[ drept model pentru propov[duirea Testament ]n aceast[ parte a ap[r[rii Evangheliei. noastr[. Biblia este cartea de temelie at=t pentru De fapt, el ne arat[ c[ Evanghelia justific[rii prin credin'[, c=t ;i pentru conduit[. Lec'iile pe care le credin'[ a fost ]ns[;i esen'a rela'iei lui Dumneyeu 'ii sau predicile tale sunt ele saturate de Cuv=ntul cu poporul S[u chiar ]n timpurile Vechiului Testa- lui Dumneyeu? Oamenii au nevoie disperat[ de a ment. cunoa;te ce spune Dumneyeu. Dac[ tu proclami cu credincio;ie Cuv=ntul lui Dumneyeu, El va ]nt[ri Exist[ dou[ motive majore pentru care Pavel a credin'a celor care¬l ascult[ ;i va satisface at=t nevoi- folosit multe citate biblice ]n argumentarea sa. Mai le lor, c=t ;i pe ale tale. ]nt=i, orice evreu ar c[uta dovada ]n Scripturi ]n orice controvers[ religioas[. Aceasta este adev[rat 1 Care au fost motivele lui Pavel pentru a folosi cu at=t mai mult pentru un evreu cu o educa'ie Scriptura at=t de mult ]n aceast[ sec'iune? rabinic[, a;a cum era Pavel. ‘n al doilea r=nd, este probabil c[ iudaiyatorii folosiser[ deja Scripturile ........................................................................................ pentru a¬;i sus'ine argumentele lor. Pavel ;tia c[ trebuie s[ se confrunte cu ei pe terenul lor. Pe l=ng[ ........................................................................................ aceasta, ;tim c[ Duhul Sf=nt este Cel care l-a inspirat pe Pavel ]n scrierea epistolei. Dumneyeu l¬a ajutat ........................................................................................ pe Pavel s[ ne arate — at=t nou[, c=t ;i galatenilor — c[ Evanghelia este solid bayat[ pe Vechiul Tes- ........................................................................................ tament ;i este ]mplinirea acestuia. ........................................................................................ VECHIUL TESTAMENT ........................................................................................ privind ]nainte spre NOUL TESTAMENT privind ]n urm[ la MÂNTUIREA PRIN CREDINæ“ Evanghelia credin'ei primit[ de c[tre galateni Galateni 3.1-5 Obiectivul 1. S[ ]n'elegi bayarea ferm[ a lui Pa- ]n promisiunea lui Dumneyeu le-a adus m=ntuirea. vel pe Scripturi ;i importan'a acestui principiu Pavel le arat[ c[ ]ntorc=ndu¬se din nou la Lege pen- ]n propria ta lucrare. tru a g[si m=ntuirea, ei ar nega nu numai experien'a lui, ci chiar ;i pe a lor. ‘n lec'iile anterioare, argumentul lui Pavel s¬a bayat pe experien'a sa personal[ cu Evanghelia. A- 2 Pe cine acuy[ Pavel ca fiind vinovat de eroarea cum, el se ]ntoarce la Scripturi ;i arat[ c[ experien'a doctrinar[ din bisericile Galatiei? sa spiritual[ este bayat[ pe Cuv=ntul lui Dumne- yeu. El folose;te un argument mai puternic dec=t ....a) For'ele demonice. propria lor experien'[ spiritual[. Pavel L¬a repre- ....b) Iudaiyatorii. yentat pe Isus ca pe Mesia Cel promis — ]mplinirea ....c) Galatenii ]n;i;i. profe'iilor Vechiului Testament. Crey=nd ceea ce au ....d) Biserica din Ierusalim. auyit, ei au experimentat m=ntuirea. Duhul Sf=nt a intrat ]n vie'ile lor. Ei aveau comuniune cu Dumne- Aceste cuvinte din versetul 1 ne spun de ce ]i yeu prin credin'a lor ]n Isus Domnul. Credin'a lor acuy[ Pavel pe galateni+ `]naintea ochilor c[rora a fost yugr[vit Isus Cristos ca r[stignit.~ Pavel predicase
74 Galateni ;i Romani Evanghelia ]n Galatia. El declarase ]n mod public hului Sf=nt. Cu alte cuvinte, ei au ]nceput ]n puterea c[ Isus Cristos a fost r[stignit pentru p[catele lor. lui Dumneyeu. Termenul `carne~ (firea p[m=n- Acum, ei le¬au permis iudaiyatorilor s[¬i ]n;ele. Pa- teasc[) se refer[ aici la natura uman[ separat[ de vel ]i nume;te `nechibyui'i~. De ce? N¬au fost ei cea divin[. ‘nseamn[ natura uman[ ]n contrast cu ]n;ela'i? De ce s[ fie ei acuya'i? Este evident c[ Pa- t[ria ;i puterea lui Dumneyeu. vel considera c[ ei aveau resursele s[ se opun[ unei asemenea ]nv['[turi false. Dar ei nu ;i¬au folosit 3 Formuleay[ ]n cuvintele tale ceea ce spune Pa- resursele. Doctrina iudaiyatorilor contrayicea Evan- vel ]n Galateni 3.3. ghelia pe care le-o predicase Pavel. De ce nu au examinat ]nv['[turile noi ]n lumina adev[rurilor pe ........................................................................................ care deja le primiser[? Ei ;i¬au neglijat datoria — au falimentat ]n ap[rarea adev[rului. ........................................................................................ Pavel ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Prin 'inerea Legii ........................................................................................ a'i primit voi via'[ nou[ ca ;i cre;tini? Sau a'i pri- mit¬o prin auyirea credin'ei?~ Evident, ]nceputul ........................................................................................ vie'ii lor cre;tine a fost prin credin'a ]n Evanghelie, Pavel accentueay[ aici c[ via'a cre;tin[ este su- nu prin 'inerea Legii. Avem aici o lec'ie practic[. ‘n via'a cre;tin[ trebuie s[ umbl[m prin credin'[, nu pranatural[, de la ]nceput p=n[ la sf=r;it. ‘n verse- numai la ]nceput, ci tot drumul. Galatenii au pornit tul 4, el ]i ]ntreab[ pe galateni+ `Oare toate acele bine, dar credin'a lor nu a fost destul de puternic[ experien'e spirituale minunate pe care le¬a'i avut ]nc=t s[ reyiste doctrinei false. Ei au e;uat tocmai ]n n¬au avut nici un scop?~ O alt[ traducere spune+ folosirea ]n via'a de yi cu yi a credin'ei care le-a adus `Toat[ experien'a voastr[ nu ]nseamn[ nimic? Cu aceast[ nou[ via'[ la ]nceputul experien'ei lor cre;- siguran'[ c[ ea ]nseamn[ ceva~ (TEV). tine. Credin'a inactiv[ sl[be;te pentru c[ nu este folosit[. Folosirea credin'ei ]i determin[ starea. Tre- 4 A trebuit vreodat[ s[¬l ]ncurajeyi pe un cre;tin buie s¬o folose;ti dac[ nu vrei s¬o pieryi! O putem care se clatin[ s[ continue s[ se ]ncread[ ]n Dom- compara cu mu;chii trupului. Dac[ ]i folosim, se nul? A fost de vreun ajutor reamintirea experien- ]nt[resc. Dac[ nu¬i folosim, se atrofiay[, sl[besc. 'elor spirituale trecute? Exprim[¬'i opinia. La sf=r;itul Predicii de pe Munte, Isus ilustreay[ ........................................................................................ acest adev[r pe care l¬am discutat. Cite;te Matei 7.24-27. Furtuna ]ncerc[rilor r[stoarn[ ;i chiar dis- ........................................................................................ truge credin'a care nu are o temelie puternic[. Te- ‘n versetul 5, Pavel continu[ s[ arate deosebirea melia solid[ este r[spunsul activ, continuu, la Cu- v=ntul lui Dumneyeu. O asemenea credin'[ se va dintre Evanghelia credin'ei ;i efortul de a fi suficient ]nt[ri progresiv ;i va fi ]n stare s[ r[m=n[ ]n picioare de bun ca s[ meri'i binecuv=ntarea lui Dumneyeu. chiar prin furtuna ]ncerc[rilor. Este aceasta imagi- Dumneyeu le¬a dat galatenilor Duhul Sf=nt ;i a f[- nea credin'ei tale? Roag[¬te ca Dumneyeu s[ te ajute cut minuni printre ei. El a f[cut¬o atunci c=nd ei au s[ pui ]n practic[ — ]n via'[ — toate adev[rurile pe creyut ]n promisiunea Sa, nu din pricina bun[t['ii care le ]nve'i din Cuv=ntul S[u. lor. ‘n Galateni 3.2 Pavel vorbe;te despre primirea 5 Pe ce bay[ binecuv=nteay[ Dumneyeu lucrarea Duhului. Unii iau aceasta drept o referire la boteyul de propov[duire a unor oameni de ayi, m=ntuind penticostal al Duhului Sf=nt. Totu;i, privind ]n con- multe suflete, rev[rs=nd Duhul Sf=nt, vindec=ndu¬i text (care se ocup[ de ]ndrept['irea prin credin'[), pe bolnavi, sau f[c=nd s[ creasc[ bisericile lor? pare mai probabil c[ Pavel se refer[ la lucrarea Du- hului Sf=nt ]n momentul convertirii. Cite;te, de ........................................................................................ exemplu, Ioan 3.5-8 ;i Romani 8.15-16. ........................................................................................ ‘n Galateni 3.3, Pavel pune ]n opoyi'ie Duhul ;i carnea (firea p[m=nteasc[). Galatenii ;i¬au ]nce- ........................................................................................ put via'a lor cre;tin[ ]n puterea ;i st[p=nirea Du- ........................................................................................ ........................................................................................ Evanghelia credin'ei dat[ lui Avraam Galateni 3.6-9 Obiectivul 2. S[ descrii rolul lui Avraam ]n is- Obiectivul 3. S[ explici ce ]nseamn[ a fi justificat toria lucr[rii de r[scump[rare ;i care este rela'ia prin credin'[. ta fa'[ de el.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 75 Pavel le arat[ acum galatenilor c[ Evanghelia 7 Cite;te Genesa 15.1-6 pentru a te familiariya cu credin'ei pe care au primit¬o ei este aceea;i cu cea contextul versetelor pe care le citeay[ Pavel. Copiay[ care a fost dat[ lui Avraam cu multe secole ]nainte. versetul din Genesa pe care ]l citeay[ Pavel. Experien'a lor ];i are r[d[cinile ]n Cuv=ntul lui Dumneyeu ;i ]n istoria poporului lui Dumneyeu. ........................................................................................ Pavel arat[ c[ ]ntotdeauna metoda lui Dumneyeu de a¬i justifica (]ndrept['i) pe oameni a fost prin ........................................................................................ credin'[. Pentru a dovedi aceasta, el ]l folose;te ca Vei studia mult mai multe despre Avraam ;i exemplu pe Avraam ;i citeay[ vestea bun[ care i¬a fost dat[. exemplul s[u remarcabil de credin'[ c=nd vei studia Romani. Fii ai lui Avraam — Galateni 3.7-16 ‘n versetul 7, Pavel scoate ]n relief faptul c[ AVRAAM adev[ra'ii fii ai lui Avraam nu sunt aceia care au descins din el ]n mod fiyic, nici aceia care sunt t[ia'i spiritual ]mprejur. Fii ai lui Avraam sunt cei care au o filia'ie firesc spiritual[ fa'[ de Avraam. Filia'ia spiritual[ este cea a credin'ei. Chiar ;i Neamurile sunt incluse ]n fa- milia lui Avraam — dac[ au credin'[. Locuitorii evreii 8 Cine i¬a predicat lui Avraam Evanghelia? 3.8. din Negev ISUS ........................................................................................ 9 Ce ne spune versetul 8 despre modul ]n care Dumneyeu inten'iona s[¬i ]ndrept['easc[ pe p[g=ni (Neamuri)? ........................................................................................ spiritual ........................................................................................ 10 Cine urma s[ fie binecuv=nta'i ]n Avraam? v. 8. cei care cred ]n Cristos ........................................................................................ evrei ;i Neamuri 11 Cum este numit Avraam ]n versetul 9? Avraam este un exemplu potrivit. Putem spune ........................................................................................ c[ el a fost dintre Neamuri ca ;i galatenii, deoarece 12 Citind versetele 8 ;i 9, cine urma s[ beneficieye el a tr[it ]nainte ca na'iunea ebraic[ s[ fi ]nceput. de binecuv=ntarea lui Dumneyeu, dintre toate po- Avraam a fost str[mo; at=t al evreilor, c=t ;i al locu- poarele? itorilor din pustiul Negev. Iudaiyatorii l¬ar fi luat ca exemplu pe Moise. Pavel ]ns[ merge ]nainte de ........................................................................................ Moise ;i ]l ia pe Avraam. Iudaiyatorii se refer[ la ‘n cele patru versete ale acestei sec'iuni (3.6-9), Lege. Pavel se refer[ la leg[m=ntul f[g[duin'ei care a fost ]nainte de Lege. Pavel afirm[ de patru ori c[ rela'ia corect[ cu Dum- neyeu (justificare, ]ndrept['ire, binecuv=ntare) vine 6 Potrivit cu Galateni 3.6, cum a fost ]ndrept['it prin credin'[. Treci din nou peste aceste versete ;i Avraam ]naintea lui Dumneyeu? Ce i s¬a socotit ca subliniay[ cuvintele `credin'[~ ;i a `crede~. neprih[nire (]ndrept['ire)? 13 Potrivit versetului 7, cine sunt adev[ra'ii ur- ma;i ai lui Avraam? ........................................................................................ ........................................................................................ Rela'ia dintre Evanghelie ;i Lege Galateni 3.10-25 Obiectivul 4. S[ expui trei rela'ii importante baya m=ntuirii ;i s[ explici necesitatea mor'ii dintre Lege ;i Evanghelie. lui Cristos pe cruce. R“SCUMP“RAREA DE SUB BLESTEMUL LEGII Evanghelia este Vestea Bun[ a r[scump[r[rii de sub blestemul pe care Legea l¬a pronun'at ]mpo- Obiectivul 5. S[ citeyi din memorie Galateni triva noastr[. 3.11 ;i s[ ar['i de ce Legea lui Moise nu poate fi
76 Galateni ;i Romani SUB BLESTEMUL LEGII 20 Te po'i g=ndi la c=teva lucruri ]n care oamenii 3.10-12 de ayi se ]ncred pentru a fi m=ntui'i? æine minte c[ Pavel r[spunde argumentului ........................................................................................ iudaiyatorilor. Ei ]i ]nv['au pe oameni c[ trebuie s[ devin[ evrei ;i s[ respecte Legea lui Moise (cel pu'in ........................................................................................ ]n parte) ca o condi'ie pentru m=ntuire. ........................................................................................ 14 Care sunt cele dou[ grupuri pe care le pune Pavel ]n contrast ]n versetele 9 ;i 10? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Aceste dou[ grupuri de oameni repreyint[ ........................................................................................ singurele moduri posibile de apropiere de Dumne- Pavel dovede;te prin Scripturi c[ ]ndrept['irea yeu. Un om se poate preyenta ]naintea lui Dumne- yeu fie pe baya propriilor merite, fie f[r[ nici un vine prin credin'[, nu prin Lege sau prin fapte bune. merit, pe baya harului lui Dumneyeu. S[ vedem acum dac[ galatenii aveau dreptul s[ se aproprie 21 Cite;te Habacuc 2.4 Ce parte este citat[ de Pa- de Dumneyeu pe baya meritelor lor, sau pentru c[ vel? 'ineau Legea. ........................................................................................ 15 Dac[ o persoan[ se bayeay[ pe Lege pentru a Sugestia mea este s[ sublinieyi Galateni 3.11 ;i primi justificarea ]naintea lui Dumneyeu, c=t din Lege trebuie s[ respecte? v. 10. s[¬l memoreyi. Este un verset cheie at=t ]n sistemul teologic al lui Pavel, c=t ;i al Epistolei c[tre Gala- ........................................................................................ teni. Pavel citeay[ acela;i pasaj din Habacuc ]n ver- setul cheie al Epistolei c[tre Romani (1.17). ........................................................................................ 16 Cite;te Iacov 2.10. Care este statutul unei per- Galateni 3.11 arat[ c[ principiul conduc[tor soane care ]n toat[ via'a sa a c[lcat doar un singur pentru via'a omului ]ndrept['it este credin'a. Ob- punct din Legea lui Dumneyeu? serv[ contrastul din versetul 12. Principiul vie'ii sub Lege este `va face~ — nu credin'a. Cuv=ntul folosit ........................................................................................ aici pentru `neprih[nit~, ]n citatul din Habacuc, nu este folosit cu sensul de a `deveni neprih[nit~ (a fi ........................................................................................ ]ndrept['it), ci mai degrab[ se refer[ la modul ]n 17 Cite;te acum versetul din Lege pe care ]l citeay[ care trebuie s[ tr[iasc[ cel neprih[nit (]ndrept['it). Pavel. Ce spune Deuteronom 27.26 despre o per- El ];i demonstreay[ rela'ia lui bun[ cu Dumneyeu soan[ care nu ]mpline;te toate cuvintele Legii? ]n credin'a prin care tr[ie;te. Pavel pune ]n contrast omul care tr[ie;te prin credin'[, ]ncrey=ndu¬se ]n ........................................................................................ Dumneyeu, f[r[ team[ de pedeapsa divin[, ;i omul care depinde de Lege ;i este sub sentin'a de condam- ........................................................................................ nare la moarte, pentru c[ I¬a c[lcat poruncile. 18 ‘n Galateni 3.11, c='i oameni spune Pavel c[ au fost sau pot fi justifica'i prin Lege? 22 S[ presupunem c[ e;ti ]ntr¬un grup care discut[ cum s[¬i ]nve'e pe noii cre;tini s[ tr[iasc[ ]n mod ........................................................................................ adecvat noii lor poyi'ii. Unii recomand[ s[ li se dea 19 Cum aduce Legea blestemul asupra tuturor ce- o list[ de reguli despre ce s[ fac[ ;i ce nu, cum s[ se lor ce se ]ncred ]n ea pentru m=ntuire? ]mbrace, care sunt responsabilit['ile lor fa'[ de bise- ric[ ;i s[ li se spun[ c[ nu apar'in bisericii dac[ nu ........................................................................................ respect[ acele reguli. Care ar fi sfatul t[u? Folose;te dou[ versete din Galateni 2 ;i 3 ca temei pentru ........................................................................................ sfatul t[u. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Evreul de r=nd credea ]n mod eronat c[ t[ierea ........................................................................................ ]mprejur ;i na'ionalitatea lui ]l vor scuti de judecata lui Dumneyeu. Acord[ aten'ie deosebit[ versetelor 13 ;i 14,
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 77 R“SCUMP“RAT DE SUB BLESTEM PRIN CRISTOS 3.13-14 deoarece sunt printre cele mai importante pasaje ........................................................................................ teologice din ]ntreaga Biblie. ‘n versetul 13, Pavel preyint[ lucrarea de m=ntuire de sub blestem. Mo- ........................................................................................ dul de eliberare a oamenilor de sub blestemul Legii este plata pre'ului de r[scump[rare. Un pre' trebu- PROMISIUNEA NU ESTE ANULAT“ PRIN LEGE ie pl[tit. 3.15-18 23 Cite;te 1 Petru 1.18-19. Care a fost pre'ul pl[tit ‘n ap[rarea scriptural[ a Evangheliei sale, Pa- pentru r[scump[rarea noastr[? vel dovede;te mai ]nt=i c[ Avraam a fost justificat prin credin'[ (3.7-9). Dup[ aceea, el combate argu- ........................................................................................ mentele iudaiyatorilor, ar[t=ndu¬le ]n Vechiul Tes- 24 Compar[ acum Galateni 3.13 cu 2 Corinteni tament c[ Legea nu poate dec=t s[¬i pun[ pe oameni 5.21. Care este marele adev[r cu privire la moartea sub blestem, pe c=nd credin'a ]n Isus Cristos aduce lui Cristos pe care ]l g[se;ti ]n am=ndou[ versetele? r[sump[rare de sub blestemul Legii (3.10-14). ........................................................................................ S-ar p[rea acum c[ iudaiyatorii, ace;ti fal;i ]n- ‘n aceste dou[ versete avem preyentat adev[rul v['[tori, au fost deja destul de bine comb[tu'i! ‘nc[ nu. Pavel avanseay[ un alt argument. Iudaiyatorii c[ moartea lui Isus a fost ]nlocuitoare (substitu'io- ar putea spune+ `Foarte bine+ Avraam a fost justificat nar[). Cu alte cuvinte, El a fost ‘nlocuitorul (Substi- prin credin'[, dar aceasta s¬a ]nt=mplat ]nainte ca tul) nostru ;i a murit ]n locul nostru. ‘n acest fel a Legea s[ fie dat[ prin Moise. Afirma'ia voastr[ c[ luat El blestemul de pe noi, devenind blestem pen- m=ntuirea pentru Neamuri este prin credin'[ este tru noi. Cuvintele `blestemat este oricine este sp=n- bayat[ pe Leg[m=ntul F[g[duin'ei, dat lui Avraam. yurat pe lemn~ nu ]nseamn[ c[ un om este blestemat Acum, c=nd este ]n vigoare Leg[m=ntul Legii, Leg[- pentru c[ este at=rnat pe lemn. ‘nseamn[ c[ moartea m=ntul F[g[duin'ei nu mai este valabil.~ prin sp=nyurare sau crucificare este un semn c[ acea persoan[ a fost condamnat[ la moarte pentru o anu- Cum s[ r[spunyi la aceasta? Promisiunea dat[ mit[ crim[. El a fost blestemat (condamnat) ]nainte lui Avraam a fost oare anulat[ prin darea Legii? S[ de a fi at=rnat. privim ]ndeaproape la sensul termenului `leg[- m=nt~. Dup[ aceea vei putea r[spunde singur pro- R[scump[rarea pe care Cristos a pl[tit¬o nu eli- blemei puse de iudaiyatori. bereay[ ]n mod automat pe toat[ lumea de sub bles- temul pe care Legea l¬a pronun'at ]mpotriva noastr[ Conceptul de `leg[m=nt~ este foarte important din pricina p[catelor noastre. ‘n versetul 14, Pavel ]n studierea Bibliei. Cele dou[ ]n'elesuri de bay[ ne face cunoscut c[ prin credin'a ]n ceea ce a f[cut sunt `contract~ ;i `testament~. Sensul cuv=ntului Isus, Neamurile (;i evreii) pot fi m=ntuite. `leg[m=nt~ ]n aceste versete este cel de `testament~, ultima dorin'[ pe care o exprim[ un om ]nainte de 25 Care sunt cele dou[ beneficii pe care ni le spune moarte. Dup[ moartea sa, testamentul nu mai poate Pavel c[ le primim prin moartea lui Cristos pentru fi schimbat. Aici, ]ns[, d[m peste o problem[. Testa- noi? v. 14. mentul despre care vorbim aici a fost f[cut de Dum- neyeu. Dar Dumneyeu nu poate muri! De aceea, El ........................................................................................ a devenit om. Isus Cristos, care a fost ;i Dumneyeu ;i om, a murit. ........................................................................................ 26 Expune ]n scurt ]nv['[tura principal[ a textului Galateni 3.10¬14. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................
