Exerciții : 1) Completați spațiile libere cu cuvinte sau expresii cuprinse în coloana alăturată : . .. a elementelor oxidate în organism se transformă în forme specifice de energie, care în final ... în mediul aulolrof înconjurător sub formă de căldură. , ( chimiosinteză Metabolismul ... nu este, decît o latură a procesului energetic epergie chimică metabolic. folosinteză . .. rntîi al ... se referă la conservarea energiei. principiu a se răspindi Organismele capabile să-și sintetizeze substanța orga a rezulta din termodinamică nică necesară utilizînd ca hrană substanțe anorganice se numesc .. . Unele dintre aceste organisme sintetizează substanțele organice cu ajutorul luminii, proces numit..., iar altele, cu ajutorul energiei care ... reacții chimice simple, proces care poartă numele de ... 2) Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele : a capta, cucerire, energie, a ierar hiza și i'nlocuiți-le ,apoi cu sinonime. 3) Folosiți în propoziții structurile : — Pe lingă................................ și.............................................................. — (în) afară de............. . și \\ ;........... — în afara.................................. mai și ...................................... 4) Folosiți în fraze structurile : — Pe lingă că............................. și........................................................... — în afara faptului că ............. mai și............. . .......................... . . .. . • Știați că ... ? • Organele corpului uman, chiar și cele care par că nu funcționează .activ, își manifestă activitatea în curenți electrici ce pot fi înregistrăți. în funcție de organul și zona investigată, aceste înregistrări se numesc : electrocardiogramă (ECG), electroencefalogramă (EEG), electromiogramă (EMG), .electroretinogramă (ERG), electrodermato geamă (EDG), electrogastrogramă (EGG) etc. ? Terminologic : autotrof, bioenergetică, biosferă, chimiosinteză, combustibil, energie chi mică/ — electrică / ~ mecanică / ~ nucleară, folosinteză, heterotrof, hidro carbură, 'legea conservării energiei, metabolism energetic; nucleu, potențial, principiul I al termodinamicii, principiul II al termodinamicii.. Temă: • Stabiliți ordinea nivelurilor în piramida trofică de la p. 143 și comentați în scris poziția omului în această ierarhie. 148
LECȚIA 23 BIOCATALIZATORII A. S-ar putea crede că extraordinara complexitate a componentelor chimice ale corpurilor vii s-ar datora unor reacții chimice extrem de complexe. Adevărul este însă că reacțiile chimice din organismele vii sînt aceleași reacții pe care le găsim și în materia lipsită de viață. De exemplu, în organismul viu un acid reacționînd cu o bază va da întotdeauna sare, în același mod în care se produce reacția respectivă și în materia nevie. Ceea ce caracterizează însă materia vie este o anumită ordine, o anumită succesiune, strict determinată, a reacțiilor chimice elementare. B. Sensul și ordinea proceselor metabolice se realizează cu ajutorul bioca- talizatorilor, care acționează ușurînd și accelerînd foarte mult viteza unor reacții chimice. Așadar, biocatalizatorii sînt substanțe organice care, fără a îndeplini un rol energetic sau plastic, sînt indispensabile organismului animal sau vegetal, în desfășurarea proceselor biologice. Pxezcnți în organism în cantități mici, biocatalizatorii orientează și determină viteza reacțiilor chimice din cadrul transformărilor metabolice. Din categoria biocatalizatorilor fac parte enzimele, vitaminele și hormonii. C. 1) Cei mai importanți biocatalizatori sînt enzimele, substanțe chimice de natură organică — proteine coloidosolubile —, care se formează neîncetat în celulele organismului animal și vegetal. Există și substanțe minerale cu rol catalitic, dar acțiunea enzimelor este incomparabil mai puternică. De exemplu, ionul de fier catalizează descompu nerea apei oxigenate în apă simplă și oxigen. Același ion de fier, inclus în enzima catalază, catalizează aceeași reacție de 10 miliarde de ori mai intens. Aceasta înseamnă că un miligram de ioni de fier inclus în enzimă înlocuiește 10 tone de fier anorganic. 2) Pentru denumirea'en- zimelor se folosește sufixul -ază, adăugat la numele substanței pe care o trans formă sau la numele reac- z ției catalizate. De pildă, amilaza, celuloza, lipaza se referă la hidroliza amidonu- lui, celulozei, lipidelor, • iar . eWmi ■ $ - luhr/ro/ ' f : proc/uf cfc rv&c/rt 149
oxidoreductazele, transferatele etc. se referă la catalizarea unor reacții de oxidoreducere (redox), de transfer etc. D. Se cunosc numeroase enzime care, fiind izolate din celulele în care iau naștere, își mențin activitatea biocatalitică aproape intactă, ceea ce s-a dovedit a fi o însușire de o mare valoare practică. 1) Cu ajutorul enzimelor extrase pot fi mult scurtate o serie de reacții chimice prin care se produc substanțe utile omului. Astfel, s-a dezvoltat o întreagă industrie : fabricarea berii, producerea băuturilor spirtoase, pre pararea unor produse lactate, a pîinii etc. 2) Enzimele se folosesc cu mult succes și în medicină : erori înnăscute de metabolism, de nutriție, bolile virotice sau microbiene, chiar unele dere glări provocate de substanțe toxice pot fi diagnosticate cu ajutorul enzimelor. Aplicarea enzimelor în terapie se găsește într-o fază de început, rezultatele de pînă acum fiind însă promițătoare. Enzimele sînt folosite în farmaceutică la sinteza unor produse terapeutice de mare eficacitate. * Exercițiu : Formulați întrebări pentru paragrafele numerotate și întocmiți alături planul de idei al textului. A..................... ............................................ ? A. .. B..................... .............................................? B. .. c. 1) ............ 9 C. 1) 2) 2) ........... ............................................ ? D. 1) D. 1) ........... ............................................ ? 2) 2) ........... 9 Familii dc cuvinte cataliză oxid enzimă hormon (a) cataliza (a) oxida enzimatic hormonal oxidabil catalizator oxidoreducere enzimologie hormonologie catalitic enzimoterapie hormonoterapie biocataliză hormonogeneză biocatalizator Rețineți : a) Substanțe Enzime amidon (amylan) amilază b) oxidoreducere — redox celuloză celulază c) lapte — lactate Reacții Enzime * hidroliză hidrolazâ oxidoreducere oxidoreductază Exercițiu : înlocuiți spațiile libere cu termeni din familia cuvîntului cataliză : O substanță care influențează viteza unei reacții și care rămîne nemo dificată la sfîrșitul reacției se numește ... Fenomenul fizico-chimic în care se modifică viteza de desfășurare a unei reacții chimice în prezența unui catalizator poartă numele de ... 150
Pe lingă reacțiile .., există și reacții enzimatice. a ... sînt substanțe organice indispensabile desfășurării normale reacțiilor biochimice. Enzimele sînt clasificate în funcție de reacțiile pe care le ... Enzimele, hormonii și vitaminele au rol ... -liză „descompunere\" hidroliză -oâd „în formă de\", „cu aspect\" cristaloid -ază amilază, catalază, celulază, hîdrolază Rețineți : coloid — „cu aspect de clei\" crislaloid — „cu aspect de cristal'4 Exercițiu : Completați spațiile libere cu nume de enzime formate de la cuvintele subliniate : ... este enzirna care scindează amidonul (amylan). ... se referă la hidroliza celulozei. .. . hidrolizează lipidele. x .. . catalizează unele reacții de oxidoreducere. ... catalizează reacțiile de transfer al unor grupări funcționale. ordine — Biocatalizatorii determină o anumită ordine a reacțiilor sens biochimice. — în camera lor este multă ordine. * — Sensul reacțiilor catalizate de enzime este strict deter minat. — Cuvintele polisemantice au mai multe sensuri. — Nu are nici un sens să ascundem adevărul. a reacționa cu Expresii și construcții a reacționa la — Un acid poate reacționa eu o bază. — Organismele reacționează diferit la factorii de mediu. descompunere în — Ionii de fier catalizează descompunerea (... Și ...) apei oxigenate în apă simplă și oxigen-. enzimă = ferment a reacționa cu = a se combina incomparabil mai = cu mult mai cu, a intra în reacție cu intact = neatins a reacționa la = a răspunde la înnăscut = congenital sens = direcție, orientare ; ordine = succesiune (regulată), înțeles ; rost, rațiune rînduială strict = riguros, exact a orienta = a da o orientare / un sens ! o direcție 151
Exercițiu : Folosiți iu propoziții sau fraze sinonimele cuvintelor sub liniate din casetă. Antonime coloid cristaloid în ordine promițător haotic, la întîmplare descurajator, fără speranțe Exercițiu : Folosiți în propoziții sau fraze cuvintele din casetă și anto nimele lor. ¥ Exprimarea excepției Să nu intre la el nimeni ; numai / doar rudele (pot intra la el). nimeni / cu excepția rudelor. altcineva îu afara / celui care îl tra Să nu intre nimeni altcineva (în) afară de tează. la el decit rude. cel care îl tratează. rudele. cel care îl tratează. Exercițiu: înlocuiți pronumele nimeni cu nici unul / nici un prieten, nici una ! nici o prietena. Model : Să nu intre la el nici unul ; numai rudele pot intra la el. în caz de epidemie, toți din zona contaminată vor fi vaccinați ; nu vor fi vaccinați cei din altă zonă. 1 \\'OT fi cu excepția celor din altă zonă. vacci în afara celor care sînt din altă zonă. în caz nați, de epi toți (în) afară dc cei din altă zonă, demie cine e din altă zonă. numai cei din altă zonă nu. cei care sînt din altă zonă nu. Nu ▼ are nimic • cu excepția unor mișcări ușoare, voie să facă © nimic în afara a ceea ce nu cere efort. Nu ▼ vrea (în) afară de unele mișcări ușoare, (ceea) ce nu cere efort. dceît să aibă liniște. Exercițiu : 1) Introduceți în modelele din casetă adverbul mai în locul semnului V și pronumele altceva în locul semnului •. 2) înlocuiți pronumele nimic cu nici un lucru, nici un alt lucru. 152
Poate tot cu excepția 1 grăsimilor animale. mînca ! să totul în afara a ceea ce are mult zahăr. de toate mănînce orice (în) afară de grăsimi animale. (ceea) ce are mult zahăr. Pot intra / ; numai să intre toți grăsimi animale nu. eu excepția (ceea) ce are mult zahăr nu. în afara celui celei ce nu are halat. celor au Nu ▼ merge nicăieri • decît unde i se dă voie. niciodată •• cînd are vacanță. Nu ▼ face în nici un fel cum i s-a recomandat. A’u ▼ iese dacă are cursuri. deloc (ca) să facă injecțiile. din casă Exercițiu : Introduceți în modelele din casetă adverbele următoare în locul semnelor indicate alături : mai ▼, altundeva •, atteindra 1 oricine | celor care nu au halat. ce Poate oricare eu excepția celui ce nu are halat. intra / oriunde să intre L sălilor, în care se operează. în afara unde se operează. oricînd 1 în care se ope zilelor rează. - Poate sta ! poziției cînd se operează. să stea oricum care solicită bra țul lovit. Exercițiu : Exprimați excepția de la următoarele întrebări afirmative și negative, ca în model : a) — Să urce toii 7 b) — Să nu vină nimeni 2 — Face totul ? — Nu face nimic ? — Are timp oricînd ? — Nu are timp niciodată ? — Are- voie să meargă — Nu are voie să meargă nicăieri 2 oriunde 2 r — Poate vorbi oricum cu el ? — Nu-i poate vorbi în nici un fel ? Model : a) Da, să urce toii, cu excepția celor care nu au bilet. b) Nu, să nu vină altcineva decît cine a fost chemat. 153
Exerciții : 1) Formați propoziții (fraze) combinînd cuvinte din cele trei coloane : acid a accelera bază biocalalizator a caracteriza biocatalizator enzimă hormon, a cataliza complex ion de fier a face parte descompunerea apei ordinea reacțiilor a fi a fi indispensabil oxigenate reac(ii chimice a se folosi desfășurarea proceselor sensul reacțiilor a reacționa oi la mină a se realiza metabolice materie vie medicină terapeutică terapie 2) Completați spațiile libere cu propoziții potrivite : Să nu i se mai dea nici un alt medicament decît ce .... Nu merge în nici un alt loc decît unde .... ... decît să-i oprească hemoragia. ... numai că are tulburări de ritm cardiac. ... în afară de cine trebuia. ... cu excepția celor care sînt imobilizați la pat. 3) înlocuiți cuvintele subliniate în frazele următoare cu pronume negative și faceți modificările necesare: Totul este normal, în afară de ce v-am arătat în radiografie. Oricine poate lua examenele, cu excepția celor ce nu învață. Este permis oricui altcuiva să meargă în excursie, în afara celor care lipsesc mereu de la cursuri. ? . Știați că ... ? • Biochimistul american J. B. Summer (1887 —1955), laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1946, a obținut pentru prima dată, în 1926, o enzimă în stare pură, din făină de soia. î Terminologie : amidon (amylan), apă oxigenată, biocalalizator, catalază, celuloză, coloid, a contamina, crislaloid, farmaceutică, ferment, hidroliză, a oxida, oxidore- ducere (redox), reacții de transfer, solubilitate, spirt. Temă: Rezumați în scris textul, pe baza planului de idei întocmit. 154
LECȚIA 24 VITAMINELE A. Vitaminele sînt substanțe organice necesare organismului în cantități foarte mici, dar pe care omul nu le poate sintetiza. Din această cauză, or ganismul uman trebuie să primească vitamine din mediul ambiant prin ali mente, pe unele ca atare, iar pe altele sub formă de provitamine. Așadar, vitaminele sînt factori nutritivi care, deși nu constituie pentru organism o sursă energetică sau plastică, sînt absolut necesari pentru asigu rarea funcțiilor sale vitale. în prezența vitaminelor, procesele metabolice din organism se desfășoară normal, în timp ce în absența lor se produc tulburări. Din acest motiv vi taminele sînt considerate bioslimulatori și, alături de enzime și hormoni, intră în grupa biocalalizatorilor. B. Inițial, vitaminele au fost desemnate prin litere majuscule ale alfa betului latin. Apoi, la acestea s-a adăugat indicarea acțiunii lor fiziologice : vitamina A a fost numită și antixeroftalmică, vitamina C — antiscorbutică, vitamina D — antirahitică etc. Denumirea vitaminelor se poate preciza și prin formula lor chimică : acid ascorbic (vitamina C), tiamină (vitamina B,_), riboflavină (vitamina B2), piridozină (vitamina B8), retinol (vitamina A) etc. C. Vitaminele au fost clasificate în două grupe : 1) liposoluhile și 2) hidrosolubile, după cum sînt solubile în grăsimi sau în apă. 1) Vitaminele liposoluhile (A, D, E, K) se dizolvă în grăsimi și în sol vent! ai acestora. Sînt termostabile și se găsesc numai în alimente grase. Insolubilitatea în apă explică pierderile minime la spălare și preparare. Dacă sînt ingérate în cantități mai mari decît necesarul zilnic, excesul de vitamine se depozitează. Acumularea în exces a vitaminelor liposoluhile duce la starea de hipervitaminoză. Din punct de vedere metabolic, vitaminele liposoluhile participă îndeosebi La procesele anabolice, acționînd asemănător cu hormonii. Vitamina A și vitamina D se găsesc în alimente grase de origine animală. Sursele principale sînt : ficatul de pește, laptele nedegresat și produsele lac tate grase, gălbenușul de ou. Vitamina A este sintetizată de organism din caroten, care este provitamină și se găsește în unele alimente vegetale: morcovi, salată, roșii, ardei, cireșe, căpșuni etc. Vitamina A joacă un rol important în mecanismul vederii. De asemenea, vitamina A este indispensa bilă pentru menținerea integrității celulelor epiteliale ale tegumentelor și mucoaselor. Vitamina D intervine în metabolismul calciului și fosforului, favorizînd depunerea calciului în oase. La copii avitaminoza D produce rahi tismul și provoacă hipotonie musculară și spasmofilie. La adulți insuficiența vitaminei D poate duce la ostéomalacie. 155
