Revista 2022

1

2

Revistă anuală (domeniul educaţie ecologică) Nr. 3 - IUNIE 2022 *Coordonatori: Prof. Oprescu Narcis Doru-director Şcoala Gimnazială ,, Gh. Banea” P.I.P. Zlate Cristina P.I.P. Bucur Dorina P.I.P. Perianu Elena Ramona *Redactor: P.I.P. Zlate Cristina *Colaboratori: Cadrele didactice care au participat în cadrul Proiectul Judeţean ,, Ecoatitudine pentru un viitor verde” înscris în CAEJ Tulcea *Copertă posterioară: Lucrări ale elevilor participanţi la concursul cu acelaşi titlu. ISSN 2668-5078 ISSN-L 2668-5078 3

Cuvânt înainte În această lucrare sunt reunite materialele din cadrul Proiectului Educaţional „Ecoatitudine pentru un viitor verde”, finalizat de Școala Gimnazială „Gheorghe Banea” Măcin, pe 4 iunie 2022. Au fost implicate cadre didactice din 24 judeţe ale ţării. Volumul cuprinde referate de specialitate, programe şi proiecte pe tema protejării mediului, proiecte de lecţii, jocuri didactice, etc. Articolele reprezintă o resursă educaţională deschisă pentru: elevi, cadre didactice şi părinţi, fiind un bun prilej de promovare a activităţilor educaţionale în vederea promovării unui comportament prietenos cu mediul înconjurător, dezvoltarea interesului pentru reciclare şi sensibilizarea comunităţii de a ocroti natura. Zlate Cristina 4

COLECTAREA SELECTIVĂ ȘI RECICLAREA DEŞEURILOR Proiect didactic Profesor documentarist: dr. Anghel Anca Zenaida Liceul Teoretic Lucian Blaga, Bucureşti Scopul proiectului: Proiectul propus a avut ca scop cunoașterea procedurilor de colectare selectivă și importanța efectelor reciclării asupra mediului înconjurător. Educația ecologică este un proces prin care elevii conștientizează problemele de mediu și responsabilitatea pe care fiecare dintre noi o avem pentru protejarea mediului. Prin implicarea în activități directe, elevii vor fi capabili să ia decizii pentru protejarea mediului, dezvoltând un comportament responsabil în cadrul comunităţii. Competențe specifice vizate: • educarea și conștientizarea de către elevi a problemelor legate de mediu, de colectarea selectivă a deșeurilor și de reciclare; • implementarea de bune practici axate pe colectarea selectivă și reciclare; • conștientizarea de către elevi a beneficiilor aduse de reciclarea deșeurilor asupra mediului si a sănătății oamenilor. Competențe informaționale și documentare vizate: • Demonstrarea interesului pentru diferite activități pedagogice și culturale; • Căutarea și utilizarea informației pentru realizarea propriilor produse informaționale; • Comunicarea informației sub diverse forme; Obiective operaționale urmărite: La finalul activităţii elevii vor fi capabili: O1 – Să cunoască beneficiile colectării selective și a reciclării; O2 - Să clasifice tipurile de deșeuri și modul în care acestea pot fi selectate și colectate; O3 - Să identifice beneficiile rezultate în urma reciclării deșeurilor; 5

Strategii didactice: Metode şi procedee didactice: expunerea, conversația, observarea dirijată, descoperirea, problematizarea, brainstorming; Mijloace didactice: prezentare ppt (PC şi videoproiector), film didactic, chestionar online; Forme de organizare a clasei: activitate frontală, individuală şi pe grupe de elevi. Activități de învățare: Proiectul se adresează elevilor din ciclul primar si gimnazial și urmărește, ca prin diferite activități educative nonformale şi informale să responsabilizeze elevii cu privire la protejarea mediului înconjurător. Au fost organizate mese rotunde la care au fost invitați reprezentanți ai comunității locale şi ONG-uri din domeniu, unde s-au discutat noțiuni despre beneficiile colectării selective și a reciclării şi modul în care sunt clasificate tipurile de deșeuri precum și a procedeului prin care acestea pot fi selectate și colectate. Pe baza discuțiilor, elevii au realizat prezentări ppt, pliante şi afișe care să evidențieze necesitatea colectării selective şi reciclarea deșeurilor, au participat la cercuri hand-made unde au lucrat obiecte din materiale reciclabile (hârtie) şi au desfășurat activități de ecologizare în curtea şcolii. Valori și atitudini dobândite de elevi: • educarea și conștientizarea de către elevi a problemelor legate de mediu, de calitatea aerului, a apei și a solului; • cunoașterea procedeelor prin care se realizează colectarea separată și reciclarea deșeurilor; • cunoașterea bunelor practici axate pe colectarea selectivă și reciclare; • dezvoltarea competenţelor de selectare, de prelucrare și de prezentare a informațiilor; • dezvoltarea simțului critic și învățarea independentă; • dezvoltarea comunicării și a lucrului în echipă; • dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor. 6

Bibliografia: 1. Campanie de informare si conștientizare a populației privind necesitatea colectării selective a deșeurilor. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://ecobraila.ro/campanie-de-informare-si-constientizare-a-populatiei-privind- necesitatea-colectarii-selective-a-deseurilor/ 2. Avantajele colectării selective/ separate a deșeurilor. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://www.binsignia.com/avantajele-colectarii- selective-separate-deseurilor/?lang=ro 3. Reciclare PET-uri și plastic. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://www.colectaredeseuri.ro/reciclare-pet-uri-si-plastic/ 4. Reciclare și colectare aluminiu. Cum se face reciclarea dozelor de aluminiu. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://ecotree.ro/blog/reciclare- colectare-aluminiu/ 5. Reciclarea hartiei/cartonului – GHID complet, beneficii și proces. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://ecotree.ro/blog/cum-reciclam-hartia- si-cartonul/ 6. Reciclarea sticlei. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://hartareciclarii.ro/material/sticla-borcane/ 7. Deșeuri de echipamente electrice și electronice. [online], [accesat 13.11.2021]. Disponibil pe Internet la adresa: https://www.ecotic.ro/deee/ 7

PROIECT EDUCAȚIONAL ”OUTDOOR-C.E.S.” Profesor Anton Daniela Profesor Diaconu Ramona Profesor Leahu Daniela Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu” Iași I. ARGUMENT A crește și a fi îngrijit într-un mediu fizic și psihic sigur, într-un spațiu plin de viață, benefic dezvoltării armonioase pe plan cognitiv, social și emoțional, este unul dintre dezideratele care ne dorim, noi, dascălii, să fundamenteze întreg procesul terapeutic al copilului cu deficiențe senzoriale multiple. În mediul școlar, copilul și cadrul didactic învață împreună să se adapteze la nou, necunoscut, să fie creativi și exploratori, acceptând și valorificând ideile celorlați. Cei doi actori educaționali sunt constructori ai propriilor experiențe, ai culturii școlare, ai mediului gnoseologic și axiologic. Cadrului didactic îi revine responsabilitatea de a crea copilului cu deficiențe senzoriale multiple un mediu prietenos, activ, viabil, provocator, un loc de învățare potrivit potențialului său psiho-socio-emoțional. Cum putem crea acest mediu sigur? În primul rând prin descoperirea acelei forme de educație potrivită nivelului de dezvoltare al copilului cu cerințe educaționale speciale. Educația outdoor reprezință o alternativă terapeutică în dezvoltarea unor deprinderi esențiale de viață cotidiană și modalități eficiente de comunicare, de integrare și funcționare în mediul social ca un membru responsabil. Chiar dacă educaţia în aer liber este puternic înrădăcinată din punct de vedere teoretic, în plan practic întâlnim puţine iniţiative. Tocmai de aceea educaţia dincolo de şcoală/ educaţia în aer liber ne dorim să devină parte integrantă a procesului instructiv-educativ din cadrul învăţământului special, chiar dacă este un drum lung de parcurs cu posibile obstacole. II. CUVINTELE CHEIE ALE PROIECTULUI • educație în aer liber • învățare experiențială • echipă interdisciplinară • bunăstarea vieții • stimulare multisenzorială III. BENEFICIARI • direcți: copiii cu dizabilități auditive din clasele primare . • indirecți: părinții și cadrele didactice care oferă servicii educaționale copiilor care prezintă dizabilități auditive de la Liceul Tehnologic Special ”Vasile Pavelcu” Iași. 8

IV. SCOPUL PARTENERIATULUI • Stimularea multisenzorială a copiilor cu dizabilități auditive prin introducerea acestora într- un mediu bogat în stimuli auditivi, vizuali, tactili, olfactivi și gustativi. V. OBIECTIVE • Informarea beneficiarilor direcți și indirecți asupra potențialului senzorial pe care îl deține mediul înconjurător. • Formarea de competențe privind supraviețuirea într-un mediu necunoscut, trăind experiențe noi, unice. • Îmbunătățirea abilităților de comunicare interpersonală la nivelul echipei interdisciplinare în vederea facilitării relaționării cu copiii care prezintă cu dizabilități auditive. • Creșterea nivelului de interacțiune socială la nivelul copiilor cu cu dizabilități auditive. • Formarea, în rândul beneficiarilor direcți, a competențelor de leadership necesare în desfășurarea unor jocuri de grup. • Formarea și dezvoltarea abilităților de autocontrol asupra emoțiilor, în vederea prevenirii comportamentelor agresive verbale și nonverbale. VI. CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR Nr. Activitatea Materiale necesare Locul Participanți crt. desfășurării Filme de prezentare Liceul Elevi cu 1. Informarea beneficiarilor direcți și Power-Point Tehnologic dizabilități indirecți prin sesiuni de informare Special ”Vasile auditive-nivel asupra modului de identificare, Pavelcu” Iași primar recunoaștere și localizare a stimulilor auditivi, vizuali, tactili, olfactivi și gustativi, asupra modului de supraviețuire în pădure. Eșarfe colorate Pădurea Elevi cu dizabilități 2. Participarea beneficiarilor direcți la Sfoară polipropilenă Dobrovăț auditive-nivel primar atelierele senzoriale în cadrul Tobă/Clopoței Pădurea Taberei „Out-C.E.S” Mingi colorate Bârnova Cercuri colorate Profesori Vopsea colorată Părinți Baloane colorate 9