78 Galateni ;i Romani 27 S[ privim atent la Evrei 9.15-22. Despre c=te (Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam) p=n[ la le- leg[minte se vorbe;te aici? g[m=ntul moyaic (Leg[m=ntul Legii dat lui Moise)? ........................................................................................ ........................................................................................ 28 Cum sunt ele numite? 37 Aminte;te¬'i c[ acest Leg[m=nt al F[g[duin'ei a fost f[cut de Dumneyeu pentru Avraam ;i s[m=n'a ........................................................................................ lui. Cine este s[m=n'a promis[ lui Avraam? v. 16. 29 Cine a murit pentru ca noul leg[m=nt s[ intre ]n vigoare? v. 14. ........................................................................................ 38 ‘nseamn[ c[ to'i ceilal'i sunt exclu;i din promi- ........................................................................................ siune? v. 29. Explic[. 30 Ce este cu `primul leg[m=nt~? Aici scriitorul c[tre evrei se refer[ la leg[m=ntul Legii. Ce moarte ........................................................................................ a fost necesar[ pentru a face valabil acest leg[m=nt? (Evrei 9.18-20). Cine a murit? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 39 ‘n exerci'iile anterioare ai r[spuns deja ]ntre- Jertfele leg[m=ntului, jertfe de animale ]n pri- b[rii iudaiyatorilor. S[ privim ]ns[ ]nc[ o dat[ la ea mul leg[m=nt, repreyentau moartea care pecetlu- ;i s[ reyum[m aceast[ sec'iune a lec'iei. A fost oare ie;te leg[m=ntul ;i ]l face valabil. anulat[ promisiunea dat[ lui Avraam atunci c=nd Dumneyeu a dat Leg[m=ntul Legii? De ce? 31 Cite;te Genesa 15. ‘n Leg[m=ntul F[g[duin'ei (care a fost ]nainte de Leg[m=ntul Legii), cum a fost ........................................................................................ pecetluit ;i f[cut valabil testamentul lui Dumneyeu? ........................................................................................................................... ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Vedem, deci, c[ ;i Leg[m=ntul F[g[duin'ei dat lui Avraam a fost f[cut valabil tot prin moarte. ........................................................................................ Adu¬'i aminte c[ odat[ ce moartea a avut loc, nimic nu¬i mai poate fi ad[ugat testamentului (leg[m=n- ........................................................................................ tului.) ........................................................................................ 32 Leg[m=ntul sau testamentul dat lui Avraam a 40 S[ aplic[m acum acest adev[r despre promi- fost oare anulat prin Leg[m=ntul Legii? siunea imuabil[ (neschimb[toare) a lui Dumneyeu. Ce po'i spune despre Noul Leg[m=nt? Ne referim ........................................................................................ aici la Noul Testament — Evanghelia. Poate fi ea 33 S-a mai putut ad[uga ceva la el? schimbat[? I se poate ad[uga ceva? Pot iudaiyatorii moderni s[ adauge noi condi'ii pentru m=ntuire? ........................................................................................ G=nde;te¬te la grupurile religioase care yic+ `Da, 34 De ce? Isus este M=ntuitor, dar ]ntemeietorul nostru (pro- fetul nostru) a venit dup[ aceea ;i ne¬a adus noi ........................................................................................ adev[ruri cu privire la m=ntuire.~ ‘n spa'iul de mai jos, scrie convingerile tale cu privire la singura ce- ........................................................................................ rin'[ pentru a primi m=ntuirea ;i cum este afectat[ promisiunea lui Dumneyeu de sistemele ulterioare ........................................................................................ de reguli ;i cerin'e pentru m=ntuire. 35 Cite;te din nou Galateni 3.15-18. Care verset afirm[ hot[r=t c[ Legea nu poate anula promisiunea ........................................................................................ f[cut[ lui Avraam? ........................................................................................ ........................................................................................ 36 C='i ani au trecut de la leg[m=ntul avraamic ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 79 ........................................................................................ Putem ilustra aceste dou[ scopuri ale Legii printr¬un indicator rutier care le arat[ ;oferilor care ........................................................................................ este limita de vitey[. El ]i fr=neay[ pe mul'i ;oferi, prin faptul c[ le aminte;te de pedeapsa pe care o LEGEA A FOST DAT“ CA S“ NE CONDUC“ primesc dac[ dep[;esc limita. Cei care dep[;esc LA CRISTOS viteya admis[ nu au nici o scuy[, deoarece au c[lcat 3.19-25 legea cu bun[;tiin'[. ‘n comunitatea ta, ai fost vreo- dat[ recunosc[tor pentru aceste dou[ func'ii ale legii Obiectivul 6. S[ expui scopul Legii ;i s[ ]n'elegi (fr=nare ;i condamnare)? ‘n via'a ta? ‘'i po'i imagina valoarea ei. cum ar ar[ta lumea f[r[ legi ;i standarde morale? Dac[ Legea nu a fost dat[ pentru a ne ]ndrep- S[ privim din nou la partea a doua a versetului t['i, de ce a fost dat[? ‘n mod natural, galatenii i¬ar 19 — limita ]n timp pe care a avut¬o Legea. Timpul fi pus aceast[ ]ntrebare lui Pavel dup[ ce el le¬a pentru care a fost dat[ Legea este de la momentul ar[tat c[ nimeni nu poate fi m=ntuit prin Lege. Dac[ ]n care mijlocitorul a primit¬o, p=n[ la venirea Ace- dintotdeauna credin'a a fost ;i este singura bay[ luia din s[m=n'a lui Avraam, c[ruia I s¬a f[cut pro- pentru ]ndrept['ire (exact cum a fost pentru A- misiunea. vraam), de ce s¬a mai dat Legea? Dac[ Leg[m=ntul Legii nu urma s[ ]nlocuiasc[ Leg[m=ntul F[g[- 43 ‘n versetul 19, cine este mediatorul? duin'ei, care a fost scopul lui? Este oare Legea ]mpotriva f[g[duin'elor lui Dumneyeu? ‘n versete- ........................................................................................ le 19-24 Pavel se ocup[ de aceste ]ntreb[ri. El ne 44 Cine a fost s[m=n'a? v. 16 spune+ ........................................................................................ Care a fost scopul lui Dumneyeu ]n darea Legii. 45 Deci, Legea a fost ]n vigoare din timpul lui Cum se potrive;te Legea ]n planul de r[scum- .............., p=n[ c=nd a venit ......................................... p[rare al lui Dumneyeu. ........................................................................................ 41 Galateni 3.19 ne spune de ce a fost dat[ Legea ;i scoate ]n eviden'[ limitele ei. De ce a fost dat[? Moise a fost mediatorul Leg[m=ntului Legii — omul care a stat ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a pri- ........................................................................................ mit de la Dumneyeu Legea ;i i¬a dat¬o poporului. …i Leg[m=ntul F[g[duin'ei are un mediator, un mij- ........................................................................................ locitor, ]ntre Dumneyeu ;i popor. El a primit de la Dumneyeu promisiunea ;i ne¬a dat¬o nou[. 42 Care a fost limita de timp a Legii? 46 Cite;te 1 Timotei 2.5-6: Evrei 8.6: 9.15: 12.24. ........................................................................................ Cine este mijlocitorul noului leg[m=nt? ........................................................................................ ........................................................................................ 47 Ce ne spune Galateni 3.20 despre natura lui ........................................................................................ Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ‘n versetul 21, Pavel ia ]n discu'ie o alt[ ]ntre- Cuvintele `din pricina c[lc[rilor de Lege~ cu- bare pe care iudaiyatorii ar fi putut s¬o pun[+ `Este oare Legea ]mpotriva promisiunilor lui Dumne- prind dou[ r[spunsuri la ]ntrebarea+ `De ce a fost dat[ Legea?~ Mai ]nt=i, aceste cuvinte implic[ faptul c[ Legea a fost dat[ pentru a 'ine ]n fr=u natura u- man[ dec[yut[. A fost dat[ pentru c[ oamenii erau at=t de p[c[to;i. Poruncile lui Dumneyeu, cu pedep- se pentru cei care le calc[, trebuia s[¬i re'in[ de la s[v=r;irea unor fapte rele. ‘n al doilea r=nd, Legea a fost dat[ pentru ca fiecare ac'iune rea s[ devin[ o ofens[ legal[. Legea a declarat anumite fapte ca fiind gre;ite ;i le¬a interyis. Dup[ ce Legea a fost dat[, oricine comitea aceste fapte era vinovat de c[lcarea Legii. Devenea clar c[ nu a ascultat de Dumneyeu ;i este vinovat de p[cat.
80 Galateni ;i Romani yeu?~ Poate c[ ;i tu 'i¬ai pus aceast[ ]ntrebare. A 51 Versetul 24 ne spune c[ Legea ne¬a fost fost oare Legea ]n conflict cu Evanghelia harului? .......................spre .................... pentru ca noi s[ fim A fost Legea un e;ec care ar fi trebuit pus deoparte? Oare n¬a ;tiut Dumneyeu c[ nimeni nu va putea 'ine ........................................................................................ Legea, c[ to'i oamenii sunt prea p[c[to;i ca s[ poat[ tr[i la ]n[l'imea standardelor ei? Pavel accentueay[ G=nde;te¬te acum la lucrurile care ne¬a ]nv['at emfatic faptul c[ Dumneyeu nu face gre;eli. El spu- Legea, ]n calitatea de ]ndrum[tor sau ]nv['[tor. Ea ne+ `Nicidecum!~ (`Fereasc[ Dumneyeu!~) Legea nu a definit p[catul ;i ne¬a ]nv['at p[c[to;enia oric[ror a fost un e;ec de care trebuie s[ ne debaras[m. Ea fapte rele. Ea ne¬a ]nv['at c[ suntem p[c[to;i ;i c[ nu a fost ]n conflict cu Evanghelia. Ea a fost dat[ prin eforturile noastre nu putem atinge standardul pentru un timp anumit. Ocup=nd un loc precis ]n de corectitudine pe care ]l cere Dumneyeu. planul de r[scump[rare al lui Dumneyeu. Ea ;i¬a ]mplinit scopul. Cuv=ntul grec `paidagogos~, tradus aici prin `]ndrum[tor~, ar putea fi tradus mai bine prin `]nso- 48 A fost scopul Legii s[ le dea m=ntuire oameni- 'itor, escort[~. `Paidagogos~ era slujitorul care avea lor care au tr[it ]nainte de venirea lui Isus Cristos? grij[ de copii ;i ]i conducea de acas[ la ;coal[. Aco- Explic[ versetul 21. lo ]i preda ]n grija ]nv['[torului. A;adar, Legea a fost un slujitor al lui Dumneyeu, ca s[ ne conduc[ la Cris- ........................................................................................ tos. Acum suntem ]n grija lui Cristos, a;a c[ respon- sabilitatea ]nso'itorului s¬a sf=r;it. Veyi versetul 25. ........................................................................................ ‘n versetul 24, `]ndrum[tor spre Cristos~ ar ........................................................................................ putea avea dou[ ]n'elesuri. Ar putea s[ ]nsemne c[ Legea i¬a ]ndrumat pe oameni p=n[ la venirea lui ........................................................................................ Cristos. Ar putea, de asemenea, s[ ]nsemne c[ Legea trebuia s[¬i conduc[ pe oameni la Cristos ‘nsu;i, la ........................................................................................ calea m=ntuirii. Acest al doilea ]n'eles explic[ modul 49 Studiay[ versetele 22 ;i 23. Despre ce parte a ]n care Legea se potrive;te ]n planul lui Dumneyeu Scripturii vorbe;te Pavel? de r[scump[rare. Ea i¬a ]nv['at pe oameni c[ nu¬;i pot dob=ndi ]ndrept['irea ;i nu pot fi ]ndrept['i'i ........................................................................................ prin eforturile lor. Ea i¬a ]nv['at pe oameni despre caracterul lui Dumneyeu. Legea a revelat sfin'enia ........................................................................................ lui Dumneyeu ;i a revelat ]n acela;i timp p[c[- to;enia omului. Astfel, Legea i¬a ]nv['at pe oameni Prive;te acum la cuvintele+ `totul sub p[cat~, c[ au nevoie de m=ntuire prin credin'a ]n Cristos. ]n versetul 22. Pavel deyvolt[ mai complet aceast[ tem[ ]n Epistola c[tre Romani. Aici el arat[ c[ scopul 52 Pentru a reyuma aceast[ sec'iune, care a fost Legii a fost s[ ne arate c[ suntem vinova'i de p[cat, scopul Legii ]n cadrul planului de r[scump[rare al astfel ]nc=t s[ c[ut[m m=ntuirea ;i s[ accept[m lui Dumneyeu? M=ntuitorul. ........................................................................................ 50 Ce spune Pavel, care a fost scopul acestei con- damn[ri universale prin Lege? v. 22. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Versetele 23 ;i 25 ne arat[ am=ndou[ c[ Legea ........................................................................................ a fost temporar[ ;i a avut loc ]n planul lui Dumne- yeu. Noi eram ca de'inu'ii dovedi'i vinova'i ;i con- ........................................................................................ damna'i s[ murim. Atunci a venit vestea bun[ a Evangheliei. Isus a luat locul nostru. El a isp[;it pe- ........................................................................................ deapsa cu moartea. Acum, to'i cei care cred ]n El sunt liberi. ........................................................................................