2) Vitaminele liidrosolubile (B, C), di- zolvîndu-se în apă, se pot pierde ușor în. timpul spălării sau pregătirii culinare. Aceste vitamine sînt termolabile, se ab sorb relativ ușor, iar excesul se elimină. Din punct de vedere metabolic o mare parte dintre ele intră în constituția unor enzime. Vitaminele din grupul B se găsesc în embrionii semințelor de cereale și legumi noase, în derivatele cerealiere, în lapte, ficat, ouă. în carne și preparate din carne • și pește etc. Policarența de vitamine B se manifestă prin tulburări nervoase, prin în cetinirea creșterii, leziuni tegumentare etc. Carența de vitamină B12 duce la o formă gravă dc anemie, numită anemie- pernicioasă. Vitamina C este preluată de organism din fructele și legumele proaspete. Această vitamină e absolut necesară organismului, datorită rolului său anti toxic și antiinfecțios. Principalele semne de hipovilaminoză C sînt : astenia, hemoragiile, anemia etc. D. Rolul vitaminelor în tratamentul multor boli a devenit major, așa îneît vitaminele sînt cunoscute astăzi mai mult ca medicamente decît ca factori nutritivi. * Exercițiu: Formulați întrebări pentru paragrafele numerotate și întoc miți alături planul de idei al textului. Știați că... ? < • Termenul de „vitamină^ a f( st introdus în știință de chimistul p do nez Cazimir Funk, în anul 1912. El a denumit „vitamină'4 o substanță izo lată din tărîțele de orez, care vindeca polinevrita și care, din punct de vedere chimic, era o amină. Deși s-a constatat, cu timpul, că alte substanțe active din alimente nu erau amine, avînd o structură chimică și proprietăți cu totul diferite, totuși termenul de „amină44 s-a extins și asupra acestora. • Vitamina E este sintetizată de plante. Se găsește în uleiurile extrase din semințe — uleiul din germeni de porumb, uleiul de floarea-soarelui etc., în pîinea neagră, în mazăre, fasole etc. • Vitamina K intervine în coagularea sîngelui. Este sintetizată, în prin cipal, în organismul uman, și anume de flora microbiană intestinală. Provine și din unele alimente animale și vegetale. 156
Familii de cuvinte vitamină solubil stimul vitarainic solubilitate (a) stimula (a) vitamfniza (a) solubiliza stimulativ vitaminoterapie insolubil stimulator vitaminoză hidrosolubil stimulent avitaminoză liposolubil biostimulator hipervitaminoză hipovitaminoză polivitamină provitamină Rețineți : „amină a vieții**, amină indispensabilă vieții**. em brionar Substantive a) pi/amină epitelial c) Adjective b) embrion tegumentar derivat, -ă derivat epileliu scorbutic ; tegument (acid) ascorbic preparat, -ă preparat (n)> scorbut Exercițiu : Folosiți în propoziții sau fraze cuvintele subliniate din casetă. osteo- „os“ osteologie 4i!(ie) „amator**, „iubitor** hidrofil, spasmofilic -fii ic „înclinație**, „preferință** hidrofilie, spasmofilie -malacie „moale**, „înmuiat** ostéomalacie 'tonie „tonus** hipotonie Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele compuse clin casetă. Cuvinte polisemantice a desemna — Inițial, vitaminele au fost desemnate prin literele a determina alfabetului latin. — Cel mai bun student a fost desemnat responsabil al grupei. — După ce a fost determinată structura chimică a vitaminelor, a început producerea lor industrială. — Carența vi ta mi ni că determină apariția anumitor boli- — L-am determinat să meargă la doctor. 157
Expresii șî construcții în prezența +subst. G. — în prezența vitaminelor procesele metabolice sub formă de se desfășoară normal. — Unele substanțe sînt luate din alimente sub formă de vitamine, altele sub formă de pro- vitamine. a interveni în — Vitamina D intervine în metabolismul cal ciului și al fosforului. Sinonime și explicații a degresa = a scoate grăsimea a se dizolva = a fi solubil, depunere = sedimentare, depo a se solubiliza zitare a favoriza = a înlesni, a facilita a desemna = a indica, a numi major = important a determina = a preciza, a sta pernicios = vătămător, dăunător bili ; a cauza ; a convinge solvent = dizolvant structură == alcătuire, construcție tegument = piele Antonime în absența în prezența nedegresat degresa t solubilitate / insolubilitate avitaminoză vitaminoză stabil labil, instabil insuficiență suficiență major minor Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele subliniate din casetele de mai sus. Limitarea punctului de referință 1 2 I3 despre S-a scris mult privitor « vitamine. cu privire la referitor relativ în privința vitaminelor. vitaminele. în legătură cu în (ceea)’ce privește 158
Exercițiu : Completați spațiile libere cu cuvinte sau expresii din coloana a doua a casetei de la p. 158 : N-am ce să-i reproșez ,.. corectitudinii. .. . vitamine, se poate afirma că descoperirea lor a fost foarte impor tantă pentru medicină. ... rația alimentară zilnică, șe știe că ea trebuie să conțină și vitamine. a. în materie de biologie nimeni nu e mai com b. Cît privește biologia > petent decît/ca el. 1 2 3 Exercițiu : Citiți caseta (a) în ordinea 3 12. Hm r induise la vitamine, C. Funk a subliniat rolul lor de biocatalizatori. Referitor Privitor Relativ Exercițiu : Completați propozițiile următoare : Referitor la medicină . . . Relativ la biostimulatori . . . Privitor la efectul carențelor vitaminice . «. Din punct de vedere chirurgical, cazul e rezolvat. După punctul de vedere al chirurgului, perspectiva părerea opinia De auzit, aude, dar slab. în (ceea) ce privește auzul, Exercițiu: înlccuiți cuvintele subliniate, ca în modelul din casetă : De învățat, învață, dar nu foarte bine. De vorbit, vorbește, dar mai face unele greșeli. De vindecat, s-a vindecat, dar cu sechele. De văzut, vede, dar numai de aproape. 159'
Exerciții : 1) Ajutîndu-vă și de glosar, înlocuiți pasajele subliniate cu cuvinte potrivite ca sens, cuprinse în coloana alăturată : anemie pernicioasă Avitaminoza A duce la uscarea conjunctivei și a hemoragie corneei ochiului. Lipsa vitaminei K are drept ur scorbut mare pierderi de sînge. Avitaminoza B12 se caracte xeroftalmie rizează prin scăderea substanțială a numărului de globule roșii. O alimentație deficitară în vitamina G provoacă anemie, sîngerarea gingiilor și răni des chise pe corp. 2) Combinați substantivele din prima coloană cu adjective din coloana a doua ; folosiți structurile obținute în propoziții (fraze) : a) carență b) biostimulator clement hidrosolubil factor liposolu bil nutritiv vitamină vitaminic 3) înlocuiți cuvintele subliniate prin sinonime și puneți substantivele ce urmează la forma corespunzătoare : Fișele medicale din clinică cuprind date despre starea bolnavului. După părerea medicilor, acest bolnav ar avea toaLe șansele de vindecare. Referindu-ne la vitamine, trebuie să subliniem importanța lor în alimentație. Terminologic : ? acid ascorbic (vitamina C), amină, anemie pernicioasă, biostimulator, caroten, embrion, epiteliu, hipotonie, ostéomalacie, piridoxînă (vitamina B6), polivita- mină, provitamină, retinol (vitamina A), riboflavină (vitamina B2), scorbut, solvent, spasmofilie, tegument, tiamină (vitamina BJ, vitaminoză, xeroftalmie. Temă: Comentați imaginea de mai jos, care reprezintă etapele descoperirii și fabricării vitaminei Bi2. > erucj INI £ ? 7fi ôyp ÇvrTArtfNA FACTORS ftQ Gtsro WjFCȚU TA St TTC ÔOO/O TrOf/o 6//'o 160
LECȚIA 25 RECAPITULARE PRO ȘI CONTRA Alexandru : Dumneavoastră ca medic, ce părere aveți despre alcool ? Dr. Ionescu : Depinde ce vă interesează. A. : Aș vrea să știu în ce măsură consumul de alcool este folositor or ganismului. Dr. I. : Deși unii afirmă că băuturile alcoolice hrănesc, stimulează, încăl zesc corpul, combat bolile infecțioase, țin să vă spun de la început că nici una dintre aceste afirmații nu stă în picioare. A. : Chiar așa ? Totuși un litru de alcool furnizează 7 000 de calorii I Nu poate fi socotit atunci aliment ? Dr. I. : Cum o să fie ? Doar și cărbunii și țițeiul dezvoltă calorii și, cu toate acestea, nu sînt alimente. Și încă o dovadă : nimeni nu supravie țuiește „hrănindu-se“ numai cu alcool. A. : Nu se poate contesta totuși, că băuturile dau omului putere de mun că și curaj. Dr. I. : Impresia aceasta e falsă. La început băutura dă o stare de excita ție, determinînd apoi o fază de inhibiție. Ambele stări sînt Ia fel de primejdioase atît pentru consumator, cît și pentru cei din jur, ducînd la numeroase accidente. A. : Nu vreți să recunoașteți că alcoolul v-a încălzit, uneori, iarna, pe frig ? Dr. I. : Și asta-i tot falsă impresie : alcoolul face să se dilate arte- riolele cutanate, ceea ce dă senzația subiectivă de căldură. Scăde rea sensibilității centrilor nervoși, care fac reglarea termică, spo rește Senzația de căldură. Dar, în loc să se păstreze, căldura se pierde mai repede. Paradoxal, nu ? A. : Atunci, ce-i de făcut? Se poate stabili un consum moderat, permis, de alcool ? Dr. I. : Dificultatea este că nimeni nu poate stabili, în cifre, limita așa-zisului consum moderat de alcool. Mai ales că reacțiile individuale sînt foarte diferite. Important este să nu se ajungă la abuz de alcool. 11 — Limba română pentru studenți străini, profil medical — cd. 341 161
A. : Chiar credeți că alcoolul este atît de dăunător ? Dr. I. : Eu sînt adeptul concepției lansate de Organizația Mondială a Sănă tății : „Alcoolismul este o intoxicație, așa cum sînt fumatul și con sumul exagerat de cafea\". Exerciții : 1) Arătați argumentele în favoarea și contra alcoolului ; care este părerea dumneavoastră ? 2) Discutați pe marginea fiecăruia dintre următoarele texte : a) Alimentația corectă, rațională este necesară pentru menținerea stării de sănătate și prevenirea unor boli (rol profilactic), iar dieta sau regimul alimentar ocupă un loc important printre măsurile terapeutice (rol curativ), în caz de boală. , K ' b) Procesele metabolice și digestive se desfășoară, în mod necesar, în anumite limite, cu anumite variații și autoreglări, care nu se proiectează în sfera conștiinței. Numai atunci cînd ceva se dereglează, cînd ceva se abate de la desfășurarea normală a fenomenelor, cînd un echilibru este zdruncinat, atunci se produc tulburări care devin sesizabile de individ. c) O analiză minuțioasă a picăturilor de ploaie a pus în evidență urme de vitamina B12 și acid nicotinic. Întrucît ele sînt produse ale metabolis mului, înseamnă că în păturile superioare ale atmosferei (la altitudini de 6 000—9 000 de metri) trăiesc în permanență microorganisme. Se apreciază că studiul „vieții din nori\" va deschide noi căi pentru combaterea poluării. 3) Povestiți în stil indirect următoarele anecdote : — Doctore, am terminat cura de slăbire... — Nu-ți mai amintești, cumva, ce ți-am prescris ? Cred că mi-ar trebui și mie ! ... Doctorul X : — Nu uita ! Fără dulciuri, fără grăsimi, fără făinoase etc. Doctorul Y: — înțeleg, altfel s-a zis cu noii... — Ca să slăbesc, doctore, mi-ați spus să tricotez ; înainte sau după mese ? — în locul lor. 4) Grupați structurile următoare pe temele : alimentație, energie, meta bolism, poluare ; alcătuiți mici compuneri pe aceste teme. aport alimentar factor nutritiv energie chimică principiu alimentar metabolism energetic poluare chimică metabolism bazai energie electrică reacții plastice poluare biologică poluare fizică substanțe plastice metabolism intermediar repaus fiziologic substanțe toxice 162
5) Formați cuvinte noi cu ajutorul următoarelor elemente de compunere și de derivare : adipo* b) -fag =: *vor c) ana* / cata* calorî* foto* extra* intra* hetero* d) mono* 1 t multi* osteo* uni- !; \\\\l>p0luHr-i* *ază *malacic c) -fag ; *fa<jie *oîd 'fii ; -filie *tonie *trof ; -trofic 6) Indicați sinonimele următoarelor cuvinte polisemantice: acces, corp, a determina, energie, predispoziție, principiu, rezervă ; folosiți-le în propoziții sau fraze. 7) Formați antonime cu a*, de*, dis*, extra*, hiper-, in*, ne*, supra*, delà următoarele cuvinte : adevăr i_ eficacitate intracranian solubilitate alimentat hipotonie poluare subalimentat asimilat intracelular poluat vitaminoză confort 8) Completați următoarele serii de cuvinte, fiind atenți- la modul în care s-au format; folosiți în propoziții sau fraze cîteun cuvînt din fiecare co loană, ca substantiv și cai adjectiv: a) compus b) concentrat c) coagulant extras derivat component produs preparat constituent d) componentă e) cercetător energetică consumator paralelă stimulator 9) Grupați următoarele cuvinte și expresii pe sinonime ; folosiți sinoni mele cuvintelor (expresiilor) subliniate în propoziții sau fraze : a elibera a așeza în ordine . . a intra în reacție cu a ierarhiza a pune în libertate a orienta a fi solubil în a reacționa cu a fi exponentul a se dizolva în a da o orientare a acționa în numele 163
10) a. Completați careul din stingă cu antonimele cuvintelor : 1. în ordine. 2. Cristaloid 3. Poluat. 4. Descompunere. 5. Nedegresat. 6. Cumpătat. 7. Labil. 8. Heterotrof. 9. A asimila. 10. Fără speranțe. 11. Suficiență. 12. Patogen. 13. Vitaminoză. 14. Uzat. 15. Minor. b. Definiți termenul de pe verticala A — B. A* 11) a. Completați careul din dreapta cu sinonimele cuvintelor: 1. Dezasimilație. 2. A da o orientare. 3. Gras. 4. Alcătuire. 5, Adevărat. 6, Permanent. 7. Răspîndire. 8. Sens. 9. Ferment. 10. A subordona. 11. Acces. 12. A înlesni. 13. Rezervă. 14. A descompune. 15. Hotărîtor. (Soluțiile la pag. 187) b. Definiți termenul de pe verticala A—B: 12) a. Folosiți în propoziții următoarele expresii : în afara, în afară de, alături de, în caz de, în ciuda, cu excepția, pe lingă. b. Transformați propozițiile în fraze. 13) Completați spațiile libere cu cuvinte sau expresii cuprinse în coloana alăturată : ..........................anatomic, organismul este astfel în caz că constituit, încît funcțiunea organelor sale nu în ceea ce privește este sesizată în mod conștient. în afară de în cele ce urmează vom da cîteva informații . . ......................izotopii radioactivi, frecvent uti lizați în medicină și biologie. ..............................bolnavul este supus măsurilor adecvate de prim ajutor imediat după producerea intoxicației, se ajunge, de regulă, la salvarea aces tuia. 164