Jocuri de grup 3. Realizarea mini-grădinilor Materiale adunate Liceul Elevi cu senzoriale la nivelul claselor din expedițiile Tehnologic dizabilități participante la proiect. desfășurate în Special ”Vasile auditive- nivel Pavelcu” Iași primar Cutii din lemn de Profesori Părinți dimensiune mare Vopsea verde/albă Semințe de flori Semințe de grâu Piatră decorativă Scoarță de copac Spumă modelatoare VII. MONITORIZARE ȘI EVALUARE Pe toată perioada proiectului educațional se va realiza monitorizarea. Vor fi monitorizate pe de o parte resursele implicate în proiect-resurse umane, materiale, informaționale, financiare, de timp-pe de altă parte corelarea activităților cu obiectivele stabilite, respectarea activtăților și indicatorilor de performanță pentru fiecare activitate în parte. O monitorizare bună și sistematică presupune realizarea unui jurnalul al proiectului în care se vor colecta toate informațiile obținute pe toată perioada proeictului educațional și se vor exprima într-o formă accesibilă tuturor participanților, fotografiile, impresiile copiilor, profesorilor și părinților. De asemenea la finele proiectului educațional se va realiza un chestionar care urmărește nivelul de satisfacție a beneficiarilor direcți și indirecți. 10

EDUCAREA COMPORTAMENTULUI ECOLOGIC AL ELEVILOR Bibl. Badescu Mariana Colegiul Național „Mircea Eliade”, Reşiţa Pornind de la faptul că natura constituie una din condiţiile supraveţuirii speciei umane, prin educaţie ecologică încurajăm copiii să respecte natura, să o înţeleagă, să o cunoască, să o protejeze, pentru ca omenirea să-şi găsească echilibrul în mediul natural. Tânăra generaţie trebuie să înveţe că omul şi mediul înconjurător se adresează sufletului şi minţii copilului, pentru că o minte sănătoasă şi un corp sănătos se pot forma numai într-un mediu sănătos. Putem spune că sănătatea pădurii este o şansă pentru sănătatea noastră a tuturor. Natura a constituit subiectul mai multor activităţi planificate în cadrul unor proiecte de educaţie ecologică. Ce reprezintă pădurea pentru noi toţi ? -copiii au aflat prin aplicaţiile desfăşurate în pădure că natura produce oxigen, că este un filtru natural, este factor de stabilizare a climei, sursă de medicamente, sursă de hrană pentru om şi animale, sursă de lemn, sursă de refugiu în calea poluării, de adăpost pentru animale, păsări, sursă de relaxare. Atitudinea pozitivă faţă de mediu se răsfrânge în viaţa copilului de zi cu zi, înţelegând de ce hârtia trebuie reciclată, de ce apa nu trebuie lăsată să curgă continuu, de ce nu trebuie aruncate pet- uri în spaţiul verde, în apă etc. La nivelul şcolii noastre s-au derulat proiecte şi activităţi ecologice, prin care s-a experimentat starea de „a fi” în natură, corelând aplicaţiile realizate cu cerinţele curriculum-ului şcolar. La aceste acţiuni au participat elevii şi cadrele didactice din şcoală. În cadrul cercului de biologie: „Plante medicinale”, elevii au făcut cunoştinţă cu plantele medicinale direct în mediul lor de viaţă, învăţând importanţa utilizării terapiei naturiste. De asemenea, în cadrul activităţilor desfăşurate elevii organizaţi pe grupuri au explorat, investigat natura prin implicare directă cu obiectele, valorificându- se inteligenţele lingvistice, interpersonale, naturaliste, intrapesonale, vizuale, kinestezice, muzicale. Aplicaţia în natură a urmărit: încurajarea copiilor de a experimenta independent, în perechi, în grupuri mici, stări sufleteşti, jocuri de rol, muzicale, şi de a le motiva, asimilarea unei conduite ecologice prin acţiuni practice, concrete, participarea copiilor la acţiuni de ecologizare şi valorificare a deşeurilor. 11

Cu diverse prilejuri s-au organizat expoziţii cu desene, colaje, picturi, serbări, concursuri de poezii, schimburi de experienţă cu teme ecologice. Copiii însoţiţi de cadrele didactice au înţeles prin acţiunile derulate că natura este o „casă” care trebuie protejată, apărată, îngrijită şi iubită pentru a o da moştenire urmaşilor noştri, aşa cum am primit-o, verde, umbroasă, deasă şi curată. Tânăra generaţie a înţeles mesajul ecologic şi importanţa naturii în viaţa omului, a înţeles că pădurea este lumină şi culoare, este poezie, este Eminescu, pădurea e linişte sufletească, este sănătate, este o cetate, este prietenă dacă o respecţi. Pornind de la afirmaţia ,,natura a existat fără om , dar omul nu poate exista fără natură’’, aprofundăm datoria noastră de a ocroti natura. A proteja natura înseamnă a cunoaşte şi respecta legile de existenţă şi evoluţie a ei. BIBLIOGRAFIE: Fiţiu Avram-Ecologie şi protecţia mediului, Ed. Academic Pres , Bucureşti , 2004 Botnariuc N. , Vădineanu A. – Ecologie , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1982 Mohan Gheoghe , Aurel Ardelean – Ecologie şi protecţia mediului , Ed. Scaiul , Bucureşti,1993 12

UN STIL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS Prof. Bălănoiu Georgiana Maria Școala Gimnazială Novaci, jud. Gorj Sănătatea, din punct de vedere modern, are câteva dimensiuni – emoţională, intelectuală, fizică, socială şi spirituală, fiecare dintre acestea contribuind la condiţia de bunăstare a unei persoane. Pentru menţinerea unei sănătăţi bune, o persoană trebuie să-şi examineze fiecare din aceste dimensiuni şi să se orienteze în sensul în care i se permite nu doar să trăiască o perioadă lungă de timp, ci de asemenea să se bucure de viaţă. Sănătatea este acel proces în care toate aspectele din viaţa unei persoane lucrează laolaltă, într-un mod integrat. Nici un aspect al vieţii nu funcţionează în mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, ţara, locul de muncă, educaţia şi convingerile sunt toate inter-relaţionate. Modul prin care aceste aspecte interacţionează, contribuie la îmbogăţirea vieţii unei persoane, fapt care ajută la determinarea caracterului de unicitate al persoanei cât şi a sănătăţii acestuia. Promovarea sănătăţii este un termen care presupune o abordare multidimensională de îmbunătăţire a stării de sănătate, care include activităţi de educaţie, activităţi de promovare a unor schimbări comportamentale şi de stil de viaţă, politici şi măsuri legislative. Copilul de azi va fi adultul de mâine, iar educaţia copiilor, sub toate formele ei reprezintă elementul cheie al dezvoltării sale, atât fizice, cât şi psihice. Ca atare, educaţia pentru o alimentaţie sănătoasă şi un stil de viaţă sănătos este punctul de plecare. Promovarea sănătăţii implică activ populaţia pentru stabilirea unui program de fiecare zi care favorizează sănătatea, în loc de a se orienta preponderent şi exclusiv asupra indivizilor la risc, care au legături cu serviciile medicale. Acesta înseamnă, de fapt, folosirea strategiilor preventive populaţionale ecologice, care încearcă să scadă incidenţa bolilor prin modificarea distribuţiei factorilor de risc în populaţie. Termenul folosit în România este, încă, cel de educaţie sanitară, noţiune consacrată pentru transmiterea unor informaţii legate în special de deprinderi igienice. Astăzi se încearcă trecerea la un concept mai cuprinzător şi anume, educaţia pentru sănătate. 13

Nu mai încape nici o îndoială că, medicina modernă va deveni din ce în ce mai mult preventivă, îndreptându-se spre o medicină a omului sănătos. Astfel, în medicina copilului, orientarea spre prevenire se va amplifica şi mai mult, începând mult mai devreme, prin sfaturi pentru o procreare normală, în domeniul bolilor de rinichi, un obiectiv important va fi prevenirea insuficienţei renale cronice, în medicina internă, orientarea majoră va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter degenerativ: arterioscleroza, cardiopatia ischemică, reumatismul degenerativ. În domeniul nutriţiei : prevenirea obezităţii şi a diabetului, prin evitarea stresului şi sedentarismului, evitarea traumelor psihice, alimentaţie corespunzătoare, evitarea abuzului de medicamente, suprimarea consumului de cafea şi tutun. În domeniul bolilor infecţioase: prevenirea hepatitelor, antraxul, toxiinfecţia alimentară, boli diareice acute prin respectarea cu stricteţe a regulilor de igienă personală şi în gospodărie (în cazul antraxului vor fi efectuate vaccinările la animale), spălarea mâinilor înainte de masă şi după folosirea toaletei, utilizarea unei vesele curate, păstrarea alimentelor acoperite ferindu-le de contactul cu diferite insecte. Profilaxia nu mai poate fi redusă numai la metodele ei mai vechi cum ar fi: prezentarea la vaccinări contra bolilor infecţioase, trebuie să ne bazăm pe o profilaxie activă, pe participarea întregii populaţii la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor de viaţă care asigură sănătatea, protecţia mediului înconjurător, dobândirea unei culturi medicale. Pentru a fi eficiente, obiectivele, în ceea ce priveşte sănătatea proprie trebuie să fie fundamentate pe înţelegerea clară a informaţiilor şi obiectivelor referitoare la sănătate. Medicina omului sănătos urmăreşte să intervină activ în apărarea sănătăţii prin promovarea măsurilor de igienizare a mediului înconjurător a localităţilor în care trăieşte şi munceşte omul, pentru a face acest mediu cât mai favorabil sănătăţii, formarea unor deprinderi igienice (educaţia igienică) la fiecare persoană, folosind toate mijloacele de cultură şi educaţie, începând cu şcoala, reviste, cărţi. Sănătatea nu se vinde în farmacii, ci se asigură prin deprinderi igienice igiena alimentară, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale, îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la locul de muncă şi aplicarea tuturor măsurilor care privesc protecţia muncii, punerea în valoare a culturii fizice (gimnastică, sport) a excursiilor şi a vieţii în aer liber, folosirea factorilor naturali de întărire a organismului: aer, soare, apă. 14