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 81 Copii ai lui Dumneyeu prin credin'[ be;te Pavel, este o lucrare a Duhului care are loc Galateni 3.26-29 atunci c=nd suntem n[scu'i din nou. Noi devenim membre, m[dulare ale trupului lui Cristos ;i p[rta;i Obiectivul 7. S[ schi'eyi argumentul lui Pavel ai naturii Sale divine. Galatenii care au fost boteya'i ]n favoarea m=ntuirii prin credin'[, a;a cum se ]n Cristos au intrat ]ntr¬o nou[ rela'ie cu El. Ei `s¬au afl[ ]n Galateni 3. ]mbr[cat cu Cristos~ la fel cum te ]mbraci cu o hain[. Cu alte cuvinte, rela'ia dintre credincios ;i Cristos Obiectivul 8. S[ descrii drepturile ;i rela'iile este at=t de apropiat[ ]nc=t via'a lui Cristos poate fi dintre m[dularele Trupului lui Cristos, s[ le v[yut[ ]n via'a credinciosului. Uit[-te din nou la ]n'elegi ]n profunyimea lor ;i s[ le aplici vie'ii Galateni 2.20. ;i lucr[rii tale. Acesta este r[spunsul lui Pavel pentru iudai- Cum ne duce ]ndrept['irea prin credin'[ la o yatorii care sus'ineau c[ cei ]ndrept['i'i prin credin'[ tr[ire sf=nt[? Oare cineva care a ie;it de sub paya vor tr[i o via'[ care este conform[ Legii lui Dumne- Legii nu va tr[i o via'[ p[c[toas[? Dac[ cineva nu yeu. El tr[ie;te a;a pentru c[ a fost schimbat l[untric. urmeay[ Legea ca ghid de comportare, ce urmeay[? El a primit puterea de a ]ndeplini cerin'ele Legii. Cum poate un om s[ tr[iasc[ neprih[nit f[r[ Lege? Folosind ilustra'ia precedent[, ce este mai eficient Sau, de ce s[ mai ;i ]ncerce? Iudaiyatorii afirmau c[ ]n men'inerea unei ma;ini ]n cadrul limitelor de doctrina lui Pavel despre m=ntuirea prin credin'[ ]i vitey[+ s[ pui indicatoare cu limita de vitey[ la va face pe oameni s[ tr[iasc[ ]n p[cat, s[ fac[ tot ce fiecare trei metri sau s[ ai un ;ofer care s[ vrea s[ le place de vreme ce nu mai sunt sub Lege. A;a s[ conduc[ ]n siguran'[ ]n cadrul limitelor de vitey[ fie? Pavel r[spunde mai pe larg acestor ]ntreb[ri ]n stabilite? Romani, dar ;i aici el ]ncepe s[ explice minunea na;terii din nou ;i consecin'ele ei. Galateni 3.28 ne d[ temeiul pentru adev[rata unitate a credincio;ilor. Ei formeay[ un singur trup A fi ]ndrept['it prin credin'a ]n Isus Cristos nu ]n Cristos. Nu exist[ diferen'iere de poyi'ie social[, ]nsemn[ s[ schimbi un set de legi cu altul, ci ]nseam- na'ionalitate, cultur[ sau sex. To'i se apropie de n[ s[ prime;ti o via'[ nou[. Aceasta include faptul Dumneyeu pe aceea;i bay[ — credin'a ]n Isus Cris- c[ prime;ti Duhul lui Dumneyeu (Galateni 3.2-3, 14). tos. Nimeni nu este mai aprope de Dumneyeu din Nu ]nseamn[ c[ Legea lui Dumneyeu este ]nl[tu- cauya poyi'iei sale, a na'ionalit['ii sau a sexului. rat[, ci, mai degrab[, c[ omul prime;te putere s[ Aceasta dovede;te c[ iudaiyatorii gre;eau atunci tr[iasc[ potrivit Legii lui Dumneyeu. Veyi ;i Romani c=nd afirmau c[ cre;tinii net[ia'i ]mprejur nu sunt 8.3-4. a;a de buni ca cei t[ia'i ]mprejur. Aici g[sim egalitate. To'i credincio;ii formeay[ ;i sunt 53 Titlul de `fii ai lui Dumneyeu~, ]n Galateni 3.26, adev[rata Biseric[ inviyibil[ a lui Dumneyeu. implic[ o schimbare spiritual[ care are loc ]n persoana care crede. Conform acestui verset, cum 56 Versetul 29 ne aduce la punctul culminant al devine cineva copil al lui Dumneyeu? acestui capitol. Dac[ noi suntem ai lui Cristos ;i suntem ]n El, ce suntem noi? ........................................................................................ ........................................................................................ 54 Cite;te Ioan 1.12-13. Ce ne spun aceste versete — cum devine cineva fiu al lui Dumneyeu? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 55 Cum a numit Isus experien'a care are loc atunci ‘n Cristos noi suntem mo;tenitorii tuturor c=nd cineva ‘l prime;te pe Cristos? Ioan 3.3-7. binecuv=nt[rilor promise semin'ei lui Avraam, ]n Leg[m=ntul F[g[duin'ei. Singura condi'ie pentru ........................................................................................ primirea binecuv=nt[rii este acceptarea ei prin Galateni 3.27 accentueay[ asupra faptului c[ a credin'[. fi copil al lui Dumneyeu nu implic[ doar o nou[ Acum, pentru folosul t[u, presupune c[ reyumi rela'ie ci ;i o nou[ via'[. Boteyul ]n ap[ este simbolul ]nv['[turile acestui capitol din Galateni ]ntr¬un mor'ii fa'[ de vechea via'[ ;i al ]nvierii ]ntr¬una paragraf sau dou[, ca pentru un studiu biblic ]n nou[. Este un semn exterior al schimb[rii interioare grup. Arat[ c[ doctrina ]ndrept['irii prin credin'[ care a avut loc. Boteyul ]n Cristos, despre care vor- este ]nv['at[ de Vechiul Testament. Scoate ]n evi- den'[ rela'ia dintre Lege ;i Evanghelie ;i solu'ia pe
82 Galateni ;i Romani care Evanghelia o ofer[ pentru tr[irea unei vie'i ........................................................................................ sfinte. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 83 Verific[¬'i r[spunsurile 1 Orice evreu ar face apel la Scripturi ]ntr¬o con- 20 R[spunsul t[u. A fi membru al bisericii, bo- trovers[ religioas[, ]n special unul cu educa'ie teyul ]n ap[, experien'a spiritual[ a p[rin'ilor, rabinic[. Este probabil c[ iudaiyatorii au folosit via'[ moral[, ajutorarea altora, a face mai Scripturile ]n argumentarea lor. Duhul Sf=nt multe fapte bune dec=t rele. l¬a inspirat s[ fac[ a;a. 21 Cel drept (neprih[nit) va tr[i prin credin'[. 2 c) Galatenii ]n;i;i. 22 R[spunsul t[u. Ai putea ar[ta grupului verse- 3 R[spunsul t[u. Ei sunt nechibyui'i pentru c[ tele 2.20 ;i 3.11, care afirm[ c[ trebuie s[ tr[im au ]nceput via'a cre;tin[ prin puterea lui Dum- prin credin'a ]n Cristos. `‘n tr[irea prin credin- neyeu, ;i acum ei vor s[ fac[ mai bine prin '[, principiul fundamental este concentrarea slaba lor natur[ uman[. aten'iei asupra Lui, mai degrab[ dec=t asupra eforturilor noastre.~ A'i putea discuta cum s[¬i 4 R[spunsul t[u. Poate c[ folose;ti metoda a- ajuta'i pe noii cre;tini s[¬L cunoasc[ mai bine ceasta pentru a te ]ncuraja pe tine ]nsu'i ]n pe Cristos ;i s[ se ]ncread[ ]n El ]ntr¬o mai Domnul. Este o metod[ bun[. mare m[sur[. 5 R[spunsul t[u. Credin'a ]n Cuv=ntul lui Dum- 23 S=ngele scump al lui Cristos. neyeu este esen'ial[. 24 El ne¬a ]nlocuit, a luat asupra Lui vina p[cate- 6 Crey=ndu¬L pe Dumneyeu. Credin'a. lor noastre. 7 Avraam L¬a creyut pe Domnul, ;i Domnul i¬a 25 Binecuv=ntarea vestit[ lui Avraam ;i promi- socotit lucrul acesta ca neprih[nire. Genesa siunea Duhului. 15.6. 26 R[spunsul t[u ar putea include+ ‘ndrept['irea 8 Dumneyeu. nu poate veni prin Lege. Nimeni nu poate 'ine Legea, a;a c[ to'i sunt sub blestemul ei. Cris- 9 Prin credin'[. tos ne¬a r[scump[rat de sub blestem murind ]n locul nostru. 10 Toate neamurile (popoarele). 27 Dou[. 11 Cei care au credin'[. Credincios. 28 Noul leg[m=nt ;i primul leg[m=nt. 12 Cei care au credin'[. 29 Moartea lui Isus Cristos. 13 Cei care au credin'[. 30 Da. Animale (vi'ei sau ieyi). 14 Oamenii credin'ei ;i oamenii lucr[rilor Legii. 31 Prin moartea animalelor care erau sacrificate. 15 Toat[ Legea. Sau prin s=ngele jertfei leg[m=ntului. 16 Este vinovat de c[lcarea ]ntregii Legi. 32 Nu. 17 Este blestemat. 33 Nu. 18 Nici unul. 34 Deoarece moartea a pecetluit, a sigilat leg[- m=ntul. 19 Nimeni nu poate 'ine Legea ]n ]ntregime. De aceea, to'i sunt sub blestemul pronun'at ]mpo- 35 Versetul 17. triva celor care o calc[. 36 430 de ani.
84 Galateni ;i Romani 37 Cristos. 47 Dumneyeu este Unul singur. 38 Nu. To'i cei care sunt ai lui Cristos sunt se- 48 Nu. Dac[ Legea ar fi putut da cuiva via'a, Cris- min'ia lui Avraam. ‘n El, noi to'i suntem mo;- tos n¬ar fi venit s[ moar[ ]n locul nostru. tenitori ai f[g[duin'ei. 49 Legea. 39 Nu. Deoarece leg[m=ntul a fost pecetluit (sigi- lat) prin moarte. 50 Pentru ca f[g[duin'a s[ le fie dat[ celor ce cred, prin credin'a ]n Isus Cristos. 40 R[spunsul t[u. Noul Leg[m=nt a fost pecetluit cu moartea lui Cristos ;i nu poate fi schimbat. 51 ‘ndrum[tor, Cristos, ca s[ fim socoti'i nepri- Nu se poate ad[uga nici o nou[ credin'[. h[ni'i (]ndrept['i'i) prin credin'[. 41 Din pricina c[lc[rilor de Lege. 52 Ca s[ le arate oamenilor c[ sunt p[c[to;i ;i s[¬i conduc[ la M=ntuitorul. 42 P=n[ va veni s[m=n'a lui Avraam, Cel c[ruia I s¬a f[cut promisiunea. 53 Prin credin'a ]n Isus Cristos. 43 Moise. 54 Primindu¬L pe Cristos. 44 Cristos. 55 A fi n[scut din nou. 45 Moise, Cristos. 56 S[m=n'a lui Avraam ;i mo;tenitori potrivit promisiunii. 46 Isus Cristos.
Scriptura ne ]nva'[ Evanghelia credin'ei 85 SUGESTII PENTRU PREDARE 1. Nume;te patru studen'i care s[ predea cele Avraam ;i leg[m=ntul avraamic. patru mari diviyiuni ale lec'iei. Ei pot face apel la ajutorul altora, ]n orice mod consider[ ei util 5. Invit[ un jurist s[ preyinte clasei scopul legii ;i pentru preyentare. Dac[ clasa este mare, ai pu- problema reabilit[rii condamna'ilor. Compar[ tea stabili patru grupe ]n loc de patru studen'i. aceasta cu valoarea ;i limitele Legii Moyaice. 2. Discut[ tendin'a unei biserici sau a unui indi- 6. Dramatiyeay[ o ]ntrunire a bisericii din Galatia. vid de a trece de la experien'a vital[ a tr[irii cu P[storul tocmai a primit o scrisoare de la apos- Cristos la respectarea unor datorii religioase tolul Pavel, p[rintele lor spiritual. Tocmai le¬a formale. Ce eficien'[ are aducerea aminte a ex- citit al treilea capitol. Acum, ei discut[ con'inu- perien'elor trecute pentru a¬i ajuta pe membrii tul ei. Unii sunt de partea iudaiyatorilor, al'ii bisericii s[¬;i evalueye condi'ia actual[? sunt de acord cu Pavel, iar al'ii sunt nedeci;i. Discu'ia este teologic[, cu explica'ii ;i aplica'ii 3. Folose;te o plan;[ mare sau deseneay[ pe tabl[ referitoare la ceea ce a scris Pavel. schema despre promisiunea lui Dumneyeu dat[ lui Avraam ;i semin'ei lui. Studen'ii o pot copia 7. Dac[ vreunul dintre studen'i a avut prilejul s[ pentru a o folosi ]n lucrarea lor. predice sau s[ predea o lec'ie despre justifica- rea prin credin'[, a;a cum este preyentat[ ]n 4. Arat[¬i clasei un document legal, cu sigiliu ofi- acest capitol, cere¬i s[ preyinte un scurt raport. cial. Discut[ valabilitatea documentului. Com- par[¬l cu leg[m=ntul f[cut cu Avraam ;i cu le- 8. Urm[re;te principiul justific[rii prin credin'[ g[m=ntul moyaic. Discut[ argumentul lui Pa- a;a cum este el revelat ]n ]ntreg Vechiul Testa- vel despre justificarea bayat[ pe experien'a lui ment.
86 Galateni ;i Romani alb
87 Lec'ia 6 EVANGHELIA CREEAY“ FII, NU sCLAvi Galateni 4 PLANUL LECæIEI 4. S[ po'i compara efectele caracteristice ale Evan- gheliei ]n via'a cre;tinului cu efectele caracte- De la sclavie la calitatea de fiu — 4.1-5 ristice ale unei religii ceremoniale ]n via'a adep- Dependen'a minorului — 4.1-3 'ilor ei. R[scump[rare pentru a primi calitatea de fiu — 4.4-5 5. S[ descrii pe scurt cum au primit galatenii E- vanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri despre `'epu;ul Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ — 4.6-11 ]n carnea~ lui Pavel. Experien'a spiritual[ a fiilor — 4.6-7 Sclavia religiei ceremoniale — 4.8-11 6. S[ pui ]n contrast motivele lui Pavel ;i cele ale Religia ceremonial[ iudaiyatorilor. Religia experien'ei spirituale 7. S[ po'i explica alegoria cu Agar ;i Sara ;i s[ Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie — 4.12-20 aplici vie'ii ;i lucr[rii tale adev[rurile desco- Accept[ Evanghelia cu bucurie — 4.12-16 perite. Scopul ;i motivele iudaiyatorilor — 4.17-18 Preocuparea profund[ a lui Pavel — 4.19-20 TEME Ori sclavie, ori libertate — nu am=ndou[ — 4.21-31 1. Studiay[ planul ;i obiectivele lec'iei. Alegoria celor dou[ leg[minte — 4.21-27 Mo;tenirea pentru copiii f[g[duin'ei — 4.28-31 2. Cite;te Galateni 4. OBIECTIVELE LECæIEI 3. Cite;te studiul cuvintelor. C=nd termini de studiat aceast[ lec'ie, trebuie s[ fii 4. Studiay[ lec'ia ]n deyvoltarea ei, folosind Bi- ]n stare+ blia, citind trimiterile, r[spuny=nd ]ntreb[rilor de studiu ;i verific=nd r[spunsurile dup[ ce ai 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi fiu ;i a fi sclav terminat fiecare sec'iune. din punct de vedere spiritual ;i s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale. 2. S[ explici rela'ia ]ntre Isus Cristos ;i Lege. 3. S[ po'i enumera dou[ motive majore pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[ruri ]n propov[- duirea ta.