Nu făcea altceva.......................execute dispozi chiar dacă decît să țiile medicului-șef. pentru, ca.. . să ....................... boala este comună, medicul re din punct de vedere curge la individualizarea tratamentului. ....................... faptul că pot provoca amețeli sau vomă, unele medicamente pot duce la obișnuință. ...................... o anumită enzimă........................fie sintetizată de către o bacterie este necesară pre zența unei substanțe inductoare, care să declan șeze biosinteză. 14) înlocuiți verbele subliniate prin : a) în ceea ce privește + substantiv sau b) să + verb (conjunctiv) : Mă pregătesc de plecat la facultate. De mers, mergem zilnic pe jos, dar în ritm de plimbare. De ce nu aveți niciodată chef de vorbit? Colegul meu s-a apucat serios de învățat. 15) Folosiți în fraze următoarele structuri : Deși ..., totuși ... . în caz că ..., atunci ... . Ca să ..., de aceea ... . Pe lingă că . .., mai și ... . Pc lingă că nu ..., nici nu ... . ... nimic (...) decît că ... . ... nimic (...) decît să ... . ... nimeni (...) decît cine ... . ... toți (...) în afară de cine ... . Soluțiile careurilor din lecția 18 : p. 119 1. kinetotcrapic 2. helioterapic 3. chimioterapie 4. radioterapie 5. terapie 6. medi camente 7. automedicație 8. electrotcrapie 9. hidroterapie 10. cura 11. farmaco- terapic. p. 123. 1. ameliorare 2. cronic 3. nanism 4. natural 5. precoce 6. simplu 7. detaliat 8. nevindecabil 9. uscat 10. vasoconstricție 11. intoleranță 12. aritmie 13. deshi dratare 14. malign 15. ireversibil 16. dezavantaj 17. succes 18. obiectiv 19. rapid 20. poluat 21. regresiv 22. facultativ 23. neigienic 24. fortificare 25. indiscutabil 26. descompleta 27. optimist. Temă: Pornind de la următoarele aforisme, alcătuiți un mic text cu titlul Despre alimentație : a) „Alimentul este cel mai important factor al mediului extern care influențează organismul/4 (I. P. Pavlov, fiziolog sovietic, 1849—1936) b) „Cei mai buni doctori sînt următorii : Dr. Dietă, Dr. Liniște, Dr. Bunădispoziție.\" (Proverb englezesc) 165
LECȚIA 26 ȘCOALA ROMANEASCA DE MEDICINĂ Învățămîntul medical din România are la bază tradiții valoroase., De afirmarea științei medicale românești se poate vorbi începînd cu anul 1869, cînd medici democrați și patrioți, îndrumați de Carol Davila (1828 — 1884), creează Facultatea de Medicină din București. Tot acum se pun bazele termi nologiei medicale românești, se inițiază primele cercetări științifice originale și se dezvoltă publicistica de specialitate. La sfîrșitul secolului al XIX-lea exista deja o școală medicală românească, adică o mișcare științifică cu trăsături specifice și unitare, care grupează numeroși adepți și se ilustrează prin personalități medicale de notorietate mondială. în evoluția sa istorică, medicina românească a prezentat particularități legate de condițiile economice, sociale și politice specifice dezvoltării țării noastre. Din secolul trecut ea a constituit o prezență constantă, viguroasă și ori ginală, în mișcarea științifică mondială. Unele personalități reprezentative, ca Victor Babeș în bactériologie, Gheorghe Marinescu în neurologie, Constantin I. Parhon în endocrinologie, Constantin Levaditi în inframicrobiologie, au contribuit la fundamentarea unor noi discipline medicale. Alături de aceștia, Ioan Cantacuzino, Thoma Ionescu, Francise Rainer, Mina Minovici, Anibal Theohari, Ernest Juvara, Daniel Danielopolu etc., prin contribuțiile lor, au îmbogățit diferitele ramuri ale științelor medicale. Școala medicală românească a realizat cîteva remarcabile sinteze teoretice originale și a elaborat concepții și ipoteze menite să stimuleze dezvoltarea știin țelor medicale. Străină de dogmatismul vreunui sistem, școala medicală ro mânească a îmbinat în mod fericit rigurozitatea cercetării faptelor cu imaginația creatoare. Pe această linie se înscriu concepția sintetică a lui V. Babeș pri vind etiopatogenia bolilor infecțioase, cunoscută sub numele de concepția fiziomorfopatologică a procesului infecțios, concepția lui D. Danielopolu asupra farmacodinamiei nespecifice (una dintre contribuțiile cele mai impor tante la dezvoltarea medicinei moderne), teoria sistemului endocrin, aparținînd lui C. I. Parhon; Francise Rainer, întemeietorul anatomiei funcționale, a dat o nouă orientare științifică morfologiei, dezvoltînd concepția structu rilor funcționale. Deviza sa științifică a fost : „Anatomia este știința formelor vii“. . 1 I Marii creatori ai științei medicale românești sînt, de asemenea, autori ai unor tratate și monografii devenite opere clasice în medicină. V. Babeș a pu 166
blicat în 1885, în colaborare, primul tratat de microbiologie din lume, iar C. I. Parhon a elaborat, în colaborare, primul tratat complet de endocri nologie din lume. Literatura medicală mondială consemnează cîteva metode și concepții medicale valoroase, ca „metoda românească de tratament al turbării\" (sero- vaccinarea antirabică, introdusă de V. Babeș), „marea experiență românească în vaccinare\" (vaccinarea antiholerică în masă, în plin mediu epidemic, realizată în 1913 de I. Cantacuzino), „concepția școlii românești asupra isteriei\" (teoria fiziopatologică a lui Gh. Marinescu), concepția endocrină a bătrîneții ca proces patologic (C. I. Parhon), ,,metoda Gerota\" în studiul vaselor limfatice. Utilizarea unor tehnici și instrumente noi este, de asemenea, inițiativa cîtorva savanți români. V. Babeș a realizat primul model de termostat ; Gh. Marinescu a fost primul cercetător din lume care a utilizat cinemato grafia în studiul unor paralizii și a folosit printre primii metodele histochi- mice în studiul neuronului ; Thoma lonescu a introdus tehnici operatorii originale în craniectomie, splenectomie, nefropexie, iar Ernest Juvara a realizat instrumente chirurgicale, printre care depărtătorul abdominal. Daniel Danie- lopolu a preconizat tratamentul afecțiunilor cardiace cu strofantină în doze fracționare și, prin teoria sa asupra echilibrului funcțional al întregului or ganism, s-a manifestat ca un precursor al aplicațiilor cibernetice în biologic și medicină. Dacă adăugăm la toate acestea alte importante descoperiri ale medicilor români (de exemplu, V. Babeș — paraziții numiți „babesioze\", N. Paulescu — insulina, hormon pancreatic cu efect hipoglicemiant), avem imaginea com pletă a unei puternice și valoroase școli medicale românești. Oamenii de știință români au fost receptivi la noile descoperiri medicale din întreaga lume, pe care le-au valorificat, aplicat și dezvoltat cu o remarca bilă promptitudine. Astfel, România se numără printre primele țări din lume care au aplicat, în cercetarea științifică și în practica ocrotirii sănătății, anestezia, antisepsia și asepsia, cinematografia, vaccinarea antirabică, sero- terapia antidifterică, vaccinarea cu BCG și altele. Astăzi, fidelă nobilelor sale tradiții, medicina românească își continuă mersul ascendent, punîndu-și toate forțele în slujba sănătății omului. Răspundeți la întrebări : 1) De cînd se poate vorbi de o afirmare a științei medicale românești ? 2) Care sînt personalitățile reprezentative ale medicinei românești și în ce domenii s-au afirmat ele ? ‘ 3) Ce sinteze teoretice originale au elaborat reprezentanții acestei școli ? 4) Care sînt metodele medicale românești consemnate de literatura medi cală mondială ? 5) Ce tehnici și instrumente medicale noi au fost descoperite de savanți români ? ? 167
Familii de cuvinte (a) opera (a) aplica septic operabil aplicabil sepsie operator aplicabilitate aseptic operatoriu aplicație asepsie operație inaplicabil antiseptic postoperatoriu antisepsie preoperato ri u Exercițiu : Analizați modul de formare și explicați sensul cuvintelor subliniate din casetă. crani(o)- „craniu\" craniomalacie liisto- „țesut\" histochimie nefr(o)- nefropatie splen(o)- „rinichi\" splenopatie „splină\" -ectomie „extirpare\", „tăiere\" craniectomie, spleneclomie -pexie „fixare\" nefropexie -ist + -ie jurnalistic, publicistic Rețineți : a) ser + vaccinare = serovaceinare eliologie + patologie — etiopatologie /Îzzologie + morfologie + patologie = fiziomorfopatologie b) hiperglicemie— hiperglieemiani rable — rabic Exercițiu : Explicați sensurile următoarelor cuvinte, analizînd modul lor de formare : cranioscopie, craniogramă, craniologie ; histochimie, histologie, hisiopatologie ; nefrologie, nefropatie, nefroscleroză ; gastrectomie, apendicectomie ; splenopexie. Cuvinte polisemantice afirmare — Se poate vorbi de afirmarea școlii medicale românești încă din secolul trecut. — Afirmarea unui adevăr trebuie susținută cu argumente. școală — La sfîrșitul secolului al XIX-lea putem vorbi despre o școală românească de medicină. — Colegul meu a terminat școala generală cu media maximă. tehnică — Thoma Ionescu a introdus tehnici operatorii noi. — în ultimele decenii știința și tehnica au cunoscut o dezvoltare fără precedent. 168
Expresii ș i e o n s t r u e ț i i în colaborare cu — în anul 1935, Gh. Marineșcu a publicat, (a fi) mcnit(ă) s£ în colaborare cu A. Kreindler, o lucrare (a fi) străin(ă) de (a fi) receptiv la privind encefalografta în diferite boli a se număra printre nervoase. ' ‘* ? — Au fost luate măsuri menite să prevină o epidemie de holeră.. .: — Școala medicală românească a fost străină de dogmatismul vreunui sistem. — Oamenii de știință români s-au dovedit a fi receptivi Ia tot ce e nou în medicină. — Thoma Ionescu s-a numărat printre cei mai vestiți chirurgi ai. vremii sale, . .. J? ' A - Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) expresiile următoare : în cola- borare cu, menit să, a fi receptiv la. Sinonime și explicații adept = partizan întemeietor = creator, fondator & aplicație = utilizare notorietate = reputație, faima ascendent = care urcă precursor = înaintaș a consemna = a înregistra, promptitudine = rapiditate' a nota receptiv = deschis, sensibil deviză = lozincă, formulă școală* .= învățămînt grupare, < fidel = credincios mișcare, curent imaginație = fantezie triumf = victorie, succes inframicrobiologie. =? virusologie . turbare = rabie , a iniția = a începe, a pune viguros, = energi1 c, ■ puternic . bazele Antonime ascendent descendent receptiv nereceptiv precursor / continuator, sepsie / . asepsie i urmaș Exercițiu: Folosiți în propoziții (fraze) sinonimele și antonimele cuvin telor subliniate din casete. $69
Exprimarea afirmației — îmi vei scrie, nu-i așa ? — a. Da. — b. Neapărat. — c. Negreșit. — d. Da, (desigur,) îți voi scrie. — e. Natural că îți voi scrie. f. Desigur g. Fără îndoială h. Evident i. Bineînțeles j. Firește k. Nici nu încape îndoială / vorbă l. Sigur m. Cu siguranță Exercițiu : Răspundeți afirmativ la următoarele întrebări, folosind adverbele din casetă : — Trebuie operat? — Dumneavoastră îl veți opera ? — Doctorul Ionescu va asista la operație ? — Pot asista și eu ? — Ziua ta e mîine? — Să veniți mîine la laborator! a. — Exact. b. — întocmai. — Bine. Exerciții : 1) Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele subliniate din lista de terminologie. 2) Folosiți în propoziții (fraze) următoarele serii de verbe : a afirma — a confirma — a infirma a integra — a reintegra — a dezintegra a însemna — a desemna — a consemna — a sc resemna 3) Formați substantive de la verbele : a crea, a întemeia, a fonda, a iniția și folosiți-le în propoziții (fraze). ? Terminologie : anatomie funcționalei, babesioze, cibernetică, craniectomie, de părtă tor abdominal, difterie, duoden farmacodinamie nespecifică, histochimie, holeră, isterie, neuron, rabie, sepsie, serovaccinare, splină, strofantină, termostat, turbare, vase limfatice. Temă: Alcătuiți o compunere cu titlul „Medici români iluștri și realizările lor“. 170
LECȚIA 27 PERSONALITĂȚI ALE MEDICINEI ROMÂNEȘTI ACTUALE Perioada de după 23 August 1944 este caracterizată prin dezvoltarea multi laterală a științelor medicale, prin folosirea creatoare a tradiției medicinei românești, printr-o dotare tehnică modernă și prin introducerea unor noi direcții de investigare, impuse de progresele științei contemporane și de ocrotirea sănătății populației. Științele medicale au fost, în această perioadă, adînc influențate de trans formările revoluționare din noua societate, schimbările petrecute fiind evi dente mai ales în concepții și în modul de organizare a cercetării științifice. Astfel, prin înființarea în 1969 a Academiei de Științe Medicale, s-a realizat concentrarea într-un singur for a conducerii și coordonării cercetării științifice medicale din întreaga țară. Continuînd o bogată și valoroasă tradiție, cercetarea teoretică medicală a cunoscut în etapa actuală o dezvoltare fără precedent, atît ca volum, cît și ca varietate tematică. Medicina, în ansamblu, a dobîndit un nou statut ca instituție de stat, poziție care se reflectă atît în domeniul teoretic, cît și în organizarea activității medico-sanitarc. în acești ani, cînd, prin condițiile create, inteligența românească este valorificată la cel mai înalt nivel, alături de savanți consacrați mai înainte, o nouă pleiadă de medici se afirmă cu strălucire. Mihai Ciucă (1883—1969) a fost microbiolog, parazitolog, epidemiolog și igienist. S-a remarcat în calitate de organizator al unor campanii de era dicare a malariei în România și peste hotare. Dintre lucrările sale pot fi citate cele care tratează fenomenul de bacteriofagie, patogenia și epidemiologia malariei, malarioterapia, etiologia și patogenia scarlatinei. A avut contribuții în domeniul bacteriofagilor, colibacililor și poliomielitei. Dumitru Bagdasar (1893—1946), creatorul școlii românești de neurochi rurgie, a scris lucrări de mare valoare în domeniul chirurgiei tumorilor cere brale. Iuliu Hațieganu (1885—1959), renumit clinician, fondator al școlii dc medicină internă de la Cluj-Napoca, a adus contribuții valoroase în patologia aparatului digestiv, cardiovascular, excretor, în problema sifilisului visceral. A condus, împreună cu I. Goia (1892— 1982), lucrările dé elaborare a unui „Tratat elementar de semiologie și patologie medicală\". Nicolae Hortolomei (1885—1961) a fost promotor al chirurgiei cardiace în România. Printre preocupările sale se numără chirurgia ulcerului gastro- 171