Sănătatea este mai mult decât o problemă pur medicală : ea angajază răspunderea întregii societăţi. Este necesară antrenarea sistematică a studenţilor medicinişti la acţiuni educativ-sanitare, pentru a deprinde „arta” de a comunica, de a se adresa oamenilor şi de a-i convinge, pentru a le trezi interesul nu numai faţă de boală, ci în primul rând faţă de menţinerea sănătăţii. BIBLIOGRAFIE 1. Ardeleanu, I. Tănăsescu, Gh. – „ Stadiile dezvoltării fizice a copiilor şi tinerilor”, Editura Medicală Bucureşti, 1964. 2. Drăgan, Ioan ― “Medicina Sportivă”, Editura Medicală, Bucureşti, 2002; 3. Ivan, Aurel - „Medicina omului sănătos”, Ed. Medicală, Bucureşti, 1993. 15

PĂMÂNTUL- DUMBRAVA MINUNATĂ A OMENIRII Prof. Boariu Angela Școala Gimnazială “ Vintilă Brătianu” Ștefăneṣti- Argeṣ MOTTO: “Nu moṣtenim Pământul de la străbunii noṣtri, ci îl împrumutăm pentru copiii noṣtri.\" (Proverb al indienilor americani) Tipul de educaţie în care se încadrează : ecologică Domeniul: Cultural-artistic ṣi de protecţie a mediului Tipul: Local Ediţia: I B. Aplicantul Școala Gimnazială “Vintilă Brătianu”Ștefăneṣti Str. Coasta Câmpului, Nr. 42 Tel/fax 0248.266700 Coordonator: prof. Boariu Angela Context: Proiectul s-a născut din dorinţa de a sensibiliza comunitatea ṣcolară ṣi pe cea locală cu privire la poluare ṣi la protecţia mediului, din nevoia de a dezvolta un comportament civic ṣi ecologic, atât în rândul elevilor, cât ṣi al părinţilor. Argument: Intr-o lume diversă, în plină dezvoltare ṣi în care societatea de consum s-a impus cu toate plusurile ṣi minusurile ei, implicarea în acţiuni de protejare a mediului devine o obligaţie a omului cultivat ṣi civilizat al secolului XXI. Educaţia privind protecţia mediului devine un obiectiv vital, pentru că doar în acest fel vom reuṣi să dezvoltăm comportamente dezirabile , care să facă posibilă continuarea vieţii pe pământ, să menţină “ Pământul-casa noastră”. Descrierea proiectului: Scopul proiectului: Proiectul îṣi propune să formeze un comportament ecologic ṣi civic ṣi să aducă laolaltă în demersul de a proteja natura, elevi, părinţi, instituţii ṣi comunitate locală. Obiective: Identificarea tipurilor ṣi a surselor de poluare ṣi a măsurilor de combatere a lor; Identificarea zonelor cu poluare frecventă ṣi semnificativă din proximitatea ṣcolii ṣi din comunitate ṣi alcătuirea unui plan de acţiune de combatere a lor; Dezvoltarea comportamentului ecologic ṣi de implicare activă în protecţia mediului; Dezvoltarea de competenţe civice ṣi morale ; adaptarea ṣcolii la nevoile grupului-ţintă. Grup ţintă:elevii claselor a III-a –a VIII-a ( 9-15 ani). Participanţi direcţi: 45 Participanţi indirecţi: elevi din ṣcolile partenere, comunitatea locală, părinţi. 16

Durata: decembrie 2020-iunie2021 Conţinut: Proiectul se desfăṣoară pe trei secţiuni: referate ṣi PPT, creaţie literară, creaţie plastică ( postere, afiṣe), pentru care se atribuie premiul I,II, III, menţiuni. Toţi copiii primesc diplomă de participare. Inscrierea se face pe baza fiṣei din Anexa 1 ṣi a Contractului de parteneriat din Anexa2. Calendar Nr. Activitatea Perioada Responsabil Crt. Coordonatorul 1. Popularizarea proiectului la nivel de ṣcoală ṣi Dec. 2020 în comunitate Echipa de proiect 2. O SINGURĂ PLANETĂ ALBASTRĂ ian. 2021 Coordonatorul Prezentarea de referate, PPT Prof. de geografie, Prof.biologie Prof.implcaţi în proiect 3. PĂMÂNTUL- DUMBRAVA MINUNATĂ Feb. 2021 Coordonatorul A OMENIRII Prof.implcaţi în Dezbatere pe tema poluării ṣi a surselor de proiect poluare , inclusiv în comunitatea locală Reprezentanţi ai Primăriei ṣi ai Consiliului Local 4. VINE PRIMĂVARA! Martie Coordonatorul Acţiune de ecologizare în curtea ṣcolii ṣi în 2021 Echipa de proiect proximitate, plantare de flori , arbuṣti Părinţi 5. 22 Aprilie- LA MULȚI ANI, FRUMOASĂ Apr. 2021 Coordonatorul TERRA! Echipa de proiect Concurs de creaţie plastică ṣi PPT Prof. de educaţie plastică 6. Arta ne uneṣte ṣi ne evidenţiază Mai 2021 Coordonatorul Realizarea de postere ṣi afiṣe tematice Echipa de proiect Prof. de educaţie plastică 7. Mândru de ce am realizat! Iunie 2021 Coordonatorul Premierea în cadru festiv a tuturor Echipa de proiect participanţilor. 17

Evaluare Se vor avea în vedere indicatori precum gradul de implicare al copiilor, al comunitaţii locale, modul de realizare a activităţilor ṣi de atingere a competenţelor, respectarea termenelor, pentru a se putea interveni ṣi îmbunătăţi proiectul pentru anul următor. 18

“O LUME POTRIVITĂ PENTRU COPII” Protecţia mediului – între drepturi şi responsabilităţi Prof. Bolohan Romeo Irinel Liceul Tehnologic MIHAI EMINESCU, Dumbrăveni - Suceava “Trebuie să protejăm mediul nostru natural cu marea sa varietate a vieţii, cu frumuseţea şi resursele sale, cu tot ceea ce face viaţa oamenilor mai bună, acum şi în viitor. Vom face tot ce putem pentru protecţia copiilor împotriva dezastrelor naturale şi problemelor de mediu”. (extras din concluziile participanţilor la Sesiunea Specialã ONU privind drepturile copilului, din luna mai 2002) 1.Introducere Mediul este format din cadrul natural în care trăim şi spaţiile construite de către oameni dar, în sens mai larg, mediul se referă la oameni şi relaţiile dintre aceştia. Cu toţii avem dreptul la un mediu curat care influenţează implicit evoluţia firească a societăţii. Viaţa însăşi este strâns legată de condiţiile de mediu. De-a lungul istoriei lor, oamenii au provocat importante distrugeri mediului. Acţiunile lor au produs pagube care afectează viaţa altor locuitori. Câteva exemple de activităţi ale unor oameni cu urmări dintre cele mai grave asupra altor oameni şi, în mod special asupra copiilor sunt: tăierea fără limite a pădurilor care conduce la reducerea ploilor şi deşertificarea unor zone întinse, abandonarea unor mine de camp din timpul războaielor, pe terenurile agricole (în care copii au fost deseori victime), accidental de la Baia Mare prin care râul Someş a fost poluat cu ceanuri, etc. Numai păstrarea unui mediu curat şi sănătos asigură dezvoltarea fizică şi morală normal a tuturor membrilor societăţii, de aceea este important ca toţi oamenii şi în mod special copiii să fie educaţi pentru păstrarea mediului, pentru stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economic şi mediu. Fără ocrotirea mediului, nu se poate asigura o dezvoltare durabilă iar aceasta include protecţia mediului. Cerinţele şi exigenţele existente la nivelul Uniunii Europene impun o nouă abordare a problemelor globale de mediu, din punct de vedere al efectelor şi presiunii asupra mediului şi a tuturor consecinţelor dezvoltării socio-economice. Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED), care a avut loc la Rio de Janeiro în iunie 1992, a arătat că nu se mai pot gândi mediul şi dezvoltarea economică şi socială ca domenii izolate şi că singura cale spre progres economic pe termen lung este legarea acestuia de protecţia mediului. 19

După Conferinţa din 1992 de la Rio de Janeiro, România a început să asimileze parametrii dezvoltării durabile, în condiţiile speciale ale tranziţiei la un alt sistem economico-social, care, inevitabil, îşi pune amprenta şi asupra activităţilor legate de protecţia mediului. Pentru protejarea mediului, statul român trebuie să adopte o serie de legi speciale şi să-i pedepsească pe cei care nu respectă legile… 2.Cadru legislativ privind protecţia mediului A.Cadru legislativ European Programul Naţional este elaborat ţinându-se cont de convenţiile şi protocoalele internaţionale la care România este parte şi anume: a)Protocolul de la Gotheburg din 1 decembrie 1999 al Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic. b) Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi de la instalaţiile mari de ardere. c) Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisii pentru anumiţi poluanţi atmosferici. Această Directivă are ca scop limitarea emisiilor de poluanţi cu efect de acidifiere, eutrofizare şi de precursori ai ozonului, pentru a îmbunătăţii calitatea factorilor de mediu şi sănătăţii umane. d) Directiva IPPC 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, prin care se stabileşte o abordare integrată a măsurilor necesare reducerii şi controlului poluării. In contextul în care instalaţiile mari de ardere sunt în totalitate instalaţii IPPC, conform prevederilor articolului 5, aceste instalaţii vor trebui să îndeplinească cerinţele Directivei 96/61/CE până la data de 30 octombrie 2007. e) Directiva 96/62/CE este directiva cadru pentru calitatea aerului, privind evaluarea şi managementul calităţii aerului şi Directiva 99/30/CE privind valorile limită pentru dioxid de sulf, oxizi de azot, materii în suspensie şi plumb în aerul atmosferic, prevăd obligaţii de: monitorizare şi evaluare a calităţii aerului, informarea publicului privind calitatea aerului înconjurător, elaborarea de planuri de gestionare a calităţii aerului în vederea atingerii valorilor limită într-un timp stabilit, menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde este corespunzătoare standardelor sau îmbunătăţirea acesteia în cazuri necorespunzătoare. f) Directiva 99/32/CE privind reducerea conţinutului de sulf din anumiţi carburanţi lichizi prin care se impune un conţinut standard de sulf de până 1% pentru combustibili grei şi 0,2% conţinut de sulf pentru combustibili uşori. 20