88 Galateni ;i Romani STUDIUL CUVINTELOR nu se — nu este diferit de. Un copil mic nu neputin'a — infirmitate, sl[biciune, boal[. trupului deosebe;te are mai mult[ libertate dec=t un 4.13 cu nimic sclav, de;i ]n calitate de mo;tenitor 4.1 este st[p=n. ispit[ — folosit aici cu sensul de ]ncercare sau 4.14 suferin'[: boala lui Pavel. epitropi ;i — profesori particulari ;i slujitori care ]ngrijitori purtau grij[ de copil, urm[rind ca v¬a'i fi scos — ei ;i¬ar fi dat chiar ;i ochii lui Pavel. 4.2 acesta s[ fac[ ceea ce trebuie. 4.15 vremea — data fixat[ de tat[ la care fiul s[ fie durerile — Galatenii erau copiii spirituali ai lui na;terii Pavel. r=nduit[ recunoscut ca major. 4.19 ]nv['[turile — regulile elementare, principiile lu- ]ncep[toare mii ;i rudimentele religiei iudaice. s[-mi — s[ vorbesc altfel, nu despre un su- schimb biect at=t de dureros ;i delicat. ale lumii Pavel scoate ]n eviden'[ c[ ceremo- glasul 4.20 4.3 niile religioase, formalismele ;i ta- buurile sunt simple principii ;i re- guli elementare. Dumneyeu ne vrea alt ]n'eles — alegoric, cu ]n'eles mai profund, cu 4.24 ]n'eles ascuns. s[ trecem la ]nchinare spiritual[ ;i la p[rt[;ie real[ cu El, ca fii maturi. ]mplinirea — c=nd a sosit timpul stabilit de Dum- na;te — are copii care vor fi sclavi, robi. pentru vremii neyeu ;i c=nd totul era preg[tit. robie 4.24 4.4 n[scut din — se refer[ la umanitatea lui Isus. ceremonial — caracteriyat prin accent asupra ritua- femeie lurilor ;i ceremoniilor. Acestea sunt 4.4 forme speciale, ac'iuni sau cuvinte conforme unui tipar stabilit, folosite s[ c[p[t[m — statutul legal de fii. ]n anumite ocayii. ]nfierea 4.5 statut — stare, rang, poyi'ie. ava sau — cuv=ntul aramaic pentru `tat[~. Lim- motiva'ie — ceea ce ]i determin[ pe oameni la ac- abba ba aramaic[ era limba folosit[ ]n 'iune. 4.6 mod obi;nuit ]n familiile iudaice pe vremea lui Pavel. revela'ie — face cunoscut treptat, ]n diferite sta- era'i robi'i — slujea'i, v[ ]nchina'i. progresiv[ gii. 4.8 extern — ]n afar[, sau venind din afar[. Pavel pune ]n contrast motiva'ia extern[ s[r[c[cioase — Pavel pune ]n contrast elementele a Legii cu cea interioar[, a Duhului 4.9 s[race, nesatisf[c[toare ale unei reli- care se afl[ ]n noi. gii ceremoniale ;i bog['iile spiritu- tangibil — ce poate fi atins, evident. ale ale unui fiu ;i mo;tenitor al lui Dumneyeu, despre care se vorbe;te concepte — idei desp[r'ite de orice obiect sau ]n versetul 8. abstracte exemple care s[ le ilustreye. Calit['i cum sunt adev[rul, cinstea etc. sunt p[yi'i yile — pune'i deoparte ca sfinte, celebra'i concepte abstracte. 4.10 cu ceremonii religioase. v[ rog — v[ implor. exemple — lucruri reale sau evenimente care 4.12 concrete ilustreay[ concepte abstracte.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 89 DEYVOLTAREA LECæIEI Argumentul teologic al lui Pavel, discutat ]n c[ niciodat[ ei nu se vor putea m=ntui prin eforturile lec'ia trecut[, 'i l¬a preyentat pe Avraam ;i Leg[- proprii. Trebuia s[¬i conving[ c[ au nevoie de un m=ntul F[g[duin'ei. Ai v[yut c[ Scripturile Vechiu- M=ntuitor. Ai ]nv['at c[ Legea nu a fost inten'ionat[ lui Testament anun'au Evanghelia justific[rii prin s[ fie o cale a vie'ii pe care oamenii s[ ajung[ ]ntr¬o credin'[. Pavel a ar[tat c[ Avraam a fost justificat rela'ie corect[ cu Dumneyeu. Mai degrab[ a fost (socotit neprih[nit) prin credin'[, ]nainte ca Leg[- destinat[ s[ ]i aduc[ pe oameni pe `calea credin'ei~. m=ntul Legii s[ fi ap[rut. Pavel scoate ]n eviden'[ c[ aceia care au credin'[ sunt copiii spirituali ai lui ‘n Galateni 4, Pavel continu[ deyvoltarea punc- Avraam. Ai v[yut c[ Dumneyeu are o singur[ meto- telor pe care le-a preyentat ]n capitolul 3. ‘ntreb[rile d[ de a¬i ]ndrept['i pe oameni — prin credin'[. de studiu te vor ajuta s[ observi, s[ interpreteyi ;i s[ aplici adev[rurile acestui capitol. P[streay[ textul Ai v[yut c[ Legea, dat[ dup[ Leg[m=ntul F[g[- biblic ]naintea ta ori de c=te ori folose;ti ghidul de duin'ei, nu a fost ]n conflict cu acesta ;i nici nu l¬a studiu. schimbat deloc. Legea trebuia s[ le arate oamenilor De la sclavie la calitatea de fiu Galateni 4.1-5 Obiectivul 1. S[ po'i face distinc'ia dintre a fi 4 Compar[ drepturile ;i oportunit['ile unui copil fiu ;i a fi sclav din punct de vedere spiritual ;i cu cele ale unui sclav, ]n versetul 1. s[ aplici acest adev[r vie'ii ;i lucr[rii tale. ........................................................................................ DEPENDENæA MINORULUI (SCLAVIA MINORULUI) ........................................................................................ 4.1-3 ........................................................................................ Ideea de Lege ca tutore, ]ndrum[tor, ai ]nt=l- Pavel spune aici c[ cele dou[ grup[ri ale ome- nit¬o deja ]n Galateni 3.24. ‘'i aminte;ti c[ paidago- gos era ]nv['[torul sau ]nso'itorul copiilor mici. nirii — evrei ;i Neamuri — sunt am=ndou[ sub Pavel vorbe;te aici despre un copil care este sub sclavie. Ambele sunt la acela;i nivel. epitropi ;i ]ngrijitori c=t[ vreme este minor. Prive;te la versetul 2. P[yitorii, epitropii, repreyint[ Legea. 5 Ce ne ]nva'[ versetul 2 despre durata epitropiei, Aici, evreul este preyentat ca un copil minor. a protectoratului Legii? 1 Ce spune Pavel despre acest copil — ce este el? ........................................................................................ v. 1. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 2 Cu toate acestea, cu a cui stare poate fi asem[- ........................................................................................ nat[ starea sa? v. 1. 6 Cum descrie versetul 3 aceast[ perioad[ a copi- l[riei sub controlul tutorilor? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 3 Ce repreyint[ p[yitorii, epitropii? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Versetul 1 ]1 compar[ pe copilul mo;tenitor cu `‘nv['[turile ]ncep[toare ale lumii~ poate fi sclavii. Dac[ lu[m ]n considerare imaginea prece- tradus ;i `lucr[rile elementare ale lumii~. Expresia dent[, consider=nd c[ copilul este evreul, am putea se refer[ la educa'ia de bay[ — cum este alfabetul. spune c[ sclavii repreyint[ Neamurile. Pavel vede natura elemetar[ a Legii. El o prive;te ca pe una dintre ;colile de bay[ pe care le folose;te Dumneyeu pentru a¬i aduce pe evrei (;i pe Neamuri) la un nivel spiritual mai ]nalt. Evreul este descris ca un copil, pentru a se ilustra poyi'ia relativ joas[ pe
90 Galateni ;i Romani care o de'ine el c=t[ vreme este sub Lege ;i de a se 10 Ce creyi c[ ]nseamn[ cuvintele ]mplinirea vre- ar[ta natura progresiv[ a revela'iei divine. Deoare- mii? ce a fost imatur din punct de vedere spiritual, i s¬a dat un p[yitor — Legea —, care trebuia s[ stea cu el ........................................................................................ p=n[ la maturitate. Cuv=ntul `robie~ este folosit de- oarece aceasta era condi'ia lui c=t[ vreme era ]n ........................................................................................ ;coala Legii. El era legat de cerin'ele p[yitorului (Legea), dar nu era ]n stare s[ le respecte. ........................................................................................ Dar noi ;tim c[ majoritatea galatenilor erau din- ........................................................................................ tre Neamuri ;i n-au fost niciodat[ sub Legea Moya- ic[. Pavel ]i include pe to'i, evrei ;i Neamuri, ;i de ........................................................................................ fapt ]ntreaga omenire, ]n cuvintele `Tot a;a ;i noi... eram sub robia ]nv['[turilor ]ncep[toare ale lumii~. ........................................................................................ Diferi'i comentatori subliniay[ c[ aceste cuvinte pot include principiile elementare ale sistemului lumii, Cuvintele ]mplinirea vremii ar putea avea dou[ religiile ceremoniale, at=t ale evreilor c=t ;i ale Nea- sensuri. Ar putea s[ ]nsemne timpul care a fost pre- murilor, respectarea unor semne ale yodiacului, sau destinat de c[tre Dumneyeu pentru venirea lui Cris- alte forme de ]nchinare la natur[. S[ 'inem minte tos. Potrivit planific[rii lui Dumneyeu, a sosit ceasul aceast[ sclavie universal[ atunci c=nd privim la r[s- ca Cristos s[ vin[. Cel[lalt sens este c[ a fost mo- cump[rarea ar[tat[ ]n versetul 5. mentul ]n istoria omenirii c=nd lumea a fost pre- g[tit[ pentru Evanghelie. Lucrarea Legii de a¬i edu- R“SCUMP“RARE PENTRU A PRIMI ca pe oameni astfel ]nc=t ei s[ vad[ imposibilitatea CALITATEA DE FIU dob=ndirii m=ntuirii a fost terminat[. Probabil c[ 4.4-5 adev[ratul sens al expresiei este o combinare a acestor dou[ sensuri. Obiectivul 2. S[ explici rela'ia dintre Isus Cris- tos ;i Lege. Cuvintele Dumneyeu L-a trimis pe Fiul S[u ne spun c[ Cel trimis este divin. L¬a trimis ne arat[ c[ Obiectivul 3. S[ po'i enumera dou[ motive Cel trimis are autoriatea divin[ ;i a pre¬existat ]n majore pentru care Dumneyeu L¬a trimis pe eternitate. Acest verset ne descrie natura lui Isus. Fiul S[u ]n lume ;i s[ accentueyi aceste adev[- Din cuv=ntul Fiu, putem vedea c[ este de natur[ ruri ]n propov[duirea ta. dumneyeiasc[. Isus este Fiul lui Dumneyeu. Ce ]n- seamn[ aceasta? ‘nseamn[ oare c[ El este Fiu pen- Pavel folose;te ilustra'ia cu copilul aflat sub tru c[ a fost n[scut? Sau c[ El a venit ]n existen'[ tutore pentru a ar[ta c[ perioada sub Lege era tem- c=ndva, la un timp anume ]n eternitate? Nu. Nu porar[. Tat[l a hot[r=t c=nd s[ fie eliberat fiul de acesta este sensul. Isus era Fiul lui Dumneyeu ]nain- sub supravegherea tutorilor ;i s[ fie recunoscut ca te de a Se na;te ]n Betleem. Observ[ cuvintele `L-a adult. trimis~. El a fost trimis ca Fiu. El nu a devenit Fiu atunci c=nd a fost n[scut. El era deja Fiu. Veyi Fili- 7 Cine pune cap[t perioadei Legii? (versetul 4). peni 2.6 ;i Ioan 1.1-3, 14. ........................................................................................ Putem ]n'elege mai bine titlul de Fiu c=nd ne g=ndim la rela'ia dintre tat[ ;i fiu. Fiul vine din tat[l, ........................................................................................ ]mp[rt[;e;te natura tat[lui ;i deseori ]l repreyint[ 8 Ce eveniment marcheay[ sf=r;itul perioadei de pe tat[l s[u. Isus a venit din Tat[l, ]mp[rt[;e;te na- sclavie? tura Sa ;i ‘l repreyint[. Termenul Fiu nu se refer[ la venirea Sa ]n existen'[, deoarece El este etern. El nu ........................................................................................ are ]nceput. Veyi Ioan 8.53-59. 9 Care sunt cele trei afirma'ii f[cute despre Fiul lui Dumneyeu, ]n versetul 4? 11 Care cuvinte din Galateni 4.4 se refer[ la natura uman[ a lui Isus? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 12 Care cuvinte se refer[ la faptul c[ Isus a fost ........................................................................................ evreu (]n natura Sa uman[)? ........................................................................................ ........................................................................................