duodenal, gastrectomia totală, intervențiile pe adenomul de prostată etc. Monografia sa din 1957, intitulată „Anesteziologie“, este fundamentală pentru această disciplină. Ana Aslan (n. 1897), gerontolog, imunolog, farmacolog și endocrinolog, director al Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie — primul institut de acest profil din lume —, a studiat procesele metabolice ale feno menului îmbătrînirii. A realizat produsele farmaceutice Gerovital H3 și Aslavital, cunoscute în toată lumea și recunoscute pe plan mondial ca unele dintre cele mai eficiente medicamente geriatrice. Petre Vancea (n. 1902), oftalmolog, a obținut un premiu internațional pentru eradicarea trahomului în România. Este supranumit inginerul glauco- mului, datorită succeselor în tratarea acestei grave maladii. A redactat lucrări privind tumorile ochiului și anexelor sale, a preparat medicamentul ETO (Extract total de ochi). Aurel Moga (1903—1977), cardiolog, a scris lucrări privind boala coro nariană, boala hipertonică, ateroscleroza, epidemiologia bolilor cardiovasculare, profilaxia și tratamentul reumatismului. Theodor Burghele (1903—1977), elev al Iui Hortolomei, chirurg și urolog, a făcut cercetări în domeniul fiziologiei și al patologiei chirurgicale a apara tului genito-urinar, al chirurgiei vasculare și al chirurgiei generale. A introdus (în colaborare) un aparat pentru declanșarea golirii vezicii urinare parali zate. Constantin Arseni (n. 1912), neurochirurg, a organizat una dintre cele mai bune clinici de neurochirurgie din lume. Are lucrări consacrate bolilor vasculare ale creierului și măduvei spinării, hipertensiunii intracraniene, tulburărilor viscero-vegetative și trofice în leziunile encefalice. Ion Emil Bruckner (1912—1980) s-a afirmat în microbiologie, fiziologie, fiziopatologie și terapeutică. Dintre lucrările, sale cităm pe cele care privesc evoluția hepatitei cronice, patologia pulmonară, tratamentul cu antimalarice de sinteză în reumatism. Valerian Popescu (n. 1912), chirurg stomatolog, a înființat la București catedra de chirurgie maxilo-facială. Preocupările sale au fost orientate spre traumatologia feței și maxilarelor, reconstituirea plastică a defectelor maxi- lo-faeiale, tumorile maxilarelor etc. Desigur, cu aceste nume nu s-a epuizat lista medicilor de prestigiu din România de astăzi. Prin cadrele medicale de care dispune medicina româ nească în prezent, prin condițiile create, prin dezvoltarea medicinei preventive, prin ridicarea nivelului de cultură sanitară a întregii populații, prin alocarea unor fonduri importante pentru ocrotirea sănătății oamenilor, medicina românească oferă garanția unor valoroase realizări și în deceniile următoare, bucurîndu-se de prestigiul pe care și l-a cîștigat. Răspundeți la întrebări : 1) Prin ce se caracterizează științele medicale în perioada actuală ? 2) Ce reprezentanți străluciți ai chirurgiei românești cunoașteți și care sînt realizările lor ? 3) Cine este creatorul medicamentelor Gerovital H3 și Aslavital și în ce fel de tulburări se folosesc ele ? 172
? Familii de cuvinte imun anestezie microb imunitate ,(a) anestezia microbian (a) imuniza anesteziat microbiolog imunolog imunologie anesteziant microbiologie anestezic amicrobian imunoterapie anesteziologie anestezist rahianestezie Exercițiu : Folosiți în propoziții sau fraze cuvintele subliniate din casetă. Rețineți : a) față = facies c) maxilar + facial — maxilo-facial rahis = coloană vertebrală Adjective Substantive coronar, genilo- = uro-genital tehnic -ă — coronară iemati’c> ,ă — tehnică urinar — tematică b) fată - facial măduvă — medular rahis — rahidian Exercițiu : Folosiți în propoziții adjectivele de la punctul (b). Cuvinte polisemantice catedră —1 Profesorul Valerian Popescu a înființat catedra de chirurgie maxilo-facială de la București. — Pe catedră se află un tratat de microbiologie. a reflecta ! — Impetuoasa dezvoltare a învățămîntului medical a se reflecta din România reflectă preocuparea statului pentru ocrotirea sănătății. a afirma / a se afirma — Razele de lumină se reflectă la suprafața deseparare a două medii diferite.- — Voi mai refleeta asupra propunerii tale. * — Ana Aslan s-a afirmat pe plan mondial prin cercetă rile sale geriatrice. — S-a afirmat că mierea poate fi folosită nu numai ca un bun aliment, ci și ca medicament. — A afirma un adevăr nu e același lucru cu a-1 dovedi. — Valoarea școlii medicale românești, de ieri și de astăzi, este recunoscută în întreaga lume. a recunoaște / — Fiind întuneric, l-am recunoscut numai după voce. a fi recunoscut — Trebuie să recunoaștem că nu întotdeauna avem dreptate. 173
Expresii /și construcții în calitate de Profesorul Mihai Ciucă s-a remarcat in calitate de fără precedent organizator al unor campanii de eradicare a malariei. In etapa actuală știința medicală românească cu noaște o dezvoltare fără precedent. Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) verbele : a afirma, a se afirma, a impune, a se impune, a numără, a se număra, a realiza, a se realiza, a reflecta, a se reflecta. Sinonime și explicații a (se) afirma = a (se) remarca, pleiadă = grup a (se) evidenția profil = specialitate a aloca (bani) = a da, a destina promotor = inițiator, animator concentrare = adunare, strîngere reconstituire — refacere coordonare = dirijare, îndrumare a recunoaște = a identifica ; a se epuiza = a se termina, a mărturisi a se extenua a fi recunoscut = a fi consacrat a eradica = a elimina complet statut = lege, regulament ; situație for = autoritate susținut = intens . i»qi . . Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) sinonimele cuvintelor subliniate din casetă. Antonime consacrat neconsacrat de stat particular a dobîndi a pierde varietate uniformitate multilateral & unilateral Exprimarea negației — Vei pleca în vacanță ? — Ți-a mai fost rău ? — a. Nu. — a. Nu. b. Nu, nu voi pleca. b. Nu, nu mi-a mai fost (rău). c. Nu, deloc. c. (Absolut) deloc. d. Deloc. d. Nici un pic. e. Nicidecum. e. Cîtuși de puțin. i i! 174
unei afirmații Contrazicerea unei negații — Fumatul e sănătos. — Mesele regulate nu sînt sănă toase. — a. Ba nu, e dăunător. — Ba da, sînt sănătoase. — b. Cum o să fie sănătos ? — Cum să nu fie sănătoase ? Exerciții : 1) Folosiți în propoziții sau fraze : chirurgia abdomenului chirurgie cardiacă „ ulcerului „ generală medicamente geriatrice „ maxilo-facială patogenia scarlatinei „ vasculară 2) Folosiți în propoziții sau fraze expresiile : a. în ansamblu, în calitate de, fără precedent b. a pune accent — a accentua a pune în evidență — a evidenția a pune la încercare — a încerca a pune la îndoială — a se îndoi 3) Răspundeți la întrebări : b. afirmativ a. negativ — iVu ți-a scris ? — Nu coborîți aici ? — Ți-a scris ? — Nu va mai pleca ? — Coborîți aici ? — El nu mai fumează ? — Va mai pleca ? — Nu vă supără fumul de țigară ? — El mai fumează ? — Vitaminele nu fac bine organis — Vă supără fumul de țigară ? — Vitaminele fac rău organis mului ? mului ? ? Terminologic : aparat genito-urinar, boală hipertonică, chirurgie maxilo-facială, coronară, extract, glaucom, imunitate, maxilă, măduva spinării, prostată, rahianestezie, scarlatină, sifilis, trahom, transfuzie, țesut spongios, urologie, vezică (urinară). Temă: Răspundeți în scris la următoarele întrebări : 1) Prin ce se caracterizează dezvoltarea medicinei în Republica Soci alistă România? 2) Ce aspecte semnificative există în medicina contemporană din țara dumneavoastră ? 175
LECȚIA 28- MEDICAMENTE ORIGINALE ROMÂNEȘTI în ultimele două decenii, industria românească de medicamente a cunoscut o dezvoltare deosebită, pe multiple planuri, concretizată în diversificarea tot mai largă a sortimentelor, ridicarea calității produselor, creșterea cantita tivă a fabricației. S-au înființat și s-au modernizat întreprinderi specializate în produse de sinteză, biosinteza, extracte vegetale și opoterapice și s-au organizat secții și unități mari pentru condiționarea medicamentelor (înfiolare, tabletare etc.). O preocupare majoră a cercetătorilor a fost crearea unor produse medica mentoase originale. Oameni de știință din învățămîntul superior, din institu tele de specialitate, clinici, spitale și din industria de medicamente au realizat un număr mare de preparate originale prin studierea unor noi substanțe medicamentoase, prin reconsiderarea unor substanțe farmaceutice cunoscute — dar cu acțiuni terapeutice neexploatate —, prin noi asocieri de substanțe. Aceste produse, prin calitățile lor demonstrate experimental și clinic, și-au asigurat un loc de frunte în terapeutica modernă. Dintre aceste produse Gerovital H2 a fost primul care a cîștigat o bineme ritată faimă mondială. Din punct de vedere clinic, la pacienții tratați cu acest medicament s-a observat o transformare, adesea spectaculoasă, a organismului, manifestată prin restabilirea memoriei și creșterea puterii de concentrare, ameliorarea activității analizôrilor optici și auditivi, creșterea forței musculare și a mobilității articulare. Un alt produs, Aslavitalul, are indicații speciale în profilaxia și trata mentul afecțiunilor degenerative ale sistemului nervos central și ale aparatului cardiovascular. La pacienții tratați ț cu Aslavital conform procedeului dr. Ana Aslan, s-a observat dispariția asteniei nervoase, a stării depresive, o ameliorare a poziției și a mersului. ETO (Extract total de ochi) este un produs realizat de prof. dr. docent Petre Vancea, cu rol de activator al proceselor biologice și de stimulator al funcțiilor fiziologice ale organismului. Produsul se prezintă sub formă de fiole și conține soluție apoasă, injectabilă, de glob ocular bovin. Extractul sporește rezistența față de agenții patogeni și contribuie la vindecarea multor boli oculare. Tratarea unui număr mare de pacienți cu acest medicament a scos în evidență diminuarea fenomenelor inflamatorii și încetinirea proce selor degenerative la nivelul retinei și nervului optic, accelerarea resorbției hemoragiilor în retinopatia diabetică și hipertensivă. PeloXy preparat după procedeul D. V. Narti, este un extract lichid din nămol de Techirghiol — cunoscută stațiune balneoclimaterică din România. 176
Datorită proprietăților sale farmacoterapeutice, Peloxul provoacă stimularea metabolică și endocrină a organismului, cu consecințe trofice, decongestive și antiinflamatorii. Principalele sale indicații sînt: afecțiunile reumatice cro nice, sechelele de poliomielită, dermatozele cronice, diversele boli inflama torii cronice. Boicil forte este o soluție injectabilă, realizată în urma studiilor experi mentale și clinice efectuate de dr. Vasile Boici. Injectat local, produsul are acțiune antialgică imediată și de lungă durată care, în multe cazuri, poate fi urmată de relaxare musculară. Experimentat pe scară largă, Boicilul și-a dovedit utilitatea în algii diverse, în episoadele dureroase ale artropatiilor de tip degenerativ (artroze, spondiloze și reumatisme abarticulare), în poli- artrita reumatoidă și spondilartrita anchilopoietică. Numeroasele cercetări clinice efectuate în unitățile cu profil de reumatologie atestă deosebita va loare terapeutică a acestui nou produs care completează gama medicamen telor antireumatice. Distonocalm, produs creat de prof. dr. docent D. Dobrescu, este util în special în tulburări neurovegetative. Componentele lui acționează atît peri feric, asupra tuturor tipurilor de receptori vegetativi, cît și central, asupra unor nudei implicați în controlul vegetativ. Printre efectele sale se numără reechilibrarea sistemului nervos vegetativ, cu dispariția sau diminuarea evi dentă a manifestărilor patologice la nivelul aparatului cardiovascular (pal pitații, puls labil etc.) și al aparatului digestiv (senzație de greață, dureri epigastrice, abdominale etc.). Covaliiin, medicament al cărui autor este dr. chimist lina Covaliu, are în compoziție săruri de magneziu, sodiu, potasiu, amoniu. Preparatul se folo sește în tratamentul litiazei renoureteràle. Administrarea produsului, sub strict control medical, restabilește echilibrul electrolitic al organismului, elimină microbtiazele generatoare de calculi și previne recidivele frecvent întîlnite după intervențiile chirurgicale. Acestea sînt numai cîteva dintre realizările farmaceuticii românești, care reflectă preocupările cercetătorilor în domeniul creării de medicamente ori ginale, competitive cu produsele similare din farmacologia mondială. Ele demonstrează, de asemenea, dezvoltarea puternică a industriei de medica mente din România, industrie ce presupune o înaltă specializare și un control calificat, avînd ça scop direct sănătatea oamenilor. Răspundeți, la întrebări : 1) Ce aspecte cuprinde dezvoltarea industriei de medicamente din România în ultimele decenii ? 2) Care sînt medicamentele românești folosite în afecțiuni degenerative ale diferitelor organe ? 3) Care dintre recentele medicamente românești sînt indicate în boli reumatice ? 4) Ce medicament a creat prof.‘dr. docent D. Dobrescu? ? 12 — Limba română pentru studenți străini, profil medical — cd. 341 177
Familii de cu vin te memorie astenie litiază (a) memora astenic litiazic memorare (a) asteniza litic memorabil neurastenic microlitia^ă (a) memoriza memorizare Rețineți : Adjective Substantive Adjective Substantive activator, -toare — activator generator, -toare — generator decongestiv, -ă — decongestiv neurastenic, -ă — neurastenic Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) adjectivele subliniate din caseta cu familii de cuvinte. opo- ,,extract de organe'4 | opoterapie -poieză „formare, geneză44 anchilopoieză -poietic „care produce44 anchilopoielic Exercițiu : Explicați sensul cuvintelor hematopoieză și leucopoieză, ana- lizînd modul lor de formare ; folosiți-le în propoziții (fraze). ab- abarticular, absorbi -etă banchetă, statuetă, tabletă condiționare Cuvinte polisemantice soluție — In laboratoare de preparate galenice se face condi ționarea medicamentelor : înfiolare, tabletare etc. — Este cunoscută în medicină condiționarea diges tiei de calitatea și cantitatea alimentelor. ★ — Peloxul se prezintă sub formă de soluție injectabilă. — Deși părea de ne rezolvat, problema avea o so luție. sub control Expresii și construcții a scoate în — Unele medicamente se administrează numai sub evidență control medical. 178 — Experimentarea medicamentului ETO a scos în evidență calitățile sale terapeutice.