B.Cadru legislativ în România In scopul aderării României la Uniunea Europeană, s-a transpus în legislaţia naţională mare parte a acquis-ul comunitar de mediu. Astfel, au fost adoptate următoarele acte normative: a) Legea 271/2003, care ratifică Protocolul de la Gothenburg; b) HG 541/2003, modificată şi completată de HG 322/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale unor anumiţi poluanţi proveniţi de la instalţiile mari de ardere, prin care se transpun prevederile Directivei 2001/80/CE; c) Ordinul comun 712/2003 al Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, nr. 199/2003 al Ministrului Economiei şi Comerţului şi nr. 126/2004 al Ministrului Administraţiei şi Internelor, care aprobă „Ghidul privind elaborarea propunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţiile mari de ardere”; d) OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, aprobată şi modificată prin Legea 645/2002 prin care se transpun prevederile Directivei IPPC 96/61/CE; e) Ordinul MAPAM 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; f) OUG 243/2002 privind protecţia atmosferei, aprobată şi modificată prin Legea 655/2001, prin care se transpun prevederile Directivei 96/62/CE; g) Ordinul MAPAM 592/2002 pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SOB2, BNOB2B, NOBxB, a pulberilor în suspensie, Pb, benzenului, CO şi a azotului în aerul înconjurător, prin care se transpun prevederile Directivei 99/30/CE; h) HG 142/2003 privind limitarea conţinutului de sulf din combustibili lichizi prin care se transpun prevederile Directivei 99/32/CE, conform căreia începând cu 1 ianuarie 2007 conţinutul maxim de sulf trebuie să fie de 1% din greutate. Prevederile protecţiei mediului sunt: -amplasarea obiectivelor industriale, a staţiilor de epurare şi depozitelor de deşeuri menajere la periferia localităţilor sau în zonele din afara lor; -menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a parcurilor, arborilor şi abuştilor de proţectie stradală; -întreţinerea şi înfrumuseţarea clădirilor, a curţilor şi împejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri; -întreţineea curată a luciilor de apă (a lacurilor, ştandurilor) din parcuri, zone de agrement şi 21

de interes turistic; -proţectia peisajului şi menţinerea curăţeniei stadale 3.Importanţa Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului O importanţã particularã au cele patru articole care definesc principiile generale şi anume cele referitoare la: ❑ non-discriminare ❑ participare ❑ supravieţuire şi dezvoltare ❑ interesul superior al copilului Principiul de bazã al drepturilor copilului în societate constã în obligaţia statelor de a satisface nevoile fundamentale ale copilului, acordarea de asistenţã pentru dezvoltarea personalitãţii, talentelor şi abilitãţilor sale. Convenţia Drepturilor Copilului stabileşte un cadru agreat internaţional asupra standardelor minime necesare pentru asigurarea bunãstãrii copilului. Acestea trebuie sã fie valabile pentru orice copil, fãrã nici o discriminare. Convenţia privind Drepturile Copilului încorporeazã, mai mult decât oricare alt document, întreg spectrul drepturilor omului – civile, politice, economice, sociale şi culturale şi prevede o dezvoltare completã a potenţialului copilului într-o atmosferã de libertate, demnitate şi justiţie. Toate drepturile sunt importante, necesare pentru demnitatea sa umanã. Drepturile enunţate de Convenţie se susţin reciproc şi se interconecteazã formând un tot unitar. Între ele nu existã relaţii ierarhice. Există însă 2 articole ale Convenţiei care fac referire la un mediu sănătos copiilor, şi anume: Articolul 24: Sănătate şi serviciile sanitare c). combaterea maladiilor şi a malnutriţiei, inclusiv în cadrul măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile şi la aprovizionarea cu alimente nutritive şi cu apă potabilă, luând în considerare pericolele şi riscurile de poluare a mediului natural; Articolul 27: Nivel de viaţă “1.Statele părţi recunosc dreptul oricărui copil de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială . 22

2.Părinţilor şi oricărei alte persoane care au în îngrijire un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor lor financiare, condiţiile de viaţă necesare în vederea dezvoltării copilului. 4.Ca obiective ecologice pot fi amintite copiilor, următoarele: -copiii trebuie să cunoască, să ocrotească şi să protejeze natura , -copilul trebuie să devină prieten al naturii, nu duşman al ei , deoarece natura este un bun al tuturor şi trebuie să folosim raţional toate resursele ei. De sănătatea mediului depind viaţa, alimentaţia şi chiar locuinţa omului . Educaţia ecologică este eficientă atunci când sensibilizezi interesul cognitiv al copilului şi când desfăşori cu copiii acţiuni accesibile – cunoaşterea aspectelor naturii în toate anotimpurile prin diferite modalităţi : - acţiuni prin care să ocrotim şi să protejăm natura ( munca la colţul ecologic, în curtea şcolii, în parc, în zonele de locuit, etc... ) - acţiuni prin care să formăm şi să educăm comportamentele ecologice ( plantăm flori în ghivece în clasă, acasă, în curtea şcolii, pe ronduri special amenajate, îngrijim plantele, le stropim, le săpăm, le curăţăm de frunze uscate… ) , nu aruncăm gunoaie pe jos la întâmplare, ci numai în locurile special amenajate, nu aruncăm resturi menajere în apele curgătoare, lacuri, bălţi, căci poluăm apa şi omorâm vieţuitoarele, nu aruncăm deşeurile, nu călcăm iarba, nu rupem florile , nu scrijelim scoarţa copacilor, nu omorâm insectele. 5.EXERCIŢII privind drepturile şi responsabilităţile copiilor referitoare la grija faţă de protecţia mediului înconjurător Drepturi: Dreptul copilului de a avea condiţii de Responsabilităţi: Datoria de a apăra şi îmbunătăţi viaţă satisfăcătoare, într-un mediu înconjurător a mediul înconjurător pentru generaţiile prezente şi cărui calitate să-i permită să trăiască în demnitate şi bunăstare. viitoare. Exerciţiul 1 1. Care este părerea ta? Mulţi oameni nu se gândesc la efectele nocive ale activităţilor lor asupra mediului înconjurător. Adesea auzim expresia „După noi potopul”. Eşti de acord cu această afirmaţie? Explică în 3-4 rânduri punctul tău de vedere. …………………………………………………………………………………………………… ……...…………………………………………………………………………………………… 23

……………...…………………………………………………………………………………… ……………………...…………………………………………………………………………… ……………………………...…………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… 2. Precizează 3 surse de poluare, precum şi măsurile care ar trebui luate pentru reducerea poluării în: ………………………………….. • cartierul/localitatea .................................................... în care locuieşti …………………………………… • spaţii verzi ………………………………………… • zone turistice ……………………………………… ……………………………………… ………………………………………… ……………………………………… ……………………………………… 3. Întocmeşte o fişă de documentare privind poluarea. Pentru aceasta culege din sursele de care dispui datele cele mai importante despre un obiect casnic, un camping, o întreprindere, un autoturism etc. care sunt surse de poluare pentru apă, aer, sol. Denumire: …………………………………………………………………………………………………… ……………................................................................................................................................... Sursă de poluare pentru: apă aer sol Măsuri de reducere a poluării: …………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……...…………………………………………………………………………………………… ……………...…………………………………………………………………………………… ……………………...………………………………………………………………………… Alte observaţii: ………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………… ……...…………………………………………………………………………………………… ……………...…………………………………………………………………………………… 4. Cuvântul tematic a. Scrie în coloană cuvintele definite mai jos, iar prima literă din fiecare cuvânt în caseta desenată. __ __ __ __ __ __ 1. Alterarea aerului dintr-o zonă. __ __ ___ ____ 2. Potoleşte setea. 24

__ __ __ __ __ __ 3. Resturi menajere. 4. Te apără de arşiţă când stai sub copaci. __ __ __ __ 5. Prelucrarea unor deşeuri în vederea refolosirii __ __ __ __ __ __ __ __ 6. Persoane care apără curăţenia şi sănătatea lor. __ __ __ __ __ __ __ __ __ naturii. b. Ce cuvânt s-a format pe verticală din literele scrise în casetă. ......................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................... 5. Alcătuieşte un proiect prin care copiii din şcoală să strângă deşeurile reciclabile (hârtie, sticle de plastic, textile). Banii obţinuţi din vânzarea acestora pot fi folosiţi pentru ajutorarea copiilor cu situaţie materială dificilă din şcoală. Exerciţiul 2 Dumbrăveni, un posibil oraş potrivit pentru copii Cu ocazia realizării unor activităţi în noiembrie 2007, în cadrul orelor de Educaţie tehnologică, elevii din şcoala Dumbrăveni concep viitorul acestei comune în diferite moduri: ➢ Unii şi-ar dori ca viitorul Dumbrăveni să aibă parcuri de distracţie, oamenii să fie civilizaţi şi să fie instalate multe coşuri pentru deşeuri. Să existe mulţi oameni care să aibă grijă de parcuri şi multe fabrici (le periferie) unde oamenii să poată lucra; 25