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 91 1. Standardul stabilit 2. Pedeapsa proclamat[ 3. Omenirea judecat[ 4. Starea tuturor Galateni Galateni Galateni oamenilor 3.19 3.10-12 3.21-23 p[c[to;i priyonieri ai Legii desp[r'i'i de Dumneyeu condamna'i la moarte Ascult[tor Neascult[tor F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i Nici unul To'i oamenii Nici unul To'i oamenii 5. ‘ntruparea lui Cristos 6. Sentin'a executat[ 7. Legea ]mplinit[ 8. Starea credincio;ilor Galateni Galateni Galateni r[scump[ra'i din p[cat 4.4-5 3.13 3.24-26 liberi de Lege ‘nvierea ]nfia'i de Dumneyeu via'[ nou[ via'[ ve;nic[ F[r[ p[cat P[c[to;i F[r[ p[cat P[c[to;i unire prin credin'[ Cristos ‘nlocu- Fiu ;i fii Fiul lui Dumneyeu To'i oamenii Fii r[scump[ra'i itorul nostru Isus a fost n[scut sub condi'iile Legii pentru ca Aceste dou[ motive sunt corelate ]ntre ele. Ele El s[¬i poat[ r[scump[ra pe cei care erau ]n acelea;i subliniay[ c[ noi am fost salva'i de la ceva, pentru condi'ii. A r[scump[ra ]nseamn[ a cump[ra din ceva. Noi am fost salva'i de sub blestemul Legii pen- nou, a recump[ra. Trebuia pl[tit un pre' pentru a tru ]nfiere. M=ntuirea este mai mult dec=t salvare din ne elibera de pedeapsa cu moartea pe care Legea o p[cat. Ea este restaurarea calit['ii de fiu, a aparte- pronun'ase ]mpotriva tuturor celor care i-au c[lcat nen'ei la familia lui Dumneyeu. Un scriitor a f[cut poruncile. Singura cale prin care putem fi liberi era observa'ia splendid[+ `Fiul lui Dumneyeu a devenit ca cineva care nu a c[lcat Legea s[ ne ]nlocuiasc[. om pentru ca oamenii s[ devin[ fii ai lui Dumneyeu.~ Isus Cristos a fost singurul care a ]ndeplinit vreodat[ aceste condi'ii pentru a fi R[scump[r[tor. Aceea;i ‘n m[re'ul plan de adoptare al lui Dumneyeu, Lege care i-a dovedit pe to'i oamenii p[c[to;i L¬a at=t iudeii c=t ;i Neamurile pot deveni fii prin lu- dovedit pe Isus sf=nt. El a tr[it o via'[ f[r[ prihan[, crarea r[scump[r[toare a lui Cristos. …i unii ;i conform Legii. De aceea El a putut s[¬…i dea via'a ceilal'i sunt mo;tenitori ;i intr[ ]n binecuv=nt[rile Sa f[r[ p[cat ca r[scump[rare pentru to'i p[c[to;ii Leg[m=ntului F[g[duin'ei prin acest act plin de har — at=t iudei, c=t ;i Neamuri. El este jertfa perfect[ al lui Dumneyeu. Astfel noi acum avem statutul ;i pentru p[cat. Moartea Sa ]n locul nostru ne-a r[s- drepturile fiilor maturi, prin credin'a ]n Isus Cris- cump[rat de sub puterea Legii ;i a cerin'elor ei c=t tos R[scump[r[torul. ;i din sclavia acestei lumi. 14 G=nde;te¬te acum la diagrama pe care o ai la 13 Care sunt cele dou[ motive pentru care Dum- pagina 77, preyent=nd s[m=n'a spiritual[ a lui neyeu L¬a trimis pe Fiul S[u? (versetul 5) Avraam. Cine erau mo;tenitorii care urmau s[ pri- measc[ binecuv=nt[rile Leg[m=ntului F[g[duin'ei? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 15 Care verset din Galateni face aceast[ afirma'ie? ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ Religia ceremonial[ ;i experien'a spiritual[ Galateni 4.6-11 Obiectivul 4. S[ po'i compara efectele caracte- EXPERIENæA SPIRITUAL“ A FIILOR ristice ale Evangheliei ]n via'a cre;tinului cu 4.6¬7 efectele caracteristice ale unei religii ceremoni- ale ]n via'a adep'ilor ei. ‘n Galateni 4.5, Pavel vorbe;te despre ]nfierea
92 Galateni ;i Romani sau adoptarea fiilor. Acesta este aspectul legal al Duhul Sf=nt din noi ne face s[ strig[m c[tre Dum- m=ntuirii noastre. Este o rela'ie stabilit[ ]n mod neyeu ]n rug[ciune. oficial, atunci c=nd Dumneyeu ne prime;te ca pe fii ai S[i, iar noi ‘l primim ca Tat[. Avem acum statutul Aplic=nd ]n practic[ acest adev[r, poate ar tre- legal de fii ;i mo;tenitori ]n familia lui Dumneyeu. bui s[ ne ]ntreb[m+ `Pe ce plan se afl[ rug[ciunile mele — pe cel al ceremoniei religioase, sau pe cel al Dar m=ntuirea este mai mult dec=t aceasta! experien'ei spirituale? Oare vorbesc eu cu Dumne- Adoptarea noastr[ trece dincolo de posibilit['ile yeu la fel de liber cum vorbe;te un copil cu tat[l s[u adopt[rii umane. Ea trece dincolo de rela'ia legal[. acas[? ‘i dau eu voie Duhului Sf=nt s[ Se roage prin Ea trece dincolo de afec'iunea care eman[ din noua mine? Este preyen'a Lui real[ ]n via'a mea, moti- noastr[ rela'ie. Dumneyeu s[v=r;e;te o minune ]n v=ndu¬mi ac'iunile? Oare preyen'a Lui ]mi ]ndep[r- to'i aceia pe care ]i prime;te ca fii. Noi suntem n[s- teay[ toate ]ndoielile pe care le¬a; avea cu privire la cu'i din nou! Primim o nou[ natur[ — natura Sa. starea mea de copil al lui Dumneyeu?~ Suntem fiii S[i nu numai prin adop'iune, ci ;i prin na;tere. Expresia introductiv[ a versetului 7, `a;a c[~ sau `]n consecin'[~, este foarte important[ ;i pu- 16 Potrivit versetului Galateni 4.6, ce face Dum- ternic[. Ea reyum[ argumentul dat p=n[ aici ]n acest neyeu pentru a produce ]n noi minunea na;terii din capitol ;i te ]ndreapt[ spre concluyia logic[. `De nou? vreme ce a'i primit Duhul Sf=nt~, spune Pavel, `aceasta este dovada c[ voi nu mai sunte'i slujitori, ........................................................................................ ci fii. Ce nebunie ar fi s[ v[ ]ntoarce'i la robie, dup[ ce a'i fost ]nfia'i ;i a'i c[p[tat o nou[ natur[ de fiu! ........................................................................................ ‘n calitate de fii, voi sunte'i mo;tenitori ai lui Dum- neyeu prin Cristos. Cum se poate s[ vre'i s[ p[r[si'i Preyen'a Duhului Sf=nt ]n noi (numit aici Du- aceast[ poyi'ie, pentru a fi din nou robi?~ hul Fiului S[u) este dovada c[ apar'inem familiei lui Dumneyeu. Ea este de asemenea dovada c[ sun- S[ recapitul[m acum deosebirile pe care le¬am tem ai lui Cristos. Veyi Romani 8.9, 15. v[yut ]ntre fiul minor ;i cel matur, a;a cum le preyint[ Pavel ]n Galateni 4.1-7. Tabelul de mai jos 17 Cum este numit Duhul Sf=nt ]n Romani 8.15? le preyint[ comparativ. ........................................................................................ Fiu minor Fiu matur Vedem ]n aceste versete c[ Duhul Sf=nt ne¬a Sub epitropi, ]ngrijitori Se bucur[ de rela'ia tat[-fiu luat din robia religiei ceremoniale ;i a cerin'elor ei (Legea) (eliberat) ;i ne¬a ridicat pe un plan mai ]nalt al experien'ei spirituale. Credinciosul nu este motivat de cerin'ele Statutul de sclav: Statutul+ fiu ;i mo;tenitor: legalismului sau de spiritul de robie care duce la drepturile de fiu nu sunt ]i sunt date drepturi fric[. Dimpotriv[, Duhul Sf=nt, care locuie;te ]n el, ]mplinite depline ]i d[ dorin'a s[ fac[ ceea ce este corect. Legea era o for'[ extern[. Calitatea de fiu este o nou[ natur[. Sub robie: autoritatea Liber: autoritatea extren[ a Legii interioar[ a Duhului lui Cuv=ntul abba este apelativul pe care copilul ]l Dumneyeu folose;te pentru t[t[l s[u, acas[. Aceasta ]nseamn[ c[, prin Duhul Sf=nt, noi am devenit cu adev[rat Lipsit de maturitate: ]n Matur: ]n ;coala mai fiii lui Dumneyeu. Noi putem s[ mergem direct la ;coala elementar[ a Legii: ]nalt[ a Duhului: El, cu aceea;i ]ncredere cu care se duce un copila; cu motiva'ie extern[ cu motiva'ie interioar[ la tat[l s[u. Duhul ‘nsu;i strig[ ]n noi, `Tat[! Tat[!~ ‘n Romani 8.15, ai v[yut c[ deoarece Duhul ‘nfierii 18 ‘n ilustra'ia lui Pavel din Galateni 4.1-7, ce re- este ]n noi, noi strig[m `Abba! Tat[!~ ‘n Romani preyint[ fiecare dintre urm[toarele persoane? 8.2¬27 vedem c[ Duhul Sf=nt, care este ]n noi, I Se adreseay[ lui Dumneyeu. Unii sugereay[ c[ Pavel a) Copilul minor ................................................... descrie aici rug[ciunea ]n Duhul sau rug[ciunea ]n b) Tutorele (]ngrijitorul) ...................................... limbi. ‘n aceast[ rug[ciune, cel care se roag[ este c) Tat[l .................................................................. credinciosul, dar Duhul este Cel care Se exprim[ prin el. Duhul Sf=nt Se roag[ potrivit voii lui Dum- neyeu, folosind facult['ile noastre de vorbire. ‘n a- ceast[ activitate nu putem separa persoanele. Du- hul Se roag[ — credinciosul se roag[. ‘n acela;i mod,
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 93 19 Care este dovada calit['ii de fiu ]n familia lui 1. Eforturilor omului. Dumneyeu? 2. Lucrurilor tangibile ]n ]nchin[ciune. 3. Ritualurilor care trebuie ]ndeplinite. ........................................................................................ Cre;tinii dintre Neamuri din Galatia fuseser[ SCLAVIA RELIGIEI CEREMONIALE ]ntr¬o astfel de religie ]nainte de convertire. ‘nchi- 4.8-11 narea lor fusese un efort continuu de a le fi pl[cu'i yeilor pentru a ob'ine de la ei protec'ie sau pentru a ‘n ultima analiy[, deosebirea dintre fiul minor sc[pa de pedeapsa lor. Ei se ]nchinaser[ unor lucruri ;i fiul matur este deosebirea dintre religia ceremo- tangibile — idolilor. Ei avuseser[ mai multe ritua- nial[ ;i religia experien'ei spirituale. ‘ntregul argu- luri sacre, multe formalit['i care trebuia respectate. ment teologic al lui Pavel ]ncepe ]n capitolul 3 ;i Ei creyuser[ ]n horoscoape ;i ]n alte lucruri care s[¬i are ca scop clarificarea acestei distinc'ii. Galatenii c[l[uyesc[. Ei avuseser[ yile sfinte, s[rb[tori, locuri erau gata s[ fac[ un pas ]napoi, s[ se ]ntoarc[ de la sfinte. religia experien'ei spirituale la religia ceremonial[. Ei erau gata s[ se ]ntoarc[ de la Evanghelie la iuda- OBIECTE ism. Aceasta n-a fost doar problema galatenilor. SIMBOLICE Mul'i cre;tini de ast[yi oscileay[ ]ntre o religie ce- remonial[ ;i religia experien'ei spirituale. Deoare- EFORTURI RITUALURI ce alegerea este foarte important[, s[ examin[m mai OMENE…TI ]ndeaproape Galateni 4.8-11 ;i alte dou[ pasaje im- portante din Noul Testament care se ocup[ de Religie ceremonial[ acela;i subiect. Iudaismul yilelor lui Pavel putea fi ]ncadrat ]n Religia ceremonial[ categoria religiilor ceremoniale. Locul proeminent al omului pusese ]n umbr[ adev[ratul ]n'eles al 20 Pe cine slujeau sau cui s¬au ]nchinat galatenii Legii lui Dumneyeu ;i scopul acesteia. Cel mai bun ]nainte de a¬L cunoa;te pe Dumneyeu? Galateni 4.8 comentariu privitor la condi'ia iudaismului acelor yile este mesajul Domnului Isus pentru c[rturari ;i ........................................................................................ farisei, ]n Matei 23. Cite;te acest capitol. De ce vorbe;te Pavel aici despre idolatrie? Ce Chiar iudaismul pur de la ]nceputuri pusese un are a face idolatria cu iudaismul? Galatenii erau ten- accent mare pe ceea ce face o persoan[, folosise ta'i s[ treac[ la iudaism, nu la idolatrie? De ce men- lucruri tangibile ]n ]nchinare ;i avusese multe ritu- 'ioneay[ Pavel idolatria? R[spunsurile la aceste ]n- aluri sacre. Sacrificiile, altarele, cortul cu tot mobi- treb[ri pot fi g[site ]n accentul pus pe ceremonia- lierul s[u, erau toate simboluri menite s[¬i ]nve'e lism (at=t la iudei c=t ;i la p[g=ni) ;i ]n starea de pe oameni realit['i spirituale. Acestea ]i ajutau pe degenerare a iudaismului de pe vremea lui Pavel. oameni ]n ]nchinarea lor, fiind ilustr[ri viyuale ale adev[rului spiritual. Majoritatea galatenilor erau ]ntre Neamuri ]na- inte de primirea Evangheliei. ‘n versetul 8, Pavel le Aceste ilustra'ii ]ndreptau de asemenea aten'ia reaminte;te de vremea c=nd nu L¬au cunoscut pe spre ]mplinirea simbolurilor ]n M=ntuitorul care Dumneyeu. Religia lor era idolatria. Pe vremea c=nd urma s[ vin[. S[ reamintim aici ilustra'ia lui Pavel erau neconverti'i ;i se ]nchinau idolilor, se poate s[ cu copilul sub ]ngrijitori. Religia ceremonial[ a fost fi avut o oarecare cuno;tin'[ despre Dumneyeu, dar o parte din revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu. ei nu¬L cuno;teau pe Dumneyeu ‘nsu;i (Romani 1.19-21). Ceea ce Neamurile, p[g=nii, ;tiau despre Dumneyeu era o cunoa;tere intelectual[. Ei nu a- veau experien'a spiritual[ a preyen'ei lui Dumne- yeu. Religia lor, chiar la nivelul de jos al idolatriei, era o religie ceremonial[ ;i ritual[. Ei erau sclavi ai yeilor fal;i — yei care nu erau yei —, ai idolilor. Am men'ionat accentul pus pe religia ceremo- nial[. Putem recunoa;te o religie ceremonial[ prin importan'a mare pe care o acord[+