Sinonime și explicații activator = stimulator litiază = calculoză a atesta = a confirma, a dovedi opoterapie = organoterapie competitiv = care intră în con poliomielită = paralizie infantilă recidivă = revenire a bolii curs, de bună calitate depresiv = deprimant a reconsidera = a interpreta dintr-un punct de vedere nou a diversifica = a diferenția de frunte = fruntaș soluție = amestec (de lichide) ; glob = sferă rezolvare, dezlegare decongestiv congestiv Antonime exploatat neexploatat local / general receptor / emițător Exercițiu : Folosiți în propoziții (fraze) cuvintele subliniate din listele de sinonime și antonime. * Exprimarea certitudinii îndoielii (dubiului) A.J — E bolnav colegul vostru ? — a. Sigur. — a. 0 fi fiind. b. Categoric. b. Va fi fiind. c. Fără îndoială. c. 0 fi. B. — A fost bolnav colegul vostru? — a. Desigur. — a. 0 fi fost, b. Cu\" siguranță etc. b. Va fi fost. Rețineți : A. o p'l + gerunziu o fi | + participiu pu (prezent) va fi J (trecut) Intonația exclamați vă Exercițiu : Completați și citiți următoarele exemple : 1. Este un om foarte bun. 1. a. Ce om bun este ! b. Ce mai om este ! c. E un om așa de bun I d. E un om atît de bun ! e. Bun om mai e ! 179
2. Știe foarte bine la examen, 2. a. Ce bine știe la examen ! b. Cît de bine sfze la examen ! în acest text sînt multe cu a......................................................... ! vinte necunoscute. b.........................................................! Colegul meu învață foarte mult. a......................................................... ! 3. fuma. b.........................................................! Aș merge la un film. 3. a. Ce-aș mai fuma ! b. Cum aș mai fuma ! 4. E grea matematica. a........................................................ ! b........................................................ ! E frumos la munte. 4. a. Grea e matematica ! b. Grea mai e matematica ! a......................................................... ! b;.................................................... ! Exercițiu: Alcătuiți un text scprt în care să folosiți..:u rmă to arelp.. struc turi : industrie de medicamente substanțe medicamentoase medicamente produse de sinteză acțiune terapeutică . românești ? Terminologie : amoniu, analizor, anchilopoieză, Boicil forte, calcul, Covalitin, distonie, Distonocalm, epigastru, Extract total de ochi (ETO), fiolă, galenic, glob ocular, leucocil(ă), litiază, Pelox, pigment, poliomielită, resorbție, retină, reumatism abarticular, sistem nervos central! ~ ~ vegetativ, , stare depresivă, tabletă, ureter. Temă: Scrieți o compunere cu titlul Succese în farmaceutica românească.
LECȚIA 29 1NVAȚAM1NTUL SUPERIOR MEDICAL ȘI FARMACEUTIC DIN ROMANIA Bazele învățămîntului superior medical românesc au fost puse în ann 1869 prin crearea Facultății de Medicină din București. Meritul principal îu organizarea primei facultăți de medicină din țară îi revine doctorului Carol Davila. Pentru asigurarea unui nivel științific înalt al noii facultăți, s-a făcut apel la savanți români, de prestigiu. Victor Babeș, Thoma Ionescu și Gh. Ma rinescu se numără printre primii profesori ai acestei facultăți. Alături de învățămîntul medical s-a dezvoltat, în această perioadă, și cel farmaceutic. Ștefan Minovici, profesor de chimie analitică, a activat stă ruitor, sporind prestigiul științific al farmaciei și reușind să transforme Școala de Farmacie într-o secție a Facultății de Medicină, cu un program de studii de 5 ani. La zece ani de la înființarea Facultății de Medicină din București, în 1879, ia ființă Facultatea de Medicină din Iași. în cadrul acestei facultăți se remarcă activitatea profesorului Ernest Juvara, cel care a reînnoit studiul anatomiei. Mai tîrziu, neuro psihiatrul C. L Parhon și anatomistul F. Rainer vor con tribui la creșterea prestigiului facultății ieșene. La Cluj, Facultatea de Medicină, care exista din 1872, este reorganizată în conformitate cu necesitățile sociale din țara noastră. Prezența lui V. Babeș și C. Levaditi în corpul profesoral de la Cluj trebuie subliniată. Aici își des fășoară activitatea anatomistul V.Papilian, interniștii I. Hațieganu și I. Goia chirurgul I. Iacobovici etc. De asemenea, s-au publicat o serie de revis te, printre care bine cunoscutul periodic „Clujul medical\". în perioada dintre cele două războaie mondiale, Facultatea de Medicină din București a cunoscut o adevărată înflorire prin concentrarea eforturilor celor mai buni mediei : C. I. Parhon, D. Danielopolu, F. Rainer, Șt. Gh. Nico- lau, M. Ciucă, I. Iacobovici, N. Hortolomei. Tot acum, învățămîntul farmaceutic, care constituia o anexă a celui medical, s-a separat de acesta, transformîndu-se în facultate de farmacie. Astfel, în anul 1923 a luat ființă Facultatea de Farmacie din București, prima cu acest profil din România. După 23 August 1944 a fost nevoie de o reorganizare a învățămîntului medical pentru formarea de cadre medicale în număr suficient și cu o pregă tire corespunzătoare. Prin reforma învățămîntului din anul 1948, vechile facultăți de medi cină și farmacie au fost transformate în institute de medicină și farmacie (I.M.F.). 181
în prezent, Institutul de Medicină și Farmacie din București are patru facultăți : de medicină (specializare —, medicină generală), de pediatrie de stomatologie și de farmacie. Institutele din Cluj-Napoca, Iași ș’ Tîrgu-Mureș au cîte trei facultăți : de medicină, de stomatologie și de1 farmacie, fiecare facultate de medicină avînd două secții — medicină generală și pediatrie. La Timișoara, Institutul de Medicină are o facultate de medicină și una de stomatologie, cea dinții avînd și o secție de pediatrie, în sfîrșit, cea mai tînără facultate de medicină din România este cea de la Craiova, aparținînd Universității și avînd o singură secție — medicină generală. Învățămîntul superior medical și farmaceutic românesc își îndeplinește cu prisosință rolul ce-i revine, creînd numeroase cadre medicale cu o te meinică pregătire. Un corp profesoral distins, în rîndurile căruia au strălucit și strălucesc savanți de reputație internațională, se ștrăduiește cu pasiune și patriotism în acest scop. Reorganizarea învățămîntului din anul 1948, măsurile care s-au luat în ultimele decenii au stat la baza marilor succese sanitare, precum : creșterea mediei de viață, scăderea spectaculoasă a mortalității infantile, eradicarea malariei, dispariția unor boli sociale etc. în același timp, prestigiul institutelor românești s-a impus cu strălucire și pe plan internațional. Cuvîntul savanților medici și farmaciști români este ascultat cu atenție la congresele și conferințele de specialitate, operele lor științifice sînt traduse în tot mai multe limbi și mii de studenți din zeci de țări învață medicina în România.
LECȚIA 30 RECAPITULARE UN BOLNAV CU MULȚI PRIETENI Medicul : Ce vă aduce la mine ? Pacientul: Tovarășe doctor, sînt bolnav rău... M. : Ce suferință aveți ? Ce vă doare ? P. : întrebați-mă mai curînd ce nu mă doare. Am o sumedenie de suferințe. M. : Vă rog, dezbrăcați-vă să vă examinez ! P. : Nu cred c-ar fi cazul. Nimeni nu-mi poate cunoaște boala sau, mai bine zis, bolile, mai bine decît mine. Am să vi le spun pe rînd. M. : Bine, vă ascult. P. : Cu care din ele să încep ? M. : Știu eu ? Cu care vă lasă inima... P. : Bună idee! Să încep atunci cu inima. O simt uneori bătînd, dar asta nu e normal ! Care o fi cauza ? Mi-a spus un prieten că s-ar putea să am ceva serios și de aceea v-aș ruga să-mi faceți o „electroradiogramă\". . . M. : Poate o „electrocardiogramă\", vreți să ziceți. Ce altă suferință mai aveți ? P. : Simt uneori o durere surdă în partea stîngă, la ficat. . . M. : Ficatul e în dreapta 1 P. : N-are importanță, că se mută... M. : Cine, ficatul ? P. : Nu, durerea. Care o fi cauza ? Mi-a spus un prieten că există o analiză grozavă pentru ficat. Are un nume japonez... Cum îi spune, oare? îmi stă pe limbă. Taca. . . Taca.. . Taca... așa ceva. . . cu „taca”. . . M. : „Takata-Ara\", poate? P. : Exact, cum ați spus, „Takata-Ara\"... Și ar mai fi ceva. Uneori, cînd mă emoționez, mă înroșesc la față. Ce să fie asta ? Mi-a spus un prieten că s-ar putea să am globulele roșii crescute. Aș vrea să vă mai întreb ceva: pentru „Takăta-Ara\" asta îmi luați sînge ? M. : Desigur. P. : Perfect ! Atunci, cu ocazia asta, v-aș ruga să vedeți cum stau cu zahărul în sînge. Mi-a spus un prieten că s-ar putea să fie crescut... M. : Aveți ceva tulburări în acest sens ? P. : Simt uneori amar în gura, și asta înseamnă că tot zahărul a trecut în sînge. M. : Copilării ! Cum ya puteți închipui așa ceva ? O să vă facem și o gli- cemie... Altceva ce vă mai supără? P. : Observ de la o vreme încoace că nu mai pot alerga după tramvai. 183
M. : Numai după tramvai ? P. : Nu ! Și după autobuz, troleibuz. Un prieten, motociclist, mi-a spus că n-ar strica să-mi controlez „viteza\". M. : „Viteza de sedimentare\", vreți să ziceți, dar nu prea văd legătura cu motociclistul. P. : îmi pare rău, tovarășe doctor, dar dacă nici motociclistul nu s-o pricepe la viteză... Af. : Aveți dreptate. Altceva, altă suferință ? Cu tensiunea cum stați ? P. : Prost. . . Cînd e crescută, cînd e scăzută. Toată ziua „joacă\". Oare de ce ? Mi-a spus un prieten că dacă „joacă\" nu e bine și pentru asta există o analiză care ar putea să o facă să nu mai „joace\". M. : Analiza ! ? Să nu mai joace ? 1 Așa ceva nu există. Altceva ? P. : Simt niște furnicături în degetul mic de la piciorul stîng. Care o fi cauza ? Mi-a spus un prieten că aș avea o proastă circulație și că există o ana liză care. . . M. : Eu, personal, nu mă pricep. Poate cei de la „Circulație\". Mai aveți vreo neplăcere ? P. : Cam asta ar fi. Deocamdată, am terminat. M. : Cu suferințele ? P. : Nu ! Cu prietenii. Exerciții : 1) Denumiți ramurile medicale și specialiștii care studiază: forma și structura organelor; embrionul; funcțiile diferitelor organe; feno menele chimice din organism; microorganismele; rinichii; sîngele; sistemul nervos; glandele cu secreție internă; pielea; urechea, nasul și laringele; ochiul; cavitatea bucală și dinții; bolile psihice; afecțiunile reumatismale; bătrînețea și bolile ei; bolile de copii; mijloacele de prevenire a bolilor; inima. 2) Indicați familiile de cuvinte ale următoarelor substantive : — corp, organ ; — atom, moleculă, nucleu; — enzimă, hormon, proteină, vitamină; — circulație, respirație. 3) Grupați elementele de compunere din lista de la paginile 199 și 200 după următoarele criterii : a) elemente care se referă la organe ; elemente care se referă la timp ; elemente care se referă la spațiu ; elemente care se referă la mod(alitate) ; elemente care se referă la cantitate (număr) ; b) elemente apropiate ca sens ; elemente opuse ca sens. 4) Alegeți din coloanele din dreapta prepozițiile sau conjuncțiile cu care se folosesc verbele următoare ; formați cu ele propoziții (fraze) : a se adapta a se caracteriza a ajunge a consta eu la a contribui a se exercita din prin a decurge a se ocupa în să a recurge a rezulta în.. .și. . . de a se descompune 184
5) Folosiți în propoziții construcțiile, care rezultă din combinarea cuvintelor așezate în coloane: a avea o afecțiune de... explicații o infecție de a. . . b) a da o boală la... funcția rezultate rolul să. .. c) a face I fa!â din. . . bolnav de. la... să. I parte d) a fi capabil însoțit <e) a lua naștere accent |pe... poziție un diagnostic pulsul f) a pune temperatura acțiune tensiunea funcțiune în încercare la mișcare valoare 6) Indicați expresiile care au ca nucleu următoarele cuvinte : ansamblu, bază, caz, față, funcție, măsură, rînd, seamă, timp; folosiți-le în propoziții $au fraze. 7) Indicați sensurile următoarelor cuvinte; folosiți în propoziții sau fraze cinci dintre cuvinte, cu diferitele lor sensuri : acces conjunctiv însușire sistem (a) administra obiectiv tulburare afecțiune corp principiu a acuza agent cultură proces a manifesta aparat factor produs a reprezenta apendice funcție reacție reproducere grav 8) Formați cîte trei cuvinte a) cu prefixele : a-, an-, de-, des-, dis-, i-, in-, pre- ; b) cu sufixele : -a, -ifica, -(i)ona, -iza ; -al, -ar, -bil, -ent, -(i)an, -ic, -ist, -os, -tor(iu) ; -ență, -ită, -om, -oză ; c) cu prefixele și sufixele: a-...-a/i, in-.,.-a/i, în-...-aii, pre-...-a/i. 9) Folosiți în propoziții (fraze) următoarele serii de cuvinte : a) agent, cauză, factor, germen; b) caracteristică, însușire, proprietate, trăsătură; c) primar, primitiv, primordial, principal. 10) Povestiți în stil indirect următoarele anecdote : a) — Dați-mi o loțiune pentru creșterea părului. — Doriți un flacon mare sau unul mic ? — Unul mic ; nu-mi place să port plete ! b) Un reumatolog, după ce consultă un bolnav, îi spune acestuia : — Durerile de care vă plîngeți sînt cauzate tot de reumatism. N-ați urmat tratamentul pe care vi Fam indicat? — Ba da, doctore. Dar ăsta cred că este un reumatism nou. Pe cel Avechi mi l-ați vindecat anul trecut. 185
c) După ultimul examen practic la chirurgie, un student îl întreabă pe un coleg, ieșit la rîndu-i din sala de operație : — Ei, cum a mers ? — Cum să meargă ? N-a mers deloc. Am dat peste un boxer, pe care n-am reușit să-1 adorm. De cîte ori număram pînă la 9, se ridica... 11) Discutați despre relația dintre următorii factori și om: 12. Corectați cuvintele scrise greșit în exemplele următoare : — Pentru a vă feri de microni, spălați-vă pe mîini înainte de masă. — De obicei picturile se iau cu puțină apă. 13) Comentați următoarele aforisme și cugetări : a) „Cine se pricepe să pună un diagnostic just știe să și vindece\". (Vechi aforism medical) b) „Un om care vindecă oameni face cît o sumă de oameni\". (Homer, poet grec, între sec. 10 și 8 î.e.n.) c) „Concep medicina ca știință și ca activitate umanitară, drept o antro pologie corespunzătoare, care îmbrățișează toate aspectele problemei om\". (V. L. Bologa, medic român, 1892—1971) d) „Mai ușor este să vindeci începutul decît sfîrșitul bolilor.\" (D. Eras mus, umanist olandez, 1466—1536) e) „Actul chirurgical este o îmbinare între știință și artă\". (Paul Valéry, scriitor francez, 1871 —1945) 186
f) „Nimeni pe lume nu are o răspundere mai mare decît cel chemat să dispună de viața semenilor săi.“ (Iacob Iacobovici) g) „Medicina, ca orice altă știință, urmărește, în primul rînd, adevărul ; nici o altă considerație de nici un fel nu poate să treacă peste această țintă/* (Iacob Iacobovici) Soluțiile careurilor de la lecția 25 : antonime : 1. haotic 2. coloid 3. nepoluat 4. sinteză 5. degresat 6. abuziv 7. stabil 8. autotrof sinonime : 9. dezasimila 10. promițător 11. insuficiență 12. sanogen 13. avitaminoză 14. ncuzat 15. major ; 1. catabolism 2. orienta 3. adipos 4. structură 5. veritabil 6. continuu 7. dise minare 8. înțeles 9. enzimă 10. ierarhiza 11. intrare 12. facilita 13. depozit 14. degrada 15. decisiv.