➢ Alţii îşi doresc şi văd un oraş îngrijit care va avea coşuri pentru colectarea deşeurilor, şcoli, locuinţe şi toate reţelele de sistematizare să fie complete. Fabricile vor avea un loc special pentru colectarea deşeurilor şi vor fi luate măsuri astfel încât florile de pe marginea şoselelor să nu fie distruse iar petrolul să nu fie devărsat în apă. Pentru a nu polua mediul cu fum de la maşini, acestea nu vor mai exista pentru că vor fi folosite trenurile electrice; ➢ Alţi copii pun accent mare pe protejarea plantelor şi a copacilor pentru a putea obţine oxigenul; ➢ Un alt grup de elevi vede în Dumbrăveni un viitor oraş ideal al anului 2050 unde populaţia va fi foarte mare, toate recipientele de sticlă şi de plastic vor fi reciclate iar poluarea nu va mai exista. Va fi un oraş cu toate reţelele de sistematizare şi cu multe avertismente privind nepoluarea apei, al solului şi al aerului. Curentul va fi acumulat de panourile solare şi nu va mai exista combustibil care să emane fumuri toxice. Toate mijloacele de transporta vor funcţiona cu panouri solare iar apele nu vor mai fi poluate pentru că se va circula cu submarine. Vor exista mai multe treceri de pietoni şi locuri de joacă şi odihnă; ➢ Alţi elevi văd localitatea de astăzi Dumbrăveni ca un oraş european cu parcuri, şcoli, autostrăzi, blocuri şi o Grădină Botanică. Fabricile vor fi construite la periferia oraşului iar pentru nu polua mediul se va folosi metroul şi va fi construită o fabrică cu filtru. Cei care merg la mare lângă apă sunt puse dispozitive în care oamenii, dacă aruncă gunoiul, vor primi în schimb o ciocolată; ➢ Alţii văd în viitorul oraş Dumbrăveni drept unul al tehnologiilor avansate şi al viitorului îndepărtat, pe o planetă unde toate ţările s-au unit şi au format Planeta Cibernia iar Dumbrăveni este capitala acestei planete cu 120.000.000 locuitori . Reţeaua de transporturi va fi înlocuită cu una de teleportare. Aşa ar putea deveni localitatea de astăzi Dumbrăveni, după opinia elevilor, un posibil oraş în următorii ani!…. 26

IMAGINI CU AFIŞELE COPIILOR DIN „DUMBRĂVENI – ORAŞUL POTRIVIT” Vedere de ansamblu a viitorului oraş imaginar Dumbrăveni 27

INSTITUŢII CREATE IN INTERESUL LOCUITORILOR DIN DUMBRAVENI Muzeul Aviaţiei Banca de Credit Biserica „Sfinţirii” Grupul Şcolar „Leon Ghica” Staţia CFR Dumbrăveni BIBLIOGRAFIE 1. Meiroşu, E., Chimia Mediului şi a Calităţii Vieţii, Ed. Crepuscul, 2000,pag. 26, 123 – 124; 2. Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, Editată de Organizaţia “Salvaţi Copiii”, pag. 12 – 13; 3. Organizaţia “Salvaţi Copiii”, Drepturile copilului – manual pentru clasa a VI-a, Ed. Speed Promotion, Bucureşti 2003, pag. 46. 28

PROTECȚIA MEDIULUI: IMPORTANȚA, SCOPUL ȘI ACTIVITĂȚI REALIZATE ÎN VEDEREA PROTEJĂRII LUI Borbély Gyöngyi - Școala Gimnazială Nr.1 IP Mediul înconjurător este un sistem care se află în continuă schimbare. Se compune din pământ, aer, apă, vegetație, faună, climă și din mediul artificial, creat de oameni. De ce trebuie protejat mediul înconjurător? De ce se pune mai nou accent pe această temă? De ce este important să discutăm despre această temă și să facem ceva pentru protejarea mediului? În ultima perioadă am devenit conștienți în ceea ce privește faptul că ne distrugem acel mediu unde trăim. Dacă continuăm în acest ritm, peste câțiva ani nu vom mai putea supraviețui pe Pământ. Catastrofele naturale care au loc tot mai des, fenomenele meteorologice neobișnuite, toate sunt în semnal de alarmă pentru omenire. Ce înțelegem prin protejarea mediului? Toate acele activități, demersuri care conduc la formarea unei atitudini pozitive față de mediu, care ulterior conduc la activități prin care protejăm mediul înconjurător. Putem proteja mediul înconjurător prin anumite activități pe care le facem, de ex. prin ecologizare, colectarea selectivă a deșeurilor, prin reciclare etc, dar și prin unele activități pe care nu le facem. Ex. consum exagerat de energie, de apă, folosirea materialelor plastice și a detergenților care nu sunt biodegradabile etc. Scopul nostru trebuie să fie păstrarea condițiilor adecvate pentru viață, pentru următoarea generație, prin echilibrul activităților pozitive și negative. Trebuie să punem accent mai mare pe activități pozitive, și să încercăm scăderea sau eliminarea totală a activităților negative, care conduc la distrugarea mediului de viață al organismelor vii. Prin protejarea mediului putem proteja omenirea. Problemele de mediu sunt cunoscute de majoritatea persoanelor care trăiesc, atât bătrâni, cât și tineri, chiar și copii, responsabilitatea e a noastră, de a acționa, de a trăi în așa fel, încât să ne gândim la următoarele generații, și la calitatea mediului de acum, și peste mai mulți ani. În ceea ce privește poluarea, putem vorbi despre poluarea solului, a aerului și a apei. În clasa a VII-a, după noua programă, elevii au câte o lecție de chimie desprea sol, apă, respectiv aer. La fiecare temă, pe lângă compoziție, tipuri etc., vorbim despre poluarea acestora, consecințele poluării, respectiv despre diferite moduri de protejare. Organizăm multe tipuri de activități educative. Drumeții, prin care le atrag atenția lor asupra acestor probleme, activități de ecologizare și de igienizare a mediului înconjurător din localitatea noastră, confecționăm obiecte din materiale reciclabile și realizăm postere prin care încercăm să implicăm mai mulți elevi în activitățile de protejare a mediului. Copiii sunt rugați să transmite părinților să fie atenți la poluarea chimică și biologică a apei, prin aruncare unor deșeuri menajere sau materiale plastice, la modul de folosire a îngrășămintelor chimice, pesticidelor și erbicidelor. 29

Protejăm solul pentru că este esențial pentru agricultură și industria alimentară. Protejăm aerul, pentru că dorim să respirăm aer curat și pentru a reduce efectul de seră. Protejăm apele, pentru a evita contaminarea chimică a animalelor acvatice, contaminarea bacteriologică sau chimică a legumelor și fructelor, sau contaminarea oamenilor prin folosirea apei din surse nesigure. Prin activitățile noastre, de fiecare dată, încercăm să identificăm factorii poluanți și modalitățile de prevenire, respectiv modul de rezolvare a problemelor existente. Prin activitățile derulate elevii reușesc să cunoască mai bine mediul înconjurător, crește interesul lor față de protejarea mediului și îndrăgesc frumusețea naturii. Printr-o plimbare în parc sau în pădure, parcă se reînnoiesc de acel aer curat. Suntem responsabili pentru tot ceea ce facem, dar în ceea ce privește protecția mediului, oamenii au și anumite obligații. Stabilirea obligațiilor de mediu sunt stipulate în art.10 din OUG nr.195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificările și completările ulterioare. Este datoria întregului personal didactic, începând din ciclul preșcolar, iar apoi continuat în ciclul primar, gimnazial, liceal și chiar universitar, de a forma elevii astfel încât ei să aibă o atitudine pozitivă, responsabilă față de mediu. Acest lucru are un rol foarte important în dezvoltarea societății. Dacă societatea va fi compusă din oameni responsabili, care protejează mediul, atunci totul se va îndrepta spre bine. Un comportament ecologic ajută la reducerea impactului negativ, și la creșterea unei atitudini pozitive. Protecția mediului este o prioritate a lumii contemporane, și ar trebui să fie o prioritate a tuturor școlilor din România, și a priorietate a fiecărui individ. Educație ecologică a eleviilor se realizează prin valori și pentru valori. Tot ceea ce ne oferă natura este o valoare pentru noi, și va rămâne, dacă vom fi responsabili și vom încerca să păstrăm un mediu de viață optim. Protejarea mediului este un proces continu, fiecare trebuie să facem tot ceea ce este posibil, pentru că doar împreună putem salva planeta pe care trăim și dorim să mai trăim, și dorim să trăiască și următoarele generații în condiții optime. 30

OCROTIREA NATURII, NE PREOCUPĂ PE TOȚI Prof. Bribete Cornelia Mirela Colegiul Național Mircea Eliade, Reşiţa Pornind de la faptul că natura constituie una din condiţiile supraveţuirii speciei umane, prin educaţie ecologică încurajăm copiii să respecte natura, să o înţeleagă, să o cunoască, să o protejeze, pentru ca omenirea să-şi găsească echilibrul în mediul natural. Tânăra generaţie trebuie să înveţe că omul şi mediul înconjurător se adresează sufletului şi minţii copilului, pentru că o minte sănătoasă şi un corp sănătos se pot forma numai într-un mediu sănătos. Putem spune că sănătatea pădurii este o şansă pentru sănătatea noastră a tuturor. Natura a constituit subiectul mai multor activităţi planificate în cadrul unor proiecte de educaţie ecologică. Ce reprezintă pădurea pentru noi toţi ? -copiii au aflat prin aplicaţiile desfăşurate în pădure că natura produce oxigen, că este un filtru natural, este factor de stabilizare a climei, sursă de medicamente, sursă de hrană pentru om şi animale, sursă de lemn, sursă de refugiu în calea poluării, de adăpost pentru animale, păsări, sursă de relaxare. Atitudinea pozitivă faţă de mediu se răsfrânge în viaţa copilului de zi cu zi, înţelegând de ce hârtia trebuie reciclată, de ce apa nu trebuie lăsată să curgă continuu, de ce nu trebuie aruncate pet- uri în spaţiul verde, în apă etc. La nivelul şcolii noastre s-au derulat proiecte şi activităţi ecologice, prin care s-a experimentat starea de „a fi” în natură, corelând aplicaţiile realizate cu cerinţele curriculum-ului şcolar. La aceste acţiuni au participat elevii şi cadrele didactice din şcoală. În cadrul cercului de biologie: „Plante medicinale”, elevii au făcut cunoştinţă cu plantele medicinale direct în mediul lor de viaţă, învăţând importanţa utilizării terapiei naturiste. De asemenea, în cadrul activităţilor desfăşurate elevii organizaţi pe grupuri au explorat, investigat natura prin implicare directă cu obiectele, valorificându- se inteligenţele lingvistice, interpersonale, naturaliste, intrapesonale, vizuale, kinestezice, muzicale. Aplicaţia în natură a urmărit: încurajarea copiilor de a experimenta independent, în perechi, în grupuri mici, stări sufleteşti, jocuri de rol, muzicale, şi de a le motiva, asimilarea unei conduite ecologice prin acţiuni practice, concrete, participarea copiilor la acţiuni de ecologizare şi valorificare a deşeurilor. Cu diverse prilejuri s-au organizat expoziţii cu desene, colaje, picturi, serbări, concursuri de poezii, schimburi de experienţă cu teme ecologice. Copiii însoţiţi de cadrele didactice 31