94 Galateni ;i Romani Pu'in c=te pu'in, Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n 23 Ce ritual cereau iudaiyatorii s[ fie respectat de cursul istoriei, pe m[sur[ ce omul a fost ]n stare s[ cre;tinii dintre Neamuri pentru a fi m=ntui'i? primeasc[ revela'ia. Pe vremea c=nd Dumneyeu a dat Legea, omul ]nc[ avea nevoie at=t de aceste aju- ........................................................................................ toare viyuale, c=t ;i de prevederile Legii. …tim c[ un 24 ‘nc[ o dat[, s[ ne amintim de ce s¬a opus Pavel copil foarte mic nu poate s[ ]n'eleag[ conceptele t[ierii ]mprejur a cre;tinilor dintre Neamuri. Explic[. abstracte. El nu are ]nc[ deyvoltat tipul de g=ndire necesar pentru priceperea adev[rurilor abstracte. El ........................................................................................ trebuie ]nv['at mai ]nt=i ]n termeni concre'i, folo- sind lucruri pe care le poate vedea. ‘n ]nv['area copi- ........................................................................................ ilor mici, obiectele joac[ un rol foarte important. Obiectele ]n ]nchinarea ceremonial[ erau utile pen- ........................................................................................ tru a¬i ]nv['a pe oameni multe adev[ruri profunde despre Dumneyeu. 25 Nume;te c=teva ritualuri religioase sau cere- monii pe care le ]ndeplinim ]n bisericile evangheli- Ritualurile ]nchin[rii ceremoniale erau lec'ii ce. obiectuale care s[¬i conduc[ pe oameni ]n experien'a spiritual[. Sp[l[rile ceremoniale trebuia s[ le amin- ........................................................................................ teasc[ de sfin'enia lui Dumneyeu ;i de nevoia de a fi sp[la'i de p[cate. Boteyul celor converti'i le amin- ........................................................................................ tea aceea;i lec'ie. El le vorbea de asemenea despre moartea fa'[ de vechea via'[ ;i ]nvierea ]ntr¬una ........................................................................................ nou[. T[ierea ]mprejur era un semn al separ[rii de lume ;i al dedic[rii pentru Dumneyeu. Diferitele ........................................................................................ daruri aveau fiecare o semnifica'ie special[. æinerea Sabatului ;i a altor s[rb[tori, m=ncarea mielului 26 ‘n Matei 23, ]mpotriva cui a vorbit Domnul Isus+ pascal, d[ruirea yeciuelii ;i a ]nt=ilor roade lui Dum- ]mpotriva ceremoniei religioase, sau ]mpotriva im- neyeu, toate acestea erau acte de ]nchinare care ilus- portan'ei pe care fariseii ;i c[rturarii o acordau for- trau adev[ruri spirituale. melor exterioare de ]nchin[ciune? Gre;eala grav[ a iudaiyatorilor a fost aceea c[ ........................................................................................ ei n¬au ]n'eles conceptul revela'iei progresive a lui Dumneyeu. Ei au presupus c[ instruc'iunile pe care ........................................................................................ Dumneyeu i le-a dat lui Moise sunt o revela'ie per- manent[ a formei de ]nchinare pe care trebuia s¬o ........................................................................................ urmeye to'i oamenii. Ei nu ;i-au dat seama c[ Legea trebuia s[¬i ia pe oameni ;i s[¬i conduc[ ]nainte, de ........................................................................................ la o religie ceremonial[ la adev[rata experien'[ 27 Exprim[¬'i p[rerea care dintre bisericile de ayi spritual[. ar putea fi vinovate de practicarea unei religii doar ceremoniale, f[r[ o experien'[ spiritual[ real[. 21 Enumer[ trei lucruri pe care religia ceremoni- al[ pune mare accent. ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ ........................................................................................ 22 Nume;te c=teva obiecte folosite ]n forma de Religia experien'ei spirituale ]nchinare pe care Dumneyeu a cerut-o poporului S[u sub Lege. ‘n Galateni 4.9, Pavel le aminte;te galatenilor c[ Evanghelia pe care ei au primit¬o este religia ex- ........................................................................................ perien'ei spirituale. El compar[ idolatria lor ante- rioar[ men'ionat[ ]n versetul 8 cu formele exterioare ........................................................................................ ale iudaismului ]n versetele 9-10, ;i le pune pe am=n- dou[ acestea ]n contrast cu experien'a spiritual[ ........................................................................................ vital[ pe care au aflat¬o ]n Evanghelie. Po'i vedea compara'ia urm[rind cuvintele importante+ `Dar acum, dup[ ce L¬a'i cunoscut pe Dumneyeu, sau mai bine yis, dup[ ce a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu...~ Cuv=ntul pe care Pavel ]l folose;te aici pentru `cu- noscut~ are sensul `a cunoa;te prin experien'[~.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 95 Pavel spune c[ galatenii au ajuns s[¬L cunosc[ pe conflictul dintre aceste dou[ tipuri de religie ]n Dumneyeu prin experien'[. L¬au cunoscut perso- discu'ia lui Isus cu femeia samariteanc[, la f=nt=na nal. lui Iacov. Avem aici ceea ce pare a fi prima caracteristic[ 28 Cite;te Ioan 4.4-26. Cine vorbe;te aici despre a religiei experien'ei spirituale — o cunoa;tere per- religia experien'ei spirituale? sonal[ a lui Dumneyeu, prin experien'[. Apoi Pa- vel se gr[be;te s[ adreseye ]nc[ c=teva cuvinte, pen- ........................................................................................ tru a ar[ta c[ o alt[ caracteristic[ vine ]nt=i, `sau mai bine yis, a'i fost cunoscu'i de Dumneyeu~. Re- 29 Cine se refer[ la religia ceremonial[? ligia experien'ei spirituale pune accentul pe ceea ce face Dumneyeu. Ea depinde de lucrarea lui Dum- ........................................................................................ neyeu, nu de eforturile omului. Pavel spune c[ galatenii ‘l cunosc pe Dumneyeu, ;i apoi explic[, 30 Care sunt cele dou[ versete care arat[ spre un `sau mai bine yis, voi sunte'i cunoscu'i de Dumne- timp bine definit, c=nd religia ceremonial[ a trecu- yeu~. Ei nu L-ar fi cunoscut pe Dumneyeu dac[ nu tului urmeay[ s[¬i dea locul religiei experien'ei spi- i¬ar fi b[gat El ]n seam[ ;i nu li S¬ar fi revelat. Dum- rituale? neyeu este un Dumneyeu care Se reveleay[ pe Sine. Noi ‘l cunoa;tem, deoarece El ne¬a cunoscut mai ........................................................................................ ]nt=i ;i ni S-a revelat. A treia caracteristic[ a religiei experien'ei spirituale este accentul pe care¬l pune Problema religiei ceremoniale ;i a experien'ei ea pe ]nchinarea ]n Duhul. spirituale este de o asemenea importan'[ pentru bisericile noastre de ayi ]nc=t vom privi mai ]ndea- CUNOA…TEREA proape la aceast[ conversa'ie. Observ[ pe ce pune PERSONAL“ accentul fiecare dintre vorbitori ]n versetele amintite din Ioan 4.4-26. A LUI DUMNEYEU Femeia — Religie ceremonial[ REVELAæIA ‘NCHINARE …I LUCRAREA ‘N v. 9 Ea vorbe;te despre barierele dintre oa- meni, bayate pe ras[ sau sex+ `Tu, iu- LUI DUHUL deu... femeie samariteanc[~. DUMNEYEU v. 12 `femeie samariteanc[~. Religia experien'ei spirituale v. 19 Ea ‘l prive;te pe Isus ca pe un profet. Vedem lucrul acesta at=t ]n Galateni 4.6, c=t ;i ]n ]nv['[turile Domnului Isus. Deci, ]n Evanghelie v. 20 Ea vorbe;te despre locul de ]nchinare, accentul este pus pe+ despre localiyarea lui geografic[. 1. Lucrarea lui Dumneyeu. Isus — Religia experien'ei spirituale 2. Cunoa;terea personal[ a lui Dumneyeu v. 10 El vorbe;te despre Duhul Sf=nt+ `Dac[ prin experien'[. ai cunoa;te darul lui Dumneyeu... ap[ 3. ‘nchinare ]n Duhul. vie~. Veyi Ioan 4.14: 7.37-39. Aminte;te-'i c[ religia ceremonial[ pune accent v. 14 El vorbe;te despre satisfac'ia interi- pe lucrurile fiyice ]n ]nchinare, ]n timp ce Evanghe- oar[ ;i despre via'a viitoare+ `nu va ]n- lia pune accent pe ]nchinarea ]n Duhul. Po'i vedea seta niciodat[... iyvor de ap[ care va '=;ni ]n via'a ve;nic[~. v. 16 El vorbe;te despre nevoia personal[ spiritual[ ;i moral[+ `Du¬te ;i cheam[¬'i b[rbatul.~ Ea era o femeie imoral[. v. 18. v. 21-23 El vorbe;te despre ]nchinarea spiritu- al[ nelegat[ de un templu. v. 24 El vorbe;te despre Dumneyeul invi- yibil c[ruia s[ I ne ]nchin[m ]n Duh ;i adev[r.
96 Galateni ;i Romani v. 26 Isus ‘l arat[ pe Dumneyeul auto¬reve- S[ privim la un pasaj referitor la aceste dou[ lator revel=ndu¬Se pe Sine+ `Eu, Cel tipuri de religie, ]nainte de a ne ]ntoarce la comen- care vorbesc cu tine, sunt Acela~. Sau, tariul lui Pavel. `EU SUNT~, spune El, folosind Nu- mele lui Dumneyeu ‘nsu;i. Veyi Ioan 31 Cite;te Fapte 6.8-15: 7.1-60. Observ[ mai ]nt=i 8.56¬58. acuya'iile iudeilor ]mpotriva lui …tefan. Care sunt cele trei lucruri de care l¬au acuyat ei? 6.13-14. Aminte;te¬'i c[ accentul pe care ]l punem noi pe anumite elemente ale religiei noastre sau impor- ........................................................................................ tan'a pe care o acord[m noi anumitor tr[s[turi ale religiei noastre o fac s[ fie esen'ialmente fie cere- ........................................................................................ monial[, fie spiritual[. ........................................................................................ Religie Religia experien'ei ceremonial[ spirituale Este interesant s[ veyi c[ mai t=ryiu Pavel va ]nfrunta acelea;i acuya'ii (veyi Fapte 21.28). A fost 1. Eforturile omene;ti. 1. Lucrarea lui Dumne- ;i Isus acuyat c[ a vorbit ]mpotriva acelora;i lucruri 2. Obiecte simbolice ca- yeu. (Templul, Legea ;i obiceiurile religioase)? S¬ar putea ca predicarea lui Isus, a lui …tefan, a lui Pavel ;i a re s[ ne ]nve'e ceva 2. Cunoa;tere persona- altor cre;tini din primul veac s[ fi fost realmente despre Dumneyeu. l[ a lui Dumneyeu ]mpotriva acestor lucruri? Sau ei au ar[tat doar c[ 3. Ritualuri care trebu- prin experien'[. formele exterioare nu pot niciodat[ ]nlocui lucra- ie respectate. rea Duhului Sf=nt? Creyi c[ …tefan a predicat des- 3. ‘nchinare ]n Duhul. pre religia ceremonial[ ;i despre religia experien'ei spirituale? G=nde;te¬te la aceast[ posibilitate c=nd CEREMONIAL SPIRITUAL cite;ti cuv=ntarea sa de ap[rare din Fapte 7 ;i afir- ma'ia concluyiv[ din versetul 51+ `Oameni tari la Conversa'ia lui Isus cu femeia samariteanc[ cerbice, net[ia'i ]mprejur cu inima ;i cu urechile. arunc[ mai mult[ lumin[ asupra naturii temporare Voi totdeauna v[ ]mpotrivi'i Duhului Sf=nt.~ a Legii. Pavel nu a fost primul care s[ ]nve'e c[ religia ceremonial[ urma s[ fie ]nlocuit[ de o religie Istoria Vechiului Testament ne spune cum a experien'ei spirituale. Prive;te din nou la Ioan Dumneyeu S¬a revelat pe Sine ]n mod special na- 4.21-23. Isus scoate ]n eviden'[ c[ credin'ele pe care 'iunii iudaice. El a ales aceast[ na'iune pentru a fi le ]ndr[geau at=t iudeii, c=t ;i samaritenii, erau a- un instrument pentru m=ntuirea celorlalte na'iuni. m=ndou[ temporare ]n planul de r[scump[rare al Dumneyeu i¬a dat lui Israel o misiune c[tre na'iunile lui Dumneyeu (v. 21). De asemenea, Isus a corectat¬o p[g=ne. P[g=nii (Neamurile) trebuia s[ fie inclu;i pe femeie, amintindu¬i c[ revela'ia ;i tradi'ia religiei ]n ‘mp[r['ia lui Dumneyeu. Mesia, pe care Dumne- samaritene erau incomplete. (Ea se baya ]n princi- yeu a promis c[ i¬L va trimite lui Israel, trebuia s[ pal pe Pentateuh — cele cinci c[r'i ale lui Moise.) fie M=ntuitorul ]ntregii lumi — Speran'a lumii. ‘n Totu;i, ;i evreii — poporul care a fost instruit deplin planul Lui de r[scump[rare, Dumneyeu i¬a dat po- ]n religia sa ;i a fost canalul prin care Dumneyeu porului Israel patru responsabilit['i majore. Acestea d[duse revela'ia m=ntuirii — trebuia s[ se aproprie sunt cele patru scopuri pentru care El a ales aceast[ de Dumneyeu ]ntr¬un mod nou (v. 22-23). A sosit na'iune. deja timpul pentru asemenea adev[ra'i ]nchin[tori (at=t iudei, c=t ;i Neamuri). Isus descrie aceast[ ]n- 1. S[¬L proclame pe Dumneyeul adev[rat ]n mijlo- chinare ca fiind ]n Duhul lui Dumneyeu ;i potrivit[ cul idolatriei universale. adev[rului (v. 24). Lucrarea lui Dumneyeu ]n trimi- terea Duhului S[u Sf=nt oamenilor urma s[ fac[ 2. S[ demonstreye practic ce binecuv=ntare este posibil[ ]nchinarea ]n Duh ;i adev[r. Cu alte cu- s[¬I sluje;ti lui Dumneyeu Iehova. vinte, ei vor experimenta ]n modul cel mai deplin posibil preyen'a lui Dumneyeu. 3. S[ primeasc[ ;i s[ p[streye revela'ia divin[. 4. S[¬L produc[ pe Mesia. ‘n ]mplinirea primelor dou[ responsabilit['i, Israel a falimentat lamentabil. Pe timpul lui Isus, al lui …tefan ;i al lui Pavel, na'iunea iudaic[ era foarte egoist[ ]n ce prive;te religia ei. Preyen'a lui Dum- neyeu, ]n concep'ia lor, era str=ns legat[ de 'ara lor, de obiceiurile lor, de templul lor. Iudaismul dege- nerase ]ntr¬o religie ceremonial[ na'ional[. Pentru ei, Dumneyeu Iehova era un Dumneyeu na'ional.