GLOSAR Abcës, s.n. Acumulare localizată de puroi, Anabolism, s.n. Totalitatea proceselor meta sub acțiunea microbilor, caracterizată bolice de încorporare a substanțelor prin distrugerea limitată a unui țesut rezultate din digestie. Sin. : asiihilație. sau organ ; ~ pulmonar — abces lo calizat la plămîni (pl. : abcese). Anamneză, s.f. Totalitatea informațiilor pe care medicul le ia de la bolnav, pentru Acid, s.m., adj. (Substanță chimică) ce are a le utiliza în vederea stabilirii diagnos gust acru și miros înțepător, care înro ticului. șește hîrtia albastră de turnesol și care, în combinație cu o bază, formează Anatomie, s.f. Știință care se ocupă cu săruri; -—ascorbic — vitamina C, care studiul structurii organismelor vii : are proprietăți antiscorbuticc ; ~gras — ~ funcțională (fiziologie) — studiul acid care se combină cu glicerina anatomic al organelor în raport cu formind grăsimi ; ~ nucleic — acid funcțiile lor. care intră în componența nucleului celulei (pl. : acizi ; adj. f. : acidă, acide). Anemie, s.f. Stare patologică ce se caracte rizează prin scăderea numărului de Agent, s.m. Forță sau substanță în stare globule roșii și a hemoglobinei din să producă sau să influențeze o schim sînge ; ~ pernicioasă — formă gravă bare ; patogen — factor provocator de anemie (pl. : anemii). de boală (pl. : agenli). Anestezie, s.f. Metodă terapeutică prin care Alhumina, s.f. Substanță organică din grupul se obține pierderea temporară a sensi proteinelor, care intră în constituția bilității cu ajutorul unor substanțe celulei animale și vegetale (pl. : albu chimice sau al unor agenți fizici (pl. : mine). anestezii). Alergie, s.f. Stare de reactivitate a orga Anghină/angînă pectorală, s.f. Afecțiune nismului în urma expunerii la anumite caracterizată prin accese de sufo substanțe străine, numite alergene (pl. : care și prin dureri în regiunea inimii (pl. : anghine!angine pectorale). alergii). Antibiotic, s.n., adj. (Substanță organică) Amigdălă, s.f. Fiecare dintre cele două ce provine din metabolismul celulelor glande, de natură limfatică, in formă vii (dc obicei mucegaiuri sau bacterii), de migdală, situate în fundul gurii uneori reprodusă prin sinteză, avînd (pl. : amigdale). proprietăți bactcriostatice sau bacteri cide (pl. : antibiotice-, adj. f. : anlibiotieă, Amină, s.f. Derivat organic al amoniacului în care atomii dc hidrogen sînt înlo antibiotice). cuiți prin radicali organici (pl. : amine). Anticorp, s.m. Substanță specifică de natură Aminoacizi, s.m.pl. Substanțe organice, ele proteică din serul sangvin, care apare în mentele dc bază ale proteinelor, în a organism în urma unui stimul antigenic căror moleculă intră atît gruparea și care arc proprietatea de a reacționa carboxilică, cît și cea aminică. Sin. : cu antigenul respectiv (pl. : anticorpi). acizi aminați (sg. : aminoacid). Antigen, s.n. Substanță care, introdusă în 188 organism, poate produce anticorpi.
Aparàt, s.n. Ansamblu de organe care înde studiază fenomenele moleculare care* plinesc aceeași funcție In organism ; asigură procesele elementare ale vieții. ~ cardio vascular — totalitatea orga Biomatemâtieă, s.f. Disciplină științifică\" nelor care realizează funcția circula bazată pe aplicarea matematicii în torie : inima» arterele, capilarele, venele» biologie. vasele și ganglionii limfatici (pl. : Biosferă, s.f. Partea din învelișul Pămîntului' în care se desfășoară viața. aparate). Brănhie, s.f. Ramificație a traheii prin care aerul ajunge la cei doi plămîni (pl. : Apéndiee, s.n. Mică prelungire a tubului intestinal în partea de jos a cecului bronhii). ( = primul segment al intestinului gros în forma unei pungi, cuprins între * intestinul subțire și colon)(pl. : apendice). Călcul, s.m. Corp solid, în formă de pie Articulație, s.f. Legătură între două sau mai tricică, ce ia naștere în diferite organe multe oase (pl. : articulații). (pl. : calculi). Astenie, s.f. Diminuare patologica a capaci Calmant, s.n., adj. (Substanță) care provoacă tății de efort fizic sau psihic (pl. : o liniștire a stărilor de excitație psihică sau motorie, precum și o diminuare a ostenii). durerilor. Sin. : sedativ (pl. : calmante ; adj. m. : calmant, calmanți, f. : cal Aterom, s.n. Depozit de substanțe grase pe pereții interiori ai arterelor. mantă^ calmante). Atom, s.m. Cea mai mică parte a unui ele Calorie, s.f. Unitate de măsură pentru ener ment chimic, care păstrează proprietățile gia termică reprezentînd cantitatea de fizico-chimice ale acestuia, posedînd o căldură necesară pentru ridicarea tem structură caracteristică complexă (pl. : peraturii unui gram de apă distilată cu un grad (de la 14,5°C la 15,5°C). atomi). Carbon, s.n. Element chimic cu numărul Auscultă|ie, s.f. Examen al organelor interne atomic 6 și masa atomică 12,01, caracte făcut prin ascultare cu urechea sau cu ristic pentru compușii organici și pentru stetoscopul (pl. : auscultații). materia vie. Bacterie, s.f. Microorganism unicelular, di Cardiologie, s.f. Ramură a medicinei care se ferit de virusuri. Unele bacterii au rol ocupă cu studiul anatomiei, fiziologiei important în sinteza și descompunerea și patologiei inimii. unor compuși organici, altele sînt pato gene pentru om, plante sau animale Caroten, s.n. Pigment natural prezent in (pl/: bacterii). diferite țesuturi ale plantelor și în unele produse animale. Sin. : provitamină A. Balneoterapie, s.f. Tratament cu ape mi nerale și nămoluri. Catabolism, s.n. Totalitatea proceselor de descompunere a substanțelor în organis Biocatalizatôr, s.m. Substanță organică me vii. Sin. : dezasimilație. (enzimă, hormon, vitamină) indispen sabila în procesele metabolice (pl. : Catalăză, s.f. Enzimă care favorizează descom punerea apei oxigenate în apă și în biocatalizatori): oxigen molecular. Biochimie, s.f. Știință care se ocupă cu stu Cataliză, s.f. Proces fizico-chimic prin care diul transformărilor chimice care au loc se schimbă viteza unei reacții în pre în cursul desfășurării proceselor vitale zența unui catalizator (pl : calalizt).: ale organismelor vii. Cavitate, s.f. Spațiu gol în interiorul corpului Biofizică, s.f. Știință care se ocupă cu studiul sau al unui organ (pl. : cavități). ~ legilor și proprietăților .fizice din materia vie cu ajutorul mijloacelor și metodelor Celulă, s.f. Element anatomic de bază al fizice. organismelor vii, alcătuit din membrană, citoplasmă și nucleu (pl. : celule). Biologie, s.f. Știință care studiază organis mele vii și diferitele aspecte ale vieții; Celuloză, s.f. Polizaharid din care sînt alcă- ~ moleculară — parte a biologiei care tuiți pereții celulari ai plantelor (pl. celuloze). 189'
Cliincziterapie, s.f Tratament prin mișcare. din substanțe proteice, cu rol important S4n. : kinetoterapie. în transmiterea caracterelor ereditare Cicatrice, s.f. Semn, urmă, care ră-ntfne după vindecarea unei răni, a unei arsuri (pl. : cromozomi). (pl. : cicatrice). Cura, s.f. Tratament metodic al unei boli Citoplasmă, s.f. O parte a protoplasmei prin aplicarea unuia sau a mai multor din corpul celulei. mijloace terapeutice (pl. : cure). Clinică, s.f. 1. Unitate spitalicească apar.ți- * nind unei catedre de specialitate, in care studenții în medicină își însușesc Deregla, ub. A deranja funcționarea normală disciplina respectivă la patul bolna (iad. prez. 3 : (se) dereglează). vului. 2. Disciplină medicală in care studiul medicinei se face prin observarea Dermatologie, s.f. Ramură a medicinei care directă a bolnavilor (pl. : clinici). studiază anatomia, fiziologia și patolo gia pielii. Colesterol, s.n. Substanță organică aflată in protoplasma celulelor, care regle Dermă, s.f. Stratul mijlociu al pielii, situat mentează permeabilitatea față de li sub epidermă (pl. : derme). chide a membranelor celulare. Diabet, s.n. Boală metabolică și endocrină Colibaeil, s.m. Specie de microorganisme, caracterizată prin creșterea cantității prezente în mod normal în intestinul de zahăr în singe și în urină. uman, puțind invada, în cazuri patolo gice, și alte regiuni ale organismului Dietă, s.f. Regim alimentar special, recoman (rinichi .vezicula biliară) (pl. : colibacili). dat în tratamentul unor boli (pl. : diete). Coloană vertebrală, s.f. Succesiune a verte Difterie, s.f. Toxiinfecție gravă provocată de brelor constituind axul scheletului. bacilul difteric, care se localizează în Sin. : șira spinării, rahis. faringe (pl. : difterii). Coloid, s.m., adj. (Substanță) care se află în Digestie, s.f. Proces fiziologic complex prin stare de dispersie, cu aspect de gelatină, care alimentele introduse în organism și care nu poate trece printr-o membra sint transformate treptat în substanțe nă de pergament (pl. ; coloizi ; adj. f. : asimilabile (pl. : digestii). cnloidă, coloide). Dioxid.s.m. Combinație a oxigenului cu o serie de metale și metaloizi, rezultat al pro Consultâție, s.f. Examinare a unui bolnav cesului de oxidare (pl. : dioxizi). de către un medic, în vederea stabilirii diagnosticului și a indicațiilor terapeu Disc intervertebral, s.n. Cartilaj fibro-clastic tice (pl. : consultații). care separă vertebrele între ele, avînd formă de disc (pl. : discuri interverte Convalesc6nță, s.f. Perioadă de tranziție prin care trece un bolnav de la vindecare brale). pînă la restabilirea sa completă. Duoden, s.n. Prima parte a intestinului Cord, s.n. Inimă (pl. : corduri). subțire, în care se deschid canalele Coronâră, s.f, adj. (Vas sangvin — arteră sau venă) în formă de coroană în jurul pancreatice și canalul coledoc (pl. : unui organ pe care-1 irigă (s.f., adj. f. : coronare; adj. n. : coronar, coronare). duodenuri). * Crăniu, s.n. Scheletul osos al capului (pl. : Ecologie, s.f. Ramură a biologiei care stu diază raporturile dintre organisme și cranii). mediul în care se dezvoltă și trăiesc. Xristtiloid, <s.m., s.n., adj. (Substanță crista Elastfnă, s.f. Substanță organică albuminoidă lizată) care în soluție poate trece care intră în compoziția țesutului printr-o membrană de pergament ; în elastic de susținere. formă de cristal (pl. m. : cristaloizi, n. : crisialoide ; adj. f. : cristaloidă, cristaloide). Electrocardiogramă, s.f. înregistrare grafică a activității electrice a mușchiului Cromozom, s.m. Element al nucleului celu cardiac (pl. : electrocardiograme). lelor vii, constituit din acizi nucleici și Embridn, s.m. Stadiu în viața organismului 190 de la oul fecundat pînă la realizarea unei forme capabile de viață indepen dentă (pl. : embrioni). Emfizém, s.n. Acumulare de aer în țesuturi (pl. : emfizeme).