au înţeles prin acţiunile derulate că natura este o „casă” care trebuie protejată, apărată, îngrijită şi iubită pentru a o da moştenire urmaşilor noştri, aşa cum am primit-o, verde, umbroasă, deasă şi curată. Tânăra generaţie a înţeles mesajul ecologic şi importanţa naturii în viaţa omului, a înţeles că pădurea este lumină şi culoare, este poezie, este Eminescu, pădurea e linişte sufletească, este sănătate, este o cetate, este prietenă dacă o respecţi. Pornind de la afirmaţia ,,natura a existat fără om , dar omul nu poate exista fără natură’’, aprofundăm datoria noastră de a ocroti natura. A proteja natura înseamnă a cunoaşte şi respecta legile de existenţă şi evoluţie a ei. BIBLIOGRAFIE: Fiţiu Avram-Ecologie şi protecţia mediului, Ed. Academic Pres , Bucureşti , 2004 Botnariuc N. , Vădineanu A. – Ecologie , Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti ,1982 Mohan Gheoghe , Aurel Ardelean – Ecologie şi protecţia mediului , Ed. Scaiul , Bucureşti,1993 32

TEMA: POLUAREA LA ȘCOLARII MICI Prof. Irina Briscan Liceul Teologic Baptist Reșița Jud. Caraș-Severin Mic și mare, tânăr sau bătrân, cu toții îndrăgim natura, ieșirile în aer liber, plimbările, drumețiile, excursiile, vacanțele. Incursiunile în sânul naturii ne oferă echilibru sufletesc și frumusețe. Natura este bogată în peisaje minunate care nu pot fi egalate de nicio mână de artist, de inginer sau de alt tip de specialist. Dar, pe zi ce trece, pare-se că această lume mirifică se destramă tot mai mult, se sărăcește de toate resursele și frumusețile care păreau odată intangibile. De ce se întâmplă toate acestea? Nu natura se distruge pe ea însăși, ci chiar cel care ar trebui să o respecte cel mai mult - omul. De viitorul ei depinde viitorul omenirii. Este foarte important să trăim în armonie cu natura, să o prețuim, să o protejăm. Ocrotirea naturii se aseamănă cu o acțiune menită să apere și să ajute o persoană aflată în impas, care se apropie de un sfârșit iminent. Care este dușmanul de „moarte” al planetei noastre? POLUAREA. Această amenințare trebuie împărtășită micilor școlari care sunt cetățenii de mâine ai planetei, cei pe mâna cărora încredințăm pământul acesta cu bune și cu rele. În studierea acestei teme la activitățile de educație ecologică, școlarii mici pot parcurge următoarele secvențe: -informarea științifică asupra acestei teme; -observarea fenomenului în mediul înconjurător; -exerciții practic-aplicative de prevenire și combatere a poluării. Dorim să descriem câteva aspecte ce țin de fiecare etapă mai sus prezentată. Pentru școlarii mici, informarea asupra poluării se face în primul rând la orele de Matematică și explorarea mediului, urmate mai apoi la orele de Științe ale naturii. Ei trebuie să rețină că poluarea este un fenomen prin care mediul înconjurător se contaminează cu materiale care degradează starea de sănătate și funcționare a ecosistemelor. Ea este pricinuită, în cel mai întâlnit caz, de activitatea omului (casnică, industrială, agricolă). Vorbind de mediul înconjurător ne referim la poluarea aerului (introducerea de produse chimice periculoase în atmosferă), poluarea solului și poluarea apei. Introducerea în activitate se poate realiza prin prezentarea unor situații problemă, a unor întâmplări reale în cadrul cărora se caută soluții. Mulți copii identifică cu ușurință cauze ale poluării mediului și efectele acestora: dezvoltarea fabricilor, folosirea în exces și necorespunzătoare a resurselor naturale, distrugerea pădurilor și a spațiilor verzi în detrimentul spațiilor artificiale etc. Toate aceste aspecte se parcurg etapizat și se adaptează nivelului de înțelegere al copiilor. Ca și mijloace de realizare amintim: povestirile, prezentările video, dezbateri. După ce ne asigurăm că elevii au o bază teoretică asupra subiectului poluării, urmează „legarea” teoriei de practică. Astfel 33

trecem în a doua etapă propusă în abordarea acestei teme, și anume observarea fenomenului în mediul înconjurător. În funcție de tipul de localitate în care cresc (urban sau rural), elevii vor observa că poluarea se găsește mai mult la sate decât la orașe; că activitatea omului de a folosi utilaje cu combustibil afectează atmosfera. De asemenea, mai pot observa în drumețiile din jurul localităților că aruncarea deșeurilor în spațiile verzi poluează solul și apa. Ne referim la gunoaiele lăsate în spațiile unde oamenii ies să se relaxeze, la gunoaiele pe care aceștia le aruncă în apele curgătoare sau stătătoare, la distrugerea „locuințelor” unor viețuitoare sau pur și simplu la distrugerea zonelor care sunt protejate prin lege. Prezența copiilor la locurile care sunt afectate de poluare are cel mai puternic impact în perceperea acestui concept. Mai mult decât atât, în cadrul acesta se poate face legătura cu consecințele poluării....unde duce poluarea? La deteriorarea calității aerului, apei și a solului, la dispariția unor viețuitoare, la agravarea bolilor, iar în final la imposibilitatea de a mai trăi pe această planetă. Se pune întrebarea: Ce putem face pentru a preveni poluarea? sau Cum putem repara probleme de poluare de până acum? În acest mod ajungem la a treia etapă și anume: exercițiile practic-aplicative de protejare a mediului, de prevenire a poluării. În acest caz, elevii sunt puși în situația de a găsi soluții, de a-și explora universul de cunoaștere a mediului și de a crea un cadru favorabil dezvoltării în condiții armonioase cu acesta. Să pornim la drum! Rezolvarea acestor probleme complexe se realizează cu pași mărunți, pe teme specifice și cu maximă responsabilizare și consecvență. Din activitățile derulate în școala noastră pe această tematică, am realizat o inventariere a celor mai importante activități practice, pe care le enumerăm în continuare: - acțiuni periodice de ecologizare a curții școlii și parcului de joacă din vecinătate; - construirea unor adăposturi pentru păsări; - colectarea selectivă a deșeurilor (la început desfășurate sub formă de joc, mai apoi activități practice realizate atât la școală, cât și acasă); - utilizarea resurselor naturale cu economie (apă, curent etc.). Și în acest caz au fost propuse și desfășurate activități precum: „O zi fără curent” (imaginarea unui caz în care activitățile dintr-o zi se desfășoară fără a beneficia de curent), „Călătoria apei în natură” (joc de rol în care elevii se „transformă” în apă și care întâlnește fel și fel de capcane și pericole de care încearcă să scape cât mai ușor) , „Detectivul pădurii” (jocuri de atenție în care elevii trebuie să monitorizeze activitatea oamenilor în pădure) etc. Lista activităților din această categorie rămâne permanent deschisă, însă noi ne limităm la cele deja experimentate. Putem sublinia faptul că școlarii mici sunt profund impresionați de consecințele negative ale poluării și se implică afectiv și activ în protejarea mediului înconjurător și „salvarea” planetei de amenințările produse de poluare. Așadar preocuparea pentru formarea unei atitudini 34

pozitive față de mediul înconjurător ar trebui să fie prioritară în actul educativ derulat în școală, cât și în afara ei. Doar așa putem asigura un viitor „verde” pentru copiii noștri. 35

PROIECT EXTRACURRICULAR CUIB DE PĂSĂRI Prof. Înv. Primar Tatiana Buboi ARGUMENT: Proiectul a fost declanşat din dorința elevilor de clasa a III-a pentru a veni în întâmpinarea păsărilor care s-au reîntors în țara noastră odată cu venirea primăverii. Sosirea dar și plecarea, păsărilor călătoare reprezintă un important eveniment care marchează trecerea de la zilele friguroase ale iernii la zilele însorite ale verii. Migrația păsărilor este un fenomen ciclic, întâlnit la sute de specii din întreaga lume. În țara noastră se află atât păsări care pleacă toamna în țările calde și revin primăvara, cât și specii care petrec iarna la noi și se întorc în această perioadă în nordul Europei. Copiii de toate vârstele, și mai ales cei din clasa a III-a, se vor bucura de una dintre meșteșugurile noastre preferate de primăvară pentru copii – un cuib dulce și primitor pentru aripile obosite ale păsărilor călătoare! 36

OBIECTIVE DE REFERINŢÃ PE DOMENII EXPERENŢIALE Domeniul Limbă şi comunicare: • să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; • să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor; • să audieze cu atenţie un textul despre viața păsărilor, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles; • să recepteze un text care i se citeşte ori povesteşte, înţelegând caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia; Domeniul ştiinţe: • să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate; • să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare; Domeniul om şi societate: • să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală; • să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive; • să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului. Domeniu estetic şi creativ: • să construiască o căsuță din diverse materiale; • să exprime starea sufletească creată de activitate;; • să compună în mod original şi personal spaţiul plastic; • să decoreze după propria imaginație căsuța Domeniul psihomotric: • să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare); • să perceapă componentele spaţio-temporale (distanţă, localizare); • să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte. Durata: 2 zile Perioada: 07.04.2022 – 08.04.2022 Locul de desfăşurare:  Curtea școlii 37