Evanghelia creeay[ fii, nu sclavi 97 ‘n Fapte 7, …tefan repoveste;te istoria poporului 33 Cum este descris …tefan ]n Fapte 7.55? evreu. Aminte;te¬'i c[ audien'a sa era format[ din conduc[torii religio;i ai iudaismului. Repovestind ........................................................................................ istoria evreilor, …tefan scoate ]n eviden'[ e;ecul lor continuu de a ]mplini rolul lor de na'iune m=n- Prin m[rturia sa ]naintea conduc[torilor iu- tuitoare. El arat[ de asemenea c[ Dumneyeu li S¬a daismului, …tefan ]mplinea cu credincio;ie profe'ia revelat pe Sine oamenilor din '[ri str[ine, ar[t=nd pe care a f[cut¬o Domnul Isus ]n Fapte 1.8. Plin de astfel c[ Dumneyeu nu este geografic stabilit ]n Ie- Duhul Sf=nt, el nu numai c[ predic[, ci ;i demon- rusalim. streay[ religia experien'ei spirituale. Evreii se 'ineau cu toat[ puterea de religia lor ceremonial[. Ei I se 32 Uit[¬te de c=te ori, ]n Fapte 7, men'ioneay[ opuneau Duhului Sf=nt ;i respingeau planul lui …tefan preyen'a sau revela'ia lui Dumneyeu ]ntr¬o Dumneyeu pentru ei. Ultimele cuvinte ale lui …tefan, 'ar[ str[in[. D[ numele persoanelor care au primit la fel ca moartea sa, au fost o m[rturie m[rea'[ des- revela'ia ;i locul unde au primit/o. pre realitatea experien'ei spirituale pe care o predi- case (vv. 56-60). Acestea trebuie s[ fi avut un efect v. 2 .................................................................................... puternic asupra unui om care era preyent la execu'ia lui …tefan, un b[rbat numit Saul (v. 58). Acest Saul v. 9 ............................................................................... a devenit autorul Epistolei c[tre Galateni ;i marele misionar al erei Noului Testament. Probabil c[ Pa- v. 29-30 ......................................................................... vel a auyit pentru prima oar[ despre conceptul de religie a experien'ei spirituale de la …tefan, marto- v. 36 ................................................................................ rul credincios. Experien'a rusalian[ a lui …tefan (umplerea cu Duhul Sf=nt) l¬a f[cut un martor cre- Scopul lui Dumneyeu era s[ i Se reveleye pe dincios ;i a adus o mare binecuv=ntare ‘mp[r['iei Sine poporului S[u ;i s[ tr[iasc[ ]n ei, nu ]n temple lui Dumneyeu. Poate ar trebui s[ ne ]ntreb[m pe de piatr[. …tefan vorbe;te ]mpotriva ideii c[ Dum- noi ]n;ine+ `Oare sunt eu plin de Duhul Sf=nt? Expe- neyeu ar putea fi limitat la un templu sau c[ ar locui rien'a mea rusalian[ — umplerea cu Duhul Sf=nt ]ntr¬un loca; f[cut de m=ini omene;ti (vv. 44-50). — m¬a f[cut un martor credincios pentru Isus? Oare cuvintele ;i ac'iunile mele, atunci c=nd oamenii mi Observ[ c[ cele trei acuya'ii aduse lui …tefan se opun, ]i conving de realitatea experien'ei spiri- au de¬a face cu religia ceremonial[. Martori min- tuale care trece dincolo de religia ceremonial[?~ cino;i au fost mitui'i pentru a spune c[ ei l¬au auyit vorbind ]mpotriva templului, a Legii (prin care ei Cunosc=nd aceste ]nv['[turi ale lui Isus ;i ale se refereau ;i la tradi'iile rabinice) ;i a obiceiurilor lui …tefan (Matei 23, Ioan 4 ;i Fapte 7), este mai u;or date de Moise. Iudaismului ]i erau dragi aceste lu- s[ ]n'elegi cuvintele lui Pavel din Galateni 4. El cruri ;i nu vedea c[ ele erau doar mijloace temporare vorbe;te despre condi'ia fiului la diferitele stagii ale pe care Dumneyeu le folosea pentru a¬i aduce pe cre;terii. Pavel compar[ procesul cre;terii omului oameni ]n locul unde El s[ poat[ tr[i ]n ei. Aceia cu revela'ia progresiv[ a lui Dumneyeu. Maturi- care au primit Evanghelia ;i L¬au acceptat pe Isus tatea, ]n aceast[ compara'ie, este cunoa;terea lui ca M=ntuitor au devenit temple vii ale lui Dumne- Dumneyeu ]ntr¬o experien'[ spiritual[ vital[. Re- yeu. A;a cum le scrie Pavel corintenilor+ `Trupul ligia ceremonial[ a fost adecvat[ pentru epoca ]n vostru este templul Duhului Sf=nt, care este ]n voi~ care Israel a fost ]n procesul de cre;tere. Dar pentru (1 Corinteni 6.19). Aceasta era inten'ia lui Dumne- aceia care au intrat ]n mo;tenirea fiilor maturi ;i au yeu, s[ tr[iasc[ ]n oameni. Yiua Rusaliilor a marcat experimentat umplerea Duhului Sf=nt, religia cere- intrarea lui Dumneyeu ]n noul S[u templu (Fapte 2). monial[ ar fi un pas ]napoi. Ar fi un pas de la reali- Cei care creyuser[ ]n Isus Cristos erau aduna'i pen- tate la ritual. tru rug[ciune ;i to'i au fost umplu'i cu Duhul Sf=nt (Fapte 2.1-4). Tragedia ]ntoarcerii ]n sclavie Galateni 4.12-20 ACCEPTAREA EVANGHELIEI CU BUCURIE sonal. Acum, el face un apel personal la dragostea 4.12-16 ;i loialitatea galatenilor. Le reaminte;te cu c=t[ bu- curie au primit ei mesajul Evangheliei ;i cum l¬au Obiectivul 5. S[ descrii pe scurt cum au primit primit pe el ca pe un mesager al lui Dumneyeu. galatenii Evanghelia ;i s[ dai c=teva p[reri des- pre `'epu;ul ]n carnea~ lui Pavel. 34 Cum ]i nume;te Pavel pe galateni ]n versetul 12? P=n[ ]n acest punct, argumentul teologic al lui ........................................................................................ Pavel ]n Galateni 3 ;i 4 a fost emo'ional, dar imper-
98 Galateni ;i Romani Pavel nu este de acord cu poyi'ia pe care au Se poate ca Pavel s[ fi fost ]ntr¬o stare fiyic[ precar[ luat¬o galatenii, ;i totu;i ei sunt fra'ii lui ]n Cristos. pe vremea c=nd era ]n Galatia, ca urmare a perse- Cuvintele `s[ fi'i ca mine~ sunt un apel c[tre galateni cu'iilor pe care le¬a suferit ]n aceast[ regiune. Veyi s[ p[r[seasc[ poyi'ia lor legalist[, m=ndr[, ;i s[ Fapte 14.19-22 ;i 2 Timotei 3.11. De asemenea, el a devin[ ca Pavel. …i el s¬a ]ncreyut c=ndva ]n poyi'ia traversat o regiune joas[, ml[;tinoas[, foarte cald[ lui iudaic[ ;i ]n r=vna lui pentru Lege, ca prin ele s[ ;i umed[. Aceast[ regiune din apropierea coastei fie ]ndrept['it ]naintea lui Dumneyeu. Dar c=nd L¬a de sud a Galatiei era un focar de malarie ;i este po- ]nt=lnit pe Cristos, el a l[sat deoparte orice preten'ie sibil ca aceasta s[ fi ydruncinat s[n[tatea lui Pavel. de ]ndrept['ire prin sine. Din acel moment, el s¬a S¬ar putea, de asemenea, ca el s[ fi suferit de pe urma apropiat de Dumneyeu numai pe baya credin'ei, a;a ]mpro;c[rii cu pietre ]n Listra. cum au f[cut c=ndva ;i galatenii. Pavel voia ca ei s[ r[m=n[ ]n continuare pe aceea;i bay[. Partea important[ a acestui pasaj nu este s[ a- fl[m ce probleme fiyice a avut Pavel, ci faptul c[ 35 Cum descrie Pavel condi'ia sa fiyic[ din timpul galatenii l¬au primit ca pe un mesager din partea c=nd a fost ]ntre galateni? vv. 13-14. lui Dumneyeu. Pavel spune c[, ]nainte, ei l¬au tratat at=t de bine, ]nc=t acum este dureros pentru el s[ ........................................................................................ afle despre brusca schimbare a atitudinii lor. Exist[ multe teorii care se refer[ la problema 36 ‘n;ir[ cele patru teorii despre afec'iunea sau fiyic[ despre care vorbe;te Pavel aici. Este imposibil sl[biciunea fiyic[ de care suferea Pavel ]n Galatia. s[ ;tim exact despre ce a fost vorba. Cuvintele ar putea s[ ]nsemne c[ el suferea de o boal[ sau de o ........................................................................................ afec'iune fiyic[. Sau ar putea s[ ]nsemne doar c[ era ]ntr¬o condi'ie fiyic[ slab[. Mai jos sunt date c=teva ........................................................................................ teorii+ ........................................................................................ 1. Suferea de o boal[ de ochi sau o afec'iune a vederii. v. 15. ........................................................................................ 2. Avea epilepsie. 2 Corinteni 12.7. 37 Cum l¬au primit galatenii? v. 14. 3. Avea malarie. 4. Era doar ]ntr¬o stare de epuiyare fiyic[. ........................................................................................ Fapte 14.19: 2 Timotei 3.11. 38 Ce a f[cut Pavel acolo ]n ciuda st[rii sale? v. 13. Prima teorie se bayeay[ ]n principal pe Gala- ........................................................................................ teni 4.15, unde Pavel spune c[ galatenii ;i¬ar fi scos p=n[ ;i ochii ca s[ i¬i dea lui. Acest verset ar putea 39 Cum este descris[ starea lor c=nd au primit s[ se refere la condi'ia fiyic[ a lui Pavel atunci c=nd Evanghelia? v. 15. l¬au primit galatenii. Unii sus'in c[ atunci c=nd a fost ]mpro;cat cu pietre la Listra ar fi fost r[nit la ........................................................................................ ochi sau c[ i¬ar fi produs alte r[ni care i¬au afectat ochii. Totu;i, s¬ar putea ca Pavel s[ foloseasc[ doar SCOPUL …I MOTIVELE IUDAIYATORILOR o figur[ de stil c=nd spune `v¬a'i fi scos p=n[ ;i ochii 4.17-18 ;i mi i¬a'i fi dat~. El ar fi spus, de fapt+ `Voi m¬a'i primit cu at=ta bucurie, ]nc=t mi¬a'i fi dat ce avea'i 40 Cine sunt oamenii la care se refer[ Pavel ca `ei~ mai pre'ios.~ Vei g[si cuvinte similare ]n Matei 5.29 ]n Galateni 4.17. ;i Psalmul 17.8. ........................................................................................ Teoria a doua nu are nici o bay[ ]n Scriptur[. Pavel spune c[ era ]ntr¬o asemenea stare, ]nc=t gala- 41 ‘n versetul 17, Pavel vorbe;te despre ]nv['[tura tenii ar fi putut s[¬l dispre'uiasc[ (v. 14), dar aceasta fals[ a iudaiyatorilor sau despre motivele lor? s¬ar putea referi la orice boal[ sau la o stare fiyic[ precar[. 2 Corinteni 12.7 nu face nici o referire la ........................................................................................ epilepsie ;i nici nu exist[ o leg[tur[ necesar[ cu pasajul din Galateni. Pavel spune c[ scopul iudaiyatorilor era s[ ]n- chid[ bisericile Galatiei fa'[ de orice alt[ influen'[. Teoria a treia ;i a patra sunt cele mai plauyibile. Ei voiau ca galatenii s[ accepte Legea ;i s[ se fac[ evrei, ;i astfel s[¬i priveasc[ pe iudaiyatori ca pe conduc[torii spirituali. Ei voiau un loc de cinste ;i de laud[ ]ntre galateni. Ca o aplica'ie practic[ pen- tru lucrarea noastr[, ne¬am putea g=ndi la perfidia motivelor gre;ite ]n lucrarea Domnului. Se strecoar[
Search
Read the Text Version
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- 81
- 82
- 83
- 84
- 85
- 86
- 87
- 88
- 89
- 90
- 91
- 92
- 93
- 94
- 95
- 96
- 97
- 98
- 99
- 100
- 101
- 102
- 103
- 104
- 105
- 106
- 107
- 108
- 109
- 110
- 111
- 112
- 113
- 114
- 115
- 116
- 117
- 118
- 119
- 120
- 121
- 122
- 123
- 124
- 125
- 126
- 127
- 128
- 129
- 130
- 131
- 132
- 133
- 134
- 135
- 136
- 137
- 138
- 139
- 140
- 141
- 142
- 143
- 144
- 145
- 146
- 147
- 148
- 149
- 150
- 151
- 152
- 153
- 154
- 155
- 156
- 157
- 158
- 159
- 160
- 161
- 162
- 163
- 164
- 165
- 166
- 167
- 168
- 169
- 170
- 171
- 172
- 173
- 174
- 175
- 176
- 177
- 178
- 179
- 180
- 181
- 182
- 183
- 184
- 185
- 186
- 187
- 188
- 189
- 190
- 191
- 192
- 193
- 194
- 195
- 196
- 197
- 198
- 199
- 200
- 201
- 202
- 203
- 204
- 205
- 206
- 207
- 208
- 209
- 210
- 211
- 212
- 213
- 214
- 215
- 216
- 217
- 218
- 219
- 220
- 221
- 222
- 223
- 224
- 225
- 226
- 227
- 228
- 229
- 230
- 231
- 232
- 233
- 234
- 235
- 236
- 237
- 238
- 239
- 240
- 241
- 242
- 243
- 244
- 245
- 246
- 247
- 248
- 249
- 250
- 251
- 252
- 253
- 254
- 255
- 256
- 257
- 258
- 259
- 260