Encefâl, s.n. Parte a sistemului nervos Excitant, s.m., adj. (Substanță) care stimu central care cuprinde creierul mare, lează, activează sau irită materia vie pedunculii cerebrali și bulbul rahidian (pl. : excitanți ; adj. f. : excitantă, ezi (pl. : encefale). tante). Endoeard, s.n. Membrană subțire care căptu șește cavitățile și valvulele cordului. Excreție, s.f. Proces de eliminare a substan țelor neutilizate de organism în urma Eudoerin, adj. Care se referă la glandele cu transformărilor metabolice (pl.*. excreții). secreție internă (pl, m. : endocrini ; f : endocrină, endocrine). Exoerin, adj. Care se referă la glandele cu secreție externă (pl. m. : exocrini ; Energie, s.f. Capacitatea de acțiune a unui f. : exocrinâ, exocrine). sistem fizico-chimic, care se poate pre zenta în diferite forme : meeanică, ter * mică, chimică, nucleară etc*(pl. : energii). Factor, s.m. Element cauzal care contribuie Entorsă, s.f. Leziune traumatică a unei arti la realizarea unui efect ; ~ patogen — culații, cauzată de ruperea saù întin factor provocator de boală (pl. : factori). derea bruscă a ligamentelor și care nu implică deplasări permanente ale lor Faringe, s.n. Canal care face legătura între (pl. entorse). cavitatea bucală și esofag (pl. : faringe). Enzimă, s.f. Catalizator biochimic, specific Farmaeodlnamie, s.f. Studiul experimental materiei vii, care asigură desfășurarea al acțiunii exercitate de medicamente proceselor de anabolism și catabolism. asupra organismului ; ~ nespecifică — Sin. : ferment (pl. : enzime). studiul efectelor comune mai multor medicamente. Epidemie, s.f. Extindere a unei boli infecți- oase intr-un timp scurt la un număr Fibră, s.f. Formație cu aspect de fir care mare de persoane dintr-o colectivitate alcătuiește un țesut organic (pl. : fibre). (pl. epidemii). Filogeneză, s.f. I. Filiația speciilor și dez Epitéliu, s.n. Țesut format din unul sau mai voltarea lor în cursul vremii. 2. Ra multe straturi de celule de diverse mură a biologiei care studiază forme care acoperă suprafața externă filogeneza (1). Sin. : filogenie. a corpului și pereții interni ai organelor cavitare (pl. : epitclii). Fiziologie, s.f. Știință care se ocupă cu legile de funcționare a organismului. Ereditate, s.f. însușire fundamentală a mate riei vii prin care se transmit caracteris Fotosinteză, s.f. Formare a unor substanțe ticile morfologice, fiziologice și biochimi organice din substanțe anorganice sub ce de la ascendenți la descendenți (pl. : acțiunea luminii (pl. : folosințele). eredități). FraetùrÔ, s.f. Ruptură a unui os (pl. : fracturi). Funcție, s.f. Activitate a unui organ, aparat, Esofag, s.n. Parte a tubului digestiv cu prinsă între faringe și stomac (pl. : țesut, specifică organismelor vii (pl. : esofage, esofaguri). funcții). Estér, s.m. Compus chimic format prin « combinarea unui acid organic cu un alcool (pl. : esleri). Genetică, s.f. Ramură a biologiei care stu diază legile eredității organismelor vii. Etiologie, s.f. Capitol al patologiei medicale care studiază cauzele bolilor și factorii Geriatrie, s.f. Ramură a gerontologie! care care influențează apariția diverselor se ocupă cu studiul aspectelor fiziopato- logice ale vîrstei înaintate. boli. Germen, s.m. Formație inițială în dezvoltarea Evoluție, s.f. Dezvoltare continuă și progre ființelor vii ; ~ patogen — germen sivă (pl. : evoluții). capabil să producă o boaFi (pl. : germeni). Excitabilitate, s.f. Capacitate a materiei vii Gerontologie, s.f. Ramură a medicinei care de a reacționa la un stimul exterior. se ocupă cu studiul bătrîneții sub di versele ei aspecte biologice. Gigantism, s.n. Anomalie conslînd din creș terea exagerată a întregului corp sau a unor părți ale acestuia. 19.1
Glandă, sif. Organ care produce o anumită HipotroHe, s.f. Dezvoltare subno.rmală a vo secreție (pl. : glande). lumului unui organ sau a unui țesut, datorită unei proaste nutriții sau unui Gfaueom, s.n. Boală de ochi caracterizată proces maladiv ; — musciilară — dezvol- prin creșterea tensiunii intraoculare, Însoțită de tulburări de vedere mergînd • tare insuficientă a mușchilor. pînă la orbire (pl. : glaucoame). Histochimie, s.f. Știință care are ca obiect Glieeridă, s.f. Ester al glicerinei (pl. : glice- studiul chimic al substanțelor care intră în compoziția celulelor și a țesuturilor tïdè). organismului. Holeră, s.f. Boală epidemică gravă, adesea Glicerină, s.f. Lichid uleios, incolor, care se mortală, caracterizată prin crampe sto extrage din grăsimi. Sin. : glicerol. macale foarte dureroase, vărsături, diaree, care duce la o deshidratare a Glicerôl, s.n. Glicerină. organismului (pl. : holere). Glieogcn, s.n. Polizaharid animal cu struc Homeostazie, s.f. Menținere la valoarea nor mală a diferitelor constante fiziologice tură asemănătoare amidonului, care se ale mediului intern. Sin. : homeostază. găsește în țesuturi, In special în ficat și Hormon, s.m. Produs secretat dc glandele mușchi, constituind rezerva de glucide endocrine, transmis pe cale sangvină a organismului (pl. : glicogcni). la organele asupra cărora acționează Glucide, s.f. pl. Substanțe organice (poliza- specific (pl. : hormoni). haride) care conțin carbon, hidrogen și ,oxigen, reprezentînd un constituent fun * damental al materiei vii și avînd rol important în metabolism. Sin. : hidrați Igienă, s.f. Ramură a medicinei care studiază de carbon, zaharuri (sg. : glacidă). influența condițiilor de viața asupra Glucoză, s.f. Monozaharidă, formă obișnuită sănătății omului și elaborează normele sub care organismul utilizează glucidele, de apărare a sănătății și formele de apli care a acestor norme ; ansamblu de * reguli și de măsuri practice pe care cineva le respectă pentru a-și păstra Heliotcrapie, s.f. Tratament care constă în sănătatea. expunerea corpului la acțiunea razelor solare. Imunităte, s.f. Capacitate înnăscută sau dobîndită a unui organism de a rezista -Hemoglobină, s.f. Pigment roșu conținut în la acțiunea unui agent patogen. globulele roșii. Infărct, s.n. Astupare a unui vas de sînge Hemoragie, s.f. Scurgere abundentă de sînge, din inimă care are ca urmare distru internă sau externă, în urma ruperii gerea țesutului pe care acesta ÎÏ hră sau tăierii peretelui unui vas sangvin nește (pl. : infarcte). (pl. : hemoragii). Infecție, s.f. Proces patologic cauzat de pă Hepăr, s.n. Ficat. trunderea și dezvoltarea în organism a anumitor microorganisme patogene (pl. : Hepatită, s.f. Afecțiune inflamatorie a fica tului (pl. : hepatite). infecții). Hidrogen, s.n. Element chimic, gaz incolor, Inflamâțic, s.f. Proces patologic datorat unui inodor, insipid și inflamabil, puțin agent patogen, mai ales microbian, solubil în apă, care intră în compoziția manifestat prin durere, temperatură, apei, acizilor și a tuturor substanțelor înroșire și umflare a locului bolnav organice. (pl. : inflamații). Ilidroliză, s.f. Reacție chimică între un Inhibă, vb. A împiedica, a suprima sau a compus organic și apă, care se produce în încetini un proces fiziologic, o reacție prezența unui catalizator (pi. : hidrolize). chimică etc. (ind. prez. 3 : (se) inhibă). Hidroterapie, s.f. Tratament prin întrebuin Insolăție, s.f. Boală provocată de radiațiile țarea apei sub diferite forme (băi, dușuri, calorice, de obicei solare, caracterizată aburi etc.), la diferite temperaturi. jHipoehinezie, s.f. Reducere a funcționării motorii a diferitelor organe cavitare sau a mușchilor striați. 192
prin cefalee, vărsături, greață, amețeli Malarie, s.f. Boală infecțioasă transmisă de etc. (pl. : insolații). țințarul anofel și care se manifestă prin însulînă, s.f. Hormon secretat dc pancreas, friguri puternice și intermitente. Sin. : care reglează cantitatea de glucoza din paludism, febră palustră, friguri de singe. baltă. Isterie, s.f. lip de nevroză sau psihopatie, caracterizată prin si mp tome neurologice Malformație, s.f. Anomalie congenitală, care fără substrat organic (pl. : isterii). se poate referi la orice organ al corpului (pl. : malformații). Lnringe, s.n. Organul fonației, situat între trahee și baza limbii, format dintr-o Măduva spinării, s.f. Parte a sistemului seric de cartilaje, căptușite de o mem nervos central aflată în interiorul brană și mișcate de mușchi (pl. : laringc). coloanei vertebrale. Legea conservării energiei, s.f. în orice Medieăție, s.f. Totalitatea medicamentelor fenomen fizico-chimic în care au.loc folosite în tratarea unui bolnav. Sin. : modificări, suma tuturor formelor de tratament medical (cu medicamente) energie conținute în sistem răinine (pi. : medicații). constantă. Sin. : primul principiu al termodinamicii. Mediu intern, s.n. Totalitate a lichidelor (singe, limfă și lichid interstitial) care Leucocit(ă), s.n. și s.f. Element corpuscular al scaldă celulele corpului. sîngelui, cu funcție fagocitară, de apă rare a organismului. Sin. : globulă albă, Membrană, s.f. Țesut subțire sau flexibil, (pl. : leucocite). care delimitează, acoperă și susține anu mite organe (pl. : membrane). Leziune, s.f. Modificare patologică a țesutu rilor. Sin. : rană, plagă (pl. : leziuni). Metabolism, s.n. Totalitate a proceselor de asimilațic (anabolism) și dezasimilație Lichid interstitial, s.n. Lichid care se află (catabolism) care se produc în organism. între celulele unui organ. Microb, s.m. Nume generic dat unor micro Limfă, s.f. Lichid care conține globule albe organisme vegetale sau animale, care și circulă prin vasele și ganglionii limfa sînt adesea transmițători ai unor boli tici, precum și în spațiile intercelulare ale (pl. : microbi). organismului vertebratelor (pl. : timfe). Migrénâ, s.f. Durere de cap, localizată intr-o Lipide, s.f. pl. Substanțe organice compo anumită zonă a capului și însoțită de nente ale materiei vii, constituite din tulburări digestive, vasomotorii și uneori acizi grași și derivați ai acestora, care de tulburări senzoriale (pl. : migrene). prin oxidare produc căldura organismu lui. Sin. : grăsimi (sg. : lipidă). Miocard, s.n. Mușchiul striat al inimii. Litiază, s.f. Formare de calculi în diferite Moleculă, s.f. Cea mai mică parte dintr-o cavități sau canale anatomice. Sin. : calculoză (pl. : litiaze). substanță care are compoziția chimică Locomdție, s.f. Deplasare în spațiu a orga ș; structura la fel cu a substanței res nismelor vii. pective (pl. : molecule). Lucru mecânic, s.n. Energie dezvoltată de o forță care acționează asupra unui corp. Monomer, s.m. Substanță organică ce consti Lumbăgo, s.n. Boală manifestată printr-o tuie macromoleculele din structura poli durere violentă localizată la mușchii din regiunea șalelor. Sin. : mialgie lom merilor (pl. : monomeri). bară. Morbiditate, s.f. 1. Predispoziție la boală Luxâție, s.f. Deplasare a unui os din articu lația iui (pl. : luxații). 2- Proporția îmbolnăvirilor In cadrul « unei populații la un moment dat sau Maladie, s.f. Boală, morb, afecțiune (pl. : într-o anumită perioadă. maladii). Morfină, s.f. Alcaloid extras din opiu, cu acțiune analgezică. Morfologie, s.f. Disciplină care studiază forma și structura organismelor. 13 — Limba română pentru studenți străini, profil medical — cd. 341 193
Mortalitate, s.f. Proporția deceselor dip ca Organic, adj..l. Care ține de structura, de. drul unei populații dintr-un teritoriu, esența, de funcțiile unui organ sau ale pc timp de un an. Sin. : totalitate. unui organism, 2. Care intră în compozi ția chimică a organismului viețuitoare Mucoasă, s.f. Membrană caic căptușește sau lor. 3. Care studiază hidrocarburile și învelește cavitatea unui organ secretor derivații acestora (pl. m. : organici ; (pl. : mucoase). f. : organică, organice). Nanism, s.n. Anomalie caracterizată prin creșterea insuficienta In înălțime- și Organit, s.n. Fiecare dintre clementele care greutate. alcătuiesc celula vie (pl. : Neoplazie, s.f. Proces patologic de formare a Ortopedie, s.f. Ramură a medicinei care se unui țesut nou, tumoral, printr-o înmul ocupa cu studiul și tratamentul defor- țire celulară exagerată care alterează mațici oaselor și a articulațiilor corpului. structura obișnuită a țesutului originar (pl. : neoplazii). Osteomalacic, s.f. înmuiere a scheletului produsă de decalcifiere (prin imhă- Nevroză, s.f. Afecțiune psihică ce se dato- trlnire). Sin. : ramolisment osos. rește tulburării dinamicii normale a proceselor nervoase ; ~ gastrică — OtorÎHolariiigologie (ORI.), s.f. Ramură a nevroză manifestată prin hipcrsccrețic și medicinei care studiază anatomia, fizio hiperinotilitate la nivelul stomacului logia și patologia urechii, a nasului, și (pl. : nevroze). a laringelui. Nucleu, s.n. 1. (Chim.) Ciclu de atomi care Oxigen, s.n. Element chimic gazos, cu nu compun scheletul moleculei unui corp mărul atomic 8 și greutate atomică 16, chimic și care rămine neschimbat la incolor, inodor, insipid, care reprezintă o- toți derivații corpului respectiv. 2. (Fiz.) cincime din acrul atmosferic, fiind Particulă centrală a unui atom, alcătuită indispensabil pentru menținerea vieții pc din protoni și neutroni, purtătoare de Pănilnt. în combinație cu hidrogenul sarcini electrice pozitive, în care este formează apa. concentrată aproape toată masa ato mului. 3. (Biol.) Element central al Pacient, s.m. Bolnav care sc află în trata unei celule, situat în plasmă, cu struc mentul unui medic (pl. : pacicnți ; tură proprie și care are funcții impor s.f. : pacientă, paciente). tante in celulă (pl. : nuclee). Palpăre, s.f. Examinare prin pipăirc a anu Nutriție, s.f. Ansamblul proceselor de inge mitor părți ale corpului. Sin. : palpație rare, transformare și utilizare a hranei (pl. : palpâri). (masticație, digestie, absorbție, respira ție, circulație etc.) la organismele vii, Palpitație, s.f. Bătaie puternică și neregulată a inimii (pl. : palpitații). * Pancreas, s.n. Glandă situată în partea supe Obezitate, s.f' Stare patologică manifestată rioară a abdomenului, avlnd o secreție printr-o îngrășare anormală. externă, necesară digestiei, și una internă — insulina —, necesară pentru Oftalmologie, s.f. Ramură a medicinei care reglarea zahărului în sînge (pl. : se ocupă cu anatomia, fiziologia și pato logia ochilor și a anexelor acestora. pancreasuri). Ontogeneză, s.f. Evoluție a unei ființe, ince- Paralizie, s.f. Pierdere totală sau parțială a pînd de la embrion și piuă la stadiul mobilității și a sensibilității corpului de adult. Sin. : ontogenie. (pl. : paralizii). dptieă, s.f. Ramură a fizicii care studiază Parazit, s.m., adj. 1. Specie biologică cc tră lumina și fenomenele luminoase și vi iește pe seama indivizilor din alte specii zuale. (gazde). 2. Agent patogen al bolilor infecțioase care arc capacitatea de a se Organ, s.n. Unitate morfologică a organis stabili, înmulți și viețui mai mult sau mului care îndeplinește una sau mai mai puțin timp în organismul gazdei multe funcții (pl. : organe). (animal sau om), provocînd sau nu îmbolnăvirea acestuia (pl. : paraziți ;■ 194 adj. f. : parazită, parazite).