Grupul ţintă:  copiii de la clasa a III – a - Școala Gimnazială „Axinte Uricariul”, Scânteia, Iași Coordonator de proiect: Prof. Înv. Primar: Buboi Tatiana Resurse umane:  28 de elevi;  părinţii; Resurse materiale:  materiale din natură  lemn, carton, polistiren  sfoară, vopsea, pensule  materiale de lucru ale copiilor (coli, creioane colrorate, acuarele, lipici, etc.) Resurse tehnologice:  aparat de fotografiat; Spaţii utilizate:  curtea școlii; Riscuri:  Neparticiparea tuturor copiilor implicaţi; Evaluare:  expoziţie de lucrări; 38

39

40

41

ECOLOGIA ÎN VIAȚA ELEVILOR Învăţător Bucur Dorina Școala Gimnazială ,,Gheorghe Banea,, Măcin, Tulcea Educaţia ecologică are un caracter interdisciplinar şi pluridisciplinar. Ea cuprinde în aria sa de responsabilitate toată realitatea ambientală cu cele mai diverse aspecte ale sale. Sistemul de cunoştinţe se acumulează treptat. Elevii trebuie să înţeleagă faptul că mediul, raporturile om/natură şi om/mediu social sunt absolut vitale pentru fiecare persoană în parte , dar şi pentru societate. Natura este foarte dinamică, iar starea diferitelor sisteme ecologice este determinată de accidente ale istoriei inclusiv influenţele umane, modificările climatului şi altele. Natura are limite de rezistenţă şi o capacitate mică de revenire după o perturbare majoră. Înţelegerea proceselor şi fenomenelor care determină starea sistemelor ecologice, cu alte cuvinte înţelegerea ecologiei în sine induce pentru cei implicaţi drepturi, dar şi responsabilităţi. O responsabilitate deosebită revine mijloacelor de comunicare în masă care au accesul la informaţia ştiinţifică. Scopul esenţial al educaţiei privind protecţia mediului înconjurător este de a oferi posibilitatea fiecăruia să-şi manifeste atitudinea personală, responsabilitatea faţă de mediul în care trăieşte. Acest lucru începe cu mediul familial unde importante şi relevante sunt puterea exemplului şi cea a cuvântului .”Nu frazele moralizatoare, nici poveţele pline de sens sunt cele care au efect asupra copilului , ci tot ce săvârşesc, sub privirea sa adulţii, în mediul înconjurător”. (R. Steiner , 1994) În şcoala primară elevii sunt foarte receptivi la ce li se arată şi li se spune în legătură cu mediul, fiind dispuşi să acţioneze în acest sens. Menirea şcolii este să ofere în mod gradat şi în acord cu particularităţile de vârstă, cunoştinţele ştiinţifice care motivează conduitele şi normele eco-civice, să creeze şi să organizeze activităţi educative privind protejarea mediului înconjurător: întreţinerea şi curăţarea parcului, a mediului de joacă, ocrotirea unor animale, amenajarea „colţului naturii” în clasă, desfăşurarea de activităţi care să ofere elevilor posibilitatea de a intra în contact direct cu ceea ce ne înconjoară, de a amenaja , îngriji şi menţine în bună stare ceea ce au. În aceste cadre se pot face diverse activităţi sau experimente, pot urmări evoluţia plantelor sau chiar a unor păsări (papagali), peşti (acvarii)etc. Astfel capătă cunoştinţe noi sau aprofundează ceea ce ştiu. 42

Învăţarea trebuie să se dezvolte în mod natural, pornind de la ce ştie elevul în sensul descoperirii varietăţii formelor şi a fenomenelor naturii, pe cale experimentală. O învăţare eficientă va da copilului posibilitatea să redescopere natura printr-un contact direct cu aceasta, în care învăţătorul joacă rolul unui ghid . Educatia ecologica trebuie inceputa inca de la varstele cele mai mici, tocmai pentru a reusi in timp, formarea unei conduite adecvate, omul de mâine sa fie capabil să discernă asupra binelui si a răului, să acţioneze in folosul naturii şi a sa. Astfel se impun crearea condiţiilor favorabile elevilor de a-şi forma şi dezvolta competenţele într-un ritm individual, de a putea să-şi transfere cunoştinţele acumulate într-un domeniu de studiu în alt domeniu. Gândirea elevilor poate fi antrenată în moduri variate de prelucrare a informaţiilor realizându-se corelaţii intra- şi interdisciplinare, dar şi formarea deprinderilor de a utiliza independent diverse surse de informare, in afara manualului(reviste, diapozitive, enciclopedii, internetul). Este benefic să se realizeze activităţile şi în echipă fiecare membru având anumite sarcini pe care trebuie să le respecte şi să le ducă la bun sfârşit. De aici rezultă respectul pentru munca depusă de fiecare, atingerea scopului propus, colaborarea între membrii fiecărei echipe , exprimarea liberă şi puterea de a lua cea mai bună decizie şi a o aplica în cadrul activităţii. Orice activitate ce se desfăşoară în afara sălii de clasă, înseamnă activitate în contact nemijlocit cu mediul înconjurător. Aşa cum îi învăţăm pe copii să vorbească, să se poarte în familie, la şcoală şi în societate, să respecte normele de igienă, tot aşa trebuie să-i învăţăm să se poarte cu mediul în care trăim. Abordarea ecologică prezintă anumite particularităţi metodologice. Având în vedere că scopul final al acestui demers educativ este adoptarea unui comportament adecvat, precum şi acţiuni concrete de protecţie a mediului înconjurător se pot surprinde câteva modalităţi de trecere de la informarea teoretică, prin implicarea individuală, spre activitatea concretă. Sub îndrumarea cadrului didactic elevii vor percepe vizual , auditiv, olfactiv, tactil, mediul înconjurător în timpul observării naturii acest lucru realizându-se în timpul excursiilor sau ieşirilor în natură, în parc, într-o livadă, etc. Elevii pot completa fişe de observaţie, care să cuprindă denumirea locului unde se fac observaţiile, plantele şi animalele din zonă, gradul de poluare a zonei sau nepoluarea acesteia, sursele de poluare (după caz). Prin documentarea din diverse şi variate surse de informare se pot realiza proiecte pe teme date sau portofolii care pot cuprinde sarcini de lucru, fotografii, compuneri literare, afişe ,postere, desene, colaje, etc. În întreaga muncă de educaţie ecologică cu şcolarii mici trebuie să ajungem la convingerea că mediul natural nu poate fi apărat numai într-o singură zi- 5 iunie, numai de ecologi, biologi, silvicultori, etc., nu numai prin protejarea animalelor şi plantelor declarate monumente ale naturii, ci în toate cele 365/366 de zile ale anului, în fiecare clipă a fiecărei zile, de toţi locuitorii planetei. 43

Dacă tuturor activităţilor le vom găsi o formă de organizare atractivă în care elevii să fie realizatorii acţiunii, atunci, cu sigurantă, micii ecologisti de astăzi vor fi cetăţenii responsabili de mâine ai Europei. CONCLUZII: Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate si bună funcţionare depinde întreaga activitate umană. A înţelege natura înseamnă a înţelege viitorul, dar a face ceva pentru salvarea naturii atât de ameninţată astăzi, înseamnă a contribui la fericirea omenirii. BIBLIOGRAFIE: Educaţie ecologică – „Scrisoarea copilului către pământ” Marcela Meraru şi Valeria Oprişoreanu, Editura Emia, 2004. Revista „Învăţământul primar”, nr1/2004 The essential purpose of environmental education is to give everyone the opportunity to express their personal attitude, responsability towards the environment in which they live. This starts with the family environment where the power of example and the power of speech are important and relevant. The purpose of the school is to provide gradually and in accordance with the particularities of age, the scientific knowledge that motivates the conduct and eco-civic norms, to create and organize educational activities on environmental protection: maintenance and cleaning of the park, playground, protection animals, arranging the “corner of nature” in the classroom, carrying out activities that offer students the opportunity to get in direct contact with what surrounds us, to arrange, care for and maintain in good condition what they have. 44

„ECOTIC – mediu curat” CAMPANIE DE COLECTARE A DEȘEURILOR HIN HÂRTIE Prof. Buzduga Alina-Maria Școala Gimnazială „Miron Costin” Bacău A. DATE DESPRE PROIECT Titlul: „Ecotic- mediu curat” Domeniul şi tipul de educaţie în care se încadrează: ✓ Educatie pentru mediu, voluntariat; Tipul de proiect: parteneriat, local; B. JUSTIFICAREA PROIECTULUI Implementarea proiectului de mediu are menirea să determine schimbarea de atitudini şi formarea de deprinderi acţionale, să dezvolte spiritul de competiţie, să contribuie la lărgirea şi îmbogăţirea culturii generale şi de specialitate, să valorifice potenţialul intelectual, creativ şi să stimuleze spiritul practic al elevilor. Rezultate aşteptate sunt: îmbunătăţirea semnificativă a stării de curăţenie în şcoală şi împrejurimile, dezvoltarea relaţiilor interpersonale şi consolidarea aptitudinilor necesare muncii în echipă; dezvoltarea capacităţii de informare, colectare şi interpretare de date din diferite surse de informare; formarea deprinderilor pentru munca de cercetare; îmbunăţirea capacităţii de formulare a concluziilor şi susţinerea acestora, îmbunăţirea cunoştinţelor ştiinţifice despre temele abordate în cadrul proiectului şi a culturii generale, dezvoltarea spiritului competitiv. Educaţia ecologică în cadrul activităţilor curriculare şi extracurriculare formează sensibilitatea faţă de mediu, permite dezvoltarea eco-deprinderilor şi eco-atitudinilor, a responsabilităţii etice privind protecţia şi îmbunăţirea calităţii mediului, utilizarea raţională şi managementul resurselor, pentru asigurarea unei dezvoltări durabile a mediului înconjurător. Cel mai important obiectiv al activităţilor propuse în cadrul proiectului de educaţie pentru mediu este schimbarea de atitudini şi formarea de deprinderi acţionale. 45