Patologie, s.f- Ramura a medicinei care stu ‘posibilă la temperatură constantă, fără diază bolile, cauzele, evoluția și modifi cheltuiala dc lucru mecanic din partea cările produse dc ele în structura și unui agent extern. funcțiile organismului. Proeaîuă, s.f. Substanță sub formă crista lizată aciformă, solubilă în apă, alcool, Pediatrie, s.f. Ramură a medicinei care stu ester etc. Are proprietăți anestezice și diază bolile dc copii. Sin. : medicină analgezice. infantilă. Profilaxie, s.f. Ansamblu dc măsuri medico- sanitare caro se iau pentru prevenirea Penicilină. $./“. Antibiotic de origine vegetală, apariției și răspîndirii bolilor (pl. : . lichid sau cristalizat, obținut din cul turile de Pénicillium notatum (pl. : pe profilaxii). niciline). Proteină,s.f. Substanță organică alcătuită din carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf etc. Percuție, s.f. Metodă de diagnosticare a care intră în componența protoplasmei unor boli după sunetul rezultat prin celulelor animale și vegetale (pl. : lovirea repcLată a regiunii examinate (pl. : percuții). proteine). Pkîsmă, s.f. Parte lichidă .a sîngelui sau a Protoplâsmă, s.f. Substanță albuminoidă limfei (pl. : plasme). care alcătuiește baza oricărei celule vii. Plastic, adj. V. reacții plastice; substanțe Pro vitamină, s.f. Substanță inactivă din ali plastice (pl. ni. : plastici ; f. : plastică, mente pe care organismul o transformă în vitamină activă (de ex. : carotenul plastice). formează vitamina A) (pl. : prooitamine). Pneumonie, s.f. Inflamație a unui lob sau a Psihic, s.n., adj. 1. Formă specifică de unui segment pulmonar, provocată de reflectare a realității, proprie omului ; pneumococ, virusuri etc. (pl.: pneumonii). produs al activității sistemului nervos. 2. Structură sufletească proprie cuiva Polimer, s.m. Substanță macromoleculară, (adj. m. pl. : psihici; f. : psihică, psi obținută prin polimerizare, formată din molecule de monomeri (pl. : polimeri). hice). Poliomielita, s.f. Inflamație a substanței Psihoză, s.f. Boală psihică, manifestată prin cenușii a măduvei spinării. Sin. : para grave tulburări ale afectivității, gîndirii lizie infantilă, (pl. ; poliomielite). sau comportamentului (pl. : psihoze). Folivitamina, s.f. Preparat farmaceutic care Puls, s.n. Dilatare și contracție ritmică a conține mai multe feluri de vitamine arterelor datorită pompării sîngelui dc (pl. : polivitamine). către inimă în întregul corp (pl. : Poluăre, s.f. Infectare a mediului ambiant cu pulsuri). materii chimice reziduale, deșeuri indus triale etc. (pl. : poluări). * Prescripție medicală, s.f. Dispoziție scrisă a Râbie, s.f. Boală infectocontagioasă comună medicului privind tratamentul bolna omului și unor animale, provocată de vului ; cuprinde recomandări de tra un virus, caracterizată prin accese tament medicamentos (rețeta), reco nervoase violente, stări de agitație, mandări dietetice, igienice etc. (pl. : urmate de paralizie și apoi de moarte. Sin.: turbare. prescripții medicale). Radiație, s.f. Emisie de unde sau de parti Principii alimentare, s.f. pl. Părțile constitu cule care se propagă sub formă de raze tive ale alimentelor, care, ca urmare a în toate direcțiile. Sin. : rază (pl. : proceselor de digestie, se absorb în sînge și limfă. Principii alimentare sînt : radiații). aminoacizii (pentru proteine), acizii grași și glicerina (pentru grăsimi), Radioactivitate, s.f. Proprietate a unor ele glucoza, fructoza etc. (pentru glucide) mente de a emite, prin dezintegrare (sg. : principiu alimentar). spontană, raze cu proprietăți similare razelor X. Principiul I al termodinâmicii, s.n. V. legea Radiologie, s.f. Ramură a medicinei care stu conservării energiei. diază și tratează organismul uman cu ajutorul razelor X. Principiul II al termodinamicii, s.n. Transfor marea căldurii în lucru mecanic nu este 195
Radioscopie, s.f. Examinare a corpului ome Scorbut, s.n. Boală cronică, provocată de nesc cu ajutorul unui fascicul de raze X. lipsa vitaminei C din alimentație ; se Sin. : rdntgenscopie (pl. : radioseopii). manifestă prin anemic, sîngerări ate gingiilor, hemoragii (pl. : scorbuturi). Rahianstezie, s.f. Anestezie rahidiană. Răhis, s.n. Coloană vertebrală. Sechélà, s.f. Leziune sau tulburare funcțio Rahitism, s.n. Boală caracteristică primei nală care ram inc in urma unei boli, a unei intervenții chirurgicale etc. Sin. : copilării, provocată de lipsa vitaminei D, urmă (pl. : sechele). care produce tulburări în metabolismul fosforului și calciului, cu deforma ții ale Secreție, s.f. 1. Proprietate a celulelor oaselor. unor glande dc a produce diferite sub Rână, s.f. V. leziune (pl. : răni). stanțe. 2. Substanță secretată de aceste Reăcție, s.f. Transformare a substanțelor glande (pl. : secretri). chimice sub influența agcnților fizici sau a altor substanțe chimice. Reacții Sedentarism, s.n. Viață sedentară, lipsită de plastice — reacții a na boli ce ; reacții de mișcare. transfer — reacții in care are loc trecerea unui radical, ion, electron etc. de la o Semiologie, s.f. Parte a medicinei care stu substanță chimică la alta (pl. : reacții). diază simptomcle și semnele bolilor în Regn, s.n. Cea mai mare categorie sistematică vederea diagnosl icări i. de clasificare a corpurilor din natură (pl. : regnuri). Semn, s.n. 1. l-'cnomen manifestat de- Respirație, s.f. Totalitate a proceselor fizio organismul bolnavului, recunoscut de logice prin care se realizează schimbul medic și utilizat pentru precizarea dc gaze între organismele vii și mediul diagnosticului. 2. Urmă, cicatrice ră .înconjurător (pl. : respirații). masă pe piele după o boală sau după Retină, s.f. Membrană interioară a ochiului, o rănire (pl. : semne). sensibilă la lumină, pe care se formează imaginea vizuală (pl. : retine). Sepsie, s.f. Calitate a ceea cc este septic (infectat). Sin. : infecție. Reumatism, s.n. Boală caracterizată prin inflamarea organelor aparatului loco Ser, s.n. Parte lichidă a singelui care rămîne- motor și cardiovascular, prin dureri și după îndepărtarea cheagului (pl.: seruri). tulburări diverse influențate dc factorii climatici. Sin. : reumă (pl: : reumatisme). Silicăză, s.f. Afecțiune pulmonară cauzată de inhalarea prafului dc dioxid de sili « ciu (pl. : silicoze). Salubritate. s.f. Stare generala favorabilă să Simptom, s.n. Manifestare a bolii, indiciu nătății ce rezultă din respectarea con subiectiv al unei boli (pl. : simptome). dițiilor igienice și sanitare. Sin. : curățenie. Sindrdm, s.n. Totalitate a semnelor și siinpte melor care caracterizează o anumită Sanatoriu, s.n. Instituție spitalicească (cli afecțiune sau mai multe boli (cînd se- matică sau balneară) pentru Îngrijirea impune un diagnostic diferențial) (pl. : bolnavilor cronici (de tuberculoză, ne vroză ele.), care necesită, pe lingă su 'sindroarrie). praveghere medicală, și o cură igicno- dietetică (pl. : sanatorii). Sinteză, s.f. Operație, metodă prin care se obține un compus chimic din clementele Scarla tină, s.f. Boală infecțioasă și epidemică, lui sau din compuși mai simpli.' Sin. : provocată de diverse tipuri de strepto compunere (pl. : sinteze). coci, care se manifestă prin febră, dureri de gît și o erupție roșie pe tot corpul Sinus, s.n. Cavitate situată in regiunea (pl. : scarlatine). capului, între pereții osoși ; dilatare pe traiectul unei vene, artere sau al unui Sckrăză, $./*. întărire patologică a țesut urilor,- vas limfatic (pl. : sinusuri). în special a țesutului conjunctiv. Sin. : sclerom (pl. : scleroze). Sistem, s.n. Grupare morfofuncțională uni tară de organe sau structuri ; ~ nervos 196 central — porțiune din sistemul nervos cuprinsă în interiorul cavității cranio- vertebrale. Este alcătuit din măduva spinării și encefal ; ~ nervos vegetativ- (autonom) — porțiune din sistemul
nervos care reglează activitatea-visce -Surmenaj, s.n. Stare patologică a organis relor, a glandelor, a mușchilor netezi mului, provocată de un efort fizic sau etc. (pl. : sisteme). intelectual prelungit (pl. : surmenajuri). ■âpasm, s.n. Contracție bruscă a unui mușchi sau a unui nerv. Sin. : convulsie (pl. : * sposme). Spasnioîilie, s.f. Stare patologică ce se carac Tegument, s.n. înveliș membranos care terizează prin convulsii ale sistemului acoperă întreaga suprafață a corpului. nervos și ale celui muscular, avînd la Sin. : piele (pl. : tegumente). baza cauze diferite (hipocalcemie, boli infecțioasc febrile etc.). Tensiune, s.f. Presiune exercitată de fluxul Specie, s.f. Categorie sistematică din biologie unui lichid organic asupra vaselor sau care cuprinde indivizi cu trăsături mor canalelor care conțin acest lichid (pl. : fologice, fiziologice, biochimice, ecolo gice etc. comune (pl. : specii). tensiuni). Splină, s.f. Organ anatomic intern, moale și spongios, de culoare roșie-violeta, Terapeutică, s.f. V. terapie. situat în partea superioară stingă a Terapie, s.f. Parte a medicinei care se ocupă abdomenului și care produce limfocite, anticorpi, depozitează stngele etc. (pl. : cu tratamentul diferitelor boli și cu modul științific de utilizare a medica spline). mentelor. Sin. : terapeutică ; uneori și tratament (pl. : terapii). ’Steni. s.n. Os al pieptului, de care se prind Termodinamică, s.f. Capitol al fizicii care coastele și claviculele (pl. : sternuri). studiază legile ce guvernează mișcarea termică în sistemele aflate în stare de Sieloscop, s.n. Instrument medical cu aju echilibru. torul căruia sînt percepute zgomotele Tetanic, s.f. Stare de hipercxcitabilitate produse de diverse organe • interne nouroinusculară, manifestată prin tul (pl. : stcloscoapc). burări senzitive, motorii, trofice etc. Tiroidă, s.f. Glandă cu secreție internă, * Stomatologie, s.f. Parte a medicinei care se situată în partea anterioară a gitului, ocupă cu studiul și!tratamentul bolilor în fața traheii, ai cărei hormoni influen cavității bucale și ale dinților. . țează creșterea, metabolismul etc. (pl. : Stres, s.n. 1. Factor de mediu care provoacă tiroide). organismului uman o reacție anormală. 2. Reacțiile fiziologice prin care orga Torăce, s.n. Cavitate în corpul vertebratelor, nismul uman răspunde unui agent cuprinsă între git și abdomen, care stresant, încercînd să se apere și să-șj conține principalele organe ale siste mențină echilibrul de bază (pl. : sfresurf). melor circulator și respirator. Substanțe plastice, s.f.pl. Substanțe necesare Toxic, adj. Care are proprietatea de a otrăvi, pentru creșterea diferitelor părți ale de a intoxica. Sin. : otrăvitor (pl. : celulei, organitelor, glandelor etc. toxici ; f. : toxica, toxice). Suc gastric, s.n. Lichidul secretat de glan Toxină, s.f. Substanță otrăvitoare cu acțiune dele tubulare ale mucoasei gastrice. în toxică produsă de bacterii, de paraziți stare pură este incolor, puțin viscos, și de unele ciuperci (pl. : toxine). limpede, inodor, cu aciditate mare. Transfuzie, s.f. Metodă de tratament biolo Suflu, s.n. Zgomot anormal, de o oarecare gic constînd din injectarea intravenoasă durată, care se poate produce la nive cu sînge în sistemul circular al unui lul aparatului circulator sau respirator bolnav (pl. : transfuzii). (pl. : sufluri). Tratament, s.n. Totalitate a mijloacelor Sulfamîdă, s.f. Medicament preparat dintr-o prescrise sau aplicate de medic în vede serie de substanțe organice pe bază rea vindecării unei boli ; ~ adjuvant — de sulf, folosit în combaterea diferi tratament în care un medicament este telor infecții (pl. : sulfamide). adăugat unui medicament principal, în scopul creșterii acțiunii acestuia, ușu- rindu-i absorbția sau mărindu-i activi tatea ; ~ paliativ — tratament cu medi 197
Search
Read the Text Version
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
- 6
- 7
- 8
- 9
- 10
- 11
- 12
- 13
- 14
- 15
- 16
- 17
- 18
- 19
- 20
- 21
- 22
- 23
- 24
- 25
- 26
- 27
- 28
- 29
- 30
- 31
- 32
- 33
- 34
- 35
- 36
- 37
- 38
- 39
- 40
- 41
- 42
- 43
- 44
- 45
- 46
- 47
- 48
- 49
- 50
- 51
- 52
- 53
- 54
- 55
- 56
- 57
- 58
- 59
- 60
- 61
- 62
- 63
- 64
- 65
- 66
- 67
- 68
- 69
- 70
- 71
- 72
- 73
- 74
- 75
- 76
- 77
- 78
- 79
- 80
- 81
- 82
- 83
- 84
- 85
- 86
- 87
- 88
- 89
- 90
- 91
- 92
- 93
- 94
- 95
- 96
- 97
- 98
- 99
- 100
- 101
- 102
- 103
- 104
- 105
- 106
- 107
- 108
- 109
- 110
- 111
- 112
- 113
- 114
- 115
- 116
- 117
- 118
- 119
- 120
- 121
- 122
- 123
- 124
- 125
- 126
- 127
- 128
- 129
- 130
- 131
- 132
- 133
- 134
- 135
- 136
- 137
- 138
- 139
- 140
- 141
- 142
- 143
- 144
- 145
- 146
- 147
- 148
- 149
- 150
- 151
- 152
- 153
- 154
- 155
- 156
- 157
- 158
- 159
- 160
- 161
- 162
- 163
- 164
- 165
- 166
- 167
- 168
- 169
- 170
- 171
- 172
- 173
- 174
- 175
- 176
- 177
- 178
- 179
- 180
- 181
- 182
- 183
- 184
- 185
- 186
- 187
- 188
- 189
- 190
- 191
- 192
- 193
- 194
- 195
- 196
- 197
- 198
- 199
- 200
- 201
- 202
- 203
- 204
- 205
- 206
- 207
- 208