C. SCOP • Dezvoltarea atitudinii ecologice a elevilor, părinţilor, cadrelor didactice şi a membrilor comunităţii prin dezvoltarea de abilităţi de management al deşeurilor, respectiv dezvoltarea zonelor verzi din incinta şi ȋmprejurimile scolii D. OBIECTIVE a. Activităţi de învăţare a legislaţiei privitoare la mediul înconjurător: • să identifice în orizontul local situaţiile de degradare a mediului cu specificare a naturii, cauzei acestora; • să participe activ la activităţi de sensibilizare a opiniei publice; b. Activităţi de aplicare a legislaţiei în vigoare: • să se implice în activităţi de sensibilizare a opiniei publice referitor la protecţia mediului; c. Managementul deşeurilor reciclabile: • să identifice firmele interesate de preluarea deşeurilor reciclabile; • să colecteze şi să recicleze deşeurile din hârtie la nivelul școlii; • să gestioneze beneficiul realizat ca urmare a vânzării deșeurilor în scopuri educative; d.Ecologizarea spaţiului şcolar: • să amenajeze spaţiul verde al şcolii, educaţia pentru mediu stând la baza dezvoltării personalităţii elevilor; E. REZULTATE AŞTEPTATE - Colectarea unei cantităţi semnificative de hârtie reciclabilă; - Reciclarea unei cantităţi de deşeuri, care să ducă la salvarea unui număr considerabil de copaci și înfrumusețarea spațiului verde al școlii; - Informarea şi sensibilizarea ecologică a comunităţilor în care se desfăşoară proiectul. F. EVALUARE - Chestionar cu scopul monitorizării evoluţiei proiectului şi identificării unor schimbări în atitudinea elevilor; - Expoziţie de fotografii realizate în timpul desfăşurării proiectului; - Transferul experienţei ecologice acumulate în şcoală, la propriul domiciliu; - Portofoliul proiectului; G. GRUPUL ȚINTĂ: Preşcolarii şi elevii Şcoalii Gimnaziale “Miron Costin” BacăuH. RESURSE - Umane: echipa de proiect, profesorii, elevii, părinţii acestora, comunitatea care trebuie să participe la acest efort comun de educare a personalităţii prin acţiuni ecologice; 46

- Materiale: saci/containere de gunoi, cântar, hârtie de scris, calculator, imprimantă, aparat de fotografiat, pliante, expoziţii; - Financiare: resurse extrabugetare I. BENEFICIARI • Beneficiari direcţi: elevii şi profesorii; • Beneficiari indirecţi: părinţii şi comunitatea locală. K. INSTITUȚII PARTENERE Asociația de părinți a Școlii Gimnaziale „Miron Costin” Bacău; S.C. ECO-HART COLECT SRL-D; L. PROMOVARE/MEDIATIZARE ŞI DISEMINARE • Modalităţi şi activităţi de diseminare: popularizarea proiectului în activitățile metodice, publicaţii locale/Revista școlii, materiale de promovare, impact (feed back concret); • Multiplicarea exemplelor de bune practici M. MODALITĂȚI DE EVALUARE A PROIECTULUI Campania de colectare a deșeurilor din hârtie va fi evaluată în lunile februarie și mai anul următor prin centralizarea cantităților strânse la nivelul fiecărei clase (în conformitate cu tabelul centralizator validat de învățătorul clasei/profesorul diriginte/coordonatori) precum și a fondului venitului extrabugetar primit de la firma care preia deșeurile. La sfârșitul anului școlar se vor premia, clasele care vor colecta cea mai importantă cantitate de maculatură. Se vor acorda: 3 premii la nivelul ciclului preprimar 3 premii la nivelul ciclului primar si 3 premii la nivelul ciclului gimnazial. Se pot acorda premii individuale dacă situația o cere. Evaluarea reală a proiectului o face fiecare elev, părinte, cadru didactic și prin schimbarea mentalității față de conservarea mediului înconjurător. 47

PLAN DE ACŢIUNE AL PROIECTULUI Nr. Activități, modalități de desfășurare Termen Responsabili Evaluare de crt. Noiembrie coordonatorii monitorizare Întâlniri cu potenţialii parteneri; 2020 Contracte 1. Încheierea parteneriatelor între școală și coordonatorii colaborare 2. firma de colectare deșeuri; Noiembrie Lansarea proiectului prin afişare de postere 2020 Afișe de 3. în şcoală şi în alte instituţii; Decembrie popularizare 4. Întâlniri de informare a cadrelor 2020 didactice/părințilorcare vor promova coordonatorii Afișe de această campanie; Decembrie Campanie de informare ecologică a 2020 popularizare Ian.-feb. elevilor despre proiect, despre modul în 2021(I) Toate cadrele Ecologizarea și care este produsă hârtia şi necesitatea martie – înfrumusețarea reciclării; mai 2021 Acţiuni de ecologizare; (II) claselor; Dec, feb. 2020 didactice din echipa Monitorizarea activităților; Martie de proiect 2021 Gestionarea 5. „Reciclează responsabil!” 22 apr. Toate cadrele deșeurilor 202121 „S.C. ECO-HART Organizarea unor puncte de colectare a Mai 2018 didactice din echipa COLECT - srl-D” hârtiei în şcoală; Activitate practică; Colectare de deşeuri reciclabile; Iunie 2018 de proiect 6. „Fii ECO–creativ ! „Expoziţie cu vânzare Toate cadrele a obiectelor, jucăriilor şi podoabelor de Crăciun/Ziua mărțișorului realizate din didactice din echipa materiale refolosibile de proiect 7. „Sa cresti mare!” Plantare puieti de tei; Biblioteca școlii Observații și dialog Dumbrava minunată – plimbare activă pe teme ecologice Toate cadrele 8. „Ziua Pământului e şi ziua ta!” - Expoziție și dialog expoziţie de desene pe teme ecologice didactice implicate pe teme ecologice Dialog pe teme 9. “Ziua Mondială a Mediului” coordonatorii ecologice - dezbatere pe teme de protecţie şi conservarea a mediului. coordonatorii - Realizarea albumul cu imagini din activitatile desfasurate cu elevii; 10. „Condeiul verde” Popularizarea activităților în revista școlii; Premierea claselor participante; 48

Evaluarea rezultatelor va ţine seama de: a. modul de indeplinire a acţiunilor întreprinse - lunar se va analiza modul de îndeplinire a sarcinilor; - corelarea activităţilor propuse cu activităţile din calendarul ecologic : 1. 02 februarie : Ziua Zonelor Umede ; 2. 22 martie : Ziua Mondială a Apei ; 3. 01 aprilie : Ziua Păsărilor ; 4. 22 aprilie : Ziua Pământului ; 5. 22 mai : Ziua Mondială a Biodiversităţii ; 6. 24 mai : Ziua Europeană a Parcurilor ; 7. 05 iunie : Ziua Mondială a Mediului ; b. evaluarea financiară prin care se dovedeşte programul viabil. BIBLIOGRAFIE ▪ *** Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Bucureşti, 2008; ▪ Tόth, M. (2002) - Mediul înconjurător în educaţie: educaţie ecologică, educaţie pentru mediu sau educaţie privind mediul?, Ed. Studium, Cluj-Napoca; ANEXE Contractele de parteneriat cu instituțiile partenere 1. Tabele nominale cu elevii care colectează maculatură 2. 49

APA – MIRACOL ȘI VIAȚĂ Prof. Elena Cîrdei Școala Gimnazială Nr.1 Cristești, Jud. Botoșani ARGUMENT ”Apă, tu ești nu numai necesară vieții, ci ești însuși viața; ești bogăția fără seamăn pe Pământ, tu ești cea mai delicată , cea mai pură, tu ești sufletul Pământului.” Antoine de Saint-Exupery Apa este elementul de bază în existența vieții pe Terra. Este la baza materiei din care este alcatuit Universul. Pe Planeta Albastră mările și oceanele ocupă 70,8% – 361.200.000 kmp, adică de 36 de ori mai mult decât suprafața Europei. Din “pământ” – continentele și insulele – ghețurile acoperă 1.600.000 kmp, lacurile aproximativ 2.000.000 kmp, iar suprafața râurilor nu poate fi măsurată, fiindca e schimbătoare. Dacă mai adaugăm și zăpada, înseamnă că și “uscatul” planetei este mai mult de jumatate acoperit cu apă, solidă sau lichidă. Apa este ”sângele albastru al Pământului”. Apa este comoara de preţ a Terrei şi este esenţială pentru supravieţuirea omenirii. Fără ea nu putem trăi, dar acţiunile noastre ameninţă rezervele de apă dulce. Dacă ne unim pentru a proteja apa, putem învăţa să trăim în armonie cu mediul inconjurător, cu planeta noastră şi unii cu alţii. În fiecare an, în 22 martie, sărbătorim Ziua Mondială a Apei. Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinței Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro, în data de 22 decembrie 1992, iar din 1993 o serbăm şi în România. Ziua Mondială a Apei 2022 s- a concentra pe tema „Apele subterane- să facem invizibilul vizibil”. În acest an școlar în școala noastră s-au derulat activități cu elevii în cadrul proiectului educational:Apa – miracol și viață”, tema din acest an pliindu-se pe tema la nivel mondial: „Apele subterane- să facem invizibilul vizibil”. Scopul proiectului a fost cunoaşterea şi înţelegerea de către elevi a problemelor lumii contemporane, a importanței apei pentru viață , a posibilităţilor de ocrotire şi conservare a naturii ca cea mai simplă soluţie pentru o viaţă sănătoasă. Obiectivele propuse în acest proiect au fost: 1. Să conştientizeze rolul apei pe care aceasta îl are în viaţa lor; 2. Să manifeste o atitudine responsabilă faţă de mediu şi protejarea acestuia; 3. Să realizeze lucrări artistice și literare care să ilustreze importanța apei și atitudinea față de sursele de apă; 4. Să faciliteze dezvoltarea spiritului competitiv, al muncii în echipă; 5. Să utilizeze resursele documentare şi audio-vizuale pentru a răspunde nevoii de informare ; 50